Proiect ”UE”

HOTĂRÎRE nr. _______

din ________________2020

Chișinău

pentru modificarea Hotărîrii Guvernului nr. 909/2014 cu privire la aprobarea unităţilor de măsură legale

În temeiul art. 7 din Legea metrologiei nr.19/2016 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.100-105, art.190), Guvernul

HOTĂRĂȘTE:

Hotărîrea Guvernului nr. 909/2014 cu privire la aprobarea unităţilor de măsură legale

(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.333-339, art.977), se modifică după cum urmează:

1) Clauza de adoptare va avea următorul cuprins: ”În temeiul art.7 din Legea metrologiei nr.19/2016 (Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, 2016, nr.100-105, art.190), Guvernul”; 2) La pct. 2, textul ”Legea metrologiei nr.647-XIII din 17 noiembrie 1995” se

substituie cu textul ”Legea metrologiei nr. 19/2016”; 3) La anexa ”Unitățile de măsură legale”: a) În primul alineat textul ”şi Directiva 2009/3 CE” se substituie cu textul ”, Directiva

2009/3 CE și Directiva (UE) 2019/1258”; b) Pct. 1 va avea următorul cuprins: ” 1. Unitățile Sistemului Internaţional de Unități (SI) fundamentale în calitate de

unități de măsură legale sînt prezentate în tabelul 1: Tabelul 1

Mărime Unitate Nume Simbol

Timp Lungime

secundă metru

s m

Definiții ale unităților fundamentale: Unitatea de timp: Secunda, simbol s, este unitatea de timp în SI. Se definește prin

valoarea numerică fixă a frecvenței cesiului ΔνCs, frecventa tranziției hiperfine a stării fundamentale a atomului de cesiu 133 neperturbat, care este de 9 192 631 770 exprimată în unitatea Hz, egală cu s– 1.

Unitatea de lungime: Metrul, simbol m, este unitatea de lungime în SI. Se definește prin valoarea numerică fixă a vitezei luminii în vid c, care este de 299 792 458 exprimată în unitatea m/s, unde secunda este definită ca ΔνCs.

Unitatea de masă: Kilogramul, simbol kg, este unitatea de masă în SI. Se definește prin valoarea numerică fixă a constantei Planck h, care este de 6,626 070 15 × 10– 34 exprimată în unitatea J s, care este egală cu kg m2 s– 1, unde metrul și secunda sînt definite ca c și ΔνCs.

Unitatea de curent electric: Amper, simbol A, este unitatea pentru intensitatea curentului electric în SI. Se definește prin valoarea numerică fixă a sarcinii electrice elementare e, care este de 1,602 176 634 × 10– 19 exprimată în unitatea C, care este egală cu A s, unde secunda este definită ca ΔνCs.

Unitatea pentru temperatura termodinamică: Grade Kelvin, simbol K, este unitatea pentru temperatura termodinamică în SI. Se definește prin valoarea numerică fixă a constantei Boltzmann k, care este de 1,380 649 × 10– 23 exprimată în unitatea J K– 1, care este egală cu kg m2 s– 2 K– 1, unde kilogramul, metrul și secunda sunt definite ca h, c și ΔνCs.

Denumirea specială şi simbolul unităţii SI derivate de temperatură pentru exprimarea temperaturii Celsius este prezentată în tabelul 2:

Tabelul 2 Mărime Unitate

Nume Simbol

Temperatura Celsius Grade Celsius °C

Notă: Temperatura Celsius t este definită prin diferenţa t = T–T0 între două temperaturi termodinamice T şi T0, unde T0 = 273,15 K. Un interval sau o diferenţă de temperatură pot fi exprimate atît în grade Kelvin, cît şi în grade Celsius. Unitatea “grade Celsius” este egală cu unitatea “grade Kelvin”.

Masă Intensitatea curentului electric Temperatură termodinamică Cantitatea de substanță Intensitatea luminoasă

kilogram amper

grade Kelvin mol

candelă

kg A K

mol cd

Unitatea pentru cantitatea de substanță: Molul, simbol mol, este unitatea pentru cantitatea de substanță în SI. Un mol conține exact 6,022 140 76 × 1023 entități elementare. Acest număr reprezintă valoarea numerică fixă a constantei lui Avogadro, NA” exprimată în unitatea mol– 1 și denumit numărul lui Avogadro. Cantitatea de substanță, simbol n, a unui sistem este o măsură a numărului de entități elementare specificate. O entitate elementară poate fi un atom, o moleculă, un ion, un electron, orice altă particulă sau grup de particule specificat.

Unitatea de intensitate luminoasă: Candela, simbol cd, este unitatea din SI pentru intensitatea luminoasă într-o direcție dată. Se definește prin valoarea numerică fixă a eficacității luminoase a radiației monocromatice la frecvența 540 × 1012 Hz, Kcd, care este de 683 exprimată în unitatea lm W– 1, egală cu cd sr W– 1, sau cd sr kg– 1 m– 2 s3, unde kilogramul, metrul și secunda sunt definite ca h, c și ΔνCs.”.

PRIM – MINISTRU Ion CHICU Contrasemnează: Ministrul economiei si infrastructurii Serghei RAILEAN

NOTĂ INFORMATIVĂ la proiectul hotărîrii Guvernului pentru modificarea Hotărîrii Guvernului nr.

909/2014 cu privire la aprobarea unităţilor de măsură legale

1. Denumirea autorului şi, după caz, a participanţilor la elaborarea proiectului Ministerul Economiei și Infrastructurii 2. Condiţiile ce au impus elaborarea proiectului de act normativ şi finalităţile

urmărite Prezentul proiect de hotărîre a Guvernului a fost elaborat în temeiul Legii

metrologiei nr. 19/2016 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.100-105, art. 190).

În conformitate cu art.7 din Legea menționată supra, pentru asigurarea uniformităţii şi exactităţii măsurărilor efectuate în Republica Moldova este obligatoriu să se utilizeze următoarele unităţi de măsură legale:

a) unităţile de măsură ale Sistemului Internaţional de Unităţi (SI) (în continuare – unităţi SI), multiplii şi submultiplii lor zecimali;

b) unităţile care sînt definite pe baza unităţilor SI, dar nu sînt multipli sau submultipli zecimali ai acestora;

c) unităţile utilizate împreună cu unităţile SI, ale căror valori în unităţi SI sînt obţinute experimental;

d) unităţile permise numai în domenii specializate; e) unităţile compuse. De asemenea, Legea prevede că Guvernul aprobă unităţile de măsură legale,

denumirile, simbolurile şi definiţiile unităţilor de măsură legale, valorile unităţilor de măsură legale ce nu fac parte din Sistemul Internaţional de Unităţi (SI), dar sînt exprimate în unităţi SI.

Hotărîrea Guvernului nr. 909/2014 transpune parțial (Capitolul I) Directiva 80/181/CEE a Consiliului privind apropierea legislațiilor statelor membre referitor la unitățile de măsură, care definește unitățile de măsură utilizate în Uniunea Europeană pentru exprimarea măsurărilor și a indicațiilor de mărime în conformitate cu SI, astfel cum a fost modificată prin Directiva nr. 85/1/CEE, Directiva nr. 89/617/CEE, Directiva 1999/103/CE și Directiva 2009/3/CE.

La cea de a 26-a reuniune a Conferinței Generale de Măsuri și Greutăți (CGMP) a Organizaţiei Internaţionale de Metrologie “Convenţia Metrului” (la care Republica Moldova este membru asociat din anul 2005), care a avut loc la 16 noiembrie 2018, a fost aprobată redefinirea unităţilor de bază SI.

Noile definiții se bazează pe noul principiu al valorilor numerice fixe ale constantelor definitorii și care au intrat în vigoare la 20 mai 2019. Se preconizează că noile definiții vor îmbunătăți stabilitatea și fiabilitatea pe termen lung a unităților de bază ale SI, precum și acuratețea și claritatea măsurătorilor.

Prin urmare, în scopul adaptării la progresul tehnic, Directiva 80/181/CEE a fost modificată prin Directiva (UE) 2019/1258 a Comisiei din 23 iulie 2019 de modificare,

a anexei la Directiva 80/181/CEE a Consiliului în ceea ce privește definițiile unităților SI.

În acest context a fost elaborat proiectul hotărîrii de Guvern cu privire la modificarea Hotărîrii Guvernului nr. 909/2014 cu privire la aprobarea unităţilor de măsură legale.

Luînd în considerație angajamentele Republicii Moldova stabilite prin Acordul de Asociere cu Uniunea Europeana, se impune necesitatea respectării cadrului normativ din domeniul metrologiei, principiilor şi recomandărilor internaţionale şi europene aplicabile acestui domeniu, pentru a asigura funcționarea eficientă a Sistemului Național de Metrologie şi recunoaşterea acestuia pe plan internaţional.

Proiectul vine să actualizeze cadrul normativ aferent în corespundere cu prevederile Directivei (UE) 2019/1258 prin actualizarea definirii unităților de măsură legale.

3. Descrierea gradului de compatibilitate pentru proiectele care au ca scop armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii Europene

Proiectul de hotărîre a Guvernului prezentat respectă prevederile legislației naționale și nu intră în contradicție cu prevederile legislației UE. Acesta transpune prevederile Directivei (UE) 2019/1258 a Comisiei din 23 iulie 2019 de modificare a anexei la Directiva 80/181/CEE a Consiliului în ceea ce privește definițiile unităților SI.

De asemenea, proiectul este compatibil cu documentul Organizației Internaționale de Metrologie Legală OIML D 1 ”Elemente pentru o Lege de Metrologie (Lege cadru)”, la care Republica Moldova este membru asociat.

4. Principalele prevederi ale proiectului şi evidenţierea elementelor noi Proiectul de hotărîre a Guvernului cuprinde următoarele aspecte: 1. A fost substituită referința la Legea metrologiei nr. 647-XIII/1995 cu Legea

metrologiei nr. 19/2016 în vigoare. 2. Au fost actualizate definițiile unităților de măsură SI, în conformitate cu Directiva

(UE) 2019/1258 prin actualizarea definirii unităților de măsură legale. 5. Fundamentarea economico-financiară

Proiectul de hotărîre a Guvernului nu conține prevederi, care ar avea efecte negative asupra economiei Republicii Moldova. Adoptarea proiectului hotărîrii Guvernului va contribui la armonizarea cadrului normativ național cu cel european aferent precum și adaptarea acestuia cu progresul tehnico-științific.

Proiectul de hotărîre a Guvernului nu va implica cheltuieli suplimentare privind implementarea acestuia. La implementarea proiectului, nu este necesară instituirea unor noi structuri, angajarea personalului adițional, respectiv nu vor fi necesare careva cheltuieli din bugetul de stat.

6. Modul de încorporare a actului în cadrul normativ în vigoare Prin proiectul hotărârii Guvernului se modifică Hotărârea Guvernului nr. 909/2014

cu privire la aprobarea unităţilor de măsură legale. Scopul de bază a proiectul Hotărîrii Guvernului este aducerea cadrului normativ

aferent în corespundere cu prevederile Directivei (UE) 2019/1258, având în vedere angajamentele asumate de Republica Moldova.

Prevederile noi nu vor afecta persoanele juridice care activează în domeniul metrologiei.

7. Avizarea şi consultarea publică a proiectului Proiectul hotărîrii Guvernului se prezintă spre examinare şi avizare în modul stabilit. Anunțul privind inițierea elaborării proiectului a fost plasată pe pagina web oficială

a Ministerului Economiei și Infrastructurii (www.mei.gov.md). Proiectul hotărîrii de Guvern și nota informativă sunt plasate pe pagina web oficială

a Ministerului Economiei și Infrastructurii (www.mei.gov.md).

8. Constatările expertizei anticorupţie Compartimentul respectiv se va completa ulterior prezentării avizului.

9. Constatările expertizei de compatibilitate Compartimentul respectiv se va completa ulterior prezentării avizului. 10. Constatările expertizei juridice Compartimentul respectiv se va completa ulterior prezentării avizului. 11. Constatările altor expertize

Nu este aplicabil Ministrul economiei și infrastructurii Serghei RAILEAN

STUDIU DE CERCETARE

cu privire la necesitatea intervenției în contextul Hotărîrii Guvernului nr. 909/2014 cu privire la aprobarea unităţilor de măsură legale

Întrucît unităţile de măsură sînt esenţiale în utilizarea tuturor mijloacelor de măsurare, pentru a exprima măsurările sau pentru exprimarea oricărei indicaţii de mărime şi sînt utilizate în cele mai multe domenii de activitate umană, este necesar să se asigure cea mai bună claritate posibilă în utilizarea lor. Unităţile de măsură fac obiectul rezoluţiilor internaţionale adoptate de Conferinţa Generală de Măsuri şi Greutăţi (CGMG), constituită prin Convenţia Metrului, semnată la Paris pe 20 mai 1875 la care au aderat toate statele, şi care adoptă "Sistemul Internaţional de Unităţi de măsură" (SI).

În conformitate cu art.7 din Legea metrologiei nr. 19/2016, pentru asigurarea uniformităţii şi exactităţii măsurărilor efectuate în Republica Moldova este obligatoriu să se utilizeze următoarele unităţi de măsură legale:

a) unităţile de măsură ale Sistemului Internaţional de Unităţi (SI) (în continuare – unităţi SI), multiplii şi submultiplii lor zecimali; b) unităţile care sînt definite pe baza unităţilor SI, dar nu sînt multipli sau submultipli zecimali ai acestora; c) unităţile utilizate împreună cu unităţile SI, ale căror valori în unităţi SI sînt obţinute experimental; d) unităţile permise numai în domenii specializate; e) unităţile compuse.

De asemenea, Legea prevede că Guvernul aprobă unităţile de măsură legale, denumirile, simbolurile şi definiţiile unităţilor de măsură legale, valorile unităţilor de măsură legale ce nu fac parte din Sistemul Internaţional de Unităţi (SI), dar sînt exprimate în unităţi SI.

Hotărîrea Guvernului nr. 909/2014 transpune parțial (Capitolul I) Directiva 80/181/CEE a Consiliului privind apropierea legislațiilor statelor membre referitor la unitățile de măsură, care definește unitățile de măsură utilizate în Uniunea Europeană pentru exprimarea măsurărilor și a indicațiilor de mărime în conformitate cu SI, astfel cum a fost modificată prin Directiva nr. 85/1/CEE, Directiva nr. 89/617/CEE, Directiva 1999/103/CE și Directiva 2009/3/CE.

Directiva permite utilizarea unor indicaţii suplimentare, pe lîngă unităţile de măsură legale, pentru produsele şi echipamentele introduse pe piaţă, necesare pentru suplimentarea sau înlocuirea componentelor sau părţilor produselor, echipamentelor şi instrumentelor aflate deja pe piaţă şi care poartă indicaţii de mărime în unităţi de măsură care nu sînt unităţi de măsură legale conform prevederilor Directivei care sprijină funcţionarea fără impedimente a pieţei interne prin nivelul de armonizare a unităţilor de măsură pe care le impune.

SCURT ISTORIC

Până la apariția sistemului metric domnea un adevărat haos. De exemplu, în Franța, fiecare breaslă avea propria sa unitate de măsură pentru lungime. Haosul acesta punea probleme mari nu numai pe plan intern ci și în domeniul comerțului internațional. Fiecare țară avea propriile unități de măsură. Problema s-a accentuat și în contextul dezvoltării tehnico-științifice, la realizarea de către oamenii de știință a experimente cantitative din ce în ce mai sofisticate.

De-a lungul timpului au existat mai multe propuneri pentru a adopta un sistem de unități de măsură universal. Adunarea Constituantă Franceză, la propunerea lui Talleyrand se pronunță în 1790 pentru crearea unui sistem de unități de măsură stabil, uniform și simplu, iar ca unitate de bază este ales metrul lui Burattini. În 1793 metrul este definit provizoriu ca fiind exact a 10 000 000-a parte dintr-un sfert de meridian terestru. Cu această unitate se definesc unitățile de volum și masă, punându-se bazele sistemului metric zecimal. În același an Adunarea Națională a Franței hotărăște crearea unor etaloane pentru metru și grave, denumirea originală pentru kilogram. La 4 Messidor al anului VII (22 iunie 1799) etaloanele din platină ale metrului și kilogramului sunt depuse la Arhivele Naționale ale Franței, fapt considerat ca act fondator al sistemului metric. Sistemul metric este adoptat în Franța la 10 decembrie 1799 (o lună după lovitura de stat a lui Napoleon).

La 20 mai 1875, cu ocazia ultimei Conferințe Diplomatice a Metrului, semnată la Paris de 17 state, ia naștere ”Convenția Metrului”, care înființează Biroul Internațional de Măsuri și Greutăți (Bureau International des Poids et Mesures - BIPM), Comitetul Internațional de Măsuri și Greutăți (CIPM) și Conferința Generală de Măsuri și Greutăți (CGPM). Republica Moldova aderă la ”Convenția Metrului” în anul 2005 (Legea nr. 327-XVI/2005 privind aderarea Republicii Moldova la Conferinţa Generală de Măsuri şi Greutăţi a Organizaţiei Internaţionale de Metrologie “Convenţia Metrului” în calitate de membru asociat).

În 1889 prima reuniune a CGPM adoptă prototipuri noi pentru metru și kilogram. Numele sistemului de unități este Sistemul MKS după unitățile sale de bază: metru, kilogram și secundă.

După ce metrul a fost redefinit în 1960, kilogramul a rămas singura unitate fundamentală SI bazată direct pe un artefact, Prototipul Internațional al Kilogramului (IPK). IPK, un cilindru din aliaj de platină şi iridiu, cu dimensiunile 39 de milimetri lăţime şi 39 de milimetri înălţime, era păstrat cu grijă, încă din 1889, la Biroul Internaţional pentru Greutăţi şi Măsuri (BIPM), în apropiere de Paris. Ca safeul în care este păstrat să poată fi deschis era necesară prezenţa tuturor celor trei oficiali care deţineau câte o cheie.

În ciuda acestor măsuri de siguranţă, masa etalonului şi masa copiilor sale oficiale din alte părţi ale lumii pe baza cărora erau etalonate alte etaloane, au prezentat mici diferenţe de-a lungul timpului. Oamenii de ştiinţă nu au reuşit să găsească o explicaţie pentru acest lucru.

În timpul celor de-a doua și a treia cercetări periodice a prototipurilor naționale de kilogram, s-a observat o divergență semnificativă între masa IPK și toate copiile sale oficiale stocate în întreaga lume: astfel, masa copiilor a crescut semnificativ în raport cu masa IPK. Pe parcursul cercetării extraordinare din 2014, continuarea divergenței nu a fost confirmată. Cu toate acestea, instabilitatea reziduală și ireductibilă a IPK-ului fizic a subminat fiabilitatea întregului sistem metric de la scară mică (atomică) până la scară mare (astrofizică).

S-a propus ca: • alături de viteza luminii, patru constante ale naturii (constanta Planck, sarcina elementară, constanta

Bolzmann și numărul lui Avogadro) să fie definite cu valori exacte, • prototipul internațional al kilogramului să fie retras, • definițiile kilogramului, amperului, kelvinului și molului să fie revizuite, • formularea definițiilor unităților fundamentale SI să utilizeze în loc de unități explicite, constante

explicite.

În 2015, CODATA task group on fundamental constants a anunțat termenele speciale de trimiterea datelor pentru realizarea definițiilor finale ale noilor unități de măsură.

Reprezentanţi din peste 50 de ţări, la cea de a 26-a reuniune a Conferinței Generale de Măsuri și Greutăți (CGMP) din 16 noiembrie 2018, la Versailles, lângă Paris, au aprobat în unanimitate redefinirea unităţii internaţionale de măsură pentru masă, kilogramul. În acest sens Prototipul Internaţional al Kilogramului, care a reprezentat, încă din 1889, etalonul unităţii de măsură pentru masă, a fost înlocuit, cu o formulă ştiinţifică, definită pe baza calculelor cu ajutorul constantei lui Planck, o constantă fundamentală care exprimă, în fizica cuantică, relaţia dintre energie şi frecvenţa unor particule precum fotonii. Trei dintre cele şapte unităţi de măsură de bază din sistemul internaţional – molul, care măsoară cantitatea de substanţă, kelvinul, care măsoară temperatura, amperul, care măsoară curentul electric – sunt, de asemenea, redefinite pe baza unor constante fizice fundamentale. De asemenea, au fost adoptate noi definiții ale celorlalte unități de bază SI, care au intrat în vigoare la 20 mai 2019.

Cu toate că aceste modificări nu vor afecta oamenii, sunt de mare importanţă pentru cercetarea ştiinţifică care necesită un nivel ridicat de precizie în calcule. Noul sistem, va permite cercetătorilor să efectueze mai multe experimente pentru a relaţiona unităţile de măsură cu constantele, ceea ce va îmbunătăți stabilitatea și fiabilitatea pe termen lung a unităților de bază ale SI, precum și acuratețea și claritatea măsurărilor.

Mai jos va fi succint descrisă evoluția definirii unităților fundamentale SI.

1. Kilogram Kilogramul este singura unitate fundamentală formată cu ajutorul unui prefix. Astfel, deşi conform prefixului kilo un kilogram este 1.000 grame, nu gramul este considerat unitatea fundamentală, ci kilogramul. Iniţial, kilogramul a fost definit ca fiind masa unui decimetru cub (1 dm³) de apă distilată la temperatura de 4 °C şi presiune atmosferică normală. Dar deoarece definiţia presiunii face apel la unitatea de măsură pentru masă („cerc vicios”), din punct de vedere formal aceasta nu e o definiţie corectă. Definiţia corectă pentru kilogram este masa etalonului, păstrat din 1889 într-un seif de la Biroul de Măsuri şi Unităţi din Sevres, Franţa. Dar acest kilogram original a pierdut 50 micrograme într-un secol. Acest lucru se datorează faptului că obiectele pot pierde cu uşurinţă atomi sau pot absorbi molecule din aer, deci folosirea unuia pentru a defini o unitate SI este complicată. Deoarece toate cântarele din lume sunt în conformitate cu acest kilogram original, atunci când calculează greutatea o fac în mod incorect. În viaţa de zi cu zi nu sunt importante aceste diferenţe minime, dar contează în calculele ştiinţifice care necesită o precizie extremă. Noua unitate va fi măsurată cu scara watt sau Kibble, un instrument care permite compararea energiei mecanice cu cea electromagnetică folosind două experimente separate. Acest mod de măsurare a kilogramului nu se modifică şi nici nu se poate deteriora sau pierde, aşa cum se poate întâmpla în cazul unui obiect fizic. În plus, o definiţie bazată pe o constantă – şi nu pe un obiect – ar face ca măsura exactă a kilogramului, cel puţin în teorie, să fie disponibilă pentru oricare persoană de pe planetă, şi nu numai pentru cei care au acces la kilogramul original din Franţa.

2. Metrul Metrul este lungimea drumului parcurs de lumină în vid în timp de 1/299 792 458 dintr-o secundă.

3. Secunda Secunda este durata a 9 192 631 770 perioade ale radiației care corespunde tranziției între două niveluri de energie hiperfine ale stării fundamentale a atomului de cesiu 133 la temperatura de 0 K.

4. Amperul Se va schimba, de asemenea, modul de definire a amperului – unitatea de măsură pentru intensitatea curentului electric. Acesta va fi măsurat cu ajutorul unei pompe electronice care generează un curent măsurabil, în care electronii pot fi măsuraţi individual.

5. Kelvinul Kelvin este unitatea fundamentală de măsură pentru temperatură în SI. Scara Kelvin este scara de temperatură termodinamică (absolută) unde temperatura de zero absolut (0 K) este cea mai scăzută temperatură posibilă, nimic neputând fi răcit mai mult, iar în substanţă nu mai există energie sub formă de căldură. Kelvinul va fi definit pornind de la noul sistem cu termometrie acustică. Această tehnică permite determinarea vitezei sunetului într-o sferă umplută cu gaz la o temperatură fixă.

6. Molul Molul (numit şi moleculă-gram atunci cînd se referă la molecule) este unitatea de măsură fundamentală în SI a cantităţii de substanţă. Molul este definit în prezent ca fiind cantitatea de substanţă dintr-un sistem care conţine un număr de entităţi elementare egal cu numărul de atomi din 12 grame de carbon-12. În viitor, va fi redefinit cu un instrument care determină cantitatea exactă de atomi ce se află într-o sferă perfectă de siliciu pur-28.

7. Candela Candela este intensitatea luminoasă, într-o direcție dată, a unei surse care emite o radiație monocromatică cu frecvența de 540×1012 hertzi și a cărei intensitate energetică, în această direcție este de 1/683 dintr-un watt pe steradian.

ELEMENTUL ANALITIC APARIŢIEI PROBLEMEI Noile definiții adoptate de către CGPM reflectă cele mai recente evoluții în cadrul științei și standardelor de măsurare. Pentru a adapta definițiile unităților de bază din SI definite în Directiva 80/181/CEE la progresul tehnic și pentru a contribui astfel la punerea în aplicare uniformă a SI, este necesar ca acestea să fie aliniate la noile definiții. Prin urmare, Directiva 80/181/CEE a fost modificată prin Directiva (UE) 2019/1258 a Comisiei din 23 iulie 2019 de modificare, în scopul adaptării la progresul tehnic, a anexei la Directiva 80/181/CEE a Consiliului în ceea ce privește definițiile unităților fundamentale din SI.

În acest context a fost elaborat proiectul hotărîrii de Guvern cu privire la modificarea Hotărîrii Guvernului nr. 909/2014 cu privire la aprobarea unităţilor de măsură legale.

Principala problemă abordată de proiectul propus este neconcordanţa cadrului normativ existent cu prevederile Directivei 80/181/CEE consolidate, având în vedere că Republica Moldova şi-a asumat angajamente de a transpune această directivă.

STABILIREA SCOPURILOR ACŢIUNILOR STATULUI Prin măsurile propuse de armonizare cu prevederile Directivei, statul are următoarele scopuri:

- aducerea cadrului normativ aferent în corespundere cu prevederile Directivei (UE) 2019/1258; - asigurarea liberii circulaţii a produselor prin armonizarea unităţilor de măsură cu cele din UE; - optimizarea cadrului de reglementare existent pentru îmbunătățirea stabilității și fiabilității pe termen

lung a unităților de bază ale SI, precum și a exactității măsurărilor.

1

1. A.Titlul actului comunitar, subiectul reglementat şi scopul acestuia

DIRECTIVA (UE) 2019/1258 A COMISIEI din 23 iulie 2019 de modificare, în scopul adaptării la progresul tehnic, a anexei la Directiva 80/181/CEE a Consiliului în ceea ce privește

definițiile unităților fundamentale din SI (JO L196/6, 27.7.2019, p. 6–9), 32019L1258

Subiectul scopului regulator îl constituie unitățile de măsură legale. Obiectivul directivei este armonizarea legislaţiei statelor membre referitoare la unitățile de măsură.

COMMISSION DIRECTIVE (EU) 2019/1258 of 23 July 2019 amending, for the purpose of its adaptation to technical progress, the Annex to Council Directive 80/181/EEC as regards

the definitions of SI base unit (OJ L196/6, 27.7.2019, p. 6–9), 32019L1258

The subject of regulatory scope is the legal units of measurement. The objective of the Directive is the approximation of the laws of the Member States relating to units of measurement

B. Alte surse ale legislaţiei UE

2.Titlul actului normativ naţional, subiectul reglementat şi scopul acestuia

Hotărîrea Guvernului cu privire la modificarea Hotărîri Guvernului nr. 909/2014 cu privire la aprobarea unităților de măsură legale

Subiectul proiectului îl constituie modificarea cadrului normativ aferent în corespundere cu prevederile Directivei (UE) 2019/1258 prin actualizarea definirii unităților de măsură legale.

Government Decision on the amendment of Government Decisions No 909/2014 on approval of legal units of measurement. The subject of regulatory scope is to amend the related regulatory framework in accordance with the provisions of Directive (EU) 2019/1258 by updating the definition of legal units of

measurement.

3. Gradul de compatibilitate

Compatibil

4. Prevederile şi cerinţele reglementărilor

comunitare (articolul, paragraful)

5. Prevederile actului normativ naţional (capitolul,

articolul, subparagraful, punctul etc.)

6. Diferenţe

7. Motivele

ce explică

faptul că

proiectul

este parţial

compatibil

sau

incompati

bil

8. Instituţia

responsabilă

9. Termenul-

limită de

asigurare a

compatibilit

ăţii complete

a actului

naţional

Articolul 1

Modificare

Anexa la Directiva 80/181/CEE se modifică în conformitate

cu anexa la prezenta directivă.

3) La anexa ”Unitățile de măsură legale”:

a) În primul alineat textul ”şi Directiva 2009/3 CE” se

substituie cu textul ”, Directiva 2009/3 CE și Directiva

(UE) 2019/1258”;

compatibil Ministerul

Economiei și

Infrastructurii

2

Articolul 2

Transpunere

(1) Statele membre adoptă și publică, cel târziu la 13 mai

2020, actele cu putere de lege și actele administrative

necesare pentru a se conforma prezentei directive. Statele

membre comunică de îndată Comisiei textul acestor acte.

Statele membre aplică actele respective după 13 iunie 2020.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele cuprind

o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre

stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri. (2)

Statele membre comunică Comisiei textul principalelor

dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul

reglementat de prezenta directivă.

Articolul 3

Intrare în vigoare Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al

Uniunii Europene. Prezenta directivă se adresează statelor

membre.

ANEXĂ

În anexa la Directiva 80/811/CEE, capitolul I secțiunea 1.1

litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

1.1. Unități fundamentale SI

Cantitate Unitate

Nume Simbol

Timp secundă s

Lungime metru m

Masă kilogram kg

Intensitatea curentului electric

amper A

Temperatura termodinamică grade Kelvin K

b) Pct. 1 va avea următorul cuprins: ” 1. Unitățile Sistemului Internaţional de Unități (SI)

fundamentale în calitate de unități de măsură legale sînt prezentate în tabelul 1:

Tabelul 1

Cantitate Unitate

Nume Simbol

Timp secundă s

Lungime metru m

Masă kilogram kg

Intensitatea curentului

electric

amper A

Temperatura termodinamică grade Kelvin K

compatibil Ministerul

Economiei și

Infrastructurii

3

Cantitatea de substanță mol mol

Intensitatea luminoasă candelă cd

Definiții ale unităților fundamentale SI:

Unitatea de timp

Secunda, simbol s, este unitatea de timp în SI. Se definește

prin valoarea numerică fixă a frecvenței cesiului ΔνCs ,

frecventa tranziției hiperfine a stării fundamentale ale

atomului de cesiu 133 neperturbat, adică 9 192 631 770 exprimată în unitatea Hz, egală cu s –1 .

Unitatea de lungime

Lungimea metru, simbol m, este unitatea SI de lungime. Se

definește prin valoarea numerică fixă a vitezei luminii în vid

c, adică 299 792 458 exprimată în unitatea m/s, unde secunda

este definită ca Δν Cs .

Unitatea de masă

Kilogramul, simbol kg, este unitatea de masă în SI. Se

definește prin valoarea numerică fixă a constantei Planck h adică 6,626 070 15 × 10 –34 exprimată în unitatea J s, care

este egală cu kg m 2 s –1 , unde metrul și secunda sunt definite

ca c și Δν Cs .

Unitatea de curent electric

Amper, simbol A, este unitatea pentru intensitatea curentului

electric în SI. Se definește prin valoarea numerică fixă a

sarcinii electrice elementare e, adică 1,602 176 634 × 10 –19

exprimată în unitatea C, care este egală cu A s, unde secunda

este definită ca Δν Cs .

Unitatea pentru temperatura termodinamică

Grade Kelvin, simbol K, este unitatea pentru temperatura

termodinamică în SI. Se definește prin valoarea numerică

fixă a constantei Boltzmann k, adică 1,380 649 × 10 –23

exprimată în unitatea J K –1 , care este egală cu kg m 2 s –2 K

Cantitatea de substanță mol mol

Intensitatea luminoasă candelă cd

Definiții ale unităților fundamentale:

Unitatea de timp: Secunda, simbol s, este unitatea de timp în

SI. Se definește prin valoarea numerică fixă a frecvenței

cesiului ΔνCs, frecventa tranziției hiperfine a stării

fundamentale a atomului de cesiu 133 neperturbat, care este de

9 192 631 770 exprimată în unitatea Hz, egală cu s– 1.

Unitatea de lungime: Metrul, simbol m, este unitatea de

lungime în SI. Se definește prin valoarea numerică fixă a

vitezei luminii în vid c, care este de 299 792 458 exprimată în

unitatea m/s, unde secunda este definită ca ΔνCs.

Unitatea de masă: Kilogramul, simbol kg, este unitatea de

masă în SI. Se definește prin valoarea numerică fixă a

constantei Planck h, care este de 6,626 070 15 × 10– 34

exprimată în unitatea J s, care este egală cu kg m2 s– 1, unde metrul și secunda sînt definite ca c și ΔνCs.

Unitatea de curent electric: Amper, simbol A, este unitatea

pentru intensitatea curentului electric în SI. Se definește prin

valoarea numerică fixă a sarcinii electrice elementare e, care

este de 1,602 176 634 × 10– 19 exprimată în unitatea C, care este

egală cu A s, unde secunda este definită ca ΔνCs.

Unitatea pentru temperatura termodinamică: Grade Kelvin, simbol K, este unitatea pentru temperatura termodinamică în

SI. Se definește prin valoarea numerică fixă a constantei

Boltzmann k, care este de 1,380 649 × 10– 23 exprimată în

unitatea J K– 1, care este egală cu kg m2 s– 2 K– 1, unde

kilogramul, metrul și secunda sunt definite ca h, c și ΔνCs.

4

–1 , unde kilogramul, metrul și secunda sunt definite ca h, c

și Δν Cs .

Unitatea pentru cantitatea de substanță

Molul, simbol mol este unitatea pentru cantitatea de

substanță în SI; Un mol conține exact 6,022 140 76 × 10 23

entități elementare. Acest număr reprezintă valoarea

numerică fixă a constantei lui Avogadro, NA , exprimată în

unitatea mol –1 și denumit numărul lui Avogadro.

Cantitatea de substanță, simbol n, a unui sistem este o măsură

a numărului de entități elementare specificate. O entitate

elementară poate fi un atom, o moleculă, un ion, un electron,

orice altă particulă sau grup de particule specificat.

Unitatea de intensitate luminoasă

Candela, simbol cd, este unitatea din SI pentru intensitatea

luminoasă într-o direcție dată. Se definește prin valoarea

numerică fixă a eficacității luminoase a radiației

monocromatice la frecvența 540 × 10 12 Hz, Kcd , adică 683

exprimată în unitatea lm W –1 , egală cu cd sr W –1 , sau cd sr

kg –1 m –2 s 3 , unde kilogramul, metrul și secunda sunt definite ca h, c și Δν Cs .

1.1.1. Denumirea specială și simbolul unității derivate de

temperatură din SI pentru exprimarea temperaturii

Celsius

Cantitate Unitate

Nume Simbol

Temperatura grade

Celsius

grade Celsius

℃

Temperatura Celsius t se definește ca diferența t = T – T 0

între două temperaturi termodinamice T și T 0 unde T 0 =

273,15 K. Un interval sau o diferență de temperatură se poate

exprima, fie în grade Kelvin, fie în grade Celsius. Unitatea „grade Celsius” este egală cu unitatea „grade Kelvin”.

Unitatea pentru cantitatea de substanță: Molul, simbol mol,

este unitatea pentru cantitatea de substanță în SI. Un mol

conține exact 6,022 140 76 × 1023 entități elementare. Acest

număr reprezintă valoarea numerică fixă a constantei lui

Avogadro, NA” exprimată în unitatea mol– 1 și denumit numărul

lui Avogadro.

Cantitatea de substanță, simbol n, a unui sistem este o măsură a numărului de entități elementare specificate. O entitate

elementară poate fi un atom, o moleculă, un ion, un electron,

orice altă particulă sau grup de particule specificat.

Unitatea de intensitate luminoasă: Candela, simbol cd, este

unitatea din SI pentru intensitatea luminoasă într-o direcție

dată. Se definește prin valoarea numerică fixă a eficacității

luminoase a radiației monocromatice la frecvența 540 × 1012

Hz, Kcd, care este de 683 exprimată în unitatea lm W– 1, egală

cu cd sr W– 1, sau cd sr kg– 1 m– 2 s3, unde kilogramul, metrul și

secunda sunt definite ca h, c și ΔνCs.”.

Denumirea specială şi simbolul unităţii derivate de

temperatură din SI pentru exprimarea temperaturii Celsius este

prezentată în tabelul 2:

Cantitate Unitate

Nume Simbol

Temperatura grade Celsius grade Celsius

℃

Notă: Temperatura Celsius t este definită prin diferenţa t = T–T0

între două temperaturi termodinamice T şi T0, unde T0 = 273,15 K. Un interval sau o diferenţă de temperatură pot fi exprimate atît în

grade Kelvin, cît şi în grade Celsius. Unitatea “grade Celsius” este egală cu unitatea “grade Kelvin”.