Hidrografia

Factorii care influenteaza reteaua hidrografica sunt:- Relieful prin dezvoltarea in trepte concentrice- Alcatuirea geologica a favorizat acumularea de panze freatice la adancimi diferite si a determinat o

compozitie chimica a apei variabila- Clima, prin variatia temperaturii si precipitatiilor in timpul anului care influenteaza debitul raurilor- Omul prin lucrarile ce le efectueaza – amenajari hidroelectrice, indiguiri, sisteme de irigatii etc

Caracteristicile retelei hidrografice:- este convergenta in interior si divergenta(ca spitele unei roti) in exterior- exista mai multe generatii de rauri: unele cu izvoare in Carpati, altele in dealuri(Barlad, Jijia, Vedea)

sau in campie(Calmatui, Colentina, Teleorman)- bazinele hidrografice au marimi diferite

Reteaua de rauri

Grupa de Vest- colectata de Tisa Tisa cu afluentii: Viseu si Iza Somes cu Somesul Mare(Muntii Rodnei) si Somesul Mic(Muntii Bihor) Barcau(Muntii Plopis) Crisul Repede (Muntii Vladeasa) Crisul Negru (Muntii Bihor) Crisul Alb (Muntii Bihor) Mures (Hasmasu Mare) – afl. pe partea dreapta – Aries si Ampoi

- afl. pe partea stanga- Tarnava Mica, Tarnava Mare, Sebes, Strei Bega(Muntii Poiana Rusca)- canalizata in regiunea de campie pe 114 km

Grupa de Sud – colector – Dunarea Timis (Muntii Semenic ) cu afl. pe partea dreapta – Bistra Barzava Caras Nera (Muntii Semenic) Cerna (Muntii Godeanu) Jiu (Muntii Retezat) – cu afl. pe partea dreapta= Motru

- afl. pe partea stanga: Jiul de Est, Gilort Olt (Muntii Hasmasu Mare) – cu afl. pe partea dreapta: Cibin cu Sadu, Lotru, Oltet

- cu afl. pe partea stanga: Raul Negru, Timis, Topolog Vedea(Pod.Getic) cu afl. pe partea stanga-Teleorman Arges (Muntii Fagaras) cu afl. pe partea stanga: Dambovita(Muntii Fagaras) Ialomita (Muntii Bucegi) cu afl pe partea stanga: Prahova cu afl. Doftana si Teleajen Calmatui(Campia Romana)

Grupa de Est Siret cu afluentii:

- pe partea dreapta: Suceava(Obcina Mestecanis), Moldova(Obcina Mestecanis)cu afl. Moldovita si Neamt, Bistrita(Muntii Rodnei) cu afl.Bicaz, Trotus(Muntii Ciucului) cu afl.Oituz,Putna(Muntii Vrancei), Buzau(Muntii Ciucas) cu afl. Basca Mare si Basca Mica

- pe partea stanga:Barlad(Podisul Barladului) Prut cu afluentul Jijia cu afl. Bahlui

Grupa de Sud-Est (rauri dobrogene) – rauri care se varsa in limanurile si lagunele de pe tarmul Marii. Telita(Lacul Babadag) Taita(Lacul Babadag) Slava Casimcea(Lacul Tasaul)

Lacurile

- exista peste 3400 de lacuri=1%din suprafata tariiGrupa nordica a Carpatilor Orientali:

lacuri glaciare: Lala si Buhaescu in Muntii Rodnei lacuri in masive de sare: Costiui si Ocna Sugatag in Depresiunea Maramures

Grupa centrala a Carpatilor Orientali: lac de baraj natural(format in urma unui cutremur de pamant)- lacul Rosu de pe Bicaz lacul de acumulare :Izvorul Muntelui de pe Bistrita lacul vulcanic Sfanta Ana din craterul Masivului Ciomatu

Grupa Sudica a Carpatilor Orientali lacurile de acumulare : Siriu pe Buzau, Paltinu pe Doftana

Grupa Muntilor Bucegi: lacurile de acumulare: Bolboci, Dobresti si Moroeni pe Ialomita

Grupa Muntilor Fagaras lacul de acumulare Vidraru pe Arges lacurile glaciare: Capra, Urlea, Balea, Podragu in Muntii Fagaras

Grupa Muntilor Parang lacul de acumulare Vidra de pe Lotru lacul glaciar Galcescu din Muntii Parang

Grupa Muntilor Retezat: lacurile glaciare Bucura(cel mai intins dintre lacurile glaciare) si Zanoaga(cel mai adanc dintre lacurile

glaciare) situate in Muntii RatezatGrupa Muntilor Banatului

lacul de acumulare Trei Ape pe Timis in Muntii Semenic lacul de acumulare Portile de Fier I pe Dunare

Grupa Muntilor Apuseni lacurile de acumulare Marisel,Tarnita si Fantanele situate pe Somesul Mic lacurile in depresiuni carstice:Varasoaia si Ighiu

Depresiunea Colinara a Transilvaniei lacuri in foste ocne de sare: Ocna Sibiu, Ocna Dej, Turda, Ocna Mures, Lacul Ursu de la Sovata iazuri (lacuri de baraj artificial construite pentru a fi folosite in irigati,la adapatul vitelor, pentru peste)

Subcarpatii Mioldovei lacuri de acumulare pe Bistrita

Subcarpatii Curburii: lacuri in masive de sare: Telega si Slanic lacuri de acumulare pe Ialomita

Subcarpatii Getici lac in masive de sare: Ocnele Mari

Podisul Mehedinti lacuri in depresiuni carstice: Zaton si Ponoare

Podisul Moldovei iazuri in Campia Moldovei dintre care cel mai intins este Lacul Dracsani lacul de acumulare Stanca - Costesti pe Prut

Podisul Getic: lacuri de acumulare pe Arges si pe Olt

Podisul Dobrogei limane fluviatile: Oltina limane fluvio-maritime: Mangalia, Techirghiol, Tasaul, Babadag lagune maritime: Complexul Lagunar Razim cu lacurile Razim, Golovita, Zmeica si Sinoe; Laguna Siutghiol

Delta Dunarii: lacurile Lumina, Fortuna, Matita, Gorgova, Puiu, Puiulet, Rosu, Rosulet

Campia de Vest iazuri

Campia Romana limane fluviale: Mostistea(creat de Dunare); Snagov si Caldarusani(creat de Ialomita), Balta Alba(creat

de Buzau) lacuri sarate: Amara in Campia Baraganului(langa Ialomita) si Lacul Sarat langa Braila lacuri de baraj artificial(iazuri) : lacurile: Colentina, Baneasa, Herastrau, Tei, Pantelimon baltile din Lunca Dunarii Lacul Portile de Fier II (pe Dunăre)

Laguna maritima= lacul format in urma bararii cu nisip adus de curentii marini a unui fost golf al Marii Negre. = Complexul Lagunar Razim(care mai pastreaza o legatura cu marea- Gura Portitei) = Laguna Siutghiol

Limanul fluviatil= lacul format in urma bararii cu aluviuni a unui afluent de catre raul colector = Mostistea, Oltina, Snagov, Caldarusani, Balta Alba

Limanul fluvio-maritim= lacul format prin bararea cu nisip adus de curentii marini a unui rau ce se varsa in mare: Tasaul, Babadag, Techirghiol, Mangalia

Lacurile sunt de doua feluri dupa modul de formare:- lacuri formate natural: lacurile glaciare, vulcanice, de baraj natural (lacul Rosu, limanele fluviale,

limanele fluvio-maritime, lagunele) lacurile din crovuri(lacuri sărate), lacurile din depresiunile carstice, lacurile din fostele ocne de sare

- lacuri antropice, create de om: lacurile hidroenergetice(de acumulare), iazurile, lacurile de agrement

Izvoarele minerale

bogate in saruri(bicarbonatate, sulfuroase, iodurate)- in Carpati si Subcarpati izvoare termale (30o C)- la contactul Campiei Romane cu Dealurile de Vest- Baile Felix, 1 Mai si Baile

Herculane situate in Culoarul Timis-Cerna

Marea NeagraPozitia geografica

este situate in SE Europei, la contactul cu Asia legatura cu Marea Mediterana : prin Stramtoarea Bosfor, Marea Marmara, Stramtoarea Dardanele este strabatuta de paralela de 45o latit nordica este o mare de tip continental, inconjurata din toate partile de uscat este un rest din Marea Tetys, marea care despartea in trecutul indepartat, Europa de Africa

Vecini(tari riverane)- Romania, Ucraina, Rusia, Georgia, Turcia, BulgariaSuprafata: 413.490km2 (aproximativ de doua ori cat suprafata Romaniei)Tarmurile: - are putine insule, peninsule, golfuri: Golful Odessa, Pen.Crimeea, Marea Azov, Insula Serpilor, Insulele Sacalin

- la N si NE- tarm jos; in Sud si SE= tarm inalt

Relieful este alcatuit din: platforma continentala care este mai extinsa in N si NV povarrnisul continental fundul marii (- 2245m)

Clima – temperat continentala in nord- Subtropicala in sud- Furtuni frecvente

Fluviile care se varsa in Marea Neagra sunt: Dunarea, Nistru, Nipru, Don

Miscarile apei Valurile (generate de vanturi) Nu are maree deoarece este o mare de tip continental Curentii marini cauzati de vanturile de NE, care se formeaza in doua circuite Curenti compensatori: de suprafata ce transporta apa dulce din Marea Neagra catre Marea Mediterana Curentii compensatori de adancime ce transporta apa sarata din Marea Mediterana spre Marea Neagra Lipsesc curentii verticali care ar trebui sa amestece apele.Astfel, apa in Marea Neagra este organizata

pe doua nivele:- nivelul superior- 180, 200m ( cu o salinitate de 18 la mie) care permite prezenta vietuitoarelor- nivelul inferior –( cu o salinitate de 22 la mie) care are o concentratie mare de hidrogen

sulfurat(H2S), gaz otravitor rezultat din descompunerea plantelor si animalelor moarte; in acest nivel nu traiesc decat bacterii anaerobe

Vietuitoarele din Marea Neagra:alge, midii, stridii, meduze, scrumbii, stavrizi, chefali, calcani, sturioni(morunul, nisetrul, cega, pastruga) care isi dep[un icrele in Dunare – in nivelul superior

Dunarea

In Europa: Izvoraste din Muntii Padurea Neagra, din partea de sud-vest a Germaniei Are o lungime de 2860 km Este al doilea fluviu ca lungime si debit din Europa(dupa Volga) Strabate continentul de la vest la est Trece prin zece tari (Germania,Austria,Slovacia,Ungaria,Croatia,Iugosslavia,Roamania,Bulgaria, Republica Moldova,Ucraina) si patru capitale: Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad

In Romania: 1075 km(38%din lungimea fluviului) Aduna aproape toata reteaua hidrografica a tarii noastre cu exceptia a catorva rauri din Dobrogea Transporta 65mil tone aluviuni anual Principala artera de comunicatie cu Europa Centrala si Marea Nordului(portul Rotterdam) prin Canalul

Dunare-Main-Rhin 14 orase situate de-a lungul ei Principala sursa de irigatii Importanta zona piscicola Importanta resursa energetica

Sectoarele Dunarii:1. Sectorul Bazias-Portile de Fier – numit Defileul Dunarii- debitul la intrarea in tara este de 5560m3 /sec- in zona de defileu primeste afluentii Nera si Cerna- se desfasoara in sudul Muntilor Banatului si al Podisului Mehedinti- valea este ingusta; sectorul din dreptul muntilor Almajului poarta denumirea de “Cazane”- navigatia era dificila din cauza stancilor din albie si a vartejurilor; pentru a se inlatura aceste neajunsuri

a fost construit sistemul energetic si de navigatie(cu ecluze), Portile de Fier I2. Sectorul Portile de Fier-Calarasi- primeste afluentii Jiu, Olt, Vedea, Arges

- se desfasoara in sudul Campiei Romane- Complexul hidroenergetic portile de Fier II (Ostrovul Mare)

- valea are latime mare, lunca este larga, in trecut cu lacuri extinse legate de Dunare prin brate secundare.In prezent sunt desecate sau indiguite

3. Sectorul Calarasi-Braila(“Baltile Dunarii”)- se compune din “Balta ialomitei” inchisa intre bratele Dunare si Borcea si “Insula Mare a Brailei” inchisa

intre bratele Dunarea Veche si Cremenea- primeste afluentii Ialomita, Calmatui

- zona era ocupata in trecut de numeroase balti, mlastini si lacuri care au fost indiguite, desecate si transformate in terenurii agricole

4. Sectorul Braila –Marea Neagra (Dunarea maritima) - se intinde de la Braila pana la varsarea in mare- primeste afluentii Siret si Prut- la Patlageanca are un debit de 6470m3/sec- de la Galati pana la Patlageanca, Dunarea curge pe un singur brat; la Patlageanca se desparte in

bratele Chilia si Tulcea, iar mai in aval de orasul Tulcea, bratul Tulcea se desparte in Sulina si SF.Gheorghe

- bratele Chilia(60% din volumul apelor), Sulina(18% din volumul apelor), Sf.Gheorghe(22% din volumul apelor) contureaza spatiul Deltei; sunt prezente de asemenea numeroase brate secundare

- Sulina=navigabil