hotˆr´ri ale parlamentului rom´nieiarhiva.gov.ro/upload/program_guvernare/program de...

P A R T E A ILEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI ªI ALTE ACTE

S U M A R

Anul XII Ñ Nr. 700

Nr. Pagina

HOTÂRÂRI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI 39. Ñ Hotãrâre pentru acordarea încrederii Guvernului 1Ð63

D E C R E T E 611. Ñ Decret pentru numirea Guvernului României .... 64

Joi, 28 decembrie 2000

HOTÃRÂRI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

C A M E R A D E P U T A Þ I L O R S E N A T U L

H O T Ã R Â R E pentru acordarea încrederii Guvernului

Având în vedere dezbaterile care au avut loc în ºedinþa comunã aCamerei Deputaþilor ºi Senatului din data de 28 decembrie 2000 asupraProgramului de guvernare ºi întregii liste a Guvernului, prezentate de cãtredomnul Adrian Nãstase, candidatul pentru funcþia de prim-ministru,

în conformitate cu rezultatul votului consemnat în procesul-verbal dindata de 28 decembrie 2000,

în temeiul art. 102 alin. (3) din Constituþia României,

Parlamentul României adoptã prezenta hotãrâre.

Articol unic. Ñ Se acordã încredere Guvernului, în componenþaprevãzutã în anexa nr. 1, pentru realizarea Programului sãu de guver-nare prevãzut în anexa nr. 2.

PREªEDINTELE CAMEREI DEPUTAÞILOR PREªEDINTELE SENATULUI

VALER DORNEANU NICOLAE VÃCÃROIU

Bucureºti, 28 decembrie 2000. Nr. 39.

ANEXA Nr. 1

L I S T A

G u v e r n u l u i R o m â n i e i

1. Adrian Nãstase Ñ prim-ministru

2. Mircea Geoanã Ñ ministrul afacerilor externe

3. Hildegard Carola Puwak Ñ ministrul integrãrii europene

4. Mihai Nicolae Tãnãsescu Ñ ministrul finanþelor publice

5. Rodica Mihaela Stãnoiu Ñ ministrul justiþiei

6. Ioan Mircea Paºcu Ñ ministrul apãrãrii naþionale

7. Ioan Rus Ñ ministru de interne

8. Gheorghe Romeo Leonard Cazan Ñ ministrul dezvoltãrii ºi prognozei

9. Marian Sârbu Ñ ministrul muncii ºi solidaritãþii sociale

10. Dan Ioan Popescu Ñ ministrul industriei ºi resurselor

11. Ilie Sârbu Ñ ministrul agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor

12. Aurel Constantin Ilie Ñ ministrul apelor ºi protecþiei mediului

13. Miron Tudor Mitrea Ñ ministrul lucrãrilor publice, transporturilor ºi locuinþei

14. Matei-Agathon Dan Ñ ministrul turismului

15. Silvia Ciornei Ñ ministru pentru întreprinderile mici ºi mijlocii ºicooperaþie

16. Ecaterina Andronescu Ñ ministrul educaþiei ºi cercetãrii

17. Rãzvan Theodorescu Ñ ministrul culturii ºi cultelor

18. Daniela Bartoº Ñ ministrul sãnãtãþii ºi familiei

19. Georgiu Gingãraº Ñ ministrul tineretului ºi sportului

20. Dan Nica Ñ ministrul comunicaþiilor ºi tehnologiei informaþiei

21. Octav Cozmâncã Ñ ministrul administraþiei publice

22. Vasile Dîncu Ñ ministrul informaþiilor publice

23. Petru ªerban Mihãilescu Ñ ministru pentru coordonarea Secretariatului Generalal Guvernului

24. Acsinte Gaspar Ñ ministru pentru relaþia cu Parlamentul

25. Ovidiu Tiberiu Muºetescu Ñ ministrul Autoritãþii pentru Privatizare ºi AdministrareaParticipaþiunilor Statului

26. Vasile Puºcaº Ñ ministru delegat la Ministerul Integrãrii Europene Ñnegociator-ºef cu Uniunea Europeanã

27. ªerban Constantin Valeca Ñ ministru delegat la Ministerul Educaþiei ºi Cerce-tãrii Ñ pentru activitatea de cercetare

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.20002

ANEXA Nr. 2

P R O G R A M D E G U V E R N A R E

p e p e r i o a d a 2 0 0 1 Ñ 2 0 0 4

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 3

Programul de guvernare pentru perioada 2001Ñ2004reprezintã ansamblul de acþiuni ºi mãsuri care vizeazãpunerea în aplicare a Ofertei electorale a P.D.S.R. de la ale-gerile parlamentare ºi prezidenþiale din noiembrie 2000.

Elaborarea prezentului Program de guvernare s-a reali-zat pornind de la o analizã complexã a situaþiei economice,sociale ºi politice din România, precum ºi a contextuluieuropean ºi mondial în care acest program urmeazã sã fierealizat.

Un criteriu determinant în stabilirea obiectivelor ºi stra-tegiilor guvernamentale a fost cel al concordanþei cucerinþele integrãrii europene ºi euroatlantice.

Evaluarea obiectivã a ultimilor patru ani relevã cã s-aînregistrat un regres economic ºi o profundã acutizare acrizei în plan social. Eºecul politicilor coaliþiei ce a condusRomânia în perioada 1996Ñ2000 a subminat încredereacetãþenilor în viitorul þãrii ºi a compromis în conºtiinþa opi-niei publice reforma, aceasta devenind sinonimã, pentrumulþi dintre români, cu sãrãcia ºi ºomajul.

Este demn de remarcat cã în acest context economic ºipolitic dificil un procent considerabil din electorat a optatpentru o guvernare de tip social-democrat.

Pentru a asigura coerenþã ºi eficienþã guvernãrii parti-dele reunite în Polul Democrat Social din România auhotãrât sã-ºi asume, în pofida tuturor riscurilor, responsa-bilitatea formãrii unui guvern monocolor minoritar subconducerea domnului Adrian Nãstase.

Programul de guvernare al P.D.S.R. propune o viziunenouã asupra activitãþii Executivului, care se bazeazã pe oserie de soluþii novatoare, dar care iau în consideraresugestii ºi recomandãri ale Uniunii Europene, precum ºicerinþe ale Fondului Monetar Internaþional ºi ale BãnciiMondiale.

Principiul echilibrului între imperativele economiei depiaþã ºi cel al protecþiei ºi solidaritãþii sociale este unul din-tre fundamentele prezentului Program de guvernare.

Acesta trebuie analizat ºi evaluat în conexiune directãcu structura Cabinetului ºi cu nominalizãrile viitorilorminiºtri. Echipa guvernamentalã este, prin ea însãºi, unsemn al dorinþei de înnoire ºi profesionalizare a demersuluipolitic executiv ºi aduce, pe lângã competenþã ºi moralitate,avantajul unei puternice voinþe politice de schimbare a rea-litãþilor româneºti ºi de progres.

Un principiu fundamental de conduitã al GuvernuluiAdrian Nãstase este respectarea separaþiei puterilor în statºi acordarea rolului firesc de for legislativ Parlamentului.

Prin modul de concepere a Programului de guvernare ºiprin modalitãþile de punere în practicã a acestuiaExecutivul doreºte sã sporeascã stabilitatea ºi coerenþacadrului legislativ, sã ofere transparenþã ºi predictibilitatedeciziilor sale.

Având în vedere rezultatele evaluãrilor situaþiei econo-mice, sociale ºi politice ºi consecvent cu prevederile oferteielectorale, Guvernul P.D.S.R. a stabilit pentru urmãtoareaperioadã de guvernare urmãtoarele prioritãþi:

Ñ relansarea creºterii economice; Ñ combaterea sãrãciei ºi a ºomajului; Ñ refacerea autoritãþii statului ºi a instituþiilor sale; Ñ reducerea birocraþiei, combaterea corupþiei ºi a crimi-

nalitãþii;

Ñ continuarea ºi accelerarea procesului de integrare înUniunea Europeanã ºi în NATO.

În locul unor abordãri abstracte ºi al centrãrii efortului deguvernare pe zona echilibrelor macromonetare GuvernulP.D.S.R. va adopta o viziune pragmaticã, deschisã spreeconomia realã ºi spre nevoile resimþite, în modul cel maidirect, de cãtre cetãþenii þãrii ºi, din acest motiv, îºi pro-pune, ca indicatori de succes ai politicilor sale economice,creºterea realã ºi durabilã a produsului intern brut ºiîmbunãtãþirea semnificativã ºi generalizatã a standardului deviaþã al cetãþenilor României.

Creºterea economicã durabilã va fi realizatã prinmodernizarea industriei, agriculturii, infrastructurii ºi servici-ilor. Educaþia, învãþãmântul, cercetarea ºi cultura reprezintã,în viziunea Programului de guvernare, vectori importanþi aistrategiei noastre de dezvoltare.

Refacerea încrederii în actul de justiþie ºi în mecanis-mele de impunere a legalitãþii ºi ordinii publice va dobândicaracter de urgenþã pentru viitorul executiv, în vederea asi-gurãrii protecþiei drepturilor ºi siguranþei cetãþeanului.

Interesul naþional, imperativele momentului, riscul caechilibrul fragil al democraþiei sã cedeze în faþa tensiunilorºi presiunilor sociale cer responsabilitate politicã ºi coezi-une din partea forþelor politice democratice, indiferent deapartenenþa lor doctrinarã, astfel încât sã se poatãparcurge cât mai repede etapa de instalare a nouluiGuvern ºi de trecere la aplicarea de urgenþã a programuluide guvernare propus.

Dificultãþile specifice acestei etape, acutizarea unor dis-funcþionalitãþi specifice perioadei de iarnã, necesitatea de ada în plan extern un rãspuns concret ºi pozitiv privindcapacitatea României de a se menþine pe drumul demo-craþiei ºi al integrãrii europene ºi euroatlantice fac necesarão stare de pace socialã ºi politicã de cel puþin un an, timpîn care Guvernul P.D.S.R., condus de domnul AdrianNãstase, sã poatã adopta mãsurile de maximã necesitateºi care, aºa cum s-a dovedit în cadrul consultãrilor politicepreliminare pentru obþinerea votului de învestiturã în Parla-ment, reprezintã o bunã bazã pentru acþiune consensualãpe plan legislativ, precum ºi la nivelul societãþii civile ºi alpartenerilor sociali ºi economici.

Pentru a asigura o bazã socialã ºi politicã cât maisolidã de susþinere a iniþiativelor ºi programelor guverna-mentale vom rãmâne consecvent adepþii unei maniere delucru bazate pe dialog politic, social ºi economic ºi pe con-sultarea partenerilor politici ºi a opiniei publice.

Având conºtiinþa faptului cã un program de guvernareeste un instrument de lucru ºi cã realitatea impune uneorischimbãri de strategie ºi de ritm, dorim ca atunci cândExecutivul se va afla în situaþia de a aduce modificãriimportante în raport cu prezentul Program de guvernare sãconsulte Parlamentul ºi sã-ºi asume rãspunderea în faþaacestuia ºi a electoratului pentru respectivele opþiuni.

CAPITOLUL IStarea societãþii româneºti dupã guvernarea

din perioada 1996Ð2000Alternanþa la putere în noiembrie 1996 a fost conside-

ratã la acel moment, cu bunã-credinþã, ca premisã favora-bilã pentru consolidarea democraþiei, pentru avansarea

României în direcþia progresului economic ºi social. Lafinalul de mandat al coaliþiei care a preluat puterea înurma alegerilor de atunci, orice analizã a realitãþilor, cât desumarã ºi sub orice aspect ar fi fãcutã, impunerecunoaºterea faptului cã speranþele populaþiei au fost dra-matic înºelate.

Realitatea din anii ce au urmat preluãrii puterii de cãtrecoaliþia C.D.R.ÐU.S.D.ÐU.D.M.R. confirmã, pe de o parte,discrepanþa enormã dintre promisiunile electorale ºi realiza-rea programelor prezentate Parlamentului ºi opiniei publicede cãtre guvernele Victor Ciorbea, Radu Vasile ºi MugurIsãrescu. Pe de altã parte, a devenit tot mai evidentã inca-pacitatea acestor guverne de a gestiona tranziþia ºi reformaeconomicã ºi socialã.

Mãsurile de politicã economicã ºi socialã promovate înperioada 1997Ð2000 au avut efecte de o gravitate extremãpentru situaþia þãrii, evaluate ca atare de ComisiaEuropeanã, Fondul Monetar Internaþional ºi agenþiile derating.

1.1. Principalele consecinþe ale actului de guvernare înperioada 1996Ð2000 constau în:

Ñ desfãºurarea haoticã a reformei economice ºi soci-ale, lipsitã de o concepþie coerentã, care sã stabileascã cuclaritate interesele strategice ale dezvoltãrii ºi direcþiile deacþiune, în scopul creºterii economice a þãrii, reduceriidecalajelor dintre România ºi statele dezvoltate, în per-spectiva integrãrii în Uniunea Europeanã ºi în NATO. Deºiprioritatea absolutã a Parteneriatului de aderare a Românieila Uniunea Europeanã din martie 1998 era elaborarea uneiStrategii de dezvoltare economicã pe termen mediu, acestlucru nu s-a realizat decât la insistenþele repetate aleComisiei Europene, în martie 2000;

Ñ agravarea crizei economice prin falimentarea unuimare numãr de agenþi economici (dintre care peste 300 miiîntreprinderi mici ºi mijlocii private), dezorganizarea agricul-turii, neglijarea capitalului autohton, diminuarea drasticã aprocesului investiþional, inflamarea inflaþiei ºi devalorizareaaccentuatã a monedei naþionale. Politica promovatã a fostîn contradicþie totalã cu însãºi noþiunea de reformã. Ratanegativã de creºtere ce caracterizeazã perioada 1997Ð2000printr-un regres economic de aproape 13% a plasatRomânia pe ultimul loc între þãrile din Europa Centralã ºide Est, alãturi de care dorim sã pãºim în NATO ºi înUniunea Europeanã. În aceste condiþii aplicarea întocmai aprevederilor referitoare la ritmurile de creºtere din �Strategianaþionalã de dezvoltare economicã a României pe termenmediuÒ aratã cã regresul înregistrat în perioada în careþara a fost administratã de coaliþia de dreapta ar putea firecuperat pânã la sfârºitul anului 2003;

Ñ ingerinþele administrative în mecanismele defuncþionare ale economiei de piaþã, politizarea excesivã aintervenþiei statului în economie, absenþa unor prioritãþitemeinic fundamentate în restructurarea ramurilor productiveau fãcut tot mai dificilã relansarea economicã;

Ñ desfãºurarea sistematicã de acþiuni ilegale deînstrãinare a capitalului de stat, extrem de pãgubitoarepentru avuþia naþionalã, prin: propunerea unor preþuri deofertã mai mici decât cele stabilite de piaþã, selectareaofertelor în funcþie de interesele clientelei politice ale actu-alei puteri; evitarea sau trucarea licitaþiilor, lipsa oricãruicontrol în perioada postprivatizare; interzicerea controluluiinstituþiilor specializate asupra activitãþii Fondului Proprietãþiide Stat.

Climatul economic nefavorabil, legislaþia instabilã ºicorupþia extinsã au alungat din România marii investitori,aºa cum aratã toate rapoartele instituþiilor europene ºimondiale. Dovada este datã de faptul cã adevãraþii investi-

tori strãini nu au fost interesaþi de procesul de privatizaredin România, aºa cum acesta a fost promovat de guver-nele coaliþiei de dreapta.

În acest context este de evidenþiat cã, în perioada pre-electoralã, caracterul ilegal ºi dãunãtor interesului naþionalal activitãþii F.P.S. s-a agravat, manifestãrile ilegale concre-tizându-se într-un adevãrat jaf al economiei;

Ñ sprijinirea de cãtre ultimul Guvern a unor acþiuni frau-duloase, prin adoptarea unei serii de acte normative pentruscutirea sau reducerea debitelor curente ºi a majorãrilor deîntârziere pe care unele societãþi supuse privatizãrii leaveau cãtre statul român; la aceasta s-au adãugatreeºalonãrile de datorii pe care Guvernul le-a acordatsocietãþilor economice conduse de persoane aparþinând cli-entelei politice;

Ñ abandonarea susþinerii agriculturii româneºti ºi a inte-reselor þãrãnimii prin renunþarea la facilitãþile ºi sprijinul sta-tului acordate producãtorilor agricoli, în contradicþie cupoliticile de subvenþii practicate de þãrile dezvoltate. Laaceasta s-a adãugat ºi practicarea unor politici vamalecare au dezavantajat ºi au descurajat producãtorul agricolºi din industria alimentarã de sprijin ºi protecþie;

Ñ neglijarea rolului capitalului autohton în consolidareaeconomiei, lipsa de interes ºi deteriorarea condiþiilor în careau funcþionat întreprinderile mici ºi mijlocii, inclusiv prinanularea unor facilitãþi fiscale pentru stimularea ºi dezvol-tarea sectorului privat; practic, s-a instituit un regim discri-minatoriu, investitorii autohtoni fiind înlãturaþi din competiþiepe piaþa internã a capitalului;

Ñ promovarea unei politici fiscale defectuoase, nestimu-lative pentru producþie ºi investiþii. S-au adoptat mãsuricare au amplificat fiscalitatea, în special pe seamaîmpovãrãrii suplimentare a cetãþeanului;

Ñ lipsa de preocupare pentru crearea de noi locuri demuncã ºi pentru combaterea ºomajului; mãsurile de pro-tecþie socialã pentru personalul disponibilizat prin lichidareaîntreprinderilor s-au redus la acordarea unor plãþi compen-satorii, lipsind populaþia de oportunitãþi veridice de recalifi-care ºi reconversie profesionalã;

Ñ prãbuºirea gravã a nivelului de trai, sãrãcireapopulaþiei României atingând cote alarmante. S-a constatatlipsa unei politici coerente ºi eficiente de protecþie socialã,în totalã contradicþie cu promisiunile electorale ºi cu pro-gramele guvernamentale prezentate în Parlamentul þãrii;

Ñ condiþiile de viaþã ale cetãþenilor s-au degradat conti-nuu, majoritatea covârºitoare a populaþiei Ñ muncitori, pen-sionari, þãrani, tineri, intelectuali, salariaþi bugetari Ñ a trãitcea mai dramaticã scãdere a nivelului de trai din ultimii11 ani. Cea mai elocventã dovadã în acest sens suntraportãrile Institutului Naþional de Statisticã ºi StudiiEconomice, ce atestã scãderea salariului real de la 74,4%în decembrie 1996 la 56,8 % la începutul lunii noiembrie2000 faþã de octombrie 1990, timp în care puterea decumpãrare a pensionarilor a scãzut ºi mai mult, ajungân-du-se ca în anul 2000 ponderea populaþiei aflate în sãrãciesã reprezinte 43% din totalul populaþiei (19,9% în anul1996);

Ñ situaþia din sistemul de sãnãtate s-a degradat înmod constant, atingând �cota de alarmãÒ; deºi la preluareaputerii fosta coaliþie a afirmat cã sãnãtatea omului are osemnificaþie strategicã, acþiunile guvernamentale s-au limitatdoar la adoptarea unor mãsuri de pseudoreformã ºi chiarde antireformã care au reuºit sã demonteze, în puncteleesenþiale, tot ce s-a realizat pânã în noiembrie 1996;

Ñ procesul investiþional susþinut din surse bugetare afost concentrat, în special, pe conservarea ºi nu pe conti-nuarea ºi finalizarea obiectivelor de investiþii începute ºi


aflate în diferite faze de realizare. Obiectivele noi deinvestiþii au fost practic ignorate cu desãvârºire în unii aniai perioadei analizate;

Ñ diminuarea dramaticã a accesului ºi cuprinderii tine-retului în treptele superioare de instrucþie ºi manifestareaunui dezinteres grav faþã de promovarea acestuia în socie-tate;

Ñ neacordarea fondurilor strict necesare pentru dezvol-tarea cercetãrii ºtiinþifice, punând în pericol existenþa cen-trelor tradiþionale de cercetare, consolidate de-a lungulmultor decenii de generaþii strãlucite de cercetãtori;

Ñ cultura a fost substanþial afectatã de lipsa de interespentru susþinerea unor instituþii de culturã de importanþãnaþionalã, precum ºi a unor publicaþii de mare prestigiu.

1.2. Starea actualã a economiei româneºtiStarea actualã a economiei româneºti se caracterizeazã,

în mod sintetic, printr-un sistem instituþional slab structurat,determinat de: incertitudinea drepturilor de proprietate pen-tru o parte a avuþiei naþionale (active imobiliare destinateprivatizãrii, aflate încã în patrimoniul public; bunuri aflate înlitigii comerciale); construcþia instituþionalã încã deficitarãpentru asigurarea funcþionalitãþii mecanismelor economiei depiaþã ºi operaþionalitatea redusã a acestora din cauza insu-ficientei coerenþe a cadrului normativ; desfãºurarea într-oproporþie considerabilã a activitãþii economice pe palierulinformal al societãþii; intervenþia, de multe ori discreþionarã,a autoritãþii publice, supusã deseori intereselor politice con-juncturale.

În aceste condiþii, în funcþionarea economiei sunt deremarcat, în principal, urmãtoarele:

Ñ mulþi agenþi economici cu capital majoritar de statsau chiar privatizaþi urmãresc cu deosebire conservarealocurilor de muncã ºi creºterea salariilor, fãrã corespondentîn creºteri de producþie, productivitate ºi eficienþã; la fel, launii agenþi economici privaþi scopul maximizãrii profiturilorpare sã fie atins nu prin utilizarea cu randamente superi-oare a factorilor de producþie, cât, mai ales, prin majorareapreþurilor; în totalul agenþilor economici cei cu performanþereale sunt minoritari ºi în continuã scãdere;

Ñ deprecierea drasticã a capitalului fix ºi a forþei demuncã, limitarea investiþiilor ºi blocarea dinamicii deciziilorpe termen mediu ºi lung;

Ñ submonetizarea economiei, cu efect negativ asuprafuncþionãrii normale a acesteia; sume importante disponibilenu-ºi gãsesc plasament sigur în economia realã, în timp ceaceasta este grav decapitalizatã;

Ñ existenþa unei economii subterane ºi lipsa uneidemarcaþii precise a acesteia de economia oficialã.

CAPITOLUL IIProgramul de acþiuni pentru depãºirea

perioadei de iarnã ºi pregãtirea campaniei agricole

Cea mai urgentã problemã este funcþionarea în condiþiinormale a sistemului energetic ºi aprovizionarea populaþieicu energie termicã în lunile de iarnã.

2.1. Situaþia existentã a stocurilor la cãrbune energetic,pãcurã ºi gaze naturale

Analizând producþia de energie electricã ºi termicã lanivelul anului 2000, se constatã o diminuare considerabilãa acestora, ºi anume energia electricã se situeazã la nive-lul a 29.250 mii MWh, iar energia termicã la nivelul a24.775 Gcal Ñ ceea ce înseamnã 70%, respectiv 59% dinproducþia anului 1996, la care se adaugã lipsa acutã deresurse financiare.

Situaþia actualã a stocurilor necesare în vederea asi-gurãrii producþiei de energie electricã ºi termicã pe peri-oada de iarnã, pe surse de combustibil, se prezintã astfel:

Cãrbune energeticAvând în vedere consumul zilnic mediu de circa 100 mii

tone ºi stocul existent de 3.100 mii tone, în condiþiile actu-ale climatice, necesarul este asigurat numai pentru circa31 de zile, respectiv 50% din stocul optim.

În acelaºi timp, termocentralele pe cãrbune au dificultãþiîn alimentare, care se datoreazã: livrãrilor de cãrbune caresunt mai mici decât consumul zilnic; disfuncþiei realitãþilordin transportul de la exploatãrile miniere la termocentrale;lipsei resurselor financiare, în special la S.C.�TermoelectricaÒ Ñ S.A. pentru achitarea restanþelor ºi fac-turilor curente.

O situaþie deosebitã o reprezintã atât CET Deva, undestocul asigurã o funcþionare la parametri normali de 15Ð20de zile, cât ºi CET Iaºi, care funcþioneazã deja la capaci-tate redusã, stocul fiind aproape epuizat.

În acest context este de subliniat faptul cã prin aºa-zisapoliticã de restructurare a industriei miniere s-a ajuns lasituaþia paradoxalã ca pentru aceastã iarnã în loc sãexploatãm propriile noastre mine, importãm la un preþ totaldezavantajos în regim de urgenþã aproape 300 mii tonecãrbune energetic.

PãcurãStocul total de pãcurã la data de 17 decembrie 2000

era de 512,7 mii tone (333,2 mii tone la termocentrale ºi179,5 mii tone la OIL TERMINAL).

Consumul realizat în prima jumãtate a lunii decembrie afost de 154,3 mii tone, iar consumul zilnic este de 9,1 miitone. În aceste condiþii stocul asigurã 52Ð56 de zile lanivelul consumului actual. Cantitãþile contractate în perioada17 decembrie 2000Ð31 ianuarie 2001 (440 mii tone dinimport ºi 80 mii tone din þarã) sunt condiþionate de obþi-nerea creditelor cu garanþie guvernamentalã, care ar puteaasigura finanþarea acestor contracte.

Gaze naturaleConsumul de gaze naturale la nivelul lunii decembrie

2000 a fost estimat la 2.050 milioane m3. Printre principa-lele categorii de consumatori, ºi anume agenþii economici,instituþii, populaþie ºi asimilaþi se distinge ºi aici ca avândun consum important S.C. �TermoelectricaÒ Ñ S.A.

Sursele de gaze naturale din intern ºi import asigurã înluna decembrie 2000 circa 1.903 milioane m3, existând undeficit cantitativ de 4,7 milioane m3/zi. În condiþiile uneitemperaturi medii pe þarã sub 0¼C existã riscul apariþieiunor valori critice ale parametrilor funcþionali în sistemulnaþional de transport gaze, în special în localitãþile situatela extremitãþile acestuia (Bucureºti, Timiºoara, Arad, Iaºi,Botoºani, Dorohoi).

Referitor la cantitãþile de gaze înmagazinate în 2000 ºidestinate consumului sectorului rezidenþial (populaþie ºi asi-milaþi), acestea au cunoscut o scãdere faþã de 1999 decirca 100 milioane m3, procesul de injecþie pentru înmaga-zinare realizându-se integral cu cantitãþi de gaze din pro-ducþia internã, ceea ce afecteazã grav balanþa de plãþivarãÑiarnã, din cauza nerealizãrii importului de gaze petimpul verii.

Situaþia financiarãS.C. �TermoelectricaÒ Ñ S.A. are de încasat de la con-

sumatorii de energie electricã ºi termicã peste 9.200 mili-arde lei pentru livrãrile de energie electricã ºi termicã, dincare 2.600 miliarde lei pentru energia termicã. Datoriile


acestei societãþi cãtre furnizorii de combustibil,inclusiv impozitele ºi taxele aferente importurilor, se ridicãla 12.000 miliarde lei.

Creditele rambursabile angajate sunt în valoare de5.695 miliarde lei (178 milioane USD, 83 milioane DM,32 milioane euro), 2.810 miliarde lei cheltuieli colaterale,176 miliarde lei T.V.A. neachitatã, 85 miliarde lei repre-zentând pãcurã luatã în contrapartidã din Iran.

Acoperirea cantitãþilor de combustibili necesari în vede-rea funcþionãrii sistemului energetic naþional, în perioadadecembrie 2000Ðmartie 2001, consum ºi formare stocuri încondiþiile suplimentãrii de energie electricã produsã determocentrale (pentru acoperirea efectelor hidroelectricitãþiifoarte scãzute ºi a opririi unitãþii de la CNE Cernavodã înperioada 23Ð28 decembrie 2000), reprezintã un efort finan-ciar de circa 20 mii miliarde lei.

2.2. Acþiuni pentru asigurarea necesarului de combus-tibili în perioada decembrie 2000Ðmartie 2001

Guvernul va monitoriza cu stricteþe activitatea compani-ilor implicate în asigurarea combustibililor necesari:

Cãrbune energetic

Ñ Livrarea de cãtre unitãþile miniere de cãrbune ener-getic (Compania Naþionalã a Lignitului Oltenia Ñ Târgu Jiu,Compania Naþionalã a Huilei Petroºani, S.C. Banat Anina)a urmãtoarelor cantitãþi:

¥ 2.409 mii tone Ñ decembrie 2000;¥ 2.866 mii tone Ñ ianuarie 2001;¥ 2.849 mii tone Ñ februarie 2001;¥ 2.998 mii tone Ñ martie 2001.


Ñ Solicitãrile lunare ale S.C. �TermoelectricaÒ Ñ S.A., consumul în termocentrale, producþia launitãþile miniere ºi stocurile rãmase pentru termocentrale se prezintã astfel:

Ñ mii tone Ñ

2000 2001

Decembrie Ianuarie Februarie Martie

Solicitãrile Societãþii Comerciale�TermoelectricaÒ Ñ S.A. 2.497 3.061 2.764 3.062

Consum în termocentrale 3.117 3.362 3.196 2.692

Producþie la unitãþile miniere 2.305 2.633 2.487 2.731

Stoc rãmas la termocentrale 2.468 1.973 1.625 1.273

În acest cadru se vor asigura:Ñ Plata zilnicã, sub formã de lichiditãþi, a circa 28 mili-

arde lei cãtre unitãþile miniere, datorate de S.C.�TermoelectricaÒ Ñ S.A., dupã cum urmeazã: 17,2 miliardelei la CNLO Târgu Jiu; 6,4 miliarde lei la CNH Petroºani;3,5 miliarde lei la S.N.C. Ploieºti; 0,8 miliarde lei la S.C.Banat Anina.

Ñ Acoperirea subvenþiei de circa 58 miliarde lei pe lunadecembrie ºi 185 miliarde lei pe trimestrul I 2001 pentru ase realiza producþia minierã la CNH Petroºani, S.N.C.Ploieºti ºi S.C. Banat Anina. Compania Naþionalã aLignitului Oltenia Ñ Târgu Jiu, principalul producãtor decãrbune energetic, nu necesitã subvenþie.

Ñ Încheierea, pânã cel mai târziu 5 ianuarie 2001, decãtre S.C. �TermoelectricaÒ Ñ S.A. cu furnizorii de cãrbuneenergetic de contracte ferme, care sã cuprindã cantitãþile,calitatea ºi modalitãþile de platã.

Ñ Asigurarea unei livrãri ritmice de cãtre C.F.R. �MarfãÒa cantitãþilor de cãrbune energetic prevãzute, prin utilizareazilnicã a peste 1.250 de vagoane.

Ñ Asigurarea lunarã a achiziþionãrii de la S.N.P.�PetromÒ Ñ S.A. cu plata prin compensare a unor cantitãþide motorinã fixate prin protocol pentru CNLO Târgu Jiu,S.N.C. Ploieºti ºi CNH Petroºani.

Ñ Creºterea în aceastã perioadã a producþiei de ener-gie electricã ºi termicã pe cãrbune energetic ºi scãdereacorespunzãtoare pe pãcurã ºi gaze, dat fiind costul ridicatal acestor produse din import.

Ñ Dirijarea importurilor de huilã energeticã la CET Iaºiºi CET Suceava ºi suplimentarea consumului cu pãcuranecesarã în vederea optimizãrii procesului de ardere.

Ñ Suplimentarea cu huilã energeticã ºi întregirea stocu-lui la CET Deva ºi creºterea livrãrilor de gaze naturalepentru optimizarea procesului de ardere.

PãcurãContractarea în cursul lunii decembrie 2000 de cãtre

S.C. �TermoelectricaÒ Ñ S.A. a 45.000 tone pãcurã pentruanul 2001 cu unitãþile S.N.P. �PetromÒ Ñ S.A., S.C.�ArpechimÒ Ñ S.A. Piteºti ºi S.C. �PetrobraziÒ Ñ S.A., cuplata la livrare.

Pentru asigurarea importurilor de resurse energetice estenecesarã încheierea contractelor de împrumut extern cu:ABN Amro Bank (85 milioane USD), Chasse Manhatan,Deutsche Bank (150 milioane euro), Dresener Benson(69 milioane USD), Reiffeisen Bank, Austria (30 milioaneUSD), CreditAnstallt Austria (20 milioane USD), care sãasigure sursele financiare pentru achitarea facturilor deimport, diferenþa pânã la nivelul necesarului de combustibil(aproximativ 300 milioane USD) urmând sã se asigure dinîncasãrile de la beneficiari.

Gaze naturaleÎn trimestrul I 2001 cererea de gaze naturale pe piaþa

din România este estimatã la nivelul de 6.063 milioane m3,sursele interne putând asigura în acest interval 4.015 mili-oane m3 (66% din cerere), inclusiv gazele din depozitelede înmagazinare subteranã.

În trimestrul I 2001 ponderea consumului de gaze natu-rale al populaþiei ºi asimilaþi din producþia internã se pre-zintã astfel:

Ñ milioane m3 Ñ2001

Ianuarie Februarie Martie

Producþie internã 1.428 1.278 1.309Consum populaþie + asimilaþi 850 743 650Ponderea consumuluipopulaþie + asimilaþiîn producþia internã (%) 60 58 50

Gazele pentru populaþie nu vor mai primi altã destinaþie,interzicându-se societãþilor de distribuþie ºi producãtorilorinterni comercializarea gazelor din producþia internã în coteprocentuale discriminatorii; pentru agenþii economici, în tri-mestrul I, cantitatea de gaze naturale din producþia internãnu va depãºi nivelul de 50% din necesarul de consum alacestora.

În acelaºi timp s-a luat în considerare realizarea unuidialog permanent cu sindicatele ºi patronatele de ramurã,în vederea asigurãrii unui climat corespunzãtor pentru obunã desfãºurare a proceselor de producþie.

2.3. Pregãtirea campaniei agricole de primãvarã

2.3.1. Mãsuri agrotehnicePentru asigurarea efectuãrii în perioade optime ºi în

condiþii agrotehnice corespunzãtoare a tuturor lucrãriloragricole din primãvara anului 2001 vor fi întreprinseurmãtoarele mãsuri:

Ñ Pentru culturile agricole, însãmânþate în toamna anu-lui 2000, se va verifica în mod concret în teritoriu, pânã ladata de 31 ianuarie 2001, starea de vegetaþie asuprafeþelor de grâu ºi orz.

Ñ Pânã la 1 februarie 2001 se va face evaluarea can-titãþilor de seminþe din categorii biologice superioare, nece-sare pentru înfiinþarea culturilor de primãvarã ºi, în funcþiede aceasta, vor fi luate mãsuri pentru acoperirea eventua-lelor deficite.

Ñ Pânã la data de 20 ianuarie 2001 se vor inventariasuprafeþele de teren arabil care mai sunt de arat, lucrarece va continua cu intensitate crescutã, astfel încât sã fiearatã o suprafaþã cât mai mare în �ferestreleÒ din iarnã.

Ñ În perioada imediat urmãtoare echipe de specialiºti,împreunã cu deþinãtorii de terenuri agricole, vor proceda laverificarea situaþiei amenajãrilor pentru irigat, urmatã deintensificarea lucrãrilor de reparaþii, în vederea punerii înfuncþiune, pânã la data de 15 martie 2001, a uneisuprafeþe de minimum 500 mii hectare.

Ñ Specialiºtii agricoli de la nivelul centrelor comunale,împreunã cu producãtorii agricoli vor urmãri permanentevoluþia stãrii de vegetaþie a culturilor ºi, dupã caz, vorîntreprinde mãsuri de prevenire ºi combatere a bolilor ºidãunãtorilor, în vederea reducerii la minimum a pierderilor.

2.3.2. Susþinerea de cãtre stat a campaniei agricole(2001)

Pentru realizarea lucrãrilor agricole din primãvara anului2001, în condiþii agrotehnice corespunzãtoare, Guvernul valua urmãtoarele mãsuri:

Ñ Acordarea direct cãtre producãtorii agricoli a unuisprijin financiar de un milion lei din bugetul de stat pentrufiecare hectar de teren arabil cultivat, precum ºi pentruplantaþiile de vii ºi pomi ºi pentru serele de legume.Aceastã sumã va fi acordatã producãtorilor agricoli numaipentru achiziþii de motorinã, îngrãºãminte chimice, pesticideºi pentru achitarea prestãrii unor lucrãri agricole.

Ñ Asigurarea pentru campania agricolã de primãvarãde credite cu dobândã subvenþionatã destinate producãtori-lor agricoli, însumând circa 2.500 miliarde lei.

Ñ Suportarea de la bugetul de stat a 50% din contra-valoarea seminþelor cu valoare biologicã ridicatã, în vede-rea asigurãrii unui fond biologic superior.

Ñ Sprijinirea crescãtorilor de animale prin suportarea dela bugetul de stat a unei pãrþi din costul animalelor de pro-ducþie ºi reproducþie, în vederea urgentãrii redresãriisituaþiei grele din sectorul zootehnic.

Ñ Efectuarea de lucrãri de reîmpãdurire ºi reconstrucþieecologicã pe terenurile de pe care s-a recoltat masa

lemnoasã sau care au fost despãdurite, în suprafaþã totalãde peste 7.000 ha.

Ñ Livrarea cãtre populaþie a 300 mii m3 lemn pentrufoc.

CAPITOLUL IIIRelansarea economiei naþionale

Programul de guvernare porneºte de la opþiunea largmanifestatã la nivel politic ºi pe plan social Ñ pentru inte-grarea României în structurile euroatlantice ºi în UniuneaEuropeanã, ºi ia în considerare scenariul restructurant din�Strategia naþionalã de dezvoltare economicã a Românieipe termen mediuÒ, transmisã în luna martie 2000 laComisia Europeanã ºi consideratã de partidele politicesemnatare ca �o platformã comunã de acþiune a tuturorforþelor politice ºi sociale pentru promovarea interesuluinaþional, propãºirea þãrii ºi asigurarea bunãstãrii cetãþenilorsãi, în contextul unei largi deschideri internaþionaleÒ.

3.1. Opþiuni strategiceOpþiunile �StrategieiÒ se regãsesc în Programul de

guvernare pe perioada 2001Ñ2004, prin care se creeazãcondiþii pentru:

Ñ Asigurarea creºterii economice bazate pe sporirearatei investiþiilor prin participarea semnificativã a capitaluluinaþional ºi prin atragerea resurselor externe, mai ales subformã de investiþii directe, astfel încât pe perioada2001Ð2004 sã se asigure un ritm mediu anual de creºterea produsului intern brut de 4,5Ð6%.

Ñ Realizarea unei macrostabilizãri consolidate prinasigurarea unor progrese semnificative în cadrul reformeistructurale ºi în domeniul disciplinei financiare, obþinereaunor deficite bugetare suportabile, dezvoltarea pieþei interne,stimularea producþiei autohtone, accelerarea procesului deprivatizare în condiþii de eficienþã ºi transparenþã, spriji-nindu-se întreprinderile mici ºi mijlocii, gestionarea cores-punzãtoare a datoriei publice ºi deficitului contului curent,astfel încât sã se asigure reducerea treptatã a inflaþiei,care la nivelul anului 2004 sã poatã fi exprimatã printr-osingurã cifrã.

Ñ Îmbunãtãþirea substanþialã a mediului de afaceri, înprincipal, pe baza asigurãrii unui cadru economico-financiarºi legal corespunzãtor, prin:

¥ dezvoltarea competiþiei de piaþã, inclusiv prin reduce-rea sferei de acþiune a monopolurilor;

¥ calmarea inflaþiei în vederea reducerii costului creditu-lui ºi a recapitalizãrii societãþilor comerciale;

¥ continuarea procesului de liberalizare a preþurilor ºi decombatere a inflaþiei speculative;

¥ extinderea ºi diversificarea instrumentelor bancare,reducerea dobânzii reale, întãrirea disciplinei financiare ºireducerea blocajului financiar;

¥ revizuirea ºi simplificarea sistemului de impozite ºi decolectare a acestora, în sensul stimulãrii muncii, economisi-rii ºi investiþiilor;

¥ combaterea evazionismului (fiscal, vamal etc.), stopareaieºirii ilegale a capitalului din þarã ºi sporirea veniturilorbugetului de stat, în condiþiile reducerii fiscalitãþii;

¥ creºterea ratei economisirii ºi a încrederii în investireabanilor prin practicarea unor dobânzi ºi rate de schimbvalutar, corelate în mod transparent ºi previzibil cu inflaþia,ºi monitorizarea riscului instituþiilor financiar-monetare cuactivitãþi în domeniul investiþiilor;

¥ stimularea investiþiilor de capital românesc ºi strãineprin reducerea fiscalitãþii pentru profitul investit ºi prin alte


facilitãþi pentru cei care investesc pentru dezvoltarea eco-nomicã ºi crearea de noi locuri de muncã;

¥ creºterea fluxului de capital strãin ºi a colaborãrii eco-nomice internaþionale, sprijinite prin definirea, la nivelul sub-sectoarelor economice, a unor pachete de oferte completede investiþii confirmate ca prioritare de cãtre instituþiileguvernamentale ºi elaborate în limbajul economic familiarinvestitorilor strãini;

¥ participarea statului la investiþii de capital care asigurãformarea noii structuri economice, competitivã ºi în concor-danþã cu cerinþele pieþei ºi ale integrãrii europene, cueventuala vânzare a participaþiei respective dupã realizareaparametrilor proiectaþi;

¥ reorganizarea cadrului relaþional al activitãþilor de cer-cetare-dezvoltare, corespunzãtor celui din þãrile UniuniiEuropene, astfel încât sã susþinã ºi sã stimuleze inovareade produs ºi tehnologicã pentru a evita migrareaspecialiºtilor;

¥ elaborarea Programului naþional de cercetare care sãdefineascã tematicile prioritare ºi potenþialii beneficiari, co-operarea cu instituþii de specialitate din Uniunea Europeanãîn cadrul programelor europene ºi al programelor bilaterale,modalitãþile de finanþare;

¥ dezvoltarea capacitãþii de absorbþie a inovãrii înmediul economic prin formarea de parteneriate între cer-cetãtori ºi beneficiari, care sã asigure o piaþã previzibilãpentru produsele cercetãrii; dezvoltarea logisticii ºi a servi-ciilor-suport pentru creºterea capacitãþii de informare, dedifuzare a cunoºtinþelor ºtiinþifice ºi tehnologice, de marke-ting pe piaþa cercetãrii etc.; asigurarea finanþãrii lucrãrilorde cercetare care au piaþa asiguratã ºi recuperarea ulteri-oarã din comercializarea rezultatelor cercetãrii;

¥ armonizarea legislaþiei ºi reglementãrilor din domeniuleconomic cu cele din Uniunea Europeanã ºi acreditareainternaþionalã a instituþiilor ºi agenþilor economici cu acti-vitãþi de verificare, control ºi certificare a îndeplinirii regle-mentãrilor;

¥ adoptarea unor structuri organizatorice de succes dineconomia de piaþã (holdinguri, corporaþii, asocieri) cu res-pectarea reglementãrilor Uniunii Europene ºi menþinereacapacitãþii concurenþiale care sã permitã creºterea competi-tivitãþii pe plan extern ºi intern;

¥ crearea de noi locuri de muncã, formarea unei noipieþe a muncii, reducerea costurilor sociale ale restructurãriiºi accelerarea acesteia prin creºterea mobilitãþii forþei demuncã;

¥ transformarea actualului sistem de instituþii depregãtire profesionalã ºi completarea lui cu componentenecesare în vederea prevederii ºi efectuãrii reorientãrii pro-fesionale ºi pregãtirii din timp a forþei de muncã pentruactivitãþi care utilizeazã noi tehnologii ºi solicitã creativitate,inovare etc., asigurând o calificare eficientã a resurselorumane;

¥ dezvoltarea sistemului de pregãtire pentru ridicareanivelului culturii manageriale în economie ºi adaptarea lacerinþele actuale ºi de perspectivã din þãrile UniuniiEuropene;

¥ reprezentarea ºi funcþionarea corespunzãtoare în planregional a instituþiilor guvernamentale economice pentru aasigura servicii suport întreprinzãtorilor locali în dezvoltareade activitãþi industriale.

Ñ Promovarea unor politici coerente, compatibile cumecanismele Uniunii Europene, vizând restructurareaselectivã a economiei, dezvoltarea ºi modernizarea infra-structurii fizice, ºtiinþifice ºi sociale, revitalizarea ºi retehno-logizarea industriilor cu potenþial competitiv, construirea uneiagriculturi întemeiate pe exploataþii de dimensiuni optime,sprijinirea activitãþilor bazate pe tehnologia informaþiei ºi

crearea unui mediu prielnic pentru extinderea ºi dezvoltareaturismului, diversificarea serviciilor financiare, a sectoruluiterþiar, în general.

În acest cadru se va urmãri totodatã modernizarea ºidezvoltarea serviciilor de utilitate publicã, astfel încât aces-tea sã rãspundã cât mai bine nevoilor cetãþenilor ºi econo-miei naþionale, asigurându-se treptat apropierea destandardele þãrilor membre ale Uniunii Europene; elaborareaºi asumarea unui program pe termen lung pentru elimina-rea riscurilor de accidente ecologice ºi reducerea continuãa nivelurilor de poluare a mediului înconjurãtor.

3.2. Politica macroeconomicã

3.2.1. Politica financiarãPolitica financiarã, cu cele douã componente ale sale Ñ

politica fiscalã ºi politica bugetarã Ñ va urmãri asigurareadezvoltãrii economico-sociale durabile ºi îmbunãtãþirearaportului cerere-ofertã prin acþiunea concomitentã asupra:

Ñ stimulãrii creºterii ofertei interne de bunuri ºi servicii;Ñ restructurãrii cererii agregate din economie, prin

reducerea acesteia în unele sectoare ºi sporirea cererii îndomeniile investiþiilor ºi exporturilor, cu efecte pozitive asu-pra creºterii cererii de consum a populaþiei.

Totodatã politica financiarã va contribui în mod sub-stanþial la reducerea continuã a ratei inflaþiei ºi la menþine-rea în limite finanþabile a deficitului contului curent albalanþei de plãþi.

Guvernul va promova o politicã financiarã moderat-selectivã în scopul stimulãrii sectoarelor cu potenþial decompetitivitate internã ºi externã, al atragerii investiþiilorstrãine ºi creditelor externe, precum ºi al utilizãrii în modeficient a fondurilor publice.

Totodatã, Guvernul, împreunã cu Banca Naþionalã aRomâniei, va promova, cu deschidere ºi seriozitate, un dia-log permanent cu instituþiile financiare internaþionale (F.M.I.,B.I.R.D., U.E., B.E.R.D., B.E.I.), în vederea stabilirii unuiparteneriat real ºi al unui climat de încredere.

Politica fiscalã

Politica fiscalã va urmãri accelerarea ºi aprofundarea înmod coerent a reformei în acest domeniu, ceea ce se vaconcretiza în reducerea gradului de fiscalitate atât prin des-fiinþarea contribuþiilor la unele fonduri speciale, cât ºi prinreaºezarea sarcinii fiscale ºi a raportului dintre impoziteledirecte ºi indirecte, în vederea stimulãrii muncii, economisi-rii, investiþiilor, întreprinderilor mici ºi mijlocii ºi a exporturi-lor, prin:

Ñ scutirea integralã de la plata taxelor vamale ºi ataxei pe valoarea adãugatã pentru importul de utilaje ºiechipamente, materii prime ºi materiale destinate moder-nizãrii întreprinderilor mici ºi mijlocii;

Ñ eliminarea impozitãrii cu 10% a profitului net utilizatde cãtre agenþii economici pentru creºterea capitaluluisocial;

Ñ reducerea impozitului pe profit pentru societãþicomerciale din sectoare industriale cu larg impact asupradezvoltãrii procesului de industrializare a materiilor primeautohtone;

Ñ revizuirea tranºelor ºi cotelor de impozitare a venitu-rilor bãneºti ale populaþiei atât pentru stimularea procesuluide muncã, în scopul creºterii ºi consolidãrii clasei de mij-loc, cât ºi în vederea sporirii puterii de cumpãrare a per-soanelor cu venituri reduse, îndeosebi în prima etapã deguvernare;

Ñ acordarea unor deduceri personale la impozitul pevenitul global al populaþiei pentru cheltuieli destinate


construirii, extinderii ºi modernizãrii locuinþelor deþinute înproprietate prin utilizarea materialelor autohtone;

Ñ scutirea de la plata impozitului agricol, prevãzut a seaplica începând cu anul 2001, pentru proprietarii de terenarabil sau echivalent arabil pânã la 10 hectare;

Ñ diferenþierea impozitelor plãtite de populaþie pentruclãdiri ºi terenurile aferente acestora, prin reducerea impo-zitelor pentru posesorii unei singure locuinþe ºi aplicareaunor cote progresive pentru posesorii mai multor locuinþe;

Ñ aplicarea unei cote reduse cu pânã la 9% la taxape valoarea adãugatã pentru: pâine ºi lapte de consum,energie electricã, gaze naturale, lemne de foc, cãrbunipentru populaþie ºi medicamente de uz uman din producþiainternã, compensate de la buget, concomitent cu majorareaT.V.A. la unele produse, respectiv cele de lux ºi care nusunt de strictã necesitate pentru populaþie;

Ñ revizuirea sistemului de accize în vederea creºteriirandamentului fiscal ºi a eficienþei administrãrii acestei taxede consumaþie;

Ñ reorganizarea sistemului jocurilor de noroc ºi aloca-rea integralã a sumelor reprezentând profitul companiei deprofil a statului în vederea finanþãrii construcþiei de locuinþesociale pentru tineret ºi de sãli de sport;

Ñ îmbunãtãþirea organizãrii ºi stimulãrii aparatului fiscalla nivel central ºi local în scopul reducerii evaziunii fiscaleºi a contrabandei;

Ñ stoparea acordãrii în mod arbitrar de scutiri ºi redu-ceri la plata impozitelor ºi taxelor, ceea ce va permitemanifestarea unei concurenþe loiale, îmbunãtãþirea mediuluide afaceri autohton ºi creºterea atractivitãþii acestuia pentruinvestitori;

Ñ întãrirea disciplinei financiare atât prin stimulareaachitãrii la timp ºi în cuantumul legal a obligaþiilor bugetareale agenþilor economici, cât ºi prin sancþionarea fermã acontribuabililor rãu-platnici;

Ñ creºterea transparenþei ºi solicitudinii administraþieifiscale faþã de contribuabili prin simplificarea procedurilor ºidocumentaþiei de impunere, precum ºi a îmbunãtãþiriiinformãrii contribuabililor.

Politica bugetarãÎn acest domeniu al politicii financiare Guvernul îºi va

concentra acþiunile pentru creºterea substanþialã a eficienþeiºi transparenþei cheltuielilor bugetare atât ca efect alalocãrii resurselor publice pe bazã de proiecte ºi programeavând la bazã criterii de performanþã concrete, cât ºi prinstabilirea unui sistem coerent de prioritãþi în cadrul aces-tora.

Totodatã politica de achiziþii publice va contribui la sti-mularea ofertei interne de bunuri ºi servicii.

Aceste coordonate ale politicii bugetare se vor concre-tiza prin urmãtoarele acþiuni:

Ñ acordarea de subvenþii ºi prime pentru stimulareaagriculturii pe baza unui sistem coerent care sã aibã învedere performanþele economice obþinute ºi practicile utili-zate în cadrul Uniunii Europene;

Ñ sprijinirea întreprinderilor mici ºi mijlocii pe baza unuifond de garantare ce se va constitui cu aceastã destinaþie;

Ñ reducerea cheltuielilor publice, prin stabilirea unornorme privind cheltuielile de personal, materiale ºi dotãrileinstituþiilor publice centrale ºi locale;

Ñ sprijinirea dezvoltãrii economice a unor judeþe cu osituaþie deosebit de grea;

Ñ restructurarea datoriei publice interne, în scopul redu-cerii serviciului aferent acesteia, prin recuperarea imediatãa creanþelor statului la niveluri cât mai apropiate de valoa-rea lor nominalã, actualizatã la zi. În acest context se va

îmbunãtãþi legislaþia de profil atât în direcþia accelerãrii pro-cedurilor juridice în domeniu, cât ºi în ceea ce priveºtecompetenþele ºi obligaþiile Agenþiei de Valorificare aActivelor Bancare;

Ñ pentru anul 2001, având în vedere cheltuielile buge-tare angajate de Guvernul Isãrescu în campania electoralãºi ulterior acesteia pânã la expirarea mandatului, se vaavea în vedere un deficit al bugetului general consolidat înjur de 4% din PIB, care va fi finanþat din surseneinflaþioniste. Începând cu anul 2002 politica financiarã vaasigura realizarea unui �deficit bugetar în jurul a 3% dinPIBÒ, potrivit �Strategiei naþionale de dezvoltare economicãa României pe termen mediuÒ.

3.2.2. Politica monetarã ºi a cursului de schimbObiectivul fundamental al politicii monetare va trebui sã

fie cel al susþinerii creºterii economice durabile în condiþiilereducerii ratei inflaþiei pânã la un nivel de sub 10% în anul2004.

Totodatã, pe fondul unei politici monetare prudente, seva urmãri remonetizarea economiei naþionale prin metodeneinflaþioniste.

În aceste condiþii cursul de schimb al monedei naþionaleva continua sã fie determinat de raportul cerere-ofertã depe piaþa valutarã, iar dinamica acestuia va înregistra, înscopul menþinerii competitivitãþii exporturilor româneºti ºi alasigurãrii echilibrului extern, o depreciere care se va situala cel mult nivelul ratei anuale a inflaþiei.

Creºterea credibilitãþii externe se va realiza prin spori-rea rezervei valutare a statului care la finele anului 2004va fi superioarã celei actuale cu circa 2,5Ð2,8 miliardedolari, ceea ce va permite îmbunãtãþirea cotaþiei de risc aþãrii ºi extinderea accesului României pe piaþa privatã decapital.

Totodatã se vor promova acþiuni pentru asigurarea:Ñ diversificãrii instrumentelor politicii monetare ºi com-

patibilizãrii lor cu evoluþia economiei de piaþã româneºti,concomitent cu reducerea utilizãrii instrumentelor cu carac-ter preponderent administrativ;

Ñ poziþionãrii Bãncii Naþionale a României în situaþia decreditor net al sistemului bancar, cu efecte asupra reduce-rii ratei dobânzilor pe piaþa monetarã;

Ñ revitalizãrii creditului intern destinat economiei reale,prin intensificarea activitãþii de intermediere Ñ la nivelulbãncilor comerciale Ñ între cei care economisesc ºi ceicare investesc;

Ñ modernizãrii ºi întãririi, în concordanþã cu standardeleeuropene, a sistemului juridic ºi instituþional al activitãþii dereglementare prudenþialã ºi supraveghere bancarã de cãtreBanca Naþionalã a României;

Ñ activizãrii pieþei de capital prin mãsuri de stimulare ainvestitorilor;

Ñ întãririi ºi modernizãrii supravegherii pieþei de capitalºi a asigurãrilor, prin racordarea instituþiilor ºi a instrumen-telor specifice acestei activitãþi la practicile din UniuneaEuropeanã.

3.3. Îmbunãtãþirea mediului de afaceri prin ajustarestructuralã, privatizare ºi stimularea întreprinderilor mici ºimijlocii, atragerea investiþiilor strãine ºi creºterea exportu-rilor

3.3.1. Restructurarea ºi modernizarea industriei ºi asectorului energetic

Procesul de ajustare sectorialã va cuprinde, pe de oparte, modernizarea ºi dezvoltarea agenþilor economici cupotenþial de competitivitate ºi, pe de altã parte, reorienta-rea, redimensionarea, închiderea parþialã sau falimentarea


unor unitãþi de producþie fãrã desfacere la intern ºi laexport Ñ acþiuni ce vor fi precedate de rezolvarea proble-melor sociale.

Ajustarea structuralã se va realiza pe fondul accelerãriiprivatizãrii, pentru crearea unei structuri de proprietatecare sã susþinã creºterea competitivitãþii ºi adaptarea ofer-tei la cerinþele pieþei interne ºi externe, þinând seama, toto-datã, de obligaþiile pe care Guvernul ºi le asumã în cadrulrelaþiilor cu organismele internaþionale.

Acþiunile de ajustare structuralã vor urmãri, în mod pri-oritar, sporirea productivitãþii, eficienþei ºi calitãþii produ-selor ºi serviciilor, asigurarea unei structuri de producþiecompatibilã cu cele din þãrile Uniunii Europene, astfelîncât sã se realizeze o reducere substanþialã a costurilorsociale ale reformei în domeniul sectorial.

Punerea în aplicare a politicii industriale a P.D.S.R. vasoluþiona aspectele negative menþionate în RaportulComisiei Europene, în sectorul orientãrii acestui sector sprepiaþã, în condiþii de predictibilitate, astfel încât agenþii eco-nomici sã poatã acþiona în cadrul mecanismelor specificeunei economii de piaþã funcþionale ºi pe baza unor reguliarmonizate cu practica internaþionalã ºi îndeosebi cu ceaeuropeanã.

Acþiunile programate pentru restructurare ºi moderni-zare iau în considerare cadrul economic extern ºi interncaracterizat în principal prin:

Ñ globalizarea pieþelor ºi concentrarea capitalului spreactivitãþi la nivel mondial;

Ñ accelerarea schimbãrii în activitatea industriei, deter-minatã de progresul tehnologic, impactul informaþiei, inte-grarea României în structurile economice ale UniuniiEuropene.

Prin dimensiunea pieþei interne ºi a potenþialului deresurse disponibile România se situeazã între þãrile euro-pene de dimensiuni medii în care se justificã un profilcomplex, cu condiþia realizãrii de produse ºi servicii com-petitive.

Pentru realizarea obiectivelor de politicã industrialã unelement esenþial îl reprezintã dezvoltarea sectorului privatºi asigurarea funcþionãrii normale a mecanismelor de piaþã,care sã contribuie la refacerea echilibrului economic intra-ºi extrasectorial.

Principalele cãi prin care se va realiza, pe termenmediu, preponderenþa proprietãþii private în industriesunt:

Ñ continuarea procesului de privatizare a societãþilorcomerciale din industrie prin atragerea de investitori româniºi strãini care demonstreazã un real potenþial financiar depiaþã ºi de cercetare-dezvoltare în sectorul respectiv ºicare prezintã garanþii în realizarea de investiþii importanteîn perioada postprivatizare;

Ñ finalizarea privatizãrii celor 64 de mari societãþicomerciale prevãzute în Programul P.S.A.L.;

Ñ întãrirea disciplinei legislative în domeniul concu-renþei, astfel încât aceasta sã se poatã manifesta încondiþii specifice unei economii de piaþã, iar unitãþile indus-triale sã poatã sã-ºi dezvolte activitãþile într-un climat favo-rabil creºterii capacitãþii de a face faþã competiþiei, atât pepiaþa internã, cât ºi pe plan internaþional;

Ñ dezvoltarea mai acceleratã a serviciilor industrialeprin desprinderea acestor activitãþi din societãþile ºi compa-niile naþionale care realizeazã produse industriale ºi specia-lizarea lor sub formã de societãþi distincte;

Ñ atragerea investiþiilor strãine în industrie prin politicistimulative ºi prin prezentarea convingãtoare din punct devedere economic a prioritãþilor privind dezvoltarea cooperãriisub diferite forme cu firme de prestigiu în domeniu. În

acest scop sunt prevãzute mãsuri care sã conducã lareducerea birocraþiei ºi a verigilor pe care le parcurge înprezent un investitor, asigurându-se totodatã stabilitatea ºipredictibilitatea legislaþiei în domeniu. Efectele aplicãriiacestor mãsuri vor consta în remodelarea capacitãþii ºistructurii industriale, modificarea structurii ofertei de exportromânesc ºi stimularea cooperãrii în cadrul unui climatconcurenþial sãnãtos cu parteneri potenþiali din þãrile dez-voltate, prin luarea în considerare a condiþiilor în care auloc schimburile comerciale cu þãrile respective;

Ñ intensificarea procesului de restructurare, astfel încâtsã se asigure creºterea competitivitãþii externe ºi a produc-tivitãþii interne în raport cu factorii de producþie, sã spo-reascã participarea la satisfacerea cererii interne ºi,totodatã, la valorificarea oportunitãþilor oferite de diverseacorduri încheiate de România pe plan internaþional ºi carevizeazã îmbunãtãþirea condiþiilor de acces al produselorromâneºti pe pieþele internaþionale;

Ñ reconsiderarea drepturilor acþionarului minoritar însocietãþile comerciale, urmãrindu-se respectarea interesuluieconomic ºi financiar al societãþii respective, în consens cureglementãrile internaþionale în domeniu;

Ñ stimularea activitãþii în cadrul parcurilor industrialeprin corectarea legislaþiei în materie, conform cu practicaeuropeanã;

Ñ valorificarea potenþialului întreprinderilor mici ºi mijlociica principal generator de locuri de muncã în economie,prin favorizarea accesului acestora la credite evaluate rezo-nabil pentru capitalul de lucru; energie ºi transport lapreþuri competitive, precum ºi împrumuturi pentru dezvolta-rea leasingului de echipamente ºi mijloace fixe în specialpentru sectoare industriale cu impact asupra dezvoltãrii pro-ducþiei de industrializare a materiilor prime: industria textilãprimarã (þesãturi ºi finisaje), industria de prelucrare amaselor plastice, industria de prelucrare a cãrnii ºi laptelui,industria de sucuri, conserve ºi alte produse alimentareetc.;

Ñ sprijinirea întreprinderilor nou-create ºi cu precãderea întreprinderilor mici, în vederea amplificãrii performanþeieconomice, utilizãrii eficiente a fondurilor nerambursabile ºia facilitãþilor din zonele defavorizate.

Un alt obiectiv important al politicii industriale se referãla adoptarea mãsurilor capabile sã asigure libera circulaþiea mãrfurilor, în contextul satisfacerii acquisului comunitar,în care scop se are în vedere armonizarea integralã culegislaþia comunitarã în vigoare pentru o serie de produse:aparaturã cu gaz, vase sub presiune, aparaturã de joasãpresiune, metrologie, lifturi, detergenþi, produse chimice,jucãrii etc. În acest context se vor crea condiþii de înce-pere a negocierilor cu Uniunea Europeanã pentru încheie-rea acordului privind evaluarea conformitãþii calitãþiiproduselor, premisã esenþialã în vederea concretizãrii libereicirculaþii a mãrfurilor.

În condiþiile actuale nu se poate concepe o politicãindustrialã fãrã asigurarea premiselor necesare trecerii lasocietatea informaþionalã ºi conectarea industrieiromâneºti la proiectele europene. Pentru aceasta restruc-turarea industriei ºi privatizarea acesteia sunt elemente pre-mergãtoare importante care trebuie sã asigure trecerea lao asemenea societate informaþionalã.

În acest context sunt prevãzute o serie de acþiuni capa-bile sã asigure:

Ñ promovarea utilizãrii tehnologiilor informaþiei ºi acomunicaþiilor în industrie;

Ñ realizarea unei infrastructuri naþionale a informaþiei,compatibilã cu cea existentã la nivelul Uniunii Europene;

Ñ dezvoltarea industriei de echipamente ºi de programespecifice tehnologiei informaþiei ºi a comunicaþiilor.


Având în vedere rolul preponderent al industriei înexporturile româneºti, se va asigura climatul economiccorespunzãtor în vederea creºterii ponderii produselor cugrad ridicat de prelucrare, recunoscute pe piaþa UniuniiEuropene ºi mondialã (mobilã, confecþii din textileromâneºti, încãlþãminte, îngrãºãminte, nave, mecanicã finãetc.), precum ºi reintroducerea la export a unor produseromâneºti din domeniul exporturilor complexe (echipamenteenergetice, fabrici ºi componente din industria cimentului,echipamente pentru industria petrolierã etc.), contribuind ºipe aceastã cale la realizarea echilibrului dinamic al balanþeicomerciale a României.

Pentru atingerea acestor obiective se va acþiona peplan internaþional prin negocieri bilaterale, regionale saumultilaterale pentru convenirea de noi facilitãþi vamale, caresã conducã la creºterea competitivitãþii comerciale a produ-selor româneºti pe pieþele externe ºi la diversificareapieþelor de desfacere a acestora, atât în zona geograficãadiacentã României, cât ºi în alte zone.

În domeniul energiei sunt avute în vedere acþiuni con-crete de naturã sã permitã o mai bunã pregãtire pentruîndeplinirea exigenþelor solicitate de acquisul comunitar. Înacest scop vor fi întreprinse mãsuri privind crearea siste-mului de monitorizare a stocurilor de siguranþã, la nivelulstandardelor europene, ºi identificarea resurselor necesareacesteia. Totodatã se va acþiona pentru adoptarea întregiilegislaþii secundare, necesarã pentru buna funcþionare aA.N.R.E. ºi a A.N.R.G.N., ºi încadrarea acestora cu perso-nalul calificat necesar, astfel încât, în cel mai scurt timp,acestea sã devinã operaþionale, în contextul respectãriireglementãrilor europene în materie. În acelaºi timp s-aluat în considerare transpunerea în legislaþia româneascã areglementãrilor comunitare privind eficienþa energeticã ºisiguranþa în domeniul energiei nucleare.

În primul semestru al anului 2001 vor fi puse înfuncþiune capacitãþile de producþie din sectorul termo-energetic pentru care s-au realizat importurile tehnologicede modernizare ºi completare. Se va urmãri restructurareasistemului energetic prin crearea unor complexe energeticeintegrate, care sã cuprindã în sfera lor de activitate atâtproducerea energiei electrice ºi termice, cât ºi a cãrbuneluienergetic, pornind de la principii economice legate depreþul energiei ºi de fluidizarea circuitului de plãþi.

Privatizarea în sistemul energetic se va realiza atât pen-tru distribuþie, cât ºi pentru producþia de energie, în princi-pal prin majorarea de capital, inclusiv prin cotare la bursã,care are un dublu avantaj, respectiv faciliteazã capitaliza-rea societãþilor ºi, în al doilea rând, asigurã creºterea valo-rii acþiunilor rãmase statului dupã o perioadã de operareeficientã în sistem privat. La privatizarea distribuitorilor deenergie electricã se va urmãri împãrþirea acesteia într-unnumãr care sã permitã atingerea aºa-numitei �mase criticeÒminime care sã o facã atractivã pentru un investitor. Înacest sens se considerã cã în România, la actualul nivelde consum de energie electricã de circa 4.500 MW, diviza-rea trebuie sã se facã în 6Ñ8 unitãþi.

În domeniul extracþiei de gaze ºi þiþei se va urmãri pri-vatizarea, în primul rând, a acelor perimetre neexploatatesau care necesitã capital pentru reintroducerea în exploa-tare.

În afara cadrului legislativ general privind o politicã deîncurajare a investiþiilor strãine vor fi avute în vedere, înmod special, pentru sectorul de energie electricã ºi gazeºi alte mãsuri, printre care:

Ñ introducerea principiului �merituluiÒ, în mod treptat,care sã presupunã obligaþia distribuitorului care cumpãrãenergie pentru consumatorii mici sau mari sã o

achiziþioneze în condiþii competitive, indiferent de naturafurnizorului;

Ñ accesul terþilor la magistralele de transport al ener-giei electrice ºi conductele magistrale de transport gazenaturale, precum ºi ale celor de distribuþie va fi întãrit prinasigurarea principiului liberului acces, având la bazã tarifulunic, transparent;

Ñ evitarea, sub orice formã, a monopolizãrii reþelelor ºiconductelor, care trebuie sã rãmânã deschise tuturoragenþilor economici;

Ñ întãrirea rolului de arbitru neutru al autoritãþilor desupraveghere din domeniul gazului ºi energiei, care voracþiona în mod transparent cãtre unitãþile din sector, indife-rent de forma de proprietate.

În cadrul industriei de apãrare vor fi continuate pre-ocupãrile pe linia reorganizãrii, restructurãrii ºi modernizãrii,în cadrul unei companii naþionale, care sã cuprindã unitãþide cercetare, de producþie ºi de desfacere pentru tehnicade luptã ºi materiale cu destinaþie militarã. Se va puneaccent pe retehnologizarea ºi redimensionarea capacitãþilorde producþie, conversia unor capacitãþi la producþia pentruscopuri civile, dezvoltarea cooperãrii internaþionale în dome-niul cercetãrii-dezvoltãrii producþiei. Vor fi urmãrite rentabili-zarea ºi privatizarea unor întreprinderi producãtoare detehnicã ºi echipamente militare, fãrã ca acestea sã afec-teze capacitãþile de producþie esenþiale pentru securitateanaþionalã ºi apãrarea armatã a þãrii, care vor rãmâne, încontinuare, în proprietatea statului. Industria de apãrare vafuncþiona pe baza criteriilor operaþionale, identificate ºi soli-citate de Statul Major General ºi de celelalte organe decomandã din cadrul sistemului naþional de apãrare.

3.3.2. Relansarea agriculturiiObiectivul fundamental al programului de guvernare în

acest domeniu îl constituie stoparea declinului, redresareatreptatã ºi asigurarea condiþiilor pentru relansarea agricultu-rii, în concordanþã cu potenþialul natural, economic ºi umande care dispune România, în scopul asigurãrii securitãþiialimentaþiei populaþiei ºi pentru crearea de disponibilitãþidestinate schimburilor economice internaþionale.

Considerând agricultura o ramurã prioritarã a econo-miei naþionale, Programul de guvernare are în vedere, înprincipal, urmãtoarele:

Ñ accelerarea reformei funciare;Ñ continuarea procesului de privatizare a societãþilor

comerciale cu capital majoritar de stat (fostele I.A.S.) dinagriculturã, concomitent cu verificarea legalitãþii privatizãriloranterioare;

Ñ creºterea cantitativã ºi calitativã a producþiei agricolevegetale ºi animale, prin valorificarea potenþialului productivnaþional ºi prin promovarea unor sisteme de agriculturãecologicã, stimulându-se creºterea performanþelor producã-torilor agricoli ºi a competitivitãþii produselor agroalimentareromâneºti pe piaþa internã ºi internaþionalã;

Ñ atingerea parametrilor minimali de performanþã îndomeniul agroalimentar, la nivelul exigenþelor ºi cerinþelorintegrãrii în Uniunea Europeanã;

Ñ consolidarea ºi dezvoltarea sectorului privat, prin pro-movarea unor programe de investiþii specifice, eficiente ºiavantajoase pentru producãtorii agricoli;

Ñ dotarea tehnicã a agriculturii, în primul rând prin spri-jinirea producãtorilor agricoli în cumpãrarea de tractoare,maºini agricole, utilaje, echipamente, instalaþii, îngrãºãmintechimice, pesticide ºi produse petroliere, inclusiv cu plata înproduse agricole destinate industrializãrii ºi exportului;

Ñ dezvoltarea unei pieþe concurenþiale, reale ºi stabile,care sã asigure venituri corespunzãtoare producãtorilor


agricoli, inclusiv prin politici fiscale direcþionate prioritar peproduse cum sunt: grâul, sfecla de zahãr, floarea-soarelui,soia, laptele de vacã, carnea de pasãre, carnea de porcetc.;

Ñ promovarea unui amplu program de dezvoltare ruralãîn toate zonele þãrii: montane, colinare ºi de câmpie, încadrul unui concept de dezvoltare ruralã privind integrareaeconomicã ºi socialã a satului românesc;

Ñ crearea ºi modernizarea structurilor agrare, în moddeosebit a factorilor de producþie, a instituþiilor publice ºi aorganizaþiilor parteneriale, precum ºi a pieþei comerciale ºifinanciare;

Ñ asigurarea unui mediu favorabil pentru atragerea încondiþii avantajoase a capitalului strãin, în vederea susþine-rii programelor investiþionale ºi de dezvoltare a producþieiagricole din România; o atenþie deosebitã va fi acordatãimplementãrii proiectelor Programului SAPARD ºi a altorprograme cu finanþare externã.

Pentru atingerea obiectivelor preconizate Programul deguvernare pentru agriculturã este structurat pe trei etape,ºi anume:

Ñ campania agricolã din primãvara ºi vara anului 2001;Ñ campania agricolã din toamna anului 2001;Ñ perioada 2002Ñ2004 ºi în perspectivã.În cadrul acestor programe etapizate vor fi întreprinse

urmãtoarele mãsuri:Ñ sprijinirea producãtorilor agricoli, cu prioritate a celor

ce realizeazã producþie destinatã pieþei, prin:¥ susþinerea de cãtre stat a campaniei de primãvarã în

anul 2001;¥ susþinerea tuturor formelor de exploataþie agricolã, indi-

ferent de proprietatea agricolã;¥ sprijinirea organizãrii de exploataþii agricole perfor-

mante, inclusiv prin creºterea dimensiunii acestora, prinasociere, arendare, concesiuni, vânzare-cumpãrare;

Ñ acordarea a câte 0,5 ha teren arabil pentru familiile,cu precãdere cele tinere, care nu deþin teren agricol ºilocuiesc în mediul rural;

Ñ asigurarea unui sprijin special pentru tineretul dinmediul rural, în vederea achiziþionãrii de tractoare, maºiniagricole ºi utilaje de prelucrare a produselor agroalimen-tare, precum ºi pentru organizarea ºi dezvoltareaexploataþiilor agricole;

Ñ stimularea organizãrii ºi consolidãrii asociaþiilor profe-sionale ale cultivatorilor de cereale ºi plante tehnice, alecrescãtorilor de bovine, ovine, porcine ºi pãsãri, a uniunilorprofesionale pe filiere de produs (ulei, zahãr, lapte ºi pro-duse lactate, carne ºi produse din carne etc.), a fermelorcooperatiste de procesare ºi valorificare a produselor agri-cole etc., prin:

¥ stabilirea politicilor, strategiilor ºi programelor pe filierede produs;

¥ menþinerea unui echilibru de piaþã, urmãrind constanþaofertei, cu reflectarea directã în nivelul preþurilor;

¥ dezvoltarea ºi perfecþionarea reþelei pieþelor de gros,pentru valorificarea produselor agroalimentare;

Ñ crearea cadrului favorabil cercetãrii ºtiinþifice pentrudezvoltarea durabilã a agriculturii, industriei alimentare ºisilviculturii ºi promovarea în practicã a rezultatelor acesteia,în vederea valorificãrii raþionale a resurselor naturale, aprotecþiei mediului ºi a obþinerii unor producþii sporite ºicompetitive prin calitate ºi costuri;

Ñ aplicarea programelor pentru îmbunãtãþirea stãrii desãnãtate a animalelor ºi asigurarea salubritãþii produseloranimaliere prin:

¥ mãsuri în vederea asanãrii teritoriului de unele bolimajore ale animalelor, inclusiv a celor transmisibile la om;

¥ acþiuni de supraveghere sanitarã veterinarã perma-nentã a efectivelor de animale ºi a produselor de origineanimalã;

¥ mãsuri pentru prevenirea pãtrunderii în þara noastrã aunor boli majore ºi menþinerea protecþiei teritoriului faþã deacestea.

Ñ în vederea irigãrii în anul 2002 a unei suprafeþe de1 milion hectare ºi în perioada 2003Ñ2004 a uneisuprafeþe de circa 2 milioane hectare se vor lua urmãtoa-rele mãsuri:

¥ reabilitarea sistemelor de irigaþii;¥ stabilirea unui preþ unitar unic;¥ efectuarea de servicii complete privind aplicarea

udãrilor ºi achiziþionarea de echipamente de irigat pentrucirca 1 milion hectare;

Ñ reabilitarea lucrãrilor de desecare (anual pe circa200.000 ha), a lucrãrilor de combatere a eroziunii solului(anual, pe circa 400.000 ha), precum ºi a digurilor de laDunãre ºi pe râurile interioare (anual, circa 550 km);

Ñ promovarea de urgenþã a legislaþiei necesare pentrureducerea efectelor economice ale factorilor de risc naturalasupra culturilor agricole ºi efectivelor de animale, precumºi pentru înfiinþarea sistemelor de luptã antigrindinã.

Ñ redefinirea rolului ºi atribuþiilor Ministerului Agriculturii,Alimentaþiei ºi Silviculturii, precum ºi ale instituþiilor publice,centrale ºi teritoriale pe care le coordoneazã, urmãrindu-serealizarea urmãtoarelor deziderate:

¥ crearea unor structuri competitive cu cele din UniuneaEuropeanã, în mãsurã sã implementeze programele agrare,susþinute ºi din bugetul public, cum sunt: programeleSAPARD, PHARE, SPP etc., paralel cu restrângerea roluluide agent economic al statului;

¥ creºterea eficienþei serviciilor publice în cadrul unuiproces de privatizare, concesionare ºi mandatare a unoradintre acestea, cum sunt: asistenþa sanitar-veterinarã, con-trolul produselor de origine animalã, controlul calitãþiiseminþelor, acþiune ce se va încheia în anul 2001;

¥ redefinirea rolului specialistului agricol în asigurareaconsultanþei pentru producãtorii agricoli, coordonarea pro-gramelor agricole ºi respectarea legislaþiei în domeniu.

3.3.3. Modernizarea industriei alimentareÎn vederea prelucrãrii produselor agricole, asigurãrii ali-

mentelor pentru hrana populaþiei ºi realizãrii de produsepentru export, în Programul de guvernare sunt avute învedere urmãtoarele obiective principale:

Ñ accelerarea procesului de privatizare a societãþilorcomerciale cu capital majoritar de stat, susþinerea retehno-logizãrii ºi modernizãrii capacitãþilor private ºi sprijinirearealizãrii de noi capacitãþi de cãtre întreprinzãtorii privaþi dinþarã ºi, în mod deosebit, atragerea investitorilor strãini caresã asigure realizarea de produse alimentare competitive;

Ñ realizarea concordanþei dintre capacitãþile industrieialimentare ºi oferta producþiei vegetale ºi animale;

Ñ integrarea activitãþilor pe filiere de produs, pentru:pâine, zahãr, ulei, lapte, carne de porc, carne de pasãreetc.;

Ñ susþinerea investiþiilor în scopul creºterii perfor-manþelor tehnologice pentru sectoarele care stimuleazã pro-ducþia internã de materii prime, cu avantaj comparativ faþãde cele similare importate, prin acordarea de credite încondiþii avantajoase;

Ñ intensificarea ºi eficientizarea controlului calitãþii ºisalubritãþii produselor alimentare, în vederea protecþiei stãriide sãnãtate a populaþiei;

Ñ stimularea diversificãrii sortimentelor de produse ali-mentare, în concordanþã cu cerinþele consumatorilor, cu


deosebire a produselor de panificaþie, a celor lactate, apreparatelor din carne ºi din peºte, a conservelor delegume ºi fructe.

3.3.4. Dezvoltarea silviculturiiProgramul guvernamental acordã o importanþã specialã

dezvoltãrii silviculturii, având în vedere cã pãdurea consti-tuie un patrimoniu naþional, care trebuie conservat ºi prote-jat.

Stabilirea obiectivelor porneºte de la faptul cã pãdureareprezintã o comunitate de viaþã, cu structurã ecosistemicãproprie, produce biomasa cu valoare economicãexcepþionalã ºi contribuie în mod esenþial la regenerareaaerului, a solului ºi a apelor.

Pornind de la realitatea cã în România suprafaþa fondu-lui forestier reprezintã numai 26,7% din suprafaþa teritoriuluinaþional, cu mult sub nivelul mediu european, obiectiveledezvoltãrii silviculturii în perioada urmãtoare sunt:

Ñ pãstrarea integritãþii suprafeþei pãdurilor ca o mãsurãdeterminantã pentru viitorul silviculturii, pentru protecþiamediului ambiental ºi pentru dezvoltarea economico-socialãa þãrii;

Ñ conservarea ºi gestionarea durabilã a pãdurilor ºi avegetaþiei forestiere, indiferent de regimul de proprietate;

Ñ continuarea reformei în fondul funciar, prin creºterearitmului retrocedãrii pãdurilor cãtre foºtii proprietari (mini-mum 30% în anul 2001), concomitent cu înfiinþarea structu-rilor proprii pentru aplicarea regimului silvic ºi gospodãrireaacestor pãduri;

Ñ analizarea modului în care îºi desfãºoarã activitateafirmele-cãpuºã de exploatãri forestiere; stoparea cu fermi-tate a tãierilor abuzive care aduc importante pagubepãdurilor;

Ñ perfecþionarea structurilor instituþionale, prin adaptareala noile forme de proprietate a pãdurii ºi promovarea regle-mentãrilor în silviculturã, în concordanþã cu necesitãþile eco-nomiei naþionale ºi cu cerinþele reglementãrilor din UniuneaEuropeanã;

Ñ extinderea suprafeþei pãdurilor ºi a altor forme devegetaþie (peste 100.000 ha în urmãtorii 4 ani), luând înconsiderare, totodatã, planurile de amenajare complexã ateritoriului;

Ñ asigurarea stãrii de sãnãtate a pãdurilor prin aplica-rea unor mãsuri complexe de combatere biologicã ºi inte-gratã a dãunãtorilor;

Ñ gestionarea durabilã a fondului cinegetic naþional ºia celui piscicol din apele de munte;

Ñ intensificarea procesului de trecere a silviculturii laeconomia de piaþã;

Ñ integrarea fondului silvic românesc în structurileforestiere europene ºi dezvoltarea cooperãrii internaþionale;

Ñ promovarea susþinutã a educaþiei silvice ºi a formãriiconºtiinþei forestiere a populaþiei;

Ñ creºterea gradului de accesibilizare a fondului fores-tier prin dezvoltarea reþelei de drumuri forestiere pentruintensificarea tuturor activitãþilor din silviculturã;

Ñ accelerarea ritmului privatizãrii unor obiective ºi acti-vitãþi din silviculturã (ateliere de împletituri, pãstrãvãrii,crescãtorii de fazani etc.) în condiþiile dezvoltãriicapacitãþilor de producþie ºi creºterii numãrului locurilor demuncã.

** *

Mãsurile prevãzute în programul de guvernare respectãprincipiile ºi orientãrile referitoare la conservarea ºi gestio-narea durabilã a pãdurilor, stabilite de conferinþele ministe-riale de protecþie a mediului din Europa, de la Strasbourg(1990), Helsinki (1993), Lisabona (1998) ºi la Conferinþa

Naþiunilor Unite pentru Mediu ºi Dezvoltare de la Rio deJaneiro (1992).

3.3.5. Lucrãrile publice ºi dezvoltarea construcþiei delocuinþe

Pentru dezvoltarea durabilã a teritoriului naþional ºirelansarea activitãþii în domeniul construcþiilor, cu precãdereîn domeniul locuinþelor, în condiþii de eficienþã economicãºi ecologicã, pe fondul armonizãrii cadrului legislativ impusde procesul de integrare europeanã, principalele acþiuni pecare Guvernul României le va întreprinde în aceste dome-nii sunt urmãtoarele:

¥ relansarea ºi încurajarea construcþiilor ºi îmbunãtãþireacondiþiilor de locuire în România;

¥ perfecþionarea reglementãrilor tehnice de proiectare,execuþie ºi utilizare în construcþii, în vederea creºterii sigu-ranþei ºi confortului cetãþeanului;

¥ reabilitarea fondului de locuinþe existent;¥ îmbunãtãþirea calitãþii vieþii la sate;¥ încurajarea ºi stimularea de construcþii social-culturale,

în special sãli de sport pentru tineri;¥ definitivarea planurilor de dezvoltare durabilã a terito-

riului naþional ºi armonizarea cu programele ºi strategiile deintegrare europeanã.

Relansarea ºi încurajarea construcþiilor, îmbunãtãþireacondiþiilor de locuire în România

Politica Guvernului vizeazã soluþionarea problemelorlegate de locuire în condiþiile discrepanþei dintre puterea deachiziþionare redusã a populaþiei, în special a familiilortinere, în condiþiile preþului locuinþelor de piaþã ºi ale stãriide degradare avansatã a celor existente. Soluþionarea cri-zei locuinþei generatã de schimbarea statutului juridic almultor imobile, creºterii explozive a preþului construcþiilor,retragerii statului din activitatea investiþionalã ºi a degradãriiavansate a multor imobile, va reintra, ca o prioritate, înpreocuparea Guvernului.

Strategia naþionalã a locuinþei are la bazã:Ñ îmbunãtãþirea relaþiei dintre costul de piaþã al

locuinþei ºi venitul mediu familial;Ñ accesul la o locuinþã decentã a celor excluºi din

coordonatele pieþei libere;Ñ facilitarea procesului investiþional privat.Relansarea construcþiei de locuinþe nu poate fi imagi-

natã decât printr-un proces general de relansare a activitãþiide construcþii, având ca rezultat crearea de noi locuri demuncã în special pentru tineri, de promovare a producãtori-lor autohtoni de materiale de construcþii, de diminuare acostului construcþiilor, de întãrire a disciplinei în construcþii,de încadrare în planul general de dezvoltare durabilã ateritoriului naþional, de utilizare de cãtre stat a tuturorpârghiilor pe care le are la dispoziþia sa pentru sprijinirea,încurajarea ºi stimularea investiþiilor private.

Programul guvernamental vizeazã:¥ asigurarea nevoilor de locuire în funcþie de veniturile

pe familie;¥ construirea a 38.000 de locuinþe destinate închirierii,

de diferite tipuri, cu scheme de finanþare diverse, mergândde la investiþii private pânã la programe de locuinþesociale;

¥ încurajarea schimburilor de proprietate.Perfecþionarea reglementãrilor tehnice de proiectare,

execuþie ºi utilizare în construcþii, în vederea creºteriisiguranþei ºi confortului cetãþeanului

În primul an de guvernare se va pune în aplicare unprogram pentru perfecþionarea reglementãrilor tehnice deproiectare, execuþie ºi utilizare în construcþii, în vedereacreºterii siguranþei ºi confortului cetãþeanului. Acest program


va cuprinde ºi elaborarea reglementãrilor tehnice pentruinvestigarea ºi monitorizarea stãrii construcþiilor existente.

O atenþie specialã se va acorda revizuirii criteriilor deperformanþã atât ale cerinþelor de calitate, cât ºi ale regle-mentãrilor tehnice de proiectare ºi execuþie pentru reabilita-rea termicã a construcþiilor existente, cu precizarea soluþiiloreficiente de intervenþie.

Pentru cei care îºi construiesc case de locuit individualese vor elabora reglementãri tehnice adecvate, în vederealimitãrii efectelor cutremurelor, inundaþiilor, incendiilor etc.

Toate reglementãrile tehnice vor fi armonizate cu legis-laþia europeanã în domeniul construcþiilor.

Reabilitarea fondului de locuinþe existentÎn vederea asigurãrii siguranþei ºi stabilitãþii construcþiilor,

cu prioritate a fondului de locuinþe existent, se va promovaun program de mãsuri administrative ºi fiscale pentru sti-mularea renovãrilor ºi modernizãrilor menite sã punã însiguranþã exploatarea fondului locativ construit ºi sãcreascã confortul celui existent, prin proiecte susþinutedirect sau indirect de cãtre stat; facilitãþile fiscale vor aco-peri de la 10% pânã la 50% din costul operaþiunilor.

Îmbunãtãþirea calitãþii vieþii la sateÎn vederea înlãturãrii discrepanþelor dintre sat ºi oraº

vor fi promovate proiecte ºi programe comune cu adminis-traþiile locale pentru extinderea infrastructurii de drumuricomunale ºi reþele edilitare. În acelaºi timp, pentru accesulneîngrãdit la procesul de învãþãmânt al tinerilor din zoneleizolate se vor crea programe de transport ºcolar.

Încurajarea ºi stimularea de construcþii social-culturale,în special sãli de sport pentru tineri

Programul de guvernare cuprinde relansarea reþelelor deaºezãminte social-culturale cuprinzând creºe, grãdiniþe,ºcoli, sãli de sport ºi dotãri sanitare, incluse în cadrul noi-lor investiþii imobiliare, în construcþii cu funcþionalitate inte-gratã, finanþate mixt de la buget ºi alte surse.

Totodatã, în perioada 2001Ñ2004 se prevede construi-rea a 400 de sãli de sport în cadrul instituþiilor deînvãþãmânt de toate gradele, la oraºe ºi sate.

Definitivarea planurilor de dezvoltare durabilã ateritoriului naþional ºi armonizarea cu programele ºistrategiile de integrare europeanã

Întocmirea Planului naþional de amenajare a teritoriului,precum ºi a planurilor urbanistice generale ºi a regulamen-telor locale de urbanism, ca principale instrumente în reali-zarea dezvoltãrii economice a localitãþilor, se va încheia încursul anului 2001. Vor fi respectate principiile dezvoltãriispaþiale europene, care sã susþinã politicile de dezvoltareregionalã. Totodatã, vor fi elaborate studiile de dezvoltareregionalã în zonele transfrontaliere ºi planurile de amena-jare a teritoriului regiunilor, care sã fundamenteze planurilede dezvoltare regionalã.

3.3.6. Refacerea infrastructurii ºi modernizarea trans-porturilor

Programul de guvernare urmãreºte dezvoltarea infra-structurii ºi a sistemului naþional de transport, asigurând:afirmarea poziþiei României ca principala placã turnantã atransporturilor continentale ºi intercontinentale pe principa-lele traiecte geografice Vest-Est ºi Nord-Sud; organizareareþelelor naþionale pentru toate modurile de transport, astfelîncât sã se asigure o mai bunã acoperire a teritoriului, eli-minarea zonelor deficitare din punct de vedere al volumuluiºi al calitãþii transportului ºi satisfacerea mai bunã a nevoi-lor de deplasare a cetãþenilor; dezvoltarea transportuluiintermodal atât în trafic, cât ºi în zonele de impact cu prin-

cipalele coridoare europene; asigurarea unei cât mai marisecuritãþi în transport ºi a protecþiei mediului înconjurãtor.

În acest cadru se vor avea în vedere:¥ reabilitarea, modernizarea ºi dezvoltarea infrastructuri-

lor de transport (autostrãzi, poduri) pentru îmbunãtãþireaconfortului cãlãtorilor, creºterea siguranþei acestora ºi a efi-cientizãrii transportului de marfã, mãrirea mobilitãþiipopulaþiei, concomitent cu alinierea sistemului naþional detransport la sistemul european;

¥ extinderea finanþãrilor internaþionale prin BancaMondialã sau din surse private pentru urgentareamodernizãrii infrastructurii rutiere, feroviare, portuare ºiaeroportuare;

¥ dezvoltarea ºi modernizarea mijloacelor ºi instalaþiilorde transport în vederea îmbunãtãþirii calitãþii serviciilor, asiguranþei circulaþiei ºi a securitãþii transporturilor;

¥ reorganizarea majorã a sistemului de companii ºisocietãþi de stat din sistemul feroviar în vederea stopãriipierderilor, reducerii subvenþiei ºi asigurãrii unui sistem coe-rent de coordonare a activitãþii C.F.R.;

¥ restructurarea majorã a Administraþiei Naþionale aDrumurilor prin externalizarea ºi privatizarea activitãþilorconexe (reparaþii, întreþinere, semnalizãri), asigurarea con-ducerii coerente a programului de autostrãzi, reconsidera-rea clasificãrii drumurilor, utilizarea eficientã a fondurilorinterne ºi externe ºi folosirea în mai mare mãsurã a pro-duselor ºi utilajelor executate în România;

¥ restructurarea societãþilor cu capital de stat din subor-dinea ministerului în vederea creºterii eficienþei, reduceriisubvenþiilor ºi pregãtirii procesului de privatizare;

¥ stimularea, încurajarea, consolidarea ºi liberalizareapieþei interne de transport în sistem concurenþial, în specialpentru transportul feroviar ºi aerian;

¥ asigurarea protecþiei sociale a populaþiei prin mijloacespecifice domeniului;

¥ sprijinirea capitalului românesc prin promovarea ºisusþinerea investitorilor români la proiectele de investiþii înstrãinãtate;

¥ asigurarea protecþiei ºi conservãrii mediului.Reabilitarea, modernizarea ºi dezvoltarea infrastructu-

rilor de transport pentru îmbunãtãþirea confortului cãlãtori-lor, creºterea siguranþei acestora ºi a eficientizãriitransportului de marfã, în vederea alinierii sistemuluinaþional de transport la sistemul european prin:

a) Programe de transport feroviarÑ Modernizarea liniei de cale feratã pe coridorul IV Ñ

tronson BucureºtiÑPloieºtiÑCâmpinaÑBraºov;Ñ Modernizarea liniei de cale feratã pe coridorul IV Ñ

BucureºtiÑConstanþa;Ñ Începerea reabilitãrii infrastructurii pe tronsonul fero-

viar AradÑBraºov;Ñ Reluarea lucrãrilor abandonate pe tronsonul Râmnicu

VâlceaÑVâlcele; BerbeºtiÑAlunu; HârlãuÑFlãmânzi;SãueniÑDarabani;

Ñ Consolidarea infrastructurilor feroviare în zona Porþilede Fier;

Ñ Modernizarea liniei CurticiÑAradÑAlba IuliaÑMediaºÑBraºov;

Ñ Reabilitarea ºi modernizarea metroului Bucureºti;Ñ Extinderea metroului pe tronsonul Drumul TabereiÑ

Pantelimon ºi finalizarea tronsoanelor începute ºi netermi-nate.

b) Programe de transport rutierÑ Simplificarea sistemului de taxe pentru transportatorii

rutieri;Ñ Sprijinirea transportatorilor rutieri români prin simplifi-

carea sistemului de atribuire a licenþelor ºi autorizaþiilorpentru transportul intern ºi internaþional;


Ñ Reabilitarea reþelei de drumuri europene ºi naþionale:¥ Finalizarea lucrãrilor de reabilitare a drumurilor

naþionale cuprinse în etapa a II-a (694 km) ºi program desiguranþã rutierã ºi dezvoltare instituþionalã;

¥ Finalizarea lucrãrilor de reabilitare a drumurilornaþionale cuprinse în etapa a III-a (334 km);

¥ Începerea lucrãrilor de reabilitare a drumurilornaþionale cuprinse în etapa a IV-a (732 km): Cluj-NapocaÑDejÑBistriþaÑCâmpulung Moldovenesc; PetroºaniÑSimeria;LugojÑTimiºoara ºi centurile Timiºoarei ºi Craiovei;CraiovaÑDrobeta-Turnu SeverinÑLugoj.

¥ Proiect de reabilitare DN 1A, extindere la 4 benzi acenturii municipiului Ploieºti ºi asistenþã tehnicã pentru pri-vatizarea întreþinerii;

¥ Amenajãri spre ºi în punctele de control ºi de trecerea frontierei (Giurgiu, Vãrºand, Bechet, Petea, Cenad);

Ñ Program de reabilitare, construcþii autostrãzi ºimodernizare a infrastructurii situate pe traseele coridoarelorpaneuropene IV ºi IX;

¥ Autostrada BucureºtiÑPloieºtiÑBraºov;¥ Autostrada BucureºtiÑConstanþa: Tronsonul

BucureºtiÑFunduleaÑLehliuÑFeteºtiÑCernavodã;¥ Variante de ocolire a localitãþilor: Deva, Orãºtie,

Sebeº, Sibiu, Piteºti;¥ Modernizare ºi extindere la patru benzi a DN5

BucureºtiÑGiurgiu;¥ Autostrada NãdlacÑTimiºoaraÑArad;¥ Pod peste Dunãre în zona Brãila;¥ Centura Bucureºti Nord;¥ Dezvoltarea programelor de reabilitare a drumurilor

judeþene.c) Programe de transport fluvial ºi pe cãi navigabile

interioareÑ Lucrãri de amenajãri hidrotehnice ºi asigurarea

adâncimilor la bara Sulina;Ñ Reabilitarea cãilor ºi a canalelor navigabile;Ñ Terminal de containere în Portul Drobeta-Turnu

Severin;Ñ Amenajãri de taluzuri înalte ºi de apãrare a malurilor

pe canalul DunãreÑMarea Neagrã;Ñ Protecþii ºi consolidãri de maluri pe Canalul Poarta

AlbãÑMidiaÑNãvodari;Ñ Program de reabilitare ºi modernizare a infrastructurii

situate pe traseul coridorului paneuropean VII (Dunãrea);Ñ Amenajãri pentru asigurarea navigabilitãþii pe Dunãre

(CãlãraºiÑSulina), inclusiv sistem de semnalizare ºimãsurãtori topohidrografice pe Dunãre.

d) Programe de transport maritimÑ Reabilitarea Portului Constanþa ºi continuarea

lucrãrilor la digurile de Nord ºi Sud;Ñ Prelungirea cu 1 km a digului de larg din Portul

Constanþa;Ñ Modernizarea Portului Constanþa ºi construcþia staþiei

de alimentare electricã (P IV);Ñ Terminal de containere în Portul Constanþa (mol II S).e) Programe de transport aerianÑ Eficientizarea transportului aerian prin aducerea flotei

aeriene la standardele internaþionale;Ñ Achiziþionarea de noi aeronave (scurt, mediu ºi lung

curier);Ñ Modernizarea Aeroportului Internaþional BucureºtiÑ

Bãneasa;Ñ Amenajarea de spaþii comerciale ºi parcãri pentru

autoturisme la Aeroportul Internaþional BucureºtiÑOtopeni;Ñ Dezvoltarea ºi modernizarea Aeroportului Internaþional

BucureºtiÑOtopeni, faza a II-a.

f) Pactul de stabilitateÑ Sector feroviar: Coridorul IX, NordÑSud (Bucureºti Ñ

GiurgiuÑ48,0 km); Coridorul IV, EstÑVest (CurticiÑAradÑDevaÑSimeriaÑ183,0 km); Coridorul IV, EstÑVest Ñramura de sud; (SimeriaÑPetroºani Ñ 80,0 km; PetroºaniÑTârgu Jiu Ñ 49,5 km; Târgu JiuÑ TurceniÑFiliaºi Ñ 71,0km; FiliaºiÑCalafat Ñ 93,0 km; FiliaºiÑCraiova Ñ 36,0km; CraiovaÑCalafat Ñ 106,0 km);

Ñ Cãi navigabile: Coridorul VII, EstÐVest; Îmbunãtãþireanavigaþiei pe Dunãre, inclusiv protecþia mediului.

Dezvoltarea ºi modernizarea mijloacelor ºi instalaþiilorde transport în vederea îmbunãtãþirii calitãþii serviciilor,siguranþei circulaþiei ºi securitãþii transporturilor în peri-oada 2001Ñ2004

Programul de aliniere a sistemului naþional de transportferoviar la sistemul european urmãreºte:

Ñ reabilitarea ºi achiziþionarea din industria româneascãde locomotive în cooperare cu firme de prestigiu dinstrãinãtate;

Ñ modernizarea a 500 vagoane de marfã ºi a 100vagoane de cãlãtori; modernizarea de staþii feroviaremajore; asistenþã pentru comercializare;

Ñ dotarea transportului feroviar de cãlãtori cu rameelectrice ºi automotoare (135 buc.);

Ñ realizarea unui sistem computerizat pentru eliberareade bilete ºi pentru rezervarea locurilor;

Ñ modernizarea trenurilor de metrou ºi achiziþionareade rame noi.

Program de aliniere a sistemului naþional de transportpe Dunãre la sistemul european

Ñ Modernizarea sistemelor de siguranþã a navigaþiei peDunãre;

Ñ Sistem de supraveghere ºi management al traficuluide nave la cãpitãniile Galaþi, Tulcea ºi Drobeta-TurnuSeverin.

Stimularea, încurajarea, consolidarea ºi liberalizareapieþei interne de transport feroviar în sistem concurenþialse vor asigura prin:

Ñ revizuirea actualei organizãri a cãii ferate ºi definireastatutului autoritãþii de reglementare din sectorul de trans-port feroviar;

Ñ sprijinirea dezvoltãrii activitãþii operatorilor de trans-port feroviar privaþi;

Ñ iniþierea privatizãrii societãþilor comerciale externali-zate din S.N.C.F.R.

Asigurarea protecþiei sociale a populaþiei prin mijloacespecifice domeniului

Ñ Dezvoltarea infrastructurii comunale ºi crearea trans-portului rutier specializat pentru elevi în minimum 120 delocalitãþi pe an, cu sprijinul consiliilor judeþene ºi locale;

Ñ Subvenþionarea transportului naval pentru locuitoriidin Delta Dunãrii ºi a transportului rutier pentru locuitoriidin Þara Moþilor.

Asigurarea protecþiei ºi conservãrii mediuluiÑ Diminuarea impactului activitãþii sectorului de trans-

port asupra mediului prin extinderea folosirii autovehiculelorcu emisii tratate ºi zgomot redus;

Ñ Operarea cu mijloace de transport cu grad scãzut deemisii în vederea reducerii poluãrii mediului ºi creºteriiatractivitãþii modurilor ºi mijloacelor de transport cu gradescãzute de poluare;

Ñ Ecologizarea Portului Constanþa ºi a litoralului maritim;Ñ Efectuarea de lucrãri de amenajare (diguri) în vede-

rea protejãrii litoralului românesc;


Ñ Amenajãri ºi dotãri pentru protecþia mediului în por-turile de pe Dunãre.

Adoptarea aquisului comunitar în domeniu, urmãrind înprincipal:

Ñ asigurarea asistenþei tehnice pentru armonizareareglementãrilor ºi normelor de aplicare a acestora, în con-cordanþã cu prevederile acquisului comunitar;

Ñ alocarea de fonduri pentru construcþia instituþionalã aautoritãþilor de reglementare feroviarã, rutierã, aerianã ºinavalã.

3.3.7. Comunicaþii ºi tehnologia informaþieiObiectivul strategic al Programului de guvernare în

domeniul comunicaþiilor ºi tehnologiei informaþiei estecrearea premiselor durabile implementãrii �SocietãþiiInformaþionaleÒ prin relansarea procesului de privatizare,liberalizare ºi dezvoltare a sectoarelor respective.

În acest cadru se vor urmãri:Ñ promovarea ºi susþinerea unei pieþe deschise ºi con-

curenþiale pentru servicii de comunicaþii ºi informaticã, caresã poatã asigura prestaþii de calitate la tarife avantajoase;

Ñ micºorarea decalajului tehnologic ºi eliminarea deca-lajului legislativ faþã de Comunitatea Europeanã ºi mondialãprin dezvoltarea de tehnologii ºi servicii noi, astfel încâtconsumatorii ºi operatorii sã aibã un tratament omogen,nediscriminatoriu ºi concurenþial;

Ñ dezvoltarea platformelor ºi tehnologiilor �InternetÒ pen-tru edificarea unei economii digitale la nivel naþional.

Prin mãsurile ºi acþiunile stabilite se vor garanta: Ñ accesul cetãþeanului la informaþie ºi libertatea de

exprimare; Ñ accesul la serviciile de comunicaþii; Ñ accesul liber ºi nediscriminatoriu la serviciile univer-

sale de poºtã ºi telecomunicaþii; Ñ integrarea cetãþeanului în �Societatea InformaþionalãÒ; Ñ libera circulaþie a informaþiei. Autoritatea de stat în domeniu, Ministerul Comunicaþiilor

ºi Tehnologiei Informaþiei, va proteja cetãþeanul faþã deoperator, astfel încât sã-i asigure un grad stabil de pro-tecþie a informaþiilor ºi a vieþii sale private, transparenþatarifelor ºi a condiþiilor de utilizare a serviciilor de comu-nicaþii. Totodatã, va asigura coordonarea pentru:

Ñ întocmirea ºi derularea programelor de asistenþãfinanciarã de la Uniunea Europeanã ºi a acordurilor guver-namentale în domeniul comunicaþiilor ºi tehnologieiinformaþiei;

Ñ conectarea prin Internet ºi servicii multimedia acetãþeanului Ñ domiciliul ºi serviciul acestuia Ñ ºcoala,serviciile publice ºi administraþia, pentru întãrirea ºi dezvol-tarea coeziunii sociale.

Principalele acþiuni care asigurã realizarea obiectivelorstrategice sunt urmãtoarele:

Reforma instituþionalã ºi legislativãRealizarea cadrului instituþional necesar dezvoltãrii unei

economii moderne, asigurarea unei pieþe concurenþialeputernice, reglementatã, care sã asigure pe de o partelibera concurenþã, iar pe de altã parte protejarea investiþiilorºi a intereselor cetãþeanului. În acest scop sunt prevãzuteurmãtoarele:

Ñ înfiinþarea Autoritãþii Naþionale de Reglementare înComunicaþii, care sã fie un organism independent politic,neutru tehnologic, cu responsabilitãþi în domeniul de admi-nistrare de spectru ºi numerotaþie, reglementãri ºi standar-dizare, autorizare ºi licenþiere, control ºi monitorizare;

Ñ asigurarea cadrului legislativ ºi organizatoric necesarpentru liberalizarea completã a serviciilor de telecomunicaþiiºi de poºtã;

Ñ pregãtirea operatorilor pentru liberalizarea completã aserviciilor de comunicaþii ºi adaptarea licenþelor existenteale operatorilor naþionali;

Ñ crearea cadrului legal corespunzãtor pentru asigura-rea liberei circulaþii a informaþiei ºi definirea statutului juridical documentului electronic, semnãturii digitale, bazelor dedate electronice ºi comerþului electronic;

Ñ promovarea ºi susþinerea unei pieþe deschise ºi con-curenþiale pentru serviciile de comunicaþii ºi informaticã;

Ñ definirea unei politici tarifare coerente ºi realiste,bazatã pe costuri la nivelul operatorilor naþionali;

Ñ preluarea de cãtre Ministerul Comunicaþiilor ºiTehnologiei Informaþiei a responsabilitãþii proceselor de pri-vatizare a societãþilor comerciale aflate în domeniul aces-tuia, precum ºi accelerarea acestor procese;

Ñ înfiinþarea sistemului unificat de apeluri de urgenþã�112Ò Ñ una dintre mãsurile necesare pentru creºtereasiguranþei ºi protecþiei cetãþeanului ºi a proprietãþii acestuia;

Ñ stabilirea cadrului legislativ ºi instituþional pentrucombaterea fraudelor electronice ºi a accesului neautorizatla informaþiile electronice.

Implementarea strategiilor de dezvoltare acomunicaþiilor, pregãtirea pieþei româneºti pentru globali-zarea comunicaþiilor, asigurarea serviciului universal ºi rea-lizarea unei pieþe concurenþiale care sã conducã laîmbunãtãþirea calitãþii serviciilor, ridicarea nivelului tehnolo-gic ºi scãderea tarifelor. În acest cadru se vor asigura:

Ñ dezvoltarea acceleratã a reþelei publice de telefonieprin asigurarea unui ritm anual de cel puþin 500.000 noiabonaþi telefonici;

Ñ introducerea de noi tehnologii care converg spre glo-balizarea comunicaþiilor;

Ñ asigurarea serviciului universal de telefonie prin tele-fonizarea localitãþilor cu o populaþie de peste 1.000 locui-tori, concomitent cu creºterea calitãþii serviciilor;

Ñ promovarea tehnologiilor multiservicii în domeniulcomunicaþiilor de bandã largã, incluzând tehnologiilemoderne de acces în bandã localã;

Ñ armonizarea utilizãrii benzii de radiodifuziune terestreFM, a benzilor de televiziune VHF, armonizarea spectruluiradioelectric din România cu Tabelul European de Alocare;

Ñ modernizarea tehnologiilor serviciilor poºtale concomi-tent cu creºterea calitãþii ºi siguranþei trimiterilor poºtale;

Ñ stimularea producþiei interne de subansambluri ºipiese de schimb pentru comunicaþii pe o perioadã limitatãprin mãsuri de stimulare ºi dezvoltare a IMM din domeniu;

Ñ implicarea unui minim procentual de capital privatautohton în procesul de privatizare ºi licenþiere.

Implementarea societãþii informaþionale ca bazã pentrucreºterea economicã, atragerea investiþiilor strãine, creareade noi locuri de muncã ºi creºterea ponderii produselor ºiserviciilor tehnologiei informaþiei în exportul României, prin:

Ñ promovarea informatizãrii administraþiilor publice prinoptimizarea comunicaþiilor de date, nomenclatoare ºiregistre de interes public;

Ñ modernizarea fluxului de informaþii interministeriale,administraþie centralã ºi localã pentru �e-governmentÒ;

Ñ creºterea gradului de acces al publicului la informaþiide interes public de tip legislaþie, indicatori statistici, evi-denþa populaþiei, cadastru, registru comercial prin Internetºi ghiºeu electronic. Înfiinþarea de centre publice de accesla resurse Internet ºi Multimedia, inclusiv în zonele maipuþin favorizate;

Ñ dezvoltarea comerþului electronic (�e-commerceÒ) pen-tru facilitarea furnizãrii de bunuri ºi servicii pe Internet;


Ñ adoptarea ºi reglementarea tehnologiilor de securi-zare ºi criptare;

Ñ promovarea cardurilor �smartÒ pentru securizareaaccesului electronic cu directã aplicativitate în servicii medi-cale, plãþi electronice, acces mobil Internet, servicii detransport public, telefoane publice;

Ñ stabilirea cadrului legislativ ºi instituþional pentru com-baterea fraudelor electronice ºi a accesului neautorizat lainformaþiile electronice;

Ñ sprijinirea ºi stimularea furnizorilor de servicii infor-matice;

Ñ asigurarea unui parteneriat activ cu asociaþiile profe-sionale, patronate, sindicate ºi organizaþii neguvernamentaledin domeniu;

Ñ implementarea societãþii informaþionale prin sistemeducaþional, urmãrindu-se asigurarea condiþiilor necesarepentru pregãtirea specialiºtilor în comunicaþii ºi tehnologiainformaþiei, înlãturarea barierelor ºi a decalajelor dintremediul rural ºi cel urban, pe de o parte, ºi între Româniaºi þãrile membre U.E. ºi S.U.A., pe de altã parte. În acestcontext se vor realiza:

¥ promovarea tehnologiei informaþiei în învãþãmânt pen-tru realizarea obiectivului pe termen lung: �cel puþin un cal-culator cu acces Internet pentru fiecare ºcoalã pânã în2004Ò;

¥ dezvoltarea serviciilor suport ºi a resurselor educaþionalepentru Internet;

¥ asigurarea condiþiilor necesare pregãtirii corpului didac-tic pentru utilizarea Internetului ºi a resurselor multimedia;

¥ dezvoltarea învãþãmântului academic ºi a cercetãrii peInternet;

¥ stimularea creãrii locurilor de muncã pentru absolvenþide învãþãmânt superior ºi micºorarea ratei de emigrare aspecialiºtilor din domeniu.

3.3.8. Privatizarea turismului; diversificarea serviciilorturistice

Obiectivul strategic al Programului de guvernare înacest domeniu este relansarea rapidã ºi durabilã,acordând o atenþie specialã locului turismului în cadruleconomiei naþionale, astfel încât sã devinã sector prioritarprin acþiunea concertatã a organismelor legislative, guver-namentale ºi ale administraþiei publice locale.

Principalele acþiuni sunt urmãtoarele:Încheierea procesului de privatizare în turism pânã la

sfârºitul anului 2001. Aceastã acþiune este consideratã fun-damentalã pentru realizarea obiectivelor generale aleProgramului de guvernare în turism, ca instrument major înreluarea procesului de dezvoltare ºi modernizare ºi decreºtere a contribuþiei sectorului turistic la realizarea produ-sului intern brut.

Pentru încheierea procesului de privatizare se vorrealiza:

Ñ preluarea de cãtre Ministerul Turismului a deciziei ºiefectuãrii procesului de privatizare;

Ñ simplificarea procedurilor de privatizare;Ñ retragerea statului din societãþile în care este

acþionar nesemnificativ, prin vânzarea pachetelor de acþiunipe pieþele de valori mobiliare;

Ñ finalizarea proceselor de privatizare pentru activele lacare procesul de privatizare a fost iniþiat ºi recunoscutprintr-un management privat (asocieri, locaþii, închirieri saualte forme similare);

Ñ utilizarea unui sistem adecvat de facilitãþi la privati-zare.

Armonizarea cu legislaþia din þãrile U.E. pentru:Ñ standardele de calitate; standardele pentru construcþii;

standardele tehnice; indicatorii statistici pentru turism;

înregistrãrile ºi analizele statistice comune; standardele depregãtire profesionalã; standardele ecologice.

Dezvoltarea ºi modernizarea bazei turistice, care se vorrealiza prin:

Ñ Realizarea proiectelor care pun în valoare turisticãelementele patrimoniului naþional (situri ºi monumente isto-rice, rezervaþii naturale, viaþa comunitãþilor tradiþionale ºi acomunitãþilor de artizani, factori naturali cu potenþial balneo-climateric).

Ñ Susþinerea proiectelor care pun în valoare turisticãobiective ºi evenimente culturale ºi spirituale româneºti.

Ñ Iniþierea ºi susþinerea proiectelor de dezvoltare ºimodernizare a dotãrilor de agrement din staþiunile turistice.

Ñ Iniþierea ºi susþinerea proiectelor de dezvoltare denoi staþiuni montane pentru practicarea sporturilor de iarnã,cu accent deosebit pe susþinerea proiectelor privind trans-portul pe cablu ºi pârtii de schi.

Ñ Crearea de zone turistice �specialeÒ: litoral, DeltaDunãrii, staþiuni balneoclimaterice care vor beneficia de unregim special în ceea ce priveºte proiectele noi de investiþiiºi facilitãþile fiscale acordate agenþilor economici care vorinvesti în dezvoltarea turismului din aceste zone.

Ñ Promovarea proiectelor ºi programelor de dezvoltareºi modernizare a bazei turistice se va realiza prin alocareaunor resurse financiare din fondul de dezvoltare ºi promo-vare în turism, alte fonduri publice de investiþii sau fonduriprivate, din finanþãri internaþionale, asistenþã ºi consultanþãde specialitate.

Programul EUROPAProgramul global de reabilitare a litoralului românesc, în

concordanþã cu cerinþele staþiunilor turistice moderne,cuprinde dezvoltarea unor noi staþiuni ºi a unor noi zonede agrement. În acest sens va fi lansat proiectul �EuropaÒcare va cuprinde, ca iniþiative imediate:

Ñ proiectarea ºi construirea unei noi staþiuni pe litoral;Ñ iniþierea proiectului �Linie continuã litoralÒ, care sã

aibã în vedere ca întreaga coastã a Mãrii Negre sã fiedestinatã ºi sistematizatã sub forma staþiunilor turistice, princonstruirea unor elemente de infrastructurã, de noi capa-citãþi de primire ºi de agrement ºi reabilitarea infrastructuriituristice existente;

Ñ proiectarea ºi construirea unor zone de agrementnautic ºi pe principiul �Water LandÒ pe litoral;

Ñ orientarea activitãþii de cazinouri pe litoral prin pârghiispeciale financiar-fiscale, în scopul diversificãrii ofertei turis-tice ºi creºterea perioadei de funcþionare a bazei turisticepe litoral;

Ñ promovarea pe principalele pieþe internaþionale a pro-iectelor noi.

Proiectul privind realizarea unei noi staþiuni pe litoraleste caracterizat prin urmãtoarele elemente:

Ñ concesionarea terenului de cãtre administraþia localãla un preþ corespunzãtor;

Ñ asigurarea de cãtre Ministerul Turismului a resurselorpentru proiectarea generalã a noii staþiuni, precum ºi reali-zarea unui parteneriat între: a) stat (pentru cheltuieli deinfrastructurã generalã); b) autoritãþile locale (pentru conce-sionarea terenurilor); ºi c) sectorul privat (pentru construcþiaºi exploatarea structurilor turistice);

Ñ acordarea de facilitãþi (scutirea de impozit pe profitpentru o perioadã de pânã la 10 ani pentru agenþii econo-mici care investesc în aceastã staþiune, scutirea de T.V.A.ºi taxe vamale pentru utilaje ºi echipamente importate pen-tru aceste proiecte).


Asigurarea unui mediu financiar-fiscal stimulativ ºi stabilÑ Relansarea rapidã a turismului românesc va fi spriji-

nitã prin facilitãþi fiscale, pentru privatizare: reinvestirea pro-fitului, stimularea investiþiilor noi, cu deosebire în zoneleturistice �specialeÒ, în staþiunile turistice sezoniere, precumºi pentru anumite forme de turism ºi categorii de turiºti,

Simplificarea cadrului legislativSe prevede desfãºurarea unei activitãþi de reglementare

care sã aducã normele turismului la caracteristici unitare,simplificate ºi funcþionale. În acest sens se va urmãri:

Ñ promulgarea legii turismului;Ñ stabilirea procedurii de codecizie între Ministerul

Turismului ºi celelalte autoritãþi ale administraþiei publicecentrale ºi locale privind iniþierea, aprobarea, executarea ºifinanþarea noilor proiecte de investiþii majore în domeniulturismului;

Ñ asumarea de cãtre Ministerul Turismului a roluluiexclusiv de reglementare a metodologiei de atestare alocalitãþilor turistice, staþiunilor turistice ºi a zonelor cupotenþial turistic;

Ñ realizarea unei noi reglementãri a regimului juridic alplajelor, falezelor ºi zonelor adiacente, a terenurilor afe-rente pârtiilor ºi instalaþiilor pentru sporturi de iarnã, însensul în care acestea sunt componente esenþiale aleturismului; în consecinþã, administrarea lor se va efectuasub autoritatea Ministerului Turismului.

Promovarea potenþialului turistic naþional, prin:Ñ recâºtigarea pieþei turistice interne ºi a pieþelor

externe tradiþionale din Europa, precum ºi a altor pieþenetradiþionale;

Ñ deschiderea a cel puþin douã noi birouri de turism(Ungaria ºi Danemarca);

Ñ declanºarea unor acþiuni promoþionale de amploareprin includerea ofertei turistice româneºti în cataloagelemarilor firme tour-operatoare;

Ñ adaptarea permanentã Ñ în formã ºi conþinut Ñ amaterialelor publicitare;

Ñ diversificarea publicaþiilor turistice editate în maimulte limbi de circulaþie internaþionalã ºi distribuirea lor înþarã ºi strãinãtate.

Dezvoltarea turismului ruralPentru dezvoltarea turismului rural în pensiuni turistice

ºi agroturistice se va relua spiritul de promovare ºi de sti-mulare, prin reintroducerea sau extinderea urmãtoarelorfacilitãþi:

Ñ scutirea de la plata impozitului pe venit, respectiv peprofit, pe o perioadã de 10 ani din momentul clasificãriipensiunii turistice sau agroturistice;

Ñ reducerea cu 50% a tarifelor percepute pentruobþinerea ºi prelungirea certificatelor de clasificare a pensi-unilor turistice ºi agroturistice;

Ñ punerea la dispoziþie de cãtre autoritãþile locale, dinterenurile disponibile, în condiþiile prevãzute de lege, a unorsuprafeþe necesare construirii, dezvoltãrii ºi exploatãrii depensiuni turistice ºi agroturistice;

Ñ prezentarea gratuitã a ofertei turistice a pensiunilorturistice ºi agroturistice;

Ñ includerea în programele instituþiilor de învãþãmânt cuprofil turistic sau agricol a problemelor specifice pensiunilorturistice ºi agroturistice.

Dezvoltarea învãþãmântului ºi cercetãrii pentru turism,prin:

Ñ elaborarea de norme metodologice comune aleMinisterului Turismului, M.E.C. ºi M.M.S.S. pentru creareaunui Sistem naþional de învãþãmânt în turism la toate nive-lurile de instruire ºi armonizarea cu standardele UniuniiEuropene;

Ñ stabilirea de cãtre Ministerul Turismului, Consiliul deStandarde Ocupaþionale ºi Evaluare (C.O.S.A.) ºi M.M.S.S.a unui Program de implementare a sistemului de evaluareºi certificare a competenþelor profesionale ale personaluluipentru/ºi din turism, în concordanþã cu standardeleocupaþionale;

Ñ elaborarea unei noi metodologii privind organizarea ºidesfãºurarea cursurilor de calificare profesionalã în mese-riile de bazã din activitãþile hoteliere ºi de turism;

Ñ stabilirea cooperãrii dintre Ministerul Turismului ºiI.A.T.A. pentru înfiinþarea unui Sistem de pregãtire ºi defuncþionare a agenþilor economici în domeniul turismului ºiticketingului;

Ñ Stabilirea unor norme metodologice comune aleMinisterului Turismului ºi M.M.S.S. pentru atestarea ºi prac-ticarea meseriei de �ghid de turismÒ de cãtre persoanelefizice, ca activitate complementarã, cu respectarea preve-derilor Legii asigurãrilor sociale;

Ñ susþinerea ºcolilor de profil la toate nivelurile;Ñ realizarea unor relaþii de colaborare eficiente între

Ministerul Turismului ºi principalele societãþi de turism dinRomânia cu organizaþii din domeniul pregãtirii profesionaleîn turism ºi hoteliere ale Uniunii Europene;

Ñ Dezvoltarea activitãþii Institutului de Cercetare înTurism ºi transformarea acestuia în principal furnizor deanalize, studii, soluþii ºi proiecte necesare deciziei în dome-niul politicilor în turism.

Realizarea unui parteneriat activ cu asociaþiile profe-sionale, patronale, sindicale ºi organizaþii neguvernamen-tale, în sensul participãrii acestora la reglementãrile dindomeniul turismului

3.3.9. Gospodãrirea raþionalã a apelorAcþiunile prevãzute pentru acest domeniu vor avea ca

efecte asigurarea unor resurse de apã de bunã calitatepentru populaþie ºi a necesarului pentru activitatea econo-micã, cu deosebire pentru industrie, agriculturã, moderniza-rea sistemului de alarmare ºi avertizare a populaþiei pentrusituaþii de risc, declanºarea unui proces investiþional pentruexecutarea lucrãrilor de apãrare împotriva inundaþiilor ºifenomenelor meteorologice periculoase.

Principalele mãsuri ale programului de guvernarevizeazã:

Ñ gospodãrirea raþionalã, cantitativã ºi calitativã a ape-lor de suprafaþã ºi subterane, în vederea asigurãrii surselorde apã pentru diverse folosinþe prin lucrãri hidrotehnice cuimpact negativ minim asupra mediului;

Ñ ameliorarea calitãþii apelor râurilor prin punerea înfuncþiune a staþiilor de epurare a apelor uzate orãºeneºtiîn Bucureºti (Glina), Brãila, Galaþi, Tulcea; realizarea delucrãri de canalizare ºi staþii de epurare a apelor uzate înlocalitãþi urbane ºi rurale, potrivit programului de acþiuni peperioada 2001Ñ2004;

Ñ realizarea lucrãrilor de alimentare cu apã alocalitãþilor urbane ºi rurale, inclusiv prin reabilitarea staþiilorde tratare a apei pentru municipiile Bucureºti, Timiºoara,Iaºi, Constanþa, Ploieºti, Braºov, Cluj-Napoca, Oradea, BaiaMare ºi Bacãu;

Ñ continuarea lucrãrilor de regularizare, acumulare ºiamenajare a bazinelor hidrografice (realizarea sistemelorcomplexe de alimentare cu apã ZeteaÑDumbrãveniÑMediaºÑCopºa Micã, Valea PrahoveiÑAzugaÑBuºteniÑSinaiaÑComarnicÑBreaza, ecologizarea ºi regularizarearâului Sãsar în Baia Mare);

Ñ reabilitarea ºi protejarea litoralului românesc al MãriiNegre ºi a zonei maritime aferente þãrii noastre, având în


vedere prioritãþile Planului strategic naþional pentru reabilita-rea ºi protejarea Mãrii Negre;

Ñ refacerea ºi conservarea litoralului ºi a lacurilor cucalitãþi terapeutice (Techirghiol, Amara etc.), protejarea lito-ralului românesc al Mãrii Negre împotriva eroziunii;

Ñ apãrarea împotriva inundaþiilor ºi fenomenelor meteo-rologice periculoase prin lucrãri de regularizare a cursurilorde apã (inclusiv reabilitarea digurilor de la Dunãre), prinmodernizarea sistemului informaþional pentru avertizarea ºialarmarea populaþiei;

Ñ armonizarea legislaþiei în domeniul apelor cu preve-derile noii directive a Parlamentului European ºi ConsiliuluiEuropei privind cadrul de acþiune comunitar în domeniulpoliticilor de ape.

3.3.10. Protecþia mediului înconjurãtorProgramul guvernamental respectã principalele obiective

ºi prioritãþi din Programul naþional de acþiune pentru pro-tecþia mediului, asigurând:

Ñ protecþia ºi conservarea naturii, a diversitãþii biologiceºi utilizarea durabilã a componentelor acesteia pe bazeºtiinþifice, acordându-se atenþie sporitã speciilor de florã ºifaunã ameninþate cu dispariþia, precum ºi celor cu valoareeconomicã ridicatã. Se va urmãri ca reconstrucþia ecologicãa unor sisteme deteriorate sã contribuie la asigurarea uneistãri favorabile de conservare a speciilor cu vulnerabilitateridicatã;

Ñ dezvoltarea ºi buna administrare a reþelei naþionalede arii protejate, în acord cu strategiile, politicile ºi practi-cile puse în aplicare la nivel european ºi internaþional; rea-lizarea programului naþional de mãsuri tehnice de evaluareºi finanþare a costurilor reducerii emisiilor de gaze cu efectde serã, în concordanþã cu prevederile Convenþiei-cadrupentru schimbãri climatice (1992) ºi ale Protocolului de laKyoto (1997);

Ñ apãrarea împotriva calamitãþilor naturale ºi accidente-lor, precum ºi sporirea capacitãþii de prevenire, control ºiintervenþie, prin realizarea unui sistem perfecþionat de moni-torizare integratã a factorilor de mediu, realizarea unui sis-tem informaþional eficient, care sã poatã rãspunde în timpreal unor situaþii de urgenþã. În acelaºi timp un accent spe-cial se va pune pe dezvoltarea unor sisteme de automoni-torizare la agenþii economici a cãror activitate creeazã unimpact deosebit asupra mediului ºi care prezintã un gradsporit de risc la poluãri accidentale;

Ñ protecþia ecosistemului complex DunãreÑDeltãÑMarea Neagrã, incluzând mãsuri de reconstrucþie ecologicãîn zona Deltei Dunãrii, pe baza promovãrii unor principiimoderne de management durabil, inclusiv prin controlulriguros al surselor de poluare;

Ñ ecologizarea agriculturii, folosirea raþionalã apotenþialului agricol, dezvoltarea ruralã durabilã, în vedereaameliorãrii condiþiilor de viaþã ºi de mediu în þara noastrã;

Ñ aplicarea fermã a legislaþiei de mediu ºi adoptareasistemului de norme, standarde ºi reglementãri compatibilecu exigenþele Uniunii Europene;

Ñ descentralizarea sistemului instituþional, introducereaºi utilizarea instrumentelor economice pentru protecþiamediului.

Alinierea politicii ºi practicii de mediu la directiveleUniunii Europene, în concordanþã cu �Strategia naþionalã dedezvoltare economicã a României pe termen mediuÒ, se vadesfãºura prin:

Ñ evaluarea capitalului natural al României în acord cudiversitatea ºi vulnerabilitatea actualã a acestuia, dezvolta-rea Reþelei naþionale de arii protejate;

Ñ iniþierea mãsurilor de refacere a capitalului natural înzonele deteriorate;

Ñ dezvoltarea managementului durabil al resurselor deapã în acord cu prevederile Conferinþei de la Dublin (1992)ºi ale Summitului de la Rio de Janeiro (1992);

Ñ realizarea programului naþional de amenajare ºi utili-zare durabilã a solurilor ºi de combatere a eroziuniisolurilor;

Ñ realizarea programului naþional de gestiune adeºeurilor urbane ºi industriale, de reciclare ºi refolosire aproduselor ºi materialelor;

Ñ construirea instrumentelor financiare necesare, referi-toare la mediu, pentru preluarea acquisului comunitar, înspecial în ceea ce priveºte domeniul exploatãrii apei, pro-tecþiei mediului în industrie, agriculturã, protecþia solului ºi aterenurilor degradate, protecþia organicã ºi certificarea pro-duselor organice;

Ñ consolidarea capacitãþilor instituþionale ºi formareacompetenþelor necesare în vederea realizãrii unui partene-riat între instituþiile de mediu din România ºi cele aleUniunii Europene, asigurându-se astfel suportul administra-tiv necesar pentru valorificarea oportunitãþilor ºi avantajelormajore care se oferã de Uniunea Europeanã prin strategiileºi instrumentele destinate sprijinirii þãrii noastre în procesulde pregãtire pentru aderare. În acelaºi timp se va asiguradescentralizarea sistemului instituþional prin aplicarea con-secventã a principiului autonomiei administrative ºi a princi-piului �poluatorul plãteºteÒ. În acest context se vor stabilicompetenþe de protecþie a mediului la nivelul comunitãþilorlocale reprezentate de autoritãþile locale ºi se vor încurajapoliticile preventive de protecþie a mediului la nivelulagenþilor economici, cu efecte în reducerea cheltuielilorbugetare;

Ñ constituirea Fondului pentru mediu ca principal instru-ment în sprijinul realizãrii obiectivelor prioritare din Planulnaþional de aderare la Uniunea Europeanã;

Ñ formarea cadrului juridic ºi instituþional pentru facilita-rea ºi stimularea dialogului între autoritãþi ºi societateacivilã asupra strategiei, politicilor, programelor ºi deciziilorprivind mediul ºi dezvoltarea socioeconomicã a þãrii;

Ñ conservarea ºi dezvoltarea capitalului uman dindomeniul mediului prin îmbunãtãþirea sistemului educaþionalformativ ºi informativ, promovarea cercetãrii ºtiinþifice ºipromovarea unor lucrãri specifice; crearea de noi locuri demuncã în domeniul mediului ºi reducerea ºomajului prinreconversia forþei de muncã;

Ñ un obiectiv important în vederea asigurãrii unuimediu curat ºi sãnãtos, în care siguranþa fiecãrui cetãþeantrebuie sã fie o certitudine, îl constituie realizarea unuicadru legislativ ºi instituþional modern în domeniul controlu-lui activitãþilor nucleare ºi al realizãrii unui sistem sigur degestiune a deºeurilor radioactive ºi de securitate ainstalaþiilor nucleare dezafectate. ªi în aceastã direcþie unrol esenþial va reveni cooperãrii internaþionale cu organis-mele similare de control nuclear din alte þãri ºi dezvoltãriibazei de acorduri bilaterale, multilaterale ºi de convenþiiinternaþionale.

** *

România va sprijini aplicarea instrumentelor economicela nivel internaþional (taxele internaþionale sau taxelenaþionale armonizate, cotele-pãrþi negociabile ale emisiilorde gaze cu efect de serã, implementarea în asociere, con-form Convenþiei-cadru pentru schimbãri climatice, a meca-nismului de dezvoltare �curatãÒ, conform Protocolului de laKyoto).


3.3.11. Stimularea întreprinderilor mici ºi mijlocii(IMM), precum ºi a cooperaþiei

Guvernul considerã cã sectorul IMM ºi al cooperaþieireprezintã o pârghie hotãrâtoare pentru dezvoltarea econo-miei de piaþã.

Politica Guvernului de dezvoltare a IMM vizeazã maxi-mizarea valorificãrii potenþialului IMM ºi a sectorului coope-ratist de a contribui la creºterea economicã durabilã,crearea de noi locuri de muncã, sprijinirea inovãrii ºi a pro-gresului tehnic ºi tehnologic, creºterea competitivitãþii eco-nomiei naþionale ºi dezvoltarea clasei de mijloc, cea careasigurã stabilitatea economicã ºi socialã a unei þãri.

Obiectivele principale privind dezvoltarea sectorului IMMºi al cooperaþiei în perioada 2001Ñ2004 sunt:

Ñ crearea a 760.000 locuri de muncã prin stimulareaînfiinþãrii ºi dezvoltãrii IMM ºi a sectorului cooperatist;

Ñ sporirea ponderii IMM ºi a cooperaþiei la creareaprodusului intern brut;

Ñ creºterea exporturilor efectuate de sectorul IMM ºi alcooperaþiei cu un ritm mediu anual de peste 10%;

Ñ intensificarea atragerii de fonduri pentru sprijinireaîntreprinzãtorilor privaþi prin programe internaþionale, în spe-cial în regim nerambursabil, cu valori superioare celor con-venite pânã în prezent (circa 25 milioane euro/an).

Pentru dezvoltarea sectorului IMM se va urmãri cuprioritate:

Ñ punerea în aplicare, în integralitatea sa, a Legiinr. 133/1999 privind stimularea întreprinzãtorilor privaþi pen-tru înfiinþarea ºi dezvoltarea întreprinderilor mici ºi mijlocii.

Ñ simplificarea ºi îmbunãtãþirea cadrului legislativ ºiadministrativ, creºterea stabilitãþii acestuia, diminuarea biro-craþiei ºi a corupþiei; susþinerea organizaþiilor de reprezen-tare a sectorului IMM ºi consultarea lor; adoptarea dereglementãri privind IMM în conformitate cu practicile exis-tente pe plan internaþional (contabilitate ºi sistem de rapor-tare financiarã simplificate ºi îmbunãtãþite; reguli deînregistrare a garanþiilor îmbunãtãþite, cadru instituþionaladaptat noilor practici). Se vor introduce proceduri simplifi-cate privind obþinerea avizelor, autorizaþiilor ºi licenþelor defuncþionare, centralizate prin camerele de comerþ ºi indu-strie. Totodatã se vor asigura metodologii unice care sãconfere concurenþa politicilor de dezvoltare a sectoruluiIMM; programe pentru susþinerea organizaþiilor de repre-zentare a intereselor IMM la nivel naþional ºi local, legali-zarea sistemului de lobby;

Ñ îmbunãtãþirea accesului IMM la finanþare prin:¥ acordarea de sprijin financiar ºi de asistenþã pentru

dezvoltarea sistemelor moderne de finanþare a IMM(leasing, factoring, venture capital etc.);

¥ dezvoltarea de proiecte ºi acþiuni specifice pentruaccesul IMM la surse de finanþare (linii de creditare cu oratã a dobânzii accesibilã; garantarea ºi cogarantarea cre-ditelor);

¥ asistenþã pentru managementul noilor întreprinderi;¥ asigurarea resurselor financiare pentru cofinanþarea ºi

utilizarea eficientã a ajutorului financiar din partea UniuniiEuropene ºi a altor donatori;

¥ amplificarea participãrii IMM româneºti la programecomunitare pe baza principiului transparenþei ºi al asigurãriifundamentelor informaþional-manageriale necesare în vede-rea elaborãrii de proiecte viabile de cãtre întreprinzãtori;

Ñ îmbunãtãþirea ofertei de servicii pentru IMM în vede-rea creºterii performanþelor în afaceri. Se vor promova pro-grame pentru îmbunãtãþirea accesului IMM la informaþiidespre piaþã ºi servicii de management, marketing, financi-are ºi informatice. De asemenea, vor fi promovate coope-

rarea între întreprinderi, dezvoltarea sistemului de subcon-tractare, accesul IMM la comerþul electronic, dezvoltarea deincubatoare de afaceri, centre de inovare ºi parcuri de afa-ceri. Se va asigura îmbunãtãþirea pregãtirii manageriale prinintroducerea de discipline axate pe antreprenoriat înînvãþãmântul liceal ºi universitar. În contextul internaþiona-lizãrii activitãþilor, al integrãrii României în UniuneaEuropeanã Guvernul, împreunã cu organele de specialitateale administraþiei publice, va acorda sprijin IMM pentrudezvoltarea exporturilor, prin motivare financiarã, asigurãride risc pentru operaþiuni de comerþ exterior, accesul lainformaþii privind pieþele externe, realizarea de acþiunipromoþionale ºi de expoziþii în þarã ºi în strãinãtate;

Ñ accesul prioritar la achiziþiile publice de bunuri mate-riale, lucrãri ºi servicii.

Guvernul, ministerele ºi celelalte organe de specialitateale administraþiei publice vor stimula accesul IMM laachiziþiile publice de bunuri materiale, lucrãri ºi servicii, învederea creºterii ponderii IMM în contractele de achiziþiipublice, cel puþin la un nivel comparabil cu contribuþiaacestora la realizarea produsului intern brut.

Guvernul va stimula utilizarea tehnologiei informaþiei înIMM ºi va încuraja, prin politici fiscale, investiþiile în tehno-logia informaþiei. De asemenea, Guvernul va sprijini activi-tatea de cercetare ºi inovare tehnologicã desfãºuratã deIMM;

Ñ susþinerea ofertei de spaþii ºi facilitãþi de producþie,prin iniþiative realizate în parteneriat cu sectorul privat, cumsunt incubatoarele de afaceri, centrele de inovare ºi parcu-rile tehnologice. Guvernul va aplica imediat prevederilelegale privitoare la accesul IMM la spaþiile disponibile aleîntreprinderilor cu capital de stat. De asemenea, planurilede dezvoltare ale zonelor defavorizate vor include mãsurispecifice în favoarea sectorului IMM;

Ñ Identificarea prioritãþilor de dezvoltare ºi alocare efici-entã a resurselor pe bazã de programe de dezvoltare prinparteneriate economico-sociale între autoritãþi publice,societãþi comerciale, asociaþii de IMM, camere de comerþ ºiindustrie, centre de consultanþã ºi training, la nivel central,regional, local ºi transfrontalier;

Ñ acordarea de facilitãþi economico-financiare ºi fiscalepotrivit Legii nr. 133/1999, dupã cum urmeazã:

¥ scutiri de la plata taxelor vamale pentru maºinile,instalaþiile, echipamentele industriale, know-how, care seimportã în vederea dezvoltãrii activitãþilor proprii de pro-ducþie ºi servicii;

¥ scutiri de la plata taxelor vamale pentru importul dematerii prime, în cazul în care produsele fabricate dinacestea sunt, la rândul lor, scutite de la plata taxelorvamale de import;

¥ eliminarea impozitului pe profit pentru profitul reinvestit;¥ aplicarea sistemului forfetar de impozitare, stabilit în

funcþie de cifra de afaceri din anul precedent;¥ reducerea impozitului pe profit în proporþie de 20%, în

cazul în care se creeazã noi locuri de muncã.

Acþiunile de susþinere a sistemului cooperatist:

Ñ sprijinirea realizãrii recomandãrilor ONU privind rolulºi locul miºcãrii cooperatiste în societatea româneascã;

Ñ promovarea unor programe guvernamentale de spriji-nire a miºcãrii cooperatiste;

Ñ asigurarea cadrului legislativ favorabil dezvoltãrii sis-temelor cooperatiste din domeniile: agriculturã, producþie ºiservicii, comerþ, construcþii, forestier, pescuit etc.:

Ñ sprijinirea organizaþiilor cooperatiste meºteºugãreºti,de producþie ºi servicii ºi de consum în dezvoltarea


activitãþilor organizate, printr-o acþiune legislativã ºi de cre-ditare, în vederea creãrii de noi locuri de muncã în sec-toarele cu activitate profitabilã;

Ñ realizarea unor forme instituþionalizate prin care sãse asigure consultarea ºi un dialog permanent între repre-zentanþii miºcãrii cooperatiste ºi structurile legislative ºidecizionale ale statului;

Ñ instituþionalizarea unor relaþii de parteneriat întreîntreprinderile mici, mijlocii ºi cooperatiste ºi societãþi inte-gratoare, precum ºi realizarea unui sistem de transfer deinformaþii;

Ñ promovarea contractelor de performanþã pe produs înrelaþiile de furnizare a unor produse ºi servicii finanþate dinfondurile publice;

Ñ facilitarea participãrii unitãþilor cooperaþiei la progra-mele de interes comunitar, ca factor de coeziune;

Ñ stimularea dezvoltãrii unor noi tipuri de organizaþiicooperatiste în domeniile: sãnãtate ºi asistenþã; serviciipublice ieºite de sub controlul statului; societãþi mixte cuîntreprinderi mici ºi mijlocii, cooperative de afaceri de toatecategoriile; consultanþã; servicii pentru comunitate.

3.3.12. Desfãºurarea transparentã ºi eficientã aprocesului de privatizare

Programul guvernamental abordeazã activitatea de pri-vatizare a societãþilor comerciale pornind de la experienþaacumulatã pânã în prezent în acest domeniu, precum ºi dela necesitatea unei schimbãri profunde în principiile derealizare ºi de eficienþã ale acestui proces.

Construcþia credibilitãþii Guvernului ºi a instituþiilor sale,implicate în realizarea practicã a transferului de proprietateîn mâini private constituie o sarcinã imediatã ºi esenþialã anoului Guvern, credibilitate concretizatã în transparenþa ºicorectitudinea procesului de privatizare, modernizarea ºiretehnologizarea societãþilor comerciale privatizate,creºterea ºi eficientizarea producþiei, crearea de noi locuride muncã.

Un element important ce va fi avut în vedere în cadrulprogramului de guvernare va fi deplasarea accentului depe aspectul cantitativ al privatizãrii pe cel calitativ.

Privatizarea nu va mai fi privitã ca un scop în sine, cica un proces prin care transferul de proprietate trebuie sãse regãseascã în recapitalizare, modernizare, investiþii,într-un management superior al societãþilor comerciale, cuefecte pozitive în ceea ce priveºte eficienþa economicã.

În principal, se au în vedere:

Reforma instituþionalãGuvernul va realiza politica de privatizare ºi de adminis-

trare a participaþiilor statului în societãþile comerciale prinAutoritatea Naþionalã de Privatizare ºi Administrare aParticipaþiilor Statului.

Aceastã instituþie se va organiza prin restructurareaactualului F.P.S. Noua instituþie va acþiona, pe lângã trans-ferul de proprietate cãtre sectorul privat, ºi pentru:

Ñ administrarea în condiþii de eficienþã a societãþilorcomerciale la care statul mai deþine acþiuni;

Ñ monitorizarea societãþilor comerciale în perioada post-privatizare;

Ñ cofinanþarea programelor de retehnologizare ºimodernizare a societãþilor comerciale pe baza fondurilorobþinute din privatizare.

Transferul de proprietate în sectorul privatPrincipalele obiective ale transferului de proprietate vor

asigura:Ñ transparenþa ºi corectitudinea procesului de privati-

zare;

Ñ utilizarea unui complex de metode de privatizare, cuaccent deosebit pe privatizarea prin piaþa de capital;

Ñ majorãri de capital în societãþile comerciale de impor-tanþã deosebitã, urmând ca ponderea sectorului de stat înaceste societãþi sã se reducã substanþial în timp;

Ñ elaborarea unor contracte de privatizare cu clauzecare sã asigure modernizarea, dezvoltarea ºi eficientizareaactivitãþii societãþilor în urma privatizãrii;

Ñ urgentarea privatizãrii societãþilor aflate în curs delichidare în vederea reintroducerii acestora în circuitul eco-nomic;

Ñ continuarea procesului de privatizare a sectoruluibancar;

Ñ desfãºurarea procesului de privatizare a institutelorde cercetare în responsabilitatea directã a Departamentuluicercetare din cadrul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii;

Ñ aplicarea de programe complexe de privatizare cuasistenþã financiarã internaþionalã pentru societãþile mari deimportanþã deosebitã pentru economia naþionalã;

Ñ elaborarea de programe specifice de privatizare pen-tru societãþile comerciale situate în zone cu impact socialmajor;

Ñ identificarea spaþiilor industriale nefolosite ºi vânza-rea, închirierea sau leasingul acestor spaþii, dupã caz,cãtre întreprinderi mici ºi mijlocii private;

Ñ inventarierea ºi vânzarea de urgenþã a activelor ne-utilizate din cadrul societãþilor comerciale.

În aplicarea practicã a acestor mãsuri se are în vedereo colaborare strânsã atât cu ministerele de resort, cât ºicu administraþiile publice locale. Metodele de privatizare cese vor aplica sunt cele cunoscute, cu menþiunea cã, învederea asigurãrii unei mai mari transparenþe ºi corectitu-dini a vânzãrii pachetelor de acþiuni, se va utiliza în maimare mãsurã vânzarea acestora prin intermediul pieþei decapital, al burselor de valori.

Administrarea societãþilor comerciale la care statul esteacþionar

În acest sens se are în vedere implicarea directã înmanagementul societãþilor comerciale în care statul esteacþionar semnificativ sau majoritar, în concordanþã cu prin-cipiile economiei de piaþã, prin:

Ñ reconsiderarea modului de reprezentare a statului înadunãrile generale ale acþionarilor ºi în consiliile de admini-straþie ºi desemnarea, ca reprezentanþi ai statului însocietãþile comerciale, a unor specialiºti din domeniul deactivitate al societãþii comerciale respective, specialiºti îndomeniul economic ºi juridic, persoane cu experienþãmanagerialã ºi reprezentanþi ai ministerelor de resort, insti-tute de cercetare etc.;

Ñ revizuirea criteriilor de performanþã pe baza cãroravor fi selectaþi directorii executivi ai societãþilor comerciale,precum ºi a contractelor de administrare;

Ñ stabilirea unor criterii de urmãrire ºi raportare perio-dicã de cãtre consiliile de administraþie ale societãþilorcomerciale la Autoritatea Naþionalã de Privatizare ºiAdministrare a Participaþiilor Statului a aspectelor deosebiteîn activitatea societãþilor comerciale;

Ñ analiza, pe bazã de bilanþ, a activitãþii societãþilorcomerciale ºi dispunerea de mãsuri în consecinþã;

Ñ stabilirea, prin acte normative, de rãspunderi materi-ale, civile ºi penale, dupã caz, pentru consiliile de adminis-traþie ºi directorul executiv, în cazul în care se constatã cãprin activitatea lor au contribuit la o gestiune necores-punzãtoare a societãþii comerciale respective.


Urmãrirea activitãþii societãþilor în perioada postprivatizare

În aplicarea strategiei de privatizare Guvernul porneºtede la premisa cã acest proces nu reprezintã un scop însine, prin care se schimbã doar proprietarul. Îmbunãtãþireafuncþionãrii societãþilor ºi o schimbare radicalã în manage-mentul acestora, prin orientarea activitãþii în strictã concor-danþã cu principiile economiei de piaþã, constituie premisepentru relansarea activitãþii productive, cu un impact cores-punzãtor în celelalte sectoare ale vieþii sociale. Privatizareanu trebuie sã fie sinonimã cu înlocuirea societãþilor de statneprofitabile cu societãþi private tot neprofitabile.

Pentru a preveni astfel de fenomene se au în vedere:Ñ elaborarea unor contracte de privatizare cu clauze

precise ºi termene de efectuare a investiþiilor, cu preciza-rea surselor;

Ñ alegerea ºi selectarea riguroasã a investitorilor stra-tegici în societãþile comerciale de importanþã majorã pentrueconomia naþionalã;

Ñ urmãrirea performanþelor societãþilor comerciale priva-tizate ºi modul de respectare a clauzelor contractuale;

Ñ prevederea în contractele economice de sancþiuni,care sã previnã proasta gestiune postprivatizare;

Ñ prevederea de clauze care sã permitã rapid reconsi-derarea procesului de privatizare, chiar anularea unor con-tracte în cazuri extreme pentru stoparea promptã adeclinului societãþilor comerciale respective sau intrarea înfaliment a acestora.

Finanþarea programelor de retehnologizare ºi modernizare asocietãþilor comerciale

Guvernul îºi propune ca un obiectiv esenþial al stopãriideclinului economic sprijinirea societãþilor comerciale la carestatul este acþionar, care au condiþii de desfãºurare a uneiactivitãþi normale, cu fonduri bãneºti provenite din privati-zare.

În acest sens se au în vedere:Ñ alocarea unui procent de pânã la 60% din sumele

încasate pentru finanþarea investiþiilor, modernizãrilor ºi,dupã caz, a mijloacelor circulante, pe bazã de programeaprobate de Guvern. Acordarea sumelor în cauzã se vaface prin majorarea corespunzãtoare a capitalului. În cazulîn care ceilalþi acþionari doresc sã participe la majorarea decapital, aceºtia o pot face cu drept de preemþiune ºi încondiþiile menþinerii nemodificate a proporþiei în capitalulsocial;

Ñ urmãrirea strictã a respectãrii destinaþiei sumelor alo-cate în acest scop ºi interzicerea utilizãrii sumelor în cauzãîn alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate;

Ñ raportarea trimestrialã de cãtre consiliile de admini-straþie cãtre Autoritatea Naþionalã de Privatizare ºiAdministrare a Participaþiilor Statului a modului în care suntutilizate sumele în cauzã. Pe baza acestor informãriAutoritatea va prezenta informãri Guvernului ºi, în cazulconstatãrii de abateri, va propune mãsuri în consecinþã;

Ñ exercitarea de cãtre Ministerul Finanþelor Publice ºide alte organe abilitate a controlului asupra modului de uti-lizare a sumelor în cauzã.

3.3.13. Restructurarea ºi privatizarea sectorului bancarºi de asigurãri

Guvernul va urmãri ca, prin setul de politici macroeco-nomice ºi de ajustare structuralã, sã se asigure creºtereaatractivitãþii activitãþii de intermediere a mãsurilor comerciale,respectiv între cei care economisesc ºi cei care investesc.

În scopul întãririi disciplinei financiare în economie, pefondul îmbunãtãþirii sensibile a activitãþii de supravegherebancarã din partea Bãncii Naþionale a României, va fi acor-

datã o atenþie prioritarã restructurãrii ºi privatizãrii sectoruluibancar prin:

¥ privatizarea în condiþii avantajoase ºi de transparenþãa Bãncii Agricole;

¥ restructurarea Casei de Economii ºi Consemnaþiuni însensul îmbunãtãþirii indicatorilor sãi de performanþã bancarãºi al participãrii sale la creditarea construcþiei de locuinþeºi a întreprinderilor mici ºi mijlocii;

¥ revizuirea ºi actualizarea programului de privatizare aBãncii Comerciale Române având ca obiectiv eficientizareaacestui proces, inclusiv prin majorarea capitalului bãncii;

¥ restructurarea activitãþii EXIMBANK în scopul stimulãriiaccelerate a exporturilor româneºti ºi al creºterii eficienþeiindicatorilor de performanþã ai bãncii.

Pe fondul relansãrii generale a economiei se vor creapremisele necesare pentru creºterea pieþei asigurãrilor debunuri ºi persoane.

În vederea dezvoltãrii, modernizãrii ºi sporirii credibilitãþiiacestui sector Guvernul va acþiona ca, în paralel cuîntãrirea supravegherii pieþei asigurãrilor, sã creezecondiþiile pentru capitalizarea operatorilor de profil, atât prinacordarea de stimulente cãtre asiguraþi, cât ºi prin privati-zarea, în condiþii de eficienþã ºi transparenþã, a societãþilorde asigurãri cu capital de stat.

3.3.14. Atragerea de investiþii strãinePunerea în aplicare a Strategiei de dezvoltare econo-

micã pe perioada 2001Ñ2004 ia în considerare atragereaunui volum anual de investiþii strãine directe de peste1,8 miliarde dolari.

Pornind de la aceastã premisã ºi de la situaþia actualã,caracterizatã printr-o gravã lipsã de credibilitate pe planinternaþional, la care au contribuit instabilitatea legislativã,birocraþia ºi corupþia, Guvernul îºi propune ca obiectiv prio-ritar creºterea semnificativã a volumului investiþiilorstrãine în România prin asigurarea unui climat investiþionalde naturã sã încurajeze ºi sã atragã investitori strãini, careva cuprinde urmãtoarele elemente:

Ñ concentrarea pe funcþiile de bazã în promovareainvestiþiilor strãine, ºi anume:

¥ servicii pentru investitori (informare, asistenþã de spe-cialitate, interfaþã cu alte instituþii);

¥ crearea unei imagini pozitive a României ca destinaþiepentru investitori la nivel de þarã, regiune, ramurã econo-micã;

¥ generarea de investiþii: abordarea directã a investitori-lor strãini cu proiecte ºi propuneri concrete;

¥ soluþionarea operativã a dificultãþilor întâmpinate deinvestitorii strãini;

Ñ asigurarea tratamentului egal între investitorii strãiniºi români în condiþiile creãrii unui mediu favorabilinvestiþiilor:

¥ existenþa unor programe corelate ºi eficiente de dez-voltare regionalã, promovare a exporturilor ºi de stimularea investiþiilor interne;

¥ proceduri clare, adaptate practicii internaþionale;¥ acordarea de stimulente pentru investiþii, în mod trans-

parent ºi nediscriminatoriu;¥ sprijinirea financiarã corespunzãtoare a activitãþii de

atragere a investiþiilor strãine.Guvernul va acþiona în direcþia corectãrii imediate a

deficienþelor manifestate pânã în prezent, pe urmãtoareledirecþii:

Ñ promovarea României ca destinaþie pentru investitoriistrãini; asigurarea unei informãri pozitive, complete ºicorecte asupra oportunitãþilor de investiþii din România;


Ñ asistarea profesionalã a investitorilor strãini în etapade declanºare a afacerii, în vederea reducerii la minimuma greutãþilor pe care aceºtia le-ar putea întâmpina în fazade creare a societãþilor ºi la intrarea pe piaþa româneascã.

Acþiunile prevãzute pentru trimestrul I 2001 sunt:

Ñ revederea ºi definirea clarã a domeniilor strategicepentru atragerea de investiþii strãine în economiaromâneascã, în colaborare cu ministerele ºi cu celelalteinstituþii implicate;

Ñ elaborarea de propuneri concrete pentru înlãturareaobstacolelor întâmpinate de investitorii strãini în România,cu deosebire în ceea ce priveºte legislaþia, contabilitatea,serviciile bancare ºi financiare etc.;

Ñ inventarierea proiectelor de investiþii strãine aflate îndiferite faze de derulare în România ºi care sunt blocatesau întârziate din diverse cauze;

Ñ organizarea activitãþii de promovare a investiþiilorstrãine, prin elaborarea portofoliului de materialepromoþionale ºi de informare;

Ñ extinderea bazei de informaþii pe Internet, destinateinvestitorilor strãini;

Ñ reluarea relaþiilor cu instituþiile internaþionale dindomeniul atragerii investiþiilor strãine (Asociaþia Mondialã aAgenþiilor de Promovare a Investiþiilor Strãine, AsociaþiaAgenþiilor de Promovare a Investiþiilor Strãine din ÞãrileCEFTA, Reþeaua IPANet coordonatã de MIGA/BancaMondialã, OPIC etc.);

Ñ organizarea participãrii la programele internaþionalecare conþin componente referitoare la investiþiile strãine;

Ñ trecerea la realizarea unor programe de înfrãþire(twinning) cu instituþii specializate în atragerea investiþiilorstrãine din Uniunea Europeanã.

În etapa imediat urmãtoare se vor asigura:

Ñ stabilirea unui portofoliu anual de proiecte deinvestiþii prioritare, pentru care se va urmãri atragerea deinvestitori strãini semnificativi;

Ñ stabilirea unui mecanism permanent de colectare aproiectelor de investiþii româneºti din sectorul public ºi pri-vat;

Ñ realizarea unei reþele naþionale de colaborare întresectorul public ºi privat, între regiuni, destinatã promovãriiinvestiþiilor strãine ºi rezolvãrii operative a problemelor cucare se pot confrunta pe plan local investitorii strãini;

Ñ asigurarea unei participãri efective a reprezentanþilorsectorului privat la stabilirea obiectivelor în domeniul atra-gerii investiþiilor strãine;

Ñ asigurarea unui mecanism de monitorizare a fluxurilorde investiþii strãine conform practicilor O.E.C.E.;

Ñ pentru dezvoltarea procesului investiþional se va ela-bora un cod de atragere a investiþiilor, care va fi destinatsporirii interesului investitorilor pentru: zone speciale, zonedefavorizate, zone libere, parcuri tehnologice, dezvoltareregionalã, sporirea exporturilor. Codul de atragere ainvestiþiilor va include, pe lângã un set de facilitãþi fiscale,asistenþa guvernamentalã privind completarea sau reabilita-rea infrastructurii necesare investiþiei ºi oferirea de pro-grame de dezvoltare a resurselor umane, în funcþie despecificul locurilor de muncã ce vor fi create;

Ñ înfiinþarea unui oficiu special în subordinea directã aprimului-ministru (one stop office), care sã permitã accesulfacil al investitorilor importanþi din strãinãtate la structurilede decizie guvernamentale.

Pentru îmbunãtãþirea climatului de afaceri va fi avutã învedere, în mod special, soluþionarea problemelor legate de:înregistrarea garanþiilor pentru capitalul împrumutat asuprabunurilor din inventar, creanþelor etc.; modificarea unorreguli contabile pentru societãþi cu rãspundere limitatã pen-tru a deveni mai relevante pentru asociaþi ºi investitori; tre-cerea în timp la un regim opþional în ceea ce priveºtestandardele internaþionale de contabilitate pentru IMM; tra-tamentul câºtigurilor ºi pierderilor nerealizate din diferenþede curs valutar; evaluarea stocurilor; contabilitatea rezerve-lor ºi profitului nedistribuit; deductibilitatea fiscalã a pierderi-lor de capital.

3.3.15. Dezvoltarea activitãþilor de comerþActivitatea de comerþ exterior ºi cooperarea economicã

internaþionalã

Comerþul exterior ºi cooperarea economicã internaþionalãreprezintã un vector esenþial al politicii economice aGuvernului ºi o componentã inseparabilã a politicii externea României. Atingerea obiectivelor de creºtere a exporturi-lor româneºti ºi de atragere de capital ºi investiþii repre-zintã o componentã-cheie a strategiei de relansare ºidezvoltare economicã durabilã a þãrii.

Evoluþiile recente pe plan internaþional, extinderea rapidãa fenomenului de globalizare ºi generalizarea utilizãrii teh-nologiei informaþiei impun o regândire a strategiei ºi meto-delor de acþiune în promovarea intereselor noastrecomerciale, în stimularea exporturilor de înaltã valoareadãugatã, atragerea de investiþii ºi de capital ºi promova-rea intereselor capitalului autohton.

Obiectivele prioritare urmãrite în domeniul comerþului ºicooperãrii economice internaþionale vizeazã:

Ñ angajarea activã a României în cadrul proceselor,regionale ºi multilaterale de modelare a sistemului comer-cial internaþional, în vederea utilizãrii mai eficiente a drep-turilor conferite prin participarea la aceste procese;

Ñ asigurarea unui cadru legislativ comercial unitar, uºoraccesibil ºi predictibil, în vederea limitãrii la minimum acosturilor de �intrare/ieºireÒ în/din sfera comercialã;

Ñ dezvoltarea unei capacitãþi informaþionale modernecare sã conducã la creºterea vizibilitãþii ofertei comercialeromâneºti de export, în special la nivelul întreprinderilormici ºi mijlocii;

Ñ sprijinirea concertatã la nivelul Guvernului a accesuluipe pieþe externe ºi a stimulãrii competitivitãþii produselor,companiilor ºi a unor sectoare ale economiei româneºti,folosind mai eficient potenþialul oferit de ambasadele ºiconsulatele României. În acest scop vor continua eforturileprivind îmbunãtãþirea condiþiilor de acces al produselor ºiserviciilor româneºti pe pieþele internaþionale;

Ñ utilizarea unor instrumente moderne de promovare aexporturilor în conformitate cu practicile internaþionale:susþinerea prin resurse publice a participãrii la diversetârguri, expoziþii ºi misiuni economice internaþionale; asigu-rarea resurselor financiare necesare în vederea promovãriiºi susþinerii exporturilor româneºti, în special a instalaþiilorºi obiectivelor complexe; simplificarea documentaþiei ºireducerea taxelor de îndeplinire a formalitãþilor vamale;reducerea birocraþiei ºi regândirea rolului EXIMBANK ºi apoliticilor fiscale, ca instrumente de stimulare a exporturilor;

Ñ consultarea sistematicã cu sectorul privat ºi cu orga-nizaþiile profesionale ºi patronale în elaborarea ºi execuþiastrategiei de stimulare a exporturilor ºi stabilirea unui modde lucru complementar între Centrul Român de ComerþExterior, misiunile diplomatice ale României ºi camerele decomerþ ºi industrie;


Ñ elaborarea unei strategii unitare ºi agresive de atra-gere a investiþiilor strãine, de tehnologie ºi know-how ºi deîmbunãtãþire a climatului de afaceri ºi investiþional dinRomânia;

Ñ realizarea unui echilibru dinamic al balanþei comerci-ale prin dezvoltarea mai acceleratã a exporturilor;

Ñ promovarea intereselor capitalului naþional prin inter-mediul instrumentelor comerciale bilaterale ºi în cadruleuropean ºi multilateral;

Ñ pregãtirea corespunzãtoare la nivelul Guvernului anoii runde de negocieri comerciale multilaterale în cadrulOrganizaþiei Mondiale a Comerþului, în scopul relansãriiexporturilor româneºti ºi al apãrãrii adecvate a intereselorproducãtorilor naþionali;

Ñ pentru facilitarea integrãrii noastre în structurile euro-pene, în domeniul relaþiilor economice internaþionale se auîn vedere continuarea ºi accelerarea ritmului de negociericu parteneri care au relaþii preferenþiale cu Uniunea Europeanãpentru încheierea unor acorduri de liber schimb bilaterale.

Comerþul interiorÑ Obiectivul prioritar pentru perioada urmãtoare îl

reprezintã armonizarea legislaþiei cu normele ºi regle-mentãrile europene în materie, astfel încât sã se asigurebazele punerii în practicã a liberei circulaþii a mãrfurilor ºiserviciilor.

Ñ Vor fi întreprinse acþiuni concrete în domeniul orga-nizãrilor de piaþã pentru diverse produse, în special îndomeniul agricol.

Ñ Vor fi continuate acþiunile privind crearea unuiadevãrat sistem naþional al pieþelor de gros ºi elaborareaunei legislaþii care sã permitã conectarea acestora cu cen-trele de colectare a produselor agricole.

Ñ Lãrgirea cooperãrii cu celelalte instituþii cu atribuþii îndomeniul concurenþei ºi al protecþiei consumatorilor în sco-pul evitãrii efectelor negative ale concurenþei neloiale pepiaþã, precum ºi al apãrãrii intereselor consumatorilor.

Ñ Pregãtirea condiþiilor legislative ºi normative pentruutilizarea pe scarã largã a comerþului electronic.

CAPITOLUL IVCombaterea sãrãciei ºi a ºomajului

Politica socialã a Guvernului porneºte de la nevoia uneischimbãri radicale de abordare. În vederea creãrii condiþiilorminime pentru ca cetãþenii sã poatã participa efectiv laviaþa socialã este necesarã asigurarea garanþiilor colective,legislative sau de altã naturã, în paralel cu creºterea con-tinuã a gradului de responsabilitate individualã.

Modelul social promovat de Guvern se bazeazã peechilibrul dintre competiþie, colaborare ºi solidaritate. Acestechilibru poate fi realizat, pe de o parte, prin salarizareadiferenþiatã dupã criteriul eficienþei ºi, pe de altã parte,printr-o repartiþie echilibratã ºi transparentã a veniturilor rea-lizate în societate. Pentru a ieºi din criza economicã încare se aflã România are nevoie de mai multe locuri demuncã, dar ºi de solidaritate socialã.

Pornind de la aceste considerente, Guvernul va com-bina mãsurile de protecþie ºi de asistenþã socialã pentruanumite categorii sau grupuri de persoane cu acþiuni carevor contribui la asigurarea locului de muncã pentru obþine-rea de venituri permanente ºi în creºtere, ca premisãesenþialã de îmbunãtãþire a condiþiilor de viaþã ale persoa-nelor active.

Guvernul va întãri dialogul cu organizaþiile sindicale ºipatronale. Deºi instituþionalizat prin Consiliul Economic ºiSocial, dialogul tripartit va avea un cadru bine reglementat

ºi la nivelul fiecãrui minister. Totodatã Guvernul va pãstraprincipiul tripartitismului în administrarea unor fonduripublice ºi îºi va întãri autoritatea faþã de reprezentaþii sãiîn consiliile de administraþie respective.

4.1. Piaþa munciiPe piaþa muncii acþiunea Guvernului va avea ca obiectiv

creºterea gradului de ocupare a populaþiei active ºi, impli-cit, diminuarea corespunzãtoare a ºomajului. Guvernul îºipropune sã aplice mãsuri economice de stimulare a creãriide locuri de muncã în condiþiile continuãrii în ritm accelerata proceselor de privatizare ºi restructurare, astfel încâtºomajul sã scadã sub 8Ñ9% în anul 2004.

Acest obiectiv poate fi realizat, în principal, prin relansa-rea economiei, dar ºi prin schimbarea radicalã a utilizãriifondului de ºomaj ºi a resurselor aflate la dispoziþiaAgenþiei Naþionale de Ocupare ºi Formare Profesionalã.

Astfel, faþã de un procent de numai 2Ñ3% din fondulde ºomaj destinat pânã acum mãsurilor active, în urmãtorii4 ani acesta va creºte la 10Ñ15%. De asemenea, þinândseama de ineficienþa utilizãrii fondurilor, determinatã de odiversitate excesiv de mare de mãsuri pasive, inclusiv decosturi de implementare foarte ridicate, principalele des-tinaþii vor fi încadrarea tinerilor ºi ºomerilor, simplificândaccesul întreprinzãtorilor la fondurile cu aceastã destinaþie.

În ceea ce priveºte mãsurile pasive Guvernul va modi-fica politica plãþilor compensatorii. În condiþiile aplicãrii unorprograme importante de restructurare pentru care soluþiona-rea integralã, în prealabil, a problemelor sociale nu a fostposibilã, existenþa compensaþiilor bãneºti nu trebuieexclusã. În aceste condiþii plãþile compensatorii vor fi acor-date într-o nouã formulã, ºi anume:

Ñ 50% la momentul disponibilizãrii;Ñ 50% la data încadrãrii reuºite în mod individual, ca

primã de reangajare, sau în momentul iniþierii unei activitãþipe cont propriu.

Alocaþiile pentru ºomaj se vor dimensiona în funcþie devechimea în muncã ºi de ultimul salariu avut, astfel încâtsã se pãstreze o putere de cumpãrare de cel puþin 60%din salariul respectiv. Începând din anul 2002 alocaþia deºomaj va fi raportatã la nivelul venitului minim garantat, înscopul stimulãrii reintegrãrii pe piaþa muncii. De asemenea,perioada de ºomaj va creºte la un an, iar celelalte formede asistenþã Ñ ajutorul de reintegrare profesionalã ºialocaþia de sprijin Ñ vor trece în domeniul venitului minimgarantat.

Un loc important în cadrul mãsurilor active vor aveaacþiunile de calificare, recalificare, reorientarea forþei demuncã în funcþie de cererea existentã pe piaþa muncii.Acest obiectiv va fi atins prin cel puþin 3 demersuri impor-tante, ºi anume:

Ñ trecerea, începând cu anul ºcolar 2001/2002 la opti-mizarea planurilor de învãþãmânt, cu precãdere aînvãþãmântului vocaþional, prin acþiune comunã a M.M.S.S.ºi a Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, în scopul reglãriiraportului dintre cerere ºi ofertã pe piaþa muncii;

Ñ elaborarea unor programe de reconversie profesio-nalã, pe baza prognozelor privind modificãrile structuralecare vor avea loc în economia naþionalã; aceste programevor avea în vedere, cu predilecþie, sporirea ºanselor deintegrare pe piaþa muncii a tinerilor ºi femeilor;

Ñ intensificarea activitãþii ºi dezvoltarea serviciilor deinformare, consiliere, mediere ºi calificare în cadrul AgenþieiNaþionale de Ocupare ºi Formare Profesionalã, în concor-danþã cu conceptul pregãtirii continue.


Guvernul va încuraja agenþii privaþi în domeniul recali-ficãrii forþei de muncã ºi finanþãrii cursurilor sau a progra-melor pe baza garanþiilor suplimentare acordate pentruîncadrarea ulterioarã a cursanþilor.

Pentru asigurarea coerenþei acþiunilor pe piaþa muncii, lanivelul M.M.S.S., cu participarea partenerilor sociali, va fidefinitivat, pânã cel mai târziu la 15 mai 2001, Planulnaþional de acþiune în domeniul ocupãrii. De asemenea,împreunã cu asociaþiile profesionale ºi cu Comisia pentruStandarde Ocupaþionale, vor fi elaborate standardeleocupaþionale în regim armonizat cu cele europene, pânãcel mai târziu în semestrul I 2002.

4.2. Politica salarialãObiectivul programului de guvernare în domeniul venitu-

rilor salariale îl constituie asigurarea unui salariu care sãpermitã cel puþin un nivel minim decent de viaþã.

Guvernul considerã cã prin politica veniturilor salariale,munca trebuie sã redevinã o valoare socialã; un astfel deobiectiv nu poate fi realizat în situaþia în care, adeseori, unsalariat câºtigã la fel ca un ºomer sau ca un alt asistatsocial.

În aceste condiþii procesul de reabilitare a calitãþii desalariat trebuie sã depindã de ajustãrile tehnologice, mana-geriale ºi organizatorice în raport cu care produseleromâneºti pot deveni competitive ºi prin alte cãi decât prinlimitarea costurilor salariale. De aceea vor fi folositepârghiile pe care un sistem concurenþial le permite, pentruca, într-un viitor previzibil, pãstrând echilibrele necesareunui grad de ocupare cât mai ridicat, salariaþii sã devinã ocomponentã structuralã importantã a clasei de mijloc.

Guvernul va promova un nivel mai ridicat al salariuluiminim pe economie, ca element de referinþã în întregul sis-tem salarial, pentru a stimula procesul de remotivare amuncii. Se are în vedere o creºtere treptatã a salariuluiminim, astfel încât în 2004 acesta sã fie Ñ în termenireali Ñ cu cel puþin 50% mai mare decât la sfârºitul anu-lui 2000. În procesul de fundamentare a fiecãrei etape demajorare se va folosi ca instrument valoarea coºului zilnic,cu consultarea sindicatelor ºi patronatelor.

Aceastã mãsurã va fi luatã în paralel cu acþiuni demicºorare a costurilor unui loc de muncã, în scopuldiminuãrii muncii la negru. În acest fel mãsurile întreprinsevor determina o diferenþã semnificativã între veniturile unuisalariat ºi ale unui ºomer, generând o atitudine activã pepiaþa muncii.

În sistemul bugetar Guvernul va iniþia o reierarhizare asalariilor în funcþie de importanþa domeniului ºi de perfor-manþa serviciilor prestate. Aceastã reierarhizare va fi nego-ciatã cu partenerii sociali, astfel încât sã se evitemodificãrile conjuncturale, de multe ori subiective, ale valo-rilor de referinþã sectoriale sau ale coeficienþilor de ierarhi-zare.

În cadrul societãþilor comerciale cu capital de stat, alregiilor autonome ºi companiilor naþionale se va urmãri res-pectarea legislaþiei privind remunerarea în concordanþã cuobligaþiile asumate prin contractul de administrare, cu efi-cienþa activitãþii ºi cu plata obligaþiilor faþã de bugetul destat.

În cadrul politicii generale de încurajare a accesului tine-rilor absolvenþi din instituþiile de învãþãmânt superior se vaasigura scutirea de la plata impozitului pe salariul acestoraîn primii 2 ani de la angajare.

4.3. Asigurãrile socialeGuvernul considerã cã diversificarea resurselor de asi-

gurãri de bãtrâneþe este un obiectiv obligatoriu. În acest

scop sistemul de asigurãri sociale se va baza pe mai mulþi�piloniÒ. Între aceºtia, sistemul public reprezintã fundamentulasigurãrilor sociale, iar reformarea sa o datã cu adoptareanoii legi a pensiilor publice ºi a altor drepturi de asigurãrisociale reprezintã doar un început. Implementarea acesteilegi a început însã cu o formulã de recorelare a pensiilorcare nu eliminã inechitãþile între generaþii diferite de pensi-onari în ceea ce priveºte cuantumul pensiilor.

Pentru corectarea acestor situaþii Guvernul va asigurarecorelarea pensiilor pe baza unui program care se vadesfãºura pe o duratã de 3 ani, începând cu trimestrul IV2001, pentru a se stabili proporþiile fireºti între diferitelecategorii de pensionari.

Guvernul va propune Parlamentului eliminarea din actu-ala legislaþie a prevederii privind plafonarea pensiilor, stabi-lind valoarea minimã garantatã de stat a punctului depensie. Aceastã mãsurã va fi luatã având în vedere ºiechilibrarea fluxului de contribuþii pentru asigurãrile socialecu cel al plãþilor, realizat atât printr-o colectare mai bunã aveniturilor, prin întãrirea disciplinei financiare, cât ºi printr-opoliticã restrictivã privind înlesnirile la plata datoriilor cãtrebugetul asigurãrilor sociale.

Un rol important în implementarea legii va reveni CaseiNaþionale de Pensii ºi Asigurãri Sociale, care prin structuraconsiliului de administraþie va avea o mare influenþã învederea armonizãrii intereselor angajatorilor, angajaþilor ºipensionarilor.

În vederea protejãrii puterii de cumpãrare a pensionari-lor pensiile vor fi indexate trimestrial cu un procent care sãacopere integral rata inflaþiei. Totodatã nu se vor impozitapensiile a cãror valoare se va situa sub un nivel egal cudouã salarii medii nete pe economie.

În privinþa pensiilor pentru agricultori Guvernul va asi-gura creºterea în termeni reali, comparativ cu sfârºitul anu-lui 2000, cu 20% în 2001, cu 40% pânã în anul 2002, cupânã la 75% în 2003 ºi cu pânã la 100% în 2004.

În privinþa schemelor de pensii obligatorii, bazate pecapitalizare ºi contribuþii definite, administrate de sectorulprivat, Guvernul considerã cã acestea ar putea fi imple-mentate dupã existenþa certã a surselor de acoperire adeficitului creat fondului public de pensii. Proiectul legii fon-durilor universale de pensii prevede ca o treime din buge-tul public de pensii sã treacã în administrarea privatã, fãrãa se specifica din ce surse va fi acoperit deficitul astfelcreat. Este motivul pentru care credem cã impunerea uneiastfel de legi prin ordonanþã de urgenþã a fost un gesthazardat, incompatibil cu transparenþa ºi responsabilitateape care le presupune dezbaterea parlamentarã.

În ceea ce priveºte schemele de pensii suplimentare ºiopþionale se va urmãri atragerea în acest sistem a persoa-nelor cu o capacitate mai mare de economisire.

Totodatã, prin acordarea unor facilitãþi fiscalesubstanþiale, schemele de pensii suplimentare vor fi undomeniu important al înþelegerilor dintre patroni ºi salariaþi;o pensie suplimentarã acordatã dintr-un astfel de fond con-stituit la nivel de ramurã poate deveni un element stimula-tiv pentru încheierea ºi respectarea contractelor colectivede muncã, în condiþii de eficienþã ºi de creºtere a produc-tivitãþii.

În legãturã cu îmbunãtãþirea condiþiilor de muncãGuvernul va solicita Senatului aprobarea cât mai rapidã alegii privind asigurarea pentru accidente de muncã ºi boliprofesionale, astfel încât sã fie rezolvate problemele legatede:

Ñ obligativitatea introducerii în acest sistem de asigurarea tuturor angajaþilor cu contract individual de muncã;


Ñ suportarea asigurãrii respective de cãtre angajator, încalitatea sa de beneficiar al muncii depuse;

Ñ diferenþierea contribuþiei în funcþie de nivelul de riscla care sunt supuºi angajaþii.

Introducerea sistemului de asigurare pentru accidente demuncã ºi boli profesionale va permite alinierea României lapractica internaþionalã în domeniu ºi, de asemenea, armo-nizarea legislaþiei româneºti cu cea europeanã.

4.4. Asistenþa socialãGuvernul considerã cã familia trebuie pusã în centrul

preocupãrilor de naturã socialã ºi va subordona acestuiobiectiv toate programele de asistenþã socialã. În aceastãviziune familia va beneficia de douã tipuri de prestaþii sociale:

Ñ alocaþii pentru subzistenþã;Ñ alocaþii pentru dezvoltare familialã.Alocaþiile pentru subzistenþã vor urmãri combaterea

sãrãciei, aplicarea principiului trecerii de la programe uni-versaliste la cele þintite cãtre pãturile nevoiaºe. Acestealocaþii vor fi concretizate prin urmãtoarele mãsuri:

Ñ stabilirea alocaþiei de stat pentru copii la nivelul de10% din salariul mediu pe economie;

Ñ alocarea prin programul venitului minim garantat acel puþin 0,4% din PIB pentru combaterea sãrãciei extreme;

Ñ asigurarea pentru familiile cu venituri reduse a nece-sarului de pregãtire a copiilor pentru începerea anuluiºcolar.

Alocaþia pentru dezvoltare familialã este o sumã neram-bursabilã acordatã familiilor în care media de vârstã asoþilor este de maximum 30 de ani, în scopul facilitãriiaccesului la o locuinþã sau la unele bunuri de folosinþãîndelungatã.

Prin alocaþii pentru dezvoltare familialã Guvernul are învedere pe termen lung: creºterea rolului familiei în socie-tate; diminuarea substanþialã a numãrului de familii sãrace,dezmembrate, monoparentale etc., diminuarea implicãrii sta-tului prin alocaþii de subzistenþã.

În privinþa asistenþei sociale acordate categoriilor celormai defavorizate Guvernul va promova o lege privind com-baterea marginalizãrii sociale, având ca obiectiv facilitareaaccesului la un loc de muncã ºi la o locuinþã, precum ºiasigurarea accesului la serviciile de sãnãtate ºi educaþie.

CAPITOLUL VÎmbunãtãþirea stãrii de sãnãtate a populaþiei,

protecþia copilului5.1. Ocrotirea sãnãtãþiiProgramul guvernamental în acest domeniu porneºte de

la faptul cã îngrijirea sãnãtãþii trebuie sã fie un bun socialcolectiv, accesibilã tuturor cetãþenilor României, indiferentde capacitatea lor de a plãti, pe fondul asigurãrii unuiacces liber ºi echilibrat la serviciile de sãnãtate.

În stabilirea acþiunilor ºi mãsurilor pentru realizareaobiectivului strategic �O Românie mai sãnãtoasã, cu o mor-biditate scãzutã ºi mai puþine decese prematureÒ s-au luatîn considerare neconcordanþa existentã între nevoile deîngrijire ale populaþiei, structurile ºi orientarea serviciilor desãnãtate, precum ºi faptul cã sistemul sanitar actual secaracterizeazã printr-un numãr prea mare de tipuri deunitãþi sanitare cu suprasolicitarea unor servicii, ineficienþaaltora ºi orientarea excesivã spre serviciile intraspitaliceºtiîn detrimentul celor ambulatorii ºi comunitare.

În acest context se vor urmãri:Ñ dezvoltarea unor servicii medicale integrate (asis-

tenþã primarã, de specialitate în ambulator, spital ºi deurgenþã) în scopul creºterii calitãþii îngrijirilor, al unuirãspuns mai eficient la solicitãrile consumatorilor, precum ºi

al realizãrii raportului cost/eficienþã corespunzãtor. Pentruameliorarea indicatorilor de mortalitate ºi morbiditate înpopulaþia generalã se vor aplica 32 de programe naþionaleºi se va dezvolta reþeaua serviciilor de sãnãtate publicãprin schimbarea raportului sectoarelor spitalicesc/extraspitali-cesc.

Statul, prin reprezentanþii sãi, trebuie sã fie un garant almodului de dezvoltare ºi supraveghere a asistenþei medi-cale în România pentru toate categoriile de cetãþeni (dinmediul urban ºi rural, copii, bãtrâni, salariaþi, ºomeri, defa-vorizaþi social, persoane cu venituri modeste sau fãrã veni-turi).

Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei va emite ºi va aplica actenormative care sã înlocuiascã sistemul centralizat ºi decomandã printr-un sistem descentralizat ºi eficient în favoa-rea cetãþeanului, sistem care sã defineascã relaþia dintreautoritãþile centrale ºi cele locale. Creºterea autonomieiserviciilor de sãnãtate va stimula competiþia ºi calitatea ser-viciilor medicale. Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei va fi fermºi corect, restabilind autoritatea instituþiei de stat, dez-voltând strategia ºi punând în practicã politica Guvernuluiîn domeniul sãnãtãþii populaþiei prin aplicarea principiilormoderne de satisfacere a asistenþei medicale, de protecþieºi susþinere a stãrii de sãnãtate colective ºi individuale.

Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei îºi pãstreazã responsabili-tatea gestionãrii de fonduri pentru:

¥ gestionarea alocãrii bugetare pentru sãnãtate;¥ gestionarea programelor de sãnãtate de importanþã

naþionalã;¥ reglementarea sectorului de sãnãtate public ºi privat;¥ realizarea cercetãrii privind politica sanitarã;Ñ finanþarea clãdirilor ºi a echipamentelor de înaltã per-

formanþã;¥ dezvoltarea capacitãþii manageriale;Ñ crearea unui sistem pluralist de finanþare a activitãþii

medicale, compus din resurse publice ºi privateSistemul se va baza pe ºanse egale pentru servicii

medicale ºi va asigura echitabil problema plãþilor serviciilorprestate. Modalitãþile de platã vor fi fãcute cunoscute între-gii populaþii. Finanþarea sistemului de sãnãtate se va facedin fondurile asigurãrilor ºi din plãþile pacienþilor. Bugetul destat va finanþa programele medicale naþionale ºi investiþiileîn spitale, construcþii ºi echipamente de înaltã performanþã.Fondurile de asigurãri de sãnãtate vor finanþa serviciile desãnãtate (primarã, ambulatorie, spitaliceascã, de urgenþã,stomatologicã, reabilitare, produse farmaceutice compen-sate). Pacientul va contribui parþial la plata unor serviciimedicale ºi integral la plata altor servicii medicale, precumºi la cea a medicamentelor compensate.

Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate, furnizoareaprincipalã de resurse financiare pentru serviciile medicale,va defini clar pachetul de servicii de sãnãtate oferitpopulaþiei, va stabili drepturile pacienþilor, va spori calitateaasistenþei medicale prin impunerea de standarde de cali-tate, va raþionaliza serviciile medicale inevitabile într-un sis-tem bugetar limitat, va sprijini descentralizarea ºi creºtereaactului managerial central ºi local.

Se are în vedere dezvoltarea unui model de alocareobiectivã a fondurilor existente în sistem cãtre spitale, înfuncþie de caracteristicile spitalului ºi ale patologieipacienþilor trataþi de fiecare spital. Sistemul de finanþarepropus va utiliza o metodã Ñ testatã ºi utilizatã în multeþãri dezvoltate Ñ bazatã pe sistemul grupelor de diagnostic(Diagnostic Related Groups Ñ DRG);

Ñ dezvoltarea ºi consolidarea acþiunii de privatizare, înspecial a activitãþii medicale ºi farmaceutice, precum ºi


începerea privatizãrii unitãþilor medicale ambulatorii de spe-cialitate ºi spitaliceºti. Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei va ela-bora pânã la 15 mai 2001 o strategie de privatizare aunitãþilor medicale ambulatorii de specialitate ºi spitaliceºti,þinând seama de specificul perioadei de tranziþie în care segãseºte România ºi de nivelul sãu de dezvoltare econo-micã, în corelare cu nivelul de venituri ale populaþiei.

Realizarea procesului de privatizare va avea loc, în pri-mul rând, prin modificarea legii proprietãþii publice ºi trece-rea spitalelor ºi ambulatoriilor de specialitate dinproprietatea publicã în proprietatea privatã a statului.Totodatã vor fi susþinute ºi alte forme de privatizare, pre-cum asocierea investiþionalã ºi concesiunea, cu pãstrareaobiectului de activitate Ñ asistenþa medicalã.;

Ñ crearea condiþiilor legale pentru înfiinþarea caselor deasigurãri de sãnãtate private cu acces neîngrãdit, ceea ceva permite gãsirea unor noi surse de finanþare, realizareaprincipiului de universalitate, de solidaritate, de subsidiari-tate, de echitate ºi de autonomie a asistenþei sanitare dinRomânia;

Ñ definirea precisã a rolului Colegiului Medicilor dinRomânia, al Colegiului Farmaciºtilor din România ºi alColegiului Asistenþilor Medicali prin concentrarea pe acti-vitãþi profesionale. Activitatea colegiilor va fi independentãatât faþã de administraþia de stat, localã ºi centralã, cât ºifaþã de partidele politice.

Aceste colegii vor oferi garanþii societãþii civile ºi statuluiprivind practicarea riguroasã a profesiei de medic, farma-cist ºi asistent medical la un nivel profesional ºi moral ire-proºabil;

Ñ elaborarea statutului medicului, statutului farmacis-tului, statutului cadrului medical auxiliar ºi a raporturiloracestora în societate (cu poliþia, justiþia, biserica), astfelîncât sã se asigure acestor profesii (medic, farmacist, asis-tent medical) locul onorabil pe care îl meritã;

Ñ învãþãmântul medical va avea responsabilitãþi con-tractuale, cu programe de pregãtire profesionalã la cel maiînalt standard internaþional, atât în ceea ce priveºte parteateoreticã, cât ºi în ceea ce priveºte calificarea practicã.Anual se va stabili numãrul posibil ºi necesar de medicicare pot fi formaþi, se va hotãrî numãrul optim de studenþipentru fiecare facultate, crescând numãrul de absolvenþi demedicinã generalã, ºtiut fiind faptul cã în prezent înRomânia densitatea medicilor este de 17/10.000 de locui-tori, faþã de densitatea medie din Europa de 28Ñ29/1.000de locuitori. Vor fi stabilite criterii clare privind acreditareaînvãþãmântului medical privat. Facultatea de medicinã vadispune de acreditãrile academice necesare, care sebazeazã numai pe învãþãmântul metodic, cercetare ºi pe obazã materialã adecvatã.

Introducerea �numerus claususÒ pentru stabilirea necesa-rului de medici va putea asigura o dispersie unitarã aabsolvenþilor în teritoriu, evitându-se astfel apariþia ºomerilorîn medicinã.

Spitalele din România vor fi înfrãþite cu spitale dinUniunea Europeanã ºi S.U.A., facilitând astfel schimburi despecialiºti, crearea de colective mixte de cercetare, carevor duce implicit la îmbunãtãþirea actului medical;

Ñ elaborarea de cãtre Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei ºiMinisterul Industriei ºi Energiei pânã la 15 mai 2001 a unuiprogram complex bazat pe principii moderne de producþie,elaborate de organe specializate europene ºi adoptate deAgenþia Naþionalã a Medicamentului, prin care sã se asi-gure, pe de o parte, necesarul sectorului de sãnãtate ºi,pe de altã parte, stimularea producþiei autohtone de apara-turã ºi instrumentar medical modern ºi competitiv, se va

face prin acordarea de facilitãþi financiare ºi fiscale pro-ducãtorilor. Atât produsele farmaceutice româneºti, cât ºiaparatura ºi instrumentarul medical vor fi achiziþionate cuprioritate de unitãþile sanitare, în condiþii de competitivitate.

O acþiune importantã în acest sector constã în reorgani-zarea sistemului de control al produselor farmaceutice, bio-logice, de uz uman ºi sanguine, precum ºi în dezvoltareadomeniului farmacologiei clinice;

Ñ acordarea de cãtre stat a unor facilitãþi pentru accesla credite ieftine medicilor ºi farmaciºtilor, realizându-secadrul legal pentru acordarea de facilitãþi fiscale ºi financi-are pe termen lung pentru practica medicalã ºi farmaceu-ticã privatã, în scopul înfiinþãrii de cabinete medicaleparticulare pentru asigurarea asistenþei medicale primare,precum ºi a unor unitãþi sanitare pentru asistenþã medicalãambulatorie ºi spitaliceascã.

O preocupare specialã va consta în introducerea siste-melor de finanþare tip leasing ºi a microcreditelor. Utilizareafondului de rezervã al Casei Naþionale de Asigurãri deSãnãtate ca un revolving-fund, pentru finanþarea acestoroperaþiuni, fãrã a se solicita medicilor garanþii materiale saupatrimoniale, va impulsiona achiziþionarea de echipamentenoi în sistemul public ºi privat;

Ñ atragerea personalului medical superior ºi mediu înzone izolate sau defavorizate prin oferirea unor facilitãþi(salarii substanþial majorate, sedii pentru dispensar cudotãri corespunzãtoare cu aparaturã, echipamente ºi mate-riale sanitare ºi cu mijloace de transport adecvate zonei,locuinþã ºi teren agricol în folosinþã, precum ºi condiþiiavantajoase pentru pensionare). Se vor iniþia negocieri pen-tru obþinerea sprijinului Bãncii Mondiale în vederea dotãriicu echipamente a dispensarelor fãrã medic din zoneledefavorizate. În cele 299 de comune în care existã dispen-sare fãrã medic, cu sprijinul autoritãþilor locale se vor rea-liza reabilitãrile fizice necesare pentru a se creaposibilitatea introducerii echipamentelor achiziþionate înspaþii adecvate;

Ñ salarizarea personalului sanitar superior ºi mediuatât în medicina primarã, cât ºi în cea de specialitate se vaface în funcþie de prestaþiile efectuate, de eficienþa ºi cali-tatea actului medical, indiferent de statutul public sau pri-vat al furnizorului. Se vor introduce mecanisme de platã(plata per capita, per act sau combinarea celor douãmodalitãþi) care sã stimuleze furnizorii sã ofere serviciisanitare de calitate;

Ñ se va promova o nouã metodã de compensare amedicamentelor prin introducerea mai multor grupe demedicamente compensate, în funcþie de categoriile de boli.În acest scop se va utiliza practica Organizaþiei Mondiale aSãnãtãþii privind elaborarea listei de medicamente compen-sate, urmãrindu-se totodatã promovarea în aceastã listã aproduselor din oferta internã. De asemenea, se va intro-duce un program gratuit, coerent de contracepþie în dome-niul sãnãtãþii reproducerii, pentru prevenirea sarcinilornedorite ºi scãderea numãrului de avorturi ºi acomplicaþiilor ce rezultã din acestea;

Ñ acordarea gratuitã de lapte praf din producþiainternã copiilor în vârstã de 0Ñ1 an. Aceastã acþiune, aso-ciatã cu imunizarea completã a copiilor, va avea ca rezul-tat reducerea morbiditãþii ºi mortalitãþii juvenile,constituindu-se ca un fundament al medicinei preventive;

Ñ reorganizarea asistenþei medico-chirurgicale deurgenþã prin crearea progresivã a unor centre cu dotaretehnico-medicalã specificã, mijloace de transport ºi comuni-care adecvate, cu arondare pe o razã de maximum


25 km. Serviciile oferite de asistenþa medicalã de urgenþãvor fi renumerate cu un spor faþã de alte servicii medicale.Asistenþa medicalã de urgenþã va organiza ºi programe deacþiune în comun cu primãriile, poliþia, pompierii, apãrareacivilã.

Ñ Reorganizarea pe principiul competenþei ºi al efi-cienþei a asistenþei medicale ambulatorii de specialitateacordate în oraºe de centrale de diagnostic ºi tratament ºicrearea la nivel rural a unor centre de asistenþã medicalãdotate cu mijloace de evacuare medicalizat. În acest con-text se vor asigura:

Ñ îmbunãtãþirea eficienþei ºi calitãþii serviciilor medicaleprin restructurarea ºi reorientarea lor, cu scopul de arãspunde necesitãþilor de îngrijire a populaþiei;

Ñ introducerea conceptului de cost-eficienþã, prin orga-nizarea unor servicii medicale integrate;

Ñ creºterea rolului medicinei preventive ºi a promovãriisãnãtãþii.

Ñ Renovarea, modernizarea ºi dotarea cu aparaturã deînaltã performanþã a spitalelor reprezentative, precum ºicrearea condiþiilor pentru activitãþi medicale civilizate întoate spitalele þãrii. Se vor crea servicii de asistenþã spita-liceascã de scurtã duratã (o zi).

Ñ Înfiinþarea de spitale-centre medico-sociale pentrupersoane sãrace cu venituri sub limita existenþei ºi pentrucele care nu plãtesc asigurãri sociale de sãnãtate, precumºi înfiinþarea de spitale-cãmin pentru persoanele în vârstã,bolnave ºi fãrã aparþinãtori. Înfiinþarea acestor centremedico-sociale se va realiza prin reorganizarea unitãþilorspitaliceºti disponibilizate de cãtre Ministerul Sãnãtãþii ºiFamiliei. Activitatea în centrele medico-sociale se va finanþadin fonduri de la Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale,asistenþa medicalã fiind asiguratã de Ministerul Sãnãtãþii ºiFamiliei ºi de casele de asigurãri de sãnãtate. Prin colabo-rare cu O.N.G.-uri din Europa ºi S.U.A. ºi prin creareaunui cadru legislativ adecvat, asistenþa medico-socialã înaceste centre se va putea realiza la standardeinternaþionale.

Ñ Acordarea de asistenþã medicalã gratuitã elevilor ºistudenþilor prin angajarea de cãtre Ministerul Educaþiei ºiCercetãrii a medicilor de medicinã generalã, care vorîncheia contracte cu Casa Naþionalã de Asigurãri Socialede Sãnãtate. Prin aceasta se faciliteazã accesul la asis-tenþa medicalã ºi, în caz de nevoie, internarea în orice uni-tate spitaliceascã.

5.2. Politica familialãPolitica familialã se axeazã pe trei direcþii fundamentale:

familiile cu copii mici; cãsãtoriile ºi relaþiile intrafamiliale;echilibrul între muncã ºi familie.

Mãsurile avute în vedere sunt:Ñ Crearea unei reþele de oficii pentru asistenþa fami-

lialã, în vederea susþinerii ºi întãririi familiei ca entitate fun-damentalã a societãþii, prin:

¥ asistenþa familialã, care include ºi sprijin financiar ºiservicii de suport al relaþiilor intra- ºi interfamiliale;

¥ Programul Naþional de Planificare Familialã, care con-tribuie la îmbunãtãþirea asistenþei acordate mamei ºi copilu-lui, ce va include activitãþi de informare, educare ºicomunicare, formarea profesionalã a personalului medical,întãrindu-se astfel, îndeosebi în zonele izolate, serviciile desãnãtate a reproducerii;

¥ sprijinirea comunitãþilor de a-ºi crea propriile lor capa-citãþi care sã rezolve problemele locale;

¥ furnizarea de servicii de consultanþã ºi consiliere fami-liilor în dificultate.

Ñ Efectuarea de campanii de informare a pãrinþilor asu-pra modului de abordare a principalelor evenimente ce sur-vin în viaþa de familie.

Ñ Asigurarea comunicãrii între familii ºi serviciile comu-nitare, precum ºi facilitarea legãturilor ºi cunoaºterii reci-proce a membrilor comunitãþii.

Ñ Identificarea familiilor la risc ºi acordarea asistenþeinecesare cât mai precoce.

Prin programul sãu Guvernul va aplica mãsuri pentrucrearea unui sistem real ºi eficient de protecþie a familiei,într-o abordare complexã care vizeazã reforma întreguluidomeniu de protecþie socialã.

Principalele mãsuri necesare în vederea implementãriidepline a prevederilor directivelor comunitare:

Ñ mãsuri de informare ºi conºtientizare a angajaþilor,patronilor, sindicatelor ºi funcþionarilor publici cu responsa-bilitãþi în domeniul de aplicare a legislaþiei muncii, asupraprevederilor legislaþiei naþionale corespondente actuluicomunitar;

Ñ mãsuri pentru adoptarea ºi urgentarea aplicãriiPlanului naþional de acþiune pentru egalitatea de ºanseîntre femei ºi bãrbaþi;

Ñ modificarea proiectului legii egalitãþii ºanselor ºi rein-troducerea lui în procedurile parlamentare, în urmaadoptãrii Ordonanþei Guvernului nr. 137/2000 pentru preve-nirea ºi sancþionarea tuturor formelor de discriminare, carea preluat mare parte din prevederile proiectului iniþial;

Ñ aplicarea principiului egalitãþii de tratament întrebãrbaþi ºi femei în privinþa accesului la angajare, formareprofesionalã ºi promovare, a condiþiilor de muncã;

Ñ constituirea Agenþiei Naþionale pentru Egalitatea deªanse, organism independent de promovare a principiuluiegalitãþii de tratament între bãrbaþi ºi femei, având rol demonitorizare a aplicãrii prevederilor directivelor comunitare;

Ñ elaborarea proiectului de lege privind protecþia mater-nitãþii;

Ñ asigurarea respectãrii drepturilor sociale în conformi-tate cu prevederile Cartei Sociale Europene, revizuite.

În acest context stabilirea unui cadru unic de organizarea sistemului de asistenþã familialã ºi socialã, a modalitãþilorde finanþare, a tipurilor de prestaþii reprezintã, pe termenmediu, obiective majore ale reformei în domeniul asistenþeisociale.

În România integritatea principiului egalitãþii de tratamentîntre femei ºi bãrbaþi nu presupune cheltuieli suplimentarefaþã de cele necesare aplicãrii prevederilor actelor norma-tive curente a cãror influenþã bugetarã este evaluatã ºiprevãzutã de Guvern; dezvoltarea capacitãþii instituþionalepresupune însã cheltuieli bugetare ºi extrabugetare ce potfi acoperite din programe de cooperare internaþionalã pen-tru care Guvernul României ºi-a arãtat disponibilitatea departicipare.

5.3. Obiective strategice pentru protecþia copiluluiProtecþia drepturilor tuturor copiilor din România trebuie

susþinutã ferm ºi fãrã echivoc, iar sãnãtatea ºi bunãstarealor va fi o prioritate a Programului de guvernare. În acestscop se va promova un sistem global, unitar, modern ºidurabil, care sã þinã cont de standardele europene.

În acest context se vor urmãri:Ñ elaborarea ºi promovarea unui program naþional de

educaþie publicã cu privire la responsabilitatea familiei, rolulacesteia în creºterea ºi educarea copiilor, finanþat deComisia Europeanã;

Ñ introducerea unui capitol bugetar (10 milioane dolari,pentru o perioadã de 2 ani), care sã susþinã desfãºurarea


unui program referitor la sãnãtatea copiilor români, în par-teneriat cu Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii;

Ñ implementarea unui program în valoare de 27 mili-oane euro, autorizat de Grupul de nivel înalt al donatorilorinternaþionali ºi finanþat de Comisia Europeanã;

Ñ asigurarea din bugetul de stat a 500 mii dolari pe operioadã de 4 ani pentru audit, precum ºi pentru alte pro-grame de bunãstare a copiilor;

Ñ crearea unui sistem legislativ unitar cu privire la pro-tecþia drepturilor copilului, justiþia juvenilã ºiresponsabilitãþile organizaþiilor neguvernamentale cu acti-vitãþi în domeniu, în concordanþã cu Convenþia O.N.U. cuprivire la drepturile copilului ºi cu principiile stabilite prinConvenþia de la Haga;

Ñ reformarea sistemului de justiþie în vederea creãriiunui sistem juridic de protecþie a copilului ºi asigurareainvestigãrii tuturor delictelor cu privire la copii de cãtreorganele de urmãrire penalã, acolo unde este necesar;

Ñ intensificarea mãsurilor pentru combaterea crimeiorganizate, cu referire specialã la traficul de copii;

Ñ reanalizarea de fond, la recomandarea ParlamentuluiEuropean, a regimului adopþiilor internaþionale.

Având în vedere responsabilitatea statului în protecþiacopiilor în dificultate ºi þinând seama de criteriile stabilitede Consiliul European de la Copenhaga ºi prin RezoluþiaParlamentului European cu privire la aderarea României laUniunea Europeanã, o atenþie prioritarã va fi acordatã asi-gurãrii ºi respectãrii drepturilor acestor copii, urmãrindu-sescoaterea lor din �conul de umbrãÒ în care se aflã ºi pla-sarea într-o zonã de interes special, acordarea de ºanseegale cu ceilalþi copii la educaþie, integrare socialã ºi spe-ranþã.

Guvernul va sprijini activitatea Grupului la nivel înalt aldonatorilor internaþionali, stabilit pentru promovarea ºiimplementarea unei abordãri coordonate privind protecþiacopilului sub coordonarea primului-ministru ºi a raportuluiParlamentului European pentru România.

Se va asigura, în parteneriat cu Delegaþia ComisieiEuropene în România, implementarea Programului PHARE,de 25 milioane euro, intitulat �Copiii mai întâiÒ.

Mãsurile de urgenþã pentru restructurarea sistemuluide protecþie a copilului în dificultate sunt:

Ñ elaborarea pânã la 25 februarie 2001 a unei noistrategii în domeniul protecþiei copilului;

Ñ integrarea politicilor de protecþie a copilului în ansam-blul general al politicilor sociale, astfel încât sã se asigurecã prestaþiile sociale contribuie la sprijinirea familiilor încreºterea ºi îngrijirea propriilor copii;

Ñ întãrirea capacitãþii instituþionale la nivel central, princrearea unei autoritãþi naþionale cu atribuþii în elaborarea,coordonarea ºi controlul implementãrii politicilor de protecþiea drepturilor copilului ºi de adopþie;

Ñ întãrirea capacitãþii instituþionale a autoritãþiloradministraþiei publice locale, în vederea diversificãrii acti-vitãþilor de protecþie a copilului, care sã permitã dezvoltareaacestuia într-un mediu familial, beneficiind de o îngrijirepersonalizatã ºi adecvatã nevoilor sale;

Ñ promovarea parteneriatului dintre autoritãþile adminis-traþiei publice locale ºi societatea civilã, în vederea folosiriiresurselor tuturor actorilor publici sau privaþi cuactivitãþi/atribuþii în domeniul protecþiei copilului;

Ñ dezvoltarea ºi diversificarea de servicii alternative,într-un sistem integrat de servicii comunitare, care sã punãaccent cu precãdere pe prevenirea ºi reducerea abandonu-lui ºi a instituþionalizãrii copilului, cu începere dinsemestrul I al anului 2001, astfel încât sã se ajungã la

sfârºitul anului 2002 ca numãrul acestora sã fie de celpuþin 250;

Ñ diversificarea modalitãþilor de sprijin acordat familiiloraflate în situaþii de risc, în vederea prevenirii abandonuluiºi instituþionalizãrii copilului, incluzând ºi servicii medicalecorespunzãtoare;

Ñ restructurarea pânã la sfârºitul anului 2002 a unuinumãr de cel puþin 40 de instituþii de tip rezidenþial pentruprotecþia copilului, prin crearea de aºezãminte de tip fami-lial ºi dezvoltarea de programe de integrare a copiilorinstituþionalizaþi în familia naturalã sau substitutivã;

Ñ mediatizarea ºi promovarea plasamentului familial ºidezvoltarea în paralel a serviciilor de susþinere a copiluluiºi a familiei de plasament;

Ñ dezvoltarea unei reþele de lucrãtori sociali la nivelulcomunitãþii locale, care sã aibã posibilitatea identificãrii mairapide a situaþiilor care ar putea periclita dezvoltarea fizicã,psihicã sau moralã a copilului;

Ñ elaborarea de standarde de calitate pentu toate tipu-rile de servicii alternative de protecþie a copilului, concomi-tent cu stabilirea unui sistem de acreditare a tuturorfurnizorilor de servicii, ai cãror beneficiari sunt copiii în difi-cultate ºi familiile lor;

Ñ dezvoltarea ºi implementarea, ca obiectiv permanent,de programe de formare a personalului implicat în protecþiacopilului, în vederea atingerii standardelor de calitate defi-nite pentru fiecare tip de serviciu;

Ñ reconsiderarea, în regim de urgenþã, a procedurilorprivind adopþia, ca mãsurã de protecþie a copilului, în vede-rea promovãrii adopþiei naþionale ºi a mãsurilor alternativede susþinere a copilului în familie;

Ñ elaborarea ºi implementarea de programe specificede informare sistematicã a opiniei publice asupra efectelorabandonului ºi instituþionalizãrii copilului, asupra importanþeicreºterii ºi educãrii acestuia într-un mediu familial;

Ñ dezvoltarea de programe, cu obiective specifice pen-tru urmãtorii 2 ani, asigurate cu fonduri de sprijinire ºirecuperare a copilului ºi a adolescenþilor cu handicap, încontextul lor familial ºi comunitar;

Ñ demararea imediatã de programe de orientare socio-profesionalã pentru tinerii de peste 18 ani care pãrãsesccentrele de plasament ºi corelarea acestora cu alte pro-grame de dezvoltare regionalã;

Ñ iniþierea unor proiecte care sã cuprindã mãsuri deprevenire ºi intervenþie eficientã în cazurile de abuz ºi deneglijare a copilului, inclusiv în familie, prin crearea cadruluilegislativ corespunzãtor;

Ñ sprijinirea programelor de educaþie sexualã ºi planifi-carea familialã a adolescenþilor din centrele de plasament,luându-se în considerare caracteristicile psihice, comporta-mentale ºi statutul social ale acestor tineri;

Ñ îmbunãtãþirea percepþiilor ºi ameliorarea prejudecãþilorcu privire la copiii infectaþi HIV, cu handicap, rromi, refu-giaþi.

CAPITOLUL VIEducaþia, cercetarea ºi cultura Ñ factori

strategici ai dezvoltãrii6.1. Educaþia Ñ prioritate naþionalãGuvernul României considerã cã, pentru domeniul

educaþiei ºi cercetãrii ºtiinþifice, România trebuie sã seangajeze hotãrât pe direcþia aleasã de þãrile dezvoltate.Toate societãþile, inclusiv cele mai dezvoltate, se aflã astãziîntr-o mare tranziþie istoricã, ce se va întinde pe mai multedecenii, prin care se înfãptuieºte trecerea de la civilizaþia


de tip industrial la societatea postindustrialã, informaþionalã,intelectualã ºi cultural-intensivã. România trebuie sãrãspundã concomitent provocãrilor reformei interne ºisfidãrilor pe care le implicã acomodarea cu noile tendinþeale civilizaþiei pe plan mondial.

România intrã în competiþia istoricã pentru dezvoltare,având un potenþial deosebit sub raport cultural, ºtiinþific ºiuman. Relansarea economicã va permite alocarea unorresurse sporite pentru culturã, sãnãtate, învãþãmânt ºi cer-cetare ºtiinþificã. În felul acesta România se va situa înacord cu noile tendinþe ce se afirmã pe plan mondial.

Programul guvernamental îºi bazeazã strategia de dez-voltare pe forþa creatoare a intelectualitãþii, care are dejucat un rol esenþial în tranziþia spre un nou model desocietate. Produsele viitorului vor încorpora o tot maiintensã componentã intelectualã, de gândire ºi creaþie, înacord cu exigenþele societãþii informaþionale, cultural-inten-sive.

Strategia formãrii ºi reformãrii resurselor umane consti-tuie punctul de pornire a politicilor de modernizare econo-mico-socialã a României. Politicile educaþionale pe care leva promova Guvernul României au ca obiectiv principalînvãþãmântul însuºi, cu implicarea actorilor principali aiprocesului didactic.

Investiþia în educaþie ºi în formarea oamenilor este ceamai rentabilã pentru dezvoltarea unei societãþi pe termenlung. De aceea instituþiile de învãþãmânt ºi educaþie, pre-cum ºi cele de cercetare ºtiinþificã sunt privite ca instituþiistrategice pentru destinul naþional.

Programul de guvernare porneºte de la ideea cã perfor-manþele noastre vor fi determinate în primul rând de com-petenþa ºi pregãtirea oamenilor, de felul lor de a munci, decapacitatea structurilor instituþionale de a valorifica eficientacest potenþial.

Educaþia este factorul strategic al dezvoltãrii de per-spectivã ºi ea priveºte modelarea multidimensionalã ºi anti-cipativã a factorului uman.

Schimbãrile din sistemul de educaþie vor avea efecte întoate componentele societãþii, fiind pârghia hotãrâtoare pen-tru trecerea la un nou tip de societate. Oamenii suntchemaþi sã înveþe permanent, sã înveþe sã îºi ameliorezeprin forþe proprii condiþiile de viaþã, sã îºi proiecteze viitorulcu luciditate ºi îndrãznealã.

Pentru a se putea înscrie în noul orizont al civilizaþieipostindustriale România trebuie sã îºi reactiveze potenþialulcreator de care dispune, forþa intelectualã ºi resurselemorale ale societãþii, dorinþa de afirmare ºi spiritul deiniþiativã ale tineretului, sistemul de educaþie ºi celelaltecalitãþi ale factorului uman.

Sistemul de învãþãmânt este apreciat de GuvernulP.D.S.R. ca o prioritate naþionalã care trebuie sã sebucure de o atenþie specialã în politica de dezvoltare petermen lung.

În scopul racordãrii sale la cerinþele contemporane suntprevãzute acþiuni pentru:

Ñ consolidarea rolului ºcolii ca principalã instituþie deeducaþie ºi învãþãmânt;

Ñ asimilarea limbajului informatic. Acest program, cepriveºte o nouã �alfabetizareÒ a populaþiei, reprezintã poartade intrare în civilizaþia lumii de mâine. Va fi susþinut unprogram minimal pe baza cãruia, în câþiva ani, fiecareºcoalã sã fie echipatã cu calculatoare cu acces la Internetºi cu baza necesarã pentru acest tip de instrucþie. Se vorachiziþiona, în perioada 2000Ñ2004, 500.000 de calcula-toare realizate în producþia internã;

Ñ asigurarea condiþiilor pentru învãþarea ºi utilizarea flu-entã, în primul rând de cãtre tineret, a douã limbi de cir-culaþie internaþionalã. Aceastã condiþie este indispensabilãpentru o comunicare eficientã în lumea de azi ºi pentruaccesul la informaþie;

Ñ asimilarea temeinicã a limbajelor artistice care audevenit componente obligatorii ale vieþii sociale ºi ale dez-voltãrii contemporane, mai ales în sectoarele de vârf alesocietãþii informaþionale;

Ñ aprofundarea studiului limbii, istoriei ºi civilizaþieiromâne, ca elemente fundamentale pentru pãstrarea iden-titãþii naþionale, în contextul integrãrii noastre europene ºial globalizãrii, caracteristici majore ale proceselor contem-porane.

Programul de guvernare în acest domeniu se concen-treazã asupra urmãtorilor factori decisivi: educaþia de bazãpentru toþi; capacitatea de autoperfecþionare a sistemuluieducaþional; învãþãmântul superior ºi cercetareaºtiinþificã; educaþia permanentã într-o societateeducaþionalã.

Într-o asemenea perspectivã educaþia ºi cercetareaºtiinþificã nu sunt considerate instituþii �de consumÒ, cifactori de multiplicare ºi de dezvoltare a resurselor.

Conform principiului educaþiei de bazã pentru toþi fiecarepersoanã (copil, tânãr sau adult) trebuie sã beneficieze deo instruire adecvatã nevoilor sale fundamentale de învãþare(scriere, exprimare uzualã, calcul aritmetic, rezolvare deprobleme, cunoºtinþe, deprinderi, aptitudini etc.).

Din acest motiv educaþia de bazã este consideratã caun fundament al întregului edificiu cultural, profesional ºicivic al personalitãþii umane. Educaþia de bazã nu este unfenomen natural care se produce de la sine, o datã cudezvoltarea fiziologicã a individului. Aceasta este un impor-tant factor de proces cultural, cu mari implicaþii pentru sta-rea generalã a resurselor umane ale unei naþiuni, care vafi realizat printr-o politicã coerentã ºi prin mijloace adec-vate.

Întrucât educaþia de bazã ºi componentele care oalcãtuiesc evolueazã continuu, programele din acest dome-niu vor fi actualizate permanent ºi adaptate diverºilor bene-ficiari: copiii preºcolari, elevii din ciclul primar, tineriianalfabeþi, adulþii cu o formare incompletã sau inadecvatã,persoanele expuse la ºomaj ºi excludere socialã.

Întrucât, din cauza condiþiilor de viaþã, unele categorii depopulaþie (persoane cu nevoi speciale; minoritãþi culturale;persoane care locuiesc în zone defavorizate; tinerii ºiadulþii analfabeþi; populaþiile migratoare; persoane fãrãadãpost stabil; copiii strãzii; persoanele private temporar delibertate; ºomerii pe termen lung; imigranþii; refugiaþii derãzboi sau în urma calamitãþilor naturale) nu au acces laeducaþia de bazã, acestea vor beneficia de programe deprotecþie ºi susþinere educaþionalã:

Ñ programe speciale de educaþie pentru persoane cuhandicap;

Ñ programe compensatorii pentru persoanele exclusede la viaþa socialã normalã;

Ñ programe intensive de prevenire a abandonuluiºcolar;

Ñ programe de generalizare a învãþãmântului preºcolar; Ñ programe pentru cea de-a doua ºansã pentru tinerii

ºi adulþii cu o instruire incompletã; Ñ programe de susþinere a limbilor ºi culturilor minori-

tare; Ñ programe de dezvoltare a zonelor defavorizate; Ñ programe de reinserþie pentru persoanele marginali-

zate sau excluse social.


Educaþia de bazã pentru toþi se va realiza prin: Ñ refacerea echitãþii în educaþie, mult afectatã de

degradarea condiþiilor de viaþã, de accentuareadiscrepanþelor social-economice, de segmentarea liantuluisocial ºi de declinul general al serviciilor publice;

Ñ ameliorarea calitãþii învãþãmântului, astfel încât sã seajungã la standardele de performanþã ale þãrilor din U.E. ºiO.E.C.D.;

Ñ formarea competenþelor de bazã pentru toþi (copii,tineri, adulþi), astfel încât pregãtirea profesionalã ulterioarãºi participarea la viaþa activã sã se bazeze pe un edificiucultural autentic;

Ñ relansarea educaþiei în mediul rural ºi în zoneledefavorizate;

Ñ asigurarea unor programe de educaþie compensatoriesau pentru cea de-a doua ºansã pentru cei care au fostexcluºi momentan din sistemul formal al educaþiei de bazã.

Ansamblul mãsurilor de realizare a standardelor de inte-grare europeanã ºi de creºtere a competitivitãþii forþei demuncã din România porneºte de la performanþele superi-oare ale învãþãrii. Din acest motiv ameliorareaperformanþelor generale ale tuturor elevilor ºi studenþiloreste o prioritate majorã a Programului de guvernare ºi dez-voltare a resurselor umane.

În aceastã perspectivã sunt prevãzute urmãtoareleacþiuni:

Ñ stimularea motivaþiei elevilor ºi studenþilor, asociereaacestora la organizarea ºi gestionarea procesului deînvãþare;

Ñ antrenarea elevilor în activitãþi culturale ºi sportiveextraºcolare;

Ñ subvenþionarea de la bugetul de stat a întreþinerii întabere ºcolare a elevilor din învãþãmântul obligatoriu pro-veniþi din familii ale cãror venituri se situeazã sub douãsalarii medii pe economie;

Ñ punerea accentului pe rezultatele pe termen lung, nupe performanþele utilizabile în prezent, exclusiv în mediulacademic (învãþare pentru notã, predare doar pentru exa-minare ºi memorizare, recursul dominant la procesele inte-lectuale cu reþinere scurtã);

Ñ eliminarea �ºcolii paraleleÒ;Ñ elaborarea de programe de prevenire a abandonului

ºi a insuccesului ºcolar;Ñ trecerea la un alt sistem de control al calitãþii în

învãþãmânt, prin evaluare formativã ºi examene centrate peperformanþe, nu pe reproducerea de cunoºtinþe;

Ñ formarea unor calificãri bazate pe competenþe reale,care sã conteze mai mult decât diplomele sau certificateleformale;

Ñ lansarea unui program naþional care sã permitã rea-lizarea anualã a 100 de sãli de sport.

Relansarea educaþiei în mediul rural vizeazã urmãtoa-rele obiective:

Ñ redimensionarea reþelei ºcolare;Ñ constituirea unei reþele de transport ºcolar (anual,

120 de localitãþi);Ñ asigurarea ºcolilor cu cadre didactice calificate;Ñ dotarea ºcolilor cu mijloace moderne de învãþãmânt,

cu reþele de informare ºi comunicare;Ñ dotarea bibliotecilor ºcolare.Învãþãmântul superior va avea o contribuþie directã

majorã la formarea resurselor umane.Pânã la formarea unei adevãrate pieþe a muncii, care

sã regleze relaþia cu oferta de absolvenþi calificaþi, suntnecesare mãsuri care sã limiteze ºi sã elimine în perspec-tivã pericolele date de ºomajul cadrelor calificate, emigra-rea masivã ºi subutilizarea profesionalã.

Folosind propriile capacitãþi de inovare ºi reformã,învãþãmântul superior va deveni o pârghie care sã deaimpuls societãþii româneºti, prin racordare la evoluþiile soci-ale ºi economice pe care sã le influenþeze ºi sã ledirecþioneze.

Acþiunile concrete ce se vor desfãºura în cadrul univer-sitãþilor, în scopul dezvoltãrii resurselor umane, sunt:

¥ adaptarea specializãrilor la nevoile de pe piaþa muncii;¥ dezvoltarea cercetãrii ºtiinþifice universitare;¥ încurajarea fluxului de revenire a tinerilor care studiazã

în strãinãtate;¥ integrarea universitãþilor particulare acreditate în siste-

mul de învãþãmânt superior românesc;¥ întãrirea parteneriatelor internaþionale;¥ stimularea unor noi forme universitare, precum ºi

învãþãmântul la distanþã.Pentru îmbunãtãþirea managementului resurselor didac-

tice ºi de cercetare din instituþiile de învãþãmânt superior,se au în vedere: asigurarea funcþionãrii optime a mecanis-melor de conducere a instituþiilor de învãþãmânt superior,în condiþii de autonomie universitarã ºi de gestionarefinanciarã ce solicitã creºterea resurselor extrabugetare;recrutarea de tineri preparatori ºi asistenþi universitari,prin dezvoltarea personalului didactic ºi de cercetare.Diversificarea instituþionalã ºi mai ales a fluxurilor stu-denþeºti ºi extinderea învãþãmântului la distanþã consacrãtipuri noi de studenþi ºi solicitã forme diferite de organi-zare ºi transmitere a cunoaºterii.

În cadrul programului de investiþii publice, începând cusemestrul II al anului 2001 vor fi abordate reamenajarea ºiconstrucþia de cãmine noi pentru studenþii din învãþãmântulde stat.

De asemenea, începând cu anul ºcolar 2001/2002, prinsubvenþii de la bugetul de stat se va acoperi o partereprezentând 20Ñ50% din plata cazãrii în cãmine a stu-denþilor din învãþãmântul de stat, în funcþie de venitul fami-lial.

Universitãþile vor fi sprijinite sã se apropie cât mai multde piaþa muncii, nu numai prin oferta de specialiºti, ci ºiprin realizarea de noi tehnologii sau echipamente ºi pro-duse de cercetare.

În consens cu �Cartea albã asupra educaþiei ºi formãriiÒ,elaboratã de Uniunea Europeanã, Programul guvernamen-tal situeazã pe un loc important realizarea �societãþiieducaþionaleÒ, care valorificã eficient resursele umane,prin: educaþie permanentã; creºterea rolului expertizei înluarea deciziilor; accesul generalizat la orice formã decunoaºtere; extinderea mijloacelor de comunicare; creºtereamotivaþiei individuale pentru învãþare ºi emancipare perso-nalã; participare civicã ºi responsabilitate socialã.

În mod tradiþional sistemul educativ din România este,în principal, un sistem de învãþãmânt. Societateaeducaþionalã din România se limiteazã, în prezent, în ceamai mare parte a sa, la posibilitãþile oferite de educaþiaformalã ºi formarea iniþialã. O datã ieºit din ºcoala gene-ralã sau dotat cu o diplomã individul era lãsat în voia sa,fãrã o ofertã adecvatã de educaþie permanentã. În acestecondiþii în România atât educaþia adulþilor, cât ºi educaþiainformalã (realizatã în afara instituþiilor de învãþãmânt) suntinsuficient dezvoltate.

Acest tip de societate (în Uniunea Europeanã denumit�Knowledge SocietyÒ) presupune noi demersuri de politicãeducaþionalã. Vechile paradigme ale învãþãmântului pentrutoþi ºi ale selecþiei prin excludere sunt înlocuite printr-opoliticã de conciliere a douã prioritãþi aparent incompatibile:educaþia pentru toþi ºi educaþia pentru fiecare.


În acest sens se vor iniþia ºi se vor dezvolta:Ñ accesul larg la servicii de educaþie ºi formare;Ñ educaþia pe toatã durata vieþii;Ñ extinderea funcþiei educative a societãþii la un

ansamblu de instituþii formative (ºcoala ºi universitatea, darºi mass-media, familia, comunitãþile, instituþiile, societãþilecomerciale, O.N.G.);

Ñ amânarea selecþiei ºi excluderii din sistemul deînvãþãmânt;

Ñ educaþia pe mãsurã, în funcþie de interese ºi aptitu-dini.

Programul de guvernare urmãreºte ca societatearomâneascã sã devinã o societate educaþionalã în sensuldefinit de Uniunea Europeanã. Pentru aceasta îºi propune:educaþia ca proprietate naþionalã; educaþia adulþilor ºiînvãþarea permanentã; coordonarea instituþionalã ºi politicã.De asemenea, se vor asigura refacerea ºi consolidareapoziþiei sociale a personalului din învãþãmânt, prin recu-noaºterea ºi stimularea materialã ºi moralã a valorilor.

Direcþiile de acþiune pentru asigurarea educaþiei perma-nente ºi construirea societãþii educaþionale sunt:

Ñ susþinerea adecvatã a sistemului educaþional (resursefinanciare, sprijin politic, susþinere publicã);

Ñ definirea cadrului legislativ pentru educaþia perma-nentã ºi educaþia adulþilor;

Ñ diversificarea ºi extinderea ofertei de educaþie per-manentã;

Ñ includerea educaþiei ºi formãrii ca o componentãnecesarã în toate programele de dezvoltare pe ansambluleconomiei ºi pe ramurile acesteia;

Ñ coordonarea instituþionalã a principalilor actori ai pro-ceselor educaþionale (instituþiile publice, societatea civilã,instituþiile politice, partenerii sociali, centre de inovare ºidezvoltare);

Ñ coordonarea programelor cu finanþare externã, astfelîncât sã se evite paralelismele, segmentarea pe proiectenesemnificative, dezacordurile metodologice ºi dependenþaexcesivã de resursele externe.

6.2. Cercetarea ºtiinþificãActivitatea de cercetare ºtiinþificã reprezintã cel mai înalt

mod de dezvoltare a resurselor umane, atât prin continuapregãtire/informare pe care o solicitã, cât ºi prin rezultateleobþinute.

Cu toate acestea, deºi indispensabilã pentru dezvoltareºi pentru rezolvarea problemelor globale ale societãþii, cer-cetarea ºtiinþificã a fost prima sacrificatã, fiind consideratãun lux în raport cu urgenþele momentului.

Direcþia principalã a Programului de guvernare în acestdomeniu o reprezintã crearea unui sistem naþional de cer-cetare-dezvoltare, ca factor de multiplicare a resurselor,capabil sã susþinã dezvoltarea societãþii româneºti.

Principalele direcþii de acþiune în acest domeniu sunturmãtoarele:

Ñ restructurarea sistemului naþional al cercetãriiºtiinþifice, prin definirea domeniilor strategice ºi finanþarea,cu prioritate, a cercetãrii în aceste domenii prin diversifica-rea surselor de finanþare ºi o mai bunã valorificare a rezul-tatelor cercetãrii ºi invenþiilor româneºti; asigurarea uneilegãturi mai strânse între cercetare ºi necesitãþile agenþiloreconomici;

Ñ adaptarea sistemului naþional de cercetare ºtiinþificãºi dezvoltare tehnologicã la cerinþele procesului de inte-grare în Uniunea Europeanã. Vor fi valorificate eficientoportunitãþile pe care le oferã programele comunitare îndomeniu, în vederea compatibilizãrii cu cerinþele societãþii

informaþionale. Eºalonarea în timp a prioritãþilor în acestdomeniu ºi repartizarea fondurilor bugetare vor urmãri con-solidarea legãturilor dintre sistemul cercetare-dezvoltare ºicerinþele progresului economic al þãrii, în scopul preluãriirapide de cãtre agenþii economici a rezultatelor cercetãrii-dezvoltãrii;

Ñ dotarea ºi informatizarea laboratoarelor, pentru a lesitua la niveluri comparabile cu cele similare din UniuneaEuropeanã. În Programul sectorial al domeniului respectivsunt prevãzute mãsuri care vor asigura transformarea unorcentre ºi institute în platforme performante de cercetare, cainstituþii de interes naþional, care sã dezvolte ºi sã valori-fice potenþialul de cercetare existent, sã limiteze pericoluldisipãrii lui în alte sectoare de activitate sau în afara þãrii;

Ñ pentru integrarea în structurile europene, se are învedere promovarea unor proiecte de colaborare ºi decreare, pe teritoriul României, a unor centre de cercetareºtiinþificã, în care se vor reuni echipe de specialiºti, dinþara noastrã ºi din þãri ale Uniunii Europene, în domenii încare existã o tradiþie ºtiinþificã valoroasã ºi sunt previzibileavantaje ºtiinþifice ºi economice pentru România, inclusivpentru conservarea sistemului ecologic naþional ºi valorifi-carea potenþialului natural al României;

Ñ dezvoltarea activitãþii de cercetare-dezvoltare tehnolo-gicã în plan regional, stimulându-se activitatea de inovareºi de valorificare a rezultatelor obþinute în centre teritorialeinterdisciplinare de cercetare-dezvoltare;

Ñ asigurarea interfeþei dintre cercetare ºi industrie, lanivel naþional ºi regional, prin dezvoltarea unei infrastructuriinstituþionale specifice, având menirea de a facilita transfe-rul ºi valorificarea în economie a rezultatelor obþinute prinProgramul naþional de cercetare-dezvoltare.

În vederea consolidãrii poziþiei socioprofesionale a cer-cetãtorilor ºi specialiºtilor P.D.S.R. va milita pentru stimula-rea materialã ºi moralã a valorilor, pentru adoptarea legiicercetãrii ºi statutului cercetãtorului ºi pentru revizuireasistemului de salarizare în domeniul cercetãrii ºtiinþifice.

Punerea în aplicare a Programului P.D.S.R. va asiguratrecerea efectivã a sistemului cercetãrii-dezvoltãrii din þaranoastrã la o structurã operaþionalã de tip european, capa-bilã sã asigure creºterea competitivitãþii noastre în acestdomeniu ºi punerea în valoare a potenþialului ºtiinþific decare dispunem.

Prin Programul de guvernare se propune, pe de oparte, eliminarea constrângerilor ºi surselor de blocaj ºi, pede altã parte, identificarea cãilor de ieºire din crizã. Înacest cadru, se vor pãstra ca instituþii publice numai insti-tutele de cercetare-dezvoltare cu activitate de prestigiu,reprezentative pentru domeniile respective, care vor fiperiodic acreditate.

În planul managementului cercetãrii se vor aplicamãsuri privind perfecþionarea managementului instituþional,prin: organizarea de programe specifice, inclusiv sub asis-tenþã tehnicã PHARE; selectarea prin concurs a manageri-lor (pentru institute ºi laboratoare) în institutele naþionale;evaluarea periodicã a managerilor.

Mãsurile din Programul de guvernare urmãresc cuprecãdere creºterea competenþei ºi eficienþei activitãþii decercetare-dezvoltare, prin:

Ñ obþinerea de rezultate de interes pentru beneficiariidin economie/societate;

Ñ corelarea tematicilor de cercetare cu finanþare de labuget cu strategia sectorialã pe termen mediu ºi lung;

Ñ promovarea parteneriatului între cercetãtori ºi benefi-ciari/utilizatori ai rezultatelor cercetãrii;


Ñ sprijinirea aplicãrii rezultatelor obþinute la benefi-ciari/utilizatori;

Ñ dezvoltarea resurselor umane prin: formare ºi per-fecþionare pentru ºi prin activitatea de cercetare-dezvoltare;formarea ºi perfecþionarea resurselor umane, astfel încât sãdevinã capabile sã utilizeze rezultatele cercetãrii ºi dez-voltãrii;

Ñ dezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare ºiformarea de centre de excelenþã în domenii prioritare;

Ñ dezvoltarea infrastructurii de inovare (oficii de inovareºi afaceri, centre de transfer tehnologic, oficii de informaretehnologicã);

Ñ înfiinþarea fondurilor de risc pentru aplicarea rezulta-telor cercetãrii;

Ñ instituirea unui sistem flexibil de gestionare a fondu-rilor bugetare pe programele de cercetare-dezvoltare;

Ñ instituirea unui sistem de bonificaþii pentru instituþiilecare deruleazã teme finanþate de Uniunea Europeanã.

În aceastã perspectivã, din bugetul de stat se vorfinanþa urmãtoarele tipuri de activitãþi: activitãþi de cerce-tare-dezvoltare; activitãþi de transfer tehnologic în sensultransfer de cunoºtinþe, consultanþã ºi asistenþã tehnicã; acti-vitãþi de valorificare/implementare a rezultatelor la benefici-ari; activitãþi suport, de tip orizontal, pentru sprijinirearealizãrii programului prin dezvoltarea resurselor umane,atât din activitatea de cercetare-dezvoltare, cât ºi din par-tea beneficiarilor programului; organizãri de cursuri; stagiide formare; diseminarea cunoºtinþelor ºi a experienþei acu-mulate; activitãþi de conducere a programelor.

Planul naþional de cercetare-dezvoltare ºi inovare va fielaborat în deplinã concordanþã cu obiectivele incluse înProgramul Naþional de Aderare a României la UniuneaEuropeanã.

În cadrul acþiunilor de restructurare se va avea învedere descentralizarea, prin atribuirea de cãtre minister aconducerii de programe cãtre instituþii cu profil de cerce-tare-dezvoltare, universitãþi acreditate sau structurile aces-tora, agenþi economici, alte instituþii publice cu profil decercetare-dezvoltare.

În acest context schimbãrile vizeazã:Ñ schimbarea mentalitãþii referitoare la cercetare, prin

recunoaºterea faptului cã ºtiinþa genereazã dezvoltare dura-bilã;

Ñ schimbarea statutului activitãþii de cercetare-dezvol-tare din domeniu subvenþionat în domeniu de investiþii,corespunzãtor rolului pe care trebuie sã-l îndeplineascã înorice societate care are ca obiectiv dezvoltarea socioeco-nomicã;

Ñ restructurarea în continuare a sistemului ºtiinþei ºitehnologiei, în scopul creºterii performanþelor, competitivitãþiiºi impactului sãu socioeconomic;

Ñ definirea coerentã a domeniilor prioritare ale cer-cetãrii ºtiinþifice româneºti;

Ñ asigurarea condiþiilor de formare ºi dezvoltare pentruºi prin cercetare a resurselor umane, pentru a atinge nive-lul recunoaºterii ºtiinþifice internaþionale;

Ñ atragerea ºi menþinerea în activitatea de cercetare-dezvoltare a tineretului cu performanþe profesionale deose-bite;

Ñ legiferarea statutului cercetãtorului ºi a activitãþii decercetare-dezvoltare, care sã asigure baza de recunoaºtereºi racordare în sistemele ºtiinþei ºi tehnologiei europene ºiinternaþionale;

Ñ creºterea capacitãþii de difuzare ºi valorificare în eco-nomie ºi în societate a potenþialului tehnologic românesc.

În principalele capitole ale programului guvernamentalspecific acestui domeniu se prevede:

Dezvoltarea capacitãþii de generare de cunoºtinþeºtiinþifice ºi tehnologice prin:

Ñ sprijinirea formãrii ºi dezvoltãrii nucleelor, centrelor ºireþelelor de excelenþã, în domenii considerate de prioritate,care sã constituie surse interne de competenþã ºtiinþificã ºiexpertizã tehnologicã de înalt nivel, precum ºi tehnologiiavansate, corelate cu cerinþele strategice de dezvoltare petermen lung;

Ñ dezvoltarea resurselor din domeniul cercetãrii prin:programe de granturi pentru cercetare; îmbunãtãþireacondiþiilor de formare continuã, prin ºi pentru cercetare,combinând pregãtirea postuniversitarã cu activitãþile de cer-cetare-dezvoltare; îmbunãtãþirea accesului la sursele deinformare; dezvoltarea calitãþilor manageriale pentru condu-cerea proiectelor de cercetare-dezvoltare (inclusivinternaþionale); promovarea unei culturi orientate spre ino-vare ºi calitate; crearea de condiþii motivate pentru cer-cetãtori, în mod deosebit pentru cei tineri, care sãîmpiedice exodul competenþelor;

Ñ integrarea unitãþilor de cercetare-dezvoltare româneºtiîn reþele ºi programe internaþionale;

Ñ creºterea calitãþii eficienþei unitãþilor de cercetare-dezvoltare, prin: procurarea de echipamente, aparaturã ºisoftware de ultimã generaþie; dezvoltarea delaboratoare/facilitãþi majore cu acces multiplu; aplicareaunor proceduri standard de evaluare a organizaþiilor, acti-vitãþilor ºi personalului din domeniul cercetãrii-dezvoltãrii,conform normelor internaþionale; participarea universitãþilorºi institutelor de cercetare la elaborarea strategiilor de dez-voltare economicã durabilã; îmbunãtãþirea procedurilor deselecþie, a practicilor manageriale ºi orientãrii spre piaþã aunitãþilor de cercetare-dezvoltare.

Dezvoltarea capacitãþii de difuzare a cunoºtinþelorºtiinþifice ºi tehnologice, prin: creºterea capacitãþii unitãþilorde cercetare-dezvoltare de a difuza cunoºtinþele, rezultatele,experienþele, dezvoltând serviciile de marketing ºi birourilede legãturã cu industria etc., precum ºi activitatea de pro-movare publicã (cataloage de produse, buletine/publicaþiiinformative ºi promoþionale, conferinþe, demonstraþii pro-duse/tehnologii, prezentãri audio-video, lansãri de pro-grame/proiecte).

Dezvoltarea capacitãþii de utilizare a cunoºtinþelorºtiinþifice ºi tehnologice, prin: creºterea capacitãþii deabsorbþie a inovãrii în mediul economic, ca urmare a unorcursuri ºi stagii de formare ºi perfecþionare pentru benefici-arii/utilizatorii rezultatelor cercetãrii-dezvoltãrii; susþinereamobilitãþii cercetãtorilor, specialiºtilor ºi studenþilor din insti-tutele de cercetare ºi universitãþi cãtre firme; îmbunãtãþireaaccesului firmelor la facilitãþi informaþionale ºi la servicii deasistenþã ºtiinþificã ºi tehnologicã.

Dezvoltarea potenþialului de cercetare-dezvoltare ºi ino-vare la nivelul firmelor, ca urmare a: elaborãrii de proiectede cercetare-dezvoltare-inovare între parteneri industriali ºiunitãþi de cercetare-dezvoltare; utilizãrii de scheme de cofi-nanþare pentru proiectele colaborative între agenþii econo-mici ºi unitãþile de cercetare-dezvoltare; introduceriisistemelor de management al calitãþii; încurajãrii cercetãriiîn domeniul culturii ºi patrimoniului naþional.

6.3. Renaºterea culturii naþionaleProgramul de guvernare în domeniul culturii porneºte

de la faptul cã o reformã realã trebuie sã recunoascã învalorile ºi bunurile care aparþin moºtenirii culturale calita-tea de surse fundamentale ale cunoaºterii trecutului ºi pre-zentului nostru, precum ºi de componente ale culturiinaþionale ºi universale. Patronajul spiritual asupra acestora


este un drept fundamental al fiecãrui om. De aceea ocroti-rea, pãstrarea ºi punerea lor la dispoziþia publicului, fãrãnici un fel de discriminare, este o obligaþie a societãþilordin toate timpurile pe care acum Guvernul României ºi-oasumã în întregime.

Cultura este fundamentul necesar oricãrei dezvoltãriautentice ºi durabile ºi contribuie la procesul de întãrire aindependenþei naþionale, fiind un atribuit esenþial al iden-titãþii naþionale. Orice strategie politicã naþionalã trebuie sãincludã ºi direcþiile acþiunii culturale, iar cultura trebuieprivitã ca o investiþie de interes naþional. Cultura este unelement fundamental al politicii de protecþie socialã; dreptulla culturã, pluralismul cultural ºi dialogul intercultural suntvalori esenþiale ale unei societãþi deschise, democratice.

Programul de guvernare considerã cã omul constituiefinalitatea dezvoltãrii, axul de referinþã al tuturor politicilorculturale ºi democratice. În acest sens politicile ºi strate-giile de dezvoltare se întemeiazã pe prevederile ConstituþieiRomâniei, ale Pactului internaþional referitor la drepturileeconomice, sociale ºi culturale, ale altor documenteinternaþionale recunoscute de România ºi ale DeclaraþieiUniversale a Drepturilor Omului, care stipuleazã cã: �Toatepersoanele au dreptul sã ia parte liber la viaþa culturalã acomunitãþii, sã practice artele ºi sã participe la progresulºtiinþific ºi la binefacerile acestuiaÒ.

Accesul la culturã este un factor principal de coeziunesocialã ºi un însemn al consolidãrii identitãþii culturale înprocesul integrãrii europene. De aceasta trebuie sã benefi-cieze toate categoriile sociale, inclusiv grupurile defavori-zate ºi marginalizate pânã în momentul de faþã.

Componenta culturalã este caracteristicã unui standardcalitativ ridicat al vieþii spirituale, individuale ºi sociale, iarcreºterea profesionalismului ºi accesului la culturã, în gene-ral, conduce la un nivel calitativ superior al vieþii.

Strategia generalã în domeniul culturii reflectã principiilede bazã ale Comunitãþii Europene, prevãzute în Convenþiaculturalã europeanã, ºi vizeazã, cu prioritate, aplicareaart. 30 din Constituþia României, prin asigurarea condiþiilorpentru satisfacerea cerinþelor ºi aspiraþiilor culturale alecetãþeanului, ale comunitãþilor locale ºi ale comunitãþiinaþionale.

Programul de guvernare în domeniul culturii este struc-turat pe urmãtoarele coordonate definitorii: accesul liberºi egal la informaþie; patrimoniul cultural naþional; creaþiaculturalã; consumul cultural; racordarea la cerinþelesocietãþii româneºti ºi ale integrãrii europene. Coordonareaprogramelor de importanþã naþionalã presupune, concomi-tent, descentralizarea administrativã, decizionalã ºi manage-rialã, implicarea instituþiilor publice de culturã subordonateautoritãþilor locale în procesul de armonizare a politicilorculturale locale cu cele naþionale, aplicarea strategiilor sec-toriale, diversificarea ofertei culturale ºi satisfacereacerinþelor exprimate de membrii comunitãþilor rurale sauurbane.

Reorganizarea ºi restructurarea instituþionalã se vorface prin:

Ñ stabilirea de rãspunderi în domeniul protejãrii ºipunerii în valoare a patrimoniului cultural naþional;

Ñ reabilitarea sistemului naþional al instituþiilor profesio-niste de spectacole ºi concerte ºi al mecanismelor desusþinere a creaþiei;

Ñ construirea ºi organizarea Bibliotecii Naþionale aRomâniei;

Ñ restructurarea instituþiilor care asigurã educaþia per-manentã: cãmine culturale, case de culturã, cluburi, ºcolipopulare de artã, universitãþi populare, biblioteci publice;

Ñ programe ºi proiecte editoriale de importanþãnaþionalã;

Ñ parteneriat cu autoritãþile publice locale ºi cu structu-rile societãþii civile, cu O.N.G., cu organizaþiile profesionaleale creatorilor de artã ºi artiºtilor interpreþi, precum ºi dia-logul social cu sindicatele.

Protecþia ºi restaurarea monumentelor istorice, a situri-lor ºi ansamblurilor arheologice de importanþã naþionalã ºieuropeanã, îndeosebi a celor cuprinse în lista patrimoniuluimondial UNESCO, constituie o prioritate a guvernãrii îndomeniul culturii; în acest cadru se vor urgenta clarificarea,pregãtirea discutãrii în Parlament a ordonanþei sub aspectlegislativ a patrimoniului imobil.

Strategia guvernamentalã în privinþa culturii scrise ºi alecturii publice considerã cã introducerea în circuitul cultu-ral naþional ºi internaþional, precum ºi al comunicãrii publicea operelor fundamentale, în toatã diversitatea lor, constituieun element esenþial în promovarea identitãþii ºi dezvoltãriispirituale a societãþii noastre. În prezent, o condiþie debazã a funcþionãrii societãþii informaþionale ºi a statului dedrept o reprezintã reþeaua naþionalã de biblioteci care sto-cheazã, prelucreazã ºi difuzeazã informaþia. Prin interme-diul bibliotecilor, informaþiile pot fi puse fãrã îngrãdire ladispoziþia fiecãrui om ºi se asigurã dreptul constituþional alcetãþeanului la accesarea egalã ºi liberã la informaþie.Întreþinerea ºi dezvoltarea sistemului naþional de biblioteci,precum ºi a serviciilor lecturii publice sunt în beneficiulsocietãþii în întregul ei. Susþinerea de cãtre stat a bibliote-cilor este de importanþã strategicã.

Având în vedere numãrul foarte mare al bibliotecilorpublice (Biblioteca Naþionalã, 41 de biblioteci judeþene, 207biblioteci municipale ºi orãºeneºti, aproximativ 2.700 debiblioteci comunale), va fi promovatã o strategie sectorialã,incluzând proiecte ºi programe diversificate pentru reabilita-rea ºi menþinerea acestui important sector al culturiinaþionale.

În domeniul instituþiilor de spectacol, teatru, muzicã ºicoregrafie, prin mãsurile programate se va impune creaþianaþionalã, teatralã ºi muzicalã, prin imprimãri, editãri ºiachiziþii ale produselor realizate, precum ºi promovareapatrimoniului teatral ºi muzical naþional, alcãtuirea unui cor-pus coerent de valori reprezentative care sã ilustrezeevoluþia artelor teatralã, muzicalã ºi coregraficã de la înce-puturi pânã în prezent; în acelaºi timp se va urmãri revita-lizarea producþiei cinematografice autohtone.

Protejarea ºi dezvoltarea culturii minoritãþilor naþionalepresupun o acþiune permanentã pentru a asigura consoli-darea structurilor politice ºi minoritãþilor naþionale, asociereareprezentanþilor acestora la luarea deciziilor ºi promovareaexpresiei lor culturale, pentru continuarea ºi amplificareaactivitãþilor specifice menite sã favorizeze producþia ºi difu-zarea activitãþilor culturale ale comunitãþilor, precum ºi pen-tru creºterea numãrului acþiunilor menite sã promovezeinterculturalitatea ºi dialogul dintre culturi.

6.4. Comunicarea publicã ºi relaþiile statului cu socie-tatea civilã ºi cu cetãþeanul

Ñ Politici de transparenþã ºi comunicare cu mass-mediaºi societatea civilã pentru crearea unei opinii publice favo-rabile privatizãrii, reformei ºi iniþiativei sociale ºi individuale.

Ñ Testarea mãsurilor guvernamentale prin analize ºistudii prospective pentru realizarea unei stabilitãþi decizio-nale ºi legislative.

Ñ Monitorizarea permanentã a efectelor sociale alereformei ºi a politicilor de dezvoltare.


Ñ Asigurarea de garanþii ºi dezvoltarea unor politici pri-vind dreptul la comunicare ºi libertatea cuvântului ºi a pre-sei. Libertatea presei nu trebuie sã rãmânã �un drept alcelor care posedã o presãÒ, ci sã se transforme în dreptultuturor de a comunica, adicã în facilitarea accesului la mij-loacele de comunicare în masã pentru toþi cetãþenii þãrii.

Ñ Sprijinirea, în contextul libertãþii presei, a jurnalismuluicivic centrat pe informare corectã, dezbaterea problemeloreconomice ºi sociale, stimularea dorinþei de a participa lagestionarea afacerilor publice.

Ñ Facilitarea, prin strategii culturale de facturãinstituþionalã, a adaptãrii sociale la procesele de globali-zare.

Ñ Coordonarea ºi producerea mesajului public guverna-mental ºi gestionarea difuzãrii sociale optime a acestuimesaj.

Ñ Realizarea unor acþiuni interministeriale de comuni-care privind întãrirea autoritãþii statului ºi a instituþiilor sale.

Ñ Cooptarea în circuitul public ºi în procesul de decizieguvernamentalã a specialiºtilor ºi expertizei din lumea aca-demicã ºi universitarã, precum ºi a institutelor de cerce-tare.

Ñ Managementul atitudinilor colective privind întãrireacomponentei pozitive a identitãþii naþionale ºi a cetãþenieiromâne.

6.5. Cultele ºi viaþa religioasãProgramul Guvernului asigurã, prin mãsurile stabilite,

libertatea de gândire, de conºtiinþã ºi religioasã, procla-mate de Constituþia României ºi Convenþia europeanã adrepturilor omului. În proiectarea acþiunilor guvernamentales-a luat în considerare faptul cã democraþia ºi religia suntvalori complementare care exprimã în modul cel mai nobilcondiþia umanã. Democraþia oferã cadrul cel mai favorabillibertãþii de conºtiinþã, exercitãrii credinþei ºi pluralismuluireligios, iar din perspectiva sa, religia, prin angajamentulmoral ºi etic, prin valorile pe care le apãrã, precum ºi prinspiritul sãu formativ ºi prin expresia sa culturalã reprezintãun partener de importanþã majorã pentru societatea demo-craticã.

În acest context se vor asigura:Ñ promovarea unui dialog permanent cu reprezentanþii

vieþii religioase, þinând seama de faptul cã þara noastrãeste unul dintre spaþiile europene cu cea mai diversãalcãtuire religios-confesionalã;

Ñ descurajarea oricãror forme de prozelitism, a extre-mismului religios, generator de intoleranþã, prejudecãþi ºiviolenþe care ameninþã orice democraþie;

Ñ protejarea pluralismului religios, a tuturor minoritãþilorreligioase recunoscute de lege, asigurarea respectului decare trebuie sã se bucure Biserica Ortodoxã Românã ºirezolvarea paºnicã, armonioasã a diferendelor dintreaceasta ºi Biserica Greco-Catolicã;

Ñ realizarea cu atenþie ºi largã deschidere a solicitãrilorprivind retrocedarea cãtre culte a bunurilor confiscate înepoca totalitarã ºi rezolvarea cât mai convenabilã a aces-tora;

Ñ susþinerea, împreunã cu toate cultele religioase recu-noscute prin lege, a unor acþiuni cu caracter social-filantro-pic (copiii strãzii, persoanelor cu handicap, orfelinate, azilede bãtrâni, familii defavorizate) prin intermediul instituþiilorabilitate ale statului;

Ñ acordarea în continuare a asistenþei financiare Ñ înlimitele posibilitãþilor statului Ñ în conformitate cu nece-sitãþile cultelor religioase;

Ñ urgentarea promovãrii legii cultelor, care sã statuezeatât drepturile, cât ºi responsabilitãþile cultelor religioase dinRomânia.

6.6. Politica în domeniul tineretului

Programul de guvernare în acest domeniu porneºte dela problemele majore specifice tinerei generaþii, printre care:insatisfacþia pe care tinerii o au faþã de calitatea vieþii;nemulþumirea tinerilor faþã de lipsa competiþiei reale ºi aoportunitãþilor de afirmare corectã; transformarea tinerilor înprincipala sursã de alimentare a ºomajului; afectarea priori-tarã a tinerilor de actuala crizã de locuinþe; participareasocialã scãzutã a tinerilor, generatã de percepþia unuimediu social nefavorabil afirmãrii profesionale, marcat decorupþie, nereceptiv la problemele lor specifice; proliferareaunei vulnerabilitãþi mãrite a tinerilor; creºterea riscului demarginalizare ºi excludere a tinerilor din societate.

Guvernul va promova programe speciale pe termenscurt ºi mediu care vor urmãri:

Ñ sporirea participãrii tinerilor la viaþa economicã prinproiecte-pilot în afaceri ºi experimentarea unor centre pen-tru dezvoltarea ºi folosirea eficientã a resurselor umane;

Ñ valorificarea potenþialului creativ al tineretului, prin sti-mularea activitãþilor tehnico-aplicative în domeniul informa-tiv, prin cultivarea grijii publice a statului faþã de tineriideosebit de înzestraþi;

Ñ acordarea de ºanse egale tuturor tinerilor pe parcursulîntregului proces educaþional. Tinerii sunt ºi trebuie sã fieegali în cadrul procesului de învãþãmânt. Tocmai de aceeavor fi eliminate practicile care favorizeazã orice fel dediscriminãri;

Ñ sprijinirea restructurãrii sistemelor de educaþie ºiinstruire pentru tineret, în sensul promovãrii cunoaºterii lim-bii, culturii ºi tradiþiilor naþionale;

Ñ crearea condiþiilor care sã asigure sporirea participãriitinerilor la viaþa economicã, prin promovarea unui sistemformativ de naturã a facilita mobilitatea tinerilor între siste-mul de învãþãmânt ºi piaþa forþei de muncã; stimulareaaptitudinilor anteprenoriale ale tinerilor prin învãþare ºi prinimplicarea acestora în structurile economice private, inclusivprin acordarea de credite ºi facilitãþi fiscale; facilitareaaccesului tinerilor pe piaþa muncii, a adaptãrii ºi readaptãriiacestora la rigorile economiei de piaþã; iniþierea ºi susþine-rea de programe de informare, consiliere ºi orientare profe-sionalã a tinerilor, precum ºi susþinerea de iniþiative îndomeniul consilierii de carierã, reconversiei profesionale ºimedierii muncii. În acelaºi timp va acþiona pentru valorifica-rea potenþialului creativ al tinerilor prin alfabetizarea ºi spe-cializarea în domeniul tehnicii de calcul ºi utilizãriitehnologiei moderne, construirea unui sistem formativ,adaptat evoluþiei ºcolare a tinerilor supradotaþi, ºi înfiinþareaunor centre de valorificare a creativitãþii tehnico-ºtiinþifice;

Ñ atragerea tinerilor la viaþa publicã ºi la luarea deci-ziei corespunzãtor principiilor de cogestiune ºi comanage-ment prin iniþierea de mãsuri care sã faciliteze difuzareainformaþiei necesare tinerilor, prin crearea ºi consolidareaunei reþele de centre de informare ºi documentare pentrutineret, precum ºi editarea unor studii ºi lucrãri pentrutineret;

Ñ stimularea formãrii de comportamente prosociale,reducerea delincvenþei în rândul tineretului; susþinereaacþiunilor de educaþie moral-religioasã, civicã, igienico-sani-tarã; relansarea sportului ºi turismului pentru tineret, con-comitent cu dezvoltarea dimensiunii educative a activitãþilorde vacanþã ºi timp liber;


Ñ stimularea asociativitãþii tineretului; susþinerea priori-tarã a parteneriatului cu structurile de ºi pentru tineretreprezentative ale societãþii civile; permanentizarea con-sultãrii cu organizaþiile de tineret ale partidelor politice;recunoaºterea funcþiilor sociale specific promotoare alestructurilor de ºi pentru tineret (socializareÑintegrareÑparti-cipare);

Ñ protecþia socialã a tinerilor realizatã prin: crearea ºipromovarea unor structuri educaþionale de naturã sã contri-buie la facilitarea ºi optimizarea integrãrii socioprofesionalea tinerilor defavorizaþi, marginalizaþi, a celor cu nevoi speci-ale etc.; realizarea unor programe integrate de asistenþã atinerilor defavorizaþi;

Ñ sprijinirea participãrii tineretului la activitateainternaþionalã de tineret ºi a integrãrii structurilor naþionalede tineret cu cele internaþionale; încurajarea schimburilorinternaþionale de tineri ºi promovarea mobilitãþii tinerilor înspaþiul european;

Ñ reorganizarea Consiliului Naþional al Tineretului princonsultãri cu structurile de tineret reprezentative;

Ñ iniþierea unui instrument de integrare a serviciilorpublice în domeniul tineretului, în vederea creãrii uneiinterfeþe unice în relaþiile cu tinerii ºi structurile de ºi pentrutineret (înfiinþarea Centrului de Sprijinire a IniþiativelorTinerilor Ñ CSIT);

Ñ recunoaºterea pe deplin a rolului ºi importanþei tine-retului în societatea româneascã; Guvernul va promova,pânã cel târziu la 30 iunie 2001, legea tineretului.

6.7. Educaþia fizicã ºi sportulPrincipalele acþiuni prevãzute la nivel guvernamental

vizeazã:Ñ desfãºurarea activitãþii în aceste domenii în deplinã

concordanþã cu Legea educaþiei fizice ºi sportului ºi aregulamentului de aplicare a legii;

Ñ mãsuri comune cu Ministerul Educaþiei ºi Cercetãriiîn scopul dublãrii numãrului de ore de educaþie fizicã; con-struirea a 100 sãli de sport;

Ñ modernizarea bazei materiale, în special a celeiunde se pregãtesc loturile olimpice;

Ñ realizarea de investiþii noi (hotel sportiv în Bucureºtiºi salã de sport la Poiana Braºov) ºi terminarea investiþiilorîncepute în ultimii ani;

Ñ elaborarea statutului antrenorilor ºi perfecþionareapregãtirii profesionale a acestora;

Ñ iniþierea ºi desfãºurarea programului naþional �sportulpentru toþiÒ;

Ñ organizarea Institutului Naþional de Cercetare Sportivãºi elaborarea de mãsuri în colaborare cu MinisterulSãnãtãþii ºi Familiei pentru îmbunãtãþirea activitãþiiInstitutului de medicinã sportivã;

Ñ reevaluarea criteriilor de clasificare sportivã de per-formanþã;

Ñ intensificarea luptei împotriva violenþei la manifestãrilesportive;

Ñ reorganizarea programului naþional antidoping, în con-formitate cu Convenþia antidoping a Consiliului Europei;

Ñ desfãºurarea de acþiuni speciale pentru pregãtireaJocurilor Olimpice 2004;

Ñ îmbunãtãþirea activitãþii structurilor sportive, federaþiilorºi cluburilor; aplicarea de mãsuri comune cu ministerelepentru îmbunãtãþirea activitãþii cluburilor departamentale;

Ñ reorganizarea sistemului de supraveghere ºi controlal activitãþii sportive.

CAPITOLUL VIIÎntãrirea statului de drept ºi reconsiderarea

reformei în justiþie7.1. Reabilitarea ºi reconstrucþia sistemului democratic

românescLa finalul legislaturii 1996Ñ2000 întregul mecanism de

guvernare se caracterizeazã prin deteriorarea sistemuluipolitic ºi instituþional al statului de drept, instabilitatelegislativã, slãbirea rolului ºi autoritãþii statului.

Aceste fenomene pun în evidenþã o stare de legalitatescãzutã, ilustratã de ignorarea sau încãlcarea Constituþiei ºia legilor þãrii, nu numai de cãtre unele autoritãþi publice,dar ºi de cãtre cetãþeni care au intrat în conflict cu legea.

Practic, am asistat tot mai frecvent la rãsturnarea valori-lor ºi principiilor autentice ale statului de drept ºi la înlocu-irea acestora cu interese personale sau partizane, de gruppolitic, la scãderea autoritãþii publice ºi a forþei dreptului.

Pornind de la aceste realitãþi, care afecteazã normalita-tea societãþii româneºti, Guvernul va realiza urmãtoareleobiective ºi prioritãþi concrete:

Ñ reabilitarea societãþii democratice ºi a statului dedrept;

Ñ refacerea autoritãþii statului ºi a legitimitãþii actuluide guvernare;

Ñ redarea încrederii cetãþeanului în stat, aºezareanevoilor populaþiei în centrul politicii ºi activitãþii statale;

Ñ reechilibrarea raporturilor dintre cele trei puteri alestatului, înfãptuirea echitabilã a actului de justiþie ºi demo-cratizarea justiþiei;

Ñ adoptarea unei legislaþii care sã reprezinte în modreal interesele naþionale, dar ºi cele ale cetãþeanului, ºicare sã aibã ca finalitate redresarea economicã, socialã ºipoliticã a þãrii.

Parte integrantã a programului partidului deguvernãmânt, reforma instituþiilor politice ºi a justiþiei secaracterizeazã prin:

Ñ reabilitarea instituþiilor statului pe temeiul principiilorstatului de drept ºi ale democraþiei constituþionale;

Ñ depolitizarea ºi democratizarea actului de justiþie;Ñ un parteneriat real între guvernant ºi reprezentanþii

autentici ai societãþii civile;Ñ transparenþa actului de guvernare, consultarea

cetãþenilor în procesul de decizie la nivel central ºi local,pentru crearea unui parteneriat real între stat ºi cetãþean;

Ñ creºterea eficienþei actului de guvernare în interesulcetãþeanului;

Ñ stabilitatea legislativã ºi armonizarea legislaþieiromâneºti cu reglementãrile Uniunii Europene.

7.2. Vom propune revizuirea cadrului constituþionalpentru asigurarea supremaþiei legii ºi respectarea ierarhieiactelor normative.

De la adoptarea Constituþiei pânã în prezent experienþapoliticã ºi cea legislativã au relevat calitatea deosebitã aLegii fundamentale, aprobatã prin Referendumul Naþionaldin 8 decembrie 1991, dar ºi necesitatea promovãrii unorrevizuiri impuse de transformãrile sociale ºi politicepetrecute în ultimii ani.

Ñ P.D.S.R. ºi-a manifestat, în mai multe rânduri, poziþiacu privire la revizuirea Constituþiei, considerând cãaceastã problemã poate fi abordatã pe un fond de stabili-tate economicã ºi instituþionalã, într-un climat de dezbateredemocraticã a textelor constituþionale, astfel încât acesteasã capete completãri ºi precizãri în concordanþã cu noile


realitãþi social-economice ºi politice ale þãrii ºi cu cerinþeleºi aºteptãrile cetãþenilor.

Ñ Guvernul considerã cã se impune cu necesitateefectuarea unui proces de atentã revizuire ºi adaptare aunor prevederi constituþionale în raport cu actualele rea-litãþi social-politice ale þãrii, precum ºi cu exigenþele pro-cesului de aderare a României la Uniunea Europeanã.

Pentru evaluarea necesitãþii revizuirii ConstituþieiGuvernul propune instituirea unei comisii constituþionaleformate din membri ai Camerei Deputaþilor ºi ai Senatului,sprijinitã în activitatea sa de specialiºti în dreptconstituþional.

Pentru asigurarea supremaþiei legii ºi respectarea ierar-hiei actelor normative se va acþiona, prin efortul conjugatal celor trei puteri ale statului, pentru ca legea sã-ºi reca-pete rolul pe care îl are în orice stat de drept. Principiulconstituþional potrivit cãruia �Nimeni nu este mai presus delegeÒ trebuie sã devinã o realitate, nu doar un simpludeziderat sau exigenþã idealã.

Transformarea Parlamentului României în centru motor alvieþii politice ºi al democraþiei constituþionale

Într-o primã etapã, pânã în anul 2004, propunemeliminarea paralelismelor între cele douã Camere aleParlamentului. În realizarea acestui obiectiv pornim de lanecesitatea menþinerii, cel puþin în etapa actualã, a siste-mului bicameral, în deplinã concordanþã cu opþiunile elec-toratului ºi cu tradiþia parlamentarã româneascã. Pe fondulacestei construcþii politice este necesar ca Senatul ºiCamera Deputaþilor sã dobândeascã configuraþii, roluri ºiatribuþii distincte, care sã justifice funcþionarea bicameralãa Reprezentanþei naþionale.

¥ Senatul va reprezenta politic judeþele (comunitãþileadministrative locale) ºi va avea atribuþii de politicã externã.Va decide în legãturã cu legile privind administraþia comu-nitãþilor locale, precum ºi asupra acordurilor, tratatelorinternaþionale sau legilor cu implicaþie în politica externã aRomâniei.

¥ Camera Deputaþilor ar avea votul decisiv în toate cele-lalte situaþii de legiferare.

¥ Stabilirea unui domeniu de reglementare al Guvernuluiprin decrete cu putere de lege.

Ñ Guvernul considerã cã pentru legislatura 2004Ñ2008 se impune majorarea normei de reprezentare ºi redu-cerea numãrului deputaþilor ºi senatorilor, prin stabilireaunui raport de 2/1 (220 de deputaþi ºi 110 senatori).

Ñ Într-o etapã ulterioarã pot fi avute în vedere ºi vari-anta unui parlament unicameral ºi asumarea rãspunderiiîntregului proces legislativ de cãtre acesta, fapt ce va aveadrept consecinþã restrângerea instituþiei delegãrii legislativenumai la cazuri cu totul excepþionale, motivate ca atare deGuvern.

Pentru repunerea Parlamentului în rolul sãuconstituþional de reprezentant suprem al poporului românºi unicã autoritate legiuitoare Guvernul va propune ºi vaacþiona pentru:

Ñ restabilirea raporturilor constituþionale întreParlament ºi Guvern;

Ñ respectarea cu stricteþe a dispoziþiilorconstituþionale referitoare la delegarea legislativã cãtreGuvern ºi la competenþa acestuia de a adopta ordonanþeºi ordonanþe de urgenþã;

Ñ fundamentarea politicã ºi social-economicã a proiec-telor de acte normative ºi armonizarea acestora culegislaþia Uniunii Europene;

Ñ consultarea organizaþiilor societãþii civile interesateîn procesul de elaborare a diferitelor iniþiative legislative;

Ñ asigurarea unei mai mari eficienþe a procesuluilegislativ, prin simplificarea ºi sporirea celeritãþii procedu-rilor de dezbatere ºi adoptare a legilor;

Ñ introducerea pe ordinea de zi a prioritãþilor legislativela cererea Guvernului sau a parlamentarilor;

Ñ stabilirea, exclusiv de cãtre Parlament, a cadruluilegislativ privind alegerile parlamentare ºi prezidenþiale,Guvernul ocupându-se doar de aspectele tehnice, organi-zatorice;

Ñ reglementarea instituþiei moþiunilor simple ºi de cen-zurã, precum ºi a procedurii de numire ºi de revocare aminiºtrilor, inclusiv stabilirea procedurii prin care poate fieliberat din funcþie primul-ministru; elaborarea unor pro-ceduri unitare în cazul actelor de remaniere guvernamen-talã, inclusiv prin promovarea unei moþiuni de cenzurãîmpotriva unuia sau mai multor membri ai Guvernului;

Ñ modificarea Legii electorale cu privire la mecanismulalegerii deputaþilor ºi senatorilor. Guvernul va propunepartidelor politice parlamentare o amplã dezbatere privindintroducerea, pentru legislatura 2004Ñ2008, a sistemuluimajoritar uninominal cu douã tururi de scrutin (ºi, într-oetapã ulterioarã, cu un singur tur de scrutin), fie a unorsisteme distincte pentru alegerea celor douã Camere legis-lative: pentru Camera Deputaþilor alegerea sã se facã pen-tru un anumit numãr de mandate prin scrutin majoritaruninominal (cu douã sau cu un singur tur de scrutin), res-tul deputaþilor urmând sã fie desemnaþi pe liste prin repre-zentare proporþionalã, iar pentru Senat alegerile sã sedesfãºoare pe baza scrutinului majoritar uninominal (cudouã sau cu un singur tur de scrutin).

7.3. Reconsiderarea reformei în domeniul justiþiei

Modul în care fosta guvernare a tratat Curtea Supremãde Justiþie, Curtea Constituþionalã, Curtea de Conturi,Consiliul Legislativ, Consiliul Superior al Magistraturii,Ministerul Public, Avocatul Poporului a fãcut ca acesteinstituþii fundamentale ale statului de drept sã nu îºi exer-cite corespunzãtor atribuþiile prevãzute în Constituþie ºi înlegile lor de organizare ºi funcþionare.

Ca efecte directe, starea de legalitate a devenit foartescãzutã datoritã frecventelor încãlcãri ale Constituþiei ºi aleprincipiului ierarhiei normelor juridice; s-a manifestat, deasemenea, o stare de efectivitate scãzutã a legilor, înde-osebi prin neaplicarea sau interpretarea arbitrarã a aces-tora de cãtre unele autoritãþi publice ºi, implicit, carãspuns, de cãtre cetãþeni.

Se constatã rãsturnarea valorilor autentice ale statuluide drept, diminuarea funcþiilor statului, ambele conducândla disoluþia autoritãþii acestuia.

În acelaºi timp au apãrut ºi se manifestã necontrolatanumite fenomene de �juristocraþieÒ, exprimate printr-unexces al independenþei puterii judecãtoreºti datoritã inter-pretãrii abuzive a principiului independenþei magistraþilor;acest exces a fost stimulat de politizarea justiþiei ºi anula-rea oricãror forme legale de control asupra instanþelor ºimagistraþilor. Ca rezultat se constatã frecvente încãlcãriale drepturilor omului, îndeosebi ale dreptului la apãrare ºiale prezumþiei de nevinovãþie.

Þinând seama de toate aceste aspecte, Guvernul seangajeazã în realizarea unei reforme profunde a justiþiei,pentru asigurarea unui sistem judiciar independent ºi res-ponsabil, fundamentat pe respectarea principiilor statuluide drept, a unui sistem care sã fie eficient, funcþional ºiapropiat de cetãþean.


Obiectivele prioritare ale reformei în domeniul justiþieipe care Guvernul ºi le propune se referã la:

Ñ stabilitatea legislativã;Ñ simplificarea ºi coerenþa reglementãrilor juridice;Ñ predictibilitatea politicii legislative;Ñ armonizarea legislaþiei naþionale cu legislaþia

Uniunii Europene;Ñ celeritatea actului de justiþie;Ñ onestitate ºi profesionalism în realizarea actului de

justiþie;Ñ garantarea executãrii hotãrârilor judecãtoreºti.Prin înfãptuirea acestor obiective Guvernul urmãreºte

continua democratizare a justiþiei, parte integrantã a pro-cesului de reabilitare ºi întãrire a statului de drept înRomânia, precum ºi ridicarea justiþiei române la nivel euro-pean. În acest sens avem în vedere:

Ñ depolitizarea întregului sistem judiciar. Numirea înfuncþie a magistraþilor ºi promovarea acestora se vor facenumai pe baza competenþei profesionale ºi a calitãþilormorale. Magistraþii trebuie sã simtã cã sunt într-adevãrindependenþi. Vor fi însã cu adevãrat independenþi numaiatunci când vor înþelege cã independenþa lor se opreºte înfaþa legii. Ne propunem sã folosim toate mijloacele legalede care dispunem pentru a-i determina sã înþeleagã exactsemnificaþia ºi limitele acestui principiu ºi sã revedem toatereglementãrile care au permis anumite derapaje semnalatede societatea civilã ºi de mass-media;

Ñ revederea acelor reglementãri care au îndepãrtatjustiþia de cetate, au creat nedreptãþi ºi chiar suferinþeoamenilor.

Experienþa ultimilor ani, ilustratã ºi de nenumãrate cereride strãmutare a proceselor, care au impus instanþeisupreme constituirea unor complete speciale, reprezintã unsemnal de alarmã ce semnificã neîncrederea cetãþeanuluiîn corectitudinea actului de justiþie.

Guvernul va propune în acest sens noi reglementãricare sã asigure:

Ñ simplificarea procedurilor judiciare în scopulasigurãrii accesului real la justiþie al cetãþenilor ºi al acce-lerãrii judecãrii proceselor;

Ñ înlãturarea situaþiilor generatoare de arbitrar ºisubiectivism în actul de justiþie prin redistribuirea compe-tenþelor de judecatã ºi echilibru în formarea completelor dejudecatã;

Ñ reintroducerea obligativitãþii motivãrii hotãrârilorjudecãtoreºti. Motivarea hotãrârilor judecãtoreºti oglindeºtecel mai bine gradul de pregãtire profesionalã ºi corectitudi-nea judecãtorului ºi, de asemenea, faciliteazã exercitareacontrolului post factum asupra modului de soluþionare acauzelor. Iatã de ce vom reveni la obligativitatea motivãriituturor hotãrârilor judecãtoreºti;

Ñ crearea unui sistem de garanþii minimale ºi realepentru exercitarea drepturilor pãrþilor în justiþie, prinreaºezarea taxelor ºi tarifelor în domeniul judiciar, acorda-rea asistenþei juridice diferenþiate pentru persoanele lipsitede resurse financiare, protecþia financiarã a victimelorinfracþiunii;

Ñ garantarea efectivitãþii hotãrârilor judecãtoreºti prinextinderea ºi diversificarea serviciilor de executãri;

Ñ modernizarea serviciilor tehnice ºi auxiliare aleinstanþelor.

Adaptarea legislaþiei în acord cu situaþia economicã ºisocialã din România, cu exigenþele legislaþieiinternaþionale ºi a Uniunii Europene în vederea îndepliniriiacquisului comunitar.

Ñ Elaborarea ºi adoptarea, ca prioritate legislativã, aCodului penal ºi a Codului de procedurã penalã, ca urmarea faptului cã actualele coduri reprezintã un hibrid rezultat

din modificãri succesive efectuate pe parcursul a 10 ani.Viitoarele coduri trebuie sã incrimineze faptele apãrute însfera economico-financiarã ºi a criminalitãþii organizate ºisã prevadã modificarea sistemului probator, precum ºiinstituþii noi, cum sunt agentul acoperit, livrãrile suprave-gheate ºi protecþia martorilor. Elaborarea acestor acte nor-mative de mare importanþã o vom face cu consultareaunor reputaþi specialiºti Ñ practicieni ºi teoreticieni ai drep-tului. Totodatã acestora le vom supune spre examinare ºi,ulterior, poate unui referendum posibilitatea de a reveni înprocedura penalã la sistemul juraþilor (Curtea cu juri), exis-tent ºi în România între cele douã rãzboaie mondiale ºiprezent astãzi în multe þãri, precum Franþa, S.U.A. etc.

Ñ Elaborarea ºi adoptarea, tot ca prioritate legislativã,a codurilor fiscal, contravenþional, rutier ºi al muncii

Ñ Înfiinþarea unor instanþe specializate pentrusoluþionarea proceselor cu minori, precum ºi a proceselorcomerciale, fiscale, administrative, de muncã Ñ în mãsurãsã asigure judecata în cât mai bune condiþii a litigiilor deaceastã naturã

Ñ Introducerea instituþiei Judecãtorului de instrucþie,mãsurã care se impune cu stringenþã în vederea creºteriieficienþei în lupta împotriva criminalitãþii ºi corupþiei

Ñ Modificarea Legii pentru organizarea judecãtoreascã.Se vor defini prin lege efectele stãrii de inamovibilitate ajudecãtorilor ºi ale stãrii de stabilitate a procurorilor,urmãrindu-se consolidarea statutului magistratului prin reali-zarea efectivã a drepturilor conferite acestora de Legeapentru organizarea judecãtoreascã, corelativ cu un controlcoerent ºi exigent al îndeplinirii obligaþiilor

Ñ Îmbunãtãþirea dotãrilor materiale ale instanþelor ºiparchetelor prin extinderea spaþiilor existente sau construi-rea altora, precum ºi prin înzestrarea cu logistica necesarãdesfãºurãrii unei activitãþi civilizate

Ñ Îmbunãtãþirea substanþialã a pregãtirii profesionalea magistraþilor, cu un accent deosebit pe componenteleetice ºi morale. Se va aplica o politicã de creºtere a pre-stigiului ºi a situaþiei materiale a magistraþilor, printr-o bunãsalarizare a acestora ºi prin acordarea unor drepturi necesareîn vederea exercitãrii acestei importante funcþii în societate

Ñ Elaborarea unui cod deontologic al profesiei demagistrat

Ñ Înlãturarea birocraþiei, corupþiei, arbitrariului ºi abu-zului din rândul personalului auxiliar, prin ridicarea nivelu-lui de pregãtire profesionalã, creºterea gradului derãspundere ºi îmbunãtãþirea salarizãrii acestuia

Ñ Asigurarea unei activitãþi de protecþie anticorupþierealã, care sã garanteze caracterul echitabil al actului dejustiþie ºi prevenirea corupþiei în rândul magistraþilor, prinextinderea competenþelor Serviciului de informaþii ºi pro-tecþie anticorupþie din cadrul Ministerului Justiþiei

Ñ Reorientarea reformei execuþional-penale din dome-niul creãrii condiþiilor materiale spre schimbarea concepþieide resocializare

Ñ Transformarea penitenciarelor din structuri militareîn aºezãminte civile, prin înfiinþarea DepartamentuluiAdministraþiei Naþionale a Penitenciarelor, integrat înMinisterul Justiþiei

Ñ Dezvoltarea parteneriatului cu autoritãþile publice ºicomunitãþile locale, descentralizarea accentuatã a structu-rilor în paralel cu dezvoltarea activitãþii de inspecþie ºi con-trol pentru întronarea autoritãþii legii

Ñ Adoptarea unei legislaþii execuþional-penale în con-cordanþã cu dispoziþiile constituþionale privind drepturile ºilibertãþile fundamentale ale omului.


Creºterea rolului Curþii Supreme de Justiþie prin:Ñ modificarea prevederilor legale privind exercitarea

recursului în anulare prin extinderea motivelor de recurs,în scopul înlãturãrii hotãrârilor judecãtoreºti definitive ºi ire-vocabile, care se dovedesc a fi netemeinice ºi nelegale.Se urmãresc, în acest fel eliminarea abuzurilor sau erorilorjudiciare ºi totodatã întãrirea controlului Curþii Supreme deJustiþie asupra legalitãþii sentinþelor date de instanþele infe-rioare;

Ñ extinderea competenþei ca instanþã de controljudiciar;

Ñ activitatea de uniformizare ºi reglare a practicii judi-ciare, contribuind astfel la menþinerea legalitãþii ºi consoli-darea statului de drept.

Rolul Parchetului ºi al procurorilor va fi reconsiderat ºiîntãrit.

Ñ Considerãm inadmisibile modificãrile aduse dupã anul1996 Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã,prin care s-a instituit dreptul ministrului justiþiei de a dadirect dispoziþii procurorilor ºi al inspectorilor generali dinminister ºi al consilierilor ministrului de a controla activita-tea procurorilor.

Ñ Apreciem, de asemenea, cã este inadmisibil sistemulnumirii ºi revocãrii procurorului general al Parchetului de pelângã Curtea Supremã de Justiþie de cãtre PreºedinteleRomâniei la propunerea ministrului justiþiei. Potrivitdispoziþiilor constituþionale, propunerile vor fi fãcute deConsiliul Superior al Magistraturii. Totodatã avizul de cer-cetare, arestare ºi trimitere în judecatã a magistraþilor tre-buie sã aparþinã Consiliului Superior al Magistraturii, ºi nuministrului justiþiei.

Ñ Se va reda autoritatea procurorului general alParchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie ºi seva asigura independenþa tuturor membrilor MinisteruluiPublic Ñ ca reprezentanþi ai intereselor generale alesocietãþii, în apãrarea legalitãþii, aflaþi în prima linie a con-fruntãrii directe cu criminalitatea Ñ prin scoaterea condiþieilor profesionale ºi sociale de sub influenþa politicului ºirenunþarea la subordonarea lor excesivã faþã de putereaexecutivã.

Ñ Adaptarea Statutului procurorului în conformitate cunoile realitãþi. Regândirea relaþiei Ministerului Public cuputerea executivã ºi cu puterea judecãtoreascã

Trecerea Poliþiei Judiciare în subordinea directã a par-chetelor

Se va acþiona în direcþia sporirii rolului ºi ponderiiConsiliului Superior al Magistraturii în selecþia, numirea,promovarea ºi destituirea magistraþilor pe criterii strictobiective, profesionale ºi morale, eliminându-se influenþeleºi presiunile politice de orice fel.

Ñ Guvernul se pronunþã pentru lãrgirea componenþeiConsiliului Superior al Magistraturii prin includerea unorpersonalitãþi de mare prestigiu ale vieþii ºtiinþifice ºi univer-sitare din domeniul dreptului.

Ñ Institutul Naþional al Magistraturii trebuie sã devinão instituþie de pregãtire profesionalã calificatã a magistraþilordebutanþi, care sã îmbine specializarea teoreticã cudobândirea unei experienþe practice, prin studierea aprofun-datã a practicii judecãtoreºti, precum ºi a jurisprudenþeiCurþii Europene a Drepturilor Omului.

7.4. Prevenirea ºi controlul criminalitãþiiProliferarea fãrã precedent a fenomenelor antisociale din

sfera criminalitãþii reprezintã un serios motiv de îngrijorarepentru cetãþeni, o sursã de insecuritate pentru viaþasocialã, dar ºi, în egalã mãsurã, o realã agresiune împo-

triva bazelor statului de drept ºi instituþiilor acestuia.Acutizarea acestor fenomene se datoreazã nemijlocit gra-velor erori de guvernare fãcute de cãtre fosta coaliþie aflatãla putere în legislatura 1996Ñ2000.

Guvernul considerã cã lupta împotriva acestui flageltrebuie purtatã în deplinul respect al legii, fãrã conotaþiipolitice. Consolidarea ordinii de drept, a credibilitãþii auto-ritãþilor publice este vital necesarã pentru limitarea fenome-nului criminalitãþii, pentru garantarea vieþii cetãþenilor. Oricâtde severe se vor dovedi legile, neaplicarea lor este sino-nimã cu inexistenþa acestora.

Þinând seama de actuala stare de fapt, Guvernul îºipropune:

Ñ reglementarea riguroasã a rãspunderii ce revineprocurorilor ºi organelor Ministerului de Interne în vede-rea eradicãrii abuzurilor ºi ilegalitãþilor sãvârºite în timpulserviciului;

Ñ simplificarea ºi sporirea eficienþei structurilor depar-tamentelor din ministerele de resort, eliminându-se parale-lismele ºi disfuncþionalitãþile care s-au manifestat înperioada care a trecut de la înfiinþarea lor pânã în prezent;

Ñ creºterea eficienþei cooperãrii dintre Ministerul deInterne, Ministerul Public, Ministerul Justiþiei ºi instanþelede judecatã;

Ñ întãrirea acþiunilor de prevenire ºi control al crimina-litãþii, în general al criminalitãþii organizate, economico-financiare ºi corupþiei, în special pentru limitarea ºistoparea criminalitãþii;

Ñ instituirea unei comisii parlamentare privind comba-terea criminalitãþii organizate ºi a corupþiei;

Ñ înfiinþarea Comitetului Naþional de Prevenire aCriminalitãþii, sub conducerea primului-ministru;

Ñ înfiinþarea Institutului Naþional de Criminologie, însubordinea Ministerului Justiþiei, având drept scop activita-tea ºtiinþificã de diagnozã ºi prognozã a fenomenului crimi-nalitãþii.

7.5. Combaterea corupþieiGuvernul va acþiona cu fermitate pentru combaterea

corupþiei, pentru diminuarea substanþialã a fenomenelor deevaziune fiscalã, de contrabandã ºi de spãlare a banilor,implicit a economiei subterane.

În acest sens se au în vedere urmãtoarele mãsuri:Ñ completarea ºi înãsprirea legislaþiei actuale în scopul

eliminãrii birocraþiei ºi pentru asigurarea unor formulãri clareºi transparente, care sã elimine posibilitãþile de interpretaresubiectivã ºi arbitrarã a prevederilor legale în aplicare;

Ñ introducerea de reglementãri precise pentru stabilireacompetenþelor fiecãrei instituþii, în scopul prevenirii abuzuri-lor ºi actelor de corupþie;

Ñ stimularea concurenþei loiale ºi asigurarea transpa-renþei achiziþiilor publice, în vederea eliminãrii ºi preveniriiapariþiei procedurilor ºi sistemelor clientelare;

Ñ obligativitatea înfiinþãrii în fiecare instituþie dinadministraþia publicã a unui singur oficiu de primire a soli-citãrilor cetãþenilor, indiferent de conþinutul acestora, pentrua se elimina contactul direct dintre cetãþean ºi funcþionariipublici care rãspund direct de rezolvarea problemei solici-tate; în mod similar se va proceda pentru investitorii strãini,organizându-se un serviciu unic în cadrul fiecãrei instituþii;

Ñ restructurarea ºi modernizarea sistemului ºi procedu-rilor vamale, în scopul eliminãrii ºi prevenirii corupþiei înacest domeniu ºi al asigurãrii unei activitãþi eficiente.


7.6. Întãrirea rolului celorlalte instituþii publice cuatribuþii deosebite în mecanismul statului de drept

Ñ Se va acorda o deosebitã atenþie creºterii impor-tanþei Curþii Constituþionale, ca instituþie care asigurãsupremaþia Constituþiei. În realizarea legalitãþii ºi înfuncþionarea statului de drept Curtea Constituþionalã esteprimul ºi cel mai puternic obstacol în calea abuzurilorputerilor statului.

¥ Vor fi propuse îmbunãtãþiri ale Legii de organizare ºifuncþionare a Curþii Constituþionale, prevãzându-se, întrealtele, stabilirea unui termen în care Parlamentul trebuie sãreexamineze textele legale declarate neconstituþionale deaceastã autoritate publicã; de asemenea, în textul legii vorfi menþionate unele criterii de evaluare a condiþiilor con-stituþionale de numire a judecãtorilor Curþii Constituþionale.Curtea va trebui sã-ºi îmbogãþeascã mijloacele de controlal constituþionalitãþii legilor, menþinând sistemul piramidalierarhic al construcþiei legislative.

¥ Curtea Constituþionalã va media eventualele conflictecare pot interveni între puterile statului.

Ñ Consiliul Legislativ va trebui sã se implice efectiv înconstrucþia legislativã, îndeosebi în problemele de armoni-zare a legislaþiei româneºti cu reglementãrile UniuniiEuropene, evidenþiind implicaþiile sociale ºi economice pecare le pot avea în perspectivã proiectele de acte norma-tive primite spre avizare. Consiliul Legislativ urmeazã sãacþioneze pentru:

¥ simplificarea, unificarea ºi raþionalizarea legislaþiei,astfel încât sã fie asiguratã compatibilitatea normelorinterne cu standardele juridice europene;

¥ codificarea legislaþiei pe materii (materie penalã ºiprocesual penalã, materie fiscalã, materie financiar-bancarãetc.), ca remediu împotriva actualei legislaþii redundante ºiincoerente.

Ñ O atenþie deosebitã va fi acordatã întãririi ºi extinde-rii competenþelor ºi activitãþii Curþii de Conturi, inclusivsau mai ales în problemele specifice privatizãrii.

Ñ Îmbunãtãþirea funcþionãrii instituþiei AvocatulPoporului va fi realizatã prin extinderea drepturilor ºi sfe-rei de acþiune ale acestei instituþii, pentru o cât mai efici-entã protecþie a drepturilor cetãþeneºti. Guvernul considerãcã în momentul actual protecþia acestor drepturi prin inter-mediul instituþiei Avocatul Poporului este nesatisfãcãtoare,prezenþa acesteia în societate fiind nesemnificativã.

Guvernul României îºi exprimã deplina convingere cãrealizarea integralã a obiectivelor privind reconsiderareareformei în justiþie va consolida statul de drept, autoritateainstituþiilor statului ºi caracterul democratic al societãþiiromâneºti Ñ aspecte fundamentale pentru programulsocial, inclusiv pentru accelerarea integrãrii României înstructurile europene ºi euroatlantice.

CAPITOLUL VIIIApãrarea naþionalã, ordinea publicã ºi siguranþa

cetãþeanului8.1. Apãrarea naþionalãApãrarea naþionalã a suferit de pe urma proastei admi-

nistrãri generate de politizarea excesivã a instituþiilor statu-lui, de fragmentare ºi de lipsa de resurse, devenitecronice. Organismul militar este confruntat cu greutãþinemaiîntâlnite pânã acum, fiind, în bunã mãsurã, lipsit desprijin ºi orientare din partea conducerii politice a ministe-rului. În plus, unele modificãri la vârf ºi avansãri în grad,care s-au bucurat de o largã publicitate la vremea respec-tivã, au fost în mãsurã sã adânceascã diferenþele dintrepersonalul ministerului ºi cel al trupelor.

Corpul de comandã ºi-a pierdut în mare mãsurãmotivaþia de a lucra eficient, ºi-a diminuat autoritatea înfaþa gradelor inferioare, din cauza dezacordului evident din-tre planuri ºi resurse, în timp ce trupa, în general demora-lizatã, dã dovadã de o neîncredere crescândã faþã dereformã ºi restructurare, considerate, alãturi de proastaadministrare, ca factori principali ai situaþiei actuale.

Aceste neajunsuri afecteazã candidatura României laNATO, unde, pe de o parte, documente importante sunttrimise cu întârzieri nejustificate (de pildã, �PARP SurveyÒ,care trebuia trimis la NATO pânã la 30 octombrie), iar pede altã parte, unii parametri luaþi în calcul pentru aderarecunosc o deteriorare continuã. În consecinþã, dacã lamomentul Madrid 1997 România se afla, sub acest aspect,în rând cu primii candidaþi, acum se aflã printre ultimii.

8.1.1. Obiective majore ale apãrãrii naþionaleDatã fiind situaþia actualã din armatã, acþiunea

Guvernului va trebui sã se desfãºoare concomitent pemai multe planuri:

¥ deblocarea internã a ministerului ºi reasigurarea uneicomunicãri eficiente a conducerii acestuia cu celelaltestructuri ale organismului militar;

¥ restaurarea credibilitãþii conducerii ºi relansarea pro-cesului de reducere a efectivelor existente, restructurareaºi modernizarea armatei, urmãrindu-se materializarea efec-tivã a programelor adoptate;

¥ îmbunãtãþirea managementului efortului de integrareeuroatlanticã;

¥ îndeplinirea obligaþiilor asumate de România pe planinternaþional (acþiuni în sprijinul pãcii).

Ñ Obiectivul strategic îl reprezintã realizarea unui nivelcorespunzãtor al structurilor militare din punct de vederenumeric ºi al dotãrii forþelor, care sã asigure o capacitateoperativã la nivelul impus de cerinþele Programului deaderare la NATO, concomitent cu asigurarea capacitãþii dea participa la prevenirea conflictelor, gestionarea crizelor ºiapãrarea colectivã în plan regional. Procesul de restructu-rare ºi modernizare a organismului militar, care cunoaºteîn prezent o anumitã încetinire, va fi relansat prin susþine-rea efortului material ºi financiar, inclusiv prin promovareaunei legi de organizare a Armatei.

Ñ Un obiectiv de cea mai mare importanþã ºi deurgenþã imediatã este îmbunãtãþirea rapidã a procesului demanagement al resurselor umane. În aceastã direcþie sevor urmãri:

¥ depolitizarea organismului militar, introducerea unormecanisme sigure care sã previnã repolitizarea sa, precumºi reintroducerea competenþei profesionale drept unic cri-teriu de promovare în cariera militarã. �Ghidul CariereiMilitareÒ, aflat actualmente în stadiu de proiect, va fi finali-zat în aceastã direcþie, urmând sã fie aduse modificãrilenecesare în legislaþia aflatã în vigoare;

¥ redimensionarea corpului de comandã cu nivelulforþelor aflate în proces de diminuare numericã, restructu-rare ºi modernizare, urmãrindu-se adoptarea unui sistemasemãnãtor celui existent în þãrile NATO. Astfel vor fireglementate nu numai promovarea cadrelor, dar ºi ieºirealor din sistem, în cazul în care nu existã funcþie cores-punzãtoare pentru ele;

¥ îmbunãtãþirea nivelului expertizei civile, atât în ter-meni cantitativi, cât ºi calitativi, prin mãsuri de restructurarea programei Colegiului Naþional de Apãrare, introducereaunui sistem mai echilibrat ºi mai echitabil de selecþionare acursanþilor, precum ºi prin creºterea parametrilor


educaþionali ºi de instrucþie, pentru poziþiile care urmeazãsã fie ocupate de civili în cadrul Ministerului ApãrãriiNaþionale ºi al comisiilor de apãrare, ordine publicã ºi sigu-ranþã naþionalã din Parlament;

¥ profesionalizarea structurilor militare, urmând ca înfinal România sã dispunã de un sistem mixt, compus dincadre ºi militari, pe bazã de contract, cuplat cu un anumitnumãr de militari în termen.

Ñ În conformitate cu prevederile legislaþiei în vigoare,în termenul prevãzut urmeazã sã fie definitivate ºi prezen-tate Parlamentului spre dezbatere ºi adoptare Strategianaþionalã de securitate ºi Cartea Albã a Guvernului, carevor reflecta situaþia ºi interesele de securitate ºi apãrareale þãrii, privite prin prisma integrãrii în NATO ºi a nouluisãu concept strategic.

8.1.2. Guvernul va acþiona pentru îmbunãtãþirea câtmai rapidã a condiþiilor de pregãtire ºi de viaþã alemilitarilor ºi familiilor lor.

În aceastã categorie intrã lansarea unui program deconstrucþie a locuinþelor de serviciu, precum ºi elaborareaurgentã a unei noi legi a pensiilor pentru cadrele militare,care sã elimine diferenþierile nejustificate create în timp. Deasemenea, acolo unde va fi posibil, se vor încheia con-venþii cu celelalte instituþii ale statului, pentru a se prelua oparte din cadrele eliberate din Armatã, asigurându-se astfelo mai bunã protecþie socialã a acestora ºi a familiilor lor.Aceste mãsuri vor avea un efect pozitiv asupra moralului,creºterii combativitãþii ºi gradului de operativitate al forþelor.

Guvernul ºi conducerea Ministerului Apãrãrii Naþionalevor intensifica procesul de aliniere a bugetãrii la standar-dele finanþãrii pe bazã de programe. Treptat, pe mãsurãce economia va spori nivelul resurselor pentru apãrare,cheltuielile pentru acest capitol vor cunoaºte o ponderesporitã în cadrul PIB ºi al bugetului, pânã la un nivelcorespunzãtor nevoilor defensive ºi integrãrii euroatlantice.

8.1.3. Activitatea de înzestrare ºi achiziþii va trebui sãdevinã transparentã Ñ cel puþin în interiorul sistemului Ñbazatã pe egalitatea ºanselor, raþionalã ºi desfãºuratã cu obirocraþie redusã. Împreunã, aceste mãsuri vor diminuacorupþia. Vor fi încurajate participarea marilor firme, crea-rea de joint ventures, precum ºi aplicarea strictã a principi-ului egalitãþii ºanselor în procesul de ofertare.

Guvernul îºi propune sã reconfere Parlamentului, prinintermediul comisiilor sale de apãrare, ordine publicã ºisiguranþã naþionalã, autoritatea necesarã asupra organismu-lui militar ºi politicii de apãrare. Astfel, cele douã comisiivor fi informate în mod regulat despre toate mãsurileimportante luate în domeniul organismului militar. În afaraaudierii candidaþilor la posturile de membri ai cabinetului,comisiile vor avea posibilitatea sã facã acelaºi lucru pentrucandidaþii la rangul de general ºi de reprezentanþi militariîn exterior. De asemenea, comisiile vor obþine dreptul de aasculta ofiþerii superiori care doresc sã raporteze tentativede politizare, fãrã ca de faþã sã fie superiorii lor civili, ºide a face recomandãrile care se impun.

În aceeaºi direcþie, ºi anume de a întãri controlul civilasupra organismului militar, precum ºi de a elimina unadintre sursele importante ale politizãrii acestuia, directorulDirecþiei Generale de Informaþii a Armatei va fi numit directde primul-ministru, la propunerea ministrului apãrãriinaþionale.

8.1.4. Integrarea în NATO¥ În condiþiile în care aderarea la NATO reprezintã

obectivul major al þãrii în perioada urmãtoare, având învedere apropierea datei reuniunii la vârf a liderilor Alianþei,prevãzutã pentru anul 2002, îndeplinirea obiectivelor

cuprinse în Planul naþional anual de aderare va constituiprioritatea numãrul 1. În acest sens se va urmãri recâºtiga-rea rapidã a credibilitãþii externe pierdute în timpul celorpatru ani de guvernare anterioarã. Imediat dupã instalare,conducerea Ministerului Apãrãrii Naþionale va trece la oinvestigare serioasã a gradului de acoperire cu resurse aobiectivelor angajate, urmând ca alocarea de resurse supli-mentare, dacã se va dovedi necesar, sã fie fãcutã în virtu-tea importanþei acestui obiectiv.

¥ Întrucât activitatea de integrare în structurile euro-atlantice nu se reduce doar la Armatã, ci vizeazã ansam-blul societãþii româneºti, relaþiilor cu celelalte instituþiiimplicate în proces, îndeosebi cu Ministerul AfacerilorExterne, li se va acorda atenþia cuvenitã.

8.1.5. Obligaþiile militare internaþionale¥ În ciuda absenþei unor resurse îndestulãtoare ºi a

fenomenului de supraextindere, Guvernul va lua mãsurilenecesare pentru a garanta îndeplinirea obligaþiilor curenteale României în cadrul SFOR, KFOR, SEDM&SEEBRIG,negocierile BLACKSEAFOR, semnarea acorduluiCENCOOP ºi participarea activã în cadrul SHIRBRIG. Înmomentul în care nivelul resurselor se va îmbunãtãþi sevor asuma ºi alte obligaþii, pornindu-se de la faptul cã oangajare deplinã ºi activã reprezintã o condiþie necesarãpentru asigurarea pãcii ºi stabilitãþii regionale,materializându-se astfel rolul României de factor generatorde securitate în aria noastrã geograficã.

8.2. Restructurarea sistemului de ordine publicãProgramul de guvernare porneºte de la constatarea

scãderii alarmante a siguranþei cetãþeanului, a creºteriifenomenului infracþional ºi a criminalitãþii, a dezvoltãrii struc-turilor de tip mafiot ºi a erodãrii actului de comandã, ceeace determinã restructurarea radicalã a actualului sistem deordine publicã.

Programul guvernamental trateazã într-o manierã nouã,europeanã, asigurarea ºi funcþionarea structurilor naþionaleºi locale de ordine publicã, asigurându-se demilitarizareaunor structuri prin trecerea serviciilor publice respective laautoritãþile publice locale.

Ministerul de Interne va deveni un organism puternic,calificat ºi capabil sã-ºi exercite funcþiile esenþiale deasigurare a siguranþei cetãþeanului ºi a ordinii publicenaþionale, având în vedere urmãtoarele obiective principale:

8.2.1. Reconstrucþia sistemului instituþional de ordinepublicã

Ñ Transformarea aparatului central al Ministerului deInterne, inspectoratelor generale ºi comandamentelor dearmã în structuri suple de conducere ºi control, prin redu-cerea numãrului actual de posturi, transferarea acestora launitãþile operative, reorganizarea unor direcþii, servicii, înca-drarea posturilor pe criterii de competenþã ºi experienþã îndomeniul managementului specific

Ñ Constituirea unor structuri unice ale Ministerului deInterne la nivelul judeþelor ºi al municipiului Bucureºti, rea-lizându-se o concepþie unitarã în îndeplinirea atribuþiilorspecifice instituþiei, creºterea operativitãþii în acþiune, preve-nirea ºi stãpânirea fenomenului infracþional, precum ºi coor-donarea eforturilor în plan local pentru gestionareasituaþiilor de crizã

Ñ Desfiinþarea unor structuri care au competenþe în maimulte judeþe, în mod deosebit din poliþie ºi jandarmerie(inspectoratele de poliþie transporturi, comandamentele teri-toriale de jandarmi)

Ñ Reducerea treptatã a posturilor de conducere, acelor prevãzute cu gradul de general ºi colonel, realizareaunor structuri organizatorice de tip piramidal în unitãþi, în


deplin acord cu perspectivele stabilite prin Ghidul cariereilucrãtorului din poliþie, jandarmerie ºi poliþia de frontierã

Ñ Unificarea structurilor poliþiei de ordine publicã cucele ale poliþiei rutiere din municipii ºi oraºe ºi transferareaatribuþiilor privind ordinea publicã ºi de evidenþã informati-zatã a persoanei cãtre administraþia localã (cãrþi de identi-tate, paºapoarte, cãrþi de alegãtor, permise de conducere,certificate de înmatriculare)

Ñ Descentralizarea Poliþiei Române ºi democratizarearaporturilor funcþionale ca premisã esenþialã a unui sistemjudiciar eficient ºi independent

Ñ Continuarea acþiunii de profesionalizare a jandarme-riei ºi întrebuinþarea acesteia într-o mai mare mãsurã pen-tru asigurarea ordinii publice, inclusiv în mediul rural

Ñ Accentuarea procesului de securizare a frontierei destat a României, prin transferarea unui numãr important deposturi din inspectoratele judeþene ale poliþiei de frontierãla unitãþile de execuþie.

8.2.2. Descentralizarea deciziei, a responsabilitãþilorºi a alocãrii resurselor

Ñ Transferarea la nivelurile de maximã eficienþã ºi ope-rativitate (judeþean ºi al municipiului Bucureºti) a unor com-petenþe referitoare la gestionarea resurselor umane,îndeosebi a celor privind dinamica de personal, precum ºia responsabilitãþilor de gestionare a fondurilor

Ñ Construirea unui sistem logistic flexibil ºi eficient caresã asigure rezolvarea problemelor de dotare atât în plancentral, cât ºi în plan teritorial

Ñ Reproiectarea structurilor proprii de învãþãmânt, aduratei cursurilor, conþinutului programelor, sistemului derecrutare, selecþie ºi încadrare a personalului

Ñ Perfecþionarea concepþiei privind planificarea asigurãriiordinii publice în România.

8.2.3. Impunerea unui comportament modern ºieficient de muncã lucrãtorului din Ministerul de Interne

Ñ Încadrarea ºi promovarea personalului se vor realizaexclusiv pe criteriile profesionalismului, competenþei, abilitãþiimanageriale ºi eficienþei

Ñ Asigurarea stabilitãþii ºi continuitãþii lucrãtorilor carerealizeazã performanþe profesionale, reconstrucþia demnitãþiimeseriei de lucrãtor din poliþie, jandarmerie ºi poliþie defrontierã

Ñ Excluderea din structurile ministerului a personaluluicare nu se adapteazã criteriilor de eficienþã ºi de conduitãmoralã specifice instituþiei sau nu îºi exercitã �dreptul depoliþieÒ conform standardelor din þãrile dezvoltate

Ñ Adoptarea în regim de urgenþã a mãsurilor necesarepentru salarizarea lucrãtorilor din poliþie, jandarmerie ºipoliþia de frontierã în concordanþã cu responsabilitãþile ºiriscurile la care sunt expuºi, astfel încât sã se asigureacestora un standard de viaþã decent ºi prevenirea actelorde corupþie.

8.2.4. Eficientizarea colaborãrii cu autoritãþile dinsistemul de apãrare, siguranþã naþionalã ºi justiþie,precum ºi cu societatea civilã

Ñ Perfecþionarea ºi întãrirea cooperãrii cu MinisterulApãrãrii Naþionale, Ministerul Justiþiei, Parchetul General,Serviciul Român de Informaþii, cu celelalte autoritãþi cuatribuþii în domeniul apãrãrii ºi siguranþei naþionale

Ñ Constituirea unui sistem naþional de gestionare a cri-zelor ºi conexarea acestuia la organismele existente înNATO ºi Uniunea Europeanã.

8.2.5. Continuarea ºi dezvoltarea relaþiilor cuinstituþiile similare din strãinãtate

Ñ Dezvoltarea relaþiilor stabilite anterior ºi realizarea denoi contacte ºi relaþii cu alte structuri similare, care suntde naturã sã contribuie la stoparea fenomenului infracþionaltransfrontalier pe baza tratatelor, convenþiilor ºi acordurilorla care România este parte

Ñ Întãrirea cooperãrii pe linia combaterii migraþiei ile-gale prin controlul ºi securizarea frontierelor, introducereaunor noi elemente de siguranþã în paºaportul românesc, lastandarde occidentale, precum ºi prin abordarea realistã aproblemei readmisiei persoanelor fãrã cetãþenie

Ñ Îndeplinirea de cãtre minister a mãsurilor prevãzuteîn Programul naþional anual de pregãtire a integrãrii înNATO

Ñ Mediatizarea în plan internaþional a demersurilorromâneºti pentru racordarea la standardele general accep-tate privind forþele ºi serviciile de ordine publicã.

8.2.6. Perfecþionarea legislaþiei specificeÑ Înãsprirea prevederilor legale, în vederea diminuãrii

substanþiale a corupþiei, a fenomenelor de evaziune fiscalã,de contrabandã ºi spãlare a banilor, implicit a economieisubterane

Ñ Armonizarea legislaþiei privind activitateaMinisterului de Interne cu reglementãrile europene.

8.3. Comunitatea serviciilor de informaþii ºi de protecþiea informaþiilor

Guvernarea P.D.S.R. va acþiona în acest domeniu potri-vit standardelor ºi practicilor moderne, asigurând condiþiilepentru ca instituþiile respective sã funcþioneze normal, fãrãimixtiuni ºi ingerinþe politice sau de grup. În acest sens sevor urmãri:

Ñ asigurarea protecþiei reale a drepturilor ºi libertãþilorfundamentale ale cetãþenilor români;

Ñ instituirea unui sistem riguros de acces la informaþiiºi de valorificare a acestora în folosul þãrii;

Ñ definitivarea legii comunitãþii serviciilor de informaþii,urmãrindu-se în special eliminarea paralelismelor ºi corela-rea activitãþii lor;

Ñ elaborarea ºi aplicarea reglementãrilor privind pro-tecþia informaþiei, statutul lucrãtorilor din serviciile deinformaþii ºi protecþia acesteia.

CAPITOLUL IXReforma administraþiei publice centrale

ºi locale. Dezvoltarea regionalã9.1. Reforma administraþiei publice centrale ºi localeProgramul guvernamental abordeazã frontal accelera-

rea reformei administraþiei publice centrale ºi locale, por-nind de la evaluarea criticã a Comisiei Europene a situaþieiactuale din acest domeniu. În acest cadru programulurmãreºte realizarea criteriilor de aderare la UniuneaEuropeanã, demonstrând cã România îºi poate întãri trep-tat capacitatea administrativã de a face faþã obligaþiilor careîi revin în calitate de viitor stat membru.

Programul de guvernare privind administraþia publicãcentralã ºi localã are la bazã urmãtoarele obiective funda-mentale:

Ñ restructurarea profundã a administraþiei publice cen-trale ºi locale;

Ñ schimbarea de fond a raportului dintre administraþieºi cetãþean;

Ñ descentralizarea serviciilor publice ºi consolidareaautonomiei administrative ºi financiare;


Ñ demilitarizarea treptatã a unor servicii comunitare;Ñ depolitizarea structurilor administraþiei publice; elimi-

narea clientelismului politic;Ñ stoparea birocraþiei;Ñ coerenþa actului administrativ; perfecþionarea manage-

mentului în administraþie;Ñ aplicarea unor politici raþionale de dezvoltare ºi

modernizare a localitãþilor rurale ºi urbane;Ñ întãrirea autoritãþii statului ºi a rãspunderii acestuia;Ñ armonizarea cadrului legislativ cu reglementãrile

Uniunii Europeane; asigurarea coerenþei ºi stabilitãþiiacestuia.

9.1.1. Restructurarea profundã a administraþiei publicecentrale ºi locale

Noua structurã guvernamentalã reflectã pe deplin con-cepþia P.D.S.R. de modernizare ºi adaptare concretã aadministraþiei publice la realitãþile economiei ºi societãþiiromâneºti, rãspunzând în acelaºi timp structurilor similaredin þãrile Uniunii Europene ºi din alte state dezvoltate, cumenþinerea elementelor tradiþionale, valoroase ale adminis-traþiei publice româneºti.

Restructurarea administraþiei publice centrale ºi localese va realiza, în principal, prin:

¥ restructurarea Guvernului în vederea eficientizãriiactului de guvernare;

¥ reorientarea activitãþii unor ministere ºi reducerea unuinumãr important de agenþii guvernamentale;

¥ trecerea unor agenþii guvernamentale în subordineasau coordonarea ministerelor în vederea asigurãrii uneiactivitãþi coerente ºi eficiente, a unor relaþii funcþionale nor-male;

¥ înfiinþarea unor ministere noi, pentru a rãspunde maieficient prioritãþilor de relansare economicã ºi de pregãtirea aderãrii României la Uniunea Europeanã (MinisterulIntegrãrii Europene, Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei,Ministerul Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi al Cooperaþiei);

¥ unificarea ºi transformarea unor agenþii guvernamen-tale, dovedite ca ineficiente, în ministere (MinisterulComunicaþiilor ºi Tehnologia Informaþiei, MinisterulInformaþiilor Publice, Ministerul Turismului);

¥ înfiinþarea în structura organizatoricã a ministerelor aunor oficii, conduse de secretari de stat, pentru: relaþia cuParlamentul, sindicatele ºi patronatul; integrare europeanãºi relaþii externe; investitori strãini ºi autohtoni;

¥ stabilirea, în conformitate cu reglementãrile legale, aunor structuri de organizare cadru Ñ suple ºi eficiente Ñprivind organizarea ºi funcþionarea ministerelor ºi agenþiilorguvernamentale, prefecturilor, consiliilor judeþene ºi locale,primãriilor; reducerea numãrului departamentelor, direcþiilorgenerale, direcþiilor, oficiilor, serviciilor ºi birourilor din admi-nistraþia publicã centralã ºi localã;

¥ reducerea substanþialã a numãrului persoanelor cufuncþii de conducere din administraþia publicã centralã ºilocalã (secretari generali adjuncþi, directori generali, direc-tori generali adjuncþi, directori, directori adjuncþi, ºefi de ofi-cii, ºefi de servicii ºi de birouri);

¥ reducerea pe ansamblu, în mod eºalonat, cu circa30% a personalului din ministere ºi agenþii guvernamentale,precum ºi din cadrul autoritãþilor publice locale.

Pentru întãrirea capacitãþii administrative a structurilorguvernamentale se vor stabili, prin hotãrâri ale Guvernului,obiectivele, atribuþiile ºi responsabilitãþile fiecãrui minister ºifiecãrei autoritãþi publice centrale, prefecturi ºi fiecãrui ser-viciu public descentralizat; pentru funcþionarii publici se vorstabili criterii precise de performanþã care vor sta la bazaevaluãrii anuale a activitãþii acestora.

9.1.2. Schimbarea de fond a raportului dintre adminis-traþie ºi cetãþean prin:

Ñ realizarea unui serviciu public în folosul exclusiv alcetãþeanului; creºterea rigurozitãþii în motivarea ºi formula-rea rãspunsurilor, precum ºi scurtarea termenelor în careautoritãþile ºi serviciile publice au obligaþia sã rãspundãsolicitãrilor cetãþenilor;

Ñ eliminarea blocajelor birocratice din administraþiacentralã ºi localã cu care sunt confruntaþi cetãþenii ºiagenþii economici;

Ñ consolidarea ºi lãrgirea cadrului de participare asocietãþii civile la procesul decizional;

Ñ perfecþionarea cadrului de funcþionare a democraþieiparticipative;

Ñ asigurarea transparenþei actelor administrative ºicomunicarea operativã cu cetãþenii.

9.1.3. Descentralizarea serviciilor publice ºi consolida-rea autonomiei locale administrative ºi financiare, prin:

Ñ accelerarea procesului de descentralizare a servici-ilor publice ºi preluarea atribuþiilor de administrare ºifinanþare a unor activitãþi de cãtre autoritãþile administraþieilocale Ñ consilii judeþene ºi consilii locale;

Ñ transferarea cãtre autoritãþile publice locale a acti-vitãþilor ºi resurselor corespunzãtoare de la bugetul de statpentru finanþarea unor servicii publice destinatecomunitãþilor locale: învãþãmânt, sãnãtate, culturã, poliþiecomunitarã, pompieri, apãrare civilã etc.;

Ñ aºezarea pe baze noi, echitabile a impozitelor ºitaxelor locale, care trebuie sã devinã principala sursã dealimentare a bugetelor locale;

Ñ perfecþionarea Legii finanþelor publice locale înscopul asigurãrii surselor de finanþare pentru funcþionareanormalã a serviciilor publice ale fiecãrei comunitãþi locale;crearea premiselor necesare pentru structurarea ºi aproba-rea unor bugete locale solid fundamentate, capabile sãasigure finanþarea lucrãrilor de interes comunitar.

9.1.4. Demilitarizarea treptatã, pânã cel mai târziu înanul 2002, a unor servicii comunitare, prin:

Ñ preluarea evidenþei populaþiei ºi organizarea acesteiaca serviciu comunitar de cãtre primãrii ºi consiliile judeþene(cartea de identitate, cartea de alegãtor, întocmirea listelorelectorale permanente, permise auto, certificate de înmatri-culare etc.);

Ñ transferarea în subordinea prefecturilor a evidenþeipaºapoartelor, prin organizarea unui serviciu public judeþeanspecializat;

Ñ organizarea unor servicii comunitare pentru situaþiide urgenþã (incendii, inundaþii, grindinã, cutremure, îngheþ),care vor prelua atribuþiile actuale ale unitãþilor de pompieriºi de apãrare civilã;

Ñ înfiinþarea la nivelul fiecãrei unitãþi administrative Ñcomunã, oraº, municipiu Ñ a poliþiei comunitare pentruordinea publicã, prin preluarea unor atribuþii specifice de lainspectoratele de poliþie.

Acþiunile prevãzute vor contribui la întãrirea mãsurilor desiguranþã personalã, de pazã ºi securitate a fiecãruicetãþean ºi a bunurilor sale, urmãrindu-se adoptarea deurgenþã a unor prevederi legale, în concordanþã cu normeledin statele europene avansate.

9.1.5. Depolitizarea structurilor administraþiei publiceºi eliminarea clientelismului politic, prin:

Ñ respectarea Legii privind statutul funcþionarului publicºi aplicarea consecventã a principiului angajãrii funcþionari-lor publici exclusiv pe criterii de competenþã profesionalã;


Ñ promovarea în funcþii publice numai pe criterii deperformanþã ºi de moralitate, în spiritul ºi pe baza legii;

Ñ gestionarea coerentã ºi corectã a carierei funcþiona-rului public prin salarizare corespunzãtoare, stimularea ºiasigurarea unor condiþii normale de lucru în scopul res-pectãrii principiului stabilitãþii ºi continuitãþii în muncã;

Ñ crearea unui sistem performant Ñ naþional ºi regio-nal Ñ de pregãtire a funcþionarilor publici ºi, respectiv, apersoanelor alese în consiliile locale ºi judeþene.

9.1.6. Stoparea birocraþiei administraþiei publice, prin:Ñ raþionalizarea procedurilor administrative; stabilirea

unor termene precise de soluþionare a cererilor;Ñ raþionalizarea circuitului documentelor;Ñ extinderea utilizãrii în administraþia publicã a echipa-

mentelor ºi tehnologiilor informatice;Ñ simplificarea procedurilor de emitere a avizelor ºi

acordurilor prin generalizarea sistemului �ghiºeului unicÒ.

9.1.7. Coerenþa actului administrativ; perfecþionareamanagementului în administraþie, prin:

Ñ eficientizarea raporturilor dintre administraþia publicãcentralã ºi localã, dintre autoritãþile publice judeþene ºi celedin comune ºi oraºe;

Ñ aplicarea unitarã ºi eficientã a sistemului de normeºi reglementãri în administraþia publicã centralã ºi localã;

Ñ crearea unui sistem informaþional integrat al adminis-traþiei publice centrale ºi locale;

Ñ fundamentarea deciziilor privind politicile sociale pestudii ºi expertize, constituindu-se oficii sociologice de coor-donare metodologicã la nivel central, precum ºi în cadrulconsiliilor judeþene.

9.1.8. Aplicarea unor politici raþionale de dezvoltare ºimodernizare a localitãþilor rurale ºi urbane, prin:

Ñ acordarea statutului de comunã unui numãr depeste 1.000 de sate care îndeplinesc criteriile legale, asi-gurându-se astfel apropierea autoritãþii administrative decetãþean;

Ñ organizarea ca oraºe a unui numãr important decomune care, prin dotãrile tehnico-edilitare (alimentare cuapã ºi gaze, canalizare, telefonie etc.), se apropie de sta-tutul de localitate urbanã;

Ñ pregãtirea condiþiilor pentru organizarea administra-tiv-teritorialã în conformitate cu standardele UniuniiEuropene.

9.1.9. Întãrirea autoritãþii statului ºi a rãspunderiloracestuia, prin:

Ñ repunerea în drepturile constituþionale ºi legale aautoritãþilor publice Ñ ministere ºi agenþii guvernamentale,prefecturi, consilii judeþene, consilii locale, primari;

Ñ monitorizarea aplicãrii reformei administrative ºi aperformanþelor operaþionale ale autoritãþilor publice centraleºi locale;

Ñ întãrirea controlului gestiunii banului public ºi asigu-rarea transparenþei cheltuielilor prin informarea periodicã acontribuabililor.

9.1.10. Armonizarea cadrului legislativ cu regle-mentãrile Uniunii Europeane, prin:

Ñ asigurarea coerenþei ºi a stabilitãþii pe termen lunga cadrului legislativ în domeniul administraþiei publice cen-trale ºi locale;

Ñ iniþierea unei ample acþiuni de îmbunãtãþire areglementãrilor existente în domeniu ºi elaborarea unor

reglementãri noi, bazate pe principiile prevãzute deConstituþie ºi de Carta Europeanã a Autonomiei Locale;

Ñ elaborarea ºi înaintarea la Parlament, în cursul anu-lui 2001, a urmãtoarelor proiecte pentru asigurarea unitãþiide interpretare ºi aplicare, pentru evitarea paralelismelor, aexcesului de reglementãri ºi a modificãrilor repetate aleaceluiaºi act normativ:

¥ Codul administrativ;¥ Codul de procedurã administrativã;¥ Codul electoral.

9.2. Dezvoltarea regionalãGuvernul va acþiona pentru realizarea obiectivelor de

dezvoltare regionalã prevãzute în Strategia naþionalã dedezvoltare economicã a României pe termen mediu, îndeplin acord cu politica europeanã de coeziune economicãºi socialã.

În acest cadru se vor asigura:Ñ diminuarea dezechilibrelor regionale existente;Ñ stimularea dezvoltãrii echilibrate;Ñ revitalizarea zonelor defavorizate;Ñ preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre;Ñ corelarea politicilor regionale cu cele sectoriale;Ñ stimularea cooperãrii interregionale interne ºi

internaþionale care contribuie la progresul economic ºisocial;

Ñ dezvoltarea în continuare a relaþiilor speciale, privile-giate ale României cu Republica Moldova, consolidareaspaþiului cultural ºi spiritual comun în concordanþã cu nor-mele ºi valorile integrãrii într-o Europã unitã;

Ñ pregãtirea cadrului instituþional pentru a rãspunde cri-teriilor de integrare în structurile Uniunii Europene ºi de uti-lizare a fondurilor structurale ºi de acces la Fondul decoeziune al Uniunii Europene.

9.2.1. Pentru punerea în aplicare a politicii de dezvol-tare regionalã Guvernul va acþiona la nivel naþionalpentru:

Ñ promovarea mecanismelor economiei de piaþã întoate regiunile þãrii, în vederea îmbunãtãþirii competitivitãþiiºi realizãrii unei creºteri economice durabile;

Ñ promovarea unei dezvoltãri armonioase spaþiale ºi areþelei de localitãþi;

Ñ creºterea capacitãþii regiunilor Ñ din punct devedere instituþional, financiar, decizional Ñ la susþinereapropriului proces de dezvoltare;

Ñ promovarea principiilor dezvoltãrii durabile;Ñ asigurarea de ºanse egale în ceea ce priveºte acce-

sul la informare, cercetare-dezvoltare tehnologicã, educaþieºi formare continuã.

9.2.2. La nivel regional se va acþiona pentru:Ñ stimularea capacitãþii competitive a regiunilor ºi valo-

rificarea potenþialului propriu de dezvoltare, prin:¥ întãrirea capacitãþii instituþionale de a elabora ºi de a

pune în aplicare programe ºi proiecte de dezvoltare pentruîmbunãtãþirea structurii economice regionale, urmãrindu-sediversificarea economiei, expansiunea iniþiativelor privateprin preluarea de cãtre stat sau comunitãþi a efortuluimaterial necesar în vederea demarãrii unor activitãþi pro-ductive pentru: pregãtirea terenurilor rãmase dupã dezafec-tarea uneia sau mai multor întreprinderi în cazulplatformelor industriale, pentru pornirea de noi activitãþidestinate industriei ºi meºteºugurilor; cãi de transportlocale, în special cãi de acces spre zonele în careurmeazã sã se dezvolte o nouã întreprindere; parcuriindustriale, centre tehnologice (cercetare, design, prototipurietc.), unitãþi de aprovizionare ºi unitãþi de îndepãrtare areziduurilor; pregãtirea terenurilor pentru industria turisticã;


¥ dezvoltarea activitãþilor de cercetare ºtiinþificã, dezvol-tare tehnologicã ºi de creare a societãþii informaþionale înraport cu potenþialul ºi specificul zonelor, în sprijinul eco-nomiei acestor zone, pe bazã de cercetãri proprii ºi trans-fer tehnologic;

Ñ diminuarea decalajelor de dezvoltare interregionale ºiintraregionale, prin:

¥ îmbunãtãþirea ºi dezvoltarea infrastructurii regionale ºilocale (infrastructura de drumuri; infrastructuracomunicaþiilor; infrastructura reprezentatã de suprafeþele deteren care trebuie amenajate, astfel încât sã corespundãcerinþelor implantãrii de noi industrii);

¥ dezvoltarea resurselor umane, îndeosebi în acele regi-uni cu industrii în declin (industrie siderurgicã, metalurgicã,extractivã, chimicã ºi construcþii de maºini), în vedereacreãrii de oportunitãþi pentru ocupare durabilã (calificarea ºirecalificarea nu numai a ºomerilor, ci ºi a celor carelucreazã în întreprinderi de stat ce urmeazã sã se restruc-tureze; politici active de ocupare a forþei de muncã;îmbunãtãþirea integrãrii pe piaþa muncii a persoanelor cuprobleme speciale);

¥ dezvoltarea economico-socialã a spaþiului rural, prin:punerea în valoare a potenþialului uman pentru a face faþãnoilor cerinþe; asigurarea accesului populaþiei din zonelerurale la servicii de sãnãtate ºi învãþãmânt de calitate; dez-voltarea infrastructurilor hidroedilitare, de transport, comu-nicaþii ºi energetice, promovarea ºi diversificarea activitãþiloreconomice; dezvoltarea unei agriculturi performante ºidiversificate; crearea unor întreprinderi mici ºi mijlocii cuprofil agricol, industrial, artizanal, comercial ºi de prestãride servicii;

¥ dezvoltarea turismului, concentratã pe turismul rural,turismul cultural ºi pe alte �niºe de piaþãÒ, acþionându-sepentru: realizarea de studii de marketing ºi analize de pre-fezabilitate ºi fezabilitate, cu asistenþa unor experþiinternaþionali; abordarea sistematicã a pieþei ºi infrastructuriiexistente, care sã grupeze, într-un cadru coerent, pe obazã regionalã ºi subregionalã, strategiile de dezvoltare aletuturor actorilor publici ºi privaþi implicaþi; investiþii publicedirecte pentru restaurarea/ameliorarea atracþiilor turisticeînsemnate (situri ale patrimoniului cultural, clãdiri istorice,frumuseþi naturale etc.);

¥ preîntâmpinarea apariþiei unor zone-problemã;¥ promovarea unor politici diferenþiate, conform unor par-

ticularitãþi zonale (zone monofuncþionale, predominant agri-cole, miniere, aglomerãri urbane, zone naturale ºiconstruite protejate, zone de graniþã, zone cu probleme demediu);

Ñ asigurarea transparenþei în alocarea ºi utilizarearesurselor, inclusiv a celor alocate de Uniunea Europeanã,din fondurile structurale, a asistenþei financiare nerambursa-bile din partea unor guverne, organizaþii internaþionale etc.;

Ñ creºterea eficienþei procesului de mediatizare a pro-gramelor în rândul agenþilor economici; perioada de depu-nere a proiectelor va fi de maximum 3 luni;

Ñ dezvoltarea unor servicii de instruire ºi consultanþã înelaborarea documentelor pentru proiectele agenþilor econo-mici;

Ñ procesul de selecþie a investitorilor va pune unaccent deosebit pe criterii de bonitate ºi pe fezabilitateaafacerilor propuse.

CAPITOLUL XRelaþiile interetnice

Protecþia minoritãþilor naþionale va fi realizatã prin asi-gurarea posibilitãþilor pentru manifestarea liberã ºi deplinãa tuturor minoritãþilor, a respectãrii drepturilor omului, înconformitate cu angajamentele României de integrareeuropeanã ºi euroatlanticã.

Ñ Guvernul va acþiona pentru continuarea ºi dezvolta-rea iniþiativelor instituþionale ºi legislative din ultimuldeceniu.

Ñ Guvernul se va implica pentru asigurarea dreptuluide a-ºi pãstra ºi dezvolta liber exprimarea identitãþii etnicepentru toþi cetãþenii români aparþinând minoritãþilornaþionale, astfel încât sã se poatã manifesta pe deplin însfera culturii, limbii, religiei, educaþiei ºi învãþãmântului, vieþiipublice. Va fi stimulat efortul comun ºi dialogul cu mino-ritãþile naþionale în vederea îmbunãtãþirii actului decizionalºi afirmãrii identitãþii etnice în rândul populaþiei.

Ñ Se va acþiona pentru dezvoltarea diversitãþii cultu-rale în folosul întregii societãþi, în scopul excluderiiapariþiei unor curente de orientare extremistã care promo-veazã intoleranþa ºi ura interetnicã. Se va asigura totodatãbuna funcþionare a unui sistem de educaþie în materie derespectare a legii ºi de dezvoltare a valorilor democratice.

Ñ În concepþia P.D.S.R. minoritãþile sunt pentru oriceþarã o mare resursã. Un bun management al acesteiresurse este o cale de a servi în egalã mãsurã dezvolta-rea identitãþii minoritãþilor, precum ºi o cale de a garantacooperarea interculturalã. Acest model poate fi definit caun model civic multicultural.

10.1. Obiectivele specifice de susþinere a dezvoltãriimulticulturale sunt:

Ñ asigurarea unui cadru comunitar favorabil con-tinuãrii dezvoltãrii fiecãrui model cultural specific atât încomunitatea respectivã, cât ºi în comunitatea localã ºi lanivel naþional;

Ñ dezvoltarea unui model de transfer cãtre majoritateal valorilor culturale ale minoritãþilor, astfel încât sã sepoatã asigura fiecãrui cetãþean posibilitatea sã asimilezecunoºtinþe privind spiritualitatea ºi istoria �celorlalþiÒ dinacelaºi spaþiu;

Ñ gestionarea diversitãþii, tensiunilor ºi a distorsiunilorce pot sã aparã la un moment dat, astfel încât sã poatã fiprevenite conflictele ºi sã se poatã asigura managementulcrizelor;

Ñ Guvernul va analiza posibilitatea lãrgirii cadruluiexistent al învãþãmântului ºi al componentelor media înlimbile minoritãþilor.

10.2. Vor fi analizate în continuare posibilitãþile de con-solidare ºi dezvoltare a identitãþii etnice pentru minoritateacea mai numeroasã, minoritatea maghiarã, cu privire laeducaþie, culturã, limbã ºi religie.

În acest sens se va avea în vedere:Ñ lãrgirea cadrului existent al învãþãmântului, pe speci-

alitãþi ºi niveluri de instruire Ñ primar, profesional, gimna-zial, universitar;

Ñ interconectarea ºi integrarea programelor culturale deradio ºi de televiziune în limba maghiarã, astfel încât sãse realizeze o coerenþã ºi o consistenþã sporite aleacestora la nivel naþional;

Ñ asigurarea condiþiilor pentru folosirea limbii materneîn activitãþile publice, în aºa fel încât pe o asemenea calesã se încurajeze atât multiculturalismul, cât ºi integrareamultilingvisticã;

Ñ asigurarea condiþiilor pentru conservarea ºi dezvolta-rea patrimoniului confesional, în contextul respectului pentruprincipiile libertãþii de conºtiinþã ºi pluralismului religios;


Ñ reprezentarea corectã în structurile socioprofesionaleale þãrii, pe baza principiului egalitãþii ºanselor ºi în con-textul efortului pentru edificarea unitãþii în diversitate asocietãþii.

10.3. Elaborarea unei strategii naþionale ºi programespecifice, care sã asigure îmbunãtãþirea substanþialã asituaþiei rromilor, prin:

¥ forme diversificate de învãþãmânt, þinându-se seamade nivelul actual de instruire a rromilor;

¥ realizarea de cãtre televiziunea naþionalã a unor pro-grame educative ºi de atragere a persoanelor analfabetepentru învãþarea limbii române ºi limitarea abandonuluiºcolar;

¥ implicarea instituþiilor responsabile ale statului în socia-lizarea tinerilor rromi;

¥ realizarea unui program de locuinþe sociale în mediulrural, destinate familiilor de rromi ºi atribuirea de terenagricol;

¥ orientarea asistenþei educaþionale-sanitare pentru rromi;¥ reprezentarea rromilor în administraþia publicã localã;¥ politici de responsabilizare civicã ºi educaþie

cetãþeneascã pentru populaþia de rromi;¥ participarea statului la proiecte internaþionale de spriji-

nire materialã ºi culturalã a rromilor.

10.4. Elaborarea unor strategii de integrare culturalã ºisocialã a celorlalte comunitãþi etnice.

CAPITOLUL XIPolitica externã ºi promovarea imaginii reale

a României11.1. Obiective majore de politicã generalãPolitica externã a României conþine fireºte elemente de

continuitate, consecinþã a consensului existent la nivel poli-tic ºi popular asupra prioritãþilor noastre pe planinternaþional: integrarea europeanã ºi euroatlanticã, dezvol-tarea relaþiilor de bunã vecinãtate, afirmarea roluluiRomâniei la nivelul instituþiilor regionale ºi internaþionale,contribuþia la consolidarea securitãþii naþionale, a stabilitãþiidemocraþiei ºi a statului de drept, la respectarea valorilordemocratice ºi a drepturilor omului ºi la dezvoltarea eco-nomiei de piaþã funcþionale, a comerþului internaþional ºiinvestiþiilor. În acelaºi timp situaþia generalã a þãrii, rezulta-tele modeste înregistrate pe calea integrãrii ºi erodareastatutului internaþional al României indicã necesitatea unuinou spirit în asigurarea coerenþei, eficacitãþii ºi predictibi-litãþii politicii noastre externe.

În aceastã etapã crucialã pentru destinul naþiuniidiplomaþia româneascã are ºansa istoricã de a contribuidecisiv la realizarea intereselor naþionale ºi la conturareaunui nou viitor pentru toþi cetãþenii României. Prin consec-venþã, seriozitate ºi dinamism Guvernul României vaacþiona cu responsabilitate pentru refacerea credibilitãþii ºirespectabilitãþii internaþionale ale României ºi ale cetãþenilorsãi.

Definirea ºi promovarea prioritãþilor politicii externeromâneºti vor fi raportate nemijlocit ºi consecvent interesu-lui naþional ºi vor fi puse în serviciul demnitãþii naþionale ºipersonale a cetãþeanului, al nevoilor ºi obiectivelor sale.

Obiectivul fundamental al politicii externe în urmãtoareaperioadã va consta în accelerarea integrãrii României înstructurile politice, economice ºi strategice europene ºieuroatlantice.

Se vor bucura de o importanþã specialã: continuarea înritm accelerat a negocierilor cu Uniunea Europeanã, în

vederea scurtãrii orizontului aderãrii României în structurilecomunitare ºi a recuperãrii handicapului acumulat faþã dealte state candidate; revitalizarea candidaturii Românieipentru Alianþa Nord-Atlanticã, având ca obiectiv invitareaRomâniei pentru negocieri de aderare la Reuniunea la nivelînalt a NATO din 2002; exercitarea ireproºabilã de cãtreRomânia a Preºedinþiei în exerciþiu a O.S.C.E. în 2001.

Una dintre componentele esenþiale ale demersului depoliticã externã a României o va constitui stimularea dez-voltãrii relaþiilor economice cu alte state ºi promovarea inte-reselor economice naþionale, cu un accent deosebit pestimularea exporturilor ºi competitivitãþii companiilor ºi pro-duselor româneºti, atragerea de investiþii ºi capitalinternaþional, consolidarea, extinderea ºi recâºtigareapieþelor noastre externe. Asigurarea accesului nerestrictivpe aceste pieþe ºi obþinerea de facilitãþi pentru stimulareaexporturilor româneºti vor fi dublate de promovarea ºiapãrarea intereselor comerciale ale capitalului naþional.Dimensiunea economicã, comercialã ºi investiþionalã vareprezenta un criteriu important în stabilirea prioritãþilornoastre de politicã externã.

Prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe ºi al misi-unilor diplomatice ºi consulare ale României va fi asiguratãcoerenþa instituþionalã ºi funcþionalã pe plan intern ºi externîntre componenta politicã ºi cea economicã ale politiciiexterne româneºti.

Politica externã a României va contribui la formulareaunor strategii ºi soluþii moderne la realitãþile ºi sfidãrile glo-balizãrii, integrãrii ºi regionalizãrii lumii contemporane.ªansa României de a se numãra printre câºtigãtorii feno-menului globalizãrii rezidã în primul rând în pãstrarea iden-titãþii noastre culturale ºi spirituale, în stimularea creativitãþii,educaþiei ºi cercetãrii româneºti, în dinamizarea relaþiilordintre românii de pretutindeni.

În procesul elaborãrii strategiilor ºi execuþiei acþiunilor depoliticã externã Guvernul României ºi Ministerul AfacerilorExterne vor acorda o atenþie specialã consultãrii ample ºistructurate cu Parlamentul României, cu societatea civilã,cu reprezentanþii mediilor de afaceri, de presã ºi acade-mice, cu reprezentanþii comunitãþilor româneºti din afaraþãrii.

Obiectivele de politicã externã generalã se vor orienta spre:

Ñ dezvoltarea relaþiilor de bunã vecinãtate ºi de coope-rare regionalã cu þãrile din zonã;

Ñ dezvoltarea relaþiilor bilaterale, îndeosebi cu þãrile cucare România împãrtãºeºte aceleaºi valori ºi interese, învederea realizãrii întregului lor potenþial în plan politic, eco-nomic, strategic ºi cultural-ºtiinþific;

Ñ dinamizarea diplomaþiei multilaterale, în principal încadrul Organizaþiei Naþiunilor Unite ºi al agenþiilor sale spe-cializate, ºi intensificarea participãrii României laorganizaþiile ºi structurile subregionale, regionale, europeneºi euroatlantice, pentru promovarea dialogului constructiv ºiafirmarea profilului României pe plan internaþional;

Ñ sprijinirea dialogului ºi cooperãrii Guvernului cuinstituþiile financiare internaþionale ºi facilitarea accesuluisectorului privat ºi public la capitalul ºi pieþeleinternaþionale;

Ñ reluarea demersurilor pentru aderarea României laOrganizaþia pentru Cooperare ºi Dezvoltare Economicã înEuropa (OECD);

Ñ susþinerea activã a intereselor cetãþenilor români ºiale conaþionalilor din afara graniþelor ºi încurajarea relaþiilorlor cu þara;


Ñ întãrirea capacitãþii României de a face faþã ame-ninþãrilor neconvenþionale la adresa securitãþii (crima orga-nizatã, proliferarea armelor de distrugere în masã, corupþia,traficul de droguri ºi fiinþe umane, criminalitatea economicãºi electronicã etc.);

Ñ promovarea imaginii, culturii, spiritualitãþii ºi ºtiinþeiromâneºti în lume.

11.2. Cãi ºi mijloace de îndeplinire a obiectivelor politi-cii externe a României

11.2.1. Uniunea EuropeanãAderarea la Uniunea Europeanã reprezintã prioritatea

strategicã a politicii României, a cãrei realizare depinde deeforturile concertate ale instituþiilor guvernamentale,societãþii civile, mediului de afaceri ºi ale fiecãrui cetãþeanromân. Dupã Consiliul European de la Nisa ºi încheiereaConferinþei Interguvernamentale, Uniunea Europeanã acreat premisele instituþionale pentru realizarea extinderiiUniunii. Deºi ambiþios, obiectivul propus, ca România sãadere la Uniunea Europeanã la orizontul anului 2007, esteîncã realizabil. Perioada urmãtoare va fi esenþialã pentruvaliditatea acestui obiectiv.

Politica externã este numai una dintre faþetele procesu-lui complex de integrare a României în UniuneaEuropeanã. Ministerul Afacerilor Externe ºi MinisterulIntegrãrii Europene vor coordona eforturile externe ºi peplan intern de pregãtire, derulare ºi accelerare a negocieri-lor de aderare la Uniunea Europeanã, în conformitate custrategiile de dezvoltare ºi intersele politice ºi economiceale României.

Guvernul va avea ca repere Strategia economicã petermen mediu ºi Planul naþional de aderare a României laUniunea Europeanã, precum ºi Raportul Comisiei Europeneprivind progresele înregistrate de statele candidate la ade-rare în anul 2000.

Guvernul va acþiona pentru ca România sã depãºeascãsituaþia actualã în care, în mod nejustificat ºi în contradicþieflagrantã cu potenþialul economic ºi uman al þãrii, este peultimul loc printre statele candidate din punct de vedere alindicatorilor economici ºi al progreselor în procesul denegociere.

România va apela la experienþa de integrare a statelorrecent admise în Uniunea Europeanã ºi la cea a statelorcentral-europene avansate în procesul de negocieri.

La rândul ei, România va acorda sprijin statelor dinBalcanii de Vest, angajate în procesul de stabilizare ºi aso-ciere la Uniunea Europeanã, candidaþi potenþiali la adera-rea la Uniunea Europeanã, pentru a reuºi sã se apropiede Uniunea Europeanã ºi sã dobândeascã în timp statutulde candidat invitat sã înceapã negocierile de aderare.

România va continua sã sprijine activ, din perspectivaintereselor naþionale, Republica Moldova ºi Ucraina, în rea-lizarea opþiunilor lor de apropiere de Uniunea Europeanã,dacã cetãþenii ºi guvernele statelor vecine vor continuaaceastã orientare.

Guvernul va acorda prioritate maximã realizãrii condiþiilornecesare pentru ridicarea în urmãtoarele 12 luni arestricþiilor privind regimul de vize al cetãþenilor români înstatele membre ale Uniunii Europene. Pentru realizareaacestui obiectiv Guvernul va elabora un plan de acþiune ºiva aloca resursele necesare pentru remedierea disfuncþiilorconstatate de statele Uniunii Europene în îndeplinireacondiþiilor necesare privind întãrirea controlului la frontiere,reducerea drasticã a migraþiei ilegale din România, asigura-rea bunei funcþionãri a acordurilor bilaterale de readmisie,încheierea sau ratificarea rapidã a noilor acorduri de

readmisie, operarea sistemului on-line de verificare ainformaþiilor între punctele de control al frontierelor ºiinstituþiile centrale, securizarea paºapoartelor ºi actualizarealegislaþiei privind regimul strãinilor. Guvernul va coopera custatele membre ale Uniunii Europene ºi cu ComisiaEuropeanã, inclusiv pentru obþinerea asistenþei necesare învederea finalizãrii rapide a proceselor care asigurã îndepli-nirea criteriilor pentru liberalizarea regimului vizelor.

Guvernul României se va angaja în participarea la pro-cesul de reflecþie asupra viitorului Uniunii Europene. Caviitor membru al Uniunii, România este interesatã de finali-tatea integrãrii europene ºi de asigurarea unui loc în cadrulUniunii Europene, corespunzãtor cu ponderea geograficã,economicã ºi demograficã pe care þara noastrã Ñ singurulstat mare, alãturi de Polonia, dintre statele candidate Ñ ova avea în momentul aderãrii.

Guvernul va folosi toate posibilitãþile de consultare ºiparticipare oferite statelor candidate de Politica Europeanãde Securitate ºi Apãrare ºi va asigura participareaRomâniei la un nivel corespunzãtor ponderii ºi importanþeipe care le va avea România, ca membru al UniuniiEuropene, la viitoarele acþiuni europene de gestionare acrizelor.

11.2.2. NATOAderarea la NATO este esenþialã pentru consolidarea

stabilitãþii ºi securitãþii naþionale, pentru asigurarea apãrãriiRomâniei. De asemenea, aderarea României la NATO vacontribui la consolidarea stabilitãþii întregii regiuni. Pentruatingerea obiectivului enunþat Guvernul României îºi vaasuma responsabilitãþile legate de pregãtirea aderãrii, vacrea condiþiile, va gestiona mecanismele ºi va aloca resur-sele necesare efortului de integrare în NATO.

Acþiuni ºi programe de pregãtire a aderãrii:Ñ România va coopera strâns cu NATO ºi cu membrii

Alianþei pentru crearea consensului în jurul extinderii laSummitul Alianþei din 2002 ºi asupra candidaturii noastre.România va continua sã aplice riguros Programul naþionalde aderare din cadrul MAP.

Ñ România va continua sã participe activ laParteneriatul pentru Pace ºi la Consiliul de ParteneriatEuroatlantic. România va urmãri cu interes evoluþiile legatede dezvoltarea unei Identitãþi Europene de Securitate ºiApãrare, fiind pregãtitã sã contribuie efectiv la constituireaunei forþe europene, precum ºi la acþiuni de menþinere apãcii sub egida NATO.

Ñ România va îndeplini, în continuare, obligaþiile ºiangajamentele internaþionale în domeniul neproliferãrii ºicontrolului armamentelor, precum ºi al exporturilor de pro-duse strategice ºi al tehnologiei cu dublã utilizare, în acordcu politicile ºi prioritãþile NATO.

Ñ Guvernul va încuraja implicarea activã a institutelorde relaþii internaþionale din România, a cercurilor universi-tare ºi academice, a societãþii civile, pentru susþinerea can-didaturii României pentru integrarea în NATO.

11.2.3. O.S.C.E. Ñ Exercitarea Preºedinþiei în exerciþiua O.S.C.E.

Ca urmare a deciziei adoptate de cãtre SummitulO.S.C.E. de la Istanbul, România va prelua începând cu 1ianuarie 2001 Preºedinþia în exerciþiu a O.S.C.E., cea maiînaltã poziþie încredinþatã României pe plan internaþional. Înaceastã înaltã calitate România va promova idealurile pãcii,cooperãrii ºi securitãþii în spaþiul O.S.C.E., valorile demo-craþiei, ale statului de drept ºi ale respectului pentru drep-turile ºi libertãþile fundamentale ale omului, aducându-ºicontribuþia pe baza valorilor de libertate ºi demnitate, a


aspiraþiilor de stabilitate ºi prosperitate proprii naþiuniiromâne.

Prioritãþile Preºedinþiei române la O.S.C.E.:Ñ România va acþiona pentru consolidarea rolului

O.S.C.E. ca for de dialog politic ºi de cooperare în proble-mele securitãþii, în înþelesul atotcuprinzãtor al acesteia, lasporirea eficienþei O.S.C.E. în domeniul diplomaþiei preven-tive, al gestionãrii crizelor ºi în reconstrucþia postconflict, laconsolidarea instituþiilor democratice ºi a statului de drept,la apãrarea ºi respectarea drepturilor ºi libertãþilor funda-mentale ale omului în spaþiul euroatlantic;

Ñ România îºi propune sã desfãºoare un dialog activcu toate statele membre ale organizaþiei ºi sã acþionezeîntr-o manierã imparþialã ºi eficientã în administrarea dosa-relor importante aflate pe agenda organizaþiei, acordând oimportanþã egalã activitãþilor ºi misiunilor O.S.C.E.Preºedinþia în exerciþiu a O.S.C.E. se va angaja direct înrealizarea unor progrese pe linia soluþionãrii conflictelorcare ameninþã stabilitatea ºi pacea în spaþiul euroatlantic,promovând dialogul ºi realizarea acordului între pãrþileaflate în conflict. Preºedinþia românã va susþine evoluþiiledemocratice, sprijinirea consolidãrii unui climat propice pen-tru promovarea dezvoltãrii economice ºi facilitarea regle-mentãrii problemelor existente în Europa de Sud-Est,Caucaz ºi Asia Centralã;

Ñ intensificarea cooperãrii cu secretarul general alO.S.C.E., cu Înaltul Comisar pentru Minoritãþi Naþionale, cudirectorul Biroului O.S.C.E. pentru Democraþie ºi DrepturileOmului, cu directorul Biroului Economic, cu reprezentantulpentru libertatea presei, cu directorul Centrului pentruPrevenirea Conflictelor, cu ºefii de misiuni din spaþiulO.S.C.E.;

Ñ realizarea unei cooperãri sistematice ºi susþinute cuBiroul O.S.C.E. pentru Democraþie ºi Drepturile Omului dela Varºovia, inclusiv cu Punctul de contact pentrupopulaþiile Roma/Sinti;

Ñ coordonarea între statele O.S.C.E. a politicilor decombatere a crimei organizate, corupþiei ºi traficului depersoane;

Ñ continuarea preocupãrilor organizaþiei paneuropene îndomeniul economic;

Ñ dezvoltarea unei strânse cooperãri între O.S.C.E. ºiAdunarea Parlamentarã a O.S.C.E. (A.P.O.S.C.E.), în bene-ficiul organizaþiei paneuropene;

Ñ intensificarea consultãrilor ºi cooperãrii între O.S.C.E.ºi, respectiv, Comisia Europeanã, NATO/E.A.P.C., ConsiliulEuropei.

11.2.4. Intensificarea relaþiilor bilateraleGuvernul va urmãri cu prioritate:Ñ extinderea relaþiilor politice, economice ºi culturale cu

statele membre ale Uniunii Europene; intensificarea co-operãrii cu fiecare dintre aceste state, pe domenii sectori-ale de interes comun ºi în cadrul programelor comunitare,pentru facilitarea preluãrii de cãtre România a acquisuluicomunitar; dezvoltarea relaþiilor cu partenerii tradiþionali aiRomâniei din Europa de Vest, în primul rând cu Germania,Franþa, Marea Britanie, Italia, Spania, Belgia, Olanda ºiAustria, precum ºi cu parteneri cu care potenþialul de coope-rare este încã insuficient explorat, cum sunt: Danemarca,Suedia, Finlanda, Norvegia, Portugalia, Luxemburg, Irlanda;

Ñ consolidarea Parteneriatului Strategic cu S.U.A. îndomeniile politic, economic, militar ºi în combaterea ame-ninþãrilor neconvenþionale la adresa securitãþii; realizareaunei dinamici corespunzãtoare a contactelor cu caracterpolitic ºi economic, la toate nivelurile; extinderea listei de

proiecte de cooperare bilateralã; utilizarea în mod eficient afazei intensificate a Parteneriatului strategic ºi stimulareacreºterii volumului de investiþii americane în România;

Ñ stimularea relaþiilor economice ºi politice cu toatestatele GÑ8 ºi GÑ24;

Ñ dezvoltarea cu dinamism ºi pragmatism a relaþiilorspeciale ºi privilegiate ale României cu Republica Moldova,pe baza identitãþii de limbã, culturã ºi istorie, prin dezvolta-rea ariilor de complementaritate economicã, susþinerea flu-xurilor investiþionale în Republica Moldova, continuarea ºiamplificarea sprijinului economic direct, asistenþã pentrudiversificarea resurselor energetice disponibile RepubliciiMoldova pentru creºterea gradului de independenþã energe-ticã a þãrii, sprijinirea admiterii Republicii Moldova în Pactulde Stabilitate în Europa de Sud-Est, susþinerea proiecteloreuropene de cooperare regionalã ºi subregionalã la careRepublica Moldova ar putea participa;

Ñ dezvoltarea amplã a raporturilor României cuUngaria, Ucraina ºi Bulgaria ºi reluarea relaþiilor tradiþionalede cooperare cu R.F. Iugoslavia;

Ñ dezvoltarea relaþiilor de bunã vecinãtate cu stateledin Europa de Sud-Est; intensificarea cooperãrii cu Croaþia,fosta republicã iugoslavã Macedonia ºi Bosnia-Herþegovina;sprijinirea proceselor democratice ºi a dezvoltãrii economicea Albaniei ºi a exercitãrii de cãtre Albania a PreºedinþieiProcesului de cooperare în Europa de Sud-Est(S.E.E.C.P.), în anul 2001; susþinerea, prin intermediulPreºedinþiei româneºti a O.S.C.E., a consolidãrii stabilitãþiiîn Europa de Sud-Est ºi a reglementãrii problemelor încãnesoluþionate, prin negocieri;

Ñ utilizarea întregului potenþial de cooperare cu cei doimembri NATO din Europa de Sud-Est, Turcia ºi Grecia, înprobleme de interes regional ºi în probleme referitoare laintegrarea europeanã ºi euroatlanticã;

Ñ coordonarea acþiunilor ºi promovarea intereselorcomune cu statele candidate la integrarea euroatlanticã, înprimul rând cu Polonia, Republica Cehã, Slovacia,Slovenia, Lituania, Estonia, Letonia;

Ñ relansarea relaþiilor cu Federaþia Rusã, intensificareadialogului politic ºi a consultãrilor în probleme de interescomun ºi diversificarea domeniilor de cooperare economicã,inclusiv pe terþe pieþe;

Ñ intensificarea relaþiilor tradiþionale cu RepublicaPopularã Chinezã, aprofundarea cooperãrii economice bila-terale, în noile condiþii create prin aderarea RepubliciiPopulare Chineze la Organizaþia Mondialã a Comerþului,realizarea unui dialog bilateral pragmatic, intensificat ºi desubstanþã;

Ñ consolidarea relaþiilor cu statul Israel, pe bazatradiþiilor de cooperare, a poziþiei principiale ºi consecventea României de susþinere a acestei þãri în organismeleinternaþionale, a existenþei puternicei comunitãþi româneºtidin Israel ºi a posibilitãþilor substanþiale de conlucrare îndomeniul economic;

Ñ dezvoltarea relaþiilor cu statele arabe, reluarea co-operãrii tradiþionale în domeniile: economic, al resurselorenergetice ºi al schimburilor universitare ºi culturale; impri-marea unei noi dinamici dialogului politic cu statele arabedin Orientul Mijlociu ºi din zona Golfului;

Ñ dezvoltarea relaþiilor ºi cooperãrii în domenii deinteres comun cu Sfântul Scaun;

Ñ aprofundarea relaþiilor cu Georgia, Armenia ºiAzerbaidjan, din perspectiva intereselor comune pentru asi-gurarea stabilitãþii în Caucazul de Sud ºi pentru dezvolta-rea economicã a zonei la întregul potenþial;


Ñ intensificarea relaþiilor cu statele din Asia Centralã ºisusþinerea eforturilor acestor state pentru consolidarea sta-bilitãþii ºi securitãþii în regiune;

Ñ relansarea raporturilor cu state din America Latinã ºirecâºtigarea pieþelor tradiþionale pentru produsele româneºti;

Ñ intensificarea relaþiilor cu statele din zona AsiaÑPacific, relansarea legãturilor economice cu parteneriitradiþionali, stimularea cooperãrii cu India ºi Pakistan, revi-gorarea legãturilor cu Vietnamul, sprijinirea activã a proce-sului reconcilierii intercoreene ºi a legãturilor economice cupeninsula coreeanã;

Ñ dezvoltarea relaþiilor de cooperare economicã ºi poli-ticã cu Australia, Indonezia, Malaysia ºi Noua Zeelandã;

Ñ revigorarea relaþiilor cu Africa de Sud, Nigeria ºi cualþi parteneri importanþi ai României în Africa.

11.2.5. Promovarea cooperãrii regionale ºi subregio-nale

Ñ Conceputã ca o dimensiune complementarã demer-surilor diplomatice pentru aderarea la NATO ºi UniuneaEuropeanã, activitatea de cooperare în plan regional ºisubregional va fi continuatã cu dinamismul pe care îl vaimprima prezenþa României la Preºedinþia în exerciþiu aO.S.C.E. O atenþie specialã se va acorda, în noul contextcreat în Europa de Sud-Est, prin revenirea R. F. Iugoslaviaîn organizaþiile internaþionale ºi regionale, participãrii laeforturile regionale de soluþionare a diferendelor ºi situaþiilorde crizã existente.

Ñ România va acorda o atenþie specialã folosirii inte-grale a potenþialului oferit de activitãþile ºi proiectelePactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Vom con-tribui la consolidarea Procesului de cooperare în Europa deSud-Est (S.E.E.C.P.), la activitatea Procesului Royaumontºi a Iniþiativei de Cooperare în Europa de Sud-Est(S.E.C.I.), astfel încât toate statele din regiune sã valorificemecanismele ºi resursele Centrului S.E.C.I. pentru comba-terea crimei organizate, în vederea promovãrii unor politicicoerente de combatere a riscurilor neconvenþionale laadresa securitãþii în regiune.

Ñ O atenþie specialã va fi acordatã valorificãriipotenþialului de cooperare economicã al Organizaþiei deCooperare Economicã la Marea Neagrã, prin derularea ºiaplicarea proiectelor agreate (energie, sistem financiar-ban-car, transporturi, turism), în scopul racordãrii mai eficiente aactivitãþilor acesteia la prioritãþile economiei naþionale ºi lainteresele cercurilor oamenilor de afaceri români.

Ñ Un rol important va fi acordat dezvoltãrii dimensiuniicentral-europene a politicii externe româneºti, prin stimula-rea relaþiilor de cooperare cu state central-europene dinvecinãtatea sau proximitatea României, membre sau candi-date la aderarea la Uniunea Europeanã sau care au ade-rat recent la Organizaþia Tratatului Nord Atlantic (NATO), înscopul unei racordãri mai fidele a þãrii noastre la proiectelede cooperare regionalã (I.C.E., C.E.F.T.A.) ºi al stimulãriiproceselor de convergenþã economicã ºi instituþionalã cuinstituþiile vest-europene.

Ñ În contextul cooperãrii regionale, vor fi consolidaterelaþiile de bunã vecinãtate cu statele vecine (RepublicaMoldova, Ungaria, Ucraina, Bulgaria, R. F. Iugoslavia), pebaza tratatelor politice existente, a aranjamentelor de co-operare trilateralã ºi a susþinerii iniþiativelor locale decooperare transfrontalierã.

11.2.6. Cooperarea în combaterea ameninþãrilorneconvenþionale la adresa securitãþii

Ñ Întãrirea capacitãþii României de a face faþã sfidãrilorglobale la adresa securitãþii (corupþia, crima organizatã, tra-ficul de droguri ºi de fiinþe umane, criminalitatea economicãºi electronicã) va reprezenta un obiectiv major al politiciiexterne româneºti.

Ñ În contextul interdependenþei crescânde a economiilorºi spaþiilor de securitate naþionale, politica externã trebuiesã sprijine accesul României la beneficiile globalizãrii ºicuplarea sa la eforturile comunitãþii internaþionale de com-batere a criminalitãþii transfrontaliere. Acþiuni consecvente ºide substanþã ale României de combatere a corupþiei,migraþiei ilegale, traficului de persoane ºi de droguri, pre-cum ºi de întãrire a securitãþii frontierei devin esenþiale înprocesul de integrare euroatlanticã a României. De aseme-nea, credibilitatea României pe pieþele financiareinternaþionale ºi în comerþul mondial nu poate fi pãstratãfãrã un efort susþinut de combatere a criminalitãþii financi-are ºi electronice.

Ñ În cadrul demersurilor de politicã externã aleRomâniei va fi acordatã o atenþie specialã canalizãrii deresurse ºi cunoºtinþe spre întãrirea capacitãþilor interne ºi acooperãrii regionale ºi internaþionale de aplicare a legii ºicombatere a corupþiei ºi riscurilor neconvenþionale.

Ñ România va fi un promotor activ al luptei împotrivacorupþiei ºi ameninþãrilor transfrontaliere atât în plan intern,cât ºi în cadrul Pactului de Stabilitate ºi al iniþiativelorregionale din care face parte.

Ñ Ca þarã gazdã a Centrului Regional S.E.C.I. pentrucombaterea criminalitãþii transfrontaliere, România vaasigura desfãºurarea în bune condiþii a activitãþii Centrului,precum ºi coordonarea eficientã a Grupului de Acþiune(ÒTask ForceÒ) pentru combaterea traficului de fiinþe umane;

Ñ Eforturile interne ºi regionale vor fi conjugate cu oparticipare activã a României la activitãþile în acest dome-niu ale organizaþiilor internaþionale, între care OrganizaþiaInternaþionalã a Migraþiei, Interpol, Europol, ConsiliulEuropei, O.E.C.D., O.N.U.

11.2.7. Colaborarea în cadru multilateral

Participarea României la forme de cooperare multilate-ralã va continua sã fie armonizatã cu interesele Românieiprivind integrarea în structurile europene ºi euroatlantice ºicu obiectivele programului de guvernare în plan politic ºieconomic.

Guvernul va acþiona pentru:Ñ obþinerea sprijinului statelor membre O.N.U. pentru

candidatura României la un post în Consiliul de Securitate,în perioada 2003Ñ2004;

Ñ continuarea participãrii active a României la formeleºi structurile regionale de cooperare Ñ Pactul de stabilitatepentru Europa de Sud-Est, Iniþiativa Central-Europeanã,Organizaþia Cooperãrii Economice la Marea Neagrã;

Ñ susþinerea activitãþii Centrului Regional S.E.C.I. pen-tru combaterea infracþionalitãþii transfrontaliere ºi examina-rea posibilitãþii promovãrii unor proiecte ale centrului încadrul Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est sauîmpreunã cu Organizaþia Internaþionalã pentru Migraþii;

Ñ implicarea activã în activitãþile Consiliului Europei ºiale mecanismelor acestuia; intensificarea cooperãrii cuCurtea Europeanã a Drepturilor Omului în toate problemelede interes pentru România;

Ñ aprofundarea cooperãrii în cadrul Procesului de co-operare în Europa de Sud-Est (S.E.E.C.P.); promovarea, ºiîn acest cadru, a procesului de stabilizare ºi asociere iniþiatde Uniunea Europeanã pentru statele din BalcaniiOccidentali; stabilirea unei legãturi structurate între Uniunea


Europeanã ºi S.E.E.C.P.; urmãrirea aplicãrii Cartei relaþiilorde bunã vecinãtate, stabilitate, securitate ºi cooperare înEuropa de Sud-Est, primul document politic multilateralsemnat între statele din regiune la Bucureºti, la 2 februarie2000;

Ñ reluarea rapidã a navigaþiei pe Dunãre ºi realizareaunor cooperãri multilaterale între statele riverane la aceastãmare arterã fluvialã europeanã;

Ñ continuarea participãrii la reuniuni ºi iniþiative aleRegimului de Control al Tehnologiilor pentru Rachete(M.T.C.R.), în vederea obþinerii calitãþii de membru;

Ñ intensificarea demersurilor pentru asocierea Românieila grupuri de lucru din cadrul Organizaþiei pentruCooperare ºi Dezvoltare în Europa (O.E.C.D.) pentrupregãtirea condiþiilor de admitere a României în organizaþie,în paralel cu ameliorarea indicatorilor economici ai þãrii;

Ñ participarea la proiectele europene TRACECA ºiINOGATE;

Ñ asocierea României la proiecte promovate în cadrulgrupãrii GUUAM ºi consolidarea relaþiilor cu statele mem-bre ale grupãrii, în perspectiva examinãrii oportunitãþii parti-cipãrii României la aceastã structurã de cooperareregionalã;

Ñ Participarea activã la acþiunile desfãºurate în cadrulmiºcãrii francofone ºi stimularea cooperãrii dintre misiunilestatelor francofone ºi ale þãrilor cu origini latine, în terþestate.

11.3. Promovarea relaþiilor cu comunitãþile româneºtidin afara graniþelor

Ñ Guvernul va sprijini pãstrarea identitãþii culturale ºilingvistice a comunitãþilor româneºti din statele vecine, pre-cum ºi crearea condiþiilor pentru manifestarea acestei iden-titãþi în statul ai cãrui cetãþeni sunt. În deplinã transparenþãGuvernul va include problemele etnicilor români pe agendadialogului cu statele vecine ºi a cooperãrii cu organizaþiileinternaþionale.

Se va acþiona pentru îmbunãtãþirea tratamentului mino-ritãþilor româneºti din alte state, conform normelorinternaþionale privind drepturile persoanelor aparþinândminoritãþilor ºi tratatelor bilaterale ale României.

Ñ Va continua alocarea de fonduri pentru susþinereaºcolilor, instituþiilor de cult, instituþiilor culturale ºi pentruburse de studiu de care pot beneficia îndeosebi membriicomunitãþilor româneºti din statele vecine.

Ñ Guvernul va stimula activizarea legãturilor economicetransfrontaliere ºi investiþiile în comunitãþile româneºti dinafara graniþelor.

Ñ Guvernul va sprijini strângerea legãturilor cu þara alecomunitãþilor româneºti din întreaga lume, va acorda asis-tenþã pentru pãstrarea identitãþii lor etnice ºi culturale, vaîncuraja realizarea de investiþii în România de cãtre româniidin afara hotarelor þãrii.

Ñ Se va promova un dialog cuprinzãtor ºi deschis refe-ritor atât la problemele cu care se confruntã comunitãþileromâneºti, cât ºi la aºteptãrile conaþionalilor din afara þãrii,în vederea identificãrii în comun a celor mai bune soluþii.

Ñ Va fi facilitatã intensificarea contactelor comunitãþilorromâneºti cu persoane ºi organizaþii din România.

Ñ O atenþie specialã se va acorda cultivãrii limbiiromâne vorbite în afara graniþelor României prin sprijinireaeditãrii ºi circulaþiei cãrþilor, ziarelor, revistelor sauproducþiilor audiovizuale.

Ñ Va fi încurajatã difuzarea în România a presei scriseºi audiovizuale din Republica Moldova ºi din comunitãþile

româneºti din afara þãrii, pentru asigurarea unei bunecunoaºteri a preocupãrilor conaþionalilor noºtri.

11.4. Dimensiunea culturalã a politicii externe ºipromovarea imaginii reale a României

Guvernul va stimula continuarea schimburilor culturale ºia relaþiilor culturale cu statele lumii, pentru promovareavalorilor culturii române, reintegrarea lor în circuitul valoriloruniversale, asigurarea cunoaºterii tezaurelor culturale alealtor naþiuni ºi promovarea unui climat de respect ºi tole-ranþã, bazat pe dialogul între culturi ºi între civilizaþii. Prinalocarea corespunzãtoare a resurselor Guvernul va pro-mova realizarea în alte þãri ale lumii de evenimente,sãrbãtori ºi comemorãri dedicate culturii ºi istoriei naþionaleale României. Va sprijini ilustrarea corectã ºi cunoaºtereaaprofundatã a contribuþiei minoritãþilor naþionale dinRomânia la cultura ºi civilizaþia þãrii.

În coperare cu statele membre ale Uniunii EuropeneGuvernul va acorda prioritate prezentãrii ample deinformaþii despre Uniunea Europeanã în România ºi despreRomânia în statele membre ale Uniunii Europene, astfelîncât în momentul în care România va finaliza negocierilede aderare la Uniunea Europeanã, sã fie de facto un mem-bru acceptat în familia naþiunilor europene.

11.5. Finalizarea reformei serviciului diplomatic ºi ainstituþiilor cu responsabilitãþi în domeniul politicii externe

Guvernul va acþiona pentru dezvoltarea utilizãrii tehnolo-giilor informaþionale, ca instrument necesar de sprijin alactivitãþii diplomatice ºi al demersurilor de promovare aintereselor României. În acest scop va fi atrasã ºi valorifi-catã în mod eficient asistenþa externã în domeniul tehnolo-giilor informaþionale. Se va asigura suportul tehnic ºiadministrativ pentru transmiterea rapidã a fluxurilorinformaþionale între instituþiile statului cu responsabilitãþi îndomeniul politicii externe.

Va continua reforma administrativã a serviciului diploma-tic, armonizând necesitatea atragerii unor tineri de valoareîn acest domeniu cu imperativul utilizãrii judicioase adiplomaþilor cu experienþã ºi cu cel al respectãrii specia-lizãrilor pe domenii. Criteriul determinant pentru promovareaîn serviciul diplomatic va fi profesionalismul. Diplomaþii devaloare vor fi susþinuþi în mod activ pentru a ocupa funcþiiîn organismele ºi organizaþiile internaþionale.

Guvernul va adopta anual, pe baza propunerilor M.A.E.,criterii de performanþã pentru oficiile diplomatice ºi agenþiileeconomice privind volumul schimburilor comerciale dintreRomânia ºi þãrile respective (import-export), volumulinvestiþiilor din/în þara respectivã etc.

11.6. Asigurarea cadrului legislativ specific

Ñ Guvernul va coopera cu comisiile parlamentare, înprimul rând cu cele de politicã externã, pentru asigurarearatificãrii operative a convenþiilor, acordurilor ºi tratatelorîncheiate de România, cu prioritate a instrumentelor juridicecu impact direct asupra prioritãþilor politicii externe, comer-ciale ºi de promovare economicã a României.

Ñ Guvernul va intensifica procesul de consultare ºicooperare pentru accelerarea substanþialã a adoptãriicadrului juridic de preluare a acquisului comunitar ºi aarmonizãrii legislaþiei româneºti cu cea a Uniunii Europene.

Ñ Guvernul va acorda o atenþie prioritarã creãrii meca-nismelor care sã asigure aplicarea rapidã, corectã ºi efici-entã a legislaþiei necesare în procesul de negociere cuUniunea Europeanã.


CAPITOLUL XIIPregãtirea României pentru aderarea

la Uniunea Europeanã

Guvernul României va acþiona, cu determinare maximã,pentru pregãtirea aderãrii la Uniunea Europeanã, prioritatede prim rang pentru activitatea tuturor ministerelor ºi orga-nismelor guvernamentale.

Intensificarea dinamicii procesului de pregãtire pentruîndeplinirea criteriilor economice se va realiza în concor-danþã cu Strategia naþionalã de dezvoltare a României petermen mediu ºi cu programele de preaderare prin care seasigurã coordonarea de ansamblu ºi pe sectoare a politici-lor, obiectivelor ºi mãsurilor necesare.

Acþiunile ce se vor desfãºura în acest domeniu iau înconsiderare concluziile recentelor dezbateri aleParlamentului European pe marginea Raportului privind pro-gresele înregistrate de România în anii 1999 ºi 2000, încare sunt menþionate ca principale nerealizãri:

Ñ lipsa de progres în ceea ce priveºte soluþionareaproblemelor copiilor instituþionalizaþi;

Ñ starea economiei româneºti ºi cu deosebire a agri-culturii;

Ñ corupþia rãspânditã la toate nivelurile societãþiiromâneºti;

Ñ întârzieri în reforma administraþiei publice, îndeosebiprin nealocarea de resurse cãtre structurile teritoriale;

Ñ ritm lent în preluarea acquisului comunitar. Guvernul va acþiona pentru eliminarea acestor deficienþe

ºi pentru accelerarea procesului de negociere în vedereaaderãrii într-un timp rezonabil la Uniunea Europeanã. Înacest scop, se vor urmãri:

a) consolidarea gradului de îndeplinire a criteriilor poli-tice potrivit cerinþelor Uniunii Europene, cu deosebire acelor referitoare la standardele umanitare, în sensul aplicãriiunor strategii de protejare a copiiilor defavorizaþi; integrareacetãþenilor minoritari, îndeosebi a rromilor, în viaþa social-economicã ºi culturalã a þãrii, combaterea oricãror formede extremism, ºovinism ºi xenofobie;

b) coordonarea întregii acþiuni de pregãtire a aderãrii laUniunea Europeanã, de implementare a principiilor referi-toare la drepturile fundamentale stabilite în cadrul UniuniiEuropene prin Ministerul Integrãrii Europene, ca autoritateguvernamentalã care va asigura:

Ñ pregãtirea corespunzãtoare a negocierilor prin întoc-mirea riguroasã a dosarelor de fundamentare ºi a docu-mentelor de poziþie; evaluarea temeinicã a problemelorproprii fiecãrui capitol de negociere; creºterea numãruluicapitolelor care vor fi deschise pentru negociere în peri-oada urmãtoare;

Ñ evaluarea ºi monitorizarea stadiului de pregãtire afiecãrui capitol atât din punct de vedere al transpunerii ºiaplicãrii acquisului comunitar, cât ºi din cel al reformeloreconomice ºi capacitãþii instituþionale, în vederea continuãriiºi accelerãrii procesului de negociere;

Ñ monitorizarea programelor de dezvoltare în vedereapregãtirii pentru aderare, în principal a Programului Naþionalde Aderare a României la Uniunea Europeanã;

Ñ asigurarea corelaþiei dintre programele naþionale sec-toriale de dezvoltare ºi politicile comunitare în domeniu;

Ñ realizarea prioritãþilor din Parteneriatul pentru Aderareîn corelaþie cu evaluãrile din rapoartele anuale ale ComisieiEuropene;

Ñ asigurarea cadrului legislativ pentru funcþionareamecanismului intern de coordonare a procesului depregãtire a aderãrii României la Uniunea Europeanã;

Ñ urmãrirea unei bune pregãtiri a integrãrii României înUniunea Europeanã atât la nivelul administraþiei publicecentrale, cât ºi prin promovarea unor proiecte în care sãfie tot mai mult implicate autoritãþile administraþiei locale;

Ñ îmbunãtãþirea cadrului juridic ºi instituþional în vede-rea implementãrii ºi monitorizãrii Programului PHARE ºi ainstrumentelor financiare prestructurale ISPA (infrastructurãºi mediu înconjurãtor) ºi SAPARD (agriculturã ºi dezvoltareruralã);

c) adoptarea cu prioritate de cãtre Parlament a legilorvizând armonizarea cu legislaþia europeanã;

d) folosirea transparentã ºi eficientã a fondurilornerambursabile provenite de la Uniunea Europeanã ºiGrupul celor 24;

e) informarea corectã a opiniei publice, a autoritãþiloradministraþiei publice centrale ºi locale, a altor instituþii,asociaþii, organizaþii implicate în procesul de negociere aaderãrii României la Uniunea Europeanã despre stadiul ºirezultatele etapelor de negociere desfãºurate, despre avan-tajele ºi costurile aderãrii la Uniunea Europeanã;

f) elaborarea, împreunã cu Comisia Europeanã, a uneistrategii de imagine a României în þãrile membre aleUniunii Europene, de naturã sã accelereze procesul denegociere pentru aderare la Uniune;

g) obþinerea deciziei Consiliului Ministerial al UniuniiEuropene privind eliminarea în anul 2001 a obligativitãþiivizelor pentru cetãþenii români care doresc sã cãlãtoreascãîn þãrile membre ale Uniunii Europene;

h) elaborarea unui program naþional de pregãtire a tine-rilor specialiºti în domeniul afacerilor europene.

Guvernul României se va raporta în mod constant ladocumentele Consiliului European de la Nisa din decembrie2000, ºi anume: �Carta Drepturilor FundamentaleÒ, �AgendaSocialã EuropeanãÒ, �Declaraþia asupra viitorului UniuniiEuropeneÒ, pentru a asigura convergenþa acþiunilor depregãtire pentru aderare cu deciziile forurilor europene.

Dat fiind faptul cã o datã cu Tratatul de la Nisa extin-derea Uniunii Europene a cãpãtat o dimensiune temporalãprin stabilirea anului 2003 pentru primirea primelor þãri can-didate, Guvernul îºi va intensifica eforturile, în prima partea anului 2001, pentru a rãspunde corespunzãtor evaluãrilorce vor avea loc în luna martie ºi, respectiv, în luna iunie,la consiliile europene de la Stockholm ºi G�teborg privindsituaþia politicã, economicã ºi socialã din þãrile candidate,în contextul strategiei de extindere a Uniunii Europene.

** *

Punerea în aplicare a Programului de guvernare peperioada 2001Ñ2004 creeazã condiþii pentru îmbunãtãþireasubstanþialã a stãrii economice ºi sociale din România,prin transformarea societãþii româneºti într-un adevãratstat de drept, bazat pe libertate, justiþie socialã, dreptate ºisolidaritate, în cadrul unei democraþii sociale moderne ºial unei economii de piaþã bine structurate ºi funcþionale.



EN

ER

GIE

EL

EC

TR

ICA

PR

OD

US

A IN

TE

RM

OC

EN

TR

AL

E

2411

0

1959

2

1589

415

772

1980

018

622

1327

9

1135

5

9281

9450

4273

2

3287

1

2724

9

2505

3

2925

0

0

5000

1000

0

1500

0

2000

0

2500

0

3000

0

3500

0

4000

0

4500

0

1996

1997

1998

1999

2000

GWh

Cen

tral

e ca

rbu

ne

Cen

tral

e h

idro

carb

uri

To

tal

AN

EX

A 1

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 53E

NE

RG

IE T

ER

MIC

A P

RO

DU

SA

IN T

ER

MO

CE

NT

RA

LE

1486

314

168

1005

0

7700

7100

2718

926

950

2383

4

1999

7

1767

5

4205

241

118

3388

4

2769

7

2477

5

0

5000

1000

0

1500

0

2000

0

2500

0

3000

0

3500

0

4000

0

4500

0

1996

1997

1998

1999

2000

mii Gcal.

Cen

tral

e ca

rbu

ne

Cen

tral

e h

idro

carb

uri

To

tal

AN

EX

A 2

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.200054A

NE

XA

3

ES

TIM

AR

I TR

IME

ST

RU

L I

2001

PR

OD

UC

TIE

EN

ER

GIE

EL

EC

TR

ICA

SI N

EC

ES

AR

UL

DE

CO

MB

US

TIB

IL

TO

TA

L:

1515

2 G

Wh

PR

OD

UC

TIA

INT

ER

NA

DE

EN

ER

GIE

EL

EC

TR

ICA

C

ON

SU

MU

L D

E C

OM

BU

ST

IBIL

IN S

.C.T

ER

MO

EL

EC

TR

ICA

N.B

.:

C

erer

ea e

stim

ata

de

ener

gie

ele

ctri

ca p

e tr

im. I

200

1 es

te d

e 15

.600

GW

h;

(1

5.15

2 G

Wh

prod

uctie

inte

rna

+ 4

48 G

Wh

impo

rt d

irect

age

nti e

cono

mic

i).

P

rod

uct

ia d

e en

erg

ie e

lect

rica

de

10.3

79 G

Wh

a S

.C. T

ER

MO

EL

EC

TR

ICA

S.A

. in

tri

m.I

2001

est

e co

nd

itio

nat

a d

e:

- li

vrar

ea c

antit

atilo

r de

com

bust

ibil

din

tara

la n

ivel

ul p

reze

ntat

;

-

asi

gura

rea

resu

rsel

or fi

nanc

iare

pen

tru

impo

rtul

de

com

bust

ibil;

- p

lata

fact

urilo

r la

ene

rgia

ele

ctric

a si

de

plat

a fa

ctur

ilor

la e

nerg

ia te

rmic

a de

cat

re r

evin

zato

ri.

Alti

Pro

duca

tori

691

GW

h S

.C.N

ucle

arel

ectr

ica

1512

GW

h

S.C

.Hid

roel

ectr

ica

25

70 G

Wh

S.C

.Ter

moe

lect

rica

10

379

GW

h

Pac

ura

tara

1

50 m

ii to

ne

Lig

nit

806

5 m

ii to

ne

Gaz

e ta

ra70

2 m

il N

mc

Gaz

e im

po

rt84

5 m

il N

mc

Hu

ila t

ara

900

mii

ton

e

Pac

ura

impo

rt

647

mii

ton

e

Hu

ila im

po

rt28

5 m

ii to

ne

68.5

%


ANEXA 4

Oct.99 Oct.00 Nov.99 Nov.00 Dec.99 Dec.00 Jan.00 Jan.01 Feb.00 Feb.01 Mar.00 Mar.01 Apr.00 Apr.01STOC LA

INCEPUT DE LUNA

1435 1350 1381 1350 1176 1170 919 910 591 660 373 470 233 340 *

EXTRAS LUNA 55 0 205 180 257 260 328 250 217 190 140 130 29 0

EXTRAS CUMULAT 55 0 260 180 516 440 845 690 1062 880 1202 1010 1232 1010

* Aceste cantitati au fost incluse in disponibilitatile surselor interne conform OMIC 307/03.10.2000

Diferenta de stoc ( 340 mil. mc, aprox. 2,2 mil.mc/zi ) necuprinsa in program constituie o rezerva operativa suplimentara regimului programat de extractie din

inmagazinari pentru utilizari in situatii extreme ( conditii meteo defavorabile, accidente, avarii, lucrari in sistemul de tranzit international).

Factori de influentaCiclurile de extractie din inmagazinare 1999 - 2000 si 2000 - 2001

Evolutia temperaturii medii pe tara

-15

-10

-5

0

5

10

15

20

25

Oct Nov Dec Ian Feb Mar Apr

grd.

C

1998/1999

1999/2000

Import (15˚C )

0

4

8

12

16

20

24

28


Mil.

m.c

.

1998/1999

1999/2000

Extras din inmagazinare

0

2

4

6

8

10

12

14


1998/1999

1999/2000

Stoc la inceput de luna si extras pe luna

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

Oct.99 Oct.00 Nov.99 Nov.00 Dec.99 Dec.00 Jan.00 Jan.01 Feb.00 Feb.01 Mar.00 Mar.01 Apr.00 Apr.01

Mil.

m.c

.

Mil. m.c.


BLOCSURSE

BLOCCERERE

-ESTIMARE

TRIM.I2001-

BALANTA

"SURSE-CONSUMURI"GAZENATURALE

6063mil.mc

FONDULPIETII

1769mil.mc

METALURGIE

366mil.mc

LEMN,MAT.CONSTR.

229mil.mc

CHIM

IE

887mil.mc

C.T.Z

304mil.mc

ALTECLASEDE

CONSUMATORI

961mil.mc

TERMOELECTRICA

1547mil.mc

(Pop.:702mil.mc)

4015mil.mc

NECESARIM

PORT

2048mil.mc

EXPROGAZ

2056mil.mc

DEPOGAZ

156mil.mc

DIN

INMAGAZINARE

570mil.mc

S.N.P.

1233

mil.mc

TERMOELECTRICA=845mil.m.c.

CREDIT

MARFA=121mil.m.c.

TRANZIT

=60mil.m.c.

SOCIETATIDEDISTRIBUTIE

/

AGENTIECONOMICI

1022mil.m.c.

CERERE

CONSUM

4015mil.mc

(44mil.m.c./zi)

2048mil.mc

(23mil.m.c/zi)

6063mil.mc

(67mil.m.c./zi)

6063mil.mc

(67mil.m.c./zi)

+=

SURSE

INTERNE

NECESAR

IMPORT

N.B.

N.B.

Intrim.I2000

trim.I2000totalpreluariim

port:1,26mld.m.c..

1,26mld.m.c..

Intrim.I2001

trim.I2001totalpreluariim

portestimate:2,05mld.m

.c.;

2,05mld.m

.c.;

Diferenta

deimport(trim.I2001-trim.I2000)=

Diferentadeimport(trim.I2001-trim.I2000)=

0,7

mld.m.c.

0,7

mld.m.c.reprezinta

efectulurm

atorilorfactori:

-dim

inuareacu5,2

%5,2

%aproductieiinterne;

-prognozele

deconsum

ale

agentiloreconomicidin

sectoarele

CHIM

IE,ENERGIE

ELECTRICA,METALURGIE

maimaricu30%

30%

decatconsumurile

realizate

insectoarele

respectiveintrim.I2000

trim.I2000.

-estimareaconsumuluidin

sectorulrezidentialintrim.I2001

trim.I2001prinselectareavaloriimaxim

edin

ultim

ii4ani.

S.N.T.G.N.TRANSGAZS.A.

D.N.G.N.BUCURESTI

ANEXA5


BL

OC

SU

RS

E

BL

OC

CE

RE

RE

- E

ST

IMA

RE

IA

NU

AR

IE 2

001

-B

AL

AN

TA

"S

UR

SE

- C

ON

SU

MU

RI

" G

AZ

E N

AT

UR

ALE

2270

mil.

mc

FO

ND

UL

PIE

TII

670

mil.

mc

ME

TA

LU

RG

IE13

0 m

il. m

c

LE

MN

, MA

T. C

ON

ST

R.

69 m

il. m

c

CH

IMIE

298

mil.

mc

C.T

.Z11

5 m

il. m

c

AL

TE

CL

AS

E D

E

CO

NS

UM

AT

OR

I43

7 m

il. m

c

TE

RM

OE

LE

CT

RIC

A55

0 m

il. m

c (P

op

.: 2

60 m

il. m

c)

1428

mil.

mc

NE

CE

SA

R IM

PO

RT

842

mil.

mc

EX

PR

OG

AZ

715

mil.

mc

DE

PO

GA

Z55

mil.

mc

DIN

INM

AG

AZ

INA

RE

250

mil.

mc

S.N

.P.

408

mil.

mc

TE

RM

OE

LE

CT

RIC

A =

290

mil.

m.c

.C

RE

DIT

MA

RF

A =

31

mil.

m.c

.T

RA

NZ

IT =

20

mil.

m.c

.

SO

CIE

TA

TI D

E D

IST

RIB

UT

IE /

AG

EN

TI E

CO

NO

MIC

I 50

1 m

il. m

.c.

1428

mil.

mc

(46

mil.

m.c

./zi)

842

mil.

mc

(27

mil.

m.c

/zi)

2270

mil.

mc

(73

mil.

m.c

./zi)

22

70 m

il. m

c(7

3 m

il. m

.c./z

i)+

=

CE

RE

RE

C

ON

SU

M

SU

RS

E

INT

ER

NE

NE

CE

SA

R

IMP

OR

T

N.B

.

In ia

nuar

ie 2

000

tota

l pro

duct

ie in

tern

a: 1

494

mil.

m.c

. (48

mil.

m.c

./zi)

; to

tal p

relu

ari i

mpo

rt:

641,

318

mil.

m.c

. (21

mil.

m.c

./zi)

;

In

con

ditii

le u

nor

regi

mur

i de

extr

actie

din

inm

agaz

inar

i de

10 m

il. m

.c./z

i (p

oten

tial m

axim

afe

rent

sto

curil

or

la

31.

12.2

000)

, nec

esar

ul d

e ga

ze-im

port

dev

ine

782

mil.

m.c

. (25

mil.

m.c

./zi)

.

AN

EX

A 6


BL

OC

SU

RS

E

BL

OC

CE

RE

RE

- E

ST

IMA

RE

FE

BR

UA

RIE

200

1 -

BA

LA

NT

A

" SU

RS

E -

CO

NS

UM

UR

I" G

AZ

E N

AT

UR

AL

E

1958

mil.

mc

FO

ND

UL

PIE

TII

589

mil.

mc

ME

TA

LU

RG

IE11

3 m

il. m

c

LE

MN

, MA

T. C

ON

ST

R.

70 m

il. m

c

CH

IMIE

273

mil.

mc

C.T

.Z99

mil.

mc

AL

TE

CL

AS

E D

E

CO

NS

UM

AT

OR

I31

0 m

il. m

c

TE

RM

OE

LE

CT

RIC

A50

4 m

il. m

c(P

op

.: 2

32 m

il. m

c)

1278

mil.

mc

NE

CE

SA

R IM

PO

RT

680

mil.

mc

EX

PR

OG

AZ

644

mil.

mc

DE

PO

GA

Z50

mil.

mc

DIN

INM

AG

AZ

INA

RE

190

mil.

mc

S.N

.P.

394

mil.

mc

TE

RM

OE

LE

CT

RIC

A =

272

mil.

m.c

.C

RE

DIT

MA

RF

A =

28

mil.

m.c

.T

RA

NZ

IT =

20

mil.

m.c

.

SO

CIE

TA

TI D

E D

IST

RIB

UT

IE /

AG

EN

TI E

CO

NO

MIC

I 36

0 m

il. m

.c.

680

mil.

mc

(24

mil.

m.c

/zi)

1958

mil.

mc

(70

mil.

m.c

./zi)

19

58 m

il. m

c(7

0 m

il. m

.c./z

i)+

=12

78 m

il. m

c(4

6 m

il. m

.c./z

i)

CE

RE

RE

C

ON

SU

M

SU

RS

E

INT

ER

NE

NE

CE

SA

R

IMP

OR

T

AN

EX

A 7


BL

OC

SU

RS

E

BL

OC

CE

RE

RE

- E

ST

IMA

RE

MA

RT

IE 2

001

-B

AL

AN

TA

"S

UR

SE

- C

ON

SU

MU

RI"

GA

ZE

NA

TU

RA

LE

1835

mil.

mc

FO

ND

UL

PIE

TII

510

mil.

mc

ME

TA

LU

RG

IE12

3 m

il. m

c

LE

MN

, MA

T. C

ON

ST

R.

90 m

il. m

c

CH

IMIE

316

mil.

mc

C.T

.Z90

mil.

mc

AL

TE

CL

AS

E D

E

CO

NS

UM

AT

OR

I21

4 m

il. m

c

TE

RM

OE

LE

CT

RIC

A49

3 m

il. m

c(P

op

.: 2

10 m

il. m

c)

1309

mil.

mc

NE

CE

SA

R IM

PO

RT

526

mil.

mc

EX

PR

OG

AZ

697

mil.

mc

DE

PO

GA

Z51

mil.

mc

DIN

INM

AG

AZ

INA

RE

130

mil.

mc

S.N

.P.

431

mil.

mc

TE

RM

OE

LE

CT

RIC

A =

283

mil.

m.c

.C

RE

DIT

MA

RF

A =

62

mil.

m.c

.T

RA

NZ

IT =

20

mil.

m.c

.

SO

CIE

TA

TI D

E D

IST

RIB

UT

IE /

AG

EN

TI E

CO

NO

MIC

I 16

1 m

il. m

.c.

526

mil.

mc

(17

mil.

m.c

/zi)

1835

mil.

mc

(59

mil.

m.c

./zi)

18

35 m

il. m

c(5

9 m

il. m

.c./z

i)+

=13

09 m

il. m

c(4

2 m

il. m

.c./z

i)

CE

RE

RE

C

ON

SU

M

SU

RS

E

INT

ER

NE

NE

CE

SA

R

IMP

OR

T

AN

EX

A 8

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.200060S

TR

UC

TU

RA

CO

NS

UM

UL

UI D

E G

AZ

E N

AT

UR

AL

E P

E P

RIN

CIP

AL

EL

E C

LA

SE

DE

CO

NS

UM

AT

OR

I IN

PE

RIO

AD

A 1

OC

TO

MB

RIE

199

9 -

31 M

AR

TIE

200

1

0510152025303540455055606570758085

Oct

.99

Nov

.99

Dec

.99

Ian.

0 0F

e b.0

0M

ar.0

0A

p r.0

0M

ai.0

0Iu

n.0 0

Iul.0

0A

u g.0

0S

e p.0

0O

ct.0

0N

ov.0

0D

ec.0

0Ia

n.0 1

Fe b

.01

Mar

.01

MIL. MC/ZI

SE

CT

OR

RE

ZID

EN

TIA

L

RE

ST

AG

EN

TI E

CO

NO

MIC

I

TE

RM

OE

LE

CT

RIC

A

CH

IMIE

TE

RM

OE

LE

CT

RIC

A

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

EN

ER

GIE

ELE

CT

RIC

A

MIL.MC/TRIM.

Tr.

I 200

0T

r.I 2

001

CH

IMIE

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

MIL.MC/TRIM.

Tr.

I 200

0T

r.I 2

001

SE

CT

OR

RE

ZID

EN

TIA

L

1500

1600

1700

1800

1900

2000

2100

2200

2300

MIL. MC/TRIM.

Med

ie tr

.I 19

96-2

000

Tr.

I 200

1

AN

EX

A 9


mil.

m.c

.

Oct

.N

ov.

Dec

.Ia

n.F

eb.

Mar

.T

otal

1996

/199

732

4,2

495,

158

7,0

832,

475

7,9

588,

235

84,8

Tem

p.m

edie

9,7

6,0

-0,7

-2,3

0,2

3,3

1997

/199

832

4,0

548,

861

9,2

765,

667

7,9

610,

835

46,2

Tem

p.m

edie

7,6

4,0

0,2

-0,6

1,9

2,6

1998

/199

928

8,9

557,

571

5,0

828,

272

7,8

594,

537

11,9

Tem

p.m

edie

10,7

2,1

-5,1

-0,9

-0,2

5,6

1999

/200

024

3,8

507,

870

6,9

854,

872

8,2

647,

736

89,2

Tem

p.m

edie

10,7

3,2

0,0

-4,6

1,0

4,7

* (P

opul

atie

+as

imila

ti) c

uprin

d: F

ON

DU

L P

IET

II, C

EN

TR

ALE

TE

RM

ICE

DE

ZO

NA

, UN

ITA

TI A

PA

RT

INA

ND

MIN

. IN

VA

TA

MA

NT

ULU

I,M

IN. A

PA

RA

RII

NA

TIO

NA

LE, M

IN. D

E IN

TE

RN

E, M

IN. S

AN

AT

AT

II, D

IVE

RS

I

650,

038

78,0

325,

059

0,0

720,

085

0,0

Con

sum

ul d

e ga

ze n

atur

ale

in s

ecto

rul r

ezid

entia

l

Est

imar

e 20

00/2

001

oblig

atie

pub

lica

743,

0

INF

LU

EN

TA

TE

MP

ER

AT

UR

ILO

R M

ED

II P

E T

AR

A A

SU

PR

A

CO

NS

UM

UL

UI D

E G

AZ

E N

AT

UR

AL

E IN

SE

CT

OR

UL

RE

ZID

EN

TIA

L (

PO

PU

LA

TIE

+ A

SIM

ILA

TI)

*IN

INT

ER

VA

LU

L O

CT

OM

BR

IE-

MA

RT

IE D

IN P

ER

IOA

DA

199

6-20

01

-15

-12-9-6-30369

12151821

grd.C

A

NE

XA

10


AN

UL

1982

1983

1984

1985

1986

1987

1988

1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

RO

MG

AZ

28,6

27,7

28,0

27,1

26,7

25,3

25,1

22,2

19,1

17,2

15,0

14,7

13,3

12,8

11,2

9,5

9,2

8,2

8,1

PE

TR

OM

5,6

6,6

7,4

8,5

9,6

7,2

9,0

7,9

9,1

7,7

6,4

6,6

6,2

6,1

6,2

5,7

5,2

4,6

5,3

PR

OD

. IN

TE

R.

34,2

34,3

35,4

35,6

36,3

32,5

34,1

30,1

28,2

24,9

21,4

21,3

19,5

18,9

17,4

15,2

14,4

12,8

13,4

IMP

OR

T1,

51,

71,

91,

82,

53,

23,

97,

37,

25,

24,

44,

54,

46,

07,

05,

04,

73,

23,

2T

OT

AL

35,7

36,0

37,3

37,4

38,8

35,7

38,0

37,4

35,4

30,1

25,8

25,8

23,9

24,9

24,4

20,2

19,1

16,0

16,6

IN P

ER

IOA

DA

198

2-19

99 s

i est

imat

pen

tru

an

ul 2

000*

EV

OL

UT

IA P

RO

DU

CT

IEI

AN

UA

LE

DE

GA

ZE

NA

TU

RA

LE

SI

A I

MP

OR

TU

LU

I

0510152025303540

MILIARDE MC.

1982

1983

1984

1985

1986

1987

1988

1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

RO

MG

AZ

PE

TR

OM

IMP

OR

T

In

cepa

nd d

in lu

na m

ai 2

000

prod

uctia

RO

MG

AZ

= p

rodu

ctia

cum

ulat

a a

S.C

. EX

PR

OG

AZ

S.A

. Med

ias

+ S

.N. D

EP

OG

AZ

S.A

.

*P

entr

u lu

na d

ecem

brie

200

0 -

val

ori e

stim

arte

con

form

com

unic

arilo

r.

AN

EX

A 1

1


STRUCTURA CONSUMULUI DE GAZE NATURALEIN TRIMESTRUL I /PERIOADA 1996-2001

*) S.N.P. PETROM - GAZE COMERCIABILE **) >MAI.2000, ROMGAZ=EXPROGAZ+DEPOGAZ

Estimare Trim.I 2001 % Estimare Trim.I 2001 % Dep.Mine 6,7 0,7 Ben.Spec.Industriali 84,7 8,8Dep.Petrol-Gaze 321,6 33,5 Min.Lucr.Publice 3,0 0,3Dep.Constr.Masini 6,7 0,7 Comert+Turism 15,3 1,6Dep.Mec.Fina,Electroteh. 33,1 3,4 Comunicatii 4,2 0,4Dep.Text.Pielarie 79,7 8,3 Prefecturi (fara CTZ) 90,0 9,4Min.Transporturi 25,0 2,6 Privatizati 124,6 13,0Agric.+Alimentatie 166,4 17,3

"ALTE CLASE"

SURSE INTERN/IMPORT

0500

1000150020002500300035004000450050005500600065007000

MIL

.MC

TOTAL SURSE, d.c. 6575,6 5972,2 5430,8 5024,6 5499,7 6063

IMPORT 1803,4 1514,5 1298,2 873,1 1261,6 2048

PETROM * 1161,8 1171,8 1099,9 1170,4 1290,3 1329

ROMGAZ ** 3610,4 3285,9 3032,7 2981,1 2947,8 2686

1996 1997 1998 1999 2000 2001

DESTINATII CONSUM

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

5000

5500

6000

6500

7000

TOTAL CONSUM, d.c. 6575,6 5972,2 5430,8 5024,6 5499,7 6063

FONDUL PIETII 1754,4 1683,6 1588,2 1667,1 1724,1 1769

ENERGIE ELECTRICA 1635,7 1246,8 1312 1123,5 1263,6 1547

CHIMIE 1161,9 1144,3 745,5 489,3 549 887,5

METALURGIE 411,9 426,5 417,3 385,6 347,7 366,4

LEMN,MAT.CONSTR. 323,7 286,8 234,6 210 227,7 228

CTZ 277 285 276,1 300,6 285,1 304

ALTE CLASE 1011 899,2 857,1 848,5 1102,5 961,1

1996 1997 1998 1999 2000 2001

ANEXA 12

D E C R E T E

PREªEDINTELE ROMÂNIEI

D E C R E T pentru numirea Guvernului României

În temeiul art. 85 alin. (1) ºi al art. 99 alin. (1) din Constituþia României, având în vedere Hotãrârea Parlamentului României nr. 39 din 28 decembrie 2000 pentru acordarea încrederii

Guvernului,

Preºedintele României d e c r e t e a z ã :

Articol unic. Ñ Se numeºte Guvernul României în urmãtoarea componenþã:


EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR

Regia Autonomã �Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5, Bucureºti,cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala �UnireaÒ Bucureºtiºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare).

Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti,ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33.

Tiparul : Regia Autonomã �Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78,E-mail: [email protected], Internet: www.monitoruloficial.ro

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 700/28.XII.2000 conþine 64 de pagini. Preþul 22.912 lei ISSN 1453Ñ4495

Ñ Adrian Nãstase Ñ prim-ministruÑ Mircea Geoanã Ñ ministrul afacerilor

externeÑ Hildegard Carola Puwak Ñ ministrul integrãrii

europeneÑ Mihai Nicolae Tãnãsescu Ñ ministrul finanþelor

publiceÑ Rodica Mihaela Stãnoiu Ñ ministrul justiþieiÑ Ioan Mircea Paºcu Ñ ministrul apãrãrii

naþionaleÑ Ioan Rus Ñ ministru de interneÑ Gheorghe Romeo Ñ ministrul dezvoltãrii ºi

Leonard Cazan Ñ prognozeiÑ Marian Sârbu Ñ ministrul muncii ºi

solidaritãþii socialeÑ Dan Ioan Popescu Ñ ministrul industriei ºi

resurselorÑ Ilie Sârbu Ñ ministrul agriculturii,

alimentaþiei ºi pãduri-lor

Ñ Aurel Constantin Ilie Ñ ministrul apelor ºi pro-tecþiei mediului

Ñ Miron Tudor Mitrea Ñ ministrul lucrãrilorpublice, transporturilorºi locuinþei

Ñ Matei-Agathon Dan Ñ ministrul turismuluiÑ Silvia Ciornei Ñ ministru pentru între-

prinderile mici ºi mijlo-cii ºi cooperaþie

Ñ Ecaterina Andronescu Ñ ministrul educaþiei ºicercetãrii

Ñ Rãzvan Theodorescu Ñ ministrul culturii ºi cul-telor

Ñ Daniela Bartoº Ñ ministrul sãnãtãþii ºifamiliei

Ñ Georgiu Gingãraº Ñ ministrul tineretului ºisportului

Ñ Dan Nica Ñ ministrul comunicaþiilorºi tehnologiei infor-maþiei

Ñ Octav Cozmâncã Ñ ministrul administraþieipublice

Ñ Vasile Dîncu Ñ ministrul informaþiilorpublice

Ñ Petru ªerban Mihãilescu Ñ ministru pentru coor-donarea Secreta-riatului General alGuvernului

Ñ Acsinte Gaspar Ñ ministru pentru relaþiacu Parlamentul

Ñ Ovidiu Tiberiu Muºetescu Ñ ministrul Autoritãþiipentru Privatizare ºiAdministrarea Parti-cipaþiunilor Statului

Ñ Vasile Puºcaº Ñ ministru delegat laMinisterul IntegrãriiEuropene Ñ negocia-tor-ºef cu UniuneaEuropeanã

Ñ ªerban Constantin Ñ ministru delegat la Valeca Ñ Ministerul Educaþiei

ºi Cercetãrii Ñ pen-tru activitatea de cer-cetare

PREªEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU

Bucureºti, 28 decembrie 2000. Nr. 611.

hotˆr´ri ale parlamentului rom´nieiarhiva.gov.ro/upload/program_guvernare/program de...

Documents