Anul X I V . Arad, Marţi, 6 Decemvre n. (23 Noemvre v.) 1910 Nr. 252 i ABONAMENTUL fPeun an . 28 Cor. : Pe UD j'um.. 14 < ; Pe o lună . 2-40 «

Nrul de Duminecă : Pe un an . . 5 Cor. Pentru România şi

America . . 10 Cor. Nrul de zi pentru Ro­mânia şi străinătate pe

an 40 franci.

ML là S t - «"*

REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA: Deák Ferenez uieza 20.

INSERŢIUNILE se primesc la adminis­

traţie. Muiţămite publice şi Loc de­schis costă fiecare şir 20 fii. Manuscripte nu să îna­

poiază. Teiefon pentru oraş şi

cornitati 502.

Ocfavian Gog împotriva poetului şi scriitorului po­

litic de o rară vigoare, Octavian Goga, s'a săvârşit o faptă de inconştientă. Organul-fiţuică „Lupta", într'un nu­măr recent, a îndrăznit să îngăimeze, într'un limbaj de imbecil, cele mai mari nărozii din câte a ştiut debita până acum la adresa poetului. Şi am aşteptat o zi, am aşteptat mai multe, ca să vedem, doar se va găsi măcar unul singur din duhurile ocrotitoare ale acelei gazete bătute de Dumnezeu, ca să se ruşineze de secretiunile unui intelect stupid şi să declare că om cu scaun la cap nu se poate solidariza cu ele. Am aşteptat ca dl Mihali şi ceilalţi stăpâni ai foii în perspectivă să înţeleagă, că aici trebuie căpăstru şi frâu pentru interpretul voinţei ono­ratului comitet şi o satisfacţie deplină pentru o atât de frumoasă figură cul­turală şi politica, ce s'a ridicat în mij­locul nostru. Ocazia unui gest frumos era aşa de aproape şi domnii noştri din centru nu s'au priceput!

Mărturisim că sântem în fata unui caz penibil. N'a fost destul, că de luni întregi de zile, ca într'un sat fără câni, această gazetă a urlat la lună şi a fost tolerată, fără nici un semn de prote­stare din partea acelora cari erau în primul rînd chemaţi s'o facă. N'a fost destulă umilire în faptul, că din atâţia înţelepţi jurisconsulţi ai centrului nu s'a

FOIŢA ZIARULUI » T R I B U N A « .

Luni seara. B U N ,

Din vraful de Calendare, prin cari frunzăresc în sara asta, mă opresc asupra celui mai bătrân, în clipa solemnă a despărţirii. E «Calendarul pe anul comun 1911. Anul CX1X« (Zi: una sută nouăsprezece ! Calendarul e tipărit cu litere chi­rilice şi e cel mai vechiu între toţi semenii săi. Un veac şi mai bine acest calendar a fost lu­minătorul sătenilor noştri, împărtâşmdu-ie poveţe şi sfaturi, arătându-le mersul treburilor din lume, şi dându-le, în aceiaş vreme, şi lectură folosi­toare din autorii noştri cei mai buni.

Va fi fost o vreme, fără îndoiaiă, când acest calendar era mai cetit ca orice carte.

Nu îl comparăm cu alte Calendare, căci este cel mai vechiu şi singurul pe vremuri. Calen­darul e doar cea mai indispensabilă- carte pentru orice om, fie el chiar delà sate. Aici află ori şi cine ştiri despre mersul vremilor, despre bâlciuri, şi despre tot ce îl interesează pe un bun gos­podar delà sate.

Oamenii mai cu dare de mână ţineau să-şi cumpere unul, şi în cazul când nu-1 ştiau sila­bisi. Dascălul şi popa din sat, erau la îndemână şi puteau să îi slovenească toată învăţătua a-cestor pagini.

Era o vreme când calendarul era singura lec­tură a sătenilor noştri.

găsit nici unul ca să rezolve conflic­tul în partea lui juridică şi să înlăture ruşinea, ca un contra-făcut organ al partidului national să-şi dea poalele peste cap. Acum, după ce au capitu­lat în fata voinţei unui agramat, după ce — cum s'a telegrafiat ziarelor din Bucureşti —- i-au dat tot dânşii satis­facţie şi recunoştinţă pentru o purtare de smintit, mai vin şi consfinţesc prin tăcere şi aprobare ascunsă toate ca-bazlâcurile, scrise sub ochii lor, de un tovarăş aşa de nevrednic?

Este într'adevăr un fenomen de ne­cuprins şi nu avem cuvinte de regret pentru aceasta intreîăsare vinovată. Căci din două una: sau fruntaşii Ro­mâni din Budapesta, cari influenţează „Lupta" şi actele ei de desperare, nu-şi dau seama de ceeace înseamnă nu­mele Octavian Goga în viata noastră publică, sau ei caută, din orientări gre­şite şi poate din cine ştie ce motive de vanitate jignită, să încurajeze ata­curi catilinare.

Amândouă aceste hipoteze sunt po­sibile. S'ar putea mai întâi prea bine, ca vestea marelui talent de scriitor a d-lui Goga să nu fi pătruns până în regiunile d-lui Mihali, unde zona lite-raturei încetează, căci altfel nu ne în­chipuim acest suveran dispreţ al d-sale faţă de felul necinstit cum e tratat în coloanele „Luptei": S'ar putea ca mulţi "din bărbaţii noştri arizi şi cei din burtăverzimea noastră binehrănită să

De atunci s'a scurs multă apă pe Murăş ; s'au' ridicat mulţi oameni învăţaţi din sînul nea­mului nostru. Chiar literatura calendaristică a fă­cut progrese enorme.

Avem azi peste două zeci de calendare cari nu se pot plânge, că n'ar avea destui cetitori. Dacă şi celealalte genuri literare ar fi aşa de îm­brăţişate, nu ne-am putea tângui că scriitorii no­ştri n'au cetitori îndeajuns.

Ci de altceva e vorbă acum. Cel mai bătrân calendar al nostru, cel mai ce­

tit pe vremuri, îşi ia adio delà cetitori. Cum generaţia oamenilor crescuţi numai cu

buchie chirilice se rărea din zi în zi, cu anul viitor n'a mai simţit necesitatea să bată Ia uşile creştinilor. Ca un bătrân cuviincios ce era, înţe legea, că nu mai are nici un rost în lumea de-acum, când limba noastră a îmbrăcat haina nouă pretutindeni, şi aceia cari nu ştiau sloveni nu­mai cu chirilice, s'au dus de mult, iar cei ce au rămas au trebuit să se obişnuiască înainte de a atinge vrâsta bătrîneţei, cu slovele mai nouă.

Moşneagul venerabil a înţeles că glasul lui învechit nu mai poate răsbate în vremile schim­bate de astăzi — s'a dat frumuşel Ia o parte, convins în sufietul său, că şi-a împlinit che­marea,

Şi-a luat rămas bun — şi apreciaioiul litera­turii noastre calendaristice, va trebui să repro­ducă, la timpul său, în întregime acest articol.

«O sută nouăsprezece ani ~ spune calenda­rul — am intrat în casele voastre, o sută nouă­sprezece ani v'am arătat cursul vremilor, v'am adus poveşti şi poezii de petrecere, sfaturi şi în­drumări în treburi economice.

nu ştie câte inimi încălzeşte sâmburele fecund din poezia acestui poet şi câte vibrări intense deşteaptă, câte idei pro­funde de viaţa socială răspândesc în masele cetitorilor articolele lui politice. Toate aceste ar fi cu putinţă şi patronii „Luptei" prin urmare ar avea o scuză, deoarece ceeace nu există pentru unii, nu li-se poate cere să respecteze. Nu putem cere unor oameni cu soco­teli positive să aprecieze ceeace nu poate să intre în conştiinţa lor şi să aibă cuvenita atitudine de demnitate faţă de ceeace alţii iubesc cu pasiune.

Posibil ar fi şi hipoteza a doua, că, fie în urma caracterului critic al arti­colelor d-lui Goga, fie în baza insinuă­rilor „Luptei" despre intenţii sau pla­nuri de „răsturnare", — dl Mihali să aibă în jignirea sa firească vre-un mo­tiv şi să vadă bucuros blăstămăţiile şi desmăţările fostului său mercenar. A-devărat în toate aceste închipuiri însă este un singur fapt.

Dl Goga este o individualitate şi un om de temperament. De când a intrat în arena publică, d-sa a adus cu sine un capital de idei, inspirate nu numai de înaltul său talent creator, ci din o reală intuiţie a stărilor noastre. D-sa nu este poetul făcut să viseze, nici să'şi trăiască viaţa în vre-un colţ fan­tastic de lume şi în clipe de vaiet şi resemnare, căci este un spirit activ, o minte dătătoare de lumină, o ener­gie sugestivă şi deşteptătoare de viaţă.

Mulţi dintre voi iubiţi cetitori, a-ţi aşteptat în fiecare an sosirea mea în casele voastre, ca să vă ţiu de urît în lungile seri de iarnă...

Dar vremea s'a scurs, timpurile sau schimbai, scrisul românesc a îmbrăcat de mult haina stă-moşească şi azi numai oamenii mai bătrîni cetesc cu slove de асезіез.

Iară eu... sânt mai băirîn decât oricare din voi, iubiţi cetitori; şi iatá mia sosit şi mie ceasul să mă despart de voi şi să-mi îau rămas bun... că ds azi încolo nu mă veţi mai vedea...«

In c ipa despărţirei calendarul dă câteva mi­nunate poveţi ceîitorilor săi : Fiţi oameni de o-mtnîe, Români buni şi creştini cinstiţi. Páííra-ţi-vă portul strămoşesc.!... Feriţi-vă de risipă şi destrăbălări !.. Daţi-vă copiii ia şcoala şi dacă aveţi mai mu'ţi, daţi pe unul ori doi la meserii şi la negoţ, că acestea sânt buae îndeletniciri !.. Creşte ţi-vă copiii în frira lui Dumnezeu!., în­demnaţii să cetească cărţi şi fai, că e mai bine să învtţi din păţania altora, din cărţi bune, de­cât din păţania ta !..

Nu ne putem suprima emoţii', cu care am ce­tit aceste şiruri. Ceva din cinstea paginilor de vechi cronici e înmagazinate în e'e. E o psgină din iumea cea veche ce sa prăbu^şte, un glas cumpănit de moşneag, ce încearcă sa râsbată pentru cea din urmă oară în gălăgia ziielor noa­stre. Un gîas cumpănit, cafe abia de mai e as­cultat da generaţiile rămase în um>l Uri fel de sBarbu Lăutarii*, ce îşi ia cobza şi să retrage în umbră, văzându-se de prisos.

Clipele despăiţirei îşi au totdeauna partea lor de duioşie neiăţărită.

Pag. 2 6 Decemvre n. tOtO a a a f e f i a a e a m i M W i t i

Când vine prin urmare în numele ideilor sale şi cere de pildă primeni­rea de forte, el nu urmăreşte revolu-tiuni endemice, ci militează pentru convingeri alese, cu dreptul pe care i-1 dă situaţia sa superioară în repu­blica literelor şi dreptul de cugetător şi judecător al organismului social.

Vedeţi aşa dar, bine, că un astfel de factor nu poate fi lăsat în seama delicateţelor stilistice ale unor ires­ponsabili. Dl Mihali şi ceilalţi din capul „Luptei" viitoare vor înţelege, câ din orice pricină ar fi întârziat să şteargă pata asta din coloanele umilitoare, ei sânt datori faţă de reputaţia neamului nostru să facă o onestă reparaţie in public. Răfuielile moarte, criticele reciproce, îşi au ele rostul lor, căci nimic nu poate fi mai de condamnat ca o presă searbădă şi o viată poli­tică fără control. Dar să băgăm de seamă, că ne facem de rîs cu atâtea minţi obtuze şi mai ales cu cazul acesta.

Avem o forţă între noi, cu care s'ar putea mândri orice popor şi — în loc de a păzi ca ó comoară, în loc de a o alinta ca pe un Făt-frumos, luptător iscusit cu balaurul cel cu şapte capete — aşa sântem de secaţi sufle­teşte, aşa sântem de mici şi de bătrîni, încât tolerăm, fără pedeapsă, pângă-ririle şi neruşinările ce-i adresează un om din regiunile de jos ale simtirei omeneşti!

Copiii nimănui. 0 nouă donaţ ie a dlui V. S t ro iescu .

Dl Dr. Ioan Mihu a primit delà dl Va-sile Stroiescu următoarea scrisoare:

Paris, 12[25 Noemvre. Părintelui copiator nimănui. Mult stimate Domnule,

Domnul Octavian O o ga în articolul său publicat în numărul 240 al >Tribunei« în

inspiraţia sa de poet vă înseamnă de pă­rinte al copailor nimănui'. Denumirea aceasta ar trebui generalizată şi asupra tuturor Ro­mânilor cari sânt copiii nimănui, ca o turmă fără păstori.

Sânt multe de făcut şi s'ar găsi şi chi­puri dar trebuieşte conducător luminat, ener­gic, care să ştie să vroiască, să impue şi să ducă ia îndeplinire lucrurile plănuite.

Privirile tuturor Românilor sânt îndrep­tate asupra DVoastră.

La înfinţarea biblioteca studenţeşti d'n Cluj vă dau zece mü de coroane. Astăzi scriu la Sibiiu băncii -»Albina« ca să în­mâneze acea sumă.

Cu toată stima Vasile Stro'escu.

După cum sântem informaţi şi de di Dr. Ioan Mihu va răspunde la apelul dlui G o g a — prin faptă.

Glasul poetului n'a răsunat în pustiu. Cuvintele lui calde, isvorîte din inimă cu rată, au găsit calea la inimile curate.

M i t r o p o l i t u l M e ţ i a m c o n s i l i e r i n t i m . Din Viena n i s e Ыг grafiază: M^jeststeaSa a nuroit pe mitropolitul Ioan Mcţianu con­silier intim.

f

s şa P r o i e c t u l d e r e c r u t a r e \n c a m e r ă . I dinţa de azi ísinisfr. i hjr»v*zi<o." geot-ra^lî z«y a ргегЫаг ;arn*rei p olectul de k g contingentul recrut lor.

Iii proiect numàrul recrut lor se stíbikste cu 103100 penttu іпійпійгіг şi 12 500 pentru c a s ­ierie. Pentru armară comună Ung&na contribuie cu 44 076 de rec uţi.

Recrutarea va fi si sibä Ioc dala 1 Marile pină la 30 Apnle. Vor fi chemaţi U as<-nt«re cd ce s'su născut ln anii 1888, 1889 şi 1890.

* D r e p t u l Umbli c r o a t e î n C a m e / ă . N; se

enunţă dtn Budapesta: Delegaţii soborului din Agr*m su renunţat la gândul unei obstrucţii $1 s'au mu'ţumit s si af rma dreptul ksr d e a voibf

cro?ţ :şfe în СЗППІ-З , fnc'odar?, desemnând pentn ; şedmţa dc ьг\ pa Luba Bsb'ci ln acesî scop. Sil ' рдге că bitte d p .taţi croaţi şi biroul prezidiil. • ai Cfsm rii s'a in beai ыі acord In «.heetlune ţl ! ( ESîfei dr ptül îimbii croate iamâne neştirbit, iu \ c«m e gira/n&t !<i itm>.acţiunea unga.o croată. I \ Ş e d i n ţ a Camer i i . Interesul deputaţilor pentru I discuţia indemnităţii, în loc să crească, scade pe i zi ce merge şi poate e mai bine asa. Şedinţa de j azi — dupăcum ni-se anunţă din Budapesta -[ a fost mai monotonă decât mate de până acum, \ Deputatul croat Alexandru Popovici a vo?bivjun-• guşîe, cerând sistrmizarea unui post de interpret ; pentru discursurile ce se vor rosti croăţeşte, \ Ministrul de honvezi, Hazuy a prezintat proiec-j tul corigentului de recruţi pe 1911. Croatul I Babict a vorbit apoi croăţeşte dedarînd că dele-! gaţii saborului din Agram nu vor renunţa nici-! odată la dreptul l m ni lor. Abia a rostit însă Ba-I bici cuvintele >Visoki sabore U — deputaţii un-j guri au părăsit cu toţii, în mod demonstrativ !n-I îjnta. A urmat j sthistui Valentsik, care a dcbu-! tat vechile ieremiade ale opoziţiei ungureşti.

j C h e s t i u n e a A r o m â n i l o r . «Politische I Core-pondenz» &f<ă dia C-n^tantinopole ci ' -comânii an Macedonia nu sânt hotăriţi 1 încă i?â formeze un exarhaî deosebit. Şti-5 ri!e lansate de zi s re în această chestie au

fost dtsmintire de Români. Românii cer ca preoţii roiîîâni să cele­

brele se-rviciul divin îa limba românească şi 1 тЪн română să fie întrebuinţată şi în

Ciiind acest duios rămas bun al Ы и і mai vechiu calendar românesc, ne înduioşăm şi noi gândindu ne, la multele poveţe împărtăşita nea­mului n o s t u prin rostul lui.

Ne gândim la lungul şir al dascălilor şi po­pilor noştri româneşti, cari au răspândit învăţa­turile evangheliei şi sfaturile bune cu ajutorul acestor fitere chirilice.

In aceiaş vreme ne bucurăm din suflet când haina aceasta străină o ved?m din ce în сг m a i rar întrebuinţată în scrisul nostru.

Nu era a noastră din capul locului şi numai vitregimea vremii ne a impus-o veacuri îndelun­gate: veacuri de ruşine ş i întunerec. Slovele lui Chirii şi-a lui Metodiu si-au schimbat faţa în de­ceniile din urmă ale veacului trecut — şi sbea la jumătatea acestui deceniu apare cea dintâi foaie românească tipărită cu litere latine la Blaj

încetarea celui din u:mă calendar cu litere chirilice înseamnă cea din urmă fază din stăpâ­nirea acestor litere bulgăreşti.

Înseamnă, ln aceeaş vreme, revenirea la matcă. Iată, cărţile bisericeşti s'au tipărit, aproape

toate, cu litere latine ; nu mai avem preoţi de le-

ş:oai i le româneşti. *

Din Oradea Mare ui se scrie: Zilele trecute, par­tidul guvernamental dhi Oradea-Mare a ţinut o con­ferenţa pentfu a se sfătui îii ce priveşte alegerile în consiliul comuna!. In lista ofic alá a partidului a fost trecui şi un romín, di Dr. Nicoiae Zigre. La confe­renţa s'a a rostit şi mai multe discursuri. Iată ce citim, între altele, într'o gazetă din Oradea-Mare:

«Dr. Nicoiae Zigre spune că Romînii se gtndesc cu neţărmurită recunoştinţa la faptul că partidul na­ţional al muncii s'a gîndit şi la ei şi 1-a trecut şi pe el între candi Jaţii săi...»

O nedumerire avem (in afară de «recunoştinţa ne­ţărmurită» a Romînilor): dl Dr. N. Zigre a fost tre­cut pe lista ofidaiă fiindcă e romín, membru al par­tidului naţional-romîn sau fiincă e membrul al parti­dului guvernamental?

j gea v r e h e , nici măcar cantori, cari să nu ştie citi cu aceste caractere.

Revenim Ia matcă, Literile chi üice vor mai avea şi de aci înainte

însemnătatea lor pentru criticii literari, pentru scrutătorii de arhive, cari vor cui, în silabissrea lor, trecutul nostru de mare umilinţă.

Ci generaţiile viitoare, mai fericite ca cele de j acum, vor cunoaşte acest scris numai din mu- j zeele de arheologie — şi se vor căsni cu muit [ necaz să descifreze v r e o pagină din slovele, cu 1 cari soarta duşmană a blestemat pe strămoşii lor ! Al.

' i II Dentist român în Arsul.

Szabadság-tér Nr. 3 . Lansă farm. Rozsnyay. Dinţi artificiali în cauciuc delà 4 cor. în sus. Coroane de dinţi în aur 24 cor. Dinţi cu şurub în aur şi pla­tină 20 cor. Poduri în aur şi aluminium, cari nu se pot scoate din gură, în preţ cât se poate de moderat şi în rate lunare. — — — Garantă până la 10 ani. Reparaturi la pieze făcute de mine se efeptuiesc gratis. Celor din provincie se efeptuiesc lucrările în aceeaşi zi.

Tinerimea română din Arad căiră di Ge£a.

Tinerimea română din Arad a adresat dlai Octavian Gogi", la Paris, următoarea tel* g t e mă :

Tinerimea româaă din Arad detestă adânc mâhnită inepţiile ignobile, pe cari, în teme-

\ ritatea ei fără margini, reptila » Luptai a ! cutezat să le debiteze ia adresa Ta şi îţi

aduce omagdie admiraţiei ei celei mai en-\ tuziaste, declarând sărbătoreşte, ca aderă ca \ toată tăria convingerilor la flamura, ceai I desfăşurat pentru refacerea caracterului ideal I al luptelor noastre.

I Dr. Cornei Iasscu. Dr. Iustin Marşieu, V, Arjoca, Or. Ion Cudrean, Juniu Brut Pecu-ra:iu, Dr. Gh^orghe Negoescu, Iiie Papp, Coriolan Monţ;a, Dr, Cornel Albu, Moise Poijoviciu, Mihaui Popoviciu, Dr. Teodor Roxi n, Aadreiu Garoîii, Nicoiae Poparadu, Eugen Popoviciu, Avram Sideanu, Dr. Sil-

Cluj—Kolozsvár Fabrichează orice parchete din sterjar şi carpen pe fond de asfalt, sumeielor

L u c r ă r i d e c h e r e s t r e a î n o r i c e m ă ­r i m e , î n l e m n d e s t e j a r , c a r p e n ş i b r a d .

P r i m e ş t e p r e l u c r a r e a c o m p l e t ă a du-

6 Öecemvre п. 1910 » f R I 8 ü N A * Pag. 3

viu Paşeuţiu, Alexandru An du, Pv íru Fie şieriu, Sava Şevidu, Sí.ver iVVc'ea, Dr. Di-mitrie Truţa, Ludovic Fazecaş, Dr. Іол Cnpu, Dr. Oheorghe Crişan, Peíru Un^ureanu, luliu Roşis:u, Pttru Op>er?n, Ion Ş-ş^ro-vefan, Silviu Huib^r, Visi te Аѵгчт, Dirai -trie Ştefs-oviciu, Gh?crghe P«>pp, Nkoîsa Moldovan.

Declaraţiile dlui Dr. I. Mlha. — Voci de presă. —

Sub titlul »Se Impun des'uşlrb, t Oaze ta Tran SÜvanteU din Braşov scrie:

»Am spus fn nru! nostru de Luni, ci? z'aris-Hcei noaitre nationale i s'a pus în vedere un ca murikat asupra îratat vtlor dintre Români şi Un guri. Şi am insistai tot atun.i ps lângâ cei com-p<tertţl, ffe d! Dr Mihu, fie eomiî'tul naţia?-a!, că dfoirece se pare wai mult ca sigur, ci t*a titive'e s'au terminat să dra im coiiunir.it, ci»r şi precis asupra eşuării trstaiivelor şl în general isupra stării faptice a lucrurilor.

Până azi comunicatul cerut nu s'a dat, da*- au •parut In »Tribunac nişte declaraţii aîe dlui Mihu, despre cari am scris şi eu*.

Decîar»ţi!!e acestpa fn*ă, pentru !in!şiirca şl orientarea marelui public, nu sunt suf! ; en - . în unele puncte ele pot provoca ch ar nedumtíírl şi dezorientare.

Astfel eîte d. e. drdaratja dîut M hu, că a 'Întâmpinat oarerad greutăţi neprevăzute şa în ţinuta unor mcmbii marcanţi %\ partidului na­tional«, care pretinde necordiţionst desluşiri гяаі de aproape.

Tot asemenea ss cer cisr;f că^ cu privi e la con.Uţiun I**, ct ie a stabilit rtl Dr. M hu d epi bîză a unei împăciuiri între R.smlni s' U -g-H*. AresMa este de altcum partea cei mai тагмпіа din toate declaraţiile dn>i Mhu, în j u u i că^-ia gp fr-vl'tesc «oaie celelalte şl care sie dă <raS mu t dt gândit.

Dăm aci fn întregime a c e a b partt a decara-jillor dlui M his.

La întrebarea reda tomlul »Trbu<\z\*, tă crede In pas bi'itstea unu i îipSiiuri sis;c?rt ? dl M h u s zis:

— La această întrebare răspund da ! în vederea a-cestui scop ecte însă neapărat necesar:

a) ca factorii politicei maghiare să fie pătrunşi de un spiiit mai larg şi mai liber în vedsrile lor şi să treacă puţin peste concesiile reale, puse in vedere;

b) partidul national trebuie să-şi facă un program nou corespunzător exigenţelor timpului de astăzi şi potrivit trebuinţelor şi puterilor de astăzi ale popo­rului romîn şi în spirit transa*, ţionist, fără a aban­dona postulatele noastre naţionale ireductibile şi juste, lucru pe care l-am cerut încă în anul 1902 în o scri­soare publicată în »Libertatea« din acel an, cînd era vorba să trecem la pohtea activistă;

c) în acel caz, dacă împăciuirea s'ar realiza de fapt, evident că ţinuta deputaţilor noştri trimişi în cameră, nu ar mai putea şi nu ar mai trebui să fie strict o-poziţională şi intransigentă. — Atît !

Cmd Maghiarii şi Romînii vor admite aceste ade­văruri, după mine, elementare, — a terminat dl Mihu — sigur se va ajunge în mod firesc la pace, sau ba-remi la raporturi mai sănătoase şi mai folositoare pen­tru ambele părţi.

In aceste condiţii focto ilor politiciei maghiare li-se pretinde liberalnate, pe când noui ni se pun ca condiţie jertfe foarte mari, cari taie adânc în viaţa noastră politică şi ar avea urmări dt cea mai msre ponderozitate şi prniru viitor.

Cum nu cunoaştem memoriul prezenta de dl Mihu, prima întrebare este, <ă în memoriu! dân­sului se cuprind aceste condiţii, ca oferit-'-, vezi Doamne, din partea Românilor, oii apoi condiţii mult mai radicale?

Dacă condiţiile sânt mai radicale sau să icem mai precis, daca ele sânt luate din programul

nostru nsţional — afară de două puncte — am mai înţelege, ca guvernul să nu le accepteze şi să respingă memoriul, cum de fapt l a res­pins.

Da ă însă tnerroriol e făcut pe bszele condi fi lor de mal sus, «tunel ne mirăm, cum de prim-nvn!*t'ulnu l a aflat nici ben-m «potrivit pentru dtecuţ'e», cum ne spune d-nul Mhu. Că:l con­diţiile dín intervitvul d lu i M ho, sânt, tn P nun ciaţiune mal fină, Idenri e cu formuláiul Tï*z*, • a d#putîţii noştri ss nu mal fie intran^iganţl, ci el şă intre m partidul guvernului etc. Natural, câ alta f ste întrebarea, dacă poporul romanesc, con centrat fn întregimea lut tn pánidul naţional ro mârtssc, acep ta s*u nu secepta aceste condiţii, dură pă^rea noastră cele mai dezastruoase şi păgubitoare pentru noî.

Ds ă în memoriu sânt cuprinse condiţiile de rrai sus, atunci tnt?!?g«"m şi mărturisirea d-lul Dr M hu, că a mtlmpinat greutăţi din partea unor mtmbni al comitet lui naţional. Dar noi din aer st fspt re putem convinge ş- despre In­tenţiile guvernului. Daci guvernu* nu primeşte nid co"dlţii?e de rnsi sus — admiţând, ci a ceste i au foît prezentata — afâi de gr«?le şl de-zastruoss» per.tru noi, ştim cu siguranţă la ce aven să r e aşteptăm în viilor!

Rccsoitulând con^latim, că dedaraţ-ile d-lul De, Mihu nu sânt de loc suficiente. Se impun din partes competenţi desluşiri preciie şl clar*-, ca să cunoaş'em sta-га lucrurilor, stât de Ins t'uctivă, etat pentru prezent t l t şi pçntru viitor».

•

îScara< din Bucureşti scrie:

»S'a fà;ut lumină rieolină asupra fa !moaselor tratative româno maghiare.

Astăzi e ronvinsă, iumea că s'a improvizat nu­mai vari-mia c?a mai r:0'.;ă a basmului străvechiu despre lupul împăciuitor şi mielul războinic. Gu­vernul lui Khuen-Héderváy, ajutat de contele Tiiza, şeful adevărat al majorităţii pai lamentare, a propus Românuo" striviţi în alegeri o perfidă pace. care să-i înăbuşe cu totul în fiinţa lor na ţională.

Românii n'iti primit pacea înşelă'oare/dars'au decla-at g-ti i-ä p^eeizezs? condtţiunile unei păci onorabЛ-г. In iiCr.st sc n>, dl Ion Mihu, personali­tate nva- -ţjgjqiă în polibcn militantă, dar bu u>în-du-se d« încrederea tuturor Românilor, a intrat în tratative cu Tisza şi Khuen Hédervá y. Le-a pre­zentat ch=3r uii memoriu de-рге do'ean'ele ro­manes-?, pe cari le a d'scuiat mai- înainte cu râţ;v.a dir.r/e conducătorii partidu ui naţional român

Л imn. dupăce » Pe ster L'oydt declarase că R<-mânii ЙГ fi ce rînd lucruri imposibile de reali­zat, di Mihu a eşsî şi d sa din rezervă, mărturi­sind că într'acjevăr memoriul său a fost respins de guvern.

In aceas'ă situaţie, la care se aşteptau cu-nosiătorii politicei maghiare, dl Mihu procedează logic şi corect, anunţând că se retrage în viaţa sa liniştită de unde a fost airas pentru scurt timp în vâltorile politicei de naţionalităţi.

Pâra :-ici, dec sfat unde dlui M h i sânt per f'cî snil-ibcà'io'-.ïr. Dir dl M hu vorbeşte, printre râ'ulur! şi spre un;-!* dificultâţ', pe cate le ar fi întâmpinat mn рггіеа câtorva mefrbd rte ц?ят$ m partidului мфоп»!. Aceste aluziuni sâ t er: fctât ?»ai sufpn'j;zá?oare, cu căi di Mhu errfjí; 5{ astăzi î> sinc-'-ritetea intenţiu nilor de pace als guvernului unguresc, va pro pune 'hiar o revzuire oportunistă a prrgrswutul d U 1881, d-: d.agul pretinselor gânduri bune île M ghisrilcr.

Printre conducător'.! partidului * «tonal român, aci-sîe dtciauţiuri inoportune ale dtüi Mihu su p roves t ne-iume. iri si P^otesiirl. p'ecum sj>:.;n t*-•ég-*meii» dm P«*t*. P o a « V Î trebui să asistăm ss la o po!s:nlcá fntre fr*ţi, eeeţce *r f regittsbii din toate punctele de vedere. Dacă cacia cu Msghiarii r;u >%'г putut face, de c •a fncfană iuptele interne între Româ;dl de : in>,4:•?€

Matineal Rsuîiianii femeilor din Arad,

Societatea românească din Arad, ascultând ieri pentru a două oară de glasul activei noastre reuniuni de femei şi a dat întâlnire in sa'a festivă a seminarului teologic pen­tru a serba câte va ore în numele frumo­sului.

Am văzut ieri pentru a doua oară, într'un scurt re;>timp, — de două săptămâni abia, — întrunită în aceiaş scop nobil, aproape în­treaga noastră pătură intelectuală din Arad şi din împrejurime şi contemplând bogăţia de elemente selecte ce n i e dat s'o remar­căm totdeauna cu asemenea ocazii am sim­ţit iarăşi înviorânduse pretenţiile noastre culturale ce ni le impun numărul, valoarea şi varietatea forţelor de cari dispunem.

Şi nu putem accentua îndeajuns rostul sa­lutar al acţiunii întreprinse de Reuniune, tocmai fiindcă festivalurile artistice ce orga­nizează sân t mijlocul cel mai fericit de a ne trezi foiţele înţelenite şi de-a le reda con­ştiinţa valorii, statornicind o mişcare cultu­rală românească la nivel cu cea a neamuri­lor ce ne înconjoară şi având relieful dis­t ins al calităţilor noastre etnice superioare. Vigoarea unei acţiuni culturale conştiente va putea singură sâ ne serrpa de influenţa cul­turii străine şi să ne deştepte dragostea de comorile sufletului nostru roma ne sr.

Ceeace ne îndeamnă să repetăm cu orice ocazie aceste adevăruri, e interesul mereu în creştere ce arată societatea noa­stră din Arad pentru orice manifestaţie cul­turală românească şi constatăm acest lucru cu o caldă bucurie.

Putem să spunem de-acum că succesul oricărei manifestaţii culturale e asigurat di­nainte aici în Arad şi că societatea noastră, mulţumită armoniei de care e stăpânită, şi a recunoscut în sfârşit ţintele ideale spre cari trebuie să tindă.

Al doilea matineu al Reuniunii noasbre de fe­mei a fost o manifestaţie artistică şl mai reuşită decât cea de acuma două săptămâni. Domnişoara Màrioara Trăilescu, o brunetă graţioasă, a cântat la pian o Poiona'se şi Магшкэ de Scharvenka şi Ardeleana diui Brediceanu. Dsa a dovedit multă înţelegere fa interpretare şi o frumoasă Uh'iică in execuţie.

Doamna Marilina Bocu, a cit't o dhertsţie taţia despre potzia vieţii. Publicăm ta alt ioc 8-ctastă lucrare f u mos să şi cititorii noştri vor avea o nouă ocazie de a a mira bogatele calităţi de stil, de concepţie şi de subihtate a reflexkor, caldiţl atât de rare la noi. Publicul de ieri «gus ­tat In pronunţia curată a d nei Bocu şi muzica­litatea şi mlădioşia fără părecha a graiului ro­manesc purificat.

Dar şedinţa ds ieri ne-a adus şi o surpriz?. Sem narul nostru teologic ne-a dat un talent vi­guros în dl Emil Grădinar, detic:, care a cântu Psalmul 50 ds Bîetho/en şi Mimă de I. C. Bră-teanu. Dl Gradina* e un bsrlton de forţa şi dis­pune de un material neobişnuit da bogtt ş da simpatic, credem că şcoala potrivită poate si-i puie alături ds ce! mai buni cântăreţi ai noştri.

Cunoscutul nostru Violinist d! Adrian Popesca, ne a câitat la violină Ronda de Mozari şi Rcslg

mm §f* *

Ş i Numai calitate bună,

Marca lanţ. suc. EMMER FERENCZ

W e î s m a y f F e f * e n 6 2

11 imişoara, centra, strada Hanyadi

Pag. 4 *? Ш Í Ш O П i n ni MII'WII m — >л г г т і і і г п • — п м ц т т і п - i m i m n i T i І"ІІІІГП№ІП~ТУ~ТІ ' т ~ я г " " і m tn i m т г

nation de Danie-a. D sa a di t dovezi de-un pro gres In semn? t atlt ce priveşte interpretata cât şi tehnica — şi я jusiific'.t^ şi «îs dsfa asta rpe-ranţile re le leg?.^ de ta'cntui d snlc.

Publicul a răsp'ătit cu aplauze calde pe debu tanti şl s'a rlsl/jit apoi, desigur mândru de fru­mosul succes al acestei imn'festşţH cullurale ro­mâneşti.

In contra lăcustelor. După trei mi şi jumătate de svîrcoliri

cu totul infructuoase, legea Iul Apponyi a intrat în deplina ci vigoare, începând cu 1 Septem vre 1910. DI ministru de culte a edat la începutul acestui an şcolar sub nr. 280.000 o ordmsţiune împreunată cu un nou plan de învăţământ pentru şcolile con­fesionale ijutorate de stat în care lămureşte pretenskmile legii apponyi ane în aceste şcoli sie noastre. Adevărat, că acest plan, în legătură cu c?re P. V. Consister din Sibiiu a edat instrucţia pe care am publi­cat-o şi r.oi în Nr. 243—244, e de o du­plicitate scandaloasa, în cât un cetitor care nu e destul de atent va putea fi cuprins de o serie întră gä de nedumeriri şi de griji, cu toate acest =.a pianul spâne hotărît un lu­cru, în privinţa căruia aproape toţi inspec­torii şcolari m abuzat, şi anume, că orele de aritmetică, geografie, istorie şi constitu­ţie sânt ore curat româneşti. Meterial din aceste obiecte se propune, în parte, şi un-gunşle, dar exclusiv în orele de limba ma­ghiară.

In urma criînatiunei Nr. 280.000 ins­pectorii, cari au bunul cbkeiu de a nu c i-nosşte în mod exact nici legile ţârii £ ici ordinaţiunile ministeriate şi nici trebuinţele şi firea populaţiunii au luat o atitudine foarte interesantă : ei cer ca toate materiile ammtiie să se ia în limba maghiară. In chipul acesta ei reclamă în scoale cu un singur învâţster 2 2 7 2 ore pentru limba ma­ghiară (13 nu îe ajung!), îa cea cu 2 în vâţători 34V 2 , cu 3 învăţător 50V 2, în rea cu 4 Î U V . 60, In ce i cu 5 înv. 63 şi în cea cu 6 înv. 76 de ore ungureşti, deşi 1 gea cere pentru diferitele şcoli 13, 21 1 / 2 , 26V 2 , 32, 32 şi 39 de ore. Aşadară inspectorii în hiperzeluS lor de a fi mii catolici ca pspa şi mai patrioţi ca ce! шаі şovinist ministru, pnn în cârca şcoiibr noastre o sarcină a-proape îndoită în ce priveşte limba ma­ghiară, decât cum cere legea însăşi.

Asta fiind împrejurarea, fosrte caracte­ristică de altfel, că noul plan de învăţă­mânt piate da, peste tot prilej la astfel de interpretări, ţinem să împrospătăm pa seama inspectorilor regeşti, câteva ermneiaţiuni sie exministt'ului Apponyi, spuse la 1907 în parlament, în legătură cu punctele din chestiune.

M?i întâi în ce priveşte cantitatea cu­noştinţelor de limbă maghiari, e absurd a se afirma că, ori se poate ori nu se post?, trebuie să se ia atât cât cere planul de în­văţământ, care oricât ar zice că a fix it mi­niéiül materialului, el a fixat maximul. In privinţa asta iată ce a zis înstş urzitorul legii, Apponyi, In şedinţa din 12 Aprilie 1907. ^Egyáltalában, t. képviselőház, a ki a törvényjavaslatot figyelmesen elolvasta és amfk Iránjával tisztába jönni jóhiszemű-leg iparkodott, lehetetlen hogy ne vette le­gyen észre, hogy az állami szempontokat

védő intézkedéseknek fő súlya nem a nyelv­tanuláson, hanem az államellenes irányza­tok megfékezésen nyugszik* (Vezi Ország­gyűlési értesítő din 13 Aprilie 1907 pg. 12 col. I.) Aşadară scopul legii nu era ca să-i prosteasca pz copii, bagându-Ie în cap cu forţa, un număr exagerat de cunoştinţe ungureşti, ci ca să facă imposibilă închi­puita educaţie antipatriofeă, ce s'ar fi dat până la 1907 în şcolile noastre şi să dea tinerimei o educaţie patriotică.

Ci în lege şi în plan s'a pus un colos de material, asta nu înseamnă că acela şi trebuie să se ia în cantitatea depusă acolo, ci cS din acela să se ia cât se poate, fără a îngreuia prea mult mintea elevilor şi fără ca să sufere educaţia. Toate legile din lumea а*Ц impun ohligamente pînă în cele mai mici amănunte, dar cine e acela, c-re să îndeplinească în fiecare moment tot ce i porunceşte pană la cele mai exagerate mi­nuţiozităţi legea? Fiecare e dator să lu­creze în marginüe legii, atâta cât în adevăr poate. Chestiunea e numai să nu lucrezi în contra legi şi sa nu ie porţi cu indiferen­tism faţă de ea. Aşa trebuie precizată atitu • dinea noastră în faţa legii lui Apponyi, şi anume char îa spiritul cuvmîelor acestui fost ministru.

Nu legea însăşi, ci numai interpretarea ei tendenţioasă, a adus şcolile noastre în situaţia imposibilă, în care Ie găsim astăzi, faţă ce răspundea Арройуі pe atunci, ace­lor, cari îi învinuiau — şi dacă ne gândim la felul cura s'a executat legea, trebuie să adăugăm: CÜ tot dreptul — că prin legea Iui ne surpă întreaga autonomie garantată prin legi : -»Hat most mi marad abból a nagy autonomia-ellenes vádból? A tani!as egész irányítása, a tanüás fellegének meg­határozása, a jellemképzés, a nevelés veze­tése, a tanítónak alkalmazása, a ta ni tó fe­letti fegyelmi hatalom négyöÖdrészben : ez mind szóval minden, a mi az iskolának munkájához, tartozik, marad az iskolafen-tartó kezében ; az állam kezeken pedig csak annyi van, hog az állami és nemzeti szem pontok érvényesítését feltétlenül biztosítsa, de ezekben is csak akkor járjon el saját közegei utján, ha az iskolafeniartó ezt a kötelességét elhanyagolta*. (Vezi tot acoîo, pag. 15 col. 2).

In faţa acestor explicări lămurite, te în trebi cu tot dreptul : de unde şi arogă dom­nii inspectori dreptul de a zug urna, uneori în modul cel mai impart nent, rînd pe rînd şcolile noastre, asupra cărora zic că ei au, pe bsza legii, dreptul de dispunere?

Cuvintele citate lămuresc deci până la evidenţă spiritul şi intenţ unea legii şi e o chestie de demnitate pentru toţi aciea cari purtăm la inimă problemele culturale ale lo­cuitorilor acestei ţări, ca să nu îngăduim cu nici un chip, ca inspectorii şcolari în hipsr-zelul lor orb, să ducă în numele legii şco­lile noastre la un stadiu de tâmpire patentă. Mai întâi învăţătorii înşişi să fie pătrunşi de importanţa acestui moment şi la caz de tre­buinţă să nu se sfisscă a i face inspectent lui opoziţie legală apoi preoţii ca directori locali şi protopopii ca inspectori tractuali trebuie să storuiască fără şovăială asupra acestui punct, care pentru noi e cel mai cardinal dintre toate. Dar şi consistorii'e eparhiale, în reprezintaţiue lor cătră guvern să nu nrglije a arăta acestuia sforţările anti­culturale şi ilegale ale inspectorilor, cari ză­dărnicesc orice progres, ci să-i înfiereze ca

6 Decemvre 1910

pe cei măi mari duşmani ni binelui public şi să-i redacă h valoarea lor adevărată.

Iată acum de încheiere ce z*ce Apponyi relativ la propunerea în şcolile sjutorate de stat ca aritmeticei, geografiei, istoriei şi con­stituţiei.

Unul dintre deputaţii naţionalişti bazat pe expresîunile p<:ne de gmb'guităţi şi duplicităţi a proiectului de lege, a făcut observarea, că ministru! vrea să ne maghia­rizeze cu toiul şcolile, cerînd ca în acestea să se propună obiectele ds mai su3 ungu-reşte, dupăcum s'ar fi putut explica §ul 20 al proiectului. La acestea a răspuns Apponyi : »Én nem tartmám szerencsét­lenségnek, ha ezek a tantárgyak csakugyan magyarul adatnék elő, de a törvényjavas­latban ez nincs benne. Csak az van benne hogy a minister által kiadóit tanün sze­rint tanltandok, általa jóváhagyóit tmkönyv szerint*. (Ibidem pg. 12 col. 1). Motivul că niiniitrui a cerut ca în şcolile ajutorate de stat aceste patru materii să se propuie după un plan de învăţământ, într'un număr de ore stabilit de ministru şi pe baza ma­nualelor aprobate de el, e spus înîr'o altă cuvântare din parlament alui Apponyi: şi anume aceste materii au să promoveze in­strui ţia patriotică (hazafias irányban való tanítás. Országgyűlési értesítő din 24 Apr. 1910, pg. 25 coi. 2.)

Acesta este spiritul legii lui Apponyi şi aceasta este şi litera legii. Es e mai mare decât toţi inspectorii ş aa trebuie să dic­teze, iar nu poftele fără de margini ale acestor tipuri antipatice, cari îndeplinesc în viaţa culturală a ţârii, rolul pe care 1 înde­plinesc în viaţa economică — lăcustele.

fkrissri silfi Bucureşti* Cursul de deschidere al d lui C. Dumitrescu-laşl — Activitatea societăţii ortodoxe a femeilor ro­mâne. — Pentru populaţia şcolară. - Vga pen­tru epărarea muncitorilor. — Soarta policlini­

celor. Bucureşti 2 Decemvre.

Marţi, 16 Noemvre, la ora 6VJ seara, fn faţa unui foarte numeros public universitar, dl Dimi-trescu-Iaşi, rectorul universităţii din Bucureşti, a ţinut cea dintâi prelegere din cursul D sale de Istoria filozofiei.

Omul, aşezat pe scoarţa pământului, n'a găsit pretutindeni aceleaşi condiţiuni prielnice desraiu. La poalele munţilor, In clima aspră şl pe pămân­tul puţin productiv, omul r. silit să şi croiască un fel particular de viaţă, decât pe întinsul câm­piilor, cu totul deosebit la marginea apelor cur­gătoare, In gura rnă iîor, ori pe un teren supus cütrimuriior.

O constafare, de mult făcută şi care verifică fn parte condiţiunile desvoîtărl! umane, este fără îndoi' lă, că viaţa se desfăşoară tn raport direct cu pământul, pe « r e e aşezată. De tcolo, pri­meşte omul cele dintâi Impresii, mijloace de lup­tat, atitudini de a Înţelege, etc.

S'gurenţa, ssu nesiguranţa, vieţii ră?ar din fluc­tuaţiile mediului cosmic.

Marinarul va fi mai supertlţios, căci viaţa lui e mai d«s periclitată, omul dda câmp va fi mai sigur, mai stăpân p« sitse. Se nasc deci fatal di­ferenţieri nafu ale. Firă îndoiala, se va produce o desvoltare trainică de vi. ţ§, acolo unde dom­neşte siguranţa şl dimpotrivă activitatea de gân­dire va fi mgi st?íií$, unde pluteşte nesigu­ranţa.

Dar pe lângă diferenţiale naturale, s'au produs în societate o serie de diferent;), în care *s'ar părea*, că vira este a socictiji. Sufle'ele gene­roase şi încălzite da ideailsm au făinii pbnuri de reorganizare socială, urmărind un tip ideal.

Nr. 252 — 1 9 1 0 . » I R I B U N A C Pag. 5

Organizarea socială Insă este efectul unor legi Iftfile : Omul şl pământul şt raportul întn aceşti \ki\ factori.

Privilegiile unora şl mizeria altora e o condiţie |de vi»ţa. Şi negreşit evoluţia socislă nu se va

la un anume stadiu. îmbunătăţirea fără de [rola unora şl In interesul nurii mulţimi va veni

- Dar cum se produc diferenţierile în socie-jitie? Poate să fie un motiv de explicare: preve-\iata, de unde s'a împrăştiat mai apoi exploa­tarea cu toate rezultatele ei. Şi alt factor poate tl-l constituie cuceririle. Rasele cuceritoare au

[impus obligaţii tiranice şi şi-au asumat privilegii iltoare.

Interesează urmărirea scestei probleme, de a-j lungul veacurilor, pentrucă este o problemă spe­ciile omenească. Studiul omului însuşi şi mediul

lineare trăieşte e fotmula preocupărilor inerente [minţii omeneşti.

In adâncul neguros al vremii, omul a trebuit I si trăiască din fistele experienţei sale reduse, să [urmeze fenomenele naturii şi neînţelegândule să se supun? lor. Dar explicarea lor se impunea,

j atunci fatal aripele fantazlei s'au destins. Răzlmată deci pe închipuire şi pe sumare date experimentale,

I t'a croit explicarea : ce e omul, ce e lumea. Şi a trăit omenirea legănată de simplismul răs-

Ipurnurilor Împletite din poezie şi Inexplicabilă I credinţă, pâră când un popor, crescut In condiţii ! mai prielnice de viaţă, găseşte în însuşi gândite, иfilozofie, explicarea.

A fost poporul grec, care a înfăţişat splendori de cugttire, a închegat soluţ i, pe rari veacurile de mut apoi le-au verificat şl completat. Dar peste răspunsurile scoase din proprie gândire s'a întins Roma şi explicarea practică se desfăşoară în tot domeniul cugetării abstracte.

A rămas toluş un centru de speculaţie trans­cendentă, la Alexandria, unde se altoise peste iondul mozaismului, germenul credinţei creştine, redânduse astfel teozofia, culminând în şcolas llcí, — adică subjugarea filozofii de religie.

In mod Incidental însă, se ivesc Arabii, cu o noui religie, cu un nou ideal, care l face să strângă pe toţi filozofii de aiurea şi să încurajeze frămân Urile cugetătorilor, cari nu puteau iotr'alte părţi să şl dea în vileag sistemele. Aceasta va fi obiec tul prelegerilor următoare.

» 0 frumoasă şi rodnică activitate pe terenul na­

ţional şl cultural desvoltă societatea ortodoxă a femeilor române, înf inţată anul trecut In urma constatării pericolului ce ameninţă legea strămo şească prin propaganda catolică. Societatea, din care fac parte doamne din societatea aleasă, şi-a instituit comitete în fie care parohie din capitală. Menirea acestor comitete este de a face propa­gandă pentru cultura naţională, de a arăta relele, ari rezultă din îmbrăţişarea unei culturi străine de sufletul şl aspiraţiunile poporului nostru. Co­mitetele se vor îngriji de educaţia religioasă a ti­neretului din parohi , cercetând cauzele, cari de termină pe aţâţi eapi de familie să şi trlmeată co plii la şcoli străine, unde li se infiltrează In cel mai bun caz nepăsarea faţă de tot ce este româ­nesc, In primul rând faţă de religia ortodoxă.

Zilele acestea se vor deschide cursuri pentru adulţi. Pentru ţinerea acestor cursuri, societatea s'a adresat ia cel mai de seamă profesori din Bu­cureşti, cari de sigur vor şti să atragă publicul la aceste cursuri ar i tândui răul ce ne ameninţă.

înscrierile de membri au dat rezultate destul de îmbucurătoare. Enoriaşii, dându'şi seama de însemnătatea operei de educaţiune religioasă şi morală întreprinsă de societate, răspund cu bună­voinţă la apelurile adresate. Suma Încasată până acuma numai deia nouil membri înscrişi In paro­hia sf. Ştefan trece de 300 de Iei. Dacă interesul seva manifesta faţă de această nobilă acţiune la fel şi In celelalte parohii, societatea ortodoxă va putea In curînd să'şi susţină şccalde ei organizate după toate сегііфіе moderne.

* Tot mai mare este interesul, pe care autorită­

ţile superioare şi'l manifestă faţî de copiii cari urmează cursurile primare. Ls oraşe ca şi la sate s'au înfiinţat cantine şcolare, unde, în timpul iernel, copiii, în sch mbul unei sume foarte mici capă!ă la amiazi hrană, nemai fiind nevoiţi să facă drumul până acasă expuşi fiind la contrac­

tarea atâtor boale din cauza frigului. Instituţia cantinelor şcolare pe timpul iernei este cu atât mai folositoare la ţari, unde copiii din cătune îndepărtate trebuie să facă o cale îndelungată până fa comuna, în care se află şcoala.

In acelaş timp s'au luat măsuri pentru în gri jlrea cât mai părintească a stirel sănătate) copii­lor de şcoală. Eri s'a ţinut la primăria din Bu cureşti o consfătuire a medicilor şcoalei. Cu această ocazie, dupăce s'a arătat starea sani'arà a elevilor de şcoală s'a luat hotărîrea ca şcoalele primare să f'e vizitate de medici cel pufin odată pe săptămână.

Elevii ş-oalelor primare vor fi obligaţi a păstra cea mai deplină curăţenie, dându-i-se fiecăruia posibilitatea de a f&ce băi gratuit, atunci când mijloacele restrirss ale părinţilor o cer aceasta.

• La Bucureşti s'a înfiinţat o ligi pentru apă­

rarea muncitorilor. Scopul acestei Ifge este răs­pândirea luminei în populaţia muncitoare şl apă rărea ei de exploatările capitaliştilor. Iată câteva puncte de programul de muncă al societate! : Liga pentru apărări a muncitorilor cere:

Creiarea unei case da pensii şl ajutor pentru muncitori şi meseriaşi care s i se allmenttze de către patroni şl fabricanţi în proporţie de 5 la sută din valoarea salariilor ce plătesc oamenilor de muncă.

Scutirea de taxe fiscale ce grevează asupra za­hărului şi petrolului şi fixarea preţului maximum de vânzare fn comerţ a acestor articole.

Scutirea de taxe vamale pentru toate articolele de primă necesitate cere servă muncitorilor pen­tru îmbrăcăminte.

Creiarea de reţele da trsmwâie comunale care să l^ge centrul cu toate m.hslalele depărtate

Desfiinţarea taxei de 4 a sută asupra venitului ireobOiar pentru imobilele cu un venit mai mic de 200 Iei anual.

Scăderea preţului apei ia locuinţele ocupate de muncitori.

Vot unic, direct ş\ secret, pentru toţi Românii majori şi ştiutori de carte.

De cumva nu se va lăsa ademenită de oa­menii interesaţi, cari speculează buna credinţă a lucrătorilor, liga a easîa va putea s junge Ia re­zultate frumoase.

* Se cunosc în parte şariatanlile comise de aşa

numitele policlinici, cari, puse sub conducerea unor medici slabi preparaţi şi doritori de a se îmbogăţi cât mai repede, recurgeau Ia tot felul de mijloace apre a exploata suferinţele rnulţimei. Cazul doctorului Or el, care, sub cuvânt că face Injecţii cu serul Iu) Ehrlich, a înşelat o mulţime de nenorociţi, este recent. In urma unei h o t ă î i adusă de consiliul sanitar superior, aceste poli­clinici medicale au fost închise acum, spre marea sstisfacţ e a publicu ui exploatat In chip stata de neomenos. Coresp.

Ghesfinnea şcolii de fele din Arad.

In numărul nostru de ieri am pu­blicat mai multe acte şi rezoluţii pri­vitoare la chestiunea şcolii de fete din Arad. In rezoluţia numărul IX din gre-şală s'au omis câteva rînduri, alte-rîndu-se înţelesul ei. Fiind rezoluţia aceasta de-o -importantă deosebită, o publicăm din nou cu îndreptările cu­venite :

IX.

E x t r a s din procesul verbal al şedinţei Comitetului „Reuniu-nei femeilor Române din Arad şi provincie" ţinută

ia 23 Noemvre st. nou 1910.

1. Dna prezidentă expune pe larg fazele prin cari a trecut afacerea şcoalei de fete delà ultima şedinţă a Comitetului, ţinută la 14 Iulie a. c. După cetirea întregului dosar de acte schimbate între Consistorul din Arad şi pre­zidentă Reuniunei, se aduce în unanimitate următoarea rezoluţie :

Comitetul cu vot unanim încuviinţează şi aprobă toate actele şi declaraţiunile făcute din partea prezidentei Reuniunei cu autorizaţia specială primită delà Comitet în şedinţa delà 14 Iulie a. c.

Comitetul constată cu regret, că „Reuniu­nea femeilor române din Arad şi provincie" începând delà reactivarea sa din Martie 1909 până astăzi n'a întimp'mat din partea Ven. Consister bunăvoinţa aşteptată, din contră nnmai opoziţii fără rost şi dificultăţi de toată natura, cari fac imposibilă o înţelegere într'o chestie atât de importantă între Ven. Consis­ter şi Reuniune. Această aditudine a Ven. Con­sister se constată mai ales şi din scrisoarea din urmă a Ven. Consistor de sub Nr. 4773, unde în loc să se declare asupra adreselor Reuniunei delà 8 şi 10 August a. c. se trage la îndoială corectitudinea în procedare a pre­zidentei, se sulevează şi se cer declaraţii şi desluşiri inutile asupra cărora Reuniunea s'a pronunţat deja, şi cari evident tind numai Ia amânarea deslegării acestei afaceri.

In această situaţie dificilă şi dureroasă pen­tru Reuniune, Comitetul neputând prevedea nici o deslegare favorabilă a cauzei, într'un timp mai apropiat, se vede silit să sisteze toate tratativele iniţiate cu Ven. Consistor în chestia zidirei şcoalei de fete, până la alte vremuri şi dispoziţii mai favorabile.

Reuniunea îşi rezervă dreptul garantat (de­cisul Consist. Nr. 124|1890) că la timpul potrivit să-şi reprimiască în proprietatea sa şcoala de fete existentă, înfiinţată de Reuniune şi predată numai în administrarea Ven. Con­sistor.

Comitetul mai declară că este hotărît să urmeze pe baza statutelor lucrarea sa pentru edificarea şi susţinerea şcoalei de fete gr. or. din Arad.

Pentru conformitate Arad, 30 Noemvre 1910 st. n. s s . Let i ţ ia O n c u , s s . S e v e r Bocu ,

prezidentă. secretar.

Poezia şi v ia ţa* ) . Doamnelor şi domnilor,

In epoca actuală, realmente prosaică, a lu-mei, în care asociaţiile, marile companii şi mai ales desvoltare a uriaşă a maşinismului ia încet, încet, locul vremurilor de aur, a timpurilor vitejeşti de odinioară, în care fiecare fiinţă aş­tepta totul delà propria sa valoare, răspân­dind astfel, într'însa şi în jurul său poezia, — în vremurile de azi, zic, a-ţi alcătui viaţa ca o poemă înseamnă a-ţi îndoi puterile de ac­tivitate, ordin şi zel.

O sforţare, care pe deasupra complexităţilor de exigenţe ale traiului surmenat ce-1 duc oamenii de azi, încetează de a mai fi o cali­tate de rând.

Această substituire, a unei forţe colective mecanice, brutale, materiale şi inconştiente, liberei iniţiative a persoanei, care altă dată lucra cu propriile mâni, edificiul vieţei sale, e de sigur, nu progres al civilisaţiei, dar spre schilodirea întrupărei poeziei vieţei, înlocuirea felului acestuia de traiu, tot-deodată cuîmbu-curătoarea civilizaţie, strecoară în viaţa noas­tră, domnia mohorîtă şi absolută a plictisitoa­rei proze. Proza, proza îngrozitoare, care des­tramă zi de zi, partea poetică a vieţei ; proza, această nefastă acţiune de distrugere, care servind cauza comună a practicismului, dă­râmă măreţul templu de marmură, al idealis­mului, pe ruinele căruia se insailă palatul de var al invenţiilor.

In ce sfere de basm rămâne Ulise, celebrul erou al Odiseei lui Homer acel rege frumos şi mândru care-şi întocmea cu propriile mâni, patul nupţial, — pe lângă tînărul Dandy de azi, care nu peste mult, va înlocui cu ceva mai practic, sărutarea manei iubitei, pentru că aplecarea aceasta îi deranjează frizura şi cuta impecabilă a hainei. Şi Nausicaa, fata de rege,

*) Disertaţie ţinută la Matinéul Reuniuuei femeilor, în sala festivă a Seminarului 4 Dec. 1910.

Fig. O • T R I B U N A « 6 Decemvre 1911

care se ducea să spele miele la rîu, cum ar apărea ea azi, lângă multe din domnişoarele moderne, sportive şi nebunatice, care îşi ard viaţa, cu lovituri de cravaşa, ostile la orice lucru, ce nu intră în sporturile lor favorite, de loc intelectuale şi sentimentale, masculinizate în chiar cele mai delicate pasiuni femeieşti.

In stările poetice ale lumei, eroii de epopee erau vânători, măcelari şi bucătari în acelaş timp. Ei vânau, spintecau şj-şi frigeau ani­malul, ce le serveau de ospăţ. Căruţa, cortul, scutul, spada, corabia, cu care treceau mările, toate acestea erau opera lui, sau de nu le făcea chiar el, cunoştea îndeajuns felul meş -teşugirei lor, pentru ca la vreme de nevoe, să şi le poată repara singuri.

Cuvântul grec, care însemna tînără fată, voia să zică, în energia sa primitivă mică lăptăreasă şi amintea că în familia patriar­hală, domnişoara casei, prinţesa palatului chiar, avea sarcina de a mulge caprele şi vacile.

Şi dacă ne-am duce cu gândul, la timpuri mai apropiate, la străbunele noastre, domniţe şi jupanese, cari în aşteptarea soţilor lor, ple­caţi m războaie, îşi îngrijeau singure stupii albinelor şi închise în cămăruţele lor îngâ­nând cântece vitejeşti, torceau şi ţeseau bo-rangicul, alături de servitoarele lor, câtă enormă şi dureroasă depărtare, ne desparte acum, de vremurile acelea. In ce lumina de aur ne apare chipul harnicei şi bunei dom­niţe, înconjurată de acea atmosferă calmă, senină şi curată a adevăratei poezii a vieţii!

Cât de mult se înşală fetele tinere de azi, când îşi închipuesc că vor avea cu atât mai multă graţie şi farmec, cu cât nu vor face nimic, cu manile lor albe, lăsând totul pe seama servitoarelor, aceste dispreţuite roabe ale muncei brute ; găsind că e mai pe jos de ele, să facă paturile, să spele ceşcile, să gă­tească bucate, să spele rufe şi să calce.

Domnişoarele căror le e scârbă şi au oroare să se alipească muncei acesteia gro­solane, dar imperios necesare, a traiului zil­nic, se lipsesc dimpotrivă, de un mare far­mec sensibil în ochii adevăraţilor oameni de gust şi prin care a fost subjugat Goethe la la vârsta mândrei şi cuceritoarei sale tinereţi. Oare nu în excerciţiul de menajeră care taie felii de pâne, pentru ceata ei de frăţiori, i-a apărut mai întâiu, nemuritoarea Carlotă şi se mai coate compara vre-o impresie cu aceia ce-a încercat-o Goethe, la spectacolul acela?!

Dacă atelierul, bordeiul chiar, sânt nişte centre mai poetice, decât locuinţa bogatului, aceasta se explică prin faptul, că omul se revelează acolo mai bine, ca meşteşugar la­borios,

O femeie, e mai fermecătoare şi mai fru­moasă printr'o muncă personală, care este adevărată poezie în acţiune şi pentru aceasta ea trebuie să se facă întru multe propria sa servitoare.

îndeplinim astfel şi un act de nobleţă, ridi­când din rolul lor înjositor pe bietele femei, pe cari neegalitatea condiţiilor de naştere, le-a osîndit să slujească, interesându-le şi întovă-răşindu-le, întru câtva, la viata noastră.

Trebuie să considerăm sufletul, inima, spi­ritul şi chiar corpul acestor sărmane dispre­ţuite, ca o grădină care trebuie cultivata şi îngrijită, făcând astfel din ele, nişte creaturi mai desăvîrşite.

Să înţelegem mai ales că nu ne putem înălţa, cu adevărat,- în scara fiinţelor, decât prin nobleţă unei activităţi devotate, în servi­ciul altuia, uitând scopurile interesate ale unei culturi civilizate unicamente egoiste.

Epoca în care trăim e de altfel străbătută de un mare umanitarism, de-o călduroasă iu­bire ce fiecare om, are pentru propria sa u-manitate. Acum ne îngrijim sufletele, pentru viaţă, aşa după cum odată pe timpurile vechi

se îngrijeau pentru moarte. Ne creştem copiii în spiritul de-a trăi cu toată însufleţirea pentru frumos, după cum altădată se învăţa a suferi cu resemnare.

Şi alături de aceia cari z i c : Dumnezeu iu­beşte durerea, alţii se ridic şi strigă : Dumne­zeu iubeşte bucuria. Bunul Dumnezeu a creat frumosul pe pământ, pentru ca lumea să fie o imagina şi o făgăduinţă de frumuseţe a lui Dumnezeu. Trebuie să lucrăm a ne desă­vârşi, prin frumos, după cum Dumnezeu a de­săvârşit lumea.

Iubind tot ce ne înconjoară, vom învăţa a practica acea caritate particulară, caritatea care adresându-se sie • însăşi, se revarsă cu belşug asupra celorlalţi, căci pentru a oferi curajul, nădejdea şi bucuria trebuie să fi tu însu-ţi imaginea multumirei, a muncei labo­rioase şi vesele, a păcei şi nădejdilor se­nine.

Fericirea nu e bun pe care-1 poţi atinge, căutându-1 fiecare, înaintea noastră; e un re­flex, e o întoarcere, e răsplata acelora numai, cari o radiază împrejurul lor. Sau cum scria Tolstoi într'un jurnal intim : „Un mijloc pu­ternic pentru a ajunge la fericire, este: să în­tinzi în jurul tău fără nici o regulă şi de toate părţile, un fel de ţesătură de păianjen, din iubire, în care să prinzi tot ce trece: o femeie bătrînă, un copil, un servitor... -1

Dar exerciţiul carităţii bunăoară, poate fi sau o proză banală sau o poezie curată, căci modul de a da valorează mai mult, decât ceiace se dă, şi în felul cum dai există gratia poetică a carităţii.

Proză va fi, dacă in budgetul' nostru obiş­nuit, stabilim pur şi simplu, o sumă oarecare, pentru binefaceri. Poezie este însă, când cer­cetezi, afli, te interesezi şi sufleteşte luând parte la durerile celor ce sufăr, te apleci, ajuţi, alini şi vindeci suferinţele.

Poezia nu e decât o formă dacă voiţi, dar preocuparea estetică a formei atrage pe aceia a fondului care îi este substanţa şi sprijinul.

Să fim poeţii vieţii noastre, pe care săne-o întocmim ca pe o operă de artă. Să căutăm frumosul şi vom face binele. Să iubim fru­mosul în toate manifestările sale sensibile: natura frumoasă, creaturile frumoase ale lui Dumnezeu, marea, munţii, pădurile, simbolele unor lucruri vecinie vechi şi totuşi noui.

Iubirea natúréi e drumul cel mai apropiat care ne duce cătră frumos, e şcoala înaltă şi desăvârşită care ne poartă fiinţele pe cără­rile neratăcite ale celei mai bune educaţii su­fleteşti.

Instinctiv sântem atraşi de frumuseţa pajişte-lor verzi îmbălsămate de suavitatea florilor şi ce tălmaciu credincios ar fi în stare să de­finească bucuria negrăită ce cuprinde sufletele copilaşilor, când se pierd printre ramuri şi flori, cu transportul curat al unor mici artişti — atunci când nimeni nu a încercat a-i introduce în tainele frumosului? Pornirea instinctului acestuia ce ne apropie dintr'u început de far­mecele pământului, trebuie s'o cultivăm zi de zi la copilaşii noştri, pentru ca din aceste nobile şi preţioase instincte, din acea delicată atenţiune cătră spectacolele naturei, să trezim mai apoi ataşamentul solid, pentru tot ce e frumos. (Finea va urma).

. • ШЯ n„ Dr. Stefan Tămăşdan,

medic unlv. specialist în denturi, Arad, v i s à-vis cu casa comitatului .

Palatul Fischer Eiiz. Poarta II. Consultaţii deia orele 8—12 a. m. şi 3—6 d. a.

Din străinătate. Campania electorală din Anglia,

Sâmbătă au avut loc alegeri în 69 cercuri, dintre cari în parlamentul disolvat 23 erai reprezintate prin conservatori, 39 prin libe­rali şi 7 prin socialişti.

Lupta se dă cu cea mai mare înverşu­nare. Rezultatele parţiale de până acum nu pot însă servi de bază pentru a face com­binaţii în ce priveşte rezulta ul final. Până Duminecă noaptea se cunoşteau următoa­rele rezultate : Au fost aleşi 44 liberali, 57 conservatori, 6 socialişti şi 5 naţionalişti.

Londra, 5 Decemvre. Ziua de ieri a adus pentru conservatori o mare desamî-gire. Partidul lorzilor crede ca va reuşi iu cele mai multe cercuri în care aveau loc alegeri şi cu toate că până acum alegerile au avut loc mai ales în cercuri în cari erau tari conservatorii, partidul liberal 'şi-a ştiut menţine numărul mandatelor avute.

Până acum se cunoaşte rezultatul din' 125 cercuri. Au fost aleşi :

51 liberali, 62 conservatori, 7 socialişti şi 5 naţionalişti. A făcut impresie adâncă că Bonard, unul

dintre anteluptătorii reformei vămurilor (con­servator) a rămas în minoritate.

Alegerile sânt sgomotoase. Pe alocuri, aşa la Lincoln şi Hastings, au avut loc ciocniri sângeroase între alegătorii liberali şi conservatori.

* Prietenie ruso-bu'gară. Un ziar din

Belgrad primeşte din Sofia informaţia, că în j anul viitor ţarul Rusiei va vizita curtea bulgari şi va petrece trei zile în Sofia. Bulgaria în­treagă aşteaptă cu multă bucurie vizita a-ceasta, căreia i-se atribuie mare însemnătate politică. Ţarul Nicolae va călători peste Ma-rea-neagră şi va fi însoţit de mai multe vase de război. După vizita delà Sofia ţarul se va întoarce imediat în Rusia.

*

Programul politic al tinerilor Turci. Acum câteva ziie a avut loc în Constan-tinopole adunarea intimă a membrilor co­mitetului «Uniune şi Progrès*, la care, lea-derul parlamentului Halii Bey a dat cetire hotărîrilor secrete ale congresului tinerilor Turci din Salonic. La această adunare doi deputaţi au reprezintat grupa parlamentară şi alţii doi ramura constantinopolitană a comitetului.

Intre chestiunile discutate au fost şi ches­tiunea statelor din Balcani şi chestiunea na­ţionalităţilor,

Iată hotărîrile congresului în aceste două chestiuni :

Statele balcanice. Lealitate şi neprovocare până la desăvârşita înarmare a Turciei, când se va putea să Ie ţie în respect, şi să le oblige sâ-şi schimbe programul agresiv faţă de imperiul otoman.

Panislamismul. Susţinereaşi lărgirea ideei panislamice pe baza religioasă şi istorico-naţională.

Cei cari • r e s t .

să se adreseze cu toată în­crederea fabricanţilor de • • • mobile •'

efiine, B^éhmîf ş i H é i l dm I V í a r - o s v á . s á . r - l i e l y , ( f i o . ţ i i « S z ô c t i C ï r i y i -4-7).

La cerere prezentăm şi In provinde bogata noastră colecţie. La înţelegem aparte expedim franco în ori ce parte a Ardealului. - Atelier ds primul rang, = Mare asortiment de î r u sour i pentru mirese,

6 Decemvre 191O, » T R I B U N A « Pag. 7

Chestiunea naţionalităţilor. Anihilarea ori •căror tendinţe naţionale, cari pot provoca oarecari intervenţiuni externe ale celor in­teresaţi. Suprimarea treptată a tuturor ve­chilor privileg i naţionale şi readuce sub acelaş sceptru a tuturor supuşilor în mod

Ţărmurirea cât mai multă a deschiderei de şcoli neturceşti, iar cele existente să fie obligate a urma programul turcesc. înfiin­ţarea de scoale de stat turceşti pentru toate naţionalităţile. In genere desfiinţarea ori că­ror tendinţe naţionale şi respectarea пиіші a convingerilor religioase înti'atât, întru cât tiu vor fi periculoase.

I N F O R M A T I U N I . A R A D, 5 Decemvre n. 1010.

— Pentru şcoala de fete din Arad. Opera măreaţă pentru care luptă cu atâta stăruinţă lăudabilă Reuniunea femeilor ro­mâne din Arad : zidirea unei scoale de fete române în Arad încălzeşte mereu inimile curate româneşti. Nimic nu dovedeşte mai mult marea însemnătate culturală a viitoru­lui aşezământ decât contribuirile benevole ce intră mereu la această Reuniune.

Azi a sosit din Baia-de Criş suma de 400 coroane colectată de doamna Aurelia Dr. Robu colectată delà următorii : Aurelia Dr. Robu, Baia-de-Criş. . 50 C Dr. Nerva Oncu, » » . . 130 > Dr. Victor Nemes, » » . . 50 » Coston Tisu, » » . . 50 » Constantin Şerb2n, » » . . 20 » Iosif Horvát, » » . . 20 » Văd. Maria Gligor, » » . . 10 > Letiţia Oncu, Risco 10 » Victoria Oncu, » 10 » Adam Oncu, » 10 > Ioan Tisu a Pop?, Ţebea . . . . 10 » Chiru Todor, Bulzeşti 5 * Giurgiu George, » 10 > Axente Popoviciu Risculiţa . . . 10 » Ioan Pavel, Valea Brad . . . . 5 »

Total . . 400 C. O pildă frumoasă vrednică de-a fi urmată. — Pentru loteria Reuniunii femei­

lor româae din Arad şi provincie domnul Gheorghe Bujgan din Deliblat a binevoit a dona trei exemplare legate din valorosul op: Cantorul Bisericesc.

— Moartea unui general român. Din Viena ni se scrie: La 30 Octomvre s'a stins din viaţa in etate de 53 ani'generalul c. şl r. Paul Mo­hora In spitalul militar din Viena. Român din jurul Blsericei • Albe decedatul, stând indelu agată vreme In statul major general, a fost un ofiţer simpatic şi excelent In toată privinţa.

Odihnească In pace! — Promoţie. Sâmbătă 3 Decemvre n. a fost

promovat la universitatea din Budapesta doctor ia medicina universală dl Dr. Demetriu Borca, fiul bravului econom Eftlmie Borca din Apadia (Caraş-Severin).

Felicitările noastre.

— Nou membru pe viaţă s'a înscris la >Societatea pentru fond de teatru ro­mân*, plătind 100 cor. dl Ioan Hanciu, co-mersant, originar din Sălişte. Trăiască!

— Un an delà moartea lui Bunea. Otim In »Unires« din Blaj: >Miercuri, în 30 Noemvre, s'a împlinit anul de când a murit canonicul

Bunea. In aceasta zl de jale in capela Seminarului teologic, al cirul rector fusese răposatul, s'a slujit o liturghie şi un parastas pentru sufletul celui odihnit. A pontificat rev. Dr. V. SzmlgHsk', rec torul de astăzi, asistând pir. Roşlanu. Unul din­tre clerici a lectorat. La serviciu au fost de faţi şi membrii din Bl«j al familiei răposatului. St ian a au ţinut-o alumnll anului al IV lea. Ei erau pen tru cea din urmi dată aici, toţi împreună, in ziua de pomenire a morţii fostului lor rector. La pa­rastas au venit, după liturghia deia catedrală, şi ceilalţi alumni împreună cu superiorii, in aceeaş zi In spre ceasurile 12, clericii pornesc iarăş In iung şireag tăcut, ca In ziua de dureroasă adu cereitmnte a anului trecut, dar acum se îndreaptă spre cimitirul de cătră Târnava-mică. Aici, lângă mormântul acoperit de cea dintâi podoabă a iernii, se pleacă spre închinare noui zeci de frunţi ti­nere... Şi din tot atâtea suflete pleacă câte o ru­găciune ia spre albastrul cerului de toamnă 1 S'a înălţat apoi jalnica tânguire : >Piâng, plânge, cân tată lin-lin. Şi o strofă din »Mal am un singur dor*. . . . Acolo Ia acel lăcaş al picii, fără zgo­mot, departe de lume, a fost aşa de cald prino­sul tinerilor ieviţi, prinos adus pentru el şi pen tru nn neam întreg.

Acasă societatea >Inocenţîu Micu Gain* a ţinut o şedmţă extra ordinară, unde s'a pomenit cu multă jae fostul el membru onorar. Şi s'a cetit o conferenţa despre vi»ţa şl faptele, celui care a fost Augustin Bunea*.

— Din temniţele ruseşti Vineri In temniţa din Charkow (Rusia) s'a întâmplat un măcel aproape fără pereche. Trei osândiţi la muncă silnică au omorlt pe doi paznici, apoi luându le revolverele au încercat să scape. Alergând In curte au dat piept cu un al treilea paznic, pe care încă 1 au omorlt, apoi au sărit pe ziduri, dtr n'au avut timp să scape In stradă, căci cei­lalţi paznici alarmaţi i au Împuşcat pe tus trei.

— Câţi ştiutori de carte are Ro­mânia? Serviciul statistic de pe lângă ministerul instrucţiunei publice a terminat lucrarea cu privire ia ştiutorii de carte din ţară.

Această lucrare face următoarele con­statări :

In toată ţara din 5,047.342 persoane în vîrstă 7 ani 1,986.982 sau 394 la sută ştiu ceti şi scrie, iar 3,060.360 sau 60 6 nu ştiu nici ceti nici scrie.

Oamenii ştiu scrie şi ceti în proporţie de 542 la sută, iar femeile în proporţie de 23 3 la sută.

După naţionalităţi, Românii ştiu scrie şi ceti în proporţie de 38 la sută, iar străinii locuind în ţară de 62 la sută.

In oraşe 73 Ia sută din populaţie de peste 7 ani ştiu ceti şl scrie, iar la sate 51 la sută.

In 1899 proporţia locuitorilor din ţară ştiind ceti şi scrie era numai de 22 la sută. Mărirea este deci de aproape îndoită, adică 92 la sută. deci 81-5 la sută pentru oa­meni şi 1245 Ia sută pentru femei.

Făcând aceiaş comparaţie numai pentru populaţia rurală, vedem că în 1899 totalul persoanelor ştiind a scrie şi ceti era de 573.215, din cari 490.225 bărbaţi şi 82.993 femei.

In 1909 acest total este de 1.467 de mii 365 din cari 1,117.849 bărbaţi şi 349.516 femei.

Sporul este deci de 894.151 pentru băr­baţi şi de 349.516 pentru femei. Cu alte cuvinte, acest plus este de 128 la sută pentru totalul ştiutorilor de carte, de 128 la sută pentru bărbaţi şi de 321 la sută pentru femei.

— Moartea unui brav român din Brăila. Din Brăila primim o trista veste eare ne atinge foarte dureros. Un distins

comerciant de acolo, originar delà noi, prieten bun şi devotat ziarului nostru şi cauzei naţionale, Qheorghe O. Perlea a decedat. Vestea ni-a atins cu atât mai du­reros cu câ*, nu sânt decât câteva zile de când primiserăm delà dânsul veşti, în care nu ne amintea nimic de vre-o boală. Ia mişcările naţionaliste Gheorghe Perlea a ju­cat totdeauna un rol de frunte în Brăifo. Om de simţiri alese şi delicate, care deşi, trecuse de mic în ţară şi-şi câştigase prin muncă şi hărnicie avere acolo, n'a încetat nici pe un moment să-şi uite de cauza noastră de aici, pe care o urmăria cu inte­resul unei inimi nespus de calde. II de­plângem din tot sufletul nostru şi rugăm adânc întristata familie să primească ex­presia profundelor noastre regrete şi con­doleanţe.

Primim din partea familiei următorul anunţ funebru :

întristaţii: Eufrosina soţie, Qheorghe, Nieolae, Mărioara şi Mişu fii, mamă, soacră, surori, cum naţ', unchi, mătuşi, nepoţi, nepoate, veri, veri-şoare şi rude, au durerea a vă [anunţa încetarea din viată a prea iubitului lor Qheorghe Q Perlea, comerciant, fost preşedinte al consiliului judeţian, fost vice preşedinte al camerei de comerţ, ofiţer al ordinului Coroana României, încetat din viaţă tn ziua de 20 Noemvre, în etate de 63 ani şi vă roagă să binevoiţi a asista Ia ceremonia funebră care va avea loc Duminecă 21 Noemvre ora 2 p. m.

Cortegiul va porni deia domiciliul decedatului Calea Regală Nr. 27 Ia Biserica Sf. Arhangheli şt de acolo la cimitirul Sf. Constantin.

După ultima dorinţă a decedatului coroane să nu se trimeată.

— Organizaţie revoluţionară în Rusia. Poliţia ruseasca a arestat pe mal mulţi indivizi bănuiţi, ci ar fi voit să organizeze o răscoală in întreagă Rusia. Poliţia tăinuieşte faptul acest», dar atâta s'a putut afla, că arestaţii in mare parte sâat muncitori.

— Greva coriştilor operei din Viena. Alaltăeri s'a reprezintat la opera imperiali >Lo-hengrin*. Cu aceăt prilej s'a surprins adânc pu* bllcul.

In actul al II-lea cerul băibaţilor In Ioc să cânte au început să mormăe. Corul femeilor a cântat, dar când I a venit rândul corul bărbaţilor a tăcut.

Faptul a încurcat pe artistul Schmedes, care juca pe Lohengrin, asttel că n'a mai putut să cânte.

Publicul revoltat a adresat cuvinte puţin mă­gulitoare pentru corişti. Galeria era aproape să provoace scandal.

Coriştii au declarat grevă din cauză că direcţia nu voieşte să le mărească salarul, El au inter­venit In mai multe rânduri pe lângă direcţie, Insă fără rezultat, şi acum au decis si declare greva, crezând că-şi vor realiza cererile.

Reprezentaţia de azi s'a terminat cu o jumătate de ori mai de vreme ca de obicei.

La sfârşitul reprezentaţiei publicul a adresat Injurii corului şl l'a fiuerat.

— Administraţie ungurească într'un co­mitat naţionalist Sub acest titlu zarul socia­list »Nejszava* scrie următoarele: «La alegerii; congregaţionale s'au Întâmplat multe abuzuri şi volnicii. Partidul corni ta ten s, acum intrat In ta­băra partidului muncii, a detentorului puterii ds stat — a făcut totul, ca să scoată învingătoare lista sa. In comitatele naţionalităţilor s'au făcut abuzuri nemai pomenite In favoarea listei ofici­oase. Dintre multele abuzuri amintim numai ca­zul delà Brad, despre ore ni-se scrie următoa­rele: In comuna noastră alegerile congregaţio­nale au avut loc In 17 Noemvre, se spune î i scrisoare. Certe între Români şi Unguri, durere, sânt şi la noi. Ungurii sânt supăraţi pe Români, iar aceştia îi invidiszâ pe Unguri. înainte de ale gere subprefectul cercului a themat la o consfi tuire pe toţi industriaşii Unguri şi ia îndemn«t să lupte cu îndîfjire — contra Românilor. P J

T R I B U N A * 6 Decemvre

lista oficioasă figurau de candidaţi: subprefect), notar), şi slujbaşi de mine. Aceia cari de frica pretorilor şi a directorului mine'or au votat, cu lista oficioasă, au fost cruţaţi de brutalităţile jan­darmilor. Ceilalţi, cari n 'au votat cu lista oficioasă au avut parte din destul de ticăloşia jandarmilor şi de (eroarea oficioasă. Aceştia n'au fost lisaţi Ia votare pâna la orele 4 şl jum. după amiază iar votarea s'a închis deja la orele 4 d. a.

învăţătorul român din Vaci, fiindcă a protestat contra gcestei proceduri ilegale, la ordinul pre-torelui s fost arestat şi bătut. Toi asemenea a pàt t şi fiul deputatului român V. Demian. Aşa tratează cu noi domnii comitatului. Unde şi la cine să protestăm? Primarul comunal e de par tea lor, iar cine nu suflă In borş cu ei, acela este şters şi din lista alegătorilor comunali. Zadarnic batem la uşile comitatului, căci de-acolo ne In diurnă cătră casă.

Aceasta este administraţia ungurească In co­mitetele naţionalitiţilorc.

— O p i l d ă v r e d n i c ă d e u r m a t . Societatea germană > Verein zur Erhaltung des Deutschtums in Ungarn« din prilejui recensămlntulul apropiat face apeluri In ziarele austriece ca cât mai mult) Germani să se înscris membri ai societăţii şl să sprijlmascà cu bani eceastă societate. >Nádájduim mult — se spune în apeluri — că ne va succede să urcăm numărul Germaniior din Ungari», con­form realităţii, la aproape trei milioane suflete. Iniinte de toate vrem şă punem capăt răpirii fără pereche a copiiilor noştri, cari, cercetând şcoli de stat fâră învoirea părinţilor, sunt luaţi drepţi UngurU.

Societatea apelează la pub'icul german, ca să grăbească cu oboiul său In ajutorul scopului sfânt: ca la recensământul unguresc să se poată arăta şi constata un număr cât mai mare de Ger­mani.

— N o u l jertfe a le av ia ţ lun l l . Din Roma se anunţă, că Sâmbătă inginerul Cammarota şi pionerul Casteliani au căzut delà o Înălţime mare pe câmpul delà Cenirocelie. Caslelîani a murit imedist, iar Cammarota a fost transportat la spi­talul militar, unde tn timp scurt a murit şi el.

— Sec tă n o u ă . Din Praga se anunţă că In Hohenmsut s'a înfiinţat o sectă nouă religioasă, care opreşte pe membri ei deia consumarea beu-furilor spirtuoase, deia fumat şi deia ferne*, iar căsătoria o consideră drept cel mai mare păcat.

— N e c r o l o g . Oavriil Teaha, absolvent de pe­dagogie, fiul preotuiu iFilie І Ы і а din Ineu (Bihor), a răposat după grele suferinţe, la 17/30 Noemvre. înmormântarea lui a avut Ioc la 2 Dec. n. a. c. în Oradea-Mare prin P. On. domn Tema Păcală protopopul Oràzli-Mare.

— Fab r i can ţ i i de bere c o n t r a î m p ă r a t u ­lui G e r m a u i e i . împăratul Wîru lm al Germaniei я ţinut o mare voîbire contra alcoolismului şi a îndemnat pe soldaţi să se absţiră delà consu­marea băuturilor ipirtuoase. Ieri. f*b/icanţli de bere bavarezi indignaţi de vo b'rea aceasta au ţinut o adunare la München, In care au protes Ы contra faptului că împăratul face propagandă antialcoolistă. Profesorul universitar Vogel prese dinteie unei societăţi pe acţiuni a unei fabrici de bere, a spus că vorbirea împăratului poate mult strica industriei de bere din Bavai». Atrage aten­ţiunea împăratului asupra vorbitei Iui Bismak, care a spus că In anul 1870 Germmii fără al cool nu ar fi putut face nimica. Dacă fabricanţii de bere n'gr plăti dări enorme, a spus oratorul, nici împăratul n'ar putea construi flota mare germană.

— Plo i In t o a t ă l u m e a . De câteva zile par'că s'ar fl desprins torţue cerului şi-au dat drumul apelor văzduhului cari curg cu nemiluita delà cei mai extrem oraş din miazănoaptea Svediei şl Norvegiei până la fermecatele staţiuni balneare din Franţa de miazăzi.

Dupi cât anunţă ziarele In toate oraşele de ce ţărmurul mării nordice ca Soit, Hamburg, Swi­nemünde, Neufahrwasser ploaie de zile întregi. In întreagă Rusia afară de Petersburg, delà Riga până la Moscva şi delà Crim până ie litoralul nării Caspice ploaia varsă ca cu găleata.

Aceleaş vremi bântuie in întreagă Germania, Anglia şl Franţa.

— C o n v o c a r e . Membrii despărţământului fn vJţătoresc din traetul protopresbitrral gr.-or.-rom. al Oraviţel sunt prin aceasta învăţaţi a participa la adunarea despărţământului, ce se va ţinea Mier­curi In 24 Noemvrie (7 Decemvrie) 1910 Ia orele 8 seara Inainte de amlazi In şcoala gr. or. rom. din Cacova pe lângi următorul program : 1 par­ticip, la chemarea Sf. Dt h. ; 2 deschiderea adunării ; 3 constatarea membrilor prezenţi; 4 <Din erorile noastre» dizertaţiune ţinută de înv. Rusalin Mihu din Secaş; 5 <L'mba maghiară în noul plan de învăţământ şl ocupaţiuniie siiente» de înv. Alexe J anu din Comorişte ; 6 «învăţământul intuiiiv> dizertaţiune ţinută de Inv. Nicoiae Blaj din Ca­lina ; 7 raportul cas^arului şi al bibliotecarului ; 8 propuneri şl Interpelări ; 9 constituirea despăr ţiT-eniului ; 10 închiderea adunării. Comorişte, la 17/30 Noemvrie 1910. Akxe Jianu, preşedinte.

X Atragem şi pe calea aceasta atenţiunea on. pă­rinţi, ca cumpărările de Crăciun să le efeptuiască Ia Kovács Béla magazin de modă pentru copii, Cluj-Kolozsvár Király tér nr. 1. In întreg Ardealul a-cesta este unicul magazin de articlii pentru îmbrăcă­mintea copiilor. Firma garantează pentru calitatea bună a mărfurilor ei şi pentru serviciu prompt. In provinţă trimete mustre din orice articlii în branşa aceasta.

Magazinul poate fi cercetat fără obligamentul de-a cumpăra.

B I B L I O G R A F I I . A apărut:

Doctorul dc casă sau

Dicţionarul sănătăfii de Doctorul Vasile Bianu. împodobit cu 315 chipuri. Preţul 14 Cor. + porto şi mandat poştal 80 fii. Se poate căpăta la Librăria Tribunei în Arad

*

La Librăria Tribunei se află de vânzare + 10—20—30 fileri porto, de curînd apă­rute următoarele cărţi:

Q. Dobrogeana Oherea :

NEOIOBÄGIA.

Studiu economico-sociologic al problemei noastre agrare. à 350 Cor.

Dr. Eraclie Sierian :

E cl XX o nţi ix Sexelor. Ediţia Ill-a. à 150.

Maxim Gorki: M a m a . Roman.

à 250 Cor. Scăderea poporaţiei creştine şi înmulţirea

jidanilor în oraşele României Cause şi re­medii. Trei prelegeri ţinute la Vălenii de-Munte. — Cu o prefaţă de A. C. Cuza, profesor, à 60 fileri.

B i b l i o t e c a p o p u l a r ă S o c e c N o 101—103. Edgar Allan Poe : Nuvele extraordinare.

Traducere de Barbu Constantinescu.

à 80 fileri. N. /orga:

Viaţa femeilor în trecutul românesc. à 1-75 cor.

André Chènier: Oaristys. Bucolică după Teocrit.

à 15 fil. Preotul Or. O. Petrov: ,

Nu din partea aceea, sau datorie de episcop. Poveste. à 5 0 f n

Stavrinos : Povestea lui Mihai Vodă Viteazul.

à 15 fileri N. /orga :

Balada poporală românească. Originea şi ciclurile ei.

à 20 fii /. Corbu, Ad Astra !

Astronomie poporală io icoane. Cu mai multe ilustraţiuni în text.

(200 coroane întrate din vânzarea acestor carp sunt menite victimelor anului 1910.)

Preţul 2 cor. + 20 fii porto. Cereţi catalogul de cărţi gratuit.

La Dbră'ia Tribunei se afiâ de vânzsre urmă* toareie C a l i n d a r e :

Calendarul „Шпегѵеі" Preţul e 140 Cor. plus porto 72 fii

Calendarele se pot trimite numai ca pachet» ca să nu fie confiscate la poştă.

C a l e n d a r u l „ L u m e a I l u s t r a t ă ' à 150 (20 fileri porto).

C a l e n d a r u l N a ţ i o n a l à 40 fii. (5 fii. porto). C a l e n d a r u l P o p o r u l u i à 40 iii. (5 fii. porto). C a l e n d a r u l d i e c e z a n (Arad) cu şematisra 50

fii (10 fii. porto) C a l e n d a r u l d i e c e z a n (Arsd) fără şematism

30 fii (10 fii. porio.) „ P o s n a ş u l " Călindar umoristic ilustrat à 60

fil. (5 fil porto). C a l e n d a r u l S ă t e a n u l u i à 30 Ы (5 fii. porto). „Amicul S ă t e a n u l u i " à 70 fii. (10 fl. porto). Ca le r d a r u l cu l i t e re cyr i le à 50 fii. (5>

fileri poí t í ) . C a l e n d a r e d e p ă r e t e (bleck) à 1 cor. -f- 2&

fl. porto. »

I Au apărut : Dicţ ionarul Român-Maghia r

preţul 6 coroane şi Dic}ionaml Maghiar- Român

de l o a n G h e ţ i e , prof. gimn. preţul 10 coroane -\- portul poştal.

Se poate procura la autorul loan Gheţie, profesor gimnazial în Năsăud (Naszód).

M i n o r . Mulţumită pentre cele comunicate, Articolul va apare In curând. Vă rugăm să con­tinuaţi pe acest tereo atât de părăsit.

S o n e t e Reproducem o singură st ofă! »Pare că-ţi văd sprâncenele arcate Si ochii mari, curaţi ca două glume, Şi ştiu că n 'o să mai desmierd pe lume A tale dulci mânuţe parfumatec...

Ochi mari ca două glume sau curaţi ca două glume ? Comparaţia e in tot cazul nouă.

Româneşte se zice »Ale taie dulci mânuţe», nu »A tale...«

Poate altele.

Poş ta Adminis t ra ţ ie i . Gugen Dredean Tărîolţ. Am orlm't 7 cor. abo­

nament până la finea arinlui 1910. George Gadian, Ciocova. Am primit 7 cor.

abonament până la finea anului 1910. Alexandru Ia res, Reşînar. Am primit 2.40 abo­

nament pe luna Decemvre. <X in J» 10 foi pe o singură adresă costă 30

cor ia an.

Redactor responsabil: Iuiiu Glurgla. »Tribuna« institut tipografic, Nichln şl cona,

Ht 58 ~ ІѴЮ >f fU B O N A * Ifos- 9 Ministerul Finanţelor.

Direcţiunea ComptablHtăţei Genera le a Statului şl a Datoriei Publ ice .

Datoria Publică.

Nr. 101209. 3 Normvrie 1910.

P u b l i c a t i u n e . 9

Purtătorii de titluri de rentă română 4°/o emisiunea din 1889, împrumutul de lei 32,500.000, al căror ultim cupon are sca­denţa de 1 Ianuarie 1911, sunt informaţi că Ministerul finanţelor a luat măsuri de a libera o nouă foaie de cupoane, al cărui prim cupon va purta scadenţa de 1 Iulie 1911.

Posesorii unor astfel de titluri sunt invi­taţi a depune, cu începere delà 20 Noem­vrie st. v., bordeouri, ale căror formulare se liberează gratuit semnate în duplu exem-

cuprinzând numărul şi valoarea titlu-r t e ce posed.

Bordeourile vor fi depuse : In Bucureşti :

La Ministerul de Finanţe (sub direcţia Datoriei Publice) ;

La Banca Naţională a României, şi La Casa de Depuneri, Consemnaţiuni şi

Economie. In Provincie:

La administraţiile Financiare. La data ce se va fixa prin publicaţii

ulterioare, posesorii titlurilor se vor prezenta la autorităţile unde au făcut cerere pentru a lise libera nouile foi de cupoane ; în acest scop se vor prezenta titlurile ce posed, pentru a fi controlate şi stampilate cu viza autorităţii, semnând de primirea nouilor foi de cupoane pe verso celui de al doilea borderou.

Pentru titlurile cari se găsesc în păstrarea Casei de Depuneri, şi prin urmare consem­nate sub recepisele acelei Case, Ministerul aduce Ia cunoştinţă că direcţiunea generală a Casei de Depuneri, îşi ia sarcina de a ataşa la titlurile aflate în păstrarea sa nouile foi de cupoane.

Posesorii unor asemenea titluri vor adresa borderourile de cari se face menţiune mai sus deadreptul Direcţiunei Casei de Depu­neri cu o cerere în care să se indice nu­mărul şi data recepisei sub care să găsesc consemnate titlurile specificate în borderouri, precum şi administraţia financiară prin care s'a făcut depunerea.

Pentru fiecare recepisă se va face cerere deosebită şi borderouri separate.

Pentru titlurile depuse ca garanţii, dote, averi de minori, etc., cererile de liberarea nouilor foi de cupoane se vor face fie de proprietarii titlurilor, fie de autorităţile cari păstrează recepisele constatatoare de efec­tuarea acelor depozite.

p. Ministrul Finanţelor, JIPESCU.

Ductorul F. Grünfeld :

Secretele sexuale. Sfaturi pen t ru ambele s e x e .

Preţul 1 Cor. (10 fii. porto).

Se poate căpăta la Librăria Tribunei.

l/M ÎN AMINTIREA CANONICULUI :

Aug, Bunea JEDAT DE CLERICII DIN SE­MINARUL BUNEIVESTIRI

Preţul 7 СОГ. 30 fileri porto. Se poate căpăta la Librăria Tribunei

P r i m a b ă c ă n i e

Щ : din Oradea-Mare. :

Mihai Petroviciu — ş'a transmutat =

prăvălia de coloniale şi delicatese

în edificiul „ B a z á r " strada principală (Rá-kocz i -u t No 2) lângă prăvălia lui Huzella M.

>\*Ä* *i* * i* *І* *b * i* * i* »-Ä* *i* »Ä-./i l I 1 I I I I I I i I I I I 1 \ 2

La Librăria Tribunei se află de vânzare revista 'Convorbiri Literare« Nrii 1—8 din 1910 à Cor. 1 75.

i l

E m i â i s i u E i e a E g g e r e veritabilă numai cu marca prezentă.

Se află la farmacia Erebsz Géza, i r a d Pe vreme friguroasă toţi părinţii să dee copiilor EMULSIUNE* EGOER, căci întăreşte şi promo­vează formarea oaselor,îi nutreşte şi'i face să crească. E mijlocul cel mai cu efect contra tusei şi a mis­tuiţii regulate. O recomandă medici renumiţi căci e cel mai bun preoarat de ştiucă, n'are miros neplă­cut, e bun la gust să poate mistui uşor şi previne deo­sebite morburi de copii. La farmacii sticla 2 cor. Cu poşta 3 sticle 6 cor. pelângă trimticrea antici-

pativă a banilor, sau contra ramburs.

Farmacia N Á D O R gyógytár Budapesta , VI., Bulevardul Váczl 17. Trimitem gratuit şi franco fiecărui părinte broşura: „Cum •& ne apărăm contra boalelor de copii".

Credit pe Ipoteci, pe cambie

şi pentru oficianţi

mijloceşte

Herzog Sándor Á L ß Jk, D j

gtr, Weitzer János 15.

telefon o r . I l i .

I n v e n ţ i e n o u * : I n v e n ţ i e n o u A I M o a r ă d e o ţ e l pentru întrebuinţare

în economie şi acasă, macină excelent orzul, cucuruzul şi grâul, se învârte cu mâna, puterea de muncă a unui băiat de 6 ani, i kilogram pe minut • pe lângă garantă şi numai înir'o mărime.

Prefttl 14 co roane . F a c a p a r a t e p e n t r u d e s f a ­

c e r e a B ă m a n ţ c i de lucerna şi trifoiu de mânat cu puterea ori cu mana, de aplica în maşina de îmblâtit ori de sine stătătoare Preţurile să ee întrebe.

E M u r G y u l a fabrică de aparate de desfăcut să­mânţa trifoiului şi atelier de repa­

raturi de maşini O R A D E A - M A K E

IVagyvá-rad) Vilanyteiep mellett.

МЕШВІШВІ văpsltor de haine, curăţitor chi­mic, broderie, şl institut pentru spălatul rufelor cu aburî, în ALBA IULIA. Gyulafehérvár. Széchenyl-u. (Ungă biserica călug). Primeşte curăţiri lucioase şi fine, cu­răţire de trusouri, albituri de desupt, de masă şi de pat, perdele şi ori-ce lucruri din branşa aceasta cu preţuri foarte moderate. Curăţire şi dopsi-torie chimică de tot-felul de haine pentru bărbaţi şi femei, pardesii fără a le desface, apoi materii de mobile, perdele, dantele etc., cu preţuri moder.

j)ÓZS3 JittOS ^oloTiu Nagyvárad, Zöldía-passage Nr. 9 . Se recomandă ca măiestru perfect î n r u prepararea tuturor artichlor aparţinătoare acestei branşe precum :

gulere prepara tive, gulere boa, manşoane (muff) in executare mo­dernă şi după cel mai elegant gust. Blane şl tocuri de picioare, etc

Reparaturile se execută p r o m p t

>f 1 1 1 O N Дс m. 852 - m de tot soiul : Peşte sarat

din Magazinele Băncei de credit din Braşov trimite cu posta sau calea ferată, cu preţu­rile cele mai ieftine, primind arvună, sau cu rambursa: Jose f Hoffmann, Braşov.

Obiecte mâi potrivite pentru cumpărare de Crăciun

se pot căpăta la

întreprinderea Industriali Aradană pentru executarea albiturilor

(Aradi fehérnemű készítő iparvállalat) S t r a d a W e i t z e r J á n o s

tu zidirea cea nouă a scotei de fete.

6 M ş i pentru femei delà 2 cor. îi sus Halate pentru femei „ 2 „ „ „ Pantaloni „ 1 * 5 0 „ „ — Telefon pentru oraş şi com tat 651. —

Rogâcd binevoitorul sprijin al onor. public sunt cu stimă

F r e i m a n n L i p ó t , proprietarul întreprindere! îndustr. aradane pentru executarea albiturilor.

Gele mai ex­celente instru­mente pentru săparea de -

fântâni arteziene le pregăteşte si expediazft

V Á R A D Y L A J O S fabrici de instrumente

H.-M.-Vásárhely, VI.. Ferencz-atca. Nu trebuiesc anteprenori ; domeniile, comunele, singuraticii : singuri pot face săparea cu instrumentele mele. — Primlucrător mijlocesc. —

Recomand şi maşini pen­tru tmpletitul de eîrmă.

Catalog de preturi trimit gratie şi franco. Premiat la 6 expoziţii. -

1909 7 Noemvrie.

I37503708 266566

92682119

35006344 I i 9 9 9 9 c 9 15011901 3146621 5981508

706673 709639

111466290

31267492

53502524

499З42294

12000000 26995066

4052272 314468910

2237648 1713189

I I 1466290

26408919

B A N C A N A Ţ I O N A L A A R O M Â N I E I .

S I T U A Ţ I U N E S U M A R A

A C T I V f77337°8 Reterva metalicii Aur . 121494235 39770000 » Trate A u r . . . 5084300e Argint şi diverse monete Portofoliu Român şi Străin •) Impr. pe ef. publice . . . 16707500

, „ „ » în cont cor. 15225' 91 Efectele Capital. Social Efectele fondului de rezervă

„ » я amortizarea imob. şi material Imobile . . . . . . . . . Mobilier şi Maşini de Imprimerie . . . . Cheltueli de Administraţiune Deposite libere

„ » & provisorra Conturi de valori Conturi diverse, Sold

P A S I V Capital Fond Üe rezervă Fondul amortizării imobilelor şi material Bilete de Bancă în circulaţmne Profituri şi perderi . Dobânzi şi beneficii diverse . Deposite de retras .

„ „ „ & provisoriu Conturi diverse, sold .

1910.

499342294 Scomptal 5"/e- •) DoblBdt 5»V/«.

a0 eettmvrfk ( Noeavilt,

iy2499479 172337255

438423 44 '5$ 131281798 130748570

32600058 31 93259*

I1999862 11999861 14644896 14644896 3044621 3044611 6002088 6co»o88

7 ' 9 2 3 7 719306 752167 766259 i10274050 [C9826800

29801470 27061740 50867316 4582794Î

Ц54925465 555353442

I2COOOOO 1200008C

28682744 286827^4

43OO54O 4300540

36684160O Зб834972<> 2341543 234154З 1686103 18ЭС667

IIO27405O ІО98І68ЭО 28798885 28051428

554925465 555З5З442

renumitul atelier fotografic ERVIN KARGER, LugOŞ ^*™** DÏfl §g&lt*ă 'li gUI*ă merge vestea bucuroasă de Crăciun ea

В і ш в г Ш і

execută după oricare fotografii? : deja пншаі pentru 8 cor. Inmäriii de platină In mărime naturală (Passepartout) ca cadouri de

Crăciun. «urprindeţiv* p*rinţti ! •Kii-pj-indenţivA copiii!

M ă s u r a : 80X40 cm. numai Cor. 8*—, mărimea Il-a 60—60 cm. numai Cor. 15-—, mai mare decât mărimea naturală 64X100 cm. numai Cor 20 — Renumele firmei müe garantează lucrările artistice ; nnmai lucrări de artă ! !

Lucrări slabe sunt escluse ! Exrjediare de 2 ori In 48 ore ! Serviciu prompt şi conştiinţiot. Lucrările neconvetiabile să rni-să retrimită.

ттшім Ш Ш Báró Kemény József. Fabrică de maşini „ H U N G Á R I A " societate comandită B é v á

• Ч * ~ Ь "

Pregăteşte şi ţine în depozit: Tot-felul de maşini economice. Garnituri de motoare cu benzin si ulei pentru trie­rat, ln toată mărimea. Tot-felul de motoare stabile §1 maşini cu aburi de 1 cal putere şi pànà Ia 5O0. Plănuirea de stabilimente pentru lumină electrică şi pentru putere transpunătoare, instalarea castelelor şi economiilor cu lumină electrică. Plänuirea şi construirea de mori pentru urluit, măcinat şi cherestrăe. Apaducte şi fântâni. Recomandă fabrica sa aranjată modern cu deosebire pen­tru repararea a tot-felul de maşini economice şi a altor maşini şi automobilé. — Specialităţi : instalarea de Camere răcoritoare, stabilimente pentru fabricarea de ghiaţa, lăptarii şi fabrice de caşuri şi repararea canelor,

Staţiuni de automobile.

b . 2І2 — 1910 .TRIBUNA. Pa*, l i

1904 a cájt'gat delà so» cetatea din Budapesta a iSpsilorilor auritorilor şi JBtruitorilcr diplomă. —

T a f e r n e r A n t a l auritor de biserici şi saloane

Verse cz, Temesvàri-u. 20. Primeşte spre executare, eonform planului aurire şl reparare, Iconostase, altare, s . mormânt, acoperiş de turnuri, aran­jamente bisericeşti apoi pregătirea tuturor lucrărilor de branşa aceasta precum şi re­pararea şi vopsirea de nou a monumentelor deasemtnea şi orice Icoane bisericeşti. La dorinţa pregătesc proapeset ; pentru vederea lucrărilor în provinţă merg pe

spesele mele proprii. Execuţie promptă. Serviciu conştiinţios.

In atenţia onoratelor damei In salonul de modă pentru

pălăr i i a p e e i a l e d e dame* deschis tn S i b i i u , Flelacher-gasse Nr. 7—9,

al d-nei Johanna Jeke/i, se găsesc în bogat asortiment cele mai noi modele de Paris, at&t gata cât şi forme numai. Intrarea o iiberA şl neobllgätoare, preţurile cele mai moderate.

Se primesc totfelul de reparaturi şi transformări; pălârll de doliu se fac gate in 24 ore.

Se afla în depozit tot-felul de retlcole, genţi pentru dame, moderne şi prima calitate.

. .1 #3 ? Ii |l Cele mal moderne pflT mobi le d f fier ş i a r a m ă şi cele nud practice

bănci higie-niced. şcoală şl mobilarea lo­cuinţelor, h oţele­lor, spitalelor şl

şcoalelor, precum şi obiecte fabricate din cele mal bune ma-rlale din ţară, lucrările cele mai solide de artă şi construcţie se life-

rează numai de citri firma

Bcnnbardt ţ e i s S utóda Brassó, str. Fekete nr. 33.

Tot acolo e cancelaria şl fabrica montată cu cele mai noi maşinării. —

m

-ля TelefoH peitra «ras fi ••vitat K». SIS. —a*. A t e l i e r u l a p e e i a l d e r e p a r a t

«1 renumitei firme :

'— Tem cevár-Jószefváros, Bünnáz-n. 14. Primeşte tot-felul de.reparări ţi transformarea mo­toarelor cn benzin, gaz ţi uleiu brut, absorbitoare dc gaz, locomobile cu benzin ţi uleia brut fl Arii-puri p. trierai Bastimente cu benzin, pumpe-motor. Maşină de fabricat ghiaţl. Montări specialiste de mori cu preţuri moderate, precum fi reparări de automobile, bastimente.fi bidclete-motor. bepozit de articlii tehnici. Fitlle magnetice. Unsori. Material de condentaţiune. Arzătoare cu acetilén. Material pentru Instalări cu electricitate. Cereţi catalog de preţuri fi prospect gratuit — Serviciu conştiinţios — Tcfefon pentru oraş fl comitat Nral 818. —

I L U S T R A T E cu motive româneşti, vederi din Arad ş. a. se pot căpăta la

LIBRĂRIA = =TRIBUNEI ÎIV A K A Ii .

I n e l e d e a n r DELÀ 5 C O P .

Ceasornice delà 4 c i n sus se pot căpăta la

B A R N A S Á N D O R clasornlcar, gluvarglu şl optic

Nagyvárad, Str. Zöldfa No 15. Ceasornice foarte modeme de aur, argint şi nickel, lanţuri, cercei ca nestemate ş diamante şi inele cu preţnri foarte ieftine — Pentru fie­care orologu vandat şi reparat se dă o garantă de 3 ani. — Serviciu сопзШпііов. Mare asortiment de obiecte din argint de Ghlna. m

lăcătar artistic şl pentru clădiri Nagyvárad, Körös utca 9 .

Pregăteşte orice lucrări din acest ram, cât şi reparaturi ca scări, coridoare, cerdaeuri, grllage, căminari, porţi, ferarie pentru portale şl clădiri, dcanemenea repararea şi

_____ _ prefacerea caselor vertheimlaue etc. aranjament pentru - MAMA» rie de metal aranja-măcelării şi căsăpii, mente pentru biserici basreliefarl, strungă- MMML in execuţie splendidă.

4 pp Deeemnurl фі proepecte я е t:r-i»»it gratuit, ишж

Priatal atel ier ardelean araa |a t ea patera t ieearieà ревіта aaobires . pietrelor ş i fabr i c i de pietri i маваиевЛаЬ 11 1 1 -

І Е Ш Е Ш Е І И ÍAMÁS IS TAUSA Atelierul centra l ai magazÍQci : E o l O Z S T á f , D é x s m a - Я . H «

Magazin de pietrii moaamaajşle, fabricate proprii din i marmoHL labrador, granit, •icnit etc. Koloaavăr, J rc ca Józacrút 23.

ВкраІ. Central t . Nagyszeben,. F lelscber-gasae. 17.

Filiale: Déva, Nagyvárad.

R E L I T S G H J ^ І Ѵ С Р ^ , « t e t e «f* instrumente 7 muzicale in

~ V G rsecz Kudrid-ut 5, colţul striait Deák Ferenc. Recomandă în atenţia onoratului public din ioc fi jur, magazinui său de instrumente

muzicale prevăzut cu puteri de prima forţă unde se află, viori, tam­burine, armonice, gia-mofoane, tobe, cinele, triaugule, oboe, flaute, clarinete, goanre, etc. cari toate se pregătesc şi se repară pe lângă

preţuri moderate. Instrumente vechi se primesc pelăngă pre­turile cele mai mari posibile. Comandele se efeptuiesc prompt

Pag. 11. »t R I Ѣ U N A« Nr. 28â - m Avis!

La »FAQ E T A N Ac institut de credit şi de economii ca soektate pe acţiuni In Făget (Facset), conlra unei rate săptămânală de 1 coroană şi a anei taxă de asigurare minimală (nişte fileri) îşi poate asigura tot natul (bărbaţi şl femei), care e în etate între 20—60 ani şt întră ca membru în secţiunea * Depuneri încopclate cu asigurare de viaţă* intro­dusă la susnumitul Institut —, suma de

1000 coroane adecă unami i e co roane . Primirea atârnă însă, deia rezultatul vizitării medicale. Plutirile se solreac săptămânal sau pe mai multe săptămâni În­

ainte, şi din partea imitatului se manipulează ca depuneri şi se fruc­tifica cu 4 % interese.

Acestea depuneri orişicând se pot abzice şi îa acest esz — cu considerare la regulamentul referitor la acest ram de operaţiune, suma depusă, se estrada deponentului cu interese cu tot.

La cazul că deponentul în decurs de 15 ani îşi plăteşte ratele regulat la finea anului al 15-lea — după fiecare rată săptămânală de 1 toroană, primeşte câte 1000 coroane delà susnumitul institut.

Iar la cazul, că Intervalul de 15 ani orişicând ar înceta din viaţă, chiar să fi plătit şt numai o singură rată, — după fiecare rată săptă­mânală de 1 coroonă, primesc următorii lut legitimi, sau persoana în favorul căreia s'a asigurat, câte 1000 de coroane, la 30 zile după docu­mentarea încetării din viaţă a deponentului.

Suma scadentă cu Încetarea din viaţa a deponentului e asigurată de cea mai mare societate de asigurare Olanteă »Algemeene Maatschapij van Lebensveruekerlngen Lijfrente* din Amsterdan (reprezentanţia pentru Ungaria în Budapesta) şl se plăteşte prin »Fagefana* institut de credit şi economii în Fasset

Depunerea minimală e săptămânal i coroană, contra căreia se asigură looo coroane şi depunerea maximală e săptămânal 50 coroane, contra căreia se asigură 50 .000 coroane pentru ajungerea termicului de 15 ani, sau pentrn cazai de moarte Înainte de împlinirea acestni tcr,riin.

Deci contra unei depuneri săptămânală minimală, la tot natul t-se dă prilejul de-o parte la acela, ca să şl agonisească o sumă considerabilă, cu care îşi poate asigura traiul liniştit în viitor, iar de altă parte acelacă la cazul de moarte, familia sa, să aibă capitalul de lipsă pentru traiul vieţii.

P e baea acestor depuneri institutul „Fageţana" acoardă şi îm­prumuturi . — Femei si bărbaţi, tot o formă de taxă de asigurare plutesc. — Membrii din provincie primrsc cecuri cu cari pot plăti gratuit teXele. k fe rmaţ iun i mai detailate, la cerere se dan gratuit.

„Făgeţana" i n s t i t u t d e c r e d i t s i e c o n o m i i î n Facst?.

• • • • • • • • • • • • • •

= A t e l i e r u l de f o t o g r a f i a t a lu i =

Csizhcgyi Sándor Cluj—Kolozsvár, Piaţa Mátyás király-tér Nr. 2 6 . щ—_i (l^,Arxgf& farmacia, lui Hinte), ьилт. Aici se l ac şi se măresc cele mai frumoase f o ­t o g r a f i i , deasemenea a c v a r e l e , p i c t u r i î n o l e i ,

s p e c i a l i t ă ţ i p e p â n z e o r i m ă t a s e cari prin spă­lare nu se strică. La firmă fiţi cu băgare de seamă n'o confundaţi, Cluj — Kolozsvár, piaţa Mátyás király-tér 2 6 , lângă farmacia lui Hintz. в в в к ш а

Reíerindu-та la „Tribuna" veţi avea favor în preţuri.

• A i A A A A A A A A A J E I A à A à A A A A A A AAl

4 4 4 4

4 <щ 4 4 4

<

Pianuri sau Harmoniur se cummpără mai bine şi ieftin în cunoscutul şi solidul

magazin de pianuri şi harmoniuri

V . H e l d e n b e r g , S i b i i u Str. CUnădiei 9. (vis-à-vis de Hotelul împăratul Roman),

întemeiat la anul 1867 ca I-a prăvălie de planuri în Transilvania.

Mare depozit de instrumente nouă şi între­buinţate: pianuri, pianine, harmoniuri cu pre­

ţurile originale de fabrică. Sortiment bogat de pianuri de închiriat.

Plătire în rate după dorinţă. Pianuri vechi să primesc ca schimb.

— R e p l a n t a ţ i v ă v i i l e c u a l t o i d e l à f i r m a r o m â n a ! — £ 99 • •

Cal i ta te distinsă pe lângă preţuri le cele ma i m o d e r a t e , soiuri de vin şi de m a s ă , viţă a m e r i c a n ă cu şi fără r ădăc ină , ochiur i de altoit , viţă e u r o p e a n ă cu rădăc ină .

ŞŞt- a f l ă , d e v â n z a r e l ? i ••- —

„ M U G U R U L " însoţire economică-comercială Élisabetopoie (Erzsébetváros, Kiskükülő vra.) mater ia l d isponibi l în altoi pes te două (2) m i l i o a n e şcoalele d e altoi n ' a u fost a t aca te de p e r o n o s p o r ă , altoi desvol ta ţ i la perfec ţ iune . L a c u m p ă r ă r i pe credi t cele mai u ş o a r e condi ţ tuni pă t i rea pe 10 ani c u interese d e 7°/o. L a c e r e r e p r e ţ c u r e n t ş l I n s t r u c ţ i u n i g r a t i s ş l f r a n c o .

însoţirea. prlme»*e {gratis elevi . pentru învăţarea a l t o i t u l u i şi a manipulare! şcoalei de altoi. |<

Prima condiţie de reuşită este de a folosi m a e r al so>id ! I Prăvălie nouă în Atad. • « • • # «

La 1 Noienavrie a m c l e s c l i i s pe Piaţa Andrássy-tér No 20, lângă Hotelul Central (Központi Szálloda) o

i | prăvălie de bijuterii şi ceasornice.

o <N (7}

m

4 3 a < l e "

S

I V I a g - a z i n b o g a t In n e s t e m a t e l a b i j u t e r i i d e a u r ş l a r g i n t ş l l a o b i e c t e d e a r g i n t v e r i t a b i l d e Ch ina , astfel, că pot satisface pe depun şi cerinţelor celor mai delicate.

In a t e l i e r u l m e u d e r e p a r a ţ i e se execută foarte artistic tot-fela; de obiecte In aceasta branşă, ciasornice şi se reparează şi transformează bijuterii etc.

Principial mea ca negâţător şi indusirias e : P r o m p t i t u ­d i n e , l e f t l n ă t a t e ş l Î n c r e d e r e .

Sperez că mi se va da ocazinne, ca at&t tn privinţa pre­ţurilor c&t şi a executării de obiecte să conv.ng on. pablie.

Oa deosebită stimă :

F e l l n e v S a m u , c e a s o r n i c a r ş l b i j u t i e r .

ÏÏ0FFMAM S A K D O B , A R A D , Edificiul Teat ru lu i . 1 Mare asortiment d e :

C O N F E C T I I M E P . D A M E S t o f e , c a t i f e l e ş i m a t e r i i p e n t * u v e s t m i n t e d e c a s ă .

Barcheturi, Tenise, Pânza şi Albituri. Cumpărare ocazională de câteva bucăţi de

G O f O â l E P B R U A N » . S e p r i m e s c щі d o i î n v ă ţ u o e i Ъ л х о і »