Harta teoriilor politice

Axa drepturilor/libertatilor – 10 intrebari

Axa viziunii economice – 10 intrebari

100

50

0 10

0

50

Socialisti

Liberali-democrati(liberali egalitarieni)

Libertarieni

Anarhism de dreapta sau stanga

Comunisti

Ex. Olanda

Axa problemelor economice

Axa libertatilor/drepturilor

Stat mare

Stat mic

Ex. Hong-Kong

Conservatori

PartidulDemocrat

PNL

PartidulRepublican

PSDDrepturipozitive(implicaobligatii –Libertatea de a…)

Drepturinegative (drepturileimplica non-interventia –Libertatea de a nu fi…)

J. RAWLS R. NOZICK

K. MARX E. BURK

Declaratia Universala a Drepturilor Omului

• ONU, 1948

• contine 30 de articole cu principalele drepturi ale fiintei umane. Pe scurt>1. Toate fiintele umane se nasc libere si egale. Fiecare are propriile ganduri si idei. Totitrebuie sa fim tratati in mod egal.

2. Nu discrimina. Aceste drepturi apartin tuturor, indiferent de diferentele dintre noi.

3. Dreptul la viata. Toti avem dreptul la viata si sa traim in libertate si siguranta

4. NU sclaviei – trecute sau prezente. Nimeni nu are dreptul sa ne faca sclavi. Si nu putem sa facem pe nimeni sclavul nostru.

5. Nu TORTURII. Nimeni nu are dreptul sa ne raneasca sau sa ne tortureze.

• 6. Avem drepturi oriunde ne-am duce. Sunt o persoana la fel ca tine!

• 7. Suntem cu totii egali in fata legii. Legea este aceeasi pentru toata lumea. Trebuie sa ne trateze pe toti in mod drept, egal.

• 8. Drepturile omuluii sunt protejate de Lege. Cu totii putem sa apelam la lege atunci cand nu suntem tratati corect.

• 9. Nimeni nu poate fi inchis pe nedrept. Nimeni nu are dreptul sa ne trimitain inchisoare fara un motiv bun si sa ne tina acolo sau sa ne trimita in exil, departe de tara noastra.

• 10. Avem dreptul la un proces echitabil. Daca suntem judecati intr-un process, acesta trebuie sa fie public. Cei care ne judeca nu trebuie sa lase pe nimeni sa le spuna ce sa faca.

• 11. Esti intotdeauna nevinovat pana la proba contrarie. Nimeni nu poate fi condamnat ca a facut ceva pana cand nu este dovedit. Cand oamenii spun ca am facut un lucru rau, avem dreptul sa le aratam ca nu este adevarat.

• 12. Dreptul la intimitate. Nimeni nu ar trebui sa incerce sa ne prejudicieze bunulnume. Nimeni nu are dreptul sa vina in casa noastra, sa ne deschida scrisorile sausa ne deranjeze pe noi si familia noastra fara un motiv bun.

• 13. Libertatea de a ne muta. Avem cu totii dreptul de a merge oriunde vrem in propria tara si de a calatori dupa cum ne dorim.

• 14. Dreptul de a cauta un Loc sigur in care sa traiesti. Daca ne este frica sa nu fimtratati rau in propria tara, avem cu totii dreptul de a cauta azil in alta tara.

• 15. Dreptul la o nationalitate. Avem cu totii dreptul de a apartine unei tari.

16. Casatoria si familia. Fiecare adult are dreptul de a se casatori si de a avea o familie daca vrea acest lucru. Barbatii si femeile au aceleasi drepturi cand suntcasatoriti si cand sunt divortati.

17. Dreptul de a detine lucruri. Fiecare are dreptul de a detine lucruri sau de a le impartasi. Nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de proprietatea sa.

18. Libertatea Gandirii. Avem dreptul sa credem in ce vrem sa credem, sa avem o religie sau sa o schimbam daca vrem.

19. Libertatea exprimarii. Avem dreptul de a lua hotarari, de a gandi ce vrem, de a spune ce gandim si de a ne impartasi ideile cu alti oameni.

20. Dreptul la libertatea de intrunire. Avem dreptul de a ne intalni cu prieteniinostri si de a munci impreuna in pace pentru a ne apara drepturile. Nimeni nu ne poate obliga sa aderam la un grup daca nu vrem.

21. Dreptul la democratie. Avem cu totii dreptul de a lua parte la conducereatreburilor publice ale tarii in care traim. Fiecarui adult trebuie sa i se permita sa isialeaga proprii lideri.

22. Siguranta sociala. Avem cu toti dreptul la o locuinta, la medicamente, educatie, ingrijirea copiilor, suficienti bani incat sa putem trai si ajutor medical daca suntembolnavi sau batrani.

23. Drepturile celor care muncesc. Fiecare adult are dreptul sa aiba un job si un salariu corect pentru munca pe care o depune. Fiecare are dreptul de a se alaturaunui sindicat.

24. Dreptul de a ne juca. Avem cu totii dreptul de a ne odihni dupa munca si de a ne relaxa.

25. Mancare si adapost pentru toti. Avem cu totii dreptul la o viata buna. Mame sicopii, batrani, cei care nu sunt angajati sau cei care sufera de un handicap. Totioamenii au dreptul la servicii de ingrijire.

26. Dreptul la invatatura. Educatia este un drept. Invatamantul elementar si general artrebui sa fie gratuit. El trebuie sa promoveze intelegerea, toleranta, prietenia intre toatepopoarele si toate grupurile rasiale sau religioase, precum si dezvoltarea activitatiiOrganizatiei Natiunilor Unite pentru mentinerea pacii. Parintii au dreptul de prioritate in alegerea felului de invatamint pentru copiii lor minori.

27. Copyright. Copyright-ul este o lege speciala care protejeaza scrierile si creatiile artisticeale unei persoane; ceilalti nu pot face copii fara permisiune. Avem cu totii dreptul la propriul stil de viata si sa ne bucuram de lucrurile bune pe care arta, stiinta si invatatura le aduc.

28. O lume dreapta si libera. Trebuie sa existe o oranduiala sociala si internationala astfelincat sa ne putem bucura de drepturi si libertati in propria tara si in intreaga lume.

29. Responsabilitate. Avem o datorie fata de alti oameni si trebuie sa le protejam drepturilesi libertatile.

30. Nimeni nu poate sa iti ia drepturile tale umane.

(versiune adaptata si simplificata a Declaratiei Universale a Drepturilor Omului - Youth For Human Rights International)

Interpretarea drepturilor

• Interpretare pozitiva implica obligatii – Libertatea de exprimare esteinteleasa ca un drept ce aduce cu sine si obligatia altcuiva de a asigura efectiv posibilitatea cuiva de a se exprima (poate prinasigurarea accesului la TV, ziare si internet). Daca am dreptul pozitivla libera exprimare atunci cineva are obligatia de a ma ajuta sa ma bucur efectiv de acel drept.

• Interpretarea negativa nu implica obligatii pozitive (ajutorul) din partea celorlalti. Implica doar obligatia de a nu interzice cuiva sacalatoreasca unde vrea in mod arbitrar. Dreptul negativ la liberamiscare nu implica, de exemplu, faptul ca cineva trebuie sa-mi asigure posibilitatea de a calatori prin reduceri sau gratuitati la CFR.

Anarhism

• Anarhismul (etimologic: „fărăarchon“,

fără stăpân)

• Statul nu este nici necesar sinici justificat moral

• Anarhismul poate fi de stânga sau de dreapta.

• Anarhism de stanga: drepturi negative si pozitive, responsabilitate, uneori anti proprietate, anti-capitalism, individualism

• Anarhism de dreapta: dreptul absolut la proprietate si auto-proprietate

John Fire Lame Deer, moare in 1976

•Pierre-Joseph Proudhon (1809 – 1865)“Anarhia este ordine.”“Proprietatea este furt.”

•Mikhail Bakunin (1814 – 1876)“Libertatea poate fi creata numai de libertate.”

•Pyotr Kropotkin (1842 – 1921)“Legea este un amestec iscusit de uzanţe care sunt benefice pentru societate, şi care ar fi putut fi urmate chiar dacă nicio lege nu ar fi existat, şi altele care sunt în avantajul uneiminorităţi conducătoare, dar dăunătoare pentru masele de oameni, şi le pot fi impuse numai prin teroare.”

•Henry David Thoreau (1817 – 1862)“Legea nu a facut pe nimeni cu nimic mai bun si, prinrespectful lor fata de ea, chiar si cei cu buna-vointa suntzilnic facuti agenti ai nedraptatii.”

Libertarianism

• axioma non-agresiunii: drepturile de proprietate (inclusiv asupra proprieipersoane) trebuie sistematicrespectate

• Statul minimal = justitie + politie

• R. Nozick, Ayn Rand etc.

Al trilea mare partid din America.

Taxe mai mici, Fara asistenta sociala,Protectie sociala sociala optionala

Legalizare droguriDreptul de a detine arme, avort (?)Drepturi minoritati sexuale, prostitutie

"There ain't no such thing as a free lunch“ - Robert A. Heinlein in his 1966 novel The Moon Is a Harsh Mistress

Partidul libertarian

Liberalism si liberal-democrati

• centrat pe libertatea individuala(drepturile negative)

• initiativa privata (increderea in virtutile “mainii invizibile” care regleaza relatiile dintre oamenifara interventia inoportuna a statului)

• limitarea puterii statului, constituționalism, democrație, drepturile omului…

• naționalism radical

• stat totalitar cu un singur partid

• urmărește mobilizarea în masă a unei națiuni și crearea unui ideal „om nou”

• educație fizică și politici familiale, eugenism.

• antiindividualist

• Antiliberal, antidemocratic

• susține o piață reglementată

Fascism si nazism

Comunism• De la fiecare după posibilități,

fiecăruia după necesități

• Fara alienare

• Fara proprietate

• Fara clase sociale

• Drepturi pozitive

• Egalitate in privinta drepturilor sibunastarii

Conservatorismul

• Comunitatea, familia si religia sunt sursa

structurii noastre personale; deci trebuie

protejate.

• Valori traditionale si institutii traditionale.

• Drepturile ca urmare firească a obligațiilor individuale.

• Inegalitatea umană (nu și din punct de vedere moral, însă) ca urmare a organizării sociale complexe.

• Domnia legii și separarea puterilor sunt fundamentele unui stat de drept. Întreaga acțiune politică a … este consacrată respectării acestorprincipii.

• …consideră că fiecare individ trebuie să aibă șanse egale de a se dezvolta și afirma în societate pe măsura meritelor și abilităților sale. Libertatea este valoarea cea mai de preț a oricărui individ. … plaseazăîn centrul său preocuparea pentru garantarea și respectareadrepturilor și libertăților individuale. Libertatea de exprimare este înacest sens una dintre valorile cele mai importante într-o democrație, alături de dreptul fiecărui individ la fericire și prosperitate.

• Dezvoltarea individului este direct legată de respectul pentruproprietatea acestuia. Doctrina liberală plasează în centrul eiproprietatea privată.

• Din punct de vedere economic, … pledează pentru limitarea implicăriistatului în economie, considerând că acesta nu trebuie să intervină înmecanismele pieței, ci doar să asigure cadrul legal pentrudesfășurarea unei competiții libere și corecte. De aici opțiunea … pentru reducerea fiscalității și încurajarea mediului privat. … pornesc, așadar, de la principiul non-intervenționismului, în contrast cu abordările de tip etatist sau centralist.

• …consideră că inițiativa, spiritul întreprinzător, antreprenoriatultrebuie încurajate și susținute, în așa fel încât fiecare individ să-șiatingă potențialul.

• Respectul pentru diversitate, pentru pluralitatea opiniilor, preocupărilor, opțiunilor, din toate punctele de vedere, este un alt fundament al …, care respinge abordările de tip conflictual și preferădialogul și soluțiile consensuale. Atitudinea față de minoritățidovedește gradul de maturizare democratică și modernizare al uneisocietăți, iar … presupune incluziune, nu marginalizare.

• … are ca scop dezvoltarea Romaniei pe baze, principii si relatii sociale corecte, prin promovareamoralitatii si a competentei, prin respectarea legii, printr-o administratie publica eficienta siprintr-o competitie economica corecta, care sa asigure cresterea substantiala a calitatii vietiiromanilor.Obiectivele … sunt:

reasezarea ierarhiilor in societatea romaneasca pe criteriile moralitatii si competentei

un sistem electoral democratic, care sa nu ingradeasca accesul la demnitatea publica

o administratie publica eficienta, care sa optimizeze interactiunea cu persoanele fizice si juridice

o administratie publica transparenta, care asigura participarea cetateanului la deciziistoparea risipei banului public

o justitie independenta, eficienta si predictibila si respectarea legii

o economie functionala, in care exista o competitie economica corecta, sistemul legislativ si fiscal este predictibil, iar constrangerile birocratice sunt minime

un proiect national pentru marea infrastructura

un sistem educational de calitate, care formeaza competente in acord cu necesitatile vietii sociale si ale pieteimuncii

un sistem sanitar care sa isi eficientizeze resursele si care sa garanteze un act medical de calitate

o dezvoltare a localitatilor urbane si rurale care sa asigure cresterea calitatii locuirii si cresterea competitivitatiilocalitatilor, si in special a marilor orase, in competitia globala

un bun echilibru intre dezvoltarea economica si protectia mediului si a sanatatii

un sector cultural dinamic, cresterea gradului de acces la cultura si protejarea patrimoniului cultural

orientarea euro-atlantica a politicii externe a Romaniei si consolidarea pozitiei Romaniei in structurile euro-atlantice

respectarea suveranitatii nationale, a independentei si unitatii statului, a integritatii teritoriale, a ordinii de drept si a principiilor democratiei constituitionale

promovarea valorilor si intereselor nationale, a pluralismului politic, stimularea participarii cetatenilor la scrutinuri.

100

50

0 10

0

50

Socialisti

Liberali-democrati(liberali egalitarieni)

Libertarieni

Anarhism de dreapta sau stanga

Comunisti

Olanda

Axa problemelor economice

Axa libertatilor/drepturilor

Stat mare

Stat mic

Hong-Kong

Conservatori

PartidulDemocrat

PNL

PartidulRepublican

PSDDrepturipozitive(implicaobligatii –Libertatea de a…)

Drepturinegative (drepturileimplica non-interventia –Libertatea de a nu fi…)

J. RAWLS R. NOZICK

K. MARX E. BURK

Anarhie, Stat și Utopie - 1971Robert Nozick

Principii morale Dreptatea ca îndreptățire

Principiile dreptăţii:

1. Un individ care dobândește o proprietate conform principiului dreptății in achiziție este indreptățit la acea proprietate.

2. Un individ care dobândește o proprietate conform principiului dreptății in transfer, de la altcineva indreptățit la acea proprietate, este indreptățit la acea proprietate.

3. Nimeni nu este indreptățit la o proprietate decât prin aplicări (repetate) ale 1 si 2.

Sclavia este imorala pentru ca incalca dreptul la auto-proprietate

Taxarea progresiva este echivalenta cu muncafortata sau slavia partiala

Deci dreptatea redistributiva este imorala

Viziune kantiana, nu utilitarista

Robert Nozick

„Constrângerile colaterale asupra acțiunii reflectăprincipiul kantian fundamental că indivizii suntscopuri și nu numai mijloace; ei nu pot fi sacrificați sau folosiți pentru înfăptuirea altorscopuri fără consimtământul lor. Indivizii suntinviolabili.”

1848: Manifestul Partidului Comunist

Karl Marx

Capitalism

• Proprietate

• Competitie

• Profit=recompense

• “Mana invizibila”

Capitalism Alienare (instrainare)

• De mijloacele de productie

• De semeni (exploatare, relatii de putere, prostitutiesociala)

• De natura umana (munca creativa este o conditie a fericirii/implinirii)

• Istoria tuturor societăţilor de pînă azi este

istoria luptelor de clasă.

• Societatea sclavagista Societatea feudala Societatea capitalista (burgheza)

• Munca proletarilor a pierdut, prin extinderea maşinismului şi prindiviziunea muncii, orice caracter de sine stătător, şi, o dată cu aceasta, orice atracţie pentru muncitor. Acesta devine o simplăanexă a maşinii, anexă de la care se pretinde numai operaţia cea maisimplă, cea mai monotonă, cea mai lesne de învăţat. De aceeacheltuielile pe care muncitorul le pricinuieşte se mărginesc aproapenumai la mijloacele de trai necesare pentru întreţinerea sa şi pentrureproducerea speciei sale.

• Proprietatea privată burgheză modernă însă este ultima şi ceamai desăvîrşită expresie a producţiei şi însuşirii produselor, întemeiate pe antagonisme de clasă, pe exploatarea unora de cătreceilalţi. În acest sens comuniştii pot rezuma teoria lor în formula: desfiinţarea proprietăţii private.

• Atunci cînd se schimbă condiţiile de viaţă ale oamenilor, relaţiile lorsociale, existenţa lor socială, se schimbă şi reprezentările, concepţiile şi noţiunile lor, într-un cuvînt şi conştiinţa lor… Ce altcevane arată istoria ideilor decît că producţia intelectuală se transformăodată cu cea materială? Ideile dominante ale unei epoci au fostîntotdeauna numai ideile clasei dominante.

Măsuri

1. Exproprierea proprietăţii funciare şi întrebuinţarea renteifunciare pentru acoperirea cheltuielilor de stat.

2. Impozit cu puternic caracter progresiv.

3. Centralizarea creditului în mîinile statului cu ajutorul unei băncinaţionale cu capital de stat şi cu monopol exclusiv.

6. Centralizarea tuturor mijloacelor de transport în mîinile statului.

7. Sporirea numărului fabricilor de stat, a uneltelor de producţie, desţelenirea şi ameliorarea pămînturilor după un plan general.

8. Egală obligativitate a muncii pentru toţi, organizarea de armateindustriale, îndeosebi pentru agricultură.

9. Îmbinarea muncii agricole cu cea industrială, măsuri avînd ca scopînlăturarea treptată a opoziţieidintre sat şi oraş.

10. Învăţămînt public gratuit pentru toţi copiii. Interzicerea munciiîn fabrici a copiilor, în actuala ei formă. Îmbinarea educaţiei cu producţia materială etc., etc

O teorie a dreptatii - 1971J. Rawls

Conceptia generala a dreptatii

Valul ignorantei dreptate redistributiva

Principiile dreptăţii:

1. Fiecare individ va avea cea mai mare libertate posibilă, compatibilă cu un drept egal al celorlalţi.

2. Inegalităţile sociale şi economice sunt justificate dacă:

• -posturile şi poziţiile sunt deschise tuturor, în condiţiile unei egalităţicorecte a oportunităţilor

• -sunt spre cel mai mare beneficiu al celor mai puţin avantajaţimembrii ai societăţii.

Lista libertăților fundamentale

Edmund Burke(1729-179)Reflecții asupra Revoluției din Franța (1790)

• Natura umană este imperfectă. Deci democrația este un lucru rău. Poporul trebuie condus, nu lăsat să conducă. ,,În acest trafic politic [din Franţa], conducătorii sunt obligati să se încline în faţa ignoranţeicelor pe care îi conduc, iar aceştia sînt obligaţi să devină executantiicelor mai ticăloase planuri ale conducătorilor.„ (pp. 12-129)

• „Ştiinţa construirii unei comunităţi politice (commonwealth), a renovăriisau reformei sale este, ca oricare altă ştiinţă experimentală, cu neputinţăde expus a priori." (p. 152)

• Comunitatea politică se bazează și pe afecțiune, este susținută de un ”sistem al manierelor” (p. 152).

• Principiile politice sunt derivate din experiență. Experiență=tradiție. Ştim cănoi nu am făcut noi descoperiri şi credem că nici nu sunt de făcut descoperiri în morală, nici în marile principii ale artei givenării şi nici în ideile despre libertate, lucruri care au fost înţelese cu mult înainte ca noi săne fi născut și care vor fi înțelese la fel de bine și după ce pamântul ne va acoperi împreună cu speculațiile noastre […].” (281-182)

• „Ideea de moştenire ne furnizează un principiu sigur de conservare şitotodată un principiu sigur de transmitere; fără să excludă un principiu al îmbunătăţirii. El lasă liberă dobândirea [de noi lucruri]; dar pune la adăpostceea ce se dobîndeşte" (pp. 119-120) .

• „Nefiind luminaţi de acea lumină pe care domni din Franţa ne asigurăcă o primesc într-o doză aît de mare, ei [srămoşii] au acționat avîndmereu în minte ignoranţa şi abilibilitatea omenească. [. . . ] Haideţisă imităm grija lor, dacă vrem să merităm soarta lor sau să le păstrămmoştenirea. Să adăugăm dacă vrem, dar să consevăm ce ne-au lăsat[…].” (375-376)

• Societatea politică apare natural ca urmare a unor necesități, nu este modelată după teorii, nu apare ca urmare a unui contract social. „Societatea este într-adevăr un contract [. . . ] între cei ce trăiesc, ceice snt morţi şi cei ce se vor naşte. Fiecare contract politic nu este deâto clauză în marele contract primordial al etenei societăți." (pp. 194-195)

• Religia este necesară pentru a controla pasiunile omeieşti; oamenii nu pot fi controlați „decît de o putere din afara lor şi care să nu fie, înexerciţiul funcțiuii sale, supusă vonţei şi pasiunilor pe care ae datoriasă le stârnească şi să le stăpnească." (p. 151)

• Susține o „monarhie condusă de legi, controlată şi limitată de mareaavere ereditară şi de demnităţile ereditare ale unei naţiuni; ambele la rândul lor influenţate de o piedică justă venind din raţinea şi simţireaîntregului popor, acţionând prin mijlocirea unui corp potrivit şipermanent" (p. 227). ,,Să nu vă imaginaţi că doresc să limitezputerea, autoritatea şi distincţia la cei cu origine, nume şi titluri denoblețe. Nu domnule. Nu există nici o calificare pentru treburileguvernării alta decît virtutea, reală sau presupusă.„ (139)

• Luxul şi risipa trebuie tolerate, „nu pentru că le-am iubi [în sine], ci de frica de ce este mai rău [decît acestea]. Le tolerăm, pentru căproprietatea şi libertatea, într-o anumită măsură, cer [ele însele] această toleranţă." (p. 273)