hĂrŢile zonei geografice beiuŞlucrarigeografice.com/wp-content/uploads/2014/08/hartile...hĂrŢi...

DR. ANDREI C. INDRIEŞ DRD. ANDREI A. INDRIEŞ ING. ROBERT A. INDRIEŞ

HĂRŢILE ZONEI

GEOGRAFICE

BEIUŞ

Editura Universităţii din Oradea 2014

HĂRŢI ZONEI GEOGRAFICE BEIUŞ

3

Prin zona geografică Beiuş noi înţelegem Depresiunea Beiuş

şi munţii care o înconjoară: Munţii Bihor-Vlădeasa, Munţii Pădurea Craiului şi Munţii Codru Moma.

Fig. 1. Zona geografică Beiuş. Cu galben Depresiunea Beiuş


5

1. DEPRESIUNEA BEIUŞULUI are două subdiviziuni, Depresiunea

Beiuş-Vaşcău şi Depresiunea Pocola-Holod. Suprafaţa teritoriului depresionar este acoperită de 19 foi topografice

sau fragmente de foi topografice la scara 1:25000 şi cu echidistanţa curbelor de nivel de 25 metri. Dar sunt şi hărţi la alte scări şi cu alte valori hipsografice.

Unele dintre hărţi sunt incluse munţilor înconjurători dar pe care sunt reprezentate şi porţiuni din Depresiunea Beiuşului.

Fig. 2. Treptele hipso pentru Depresiunea Beiuş (scara 1:25000, echidistanţa 25 m)

Andrei C. Indrieş Andrei A. Indrieş Robert A. Indrieş 6

Fig. 3. Depresiunea Beiuş. Zona Lăzăreni


7

Fig. 4. Depresiunea Beiuş. Zona Forosig

Fig. 5. Depresiunea Beiuş. Zona Pocluşa de Beiuş

Andrei C. Indrieş Andrei A. Indrieş Robert A. Indrieş

8

Fig. 6. Depresiunea Beiuş. Zona Dobreşti. Notă: deoarece Dobreşti este foarte apropiat de Munţii Pădurea Craiului, acest fragment are echidistanţa de 50 m şi

nu de 25 ca celelalte hărţi. Ca atare, legenda este cea comună cu a Munţilor Pădurea Craiului şi Codru-Moma.


9

Fig. 7. Depresiunea Beiuş. Zona Ceica


Fig. 8. Depresiunea Beiuş. Zona Sâmbăta


11

Fig. 9. Depresiunea Beiuş. Zona Şoimi


12

Fig. 10. Depresiunea Beiuş. Zona Uileacu de Beiuş


13

Fig. 11. Depresiunea Beiuş. Zona Pomezeu


14

Fig. 12. Depresiunea Beiuş. Zona Beiuş


15

Fig. 13. Depresiunea Beiuş. Zona Finiş. Notă: deoarece Finişul este foarte apropiat de Munţii Codru Moma, acest fragment de hartă are echidistanţa de 50

m şi nu de 25 ca celelalte hărţi. Ca atare, legenda este conformă cu hărţile Munţilor Codru Moma


16

Fig. 14. Depresiunea Beiuş. Zona Curăţele-Meziad


17

Fig. 15. Depresiunea Beiuş. Zona Drăgăneşti-Bunteşti


18

Fig. 16. Depresiunea Beiuş. Zona Pietroasa. Acest fragment are echidistanţa de 50 m şi nu de 25 ca celelalte hărţi


19

Fig. 17. Depresiunea Beiuş. Zona Câmpani. Acest fragment are echidistanţa de 50 m şi nu de 25 ca celelalte hărţi


20

Fig. 18. Depresiunea Beiuş. Zona Ştei (fost oraş Dr. Petru Groza). Acest fragment are echidistanţa de 50 m şi nu de 25 ca celelalte hărţi


21

Fig. 19. Depresiunea Beiuş. Vaşcău


Fig. 20. Depresiunea Beiuş. Zona Nucet-Criştioru de Jos. Acest fragment are echidistanţa de 50 m şi nu de 25 ca celelalte hărţi

Fig. 21. Depresiunea Beiuş. Criştioru de Sus. Acest fragment are echidistanţa de 50 m şi nu de 25 ca celelalte hărţi


23

2. MUNŢII BIHOR-VLĂDEASA cuprinde masivele Vlădeasa şi

Bihor, ultimul având următoarele subdiviziuni: Bihorul nordic (Munţii Padiş-Scărişoara, după noi), Munţii Biharia, Munţii Arieşului şi Munţii Găina.

Pentru aceşi munţi legenda folosită este cea de la hărţile hiposgrafice ale Parcului Natural Apuseni.

Fig. 22. Legenda pentru hărţile munţilor înalţi ai Vlădesei, Bihorului şi Bihariei la scara 1:25000 şi echidistanţa de 50 metri


24

a. Munţii Vlădeasa sunt redaţi pe 11 foi şi fragmente de foi topografice.

Fig. 23. Munţii Vlădeasa. Zona Ciucea

Fig. 24. Munţii Vlădeasa. Zona Bucea


25

Fig. 25. Munţii Vlădeasa. Valea Drăganului


26

Fig. 26. Munţii Vlădeasa. Zona Drăgan-Henţu


27

Fig. 27. Munţii Vlădeasa. Zona Sebeşel-Drăganu


28

Fig. 28. Munţii Vlădeasa. Culmea Înaltă

Fig. 29. Munţii Vlădeasa. Culmea Cârligate


29

Fig. 30. Munţii Vlădeasa. Zona Lacului Leşu


30

Fig. 31. Munţii Vlădeasa. Valea Iadului (= Iadei)


31

Fig. 32. Munţii Vlădeasa. Vf. Vlădeasa


32

Fig. 33. Munţii Vlădeasa. Zona Vf. Seniu Mare


33

b. Munţii Padiş-Scărişoara cuprind cea mai mare parte a teritoriului Parcului Natural Apuseni (pentru detalii vezi cartea Hărţi ale Parcului Natural Apuseni, 2013) şi anume 17 foi la scara 1:25000 şi echidistanţa de 50 metri.

Dăm harta hipsografică din 200 în 200 metri la scara 1:60000 şi apoi hărţile şi fragmentele de hărţi la scara 1:25000 şi echidistanţa de 100 metri.

Fig. 34. Harta Parcului Natural Apuseni la scara 1:60000


Fig. 35. Nord-vestul parcului


35

Fig. 36. Vestul parcului

Fig. 37. Sud-vestul parcului


36

Fig. 38. Nord şi nord-vestul parcului

Fig. 39. Zona Padiş


37

Fig. 40. Sud-sud-vestul parcului

Fig. 41. Sudul parcului (Avrămeşti)


Fig. 42. Nordul parcului


39

Fig. 43. Zona Măgura Vânătă-Someşu Cald


40

Fig. 44. Zona Ocoale


41

Fig. 45. Sudul parcului (Gârda de Jos)

Fig. 46. Nord-estul parcului (Măgura. Călăţele)


42

Fig. 47. Nord-estul parcului (Lacul Fântânele)

Fig. 48. Extremitatea de nord-est (Beliş)


43

Fig. 49. Est-nord-estul parcului


44

Fig. 50. Estul parcului


45

Fig. 51. Sud-estul parcului


46

c. Munţii Biharia sunt redaţi pe 8 hărţi, la scara 1:25000, însă fie cu echidistanţa de 50 m, fie de 100 m.

Fig. 52. Culmea principală a Munţilor Biharia. Scara 1:25000 şi echidistanţa 50 m


47

Fig. 53. Zona Munţilor Biharia la scara 1:50000 şi echidistanţa 100 metri

Fig. 54. Zona Vf. Listriţei


Fig. 55. Zona Măgurii Băiţa

Fig. 56. Zona dintre văile Arieşului Mic şi Drăghiţa


49

Fig. 57. Zona Vf. Dobrinu


50

Fig. 58. Munţii Biharia. Zona Capu Drăghiţa (scara 1:50000 şi echidistanţa 100 m)


51

d. Muntele Găina îl redăm pe o hartă la scara 1:50000 şi echidistanţa de 100 metri.

Fig. 59. Muntele Găina (scara 1:50000 şi echidistanţa 100 m)


52

e. Munţii Arieşului îi redăm pe o hartă la scara 1:50000 şi echidistanţa de 100 metri.

Fig. 60. Munţii Arieşului. Zona Munţişoru (scara 1:50000 şi echidistanţa 100 m)


53

3. MUNŢII PĂDUREA CRAIULUI, predominant calcaroşi, sunt

acoperiţi de 9 foi topografice la scara 1:25000 şi echidistanţa de 50 metri. Legenda utilizată este comună cu cea folosită pentru Munţii Codru Moma.

Fig. 61. Munţii Pădurea Craiului. Zona Crişu Repede


54

Fig. 62. Munţii Pădurea Craiului. Zona Lorău

Fig. 63. Munţii Pădurea Craiului. Zona Damiş


55

Fig. 64. Munţii Pădurea Craiului. Zona Lacu Leşu


56

Fig. 65. Munţii Pădurea Craiului. Zona Ponoară


57

Fig. 66. Munţii Pădurea Craiului. Zona Răcaş


58

Fig. 67. Munţii Pădurea Craiului. Zona Roşia


59

Fig. 68. Munţii Pădurea Craiului. Zona Valea Topa


60

Fig. 69. Munţii Pădurea Craiului. Zona Zece Hotare


61

4. MUNŢII CODRU MOMA, alcătuiţi din două masive, Codru şi,

respectiv, Moma, sunt reprezentaţi pe 8 foi topografice şi fragmente de foi.

Fig. 70. Legenda hărţilor corespunzătoare munţilor Pădurea Craiului şi Codru Moma


62

Fig. 71. Munţii Codru Moma. Zona Dumbrăviţa de Codru


63

Fig. 72. Munţii Codru Moma. Zona Finiş


64

Fig. 73. Munţii Codru Moma. Zona Finiş-Huta


65

Fig. 74. Munţii Codru Moma. Zona Vf. Izoiu


66

Fig. 75. Munţii Codru Moma. Zona Vf. Dievii


67

Fig. 76. Munţii Codru Moma. Zona Platoul Vaşcăului (nord)

Fig. 77. Munţii Codru Moma. Zona de sud a Platoului Vaşcău


68

Fig. 78. Munţii Codru Moma. Zona Moneasa

hĂrŢile zonei geografice beiuŞlucrarigeografice.com/wp-content/uploads/2014/08/hartile...hĂrŢi...

Documents