UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

FACULTATEA DE DREPT

MASTER DREPTUL AFACERILOR

Hotararea arbitrala

Arbitraj intern si international

Bucuresti, 2015

2

1. Consideratii introductive privind hotararea arbitrala

Hotararea arbitrala este actul final si de dispozitie prin care arbitrii se pronunta asupra

litigiului adus in fata lor. Acest act are forta obligatorie fata de partile care au conferit

tribunalului arbitral puterea emiterii lui.1

Hotararea arbitrala constituie manifestarea finala de vointa a arbitrilor, prin care acestia isi

indeplinesc misiunea cu care au fost deliberati si se desesizeaza de litigiul cu a carui

solutionare au fost indatorati prin cererea de arbitrare si prin contractele de arbitru incheiate

cu partile.2

Hotararea arbitrala finalizeaza litigiul arbitral, il sintetizeaza in aspectele asentiale si

cuprinde dezlegarea lui.3

Intocmai hotararii judecatoresti, hotararea arbitrala se prezinta ca un silogism in care premisa

majora este legea, faptele care au general litigiul constituie premisa minora, iar decizia

reprezinta concluzia acestui silogism.

Succesul arbitrajului este conditionat de calitatea hotararii arbitrale. O hotarare

arbitrala, teminica si legala, precis si convingator motivata, data in spiritul dreptatii si al

promovarii intereselor legitime ale partilor, cu respectarea prescriptiilor procedurale si a

conventiei arbitrale, este de natura sa asigure increderea in institutia arbitrajului, ca

alternativa a justitiei statale.

2. Natura juridica a hotararii arbitrale si deliberarea acesteia

Hotararea arbitrala face obiectul reglementarii Capitolului IV, Titlul IV din codul de

procedura civila.

In ceea ce priveste natura juridica a hotararii arbitrale s-au conturat urmatoarele teze:4

a) hotararea arbitrala fiind produsul final al unui compromis, are un caracter conventional sau

este un act sui generis de natura contractuala;

b) hotararea arbitrala este un act de jurisdictie de origine privata;

c) hotararea arbitrala are un caracter jurisdictional, dar numai dupa ce este consolidata prin

exequatur

1 Tudor Chiuariu, Roxana Giurea, Arbitrajul intern si international, Ed. Universul Juridic, p. 104

2 T.Prescuse, Radu Crisan, op. cit., p.180

3 Giorgiana Danaila, Procedura arbitrala, Ed. Universul Juridic, p. 277

4 Ion Deleanu, Tratat de procedura civila, Ed. Universul Juridic, p. 577

3

Caracteristicile hotararii arbitrate - insumand in cele din urma natura acesteia de act

jurisdictional - permit si delimitarea hotararii arbitrale de alte institutii invecinate arbitrajului.

5

O problema insa staruie in acest context, anume aceea de a sti daca are caracter de act

jurisdictional numai hotararea arbitrala prin care se transeaza fondul litigiului, cu alte cuvinte,

numai actul culminativ in judecata arbitrala, la care se refera prevederile art. 601 si urm.C. pr.

civ., ori au un asemenea caracter si alte hotarari ale tribunalului arbitral, premergatoare

transarii in fond a litigiului, ori, cel putin, unele dintre acestea.

In ceea ce priveste deliberarea hotararii arbitrale, conform prevederilor art. 602 C.

proc. civ. care reglementeaza aceasta etapa a arbitrajului, pronuntarea trebuie sa fie precedata

de deliberarea in secret, cu participarea tuturor arbitrilor in persoana, consemnandu-se in

hotararea acesta participarea, fara exceptie. Expresia in toate cazurile se refera la faptul ca

deliberarea este obligatorie indiferent de numarul arbitrilor si fara a avea vreo importanta

daca arbitrajul este in drept sau in echitate6. Pronuntarea poate fi amanata cu cel mult 21 de

zile sub conditia incadrarii in termenul arbitrajului.

In cazul in care in cadrul hotararii nu este consemnata participarea arbitrilor la

deliberare, insa sentinta arbitrala este semnata de toti arbitrii, nu va fi atrasa nulitatea

hotararii. La fel, in situatia in care sunt necesare noi lamuriri, cauza va putea fi repusa pe rol

in vederea unor dezbateri suplimentare. In acest sens, se va stabili un nou termen de arbitrare,

cu citarea partilor, sub conditia incadrarii in termenul arbitrajului.

Precum in dreptul comun, daca se amana pronuntarea dezbaterilor de la ultimul termen vor fi

consemnate in incheiere7. Intocmirea incheierii este reglementata prin norme imperative

datorita prevederilor C. proc. civ. legate de arbitraj (art. 593 C. proc. civ.). De aceea, daca nu

se intocmeste incheierea de dezbateri ori dezbaterile nu sunt consemnate in cuprinsul

sentintei arbitrale, se poate spune ca hotararea arbitrala a fost data cu incalcarea normelor

imperative ale legii, astfel incat sa fie susceptibila de anularea in conditiile art. 608 C. proc.

civ.

Conform art. 601, alin. (2) c. proc. cov, pe baza acordului expres al partilor, tribunalul arbitral

poate solutiona litigiul in echitate. A solutiona un litigiu in echitate, sau a fi parte dintr-un

arbitraj in echitate inseamna ca arbitrii nu sunt tinuti de respectarea regulilor de drept ce s-ar

5 Ion Deleanu, Tratat de procedura civila, Ed. Universul Juridic, p. 579

6 M. Tabarca, op. cit.

7 Gh. Beleiu Hotararea arbitrala si desfiintarea ei in RDC nr. 6 din 1993

4

putea sa-si gaseasca aplicare intr-un litigiu, ci vor fi indrituiti a judeca numai dupa cugetul si

chibzuirea lor.

3. Conditiile de fond si de forma ale hotararii arbitrale

In primul rand, elaborarea hotararii arbitrale trebuie sa indeplineasca anumite conditii

de fond. 8Aceasta trebuie pronuntat in urma unei deliberari care trebuie sa se faca in secret si

cu participarea tuturor arbitrilor.

Vechiul cod de procedura civila facea distinctie intre deliberarile realizate intr-un tribunal

alcatuit din numar impar de arbitri si cel format dintr-un numar par de arbitri. Actualul cod de

procedura civila evita situatia de blocaj in luarea deciziei prin instituirea principiului

imparitatii tribunalului arbitral, litigiul putand fi judecat de un arbitru unic sau de mai multi

arbitri, care trebuie sa fie intotdeauna in numar impar.

In al doilea rand, hotararea arbitrala trebuie sa indeplineasca anumite conditii de

forma simile celor impuse pentru hotararea judecatoreasca.

Hotararea arbitrala trebuie sa fie redactata in scris, sa fie motivata in fapt si in drept, in

cazul arbitrajului de drept strict, inr in cazul arbitrajului in echitate, trebuie aratate motivele

care intemeiaza solutia sub acest aspect; trebuie sa fie semnata de arbitri, precum si sa

cuprinda urmatoarele mentiuni prevazute de art. 603 alin (1) c. prov. civ:

- componenta nominala a tribunalului arbitral, locul si data pronuntarii hotararii;

- numele partilor, domiciliul sau resedinta lor, sau dupa caz, denumirea si sediul, numele

representantilor partilor, precum si al celorlalte persoane care au participat la dezbaterea

litigiului;

- mentionarea conventiei arbitrale in temeiul careia s-a procedat la arbitraj;

- obiectul litigiuliu si sustinerile pe scurt ale partilor;

- motivele de fapt si de drept ale hotararii, iar in cazul arbitrajului in echitate, motivele care,

sub acest aspect, intemeiaza solutia;

- dispozitivul;

- semnaturile tuturor arbitrilor, sub rezerva art. 602 alin. (3). si, daca este cazul, semnatura

asistentului arbitral.

8 Tudor Chiuariu, Roxana Giurea, Arbitrajul intern si international, Ed. Universul Juridic, p. 105

5

Unele dintre aceste elemente sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii, precum motivele,

dispozitivele, locul si data pronuntarii, semnatura arbitrilor. Lipsa celorlalte mentiuni nu

constituie motiv de nulitate, fiind considerate elemente care nu influenteaza fondul solutiei.

4.Lamurirea, completarea si indreptarea hotararii

Art. 604 C. proc. civ. prevede ca in cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la

intelesul, intinderea sau aplicarea dispozitivului hotararii ori acesta cuprinde dispozitii

potrivnice, oricare dintre parti poate cere tribunalului arbitral in termen de 10 zile de la data

primirii hotararii, sa lamureasca dispozitivul sau sa inlature dispozitiile potrivnice. oricare

dintre parti poate solicita completarea hotararii. De asemenea, daca una din parti considera ca

prin hotararea pronuntata, tribunalul arbitral a omis sa se pronunte asupra unuia dintre

capetele de cerere, in acelasi termen de 10 zile de la data primirii hotararii, oricare dintre parti

poate solicita completarea ei. Tot la cererea uneia dintre parti, precum si din oficiu (prin

intermediul unei incheieri de indreptare), orice greseli materiale din textul hotararii arbitrale

sau alte greseli evidente care nu schimba fodul solutiei, precum si greselile de calcul, pot fi

rectificate. De precizat ca atat hotararea de completare cat si incheierea de indreptare face

parte integranta din hotararea arbitrala.

Textul de lege prevede de asemenea obligativitatea citarii partilor in cazul in care se

cere completarea hotararii arbitrale, aceasta cerinta ramnand la latitudinea tribunalului in

cazul indreptarii hotararii.

4. Obiectul hotararii arbitrale

Obiectul hotararii arbitrale il constituie, bineinteles, rezolvarea litigiului.

Hotararea arbitrala trebuie sa rezolve toate capetele de cerere, precum si toate cererile

accesorii si incidentale. In acest sens art. 608 alin. (1), litera "f' C. pr. civ. prevede indistinctiv

posibilitatea exercitarii actiunii in anulare pentru ca tribunalul arbitral "nu s-a pronuntat

asupra unui lucru", pe de o parte, iar pe de alta, art. 604, alin. (2) C. pr. civ. prevede

posibilitatea completarii hotararii arbitrale, atunci cand tribunalul arbitral "a omis sa se

pronunte asupra unui capat de cerere". Sunt reglementari care evoca obligatia tribunalului

arbitral de a se pronunta prin hotararea sa in legatura cu tot ceea ce i s-a cerut, numai astfel

indeplinindu-se integral misiunea incredintata de parti.

6

Alaturi de toate capetele de cerere care privesc fondul litigiului,tribunalul arbitral va trebui sa

rezolve de asemenea cererile incidentale facute in procesul arbitral, precum si cererile

accesorii, indeosebi cu privire la cheltuielile arbitrale.

Cheltuielile arbitrale se suporta potrivit intelegerii dintre parti. In lipsa unei astfel de

intelegeri se suporta de partea care a pierdut litigiul, dupa caz: integral, daca cererea de

arbitrare a fost admisa in parte. In orice caz, daca tribunalul a evaluat, provizoriu, onorariile

arbitrilor si a obligat partile sa consemneze suma ori sa avanseze alte cheltuieli arbitrale,

intrucat, nu s-ar da curs arbitrajului, oricare din parti, inainte de pronuntarea si comunicarea

hotararii arbitrale prin care se rezolva fondul litigiului, va putea cere instantei judecatoresti

prevazute de art. 547 C.pr.civ. sa examineze temeinicia masurilor dispuse de tribunalul

arbitral si stabileasca cuantumul onorariilor arbitrilor si al celorlalte cheltuieli arbitrale,

precum si modalitatile de consemnare, avansare sau de plata art. 598 C.pr.civ.9 Orice

diferenta in plus sau in minus de cheltuieli arbitrale se regularizeaza cel mai tarziu prin

hotararea arbitrala si se plateste pana la comunicarea catre parti sau pana la depunerea

acesteia la instanta judecatoreasca. Neplata diferentei atrage suspendarea comunicarii sau

depunerii hotararii arbitrale.

In ceea ce priveste comunicarea hotararii arbitrale, art. 605 C. proc. civ. stabileste ca

hotararea arbitrala va fi comunicata partilor in termen de cel mult o luna de la data

pronuntarii ei. Tribunalul arbitral va putea elibera o dovada privind comunicarea hotararii, la

cererea partii interesate. Hotararea arbitrala astfel comunicata, are efectele unei hotarari

judecatoresti definitive.

Hotararea arbitrala, act esentialmente jurisdictional, produce, in principiu, aceleasi

efecte ca si o hotarare judecatoreasca. Hotararea arbitrala este obligatorie in sensul ca ea

trebuie adusa la indeplinire de bunavoie de catre partea impotriva careia s-a pronuntat, de

indata sau in termenul aratat in hotarare.

5. Executarea hotararii arbitrale

Hotararea arbitrala produce prin ea insasi toate efectele specifice hotararilor

judecatoresti. Aceste efecte se produc de la momentul comunicarii hotararii, moment de la

care acest act este asimilat ca efecte unei hotarari judecatoresti.

9 Ion Deleanu, Tratat de procedura civila, Ed. Universul Juridic, p. 590-591

7

Hotararea arbitrala produce aceleasi efecte ca si o hotarare judecatoreasca si in ceea ce

priveste forta sa obligatorie.10

Asadar, daca partile nu inteleg sa execute hotararea de

bunavoie, poate fi solicitata investirea sa cu formula executorie.

In urma acestei investiri, hotararea arbitrala capata caracterul cu titlu executoriu, care va fi

executat dupa regulile executarii silite din dreptul comun.

10

Tudor Chiuariu, Roxana Giurea, Arbitrajul intern si international, Ed. Universul Juridic, p. 131

8

Bibliografie

1. Ion Deleanu, Tratat de procedura civila, Ed. Universul Juridic

2. Tudor Chiuariu, Roxana Giurea, Arbitrajul intern si international, Ed. Universul Juridic

3. Giorgiana Danaila, Procedura arbitrala, Ed. Universul Juridic

4. Gheorghe Cotofana, Procedura arbitrala