Fiecare a patra sâmbătă a lunii noiembrie adevenit un moment de referinţă în istoria Ucraineiprin Ziua dedicată comemorării victimelor Holo - domo rului din anii 1932-1933. Această zi re pre -zintă, an de an, confirmarea angajamentului ucrai -nenilor de a omagia memoria celor care au înduratper secuţiile şi crimele comise în numele unei ide -o logii totalitare, fiind totodată expresia celei maidepline reverenţe faţă de suferinţa umană, con cre -ti zată prin moartea a milioane de oameni nevi -

novaţi. Este o tragedie umană fără precedent, uni -că în felul ei şi nu poate fi uitată.

Conform cercetărilor întreprinse, Holodomorula luat vieţile a aproape zece milioane de oameni.Această cifră depăşeşte pierderile suferite de po -po rul ucrainean în cel de-al Doilea Război Mon -dial. Ucraina resimte şi astăzi efectele cum pliteiterori care avea ca scop distrugerea planificată anaţiunii ucrainene.

Istoricii spun că foametea din Ucraina a fostprovocată de Stalin, care a ordonat colectivizareaforţată a agriculturii şi i-a lipsit apoi pe ţărani deorice sprijin, fiindu-le confiscate grânele şi toateprodusele de consum alimentare din gospodării.Se estimează că în perioada cea mai grea a foame-tei mureau în fiecare zi 25.000 de oameni. Ade -vărata dimensiune a dezastrului a fost ascunsă înperioada Uniunii Sovietice, fiind adusă în atenţiaopiniei pu blice abia după câştigarea independenţeide către Ucraina, în 1991. Ţăranii mureau fiindcănu aveau ce mânca. Ei erau izolaţi de restul lumiişi nu aveau nicio putere. Oamenii din zonele ceapar ţi neau atunci de România şi Polonia încercausă vină în ajutor ţăranilor din Ucraina. Se cunoscmulte cazuri când ajutoarele venite de la români şipolonezi erau înapoiate în ţara de origine: vameşiinu permiteau ca alimentele să intre în Ucraina pemotiv că aveau „microbi şi bacterii“.

În mesajul de anul trecut al preşedinteluiUcrai nei, Petro Poroşenko, adresat cu prilejul co -me morării victimelor Holodomorului, se subli -niază faptul că exterminarea în masă a milioane de

oa meni nevinovaţi era planificată dinainte şi întoate detaliile de către regimul totalitar: „Co lec ti -vi zar ea şi suprimarea rezistenţei ţărănimii, distru -gerea intelectualităţii ucrai nene şi lichidarea Bise -ri cii ucrainene nu au dat rezultate la care se aşteptaMos cova. Atunci, re gimul totalitar a plănuit Ho -lod omo rul pe care l-a pus în practică la dimensiunide genocid. Scopul imperiului a fost spulberareaoricăror posi bilităţi de autodeterminare na ţionalăa Ucrainei. Reali za rea acestui ţel includea lichi-

darea acelui segment al societăţii care avea con ş -tiin ţă naţio na lă, în deo sebi a ţărănimii şi inte lec -tualităţii.

Milioane de ucraineni au căzut pradă morţiiprin înfometare. Pe cel mai fertil pământ din lume,oa menii se stingeau de foame, se chinuiau, se săl -bă ticeau“.

Zilele acestea se împlinesc 11 ani de când RadaSupremă a Ucrainei a adoptat legea prin care Ho -lodomorul din 1932-1933 a fost declarat drept ge -no cid, organizat deliberat de autorităţile centralesovietice împotriva naţiunii ucrainene.

Zeci de guverne şi parlamente din lume au cali -ficat, de asemenea, drept genocid această crimăreprobabilă a regimului totalitar. Din păcate, maiexistă oameni, inclusiv în Ucraina, şi în lume careneagă Holodomorul ca act de genocid.

Începând din 2006, în România s-au realizatanual comemorări ale victimelor Holodomoruluişi sunt sigur că acest eveniment nu reprezintă doaro recunoaştere şi o evocare a acelor evenimente, cişi o modalitate de unire a eforturilor pentru com -ba terea efectelor lor. Aşadar, rolul acestor co -memorări nu este numai de a aduce un omagiume mo riei celor care au pierit în acea imensă tra -gedie, ci şi de a împărtăşi cunoştinţe referitoare laHolod omor oamenilor, în special celor tineri, ca săînţeleagă, să conştientizeze cauzele acestui feno -men unic în istorie, dar şi consecinţele sale tragi -ce, astfel încât niciodată, nicăieri să nu repetămasemenea greşeli.

Ion ROBCIUC

Revistă a Uniunii Ucrainenilor din România

Luptaţi şi veţi învinge!Serie nouã, nr. 347-348 / noiembrie 2017

Hatmanul Ivan Mazepa cinstit de comunitatea ucrainenilor din Galaţi

Din agendadeputatului UUR pag. 2

Din activitatea conducerii Uniunii Ucrainenilordin România

Liceul Pedagogic„Taras Şevcenko“ la 20 de ani

pag. 3

pag. 4

Consfătuirile naţionaleale cadrelor didactice din învăţământul în limba ucraineană pag. 6

Festivalul gospodinelor ucrainene pag. 8-9

pag. 7

Ziua scrierii şi limbii ucrainene pag. 5

Eveniment cultural laGura Humorului

Simpozionul internaţional pe tema „Relaţii româno-ucrainene. Istorie şi contemporaneitate“

pag. 12

pag. 14

Holodomorul este unic şi nu poate fi uitat

Curierul UCRAINEAN2

În intervalul la care ne referim, activitateadeputatului UUR, dl Nicolae Miroslav Petreţ -chi, a fost concentrată în special în următoareledirecţii: relaţiile bilaterale româno-ucrainene,pachetul legislativ privind funcţionarea justi-ţiei, rezolvarea concretă a unor probleme alecomunităţilor locale de ucraineni, activităţi dediplomaţie parlamentară.

Poziţie fermă în legătură cu „Legile justiţiei“

Aflate în centrul dezbaterilor fierbinţi, pro-punerile legislative numite generic „Legile jus-tiţiei“ nu puteau fi ignorate. Poziţia deputatuluiUUR este că modificările sunt necesare, iarpropunerile înaintate sunt parţial acceptabile,parţial greşite sau inoportune.

Concentrându-se pe un anumit aspectvizând în mod direct egalitatea cetăţenilor înfaţa legii, deputatul UUR a rostit de la tribunaParlamentului următoarea declaraţie politică,având semnificaţii mai largi:

„Tema declaraţiei politice este ceea ceputem numi DISCRIMINAREA SPONTANĂ.

Înţeleg prin discriminare spontană acelemanifestări, soluţii, abordări mai mult sau maipuţin voluntare al căror autor – mă refer lademnitari şi funcţionari publici – nu con ştien -ti zea ză că încalcă principiul sacrosanct alegalităţii în drepturi sau acceptă aceasta cusu per ficialitate.

Vreau să fiu bine înţeles: în România nuexistă un climat discriminator. Temelia Cons ti - tuţiei, mentalitatea politică, mentalul colectivsunt explicit şi ferm în favoarea egalităţii. Dis -cri minarea pe care am numit-o spontană pro-vine din alte defecte de construcţie şi culturăinstituţională, cum ar fi birocratismul, lipsa deprofesionalism, acumularea în timp a unorcarenţe, pragmatismul bugetar rău înţeles şialtele.

M-am decis să fac această Declaraţie poli-tică observând că sindromul discriminăriispontane se manifestă inclusiv la cei la carene-am aştepta cel mai puţin să ignore Con -stituţia.

Intenţiile pentru aşa-zisele legi ale justiţieiau stârnit multe dezbateri. Unele idei par înţe-lepte, altele par politicianiste. Nu este momen-tul să le comentez. Dar una dintre propuneritranscende frapant principiile Constituţiei:accesul în magistratură să înceapă la 30 deani. Oare cum putem să ne aşteptăm de la ceicare trebuie să aibă în sânge legea fundamen-tală, să păstreze şi în vis principiile acesteia,să ignore cu atâta nonşalanţă ultracunoscutularticol 16 coroborat cu cunoscutul articol 53din Constituţia României?!

Vorbesc, în primul rând, ca deputat tânăr.Am candidat pentru Parlament atras de nenu-măratele declaraţii despre înnoirea claseipolitice. Să fie acestea numai vorbe goale? Artrebui să fi observat că avântul maxim al devo-tamentului faţă de profesie - de care are atâtanevoie şi autoritatea judecătorească - se mani-festă la 23-25 de ani. Momentul terminării stu-diilor este cel al idealurilor morale şi socialecele mai curate. Sunt consideraţi absolvenţiiinsuficient pregătiţi? Perfecţionaţi învăţămân-tul! Consideră că nu au suficientă experienţăde viaţă? Creaţi un echilibru de vârste şi unechilibru deonotologic în lumea judecătoreas-că. La 30 - 33 de ani, cum preconizează unii,un absolvent de drept ori nu a reuşit în altăcarieră şi atunci de ce să fie preferat ca jude-cător, ori a reuşit, şi atunci se ridică suspiciu-nea că are alte motive decât cariera.

Aveţi încredere în tineri, iar dacă aveţi con-cepţii gerontocratice, respectaţi ConstituţiaRomâniei! Nu creaţi discriminări nici în moddeliberat, nici în mod spontan!

Comemorarea Holodomorului

Tot la capitolul Declaraţii politice rostite dela înalta tribună a Camerei Deputaţilor am reţi-nut şi marcarea prin cuvinte vibrante, dar şiprin trimiteri la actualitate, a tragicului episodistoric al Holodomorului.

Într-o variantă extinsă, Declaraţia politică afost supusă şi atenţiei Consiliului Naţional alUUR pentru a fi adoptată ca document propriu.

Situaţia de la Repedea

Dintre problemele locale cele mai stringen-te semnalate deputatului, foarte urgentă şi dra-matică s-a dovedit a fi situaţia aprovizionăriicu lemne de foc a comunei Repedea, judeţulMaramureş. Cu toate că problema în discuţiese conturează ca având cauze mai adânci şimai greu de remediat, ţinând de abuzurile co -mise în perioada restituirii drepturilor de pro-prietate, domnul deputat Nicolae MiroslavPetreţchi a înţeles să adreseze ministruluiApelor şi Pădurilor, doamna Doina Pană, unapel în termeni severi, pe măsura dramatismu-lui situaţiei, din care spicuim:

„Cu peste 5000 locuitori (1600 gospodării),comuna are dreptul, după cele mai economi-coase norme, la minimum 2000 m.c. lemne defoc anual, deşi necesarul ei real este mai mare,la fel şi posibilităţile de exploatare. În anul2016 (prin cererea nr.3599/05.09.2016), Pri -măria a solicitat punerea în valoare a 2500 m.c.Fără nici o justificare legală sau economică,Ocolul Silvic Poieni a aprobat o cotă de punereîn valoare de numai 1200 m.c., adică mai puţinde jumătate din minimum necesar.

În anul 2017, solicitarea s-a făcut pentru3000 m.c. (cererile de punere în valoare nr.2019/25.05.2017 şi 3770/04.10.2017). Oco lulSilvic Poieni a autorizat doar cantitatea ridico-lă de 546 m.c., adică a 6-a parte din cantitateastrict necesară sau, altfel spus, un metru cub la3 gospodării! Vă întreb şi vă rog să întrebaţiaceşti subalterni cinici: Ce să facă locuitoriicomunei Repedea care trăiesc la limita de norda ţării, într-o zonă friguroasă? Să fure dinpădure, să moară îngheţaţi, să treacă graniţa înUcraina ori să se revolte?

Ei nu au în vedere niciuna dintre aceste op -ţiuni, chiar dacă instigatorii nu vor întârzia săapară. Ei încă au încredere în autorităţi, îninstituţiile statului. Chiar dacă Ocolul se află însubordonarea Regiei Naţionale a Pădurilor, nucred că Ministerul poate închide ochii la aba-teri cu consecinţe atât de grave pentru viaţaoamenilor şi pentru speranţa lor într-o bunăguvernare.

În conformitate cu dispoziţiile art.197alin.(2) din Regulamentul Camerei Depu ta ţi -lor, aştept răspuns formulat scris şi oral“.

Veşti bune pentru Soca

Întreţinând o bună relaţie de conlucrare cuDepartamentul Cultelor, domnul deputatNicolae Miroslav Petreţchi a semnalat şi expli-cat domnului secretar de stat Victor Opaschinevoia de a se sprijini finalizarea lucrărilor laBiserica ortodoxă ucraineană din localitateaSoca, judeţul Timiş. Aflăm de la Cuvioşia Sa,părintele Cristian Ardelean, preotul locului, căsuma necesară a fost virată.

Forumul de la Bonn

La mijlocul lui noiembrie a fost organizatăla Bonn o importantă reuniune parlamentară înmarja Conferinţei Naţiunilor Unite privindSchimbările Climatice (COP 23). Reuniuneas-a bucurat inclusiv de prezenţa cancelaruluiGer maniei, doamna Angela Merkel, şi a preşe-dintelui Franţei, domnul Emmanuel Macron.

În virtutea obligaţiilor ce-i revin ca membrual Comitetului Director al Grupului Român alUniunii Interparlamentare (GRUI), domnulde putat Nicolae Miroslav Petreţchi a făcut par -te din delegaţia Parlamentului României lareuniunea de la Bonn.

O apreciere semnificativă

În rubrica anterioară consemnam că, la în -chi derea ediţiei, deputatul UUR participa laformula parlamentară de discuţii cu ministrulde Externe al Ucrainei, domnul Pavlo Klimkin.

Ca şi în alte discuţii şi negocieri pe temarelaţiilor bilaterale, prestaţia domnului Pe treţ - chi a fost foarte apreciată de ceilalţi compo-nenţi ai delegaţiilor ce au reprezentat ţaranoastră, dar şi de diferiţi membri ai delegaţiilorUcrainei. Iată că aceste informaţii sunt confir-mate printr-o sensibilă scrisoare primită de laExcelenţa Sa, domnul Pavlo Klimkin:

Preşedintelui Uniunii Ucrainenilor din România,

Deputalului minorităţii ucraineneîn Parlamentului României,

Domnului Petreţchi Nicolae Miroslav

Stimate Domnule Petreţchi Nicolae,dragă comunitate ucraineană,

Permiteti-mi să-mi exprim toată considera-ţia, respectul şi deplinul sprijin din parteaUcrai nei pentru numeroasa minoritate naţio-nală ucraineană care trăieşte în România, co -la bora rea cu ucrainenii de peste graniţă fiindo prioritate importantă a politicii externe aUcrainei.

Suntem recunoscători fiecăruia dintre dum-neavoastră pentru sprijinul permanent în păs-trarea tradiţiilor şi culturii ucrainene din Ro -mânia, pentru susţinerea Ucrainei în domeniulpolitic, de securitate, economic şi umanitar.

Din păcate, din cauza timpului limitat pe -tre cut la Bucureşti şi a importanţei convor bi -rilor cu partea română, nu am reuşit să onorezin vi ta ţia Dvs. la sediul central al UniuniiUcrai ne nilor din România, dar promit ca laur mătoarea vizită la Bucureşti să-i dau curs.

Folosindu-mă de acest prilej, aş vrea încă odată să-mi exprim sincere mulţumiri, în modspecial Dvs., dle preşedinte, preşedinţilor filia-lelor judeţene ale UUR, redactorilor publica-ţiilor Uniunii şi întregii comunităţi ucrainenedin România pentru toate acţiunile importantepe care le întreprindeţi în sprijinul Ucrainei şisă vă doresc sănătate, pace, noroc şi bună în -ţe legere.

Cu respect şi mult succes,

Pavlo Klimkin,Ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei

Observator

Din agenda deputatului UUR

Curierul UCRAINEAN 3

Continuăm să informăm cititorii noştri şi mem-brii UUR despre activitatea conducerii UniuniiUcrainenilor din România.

În ziua de 16-17 noiembrie 2017, la sediul cen-tral al UUR, a avut loc şedinţa ordinară de lucru aConsiliului UUR pentru analiza activităţii desfă-şurate de organizaţie în luna octombrie 2017, ana-liza şi aprobarea devizelor şi a referatelor de nece-sitate pentru luna noiembrie 2017, analiza activită-ţii comisiilor UUR de la începutul anului şi pânăîn prezent etc., precum şi analiza şi aprobarea Pla -nului de activităţi şi proiecte culturale şi a bugetu-lui UUR pentru anul 2018 şi stabilirea unor măsuripe linia îmbunătăţirii activităţii în viitor. Şedinţade lucru a fost legal constituită.

La primul punct de pe ordinea de zi, a fost pre-zentată situaţia financiar-contabilă, pe ansamblulUUR, pentru luna octombrie a.c., urmând ca date-le în detaliu pe categorii de cheltuieli şi fiecarefilială în parte să fie discutate ulterior.

La punctul doi al ordinii de zi a fost prezentatun număr de 21 devize estimative însoţite de refe-rate, precum şi de celelalte documente justificativ-explicative privind acţiunile propuse a se desfăşu-ra în luna decembrie 2017 care s-au referit, în prin-cipal, la organizarea şi desfăşurarea acţiunilorlegate de sărbătorirea Zilei Minorităţilor şi a săr-bătorilor de iarnă, respectiv festivalul colindelor,precum şi a zilelor culturii ucrainene etc. Toateaceste acţiuni au fost cuprinse în Planul de acţiunişi activităţi culturale pe anul 2017, iar sumele soli-citate prin devizele estimative s-au înscris în limi-tele sumelor aprobate. Fiecare deviz în parte a fostsupus aprobării Consiliului UUR.

La acelaşi punct al ordinii de zi, a fost prezentatun număr de 27 referate de necesitate ale filialelorjudeţene ale UUR cu privire la alocarea unor sumede bani pentru cheltuieli gospodăreşti, achiziţiona-rea unor bunuri de strictă necesitate (aparatură IT,birotică, aparatură electronică, mobilier, mici re -pa raţii la sedii şi autoturismele din dotare sau co - modat, costume şi cizme pentru formaţiile de dan-satori etc.), deplasări la diferite evenimente înbaza unor invitaţii primite în acest sens din ţară şidin Ucraina, care au fost analizate de către Con -siliul UUR.

Totodată, la acest punct al ordinii de zi, la pro-punerea unor membri ai Consiliului, a fost aproba-tă solicitarea ca filialele UUR să înainteze liste cuformaţii artistice pentru care se solicită confecţio-narea cizmelor, cu menţionarea membrilor ansam-blului şi a mărimilor pentru cizme (eventual şi altedate metrice, dacă ofertanţii o vor cere), pre cum şiofertele care s-au primit până în prezent de lasocietăţi comerciale, pentru a-i contacta pe furni-zori în vederea obţinerii unui preţ.

Referitor la confecţionarea costumelor, filialelevor face demersuri pe plan local/zonal pentru aobţine oferte de preţ şi vor înainta la UUR în ace-laşi interval de timp liste cu membrii formaţiilorpentru care s-a solicitat realizarea costumelor cudatele de măsurători şi ofertele furnizorilor, ur -mând ca după aprobare în Consiliu/Prezidiu să seîncheie contractele în acest sens.

La punctul trei al ordinii de zi, au fost prezen-tate scurte rapoarte, procese-verbale şi propuneriale comisiilor de cenzori, cultură, Comisiei pentruînvăţământ, Comisiei pentru editare cărţi, presă,Organizaţiei Tinerilor Ucraineni din România, Or -ga nizaţiei Femeilor Ucrainene din România.

La punctul patru al ordinii de zi, a fost prezen-tată situaţia investiţiilor până la sfârşitul luniioctombrie a.c.

La punctul cinci de pe ordinea de zi, au fost tre-cute în revistă nominal, pe luni, activităţile plani-ficate a se desfăşura în anul 2018 de fiecare filialăa Uniunii Ucrainenilor din România.

La punctul şase al ordinii de zi, a fost prezentatstadiul îndeplinirii Planului editorial până la datade 31 octombrie 2017, precum şi propunerile edi-

toriale ale filialelor UUR pentru anul 2018, carecuprind 50 de titluri de carte, cu precizarea că unautor poate apărea într-un an cu cel mult 2 titluriîn cazuri excepţionale când nu există alte oferte.Revizuirea listei cărţilor propuse spre publicare seva face la 6 luni şi se vor face propuneri corespun-zătoare, dacă situaţia va impune.

La punctul şapte al ordinii de zi, preşedinţiifilialelor au prezentat informări referitoare laîncheierea unor parteneriate pentru acţiuni cultu-rale comune cu alte instituţii şi asociaţii pentruperioada până la sfârşitul anului şi, respectiv, pen-tru anul 2018 (filiala Arad a încheiat un parteneriatcu Şcoala Generală din Tîrnova în vederea organi-zării unor activităţi extraşcolare cu elevii claselorprimare şi gimnaziale: interculturalitate în spaţiulmioritic; filiala Tulcea are în curs de definitivareun parteneriat cu CL Sulina, filiala Timişoara încurs de definitivare un parteneriat cu CJ, UURnegocieri pentru realizarea unui parteneriat cuMinis terul Educaţiei, filiala Iaşi urmează să nego-cieze termenii unui parteneriat cu Casa de Cultură„Ioan Ursache“ în vederea organizării festivaluluiminorităţilor).

La punctul opt al ordinii de zi, preşedinţii filia-lelor UUR au prezentat scurte informări referitoa-re la situaţia elevilor care studiază limba ucrainea-nă: filiala Arad – 112 copii în patru şcoli Tîrnovaşi Tauţ, filiala Botoşani – 172 copii în patru şcoliMihăileni, Rogojeşti, Cândeşti, Avrămeni/T. Vla -di mirescu, filiala Caraş-Severin – 261 copii în 5şcoli Copăcele, Cornuţel, Caraş-Severin, Sor bă gelşi Reşita, filiala Maramureş – 4.370 copii în 10şcoli + Liceul Pedagogic „Taras Şev ce n ko“ dinSighet, Rona de Sus, Crasna Vişeului, Li ceul Teh -no logic Poienile de sub Munte; Poienile de subMunte, Sighet - grădiniţa Remeţi, Ruscova, Cră -ciu neşti, Repedea, Valea Vişeului, filiala SatuMare – 155 elevi la şcoala Micula, filiala Suceava– 2. 176 copii la 19 unităţi şcolare PJ: Moldoviţa,Si ret (2), Bălcăuţi, Milişăuţi, Ulma, Izvoarele Su -ce vei, Şerbăuţi, Moldova-Suliţa, Vatra Moldo vi -ţei, Suceava, Crăciuneşti, Muşeniţa, Rădăuţi,Boto şe niţa Mare, Breaza, Brodina, Măriţei, filialaTimiş – 732 elevi 19 în 14 şcoli: Ştiuca, Drago -mireşti, Olo şag, Zgribeşti, Bîrna, Banloc, Soca,Da rova, Maş loc, Bethausen, Petrova Mare, Lugoj,Timi şoa ra,Variaş, filiala Tulcea – 72 elevi/3 unităţişcolare Letea, Murighiol, Tulcea. Total elevi carestudiază limba ucraineană: 8.150.

S-a solicitat şi o situaţie de la Ministerul Edu -caţiei în acest sens, care urmează să ne pună la dis-poziţie în termenul cât mai scurt posibil.

La punctul nouă al ordinii de zi, a prezentatultimele precizări privind construcţia bugetarăpentru anul 2018 şi a făcut o proiecţie bugetară peanul 2018 ţinând seamă de prevederile legale şiultimele precizări, urmând ca imediat după să fieprezentate concluziile şi măsurile Comisiei pentruelaborarea bugetului pe anul 2018, care a fostaprobat de membrii Consiliului.

La punctul zece al ordinii de zi, a fost prezen-tată activitatea desfăşurată de deputatul UUR, dela începutul anului şi până în prezent, demersurileîntreprinse pentru rezolvarea unor probleme legatede învăţământul în limba maternă şi asigurareamanualelor şcolare pentru elevii, care studiază înlimba ucraineană, îmbunătăţirea imaginii UUR,vizite de lucru în judeţele unde au fost problemede competenţa deputatului, acţiunile ce urmează afi întreprinse în perioada următoare şi alte proble-me. Problemele în detaliu vor fi prezentate încadrul rubricii „Din agenda deputatului“.

La punctul 11 al ordinii de zi, preşedinţii filia-lelor judeţene au prezentat activitatea consilierilorlocali din partea UUR. Din informările prezentatede către preşedinţii de filiale sus-menţionate rezul-tă că în majoritatea cazurilor consilierii aleşi dinpartea UUR s-au achitat şi se achită de sarcinile cele au potrivit reglementărilor în vigoare, menţin

legătura cu filialele (în unele cazuri aceştia suntchiar membrii unor organizaţii ale UUR), dar maisunt şi cazuri, când aceştia nu mai reprezintă inte-resele comunităţii ucrainene.

În situaţia dată la propunerea membrilor Con -siliului, a fost aprobată propunerea ca preşedinţiide filiale să solicite de la fiecare consilier unraport scris privind activitatea desfăşurată pe anul2017, urmând ca activitatea acestora să fie anali-zată în şedinţa de lucru a Comitetelor UUR şi aConsiliului în prima parte a anului 2018.

La punctul 12 al ordinii de zi, au fost prezentate21 invitaţii, adrese, petiţii, cereri venite din parteaunor organizaţii, instituţii din ţară şi din Ucraina,precum şi de la persoane fizice pentru participareala acţiuni organizate în ţară şi respectiv în Ucraina,încheierea sau prelungirea unor contracte, partici-parea la acţiuni ale altor minorităţi, acţiuni de co -laborare dintre organizaţiile noastre şi organizaţiidin Ucraina, realizarea unor obiecte promoţionale.

Separat a fost discutată nevoia selecţionării,pregătirii şi angajării tinerilor în activitatea de jur-nalism – corespondenţi regionali pentru ziareleUUR, propuneri venite din partea redacţiilorUUR. Cererile şi solicitările în acest sens se vorprimi până la sfârşitul anului urmând ca în primaşedinţă a Consiliului/Prezidiului din anul 2018 săse ia o hotărâre în acest sens. Este de dorit ca acolounde se poate, aceste cereri să fie înaintate prinfilialele judeţene şi să cuprindă şi punctul de vede-re al Comitetului filialei respective.

La finalul discuţiilor Consiliul a votat o seriede decizii, rezoluţii, hotărâri pentru adoptarea mă -surilor propuse la fiecare punct al ordinii de zi pre-cum şi în legătură cu unele probleme punctuale.

Material realizat de Victor HRIHORCIUC,vicepreşedintele UUR

Din activitatea conducerii Uniunii Ucrainenilor din România

Comunicat

Strada Radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureşti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

E-mail:curierul.ucrainean@gmail.com

Redactor-şef:Ion Robciuc

Redactor:Kolea Kureliuk

Tehnoredactare:Ştefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.C. SMART ORGAnIzATIOn SRL“

CURIERUL UCRAINEAN

Responsabilitatea pentru opi niile ex pri -mate în paginile Curierului ucrai nean revineîn exclusivitate autorilor. Redacţia nu-şi asu -mă obli gaţiile legate de conţinutul mate ria -lelor şi nu retur nează articolele nepublicate.

54 Curierul UCRAINEAN

Stimaţi profesori, dragi elevi şi absolvenţiai liceului, îndrăgiţi părinţi,

În calitatea mea de preşedinte al UniuniiUcrai nenilor din România şi reprezentant alucraine nilor în Parlamentul României, vreau săvă felicit cu ocazia aniversării a 20 de ani de lareînfiinţarea Liceului Pedagogic Ucrainean dinSighetu Marmaţiei. Bucuria sărbătorii de astăziam vrea să o împărtăşim cu partenerii educaţio-nali, cu elevii, cu cadrele didactice, cu personaluladministrativ, cu părinţii şi, nu în ultimul rând,cu partenerii instituţionali ai liceului nostru. Lazi aniversară se cuvine să aducem un cuvânt delaudă şi de mulţumire tuturor celor care trudescpe altarul acestui lăcaş de învăţământ.

Incrustarea pe răbojul vremii a celui de-al 20-lea an de existenţă oferă absolvenţilor şi profeso-rilor acestui liceu plăcutul prilej să-şi îndreptegândurile spre şcoala care le-a luminat calea vie-ţii, le-a oferit posibilitatea să devină oameni decaracter, preţuiţi şi respectaţi la locurile lor demuncă şi în viaţa socială. Retrăind cele mai plă-cute crâmpeie din viaţa de elev sau de profesor,mai tineri sau mai vârstnici, ne simţim fericiţi căam ajuns să sărbătorim acest eveniment şi să nebucurăm de progresele şi realizările LiceuluiPedagogic Ucrainean.

Acest liceu, văzut într-o imagine generică,este o avere. O avere a comunităţii ucrainenilordin România. În ciuda vitregiilor prin care trecenaţiunea noastră, ne simţim protejaţi de o forţădivină care ne ajută să învingem toate piedicile şisă insuflăm tinerei generaţii dorinţa de afirmarepe scena vieţii şi de perpetuare a idealurilor pen-tru care au luptat şi s-au jertfit înaintaşii noştri.Există momente, precum cel de azi, în care nedăm seama că şcoala nu e doar o „prioritatenaţională“ furată de discursuri demagogice, ci oprioritate a istoriei, a timpului care devine isto-rie.

Patronul spiritual al Liceului PedagogicUcrai nean din Sighetu Marmaţiei, poetul naţio-nal al Ucrainei, Cobzarul poporului ucraineanspunea, pe bună dreptate, că „învăţătura-i lumi-

nă, iar neştiinţa-i orbecăială“. De aceea, estefirească dorinţa ucrainenilor de pe aceste melea-guri de a nu-şi uita tradiţiile, cultura şi limbamaternă şi de a le putea transmite generaţiilorviitoare.

În acest context aş vrea să vă reamintesc fap-tul că istoria comunităţii ucrainene din Maramu -reş se împleteşte cu istoria comunităţilor româ-neşti, ungureşti şi iudaice. Sighetu Marmaţieieste lo cuit încontinuu de pe vremea culturiiHallstatt, fiind situat la confluenţa râurilor Tisaşi Iza, exact în calea rutei comerciale care uneaCâmpia Pano niei cu marea Câmpie Scitică, tre-când peste Alpii Bastarnici. Pe aici au lăsat urmeagatârşii, roxolanii şi sarmaţii, popoare migra-toare de origine asiatică, dar şi celţii şi scordis-cii. Prima atestare a oraşului, în documentelepapale, este în anul 1326. Ucrainenii, aşezaţi înaceste locuri din vremuri imemoriale, au trebuitsă înfrunte, alături de ro mâni, invaziile tătarilor,foametea şi molimele Evu lui Mediu, dar şi asu-prirea austriacă şi maghiară.

Patrioţii ucraineni au plătit un tribut greupentru dorinţa de a-şi păstra limba, tradiţiile şibiserica. În 1904, Tribunalul comitatului Mara -mureş i-a judecat pe 22 de ţărani ucraineni dinsatul Iza (azi Ucraina Subcarpatică), condam-nându-i pe trei dintre aceştia (Ioakim Vakarov,Vasili Lazar şi Vasili Kamen) la câte 14 luni detemniţă şi amenzi de mii de coroane, pentru că în1902 au cerut preot ortodox, lepădându-se degreco-catolicism şi făcându-se, astfel, vinovaţi de„agitaţie religioasă potrivnică intereselor destat“!

În 1913, la Sighet a fost încarcerat un grup de94 de femei şi bărbaţi ucraineni, cu vârste cu -prinse între 17 şi 64 de ani, acuzaţi (într-un pro-ces politic celebru în epocă) de guvernul austro-ungar, de trădare de stat pentru că au trecut laortodoxie. Grupul era condus de călugărulAleksei Kabaliuk, născut în satul Frasin (aziIasinia din Maramureşul de Nord), convertit laortodoxie la Muntele Athos. Kabaliuk a primitcea mai grea pedeapsă - 4 ani şi 6 luni de temniţăplus 1000 de coroane amendă. Ca semn al recu-noaşterii, imediat după sentinţă, acesta a primitde la ţarul Rusiei, Nicolae al II-lea, o cruce pec-torală de aur. Kabaliuk şi ceilalţi întemniţaţi aurămas în închisoarea din Sighet până la fineleanului 1918, când au fost eliberaţi. Ulterior,călugărul a devenit egumen al mănăstirii Iza(lângă Chust) şi o voce de prim rang a BisericiiOrtodoxe Ucrainene. În 2001, el a fost canonizat

sub numele de Sfântul cuvios Alexie Carpatinul,devenind primul sfânt al Bisericii Ortodoxe dinUcraina Subcarpatică şi primul sfânt care a tre-cut prin temniţa sigheteană.

Am făcut această scurtă incursiune în istoriacomunităţii ucrainene din Sighetu Marmaţieipentru a vă aduce aminte că avem o datorie sa -cră, aceea de a continua păstrarea tradiţiilor, aculturii, a obiceiurilor şi, mai presus de toate, alimbii noastre naţionale.

Ne mândrim că Liceul Pedagogic „Taras Şev -cen ko“ din Sighetu Marmaţiei, judeţul Mara - mureş este singurul liceu cu predare în limbaucrai neană din România. El este continuatorulprimului liceu ucrainean, înfiinţat în anul 1944,iar în anul 1949 în cadrul acestuia a luat fiinţă şisecţia pedagogică. În 1997, noul „Taras Şev cen -ko“ şi-a re deschis porţile printr-o ceremonie fes-tivă cu participarea preşedintelui României, EmilCon stan tinescu, şi a ministrului Educaţiei, VirgilPe tres cu, în momentul de faţă având 8 claseliceale, dintre care 4 de filieră vocaţională (profilpedagogic) şi 4 cu filieră teoretică (matematică-informatică şi ştiinţe ale naturii). Liceul „TarasŞevcenko“ se caracterizează prin multitudinea şidiversitatea activităţilor şcolare şi extraşcolare,dar mai ales prin rezultatele frumoase obţinutede elevi la diferite olimpiade şi concursuri naţio-nale şi internaţionale.

În septembrie 2017, Liceul Pedagogic „TarasŞevcenko“ din Sighetu Marmaţiei a împlinit 20de ani de existenţă, timp în care pragul acestuiaa fost trecut de numeroase personalităţi dinRomânia, Ucraina şi nu numai, fiind un punct dereper în relaţiile bilaterale româno-ucrainene peplan local şi naţional. El a fost şi rămâne unexemplu de convieţuire interetnică şi un model depăstrare a tradiţiilor şi obiceiurilor minorităţiiucrainene din România.

În încheiere vreau să vă felicit pe toţi, elevi,părinţi şi profesori deopotrivă, amintindu-văceea ce spunea Cobzarul Taras Şevcenko: ,,Estelat şi bătut drumul pe care se iese din rai, dar celcare ne duce acolo este o potecă îngustă şi plinăde spini“.

Cu deosebită dragoste,

Nicolae Miroslav PetreţchiPreşedintele Uniunii Ucrainenilor

din România,Deputat

Liceul Pedagogic „Taras Şevcenko“ la 20 de aniLa 20 octombrie 2017, comunitatea ucraineni-

lor din ţara noastră a marcat 20 de ani de la reîn-fiinţarea Liceului Pedagogic „Taras Şevcenko“din Sighetu Marmaţiei. În cadrul manifestărilordedicate acestui eveniment aniversar au fost ros-tite mesaje importante pe care le redăm mai jos.

Stimaţi profesori şi colaboratori,dragi elevi!

În numele Ambasadei Ucrainei în România şial meu personal vă felicit sincer cu ocazia celeide a 20-a aniversări a reluării activităţii LiceuluiUcrainean „Taras Şevcenko“ din oraşul SighetuMarmaţiei.

Inestimabilă este activitatea minţii şi a inimiifondatorilor, conducătorilor şi tuturor profesori-lor acestei instituţii de învăţământ.

Îmi exprim profundul respect faţă de cadreledidactice care, fără îndoială, merită cuvinte decea mai înaltă recunoştinţă pentru munca şitalentul lor generos de a transmite cunoştinţele şiexperienţa practică valoroasă, de a-i învăţa pecopii în limba lor ucraineană, de a popularizatradiţiile şi cultura ucrainenilor din România.

Dragi elevi, vă doresc să vă atingeţi obiective-le, să găsiţi un loc demn în viaţă, să vă întâlniţicu prieteni buni şi de încredere. Nu vă opriţi pedrumul Cunoaşterii, el este interesant şi cu ade-

vărat fără sfârşit!La mulţi ani! Vă urez fericire, sănătate, noroc

şi noi realizări!

Cu respect,

Oleksandr BankovAmbasador Extraordinar şi Plenipotenţiar

al Ucrainei în România

Stimate Domnule Preşedinte,Stimată Direcţiune,

stimaţi membri ai colectivelor pedagogic, de elevi şi părinţi ale Liceului Pedagogic

„Taras Şevcenko“ din Sighetu Marmaţiei,

Congresul Mondial al Ucrainenilor vă felicităsincer cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la reîn-fiinţarea Liceului Ucrainean „Taras Şevcenko“,una dintre instituţiile de învăţământ importantecu limba de predare ucraineană din România.

Învăţământul în limba ucraineană în diasporaface parte integrantă din procesul instructiv-edu-cativ şi îndeplineşte un rol foarte important în

formarea conştiinţei naţionale la tânăra genera-ţie. De aceea, reînfiinţarea liceului Dvs. în anul1997 a constituit un eveniment important atâtpentru comunitatea ucraineană din România, câtşi pentru întreaga diasporă ucraineană. Ne faceo deosebită plăcere că Liceul Ucrainean „TarasŞevcenko“ este, în prezent, un centru educaţionalbinecunoscut şi un loc de cultivare a limbii ucrai-nene, a culturii şi tradiţiilor poporului nostru.

În această zi de sărbătoare, Congresul Mon -dial al Ucrainenilor mulţumeşte tuturor aceloracare au contribuit la reînfiinţarea LiceuluiUcrainean „Taras Şevcenko“, la dezvoltarea luişi a avut grijă de el, dar mai ales Uniunii Ucrai -

nenilor din România în frunte cu dl NicolaeMiroslav Petreţchi.

Congresul Mondial al Ucrainenilor ureazăliceului Dvs. mari succese în continuare, iar Di -rec ţiunii, colectivelor de elevi şi părinţi multăsănătate, putere şi entuziasm pentru a duce maideparte cu demnitate renumele Liceului Ucrai -nean „Taras Şevcenko“.

Cu stimă,

Congresul Mondial al UcrainenilorEvhen Cholij,

Preşedinte

55Curierul UCRAINEAN

– Statul ucrainean este extrem de interesat şiva depune toate eforturile pentru dezvoltarea sis-temului de instituţii de învăţământ în limbileminorităţilor naţionale din Ucraina.

– Extinderea predării în limba de stat nu valimita în niciun fel cunoaşterea şi folosirea limbi-lor minorităţilor naţionale, ea fiind îndreptatăspre asigurarea unor posibilităţi egale pentru toţicetăţenii Ucrainei de a urma învăţământul supe-rior, de a accede la funcţii de stat, de a se realizaprofesional etc. Statul are obligaţia de a asiguradrepturi şi posibilităţi egale pentru toţi cetăţeniiUcrainei. Astfel, noua Lege nu numai că nu limi-tează drepturile minorităţilor naţionale şi cores-punde art. 22 al Constituţiei Ucrainei, deci garan-tează învăţarea limbilor minorităţilor naţionale,ci, din contră, lărgeşte posibilităţile cetăţenilorUcrainei prin cunoaşterea limbii de stat. Şi aceas-ta corespunde întrutotul prevederilor art. 22 alConstituţiei referitor la interzicerea discriminăriipe criterii etnice şi lingvistice. Dimpotrivă, faptulcă reprezentanţii minorităţilor naţionale erau,prac tic, lipsiţi de posibilitatea de a învăţa în şcoa-lă limba ucraineană, crea premise pentru discri -mi narea şi limitarea drepturilor lor, căci absol -ven ţii acestor şcoli erau lipsiţi, de facto, de drep-turi egale cu ceilalţi de a studia în instituţiile deînvăţământ superior pe întreg teritoriul ţării.

– Legea Ucrainei privind învăţământul preve-de, de asemenea, ridicarea nivelului de cunoaşte-re a limbii engleze ca limbă de comunicare inter-naţională, ca limbă a învăţământului superior şiştiinţei internaţionale.

– Adoptarea Legii învăţământului nu va ducela desfiinţarea instituţiilor de învăţământ (grădini-ţe, şcoli, universităţi, facultăţi) ale minorităţilornaţionale, cu atât mai mult la eliberarea din func-ţie a cadrelor didactice. Dimpotrivă, Statul ucrai-nean va finanţa pregătirea suplimentară şi ridica-rea calificării cadrelor didactice care predau înlimba minorităţii naţionale pentru ca acestea săpoată preda obiectul respectiv în limba de stat. Înprocesul implementării conceptului de predare bi -ling vă a disciplinelor de bază, aceste cadre di dac -tice constituie o avuţie extrem de valoroasă şi oresursă importantă atât pentru stat, cât şi pentruminorităţi naţionale. Ministerul Învăţămân tuluiin tenţionează să aloce resurse financiare supli-mentare pentru stimularea acestor cadre de a-şi

ridica calificarea şi pentru dezvoltarea sistemuluide învăţământ bilingv.

– În bugetul Ministerului Învăţământului şiŞtiinţei pe anul 2018 sunt prevăzute fonduri pen-tru elaborarea dicţionarelor terminologice pentruelevi.

– Legea nu prevede închiderea Facultăţii înlimba ungară din cadrul Universităţii Naţionaledin Ujhorod sau a altor instituţii de învăţământsuperior private. Legea nu reglementează, în ge -neral, activitatea instituţiilor de învăţământ supe -rior private din Ucraina. Dezvoltarea reţelei deinstituţii de învăţământ private cu predare în oricelimbă este chiar salutată şi susţinută.

– Se introduce o etapă tranzitorie în ceea cepriveşte aplicarea prevederilor Legii care va pre-vedea introducerea treptată a ciclului în careunele obiecte se vor preda în ucraineană.

– Limba de stat va fi predată mai susţinut, înparalel cu limbile minorităţilor naţionale, înce-pând cu şcoala primară ceea ce va permite elevi-lor să fie pegătiţi pentru învăţământul în limba destat în şcoala medie.

– Învăţământul în şcoala medie nu se va faceexclusiv în limba ucraineană, ci va include ocomponentă importantă de obiecte în limba mino-rităţilor naţionale. Este vorba de: limba şi literatu-ra minorităţii naţionale (pct. 6, pct. 1 al art. 7 alLegii), unul sau mai multe obiecte în limba UE(de facto, în limba minorităţilor, pct. 4 al art 7 alLegii). În cadrul ciclului matematică - ştiinţe alena turii vor exista în plus dicţionare în limbaminorităţii pentru învăţarea termenilor, în paralel,în cele două limbi.

– Aspecte specifice ale implementării acestuiconcept sunt prevăzute într-o altă lege, în curs definalizare – Legea privind învăţământul mediu.Dar, se cunoaşte încă din această etapă că aplica-rea acestei Legi prevede stabilirea de către Minis -te rul Învăţământului a „limitei maxime şi mini-me“ a numărului de obiecte care se vor preda înlimba ucraineană şi respectiv în limbile minorită-ţilor naţionale. Lista obiectelor va fi stabilită pebaza standardului aprobat de Ministerul Învăţă -mân tului care se stabileşte ţinând cont de rezulta-tele consultărilor cu ţările interesate.

– În afară de aceasta, trecerea la predarea înlimba de stat a altor obiecte se va face de cătreaceleaşi cadre didactice care predau aceste obiec-

te în limbile minorităţilor naţionale după recalifi-carea lor.

– Pentru implementarea Legii vor fi elaborateprograme de învăţământ separate care vor ţineseamă de particularităţile lingvistice ale fiecăreiminorităţi în cadrul unor consultări cu comunită-ţile şi cu partenerii noştri străini.

– În etapa actuală a ţării noastre este importantsă dezvoltăm limba ucraineană şi să respectămtoate obligaţiile noastre internaţionale care spuncă orice pas în favoarea susţinerii limbilor mino-rităţilor naţionale nu trebuie să dăuneze limbii destat.

– Conţinutul art. 7 al Legii Ucrainei privindînvăţământul este în concordanţă cu ConstituţiaUcrainei şi cu toate obligaţiile internaţionale asu-mate, respectă recomandările de la Haga privinddreptul minorităţilor naţionale la educaţie, pre-cum şi prevederile documentelor internaţionalebilaterale referitoare la asigurarea învăţământuluiîn limba maternă. Asigurarea condiţiilor pentruînsuşirea corespunzătoare a limbii de stat este înconcordanţă cu prevederile actelor legislative in -ter ne şi internaţionale care arată că garantareadrepturilor minorităţilor naţionale nu se poaterealiza în detrimentul limbii de stat.

– Având în vedere rezonanţa intenaţională pecare căpătat-o această lege, partea ucraineană ova transmite Consiliului Europei pentru expertizăşi este dispusă să poarte consultări separate cureprezentanţii statelor interesate pentru elabora-rea în comun a mecanismului de implementare aLegii Ucrainei privind învăţământul.

– Ucraina apreciază că minorităţile naţionaleconstituie o punte a prieteniei şi a unei strânsecolaborări cu ţările pe care aceste minorităţi lereprezintă. Totuşi, acest rol de punte nu va avea ovaloare reală dacă minorităţile naţionale nu vorcunoaşte bine limba de stat.

– Preşedintele Ucrainei a semnat această legela 25 septembrie 2017. Pe de altă parte, şeful sta-tului a subliniat că este important ca în timpulpro cesului de învăţământ să fie respectate fermdrepturile umanitare ale minorităţilor naţionale cetrăiesc pe teritoriul Ucrainei şi s-a adresat Minis -te rului Afacerilor Externe şi Ministerului Învă ţă -mân tului să iniţieze consultări cu parteneri euro-peni, inclusiv cu Consiliul Europei.

Ambasada Ucrainei în România

Referitor la art. 7 al Legii Ucrainei privind învăţământul

Ziua scrierii şi limbii ucrainene a fost în -fiinţată în anul 1997 prin decretul semnat depreşedintele Leonid Kucima şi este marcată înfiecare an la 9 noiembrie. După calendarul creştinortodox, în această zi este cinstit preacuviosulNes tor cronicarul, care i-a lăsat poporului ucrai -nean primul monument scris de pe vremea RusieiKievene – „Povist vremennich lit“ [= Povesteavremurilor de demult]. În Ucraina, Nestor croni-carul a fost discipolul iluştrilor Chiril şi Metodiu,întemeietori ai scrierii vechi slave. Cercetătoriiucraineni îl consideră strămoşul limbii ucrainenescrise. Există şi versiuni potrivit cărora pe terito-

riul Ucrainei s-au folosit mai multe feluri descriere. Unii foloseau alfabetul grec sau latin.Actualul alfabet al limbii ucrainene cuprinde, înprincipal, litere greceşti şi câteva grafeme slave,dar odinioară, pe lângă alfabetul chirilic se folo -sea şi cel glagolitic. Se pare însă că pe acesta dinurmă nu îl cunoşteau toţi.

După cum transmite agenţia UNIAN, cu prile-jul sărbătorii de 9 noiembrie, preşedintele Ucrai -nei, Petro Poroşenko, şi premierul ucrai nean, Vo -lo dymyr Hroisman, i-au felicitat pe ucraineni.„Statul nostru marchează astăzi Ziua scrierii şilimbii ucrainene. Fie ca limba ucraineană să

răsune veşnic şi să câştige adepţi în toată lumea“,a scris preşedintele pe Facebook. În acelaşi timp,şeful Guvernului ucrainean, Volodymyr Hrois -man, a menţionat că limba ucraineană este o co -moa ră mare şi unică care uneşte generaţii deucraineni în toate colţurile lumii. „Sunt mândrucă vorbesc limba ucraineană“, a adăugat acesta.Preşedintele Radei Supreme a Ucrainei, AndriParubii, a făcut apel la cetăţenii ucraineni să în -veţe limba de stat şi să o folosească, să o apere şisă o cultive. „În această zi, fac apel la toţi aceiacare încă nu cunosc bine limba ucraineană, săvorbească limba de stat, limba maternă, şi să mar -cheze astfel Ziua scrierii şi limbii ucrainene.Aceasta va fi o contribuţie importantă la dez vo l -ta rea identităţii ucrainene“, a menţionat el.

Ion ROBCIUC

Ziua scrierii şi limbii ucrainene

56 Curierul UCRAINEAN

În perioada 12-14 octombrie 2017, Comisiapentru învăţământ din cadrul Uniunii Ucraine -nilor din România în parteneriat cu MinisterulEducaţiei Naţionale, Direcţia Minorităţi şiFac ultatea de Litere din cadrul Universităţii „Ba -beş-Bolyai“ din Cluj-Napoca a organizat Con - sfătuirile naţionale ale cadrelor didactice dinînvăţământul destinat minorităţii ucrainene.Organizatorii, în persoana dnei Elvira Codrea,consilier al MEN, Bucureşti, preşedintele Co mi -siei pentru învăţământ din cadrul UUR,a dnei Mihaela Herbil de la Uni ver si -tatea „Babeş-Bolyai“, Cluj-Napoca şi adlui Ioan Herbil de la Uni ver sitatea „Ba -beş-Bolyai“, Cluj-Napoca, preşe din teleUUR Cluj, s-au ocupat de disemi nareainformaţiei, de alcătuirea listelor cu par-ticipanţii şi pregătirea materialelor in -formative, de asigurarea spaţiului desti-nat desfăşurării lucrărilor Consfă tui rilornaţionale, iar Uniunea Ucraine ni lor dinRomânia a susţinut financiar acţiuneaprin asigurarea pentru toţi participanţii atransportului, cazării şi mesei pe durataacţiunii, remunerarea profesorilor for-matori, mape, pixuri şi adeverinţe departicipare.

Listele pentru înscrierea participanţilor au fosttransmise domnilor directori de şcoli şi inspecto-rilor din teritoriu, fără amendamentul obligativi-tăţii participării, în concluzie prezenţa celor peste100 de cadre didactice a fost dictată doar dedorinţa acestora de a se informa asupra noilorreglementări în domeniul învăţământului destinatminorităţilor şi din dorinţa de a face schimb debune practici şi de necesitatea găsirii unor soluţiiviabile pentru problemele stringente cu care seconfruntă la nivel de clasă, şcoală, inspectorat,minister. Dintre participanţi au făcut parte:

1. Inspectori pentru limba ucraineană din jude-ţele Maramureş, Suceavaşi Timiş;

2. Educatoare, învăţă-tori şi directori de la şcolileşi secţiile cu predare înlim ba ucraineană din jude-ţele: Maramureş, Suceava,Timiş, Arad, Caraş-Seve -rin, Tulcea, Botoşani şiSatu Mare;

3. Profesorii de limbaucraineană, de muzică şide religie - cultul ortodoxucrai nean din judeţele:Ma ramureş, Suceava, Ti -miş, Arad, Caraş-Severin,Tul cea, Botoşani şi SatuMare.

Ne-am bucurat de prezenţa persoanelor invita-te, care au rostit câte o scurtă alocuţiune referitoa-re la sistemul de învăţământ pentru minorităţi, laproblemele actuale cu care se confruntă elevii şidascălii lor în acest moment, dar au evidenţiat şilucrurile merituoase, precum rezultatele la olim-piade şi concursuri, înfiinţarea de noi grupe şiclase cu predare în limba maternă, multitudineade activităţi extracurriculare, elaborarea noilorprograme şcolare şi în limba ucraineană şi cel maiimportant – elaborarea a cinci manuale auxiliarede limba şi literatura ucraineană pentru claseleI-V, care se află deja la editură şi aşteaptă doaravizul CNEE pentru a vedea lumina tiparului.Prin tre invitaţi s-au numărat: domnul NicolaeMiro slav Petreţchi, preşedintele Uniunii Ucraine -nilor din România şi deputat în ParlamentulRomâniei, domnul Dorin Ioan Chira, conf. univ.dr. UBB, prodecan Facultatea de Litere, domnulHoraţiu Catalano, conf. univ. dr. UBB, Facultateade Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Depar -tamentul de Ştiinţe ale Educaţiei, domnul CristianStan, prof.univ.dr., UBB, Facultatea de Psiho lo -gie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Departamentul de

Ştiinţe ale Educaţiei, domnul Miroslav Petreţchi,preşedintele UUR, filiala Maramureş, doamnaLiuba Irina Horvat, preşedinte UUR, filiala SatuMare, domnul Roman Petraşuc, Uni ver sitateaBucureşti, doamna Anamaria Gavril,Universitatea „Ştefan cel Mare“, Suceava, doam-na Angela Robu, Universitatea „Ştefan cel Mare“,Suceava, domnul Volodymyr Antoficiuk,Universitatea „Ştefan cel Mare“, Suceava.

Acţiunea s-a desfăşurat după un program sta-

bilit riguros şi respectat întocmai. Participanţii ausosit în seara zilei de joi, 12 octombrie 2017, şi aufost cazaţi la Hotel Belvedere, Cluj-Napoca, undeîntre orele 19.00- 20.00 a fost servită cina. Ziuade vineri, 13 octombrie, a debutat cu o sesiuneplenară, în sala „Mihai Eminescu“ de laFacultatea de Litere a Universităţii „Babeş-Bolyai“, în cadrul căreia s-au rostit cuvintele debun venit din partea organizatorilor şi alocuţiuni-le invitaţilor. După o scurtă pauză de cafea, nece-sară pentru socializarea participanţilor, s-a trecutla activitatea propriu-zisă, pregătită de dnaCodrea Elvira, consilier al MEN, în cadrul căreiaau fost prezentate şi dezbătute următoarele aspec-

te ce privesc învăţământul în limbile minorităţilorîn general şi învăţământul în limba ucraineană, înparticular:

1.Cadrul normativ privind organizarea proce-sului de învăţământ în anul şcolar 2017-2018 –noutăţi, puncte critice, măsuri şi acţiuni generatede acesta:

1.1. OMEN nr. 3382/2017 privind structuraanului şcolar 2017-2018.

1.2. Regulamente, metodologii specifice,curri culum naţional etc.

3.3.Programa de limba şi literatura ucraineană,programa de educaţie muzicală şi programa deistoria şi tradiţiile minorităţii ucrainene pentruclasele a VI-a şi a VII-a“.

2.Priorităţi ale educaţiei pentru anul şcolar2017-2018“.

2.1. Asigurarea înţelegerii şi aplicării corectede către toţi profesorii din sistemul naţional de în -văţământ a noilor programe pentru clasele a V-a.

2.2. Monitorizarea aplicării corecte a noilorprograme pentru învăţământul preşcolar şi pri-mar, în vederea eliminării elementelor care ar pu -tea accentua criza de adaptare a elevilor la trece-

rea de la un nivel de învăţământ la altul (pre şcolar– primar – gimnazial – liceal).

2.3. Predarea diferenţiată – premisă a diminuă-rii riscului de analfabetism funcţional.

2.4. Organizarea unor activităţi de monitoriza-re şi consiliere pentru aplicarea noilor programela clasele a V-a şi pentru sporirea calităţii educa-ţiei atât de la nivelul MEN, cât şi de către fiecareinspectorat şcolar din ţară, precum şi abilitareacurriculară organizată în mod special pentru toţi

profesorii care predau la clasa a V-a înanul şcolar 2017-2018, aplicând noileprograme în vigoare, conform preve-derilor OMEN nr. 3393/28.02.2017.

2.5. Asigurarea calităţii evaluării(evaluarea continuă şi prin examenelenaţionale), având ca reper noile pro-grame, cât şi prevederile din Legeaeducaţiei naţionale nr. 1/2011, cu mo -di ficările şi completările ulterioare.

2.6. Măsuri care trebuie întreprinsela nivelul unităţii de învăţământ înscopul asigurării calităţii procesuluiinstructiv-educativ, cu accent pe:

• prevenirea şi diminuarea crizei deadaptare a elevului la trecerea de la

învăţământul primar la învăţământul gimnazial şide la învăţământul gimnazial la învăţământulliceal;

• aspectele vizând prevenirea şi reducereaabsenteismului şi a abandonului şcolar;

• tratarea diferenţiată şi individualizarea pre-dării - învăţării - evaluării, astfel încât să se asigu-re progresul şcolar al tuturor elevilor;

• parcurgerea integrală a programei/programe-lor şcolare în vigoare, în vederea atingerii stan-dardelor naţionale, reflectate în nivelul compe-tenţelor dobândite de către aceştia şi în rezultateleobţinute la examenele naţionale;

• aplicarea evaluării cu scopul orientării şioptimizării procesuluide învăţare şi pentrupregătirea succesului s o -cial, în momentul inte-grării absolvenţilor pepiaţa muncii.

După servirea meseide prânz, participanţiiau fost împărţiţi pe douăgrupe, conform funcţieide ţinute şi au participatla cursurile susţinute decei doi profesori univer-sitari de la Facultatea dePsihologie şi Ştiinte aleEducaţiei, Depar ta men -tul de Ştiinţe ale Edu ca -ţi ei astfel:

Grupa I, formată din educatori şi învăţători, aasistat în Sala „Puşkin“ la cursul pregătit şi sus ţi -nut de conf. univ. dr. Horaţiu Catalano de laUniversitatea „Babeş-Bolyai“, Cluj-Napoca, Fa -cul tatea de Psihologie şi Ştiinte ale Educaţiei,Departamentul de Ştiinţe ale Educaţiei pe urmă-toarele teme: Continuitate şi discontinuitate întreînvăţământul primar şi gimnazial, Provocările te -mei pentru acasă şi Abordări multidimensionaleale jocului.

Grupa II, formată din profesori, directori deşcoli şi inspectori, a participat în Sala „Emi nes -cu“, la cursul pregătit şi prezentat de prof. univ.dr. Cristian Stan de la Universitatea „Ba beş-Bo -lyai“, Cluj-Napoca, Facultatea de Psi hologie şiŞtiinte ale Educaţiei, Departamentul de Ştiinţe aleEducaţiei la cursul cu tema: Analiza procesuluievaluativ.

(Continuare în pagina a 7-a)

Elvira CODREA,consilier MEN şi preşedintele Comisiei

pentru învăţământ din cadrul UUR

Consfătuirile naţionale ale cadrelor didacticedin învăţământul în limba ucraineană

Curierul UCRAINEAN 7

(Urmare din pagina a 6-a)

După terminarea cursurilor şi oferirea feed-backului de către cursanţi au continuat lucrările înplen, cu următoarele teme din program:

1.1. Elaborarea şi implementarea deprograme/ proiecte/ activităţi de abilita-re curriculară la lim ba şi literaturaucrai neană, cu accent pe pro iec tareacurriculară, evaluarea la clasă, evalua-rea la examenele naţionale şi la compe-tiţiile şcolare, în par teneriat cu centrelede formare jude ţene (CCD).

1.2. Elaborarea noilor regulamentespecifice pentru competiţiile şcolare, înfuncţie de specificul fiecăreia.

1.3.Compatibilizarea pro gra melor şia regulamentelor spe cifice pentru com-petiţiile şcolare cu noile programe (lanivel gimnazial), în vederea actualizăriiacestora, în conformitate cu re for ma curriculară.

Ziua de sâmbătă, 14 octombrie, a debutat înSala „Mihai Eminescu“, în sesiune plenară, cualocuţiunea dlui deputat şi preşedinte al UUR,Nicolae Miroslav Petreţchi, care a prezentat pozi-ţia UUR faţă de învăţământul ucrainean dinRomânia şi le-a urat succes în continuare organi-zatorilor şi participanţilor. În continuarea lucrări-lor, participanţii au fost împărţiţi pe trei grupepentru a dezbate tema de pe ordinea de zi, şianume: Procesul educaţional la limba şi literaturaucraineană – grădiniţă/ clasă pregătitoare/ gimna-ziu/ liceu, la nivelul fiecărui judeţ pentru anulşcolar 2016-2017 astfel:

Grupa I cu tema: Analiza calităţii educaţiei,din perspectiva monitorizării externe realizateprin inspecţia şcolară. Analiza activităţii de pre-dare-învăţare: curriculumul aplicat, strategiiledidactice şi metodele de predare-învăţare utiliza-

te, instrumentele de evaluare utilizate şi rezultate-le elevilor la evaluarea curentă – au participatinspectori şcolari şi directori de şcoli, având camoderator pe dna insp. Lucia Mihoc.

Grupa II cu tema: Analiza modului de organi-zare şi desfăşurare a examenelor naţionale lalimba şi literatura ucraineană; analiza rezultatelorobţinute de elevi în cadrul examenelor naţionale,comparativ cu rezultatele evaluării curente; anali-za rezultatelor la evaluările la clasele a II-a, aIV-a – au participat învăţători şi educatoare,având ca moderator pe dl insp. Ilie Sauciuc.

Grupa III cu tema: Analiza calităţii educaţiei,din perspectiva monitorizării externe realizate

prin inspecţia şcolară. Analiza rezultatelor elevi-lor la olimpiadele şi concursurile şcolare naţiona-le. Analiza modului de organizare şi desfăşurare aexamenelor naţionale la limba şi literatura ucrai-neană; analiza rezultatelor obţinute de elevi în

cadrul examenelor naţionale, compara-tiv cu rezultatele evaluării curente; ana-liza rezultatelor la evaluările la claselea VI-a şi a VIII-a, respectiv la bacalau-reat – au participat profesori de gimna-ziu şi de liceu, având ca moderator pedna inspector Simona Malearciuc.

În încheierea lucrărilor Consfă tui ri -lor naţionale, dl Nicolae MiroslavPetreţchi a înmânat personal, fiecăruiadin cei peste 100 de participanţi, o ade-verinţă de participare şi le-a urat multsucces în activitatea de la clasă, asigu-rându-i de tot sprijinul pe care-l poateoferi în calitate de deputat în Parla men -

tul României şi preşedinte al UUR.La finalul celor două zile de lucru, în cadrul

discuţiilor comune pe baza materialelor prezenta-te şi a cursurilor asistate, toţi participanţii au evi-denţiat în unanimitate necesitatea şi importanţaunor asemenea întâlniri regulate şi au apreciat înmod pozitiv, prin luările de cuvânt, iniţiativa Co -misiei pentru învăţământ din cadrul UUR, mulţu-mindu-i personal dlui Nicolae Miroslav Petreţchi,deputat în Parlamentul României şi preşedinte alUUR, pentru implicare directă şi participare laaceastă acţiune, prima de o asemenea anvergură,atât în istoria învăţământului ucrainean dinRomânia, cât şi în istoria UUR.

Comemorarea lui Ivan Mazepa s-a desfăşurat, în prima ei parte, la sta-tuia ridicată în memoria eroului ucrainean în Parcul Libertăţii, în anul2004. La evenimentul organizat de comunitatea ucrainenilor au participat oparte dintre membrii organizaţiei din localitate care au depus flori şi ocoroană de flori. Cei prezenţi şi-au plecat frunţile în faţa celui ce a luptatpentru realizarea dorinţelor arzătoare ale neamului ucrainean, aspiraţia luispre linişte şi pace, independenţă şi neatârnare. La monumentul dedicat luiI. Mazepa, loc de închinăciune şi reculegere sufletească, suntem datori săîngenunchem, rememorând faptele de vitejie, curaj şi eroism ale mareluihatman, erou al naţiei ucrainene. Comemorarea lui I. Mazepa, în a doua ei

parte, dupădepunerea flo-rilor şi co roaneide flori la statu-ia din ParculLi ber tăţii, s-adesfăşurat lase diul filialeiUUR.

Preşedinteleorganizaţiei aprezentat unmaterial în carea amintit des-pre una dintrecele mai impor-tante personali-

tăţi militare din istoria medievală a Ucrainei de la sfârşitul secolului alXVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea. În materialul prezentat au fostarătate evenimentele istorice din Ucraina în timpul conducerii ţării de cătrehatmanul Mazepa şi sfârşitul tragic al acestuia după înfrângerea de laPoltava din anul 1709. Mare personalitate politică şi militară, conducătorulunui stat slav, a încercat să redobândească independenţa ţării sale, Ucraina.

Comemorarea lui Ivan Mazepa se înscrie în seria de manifestări ce sedesfăşoară pe parcursul întregului an care urmăresc păstrarea, dezvoltareaşi exprimarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a persoa-nelor aparţinând minorităţilor naţionale care trăiesc în judeţul Galaţi.

Vichentie NICOLAICIUC,preşedintele Organizaţiei Galaţi a UUR

Consfătuirile naţionale ale cadrelor didacticedin învăţământul în limba ucraineană

Hatmanul Ivan Mazepa cinstit de comunitatea ucrainenilor din Galaţi În fiecare an, la 25 octombrie, în întreaga ţară se sărbătoreşte Ziua Armatei

Române, când ultimul oraş aflat în partea de nord a României – Carei, a fost eli-berat de sub ocupaţia hitleristo-hortistă.

Şi în acest an, această importantă zi pentru armata română s-a sărbătorit şi înCapitala României – Bucureşti. Astfel, în Bucureşti acest eveniment s-a desfă-şurat atât în Parcul Carol I, la mormântul eroului necunoscut, cât şi în faţaAcademiei Militare Române. Evenimentul din Parcul Carol I s-a bucurat de pre-zenţa preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, a oficialităţilor din con-ducerea ţării, a vete-ranilor de război înfrunte cu domnul ge -neral de armată (rtr)Dragnea Marin şi adiferitelor asociaţiinaţionale ale cadre-lor în rezervă şi re -tra ge re, ca de exem-plu „Aso ciaţia Ale -xan dru Ioan Cuza“.

De asemenea, înfaţa Academiei Mi li -tare Române, undestră juieşte monu -men tul dedicat memoriei ostaşilor români căzuţi la datorie atât pe frontul de est,cât şi pe cel de vest. Au fost prezenţi: veteranii de război în frunte cu preşedin-tele general de armată (rtr) Dragnea Marin, ofiţeri şi generali în rezervă şi retra-gere din Asociaţia „Alexandru Ioan Cuza“, ofiţeri şi generali activi din armataromână şi mulţi civili.

După sosirea vicepreşedintelui din partea Parlamentului României s-a into-nat Imnul de Stat al României interpretat de o fanfară militară.

Un sobor de preoţi militari a oficiat o slujbă religioasă în amintirea eroilorneamului românesc căzuţi în luptă pe toate teatrele de război.

Apoi s-a procedat la depunerea coroanelor de flori (într-o ordine protocolară)din partea Preşedinţiei României, a Camerei Deputaţilor şi Senatului, precum şia altor instituţii militare şi civile prezente la acest ceremonial.

În numele Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere„Alexandru Ioan Cuza“, un grup de ofiţeri şi generali din care am avut onoareasă fac parte, a depus o coroană de flori.

După terminarea ceremoniei, o companie de ostaşi din Regimentul MihaiViteazul, acompaniată de fanfară militară, a trecut prin faţa asistenţei, însoţităde aplauzele acesteia.

Mihai POCORSCHI,general de brigadă (rtr) ing.

Sărbătorirea Armatei Române în Bucureşti

Curierul UCRAINEAN8

Repere culturale ± Repere culturale ±Repere culturale

Este binecunoscut faptul că Bucovina a fost şieste încă spaţiul românesc în care vieţuiesc îndeplină armonie mai multe etnii. Dintre acestea sedistinge etnia ucaineană care, în multe localităţi,este preponderentă. O astfel de localitate este şiMilişăuţi, unde această etnie deţine majoritatea.Foarte interesant este faptul că ei cunosc foartebine limba română, dar studiază în şcoală şi limbalor maternă, că-şi desfăşoară întreaga activitate încolaborare cu comunitatea românească. Acestelucruri le cunosc din colaborările pe care le am cudiferite persoane din cadrul acesteilocalităţi.

Doamna Brânduşa Peslar este unadintre distinsele gospodine din Mili -şăuţi. Aş putea spune că este chiarmultilaterală, organizând şi desfăşu-rând diferite activităţi culturale. Iatăcă în acest an a organizat şi desfăşuratcea de-a doua ediţie a „Festivaluluigospodinelor ucrainene“. Festivaluleste organizat la iniţiativa ei, careeste şi preşedinte al filialei UniuniiUcrainenilor din Milişăuţi, şi sub egi -da filialei Suceava a Uniunii Ucrai -nenilor, care a asigurat fondurile pen-tru desfăşurarea acestei manifestări.

Întrebată de ce-a organizat acestfestival, doamna Brânduşa mi-a mărturisit: „ÎnMilişăuţi avem gospodine foarte bune, adevăratespecialiste în reţete de mâncăruri, de bunătăţi pecare le pun pentru iarnă. Nu mă laud, dar cred căîn cămara nimănui nu sunt atâtea bunătăţi pusepentru iarnă, cum sunt în cămara unei gospodinedin Milişăuţi. În plus, am avut un anprielnic agriculturii, cu toate c-a fostşi secetă, recolte am avut şi noibogate şi-apoi, prin expoziţia de pro-duse care va fi organizată cu prilejulacestui festival, vom demonstra par-ticipanţilor şi spectatorilor ce harnicişi buni agricultori sunt şi gospodariidin Mili şăuţi. Şi, nu trebuie uitat, căam invitat la acest festival ansam-bluri folclorice şi interpreţi indivi-duali din diferite localităţi ale jude-ţului, unii chiar de la distanţă marede noi, care se vor întâlni aici şi vorarăta spectatorilor ce folclor frumosşi interesant au şi ucrainenii, alăturide cel românesc. De fapt, sunt cazuriîn care nu se poate trage o liniefermă între un obicei românesc şiunul ucrainean. Convieţuind atâta timp, amîmprumutat unii de la alţii. Important este să păs-trăm acest tezaur şi să-l transmitem urmaşilornoştri, pentru că acest tezaur fofcloric nu este alnostru, ci noi l-am primit în custodie pentru a-l

transmite urmaşilor noştri şi aceştia urmaşilor lor,în veacul-vecilor, aşa cum a spus şi Ştefan celMare.

M-am bucurat că foarte mulţi agricultori dinlocalitate au adus la locul festivalului multe pro-duse. Să nu vă miraţi ce întinsă este expoziţia,mai ales când veţi observa în unele căruţe verzemari de peste 7 kg. Observaţi ce-ntinsă este expo-ziţia“ a încheiat foarte mândră doamna Brânduşa.

Şi m-am convins de îndată de cele spuse dedânsa. În primul rând, vremea a ţinut cu ei. Dacăla primele ore ale dimineţii vremea era destul demohorâtă, n-a durat mult şi norii s-au împrăştiat şisoarele i-a binecuvântat pe toţi cu razele sale. Şi-

aşa temerea noastră că va ploua nu s-a adeverit şi-am avut noroc de-o vreme foarte bună, de cares-au bucurat foarte mult atât organizatorii, inter-preţii, cât şi spectatorii.

Doamna Brânduşa a deschis festivalul urândbun venit oaspeţilor, interpreţilor şi spectatorilor,

mulţumindu-le pentru c-au venit la acest festivalşi promiţându-le că vor asista la ceva deosebit. Şiaşa a şi fost. A rugat apoi să urce pe scenă prima-rul comunei şi oaspeţii din afara comunei. Şi-aşai-am revăzut pe Mircea Laurus, primarul localită-

ţii, Ilie Sauciuc, preşedintele Uniu -nii Ucrai ne ni lor din judeţul Su -ceava, Valentin Leonte din Ne gos -tina şi pictorul Ioan Bodnar.

Aceste personalităţi au rostitalocuţiuni, mulţumind pentruonoa rea de-a fi invitaţi la acest fes-tival, i-au felicitat pentru aşa oidee generoasă şi le-au urat ca fes-tivalul să se desfăşoare în bunecondiţiuni “(Ilie Sauciuc). „Şi-aici,la Milişăuţi, este o foarte bunăconvieţuire şi înţelegere între ro -mâni şi ucraineni, dovadă şi acestfestival frumos“ (Mihai Mihă -iescu).

Doamna Brânduşa a mulţumitcelor care-au cuvântat şi i-au feli-

citat, dar a mai adăugat „Uniunea Ucrainenilorare grijă de copiii noştri. 20 de copii au fost tri-mişi într-o excursie la Suceava, au primit şi de

Paşte, iar pentru la anul avem planificate alteexcursii. Şi toate cheltuielile vor fi suportate deUniunea Ucrainenilor“.

O menţiune specială pentru ansamblul „Rujabukovynska“ din Milişăuţi, ansamblu înfiinţat şiinstruit de doamna Brânduşa, alături de domnulPetru Şoiman. Pe lângă dansatorii din ansambluse mai remarcă şi solistele acestuia care, pe lângăceilalţi artişti, ne-au încântat la festival cu evolu-ţia lor. Este vorba de adolescentele DanielaPrichici, Andreea Maruţeac şi Liliana Sauciuc,interprete de muzică populară, precum şi CezaraCozminiuc, Diana Voiaşciuc şi Bianca Hreniuc,membre ale aceluiaşi ansamblu folcloric.

Ansamblul, format din cei 53 de copilaşi dinciclul primar, care învaţă limba ucaineană la

şcoală cu doamna Liliana Miti -telu, care şi dirijează ansamblul,îmbrăcaţi în frumoasele lor costu-me naţionale, au interpretat osuită de cântece populare în limbaucraineană şi română. Au fostaplaudaţi frenetic de spectatori,pentru c-au meritat din plin acesteaplauze.

Au fost prezenţi la festival şitinerii Alina Zaharia, interpretă demuzică populară bucovineană,îmbrăcată într-un costum popular,specific localităţii Măneuţi, deunde se trage, şi Gabriel Hurjui,viitor absovent al Liceului de Arte„C.Porumbescu“ din Suceava,

interpret la nai. Câţiva s-au întrebat de unde areAlina atâta putere să cânte tare şi aşa de frumos.Iar evoluţia ei şi a lui Gabriel a fost răsplătită cuaplauze furtunoase. Toţi au rămas încântaţi deevoluţia lor şi de virtuozitatea de care au datdovadă, mai ales de Gabriel care scotea asemenea

triluri din nişte tuburi din lemn.Domnişoara Ruxandra Hre -

niuc, prezentatoare, a fost foartebine informată despre fiecareansamblu sau interpret indivi-dual, prezentând spectatorilor da -te suficiente despre cei prezentaţisă interpreteze. Acest lucru aadus un punct în plus festivalului.

Zirka Ianoş, conducătoareaansamblului folcloric „Kolomyi -ka“ din Siret a prezentat un pro-gram complex, spectatorii ascul-tând cu urechile ciulite cânteceleprezentate, fiind încântaţi demuzicalitatea lor, deşi n-au ştiuttoţi limba ucraineană în care aufost prezentate. În schimb, pentrua admira talentul şi virtuozitatea

dansatorilor, îmbrăcaţi în superbele lor costumeucrainene nu le-a trebuit translator. Grupul vocalal acestui ansamblu a interpretat cântecele „Dră -guţul meu“, „Tu, Vasilică“ şi „Neagră şi micuţă“în lim b a ucraineană. Au fost acompaniate de gru-pul de chitare şi o balalaică, interpreţii fiind totelevi.

Pentru prima dată a fost prezentă la festival şifanfara „Florile Bucovinei“ a ţăranilor din Cân -deşti. Interpreţii ei au dovedit că stăpânesc foartebine notele muzicale şi ne-au încântat cu câtevacântece populare bucovinene. S-ar părea că, dupăefectul avut asupra spectatorilor, organizatoareava trebui să invite fanfara şi la ediţia de anul vii-tor.

Un alt punct de atracţie l-a constituit evoluţiaunui grup vocal din satul Paltinu, constituit numaidin interpreţi de peste 70 de ani. A plăcut multspectatorilor şi evoluţia unui bătrân de peste 80de ani, care a acompaniat femeile la fluier. A pre-zentat şi bătrânul, solo, două melodii la fluier. Cefrumos sună o bucată de lemn, goală, în care suflăun om! Aici este talentul omului!

(Continuare în pagina a 9-a)

Gheorghe DOLINSKI

Festivalul gospodinelor ucrainene

59Curierul UCRAINEAN

Repere culturale ± Repere culturale ±Repere culturale

Manifestarea, polarizând comunitatea dinsatul Izvoarele Sucevei şi din comunele învecina-te, a avut loc în noua clădire a Căminului Culturalla data de 19 octombrie a.c în sala de festivităţi,devenind, în jurul orelor amiezii, neîncăpătoarepentru participanţi: elevi, părinţiiacestora, cadre didactice, tineri,gospodari, nelipsind salariaţiiConsiliului Local în frunte cudomnul primar Mihail Mechno,alte persoane din aparatul de con-ducere al comunei, invitaţi şipărintele paroh Petru ValentinArdelean. Organizatoarea şi pre-zentatoarea târgului a fost doam-na Crizantema Alexander, direc-torul şcolii din comună. Elevii şi-au expus roadele codrului, pemese special amenajate, în borcă-naşe, sticluţe, caserole, etichetatecu denumirea conţinutului şi pre-ţul petru cei dornici să le cumpe-re. Înainte de începerea festivită-ţilor, numeroase persoane, spre bucuria ,,vânzăto-rilor“, au dat năvală la mesele încărcate procurân-du-şi produsele preferate la preţurile generoasecare ispiteau mulţimea. Enumăr doar câteva din-tre acestea: salata de pipinci, zacuscă din ciuperci(hribi), gem de merişoare, compoturi de afine,dulceaţă şi sirop de zmeură etc. Apoi preotul pa -roh a trecut pe la fiecare masă apreciind calitateaproduselor, întrebând elevii cum le-au preparatpărinţii lor. Semnele debutului acestei manifestărimemorabile au fost marcate prin luările de

cuvânt, de pe scenă, ale domnului primar MihailMechno, doamnei director Crizantema Alexanderşi preotului paroh, fiecare aducând un pios oma-giu organizatorului primei ediţii a târgului, regre-tatului Ion Aflorei, profesor de geografie (mete-

reologul satului) fost director al şcolilor comuneipeste trei decenii, scriitor, autor a 10 volume prin-tre care ,,Monografia comunei Iz voarele Suce -vei“, colaborator la ziare şi reviste, mai ales lapublicaţiile ,,Crai nou“ şi „Curierul ucrainean“.Apoi pe scenă au stârnit aplauze formaţiile: gru-pul ,,Flori de crin“ din Câmpulung Moldovenescal Şcolii Profesionale Speciale, prof. director,Gabriela Juverdeanu, coordonat de doamna pro-fesoară Georgeta Zbranca. A venit pentru primadată în mijlocul nostru ansamblul

,,Cetiniţa“ de la Şcoala Gim -nazială din Bro dina, prof.director Mi haela Ursu lean,coordonator, doam na profe-soară Mihaela Nistor, grupulvocal „Flori de munte“ alşcolilor din Fundu-Mol -dovei, veche va tră folclorică,cu multe formaţii de renume,prof. director Elisa veta Zai -şo vschi, coordonat de doam-na prof. Ştefania LoredanaBlidari, o bucovineancă de-anoastră, cu participări multi-ple la concursuri naţionale,

invitată la diverse posturi de televiziune, dar pen-tru întâia oară prezentă la acest festival, SimonaHabur, grupul vocal ,,Flori de Bucovina“ dinBreaza, director prof. Carmen Dumitrescu, prof.coordonator doamna prof. Loredana Blidari, dinvecinătate a evoluat grupul „Kvitociky“ al ŞcoliiGimnaziale, director prof. Corina Butnaru, coor-donatori doamnele, prof. Loredana Blidari şiCiuperciuc Dana. Invitaţi speciali ai acestui festi-val, grupul „Polonynka“ din Paltinu. Nu aveacum să lipsească din desfăşurătorul acestui festi-val, grupul vocal-instrumental ,,Izvoraşul“, coor-donator preotul Valentin Arde lean, grup al ŞcoliiGimnaziale Izvoarele Suce vei, cu multe partici-pări la concursurile judeţene şi naţionale cu oprimă încercare la „Românii au talent“. Pe undeau trecut au cules toate premiile speciale, fiindunici în ceea ce fac. Momen tul surpriză a fost ofe-rit de grupul „Hu ţulii veseli“, format din MihaiVelecico, Vasile Iura ciuc, Vasile Marocico, PetruTania şi Lau renţiu Velecico. Deja consacrataacestui eveniment, ne-a încântat doamna muziciipopulare Felicia Oblesniuc.

În final, domnul primar Mihail Mechno a pre-cizat celor prezenţi în sală că a făcut demersuripentru ca Şcoala Gimazială din Izvoarele Suceveiunde a activat regretatul profesor Ion Aflorei să-ipoarte numele. Târgul de toamnă al fructelor depădure, ediţia a VIII-a, 2017 a fost o reuşită mani-festare artistică.

Decebal Alexandru SEUL

Târgul de toamnă al fructelor de pădure – in memoriam Ion Aflorei, ediţia a VIII-a

(Urmare din pagina a 8-a)

Un alt punct de atracţie, aş putea spune chiarcheia de boltă a festivalului, l-a constituit evoluţiagrupului vocal-cameral al CARP „Speranţa“ dinRădăuţi, înfiinţat de doamna Ana Marcu, preşe-dinte, şi condus cu măiestrie de învăţătorulGheor ghe Dascăl, cântece care se află în reperto-riul prezentat de acest grup cameral a fost divers:cântece populare, cântece patriotice şi, mare sur-priză! a interpretat şi două cântece în limba ucrai-

neană, cântece care se află în repertoriul perma-nent al acestui grup cameral care, de la înfiinţare,a prezentat nenumărate concerte.

Să ştiţi că toţi cei, care n-aufost la acest festival, au ce regre-ta. Oricât m-am străduit, n-am

putut reda fidel cefrumos a fost.Unde mai pui că,după terminareaspec t aco lu lu i ,pentru c-a fost unadevărat specta-col, bine regizat,absolut toţi oas-peţii au trecut şipe la un restau-rant din localita-te, unde au adăs-tat îndelung înfaţa meselorîncărcate cu bu -cate. A fost ca la

o nuntă. Şi, vă rog să mă credeţi, interpreţii nus-au grăbit, pentru c-au avut locuri suficiente la

dispoziţie, aşa c-au avut timpsă cânte şi să se distreze dupăevoluţia foarte frumoasă depe scenă. S-ar părea că tine-retul din localitate s-a distratla discotecă până la o bucatăbună din noapte.

Şi de această dată remarco colaborare foarte bună în -tre autorităţile comunei şiorganizatorii acestui festival.Este suficient să spun că şide la primărie au fost destuisalariaţi în frunte cu prima-rul. Iar despre ceilalţi repre-zentanţi ai Uniunii Ucrai ne -nilor ce să mai spun? Au fostşi ei la înălţime.

Concluzia ar fi simplă:superb, foarte interesant, pa -triotic!

Festivalul gospodinelor ucrainene

510 Curierul UCRAINEAN

Consiliul Judeţean Maramureş a aniversatvineri, 10 noiembrie a.c., 25 de ani de la consti-tuirea primului Consiliu Judeţean.

Primul Consiliu Judeţean Maramureş s-a con-stituit la 23 mai 1992 din rândul consilierilor lo -cali ai judeţului Maramureş. Uniunii Ucrainenilordin România i-au revenit 4 locuri din cei 45 deconsilieri judeţeni, astfel primii consilieri jude-ţeni ai ucrainenilor din Maramureş în perioada

1992-1996 au fost: Holdiş Dumitru din comunaPoienile de sub Munte, Mesaroş Nicolai dinmunicipiul Baia Mare din partea UUR, Sze me -niuk Laszlo din comuna Bistra, satul ValeaVişeului; Ţudic Vasile din comuna Repedea.

Pentru constituirea administraţiei locale şijudeţene în anul 1996 s-au făcut alegeri dupănoua legislaţie. Astfel, au fost aleşi 41 de consi-lieri din care se desemnau preşedintele şi cei doivicepreşedinţi.

Din partea Uniunii Ucrainenilor din România,filiala Maramureş pentru perioada 1996-2000 afost ales doar un singur consilier, Buciuta Ştefandintr-o listă cu mai mulţi candidaţi.

În următoarele legislaturi, în Consiliul Ju de -ţean Maramureş nu a mai intrat niciun reprezen-tant al Uniunii Ucrainenilor din România.

Din rândul comunităţii ucrainenilor au maifost consilieri judeţeni şi mai sunt şi în prezent,dar din partea partidelor politice, precum: BeucaIon, în perioadele 2012-2016, 2016-2020; Cos-tiuc Ioan, în perioada 2012-2016; Mişulec Nico -lae, în perioada 2016-prezent; Ţudic Ioan, înperioada 2000-2004.

Cu ocazia aniversării a 25 de ani de adminis-traţie judeţeană Maramureş a fost editată revista

„Mandat pentru Maramureş“ în cares-au consemnat unele păreri şi amin-tiri ale membrilor Consi liu lui dinaceastă perioadă. Astfel: CostiucIoan (2012-2016) spune că: „Cali -tatea de consilier judeţean este omare cinste şi onoare, dar presupuneşi multă, multă responsabilitate.Administrarea judeţuluiMaramureş nu este uşoară,având în vedere întinderealui şi specificul local. Deaceea, la aniversarea a 25de ani de existenţă urezactualilor şi viitorilor con-silieri judeţeni multă pu terede muncă, pricepere, dispo-nibilitate şi dragoste faţă demaramureşeni, în mod

deosebit domnului preşedinte al CJMaramureş, Gabriel Valer Zetea, un omcu vocaţie, destinat administraţiei jude-ţene. La mulţi ani, CJ Maramureş!“; dlHoldiş Dumitru (1992-1996) arată că:„A fost o experienţă frumoasă alături deoameni deosebiţi din cadrul CJ Mara mu reş, pre-cum D.T. Remeş, P. Bercean, Mihăilă şi alţii“;Mişulec Nicolae (2016 - prezent) spune că: „Altscop nobil în viaţă nu am decât să vă reprezint cucinste şi onoare în cadrul Consiliului JudeţeanMaramureş. Vă iubesc şi vă respect!“; SzemeniukLaszlo (Semeniuc Vasile) (1992-1996) arată că:„Fiind ales consilier judeţean din partea minorită-ţii ucrainene din Maramureş m-am luptat pentruînfiinţarea şcolilor cu predare înlimba ucraineană, am avut o acti-vitate prolifică în ceea ce priveştesusţinerea tradiţiilor şi obiceiuri-lor noastre, am făcut tot ce mi-astat în putinţă pentru a-mi ajutaetnicii. Funcţia de consilier jude-ţean a însemnat pentru mine omare onoare, dar şi o responsabi-litate enormă, deoarece în perioa-da în care am deţinut acest post afost una proaspătă după Revo -luţie, deci una în care lucruriletrebuiau puse la punct. Le mulţu-mesc ucrainenilor pentru aceastăşansă de a-i servi“.

Cu părere de rău îmi exprimnedumerirea că în dreptul fotogra-fiei mele unde figurez consilier în perioada 1996-2000 nu a fost trecut textul meu pe care l-amexpediat la timp pentru constituirea acestei revis-te, text pe care îl redau mai jos:

„La cea de a 25-a aniversare a ConsiliuluiJudetean Maramureş doresc să-mi exprim mareasatisfacţie că judeţul nostru a înregistrat multeprogrese în dezvoltarea administraţiei publicelocale, iar consilierii judeţeni aleşi prin vot uni-versal, egal, direct, secret şi liber exprimat au reu-şit şi reuşesc să contribuie deplin la creştereaautorităţii administraţiei publice locale, la conso-lidarea democraţiei şi a statului de drept.

Pentru mine, experienţa activităţii de consilierjudeţean în perioada anilor 1996-2000 a fost unsprijin deosebit şi un imbold de a activa în cunoş-tinţă de cauză în Parlamentul României ca depu-tat în anii 2005-2012.

Nu pot să uit activitatea laborioasă pe care amdus-o împreună cu preşedintele ConsiliuluiJudeţean de atunci, domnul Teodor Lupuţi, vice-preşedinţii Pamfil Bercean şi regretatul CălinVintilă şi cu alţi consilieri din Comisia de specia-litate pentru stabilirea relaţiilor bilaterale trans-frontaliere cu vecinii din Ucraina, cu regiunileTranscarpatia, raionul Rachiv şi regiunea Ivano-Frankivsk, raionul Verchovyna. Împreună cuSocietatea Ecologistă Maramureş al cărei preşe-dinte era regretatul Filip Moisei şi cu UniuneaUcrainenilor din România, filiala Maramureş amîntocmit baze de date pentru crearea RezervaţieiBiosferice în Munţii Maramureş cu sprijinul păr-ţii ucrainene, a Rezervaţiei Biosferice din Carpaţice are sediul în oraşul Rachiv, conduse de acade-micianul Fedir Hamor. Bazele de date au contri-buit la declararea Parcului Natural Munţii Mara -mureşului.

Consider că mandatul nostru de atunci ca şimandatele celorlalţi consilieri judeţeni cuprinseîntre anii 1992-2017 au adus contribuţii impor-tante pentru locuitorii judeţului în respectareaordinii, legii, a dezvoltării economico-sociale, aprotecţiei mediului, a păstrării şi dezvoltării patri-

moniului istoric şi cultural, precum şi a creşteriibunăstării cetăţenilor .

Acum la ceas aniversar urez tuturor consilieri-lor judeţeni, întregii Administraţii Locale de statsincere felicitări şi „La mulţi ani!“.

Aniversarea consituirii Consiliului JudeţeanMaramureş a început la ora 10, vineri, 10 noiem-brie 2017 cu „Ziua porţilor deschise“ pentru vizi-tatori ai Palatului Administrativ din Baia Mare,

iar la ora 12, cei peste 200 de con-silieri judeţeni, alături de preşe-dinţi şi vicepreşedinţi au partici-pat la şedinţa festivă la TeatrulMunicipal Baia Mare. La aceastăşedinţă festivă au mai participatminiştrii şi secretarii de stat aiGuvernului României proveniţidin Maramureş, senatori şi depu-taţi din Maramureş, prefectuljudeţului Maramureş, primari, di -rectori ai diferitelor instituţii, pre-cum şi reprezentaţi ai cultelor dinjudeţul Maramureş.

Festivitatea a fost deschisă deactualul preşedinte al CJ Ma ra -mu reş, Gabriel Zetea, şi apoi auluat cuvântul pe rând cei 8 preşe-

dinţi care au activat în aceşti 25 de ani.La final, toţi foştii membri ai Consiliului

Judeţean Maramureş au primit plachete şi diplo-me de merit, din partea conducerii actuale, pentrumunca depusă în folosul maramureşenilor.

Evenimentul aniversar a continuat în faţaPalatului Administrativ cu un spectacol deosebitoferit de Ansamblul Folcloric Naţional „Transil -va nia“ la care au fost prezenţi invitaţi din Mol -dova, Ţara Românească, Transilvania, Chişinăuşi Cernăuţi. Spectacolul „Cât îi Maramureşu’“s-a încheiat cu aprinderea iluminatului arhitectu-ral de sărbători.

Ştefan BUCIUtA,preşedinte de onoare al UUR

25 de ani ai Consiliului Judeţean Maramureş(23 mai 1992-10 noiembrie 2017)

511Curierul UCRAINEAN

În acest an, Colegiul Tehnic„Laţcu Vodă“ din oraşul Siret, jude-ţul Suceava a elaborat un proiectintitulat „Tehnici inovative în diag-nosticarea auto“ cu care a participatla competiţia organizată de OMV.Cu acest proiect, Colegiul siretean acâştigat pe plan naţional un premiuîn valoare de 18.747 de euro, bani cucare se va echipa un laborator dediagnosticare auto. Pentru cititorii„Curierului ucrainean“ câteva cu vin -te despre ce este „Idei din Ţara luiAndrei“. Este o competiţie naţionalăde proiecte organizată de OMVPetrom ce fi nan ţează idei ino va toarecu im pact pe termen mediu şi lungpentru orice comunitate din Ro mâ -nia. Anul acesta, valoarea totală afinanţării este de 200.000 de euro şise acordă proiectelor care se înca-drează într-unul sau în ambele do -menii: „Educaţie profesională“ sau„Mediu“. Proiectele câştigătoare sealeg în urma punctajului obţinut dinpartea unui juriu specializat şi avotului acordat de public.

OMV Petrom susţine finanţareade proiecte care contribuie la dezvol-tarea educaţiei profesionale şi tehno-logice din România, proiecte careîmbunătăţesc actul educaţional, bazamaterială şi încurajează dezvoltareacompetenţelor transversale şi profe-sionale ale elevilor şi profesorilordin învăţământul profesional şi teh-nologic. Susţine şi finanţează proiec-tele care încurajează şi promoveazăfolosirea eficientă şi responsabilă aresurselor naturale, care inoveazăpentru protecţia mediului, care con-tribuie la îmbunătăţirea calităţiiaerului şi a apei.

Proiectul „Tehnici inovative îndiagnosticarea auto“ a fost elaboratde ing. prof. Maidaniuc Jeaneta, au -toa rea articolului, şi ing. prof. As -pazia Olar. Cu ajutorul acestui pro-iect câştigat, Colegiul Tehnic „LaţcuVodă“ din Siret va amenaja un ate-lier de diagnoză auto. Pentru elevii

şcolii profesionale este foarte impor-tantă completarea cunoştinţelor cunoile tehnici şi tendinţe din industriaautomobilelor şi a noilor metode dediagnosticare. Folosirea standardeloreducaţionale şi a automobilului edu-caţional cu circuit de erori oferăposi bilitatea localizării exacte adefectului în condiţiile verificării în

stare montată a autovehiculului.Stan durile educaţionale pentru in -struirea în diagnoza auto reprezintămaşini complet funcţionale şi suntspecial destinate pentru scopuri di -dactice. Menţionez că Colegiul Teh -nic „Laţcu Vodă“ din Siret im ple -men tează în acest an şcolar proiecte-le de parteneriat cu agenţi econo-mici, prestatori de servicii auto.Odată cu amenajarea laboratoruluide diagnosticare auto, elevii noştrivor dobândi abilităţi şi competenţede diagnosticare conform noilor teh-nici şi tehnologii, având şanse de a fiangajaţi la agenţii economici dinregiune. Existenţa în şcoala noastră aunui laborator de diagnoză auto va fifoarte atractivă şi pentru agenţii eco-

nomici-parteneri prin posibilitateaperfecţionării angajaţilor firmelorpartenere, care nu deţin competenţecorespunzătoare. Pe de altă parte, unatelier echipat la standarde europeneva face ca numărul de înscrişi laînvăţământul profesional şi tehnic,cât şi la şcoala de maiştri electrome-canici auto să crească. Beneficiind

de dotările proiectului, în şcoalanoas tră se vor organiza concursuripro fesionale, schimburi de buneprac tici cu alte şcoli din judeţ. Pro -iec tul câştigat are drept obiectivgeneral creşterea şanselor de dezvol-tare profesională a elevilor în vede-rea dobândirii unui nivel ridicat depregătire a viitorilor mecanici auto şitehnicieni în transporturi pentru inte-grarea pe piaţa muncii şi creştereainteresului pentru învăţământul pro-fesional. Obiectivele specifice aleproiectului: îmbunătăţirea cunoştin-ţelor, competenţelor şi abilităţilorprofesionale pentru viitorii mecaniciauto şi tehnicienii în transporturi, învederea tranziţiei de la şcoală lalocul de muncă, prin intermediul

unui act didactic raportat la noiletehnici şi tehnologii de diagnosticareau to. Grupul ţintă este format dinelevii clasei a X-a, domeniul meca -ni că, calificarea mecanic auto, eleviiclasei a XI-a, domeniul mecanică,calificarea tehnician în transporturi,cursanţi ai Şcolii de Maiştri, califica-rea electromecanic auto. Beneficiariiacestui proiect sunt cursanţi înscrişila Şcoala de Maiştri cu vârsta cu -prinsă între 18 şi 50 de ani, 695 deelevi înscrişi la profilul auto al liceu-lui, 16 cadre didactice specializare(8 ingineri şi 8 maiştri instructori), 1-2 reprezentanţi ai firmelor partenere(şcoala are încheiate contracte decolaborare cu agenţii economiciprin tre care SC Darex auto SRLŞcheia, Suceava şi SC Atlassib Hol -ding, TASA Suceava, SC AutoService SRL (Auto Mitric).

Menţionez că proiectul Co le -giului Tehnic „Laţcu Vodă“ din Siretintitulat „Tehnici inovative în diag-nosticarea auto“ a fost prezentat, ladata de 10 octombrie, la emisiunea„În curtea şcolii“ la Bucovina TV

moderată de Maria Adriana Nichi -tean cu participarea realizatoriloraces tui proiect, ing. prof. AspaziaOlar şi autoarea articolului, Maida -niuc Jeaneta. În încheiere, vreau săamin tesc că OMV Petrom a finanţat,începând cu 2013, programul „Ideidin Ţara lui Andrei“ cu 700.000 deeuro peste 70 de proiecte la nivelnaţional.

Şcoala din Rona de Sus, Mara -mureş începe cel de-al 245-lea anşcolar, fiind atestată documentar înanul 1773. Anul viitor, în 2018, corul„Vocile Ronei“ va împlini 70 de anide activitate, iar în 2020 comunaRona de Sus va împlini 660 de ani dela atestareadocumenta-ră. În acestsens, şcoalaşi-a aniver-sat 225 deani de laprima ates-tare docu-m e n t a r ă ,evenimentpetrecut în1998. Corul„Vo ci le Ro -nei“ şi-aa n i v e r s a t60 de ani de ac ti vi tate când a fostlansată şi monografia corului. Înanul 2010, au fost sărbătoriţi 650 deani de la atestarea documentară acomunei Rona de Sus (1360). A fostscrisă monografia comunei Rona deSus de către un număr mare deautori. Din această monografie, capi-

tolul 5.2. „Învăţământul“, scris depro fesorul Elek Oprişan, am extras,pe scurt, unele date privind Şcoaladin Rona de Sus pe care le redau maijos.

Ca şi în alte localităţi, la Rona deSus, începuturile învăţământului

erau în biserică şi nu numai; în anul1785, s-a dat în folosinţă prima clă-dire destinată învăţământului,„Ruska şcola“ care există şi în pre-zent. În anul 1788, în Rona de Susfrecventau şcoala „90 de băieţi şi 40de fetiţe“. De-a lungul următoarelorsecole populaţia a crescut şi astfel a

sporit numărul elevilor şi învăţători-lor. Vreau să dau comparativ câţivaani şi numărul de elevi. În anul 1960erau 479 elevi, în 1962 – 527 elevi,în 1963 – 628 elevi, în anul 1966 –677 elevi, iar în anul 2010, doar 303elevi. Tot de acolo aflăm că, la înce-put, erau 3 învăţători în toată comu-na ajungând treptat, în anii 70-85, săfuncţioneze şi cadre didactice localecalificate şi necalificate, plus necali-ficate din alte localităţi.

Deci, numărul atât al elevilor, câtşi al cadrelor didactice a crescut suc-cesiv până în anii '90, iar pe urmă ascăzut treptat. Motivele şi numărullor actual levoi de ta liaîn alt arti-col.

Ce amvrut săpunc tez aicieste fap tulcă, din anul1998, şcoa-la nu a maifost aniver-sată. Lău -dabil estefaptul că,

din anul 2011, directoarea, prof.Luscan Loredana Mi haela, a iniţiatşi a desfăşurat în fiecare an şcolar„Zilele şcolii“. Prima zi de sărbătoa-re era dedicată foştilor dascăli (acumpensionari): educatoare, învăţători şiînvăţătoare, profesori şi profesoare,care au predat în ultimii 30 de ani laşcoala din Rona de Sus. Au fost ofe-rite flori şi diplome de excelenţă,culminând cu un spectacol grandios,oferit de actualii profesori şi învăţă-tori cu elevii lor.

De atunci s-au făcut multe lucrurifrumoase la şcoala din Rona de Sus,dar despre acestea, pe larg, în alt arti-col. Închei, urându-le atât cadrelordidactice, cât şi elevilor un an şcolarluminos, cu multe succese.

înv. pens. Ileana DAN

Şcoala din Rona de Sus, Maramureş a intrat în al 245-lea an de existenţă

Colegiul Tehnic „Laţcu Vodă“ din Siret aplică tehnici inovative

ing. prof. Jeaneta MAIDANIUC

Curierul UCRAINEAN12

Octombrie – miez de toamnă aurie, frumoasăşi bogată. Bogată prin belşugul roadelor şi fru-moasă prin paleta sa largă de culori. Toamna esteşi anotimpul visărilor romantice, al iubirilor, unanotimp ce trezeşte nostalgii, dar şi speranţe.

Dintotdeauna, toamna a fost subiect de inspi-raţie pentru artişti, poeţi, pictori şi compozitori.Toamna se desfăşoară o multitudine de eveni-mente specifice acestui anotimp începând cu ves-titele târguri de toamnă, „Oktoberfest“, parade alemodei dar, îndeosebi, activităţi culturale – sta-giuni teatrale, festivaluri, expoziţii şi altele.

Sub acest aspect, nu face excepţie niciviaţa culturală a oraşului-staţiune Gura Hu -morului situat în inima Bucovinei, o zonă deîncântătoare frumuseţe. Aici peisajul, prinvarietatea sa, prin paleta multicoloră, indife-rent de anotimp, dar mai ales toamna, ainspirat întotdeauna în creaţia lor pe mulţiartişti autohtoni sau din alte părţi, inclusivdin străinătate. An de an, în acest oraş sedesfăşoară multiple acţiuni culturale, dintreacestea cel mai important eveniment fiindvestitul Festival Internaţional de Film, Di -apo ramă şi Fotografie „Toamna la Voro neţ“.În acest context nu a făcut excepţie nici acti-vitatea culturală din această toamnă. Astfel,vineri, 20 octombrie, la Mu zeul Obi ce iurilorPopulare din Gura Gumo rului, ca un preambul laacest Festival, ajuns la a XXXVII-a ediţie, a avutloc expoziţia de pictură în culori de acryl a artis-tului plastic humorean Radu Bercea intitulatăsugestiv, nici nu se putea altfel, „Culorile toam-nei“ concomitent cu lansarea de carte – volumele

de poezii „În regatul lui Iuda“ şi „Morţile nu secunosc între ele“ (Editura SMArt, 2016) ale poe-tei Mihaela Drelciuc.

Atât Radu Bercea, cât şi Mihaela Drelciuc,fiind bucovineni, în creaţiile lor trăiesc şi exprimădin plin sentimentul unic pe care-l imprimă fiecă-ruia farmecul toamnei bucovinene.

Asocierea acestor două evenimente – expozi-ţia de pictură şi lansarea de carte – afost foarte importantă, deoarece „Cu -lorile toamnei“ accentuează te maticaversurilor, iar acestea, la rândul lor,subliniază tematica ta blo u rilor, com-

pletându-se re ciproc,creând un an sam bluunic, accentuat şi de fap -tul că ambele volume deversuri sunt ilustratechiar de Radu Bercea.

Artistul plastic RaduBercea – deja bine cu -nos cut cititorilor noştridin alte articole publica-te pe par cur sul anilor în„Cu rierul ucrainean“ –este un „ve te ran“ în do -me niul artistic, având înpalmares peste 250 deexpoziţii personale şi de

grup atât în ţară, cât şi peste hotare, inclusiv înUcraina. Mihaela Drel ciuc este o poetă tânără,dar nu debutantă, aşa că, în situaţia respectivă,experienţa „veteranului“ este benefică, iar avân-tul „novicei“ este stimulator.

Organizat de Primăria oraşului, Muzeul siCentrul Cultural Gura Humorului, evenimentul a

avut un binemeritat succes, dovadă fiindprezenţa în număr mare a publicului local,dar şi a unui număr însemnat de jurnalişti,critici de artă, fotografi şi alţi invitaţi dinalte localităţi. Remarcăm cu această ocazieşi prezenţa a doi buni prieteni şi parteneri deexpoziţii ai domnului Bercea, şi anume adomnilor Ioan Bodnar, prim-vicepreşedinteal Filialei judeţene Suceava a UUR, şi IulianDziudinschi din Suceava, am bii fiind la rân-dul lor şi pictori. In mod unanim, cei pre-zenţi au apreciat valoarea artistică a lucrări-lor expuse (în număr de peste 45). Cu aceas-tă ocazie a fost remarcat şi faptul că aceastăexpoziţie a fost cea mai reuşită.

Aprecieri şi elogii pentru creaţia literarăau fost adresate poetei Mihaela Drelciuc care,

fiind tânără, are în faţă un vii-tor literar promiţător şi o per-spectivă de continuă afirmare,fiind în plină ascensiune, aşacum se exprimă în următoare-le versuri: „Timpul nu are sen -ti men te/Timpul nu are nevoi/Tim pul nu are iubiri/Timpulne are pe noi” (”In regatul luiIuda”), iar noi suntem con-vinşi că vom mai avea ocaziasă cu noaş tem şi alte creaţii alesale. Atât artistului plasticRadu Bercea, cât şi poeteiMihaela Drelciuc le dorim încontinuare noi şi valoroaserealizări, la nivelul talentelorcu care sunt înzestraţi.

Iarema ONEŞCIUC

Eveniment cultural la Gura Humorului

În perioada 7-8 octombrie 2017, Casa deCultură din Timişoara împreună cu Consiliul Ju -de ţean Timiş au organizat Festivalul Mino rităţilorEtnice. A devenit o tradiţie ca acest festival să sedesfăşoare de două ori în decursul unui an. Primuleste în luna iunie care are denumirea FestivalulEtniilor, iar cel de-al doilea are loc în luna octom-brie şi are denumirea Festivalul MinorităţilorEtnice. Ambele festivaluri sunt organizate de ace-leaşi instituţii, doar locaţiile sunt diferite, cel diniunie are loc la Muzeul Satului din Timişoara, iarcel din octombrie are loc în Parcul Rozelor dinTimişoara. Anul acesta la fes-tivalul din 7-8 octombrie auparticipat toate minorităţiledin Banat, în plus a fost invitatşi ne-a onorat cu prezenţa unansamblu muzical italian, nouînfiinţat, din Anina. Toateminorităţile prezente au venitla festival cu cântece, dansuri,gastronomie, meş teşuguri, şiport popular. Filiala judeţeanăa Uniunii Ucrainenilor dinRo mânia în frunte cu dlGheorghe Hleba, preşedinte, apar ticipat cu ansamblul „Ko -

za ciok“ din Suceava cu dansuri, muzică vocală şicu gastronomie, mâncarea tradiţională fiind sar-male şi „fanky“, ţuică tradiţională cu mărgele.For maţia „Trio Hrin“ a prezentat costumul popu-lar, iar ca meşteşug, naistul HrinNi co lae a prezentat naiurile alto,tenor şi bas construite de el.Fiecărui ansamblu muzical i-aufost alocate câte 30 de minute pescenă. Conform spuselor celorprezenţi, ucrainenii au fost la celmai înalt nivel, muzică şi dans pemăsură, horilcă din belşug, sar-male şi „fanky“ au fost cele maiapreciate, toţi cei prezenţi au statla rând să deguste mâncarea tra-diţională ucraineană, iar primaruloraşului Timişoara, dl NicolaeRo bu, l-a felicitat public pe dlGheor ghe Hleba pentru felul în

care s-a pre-zentat minori-tatea ucrai-neană. Da -torită faptuluică instrumen-tul muzicalnai este oraritate în Ba -nat, cei pre-zenţi au fostcurioşi săvadă cum esteconstruit unnai. Acest

fes tival a ţi nut două zile, toţi artiştii care au urcatpe scenă au fost răsplătiţi de public cu aplauzeîndelungate.

Ana HRINFestivalulFestivalul

MinorităţilorMinorităţi lorEtniceEtnice

Curierul UCRAINEAN 13

Deşi Ucraina, în situaţia în care se găseşte deceva vreme, nu se poate bucura de liniştea şipacea multaşteptate (estul Ucrainei se află în con-tinuare în stare război, din cauza căruia toate re -giunile Ucrainei sunt mai mult sau puţin afectate),ea reuşeşte să depăşească această stare de fapt şicaută să nu renunţe la serbări, aniversări sau fes-tivaluri importante, atunci când situaţia o cere.

Unul dintre cele mai importante evenimenteculturale din Ucraina la care am avut şansa să par-ticip a fost cel de-al XXIV-lea Festival Inter na ţio -nal al Huţulilor precedat de cea de-a XXI-aConfe rinţă ştiinţifică „Fenomenul ucrainean alregiunii huţulilor: contextul naţional şi euro-

pean“, desfăşurate în oraşul Kolomyia din regiu-nea Ivano-Frankivsk, în perioada 11-13 august.

Deoarece în toamna anului trecut, la marea„Ani versare Ivan Franko” din Bucureşti directo-rul general al Muzeului Artei Populare „IosafatKo brynski”, doamna Iaroslava Tcaciuc, a fostoas petele nostru de seamă, domnia sa s-a gânditsă invite, în acest an, cât mai multe persoane săpar ticipe la evenimentul dedicat huţulilor din ora-şul ei.

Făcând parte şi eu din neamul huţulilor dinMa ramureş (provenind din satul Valea Vişeului)şi ţinând mult la cunoaşterea şi perpetuarea tradi-ţiilor noastre cultural-spirituale, m-am bucuratmult să pot participa la cele 2 acţiuni din acestfru mos oraş încărcat de istorie, ştiind din experi -

en ţa mea de până acum că huţulii nu se dezmintniciodată şi îşi întâmpină oaspeţii cu multă dra-goste.

Afirm cu satisfacţie că delegaţia noastră a fosto prezenţă foarte activă la conferinţă şi că mulţidintre membrii ei au luat parte la o serie de sec-ţiuni în care şi-au prezentat lucrările care au fostapoi publicate în revista muzeului. Din Bucovina

noastră s-a remarcat domnul prof.Iuri Cega, vorbind despre huţuliidin Bu covina, iar din Ma ramureş,doamna prof. Maria Pa pariga aexpus în lucrarea sa problematicahuţulilor din regiunea pe care o re -prezenta. Eu am avut cinstea de afi invitată să iau cuvântul la des-chidere, în şedinţa plenară, undeam vorbit despre „Huţulii dinRomâ nia reflectaţi înmass-me dia”, stâr-nind un viu interesideea că, deoarece înrândul huţulilor

noştri nu s-a făcut o cercetare deteren adecvată, tot mai multe vocispun despre acest grup etnograficucrainean lucruri total inexacte - atâtprin ziare şi reviste, cât şi prin inter-net. Doar printr-o stu diere serioasăde teren, efectuată în co mun de cătrespecialiştii din Ucraina şi Ro mâ nia,a dialectului şi etnografiei huţulilordin cele două regiuni s-ar puteadetermina cine sunt, de fapt, hu ţulii,prin ce se deo se besc de alte ra muri ale ucrai -nenilor şi ce obiceiuri specifice şi-au mai păstrat.

A doua zi a urmat deschiderea festivă a Fes ti -va lului huţulilor care a avut loc în afara ora şu lui,pe stadionul „Kolos“, în comuna Ko ro liv ka. Du -

pă spusele organizatorilor, aici s-au adunat peste2000 de participanţi şi spectatori. Dacă la festiva-lul anterior de la Rachiv, s-a bătut recordul prinin terpretarea concomitentă a 68 de trâmbiţe,acum recordul a fost doborât prin participareaconcomitentă la dansul specific „Huţulka” a peste1200 de persoane, la el luând parte 16 formaţiiartistice.

Dacă la alte ediţii huţulii din România veneaula astfel de festivaluri cu ansambluri artistice carese prezentau la deschidere sau chiar la concurs, deaceastă dată noi ne-am rezumat, din păcate, doarla delegaţi, sosiţi în număr destul de mare şi avân-du-l în frunte pe preşedintele UUR, filiala Mara -mu reş, domnul Miroslav Petreţchi.

Atmosfera festivalului a fost sărbătorească,plăcută, cu un colorit bogat, aparte, cum numai lahuţuli poţi întâlni. Îmi venea foarte greu să mădespart de acest grandios festival care s-a încheiatcu un concert de gală extraordinar şi tot felul despectacole vesele, distractive, dar drumul destulde lung pe care a trebuit să-l parcurg până în Ro -mâ nia, m-a făcut să părăsesc mai repede festiva-lul, rămănând cu speranţa că la anul, când va fi

cel de-al 25-lea festival, voi reveni cu mare bucu-rie, într-o atmosferă şi mai festivă (şi dă, Doam -ne, să se instaureze în Ucraina râvnita de noi toţişi mult aşteptata pace!).

Iaroslava-Oresea COLOtELO

Amintirile verii

De-a lungul drumului judeţean, prin sate, cumspunem noi cei de aici, ce leagă municipiul Su -ceava de oraşul Siret, la nord, acolo unde se agaţăharta în cui, sunt înşirate, aproape în totalitate,numai sate cu populaţie majoritar ucraineană.Numai undeva pe la mijlocul traseului se aflăsatul românesc Calafindeşti. Aceste localităţi cupopulaţie majoritar ucraineană sunt: Dărmăneşti,Măriţei, Călineşti-Enache, Călineşti-Vasilache,Călineşti-Cuparencu, Şerbăuţi, Botoşeniţa, Băl -căuţi, Gropeni şi Negostina. În aceste sate se păs-trează din bătrâni limba maternă ucraineană, iarîn unele şcoli se studiază şi la ora actuală.Cândva, limba de predare în aceste şcoli eracea ucraineană, dar vremurile au trecut şi s-auschimbat multe. În prezent aici se predă limbaucraineană ca obiect de studiu. E bine şi aşa.

Vreau să spun că oamenii din aceste loca-lităţi ucrainene mai păstrează cu drag uneletradiţii şi obiceiuri şi aici mă refer la hramulbisericii. Despre acest frumos eveniment alaşezărilor ucrainene se vorbeşte mult. Uniispun că nu mai este ceea ce a fost cândva, şiaici au dreptate într-o anumită privinţă, deoa-rece lumea a evoluat, s-a modernizat, dar câteo fărâmă din tradiţii tot se mai păstrează.Parcă a început să reînvie portul popular, iaroamenii îndrăgesc mai mult o cămaşă brodată,cusută cu modele florale deosebite decât o bluzăoarecare. În ziua hramului ei au început să scoatădin lada de zestre cele mai frumoase costumepopulare, iar unii şi-au reînnoit garderoba confec-ţionând costume noi, minunate. Parcă a reînviat şihora satului de odinioară şi se aude din nou câteo fanfară în centrul localităţii respective. Seara,au început să organizeze balul gospodarului celde altădată, dar de altă manieră. E bine că nu seuită ce a fost bun, plăcut şi frumos.

Spre sfârşitul verii, la 15 august, de AdormireaMaicii Domnului (Sfânta Maria Mare), e hram laMăriţei, la care am participat mereu şi eu, că doar

e satul meu natal. De aici încep hramurile toam-nei în satele ucrainene de pe acest traseu. Oa me -nii trudesc să adune roadele toamnei, îşi umplucămările cu tot felul de bunătăţi, iar în zi de săr-bătoare se mai distrează. Urmează la 8 septem-brie, de Naşterea Maicii Domnului (Sfânta MariaMică) hramul la Gropeni şi la Botoşeniţa. Tot

acum îşi serbează hramul bisericii şi locuitorii sa -tului românesc Calafindeşti, care adună mulţi cre-dincioşi la biserică din satele vecine, că doar tră-iesc într-o foarte bună armonie. La 1 octombrie,de Acoperământul Maicii Domnului (Po croa vă) emare sărbătoare în satul Bălcăuţi, prilej de închi-nare, dimineaţa, la biserică, după orele amiezii devizionare a unui frumos spectacol şi, seara, depetrecere la balul gospodarului. La data de 26 oc -tom brie, de Sfântul Mare Mucenic Di mi trie Iz vo -râ torul de Mir, este sărbătorit hramul bisericii dinNegostina, unde se oficiază Sf. Litur ghie de unmare sobor de preoţi. După orele amie zii, la Că -mi nul Cultural se desfăşoară spectacol cu mulţi

invitaţi de seamă, iar seara toţi cei iubitori dedans sunt invitaţi la balul gospodarului. De ase-menea, tot de Sf. Dimitrie se sărbătoreşte hramulîn localităţile Călineşti-Enache şi Călineşti-Vasilache. Hramurile toamnei se încheie la biseri-ca din Călineşti-Cuparencu, la data de 8 noiem-brie, Soborul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril şi altuturor cereştilor puteri. Biserica din Şerbăuţi îşiserbează hramul la 1 ianuarie, de Sf.Ierarh Vasilecel Mare (Anul Nou), iar de curând, la 5 noiem-brie 2017, a fost resfinţită biserica, când s-au în -cheiat lucrările de înfrumuseţare interioară cu

noua pictură şi a fost stabilită o nouă dată ahramului, şi anume de Sf. şi Slăvitul ProrocIlie Tesviteanul. La Dăr măneşti, se sărbăto-reşte hramul de Înăl ţa rea Domnului (Ispas).

Aceste mari sărbători creştine sunt păstra-te cu sfinţenie mai ales de ucraineni. Chiardacă au apărut tot felul de reţete culinare noi,moderne, cu tot felul de ingrediente care maide care mai sofisticate, femeile ucrainenepăstrează tradiţiile din străbuni şi nu uită căde hram trebuie să pregătească răcitura (pif-tia), mai ales din cocoş crescut în curte, salatade sfeclă roşie cu hrean, sarmale gătite la cup-tor şi supa de găină cu tăiţei de casă. Aceastaeste masa tradiţională de hram, iar celelalte

fe luri de mâncare sunt adaosuri. Gospodineleucrai nene fac pâine de casă rumenă, gustoasă şinişte dulciuri specifice. După ce hrămuiesc, laple care, musafirii primesc câte un pacheţel cudulciuri.

E toamnă şi suntem înconjuraţi de un vârtejnebun de culori. Auriul şi ruginiul îmbrăţişeazăverdele vechi al verii. Cerul acoperit mai mult cunori ne aminteşte că în curând va veni frigul, darîn inimile noastre trebuie să rămână mereu aceacăldură sufletească care ne face să fim mai buni,mai înţelepţi că numai aşa vom trece peste toateîncercările vieţii.

Felicia GRIGORAŞ, Negostina

De la Suceava la Siret

Curierul UCRAINEAN14

Filala Satu Mare a Uniunii Ucrainilor dinRomânia a organizat, în perioada 26-28 octom-brie 2017, la Tăşnad, judeţul Satu Mare a VIII-aediţie a Simpozionului Internaţional pe tema„Relaţii româno-ucrainene. Istorie şi contempora-neitate“ în parteneriat cu instituţii de prestigiu dinţară şi Ucraina (Muzeul Judeţean Satu Mare, Uni -ver sitatea Naţională din Ujhorod, Univer sitateade Vest „Vasile Goldiş“ Arad, filiala Satu Mare,Uni versitatea Naţională „Iuri Fedkovyci“ dinCer năuţi şi Fondul de Caritate Resurse şi Ini ţia -tive Publice din Cernăuţi. În acest an, la simpo-zion au participat şi oameni de ştiinţă de laUniversitatea „Ştefan cel Mare“ din Suceava.

Participarea şi comunicările prezentate la simpo-zion au demonstrat importanţa acestuia pentruoamenii de ştiinţă din ambele ţări.

Pentru noi, filiala Satu Mare a UUR, organiza-rea simpozionului este deja o tradiţie şi ne bucurăfaptul că suntem puntea de legătură în consolida-rea relaţiilor de prietenie şi colaborare româno-ucraineană în diferite domenii.

Susţinerea dlui deputat şi preşe-dinte al Uniunii Ucrai nenilor din Ro -mânia, dl Miroslav Nicolae Pe treţ -chi, în organizarea unor asemeneaevenimente cu răsunet în domeniulştiinţei demonstrază că este promo-torul îmbunătăţirii relaţiilor dintreţările vecine şi le susţine atât el, câtşi conducerea UUR din punct de ve -de re financiar şi prin implicareadirectă a membrilor ConsiliuluiUUR.

Mihai MACIOCA,preşedinte de onoare al filialei

Satu Mare a UUR

A VIII-a ediţie a Simpozionului Internaţionalpe tema „Relaţii româno-ucrainene. Istorie şicon temporaneitate“ s-a desfăşurat în perioada 26-28 octombrie 2017 la Tăşnad, judeţul Satu Mare,având ca organizator Uniunea Ucrainenilor dinRomânia, filiala UUR Satu Mare, iar ca parteneriMuzeul Judeţean Satu Mare, Uni ver si ta -tea Naţio nală din Ujhorod, Univer si tateade Vest „Vasile Goldiş“ din Arad - filialaSatu Mare, Uni ver sitatea Na ţio nală „IuriFed ko vy ci“ din Cernăuţi şi Fondul deCa ritate, Resurse şi Iniţiative Publice dinCernăuţi.

Conform Invitaţiei-program, deschi-derea oficială a acestei manifestări ştiin-ţifice a avut loc în sala Pavilion dinStaţiunea turistică Tăşnad, la care au par-ticipat personalităţi din domeniul cultu-ral, politic, ştiinţific, administrativ. Încuvântul de deschidere adresat partici-panţilor la acest eveniment doamnaLiuba Horvat, secretar general al UUR,iniţiatorul şi coordonatorul Simpo zio -nului Internaţional, a subliniat obiectivul major alacestuia, acela de a consolida relaţiile româno-ucrainene, iar caracterul ştiinţific, de înalt profe-sionalism este demonstrat de prezenţa cercetători-lor şi a oa menilor de ştiinţă de la universităţi deprestigiu din România şi Ucraina.

Membrii Prezidiului au evidenţiat în alocu-ţiunile lor importanţa desfăşurării acestor acti-vităţi în vederea extinderii colaborării dintrecele două ţări, România şi Ucraina, a derulăriiunor proiecte transfrontaliere, precum şi aunor schimburi de bune practici. Din prezidiua făcut parte domnul Nicolae Miroslav Pe -treţchi, deputat în Parlamentul României, pre-şedintele Uniunii Ucraine nilor din Ro mâ nia,domnul Csaba Pataki, primarul oraşuluiTăşnad, domnul Felician Pop, manager alMuzeului Judeţean Satu Mare, domnul IvanVovkanyci, decanul Facultăţii de Istorie şiRelaţii Internaţionale a Uni ver sităţii Na ţio -nale din Ujhorod, domnul Oleksandr Dobrz -hanskyi, decanul Fa cul tăţii de Istorie, Politologieşi Relaţii In ter na ţionale a Universităţii Naţionale„Iuri Fedkovyci“ din Cernăuţi, domnul Volo -dymyr An to fi ciuk, şeful Catedrei de literatură

ucrai neană a Uni ver sităţii Naţionale „Iuri Fed -kovyci“ din Cernăuţi, doamna Luminiţa ElenaTurcu, decanul Facultăţii de Litere şi Ştiin ţe aleComunicării a Universităţii „Ştefan cel Mare“ dinSuceava, domnul Miroslav Petreţchi, pre şedintelefilialei Maramureş a Uniu nii Ucrainenilor din

România, precum şi domnul Serhi Hakman, vice-prepreşedinte al Fondului de Caritate, Resurse şiIniţiative Publice din Cernăuţi.

Domnul deputat şi preşedinte al UUR, NicolaeMiroslav Petreţchi, în cuvântul de deschidere,

adresat în limba maternă ucraineană, a subliniatimportanţa acestui simpozion, care a ajuns, fărăîntrerupere, la cea de-a VIII-a ediţie, prestigiulparticipanţilor din cele două ţări, precum şi serio-

zitatea organizatorilor şi a instituţiilor partenere.Uniunea Ucrainenilor din România pune accentpe organizarea acestor activităţi, care duc la îm -bunătăţirea relaţiilor dintre ţările vecine şi le sus-ţine atât din punct de vedere financiar, cât şi prinimplicarea directă a membrilor Consiliului UUR.

Domnul decan, Ivan Vovkanyci şi-aexprimat imensa bucurie de a participa laacest eveniment, care îi apropie peoameni unii de alţii, considerând că râulTisa „ne uneşte şi nu ne desparte mai alescă suntem cu toţii cetăţeni ai Europei.Cele mai importante sunt relaţiile interu-mane, având în vedere faptul că înRomânia trăiesc ucraineni, iar în Ucrainaromâni“.

De asemenea, a dat citire mesajuluitransmis de către rectorul UniversităţiiNaţionale din Ujhorod, prof. dr. Volo dy -myr Smolanka, care a felicitat Uniu neaUcrainenilor din România pentru spriji-nul acordat în organizarea şi finanţareasimpozionului şi, implicit, în dezvoltarea

relaţiilor dintre Ucraina şi România. Le-a uratparticipanţilor succes în susţinerea lucrărilor deînaltă ţinută ştiinţifică şi în activitatea pe care odesfăşoară.

Pe parcursul a două zile lucrările simpozionu-lui s-au desfăşurat pe două secţiuni: Istorie şiIstoriografie, avându-i ca moderatori peOleksandr Dobrzhanskyi şi Serhi Hakman, celcare a asigurat oficiile de translator şi secţiu-nea Relaţii internaţionale – Antro pologie cul-turală, cu moderatori Volo dy myr Antoficiuk şiIuri Ostapeţ, avându-l ca translator pe domnulDatio Taras.

Comunicările prezentate au abordat temedin diferite domenii, cum ar fi: istorie, istorio-grafie, etnografie şi folclor, educaţie, politic-social, cultural, lingvistic, religios etc., toateurmând a fi reunite în volumul „Relaţii româ-no-ucrainene. Istorie şi contemporaneitate“,care va fi editat cu finanţarea Uniunii Ucrai -nenilor din România.Felicitări organizatorilor, partenerilor şi parti-

cipanţilor!prof. Lucia MIHOC,

inspector şcolar

Simpozionul internaţional pe tema„Relaţii româno-ucrainene. Istorie şi contemporaneitate“

Un Simpozion Internaţionalla Satu Mare

Curierul UCRAINEAN 15

(Urmare din numărul 345/346)

* * *

În vale, în mica livadă a babei, floarea deporumbar răspândeşte miros puternic şi dulceag,în latura caldă, însorită, e zumzet de albine şiviespi care vin din pădure aici la cules. Seîntâmplă să mai nimerească şi la Răţuşca în casă.Atunci înăuntru e mai vesel şi nu mai miroase acasă pustie şi a mucegai, cum se întâmplă iarna şitoamna târziu: viespile zumzăie subţirel pe subtavan, se lovesc din zbor cu zgomot de geamurisau mănâncă pe furiş pe laviţă, sub icoane, undeRăţuşca păstrează încă de la Paşte un pic decolivă dulce şi un pumn de bomboane ieftine –poate îi intră în casă vreun copil şi să aibă cu cesă-l bucure.

Uneori, Răţuşca primeşte scrisori subţirele cuştampilă triunghiulară şi mandate – întotdeaunade fix zece ruble. Fiii îi scriau că la serviciul lortotul e bine, copiii, adică nepoţii Răţuştii pe careea nu i-a văzut niciodată, cresc, iar război – mamasă nu fie îngrijorată – n-o să aibă loc curând. Lasfârşitul fiecărei scrisori, adăugau neapărat sfatulca mama să aibă grijă de ea, să meargă la prăvălienu pe şosea, ci prin luncă, să facă focul nu numaica să se usuce pereţii, ci şi pentru primenireaaerului ş.a. Iar mai departe, jos de tot, după cuvin-tele de încheiere ale fiilor, era adăugat, în ruseşte,

cu alt scris: „Dragă mamaşa! Te salutăde asemenea şi nurorile Lili şi Niusi,precum şi nepoţii Jorik şi Ghenik. Îţi

trimitem 10 ruble pentru cheltuielile dumitale zil-nice. Atât deocamdată. La revedere“.

După ce primea scrisoarea, Răţuşca îi ruga pevecini să i-o citească, o dată şi încă o dată, dupăcare se străduia să dicteze răspunsul, care, defiecare dată, începea cu aceleaşi cuvinte:

„Dragii mei copii şi nepoţii mei de aur. Văsalută cu plecăciune adâncă mama şi bunicavoastră şi vă aşteaptă să veniţi în ospeţie măcarpentru o zi, dacă chiar nu vă puteţi rupe pentrumai mult, căci tare aş vrea să-mi văd nepoţeii –doresc atât de mult că, de-aş putea, m-aş ridicasă-mi iau zborul...“

În acest loc, vecinul o întrerupea pe Hanna şio întreba cu fereală:

– Da’ cum o să-i vezi, tuşă, dacă dumneata eştinevăzătoare?...

– Păi, măcar o să-i pipăi şi o să le audglăscioarele, – surâse spre tavan bătrâna, fără săse simtă câtuşi de puţin jignită de observaţiafăcută.

Mai departe, le aducea la cunoştinţă că i s-aatri buit o pensie de la colhoz, douăzeci de ruble,şi-i ruga să nu-i mai trimită bani, căci ei o să-iajungă cei de la stat, iar ei mai bine să-şi cumperehaine călduroase pentru iarnă şi alimente „cât maibune“. La prăvălie, că vrea, că nu vrea, tre’ sămeargă pe şosea, căci lunca a fost arată şi plantatăcu puieţi de plop-negru, aşa că acum nu mai areunde să culeagă nici măcar nişte măcriş pentruciorbă. Da’ oricum, ei să nu fie îngrijoraţi: chiardacă mama se mai repede din când în când la ma -

gazin după pâine sau scrumbie, şoferii o văd dedeparte şi o ocolesc sau se opresc şi claxonează...

Şi iarăşi îi saluta cu plecăciune adâncă nunumai pe cei din familiafiului, dar şi pe colegiide serviciu, „care aucrescut fără mamă“, şiiarăşi îi ruga să vinămăcar pentru o zi, fă gă -

duind nepoţilor şter gare noi cu peş tişori, nurorilor– câte o cămaşă brodată de pe vremuri, „că acuşinu s-or mai găsi“, iar fiilor – o seară cu aer tă mâ -iat în casă, lichior şi porumbe sărate ca gustare.

După aceea, când scrisoarea fusese trimisă,Răţuşca se apuca să deretice în casă: clăteaputinica în care, după un timp, se depunea argilăroşcată din fântână, spăla fundul mirositor derăchită cu care acoperea apa, rădea masa, laviţele,scaunele, ungea cu pământ pe jos, ţinândbulgărele în mâna dreaptă, iar cu stânga pipăia peunde dăduse, ca nu cumva să rămână vreun peticuscat, ştergea cu un prosop pozele colorate,prinse pe pereţi cu ghimpi de salcâm. Numai defotografiile băieţilor încadrate cu ştergare brodateşi de icoane nu se atingea, temându-se să nu ledărâme, şi păianjenii le ţeseau liniştiţi cu pânzădeasă ca un năvod.

Totuşi, cel mai mult îndrăgea Răţuşca acea ziîn care, după socotelile ei, fiul trebuie să fi primitde-acum scrisoarea şi a pornit spre casă. Atunciea se primenea cu haine curate, încălţa cizmeofiţereşti noi, cu vârfurile boante, şi, luând câteun băţ în fiecare mână, pleca mândră la prăvăliedupă cumpărături – turtă dulce, rachiu şi magiuntare ca huma: nu se ştie de ce, ea credea că pentrunoră nu poate exista ceva mai bun ca „magiunulde fabrică“...

(Continuare în numărul următor)

traducere de Corneliu IROD

Vitrina literarăHryhir tiutiunnyk

Răţuşca

(Urmare din numărul 345/346)

***Zece camere negre, inundate de întuneric până

la refuz. Ele asediază camera mea. Închid uşa defrică, parcă, să nu iasă lumina lămpii prin cră -pături. Iată-mă singur. În jur, ţipenie de om. Elinişte şi pustiu, cu toate acestea, aud ceva dinco-lo de peretele meu. Mă deranjează. Ce-i acolo?

Aud duritatea şi forma mobilei, inundată deadâncul beznei, şi scârţâitul podelei de sub greu-tatea acesteia. Ei şi, staţi pe locurile voastre,odihniţi-vă. Nu vreau să mă gândesc la voi. Maibine mă culc. Voi stinge lampa şi eu însumi măvoi cufunda în bezna întunecată. Poate şi eu măvoi transforma într-un obiect neînsufleţit, care nusimte nimic, în „nimic”. Ar fi aşa de bine să devii„nimic” – o linişte mută, inertă. Cu toate acestea,acolo, dincolo de peretele meu, este ceva. Eu ştiucă dac-ai intra în camerele întunecate şi ai aprindechibritul, ai vedea cum toate sar la locurile lor –scaunele, canapelele, geamurile, chiar şi perva zu -rile. Cine ştie, poate ochiul meu ar reuşi să sur -prindă imaginea oamenilor palizi, inexpresivi, caacelea din goblenuri, a tuturor acelora care şi-aulăsat chipurile în oglinzi, vocile – în des chi ză turişi unghere, formele – pe saltele moi, iar um brele– pe pereţi. Cine ştie ce se întâmplă acolo, undeomul nu poate vedea.

Dar, iată! Ce prostii. Ai vrut linişte şi pustiu–, şi, acum, le ai. Dai din cap! Nu crezi în pustiu?

Parcă eu ştiu? Parcă ştiu... Oare pot să fiu sigurcă nu se va întredeschide uşa... uite aşa, puţin, cuun uşor scârţâit, şi, din întunericul necunoscut,atât de adânc şi nesfârşit, nu vor începe să iasăoamenii... toţi aceia care depozitau, în inima mea,ca în propria lor ascunzătoare, speranţele lor, fu -ria şi suferinţa sau cruzimea sângeroasă a fia -relor? Toţi aceia pe care nu-i pot ocoli, care m-auepuizat... Ce-i ciudat în faptul că ei iarăşi vor

veni?... Iată, îi şi văd. Ce mulţi sunteţi... Sunteţivoi, cei cărora li s-a scurs sângele în găuricaglonţuleţului unui soldat, iar aceştia sunteţi voi...preparate uscate; pe voi vă înveleau în saci albi,vă legănau pe frângii, după care vă aşezau îngropi prost acoperite, de unde vă scormoneau câi-nii... Mă priviţi cu dojană – aveţi dreptate. Ştiţi,odată, am citit că v-au spânzurat, pe toţi dois-prezece... Pe toţi doisprezece... şi am căscat. Iar, adoua oară, vestea despre şirul de saci albi m-aprins în timp ce mâncam o prună coaptă. Iac-aşa,ştiţi, am luat între degete o prună suculentă, mi -nu nată... şi am simţit, în gură, un gust plăcut,dulce. Vedeţi, nici măcar nu roşesc, faţa mea ealbă ca a voastră, deoarece spaima a supt dinmine tot sângele. Nu mi-a mai rămas niciun stropde sânge fierbinte, nici măcar pentru acei morţivii, printre care mergeţi, precum o fantomăsângeroasă. Treceţi! Eu am obosit.

Iar oamenii merg. După primul, al doilea şi altreilea, şi, aşa, la nesfârşit. Duşmani şi prieteni,apropiaţi şi străini – şi toţi îmi strigă, în urechi, cuurletul vieţii lor sau al morţii lor, şi toţi îşi lasă, însufletul meu, urmele tălpilor lor. Îmi voi acoperiurechile, îmi voi încuia sufletul şi voi striga: acce-sul înterzis!

...Deschid ochii şi, deodată, văd, pe geam,cerul adânc şi ramurile mesteacănului. Cântă cu -cul. Bate cu ciocănelul în clopotul mare de cris tal– cu-cu! cu-cu! – şi împrăştie liniştea prin iar bă.Îmi imaginez, dintr-odată, curtea verde –, care aşi înghiţit camera mea, – sar din pat şi strig, pringeam, la cuc: „Cu-cu... Cu-cu... Bună ziua!...“.

Ah, ce abundenţă: de cer, de soare, de verdelevesel.

Fug afară. Iar, acolo, zăngănesc lanţuri de fierşi latră nervos câinii. Câinii ciobăneşti mari, canişte urşi, sar pe picioarele din spate, iar pe ei

saltă blana lungă, lăţoasă. Mă apropii. Ei, ce-i,câine... cum te cheamă? Ei, gata, Overko... Nuaude, nu vede. Îi saltă ochii roşii, fruntea lată şilabele blănoase. Se zbate, şi nu-i poate ieşi, cutotul, din botul adânc, turbarea colţoasă, mulţu -mindu-se să arunce cu căpiţa de blană. Ei, ce-i,Overko? De ce-ţi ard ochii roşii şi topesc, în foc,laolaltă, şi spaima, şi ura? Eu nu-ţi sunt duşman şinu mi-e frică de tine. Poţi, cel mult, să-mi smulgio bucăţică din corp sau să dai drumul sângelui dingambă-mi... Ah, ce mărunţiş! Ce mărunţiş, dac-aişti... Ei, ajunge, câine, ajunge. Ce-i drept, înţeleg,lanţul... Poate eşti supărat mai mult pe el decât pemine... Din cauza lui, picioarele tale din faţă suntnevoite să apuce aerul, el te sugrumă şi-ţi alungăfuria arzătoare. Aşteaptă puţin. Imediat vei filiber. Atunci ce-mi vei face? Stai cuminte, nu teagita, până îţi dau jos lanţul... iar acum, haide.Încotro, încotro? Ha-ha! Câine prost! A închisochii, capul într-o parte, a ţâşnit dintr-o dată – şigoneşte la-ntâmplare. Sfâşie iarba cu ghearele, oîmprăştie, zburând, în urma lui, în caiere. Dar cumine cum rămâne? Ai uitat de mine?

Iar, acum, roteşte-te... roteşte-te... încă o dată...aşa. O, câine nobil: ţi-e mai dragă libertatea decâtmânia împăcată.

În timpul acesta, îmi este recomandată Pava¹,o matroană respectabilă, şi cel de-al doilea fiu alei. Este vorba de fiorosul Trepov. În timp ceOverko este pur sangvinic, năpustindu-se, la în -tâmplare, asupra oricui, de parcă înaintea ochi lorlui roşii atârnă mereu o ceaţă roz –, Trepov esteserios, chibzuit. El, cu totul şi cu totul grav, binegândit, vă va secţiona gâtlejul, iar în picioarele luiputernice, care se vor odihni pe pieptul vostru, vafi multă stimă de sine. Chiar şi când stă culcat,liniştit, şi-şi piaptănă puricii de pe burta roz, ure-chile-i retezate străjuiesc, fruntea lată cugetă, iarlimba umedă îi atârnă atât de sobru din botu-icolţos.

¹Pava – păuniţă(Continuare în numărul următor)

traducere de Mihaela HERBIL

INTERMEZZOMychailo Koţiubynskyi

16 Curierul UCRAINEAN16

Stimate Domnule Secretar General alConsiliului Europei,Stimată Doamnă Preşedinte a AdunăriiParlamentare,Stimaţi membri ai Adunării,Doamnelor şi Domnilor,

Vă rog să-mi permiteţi, înainte de toate, să ofelicit pe doamna Stella Kyriakides cu prilejul ale-gerii sale în înalta funcţie de preşedinte al AdunăriiParlamentare a Consiliului Europei.

Sunt bucuros că acest eveniment a coincis, prac-tic, cu vizita mea la Adunare. Aceasta este una din-tre acele coincidenţe simbolice care nu au loc preades. Dar când au, totuşi, loc ele sunt foarte nimeriteşi se petrec în momentul oportun. Astăzi ne aflămexact în această situaţie.

Sunt bucuros deci că pot să vă urez personalputere, energie şi succes în realizarea obiectivelorpe care şi le propune Adunarea Parlamentară aConsiliului Europei şi în apărarea principiilor pebaza cărora a fost ea fondată. Iar în această proble-mă nu pot exista compromisuri.

Cu atât mai mult, compromisuri faţă de cei careîncearcă în toate felurile să pună sub semnul în - doie lii valorile şi bazele general umane pe care seedifică şi colaborarea noastră, şi viaţa însăşi însocietăţile noastre.

Aş vrea să vă mulţumesc, de asemenea, pentruinvitaţia de a lua cuvântul în faţa Dvs. Pentru mine,aceasta este cu adevărat o mare cinste.

Ca fost coleg în Adunarea Parlamentară înţelegfoarte bine ce răspundere imensă aveţi pe umeri,mai ales, în actualele condiţii în care asistăm lamanifestarea unui populism exacerbat, la numeroa-se atacuri cibernetice, la agresiuni armate directe şila campanii informaţionale agresive.

Ca preşedinte al Ucrainei contez sincer pe spri-jinul ce îl veţi acorda statului meu în aceste condiţiiextrem de complicate în care ne-am trezit fără săvrem.

Cu trei ani şi jumătate în urmă, m-am aflat aiciîn faţa Adunării Parlamentare şi, în calitate de şefde stat, schimbam cu Dvs. opinii despre primelezile de reacţie la agresiunea Rusiei. Aş fi vrut săîncep discursul meu de astăzi cu cuvintele că agre-siunea împotriva statului meu a încetat. Că în limi-tele frontierelor Ucrainei recunoscute pe plan inter-naţional s-au încheiat acţiunile militare şi ocupareaarogantă a unei părţi a teritoriului nostru suveran.Că în Ucraina pe teritoriile eliberate, vlăguite deacţiunile celora care susţin că „noi nu ne aflămacolo“ şi de regimul de ocupaţie, viaţa paşnică îşireia treptat cursul.

Din păcate, chiar şi după mai bine de trei ani dela discursul meu în faţa Dvs., noi nu ne-am apropiatîncă de această perspectivă.

Motivul vă este bine cunoscut.Stimaţi membri ai Adunării,Oare s-a shimbat ceva, în aceşti trei ani în acţiu-

nile şi comportamentul Rusiei? Nimic...Sunt foarte recunoscător mult stimaţilor membri

ai Adunării pentru solidaritatea de care au dat dova-dă în apărarea Ucrainei de la începutul agresiuniiruse.

Poporul Ucrainei va ţine minte pentru totdeauna

faptul că prietenii noştri i-au întins o mână de ajutorîn cel mai dificil moment al istoriei noastre...

Doamnelor şi domnilor,Vă rog să-mi permiteţi să mă întorc la întrebarea

dacă s-a schimbat ceva în Ucraina în cei trei anicare au trecut de la precedentul meu discurs?

Da, s-a schimbat.Ucraina a înregistrat un progres substanţial în

realizarea programului de prefaceri interne. Înciuda provocărilor existenţiale ale agresiunii ruse.

Anul acesta, marcăm 20 de ani de la intrarea învigoare pentru Ucraina a Convenţiei europene pen-tru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fun-damentale.

Ucraina respectă obligaţiile sale ca ţară membrăa Consiliului Europei, apropiindu-şi legislaţia,instituţiile şi practicile de standardele ConsiliuluiEuropei în sfera drepturilor omului, a supremaţieilegii şi democraţiei.

Ratificarea în Parlamentul nostru a Protocoa le -lor 15 şi 16 la Convenţie constituie încă o cărămidăpusă la temelia apărării dreptului. Vreau să mulţu-mesc în mod special Consiliului Europei, inclusivAdunării Parlamentare pentru că susţine procesulde reforme în Ucraina. Dimensiunea reformelorcare sunt promovate, astăzi, în Ucraina este destulde vastă. Începând cu reformele financiară şi ban-cară fără precedent în cadrul căreia am curăţat sec-torul bancar şi terminând cu descentralizarea carepermite transferarea mai multor atribuţii şi resursefinanciare către autorităţile locale. Privind în urmăla realizările Ucrainei, sunt extrem de mulţumit căPlanul de acţiuni al Consiliului Europei pe 2015-2017 pentru Ucraina a devenit o istorie a succesuluinostru comun.

Progresul înrgistrat este rezultatul comun alUcrainei şi Consiliului Europei.

Sperăm că noul Plan de acţiuni pe 2018-2021 acărui elaborare se află în fază finală la ConsiliulEuropei va fi mai ambiţios şi de mai mare succes.Noi îl considerăm drept un instrument de continua-re a reformelor, căci pentru noi frontul prefacerilorinterne nu este mai puţin important decât frontulrusesc.

Aici nu mă pot opri doar la măsurile anticorup-ţie luate de Ucraina. Noi am introdus mecanismeanticorupţie care au început să dea rezultate. Am învedere Biroul Naţional Anticorupţie, Procuraturaspecializată anticorupţie, Agenţia naţională în pro-bleme de prevenire a corupţiei. Acest sistem dărezultate pozitive, am început să auzim tot mai desde dosare penale răsunătoare.

Totuşi, lupta împotriva corupţiei nu înseamnădoar urmărire penală. Mult mai importantă este,probabil, crearea unui sistem eficient de prevenirea acestei maladii care a devorat Ucraina în toţiaceşti ani ai independenţei.

Unul dintre instrumentele eficiente de combate-re a corupţiei îl constituie introducerea declaraţieielectronice de active, venituri, cheltuieli şi obligaţiifinanciare pentru funcţionarii de stat. Această ini-ţiativă a guvernului este, probabil, cea mai ambi-ţioasă din lume din punctul de vedere al transparen-ţei şi justificării în faţa societăţii şi a alegătorilor.

O atenţie deosebită este acordată dereglementă-rii şi minimalizării influenţei funcţionarilor, în spe-

cial prin folosirea unor tehnologii avansate.Un exemplu elocvent de succes îl constituie

aplicarea platformei electronice Prozarro care esteun sistem complet nou şi absolut transparent deachiziţii publice. A fost aprobată, de asemenea,strategia de comunicare în sfera prevenirii şi com-baterii corupţiei. Acest lucru face posibilă dezvolta-rea culturii anticorupţie în societate.

Se poate pune, deci, în mod justificat întrebareadacă paharul anticorupţie este pe jumătate gol saupe jumătate plin. Răspunsul meu este următorul:deocamdată este umplut exact pe jumătate.Următoarea prioritate strategică este dezvoltareaverigii judecătoreşti a puterii, refacerea încrederiisocietăţii în justiţie.

Sunt sincer îndatorat Consiliului Europei pentrususţinerea permanentă a acestei reforme extrem deimportante pe care am început-o împreună în 2014.

Cu consursul şi sprijinul Comisiei de la Veneţia,în 2016 au fost adoptate modificări la ConstituţiaUcrainei privind justiţia. Au fost aprobate legi noiprivind organizarea judecătorească, ConsiliulSuperior al Magistraturii, Curtea Constituţională,noi coduri de procedură. Şi toate acestea în maipuţin de trei ani!

După cum a menţionat Comisia de la Veneţia înrecenta expertiză „această reformă are ca scop clarreconstruirea sistemului ucrainean de justiţie încoformitate cu standardele europene şi asigurareasupremaţiei legii în Ucraina“...

Aş dori să atrag atenţia asupra unei politizăriexcesive a Legii învăţământului.

Poziţia mea legată de învăţământ este clară:calitatea învăţământului defineşte viitorul şi securi-tatea fiecărui stat, iar noi nu putem păstra acestdomeniu nereformat.

Legea adoptată este nu numai o parte a reformeieducaţiei, ci şi o lege a posibilităţilor egale pentrutoţi participanţii la procesul educativ.

Subliniez în mod special: al posiblităţilor egalepentru toţi elevii! Indiferent de originea lor, delocul în care locuiesc, de naţionalitate.

Este inadmisibil ca copiii care aparţin uneiminorităţi din Ucraina să nu aibă cunoştinţe cores-punzătoare de limbă ucraineană care le sunt nece-sare pentru continuarea studiilor în universităţi,pentru dezvoltarea carierei şi pentru a se realiza înUcraina. Legea îndreaptă această situaţie. RadaSupremă a avut în vedere întărirea învăţării limbiiucrainene în fază preşcolară şi în învăţământul pri-mar pentru ca mai târziu să se treacă la învăţămân-tul în limba de stat. Cu condiţia de a nu se renunţala învăţarea limbii materne la nivelul necesar.

Amintesc că în Carta Europeană a LimbilorRegionale sau Minoritare, adoptată la Strasbourgîn noiembrie 1992 se arată că toate obligaţiile faţăde minorităţile naţionale trebuie să se îndeplineascăfără a afecta predarea limbii (a limbilor) oficiale astatului“. Sunt convins că prevederile acestei Cartetrebuie să le respecte toţi semnatarii ei. Vreau sădau asigurări că noi vom garanta drepturile lingvis-tice în conformitate cu legislaţia naţională şi obli-gaţiile şi standardele internaţionale, inclusiv drep-tul de a învăţa în limba maternă. Dar, învăţând şilimba de stat – ucraineana.

UCRAINA - mai aproapePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

Discursul preşedintelui Ucrainei rostit la şedinţa în plen a Adunării Parlamentare

a Consiliului Europei (extrase)