i c e b e r g s.r.l. · 422780 este grevată de sarcini în favoarea millenium bank, înscrisă în...

I C E B E R G s.r.l.300238, Berini, nr.178, comuna Sacoşul Turcesc, jud.Timiş, punct de lucru: 300700, Timişoara, str. Petuniei, nr. 7telefon 0356 108680, fax 0356 815918, mobil 0724772341 sau 0723278812, e-mail [email protected]. com. J35/181/2002, C.I.F. RO14448064, cod IBAN RO24OTPV191000280255RO01, OTP Bank-Timişoara

pr. nr. UTZ 153/14

PLAN URBANISTIC ZONALZonă cu funcţiuni mixte:

Servicii (administrative şi financiar-bancare,comerciale şi publice),

turism, locuire colectivăşi funcţiuni complementare

Timişoara, str. Pictor Ioan Zaicu, jud. Timiş

PROIECT

2


pr. nr. UTZ 153/14

FOAIE DE GARDĂ

Denumirea proiectului PLAN URBANISTIC ZONALZonă cu funcţiuni mixte: servicii (administrative,financiar-bancare, comerciale şi publice),turism, locuinţe colective şi funcţiunicomplementareTimişoara, str. Pictor Ioan Zaicu

Beneficiar SC ALENIA ARENA SRLTimişoarastr. Gheorghe Lazăr, nr. 26, cam. 1Jud. Timiş

Faza de proiectare PLAN URBANISTIC ZONAL – P.U.Z. –

Proiectant general s.c. GEOLINK s.r.l.307356, Timişoara, str. Gh Doja, nr.5, ap.2jud. Timiş

Proiectant de specialitate s.c. ICEBERG s.r.l.300700, Timişoara, str. Petuniei, nr.7jud. Timiş

Proiect nr. 153/2014

Data aprilie 2015

3


pr. nr. UTZ 153/14

LISTA ŞI SEMNĂTURILE PROIECTANŢILOR

Şef proiect arh. Cătălin J. Hancheş

Proiectant general

Topografie şi cadastru

s.c. GEOLINK s.r.l.307356, Timişoara, str. Gh Doja, nr.5, ap.2jud. Timiş

ing. Cristian Hudema

Proiectanţi de specialitate

Urbanism

Specialist RUR

s.c. ICEBERG s.r.l.300700, Timişoara, str. Petuniei, nr.7jud. Timiş

arh. Cătălin J. Hancheş

arh. stag. Teodora Constantinescu


4

Apă-canal

s.c. DELTA PROJECT s.r.l.300232, Timişoara, str. 1 Decembrie, nr.27/ajud. Timiş

ing. Constantin Florescu

Rutiere

s.c. COSO CONS s.r.l.300263, Timişoara, str. Sorin Titel, nr.1, ap.5jud. Timiş

ing. Florin Coşoveanu

Apă-canal

P.F.A. CIOCANI FIRAN IOAN300618, Timişoara, str. C.A. Rosetti, nr.16jud. Timiş

Sing. Ioan Ciocani

Întocmit,arh. Cătălin J. Hancheş

5


pr. nr. UTZ 153/14

BORDEROU GENERAL AL PUZ

A. PIESE SCRISE

VOL.1 – MEMORIU DE PREZENTAREVOL.2 – REGULAMENT LOCAL DE URBANISMVOL.3 – AVIZE ŞI ACORDURI

B. PIESE DESENATE

153-PUZ-1-U- Încadrarea în teritoriu, sc. 1:5000153-PUZ-1.1-U- Studiu urbanistic. Încadrarea în politicile Masterplan

Timişoara 2012153-PUZ-1.2-U- Studiu urbanistic. Încadrarea în macro şi microunităţi

urbanistice153-PUZ-2-U- Situaţia existentă. Disfuncţionalităţi, sc. 1:1000153-PUZ-3.a-U- Reglementări urbanistice. Zonificare. Etapa I

intermediară, sc. 1:1000153-PUZ-3.b-U- Reglementări urbanistice. Zonificare. Etapa II finală, sc.

1:1000153-PUZ-3.1.a.1-U- Posibilităţi de mobilare urbanistică. Etapa I

intermediară, sc.1:1000153-PUZ-3.1.b.1-U- Posibilităţi de mobilare urbanistică. Etapa II finală,

sc.1:1000153-PUZ-3.1.b.2-U- Posibilităţi de mobilare urbanistică. Etapa II finală.

Volumetrii153-PUZ-3.2.b.1-U- Posibilităţi de mobilare urbanistică 2. Etapa II finală,

sc.1:1000153-PUZ-3.2.b.2-U- Posibilităţi de mobilare urbanistică 2. Etapa II finală.

Volumetrii

6

153-PUZ-4.1-Ed- Reglementări. Echipare edilitară. Alimentare cu apă şicanalizare, sc. 1:1000

153-PUZ-4.2-Ed- Reglementări. Echipare edilitară. Reţele electrice şitelecomunicaţii

153-PUZ-4.3-Ed- Reglementări. Echipare edilitară. Reţele termice şigaze naturale

153-PUZ-4.4-D- Plan de situaţie. Lucrari rutiere, sc. 1:1000153-PUZ-5-U- Proprietatea asupra terenurilor, sc.1:1000

7


pr. nr. UTZ 153/14VOL.1 – MEMORIU DE PREZENTARE

CUPRINS

FOAIE DE GARDĂ......................................................................................................2LISTA ŞI SEMNĂTURILE PROIECTANŢILOR............................................................3BORDEROU GENERAL AL PUZ ................................................................................5CUPRINS ....................................................................................................................7MEMORIU DE PREZENTARE ....................................................................................9

1. INTRODUCERE .............................................................................................91.1. Date de recunoaştere a documentaţiei ....................................................91.2. Obiectul PUZ .........................................................................................101.3. Surse de documentare ..........................................................................12

2. STUDIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII ........................................................142.1. Evoluţia zonei ........................................................................................142.2. Încadrarea în localitate ..........................................................................142.3. Elemente ale cadrului natural ................................................................152.4. Ocuparea terenurilor..............................................................................162.5. Circulaţia................................................................................................202.6. Echipare edilitară ...................................................................................212.7. Probleme de mediu................................................................................222.8. Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei..........................................................22

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ........................................233.1. Concluzii ale studiilor de fundamentare .................................................233.2. Prevederi ale PUG.................................................................................233.3. Valorificarea cadrului natural şi antropic ................................................243.4. Zonificare funcţională – reglementări. Bilanţ teritorial, indici urbanistici .253.5. Modernizarea circulaţiei .........................................................................273.6. Dezvoltarea echipării edilitare................................................................303.7. Protecţia mediului ..................................................................................333.8. Obiective de utilitate publică ..................................................................35

4. CONCLUZII - MĂSURI ÎN CONTINUARE ...................................................374.1. Înscrierea în prevederile PUG................................................................37

8

4.2. Categorii principale de intervenţie..........................................................374.3. Priorităţi de intervenţie ...........................................................................374.4. Aprecieri ale elaboratorului PUZ............................................................374.5. Lucrări necesare în continuare ..............................................................37

5. ANEXE .........................................................................................................385.1. Materiale scrise......................................................................................385.2. Materiale grafice ....................................................................................385.3. Materiale mixte ......................................................................................38

ANEXELE .................................................................................................................39

9


pr. nr. UTZ 153/14

MEMORIU DE PREZENTARE

1. INTRODUCERE

1.1.Date de recunoaştere a documentaţiei

Denumirea proiectului PLAN URBANISTIC ZONALZonă cu funcţiuni mixte: servicii, turism,locuinţe colective şi funcţiuni complementareTimişoara, str. Pictor Ioan Zaicu

Beneficiar SC ALENIA ARENA SRLTimişoarastr. Gheorghe Lazăr, nr. 26, cam. 1Jud. Timiş

Proiectant general s.c. GEOLINK s.r.l.307356, Timişoara, str. Gh Doja, nr.5, ap.2jud. Timiş

Subproiectanţi,colaboratori

s.c. ICEBERG s.r.l.300700, Timişoara, str. Petuniei, nr. 7jud. Timiş

s.c. DELTA PROJECT s.r.l.300232, Timişoara, str. 1 Decembrie, nr.27/ajud. Timiş

s.c. COSO CONS s.r.l.300263, Timişoara, str. Sorin Titel, nr.1, ap.5jud. Timiş

CIOCANI FIRAN IOAN P.F.A.300618, Timişoara, str. C.A. Rosetti, nr.16jud. Timiş

10

Pr nr. 154/2014

Data aprilie 2015

1.2.Obiectul PUZ

Obiectul documentaţiei de faţă îl constituie urbanizarea prin schimbare de destinaţiea unui teren aflat în imediata apropiere spre N, de zona centrală a municipiuluiTimişoara, judeţul Timiş.

Regimul juridic al terenului luat în studiu se prezintă astfel: parcelele sunt proprietateprivată a unei persoane juridice – SC ALENIA ARENA SRL (şi SC FRUCTUS SA încoproprietate pentru 1270 mp) - şi au fost dobândite prin întabularea dreptului deproprietate de către proprietari, fiind întabulate în Cărţile Funciare nr. 422780,426683, 426684, 426685, Timişoara. Parcelele au nr. cad. 422780, 426683, 426684şi 426685 toate conţinând şi construcţii industriale.Suprafaţa totală a terenului care urmează a fi urbanizat este de 38 916 mp. Seanexează extrasele CF.Doar parcela cad. 422780 este grevată de sarcini în favoarea Millenium Bank,înscrisă în CF.

Regimul economic actual al terenului îl încadrează în folosinţa curţi-construcţii.Terenul se află în intravilanul municipiului reşedinţă de judeţ Timişoara.

1.2.1. Solicitări ale temei program

Tema program a fost stabilită de către beneficiarul lucrării şi conţine reconversiafuncţională a terenului, din folosinţa industrială actuală, în funcţiuni mixte: servicii,turism, locuire colectivă şi funcţiuni complementare, în concordanţă cu politica dedezvoltare a fostelor zone productive din apropierea zonei centrale, cuprinsă în noulPlan Urbanistic General aflat în lucru.

Se doreşte structurarea unei zonei mixte, în care să există o proporţie între funcţiuniîn favoarea locuirii: cca.60% locuire colectivă, cca.30% birouri şi turism şi cca.10%servicii (atât complementare locuirii cât şi o galerie comercială).Zona este văzută ca o dală urbană ridicată cu 1-1,5 m faţă de cota actuală aterenului, ce permite amenajarea la subsol/demisol, a unei parcări subterane subtoată zona studiată, pe alocuri chiar pe două nivele, care să asigure aproape întotalitate necesarul de locuri de parcare necesar zonei (între 1500-2000 estimate).Zona este văzută cu o mobilare liberă a corpurilor construite, favorizând la maximumcirculaţia pietonală la nivelul dalei urbane.Proiectul doreşte să fructifice poziţia foarte bună faţă de zona centrală şi faţă deParcul Botanic aflat în imediata apropiere.Regimul maxim de înălţime dorit pentru zona cu preponderenţă de locuinţe este deS+P+8E, iar pentru zona de birouri-turism, se doreşte o fructificare mai bună aterenului, cu un regim de înălţime de 2S+P+15E. Coeficienţii urbanistici ai dezvoltării,care să satisfacă din punct de vedere al planului de afaceri zona studiată ar fi: POTmaxim 50% şi CUT maxim 3,5.

11

1.2.2. Prevederi ale programului de dezvoltare a localităţii, pentru zonastudiată

Planul Urbanistic General al Municipiului Timişoara în vigoare a fost elaborat în anul1998 şi aprobat prin HCL 157/2002, valabilitatea acestuia fiind prelungită până în24.04.2014. În această situaţie, municipiul Timişoara nu mai are un PUG în vigoare.Acesta propunea refuncţionalizarea zonei studiate.

În anul 2012, a fost demarată actualizarea PUG-ului Timişoara. La ora actuală,propunerile noului PUG se află la nivel de întocmire a documentaţiilor pentru avize,fiind deja creionate noile reglementări referitoare la zona studiată, inclusivRegulamentul Local de Urbanism aferent. În acestea se poate surprinde programulde dezvoltare a municipiului pentru zona studiată. Acesta curprinderefuncţionalizarea zonei industriale în funcţiuni de servicii, instituţii publice şi locuirecolectivă, în condiţii urbanistice speciale de dezvoltare.

Amplasamentul studiat este unul complex, încadrându-se în multe politici dedezvoltare municipale cuprinse în Masterplanul Timişoara din 2012, acestea fiindprezentate mai jos, iar grafic în planşa 1.1. Studiu urbanistic. Incadrare în politicileMasterplan Timişoara 2012:

- POLITICA 1: Dezvoltarea unei structuri economice urbane competitive –Programul 3: Zone urbane mixte obţinute prin reconversie cu accent peservicii;

- POLITICA 2: Creşterea ponderii IMM-urilor în economia locală – Programul 1:Incubatoare de afaceri şi centre de formare profesională şi Programul 3:Servicii în industria de ospitalitate / proiecte hoteliere tip business;

- POLITICA 4: Asigurarea infrastucturii edilitare, a mobilităţii şi a infrastfucturii decomunicare – Programul 1: Completare reţele de alimentare cu apă ,Programul 2: Completare reţele de canalizare, Programul 3: Transportmotorizat public – transport feroviar subteran/suprateran, Program 4: Traficnemotorizat, trasee velo şi pietonale – piste velo pentruagrement+conectivitate rapidă şi piste velo de conectivitate cu zona centrală;

- POLITICA 5: Îmbunătăţirea calităţii şi gestionării domeniului public – Program1: Creşterea calităţii spaţiului public urban – definirea calităţii spaţiului publicprin regenerare / restructurare, Programul 2: Creşterea calităţii reţelei de spaţiiverzi - asigurarea unui caracter verde al zonei şi s suprafeţelor de spaţii verzinecesare dezvoltării ulterioare;

- POLITICA 6: Mărirea fondului de locuinţe şi creşterea calităţii locuirii –Program 3: Zone rezidenţiale / mixte obţinute prin reconversie şi restructurare;

- POLITICA 9: Asigurarea identităţii urbane şi a cadrului natural – amplasamentce necesită studierea amănunţită a imaginii arhitecturale propuse.

Concluziile ce pot fi trase de pe urma încadrării amplasamentului în politicile dedezvoltare menţionate mai sus sunt următoarele:

Amplasamentul are un caracter complex, fiind amplasat la intersecţia axelor N-S - Productivitate/inovaţie şi E-V - Agrement, conectivitate internaţională +regională, având o vocaţie mixtă, de servicii, turism şi locuire , cu vocaţiimultiple în ceea ce priveşte transporturile: este beneficiarul excluderii căiiferate de la nivelul solului între gara de N şi E, a unei legături pietonale-ciclistea cartierului Dacia cu Cartierul Central Istoric, precum şi beneficiarul unui

12

traseu ciclist rapid pe direcţia ~E-V, la S, spre Parcul Botanic, amplasamentulavând un mare potenţial în definirea identităţii urbane a întregii zone de la N decalea ferată şi redefinirea siluetei urbane a municipiului Timişoara.

1.3.Surse de documentare

1.3.1. Studii şi proiecte elaborate anterior PUZ

În ceea ce priveşte studiile elaborate anterior prezentului PUZ se precizeazăurmătoarele:- Studiul de prefezabilitate: Cartier de locuinţe colective Timişoara, str. Pictor

Zaicu, referitor la terenul studiat şi în prezentul PUZ, întocmit de către o societatecomercială din Arad. Studiul are marele avantaj de a fi studiat deja trei scenariide mobilare eficientă a terenului, surprinzând avantajele şi dezavantajele fiecăreiposibilităţi în parte. Studiul a urmărit eficienţa financiară a folosirii terenului.

În ceea ce priveşte proiectele elaborate anterior PUZ, se precizează următoarele:- Planul Urbanistic General al Municipiului Timişoara, întocmit în 1998 de către

societatea Iprotim SA Timişoara, actualmente expirat.- Actualizarea Planului Urbanistic General al Municipiului Timişoara, aflat în lucru,

început în 2012, cu partea de reglementări deja suficient creionată.- Planul Urbanistic Zonal „Strada Gheorghe Lazăr nr.26” – Zonă de instituţii publice

şi servicii de interes general propuse prin reconversia funcţională a zonelorindustriale existente, aprobat prin HCL 93/2003;

- Planul Urbanistic de Detaliu „Construcţie Multifuncţională” str. Gheorghe Lazăr,nr. 26, etapa I, Timişoara cu o valabilitate de 10 ani;

- Planul Urbanistic de Detaliu „Instituţii şi servicii” faza I Piaţa 700, str. Brediceanu,aprobat prin HCL 331/2005 şi modificat prin HCL 169/2006 cu o valabilitate de 10ani;

- Planul Urbanistic de Detaliu „Complex Hotelier Continental”, str. Circumvalaţiuniinr.4, aprobat prin HCL 195/2007, cu o valabilitate de 10 ani;

- Planul Urbanistic de Detaliu „Clădire de birouri, servicii şi locuinţe plurifamiliale”,str. Gh. Lazăr nr. 15, aprobat prin HCL 298/2007;

- Planul Urbanistic Zonal „Construire complex multifuncţional, centru comercial,locuinţe, accese, parcaje”, str. Circumvalaţiunii nr.4, aprobat prin HCL 130/2010,având o perioadă de valabilitate de 5 ani;

- Planul Urbanistic Zonal „Zonă locuinţe colective, servicii comerţ, birouri”, str.Circumvalaţiunii, nr.1, aprobat prin HCL 322/2010, având o valabilitate de 5 ani;

- Planul Urbanistic Zonal „Infrastructură regională de afaceri şi inovaţie în sectorTI&C”, str. Circumvalaţiunii nr.4, aprobat prin HCL nr. 397/2010, având ovalabilitate de 5 ani;

- Planul Urbanbistic Zonal „Zonă cu funcţiuni mixte: Spaţii comerciale, birouri,servicii, unităţi de cazare şi dotări aferente”, str. Circumvalaţiunii nr.8-10, aprobatprin HCL 237/2011;

- Planul Urbanistic Zonal „Complex Park Plaza”, Calea Aradului, nr.1, aflat în cursde elaborare;

- Planul Urbanistic Zonal „Funcţiune mixtă: Locuinţe, servicii, birouri, comerţ”, str.Gheorghe Lazăr, nr.26, aflat la faza de studiu de oportunitate;

- Planul Urbanistic Zonal „Clădire de birouri”, str. Gh. Lazăr nr.9, aflat în faza destudiu de oportunitate.

13

Pentru investiţia propusă s-a obţinut Certificatul de Urbanism nr. 1880 din27.05.2014, valabil pentru obţinerea avizului prealabil de oportunitate pentrufuncţiunea solicitată, în urma căruia a fost obţinut Avizul de Oportunitate nr. 19 din19.06.2014 favorabil acestor tipuri de funcţiuni.Pentru întocmirea PUZ-ului propriu zis s-a obţinut de la Primări MunicipiuluiTimişoara, Certificatul de Urbanism nr. 3281 din 19.09.2014, favorabil dezvoltării uneizone mixte.

1.3.2. Studii de fundamentare întocmite concomitent cu PUZ

Concomitent cu prezentul PUZ au fost elaborate următoarele studii de fundamentare:- Reambulare a suportului topo-cadastral, studiu analitic întocmit de SC GEOLINK

SRL Timişoara.

Se consideră importante, pentru fazele următoare ale implementării investiţiei,următoarele studii de fundamentare:- Studiu social-economic de piaţă, în vederea stabilirii temei de proiectare în

funcţie de cererea şi nevoile de la data realizării investiţiei;- Studiu de circulaţie, în vederea propunerii celor mai bune soluţii pentru

încărcarea zonei, accese si tipul de intersecţii propuse.

1.3.3. Alte surse

Proiectul se bazează şi pe studii ale proiectelor similare dezvoltate pe mapamond, înspecial în zona Europei centrale şi de nord.

14

2. STUDIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII

2.1.Evoluţia zonei

2.1.1. Date privind evoluţia zonei

Zona luată în studiu a fost structurată în perioada comunistă, ca zonă industrială,care să deservească cu locuri de muncă populaţia în special din N-ul Timişoarei.Pe terenul propriu zis a funcţionat întreprinderea Fructus, destinată procesării şiambalării fructelor.Imediat după schimbarea regimului comunist, întreprinderea s-a privatizat devenindSC Fructus SA, însă activitatea sa a fost întreruptă, păstrându-se o parte din fondulconstruit.În fondul construit rămas mai funcţionează la ora actuală o hală amenajată pentruactivităţi sportive.La intersecţia str. Gh. Lazăr cu Calea Circumvalaţiunii, a fost construit şi unhipermarket Kaufland, care deserveşte alături de Billa cartierul Circumvalaţiunii.În anul 2005, o parte din terenul fostei Fructus SA a fost înstrăinat, cel de laintersecţia str. Gheorghe Lazăr cu str. Pictor Ioan Zaicu, pe acesta construindu-seclădirea de birouri şi locuinţe colective Fructus Plaza.

2.1.2. Caracteristici semnificative ale zonei relaţionate cu evoluţia localităţii

Principala acţiune în schimbarea profilului urbanistic al zonei este marcată decuprinderea în PUG-ul din 2002 a reglementării de refuncţionalizare a întregii zoneindustriale de la N de calea ferată. Urmare a acestei politici a oraşului de atunci, auapărut o serie de investiţii noi în zonă, în măsură să amelioreze climatul urban de laN de calea ferată.O acţiune la fel de importantă este propusă de noul PUG: introducerea în subteran acăii ferate şi relegarea celor două părţi de N şi S a Timişoarei. Această acţiune aduceîn prim plan zona studiată.

2.1.3. Potenţial de dezvoltare

Potenţialul de dezvoltare a zonei este mare datorat următoarelor aspecte:- poziţiei foarte bune, adiacente zonei centrale, între inelul I şi II;- situării pe viitoarea pătrundere a Drumului Expres de descărcare de pe

Autostradă de la Remetea Mare;- apropierii de Parcul Botanic;- apropierii de Iulius Mall şi hipermarketurile din Circumvalaţiunii;- situarea în apropierea tuturor dotărilor sociale necesare.

2.2. Încadrarea în localitate

Terenul studiat se află la o distanţă de cca. 375 m de limita zonei centrale aMunicipiului Timişoara, fiind situat între inelul I – str. Gh. Dima şi inelul II – CaleaCircumvalaţiunii, mai aproape de acesta din urmă.

Terenul se află pe artera de pătrundere a drumului expres Remetea Mare

15

(Autostrada A1) Timişoara. Faţada dinspre Parcul Botanic devine astfel de importanţămunicipală, participând la imaginea percepută a zonei de pe acest viitor drum expres(prelungirea acestuia în intravilan).

De asemenea, terenul este situat la N de traseul căii ferate ridicate, principalulobstacol vizual spre Parcul Botanic.

Terenul are următoarele limite:- la S, actuala stradă Pictor Ioan Zaicu, cu două benzi; peste stradă se află

calea ferată ridicată după care se întinde Parcul Botanic;- la V, terenul intravilan curţi-construcţii aparţinând fostei SC Fructus SA, cu

fondul construit aferent; terenul este în studiu spre refuncţionalizare;- la N, terenul destinat locuinţelor colective P+4E, situate pe str. Traian Novac;- la E, terenul fostei tipografii Helicon; terenul este în studiu spre

refuncţionalizare;

Principala disfuncţionalitate a poziţiei actuale a terenului este dată de prezenţa căiiferate, care separă frontul terenului, fizic şi vizual, de Parcul Botanic şi de zonacentrală.

2.3.Elemente ale cadrului natural

Amplasamentul se află în câmpia de divagare, joasă, aluvială a râului Bega, la cca.1160 m N faţă de cursul regularizat al acesteia din intravilan. Subunitatea de relief încare se află amplasamentul este Câmpia Timişoarei.Cota generală de altitudine a terenului este de cca. 87 m.Terenul este relativ plan şi are stabilitatea generală asigurată. Panta generală, foarteuşoară a terenului este spre SSV.

Principalul curs de apă din zonă este râul Bega. Nu există riscuri de inundaţiidatorate Begăi, datorită lucrărilor hidrotehnice situate în amonte şi în aval deTimişoara.Pe amplasamentul studiat se întâlneşte atât orizontul acvifer freatic cât şi complexulacvifer de adâncime.Orizontul acvifer freatic se dezvoltă pe intervalul poros-permeabil cuprins între 2-15m, iar nivelul hidrostatic variază la nivelul zonei Timişoara între 0,5-4m.

Timişoara se încadrează în climatul temperat continental moderat, caracteristic părţiide SE a depresiunii Panonice, cu unele influenţe submediteraneene (variantaadriatică). Trăsăturile sale generale sunt marcate de diversitatea şi neregularitateaproceselor atmosferice.Temperatura medie anuală este de 10,6oC, luna cea mai caldă fiind iulie (21,1 oC).Cele mai frecvente sunt vânturile de NV (13%) şi cele de V (9,8%). În aprilie-mai, ofrecvenţă mare o au şi vânturile de sud (8,4%). Ca intensitate vânturile ating uneorigradul 10 (scara Beaufort), furtunile cu caracter ciclonal venind întotdeauna dinspreV şi SV.

În lipsa unui studiu geotehnic mai amănunţit nu se poate preciza stratigrafia terenuluistudiat.

Cel mai important risc natural este cel seismic, cutremurele cu epicentrul la Timişoara

16

nedepăşind magnitudinea de 6 pe scara Richter.

2.4.Ocuparea terenurilor

2.4.1. Principalele caracteristici ale funcţiunilor ce ocupă zona studiată

Terenul studiat este ocupat actualmente de funcţiuni industriale, de depozitareabandonate, în fondul construit existent mai funcţionând o hală cu amenajări sportiveşi un mic atelier de întreţinere bărci.

2.4.2. Relaţionări între funcţiuni

De jur împrejurul acestei funcţiuni, există la N, funcţiuni de locuire colectivă, la V,comerţ de tip hipermarket şi fosta zonă industrială Fructus, mai puţin colţul dintre str.Gh. Lazăr şi str. Pictor Ioan Zaicu, unde a fost construită o clădire de birouri şilocuinţe colective P+15E, la S, peste str. Pictor Ioan Zaicu se întinde Parcul Botanic.

În ceea ce priveşte studiul relaţionărilor între funcţiuni, cel mai important aspect destudiat îl reprezintă prezenţa în zonă a unor dotări sociale, care sa permită o bunădesfăşurare a vieţii locuitorilor.Din acest punct de vedere, analiza este bine sa fie plasată în contextul micro şimacrounităţilor urbane, aşa cum funcţionează ele în realitate: oraşul, cartierul,cvartalul, unitatea de vecinătate (piaţa, strada), unitatea de locuit (imobilul),apartamentul, camera.

La scara oraşului, analiza a avut în vedere în primul rând studiul de fundamentare alPUG Timişoara în lucru privind Analiza urbană – cu subsecţiunea Analizafuncţională, respectiv planşa 07-af-Calitatea vieţii la nivel urban, dar şi studiidedicate.Conform planşei menţonate mai sus, terenul studiat este încadrat în zona 1 amunicipiului, fiind astfel legat de zona centrală istorică. Cele mai importantedotări la nivelul oraşului din apropierea amplasamentului sunt considerate:Hipermarketurile Kaufland şi Billa, Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă şi ComplexulComercial Iulius Mall.Planşa mai cuprinde şi lipsa unor facilităţi cheie pentru municipiu, fiind enumeratemai jos doar cele ce pot avea o relaţionare cu studiul, în ideea unor preluări:

- Cultură:o nu există la ora actuală săli de concerte cu capacităţi suficiente;o sectorului cultural îi lipseşte de asemenea un spaţiu muzeal

dedicat curentelor contemporane;- Economie:

o oraşul şi zona metropolitană nu dispun de săli de conferinţă cucapacitate suficientă organizării unor evenimente de talie majoră;

o sectorul economic nu beneficiază momentan de un centruexpoziţional adecvat.

- Agrement:o lipsesc coridoarele verzi şi conectivitatea necesară unei reţele de

spaţii verzi susţinute în lungul unor trasee majore.- Sport:

o Facilităţile sportive la nivel urban sunt insuficient dezvoltateraportat la suprafeţele deservite. În special dotarea cu bazine este

17

deficitară.o Daca sportul de agrement oferă o acoperire destul de largă, cel de

performanţă este deficitar calitativ şi cantitativ.

Tot la scara oraşului, din punct de vedere al obiectivelor legate de transporturi, celmai important obiectiv funcţional care are impact asupra terenului este calea ferată.Mai îndepărtate, dar cu influenţă asupra terenului sunt şi arterele majore ale oraşuluiprecum: inelul II (Circumvalaţiunii), Calea Aradului şi B-dul Gh. Lazăr, ca radiale debază ale oraşului. Principala disfuncţionalitate la scara oraşului legată de calea feratăo reprezintă permeabilitatea foarte redusă între zonele din N şi cele din S ale căiiferate, astfel că o mai mare permeabilizare între cele două zone este necesarăde avut în vedere şi prin această documentaţie.

La nivelul cartierului, analiza a luat în considerare studiul de fundamentare al PUGTimişoara în lucru privind Analiza urbană – cu subsecţiunea Analiza funcţională,respectiv planşa 06-af-Calitatea vieţii pe cartiere, precum şi analize dedicate încadrul acestui studiu.Conform planşei mai sus menţionate, terenul se află în Cartierul Cetate, cartiercare conform datelor din planşa de mai sus, are toate dotările sociale majore decartier necesare: comerciale, educative preuniversitare, educative preşcolare,sănătate, sport, parc, piaţă agroalimentară, culte. De asemenea, datorită excetricităţiiterenului faţă de cartierul Cetate şi apropierii sale faţă de Cartierul Circumvalaţiunii,au fost analizate şi dotările acestui cartier, despre care planşa spune că deţine şi eatoate dotările menţionate şi în cartierul Cetate. Din acest punct de vedere, se poatemenţiona faptul că la nivel de cartier nu este nevoie de nici o completare cudotări, de care terenul de faţă trebuie să ţină cont. Este interesant de remarcatfaptul că din cele 27 de cartiere analizate în studiul de fundamentare din PUG, doar 4au un nivel de dotare mult peste medie, fiind considerate cu un trend ascendent; dinaceste 4 fac parte ambele cartiere: Cetate şi Circumvalaţiunii.O completare a acestui studiu de fundamentare, a fost făcută mai în detaliu pentruacest studiu prin verificarea la nivel pietonal a apropierii faţă de dotările publiceconcrete existente în zonă, astfel că terenul studiat se află la o distanţă minimă de:

- 20 m faţă de dotări comerciale majore (Kaufland);- 275 m faţă de dotări educative preuniversitare (Colegiul Tehnic „Ion Mincu”);- 460 m faţă de dotări educative preşcolare (Grădiniţa de pe str. Teiului -

Circumvalaţiunii);- 440 m faţă de dotări de sănătate (Policlinica de pe str. Teiului -

Circumvalaţiunii);- 360 m faţă de dotări sportive majore (Complexul sportiv de pe str. Libelulei);- 255 m faţă de Parcul Botanic (vizual este aproape vis-a-vis de amplasament);- 493 m faţă de o piaţă agro-alimentară (Piaţa din Dacia)- 560 m faţă de dotări de culte (Biserica Ortodoxă din Dacia – ca şi confesiune

majoritară).Analizând distanţele de mai sus din punct de vedere al distanţei limită de parcurspietonal care este de cca. 500 m, se poate spune că doar dotările de cult se află lapeste 500 m, însă la foarte puţin peste 500 m, de aceea se poate concluziona cătoate dotările importante se află în limita pietonală de apropiere de 500 m faţăde amplasament.

În ceea ce priveşte analiza la nivelul cvartalului, în primul rând s-ar putea definicvartalul actual din care face parte terenul având următoarele limite: CaleaCircumvalaţiunii, Calea Ferată, Calea Aradului şi str. Gh. Lazăr. Acesta este un

18

cartier încă nedefinitivat funcţional, fiind constituit din trei zone mari funcţionale: zonade locuinţe colective de la N – Calea Circumvalaţiunii, zona de servicii şi comerţ de lastr. Gh. Lazăr (Kaufland şi Fructus Plaza) şi cea mai mare zonă care este ceaindustrială abandonată, formată din fostele platforme industriale Fructus şi Helicon,care işi aşteaptă o recuncţionalizare. Din punct de vedere al cvartalului, principaleleprobleme funcţionale sunt următoarele:

- Numărul redus al parcajelor în zona de locuit de la N, acestea ocupând o mareparte din spaţiul public dintre blocuri şi fiind accesate de pe aleisemicarosabile.

- Relaţionarea nefirească dintre zona de locuit şi fostele platforme industriale dela S.

- Lipsa unui spaţiu individualizat al cvartalului (scuar) care să-i sporeascăcoeziunea internă.

Din acest punct de vedere, direcţiile de acţiune din punct de vedere funcţionalnecesare pentru prezentul studiu sunt:

- Asigurarea unui plus de locuri de parcare pe terenul studiat, destinatzonei de locuit de la N;

- Refuncţionalizarea cu zone compatibile cu locuirea colectivă;- Amplasarea unui spaţiu public care să individualizeze cvartalul şi să

sporească coeziunea socială a populaţiei din cvartal.

În ceea ce priveşte unităţile de vecinătate (strada, piaţa), se poate vorbi despreanaliza la acest nivel doar pe partea de N, în aria de contact cu zona de locuinţecolective, datorită faptului că la S, este str Pictor Zaicu, nepopulată cu imobile delocuit (sau imobilele încă sunt nelocuite – clădirea Fructus Plaza) iar la V şi E avemîncă platformele industriale nerefuncţionalizate.La N, terenul studiat participă într-un mod mai discret însă la aleea semicarosabilăstr. Traian Novac. Str. Traian Novac este integral mobilată pe latura sa de N, pe ceade S fiind mobilată cu 4 imobile de locuit P+4, cu un punct termic şi cu un pachet degaraje spre E, restul frontului fiind neconstruit şi accesibil şi pentru terenul studiat,însă care pe viitor poate fi mobilată cu imobile de locuit. Imobilele de locuit de la S destr. Traian Novac au faţade posterioare spre terenul studiat, astfel că unitatea devecinătate de care actualul studiu trebuie să ţină cont o reprezintă în fapt atâtcca. 5 imobile de locuit P+4 cu intrare de pe Aleea Ionel Perlea cât şi cele 4imobile de locuit P+4 de pe strada Traian Novac, toate acestea fiind „vecine destradă” cu terenul studiat. Toate imobilele de mai sus au faţade secundare dinpunct de vedere al accesului, dar principale ca orientare a apartamentelor spreterenul studiat.Este de remarcat faptul că inelul de imobile P+10 de la Calea Circumvalaţiunii, prinînălţime are o influenţă (spre teren şi dinspre terenul studiat), de care studiul trebuiesă ţin cont.Întreg cartierul de la N este unul de factură socialistă, cu reale probleme deambient urban datorat fondului construit.Ambele zone industriale de la V şi E, abandonate, sunt la ora actuală în cursde refuncţionalizare, acestea creând unităţi noi de vecinătate de care studiul defaţă trebuie să ţină cont.

Nu poate fi vorba încă la această scară de analiza unităţilor de locuit, a scărilor, cuatât mai mult cu cât această unitate este legată în acest caz de intrarea în bloc, ce însituaţia imobilelor din N, se face în toate cazurile dinspre N, deci nu influenţeazăsemnificativ terenul studiat.

19

Restul nivelelor: apartament, cameră, depăşesc nivelul de detaliere din prezentulstudiu.

2.4.3. Elemente de structură urbană

Structura urbană a zonei studiate este tributară poziţiei faţă de zona centrală, adicăare artere în arc de cerc (cu centrul în zona centrală) – respectiv CaleaCircumvalaţiunii şi str. Pictor Ioan Zaicu – şi artere radiale, ce pornesc din inelul I –respectiv str. Gh. Lazăr şi Calea Alexandru Ioan Cuza.Restul căilor de acces, respectiv parcelarul, reprezintă alei create în interstiţiile dintreblocurile de locuit de la S de Calea Circumvalaţiunii, aproximativ paralele cu aceasta,parcelarul fiind mai fărămiţat la S de Circumvalaţiunii şi cu parcele mai mari în fostazonă industrială Fructus şi Helicon, inclusiv actualul Kaufland.Structura urbană este încă nedefinită clar şi neunitară la nivelul cvartalului format destr. Al. Ioan Cuza, Circumvalaţiunii, Gh. Lazăr şi Pictor Ioan Zaicu. Aceasta necesităo reconfigurare la nivelul întregului cvartal.

2.4.4. Gradul de ocupare al zonei cu fond construit

La ora actuală, terenul studiat este ocupat de un număr de 12 clădiri de folosinţăindustrială, mai importante şi încă câteva anexe mici, unele hidroedilitare. Dintretoate, folosită este doar o hală, cea mai mare din tot fondul construit, amenajatăminimal pentru închiriere ca terenuri sportive.Pe teren mai există şi o reţea de termoficare supraterană ce alimentează zona deblocuri din N-ul terenului.

2.4.5. Aspecte calitative ale fondului construit

Niciuna dintre clădirile fondului construit actual nu are calităţi estetice ce ar merita săducă la păstrarea acestora (sunt moşteniri ale fondului construit industrial), multedintre ele fiind chiar în stare foarte proastă de conservare, doar structura fiind înpicioare.Reţeaua de termoficare de pe teren, amplifică aspectul industrial şi neîngrijit pentruîntreaga zonă.

2.4.6. Asigurarea cu servicii a zonei, în corelare cu zonele vecine

Singurul tip de servicii pe care zona îl asigură la ora actuală este închirierea pentruactivităţi sportive de agrement a unei hale existente.

2.4.7. Asigurarea de spaţii verzi

Chiar dacă zona studiată are o mare parte din suparafaţă acoperită cu spaţii verzi,acestea nu sunt nici publice, nici amenajate, astfel că singurul aport în zonă esteacela de oxigenare a zonei.

2.4.8. Zone cu riscuri naturale şi tehnologice

Teritoriul Timişoarei se află în zona cu risc seismic, zona VII pe scara Richter.Zona nu prezintă la ora actuală nici un risc tehnologic cunoscut.

20

2.4.9. Zone funcţionale

Pe zona studiată există doar o singură zonă funcţională, cea industrială.

2.4.10. Disfuncţionalităţi

Cea mai evidentă disfuncţionalitate în ceea ce priveşte ocuparea terenurilor esteincompatibilitatea zonei industriale actuale cu cea de locuit şi servicii din cvartalul dincare face parte terenul studiat.Aspectul degradant al fondului construit şi a amenajărilor aferente, tributare uneifoste zonei industriale dezafectate, reprezintă una dintre disfuncţionalităţile majoreale zonei.De asemenea lipsa de legături rutiere între Calea Circumvalaţiunii şi str. Pictor IoanZaicu reprezintă o disfuncţionalitate a zonei.

2.5.Circulaţia

2.5.1. Analiza circulaţiilor în zonă

La ora actuală circulaţia rutieră de acces la terenul studiat se desfăşoară pe str.Pictor Ioan Zaicu, circulaţie pe dublu sens, partea carosabilă este de 7,00 m,încadrată de zone verzi, fiind o stradă de categoria a III-a colectoare, avândcanalizare pluvială şi fiind asfaltată.Terenul mai are şi un acces public de la N, din strada Traian Novac, însă este unulde pe o stradă cu sens unic şi îngust.Terenul mai are o posibilitate de acces de lângă hipermarketul Kaufland, însă de peterenul acestuia, neîngrădit.Calea Circumvalaţiunii în prezent este o stradă modernizată de cateogoria a II-a delegătură, având patru benzi de circulaţie, partea carosabilă fiind încadrată de zoneverzi, piste de biciclete şi trotuare pietonale, având canalizare pluvială şi fiindasfaltată.Circulaţia rutieră şi pietonală este reglementată prin semne de circulaţie şi marcajeorizontale.

Transportul în comun se desfăşoară în zonă pe Calea Alexandru Ioan Cuza, peCalea Circumvalaţiunii şi pe str. Gheorghe Lazăr, cu staţii la cca. 200 m de terenulstudiat. Se poate spune că accesul la acestea este asigurat.

Transportul feroviar se desfăşoară la S de terenul studiat, pe calea ferată ridicată cesepară str. Ioan Zaicu de Parcul Botanic. Aceasta constituie o limită puternică înteritoriu, atât la nivel orizontal cât şi la nivel vertical, vizual. Totodată aceastaconstiuie şi un factor de poluare fonică a zonei.Zona de siguranţă CFR este de 20 m dreapta stânga faţă de axul liniei CF iar zonade protecţie a liniei se întinde de la 20 m până la 100 m dreapta stânga faţă de axulliniei.

La ora actuală circulaţia ciclistă se desfăşoară pe str. Pictor Ioan Zaicu, trotuarul fiinddoar parţial amenajat pe partea cu terenul studiat.Accesul pietonal mai este posibil şi de pe str. Traian Novac, de la N, şi de pe AleeaIoan Perlea, însă traversând un teren liber aparţinând hipermarketului Kaufland.

21

Circulaţiile cicliste special amenajate se găsesc doar pe Calea Alexandru Ioan Cuza.

2.5.2. Disfuncţionalităţi-priorităţi

Prezenţa căii ferate la S de terenul studiat, lipsa acceselor auto conforme din zonade N a terenului studiat, lipsa amenajărilor pietonale de la S de terenul studiat şi acelor cicliste din imediata apropiere a terenului studiat reprezintă disfuncţionalităţilemajore în ceea ce priveşte circulaţiile.

Priorităţile în ceea ce priveşte circulaţiile se consideră cele în asigurarea circulaţiilorauto, a celor pietonale, şi în paralel a celor cicliste.Chiar dacă este importantă, introducerea în subteran a circulaţiei feroviare de la S dezona studiată rămâne totuşi, din motivul fondurilor, mai îndepărtată.

2.6.Echipare edilitară

2.6.1. Stadiul echipării edilitare

Construcţiile de pe terenul studiat sunt alimentate cu apă atât de la reţeaua publică,prezentă la N de terenul studiat, cât şi de la un foraj propriu existent din perioadafuncţionării fostei industrii Fructus.În prezent, în zona obiectivului studiat există o reţea de alimentare cu apă în zona deN, cu De 125 mm, De 180 mm şi De 315 mm. De asemenea există o reţea decanalizare pe str. Pictor Ioan Zaicu, cu De 315 mm, De 400 mm, De 500 mm şicolectorul 3600/2280 mm de pe Calea Circumvalaţiunii, conform avizului tehnic deamplasament – Aquatim - nr. 25760 din 18.08.2014. Din discuţiile avute cureprezentanţii AQUATIM (biroul de avize), singura racordare la canalizare a acestuiobiectiv se poate face la colectorul principal de pe Calea Circumvalaţiunii de3600/2280 mm.Pe terenul studiat există şi o staţie de epurare proprie industrială, situată la N,funcţională, ce asigură evacuarea apelor halei actuale în canalizarea existentă la N.

Terenul studiat este alimentat cu energie electrică, având şi un transformator propriu.Terenul este asigurat şi cu branşamente de telecomunicaţii – telefonie fixă şi internet.

Alimentarea cu căldură a halei existente este asigurată prin centrală proprie pe gazmetan.La S de str. Pictor Ioan Zaicu există o reţea majoră dublă aeriană de termoficare, dela care se ramifică, peste terenul studiat o arteră aeriană pe direcţia SE-NV, ceasigură alimentarea cu căldură a cartierului de la S de Calea Circumvalaţiunii.Terenul studiat nu este racordat la acest traseu de termoficare.

Reţeaua de gaze naturale există doar pe strada Novac Traian şi aleea Ionel Perlea.

2.6.2. Disfunţionalităţi

Nu există disfuncţionalităţi majore în ceea ce priveşte asigurarea zonei cu utilităţi.

22

2.7.Probleme de mediu

2.7.1. Relaţia cadru natural – cadru construit

Din punct de vedere al relaţiei cadru natural – cadru construit, se poate spune că laora actuală prevalează spaţiul plantat pe parcela studiată, arborii fiind cantonaţiînspre str. Pictor Ioan Zaicu. Fondul construit este insular în cel plantat.Totuşi o parte din suprafaţa terenului este ocupată şi de platforme betonate, prostîntreţinute.

2.7.2. Riscuri naturale şi antropice

Singurul risc natural este cel seismic.Nu există riscuri antropice.

2.7.3. Disfuncţionalităţi-priorităţi

Principala disfuncţionalitate din punct de vedere al mediului este proasta gestionare asuprafeţelor pe terenul studiat, datorită aspectului de zonă industrială dezafectată.

2.8.Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei

2.8.1. Necesităţi ale populaţiei

Principalele necesităţi ale populaţiei din zonă se referă la asigurarea de spaţii verziamenajate, la asigurarea unui climat urban propice locuirii şi circulaţiilor pietonale, laasigurarea unui confort fonic corespunzător.

2.8.2. Opţiuni ale populaţiei

Opţiunile populaţiei vor fi colectate în perioadele de implicare a publicului în procesulde avizare, conform legii. Până la aceasta fază, nu s-au înregistrat opinii alepublicului.

2.8.3. Punct de vedere al administraţiei publice locale

Prin Avizul de Oportunitate nr. 09 din 19.06.2014, Primăria Municipiului Timişoara şi-aexprimat punctul de vedere afirmativ în legatură cu demararea unei documentaţii derefuncţionalizare a zonei în zonă mixta, solicitând un studiu mai amplu care săcuprindă întregul cvartal dintre str. Pictor Zaicu, str. Gh. Lazăr, str. Circumvalaţiunii,calea Aradului.Pentru investiţia de faţă s-a obţinut Certificatul de Urbanism nr. 3281 din 19.09.2014de la Primăria Municipiului Timişoara, favorabil.

2.8.4. Punct de vedere al proiectantului PUZ

Proiectantul PUZ consideră oportună refuncţionalizarea zonei, şi transformareaacesteia în zonă de servicii şi locuire colectivă, însă consideră că aceasta trebuiefăcută în concordanţă cu celelalte investiţii din cvartal, în vederea obţinerii uneicorelări ce va creşte calitatea amenajărilor urbane rezultate.

23

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ

3.1.Concluzii ale studiilor de fundamentare

Singurul studiu de fundamentare este reambularea suportului topo-cadastral.Concluzia studiului de fundamentare este că terenul luat în studiu se află înproprietatea beneficiarului, unele parcele având însă şi alţi proprietari.Studiul a delimitat clar, în acord cu situaţia actuală de la OCPI, situaţia limitelor deproprietate studiate.

3.2.Prevederi ale PUG

La ora actuală, propunerile noului PUG se află la nivel de întocmire a documentaţiilorpentru avize, fiind deja creionate noile reglementări referitoare la zona studiată,inclusiv Regulamentul Local de Urbanism aferent.

Zona face parte dintr-o fâşie mai amplă, situată de-a lungul şi la N de actuala caleferată, având în general utilizarea actuală de zonă industrială. Prin PUG, se propunerestructurarea întregii arii, în funcţiuni mixte: servicii/locuinţe.

Noul PUG propune ca intervenţie majoră, introducerea în subteran a actualei căiferate, situate la S de terenul studiat, traseul acesteia fiind înlocuit de un bulevardfoarte larg cu 5/6 benzi şi segregare a tipurilor de circulaţii. Acest bulevard este defapt prelungirea directă a drumului expres de acces dinspre autostradă de la E deTimişoara, dinspre Remetea Mare.Noul PUG mai propune o arteră de legătură între Calea Circumvalaţiunii şi str. PictorIoan Zaicu, de 20 m, tangentă la SE-ul parcelei.

Din punct de vedere al Regulamentului Local de Urbanism, principalele prevederi alezonelor restructurate de acest tip sunt următoarele:

- Restructurarea acestor zone se va face pe baza unor Proceduri derestructurare pe bază de contract, ce includ la început negocieri între primărieşi proprietarii privaţi, pentru stabilirea condiţiilor cadru ale restructurării (noulprofil structural, principalii indicatori urbanistici, obiectivele de interes public dinzonă, etc), urmate de semnarea unui contract şi elaborarea PUZ-ului şi RLU-ului aferent;

- Restructurarea acestor unităţi industriale are ca scop transformarea lor înteritorii urbane cu caracter mixt, relevând o structură complexă şi echilibrată, ostructură spaţială bazată de preferinţă pe principiul cvartalului şi spaţii publice– străzi, pieţe, spaţii verzi – net determinate;

- Procesul de reabilitare şi modernizare a spaţiului public se va desfăşura numaipe bază de proiecte complexe de specialitate ce vor viza ameliorearea imaginiiurbane în concordanţă cu caracterul acestuia, dezvoltarea cu prioritate adeplasărilor pietonale şi a spaţiilor destinate acestora, a modalităţilor dedeplasare velo, reglementarea circulaţiei autovehiculelor şi a parcării,organizarea mobilierului urban şi a vegetaţiei;

- Spaţiile verzi de tipul scuarurilor sau grădinilor vor avea accesul publicnelimitat;

24

- Locuirea va ocupa între 30-70% din suprafaţa construită desfăşurată totală.Parterele spre principalele spaţii publice vor avea funcţiuni de interes pentrupublic;

- Clădirile noi se vor dispune retras faţă de aliniament. Retragerea se va stabiliprin PUZ/PUD şi nu va fi mai mică de 10m, respectiv va putea fi mai mare saucel puţin egală cu cea a clădirilor învecinate. Clădirile se vor amplasa în frontdiscontinuu;

- Retragerea obligatorie faţă de limitele laterale ale parcelei este mai mare saulegală cu ½ din înălţimea clădirilor, măsurată la cornişa superioară sau la aticîn punctul maxim. Retragerea minimă este de 6m;

- Distanţa minimă între faţadele a două corpuri de clădiri situată pe aceeaşiparcelă va fi de două treimi din înălţimea celei mai înalte, dar minim 6m;

- Înălţimea maximă la cornişă nu va depăşi 21 m, iar cea totală nu va depăşi 25m. Pentru clădirile aflate în poziţii urbane privilegiate (dominante), prin PUZ sepot stabili regimuri de înălţime mai mari, fără a depăşi 28 m în punctul cel maiînalt;

- Pentru ansamblul unei parcele, spaţiile verzi organizate pe solul natural vorocupa minim 20% din suprafaţa totală şi vor cuprinde exclusiv vegetaţie(joasă, medie şi înaltă). Suprafeţele cu acoperire de orice tip sunt curpinse încategoria spaţiilor libere. Spre stradă/spaţiul public, în zonele de retragere faţăde aliniamente, minim 60% din suprafeţe vor fi organizate ca spaţii verzi.Parcajele la sol vor fi plantate cu un arbore la fiecare 6 locuri de parcare.

- POT maxim pentru parcele comune 50%; pentru parcele de colţ, POT maxim70 %; pentru parcelele ce includ clădiri cu garaje/parcaje colective cu accespublic: POT maxim 85%;

- CUT maxim pentru parcele comune: 2,4; pentru parcele de colţ, CUT maxim2,8.

3.3.Valorificarea cadrului natural şi antropic

3.3.1. Valorificarea cadrului natural

Cadrul natural cu cel mai mare potenţial în zonă îl reprezintă parcul Botanic, ceconferă o atmosferă de linişte, aport de oxigen şi spaţiu verde larg.Spre acesta trebuie să fie orientată şi dezvoltarea propusă.

3.3.2. Valorificarea contextului socio-economic

Contextul socio-economic al Timişoarei şi al zonei poate fi caracterizat astfel:- Pe întregul cvartal au fost demarate acţiuni de urbanizare-refuncţionalizare a

fostelor zone industriale: Kaufland, Fructus Plaza, Park Plaza (fostul Helicon);- Având în vedere preconizata creştere demografică a populaţiei municipiului

Timişoara, creşterea fondului construit de bună calitate în apropiere de zonacentrală, propusă prin prezentul proiect, este considerată sincronă.

- De asemenea, odată cu creşterea demografică a populaţiei, va apărea şinevoia de locuri de muncă, zona de servicii-birouri încercând să ofereposibilităţi de dezvoltare în acest sens.

25

3.4.Zonificare funcţională – reglementări. Bilanţ teritorial, indici urbanistici

3.4.1. Zone funcţionale – reglementări

3.4.1.1. Principii generale de organizare

Principalul aspect la scară mare care a influenţat rezolvarea urbanistică a zonei, îlconstituie conştientizarea necesităţii unei legături pietonale majore între centrul decartier Dacia şi Centrul Istoric al Timişoarei, pe o direcţie radială, incluzând şi ParculBotanic în acest traseu. Acest traseu s-a dorit a fi unul de factură pietonal-ciclistă,separând clar pietonul de circulaţiile marilor artere de circulaţie radiale: str. GheorgheLazăr şi Calea Aradului, în favoarea pietonului.

Soluţia generală de organizare a circulaţiilor rutiere a plecat de la necesitateaasigurării unor legături pe direcţia SE-NV între Calea Circumvalaţiunii şi str. PictorZaicu, în conformitate şi cu PUG-ul aflat în actualizare.Aceast principiu a fost corelat cu propunerea de introducere în subteran a căii ferate,propusă în PUG-ul în actualizare, şi a suprapunerii peste aceasta a unui bulevard de45 m lăţime cu 5 benzi de circulaţie care să includă şi actuala stradă Pictor IoanZaicu.Datorită orizontului mare de timp al realizării propunerii de îngropare/ridicare peestacadă a căii ferate, s-a creionat şi o soluţie de rezolvare provizorie a circulaţiilor,luând în calcul, într-o primă fază, menţinerea căii ferate, a actualei str. Pictor Zaicu şia unei soluţii de traversare a căii ferate cu pietonalul ce leagă centrul de cartier alzonei Dacia de centrul istoric al Timişoarei, printr-o trecere pe sub calea ferată, lanivelul actual al terenului.

Un principiu spaţial a fost considerat obligatoriu, atât de proiectanţii PUG cât şi deadministraţia publică locală: asigurarea unui spaţiu public major de tip piaţă publică,care a fost corelat cu traseul pietonal major de pe direcţia NV-SE, îmbogăţind traseulpietonal şi motivând şi mai mult circulaţia pietonală. De asemenea, pentru a fructificarelaţia cu parcul botanic, a fost prevăzut un spaţiu pietonal longitudinal, de-a lungularterei str. Pictor Zaicu, în zona de retragere a construcţiilor, de min. 11 m, soluţieposibilă pe toate investiţiile noi, aflate în studiu la N de str. Pictor Zaicu.

Tema de proiectare a solicitat configurarea unei zone de tip dală urbană, ridicată cucca. 1,5 m faţă de nivelul actual de călcare, în care circulaţia pietonală să fiedominantă. Astfel a fost configurată o arie cu construcţii supraterane columnare saurestrânse ca amprentă, printre care se desfăşoară circulaţia pietonală. Dala urbanăpropusă este realizată peste două nivele de parcare subterane ce ocupă integralparcela nou obţinută, ultimul fiind de fapt un demisol. În această dală se potprevedea puţuri de pământ în zonele cu arbori mari. Racordarea dalei cu terenulînconjurător va fi făcută prin intermediul unor pachete de scări urbane, pe laturile deS şi N ale dalei.

În ceea ce priveşte trama stradală rezultată, aceasta se prezintă astfel:- a fost preluat profilul de bulevard de 45 m de la S;- a fost preluat profilul de 20 m de legătură între actualul Kaufland şi zona

studiată, prevazut în PUG;- a fost propus un acces de legătură locală, de 12 m, între Kaufland şi calea de

acces spre investiţia Parc Plaza, corelat cu propunerile din PUZ Parc Plaza.

26

Astfel, s-a asigurat practic o circulaţie pe trei laturi în jurul parcelei studiate, care sasusţină ideea din tema de proiectare, de dală urbană, din care sunt asigurateaccesele la parcările de la subsolul întregii dale urbane.

Datorită fazei de proiectare, în care nu există încă o dorinţă imediată de a începeinvestiţia propusă, proprietarul bazându-şi elementele de temă pe un studiuleconomic de prefezabilitate, elaborat doar pe principii de eficienţă economică, studiulde faţă are ca scop principal refuncţionalizarea urbanistică a zonei şi stabilireareglementărilor obligatorii pentru orice tip de investiţie concretă ulterioară: stabilireatramei stradale obligatorii, stabilirea funcţiunilor propuse, stabilirea retragerilorconstrucţiilor faţă de trama stradală, stabilirea poziţiei generale a spaţiilorpublice obligatorii, stabilirea circulaţiilor pietonale şi cicliste obligatorii,stabilirea regimurilor maxime de înălţime admise, stabilirea indicatorilorurbanistici POT şi CUT, a cuantumului minim obligatoriu de spaţii verzi,stabilirea principiilor generale de relaţionare a clădirilor în interiorul parcelelor.Restul detaliilor se consideră că este prematur a fi stabilite la această fază, din acestpunct de vedere şi planşele nr. 153-PUZ-3.1.a, 153-PUZ-3.1.b şi 153-PUZ-3.2 –Posibilităţi de mobilare urbanistică sunt considerate doar informative. Aceste detaliise vor cuprinde obligatoriu la fazele de PUD - studiu de amplasament (dacăadministraţia publică consideră necesară), sau DTAC. Acestea se vor putea clarificaşi în situaţia unei teme de proiectare reale, rezultată dintr-un studiu de piaţă corelatcu intenţiile dezvoltatorului.

3.4.1.2. Zone funcţionale obţinute

Parcela obţinută reprezintă o zonă cu funcţiuni mixte, care cumulează clădiri în carepot coexista servicii comerciale şi sociale, în special la nivelele inferioare, birouri,locuinţe colective sau servicii hoteliere la nivelele superioare.S-a propus că zona destinată birourilor şi serviciilor hoteliere să ocupe poziţiadinspre Parcul Botanic, iar locuinţele colective vor fi cantonate în jumătatea de nord aparcelei obţinute.Spaţiile verzi vor ocupa cu preponderenţă jumătatea de N a parcelei şi vor ficonstituite în mici scuaruri legate prin pietonale. Acestea vor ocupa un minim de 20%din suprafaţa întregului teren.Se propune un melanj de funcţiuni care să respecte următoarele proporţii: 60%locuire colectivă, 30% birouri şi 10 % alte servicii: comerciale, turism, sociale, etc.Practic la această fază este propusă o singură zonă funcţională: cea mixtă, cusubzone ce conţin condiţii diferite de construibilitate.

Având în vedere faptul că intervenţia propusă are ca impact şi limită de studiu unareal mai amplu, se recomandă orientarea, împreună cu administraţia publică locală,după următorii coeficienţi în ceea ce priveşte asigurarea serviciilor publice şi decartier:

- între 0,03-0,05 mp/loc – funcţiuni destinate dispensarelor medicale;- între 0-0,3 mp/loc – creşă;- între 0,6-0,9 mp/loc – grădiniţă;- între 2,5-4 mp/loc – şcoală (primară şi/sau gimnazială);- între 1,5-3 mp/loc – scuar verde;- cca. 1 mp/loc – dotari sportive.

3.4.1.3. Interdicţii de construire

27

Se constituie interdicţie temporară de construire pe zona de protecţie a infrastructuriiferoviare, între 20-100 m faţă de axul linie de CF, cât timp aceasta nu este încăintrodusă în subteran. Interdicţia de construire se ridică o dată cu obţinerea AvizuluiCFR pentru investiţiile propuse.

3.4.2. Bilanţ teritorial

Tabel 1 Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în terenul studiatZone funcţionale Suprafaţa

(mp)Procent

% din total

ZONĂ MIXTĂ, din care: 32 398 83,25- Zone verzi obligatorii 7 784 20,00- Piaţă publică urbană min. 4 000 10,28

CĂI DE COMUNICAŢIE RUTIERE 5 815 14,95TOTAL TEREN DIN C.F. 38 916 100,00TOTAL TEREN DIN MĂSURĂTORI 38 916 100,00TOTAL ZONĂ STUDIATĂ 510 000 1310,00

3.4.3. Indicatori urbanistici

Indicatorii urbanistici propuşi pentru zona studiată sunt următorii:- POT maxim = 50%- Regim de înălţime maxim = S+P+8E (30 m) – partea de N a parcelei;

= 2S+P+15E (50 m) – centrul şi partea de S aparcelei;

- CUT maxim = 3,5

3.5.Modernizarea circulaţiei

3.5.1. Circulaţia rutieră şi transportul în comun

Principalele modernizări ale circulaţiei rutiere şi transportului în comun sunt:- prevederea introducerii în subteran a liniei ferate duce la apariţia unui bulevard

de 45 m;- apariţia unui traseu de stradă la V de terenul studiat cu un gabarit de 20 m.- prevederea unui profil de 12 m N-ul terenului studiat, cu debuşare în traseul

propus în PUZ Parc Plaza.Accesele auto în subsolul întregii dale urbane sunt prevăzute pe laturile de S, V si Nale dalei şi sunt de tip intrare-ieşire.

Se propune aducerea transportului rutier şi pe noul bulevard de 45 m, suprapuspeste str. Pictor Ioan Zaicu.

În situaţia preliminară, adică în ipoteza căii ferate ce rămâne în poziţia actuală,strada Pictor Zaicu este păstrată la profilul actual de 2 benzi.Există şi posibilitatea ca în această situaţie să fie permisă doar o parte a investiţiei, lacota maximă a nivelului de trafic stabilit printr-un studiu de circulaţie.

28

Deservirea rutieră a obiectivului studiat urmează a se asigura ca şi în prezent dinstrada Pictor Zaicu şi Calea Circumvalaţiunii, prin intermediul strazilor interioare delegatură propuse.Astfel au fost prevăzute trei străzi interioare care delimitează terenul studiat pe cele 3laturi: vest, nord şi est.Racordările dintre străzi s-au prevăzut cu raze de racordare directă cu R = 6,00 m –12,00 m.

Străzile au fost propuse cu un prospect de 12,00 m şi 20,00 m iar accesele sprezonele de parcare de la nivelul solului au fost dimensionate la 8,00 m, în ipotezamobilării conform planşei 153-PUZ-3.1.b.1-U- Posibilităţi de mobilare urbanistică.Etapa II finală, sc.1:1000. Strada Pictor Zaicu a fost prevăzută a se moderniza, înetapa II, conform PUG Timişoara (în lucru) cu un prospect de 45,00 m. Până atunci,în etapa intermediară, str. Pictor Zaicu va rămâne la prospectul de două benzi, însăcu amenajarea corespunzătoare a intersecţiilor cu străzile şi acesele noi propuse.Profilul transversal tip PTT1 de 8,00 m, se aplica pe zonele interioară de acces laparcaje, în zona de est si constă din următoarele:

- parte carosabilă 3,50 m;- parcări oblice la 45° de 4,50 m;

Profilul transversal tip PTT2 de 12,00 m, se aplica pe strada colectoare, în zona denord si constă din următoarele:

- parte carosabilă 7,00 m;- piste de ciclişti de 2 x 1,00 m;- trotuare pietonale 2 x 1,50 m.

Profilul transversal tip PTT3 de 20,00 m, se aplică pe strada de acces colectoare, înzona de vest şi constă din următoarele:

- parte carosabilă 7,00 m;- parcări laterale de 2 x 3,00 m;- zone verzi de 2 x 0,50 m;- piste de ciclişti de 2 x 1,00 m;- trotuare pietonale 2 x 2,00 m.

Dirijarea circulaţiei şi reglementarea priorităţii pentru circulaţia rutieră pe domeniulpublic s-a prevăzut prin realizarea de marcaje orizontale şi prin amplasarea deindicatoare de circulaţie conform SR 1848-1 din decembrie 2011, asigurând prioritatepentru traficul de pe arterele principale.În apropierea zonelor de servicii, se vor amenaja locuri de parcare laterale avanddimensiunile de 5,00 x 2,50 m, respectiv parcări oblice la 45° cu dimensiunile de 4,50x 2,50 m.Totodata, în incintă la subsol şi demisol se vor amenaja locuri de parcare pentruautoturisme, raportate la tipul de servicii, locuinţe si functiuni complementaredesfăşurate. În total se vor amenaja, în ipoteza 1 de mobilare propusă 2480 locuri deparcare dintre care:

- la suprafaţa terenului: 81 locuri de parcare;- la demisol: 1170 locuri de parcare;- la subsol: 1229 locuri de parcare.

Apele meteorice de suprafaţă din zona studiata se va realiza prin intermediul gurilorde scurgere ce vor fi prevazute între bordura şi marginea părţii carosabile, apoi sprereţeaua de canalizare existentă.Pentru perioada execuţiei lucrărilor, beneficiarul şi executantul vor fi obligaţi sărespecte normele de protecţia muncii şi siguranţa circulaţiei, astfel încât să se eviteproducerea de accidente de circulaţie.

29

Lucrările studiate respectă, prevederile conţinute în O.G. nr. 43/1997 privind regimuldrumurilor, republicată în M.O. nr. 237/29.04.1998.

Costul tuturor lucrărilor aferente lucrarilor rutiere, precum şi al semnalizării rutiere(indicatoare şi marcaje) necesare pentru desfasurarea circulaţiei auto în conditii desiguranţa, va fi suportat de către beneficiar, iar execuţia lucrărilor se va face de cătreo unitate specializată în lucrări de drumuri.

3.5.2. Circulaţia feroviară

Se propune ca circulaţia feroviară să fie introdusă în subteran.Până la realizarea acestui deziderat, calea ferată va rămâne în poziţia actuală,singura operaţiune fiind prevederea unei treceri pe sub calea ferată, la nivelulterenului actual, cu acordul CNCFR SA.

3.5.3. Circulaţia ciclistă şi pietonală

Principala arteră pietonală propusă o reprezintă un traseu pe direcţia NV-SE, ceporneşte din două puncte de la N, în concordanţă cu fondul construit actual, şidebuşează aproximativ la mijlocul laturii de S a parcelei, care reprezintă legăturapietonală propusă ce leagă Centrul de Cartier Dacia cu Parcul Botanic şi CentrulIstoric al Timişoarei.În zona centrală a terenului este prevăzută o piaţă urbană de minim 4000 mp, piaţăcare se află pe traseul urban mai sus menţionat, şi care este retrasă de la frontulstradal din motive de protecţie faţă de artera de circulaţie de la S.Prin prevederile proiectului privind mobilarea ulterioară, este facilitată circulaţiapietonală pe întreaga dală urbană, pe toate direcţiile: E-V şi N-S în special.

Pe toate profilele stradale propuse se prevăd circulaţii cicliste pe ambele sensuri demers.Circulaţia pietonală este prezentă pe toate profilele stradale nou propuse.

3.5.4. Parcaje

În ceea ce priveşte parcajele necesare zonei cât şi un plus pentru zona de cartieradiacentă, soluţia aleasă este ca acestea să fie asigurate, cea mai mare parte prindouă subsoluri, dublate de pachete de parcare supraterane, în interiorul limitei deproprietate, dar şi de parcaje propuse în cadrul profilelor stradale de la S şi V(acestea constituie un surplus, nefiind luate în calcul în necesarul de locuri deparcare).Aşadar spaţiul estimat destinat parcajelor va fi de cca. 56 267 mp pentru cele douănivele subterane.

Calculul necesarului de locuri de parcare a fost facut în acord cu planşele deposibilităţi de mobilare urbanistică 1, funcţie de suprafeţele pe tipuri de funcţiunicuprinse în planşă, în acord cu Anexa 2 la PUG Timişoara aflat în lucru. Totalitatealocurilor de parcare necesare în aceste condiţii a fost calculat la 1431 locuri deparcare. Acestea sunt detaliate şi mai jos.

Calcul necesar locuri de parcare - Conform Anexa 2 PUG Timişoara în lucru:

1. CONSTRUCTII DE LOCUINTE - pct.13:

30

Numar apartamente : 500 buc = 500 locuri de parcarespor 15% vizitatori = 75 locuri de parcareTOTAL: 500 locuri de parcare + 75 locuri de parcare = 575 locuri de parcare

2. BIROURI - pct.2d):a)funcţie de suprafaţă (ipoteza cu acces public)S = 36572 mp36572 mp x 0,80 = 29257 mp29257 mp : 80 locuri parcare/mp = 365 locuri parcare + spor 25% = 457 locuri deparcareb)funcţie de angajaţi29257 mp : 15 mp/angajat = 1950 angajaţi : 15 = 130 locuri de parcare + spor 25% =163 locuri de parcareTOTAL: se alege varianta maximală a)+b) = 620 locuri de parcare

3. CONSTRUCTII COMERCIALE ŞI SERVICII - pct. 4d):S = 16442 mp16442 mp x 0,80 = 13153 mp13153 mp : 20 locuri parcare/mp = 658 locuri parcarese adauga 1 loc/5 angajaţi. Se estimează un numar maxim de 200 angajati / 5 = 40locuri de parcareTOTAL: 658 locuri de parcare + 40 locuri de parcare = 698 locuri de parcare

4. CONSTRUCTII TURISM - pct. 12):S = 7350 mpFunctie de numar paturi/clienti - hotel 5* = 1 loc/ 4 paturi (clienti)Se estimeaza un numar maxim de 500 paturi (clienti) / 4 = 125 locuri de parcareTOTAL = 125 locuri de parcare

TOTAL LOCURI DE PARCARE NECESARE : pct. 1 + 2 + 3 + 4575 + 620 + 698 + 125 = 2018 locuri de parcare

LOCURI DE PARCARE REALIZATE:LA SUPRAFATA TERENULUI : 81 locuri de parcareDEMISOL: 1170 locuri de parcareSUBSOL : 1229 locuri de parcareTOTAL : 81 + 1170 + 1229 = 2480 LOCURI DE PARCARE

Surplusul de 462 locuri de parcare sunt propuse spre închiriere, reducând astfeldeficitul de locuri de parcare din zona studiată.

Totalitatea locurilor de parcare estimate prin posibilitatăţile de mobilare propuse esteundeva la cca. 2480 locuri de parcare în subteran şi la suprafaţa solului. Din acesteacele 81 locuri de parcare supraterane sunt destinate în special vizitatorilor zoneirezidenţiale.

3.6.Dezvoltarea echipării edilitare

3.6.1. Alimentare cu apă

Alimentarea cu apă a obiectivului propus se va face prin intermediul unei conducte

31

de apă din PE-HD, PE80, PN10, De 160 mm, cu branşare la conducta de apăexistentă din zona obiectivului propus cu De 315 mm, pe Aleea Ionel Perlea -Circumvalatiunii.Conducta de apă propusă pentru obiectivul studiat va fi din PE-HD, PN10, PE80, De160x14,6 mm, în lungime totală de L = 619 m.Pe această reţea s-au prevăzut 8 hidranţi subterani de incendiu exterior, Hie1÷Hie8şi 2 cămine de vane, CV1 şi CV2.Alimentarea cu apă a parcelelor de locuinţe şi servicii se va face prin intermediul unorbranşamente de apă din PE-HD, PE80, PN10, De 63 mm cu branşare la conducta deapă propusă cu De 160 mm.Pe aceste branşamente s-au prevăzut şi cămine de apometre complet echipate,rezultând astfel un număr total de 13 cămine de apometru, CA1÷CA13.Branşamentele se vor realiza din PE-HD, PE80, PN10, De 63x5,8 mm, în lungimetotală de L = 353 m şi fiecare branşament este prevăzut cu câte un cămin deapometru.Traseul reţelei de apă propusă cât şi a branşamentele de apă se poate urmări peplanul de reglementări, planşa nr. 01-ED, anexată la prezenta documentaţie.Debitele de apă potabilă necesare consumului igienico-sanitar şi gospodăresc,conform breviarului de calcul sunt:

- Qzi med = 377,07 m3/zi = 4,36 l/s;- Qzi max= 1,30 x Qzi med = 490,19 m3/zi = 5,67 l/s;- Qorar max= 2,8 x Qzi max = 1372 m3/zi = 57,17 m3/h = 15,88 l/s.

Aceste debite se vor asigura de la sistemul de alimentare cu apă propus pentru zonaobiectivului cu branşare la conducta de apă existentă din zona obiectivului cu De 315mm.Pozarea conductelor se va face îngropat sub adâncimea de îngheţ, conform STAS6054-77, pe un strat de nisip de cca. 15 cm.Pentru asigurarea incendiului la obiectivul propus, se va construi o gospodăriede incendiu proprie care se va alimenta de la reţeaua propusă cu De 160 mmpentru refacerea rezervei de incendiu.Debitul şi presiunea se va asigura de la o staţie de pompare de incendiu.Pentru locuinţe trebuie asigurată o reţea de incendiu pentru hidranţi exteriori şiinteriori, iar pentru parcarea propusă o reţea de incendiu pentru sprinklere şihidranţi interiori.Avizul de principiu obţinut la faza P.U.Z. nu autorizează execuţia lucrărilor deinvestiţii.La fazele următoare: Certificat de Urbanism şi Autorizaţie de Construcţie pentrulucrările propriu-zise se va obţine avizul definitiv cu soluţia alimentării cu apă care vacuprinde toate detaliile de execuţie necesare constructorului, precum şi avizele degospodărire subterană pentru reţelele edilitare din zonă.

3.6.2. Canalizare

3.6.2.1. Canalizare menajeră

Pe străzile, (cedate domeniului public), adiacente obiectivului s-a propus o reţea decanalizare care va colecta apele uzate menajere de la imobile dar şi apele pluvialecolectate prin guri de scurgere, după cum urmează:

- pe strada 1: tronsonul C3÷C8 din tuburi PVC-KG, SN4, De 315x7,7 mm înlungime de 246 m;

- pe strada 2: tronsonul C12÷C17 din tuburi PVC-KG, SN4, De 315x7,7 mm înlungime de 172 m;

32

- pe strada 3: tronsonul C1÷C3, C9÷C12 din tuburi PVC-KG, SN4, De 400x9,8mm în lungime de 269 m.

Racordarea la canalizarea Municipiului Timişoara a străzilor 1, 2 şi 3 se va face lacanalul colector principal de pe Calea Circumvalaţiunii de 3600/2280 mm în căminulC1. Străzile 1 şi 3 sunt prevăzute cu unele parcări ecologice.Apele uzate menajere provenite de la obiectivul propus se vor racorda la canalulpropus de pe strada 1 (în căminul C4 şi C8) şi respectiv la strada 2 (în căminul C15).În incinta obiectivului, s-a propus o reţea interioară menajeră din tuburi PVC-KG,SN4, De 250 mm în lungime de 218 m cu racordare în canalul propus de pe strada 2la căminul C15. Racordurile propuse la canal pentru obiective, în nr. de 13 bucăţi, sevor executa din tuburi PVC-KG, SN4, De 200x4,5 mm şi au o lungime totală de 89 m.Debitele de apă menajere evacuate la canalizare (conf. SR 1846-1:2006):

- Quz.zimed = Qzimed = 377,07 m3/zi = 4,36 l/s;- Quz.zimax = Qzimax = 490,19 m3/zi = 5,67 l/s;- Quz.orarmax = Qorarmax = 1.372 m3/zi = 57,17 m3/h = 15,88 l/s.

3.6.2.2. Canalizare pluvială

Apele pluviale din incinta obiectivului provin de pe suprafaţa zonei verzi, de pesuprafaţa piaţetei pietonale şi de la burlanele de la acoperişurile imobilelor. Pentrucolectarea acestor ape pluviale s-a propus o reţea de canalizare de incintă, un bazinde retenţie şi o electropompă submersibilă care va refula constant în canalizareaMunicipiului Timişoara o cantitate de apă, astfel încât canalul să nu intre însuprapresiune. Aceste ape pluviale sunt convenţional curate şi nu necesită tratarealor în vederea eliminării în reţeaua de canalizare a Municipiului Timişoara.Reţeaua de canalizare de incintă pentru apele pluviale va fi realizată din tuburi PVC-KG, SN4, având diametre De 500 mm, De 400 mm şi De 315 mm în lungime totalăde 497 m.Pentru o bună funcţionare a reţelei de canalizare s-au propus cămine de vizitare,conform specificaţiilor din STAS 3051/91.Avizul de principiu obţinut la faza P.U.Z. nu autorizează execuţia lucrărilor deinvestiţii.La fazele următoare: Certificat de Urbanism şi Autorizaţie de Construcţie pentrulucrările propriu-zise se va obţine avizul definitiv cu soluţia canalizării menajere şipluviale care va cuprinde toate detaliile de execuţie necesare constructorului, precumşi avizele de gospodărire subterană pentru reţelele edilitare din zonă.

3.6.3. Alimentare cu energie electrică

Se propune alimentarea subterană cu energie electrică a întregului ansambluconstruit, însă se încurajează şi folosirea soluţiilor alternative de producere a energieielectrice, în special cea solară.

3.6.4. Telecomunicaţii

Se propune branşarea subterană a întregului ansamblu la reţelele de telecomunicaţiidin zonă.

3.6.5. Alimentare cu căldură

Alimentarea cu căldură se propune a fi realizată prin sisteme proprii – centrale pecombustibil gazos, sau altele asemenea.

33

Un aspect important legat de alimentarea cu căldură a întregului ansamblul îlreprezintă reglementarea reţelelor de termoficare aeriene prezente pe terenul studiatdar şi de jur împrejurul acestuia.Din acest punct de vedere, reglementarea reţelelor este gândită prin acest proiect îndouă etape, corelate cu etapele de implementare a propunerilor macro din PUGTimişoara:

- Prima etapă reprezintă situaţia în care calea ferată, precum şi punctul termicde la NE-ul amplasamentului rămân pe loc, pe poziţile actuale. Circulaţiileauto sunt organizate în consecinţă, adică str. Pictor Zaicu este păstrată laprospectul de două benzi actual, se deschide legătura de 20 m din spateleKaufland-ului, care face legătura dintre str. Circumvalatiunii şi str. Pictor Zaicu,se deschide o stradă de 12 m la N-ul amplasamentului, care în aceasta fazăocoleşte punctul termic aflat la NE de amplasamentul studiat. În aceastăetapă, numită intermediară, este propusă îngroparea şi devierea traseuluireţelelor de termoficare supraterane existente, în zona verde a profilului de 20m propus în spatele Kaufland-ului, apoi pe zona verde de la N-ul prospectuluide 12 m propus la N pe amplasamentul studiat, făcând apoi legătura cupunctul termic existent. Sunt astfel propuse a fi îngropate şi deviate cca. 516ml de reţea termică dublă nouă.

- Etapa II, porneşte de la situaţia propusă în PUG şi anume îngroparea căiiferate şi amenajarea unui bulevard de cca.45 m în locul străzii Pictor Zaicu,dar propune şi continuitatea firească a prospectului de 12 m de la N deamplasament prin mutarea spre N a punctului termic, cu cca.20 m, pe terenulaparţinând Primăriei Timişoara. Este propusă o construcţie cu gabaritul decca. 18x18 m care poate ocupa locaţia propusă şi surprinsă în planşele 153-PUZ-3.b-U- Reglementări urbanistice. Zonificare. Etapa II finală, 153-PUZ-3.1.b.1-U- Posibilităţi de mobilare urbanistică. Etapa II finală, şi 153-PUZ-5-U-Proprietatea asupra terenurilor. În această situaţie vor trebui refăcute toateracordurile ce pleacă din actualul punct termic spre N (conform informaţiilor dela Colterm).

3.6.6. Alimentare cu gaze naturale

Alimentarea cu gaze naturale este propusă subteran pentru întreg ansamblul.

3.6.7. Surse de energie regenerabilă

Se încurajează folosirea în cât mai multe cazuri cu putinţă a energiilor regenerabile.

3.6.8. Gospodărie comunală

Evacuarea deşeurilor va fi realizată prin intermediul societăţii Retim SA.

3.7.Protecţia mediului

În cele ce urmează, în vederea surprinderii efectelor semnificative potenţiale asupramediului, situaţia propusă prin prezenta documentaţie, se va analiza din punct devedere al încadrării în criteriile pentru determinarea efectelor semnificative potenţialeasupra mediului, cuprinse în anexa nr.1 la HG 1076/2004 privind stabilirea proceduriide realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.

34

Cele două nivele de analiză precizate în hotărârea menţionată mai sus sunt celreferitor la caracteristici ale planului şi cel referitor la caracteristici ale efectelor şi alezonei posibil a fi afectate de propunerile PUZ.

În ceea ce priveşte caracteristicile semnificative ale planului, se precizeazăurmătoarele:

Planul urbanistic zonal creează un cadru organizatoric şi juridic pentru toateproiectele concrete de dezvoltare teritorială ulterioară a zonei, cuprinzândtoate investiţiile în zonă; prin natura activităţilor propuse – servicii, comerţ,turism, locuire colectivă, este materializată reconversia terenului din folosinţăindustrială în folosinţă mixtă urbană, ceea ce reprezintă un câştig pentru oraş;activităţile propuse sunt cu impact important în zonă, iar condiţiile defuncţionare ale acestora presupun circulaţii foarte bine rezolvate; asigurareaapartamentelor urbane, a locurilor de muncă şi transportul în comun vor creşteîn viitor; proiectul lămureşte orizontul alocării resurselor atât pentruadministraţia publică Timişoara cât şi pentru beneficiar;

Planul urbanistic zonal influenţează în primul rând viitorul Plan UrbanisticGeneral al Municipiului Timişoara, aflat în studiu; planul urbanistic zonal vainfluenţa şi investiţiile viitoare adiacente prin trama stradală generată cât şiprin tipul de funcţiuni la care acestea vor fi juxtapuse;

Din perspectiva promovării dezvoltării durabile, planul urbanistic zonal seinclude în următoarele direcţii: dezoltarea unui urbanism ce favorizeazămixtura de activităţi, asigurarea unei echipări tehnico-edilitare centralizatepentru întreaga zonă, dezvoltarea prevenirii şi reciclarea deşeurilor;

Problemele de mediu relevante pentru plan sunt următoarele:- alimentarea cu apă se va realiza în sistem centralizat, prin extindere de

la reţeaua publică a municipiului Timişoara;- evacuarea apelor uzate menajere este propusă în sistem centralizat,

prin racordare la canalizarea municipiului Timişoara;- sunt de încurajat soluţiile de folosire a energiilor regenerabile în toate

cazurile şi la toate nivelurile posibile, sursele de energii fiind disponibilela nivelul zonei;

- evacuarea deşeurilor de va face diferenţiat pentru cele menajere,preluate de Retim SA.

- protecţia ariilor construite împotriva poluării provenite din trafic esteprevăzută a fi rezolvată prin retragerea în special a locuinţelor de laarterele mari de trafic, precum şi retragerile faţă de aliniament;

Planul cuprinde prevederi din toate strategiile la nivel naţional, preluate şidetaliate la nivel local în cadrul PUG Timişoara: strategia naţională privindgestionarea deşeurilor, strategia naţională privind gospodărirea apelor,strategia naţională pentru conservarea factorilor de mediu, strategiilenaţionale, europene şi internaţionale privind zonele naturale şi construiteprotejate, ş.a.

În ceea ce priveşte caracteristicile efectelor şi ale zonelor posibil a fi afectate depropunerile PUZ, se precizează următoarele:

efectele cele mai probabile ale implementării planului se referă pot raporta laprincipalii factori de mediu: biodiversitatea nu este afectată, datorită faptului căpe terenul de faţă nu există decât câţiva copaci care vor fi înlocuiţi de cei noupropuşi; asupra populaţiei existente la N se poate aprecia că cea maiapropiată arteră de circulaţie este cea de la N, care însă este o arteră vicinală,urbanizarea terenului duce la întreruperea contactului vizual a locuitorilor din

35

zona rezidenţială existentă de la N cu Parcul Botanic, dar la momentulfinalizării, oferă şi acestora un spaţiu urban public în măsură să catalizezeîntreg cvartalul studiat; intervenţia este una greu reversibilă; în ceea cepriveşte sănătatea umană în urma implementării planului se poate spune călocuirea în apropierea Parcului Botanic este una mai recomandabilă; fauna şiflora nu vor avea de suferit de pe urma implementării planului, nefiind cazul dea fi luate în discuţie; se propune ocuparea a minim 20% din teren cu spaţiiverzi publice; solul îşi va pierde stratul vegetal pe zonele ce vor fi ocupate deconstrucţii sau amenajări, pe toată durata de existenţă a acestora, acestproces fiind reversibil în urma demolării construcţiilor şi amenajărilor; apa esteun factor ce nu va avea de suferit datorită echipării centralizate, racordate lasistemul municipal; din punct de vedere al aerului, se poate spune că un urmaconstruirii, microclimatul poate să se încălzească uşor, însă se propun şisoluţii de compensare a fenomenului de ridicare a temperaturii locale:dublarea cu faţade verzi a imobilelor; factorii climatici - temperatură, vânt,presiune, etc, nu vor fi influenţaţi de implementarea planului; valorile materialecare se pierd prin implementarea planului sunt construcţiile actuale; nu existăvalori de patrimoniu cultural, arhitectonic, arheologic sau peisagistic;

efectele nu au o natură cumulativă semnificativă; în context transfrontalier, nu există efecte semnificative; riscul privind sănătatea oamenilor sau pentru mediu este considerat în limite

acceptabile; se estimează că efectele implemetării prezentului plan pot afecta cel mult pe o

rază de 400 m; Amplasamentul se află la o distanţă de cca 11 km NV faţă de cea mai

apropiată arie naturală protejată Lunca Timişului - sit de importanţăcomunitară şi arie de importanţă avifaunistică, distanţă la care aceasta, prinactivităţile propuse nu afectează aria naturală protejată.

Distanţa minimă între clădirile de locuinţe existente şi clădirile propuse este de 28 m.

3.8.Obiective de utilitate publică

3.8.1. Obiective de utilitate publică

Ca obiective de utilitate publică se prevăd următoarele:- strada de la V de 20 m, strada de 12 m de la N, respectiv ieşirea de pe PUZ

Parc Plaza în strada Pictor Zaicu; suprafaţa totală a terenurilor este de 4832mp iar lungimea de amenajat este de 353,5 ml.

- în etapa intermediară, trecerea pietonalului major de calea ferată, în variantăori cu pasarelă ori pe sub calea ferată;

- reţelele propuse de apă potabilă şi canalizare; lungimea totală de conducte noide apă potabilă propuse este de 619 ml; lungimea totală de reţele decanalizare menajeră este de 687 ml;

- reţeaua propusă de electricitate;- îngroparea şi devierea reţelei de termoficare dublă, pe o lungime de 516 m;- în etapa II, mutarea postului colterm de la NE din afara amplasamentului

studiat cu cca. 20 m mai spre N, în vederea conectării străzii de la N, propusăcu drumul propus pe PUZ Parc Plaza. Terenul aferent este în proprietateaPrimăriei Municipiului Timişoara. Suprafaţa de teren, respectiv suprafaţanoului post de termoficare este estimată la cca 324 mp.

36

- prevederea a minim 20% din suprafaţa terenului ca zone verzi publice;

3.8.2. Tipuri de proprietate asupra terenurilor

Totalitatea terenurilor aflate în studiu sunt proprietate privată a unor agenţi economici.

3.8.3. Circulaţia juridică a terenurilor

În urma acţiunii de urbanizare, au loc următoarele circulaţii ale terenurilor:- obiectivele de utilitate publică reprezentând drumurile de acces din V şi SE vor

trece în domeniul public;- restul terenurilor vor rămâne în domeniul privat;

37

4. CONCLUZII - MĂSURI ÎN CONTINUARE

4.1. Înscrierea în prevederile PUG

În urma urbanizării s-a obţinut o reconversie a terenului în zonă mixtă care este înconcordanţă cu prevederile noului PUG.

Faţă de prevederile noului PUG, indicatorii urbanistici sunt următorii:- POT a fost respectat de maxim 50%, ca pentru parcele comune;- CUT a fost propus de 3,5 în loc de 2,8 pentru clădiri cu parcaje subterane.- Regimul de înălţime a fost adus la nivelul celorlalte propuneri din zonă.

4.2.Categorii principale de intervenţie

În ceea ce priveşte intervenţiile ele pot fi categorisite astfel:- Circulaţii juridice de terenuri;- Realizarea echipării tehnico-edilitare subterane, apoi a căilor de circulaţie

perimetrale propuse;- Construirea subsolului general destinat parcajelor;- Construirea etapizată a clădirilor propuse.

4.3.Priorităţi de intervenţie

Prioritară este realizarea obiectivelor de utilitate publică: cedarea terenurilor pentrudrumuri, realizarea traseelor subterane de utilităţi şi realizarea profilelor stradalepropriu zise.

4.4.Aprecieri ale elaboratorului PUZ

Elaboratorul PUZ consideră ca refuncţionalizarea zonei este necesară şi în slujbamunicipiului însă elaboratorul crede ca pentru reuşita deplină a acestui tip de investiţiieste nevoie de întocmirea unor studii de piaţă mai amănunţite, precum şi a unorstudii de circulaţie şi volumetrice, care să fundamenteze investiţia propriu zisă.

4.5.Lucrări necesare în continuare

4.5.1. Planuri urbanistice de detaliu

În situaţia în care propunerile viitoare se suprapun cu planşele - Posibilităţi demobilare a terenului, se consideră că nu mai este nevoie de a detalia amplasamentulprintr-un studiu de amplasament de tip PUD.În situaţia în care sunt propuse alte tipuri de mobilări, se lasă la latitudineaadministraţiei publice locale decizia elaborării unui PUD. Proiectantul recomandăîntocmirea unui PUD în atare situaţii.

38

4.5.2. Proiecte prioritare de investiţii

Se consideră prioritare următoarele studii şi proiecte:- Studiu de piaţă pentru clarificarea temei program a investiţiei propriu zise;- Studiu de circulaţie în ipoteza unei investiţii clare, pentru luarea celei mai bune

decizii referitoare la traficul din zonă şi cel generat de investiţie.

5. ANEXE

5.1.Materiale scrise5.1.1. Avizul de oportunitate nr. 19 din 19.06.20145.1.2. Certificatul de urbanism nr. 3281 din 19.09.2014

5.2.Materiale grafice

5.3.Materiale mixte5.3.1. Studiu de prefezabilitate.

Întocmit,coordonator RUR


39


pr. nr. UTZ 153/14

ANEXELE

i c e b e r g s.r.l. · 422780 este grevată de sarcini în favoarea millenium bank, înscrisă în...

Documents