Philip Pullman s-a ndscut in 1946 in ordgelul britanic Norwich.Tatdl sdu a fost pilot in Avialia Regald, aga cd Pullman a cSldtoritmult in copildrie, in toate co$urile lumii (din Africa pdnd-n Asia),lucru care avea si-i influenleze scrierile, mai ales trrlogqaMate-riile tntunecate. A urmat Colegiul Exeter din Oxford, dupd carea lucrat un timp ca profesor de gimnaziu in acelaqi oraq, scriindpiese de teatru pentru elevii sdi.

Pullman a devenit celebiu datorit |seieiMateriile tntunecate,care i-a adus mai multe premii prestigioase: Medalia Carnegie(1995), premiul pentru literaturd pentru copii oferit de revistaGuardian (1996), renumitul Whitbread (2001), premiul EleanorFarjeon (2002) gi premiul Astrid Lindgren (2005). Astdzi este unuldintre cei mai cunosculi autori de ficliune pentru copii, revistaThe Times incluz6ndu-l pe o listd a celor mai mari cincizeci de

scriitori britanici de dup6 1945. C54ile sale sunt traduse in in-treaga lume, iar Materiile tntunecate apare mereu aldturi de

Harry Potter qi Std,pd,nul inelelor pe listele de cdr$i celebre alegenului.

Ocheanul de ambrd, este a treia qi ultima parte a trilogieiMateriile tntunecate, un roman in trei volume care ainceput cuLuminile nordului qi a continuat cu Purnnalul tdinuit. Acliuneadin acest ultim volum se petrece in mai multe universuri.

PurlIp PullueN

MATERIILE INTUNECATE

OCHEANI,LDE AMBRA

Traducere din englezd gi notede Iulia Arsintescu

Cuprins

l.Adormitafermecatd .....72. Balthamos gi Baruch . . . .16

3.Iscoadele . ' . . "424.Amaqililiecii . . ' '51

5. Turnul de granit . ' .60 :i;

6.Iertareapreventivldepdcate ...'7I $T.Mary,singurd8.Vodc[ . .. '98g.Pefluviuinsus '....1I410. Rolile.ll-Libelulele " ' '137l2.Ruptura . '152l3.TialysqiSalmakia '...16314. Afl6 ce este . . . 175

l5.Forja . . .189

l6.Navaintenfionald ....202l7.Uleiqilac -.. '22418. Mahalaua morfilor

lg.Lyragimoarteaei... ....'25420.Cdl6rarca. . .-..'2712l.Harpiile ....'.278Z2.Ceicareqoptesc .. . ..295Z3.Fdrdscipare ...307Zl.DoamnaCoulterlaGeneva '. '323

25.Saint-Jean-les-Eaux ...33826.Abisul ..35227.Platforcna.... .'....36528. Miezul nopfii. . .3712g.Bdtdliadepec6mpie. . . .383

3O.MunteleAscunsdeNori ... ..3933l.SfhrqitulAutoritafii. . ...40232.Diminea{a . .....41833. Marlipan34.Acumexist6 ...44635.Departe,pestedea1uri... .....45336. Sdgeata rupt[. . . 470

37.Dunele ..48138.Gridinabotanic[ .....500

I

Adormita fermecatd

Fiarele, din pegteri iepind,au ud,zut-o pe fecioard, dorrnind.

William Blake

intr-o vale umbritd de rododendroni, aproa-pe de locul in care incepeau ghefurile, undecurgea un torent ldptos de zdpadd topitd qi

unde porumbeii qi c6neparii zburau printrepini uriagi, se afla o grotd pe jumdtate as-

cunsd de stdnca de deasupra gi de frunzele groase si dese

care cregteau Ia gura ei.Pddurea rdsuna de zgomot: torentul vuia lntre stAnci,

vAntul vdjAia printre acele ramurilor de pin, insectele bA-

zdiau, micile animale din copaci lipau qi pasdrile ciripeau;cAteodatS, o rafalS mai puternicd de vAnt lovea lntre ele

doud crengi de cedru sau de brad, fdcdndu-le sd rSsune ca

o coardd de violoncel.Era un loc cu soare puternic, o lumind mereu vie;taze

strSlucitoare loveau pdmdntul ca nigte sulile aurii prin-tre dungi gi pete de umbrdverzi;i cafenii. Lumina nu p5-

rea niciodatd la fel, niciodatd aceeagi, pentru cd fuioarede ceald pluteau adesea peste vArfurile copacilor, fdcdndsoarele sd licdreascd sidefiu gi acoperind fiecare con de

PHup Puluuax

pin cu o peliculd. de umezealS care sclipea cAnd se ridicaceala.IJneori, umezeala din nori se condensa ln picdturifine, jumdtate ceald gi jumdtate ploaie, care mai degrabdpluteau decdt cideau, lovind in surdind milioanele de ace.

Pe malul torentului era o cdrare lngustd care duceadintr-un sat din fundul vdii - doar cu pufin mai mare de-cAt o ingrdmddire de colibe pdstoregti - cd.tre un templupe jumdtate pdrdginit din apropierea creqtetului ghefaru-lui, un loc unde steaguri decolorate de m6tase fluturauneincetat in vAntul etern al indllimilor gi unde sdtenii du-ceau cu pioqenie ofrande sub formd de prdjiturele din orzsi frunze uscate de ceai. Un efect ciudat al luminii, al ghe-

,tii gi al aburilor fdcea ca valea sd fie acoperitd neincetatde curcubeie.

Grota se afla ceva mai sus de cdrdruie. Cu mulli ani inurmd sdldgluise acolo un sfAnt, in meditalie, post gi rugd-ciune, iar locul era venerat ln amintirea lui. Scobitura instAncd avea cam zece metri ad6ncime gi pe jos era uscat; arfi fost un bdrlog ideal pentru un urs sau un lup, dar demultd vreme numai pdsdrile qi liliecii mai rdmiseserd sdviefuiascd. acolo.

Silueta ghemuitd la gura grotei, scrutdnd cu ochi negri intoate direc,tiile gi cu urechile ciulite nu era nici pasdre, nicililiac. Lumina soarelui ii scdlda bogat blana aurie gi lucioa-s6, iar in labele de maimuld rdsucea pe toate pdrlile un conde pin, rupAndu-i solzii in cdutarea seminlelor dulci.

In spatele ei, chiar dincolo de locul pAnd unde bdteasoarele, doamna Coulter incdlzea apd intr-o crdticioardpe o plitd cu petrol. Daimonul ei murmurd ceva gi doam-na Coulter ridici privirea.

Pe cdrdruia din pddure venea o fatd din sat. DoamnaCoulter o cunogtea. Trecuserd deja cAteva zile de cAnd Amaii aducea merinde. Cdnd ajunsese acolo, doamna Coulter d5-duse imediat de gtire cd era o femeie sfAntd, scufundatd inmeditafie gi rugdciune, care jurase sd nu vorbeascd in tot

Ocheanul de ambrd.

acest rdstimp cu weun bdrbat. Doar Amei ii lngdduise s-o

iziteze.De data asta, fata nu era singur6. O insolea tatdl ei,

care se opri s-o agtepte mai la distanfd, in timp ce Amaurcd spre grotd. Ajunse la intrarea in pe;terd qi fdcu o

plecdciune.

-Tatavd transmite g6nduri bune, zise ea.

- Bine ai venit, copil6, rdspunse doamna Coulter.Fata adusese o boccea de pAnzd pe care o lSsd Ia picioa-

rele doamnei Coulter. Pe urmdli intinse un bucheldl de

flori, nigte Ernemone legate cu un fir de a!d, gi incepu sd

vorbeasci precipitat. Doamna Coulter inlelegea intrucdt-va limba acestor munteni, dar nu voia s6-i lase sd afle cAt

de bine. li za-bi fetei, ii fdcu semn sd tacd gi sd se uite ladaimonii lor. Maimula aurie intinse o ldbufd neagtS, iardaimonul-fluture al Amei se apropie, ii dddu ocol, apoi se

aqezd pe vArful ldbufei.Maimula duse incet fluturele la ureche, iar doamna

Coulter simli un firicel de infelegere qi vorbele fetei i se

deslugird. fdranii erau fericili cd o sfAntd ca ea igi gdsise

addpost in grotd, dar umbla zvonul cd ar fi insolit-o cine-

va primejdios gi puternic. Asta ii speria pe sdteni. Cealal-td persoand era stdpAnul sau servitorul doamnei Coulter?Le putea face rdu? De ce veniserd acolo gi cdt de mult in-tenlionau sd stea? Ama transmise toate aceste intrebdricu nesfdrgite ezitdri.

ttt we*e ce inlelegerea ei gi a daimonului se intrepdtrun-deau, doamnei Coulter ii trecu prin minte un rdspuns neag-

teptat. Putea spune adevdrul. Nu pe tot, desigur, dar o partedin el. Aproape cd ii veni sd rddd la acest gend, dar se ablinugi explicd cu gravitate:

- Da, mai este cineva cu mine, dar nu are de ce sd vd fiefric5. E fiica mea, cdzutl,sub o vrajd care a adormit-o. Amvenit aici ca sd ne ascundem de wdjitorul care i-a fdcut

PHrr,p Pur-lvraN

farmece, in tirnp ce eu incerc s-o trezesc gi s-o feresc de alterele. Vino s-o vezi, dacd wei!

Vocea bldndd a doamnei Coulter o mai liniqti pe Ama,dar spaima nu-i trecuse de tot, iar vorbele despre wdjitoriqi farmece i-o sporird din nou. Dar maimufa aurie ii lineadaimonul cu mare gingdqie, iar fata era curioasd din fire,aqa cd o urmd pe doamna Coulter ln grotd.

Din josul potecii, tatdl ei fdcu un pas inainte, iar dai-monul lui eioard desfdcu aripile de doud-trei ori, dar rd-mase pe loc.

Doamna Coulter aprinse o lumAnare, pentru cd se intu-neca repede, gi o conduse pe Ama in fundul gpotei. Fetiladeschise ochii mari in lntuneric ai incepu sd migte repededegetele, trec6nd mereu ardtdtorul de Ia o mdnd peste de-getul mare de la cealalt6., ca sd ameleascd spiritele rele gisd alunge pericolul.

- Yezi? zise doamna Coulter. Nu poate face niciunrdu. Nu aveli de ce sd vd temeli.

Ama se uitd la fbptura din sacul de dormit. Era o fatd cuweo trei-patru ani mai mare decAt ea gi pdrul ei avea o cu-loare cum Ama nu mai vdzuse - blond-castaniu, ca o coa-md de leu. linea buzele strAnse qi dormea addnc, fErdindoiald, cu daimonul incolScit pe gAtul ei, parcd fdri cu-nogtinfS. Daimonul semdna cu o mangustd, dar avea bla-na rogcatd gi era mai mic. Maimula aurie mAngAie ugorintre urechi daimonul adormit qi, sub ochii Amei, anima-lul ca o mangustd tresdri tulburat si scoase un scAncetasemdndtor unui mieunat rdguqit. Daimonul Amei, trans-format in qoricel, se lipi gi el de gAtul stdpAnei lui, strecu-rdndu-i-se prin pdr.

-Acum ii po,ti spune tatSlui tdu ce atvdzut, zise doam-

na Coulter. Nu existd niciun spirit rdu. E doar fata mea,adormitd prin farmece, pe care o ingrijesc. Dar, Alma, terog spune-i tatdlui tbu cd ag dori ca asta sd rdmAnd un se-cret. Nimeni, in afar6" de voi doi, nu trebuie sd mai gtie cd

Ocheanul de ambrd'

Lyra se afld aici. Dacd vestea ar ajunge la urechile acelui

wdjitor, ar veni s-o caute gi ar distruge-o, laolaltd cu mine

qi cu tot ce existd in jur. A,gadar, tdcere! Spune-i tatdlui tdugi nimdnui altcuiva!

DoamnaCoulter se ldsdin genunchi lAngdlyra gi ti dddu

deoparte guvilele umede de pdr de pe fafa adormitd, pe

urmd se aplecd gi mai mult gi o sdrrtd pe obraz. Se uitd apoi

in sus cu ochi trigti gi iubitori, zdmbindu-i Amei cu atdta

compasiune, incAt fetilei i se umplurd ochii de lacrimi.Doamna Coulter o lud de rndnd pe Ama gi o conduse

pAnd la iegirea din grotd; tatdl fetilei le agtepta ingrijoratpe poteca din vale. Femeia igi impreund palmele qi frcu o

plecdciune, el ii rdspunse la fel cu mare u,surare, iar Ama

se inclind intAi in fafa doamnei Coulter, apoi spre adormitafermecatd qi o lud la goand in jos prin lumina amurgului.irnpreund, tatdl gi fiica mai f6curd o plec6ciune in direcliagrotei, dupd care se indepdrtarS, dispdrAnd in umbra rodo-

dendronilor uriagi.Doamna Coulter se lntoarse la apa de pe plitd, care

aproape dddea in clocot. Se ghemui lAngd ea, addugd incrdticioard cAteva frunze uscate, doud prafuri dintr-un s5-

cule!, unul din altul, apoi trei picdturi dintr-un ulei galbui.

Amestecb viguros, numdrAnd in minte s5 treacd cinci mi-nute, apoi lud vasul de pe plitd gi se agezd, agtept6nd sd se

riceascd fiertura.tn jurul ei se afla nlte echiparnent din tabdra de pe mar-

ginea lacului albastru unde murise sir Charles Latrom: unsac de dormit, un rucsac cu schimburi, cele necesare pen-

tru spdlat gi altele. Mai avea o cutie din pAnzd de cort, cu

ramd zdravdnd de lemn qi cdptugitd cu capocl, plinb de di-

ferite instrumente, plus un pistol ln tocul lui.

' 1 Capoc - material alcituit din fibre vegetale obfinute din fructeleunui arbore exotic qi folosit ca umpluturd pentru saltele, perne etc.

10 11

Pnrup PuluueN

Fiertura se rdci repede ln aerul rarefiat; imediat ce

ajunse la temperatura corpului, doamna Coulter o turndintr-un ibric de metal gi se duse cu ea in fundul grotei. Da-imonul-maimufd aruncd imediat conul de pin gi se grdbis-o insoleascd.

Doamna Coulter ldsd cu grijd ibricul pe o piatrd gi inge-nunche ldngd Lyra, care continua sd doarmS. Maimula au-rie se ghemui in partea cealaltd, gata sdJ lind pe Pantalaimondacd se trezea.

Lyra avea pdrul umed pi ochii i se mi;cau in spatelepleoapelor inchise. in."p.rr" sd se foiasc6. Doamna Coulterli vdzuse genele tremurdnd, atunci c6nd o sdrutase mai de-vreme pe obraz. $tia cd nu mai e mult pAnd cAnd Lyraurma sd se trezeascd.

iqi strecurd o mAnd pe dupd ceafa fetei, iar cu cealaltdii didu deoparte de pe frunte pdrul umed. Lyra intredes-chise buzele gi gemu incetigor; Pantalaimon se mutd maiaproape de pieptul ei. Maimufoiul auriu nu-qi putea dez-lipi ochii de pe daimonul fetei gi degetele negre ii frem6-tau l6ngd marginea sacului de dormit.

Doamna Coulter li aruncS o privire tdioasd gi maimu{ase retrase la distanld de o lungime de bra!. Femeia igi ri-dicd incetigor fiica, pAnd cAnd umerii i se desprinserS depdmAnt gi capul i se rdsturnd pe spate. Lyra lncepu s5.

respire mai tare, iar genele i se intredeschiserd, grele gizbuciumate.

- Roger, murmurd ea. Roger... unde egti? Nu vdd ni-mic...

- Sssst! gopti mama ei. Taci, draga mea! Bea asta!Potrivi ciocul ibricului lntre buzele Lyrei qi ldsd sd

cadd un strop. Limba fetei il sim,ti gi il linse, iar doamnaCoulter l6sd gi mai multd fierturd s5. i se strecoare lngur6, cu deosebitd grijd, agteptdnd s5. inghitd inainte sdtoarne din nou.

Ochea.nul de ambrd.

ti tua cdteva minute, dar pAnd la urmd ibricul se goli,iar doamna Coulter lgi culcd fata la loc. Imediat ce capulLyrei ajunse jos, Pantalaimon i se incoldci din nou in ju-rul gdtului. Blana lui roqcat-aurie era la fel de umedd ca

pdrul ei. Dormeau adAnc din nou.Maimula aurie se strecurd cu ugurinld inapoi la gura

grotei ;i incepu din nou sd supravegheze cdrarea. Doam-na Coulter inmuie o cArpd intr-un lighean cu apd rece gi

;terse falaLyrci, apoi desfdcu sacul de dormit gi ii spalS

brafele, gAtul gi umerii, pentru cd fetei ii era cald. Apoimama 1u6 un pieptene gi incepu sd-i netezeascd pdrul cu

bl6ndefe, ddndu-i-l deoparte de pe frunte qi aranjAndu-ifrumos cdratea.

Ldsd sacul de dormit deschis, cafata sd se poatd rdcori,qi desfdcu pachetul adus de Ama: cdteva turte, un calupde frunze presate de ceai, nigte orez lipicios invelit intr-ofrunzd. mare. Venise wemea sd aprindd focul. Frigul dinmunli era fioros noaptea. Fdcu metodic surcele dintr-unlemnuscat, le potrivi qi aprinse un chibrit. tncd un lucrula care sd se gAndeascd: chibriturile erau pe sfArgite, la felgi petrolul pentru plitd. De. acum inainte, trebuia sd pds-

treze focul aprins zi gi noapte.Daimonul doamnei Coulter era nemulfumit. Nu-i pld-

cea ce fdcea ea aici in grotd, dar cAnd incercd sd dea glas

ingrijordrii lui, 1l alungS. El ii intoarse spatele, aruncAndcu dispre! spre intuneric bucdli din conul lui de pin. Eanu-l lu6 in seam6, ocupAndu-se cu pricepere sd a!A!e foculgi sd pund la fiert apd pentru ceai.

$i totugi, neincrederea daimonului o afec|a, iar in timpce fdrAmila calupul negru de ceai deasupra apei, se intre-bd ce naiba cduta acolo, dacd nu cumva innebunise qi,

pentru a nu gtiu cdta oard, ce urma sd se intAmple dupdce va afla biserica. Maimula aurie avea dreptate. Nu o as-

cundea numai pe Lyra; se ascundea qi pe sine insSgi.

12 13

Din tntunerie se iui bd,ielelul, tnspd,irnd.ntat dar tncre-zd,tor; Eoptind iar gi iar:

'- Lyra... Lyra... Lyra...in spatele lui erau gi alte siluete, tncd, mai tntunecale

decd,t el pi tncd, mai td,cute. Pdreau sd, fie de-un neam pide-o m.d,surd., dar nu aueau chipuri uizibile gi nici uocicare sd, rosteascd, ceua. Glasul bd,iatului nu era niciodatd,mai mult decd,t o goaptd,, iar chipul ti era umbrit gi tnce{o-gat, ca unul pe care o,proape cd,l-ai uitat.

- Lyra... Lyra...Unde erau?Pe o cd,mpie uriagd,, unde nicio lumind, nu strd,lucea

din cerul cenugiu ca o[elul gi und,e ceala ascundea orizon-tul tn toate direcliile. Pd,md,ntul d,e pe jos era gol pi bd,td,to-

rit de milioane de td,lpi, chiar dacq. td,lpile acelea nucd.ntd.reau nici cd,t o pand,. Pesemne cd, tl bdtdtorise tim-pul, degi timpul tnsugi tncremenise in acest loc; sau poatecd. fusese aga dintotdeaund. Aici era sfdrgitul tuturor lo-curilor gi ultima dintre lumi.

- Lyra...

De ce erau acolo?Erau prizonieri: Cineua sd.ud,r1ise o fd'rd'delege, cu toate

cd, nime:ni nu gtia care anun1,e, cine o sd'ud,rpise sau ce au-toritate o judecase.

De ce continua bd,ie{elul sd, strige numele Lyrei?Speranld,.Cine erau ei?Spirite.Lyra nu le putea atinge, oricd.t tncerca. Md,inile ei se

migcau inutil tn toate pd,rlile, tnsd' bd.ielelul rd'md'nea ne'migcat tn acelapi loc Ai std.ruia.

- Rogeri zise ea, iar uocea ti sund. dnar ca o goaptd,. Rogeri

unde egti? Ce l.oc e d,sta?

- Este lurnea mor[ilor, Lyra... Nu gtiu ce sd. fac... Nugtiu d,acd. sunt aici pentru totd,eauna... Nu gtiu d,e ce suntaici sau datd, am fd,cut fapte rele, pentru cd, eu am tncercatn'Lereu sd, fiu bwn. Urd,sc locul d,sta Ei mi-e fricd' de el, tlurd,sc...

Lyra ti spuse:

-Eu

2

Balthamos qi Baruch

Atunci un d,uh a trecut prin fa{a mea,iar pd,rul mi s-a zbdrlit.

Cartea lui Iov

- Linigte! zise Will. Tdceli din gurd! Nu mdderanjali!Era imediat dupd ce dispdruse Lyra, imediatdupd ce Will cobordse din vdrful muntelui,imediat dupd ce wdjitoarea ii omorAse tatdl.

Bdiatul aprinse micul felinar luat din bag4jul tatdlui sducu chibriturile uscate pe care le gdsise tot acolo qi se ghe-

mui la addpostul stAncii ca sd desfacd rucsacul Lyrei.Scormoni inS.untru cu mAna sdndtoasd gi dddu peste

aletiometrul greu, invelit in catifea. Strdlucea in luminalanternei, iar Will ll lntinse cdtre cele doud siluete care-istdteau aldturi gi care-qi spuneau ingeri.

- il puteli citi? intrebd el.

- Nu, zise o voce. Vino cu noi. Trebuie sd vii. Vinoacum la lordul Asriel!

- Cine v-a trimis sd-l urmdrili pe tata? Ali spus cd nugtia cd erafi pe urmele lui. Dar gtia, zise aprig Will. Mi-aspus sd vd agtept. $tia mai multe decdt credefi voi. Cinev-a trimis?

Ocheanul de ambrd,

- Nu ne-a trimis nimeni. Acliondm din proprie voin!5,rdspunse vocea. Vrem sdJ slujim pe lordul Asriel. Bdrbatulcare a murit, ce voia el s6.faci cu pumnalul?

Will govdi.

- Mi-a spus cd trebuie sd i-l duc lordului Asriel, zise el.

- Atunci, vino cu noi!

- Nu. Nu inainte s-o gesesc pe Lyra.impdturi catifeaua in jurul aletiometrului ;i puse

obiectul masiv la el in rucsac. 1l inchise bine, apoi se infS-gurS in mantia gtea a tatdlui ca sd se fereascd de ploaie gi

rdmase pe vine acolo unde era, uitAndu-se lintd Ia celedoud umbre.

- Spune{i adevdrul? intrebd el.

- Da.

- Sunteli mai puternici sau mai slabi decdt oamenii?

- Mai slabi. Voi aveli trup din carne; noi, nu. $i totugi,trebuie sd vii cu noi.

- Nu. Dacd eu sunt mai puternic, trebuie sd-mi daliascultare. in plus, eu am pumnalul. Vd poruncesc sd mdajutali s-o gdsesc pe Lyra. Nu-mi pasd cAt de mult vadura, mai intAi o gesesc qi abiape urmd, md duc la lordulAsriel.

Cele doud fdpturi nu spuseri nimic o vreme, apoi plu-tird ceva mai departe ca si vorbeascd intre ele, degi Wiloricum n-ar fi auzit nimic din ce spuneau.

in cele din urmd se intoarserd gi ii vorbird:

- Foarte bine. Faci o gregeald, dar nu ne lagi de ales.Te vom ajuta sd o gdsegti pe fatd.

Will incercd sd strdpungd intunericul cu privirea gi sd-ivadd mai bine, dar ploaia ii acoperi ochii.

- Venili mai aproape, sd vd pot vedea, zise el.Se apropiarS, dar parcd deveneau qi mai intunecafi.

- O sd vi vdd mai bine la lumina zilei?

- Nu. Mai rdu. Nu suntem ingeri de rang inalt.

16 L7