hepatitele virale (primare) acute la copii
TRANSCRIPT
Hepatitele virale (primare) acute la copii
Hepatitele virale reprezintă un grup de maladii infecţioase,
antroponoze, cauzate de diferite virusuri hepatotrope cu diferit
mecanism de transmitere
Tipurile de hepatite virale
• La moment sunt cunoscute virusurile hepatitice A, B, C, D, E, F, G, TTV şi SeN-V
• Majoritatea din ele au mecanism de transmitere predominant parenteral
• Hepatita virală A şi E au mecanism de transmitere predominant fecal-oral
Clasificarea clinică a hepatitelor virale
După etiologie: A, B, C, D, E, F, G, TTV şi SeN-Virusuri
După formă:
I. Tipică1. Icterică
A . Cu sindromul de colestază
B. Colestatică
II. Atipică
1. Anicterică
A. Frustă
B. Subclinică
C. Inaparentă
D. Portaj
După severitate:
1. Uşoră
2. Moderată
3. Severă
4. Foarte severă
(fulminantă, necroza hepatică acută)
După evoluţie:
1. Acută (până la 3 luni)
2. Trenantă (4-6 luni)
3. Cronică (cu grad se activitate)A. Activitatea absentă
B. Activitatea minimă
C. Activitatea moderată
D. Activitatea severă
4. Ciroză hepatică de etiologie virală
A. Micronodulară
B. Macronodulară
C. Mixtă
5. Carcinom hepatic
Hepatita acută virală de tip A (HVA) este o boală infecţioasă contagioasă, produsă de virusul hepatitei A, manifestată clinic prin fenomene generale infecţioase, hepatice şi digestive însoţite sau nu de icter, cu evoluţie autolimitantă cel mai des benignă, fără cronicizare.
HEPATITA VIRALĂ A (HVA)
• Agentul etiologic virusul hepatitei A (VHA)• VHA conţine ARN şi face parte din Familia
Picornavirus• Există un singur serotip la nivel mondial• Modul de transmitere predominant fecal – oral• Perioada de incubaţie - 15-50 zile (30 zile)• Circa 80 % din cazuri sunt asimptomatice• Nu evoluează în forme cronice• Anticorpii (anti-HAV IgG) care apar în urma
infecţiei conferiră o imunitate protectivă pentru toată viaţa
EPIDEMIOLOGIA
Hepatita virală A se manifista: sporadic, sub forma de epidemii şi endemo-epidemic
Frecvent se îmbolnăvesc copiii >70%
Vârsta mai afectată – copii de la 3-10 ani
Sugarii aproape ca nu se îmbolnăvesc (f.rar)
Sursa de infecţie – bolnavul cu forme icterice cu infecţii asimptomatice
Transmiterea: fecal – orală
Calea de transmitere: contact direct –habitual, alimentar, hidric
Sezon: toamna – iarna
Imunitatea – pe viaţă
PATOGENIA HVA
• Infectarea cu VHA pe cale orală şi pătrunderea în ficat prin vena portae
• Pătrunderea virusului HVA în hepatociţi şi replicarea lui
• Leziuni hepatice cu mărirea permiabilităţii membranei hepatocitelor
• Sindromul de citoliză
• Viremie scurtă
• Formarea complexelor imune
• Apariţia precoce de anticorpi anti-HAV (IgM şi IgG)
• Eliminarea virusului HVA şi autoantigenelor
• Însănătosirea cu regenerarea ţesutului hepatic în 8-12 săptămâni (rar 6-8 luni)
ÎN HV SUNT 4 PERIOADE CLINICE
Forme tipice:
Preicteric Icteric Posticteric De convalescenţă
Forme atipice:
• Prodromală
• De stare
• De declin
• De convalescenţă
PERIOADA DE INCUBAŢIE:
• HVA – 15 - 50 zile (25-30)
• HVE - 14- 60 zile
• HVB – 48-180 zile (3-4 luni)
• HVC - 26-40 zile (6-8 săptămâni)
• HVD – 50-120-180 zile (3-4 luni)
HEPATITA VIRALĂtip A
Tipica
5-10%
Icterică
Atipica
90-95%
AnictericăFrustă Subclinică Inaparentă
EVOLUŢIA HVA
• Forme uşoare (>50%)
• Forme medii (35%)
• Forme grave (1-3%)
• Forme fulminante (în exclusivitate)
• Insănătoşire completă
• Evoluţie trenantă
• Cronicizare – nu este
Hepatita virală A la copil
Perioada preicterică (de prodrom)
durată scurtă – 2-5 zile
Anamneza epidemiologică caracteristicăDebut acut (~80%) “pseudogripal”
Manifestări clinice HAV Febră 38-390C Mialgii Catar respirator superior Sindrom astenovegetativ Sindrom dispeptic (inapetenţă, greţuri, vărsături,
modificări ale sensibilităţii gustative şi olfactive) Sindrom dolor (durere în hipocondru drept, abdominale
fără localizare concretă, sub formă de accese) Hepatomegalie Urini hipercrome (la sfârşitul perioadei preicterice) Scaune acolice (la sfârşitul perioadei preicterice)
Date paraclinice
• Transaminezemia (ALAT, ASAT; ş.a.)
• Urobilină în urină, apoi colourie
• Proba cu timol crescută
• Markerii serologici anticorpi anti-HAV IgM şi ARN-HAV prin PCR (reacţia de polimerizare în lanţ).
Hepatita virală A la copilperioada icterică durata – 2-4 săptămâni
• Anamneza epidemiologică caracteristică (contact, sezon, vârstă)
• Apariţia icterului care creşte repede- 1-2 zile (icterul sclerelor, tegumentelor, mucoasei cavităţii bucale) se menţine 7-14 zile
• Starea generală odată cu apariţia icterului se ameliorează
• Temperatura corporală normală
• Hepatomegalia – 96-100% (mai accentuată ca la adulţi)
• Splenomegalia – 15-30% (mai des întâlnită ca la adulţi)
• Urini hipercrome
• Fecale acolice
Date de laborator
• Hiperfermentemie
• Hiperbilirubinemie (fracţia conjugată)
• Fracţia cu timol crescută
• Markerii serologici anti-HAV IgM şi ARN-VHA prin PCR
Hepatita acută A la copilperioada de convalescenţă durează – 2-3 luni
• Acuze nu sunt• Starea generală satisfăcătoare• Ficatul se micşorează• Probele hepatice se normalizează• Proba cu timol rămâne la valori crescute• Markerii serologici: anti HAV IgG• La o parte din bolnavi se determină:
SlăbiciuniDureri abdominaleFicat măritDisproteinemieMărirea ALAT, ASAT
Manifestările clinice în hepatita virală A la copii conform gravitaţii bolii
Criteriile Forma uşoară Forma medie Forma gravă
Sindromul toxic Slab pronunţatModerat Foarte pronunţat, cu
apariţia icterului poate să progreseze
Sindromul digestiv Slab pronunţat ModeratFoarte pronunţat, cu apariţia icterului poate spori
Icterul
ModeratDe la moderat pînă la pronunţat
Foarte pronunţat
HepatomegaliaModerată, la palpare elastic, sensibil
Pînă la 5 cm sub de rebordul costal, dur-elastic, dureros moderat
Foarte pronunţată (se asociază cu splenomegalie), dură, foarte dureroasă
Sindromul hemoragicAbsent
Absent
Erupţii hemoragice, hemoragii nazale, echimoze pe piele, etc
Manifestările clinice şi paraclinice ale formei colestatice în hepatita virală A la copii
Criteriile clinice
• Icter intens şi persistent (30-40 zile şi mai mult)• Prurit• Semne de intoxicaţie slab pronunţate sau
moderate• Subfebrilitate • Hepatomegalie moderată• Urini hipercrome• Scaune acolice
Manifestările clinice şi paraclinice ale formei
colestatice în hepatita virală A la copii Criteriile paraclinice
• Bilirubina comună – crescută considerabil, preponderent pe contul fracţiei conjugate
• ALAT, ASAT moderat crescute
• Colesterolul, fosfataza alcalină şi B-lipoproteidele - valori crescute
Diagnosticul diferenţial
Perioada preicterică:
• IRV• Apendicita• Colecistita• Pancreatita• Toxiinfecţia alimentară • Helmintiaze
Diagnosticul diferenţial
Perioada icterică: Hepatită virală secundară (mononucleoză infecţioasă,
enterovirală, infecţia cu citomegalovirusuri Hepatită bacteriană secundară (leptospiroza, febra tifoidă,
sepsis) Hepatită în helmintiaze Hepatită toxică Colecistită Angiocolecistită Icter mecanic (atrezia căilor biliare) Boală hemolitică a nou-născutului Hepatită congenitală
Volumul examinărilor în hepatitele virale
1. Analiza biochimică a sângelui
2. Markerii serologici ai HV
3. USG organelor interne
4. Hemoleucograma
5. Urinograma
Analiza biochimică a sângelui
• Bilirubina fracţionată• Activitatea ALAT• Activitatea ASAT• Indicile cu protrombină• Proba cu timol• Fosfataza alcalină• Colesterolul
Forme atipice în hepatitele viraleForma anicterică (40-50% în epidemii cu HVA)
Durata 1-2 săptămâni
Tabloul clinic este similar cu perioada preicterică în HV Debut acut Febră moderată Astenie, slăbiciuni Tulburări digestive (anorexie, vome, greţuri) Hepatomegalie dureroasă Hipercromie urinară discretă Creşterea enzimelor hepatice serice: ALAT, ASAT Testul cu timol valori crescute Prezenţa markerilor HV
Forme atipice în hepatitele viraleForma frustă
• Semne clinice slab pronunţate• Icter slab pronunţat al pielii, sclerelor şi
mucoaselor (câteva zile)• Subfebrilitate• Hepatomegalie moderată• Hipercromie urinară, scaune acolice• Bilirubinemie moderată• ALAT, ASAT cu valori crescute• Prezenţa markerilor HV
Forme atipice în hepatitele viraleForma inaparentă
• Lipsa simptomelor clinice• Valori crescute ale ALAT, ASAT, probei cu timol• Prezenţa markerilor HV
Hepatita virală E – maladie acută infecţioasă provocată de virusul cu ARN
• Mecanismul de tramsmitere – digestiv (fecal oral)• Predomină în formă de epidemii în ţările din
ASIA: India, Pakistan, China Africa: Egipt, Sudan, Etiologia America Centrală: Mexic
• Se mai poate manifesta şi sun formă de epidemii hidrice
• Se îmbolnăvesc frecvent adolescenţi şi adulţii (15-40 ani)
• Predomină forme anicterice
• Perioada preicterică (7-10 zile) cu manifestări clinice:ArtralgiiSindrom asteno-vegetativDiareic
• Adată cu apariţia icterului starea nu se ameliorează
• Hepatomegalie – fără splemomegalie
• Evoluţie uşoară cu însănătoşire fără cronicizare
• Se măreşte ALAT – moderat
• La gravide- forme grave şi fulminante cu letalitate sporită
• În ser se depistează anati-HEV Ig M
• În debutul bolii – ARN-HVE