guvernul republicii moldova - mf.gov.md relevante/cbtm (2019... · guvernul republicii moldova h o...

$: GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA - mf.gov.md relevante/CBTM (2019... · GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA H O T Ă R Î R E nr.851 din 20 august 2018 Chișinău C:\Users\sirbuvera1\Desktop\1$
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E nr.851

din 20 august 2018 Chișinău

C:\Users\sirbuvera1\Desktop\1. Sirbu Vera - MAPA DE LUCRU MF\Documents\2018\CBTM 2019-2021\VARIANTA CBTM 2019-21

PRIMITA DE LA GUVERN\14701-redactat-ro.docx

Cu privire la aprobarea Cadrului bugetar

pe termen mediu (2019-2021)

----------------------------------

Guvernul HOTĂRĂȘTE:

1. Se aprobă Cadrul bugetar pe termen mediu (2019-2021) (se anexează).

2. Cadrul bugetar pe termen mediu (2019-2021) va servi organelor centrale

de specialitate ale administrației publice și altor autorități administrative centrale

ca suport la planificarea proiectului bugetului de stat pentru anul 2019, iar

autorităților administrației publice locale – la planificarea bugetelor locale și a

programelor locale de dezvoltare a teritoriilor respective.

3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării.

Prim-ministru PAVEL FILIP

Contrasemnează:

Ministrul finanțelor Octavian Armașu

2

Vizează:

Secretar general al Guvernului Lilia PALII

Aprobată în ședința Guvernului

din

3

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului nr.851/2018

CADRUL BUGETAR PE TERMEN MEDIU (2019-2021)

I. PREZENTARE GENERALĂ

A. Introducere

Cadrul bugetar pe termen mediu (2019-2021) (în continuare – CBTM (2019-

2021)) este documentul principal în baza căruia urmează a fi elaborat bugetul

anual pentru 2019. Scopul elaborării CBTM (2019-2021) este de a oferi o analiză

în conformitate cu cadrul macroeconomic al țării, stabilind astfel baza pentru

planificarea bugetară pe următorii ani, în conformitate cu prioritățile strategice ale

Guvernului.

CBTM (2019-2021) reprezintă o actualizare a CBTM (2018-2020) aprobat

prin Hotărîrea Guvernului nr. 609/2017, cu extinderea prognozelor și analizei

pentru anul 2021. CBTM (2019-2021) a fost elaborat cu respectarea indicatorilor-

țintă ai cadrului macrobugetar agreat în timpul celei de-a treia evaluări (din

perioada 15–27 martie 2018) a Programului de reforme economice susținut prin

acordul pe trei ani semnat cu Fondul Monetar Internațional (FMI).

Astfel, în conformitate cu angajamentele asumate de către Guvern prin

semnarea Programului cu FMI, actualizarea CBTM (2019-2021) a avut loc în

perioada martie-iunie, reflectînd politicile și indicatorii bugetar-fiscali agreați cu

misiunea FMI și nu reflectă măsurile de politică fiscală adoptate de către

Parlament la sfîrșitul lunii iulie 2018.

CBTM (2019-2021) urmărește promovarea unei politici bugetar-fiscale

prudente și cu un profil al datoriei precaut, în același timp concentrîndu-se pe

alocarea resurselor necesare pentru cheltuielile sociale și cheltuielile ce stimulează

creșterea economică. Astfel, la determinarea deficitului bugetului public național

a fost aplicată clauza de derogare pentru investițiile capitale publice finanțate din

surse externe (în conformitate cu art.15 din Legea finanțelor publice și

responsabilității bugetar-fiscale nr.181/2014).

Obiectivul principal pe termen scurt și mediu rămîne implementarea

reformelor structurale, consolidarea finanțelor publice și a stabilității financiare

drept condiții primordiale pentru atingerea durabilității bugetar-fiscale, prin

menținerea unui deficit al bugetului public național la nivel sustenabil, evitînd

riscurile legate de șocurile interne și externe, precum și dependența excesivă de

asistența financiară externă.

Prin adoptarea Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale

nr.181/2014 s-au introdus reguli pentru întărirea guvernanței bugetar-fiscale.

Aplicarea și consolidarea regulilor bugetar-fiscale instituite în legislația națională

capătă o importanță de prim ordin în contextul proiecției bugetare pe anul 2019 și

perspectiva 2020-2021.

4

Unul dintre obiectivele de bază ale CBTM (2019-2021), care constituie și o

premisă pentru susținerea noilor inițiative de politică, este eficientizarea utilizării

resurselor bugetare și redirecționarea resurselor existente spre programele de

importanță majoră.

Prioritățile în contextul CBTM (2019-2021) reflectă întocmai prioritățile de

politici sectoriale pe termen mediu (2019-2021), aprobate prin Hotărîrea

Guvernului nr.350/2018 și derivă din Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova

2020”, Programul de activitate al Guvernului pentru anii 2016-2018, Acordul de

Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Prioritățile de politici

pe sectoare se bazează, de asemenea, pe alte documente strategice sectoriale, care

oferă autorităților bugetare flexibilitatea de a determina structura cea mai adecvată

și nivelurile posibile de finanțare pentru realizarea acestor obiective.

În procesul de elaborare a CBTM au avut loc consultările politicilor publice

cu ministerele de ramură pe parcursul lunii iunie 2018. Ca urmare a acestor discuții

cu autoritățile publice, limitele de cheltuieli sectoriale au fost actualizate în

conformitate cu prioritățile din sectoare. Limitele respective și principalele

priorități sectoriale sînt reflectate în capitolul IV și în anexele nr.2 și nr.3.

În baza limitelor sectoriale de cheltuieli, autoritățile publice urmează să

actualizeze strategiile sectoriale de cheltuieli, cu plasarea lor ulterioară pe paginile

web ale autorităților. De asemenea, în baza limitelor sectoriale, se elaborează

limitele de cheltuieli pe autorități publice centrale finanțate de la bugetul de stat

pentru anii 2019-2021.

B. Îmbunătățirea performanței economice

Rezultatele macroeconomice recente au depășit așteptările. În anul 2017 s-

a înregistrat o creștere economică de 4,5%, care a fost determinată de cererea

internă puternică și de mediul extern pozitiv. Cererea internă a crescut brusc în

mare parte datorită consumului privat și creșterii volumului investițiilor, care a

înregistrat valori pozitive după criza din anii precedenți. Cererea internă mai

puternică a fost adversă comerțului net, importurile crescînd într-un ritm mai rapid

decît exporturile. Inflația medie anuală s-a apropiat de ținta stabilită de Banca

Națională a Moldovei și a atins nivelul de 6,6 la sută. Deficitul bugetului public

național a înregistrat 0,8% din PIB (comparativ cu cifra prognozată de 3,0 la sută).

Deficitul mai mic se datorează subexecutării cheltuielilor din partea bugetelor

locale, precum și incertitudinii finanțării proiectelor finanțate din surse externe,

executării lucrărilor, efectuării achizițiilor și rezilierii contractelor pe unele

proiecte.

Tendințele macroeconomice înregistrate în anul 2017 au avut o continuitate

și în anul 2018, unele demonstrînd o tendință și mai pronunțată, cu un impact

pozitiv asupra bugetului. Pe termen mediu, prognoza nu prevede înrăutățirea

condițiilor macroeconomice, iar reformele structurale preconizate urmează să aibă

efect benefic asupra situației macroeconomice.

5

C. Gestionarea provocărilor bugetare continue

Consolidarea poziției bugetar-fiscale și gestionarea responsabilă a

finanțelor publice continuă să fie obiectivul principal al Guvernului pentru

perioada 2019-2021. În acest context, planificarea și executarea bugetară vor fi în

conformitate cu regula bugetar-fiscală, care limitează deficitul bugetar la 2,5% din

PIB, excluzînd granturile. Avînd în vedere că spațiul fiscal existent este limitat,

Guvernul intenționează să atingă obiectivele din documentele strategice prin

alocarea mai eficientă a resurselor, precum și prin realocarea celor deja existente

în cadrul sectoarelor.

Cu toate acestea, punerea în aplicare a clauzei de derogare permite

Guvernului să finanțeze proiecte de investiții capitale peste limita deficitului (fără

granturi) de 2,5% din PIB, cu condiția ca aceste proiecte să fie finanțate din surse

externe, astfel avînd surse reale de finanțare și capacități de implementare.

În contextul provocărilor curente, Guvernul urmează să își concentreze

eforturile pe promovarea unor politici macroeconomice orientate spre stabilitate și

reforme care să favorizeze creșterea economică, obiectivele principalele ale

politicii bugetare pentru anul 2019 și orizontul 2020-2021 fiind:

1) consolidarea finanțelor publice prin implementarea regulii bugetar-

fiscale care limitează deficitul bugetului public național (fără granturi) la 2,5% din

PIB, precum și întreprinderea măsurilor pentru îmbunătățirea structurii

cheltuielilor bugetare prin reducerea cheltuielilor curente neproductive și crearea

spațiului pentru proiecte de dezvoltare;

2) consolidarea veniturilor, prin extinderea bazei fiscale, adoptarea

măsurilor pentru combaterea economiei tenebre și avansarea în implementarea

reformei administrării fiscale și conformării fiscale. De asemenea, urmează a fi

revizuite și optimizate diverse scutiri și/sau cote reduse la TVA, accize, impozitul

pe venit al persoanelor fizice, impozitul pe venit al persoanelor juridice și

impozitele pe proprietate. Aceste eforturi vor contribui la reducerea treptată a

dependenței de granturile externe;

3) promovarea unei politici prudente privind ocuparea forței de muncă și în

domeniul salarizării. În acest context, Guvernul se angajează să restrîngă angajarea

în măsura necesară pentru furnizarea eficientă de bunuri și servicii publice;

4) eficientizarea cheltuielilor, inclusiv celor destinate cheltuielilor capitale,

sporirea eficienței cheltuielilor în învățămînt și îmbunătățirea performanței în

domeniul ocrotirii sănătății;

5) implementarea unei politici clare de protecție socială, care nu numai va

susține categoriile sensibile ale populației, ci și va încuraja ocuparea forței de

muncă, asigurarea sustenabilității fiscale și administrarea rapidă și eficientă a

acestor cheltuieli. Astfel, Guvernul intenționează să mențină baza stimulentelor

necesare creșterii economice durabile și a ocupării forței de muncă.

Aceste elemente vizează în mod egal toate autoritățile bugetare, prin urmare

este necesară avansarea cooperării la nivel guvernamental pentru a permite

monitorizarea agendei de dezvoltare economică a țării, menținînd în același timp

stabilitatea macrofiscală.

6

D. Eficientizarea cheltuielilor publice

O provocare pe termen mediu constă în îmbunătățirea eficienței de cheltuire

a resurselor bugetare. Pentru a furniza măsuri mai bine țintite și durabile de

economisire, precum și cheltuieli de o calitate sporită este necesară introducerea

unei analize de cheltuieli pe termen mediu pentru a consolida livrarea serviciilor

publice și pentru a identifica domenii potențiale pentru economii sau cîștiguri la

nivel de eficiență.

La prima etapă pot fi supuse raționalizării cheltuielile ministerelor care au

înregistrat cheltuieli mari sau sectoarele unde cheltuielile au demonstrat că există

un potențial sporit de cîștiguri de eficiență. De asemenea pot fi efectuate și analize

ce au o țintă a cheltuielilor pe sectoare sau programe specifice. Pe termen mediu

se preconizează ca fiecare minister de ramură să facă obiectul raționalizării

cheltuielilor bugetare.

Astfel, în cadrul măsurilor de reformă bugetară introduse pentru prima dată

de Guvern în anul 2018, cheltuielile curente ale statului cu privire la furnizarea de

servicii publice fac obiectul unei revizuiri periodice. În scopul pilotării exercițiului

de raționalizare a cheltuielilor în anul 2018, a fost selectat sectorul educației, și

anume învățămîntul superior și cel vocațional/profesional tehnic. Scopul pilotării

acestui exercițiu este sporirea eficienței utilizării banilor în acest sector, cu

determinarea unor eventuale economii/cheltuieli neprioritare, care, ulterior, vor fi

direcționate la implementarea unor noi politici din sectorul educației, cu

includerea în CBTM (2020-2022) și corespunzător în bugetul pentru anul 2020.

Procesul de elaborare a prognozelor de cheltuieli pentru perioada 2019-

2021 se bazează pe următoarele principii, care urmează a fi luate în considerare la

evaluarea propunerilor de buget în procesul de planificare bugetară, în care

estimările de cheltuieli sînt menținute în plafonul prevăzut în limitele sectoriale

pentru anul 2019 din CBTM (2019-2021).

Alocarea resurselor în CBTM (2019-2021) urmărește:

1) corelarea strînsă cu prioritățile stabilite în documentele naționale de

planificare strategică – Hotărîrea Guvernului nr.350/2018 cu privire la aprobarea

priorităților de politici sectoriale pe termen mediu (2019-2021), Strategia

Națională de Dezvoltare „Moldova 2020”, Acordul de Asociere dintre Republica

Moldova și Uniunea Europeană, Programul de activitate al Guvernului pentru anii

2016-2018;

2) alocarea resurselor pentru programele de cheltuieli care sînt mai eficiente

și au un impact mai mare în atingerea obiectivelor de politici ale Guvernului;

3) obținerea unui raport înalt de „valoare pentru bani”, prin direcționarea

resurselor spre prioritățile de nivel înalt;

4) corelarea cu finanțarea externă, oferită prin intermediul partenerilor de

dezvoltare.

Aceste principii servesc drept orientare pentru noi inițiative de finanțare și

pentru repartizarea spațiului fiscal (cheltuielile bugetului asupra cărora Guvernul

7

poate decide fără a pune în pericol poziția bugetar-fiscală și stabilitatea

economică). Toate inițiativele noi acceptate sînt incluse în limitele de cheltuieli

definitivate.

La elaborarea propunerilor de buget pentru 2019 și a estimărilor pe termen

mediu (2019-2021), autoritățile/instituțiile bugetare trebuie să demonstreze modul

în care planurile lor bugetare răspund priorităților politice ale Guvernului.

Autoritățile/instituțiile bugetare sînt încurajate să îmbunătățească eficiența

cheltuielilor în raport cu prioritățile date, inclusiv prin redistribuiri în cadrul

limitelor existente de cheltuieli.

II. PERSPECTIVE ECONOMICE

A. Perspective economice globale

1. Evoluția economiei globale atestă consolidarea creșterii în contextul

relansării investițiilor, productivității și comerțului. Ținînd cont de conjunctura

existentă, se presupune o creștere economică moderată a economiilor avansate, în

timp ce băncile centrale renunță treptat la măsurile post-criză și ritmul investițiilor

se stabilizează. În economiile emergente și în cele aflate în dezvoltare, creșterea

economică ar urma să se consolideze în contextul continuării relansării activităților

exportatorilor de produse de bază și al stabilizării prețurilor.

2. Economia mondială a crescut cu 3,2% în anul 2016 și cu 3,8% în 2017.

Creșterea economică este în recuperare în economiile dezvoltate, SUA și zona

euro înregistrînd cîte 2,3% pentru anul 2017. Producția în Comunitatea Statelor

Independente, care a înregistrat o scădere cu 2,2% în anul 2015, a atestat creșteri

cu 0,3% în 2016 și cu 2,1% în 2017. Pentru aceeași perioadă, în China și India,

producția a crescut cu 6,9% și, respectiv, 6,7%. Pentru anul 2018, FMI prevede

accelerarea creșterii economice în toate țările, pe cînd pentru 2019 în accelerare

rămîne doar economia Indiei cu 7,8% și creșteri puțin mai temperate se așteaptă

pentru restul țărilor.

3. Se preconizează că prețurile de consum în economiile avansate vor crește

de la 1,7% în anul 2017 la 2,0% în 2018 și 1,9% în 2019. Inflația prognozată în

economiile emergente și cele în curs de dezvoltare se situează în intervalul 4,3%–

4,6% pentru anii următori (tabelul 2.1).

4. Volumul comerțului mondial a înregistrat o creștere de 4,9% în anul 2017

și se preconizează că va accelera pînă la 5,1% în 2018, iar pentru 2019 va crește

cu 4,7%.

5. Riscurile prognozei includ posibile sistări ale comerțului global, ale

fluxurilor de capital și ale migrației, înăsprirea condițiilor economice și financiare

și a incertitudinii, plus factori noneconomici, cum ar fi riscurile geopolitice.

8

Tabelul 2.1

Prognoza creșterii globale și indicele prețurilor

de consum pentru 2017-2019 (%)

2017 2018 2019

Efectiv Prognozat Prognozat

Creșterea produsului global brut (PGB)

Produsul global brut 3,8 3,9 3,9

Statele Unite ale Americii 2,3 2,9 2,7

Zona euro 2,3 2,4 2,0

Germania 2,5 2,5 2,0

Franța 1,8 2,1 2,0

Italia 1,5 1,5 1,1

Comunitatea Statelor Independente 2,1 2,2 2,1

Federația Rusă 1,5 1,7 1,5

China

India

6,9

6,7

6,6

7,4

6,4

7,8

Prețurile de consum

Economiile avansate 1,7 2,0 1,9

Zona euro 1,5 1,5 1,6

Economiile în curs de dezvoltare 4,0 4,6 4,3

Sursa: Fondul Monetar Internațional, World Economic Outlook, aprilie, 2017

B. Economia Republicii Moldova – evoluții recente și perspective

6. Economia națională, conform estimărilor preliminare, a crescut cu

aproximativ 4,5% în 2017. Acest lucru se datorează ascensiunii înregistrate în

majoritatea activităților economice, creșteri fiind înregistrate în domenii ca

investițiile, comerțul exterior, consumul privat și public.

7. Rata medie a inflației în perioada 2015-2017 a fost volatilă, de la creșterea

de 9,7% în 2015 și reducere la 6,4% în 2016, urmînd o ușoară creștere pentru anul

2017 (6,6%). Valuta națională s-a apreciat de la 19,92 lei pentru un dolar SUA în

2016 pînă la 18,49 lei în 2017. O politică monetară restrictivă, susținută de

stabilizarea monedei naționale, a dus la apropierea inflației de intervalul-țintă 5%

+/- 1,5%.

8. În urma scăderii volumului exporturilor constatate în anul 2015 cu 19,5%,

acestea au înregistrat o creștere de 4% în 2016 și 19% în 2017, iar importurile au

înregistrat o scădere de 25% în 2015, urmată de o creștere cu 0,8% și 20%

respectiv pentru următoarele perioade.

9. În Strategia națională de dezvoltare „Moldova 2020” și în Documentul

de dezvoltare economică a Moldovei, care evidențiază importanța sporirii

productivității, atragerii investițiilor și promovării dezvoltării umane, sînt

formulate politici pentru asigurarea unei creșteri economice durabile și incluzive.

Documentul de dezvoltare economică specifică domeniile prioritare pentru

creșterea economică și eradicarea sărăciei, educație, sectorul financiar, climatul de

9

afaceri, energetică și eficiența energetică, sectorul agricol, agroprocesare și

diversificarea exporturilor (boxa 2.1).

Boxa 2.1. Competitivitatea globală a Republicii Moldova

Raportul competitivității globale 2017-2018, publicat de Forumul Economic

Mondial, clasează competitivitatea Moldovei pe poziția 89 din cele 137 de țări

chestionate, urcînd de la poziția 100 deținută în anul precedent. Studiul

utilizează 114 indicatori pe baza a 12 piloni. Principalele provocări ale

competitivității pentru Republica Moldova sînt instituțiile eficiente, mediul

macroeconomic, eficiența pieței, dezvoltarea piețelor financiare, dimensiunea

pieței, gradul de sofisticare și inovație a afacerilor.

10. Prognoza principalilor indicatori macroeconomici ai Republicii

Moldova pentru perioada 2018-2021 (tabelul 2.2) se bazează pe o serie de ipoteze.

Acestea includ menținerea condițiilor internaționale favorabile, continuarea

reformelor structurale, promovarea exporturilor și sprijinul acordat sectorului

privat prin eforturi de simplificare și liberalizare, menținerea stabilității financiare,

a prețurilor și a cursului de schimb.

11. În perioada 2018-2021:

1) se preconizează ca PIB-ul real să înregistreze o creștere medie anuală de

aproximativ 4,0%. Această creștere este condiționată de evoluția relativ bună a

sectoarelor economiei naționale;

2) structura PIB va suporta unele schimbări: pe categorii de resurse va

scădea ponderea valorii adăugate brute de la 84,6% (în 2017) pînă la 83% (în 2021)

cu majorarea, respectiv, a ponderii impozitelor nete pe produs datorită reformei

administrării fiscale.

Graficul 2.1

Structura PIB pe categorii de resurse, %

Sursă: Biroul Național de Statistică

-10

10

30

50

70

90

110

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021

Agricultură Industrie Servicii SIFIM Impozite nete pe produs

Prognoză

10

3) creșterea cererii externe se va datora, în mare parte, creșterii consumului

privat, ceea ce se va reflecta în structura PIB pe categorii de utilizări. Ponderea

consumului final al gospodăriilor casnice în PIB se va majora de la 86% în 2017

pînă la 87% în anul 2021. Totodată, ponderea formării brute de capital fix va fi în

descreștere, de la 22% pînă la 21%. Ponderea exportului net va diminua de la circa

28% la 26% în PIB;

Graficul 2.2

Structura PIB pe categorii de utilizări, %

Sursă: Biroul Național de Statistică

4) politica monetară va continua să fie orientată spre menținerea ratei

inflației în intervalul de 5% ±1,5% pentru a asigura stabilitatea prețurilor pe termen

mediu;

5) se preconizează o apreciere a ratei medii de schimb față de dolarul SUA

de la 18,49 lei în 2017 pînă la 16,83 lei în 2018, urmată de deprecierea treptată

pentru următorii ani pînă la 18,51 lei/dolar SUA în anul 2021;

6) exporturile vor înregistra niveluri de creștere regresive pentru perioada

2018-2021 de la 15,1% la 5,7% cu o modificare medie anuală de 9,1%;

7) pentru importuri se prognozează reducerea ratei de creștere de la 17,4%

în 2018 pînă la 5,0% în 2021 cu o medie anuală de 8,9%, ceea ce presupune

aprecierea negativă, în continuare, a soldului balanței comerciale. În baza

estimărilor, comerțul exterior cu statele membre ale UE va crește ca urmare a

implementării depline a Acordului de liber schimb cu UE.

12. Factorii de risc pentru prognoza macroeconomică rămîn a fi în

continuare:

1) condițiile meteorologice nefavorabile, care afectează agricultura și

sectoarele de prelucrare ale produselor agricole;

-75

-25

25

75

125

175

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021

Exportul netVariaţia stocurilorFormarea brută de capital fixConsumul final al administrației publice șI privateConsumul final al gospodăriilor casnice

Prognoză

11

2) instabilitatea regională, care ar spori gradul de incertitudine;

3) evoluțiile negative în economiile principalilor parteneri comerciali ai

Republicii Moldova și ale țărilor de destinație pentru emigranții moldoveni.

Tabelul 2.2

Indicatorii macroeconomici ai Republicii Moldova

Unitatea de

măsură 2016 2017 2018 2019 2020 2021

Efectiv Efectiv Prog. Estimat Prog. Prog. Prog.

Produsul intern brut1

în prețuri curente mld lei 135,4 150,4 160,1 163,0 177,9 193,9 211,5

rata reală de creștere % 104,5 104,5 103,0 103,8 103,8 103,8 104,0

Indicele prețului de consum

mediu anual % 106,4 106,6 104,3 104,1 104,7 105,0 105,0

Cursul de schimb

mediu anual lei/dolari SUA 19,92 18,49 17,68 16,83 16,99 17,97 18,51

Export de bunuri și servicii

nominal mil. dolari SUA 2045,3 2425,0 2540,0 2790,0 3052,0 3245,0 3430,0

Import de bunuri și servicii

nominal mil. dolari SUA 4020,3 4831,0 5100,0 5670,0 6130,0 6480,0 6805,0

Balanța comercială

nominal mil. dolari SUA -1975 -2406 -2560 -2880 -3078 -3235 -3375

Salariul nominal mediu lunar

nominal lei 5084,0 5697,0 6150,0 6180,0 6650,0 7250,0 7950,0

Fondul de remunerare a muncii

nominal mld lei 35,6 40,0 42,6 43,2 46,7 50,7 55,5

13. Prognoza detaliată a indicatorilor macroeconomici care au stat la baza

estimărilor CBTM (2019-2021) se regăsește în anexa nr. 1.

III. POLITICA BUGETARĂ ȘI PROGNOZELE

CBTM (2019-2021)

A. Prezentarea generală a politicilor

14. În perioada 2019-2021, Guvernul își va consolida progresele în

asigurarea stabilității și sustenabilității finanțelor publice, protejînd, în același

timp, alocările pentru cheltuielile sociale și de capital. Măsurile-cheie care necesită

a fi întreprinse sînt:

1) consolidarea bazei fiscale prin raționalizarea scutirilor fiscale,

îmbunătățirea raportării privind impozitul pe venit și consolidarea administrării

fiscale;

2) finanțarea asigurărilor sociale și de sănătate pe o bază mai durabilă;

1 Valorile Produsului Intern Brut sînt reflectate conform metodologiei SCN, ONU-1993/SEC-1995

12

3) cheltuieli publice mai eficiente, restructurarea administrației publice

centrale și locale, o mai bună orientare a beneficiilor sociale, îmbunătățirea

finanțării și gestionării programului de investiții publice;

4) extinderea și aprofundarea pieței interne a valorilor mobiliare de stat,

inclusiv ca răspuns la oportunitățile reduse de împrumuturi externe concesionale;

5) consolidarea monitorizării și gestionării riscurilor bugetar-fiscale.

Respectarea regulii bugetar-fiscale

15. Pe durata CBTM (2019-2021), se păstrează implementarea regulii

bugetar-fiscale stipulate în Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-

fiscale nr.181/2014. Regula bugetar-fiscală impune ca deficitul bugetului public

național, excluzînd granturile, să nu depășească 2,5% din PIB.

16. Totodată, în condițiile existenței surselor reale de finanțare a proiectelor

de investiții capitale finanțate din surse externe, se permite depășirea nivelului-

limită al deficitului bugetului public național.

17. Soldul bugetar negativ al bugetului public național se estimează a fi

2,5% din PIB în 2018, 2,3% – 2019, 1,5% – 2020 și 1,4% – 2021. Aplicarea clauzei

de derogare pentru cheltuielile capitale finanțate din surse externe, cu respectarea

concomitentă a țintelor de deficit stabilite în Memorandumul cu Fondul Monetar

Internațional în perioada 2019-2021, reflectă încadrarea soldului bugetar în regula

bugetar-fiscală (tabelul 3.1).

Tabelul 3.1

Concordanța cu regula bugetar-fiscală (% din

PIB)

2018 2019 2020 2021

1. Limita soldului* BPN, excluzînd granturile (Regula bugetar-fiscală) (informativ) 2,5 2,5 2,5 2,5

2. Soldul BPN, excluzînd granturile + cheltuielile proiectelor finanțate din surse

externe

2,5 2,3 1,5 1,4

3. Derogarea utilizată de la regula bugetar-fiscală 2,2 1,8 1,8 1,2

4. Soldul BPN excluzînd granturile + Derogarea (în condițiile legii) (2+3) 4,7 4,1 3,3 2,6

5. Granturile 1,8 0,9 0,5 0,3

6. Soldul BPN (de casă) (4-5) 2,9 3,2 2,8 2,3

Cheltuielile proiectelor finanțate din surse externe, total 4317 3 863 4 313 3 209

cheltuieli PFSE în scopul acoperirii clauzei de derogare 3522 3 203 3 491 2 538

Sursa: Ministerul Finanțelor

Cadrul bugetar-fiscal în conformitate cu obiectivele Programului

Fondului Monetar Internațional

18. CBTM (2019-2021) a fost elaborat cu respectarea indicatorilor-țintă ai

cadrului macrobugetar agreat în timpul evaluării a treia (din perioada 15–27 martie

13

2018) a Programului susținut de FMI prin mecanismele de finanțare EFF

(mecanismul de finanțare extinsă) și ECF (mecanismul extins de creditare), tabelul

3.1a.

Tabelul 3.1a

Concordanța cu indicatorii-țintă ai Programului

Fondului Monetar Internațional (mil.lei)

2019 2020 2021

Deficit de casă 5 738,7 5 423,9 4 811,3

Recreditarea IS* - net 470,2 1 172,3 905,9

Recreditarea IS – debursare 550,1 1 328,3 1 111,9

Recreditarea IS - rambursare 79,9 156,0 206,0

Deficit augmentat net 6 208,9 6 596,2 5 717,2

* IS - Întreprinderi de Stat


19. Aflîndu-se la jumătate de termen în realizarea programului pe trei ani

(noiembrie 2016 – noiembrie 2019), susținut de FMI, Guvernul promovează în

continuare programul cuprinzător de reforme, elaborat în scopul consolidării

economice și eliminării vulnerabilităților-cheie. În general, condițiile programului

se realizează cu respectarea parametrilor conveniți, stabilitatea macroeconomică a

fost asigurată și economia continuă să se consolideze. Prin urmare, este esențial

de menținut angajamentul ferm de a promova politici eficiente și buna guvernanță

economică, pentru a consolida progresul realizat și a îmbunătăți perspectivele

economice ale țării.

20. La 29 iunie curent, Consiliul de directori executivi al FMI a aprobat a

treia evaluare a programului Republicii Moldova, susținut prin mecanismul extins

de creditare (ECF) și mecanismul de finanțare extinsă (EFF), în urma căreia

Republica Moldova a primit circa 33,8 milioane dolari SUA legate de politici,

asumate în cadrul programului.

O perspectivă fiscală și bugetară restrînsă – spațiu fiscal limitat

21. Agregatele bugetare pentru perioada CBTM (2019-2021) confirmă

faptul că Republica Moldova se află în continuă redresare, dar încă într-un cadru

bugetar-fiscal foarte constrîns (tabelul 3.2).

Tabelul 3.2

Agregate bugetare

Mil. lei % din PIB

2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021

Aprobat Prognozat Prognozat Prognozat Aprobat Prognozat Prognozat Prognozat

Total venituri 57 000 62 157 66 960 72 611 35,6 34,9 34,5 34,3

14

Impozite și taxe 51 918 57 977 63 387 69 111 32,4 32,6 32,7 32,7

Alte venituri 2 252 2 687 2 615 2 780 1,4 1,5 1,3 1,3

Granturi 2 830 1 493 958 720 1,8 0,8 0,5 0,3

Total cheltuieli 61 714 67 896 72 384 77 422 38,5 38,2 37,3 36,6

Cheltuieli curente 53 737 59 331 62 740 66 814 33,5 33,4 32,3 31,6

Cheltuieli capitale 7 977 8 566 9 644 10 609 5,0 4,8 5,0 5,0

Soldul bugetar -4 714 -5 739 -5 424 -4 811 -2,9 -3,2 -2,8 -2,3

Finanțat din:

împrumuturi externe 5 598 3 519 3 373 2 035 3,5 2,0 1,7 1,0

împrumuturi interne -260 990 2 665 2 610 -0,2 0,6 1,4 1,2

alte surse de finanțare -624 1 230 -614 166 -0,4 0,7 -0,3 0,1


Acoperirea cheltuielilor curente din venituri, cu excepția granturilor

22. Pe durata CBTM (2019-2021), sustenabilitatea bugetară estimată prin

acoperirea cheltuielilor curente din venituri (cu excepția granturilor) se va

îmbunătăți în mod constant, excedentul bugetar majorîndu-se de la 0,8% în 2018

pînă la 1,1% în 2021. Aceasta denotă faptul că Guvernul va fi în stare să acopere

cheltuielile principale fără a recurge la împrumuturi, ceea ce reprezintă un

indicator important al revenirii pe o traiectorie sustenabilă. Perspectivele bugetare

însă sînt foarte restrînse pentru perioada CBTM. Veniturile încă urmează a fi

colectate, iar opțiunile de finanțare sînt limitate.

Diminuarea asistenței acordate sub formă de granturi externe

23. Începînd cu anul 2019, volumul granturilor externe va scădea

considerabil, primordial din contul diminuării suportului bugetar din partea UE.

Acest fapt va fi parțial compensat prin reducerea cheltuielilor recurente în perioada

CBTM. Cu toate acestea, volumul redus de sprijin bugetar va afecta în mod

inevitabil spațiul bugetar-fiscal, în special pentru cheltuielile de capital.

Cheltuieli limitate pentru investiții capitale

24. Ponderea cheltuielilor capitale în totalul cheltuielilor rămîne modestă și

reprezintă circa 10% din totalul cheltuielilor bugetare în 2017. Pe termen mediu,

va fi necesar un volum mai mare de investiții publice în infrastructură și în alte

domenii importante. CBTM (2019-2021) prevede majorarea cheltuielilor capitale

la aproximativ 13,7% din totalul cheltuielilor bugetare.

Problema angajamentelor nefinanțate

25. Unele angajamente asumate rămîn încă neasigurate financiar. Astfel,

suma totală a solicitărilor suplimentare de resurse bugetare înaintate de către

15

autoritățile publice în cadrul audierilor de politici în procesul de elaborare a CBTM

este de 6,5 mld lei în 2019, 7,0 mld lei în 2020 și circa 6,5 mld lei în 2021. Din

aceste solicitări, în limita spațiului fiscal disponibil, au fost acceptate

măsuri/acțiuni preponderent cu caracter social la nivel de 36 la suta (anul 2019) și

45 la sută (anii 2020-2021) din CBTM. Măsurile/acțiunile propuse de autoritățile

publice centrale și susținute în urma audierilor de politici sînt reflectate în anexa

nr.3.

B. Venituri

Performanța în 2017

26. În anul 2017 veniturile bugetului public național au înregistrat 53 378

mil. lei (35,5% din PIB), comparativ cu 45 954 mil. lei (33,9% din PIB) în 2016.

Față de anul precedent, veniturile bugetului public național au crescut cu circa

7 424 mil. lei sau cu 1,6% în PIB. Partea majoră care a determinat această creștere

a constituit încasările din impozite și taxe, care s-au majorat cu 5 245 mil. lei sau

cu 1,3% în PIB.

27. Performanța grupurilor principale de venituri pentru anul 2017 poate fi

sintetizată în modul următor:

1) încasările din impozitele pe venit au crescut cu 18,0%, reflectînd o

majorare a profitului și, respectiv, a venitului impozabil obținut de către agenții

economici, precum și a veniturilor sub formă de salariu atît în sfera bugetară, cît

și în sectorul real comparativ cu anul 2016;

2) încasările contribuțiilor de asigurări sociale de stat și ale primelor

obligatorii și de asigurare medicală au crescut cu 18,2% și, respectiv, 12,6% în

2017. Creșterea poate fi atribuită creșterii fondului de remunerare a muncii;

3) încasările din impozite și taxe pe bunuri și servicii au crescut cu 18,2%

în 2017.

28. Cea mai mare creștere a fost înregistrată la veniturile din accize (30,9%),

ca urmare a creșterii ratelor accizelor și a volumelor de importuri ale produselor

accizabile. Veniturile din TVA au înregistrat la fel o creștere destul de ridicată

(15,8%), ca urmare a creșterii consumului privat și a volumelor de importuri.

Alte venituri s-au majorat cu 14,8% în 2017, în principal ca urmare a

creșterii încasărilor din amenzi, iar granturile externe pentru suport bugetar și

pentru proiectele finanțate din surse externe au scăzut cu 26,5% în 2017.

29. Conform deciziilor primite de către Comisia Europeană și alți donatori,

precum și fluctuația cursului de schimb valutar, granturile pentru suport bugetar

au fost debursate în sumă de 740 mil. lei (1,4% din veniturile totale). Totodată, a

avut loc o scădere, de la 974 mil. lei la 269 mil. lei, a granturilor pentru finanțarea

proiectelor investiționale, ţinînd cont de nivelul executării lucrărilor și efectuarea

achizițiilor pe proiecte în curs de execuție și fluctuația cursului de schimb valutar.

16

Perspective de venituri pe termen mediu

30. Proiecțiile bugetare pe anii 2019-2021 demonstrează efortul Guvernului

de a consolida veniturile. Pe termen mediu se estimează că veniturile bugetare vor

crește în valori nominale de la 57 000 mil. lei în 2018 la 72 611 mil. lei în 2021

sau cu 24,7 la sută (tabelul 3.3). Majorarea veniturilor va fi susținută de creșterea

PIB, intensificarea comerțului exterior, majorarea cotelor accizelor, precum și de

măsurile luate pentru consolidarea administrării fiscale.

17

Tabelul 3.3

Tabelul sumar al veniturilor

2016 2017 2018 2019 2020 2021

Efectiv Efectiv Aprobat Prognozat Prognozat Prognozat

(mil. lei)

Total venituri și granturi 45 954 53 378 57 000 62 157 66 960 72 611

Impozite și taxe 42 507 49 988 51 918 57 977 63 387 69 111

Impozitul pe venitul persoanelor fizice 3 181 3 649 3 852 4 252 4 626 5 059

Impozitul pe venitul persoanelor juridice 3 363 4 074 4 481 5 137 5 761 6 439

TVA 14 564 16 870 17 230 19 611 21 584 23 423

Accize 4 546 5 950 5 903 6 667 7 236 7 981

Taxe asupra comerțului exterior 1 452 1 5981 1 598 1 848 2 062 2 165

Impozite pe proprietate 403 546 543 577 588 598

Contribuții de asigurări sociale de stat 10 036 11 864 12 546 13 816 15 059 16 509

Prime de asigurări obligatorii de asistență medicală 3 240 3 648 3 924 4 256 4 635 5 076

Alte impozite și taxe 1 722 1 796 1 841 1 813 1 836 1 861

Alte venituri 2 074 2 381 2 252 2 687 2 615 2 780

Granturi 1 373 1 009 2 830 1 493 958 720

% din PIB

Total venituri și granturi 33,9 35,5 35,6 34,9 34,5 34,3

Impozite și taxe 31,4 33,2 32,4 32,6 32,7 32,7

Impozitul pe venitul persoanelor fizice 2,3 2,4 2,4 2,4 2,4 2,4

Impozitul pe venitul persoanelor juridice 2,5 2,7 2,8 2,9 3,0 3,0

TVA 10,8 11,2 10,8 11,0 11,1 11,1

Accize 3,4 4,0 3,7 3,7 3,7 3,8

Taxe asupra comerțului exterior 1,1 1,1 1,0 1,0 1,1 1,0

Impozite pe proprietate 0,3 0,4 0,3 0,3 0,3 0,3

Contribuții de asigurări sociale de stat 7,4 7,9 7,8 7,8 7,8 7,8

Prime de asigurări obligatorii de asistență medicală 2,4 2,4 2,5 2,4 2,4 2,4

Alte impozite și taxe 1,3 1,2 1,1 1,0 0,9 0,9

Alte venituri 1,5 1,6 1,4 1,5 1,3 1,3

Granturi 1,0 0,7 1,8 0,8 0,5 0,3

PIB, informativ, mil. lei 135 397 150 369 160 100 177 938 193 935 211 504

18

Granturi externe

31. Se estimează că debursările de granturi externe se vor majora de la 0,7%

din PIB în 2017 la 1,8% în 2018. Totodată, pe termen mediu, accesul Republicii

Moldova la finanțări suplimentare sub formă de granturi pentru suport bugetar este

incert. Previziunile CBTM (2019-2021) presupun că finanțarea din contul

granturilor se va reduce de la 0,8% în 2019 pînă la 0,3% din PIB la sfîrșitul

perioadei.

Politica fiscală și vamală

32. La baza politicii fiscale și vamale pentru perioada 2019-2021 va sta

Conceptul de rescriere a Codului fiscal și a Codului vamal (actualizat). Acest

document strategic vizează armonizarea cadrului legislativ național la prevederile

directivelor Uniunii Europene și perfecționarea cadrului legislativ existent în baza

calendarului de armonizare agreat.

33. Măsurile de politică fiscală și vamală pentru perioada 2019-2021 se

axează pe următoarele obiective:

1) armonizarea politicilor și regulamentelor fiscale cu standardele Uniunii

Europene legate de punerea în aplicare a Acordului de Asociere dintre Republica

Moldova și Uniunea Europeană;

2) facilitarea unui mediu de afaceri favorabil pentru dezvoltare și creștere;

3) generarea unor venituri suficiente și stabile pentru finanțarea cheltuielilor

publice;

4) contribuția la o distribuție corectă și echitabilă a veniturilor;

5) îmbunătățirea și simplificarea sistemului fiscal.

34. Rescrierea Codului fiscal se va realiza prin prisma revizuirii (elaborării

și/sau modificării) titlurilor din Codul fiscal, conform următorului calendar

(tabelul 3.4), care își va regăsi reflectarea în Conceptul de rescriere a Codului

fiscal și a Codului vamal (varianta actualizată).

Tabelul 3.4

Calendarul aferent revizuirii titlurilor din Codul fiscal Nr.

crt.

Acțiuni Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020

1 Revizuirea titlului I din Codul fiscal privind dispozițiile generale

Notă Titlul I din Codul fiscal va fi

modificat gradual, în funcție de

modificările parvenite în

procesul de revizuire a celorlalte

titluri ale Codului fiscal

✓ ✓ ✓

2 Revizuirea titlurilor II și X din Codul fiscal

Elaborarea proiectului titlurilor corespunzătoare ale Codului fiscal

privind impozitul pe venit (impozitul pe profit și impozitul pe venit

aferent persoanelor fizice) și aferent regimurilor speciale

2.1. Proiect elaborat ✓

2.2. Consultarea publică a

proiectului legii ✓

2.3. Expertizarea și definitivarea ✓

19

Nr.

crt.


2.4. Aprobarea de Guvern a

proiectului legii

✓

2.5. Adoptarea în lectură finală a

proiectului legii

✓

3. Actualizarea titlurilor III și IV din Codul fiscal

Elaborarea proiectului legii ce conține norme ca urmare a revizuirii

scutirilor aferente TVA și accizelor la importul/livrarea de mărfuri și

servicii, norme referitoare la obiectul și sfera de aplicare a TVA,

persoanele impozabile, livrările impozabile cu TVA, regimurile

speciale, examinarea impozitării produselor energetice și a

electricității prin prisma directivelor Uniunii Europene

3.1. Proiect elaborat ✓


proiectului legii

✓



proiectului legii

✓


proiectului legii

✓

Notă Titlurile III și IV din Codul

fiscal vor fi revizuite gradual, în

conformitate cu prevederile

Acordului de Asociere

Republica Moldova-Uniunea

Europeană

✓ ✓

4. Revizuirea titlurilor V și VI1 din Codul fiscal

Elaborarea proiectului titlurilor corespunzătoare ale Codului fiscal

privind impozitul pe avere și procedurile fiscale

4.1. Proiect elaborat ✓ ✓


proiectului legii

✓



proiectului legii

✓


proiectului legii

✓

5. Revizuirea titlurilor VI, VII, VIII, IX din Codul fiscal

Elaborarea proiectelor titlurilor corespunzătoare ale Codului fiscal

privind impozitul pe bunurile imobiliare, taxele locale, taxele pentru

resursele naturale, taxele rutiere



proiectului legii

✓ ✓

5.3. Expertizarea și definitivarea ✓ ✓


proiectului legii

✓


proiectului legii

✓

6. Completarea Codului fiscal cu un nou titlu ce va cuprinde

reglementările ce țin de modul de aplicare a primelor de

asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de

asigurări sociale de stat obligatorii



proiectului legii

✓ ✓


20

Nr.

crt.



proiectului legii

✓


proiectului legii

✓

Impozitul pe venit

35. Încasările din impozitul pe venitul persoanelor fizice și juridice

reprezintă aproximativ 16,1% din impozitele și taxele totale pentru anul 2018.

Pentru perioada 2019-2021, acest indicator a fost estimat ținînd cont de cotele

impozitului pe venit pentru persoanele fizice, care, în prezent, constituie 7% și

18% și cota impozitului pe venitul persoanelor juridice, care în prezent constituie

12%. Vor fi luate măsuri pentru a reduce evaziunea fiscală, în special prin

intermediul diminuării fenomenului „salariului în plic”, cu accent pe prevenirea

„subdeclarării”/declarării evazive a veniturilor.

Taxa pe valoarea adăugată

36. Veniturile din taxa pe valoarea adăugată reprezintă aproximativ 33,2%

din totalul impozitelor și taxelor în 2018. Pentru perioada 2019-2021, acest

indicator a fost estimat pornind de la menținerea cotei standard a TVA în mărime

de 20% și a cotei reduse de 8%.

37. Pe termen mediu se prevede revizuirea facilităților fiscale și vamale. În

acest sens, restricționarea facilităților fiscale aferente TVA urmează a fi concepută

să acționeze pe trei căi. Prima direcție va consta în aplicarea cotei standard a TVA

pentru o serie de mărfuri și servicii scutite anterior de TVA. A doua direcție

presupune aplicarea cotei reduse a TVA în schimbul scutirii de TVA, iar a treia

direcție prevede reformularea facilităților fiscale, prin restrîngerea acestora.

38. Astfel, scutirile de TVA aferente livrării locuinței, pămîntului,

mărfurilor și serviciilor livrate de instituțiile de învățămînt, mărfurilor și

produselor alimentare pentru copii, serviciilor legate de îngrijirea bolnavilor și

bătrînilor, serviciilor medicale, serviciilor financiare urmează a fi examinate și

reformulate, în contextul în care prevederile directivelor Uniunii Europene

reglementează scutirea de TVA pentru mărfurile și serviciile în cauză sau cota

redusă a TVA.

39. Importul/livrarea pachetelor de servicii turistice și a biletelor de

tratament și de odihnă în stațiunile balneoclimaterice, a tractoarelor agricole și a

tehnicii agricole, a lucrărilor de construcție și montaj al parcurilor eoliene și al

parcurilor fotovoltaice, a utilajului și tehnicii pentru colectarea deșeurilor, a

aeronavelor, locomotivelor și vagoanelor automotoare etc. nu își găsește reflectare

în prevederile directivelor Uniunii Europene aferent scutirii de TVA sau cel puțin

a cotei reduse a TVA, fapt pentru care acestea trebuie reexaminate din perspectiva

utilității sociale a acestora.

21

Accizele

40. În anul 2018, încasările din accize reprezintă 11,4% din impozitele și

taxele totale. În perioada 2019-2021 vor fi luate măsuri pentru armonizarea

conceptelor, legislației și reglementărilor privind accizele pentru a reflecta mai

îndeaproape standardele UE. Cotele la produsele din tutun, băuturi alcoolice și

produse petroliere vor fi majorate, pentru a le aduce în conformitate cu valorile

minime stabilite în directivele UE, fiind stabilite, gradual, cotele accizelor pentru

anul 2021.

Impozitul pe bunurile imobiliare

41. În prezent, impozitul pe bunurile imobiliare reprezintă 1% din totalul

impozitelor și taxelor încasate în anul 2018, însă constituie o sursă importantă de

finanțare pentru administrațiile publice locale. Ajustarea sistemului de impozitare

a bunurilor imobiliare se va realiza în urma revizuirii complexe a proceselor de

evaluare a bunurilor imobiliare.

Impozitul pe avere

42. Se propune menținerea sistemului existent de aplicare a impozitului pe

avere.

Contribuțiile la asigurările sociale de stat și primele de asigurare

obligatorie de asistență medicală

43. Încasările din contribuțiile de asigurări sociale de stat și primele de

asigurare obligatorie de asistență medicală constituie 31,7% din veniturile totale

din impozite și taxe în anul 2018. Sustenabilitatea financiară a bugetului

asigurărilor sociale de stat și ale fondurilor obligatorii de asistență medicală este

una dintre prioritățile de politici pe termen mediu.

Politica vamală

44. Pe termen mediu, măsurile de politică vamală se vor concentra pe

raționalizarea legislației vamale și punerea în aplicare a unui nou Cod vamal,

aliniat la legislația vamală din Uniunea Europeană și din țările din regiune.

Spectrul de servicii vamale pentru care se achită taxa pentru efectuarea

procedurilor vamale se propune a fi revizuit prin prisma noului Cod vamal, în

conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Acordului de Asociere, care

prevede ca această taxă să se poată aplica doar în afara programului de lucru și în

alte locuri decît birourile vamale și posturile vamale, iar valoarea acestei taxe să

nu depășească costul serviciilor prestate.

22

45. Noul Cod vamal va fi precedat de elaborarea, definitivarea și aprobarea

Regulamentului de punere în aplicare a Codului vamal.

Politica de administrare fiscală și vamală

46. Politica de administrare fiscală pe termen mediu 2019-2021 este

orientată spre asigurarea corectitudinii, coerenței și transparenței în administrarea

fiscală. În acest sens vor fi întreprinse măsuri pentru:

1) promovarea și dezvoltarea serviciilor fiscale acordate contribuabililor;

2) promovarea principiilor de conformare voluntară;

3) dezvoltarea sistemului de management al riscurilor de neconformare

fiscală în vederea eficientizării acțiunilor de control și de prevenire a evaziunii

fiscale;

4) revizuirea sistemului de amenzi, cu excluderea unora din Codul fiscal și

includerea în Codul contravențional, ținînd cont de practica internațională;

5) elaborarea și implementarea sistemului „Monitorizarea electronică a

vînzărilor”.

47. În vederea sporirii eficienței serviciilor de administrare fiscală și pentru

îmbunătățirea colectării impozitelor și taxelor, în perioada 2019-2021 vor fi

întreprinse următoarele măsuri:

1) gestionarea operațională consolidată (monitorizarea proceselor; controlul

conformității fiscale, controlul fiscal și gestionarea arieratelor);

2) întreprinderea măsurilor pentru îmbunătățirea performanței Direcției

generale a contribuabililor mari și a programului individual pe averile/bunurile de

lux, inclusiv a conformării persoanelor fizice cu statut de contribuabil mare.

48. Politica de administrare vamală va fi consolidată prin intermediul

următoarelor măsuri:

1) promovarea conformării voluntare la plata drepturilor de import/export

prin implementarea procedurilor vamale moderne, care facilitează comerțul extern

și asigură securitatea lanțului de aprovizionare internațional;

2) sporirea nivelului de securitate economică a statului și de securizare a

frontierei de stat;

3) transpunerea standardelor internaționale de facilitare a comerțului în

reglementările vamale naționale;

4) formarea unui efectiv consolidat cu un nivel înalt de profesionalism și

integritate, capabil să realizeze eficient și în mod transparent misiunea Serviciului

Vamal.

C. Cheltuieli

Performanța în 2017

49. Cheltuielile publice în valoare nominală au crescut de la 48462,6 mil.

lei în anul 2016 pînă la 54522,4 mil. lei în anul 2017. De asemenea, s-a majorat

ponderea acestora în PIB cu 0,5 puncte procentuale, de la 35,8% în anul 2016 pînă

la 36,3% în anul 2017.

23

50. Cheltuielile de personal s-au majorat în volum nominal și ca pondere în

PIB de la 8,1% în anul 2016 pînă la 8,3% în anul 2017. De asemenea, s-au majorat

cheltuielile pentru subsidii de la 1,6% din PIB în anul 2016 pînă la 1,7% din PIB

în anul 2017. Cheltuielile pentru prestații sociale s-au majorat în volum nominal,

însă s-au diminuat de la 12,1% din PIB în anul 2016 pînă la 11,9% din PIB în anul

2017.

Tabelul 3.5

Prognoza cheltuielilor pe categorii economice (Bugetul public național) 2016 2017 2018 2019 2020 2021


(mil. lei)

Total cheltuieli 48463 54522 61714 67896 72384 77422

Cheltuieli curente 43781 49089 53738 59331 62740 66814

Cheltuieli de personal 10967 12505 13769 14947 16097 17343

Bunuri și servicii 9501 10589 11817 13101 13610 14415

Dobînzi 1812 1959 1886 2072 2201 2311

Subsidii 2134 2546 2215 2912 2834 2445

Prestații sociale 16404 17965 19833 21212 22440 23559

Alte 2963 3525 4218 5087 5558 6742

Cheltuieli capitale 4682 5433 7976 8566 9644 10609

(% din PIB)

Total cheltuieli 35,8 36,3 38,5 38,2 37,3 36,6

Cheltuieli curente 32,3 32,6 33,6 33,3 32,4 31,6

Cheltuieli de personal 8,1 8,3 8,6 8,4 8,3 8,2

Bunuri și servicii 7,0 7,0 7,4 7,4 7,0 6,8

Dobînzi 1,3 1,3 1,2 1,2 1,1 1,1

Subsidii 1,6 1,7 1,4 1,6 1,5 1,2

Prestații sociale 12,1 11,9 12,4 11,9 11,6 11,1

Alte 2,2 2,3 2,6 2,9 2,9 3,2

Cheltuieli capitale 3,5 3,6 5,0 4,8 5,0 5,0

PIB, informativ, mil. lei 135397 150369 160100 177938 193935 211504 Sursa: Ministerul

Finanțelor

Politica și prognoza cheltuielilor: 2019-2021

Prioritățile politicii cheltuielilor

51. Ca și în anii precedenți, Guvernul își propune să rămînă prudent și să

promoveze utilizarea eficientă a resurselor publice alocate serviciilor publice,

programelor de asistență socială și dezvoltării și întreținerii infrastructurii. Aceste

obiective vor fi atinse prin intermediul următoarelor măsuri:

1) gestionarea eficientă a salarizării în sectorul public, în raport cu

implementarea restructurării administrației publice din Republica Moldova;

2) susținerea reformelor structurale în sectoare-cheie, precum educația și

sănătatea, pentru a asigura o prestare mai eficientă a serviciilor, în concordanță cu

resursele bugetare disponibile;

24

3) asigurarea unei finanțări adecvate pentru programele de protecție socială

și o mai bună orientare și gestionare a programelor;

4) prioritizarea cheltuielilor operaționale și de întreținere ale autorităților

administrației publice centrale, pentru a asigura o mai bună alocare a resurselor

pentru serviciile publice;

5) consolidarea gestionării programului de investiții capitale.

Cheltuieli de personal

52. În domeniul salarizării angajaților din sectorul bugetar, CBTM (2019-

2021) include alocații pentru implementarea în continuare a măsurilor salariale

prevăzute de legislația în vigoare. Cheltuielile de personal pentru perioada 2019-

2021, deși vor fi mai mari cu 26% în termeni nominali, se așteaptă să se reducă de

la 8,4% din PIB în 2019 la 8,2% în 2021. Dinamica cheltuielilor de personal pe

anii 2018-2021 se prezintă în tabelul 3.6.

Tabelul 3.6

Dinamica cheltuielilor de personal pe anii 2018-2021

2018 2019 2020 2021

Cheltuieli de personal din bugetul public național, mil. lei 13768,6 14946,8 16096,6 17343,3

Creșterea anuală, valoare absolută, mil. lei 1178,2 1149,8 1246,7

Creșterea anuală, % 8,6 7,7 7,7

PIB, mil. lei 160100,0 177900,0 193900,0 211500,0

% din PIB 8,6 8,4 8,3 8,2

53. În domeniul remunerării muncii, obiectivul primordial pe termen mediu

îl constituie fortificarea cadrului legislativ și normativ în domeniu, în scopul

perfecționării și eficientizării sistemului de salarizare a angajaților din economia

națională, menite să asigure o creștere sustenabilă a salariilor angajaților, corelată

cu ritmurile de creștere a productivității muncii.

54. În sectorul bugetar se preconizează implementarea noii legi privind

sistemul unitar de salarizare, care va veni cu o viziune conceptual nouă asupra

modului de stabilire a salariilor, transparent, echitabil, capabil să reflecte și să

remunereze performanța profesională în domeniul de activitate.

55. În scopul protejării de către stat a salariaților cu retribuție mică din

unitățile cu autonomie financiară se va reexamina anual cuantumul minim garantat

al salariului în sectorul real, în funcție de creșterea anuală a indicelui prețurilor de

consum și a ratei de creștere a productivității muncii la nivel național.

56. Se va extinde aplicarea sistemelor netarifare ca modalități de

diferențiere a salariilor angajaților orientate spre rezultatele finale ale activității de

producție și financiare ale unităților.

57. Concomitent, în perioada de referință vor fi elaborate și realizate acțiuni

în vederea minimizării practicii de achitare a salariilor „în plic” și „muncii la

negru”, precum și se va examina posibilitatea schimbării modalității de stabilire a

salariului minim garantat în țară.

25

58. În condițiile constrîngerilor financiare care au un caracter persistent,

pentru susținerea în continuare a reformelor sectoriale și administrative, este

necesară constrîngerea și raționalizarea cheltuielilor de personal în sectorul

bugetar, astfel încît o parte a costurilor majorărilor salariale să fie acoperită din

contul resurselor economisite în urma reorganizărilor structurale și a optimizării

numărului de personal din sectorul bugetar. În perioada 2019-2021 se

preconizează reducerea numărului de unități de personal în instituțiile finanțate

din bugetul de stat cu peste 1300 de unități.

59. Nivelul înalt al cheltuielilor de personal (peste 20% din cheltuielile

totale ale bugetului public național) și deficiențele sistemului de salarizare în

vigoare impun necesitatea de monitorizare permanentă și control strict, precum și

planificarea eficientă, în vederea sporirii transparenței cheltuielilor de personal în

sectorul bugetar.

60. Astfel, la elaborarea de către autoritățile administrației publice centrale

și locale a proiectului de buget pe anul 2019 și a estimărilor pe anii 2020-2021

urmează să se țină cont de măsurile de majorări salariale aplicate în anul 2018,

care au continuitate conform prevederilor legislației în vigoare, ajustările

structurale deja operate și reformele structurale planificate pentru anii 2019-2021

pe domeniile respective, precum și de politicile noi acceptate pentru anii 2019-

2021 ce implică cheltuieli de personal.

Cheltuielile pentru bunuri și servicii

61. Se va menține tendința de creștere în valoare nominală a cheltuielilor

pentru bunuri și servicii, însă raportate la PIB acestea se vor diminua de la 7,4%

în anul 2018 pînă la 6,8% în anul 2021. Majorarea acestor cheltuieli rezultă din

specificul programelor de cheltuieli implementate în sectoare și în final urmează

să contribuie la îmbunătățirea calității serviciilor publice.

Plata dobînzilor 62. Plățile aferente dobînzilor vor crește în valoare nominală, însă raportate

la PIB se vor reduce de la 1,2% în anul 2018 pînă la 1,1% în anul 2021. Politica și

managementul datoriei de stat sînt discutate mai detaliat în secțiunea D a

prezentului capitol.

Subsidiile

63. Pentru anii 2019-2021 se estimează o diminuare a subsidiilor raportate

la PIB pînă la 1,2% în anul 2021. Cele mai importante programe de subsidii sînt

direcționate gospodăriei drumurilor, transporturilor și producătorilor agricoli. Pe

termen mediu și lung se prevede de a revizui programele majore de subvenționare

pentru a determina eficacitatea și eficiența acestora și pentru a identifica unde sînt

necesare reforme.

26

Prestațiile sociale

64. Prestațiile sociale reprezintă cea mai mare categorie de cheltuieli

economice și includ trei grupuri de prestații sociale:

1) prestațiile de asigurări sociale, finanțate din veniturile proprii ale

bugetului asigurărilor sociale de stat;

2) prestațiile de asistență socială, achitate din mijloacele bugetului de stat;

3) prestațiile sociale ale angajatorilor, achitate la locul de muncă.

Prestațiile de asigurări sociale reprezintă 64,7% din totalul de prestații

sociale, iar prestațiile de asistență socială – 32,3% și prestațiile sociale ale

angajatorilor – 0,3%. Bugetul de stat acoperă, de asemenea, orice deficit al

contribuțiilor de asigurări sociale necesare pentru a acoperi plățile pentru

prestațiile de asigurări sociale de stat.

Cheltuielile capitale

65. Se estimează că totalul cheltuielilor capitale va reveni la 4,8% din PIB

în 2019 și va avea tendința de creștere pînă la 5,0% din PIB în 2021 (tabelul 3.7).

O prioritate de bază pentru perioada 2019-2021 va fi îmbunătățirea calității

planificării și gestionării investițiilor publice.

66. O prioritate pe termen scurt este evaluarea portofoliului proiectelor

investiționale și selectarea celor viabile, care merită să fie continuate (portfolio

cleaning). Astfel, urmează a fi elaborată Metodologia de „curățare” a

portofoliului, pentru identificarea și închiderea proiectelor neperformante.

Ulterior, se vor lua măsuri pentru implementarea progresivă a procedurilor

îmbunătățite stabilite în Ghidul pentru pregătirea și evaluarea proiectelor de

investiții capitale publice în sectorul public.

Tabelul 3.7

Cheltuieli capitale (% în PIB)

2016 2017 2018 2019 2020 2021


Total cheltuieli bugetare 35,8 36,3 38,5 38,2 37,3 36,6

inclusiv Cheltuieli capitale bugetare 3,5 3,6 5,0 4,8 5,0 5,0


D. Finanțarea și datoria de stat

Obiectivele de gestionare a datoriei de stat

67. Obiectivul principal al managementului datoriei de stat este de a asigura

necesitățile de finanțare ale soldului (deficitului) bugetului de stat la nivel

acceptabil de cheltuieli pe termen mediu și lung, în condițiile limitării riscurilor

implicate. În concordanță cu acest obiectiv de politică, acțiunile în perioada 2019-

2021 se vor concentra pe:

27

1) dezvoltarea pieței interne a valorilor mobiliare de stat;

2) contractarea împrumuturilor de stat externe, ținînd cont de raportul cost–

risc;

3) managementul riscului operațional asociat datoriei de stat.

Tabelul 3.8

Soldul bugetar și sursele de finanțare pentru anii 2016-2021 (% din PIB)

2016 2017 2018 2019 2020 2021

Efecti

v

Efecti

v

Aproba

t

Prognoza

t

Prognoza

t

Prognoza

t

Soldul

bugetului

public național

-1,9 -0,8 -2,9 -3,2 -2,8 2,3

Surse de finanțare:

Împrumut extern net 2,6 1,6 3,5 2,0 1,7 1,0

din care: Susținerea bugetară 2,3 1,7 2,0 1,2 0,5 0,3

Proiecte finanțate din surse externe 1,1 0,7 3,1 2,3 2,8 2,1

Rambursarea creditelor externe -0,9 -0,9 -1,5 -1,5 -1,6 -1,5

Împrumut intern net 0,7 0,7 -0,2 0,6 1,4 1,2

Alte surse de finanțare -1,5 -1,5 -0,4 0,7 -0,3 0,1

din care: participarea în

capital 0,2 0,1 0,2 0,2 0,1 0,2

Total surse de finanțare 1,9 0,8 2,9 3,2 2,8 2,3


Finanțarea externă

68. Prognozele indică, pe termen mediu, un declin al finanțării soldului

bugetului de stat din surse externe, din cauza reducerii fluxurilor destinate

susținerii bugetului, astfel creditorii externi vor aloca surse preponderent pentru

implementarea proiectelor de investiții capitale. Se estimează că cei mai mari

creditori externi ai Guvernului, pe termen mediu, vor rămîne Banca Mondială,

Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și

Dezvoltare, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, Fondul Internațional

pentru Dezvoltare Agricolă etc.

Finanțarea internă

69. Se estimează că finanțarea internă netă a bugetului de stat se va majora

de la 0,6% din PIB în 2019 la 1,3% din PIB în 2021. Acest fapt reflectă creșterea

cerințelor de finanțare, ca urmare a reducerii finanțării externe.

70. În prezent predomină finanțarea internă prin emisiunea de valori

mobiliare de stat cu scadența de pînă la 12 luni. Unul dintre obiectivele de

gestionare a datoriei de stat în perioada anilor 2019-2021 rămîne extinderea

maturității valorilor mobiliare de stat și dezvoltarea pieței valorilor mobiliare de

stat. Acțiunile Ministerului Finanțelor, pe termen mediu, întreprinse în scopul

realizării acestui obiectiv se vor axa pe creșterea gradului de transparență și

28

predictibilitate a pieței valorilor mobiliare de stat, monitorizarea și evaluarea

performanțelor dealerilor primari.

Soldul și deservirea datoriei

71. Pe termen mediu, ponderea datoriei de stat în PIB se va diminua de la

38,6% la sfîrșitul anului 2018 pînă la 36,7% la sfîrșitul anului 2021, fapt ce se

explică prin ritmul de creștere mai mare al PIB-ului prognozat comparativ cu

ritmul de creștere al soldului datoriei de stat. Astfel, soldul datoriei de stat va

înregistra o majorare de la 61 729,5 mil. lei la sfîrșitul anului 2018 pînă la 77 562,1

mil. lei la sfîrșitul anului 2021 (tabelul 3.9). Tabelul 3.9

Soldul datoriei de stat pentru anii 2016-2021 (% din PIB)

2016

Efectiv

2017

Efectiv

2018 2019 2020 2021

Aprobat Prognozat Prognozat Prognozat

Total Soldul datoriei (la sfîrșitul

anului de gestiune) 37,5 34,4 38,6 35,4 37,0 36,7

Datoria externă 21,6 19,3 23,7 21,0 22,5 22,1

Datoria internă 15,9 15,0 14,9 14,3 14,6 14,6

(mil. lei)

Total Soldul datoriei (la sfîrșitul

anului de gestiune)

50 785,8

51 660,3

61 729,5

62 939,4

71 763,5

77 562,1

Datoria externă 29 266,2 29 081,8 37 869,9 37 439,8 43 548,9 46 687,5

Datoria internă 21 519,6 22 578,5 23 859,6 25 499,6 28 214,6 30 874,6


72. Se estimează că plățile dobînzilor și comisioanelor aferente datoriei de

stat vor crește mai lent decît în ultimii ani și vor rămîne în jur de 1,1% din PIB pe

parcursul anilor 2019-2021. În această perioadă, pentru serviciul datoriei de stat

externe se preconizează a se utiliza mijloace în sumă de 1 442,2 mil. lei (23,2%

din total), iar pentru serviciul datoriei de stat interne – 4 764,5 mil. lei (76,8% din

total). În fiecare din anii 2019, 2020 și 2021, cheltuielile pentru serviciul datoriei

de stat interne vor oscila în legătură cu majorarea soldului datoriei de stat interne

în această perioadă, precum și în condițiile micșorării ratelor dobînzii la valorile

mobiliare de stat.

Tabelul 3.10

Serviciul datoriei de stat în anii 2016-2021 (% din PIB)

2016 2017 2018 2019 2020 2021


Total serviciul datoriei

de stat 1,3 1,3 1,1 1,1 1,1 1,0

Datoria externă 0,2 0,2 0,3 0,3 0,3 0,2

Datoria internă 1,1 1,0 0,9 0,8 0,8 0,8


29

Garanțiile de stat

73. Pe termen mediu, se estimează că soldul garanțiilor de stat va fi egal cu

soldul garanțiilor emise pentru creditele ipotecare în cadrul Programului „Prima

casă”.

Recreditarea de stat

74. Recreditarea de stat în anul 2017 a însumat 783,21 mil. lei (0,5% din

PIB) și se preconizează că va ajunge la 1 667,0 mil. lei (0,8% din PIB) în anul

2021. În structura mijloacelor financiare destinate recreditării în perioada 2019-

2021 sub aspectul ramurilor economiei naționale, ponderea majoră le revine

sectorului energetic, complexului agroindustrial și transportului.

Tabelul 3.11

Operațiuni de recreditare (% din PIB)

2016 2017 2018 2019 2020 2021


Recreditarea bugetului local 0,05 0,04 0,02 0,01 0,0 0,0

Recreditarea întreprinderilor de

stat (pentru proiecte de investiții) 0,2 0,2 0,4 0,3 0,7 0,5

Recreditarea sectorului privat 0,1 0,3 0,4 0,4 0,3 0,3

Total resurse recreditate 0,4 0,5 0,8 0,7 1,0 0,8


Recreditarea directă a întreprinderilor de stat și a sectorului privat

75. Pe parcursul anilor 2019-2021 se evidențiază un trend ușor crescător al

recreditării întreprinderilor de stat (de la 0,4% PIB în 2018 pînă la 0,5% PIB în

2021) ca urmare a implementării de către întreprinderile de stat a proiectelor de

importanță majoră națională.

76. Viitoarele propuneri de împrumut ar trebui, prin urmare, să fie însoțite

de:

1) studii de fezabilitate ample, care au fost supuse unei revizuiri

independente, care confirmă viabilitatea economică și financiară a proiectului;

2) un plan de afaceri pe termen mediu pentru întreprinderile de stat, care

demonstrează confirmarea viabilității operațiunilor sale de bază;

3) o evaluare independentă a riscului de credit care identifică măsurile

necesare pentru consolidarea administrării și gestionării întreprinderii.

Împrumuturile acordate prin intermediul sectorului bancar

77. Împrumuturile externe sînt canalizate sectorului privat prin intermediul

sectorului bancar. În acest caz băncile sînt responsabile de evaluarea cererilor de

împrumut și aprobarea împrumuturilor, precum și își asumă riscul de credit. Pe

30

termen mediu și lung, această modalitate rămîne prioritară. Pe parcursul anilor

2019-2021 se preconizează recreditarea sectorului privat în sumă de 1 731,6 mil.

lei.

Recreditarea unităților administrativ-teritoriale

78. În vederea implementării proiectelor finanțate din surse externe în

teritoriu de către autoritățile publice locale, Ministerul Finanțelor recreditează

împrumuturi de stat externe. Prin această modalitate sînt implementate proiecte în

domeniul construcției locuințelor sociale, dezvoltarea serviciilor de aprovizionare

cu apă potabilă.

IV. CADRUL DE CHELTUIELI PENTRU 2019-2021

A. Linia de bază și spațiul fiscal

79. Capitolul respectiv abordează prioritățile de cheltuieli și alocarea

resurselor bugetare în cadrul a 10 grupuri sectoriale, respectînd clasificarea

internațională a funcțiilor guvernamentale (CoFoG), aplicată de Ministerul

Finanțelor pentru raportarea cheltuielilor publice. Se face distincția între două

elemente de bază ale cadrului de cheltuieli:

1) linia de bază: cheltuielile pe termen mediu pentru asigurarea financiară

a volumului actual de servicii publice în baza politicilor existente și actelor

normative în vigoare (exclude plățile aferente dobînzilor);

2) spațiul fiscal: finanțarea disponibilă pentru proiectele de investiții publice

(în curs de desfășurare și noi), precum și pentru noile inițiative de politică pentru

perioada anilor 2019-2021;

3) informația referitor la linia de bază și spațiul fiscal rezervat pentru CBTM

(2019-2021) se prezintă în tabelul 4.1.

80. Linia de bază a fost stabilită în conformitate cu cadrul bugetar restrîns

și constituie circa 92% din cheltuielile totale. Este necesar de a continua

identificarea economiilor și măsurilor de eficientizare a programelor în cadrul

liniei de bază pentru a elibera resursele în vederea menținerii și consolidării

serviciilor și pentru satisfacerea cererilor de cheltuieli nediscreționare.

81. Cheltuielile de bază în contextul CBTM (2019-2021) au fost

determinate pe baza analizei alocărilor bugetare din anul 2017, a alocațiilor

aprobate pe anul 2018 și a unui exercițiu de actualizare, ținînd cont de factorii

tehnici, cum ar fi schimbările prognozate în rîndul înmatriculărilor în instituțiile

de învățămînt și numărul beneficiarilor de prestații sociale. Ulterior, pornind de la

cadrul estimat de resurse, a fost calculat spațiul fiscal total.

31

Tabelul 4.1

Linia de bază bugetară și spațiul fiscal (mil. lei) (% din PIB)

2019 2020 2021 2019 2020 2021

Prognozat Prognozat Prognozat Prognozat Prognozat Prognozat

Total cheltuieli (exclusiv dobînzile) 65824 70183 75112 37,0 36,2 35,5

Total cheltuieli pentru linia de bază 62581 65027 64974 35,2 33,5 30,7

Total spațiu fiscal disponibil 3243 5156 10138 1,8 2,7 4,8

din care:

inițiative politice (cheltuieli curente) 2653 3488 7506 1,5 1,8 3,5

cheltuieli capitale 590 1668 2632 0,3 0,9 1,2 Sursa: Ministerul Finanțelor

82. Limitele de cheltuieli de bază pentru 2019-2021 s-au majorat

comparativ cu prognozele limitelor anuale din ultimii ani pentru CBTM (2018-

2021). Obiectivul pe termen mediu este de a asigura un buget viabil, oferind în

același timp posibilități de finanțare pentru noi măsuri de politică prioritare.

83. Un factor semnificativ în majorarea spațiului fiscal pentru cheltuielile

de investiții capitale sînt proiectele finanțate din surse externe, precum proiectele

în domeniul drumurilor și sistemul penitenciar.

B. Implicații și priorități ale cadrului de cheltuieli sectoriale

Tendințele recente

84. Alocările de cheltuieli pentru grupurile din sectorul social (sănătate,

odihnă și cultură, educație și protecție socială) au reprezentat 25,5% din PIB în

bugetul anului 2018 și 68% din totalul cheltuielilor planificate ale bugetului public

național (excluzînd plățile aferente dobînzilor). Începînd cu anul 2016, cheltuielile

totale raportate la PIB au înregistrat o creștere, cu majorări în alocările pentru

servicii în domeniul economiei (care includ agricultura, sectorul energetic,

dezvoltarea sectorului privat și sectorul transporturilor), protecția socială,

ocrotirea sănătății, învățămînt, serviciile publice generale.

Tabelul 4.2

Cheltuieli pe funcții (grupuri sectoriale) pe anii 2016-2018 (% din PIB)

2016 2017 2018

Efectiv Efectiv Aprobat

Servicii de stat cu destinație generală

(excluzînd plățile aferente dobînzilor) 2,5 2,5 2,7

Apărare națională 0,4 0,4 0,4

Ordine publică și securitate națională 2,5 2,7 2,8

Servicii în domeniul economiei 3,4 3,6 4,9

Protecția mediului 0,1 0,1 0,1

Gospodăria de locuințe și gospodăria serviciilor

comunale 0,8 0,9 1,0

Ocrotirea sănătății 4,8 4,8 5,0

32

Cultură, sport, tineret, culte și odihnă 0,9 0,9 0,9

Învățămînt 6,3 6,4 6,5

Protecție socială 12,8 12,7 13,1

Total cheltuieli (excluzînd plățile aferente

dobînzilor) 34,5 35,0 37,4

Itemi Memo: PIB (mil.lei) 135400 150369 160100

Plăți aferente dobînzii (% din PIB) 1,3 1,3 1,2


C. Politica și prioritățile privind cheltuielile

Perspectivele CBTM (2019-2021)

85. Programul de activitate al Guvernului pentru anii 2016-2018, Strategia

Națională de Dezvoltare „Moldova-2020”, Acordul de Asociere dintre Republica

Moldova și Uniunea Euroepană și prioritățile de politici sectoriale pe termen

mediu pentru anii 2019-2021, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 350/2018,

sînt principalele documente care au servit ca bază pentru stabilirea priorităților de

politici sectoriale în CBTM (2019-2021).

86. Prioritățile de politici pe sectoare se bazează, de asemenea, pe alte

documente strategice sectoriale care oferă autorităților bugetare flexibilitatea de a

determina cea mai adecvată structură a programelor de cheltuieli și nivelurile

posibile de finanțare pentru implementarea acestora.

87. La baza alocării resurselor pe sectoare în CBTM (2019-2021) au stat

următoarele priorități:

1) cheltuielile de investiții capitale în sectoarele infrastructurii economice;

2) asigurarea durabilității programelor în sectoarele sociale;

3) îmbunătățirea eficienței serviciilor publice/administrației publice

generale.

Prognoza cheltuielilor pe grupuri sectoriale pentru anii 2019-2021

88. Tabelul 4.3 rezumă alocările prognozate pentru CBTM (2019-2021) pe

categoriile principale CoFoG.

Tabelul 4.3

Cheltuieli pe funcții pentru anii 2018-2021 (mil. lei) (% din PIB)

2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021

Apro-

bat

Progno-

zat

Progno-

zat

Progno-

zat

Apro-

bat

Progno-

zat

Progno-

zat

Progno-

zat

Total cheltuieli

(excluzînd plățile

aferente dobînzilor) 59828 65824 70183 75112 37,4 37,0 36,2 35,5

Servicii de stat cu

destinație generală

(excluzînd plățile

aferente dobînzilor) 4372 4910 4875 4787 2,7 2,8 2,5 2,3

Apărare națională 628 772 893 988 0,4 0,4 0,5 0,5

Ordine publică și

securitate națională 4459 4997 5298 5207 2,8 2,8 2,7 2,5

33

Servicii în domeniul

economiei 7807 8571 9435 6967 4,9 4,8 4,9 3,3

Protecția mediului 184 267 273 253 0,1 0,1 0,1 0,1

Gospodăria de locuințe

și gospodăria

serviciilor comunale 1612 1582 1573 1603 1,0 0,9 0,8 0,8

Ocrotirea sănătății 7978 8531 8962 9503 5,0 4,8 4,6 4,5

Cultură, sport, tineret,

culte și odihnă 1406 1542 1578 1636 0,9 0,9 0,8 0,8

Învățămînt 10433 11196 11469 12007 6,5 6,3 5,9 5,7

Protecție socială 20949 22574 23835 25011 13,1 12,7 12,3 11,8 Sursa: Ministerul Finanțelor

89. Principalele provocări și priorități pe domenii sînt prezentate în

continuare.

Servicii generale de stat

90. Unul dintre obiectivele Guvernului pe termen mediu este consolidarea

responsabilității autorităților administrației publice prin îmbunătățirea gestionării

acestora și asigurarea prestării unor servicii publice de calitate.

91. A fost inițiat de către Guvern procesul de elaborare a Strategiei naționale

de dezvoltare ,,Moldova 2030”, care are menirea de a identifica factorii

fundamentali care au influențat și vor continua să influențeze traiectoria de

dezvoltare a țării în perioada de pînă în anul 2030. În acest context, se va pune

accent pe optimizarea și operaționalizarea unui sistem de planificare strategică

riguros, integrat și coerent, precum și corelat cu resursele financiare disponibile.

92. Reforma administrației publice este o prioritate strategică a Guvernului,

care, de altfel, este prevăzută și în Agenda de Asociere a Republicii Moldova cu

Uniunea Europeană, pentru că aceasta este conexă cu multe alte reforme, care

trebuie să fie realizate în Republica Moldova. Sectorul public urmează să fie

ajustat evoluțiilor socioeconomice, iar administrația publică eficientă și

profesionistă poate servi ca un avantaj competitiv pentru dezvoltarea țării. Noul

concept al sistemului administrativ public trebuie să fie bazat pe așa valori ca

transparența, predictibilitatea, responsabilitatea, adaptabilitatea și eficiența.

Planurile Guvernului sînt îndreptate spre continuarea procesului de reformă

a administrației publice în conformitate cu Strategia privind reforma administrației

publice pentru anii 2016-2020 (Hotărîrea Guvernului nr. 911/2016) și pregătirea

reformei administrative teritoriale. Acest subiect necesită o abordare

multidimensională, analize aprofundate, inclusiv a experienței altor țări în acest

domeniu, și dialog cu reprezentanții autorităților publice locale, experți, alte părți

interesate.

93. De asemenea, pe termen mediu va continua procesul modernizării

serviciilor publice în conformitate cu Planul de acțiuni privind reforma de

modernizare a serviciilor publice pentru anii 2017-2021 (Hotărîrea Guvernului nr.

966/2016) în scopul creșterii calității și accesibilității serviciilor publice, digitizării

34

acestora, instituționalizării centrelor universale de prestare a serviciilor publice și

creării acestora la nivel local.

94. Obiectivul guvernamental de reintegrare a țării își propune drept scop

dezvoltarea și modernizarea instituțiilor din sistemul educațional, din domeniul

culturii, de reabilitare a apeductelor, de iluminare stradală, precum și altor

activități conexe în Zona de Securitate și în localitățile din stînga Nistrului.

Justiția, ordinea și securitatea publică

95. Sectorul ordinea publică și securitatea națională include domeniile

ordinea publică, securitatea națională, justiția și penitenciare.

96. Pe parcursul ultimilor ani în acest sector au fost adoptate cadrul

normativ, un număr mare de documente strategice în domeniu, prin care s-au

reformat conceptual o serie de instituții-cheie din domeniile vizate, și anume:

sistemul judecătoresc, organele procuraturii, avocatura, sistemul de executare,

poliția etc. Au fost adoptate legi prin care s-au instituit noi mecanisme și instituții.

97. Obiectivul strategic în domeniul justiției este asigurarea unui sistem al

justiției accesibil, eficient, independent, transparent și responsabil față de

societate, care să corespundă standardelor internaționale și celor mai bune practici

europene. Astfel, Guvernul acordă o atenție sporită asigurării continuității

reformei în sectorul justiției.

98. Procesul de reformare a sistemului afacerilor interne are drept scop

constituirea unui sistem de ordine și securitate publică integrat, capabil să asigure

servicii publice de calitate pentru protecția persoanei, siguranța societății și

statului. Prin urmare, o atenție deosebită va fi atribuită pregătirii inițiale și continue

profesionale ale polițiștilor la toate nivelurile, precum și dotării corespunzătoare a

acestora.

99. În cadrul sistemului penitenciar se urmărește instituirea unui sistem

eficient de executare a pedepsei, modernizarea infrastructurii pentru îmbunătățirea

condițiilor de detenție și garantarea siguranței de detenție.

100. Prioritățile pe termen mediu din sector derivă din documentele

strategice sectoriale: Strategia națională de ordine și securitate publică pentru anii

2017-2020, Strategia de dezvoltare a Poliției pentru anii 2016-2020, Strategia de

reformare a Trupelor de Carabinieri pentru anii 2017-2020, Strategia de dezvoltare

a sistemului penitenciar pentru anii 2016-2020, Strategia de reformare a

Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova.

101. În domeniile vizate, pe termen mediu, au fost identificate o serie de

provocări majore:

1) realizarea planului de construire a clădirilor noi și/sau de renovare a

clădirilor existente, necesare pentru buna funcționare a sistemului instanțelor

judecătorești;

2) reformarea sistemului penitenciar în scopul diminuării numărului mare

de condamnări ale Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor

Omului;

35

3) reformarea Poliției și a Trupelor de Carabinieri;

4) consolidarea capacităților de asigurare eficientă a securității naționale;

5) sporirea gradului de securitate a frontierei și de siguranță a persoanelor;

6) îmbunătățirea calității serviciilor prestate cetățenilor etc.

102. Pentru CBTM (2019-2021) au fost identificate următoarele priorități

de bază:

1) implementarea planului de construire a clădirilor noi și/sau de renovare

a clădirilor existente, necesare pentru buna funcționare a sistemului instanțelor

judecătorești;

2) modernizarea infrastructurii sistemului penitenciar;

3) garantarea siguranței sistemului de detenție;

4) realizarea unui serviciu de poliție profesionist și eficient, care exercită

atribuțiile sale în interesul cetățeanului și al comunității;

5) consolidarea capabilităților Trupelor de Carabinieri de menținere,

asigurare și restabilire a ordinii publice, de prevenire și combatere a criminalității,

de protecție a cetățeanului și statului cu mijloace și metode moderne;

6) dezvoltarea capabilităților de intervenție în caz de incendii și situații de

urgență;

7) consolidarea managementului integrat al frontierei de stat și al sistemului

de gestionare a migrației;

8) consolidarea capacităților de asigurare eficientă a securității naționale.

103. Pentru susținerea realizării acțiunilor prevăzute în Strategia de

dezvoltare a Poliției pentru anii 2016-2020 și Strategia de reformare a Trupelor de

Carabinieri pentru anii 2017-2020 au fost atrase mijloace financiare acordate de

către Uniunea Europeană prin suportul bugetar pentru reformarea Poliției, a cărui

valoare constituie pentru anii 2017-2021– 51,0 mil. euro.

Apărarea națională

104. Apărarea națională este un domeniu fundamental și distinct al

securității naționale, care se află într-o relație de interdependență cu procesele de

dezvoltare a statului. Structurile consultative și de conducere ale Armatei

Naționale asigură funcționalitatea sistemului de apărare pe timp de pace și război.

105. Apărarea națională se confruntă cu un șir de provocări, printre care cele

mai importante sînt:

1) armament și tehnică militară învechite, păstrate în condiții neadecvate;

2) obiecte de infrastructură în stare de degradare continuă;

3) stocuri pe cale de epuizare;

4) deficit de personal calificat și fluctuația acestuia;

106. Obiectivele de bază în domeniul apărării sînt dezvoltarea și

modernizarea capacității de apărare a Armatei Naționale, creșterea și menținerea

contribuției Republicii Moldova la misiunile și operațiile internaționale cu privire

la consolidarea păcii. Astfel, se propune crearea unei armate moderne,

36

profesionale care să corespundă cu cerințele actuale și capabilă de a răspunde atît

provocărilor interne, cît și celor externe.

107. Prioritățile pe termen mediu în acest sector rezultă din mai multe

documente strategice și de planificare, printre care: Programul „Armata

Profesionistă 2018-2021”, Strategia națională de apărare, Strategia securității

naționale a Republicii Moldova.

108. În scopul atingerii obiectivelor stabilite pe domeniul dat, au fost

identificate următoarele priorități:

1) profesionalizarea Armatei Naționale prin majorarea treptată a numărului

efectivului de militari prin contract;

2) dezvoltarea și modernizarea infrastructurii militare și sociale;

3) dotarea cu armament, muniții și echipament modern;

4) îmbunătățirea condițiilor sociale pentru militari și sporirea atractivității

serviciului militar în societate;

5) intensificarea relațiilor de cooperare cu partenerii externi;

Sectorul economic

109. Pe parcursul următoarei perioade, Guvernul se va concentra în special

pe dezvoltarea economică, ocuparea forței de muncă și bunăstarea socială. Punerea

în aplicare a acestor priorități va constitui cea mai mare parte a cadrului bugetar în

eforturile pe care Guvernul le va întreprinde pentru a asigura o creștere economică

și a crea noi locuri de muncă. Pentru a realiza aceste obiective, Guvernul va pune

accent pe crearea unui mediu fiscal mai favorabil, îmbunătățirea politicii

comerciale și integrarea în economia globală, inclusiv îmbunătățirea mediului de

afaceri, continuarea proiectelor existente de modernizare a infrastructurii, precum

și politicile în sectorul energetic și sprijinul continuu acordat agriculturii și

dezvoltării rurale.

110. Fiind unul dintre principalii piloni ai dezvoltării economice, susținerea

de către stat se concentrează pe alocarea mijloacelor financiare care ar contribui la

consolidarea activității agenților economici în particular și a mediului de afaceri

în general. Principalele mecanisme de susținere a sectorului economic sînt

subvențiile care se alocă din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și

mediului rural, programele de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii (PARE

1+1), precum și programele de inițiere a afacerilor pentru tinerii antreprenori

(START-UP).

Dezvoltarea sectorului privat

111. Susținerea dezvoltării sectorului privat este unul dintre obiectivele

fundamentale ale Guvernului, înscrise în principalele documente de dezvoltare

strategică a țării. Conform proiectului Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova

2030”, în vederea asigurării unei creșteri economice durabile, pînă în anul 2020

urmează să fie asigurate schimbări structurale ale economiei naționale, prin

37

înlocuirea modelului inerțial de creștere, bazat pe consumul alimentat de

remitențe, în favoarea unui model dinamic, bazat pe atragerea de investiții,

dezvoltarea industriilor exportatoare de bunuri și servicii. Astfel, în scopul

dezvoltării sectorului privat, politicile statului țintesc următoarele domenii de

intervenție:

1) promovarea exporturilor și atragerea investițiilor prin efectul cumulat al

investițiilor străine și al celor locale, integrate în lanțurile tehnologice ale

investitorilor străini și canalizate în sectoarele economice orientate spre export;

2) ameliorarea mediului de afaceri – Republica Moldova își propune să

îmbunătățească mediul de afaceri, astfel încît pînă în anul 2020 riscurile și

costurile asociate fiecărei etape a ciclului de viață al afacerii să fie mai mici decît

în țările din regiune;

3) dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii prin transformarea

întreprinderilor mici și mijlocii într-un factor al creșterii economice sustenabile,

prin îmbunătățirea accesului întreprinderilor mici și mijlocii la finanțare,

dezvoltarea culturii antreprenoriale, încurajarea tînărului antreprenor și spiritului

inovator, dezvoltarea parteneriatelor în afaceri;

4) administrarea eficientă a patrimoniului de stat prin impulsionarea

procesului de privatizare a patrimoniului.

112. În scopul atingerii obiectivelor stabilite pe domeniul dat, au fost

identificate următoarele priorități:

1) ameliorarea climatului investițional și promovarea imaginii Republicii

Moldova ca destinație pentru investițiile străine directe;

2) sporirea capacităților de export ale producătorilor autohtoni și asigurarea

valorificării potențialului de export pe piața mondială, în special pe piața Uniunii

Europene;

3) îmbunătățirea sistemului de dezvoltare a forței de muncă pentru

sectoarele prioritare orientate spre export;

4) eliminarea barierelor administrative și a constrîngerilor în lansarea,

derularea și lichidarea afacerilor;

5) facilitarea accesului la instrumentele de finanțare a întreprinderilor mici

și mijlocii și promovarea culturii antreprenoriale în rîndul populației;

6) impulsionarea procesului de privatizare a patrimoniului de stat din

domeniile liberalizate, bazat pe principiile transparenței, legalității și eficienței.

113. Guvernul va depune eforturi pentru eliminarea barierelor juridice și

reducerea birocrației, subvenționarea întreprinderilor cu potențial de export,

operaționalizarea zonelor de liber schimb și lupta împotriva economiei informale.

Scopul este de a dezvolta politici care să permită creșterea investițiilor în afaceri,

în special în sectorul producției și în serviciile cu valoare adăugată. În vederea

susținerii întreprinderilor cu potențial de export, Guvernul își propune să

implementeze și să dezvolte noi programe cu sprijinul partenerilor de dezvoltare.

De asemenea, subvenționarea locurilor de muncă este o prioritate a Guvernului

care, ca și alte politici, își propune să contribuie la creșterea economică.

38

Sectorul energetic

114. Sectorul energetic este un alt sector de bază al economiei naționale care

are un rol important în implementarea cu succes a programelor de dezvoltare a

economiei, precum și în menținerea stabilității sociale.

115. Printre provocările majore cu care se confruntă sectorul energetic al

Republicii Moldova la momentul actual se pot menționa:

1) dependența de importul de resurse energetice și energie electrică;

2) necesitatea construcției de linii electrice de înaltă tensiune în sectorul

electroenergetic pentru a îndeplini criteriile de siguranță și de a crește capacitatea

interfeței cu sistemul electroenergetic al României;

3) necesitatea de a asigura în sectorul gazelor naturale diversificarea

surselor și căilor de aprovizionare;

4) eficiența scăzută la producerea și distribuția energiei electrice și termice

din cauza instalațiilor și rețelelor învechite;

5) implementarea redusă a legislației privind performanța energetică a

clădirilor, eficiența energetică și promovarea utilizării energiei din surse

regenerabile;

6) implementarea redusă a proiectelor de eficientizare a energiei și

valorificare a potențialului regenerabil.

116. În scopul diminuării impactului provocărilor menționate pentru CBTM

(2019-2021) au fost identificate următoarele priorități:

1) asigurarea securității aprovizionării cu gaze naturale prin diversificarea

căilor și surselor de alimentare, concomitent cu consolidarea rolului Republicii

Moldova în calitate de culoar de tranzit bidirecțional al gazelor naturale;

2) asigurarea securității aprovizionării cu energie electrică și consolidarea

rolului Republicii Moldova de culoar de tranzit al energiei electrice;

3) crearea unei platforme de generare a energiei electrice și termice prin

asigurarea retehnologizării și încălzirii centralizate eficiente, cu utilizarea

tehnologiei de cogenerare;

4) îmbunătățirea eficienței energetice și creșterea nivelului de valorificare a

surselor de energie regenerabile pînă în anul 2020.

117. Dezvoltarea infrastructurii energetice pentru asigurarea unei surse

stabile de energie și gaze naturale va fi tratată cu prioritate în cadrul politicii

guvernamentale pentru acest sector. Pentru perioada menționată, cu suportul

partenerilor de dezvoltare, Guvernul își propune implementarea unor proiecte

majore de investiții capitale:

1) construcția conductei de transport de gaze naturale pe direcția Ungheni-

Chișinău, proiect care va fi implementat cu suportul partenerilor din România;

2) interconectarea sistemului electroenergetic al Republicii Moldova cu cel

al României prin construcția liniei electrice Vulcănești–Chișinău;

3) reabilitarea rețelelor electrice, care presupune modernizarea și reutilarea

infrastructurii electrice;

39

4) implementarea măsurilor de eficiență energetică prin reabilitarea

clădirilor încălzite și/sau răcite.

Agricultura

118. Agricultura în Republica Moldova este o activitate volatilă și foarte

vulnerabilă la riscuri, fiind susceptibilă la factori naturali, cum ar fi înghețurile,

inundațiile, secetele, eroziunile și căderile de grindină. Reducerea dependenței de

astfel de fenomene este o provocare majoră pe termen mediu și lung în acest sector.

Alte provocări, inclusiv pe termen mediu, sînt:

1) nivelul scăzut de competitivitate a produselor agricole;

2) insuficiența investițiilor și a capitalului;

3) lipsa infrastructurii de vînzări atît la nivel național, cît și la nivel local;

4) lipsa de diversitate a produselor;

5) fragmentarea excesivă a terenurilor agricole, ceea ce contribuie la

scăderea randamentului producției prin nerespectarea tehnologiilor de cultivare și

degradare a solului;

6) vulnerabilitatea înaltă la schimbările climatice;

7) accesibilitatea inputurilor agricole;

8) imposibilitatea de extindere a agriculturii irigate ca măsură de control al

riscurilor în agricultură;

119. Urmărind continuarea reformelor și sprijinul acordat sectorului agricol

prin Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, precum și prin

sursele considerabile ale donatorilor externi, Guvernul va continua să sprijine

sectorul agricol, care reprezintă o prioritate în implementarea Strategiei naționale

de dezvoltare agricolă și rurală pentru anii 2014-2020.

120. Pentru CBTM (2019-2021) în acest domeniu ca priorități principale au

fost identificate:

1) creșterea ponderii produselor agricole cu valoare adăugată;

2) creșterea competitivității sectorului agroalimentar prin restructurarea și

modernizarea pieței;

3) asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale în agricultură;

4) îmbunătățirea nivelului de trai în mediul rural prin creșterea ponderii

produselor agricole cu valoare adăugată;

5) sprijinirea practicilor de gestionare a terenurilor agricole și a apei;

6) sprijinirea tehnologiilor de producție prietenoase mediului, a produselor

ecologice, inclusiv a biodiversității.

121. Principalele măsuri care vor fi implementate în sector sînt:

1) Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, care

presupune acordarea subvențiilor producătorilor agricoli pentru domeniile

strategice ale sectorului;

2) Proiectul „Agricultura competitivă”, care presupune acordarea

granturilor pentru producătorii agricoli și grupurile de producători;

40

3) Programul rural de reziliență economico-climatică incluzivă (IFAD VI)

și Programul de reziliență rurală (IFAD VII);

4) Proiectul „Livada Moldovei”, prin care vor fi susținuți producătorii

agricoli în domeniul horticulturii.

Transporturile și infrastructura drumurilor

122. Transporturile și infrastructura drumurilor includ cinci din cele mai

importante ramuri din sectorul real al economiei naționale, printre care: transportul

auto, transportul feroviar, transportul naval și aerian și gospodăria rutieră.

123. Calitatea infrastructurii de transport este pe larg percepută ca o

componentă importantă a competitivității și a mediului de afaceri în general și,

prin urmare, reprezintă un factor important în atragerea investițiilor și asigurarea

competitivității exporturilor. Starea proastă a drumurilor și a infrastructurii

feroviare este privită drept o constrîngere majoră, care împiedică dezvoltarea

economică și necesită investiții publice substanțiale. O infrastructură rutieră

adecvată este o precondiție pentru dezvoltarea regională armonioasă și pentru

accesul populației la servicii publice. În perspectivă, în urma instituirii Zonei de

Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător între Republica Moldova și Uniunea

Europeană, infrastructura rutieră este indispensabilă pentru valorificarea

potențialului de export al producătorilor autohtoni.

124. Principalele probleme și provocări cu care se confruntă domeniul în

cauză sînt:

1) starea proastă a obiectelor infrastructurii drumurilor naționale și locale;

2) lipsa utilajului modern pentru întreținerea drumurilor naționale și locale;

3) starea proastă a obiectelor infrastructurii feroviare;

4) starea proastă a obiectelor infrastructurii căilor navigabile interne;

5) lipsa autorității responsabile pentru siguranța rutieră.

125. În acest sens, pentru perioada anilor 2019-2021 au fost identificate un

șir de priorități care necesită a fi implementate cu suportul donatorilor externi, în

special Banca Mondială și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare:

1) asigurarea dezvoltării și implementării politicii naționale durabile în

domeniul transporturilor și infrastructurii drumurilor;

2) asigurarea dezvoltării și menținerii infrastructurii drumurilor publice în

condiții de siguranță;

3) revitalizarea și dezvoltarea transportului naval;

4) revitalizarea și dezvoltarea transportului feroviar, care presupune

implementarea proiectului de restructurare și reorganizare a ÎS „Calea Ferată din

Moldova”;

5) crearea autorității responsabile pentru siguranța rutieră.

126. Pe perioada CBTM (2019-2021), susținerea financiară a sectorului se

va face prin intermediul mijloacelor fondului rutier pentru întreținerea, reparația

și reconstrucția drumurilor publice naționale și locale, prin intermediul

41

Programului național „Drumuri bune pentru Moldova” și din contul mijloacelor

donatorilor externi, destinate în special pentru reconstrucția drumurilor și

construcția unor drumuri noi.

127. În vederea realizării acestor priorități, se impun măsuri dincolo de

simpla alocare a resurselor financiare publice. Este necesară explorarea

potențialului de parteneriat public-privat în domeniul infrastructurii drumurilor și

serviciilor de logistică aferente serviciilor de transport și serviciilor aferente

infrastructurii drumurilor. Managementul rețelei de drumuri se află, de asemenea,

în vizorul Guvernului. Reducerea cheltuielilor administrative pînă la standardul

prescris de legislație reprezintă o sursă de economii care poate conduce la

realizarea într-o măsură mai adecvată a lucrărilor de întreținere.

Sectorul de aprovizionare cu apă și canalizare

128. Sectorul de aprovizionare cu apă și canalizare face parte din sectorul

gospodăria comunală și de locuințe, care creează condiții pentru viața de zi cu zi a

locuitorilor Republicii Moldova.

129. Principalele probleme și provocări cu care se confruntă domeniul în

cauză sînt:

1) accesul redus al populației (în special al celei din mediul rural) la surse

sigure de apă și calitative și sisteme de canalizare, ceea ce afectează condițiile de

trai și constituie un factor de risc pentru apariția unor boli condiționate de

consumul de apă potabilă neconformă;

2) infrastructura ce funcționează în domeniul alimentării cu apă și sanitație,

în domeniul epurării apelor uzate aflată într-o stare avansată de uzură și degradare

continuă, necesitînd reabilitare și modernizare;

3) insuficiența investițiilor, lipsa interesului sectorului privat de a investi în

dezvoltarea infrastructurii de aprovizionare cu apă și canalizare, insuficiența

capacităților de absorbție a fondurilor orientate spre acest sector.

130. În scopul diminuării impactului provocărilor menționate, pentru

CBTM (2019-2021) au fost identificate următoarele priorități:

1) asigurarea graduală a accesului la apă sigură și sanitație adecvată pentru

toate localitățile și populația Republicii Moldova, contribuind astfel la

îmbunătățirea sănătății, demnității și calității vieții și la dezvoltarea economică a

țării;

2) asigurarea epurării apei uzate urbane în conformitate cu cerințele

Directivei 91/271/CEE;

3) extinderea sistemelor centralizate de alimentare cu apă și canalizare în

contextul regionalizării serviciului.

131. Pentru perioada menționată, cu suportul partenerilor de dezvoltare,

Guvernul își propune implementarea unor proiecte majore de investiții capitale:

1) proiectul de alimentare cu apă a raionului Cahul;

2) continuarea implementării proiectelor de alimentare cu apă și canalizare

din contul mijloacelor Fondului național pentru dezvoltare regională.

42

Sănătatea

132. Pe parcursul ultimilor ani, în baza priorităților stabilite în cadrul

sistemului de sănătate au fost obținute mai multe rezultate, care contribuie

nemijlocit la ameliorarea continuă a sănătății populației, protecția cetățenilor de

riscurile financiare la accesarea serviciilor calitative de sănătate, reducerea

inegalităților în utilizarea și distribuirea serviciilor și satisfacerea beneficiarilor.

133. Totuși, pe lîngă rezultatele înregistrate, au fost identificate unele

probleme cu care se confruntă sistemul de sănătate, cum ar fi: prevalența mare a

bolilor transmisibile și netransmisibile, insuficiența cadrelor medicale, eficiența

scăzută a prestatorilor de servicii medicale din cauza supracapacităților sistemului

și utilizării ineficiente a resurselor, asigurarea insuficientă cu transport sanitar etc.

134. Însă, în scopul asigurării continuității reformelor inițiate ce vizează

sporirea accesului și creșterea calității serviciilor medicale, pentru CBTM (2019-

2021) au fost identificate următoarele priorități:

1) reforma serviciului de sănătate publică;

2) controlul bolilor transmisibile și netransmisibile;

3) dezvoltarea asistenței medicale de urgență;

4) modernizarea asistenței medicale primare;

5) reforma asistenței medicale spitalicești.

135. Alocările pentru sănătate sînt susceptibile de a crește pe termen mediu.

Avînd în vedere că finanțarea publică este ridicată în comparație cu țările cu o

dezvoltare economică similară, este necesară în continuare o utilizare mai eficientă

a resurselor guvernamentale în cadrul bugetului disponibil.

136. Astfel, pe perioada CBTM (2019-2021), susținerea financiară a acestui

sector, prezentată în tabelul 4.4, se va face prin intermediul mijloacelor provenite

din primele de asigurare obligatorie de asistență medicală în mărime procentuală

și cele în sumă fixă, mijloacelor bugetului de stat și bugetelor locale.

137. Estimările cheltuielilor pe termen mediu pentru sectorul respectiv, pe

anii 2018-2021, sînt prezentate în tabelul 4.4.

Tabelul 4.4

Cheltuielile pe termen mediu pentru

sectorul ocrotirea sănătății pe anii 2018-2021 (mil. lei)

2018 2019 2020 2021

Aprobat Prognozat Prognozat Prognozat

Cheltuieli bugetul public

naţional, total

7941,4 8494,8 8925,3 9466,8

Bugetul de stat 3893,3 4084,2 4132,0 4227,9

inclusiv transferuri de la

bugetul de stat către fondurile

asigurării obligatorii de

asistență medicală

2728,0 2854,6 2947,5 3095,0

43

Fondurile asigurării

obligatorii de asistență

medicală

6659,0 7124,1 7596,2 8185,2

Bugetele locale 117,1 141,1 144,6 148,7

138. Ponderea principală din cuantumul resurselor financiare pentru anul

2018 revine mijloacelor provenite din primele de asigurare obligatorie de asistență

medicală în mărime procentuală și cele în sumă fixă, care constituie 49,5%, urmate

de mijloacele transferate de la bugetul de stat – 49,0 % și mijloacele bugetelor

locale – 1,5%.

Educația

139. Tendințele demografice negative generează probleme de

supradimensionare a rețelei de instituții de învățămînt, în special în învățămîntul

general, ceea ce conduce la utilizarea ineficientă a resurselor și nu permite

realizarea de investiții în modernizarea și dotarea școlilor. În condițiile în care

populația școlară s-a diminuat în ultimii 10 ani cu peste 30 la sută, mai persistă

problema accesului la studii, determinată de diverși factori la diferite niveluri de

învățămînt.

140. Pentru perioada 2019-2021 printre principalele provocări se pot

evidenția:

1) insuficiența asigurării relevanței studiilor pentru viață și economia

națională în contextul formării competențelor pentru viață și realizării finalităților

educaționale în învățămînt;

2) necesitatea dezvoltării procesului de învățare pe tot parcursul vieții prin

implementarea unei abordări noi și noilor forme de instruire, pornind de la

necesitatea consolidării sistemului de învățare pe tot parcursul vieții din

perspectiva formării generale și a formării profesionale continue;

3) necesitatea eficientizării utilizării mijloacelor bugetare din perspectiva

perfecționării modelelor de finanțare a învățămîntului;

4) accesul limitat la servicii educaționale de calitate și necesitatea

eficientizării procesului educațional.

141. Este de menționat că în sector se prevăd măsuri de majorare a salariilor

cadrelor didactice, care au ca obiectiv atragerea și reținerea capitalului uman în

acest domeniu. Pentru aceste măsuri, în perioada CBTM (2019-2021), vor fi

alocate suplimentar peste 1,3 mld lei. Totodată, se preconizează majorarea normei

financiare de alimentare a copiilor/elevilor din instituțiile de învățămînt, precum

și includerea a două proiecte finanțate din surse externe, care urmează a fi

implementate începînd cu anul 2019. Astfel, pentru perioada CBTM (2019-2021),

volumul alocațiilor va constitui, în medie, 6,0% din PIB.

142. Principalele priorități care au fost identificate, pe termen mediu, în

acest sector sînt:

1) asigurarea relevanței studiilor pentru viață și economia națională;

44

2) consolidarea sistemului de învățare pe tot parcursul vieții din perspectiva

formării generale și a formării profesionale continue;

3) consolidarea instituțională și perfecționarea modelelor de finanțare a

învățămîntului;

4) asigurarea accesului la educație de calitate și eficientizarea procesului

educațional.

Protecția socială

143. Domeniul protecției sociale presupune reforme complexe și

multidimensionale, a căror realizare este condiționată de necesitatea echilibrului

între reformele economice și cele de suport financiar. Necesitatea accelerării

reformelor din domeniul protecției sociale reiese din impactul major pe care îl are

asupra reducerii sărăciei, prin asigurarea garanțiilor sociale ale persoanelor cu

dizabilități, susținerea familiilor cu copii, sporirea natalității și soluționarea

problemei demografice.

Sistemul de asigurări sociale

144. Actualmente sistemul de asigurări sociale se confruntă cu probleme

condiționate de evoluția negativă a indicatorilor demografici din ultimii ani,

scăderea raportului dintre salariații contribuabili și pensionari, fragilizarea

sustenabilității financiare a acestui sistem și crearea unui deficit, care, începînd cu

anul 2009, poartă un caracter permanent. În acest context o realizare importantă a

autorităților este implementarea reformei sistemului de pensionare, începînd cu

anul 2017.

Sistemul de asistență socială

145. Accesul limitat al persoanelor cu dizabilități la serviciile de

infrastructură socială și educație, dificultăți de încadrare în cîmpul muncii, precum

și predominarea formelor rezidențiale de protecție socială sînt unele probleme cu

care se confruntă acest domeniu. În scopul diminuării impactului acestor

fenomene vor fi continuate implementarea acțiunilor prevăzute de Programul

național de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități pentru anii 2017-2022.

Totodată, se propune realizarea unor acțiuni noi, ce urmează a fi incluse în

Programul național de dezinstituționalizare a persoanelor cu dizabilități din

instituțiile rezidențiale.

146. În domeniul protecției familiei și copilului se impune asigurarea

condițiilor necesare pentru creșterea și educația copiilor în mediul familial. Sînt

necesare măsuri de uniformizare și majorare a prestațiilor acordate copiilor rămași

fără ocrotirea părintească plasați în servicii alternative de tip familial, ajustarea

prestațiilor respective în funcție de necesitățile speciale ale copiilor plasați. În

acest scop, urmează a fi majorate indemnizațiile pentru familiile cu copii, precum

și prestațiile acordate copiilor plasați în serviciile la nivel comunitar.

45

147. În sistemul existent de asistență socială, politicile promovate se axează

pe direcționarea asistenței acordate celor mai defavorizate familii, accentul fiind

pus pe responsabilizarea beneficiarilor de ajutor social pentru a utiliza prestația

conform necesităților familiei. Totodată, un accent sporit se pune pe implicarea

autorităților administrației publice locale în procesul de implementare a

activităților de interes comunitar al persoanelor din cadrul familiilor beneficiare

de ajutor social.

148. În același timp, schimbările survenite în procesele demografice din

ultima perioadă, care la momentul actual nu asigură stabilitatea demografică și

prezintă un pericol pentru dezvoltarea durabilă a țării, implică necesitatea

intervențiilor prin politici demografice. În vederea ameliorării situației, în acest

domeniu se propune implementarea reformei ocupării forței de muncă,

îmbunătățirea guvernării pieței muncii, realizarea noilor măsuri active, dezvoltarea

politicilor centrate pe oameni, bazate pe dovezi prin desfășurarea Studiului cu

privire la structura familiei în baza metodologiei internaționale ș.a.

149. Pentru perioada anilor 2019-2021 se propune promovarea consecventă

a reformelor demarate în anii precedenți, axate pe următoarele priorități:

1) sustenabilitatea sistemului public de asigurări sociale;

2) reforma incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități;

3) îmbunătățirea politicilor de susținere financiară a familiilor cu copii și

protecția copiilor în situație de risc și a copiilor separați de părinți;

4) susținerea socială a persoanelor cu venituri mici și a persoanelor în etate.

150. Astfel, susținerea financiară a acestui sector, prezentată în tabelul 4.5,

se va face prin intermediul mijloacelor provenite din veniturile proprii ale

bugetului asigurărilor sociale de stat care pentru anul 2018 constituie 59,9%, din

mijloacele bugetului de stat – 36,4% și mijloacele bugetelor locale – 3,7%.

Tabelul 4.5

Cheltuielile pe termen mediu

pentru sectorul protecția socială pe anii 2018-2021 ( mil. lei)

2018

aprobat

2019

prognozat

2020

prognozat

2021

prognozat

Cheltuieli Bugetul public naţional,

total

20948,6 22574,0 23834,5 25011,0

Bugetul de stat 7627,9 7883,4 7869,6 7558,2

inclusiv transferuri de la bugetul de

stat la bugetul asigurărilor sociale

de stat

6758,5 6863,5 6815,5 6500,3

inclusiv transferuri de la bugetul de

stat la bugetele locale

278,6 315,9 338,4 356,7

Bugetul asigurărilor sociale de stat 19312,5 20713,1 21910,6 23048,3

Bugetele locale 1045,3 1156,9 1208,2 1261,5

Politici ocupaționale

151. Implementarea cadrului strategic în domeniul politici ocupaționale va

contribui la crearea oportunităților de angajare, creșterea competitivității forței de

muncă și reducerea decalajului între cerere și ofertă pe piața muncii, îmbunătățirea

46

guvernării pieței muncii și o mai bună gestionare a migrației, prin realizarea noilor

măsuri active: formarea profesională la locul de muncă, stagii, angajarea

subvenționată, subvenționarea agenților economici care angajează persoane cu

dizabilități, susținerea autoocupării, susținerea proiectelor de inițiative locale ș.a.

Cultură, sport și tineret

152. Principalele priorități de politici și acțiuni pe domeniul culturii derivă

din angajamentele luate în documentele de politici sectoriale și naționale, în

special Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a culturii

„Cultura 2020”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 271/2014. Ca priorități pe

termen mediu au fost identificate:

1) dezvoltarea infrastructurii instituțiilor de cultură;

2) salvgardarea și promovarea patrimoniului cultural național;

3) susținerea dezvoltării industriilor creative.

153. Pentru realizarea acestor priorități, statul asigură funcționarea

instituțiilor culturale, organizarea și desfășurarea diferitor sărbători naționale și

evenimente de anvergură. De asemenea, asigură subvenționarea activității

instituțiilor teatral-concertistice, radiodifuzorului public IPNA Compania

„Teleradio-Moldova”, precum și susține proiectele/programele culturale ale

asociațiilor obștești.

154. Pe termen mediu, provocările principale în cadrul sectorului sînt:

1) degradarea continuă a patrimoniului cultural al Republicii Moldova;

2) lipsa unor mecanisme legale care ar asigura integritatea patrimoniului

cultural național în măsura necesară.

155. În domeniul tineretului și sportului principalele priorități de politici și

acțiuni derivă din angajamentele luate în documentele de politici sectoriale și

naționale, în special Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale

de dezvoltare a sectorului de tineret 2020, aprobat prin Hotărîrea

Guvernului nr. 1006/2014.

156. Ca priorități pe termen mediu în domeniul tineretului și sportului au

fost identificate:

1) creșterea nivelului de implicare a tinerilor în procesele decizionale și

dezvoltarea serviciilor de tineret;

2) modernizarea infrastructurii sportive și susținerea sportului de

performanță și de masă.

În domeniul tineretului și sportului, provocările majore cu care se confruntă

sectorul sînt condițiile nesatisfăcătoare pentru organizarea și desfășurarea

antrenamentelor și competițiilor în edificiile sportive, mecanismele slabe de

susținere a sportivilor de performanță.

47

Știința și inovarea

157. La elaborarea politicilor sectoriale în domeniul științei și inovării

pentru anii 2019-2021, a fost furnizată o analiză concisă și realistă a provocărilor-

cheie și a acțiunilor prioritare din acest sector, cu impact asupra activității

Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, Ministerului Agriculturii,

Dezvoltării Regionale și Mediului, Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale, Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare, Academiei de Științe

a Moldovei, Serviciului de Protecție și Pază de Stat și bugetelor locale (UTA

Găgăuzia și raionul Cimișlia).

158. Cheltuielile pentru sectorul respectiv pe perioada CBTM (2019-2021)

sînt prevăzute, în medie, în mărime de 479,8 mil. lei, cu o majorare de 0,9 mil. lei

față de 2018. Pe parcursul anilor, resursele generale destinate pentru acest

compartiment se majorează față de anul 2018, ceea ce se datorează în mare parte

majorării cheltuielilor de salarizare, majorării cheltuielilor ce țin de deservirea și

reparația infrastructurii clădirilor.

159. Pentru realizarea obiectivelor stipulate în Strategia de cercetare-

dezvoltare a Republicii Moldova pînă în anul 2020 (Hotărîrea Guvernului nr.

920/2014) și Strategia inovațională a Republicii Moldova pentru perioada 2013-

2020 „Inovații pentru competitivitate” (Hotărîrea Guvernului nr.952/2013), și

anume: guvernarea domeniului cercetării-dezvoltării în baza unui model

consensual de administrare, orientat spre performanță și excelență, dezvoltarea

capacităților umane, instituționale și de infrastructură, definirea și managementul

priorităților de cercetare, dialogul continuu între știință și societate, diseminarea

cunoștințelor și implementarea în practică a rezultatelor cercetării,

internaționalizarea cercetării, integrarea în spațiul european de cercetare și

creșterea vizibilității internaționale, se preconizează revederea mecanismului

integral a procesului de elaborare a politicilor, implementarea acestora și a

modului de gestionare a fondurilor în domeniile cercetării și inovării.

160. Scopul final al acestor măsuri de reformă constă în elaborarea unui

sistem capabil să creeze cunoaștere științifică performantă în vederea creșterii

competitivității economiei naționale și a gradului de bunăstare a populației.

D. Proiecte de investiții capitale

161. Programul investițiilor capitale prin prisma surselor de finanțare și

repartizarea pe sectoare este prezentată în tabelul 4.6.

48

Tabelul 4.6

Programul investițiilor capitale ale bugetului de stat pe surse de finanțare și sectoare pe anii 2018-2021

2018 2019 2020 2021 2018 2019 2020 2021

Aprobat Prognozat Prognozat Prognozat Aprobat Prognozat Prognozat Prognozat

mil.lei % în suma totală

Total 3336693,3 2804333,5 3533302,5 2233709,3 100,0 100,0 100,0 100,0

Su

rse

de

fin

an

țare

Surse interne 150501,4 289757,8 347018,9 318855,8 4,5 10,3 9,8 14,3

Contribuția Guvernului 146438,5 69978,1 125086,1 115862,9 4,4 2,5 3,5 5,2

Suport bugetar 202062,4 100358,6 61007,0 27000,0 6,1 3,6 1,7 1,2

Surse externe 2837691,0 2344239,0 3000190,5 713291,8 85,0 83,6 84,9 31,9

Surse externe (rezerva

proiecte de dezvoltare) 1058698,8 47,4

Total 3336693,3 2804333,5 3533302,5 2233709,3 100,0 100,0 100,0 100,0

din care:

Sec

toare

1 Servicii generale de stat 68403,2 59983,2 35705,8 13587,0 2,1 2,1 1,0 0,6

2 Afaceri externe 10000,0 15000,0 16518,8 0,4 0,4 0,7

6 Ordinea publică 123456,4 125010,9 40253,1 9000,0 3,7 4,5 1,1 0,40

7 Justiție 50146,3 62531,2 135000,0 140000,0 1,5 2,2 3,8 6,3

8 Penitenciare 172567,4 209036,6 490695,8 470347,0 5,2 7,5 13,9 21,1

9 Servicii economice generale 200000,0 6,0

10 Agricultură 50122,3 43075,2 29165,6 22324,9 1,5 1,5 0,8 1,0

11 Energetică 133132,8 3392,3 4,0 0,1

13 Transporturi 2244575,4 1985787,6 2599709,1 383861,9 67,3 70,8 73,6 17,2

16 Protecția mediului 26322,8 19207,6 2620,9 0,9 0,5 0,1

17 Gospodăria de locuințe 97697,8 35844,7 2,9 1,3

18 Sănătate 6311,8 37192,2 26319,7 23250,0 0,2 1,3 0,7 1,0

19 Tineret și sport 2000,0 8800,0 14460,8 10000,0 0,1 0,3 0,4 0,4

20 Cultură 25000,0 40000,0 40000,0 45000,0 0,7 1,4 1,1 2,0

21 Educație 146894,6 156356,8 87785,0 38500,0 4,4 5,6 2,5 1,7

22 Protecție socială 16385,3 1000,0 0,5 0,04

49

162. Reforma managementului investițiilor capitale publice a început prin

aprobarea cadrului normativ în acest domeniu, precum și prin aprobarea, prin

ordinul ministrului finanțelor, a Instrucțiunii privind managementul proiectelor de

investiții capitale. Toate aceste activități au avut ca scop impunerea unei

metodologii unice și transparente de examinare și prioritizare a proiectelor.

163. Următoarea etapă este crearea unei baze de date unice a proiectelor de

investiții capitale în curs de execuție/nefinalizate, care reprezintă un instrument

analitic indispensabil în procesul de analiză și prioritizare a proiectelor. La sfîrșitul

anului 2017 a fost elaborat sistemul informațional „Registrul proiectelor de

investiții capitale” (RPIC) și în perioada ianuarie–iunie 2018 registrul nominalizat

a fost completat cu circa 112 obiective nefinalizate. Ulterior, urmează a fi

elaborată metodologia privind analiza și eliminarea proiectelor care nu mai sînt

prioritare (portfolio cleaning).

50

Anexa nr.1

Prognoza indicatorilor macroeconomici pentru anii 2018-2021

(coordonată cu Fondul Monetar Internațional)

Indicatori Unitate de

măsură 2016 2017 2018 2019 2020 2021

Efectiv Prognozat Estimat Prognozat

Produsul intern brut

nominal mld lei 135,4 150,4 160,1 163,0 177,9 193,9 211,5

față de anul precedent în

prețuri comparabile % 104,5 104,5 103,0 103,8 103,8 103,8 104,0

Indicele prețurilor de

consum

mediu anual % 106,4 106,6 104,3 104,1 104,7 105,0 105,0

la sfîrșitul anului % 102,4 107,3 103,5 102,5 105,7 104,2 105,8

Cursul de schimb al leului

mediu anual lei/dolari SUA 19,92 18,49 17,68 16,83 16,99 17,97 18,51

la sfîrșitul anului

lei/ dolari

SUA 19,98 17,10 17,90 16,79 17,35 18,32 18,54

Exporturi

mil. dolari

SUA 2045,3 2425 2540 2790 3052 3245 3430

față de anul precedent % 104,0 119,0 108,0 115,0 109,4 106,3 105,7

Importuri

mil. dolari

SUA 4020,3 4831 5100 5670 6130 6480 6805

față de anul precedent % 100,8 120 106,0 117,4 108,1 105,7 105,0

Soldul balanței comerciale

mil. dolari

SUA -1975 -2406 -2560 -2880

-

3078 -3235 -3375

Producția industrială în

prețuri curente mld lei 47,6

50,8*

52,0

54,7

57,5

61,0

65,6



Producția agricolă în

prețuri curente mld lei 30,5 32,4 32,5 33,1 34,6 36,4 38,5



Investițiile în active

materiale pe termen lung mld lei 19,7 20,8 21,9 22,2 23,5 24,8 26,6



Salariul nominal mediu

lunar lei 5084 5697 6150 6180 6650 7250 7950

față de anul precedent:

nominal % 110,3 112,1 107,9 108,5 107,6 109,0 109,7

real % 103,6 105,1 103,4 104,2 102,8 103,8 104,4

Fondul de remunerare a

muncii mld lei 35,6 40,0* 42,6 43,2 46,7 50,7 55,5

față de anul precedent:

nominal % 108,1 112,3* 107,2 107,8 108,1 108,7 109,4

real % 101,6 105,4* 102,8 103,6 103,3 103,5 104,2

* estimările Ministerului Economiei și Infrastructurii

51

Anexa nr.2.1.1

Estimările bugetului public național, 2016-2021

mil. lei

Denumirea Executat Executat Aprobat Estimat

2016 2017 2018 2019 2020 2021

I. VENITURI 45953,9 53377,6 56999,6 62157,4 66959,8 72611,4

IMPOZITE ȘI

TAXE 29231,2 34475,8 35448,0 39905,1 43692,8 47526,1

IMPOZITE PE

VENIT 6544,1 7722,8 8333,3 9388,9 10386,8 11498,2

Impozit pe venitul

persoanelor fizice 3181,5 3648,9 3852,3 4251,7 4626,1 5059,2

Impozit pe venitul

persoanelor juridice 3362,6 4073,9 4481,0 5137,2 5760,7 6439,0

IMPOZITE PE

PROPRIETATE 403,5 546,2 542,6 576,5 587,5 598,5

Impozit funciar 184,6 193,6 185,0 195,0 195,0 195,0

Impozit pe bunurile

imobiliare 179,6 306,0 297,0 320,0 330,0 340,0

Impozit privat 4,5 3,1 3,1 8,5 8,5 8,5

Impozit pe avere 34,8 43,5 57,5 53,0 54,0 55,0

IMPOZITE ȘI

TAXE PE

MĂRFURI ȘI

SERVICII 20831,8 24615,7 24974,2 28091,0 30656,5 33264,7

Taxa pe valoarea

adăugată 14563,6 16870,1 17299,5 19611,1 21583,8 23423,3

Taxa pe valoarea

adăugată la mărfurile

produse și serviciile

prestate pe teritoriul

Republicii Moldova 5374,2 6286,5 6660,0 7464,0 8100,2 8810,1

Taxa pe valoarea


importate 11761,0 13226,2 13289,0 15350,0 16974,4 18420,3

Restituirea taxei pe

valoarea adăugată -2571,6 -2642,6 -2649,5 -3202,9 -3490,8 -3807,1

Accize 4546,6 5950,0 5903,2 6666,7 7235,8 7981,2

Accize la mărfurile

produse pe teritoriul



importate 4181,6 5585,8 5539,1 6283,0 6825,6 7555,2

Restituirea accizelor -167,0 -212,6 -206,6 -234,5 -246,9 -259,3

Taxe pentru servicii

specifice 407,7 423,0 409,6 451,5 462,0 472,4

Taxe și plăți pentru

utilizarea mărfurilor și

pentru practicarea

unor genuri de

activitate 471,2 455,1 426,9 403,9 410,9 417,4

Alte taxe pentru

mărfuri și servicii 842,7 917,5 935,0 957,8 964,0 970,4

Taxa pentru folosirea

drumurilor 663,7 858,3 771,8 771,8 771,8 771,8

TAXA ASUPRA

COMERȚULUI

EXTERIOR ȘI

OPERAȚIUNILOR

EXTERNE 1451,8 1591,1 1597,9 1848,7 2062,0 2164,7

52

CONTRIBUȚII ȘI

PRIME DE

ASIGURĂRI

OBLIGATORII 13276,8 15512,4 16469,7 18072,0 19693,9 21585,1

CONTRIBUȚII DE

ASIGURĂRI

SOCIALE DE STAT

OBLIGATORII 10036,6 11864,0 12546,0 13815,6 15058,7 16508,9

PRIME DE

ASIGURARE

OBLIGATORIE DE

ASISTENȚĂ

MEDICALĂ 3240,2 3648,4 3923,7 4256,4 4635,2 5076,2

GRANTURI 1372,4 1008,8 2830,0 1493,5 957,7 720,1

GRANTURI DE LA

GUVERNELE

ALTOR STATE 188,1 64,3 56,4 28,5 21,0 11,1

GRANTURI DE LA

ORGANIZAȚIILE

INTERNAȚIONALE 1184,3 944,5 2773,6 1465,0 936,7 709,0

ALTE VENITURI 2073,5 2380,6 2251,9 2686,8 2615,4 2780,1

din care

VENITURI DIN

PROPRIETATE 351,6 425,4 502,9 479,1 487,6 475,1

VENITURI DIN

VÎNZAREA

MĂRFURILOR ȘI

SERVICIILOR 1365,0 1394,3 1356,3 1449,5 1446,4 1467,7

II. CHELTUIELI 48462,6 54522,4 61713,5 67896,1 72383,7 77422,7

Cheltuieli recurente 46967,4 53208,3 58269,7 64955,1 68707,5 75041,1

Investiții capitale 1495,2 1314,1 3443,8 2941,0 3676,2 2381,6

Servicii generale de

stat 2753,9 2986,2 3691,0 4210,5 4165,5 4061,5



Afaceri externe 375,0 454,9 447,8 459,4 473,6 489,8


Investiții capitale 10,0 15,0 16,5

Serviciul datoriei 1810,5 1958,4 1885,8 2071,8 2201,1 2310,6


Investiții capitale

Apărare națională 547,3 571,2 628,3 772,2 893,4 987,8



Ordine publică 2303,1 2762,3 2875,0 3230,5 3126,5 3016,0



Justiție 644,2 832,4 905,2 1026,5 1154,6 1208,5



Penitenciare 394,3 461,3 673,2 738,7 1015,9 982,1



Servicii economice

generale 290,6 352,4 612,5 457,6 519,8 482,4



Agricultură 1340,6 1646,5 1851,9 1703,8 1602,4 1593,9



53

Energetică 157,9 220,9 254,4 792,4 1102,1 784,6



Minerit, industrie și

construcții 61,8 58,0 40,9 75,8 77,2 78,6


Investiții capitale 1,2 7,4 7,4 7,4

Transporturi 2573,1 2969,5 4825,7 5222,4 5821,7 3727,8



Comunicații 4,8 4,9 92,5 86,0 77,0

Cheltuieli recurente 4,8 4,9 92,5 86,0 77,0

Turism 10,1 18,9 19,7 19,8 19,8 19,9



Protecția mediului 172,3 146,7 182,5 266,9 272,6 252,6


Investiții capitale 13,2 20,4 39,4 32,2 15,6

Gospodăria

comunală de locuințe 1141,2 1315,3 1611,8 1581,8 1572,5 1603,0



Sănătate 6470,8 7247,7 7941,4 8494,8 8925,3 9466,8



Tineret și sport 353,2 401,8 410,0 435,5 460,7 498,5



Cultură 823,4 936,5 996,2 1106,5 1117,5 1137,8



Educație 8556,6 9682,0 10433,4 11195,9 11468,9 12007,2



Protecție socială 17265,5 19063,3 20948,6 22574,0 23834,5 25011,0



Știință și inovare 417,2 431,4 473,3 484,7 478,8 475,9


Investiții capitale 0,3

Cheltuieli de

dezvoltare și reforme 882,1 1993,3 7149,4

Cheltuieli recurente 882,1 1993,3 6090,7


III. Sold bugetar

(1-2) -2508,7 -1144,8 -4713,9 -5738,7 -5423,9 -4811,3

IV. Surse de

finanțare, total

(4+5+9) 2508,7 1144,8 4713,9 5738,7 5423,9 4811,3

ACTIVE

FINANCIARE 338,7 -233,9 -51,3 88,5 -609,6 22,1

CREANȚE INTERNE 402,3 369,1 963,0 1036,7 876,6 1216,4

Acțiuni și alte forme

de participare în

capital în interiorul

țării, total 318,6 158,5 263,0 336,7 176,6 516,4

inclusiv:

54

Majorarea volumului

acțiunilor și a cotei-

părți în capitalul

social în interiorul

țării -18,4 -15,2 -129,0 -363,3 -523,4 -183,6

Privatizarea bunurilor

proprietate publică a

statului 337,0 173,7 392,0 700,0 700,0 700,0

Alte creanțe interne

ale bugetului 83,7 210,6 700,0 700,0 700,0 700,0

DIFERENȚA DE

CURS VALUTAR -71,5 -99,5

CREDITE INTERNE

ÎNTRE BUGETE 276,6

ÎMPRUMUTURI

RECREDITATE

INTERNE ÎNTRE

BUGETE 33,5

ÎMPRUMUTURI

RECREDITATE

INTERNE

INSTITUȚIILOR

NEFINANCIARE ȘI

FINANCIARE -324,6 -554,2 -1015,2 -949,3 -1487,8 -1196,3

Împrumuturi

recreditate instituțiilor

nefinanciare -284,3 -274,3 -508,7 -457,7 -1157,9 -891,0

Împrumuturi


financiare -40,3 -279,9 -506,5 -491,6 -329,9 -305,3

CREANȚE

EXTERNE 22,4 13,2 0,9 1,1 1,6 2,0

Garanții externe 22,4 13,2 0,9 1,1 1,6 2,0

DATORII 3770,8 3383,1 5487,6 4529,1 6031,4 4638,6

DATORII INTERNE 993,0 1118,4 -260,0 990,0 2665,0 2610,0

VALORI

MOBILIARE DE

STAT EMISE PE

PIAȚA PRIMARĂ 953,0 600,9 1270,0 2955,0 2920,0

ÎMPRUMUTURI

INTERNE ÎNTRE

BUGETE -276,6 59,5

ÎMPRUMUTURI

INTERNE DE LA

INSTITUȚIILE

NEFINANCIARE ȘI

FINANCIARE -404,6 -47,1 150 20 -6,7 -6,7

ÎMPRUMUTURI

RECREDITATE

INTERNE ÎNTRE

BUGETE -33,5

ÎMPRUMUTURI

EXTERNE 3492,5 2349,3 5597,6 3519,1 3373,1 2035,3

Primirea

împrumuturilor

externe 4646,3 3724,1 7974,9 6245,5 6492,2 5132,9

Rambursarea

împrumuturilor

externe -1153,8 -1374,8 -2377,3 -2726,4 -3119,1 -3097,6

MODIFICAREA

SOLDULUI DE

MIJLOACE

BĂNEȘTI -1600,8 -2004,4 -722,4 1121,1 2,1 150,6

55

Anexa nr. 2.1.2


Executat Executat Aprobat

Ponderea în PIB (%)

Denumirea Estimat

2016 2017 2018 2019 2020 2021

I. VENITURI 33,9 35,5 35,6 34,9 34,5 34,3

IMPOZITE ȘI TAXE 21,6 22,9 22,1 22,4 22,5 22,5

IMPOZITE PE VENIT 4,8 5,1 5,2 5,3 5,4 5,4

Impozit pe venitul persoanelor fizice 2,3 2,4 2,4 2,4 2,4 2,4

Impozit pe venitul persoanelor juridice 2,5 2,7 2,8 2,9 3,0 3,0

IMPOZITE PE PROPRIETATE 0,3 0,4 0,3 0,3 0,3 0,3

Impozit funciar 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1

Impozit pe bunurile imobiliare 0,1 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2

Impozit privat 0,003 0,002 0,002 0,005 0,004 0,004

Impozit pe avere 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

IMPOZITE ȘI TAXE PE MĂRFURI ȘI

SERVICII 15,4 16,4 15,6 15,8 15,8 15,7

Taxa pe valoarea adăugată 10,8 11,2 10,8 11,0 11,1 11,1

Taxa pe valoarea adăugată la mărfurile

produse și serviciile prestate pe teritoriul



importate 8,7 8,8 8,3 8,6 8,8 8,7

Restituirea taxei pe valoarea adăugată -1,9 -1,8 -1,7 -1,8 -1,8 -1,8

Accize 3,4 4,0 3,7 3,7 3,7 3,8

Accize la mărfurile produse pe teritoriul


Accize la mărfurile importate 3,1 3,7 3,5 3,5 3,5 3,6


Taxe pentru servicii specifice 0,3 0,3 0,3 0,3 0,2 0,2

Taxe și plăți pentru utilizarea mărfurilor și

pentru practicarea unor genuri de activitate 0,3 0,3 0,3 0,2 0,2 0,2

Alte taxe pentru mărfuri și servicii 0,6 0,6 0,6 0,5 0,5 0,5

Taxa pentru folosirea drumurilor 0,5 0,6 0,5 0,4 0,4 0,4

TAXA ASUPRA COMERȚULUI

EXTERIOR ȘI OPERAȚIUNILOR

EXTERNE 1,1 1,1 1,0 1,0 1,1 1,0

CONTRIBUȚII ȘI PRIME DE ASIGURĂRI

OBLIGATORII 9,8 10,3 10,3 10,2 10,2 10,2

CONTRIBUȚII DE ASIGURĂRI SOCIALE

DE STAT OBLIGATORII 7,4 7,9 7,8 7,8 7,8 7,8

PRIME DE ASIGURARE OBLIGATORIE

DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ 2,4 2,4 2,5 2,4 2,4 2,4

GRANTURI 1,0 0,7 1,8 0,8 0,5 0,3

GRANTURI DE LA GUVERNELE

ALTOR STATE 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

GRANTURI DE LA ORGANIZAȚIILE

INTERNAȚIONALE 0,9 0,6 1,7 0,8 0,5 0,3

ALTE VENITURI 1,5 1,6 1,4 1,5 1,3 1,3

din care

VENITURI DIN PROPRIETATE 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,2

56

VENITURI DIN VÎNZAREA

MĂRFURILOR ȘI SERVICIILOR 1,0 0,9 0,8 0,8 0,7 0,7

II. CHELTUIELI 35,8 36,3 38,5 38,2 37,3 36,6



Servicii generale de stat 2,0 2,0 2,3 2,4 2,1 1,9



Afaceri externe 0,3 0,3 0,3 0,3 0,2 0,2









Ordine publică 1,7 1,8 1,8 1,8 1,6 1,4



Justiție 0,5 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6



Penitenciare 0,3 0,3 0,4 0,4 0,5 0,5



Servicii economice generale 0,2 0,2 0,4 0,3 0,3 0,2



Agricultură 1,0 1,1 1,2 1,0 0,8 0,8



Energetică 0,1 0,1 0,2 0,4 0,6 0,4



Minerit, industrie și construcții 0,05 0,04 0,03 0,04 0,04 0,04



Transporturi 1,9 2,0 3,0 2,9 3,0 1,8



Comunicații 0,00 0,00 0,05 0,04 0,04



Turism 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01


57





Gospodăria comunală de locuințe 0,8 0,9 1,0 0,9 0,8 0,8



Sănătate 4,8 4,8 5,0 4,8 4,6 4,5



Tineret și sport 0,3 0,3 0,3 0,2 0,2 0,2



Cultură 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,5



Educație 6,3 6,4 6,5 6,3 5,9 5,7









Cheltuieli de dezvoltare și reforme 0,5 1,0 3,4



III. Sold bugetar (1-2) -1,9 -0,8 -2,9 -3,2 -2,8 -2,3

IV. Surse de finanțare, total (4+5+9) 1,9 0,8 2,9 3,2 2,8 2,3

ACTIVE FINANCIARE 0,3 -0,2 0,0 0,0 -0,3 0,0

CREANȚE INTERNE 0,3 0,2 0,6 0,6 0,5 0,6

Acțiuni și alte forme de participare în capital în

interiorul țării, total 0,2 0,1 0,2 0,2 0,1 0,2

inclusiv:

Majorarea volumului acțiunilor și a cotei-părți

în capitalul social în interiorul țării 0,0 0,0 -0,1 -0,2 -0,3 -0,1

Privatizarea bunurilor proprietate publică de

stat 0,2 0,1 0,2 0,4 0,4 0,3

Alte creanțe interne ale bugetului 0,06 0,14 0,44 0,39 0,36 0,33

DIFERENȚA DE CURS VALUTAR -0,05 -0,07

CREDITE INTERNE ÎNTRE BUGETE 0,2

ÎMPRUMUTURI RECREDITATE INTERNE

ÎNTRE BUGETE 0,02


INSTITUȚIILOR NEFINANCIARE ȘI

FINANCIARE -0,2 -0,4 -0,6 -0,5 -0,8 -0,6

58

Împrumuturi recreditate instituțiilor

nefinanciare -0,2 -0,2 -0,3 -0,3 -0,6 -0,4

Împrumuturi recreditate instituțiilor financiare 0,0 -0,2 -0,3 -0,3 -0,2 -0,1

CREANȚE EXTERNE 0,017 0,009 0,001 0,001 0,001 0,001


DATORII 2,8 2,2 3,4 2,5 3,1 2,2

DATORII INTERNE 0,7 0,7 -0,2 0,6 1,4 1,2

VALORI MOBILIARE DE STAT, CU

EXCEPȚIA ACȚIUNILOR 0,7 0,4 0,7 1,5 1,4

ÎMPRUMUTURI INTERNE ÎNTRE BUGETE -0,2 0,0

ÎMPRUMUTURI INTERNE DE LA

INSTITUȚIILE NEFINANCIARE ȘI

FINANCIARE -0,3 0,0 0,1 0,0 0,0 0,0


ÎNTRE BUGETE -0,02

ÎMPRUMUTURI EXTERNE 2,6 1,6 3,5 2,0 1,7 1,0

Primirea împrumuturilor externe 3,4 2,5 5,0 3,5 3,3 2,4

Rambursarea împrumuturilor externe -0,9 -0,9 -1,5 -1,5 -1,6 -1,5

MODIFICAREA SOLDULUI DE MIJLOACE

BĂNEȘTI -1,2 -1,3 -0,5 0,6 0,0 0,1

59

Anexa nr. 2.1.3


Ponderea în suma totală

(%)


2016 2017 2018 2019 2020 2021

I. VENITURI 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

IMPOZITE ȘI TAXE 63,6 64,6 62,2 64,2 65,3 65,5





Impozit funciar 0,4 0,4 0,3 0,3 0,3 0,3


Impozit privat 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01

Impozit pe avere 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1


SERVICII 45,3 46,1 43,8 45,2 45,8 45,8


Taxa pe valoarea adăugată la mărfurile produse și

serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova 11,7 11,8 11,7 12,0 12,1 12,1

Taxa pe valoarea adăugată la mărfurile importate 25,6 24,8 23,3 24,7 25,4 25,4


Accize 9,9 11,1 10,4 10,7 10,8 11,0

Accize la mărfurile produse pe teritoriul Republicii

Moldova 1,2 1,1 1,0 1,0 1,0 0,9




Taxe și plăți pentru utilizarea mărfurilor și pentru

practicarea unor genuri de activitate 1,0 0,9 0,7 0,6 0,6 0,6



TAXA ASUPRA COMERȚULUI EXTERIOR ȘI

OPERAȚIUNILOR EXTERNE 3,2 3,0 2,8 3,0 3,1 3,0


OBLIGATORII 28,9 29,1 28,9 29,1 29,4 29,7

CONTRIBUȚII DE ASIGURĂRI SOCIALE DE

STAT OBLIGATORII 21,8 22,2 22,0 22,2 22,5 22,7

PRIME DE ASIGURARE OBLIGATORIE DE

ASISTENȚĂ MEDICALĂ 7,1 6,8 6,9 6,8 6,9 7,0

GRANTURI 3,0 1,9 5,0 2,4 1,4 1,0

GRANTURI DE LA GUVERNELE ALTOR

STATE 0,4 0,1 0,1 0,0 0,0 0,0


INTERNAȚIONALE 2,6 1,8 4,9 2,4 1,4 1,0

ALTE VENITURI 4,5 4,5 4,0 4,3 3,9 3,8

din care


VENITURI DIN VÎNZAREA MĂRFURILOR ȘI

SERVICIILOR 3,0 2,6 2,4 2,3 2,2 2,0

60

II. CHELTUIELI 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0






Afaceri externe 0,8 0,8 0,7 0,7 0,7 0,6









Ordine publică 4,8 5,1 4,7 4,8 4,3 3,9



Justiție 1,3 1,5 1,5 1,5 1,6 1,6



Penitenciare 0,8 0,8 1,1 1,1 1,4 1,3






Agricultură 2,8 3,0 3,0 2,5 2,2 2,1



Energetică 0,3 0,4 0,4 1,2 1,5 1,0






Transporturi 5,3 5,4 7,8 7,7 8,0 4,8



Comunicații 0,0 0,0 0,1 0,1 0,1



Turism 0,02 0,03 0,03 0,03 0,03 0,03

61









Sănătate 13,4 13,3 12,9 12,5 12,3 12,2



Tineret și sport 0,7 0,7 0,7 0,6 0,6 0,6



Cultură 1,7 1,7 1,6 1,6 1,5 1,5



Educație 17,7 17,8 16,9 16,5 15,8 15,5












III. Sold bugetar (1-2)


ACTIVE FINANCIARE 13,5 -20,4 -1,1 1,5 -11,2 0,5

CREANȚE INTERNE 16,0 32,2 20,4 18,1 16,2 25,3



inclusiv:

Majorarea volumului acțiunilor și a cotei-părți în

capitalul social în interiorul țării -0,7 -1,3 -2,7 -6,3 -9,6 -3,8

Privatizarea bunurilor proprietate publică a statului 13,4 15,2 8,3 12,2 12,9 14,5





ÎNTRE BUGETE 1,3

62



FINANCIARE -12,9 -48,4 -21,5 -16,5 -27,4 -24,9

Împrumuturi recreditate instituțiilor nefinanciare -11,3 -24,0 -10,8 -8,0 -21,3 -18,5

Împrumuturi recreditate instituțiilor financiare -1,6 -24,4 -10,7 -8,6 -6,1 -6,3

CREANȚE EXTERNE 0,9 1,2 0,0 0,0 0,0 0,0


DATORII 150,3 295,5 116,4 78,9 111,2 96,4

DATORII INTERNE 39,6 97,7 -5,5 17,3 49,1 54,2

VALORI MOBILIARE DE STAT, CU EXCEPȚIA

ACȚIUNILOR 38,0 52,5 22,1 54,5 60,7

ÎMPRUMUTURI INTERNE ÎNTRE BUGETE -11,0 5,2

ÎMPRUMUTURI INTERNE DE LA INSTITUȚIILE

NEFINANCIARE ȘI FINANCIARE -16,1 -4,1 3,2 0,3 -0,1 -0,1


ÎNTRE BUGETE -1,3





BĂNEȘTI -63,8 -175,1 -15,3 19,5 0,0 3,1

63

Anexa nr. 2.2.1

Estimările bugetului de stat, 2016-2021 mil. lei


2016 2017 2018 2019 2020 2021

I. VENITURI 28879,5 33947,4 36618,5 39639,2 42523,3 45957,5

IMPOZITE ȘI

TAXE 26125,6 31201,5 32074,6 36144,2 39668,6 43201,3

IMPOZITE PE

VENIT 4663,4 5541,4 5997,3 6799,5 7566,1 8411,2

Impozit pe venitul

persoanelor fizice 1371,6 1572,6 1623,8 1785,6 1943,7 2126,7

Impozit pe venitul

persoanelor juridice 3291,8 3968,8 4373,5 5013,9 5622,4 6284,5

IMPOZITE PE

PROPRIETATE 37,9 45,3 60,1 60,0 61,0 62,0

Impozit privat 3,1 1,8 2,6 7,0 7,0 7,0

Impozit pe avere 34,8 43,5 57,5 53,0 54,0 55,0

IMPOZITE ȘI

TAXE PE

MĂRFURI ȘI

SERVICII 19972,5 24023,7 24419,3 27436,0 29979,5 32563,4

Taxa pe valoarea

adăugată 14504,8 16788,8 17226,2 19499,1 21462,3 23291,1

Taxa pe valoarea


produse și serviciile

prestate pe teritoriul


Taxa pe valoarea


importate 11761,0 13226,2 13289,0 15350,0 16974,4 18420,3

Restituirea taxei pe

valoarea adăugată -2571,6 -2642,6 -2649,5 -3202,9 -3490,8 -3807,1

Accize 4545,8 5947,0 5900,5 6663,7 7232,3 7977,2


produse pe teritoriul



importate 4181,6 5585,8 5539,1 6283,0 6825,6 7555,2


Taxe pentru servicii

specifice 12,7 9,6 10,9 11,5 12,0 12,4

Taxe și plăți pentru

utilizarea mărfurilor și

pentru practicarea

unor genuri de

activitate 433,4 399,8 379,9 343,9 350,9 357,4

Alte taxe pentru

mărfuri și servicii 475,8 878,5 901,8 917,8 922,0 925,3

Taxa pentru folosirea

drumurilor 331,8 744,1 771,8 771,8 771,8 771,8

TAXA ASUPRA

COMERȚULUI

EXTERIOR ȘI

OPERAȚIUNILOR

EXTERNE 1451,8 1591,1 1597,9 1848,7 2062,0 2164,7

GRANTURI 1275,9 992,9 2830,0 1493,5 957,7 720,1

GRANTURI DE LA

GUVERNELE

ALTOR STATE 110,0 61,2 56,4 28,5 21,0 11,1

64

GRANTURI DE LA

ORGANIZAȚIILE

INTERNAȚIONALE 1165,9 931,7 2773,6 1465,0 936,7 709,0

ALTE VENITURI 1466,9 1740,2 1704,5 1985,6 1891,5 2033,0

din care

VENITURI DIN

PROPRIETATE 233,8 321,2 376,4 354,1 352,6 330,1

VENITURI DIN

VÎNZAREA

MĂRFURILOR ȘI

SERVICIILOR 1014,4 1014,0 978,3 1039,5 1026,4 1037,7

Transferuri primite în

cadrul bugetului

public național 11,1 12,8 9,4 15,9 5,5 3,1

II. CHELTUIELI 32313,2 35479,1 41332,4 45377,9 47947,2 50768,8


inclusiv:

transferuri la bugetele

locale 8263,7 9552,5 9943,3 10535,0 11155,4 11699,8

transferuri la FAOAM 2512,7 2593,0 2728,0 2854,5 2947,5 3095,0

transferuri la BASS 5016,0 5941,0 6758,5 6863,5 6815,5 6500,3


Servicii generale de

stat 2974,5 3237,9 3854,7 4386,3 4372,5 4340,0



locale 1311,0 1452,8 1533,4 1639,3 1734,6 1866,8

transferuri cu

destinație generală 1169,2

1225,6 1421,3 1619,6 1714,9 1847,1

transferuri cu

destinație specială

41,7

142,9 103,5 4,7 4,7 4,7

transferuri din fondul

de compensare 100,1 84,3 8,6 15,0 15,0 15,0


Afaceri externe 372,9 453,1 446,0 457,5 471,6 487,8









Ordine publică 2292,2 2742,0 2865,3 3214,7 3110,4 2999,5



Justiție 644,2 832,4 905,2 1026,5 1154,6 1208,5



Penitenciare 394,3 461,3 673,2 738,7 1015,9 982,1

65



Servicii economice

generale 387,5 473,5 726,1 571,2 636,0 601,4



Agricultură 1301,5 1613,2 1826,2 1671,9 1567,5 1555,5



locale

0,1


Energetică 151,9 190,1 247,5 785,5 1095,0 777,3



Minerit, industrie și

construcții 38,2 31,8 5,2 30,1 30,4 30,6



Transporturi 1719,0 2282,7 4125,1 4273,8 4834,2 2693,1



locale 15,3

700,1 743,4 766,6 838,1 867,7


Comunicații 4,8 4,9 92,5 86,0 77,0



Turism 10,1 18,9 19,7 19,8 19,8 19,9






locale 20,2 12,0 0,6 0,6 0,6 0,6


Gospodăria

comunală de locuințe 381,2 356,3 442,8 386,7 341,0 329,7



locale 240,9

180,4


Sănătate 3233,2 3438,6 3893,3 4084,2 4132,0 4227,9


inclusiv transferuri la

FAOAM 2512,7 2593,0 2728,0 2854,5 2947,5 3095,0


Tineret și sport 282,8 283,2 302,5 331,7 350,2 379,5



locale 154,2 161,7 173,6 183,0 192,9 205,2

66


Cultură 346,8 380,5 392,9 454,2 450,3 452,5



Educație 8269,1 9002,2 9909,6 10668,0 10749,8 11045,1



locale 6274,6 6778,2 7213,7 7638,0 8059,3 8408,6





bugetele locale 247,5 267,2 278,6 307,5 329,9 350,9

transferuri din Fondul

republican de

susținere socială a

populației 84,2 82,5 82,0 64,2 66,7 69,4

transferuri cu

destinație specială 163,3 184,7 196,6 243,3 263,2 281,5


BASS 5016,0 5941,0 6758,5 6863,5 6815,5 6500,3





Cheltuieli de

dezvoltare și reforme 882,1 1993,3 7149,4



III. Sold bugetar

(1-2) -3433,7 -1531,7 -4713,9 -5738,7 -5423,9 -4811,3

IV. Surse de

finanțare, total

(4+5+9) 3433,6 1531,7 4713,9 5738,7 5423,9 4811,3

ACTIVE

FINANCIARE 312,9 -250,0 -11,7 137,7 -554,2 84,1

CREANȚE INTERNE 384,1 363,2 961,0 1036,7 876,6 1216,4

Acțiuni și alte forme

de participare în

capital în interiorul

țării, total 300,4 152,6 261,0 336,7 176,6 516,4

inclusiv:

Majorarea volumului

acțiunilor și a cotei-

părți în capitalul

social în interiorul

țării -14,8 -13,5 -129,0 -363,3 -523,4 -183,6

Privatizarea bunurilor

proprietate publică a

statului 315,2 166,1 390,0 700,0 700,0 700,0

Alte creanțe interne

ale bugetului 83,7 210,6 700,0 700,0 700,0 700,0

DIFERENȚA DE

CURS VALUTAR -72,2 -99,3

67

CREDITE INTERNE

ÎNTRE BUGETE 276,6

ÎMPRUMUTURI

RECREDITATE

INTERNE ÎNTRE

BUGETE 33,5 37,5 41,5 49,2 55,4 62,0

ÎMPRUMUTURI

RECREDITATE

INTERNE

INSTITUȚIILOR

NEFINANCIARE ȘI

FINANCIARE -331,4 -564,6 -1015,1 -949,3 -1487,8 -1196,3

Împrumuturi


nefinanciare -291,2 -284,7 -575,2 -457,7 -1157,9 -891,0

Împrumuturi


financiare -40,2 -279,9 -439,9 -491,6 -329,9 -305,3

CREANȚE

EXTERNE 22,4 13,2 0,9 1,1 1,6 2,0


DATORII 4112,5 3421,2 5143,6 4347,8 6177,9 4845,4

DATORII INTERNE 993,0 1118,4 -260,0 990,0 2665,0 2610,0

VALORI

MOBILIARE DE

STAT, CU

EXCEPȚIA

ACȚIUNILOR 953,0 1058,9 -210,0 1040,0 2715,0 5050,0

ÎMPRUMUTURI

INTERNE ÎNTRE

BUGETE -276,6

ÎMPRUMUTURI

INTERNE DE LA

INSTITUȚIILE

NEFINANCIARE ȘI

FINANCIARE -87,7

ÎMPRUMUTURI

RECREDITATE

INTERNE ÎNTRE

BUGETE

ÎMPRUMUTURI

EXTERNE 3483,8 2302,8 5403,6 3357,8 3512,9 2235,4

Primirea

împrumuturilor

externe 4591,1 3625,9 7713,7 5908,5 6433,2 5132,9

Rambursarea

împrumuturilor

externe -1107,3 -1323,1 -2310,1 -2550,7 -2920,3 -2897,5

MODIFICAREA

SOLDULUI DE

MIJLOACE

BĂNEȘTI -991,8 -1639,5 -418,0 1253,2 -199,8 -118,2

68

Anexa nr. 2.2.2

Estimările bugetului de stat, 2016-2021



2016 2017 2018 2019 2020 2021

I. VENITURI 21,3 22,6 22,9 22,3 21,9 21,7

IMPOZITE ȘI TAXE 19,3 20,7 20,0 20,3 20,5 20,4





Impozit privat 0,002 0,001 0,002 0,004 0,004 0,003

Impozitul pe avere 0,03 0,03 0,04 0,03 0,03 0,03


SERVICII 14,8 16,0 15,3 15,4 15,5 15,4


Taxa pe valoarea adăugată la mărfurile produse

și serviciile prestate pe teritoriul Republicii

Moldova 3,9 4,1 4,1 4,1 4,1 4,1


importate 8,7 8,8 8,3 8,6 8,8 8,7


Accize 3,4 4,0 3,7 3,7 3,7 3,8






Taxe și plăți pentru utilizarea mărfurilor și pentru

practicarea unor genuri de activitate 0,3 0,3 0,2 0,2 0,2 0,2



TAXA ASUPRA COMERȚULUI EXTERIOR

ȘI OPERAȚIUNILOR EXTERNE 1,1 1,1 1,0 1,0 1,1 1,0

GRANTURI 0,9 0,7 1,8 0,8 0,5 0,3

GRANTURI DE LA GUVERNELE ALTOR

STATE 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0


INTERNAȚIONALE 0,9 0,6 1,7 0,8 0,5 0,3

ALTE VENITURI 1,1 1,2 1,1 1,1 1,0 1,0

din care


VENITURI DIN VÎNZAREA MĂRFURILOR

ȘI SERVICIILOR 0,7 0,7 0,6 0,6 0,5 0,5

Transferuri primite în cadrul bugetului public

național 0,01 0,01 0,01 0,01 0,00 0,00

II. CHELTUIELI 23,87 23,59 25,82 25,50 24,72 24,00


inclusiv:

69

transferuri la bugetele locale 6,10 6,35 6,21 5,92 5,75 5,53







transferuri cu destinație generală 0,86 0,82 0,89 0,91 0,88 0,87

transferuri cu destinație specială 0,03 0,10 0,06 0,003 0,002 0,002

transferuri din fondul de compensare 0,07 0,06 0,01 0,01 0,01 0,01


Afaceri externe 0,28 0,30 0,28 0,26 0,24 0,23









Ordine publică 1,69 1,82 1,79 1,81 1,60 1,42



Justiție 0,48 0,55 0,57 0,58 0,60 0,57



Penitenciare 0,29 0,31 0,42 0,42 0,52 0,46






Agricultură 0,96 1,07 1,14 0,94 0,81 0,74



Energetică 0,11 0,13 0,15 0,44 0,56 0,37


Investiții capitale 0,05 0,08




Transporturi 1,27 1,52 2,58 2,40 2,49 1,27



70


Comunicații 0,03 0,03 0,05 0,04 0,04



Turism 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01





transferuri la bugetele locale 0,01 0,01






Sănătate 2,39 2,29 2,43 2,30 2,13 2,0


inclusiv transferuri la FAOAM 1,86 1,72 1,70 1,60 1,52 1,46


Tineret și sport 0,21 0,19 0,19 0,19 0,18 0,18




Cultură 0,26 0,25 0,25 0,26 0,23 0,21



Educație 6,11 5,99 6,19 6,0 5,54 5,22






inclusiv transferuri la bugetele locale 0,18 0,18 0,17 0,17 0,17 0,17

transferuri din Fondul republican de susținere

socială a populației 0,06 0,05 0,05 0,04 0,03 0,03


inclusiv transferuri la BASS 3,70 3,95 4,22 3,86 3,51 3,07








71



ACTIVE FINANCIARE 0,2 -0,2 0,0 0,1 -0,3 0,0

CREANȚE INTERNE 0,3 0,2 0,6 0,6 0,5 0,6



inclusiv:

Majorarea volumului acțiunilor și a cotei-părți în

capitalul social în interiorul țării 0,0 0,0 -0,1 -0,2 -0,3 -0,1

Privatizarea bunurilor proprietate publică a

statului 0,2 0,1 0,2 0,4 0,4 0,3





ÎNTRE BUGETE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0



FINANCIARE -0,2 -0,4 -0,6 -0,5 -0,8 -0,6

Împrumuturi recreditate instituțiilor nefinanciare -0,2 -0,2 -0,4 -0,3 -0,6 -0,4

Împrumuturi recreditate instituțiilor financiare 0,0 -0,2 -0,3 -0,3 -0,2 -0,1

CREANȚE EXTERNE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0


DATORII 3,0 2,3 3,2 2,4 3,2 2,3

DATORII INTERNE 0,7 0,7 -0,2 0,6 1,4 1,2

VALORI MOBILIARE DE STAT, CU

EXCEPȚIA ACȚIUNILOR 0,7 0,7 -0,1 0,6 1,4 2,4

ÎMPRUMUTURI INTERNE ÎNTRE BUGETE -0,2



FINANCIARE -0,1


ÎNTRE BUGETE





BĂNEȘTI -0,7 -1,1 -0,3 0,7 -0,1 -0,1

72

Anexa nr. 2.2.3

Estimările bugetului de stat, 2016-2021

Ponderea în suma totală (%)


2016 2017 2018 2019 2020 2021

I. VENITURI 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

IMPOZITE ȘI TAXE 90,5 91,9 87,6 91,2 93,3 94,0



Impozit pe venitul persoanelor

juridice 11,4 11,7 11,9 12,6 13,2 13,7


Impozit privat 0,01 0,01 0,01 0,02 0,02 0,02

Impozit pe avere 0,1 0,1 0,2 0,1 0,1 0,1

IMPOZITE ȘI TAXE PE

MĂRFURI ȘI SERVICII 69,2 70,8 66,7 69,2 70,5 70,9


Taxa pe valoarea adăugată la

mărfurile produse și serviciile

prestate pe teritoriul Republicii

Moldova 18,4 18,3 18,0 18,5 18,8 18,9

Taxa pe valoarea adăugată la

mărfurile importate 40,7 39,0 36,3 38,7 39,9 40,1

Restituirea taxei pe valoarea

adăugată -8,9 -7,8 -7,2 -8,1 -8,2 -8,3

Accize 15,7 17,5 16,1 16,8 17,0 17,4

Accize la mărfurile produse pe

teritoriul Republicii Moldova 1,8 1,7 1,6 1,6 1,5 1,5




Taxe și plăți pentru utilizarea

mărfurilor și pentru practicarea unor

genuri de activitate 1,5 1,2 1,0 0,9 0,8 0,8



TAXA ASUPRA COMERȚULUI

EXTERIOR ȘI

OPERAȚIUNILOR EXTERNE 5,0 4,7 4,4 4,7 4,8 4,7

GRANTURI 4,4 2,9 7,7 3,8 2,3 1,6

GRANTURI DE LA

GUVERNELE ALTOR STATE 0,4 0,2 0,2 0,1 0,0 0,0

GRANTURI DE LA

ORGANIZAȚIILE

INTERNAȚIONALE 4,0 2,7 7,6 3,7 2,2 1,5

ALTE VENITURI 5,1 5,1 4,7 5,0 4,4 4,4

din care



MĂRFURILOR ȘI

SERVICIILOR 3,5 3,0 2,7 2,6 2,4 2,3

Transferuri primite în cadrul

bugetului public național 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

73

II. CHELTUIELI 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0


inclusiv:








transferuri cu destinație generală 3,6 3,5 3,4 3,6 3,6 3,6


transferuri din fondul de compensare 0,3 0,2 0,0 0,0 0,0 0,0


Afaceri externe 1,2 1,3 1,1 1,0 1,0 1,0









Ordine publică 7,1 7,7 6,9 7,1 6,5 5,9



Justiție 2,0 2,3 2,2 2,3 2,4 2,4



Penitenciare 1,2 1,3 1,6 1,6 2,1 1,9






Agricultură 4,0 4,5 4,4 3,7 3,3 3,1



Energetică 0,5 0,5 0,6 1,7 2,3 1,5






74

Transporturi 5,3 6,4 10,0 9,4 10,1 5,3




Comunicații 0,0 0,0 0,2 0,2 0,2



Turism 0,0 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0











Sănătate 10,0 9,7 9,4 9,0 8,6 8,3


inclusiv transferuri la FAOAM 7,8 7,3 6,6 6,3 6,1 6,1


Tineret și sport 0,9 0,8 0,7 0,7 0,7 0,7




Cultură 1,1 1,1 1,0 1,0 0,9 0,9



Educație 25,6 25,4 24,0 23,5 22,4 21,8






inclusiv transferuri la bugetele locale 0,8 0,8 0,7 0,7 0,7 0,7

transferuri din Fondul republican de

susținere socială a populației 0,3 0,2 0,2 0,1 0,1 0,1


inclusiv transferuri la BASS 15,5 16,7 16,4 15,1 14,2 12,8






75




IV. Surse de finanțare, total

(4+5+9) 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

ACTIVE FINANCIARE 9,1 -16,3 -0,2 2,4 -10,2 1,7

CREANȚE INTERNE 11,2 23,7 20,4 18,1 16,2 25,3

Acțiuni și alte forme de participare

în capital în interiorul țării, total 8,7 10,0 5,5 5,9 3,3 10,7

inclusiv:

Majorarea volumului acțiunilor și a

cotei-părți în capitalul social în

interiorul țării -0,4 -0,9 -2,7 -6,3 -9,6 -3,8

Privatizarea bunurilor proprietate

publică de stat 9,2 10,8 8,3 12,2 12,9 14,5



CREDITE INTERNE ÎNTRE

BUGETE 8,1

ÎMPRUMUTURI RECREDITATE

INTERNE ÎNTRE BUGETE 1,0 2,4 0,9 0,9 1,0 1,3


INTERNE INSTITUȚIILOR

NEFINANCIARE ȘI FINANCIARE -9,7 -36,9 -21,5 -16,5 -27,4 -24,9


nefinanciare -8,5 -18,6 -12,2 -8,0 -21,3 -18,5


financiare -1,2 -18,3 -9,3 -8,6 -6,1 -6,3

CREANȚE EXTERNE 0,7 0,9 0,0 0,0 0,0 0,0


DATORII 119,8 223,4 109,1 75,8 113,9 100,7

DATORII INTERNE 28,9 73,0 -5,5 17,3 49,1 54,2

VALORI MOBILIARE DE STAT,

CU EXCEPȚIA ACȚIUNILOR 27,8 69,1 -4,5 18,1 50,1 105,0

ÎMPRUMUTURI INTERNE ÎNTRE

BUGETE -8,1


INSTITUȚIILE NEFINANCIARE

ȘI FINANCIARE -2,6


INTERNE ÎNTRE BUGETE



Rambursarea împrumuturilor

externe -32,2 -86,4 -49,0 -44,4 -53,8 -60,2

MODIFICAREA SOLDULUI DE

MIJLOACE BĂNEȘTI -28,9 -107,0 -8,9 21,8 -3,7 -2,5

76

Anexa nr. 2.3.1

Estimările bugetelor locale, 2016-2021

mil. lei

Denumirea

Executat Executat Aprobat Estimat

2016 2017 2018 2019 2020 2121

I. VENITURI 12053,0 13461,5 13848,8 14949,9 15853,6 16718,6

IMPOZITE ȘI TAXE 3105,5 3274,3 3373,4 3760,9 4024,2 4324,8





Impozitul funciar 184,6 193,6 185,0 195,0 195,0 195,0

Impozitul pe bunurile imobiliare 179,6 306,0 297,0 320,0 330,0 340,0

Impozit privat 1,4 1,3 0,5 1,5 1,5 1,5


SERVICII 859,2 592,0 554,9 655,0 677,0 701,3





Accize 0,7 3,0 2,7 3,0 3,5 4,0







Taxa pentru folosirea drumurilor 331,9

GRANTURI 96,5 15,9 0,0 0,0 0,0 0,0


ALTOR STATE 78,1 3,1


INTERNAȚIONALE 18,4 12,8

ALTE VENITURI 587,3 618,8 532,1 654,0 674,0 694,0

din care




TRANSFERURI ÎN CADRUL

BUGETULUI PUBLIC NAȚIONAL 8263,7 9552,5 9943,3 10535,0 11155,4 11699,8

Transferuri primite între bugetul de stat și

bugetele locale 8263,7 9552,5 9943,3 10535,0 11155,4 11699,8

II. CHELTUIELI 11314,7 13273,5 13848,8 14949,9 15853,6 16718,6






Afaceri externe 2,1 1,8 1,8 1,9 2,0 2,0

77





transferuri la bugetul de stat 7,3





Ordine publică 10,9 20,3 9,7 15,8 16,1 16,5



Servicii economice generale -96,9 -121,1 -113,6 -113,6 -116,2 -119,0

Cheltuieli recurente -98,0 -122,7 -113,6 -113,6 -116,2 -119,0


Agricultură 39,1 33,4 25,7 36,6 38,8 41,5


transferuri la bugetul de stat 4,7 3,9 3,1


Energetică 6,0 30,8 6,9 6,9 7,1 7,3



Minerit, industrie și construcții 23,6 26,2 35,7 45,7 46,8 48



Transporturi 869,4 1386,9 1444 1715,2 1825,6 1902,4








inclusiv transferuri la bugetul de stat 1,4 0,8


Sănătate 76,8 141,3 117,1 141,1 144,6 148,7



Tineret și sport 224,6 280,3 281,1 286,8 303,4 324,2



Cultură 476,6 556 603,3 652,3 667,2 685,3



Educație 6571,8 7468,9 7746,9 8177,1 8780,0 9370,7


78

inclusiv transferuri la bugetul de stat 9,7 10,9 9,4 11,2 1,6








III. Sold bugetar (1-2) 738,3 188,0 0,0 0,0 0,0 0,0

IV. Surse de finanțare, total (4+5+9) -738,3 -186,9 0,0 0,0 0,0 0,0

ACTIVE FINANCIARE 25,8 16,1 2,0 0,0 0,0 0,0

CREANȚE INTERNE 18,2 5,9 2,0 0,0 0,0 0,0

Acțiuni și alte forme de participare în

capital în interiorul țării, total 18,2 5,9 2,0 0,0 0,0 0,0

inclusiv:

Majorarea volumului acțiunilor și a cotei-

părți în capitalul social în interiorul țării -3,6 -1,7

Privatizarea bunurilor proprietate publică

a statului 21,8 7,6 2,0

DIFERENȚA DE CURS VALUTAR 0,7 -0,2


INTERNE INSTITUȚIILOR

NEFINANCIARE ȘI FINANCIARE 6,9 10,4

DATORII -341,7 -38,1 302,4 132,1 -201,9 -268,8



FINANCIARE -316,9 -47,1 150,0 20,0 -6,7 -6,7


INTERNE ÎNTRE BUGETE -33,5 -37,5 -41,6 -49,2 -55,4 -62,0

ÎMPRUMUTURI EXTERNE 8,7 46,5 194,0 161,3 -139,8 -200,1




MIJLOACE BĂNEȘTI -422,4 -164,9 -304,4 -132,1 201,9 268,8

79

Anexa nr. 2.3.2




2016 2017 2018 2019 2020 2021

I. VENITURI 8,9 9,0 8,7 8,4 8,2 7,9

IMPOZITE ȘI TAXE 2,3 2,2 2,1 2,1 2,1 2,0





Impozit funciar 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1


Impozit privat 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0


SERVICII 0,6 0,4 0,3 0,4 0,3 0,3





Accize 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0







Taxa pentru folosirea drumurilor 0,2

GRANTURI 0,1 0,0


ALTOR STATE 0,1 0,0


INTERNAȚIONALE 0,0 0,0

ALTE VENITURI 0,4 0,4 0,3 0,4 0,3 0,3

din care







bugetele locale 6,1 6,4 6,2 5,9 5,8 5,5

II. CHELTUIELI 8,4 8,8 8,7 8,4 8,2 7,9






80

Afaceri externe 0,002 0,001 0,001 0,001 0,001 0,001





transferuri la bugetul de stat 0,005





Ordine publică 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01






Agricultură 0,03 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02



Energetică 0,004 0,02 0,004 0,004 0,004 0,003






Transporturi 0,6 0,9 0,9 1,0 0,9 0,9








inclusiv transferuri la bugetul de stat 0,0 0,0


Sănătate 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1



Tineret și sport 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2



Cultură 0,4 0,4 0,4 0,4 0,3 0,3



Educație 4,9 5,0 4,8 4,6 4,5 4,4


81

inclusiv transferuri la bugetul de stat 0,01 0,01 0,01 0,01 0,0









IV. Surse de finanțare, total (4+5+9) -0,5 -0,1

ACTIVE FINANCIARE 0,0 0,0 0,0

CREANȚE INTERNE 0,0 0,0 0,0

Acțiuni și alte forme de participare în capital

în interiorul țării, total 0,0 0,0 0,0

inclusiv:

Majorarea volumului acțiunilor și a cotei-

părți în capitalul social în interiorul țării 0,0 0,0

Privatizarea bunurilor proprietate publică a

statului 0,0 0,0 0,0

DIFERENȚA DE CURS VALUTAR 0,0 0,0



FINANCIARE 0,0 0,0

DATORII -0,3 0,0 0,2 0,1 -0,1 -0,1



FINANCIARE -0,2 0,0 0,1 0,0 0,0 0,0


ÎNTRE BUGETE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

ÎMPRUMUTURI EXTERNE 0,0 0,0 0,1 0,1 -0,1 -0,1

Primirea împrumuturilor externe 0,0 0,1 0,2 0,2 0,0

Rambursarea împrumuturilor externe 0,0 0,0 0,0 -0,1 -0,1 -0,1


MIJLOACE BĂNEȘTI -0,3 -0,1 -0,2 -0,1 0,1 0,1

82

Anexa nr. 2.3.3



Denumirea Executat Executat Estimat Estimat

2016 2017 2018 2019 2020 2021

I. VENITURI 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

IMPOZITE ȘI TAXE 25,8 24,3 24,4 25,2 25,4 25,9





Impozit funciar 1,5 1,4 1,3 1,3 1,2 1,2


Impozit privat 0,01 0,01 0,00 0,01 0,01 0,01


SERVICII 7,1 4,4 4,0 4,4 4,3 4,2





Accize 0,01 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02








GRANTURI 0,8 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0


ALTOR STATE 0,6 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0


INTERNAȚIONALE 0,2 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0

ALTE VENITURI 4,9 4,6 3,8 4,4 4,3 4,2

din care 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0







bugetele locale 68,6 71,0 71,8 70,5 70,4 70,0

II. CHELTUIELI 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0






Afaceri externe 0,02 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01

83





inclusiv transferuri la bugetul de stat 0,0 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0





Ordine publică 0,1 0,2 0,1 0,1 0,1 0,1






Agricultură 0,3 0,3 0,2 0,2 0,2 0,2



Energetică 0,1 0,2 0,0 0,0 0,0 0,0






Transporturi 7,7 10,4 10,4 11,5 11,5 11,4










Sănătate 0,7 1,1 0,8 0,9 0,9 0,9



Tineret și sport 2,0 2,1 2,0 1,9 1,9 1,9



Cultură 4,2 4,2 4,4 4,4 4,2 4,1



Educație 58,1 56,3 55,9 54,7 55,4 56,0



84









85

Anexa nr.2.4.1

Estimările bugetului asigurărilor sociale de stat, 2016-2021

mil. lei


2016 2017 2018 2019 2020 2021

I. VENITURI 15060,6 17818,7 19312,5 20713,2 21910,6 23048,3

CONTRIBUȚII ȘI PRIME DE

ASIGURĂRI OBLIGATORII 10036,6 11864,0 12546,0 13815,6 15058,7 16508,9

CONTRIBUȚII DE ASIGURĂRI

SOCIALE DE STAT OBLIGATORII 10036,6 11864,0 12546,0 13815,6 15058,7 16508,9

Contribuții de asigurări sociale de stat

obligatorii virate de angajatori 7883,4 9295,0 9846,0 10746,3 11713,5 12849,6

Contribuții individuale de asigurări sociale

de stat obligatorii 2032,6 2460,3 2583,2 2943,3 3208,2 3519,3


obligatorii virate de persoanele fizice ce își

desfășoară activitatea pe cont propriu 120,6 108,7 116,8 126,0 137,0 140,0

ALTE VENITURI 8,0 13,7 8,0 34,1 36,4 39,1


AMENZI ȘI SANCȚIUNI 2,7 8,3 8,0 8,0 8,0

ALTE VENITURI 3,4 3,3 6,0 25,1 27,4 30,1



Transferuri în cadrul bugetului consolidat

central 5016,0 5941,0 6758,5 6863,5 6815,5 6500,3

Transferuri între bugetul de stat și bugetul

asigurărilor sociale de stat 5016,0 5941,0 6758,5 6863,5 6815,5 6500,3

Transferuri curente cu destinație specială

între bugetul de stat și bugetul asigurărilor

sociale de stat 3675,4 5042,4 5429,1 5595,8 5872,7 6182,8

Transferuri curente cu destinație generală


sociale de stat 1340,6 898,6 1329,4 1267,7 942,8 317,5

II. CHELTUIELI 14964,7 17614,5 19312,5 20713,2 21910,6 23048,3



Sectorul „Protecție socială” 14964,7 17614,5 19312,5 20713,2 21910,6 23048,3



III. Sold bugetar (1-2) 95,9 204,2 0,0 0,0 0,0 0,0



MIJLOACE BĂNEȘTI -95,9 -204,2 0,0 0,0 0,0 0,0

86

Anexa 2.4.2




2016 2017 2018 2019 2020 2021

I. VENITURI 11,1 11,8 12,1 11,6 11,3 10,9



CONTRIBUȚII DE ASIGURĂRI

SOCIALE DE STAT OBLIGATORII 7,4 7,9 7,8 7,8 7,8 7,8


obligatorii virate de angajatori 5,8 6,2 6,1 6,0 6,0 6,1

Contribuții individuale de asigurări

sociale de stat obligatorii 1,5 1,6 1,6 1,7 1,7 1,7


obligatorii virate de persoanele neangajate 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1

ALTE VENITURI 0,01 0,01 0,00 0,02 0,02 0,02


AMENZI ȘI SANCȚIUNI 0,00 0,01 0,00 0,00 0,00 0,00

ALTE VENITURI 0,00 0,00 0,00 0,01 0,01 0,01




central 3,7 4,0 4,2 3,9 3,5 3,1





sociale de stat 2,7 3,4 3,4 3,1 3,0 2,9



sociale de stat 1,0 0,6 0,8 0,7 0,5 0,2

II. CHELTUIELI 11,1 11,7 12,1 11,6 11,3 10,9






III. Sold bugetar (1-2) 0,1 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0



MIJLOACE BĂNEȘTI -0,1 -0,1 0,0 0,0 0,0 0,0

87

Anexa nr. 2.4.3




2016 2017 2018 2019 2020 2021

I. VENITURI 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0


OBLIGATORII 66,6 66,6 65,0 66,7 68,7 71,6

CONTRIBUȚII DE ASIGURĂRI SOCIALE

DE STAT OBLIGATORII 66,6 66,6 65,0 66,7 68,7 71,6

Contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii

virate de angajatori 52,3 52,2 51,0 51,9 53,5 55,8

Contribuții individuale de asigurări sociale de

stat obligatorii 13,5 13,8 13,4 14,2 14,6 15,3

Contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii

virate de persoanele neangajate 0,8 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6

ALTE VENITURI 0,05 0,08 0,04 0,16 0,17 0,17



ALTE VENITURI 0,02 0,02 0,03 0,12 0,13 0,13

TRANSFERURI ÎN CADRUL BUGETULUI

PUBLIC NAȚIONAL 33,3 33,3 35,0 33,1 31,1 28,2

Transferuri în cadrul bugetului consolidat central 33,3 33,3 35,0 33,1 31,1 28,2



Transferuri curente cu destinație specială între

bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de

stat 24,4 28,3 28,1 27,0 26,8 26,8

Transferuri curente cu destinație generală între

bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de

stat 8,9 5,0 6,9 6,1 4,3 1,4

II. CHELTUIELI 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0






88

Anexa nr. 2.5.1

Estimările fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală, 2016-2021

mil. lei


2016 2017 2018 2019 2020 2021

I. VENITURI 5764,2 6256,6 6659,0 7124,0 7596,2 8185,2



PRIME DE ASIGURARE

OBLIGATORIE DE ASISTENȚĂ

MEDICALĂ 3240,2 3648,4 3923,7 4256,4 4635,2 5076,2

Prime de asigurare obligatorie de asistență

medicală în formă de contribuție procentuală

la salariu și la alte recompense, achitate de

angajatori și angajați 3153,0 3541,8 3834,0 4151,4 4528,2 4966,2


medicală în sumă fixă, achitate de persoane

fizice 87,2 106,6 89,7 105,0 107,0 110,0

ALTE VENITURI 11,3 15,2 7,3 13,1 13,5 14,0



ALTE VENITURI 7,8 3,6 6,1 6,5 7,0




central 2512,7 2593,0 2728,0 2854,5 2947,5 3095,0

Transferuri între bugetul de stat și fondurile

asigurării obligatorii de asistență medicală 2512,7 2593,0 2728,0 2854,5 2947,5 3095,0


între bugetul de stat și fondurile asigurării

obligatorii de asistență medicală 2369,9 2525,7 2634,2 2742,2 2871,1 3014,7


între bugetul de stat și fondurile asigurării


II. CHELTUIELI 5673,5 6260,8 6659,0 7124,0 7596,2 8185,2



Sectorul „Sănătate” 5.673,5 6.260,8 6.659,0 7.124,0 7.596,2 8.185,2



III. Sold bugetar (1-2) 90,7 -4,2

IV. Surse de finanțare, total (4+5+9) -90,7 4,2

89

Anexa nr. 2.5.2


ponderea în PIB (%)


2016 2017 2018 2019 2020 2021

I. VENITURI 4,3 4,2 4,2 4,0 3,7 3,9


OBLIGATORII 2,4 2,4 2,5 2,4 2,2 2,4

PRIME DE ASIGURARE OBLIGATORIE DE

ASISTENȚĂ MEDICALĂ 2,4 2,4 2,5 2,4 2,2 2,4

Prime de asigurare obligatorie de asistență medicală în

formă de contribuție procentuală la salariu și la alte

recompense, achitate de angajatori și angajați 2,3 2,4 2,4 2,3 2,1 2,3

Prime de asigurare obligatorie de asistență medicală în

sumă fixă, achitate de persoane fizice cu reședința sau

domiciliul în Republica Moldova 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1

ALTE VENITURI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0



ALTE VENITURI 0,01 0,00 0,00 0,00 0,00

TRANSFERURI ÎN CADRUL BUGETULUI

PUBLIC NAȚIONAL 1,9 1,7 1,7 1,6 1,5 1,5

Transferuri în cadrul bugetului consolidat central 1,9 1,7 1,7 1,6 1,5 1,5

Transferuri între bugetul de stat și fondurile asigurării


Transferuri curente cu destinație specială între bugetul

de stat și fondurile asigurării obligatorii de asistență

medicală 1,8 1,7 1,6 1,5 1,4 1,4

Transferuri curente cu destinație generală între bugetul

de stat și fondurile asigurării obligatorii de asistență

medicală 0,1 0,0 0,1 0,1 0,1 0,0

II. CHELTUIELI 4,2 4,2 4,2 4,0 3,7 3,9



Sectorul „Sănătate” 4,2 4,2 4,2 4,0 3,7 3,9



III. Sold bugetar (1-2) 0,1 0,0

IV. Surse de finanțare, total (4+5+9) -0,1 0,0

90

Anexa nr. 2.5.3




2016 2017 2018 2019 2020 2021

I. VENITURI 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0


OBLIGATORII 56,2 58,3 58,9 59,7 61,0 62,0

PRIME DE ASIGURARE OBLIGATORIE

DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ 56,2 58,3 58,9 59,7 61,0 62,0


medicală în formă de contribuție procentuală la

salariu și la alte recompense, achitate de

angajatori și angajați 54,7 56,6 57,6 58,3 59,6 60,7


medicală în sumă fixă, achitate de persoane

fizice cu reședința sau domiciliul în Republica

Moldova 1,5 1,7 1,3 1,5 1,4 1,3

ALTE VENITURI 0,2 0,2 0,1 0,2 0,2 0,2



ALTE VENITURI 0,0 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1


central 43,6 41,4 41,0 40,1 38,8 37,8

Transferuri între bugetul de stat și fondurile

asigurării obligatorii de asistență medicală 43,6 41,4 41,0 40,1 38,8 37,8

Transferuri curente cu destinație specială între

bugetul de stat și fondurile asigurării obligatorii

de asistență medicală 43,6 41,4 41,0 40,1 38,8 37,8

Transferuri curente cu destinație generală între

bugetul de stat și fondurile asigurării


II. CHELTUIELI 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0



Sectorul „Sănătate” 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0



91

Anexa nr.3

Limitele de cheltuieli și principalele priorități/măsuri sectoriale

pe anii 2019-2021

(mii lei)

Prioritățile și acțiunile/măsurile propuse a fi întreprinse

pe termen mediu pentru realizarea

priorităților/obiectivelor

Costul total/impactul politicii estimat pe

perioada 2019-2021

2019 2020 2021

1 2 3 4

SECTORUL „SERVICII GENERALE DE STAT”

Principalele priorități sectoriale

Reforma administrației publice

Îmbunătățirea managementului electoral, modernizarea și automatizarea proceselor electorale

Organizarea recensămîntului agricol și al populației

Implementarea sistemelor informaționale în sectorul public

Consolidarea managementului în domeniul finanțelor publice

Activitățile de garantare a drepturilor omului și libertăților fundamentale

Reintegrarea țării

Completarea rezervelor materiale ale statului, crearea stocurilor minime de urgență de produse petroliere

A. Măsuri de politici în curs de desfășurare, care au

acoperire financiară în linia de bază TOTAL

4089446,0 4033437,4 3920267,7

B. Măsuri de politici acceptate suplimentar la linia de

bază – TOTAL, din care:

93574,5 104573,4 113754,6

1. Modernizarea sistemului informațional și implementarea

conceptului e-Parlament (PDS 2017-2019)

1500,0 1500,0 1500,0

2. Asistența organizatorică, informațională și tehnică a

activității Parlamentului, Biroului Permanent, comisiilor

parlamentare și a deputaților

3000,0 3000,0 3000,0

3. Reparația capitală a clădirii din strada Sfatul Țării, nr.37

(Parlament)

7000,0 8200,0

4. Dezvoltarea sistemelor IT și achiziționarea de softuri și

calculatoare (CCRM)

3449,5 3000,0 3000,0

5. Asigurarea mijloacelor financiare necesare pentru

îndeplinirea lucrărilor de reparație a clădirilor administrate

de Direcția generală pentru administrarea clădirilor

Guvernului Republicii Moldova

7381,1

6. Asigurarea întreținerii mijloacelor de transport ale Bazei

Auto a Cancelariei de Stat

2607,5 2607,5 2607,5

7. Reparația capitală a edificiului Direcției pentru statistică a

municipiului Bălți

1000,0 1000,0 1000,0

8. Promovarea imaginii Avocatului Poporului pentru

drepturile copilului

100,0 100,0 100,0

9. Elaborarea studiului tematic: monitorizarea respectării

dreptului la muncă al copiilor

364,0

10. Monitorizarea respectării drepturilor omului 90,0 90,0 90,0

11. Elaborarea cadrului normativ referitor la avertizorii de

integritate și organizarea instruirilor în domeniu

50,0 40,0 30,0

12. Elaborarea studiului privind percepțiile cetățenilor cu

referire la respectarea drepturilor omului în Republica

Moldova

150,0

92

13. Monitorizarea activității de prevenire a torturii și a

relelor tratamente

300,0 300,0 300,0

14. Elaborarea instrumentelor de lucru privind

monitorizarea locurilor de privare de libertate și organizarea

instruirilor pentru persoanele din grupurile vizate

300,0 300,0 300,0

15. Organizarea instruirilor în domeniul drepturilor omului

pentru grupurile-țintă

200,0 200,0 200,0

16. Promovarea principiilor de „bună guvernare” 200,0 200,0 200,0

17. Crearea platformei online în domeniul drepturilor

omului

140,0 140,0 140,0

18. Dezvoltarea și implementarea conceptului de emisiune

TV în domeniul drepturilor omului

400,0 400,0 400,0

19. Elaborarea și realizarea studiilor privind evaluarea

percepției populației referitor la activitatea Oficiului

Avocatului Poporului

60,0 60,0

20. Realizarea politicii electorale (votul electronic, softuri

licențiate)

3188,2 1000,0 1000,0

21. Elaborarea/dezvoltarea Subsistemului informațional

„Votarea prin Internet”

10000,0

22. Dezvoltarea, reînnoirea și extinderea infrastructurii Data

Center, remodelarea aplicației existente RSA (Registrul de

stat al alegătorilor) și a modulelor din Sistemul

informațional automatizat de stat „Alegeri”

1000,0 1000,0

23. Alegeri locale, de 2 ori pe an 1000,0 1000,0

24. Procurarea uniformei, încălțămintei pentru colaboratorii

vamali

5000,0 5000,0 5000,0

25. Procurarea acceleratoarelor liniare pentru Rapiscane 9000,0 13500,0

26. Procurarea aclimatizatoarelor pentru camera de păstrare

a serverelor

1000,0

27. Achiziționarea tehnicii de calcul 2000,0

28. Dezvoltarea sistemului informațional și modernizarea

infrastructurii IT în cadrul Serviciului Vamal

20040,0

29. Achitarea indemnizației zilnice pentru funcționarii

vamali care exercită atribuțiile de serviciu pe frontiera

moldo-ucraineană (PV Novosavițcaia -Cuciurgan – 18

unități și Goianul Nou-Platonova – 16 unități)

2448,0 2448,0 2448,0

30. Indemnizațiile angajaților Serviciului Vamal în

misiunile diplomatice

1291,0 1347,1 1386,1

31. Asigurarea funcționalității Serviciului Fiscal de Stat

(reparații curente, reparații capitale, procurarea

autoturismelor în număr de 10 unități, calculatoarelor – 250

de unități, aparatelor multifuncționale – 100 de unități,

echipamentului multifuncțional, combustibilului,

materialelor de uz gospodăresc și a rechizitelor de birou)

15215,0 15215,0 15215,0

32. Asigurarea activității Curții Constituționale 326,9

33. Implementarea Proiectului „Înregistrare funciară,

evaluare și impozitare”

1699,0 17970,0 55530,0

34. Ajustări la transferuri cu destinație generală 14865,8 18248,0

35. Proiectul „Consolidarea cadrului instituțional al

Republicii Moldova în domeniul migrației și dezvoltării”

69,3

36. Proiectul „Suport pentru Secretariatul tehnic comun al

Programului Operațional Comun România – Republica

Moldova 2014-2020”

4155,0

93

C. Măsuri de politici noi 27477,7 27477,7 27477,7

1. Crearea stocurilor minime de urgență de produse

petroliere

20000,0 20000,0 20000,0

2. Reorganizarea Instituției publice Baza Auto a Cancelariei

de Stat

1137,7 1137,7 1137,7

3. Asigurarea activității corpului de deputați în condiții noi

(circumscripții)

6340,0 6340,0 6340,0

TOTAL pe sector, din care 4210498,2 4165488,5 4061500,0


acoperire financiară în linia de bază

4089446,0 4033437,4 3920267,7


bază

93574,5 104573,4 113754,6


SECTORUL „AFACERI EXTERNE”


Promovarea intereselor naționale prin intermediul antenelor diplomatice

Asigurarea onorării angajamentelor Republicii Moldova în organizațiile internaționale



430004,8 455068,4 469783,9


bază TOTAL, din care:

1405,5 2515,0 2515,8

1. Lucrări de reparație a sediilor Ambasadelor Republicii

Moldova în Germania, Cehia, Belgia

1405,5 2515,0 2515,8


1. Consolidarea și modernizarea activității Ministerului

Afacerilor Externe și Integrării Europene (extinderea

serviciilor oferite cetățenilor de misiunile diplomatice și

consulatele Republicii Moldova prin intermediul TIC)

18000,0 1000,0 1000,0

2. Implementarea proiectelor de investiții capitale

(construcția Misiunii diplomatice în Belarus)

10000,0 15000,0 16518,8

TOTAL pe sector, din care: 459410,3 473583,4 489818,5



430004,8 455068,4 469783,9


bază

1405,5 2515,0 2515,8


SECTORUL „APĂRARE NAȚIONALĂ”


Dezvoltarea și modernizarea capacității de apărare a Armatei Naționale

Creșterea și menținerea contribuției Republicii Moldova la misiunile și operațiile internaționale cu privire la

consolidarea păcii



664633,0 673515,0 689578,3

94


bază TOTAL, din care:

2766,0 4014,0 5256,0

1. Intensificarea relațiilor de cooperare cu partenerii externi 1500,0 2700,0 3900,0

2. Implementarea Acordului de participare a Republicii

Moldova la operațiunile de gestionare a crizelor ale Uniunii

Europene

1266,0 1314,0 1356,0


1. Majorarea treptată a numărului de efectiv cu militari prin

contract

69625,0 181025,0 260160,0

2. Achitarea indemnizației pentru închirierea spațiului

locativ

18000,0 18000,0 18000,0

3. Reconsiderarea serviciului de pază și asigurare 1800,0 1450,0 1450,0

4. Creșterea și menținerea contribuției la misiunile și

operațiile internaționale cu privire la consolidarea păcii

3398,0 3390,0 9390,0

5. Perfecționarea și modernizarea centrelor de instruire 10000,0 10000,0 2000,0

6. Îmbunătățirea și dezvoltarea sistemului logistic 2000,0 2000,0 2000,0




664633,0 673515,0 689578,3


bază

2766,0 4014,0 5256,0


SECTORUL „ORDINE PUBLICĂ”

Domeniul „Ordine publică”

Principalele priorități pe domeniu

Reforma organelor de menținere a ordinii publice

Fortificarea managementului frontierei de stat

Dezvoltarea capabilităților de intervenție în caz de incendii și situații de urgență



2424876,2 2364822,5 2354821,2



266857,4 256355,0 166217,5

1. Dezvoltarea, dotarea, îmbunătățirea infrastructurii și

capacităților funcționale ale subdiviziunilor Poliției

104885,0 87700,0 45700,0

2. Asigurarea comunicațiilor fiabile și eficiente pentru

scopuri operaționale în cadrul Poliției

46000,0 38000,0 28000,0

3. Dotarea laboratorului de expertiză genetico-judiciară

(ADN)

29000,0 4300,0

4. Consolidarea capacităților în domeniul prevenirii și

combaterii criminalității organizate și transfrontaliere

2000,0 3400,0 800,0

5. Elaborarea sistemului informațional integrat de gestiune a

dosarului electronic al cauzei penale

950,0

6. Consolidarea bazei tehnico-materiale, informaționale,

îmbunătățirea infrastructurii și capacităților de dotare

logistică pentru asigurarea funcționalității Departamentului

Trupelor de Carabinieri

15000,0 15000,0 15000,0

7. Dotarea echipei specializate de intervenție (INSARAG),

capabile să intervină peste hotarele Republicii Moldova

4943,6

8. Consolidarea patrulării comune a frontierei de stat cu

reprezentanții Serviciului Grăniceresc de Stat al Ucrainei

10000,0 8000,0

95

9. Extinderea numărului punctelor de trecere a frontierei

gestionate în comun cu autoritățile de frontieră ale statelor

vecine (echipament special)

8314,3 3314,3

10. Implementarea, inclusiv prin intermediul proiectelor de

asistență externă, a tehnologiilor moderne de control al

frontierei și schimb de informații

5000,0 5000,0 5000,0

11. Asigurarea condițiilor optimale de activitate a polițiștilor

de frontieră

4000,0 4000,0 4000,0

12. Extinderea acoperirii radio a sistemului de comunicații

(TETRA) al Poliției de Frontieră pe segmentul moldo-

ucrainean al frontierei

9000,0 9000,0 9000,0

13. Dezvoltarea Sistemului informațional automatizat

„AFIS” (înregistrarea dactiloscopică)

5443,0 4786,0 4470,0

14. Asigurarea funcționării rețelelor de telecomunicații 7500,0 8000,0 9000,0

15. Întreținerea rețelei de comunicații „TETRA” 2900,0 4300,0 4900,0

16. Consolidarea și dezvoltarea Sistemului informațional

integrat automatizat „Migrație și Azil”

2500,0 2100,0 1850,0

17. Fortificarea capacităților în domeniul migrației și

azilului

2451,5 2431,5 2431,5

18. Elaborarea instrumentelor de evaluare și coordonare a

acțiunilor autorităților statului în cazul situațiilor de aflux

sporit de migranți

1518,0 744,0 766,0

19. Finalizarea obiectelor de investiții capitale 3000,0

20. Contribuția Guvernului la implementarea proiectelor

finanțate din surse externe

1452,0 1579,2 1000,0

21. Achitarea indemnizației pentru închirierea spațiului

locativ funcționalilor publici cu statut special

30000,0 30000,0 30000,0


1. Consolidarea capacităților de prim răspuns ale

subdiviziunilor Poliției la cazurile chimice, biologice,

radiologice și nucleare (CBRN)

5267,5 2228,0

2. Crearea Sistemului de înștiințare a populației despre

apariția pericolelor de producere a situațiilor excepționale

(în baza tehnologiei Cell Broadcast)

2500,0

3. Implementarea sistemului avansat de informații despre

pasageri (APIS) în Aeroportul Internațional Chișinău

13500,0 2500,0 2500,0

4. Mentenanța infrastructurii TETRA, care va fi creată la

Faza a II-a

5000,0 5000,0 5000,0

5. Mentenanța sistemelor fixe de supraveghere 10000,0 10000,0 10000,0

6. Mentenanța complexelor mobile de observație și detectare 6000,0 6000,0 6000,0

7. Optimizarea proceselor și implementarea

managementului calității în cadrul Poliției de Frontieră

1000,0 500,0 500,0

8. Mentenanța sistemelor informaționale aflate în gestiune

(Biroul Migrație și Azil)

500,0 500,0 500,0

9. Dotarea cu aparate poligraf a Ministerului Afacerilor

Interne și instruirea poligrafologilor

1680,0

10. Inițierea obiectelor de investiții capitale 16100,0 13796,2

11. Dezvoltarea capacităților chinologice pentru sprijinirea

misiunilor de diferite categorii ale structurilor de ordine și

securitate publică prin constituirea Centrului chinologic al

Ministerului Afacerilor Interne

3000,0 3000,0 3000,0

96

TOTAL pe domeniu, din care: 2756281,1 2664701,7 2548538,7



2424876,2 2364822,5 2354821,2


bază

266857,4 256355,0 166217,5


Domeniul „Securitate națională”

Principalele priorități pe domeniu

Consolidarea domeniului securității naționale



441734,5 445842,8 450399,0



4000,0

1. Procurarea motocicletelor 1500,0

2. Procurarea tehnicii de supraveghere (centrul de

monitorizare)

2500,0


1. Crearea și dezvoltarea sistemelor informaționale,

asigurarea protecției informației

16000,0 8000,0 6000,0

2. Asigurarea cu mijloace speciale 1600,0

3. Crearea Platformei ofițerilor de legătură 2100,0 2163,0 2227,9

4. Crearea Centrului de analiză a riscurilor 250,0 257,5 265,2

5. Procurarea aplicației ITC Reactor 500,0 515,0 530,5

6. Inițierea proiectelor de investiții capitale 8000,0 5000,0 8000,0




441734,5 445842,8 450399,0


bază

4000,0





2866610,7 2810665,3 2805220,2


bază

270857,4 256355,0 166217,5


SECTORUL „JUSTIȚIE”


Asigurarea calității actului justiției



969030,4 1057532,4 1104525,7



53882,1 88546,3 95505,0

1. Instruirea inițială și continuă a poligrafilor antrenați în

verificarea candidaților la funcțiile de judecător (o dată la 2

ani) și dotarea CSM cu aparat poligraf

450,0 300,0

2. Dezvoltarea, implementarea și integrarea Sistemului

informațional automatizat „e-Dosar”

20329,2 21300,3 14200,3

3. Consolidarea capacităților instituționale ale procuraturii 5000,0

97

4. Fortificarea capacităților CSP și ale Colegiilor din

subordine prin procurarea de autoturisme

900,0

5. Dotarea cu sisteme electronice și crearea paginii web a

CSP

492,0

6. Instalarea sistemelor de control acces pentru asigurarea

securității instituției

170,0

7. Dotarea CSP cu aparat poligrafic 135,0

8. Perfecționarea continuă a membrilor Colegiilor

subordonate și angajaților Aparatului CSP

203,0 213,1 223,7

9. Extinderea rețelei de parajuriști 251,0 501,9 752,8

10. Revizuirea cuantumului remunerării avocaților care

acordă asistență juridică garantată de stat

17792,4 35584,8 35584,8

11. Achiziția echipamentului modern necesar pentru

cercetări și investigații și pregătirea profesională a experților

pentru efectuarea genurilor noi de expertize

6596,1

12. Identificarea și achiziționarea spațiilor necesare pentru

activități de asistență și consiliere

3201,0 431,0

13. Dezvoltarea bazei tehnico-materiale prin achiziționarea

a 3 microbuze cu remorcă, pentru asigurarea atelierelor

comunitare de executare a pedepsei în folosul comunității

515,2 515,2 515,2

14. Crearea Centrului de Monitorizare Electronică și

achiziționarea echipamentelor necesare pentru monitorizarea

electronică

316,0

15. Dotarea cu mobilier și echipament a judecătoriilor 16928,2

16. Implementarea proiectelor de investiții capitale 25000,0 27000,0

17. Reconstrucția clădirii Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, bd. Ștefan cel Mare și Sfînt nr. 200, mun.

Chișinău

2531,2


1. Crearea sistemului electronic de circulație a documentelor

interinstituționale în cadrul CSM și instanțelor judecătorești

1700,0 8500,0 8500,0

2. Elaborarea sistemelor informaționale automatizate:

Registrul informației privind evaluarea performanțelor

procurorilor; Registrul informației privind selecția și cariera

procurorilor; Registrul informației privind cadrul

disciplinar; Registrul informației privind gestionarea

documentelor; Registrul informației privind resursele umane

125,0

3. Crearea condițiilor de acces al persoanelor cu dizabilități

în instanțele judecătorești

1779,7




969030,4 1057532,4 1104525,7


bază

53882,1 88546,3 95505,0


SECTORUL „PENITENCIARE”


Dezvoltarea capacităților și infrastructurii sistemului penitenciar și a condițiilor de detenție


acoperire financiara in linia de baza TOTAL

709297,4 983279,2 963672,3



29417,5 32618,5 18377,1

98

1. Crearea infrastructurii pentru desfășurarea ședințelor

online în 17 instituții penitenciare

680,0

2. Îmbunătățirea condițiilor de muncă ale angajaților

sistemului penitenciar

6000,0 4000,0 3254,0

3. Crearea mecanismului de evaluare și planificare

individualizată a executării pedepsei

365,0 50,0 50,0

4. Identificarea și amenajarea încăperilor pentru

desfășurarea activităților de educație

766,5 766,5 1073,1

5. Desfășurarea lucrărilor de reamenajare a spațiilor locative

și de plimbare cu capacitate mare în spații cu capacitate mai

mică

10000,0 10000,0

6. Achiziționarea și modernizarea mijloacelor auto utilizate

pentru transportarea persoanelor private de libertate

801,0 802,0

7. Implementarea sistemului de achiziție din comunitate a

serviciilor de asistență medicală a deținuților

3000,0 3000,0

8. Îmbunătățirea finanțării serviciilor de sănătate prestate

persoanelor deținute

2805,0 3000,0 3000,0

9. Inițierea obiectelor de investiții capitale 3000,0 11000,0 11000,0

10. Achiziționarea unei autospeciale pentru Detașamentul cu

Destinație Specială „Pantera”

2000,0




709297,4 983279,2 963672,3


bază

29417,5 32618,5 18377,1

SECTORUL „SERVICII ECONOMICE GENERALE”

Domeniul „Infrastructura calității și protecția consumatorilor”


Asigurarea unui nivel înalt de protecție a consumatorilor și consolidarea capacităților instituționale de

supraveghere a pieței

Diminuarea riscurilor de avarii industriale la obiectele industriale periculoase, accidente tehnice și de muncă

la obiectele în construcții, incendii sau alte situații grave, precum și perfecționarea sistemului instituțional

Asigurarea adoptării integrale într-un ritm accelerat a standardelor europene și internaționale în calitate de

standarde moldovenești în conformitate cu prevederile Acordului de Asociere RM-UE

Dezvoltarea sistemului național de metrologie prin asigurarea trasabilității și confirmarea capabilităților de

măsurare ale Republicii Moldova pe plan internațional

Consolidarea capacităților instituționale ale Centrului Național de Acreditare (MOLDAC) în scopul

menținerii statutului de semnatar al Acordului de recunoaștere multilaterală cu Cooperarea Europeană pentru

Acreditare EA BLA, menținerii statutului de semnatar al Acordului ILAC-MRA, precum și semnării și

menținerii Acordului IAF-MRA



47646,3 48224,4 48890,8



15520,3 6420,6 6640,9

1. Creșterea capabilităților de măsurare și confirmarea lor,

prin dezvoltarea BNE (dotarea cu etaloane itinerante și soft)

2700,0

2. Îmbunătățirea condițiilor de utilizare a BNE prin

asigurarea condițiilor exigente de mediu (vibrație, cîmpuri

electromagnetice, șocuri mecanice, reparația laboratoarelor)

500,0

3. Asigurarea activității de colaborare a MOLDAC cu

organizațiile europene internaționale și regionale

(MOLDAC)

120,0 120,0 120,0

99

4. Asigurarea funcționalității și transparenței în activitatea

Agenției pentru Supraveghere Tehnică, din care:

a) crearea și întreținerea softurilor de evidență necesare pe

domeniile de activitate ale AST;

b) procurarea activelor imobilizate (utilaje, echipamente și

mijloacelor de transport);

c) acoperirea majorărilor cheltuielilor pentru locațiunea și

întreținerea încăperilor de serviciu

5200,0 1500,0 1500,0

5. Asigurarea funcționării Sistemului de schimb rapid de

informații cu privire la produsele nealimentare periculoase

între autoritățile de supraveghere a pieței la nivel național

120,0 60,0 60,0

6. Elaborarea și menținerea paginii web a APCSP 80,0 30,0 30,0

7. Achiziționarea serviciilor de asistență tehnică, dezvoltare

și mentenanță software a Programului INSPECT și a

Programului contabil 1C, pentru asigurarea operării/

procesării/ evidenței /păstrării datelor cu privire la

activitatea APCSP, precum și achiziționarea semnăturilor

digitale pentru accesarea securizată a RSC-ului

220,3 95,6 95,9

8. Asigurarea funcționalității APCSP:

a) închirierea sediului pentru desfășurarea activității de bază

a APCSP: oficii, laboratoare de testare expres, sală de

ședințe, spații auxiliare (arhivă, depozit, sală server), call-

centru, birou de audiență a consumatorilor;

b) procurarea mobilierului pentru crearea condițiilor

adecvate de muncă, conform normelor stabilite;

c) procurarea tehnicii de calcul (laptopuri, computere,

scanere, printere color) și deservirea tehnică;

d) modernizarea Centrului APCSP (call-centru) de recepție

24/24 a apelurilor telefonice

4760,0 3495,0 3715,0

9. Achiziționarea unui automobil specializat pentru

transportarea echipamentelor - test în teren și mentenanța

acestuia

470,0 50,0 50,0

10. Efectuarea testărilor prin plasarea probelor de arbitraj, în

laboratoare acreditate, inclusiv peste hotarele țării

1000,0 1000,0 1000,0

11. Elaborarea și menținerea softului pentru crearea bazei de

date a agenților economici pasibili controlului cu racordarea

la registrele altor autorități (ASP, BNS, SFS, SV) și RSC

350,0 70,0 70,0

TOTAL pe domeniu 63166,6 54645,0 55531,7



47646,3 48224,4 48890,8


bază

15520,3 6420,6 6640,9

Domeniul „Dezvoltarea sectorului privat”


Ameliorarea climatului investițional și promovarea imaginii Republicii Moldova ca destinație pentru

investițiile străine directe

Sporirea capacităților de export ale producătorilor autohtoni și asigurarea valorificării potențialului de

export pe piața mondială, în special pe piața Uniunii Europene

Îmbunătățirea sistemului de dezvoltare a forței de muncă pentru sectoarele prioritare orientate spre export

Facilitarea dezvoltării sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (ÎMM)



198879,7 180803,4 179975,0



62203,7 93383,2 68230,3

1. Elaborarea și implementarea unui program de stimulare a

înființării și dezvoltării afacerilor de către tineri, în special

în zonele rurale „Start-up Moldova” (ODIMM)

10000,0 10000,0 10000,0

100

2. Elaborarea și implementarea unui program de susținere a

afacerilor cu potențial de creștere înalt și internaționalizarea

acestora (ODIMM)

10000,0 20000,0

3. Elaborarea și implementarea unui program de adaptare a

IMM-lor la „economia verde”

5000,0 10000,0 15000,0

4. Susținerea mediului privat prin identificarea și

implementarea modelelor de investiții inovative (venture

capital, crowdfunding și businessangels)

1300,0 1300,0

5. Participarea Republicii Moldova la Expoziția Mondială

„Expo 2020 Dubai” (20.10.2020 – 10.04.2021, or. Dubai,

Emiratele Arabe Unite)

20903,7 12083,2 3230,3

6. Dezvoltarea utilităților zonelor economice libere 15000,0 20000,0 20000,0

7. Implementarea unui program de susținere a furnizorilor

locali – suport pentru conectarea furnizorilor locali la

corporațiile multinaționale investitoare în Moldova

(APIP+ZEL „Bălți”)

20000,0 20000,0




198879,7 180803,4 179975,0


bază

62203,7 93383,2 68230,3

Domeniul „Agenția Relații Funciare și Cadastru”


Delimitarea terenurilor proprietate publică

Eroziunea și degradarea solurilor

Sistemul de evaluare și impozitare a bunurilor imobile

Asigurarea necesităților de stat în producție și informație topo-geodezică și cartografică

Demarcarea frontierei de stat între Republica Moldova și Ucraina



28220,0 27505,5 25152,7



35000,0 91500,0 90000,0

1. Delimitarea terenurilor proprietate publică 30000,0 90000,0 90000,0

2. Crearea SIA ROITE 5000,0

3. Sistem informațional de referință „e-Harta digitală

generală a RM”

1500,0



acoperire financiara in linia de baza

28220,0 27505,5 25152,7


bază

35000,0 91500,0 90000,0

Domeniul „Forța de muncă”



52853,9 53976,7 55272,5



1659,2 69,7 69,7

1. Crearea, întreținerea și actualizarea permanentă a

sistemului e-learning

1080,5 46,9 46,9

2. Crearea și întreținerea Registrului electronic de evidență a

zilierilor

456,2 22,8 22,8

3. Editarea și eliberarea contra cost a Registrului de

evidență a zilierilor

122,5


101

1. Realizarea analizelor (cercetărilor), publicațiilor în cadrul

Observatorului Pieței Muncii, începînd cu anul 2021

570,0 570,0 570,0

2. Ajustarea Sistemului informațional automatizat „Piața

Forței de Muncă” (SIA „PFM”)

15050,0 17350,0 7600,0

TOTAL pe domeniu, din care:



52853,9 53976,7 55272,5


bază

1659,2 69,7 69,7





327599,9 310510,0 309291,0


bază

114383,2 191373,5 164940,9


SECTORUL „TRANSPORT”


Asigurarea dezvoltării și implementării politicii naționale durabile în domeniul transporturilor și

infrastructurii

Dezvoltarea și menținerea infrastructurii drumurilor publice în condiții de siguranță

Monitorizarea implementării politicii privind siguranța rutieră

Dezvoltarea transportului naval

Promovarea politicilor de susținere financiară a domeniului transport feroviar

Dezvoltarea infrastructurii feroviare



5187653,6 5776792,7 3675898,5



31612,1 41770,6 51939,6

1. Crearea Fondului pentru siguranță rutieră și asigurarea

resurselor financiare necesare pentru activitate

30000,0 40000,0 50000,0

2. Susținerea activității Portului Internațional Liber

„Giurgiulești” în contextul creării Agenției Navale

978,5 978,5 978,5

3. Susținerea de stat a activității Bacului Molovata în

contextul apariției necesității de întreținere și reparație a

împingătoarelor, acestea fiind cu termen depășit de operare

618,6 788,6 958,6

4. Subvenționarea transportului feroviar public de pasageri

pentru beneficiari de înlesniri

15,0 3,5 2,5

C. Măsuri de politici noi 3100,0 3100,0

1. Reparația podului rutier peste rîul Nistru (s. Gura Bîcului

-Bîcioc)

3000,0 3000,0

2. Elaborarea actelor normative în domeniul transportului

rutier

100,0 100,0




5187653,6 5776792,7 3675898,5


bază

31612,1 41770,6 51939,6

C. Măsuri de politici noi 3100,0 3100,0

102

SECTORUL „ENERGETICĂ”


Asigurarea securității aprovizionării cu gaze naturale prin diversificarea căilor și surselor de alimentare,

concomitent cu consolidarea rolului Republicii Moldova de culoar de tranzit bidirecțional al gazelor naturale

Asigurarea securității aprovizionării cu energie electrică și consolidarea rolului Republicii Moldova de culoar

de tranzit al energiei electrice

Crearea unei platforme de generare a energiei electrice și termice prin asigurarea retehnologizării și

încălzirii centralizate eficiente, cu utilizarea tehnologiei de cogenerare

Îmbunătățirea eficienței energetice și creșterea nivelului de valorificare a surselor de energie regenerabile

pînă în anul 2020



318840,5 434719,6 325575,5



13592,0

1. Asigurarea implementării proiectului construcției

gazoductului Ungheni-Chișinău (contribuția Guvernului)

13592,0


1. Finanțarea proiectelor de eficiență energetică prin

intermediul Schemei de obligații de eficiență energetică

400000,0 400000,0

2. Îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor publice și

rezidențiale din Republica Moldova

60000,2 267359,5 458999,9




318840,5 434719,6 325575,5


bază

13592,0


SECTORUL „INDUSTRIE ȘI CONSTRUCȚII”


Armonizarea documentelor normative naționale în domeniul construcțiilor cu standardele europene

Sporirea performanței energetice a clădirilor



63672,5 64785,1 66135,7



12132,1 12411,4 12411,4

1. Lucrările de remediere (decontaminarea) a localităților

poluate cu produse petroliere în satele Lunga și Mărculești

1181,0 1181,0 1181,0

2. Implementarea foilor de parcurs pentru adoptarea și

implementarea standardelor europene în domenii specifice

(Eurocoduri – standarde europene pentru proiectarea

structurilor; performanța energetică a clădirilor; securitate și

sănătate pe șantiere etc.) – elaborarea proiectului

Normativului în construcții „Norme de proiectare,

construcție și exploatare a depozitelor de deșeuri”

3000,0 3000,0 3000,0

3. Elaborarea sistemului de documente normative în

construcții

6995,8 6995,8 6995,8

4. Dezvoltarea sectorului studierii, folosirii și protecției

subsolului (bugetul lucrărilor de monitorizare a apelor

subterane și a proceselor geologice exogene)

955,3 1234,6 1234,6


A. Măsuri de politici în curs de desfășurare care au


63672,5 64785,1 66135,7

103


bază

12132,1 12411,4 12411,4

SECTORUL „TEHNOLOGII INFORMAȚIONALE ȘI COMUNICAȚII”


Îmbunătățirea conectivității și accesului la rețea

Operaționalizarea Sistemului informațional automatizat 112

Creșterea nivelului de securitate cibernetică și sporirea siguranței on-line

Consolidarea și modernizarea infrastructurii de comunicații poștale



72478,9 63978,9 63978,9



20002,7 22052,7 13002,7

1. Dotarea cu convertoare pentru televiziunea digitală

terestră a familiilor beneficiare de ajutor social

10000,0

2. Achitarea cotizației de membru CEPT (Conferința

Europeană a Administrațiilor Poștale și de Comunicații)

2,7 2,7 2,7

3. Instalarea punctelor de prezență a fibrei optice în toate

localitățile cu primării, care nu dispun de conexiune la

rețelele magistrale de fibră optică și crearea rețelelor de

comunicații electronice în bandă largă NGA

10000,0 22050,0 13000,0




72478,9 63978,9 63978,9


bază

20002,7 22052,7 13002,7

SECTORUL „PROTECȚIE SOCIALĂ”


Reforma incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități

Sustenabilitatea sistemului public de asigurări sociale

Îmbunătățirea politicilor de susținere financiară a familiilor cu copii și protecția copiilor în situație de risc și

a copiilor separați de părinți

Susținerea socială a persoanelor cu venituri mici și a persoanelor în etate

Asigurarea abordării complexe a egalității între femei și bărbați



22081132,8 23082954,4 24166856,4



32166,2 36455,9 13603,5

1. Procurarea serviciilor psihologice pentru victimele

infracțiunii

90,0 135,0 180,0

2. Asigurarea procesului de instruire inițială și continuă a

angajaților din domeniul protecției sociale

2221,0 2221,0 2221,0

3. Asigurarea integrării și participării depline a persoanelor

în etate în societate (programe de granturi, crearea și

extinderea organizațiilor de suport etc.)

433,0 433,0 433,0

4. Realizarea Studiului cu privire la structura familiei și

numărul de copii doriți

5000,0 1000,0

5. Implementarea Programului național de

dezinstituționalizare a persoanelor cu dizabilități intelectuale

și psihosociale din instituțiile rezidențiale

14022,2 20066,9 8469,5

6. Prestarea serviciilor de reabilitare profesională pentru

persoanele cu dizabilități

3400,0 5600,0 2300,0

7.Tratament balneosanatorial pentru salariați 7000,0 7000,0

104


1. Implementarea serviciului „Asistență telefonică gratuită și

accesibilă pentru persoanele cu dizabilități”

900,0 900,0 900,0

2. Stabilirea indemnizațiilor de asigurări sociale pentru

angajații structurilor de forță în conformitate cu prevederile

Legii nr. 289/2004 privind indemnizațiile pentru

incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări

sociale

70905,6 77287,2 84783,9

3. Finanțarea măsurilor active noi, în domeniul promovării

ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj

70000,0 70000,0 70000,0

4. Instituirea din 2020 a opțiunii suplimentare de acordare

graduală a indemnizației de creștere a copilului pînă la vîrsta

de 3 ani: I an – 60%, al II-lea an – 30%, al III-lea an –

neplătit

39651,0 39651,0

5. Majorarea, începînd cu anul 2019, cu 100 de lei a

indemnizației lunare pentru întreținerea copilului în cazul

persoanelor neasigurate pînă la împlinirea vîrstei de 2 ani și

cu 50 lei a indemnizației lunare pentru copiii gemeni sau

mai mulți copii născuți dintr-o sarcină

53344,6 106689,2 160033,8

6. Majorarea, începînd cu 1 ianuarie 2019, cu 100 de lei a

indemnizației minime lunare pentru creșterea copilului pînă

la vîrsta de 3 ani în cazul persoanelor asigurate

4917,8 12862,5 20508,5

7. Majorarea anuală a cuantumului indemnizației unice la

nașterea copilului în corelare cu valoarea monetară a coșului

minim de bunuri necesare la nașterea copilului, calculată

pentru anul precedent, începînd cu 1 ianuarie 2019

14464,1 15149,7 15893,7

8. Contractarea serviciilor de consiliere psihologică a

copiilor în cadrul procedurilor de adopție

32,0 32,0 32,0

9. Instituirea Centrului național de resurse și asistență pentru

familie și copil (cu trei filiale), precum și instituirea în

cadrul acestuia a Serviciului de asistență integrată a

copilului victimă participant în procesul penal (expertiză

medico-legală, expertiză psihologică, interviuri de protecție,

desfășurarea audierii propriu-zise a copilului), de tip

„Barnhausservicii integrate” și elaborarea cadrului normativ

privind organizarea și funcționarea serviciului respectiv

10000,0 2000,0

10. Majorarea cuantumului alocației unice la plasament

pentru copiii din asistența parentală profesionistă, case de

copii de tip familial începînd cu 1 ianuarie 2019 și ulterior

indexarea, începînd cu 1 ianuarie, în raport cu indicele

prețului de consum pentru anul precedent

186,7 195,5 205,3

11. Stabilirea și plata alocației unice pentru copiii plasați în

servicii de tutelă/curatelă, începînd cu 1 ianuarie 2019, și

indexarea acesteia la 1 ianuarie în raport cu indicele

prețurilor de consum

1777,6 1861,1 1954,2

12. Majorarea alocațiilor unice la plasament pentru copiii cu

vîrsta de pînă la 1 an (100%), copiii 1-3 ani (50%) și copiii

cu dizabilități (30%) plasați în asistența parentală

profesionistă, case de copii de tip familial și tutelă/curatelă

296,5 310,4 326,0

13. Majorarea alocației lunare pentru copiii plasați în

asistența parentală profesionistă, case de copii de tip familial

și tutelă

37815,4 52968,4 67521,3

14. Majorarea alocațiilor lunare pentru copiii cu dizabilități

(30%) plasați în asistența parentală profesionistă, case de

copii de tip familial și tutelă/curatelă

373,0 439,6 503,5

15. Majorarea alocației lunare pentru copiii rămași temporar

fără ocrotire părintească, tinerii care dețineau statut de copil

orfan care își continuă studiile, în cuantum egal cu minimul

de existență pentru persoane apte de muncă sau copii

4293,2 4495,0 4719,7

105

16. Stabilirea și plata alocației unice la împlinirea vîrstei de

18 ani pentru copiii rămași fără ocrotire părintească,

indiferent de serviciul în care este plasat, în cuantum de

5000 lei, începînd cu 1 ianuarie 2019 și indexarea la 1

ianuarie în raport cu indicele prețurilor de consum pentru

anul precedent

1214,5 1275,2

17. Majorarea cuantumului ajutorului pentru perioada rece a

anului cu 35 de lei

27912,7 27912,7 27912,7

18. Modificarea bazei de calcul a pensiei de dizabilitate și a

pensiei de urmaș pentru cetățenii care au avut de suferit de

pe urma catastrofei de la Cernobîl

30000,0 30000,0 30000,0

19. Indemnizații unice pentru construcția unei case

individuale ori a unei locuințe cooperatiste sau pentru

procurarea spațiului locativ, sau pentru restaurarea caselor

vechi unor categorii de cetățeni, conform Hotărîrii

Guvernului nr. 836/2010

8500,0

20. Recalcularea pensiei persoanelor care continuă

activitatea de muncă după stabilirea dreptului la pensie

(eșalonat în funcție de stagiul de cotizare realizat), stabilite

pînă la 1 ianuarie 2017

84776,7 212677,5 251739,9

21. Majorarea alocației lunare de stat victimelor reabilitate

ale represiunilor politice

36996,2 36996,2 36996,2

22. Majorarea de la 30% la 50% a reducerii din costul

biletului de recuperare/reabilitare pentru victimele

represiunilor politice

430,3 430,3 430,3

23. Alocații de stat pentru merite deosebite față de stat

pentru persoanele decorate cu „cruci” (distincții de stat)

120,0 120,0 120,0

24. Alocări suplimentare pentru implementarea Programului

de stat „Prima Casă”

10000,0 10000,0 10000,0

25. Acordarea alocației pentru îngrijire, însoțire și

supraveghere pentru persoanele cu dizabilități severe din

copilărie și persoanele cu dizabilități severe nevăzătoare, în

cazul în care acestea beneficiază de serviciul de îngrijire

socială la domiciliu

2700,0 2900,0 3000,0




22081132,8 23082954,4 24166856,4


bază

32166,2 36455,9 13603,5


SECTORUL „AGRICULTURĂ”


Creșterea competitivității sectorului agroalimentar prin restructurarea și modernizarea pieței

Asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale în agricultură

Îmbunătățirea nivelului de trai în mediul rural



1655826,6 1545657,8 1536103,5



46763,8 56361,9 56861,9

1. Crearea a cîte 11 puncte rachetare suplimentare pe an și

menținerea acestora (Serviciul Special pentru Influențe

Active asupra Proceselor Hidrometeorologice), inclusiv:

5000,0 10000,0 10000,0

Procurarea rachetelor 5300,0 5300,0 5300,0

106

2. Renovarea bazei tehnico-materiale prin procurarea

utilajului și tehnicii agricole de uz special și general

(Comisia de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante)

500,0 500,0 500,0

3. Crearea, omologarea și menținerea genofondului în

domeniul vegetal

1000,0 1000,0 1000,0

4. Implementarea programului de eradicare a rabiei la vulpi 16901,0 16901,0 16901,0

5. Asigurarea îndeplinirii Planului de măsuri strategice

antiepiozootice

4876,0 4876,0 4876,0

6. Dezvoltarea capacităților laboratoarelor în domeniul

siguranței alimentelor și sănătatea animalelor al CRDV

(Chișinău, Cahul, Dondușeni)

1100,0 1100,0 1100,0

7. Asigurarea îndeplinirii Planului de acțiuni privind

implementarea Programului de conservare și sporire a

fertilității solurilor pentru anii 2017-2020

500,0 1000,0 1500,0

8. Sistemul de evacuare dirijată a surplusului de apă și

curățarea canalelor și colectoarelor de desecare (Apele

Moldovei) (redistribuire propusă după audieri)

2100,0 6300,0 6300,0

9. Întreținerea în stare tehnică conformă a stațiilor de

pompare, a construcțiilor hidrotehnice și a apeductelor

magistrale sub presiune ale sistemelor de irigare

14684,9 14684,9 14684,9

10. Contribuția Guvernului pentru implementarea

proiectelor din surse externe

101,9


1. Utilizarea rațională a produselor de uz fitosanitar, inclusiv

a mijloacelor biologice de protecție a plantelor

700,0 250,0 800,0

2. Administrarea uniformă și echilibrată a fertilizanților de

natură chimică și organică

15,0

3. Perfecționarea sistemului de prognoză privind evoluția

organismelor dăunătoare

160,0

4. Asigurarea perfecționării cadrelor din domeniul

fitosanitar

150,0 150,0

5. Promovarea implementării bunelor practici agricole 150,0 150,0




1655826,6 1545657,8 1536103,5


bază

46763,8 56361,9 56861,9


SECTORUL „PROTECȚIA MEDIULUI”


Reformarea sistemului de guvernare de mediu

Crearea și dezvoltarea infrastructurii de mediu

Restabilirea, protecția și conservarea diversității biologice

Reformarea și eficientizarea sistemului de supraveghere și control ecologic de stat

Reducerea riscurilor schimbărilor climatice și facilitarea adaptării la schimbările climatice a sectoarelor

economiei naționale



209361,8 203627,8 188978,4



54491,3 65955,0 60591,9

1. Mentenanța și deservirea radarului meteorologic DWSR-

3501C (se solicită suplimentar din bugetul de stat)

2500,0 2500,0 2500,0

107

2. Achiziționarea echipamentului, reactivelor,

consumabilelor și pieselor de schimb pentru laboratoarele

SHS, pentru realizarea monitoringului continuu asupra

componentelor de mediu, precum și implementarea

standardelor internaționale, conform convențiilor și

tratatelor ratificate de Republica Moldova

2200,0 3200,0 4100,0

3. Întreținerea digurilor de protecție contra inundațiilor,

proprietate publică a statului

16000,0 16000,0 16000,0

4. Reparația digului de protecție în s. Palanca, r-nul Ștefan

Vodă

5000,0 5905,0

5. Dislocarea și reconstrucția digului de protecție din s.

Puhăceni, r-nul Anenii Noi

4000,0 3150,0

6. Reconstrucția digului de protecție în s. Șerpeni, r-nul

Anenii Noi

8000,0 9000,0 8991,9

7. Restabilirea digului de protecție în hotarele administrativ-

teritoriale ale s. Gura Bîcului, r-nul Anenii Noi

3209,0 5000,0 5000,0

8. Reconstrucția digului de protecție a sistemului centralizat

de irigare Criuleni

3482,3 4000,0

9. Achiziționarea și instalarea a 10 stații automate de control

al calității aerului atmosferic și a 4 stații automate, ce vor

permite în timp real supravegherea calității apelor

transfrontaliere (2 stații pe rîul Prut și 2 pe rîul Nistru)

3400,0 12800,0 19600,0

10. Automatizarea integrală a Rețelei Naționale de

Monitoring Hidrologic prin construcția și instalarea a 2 stații

hidrologice: Nistru (Ustia) și Prut-Dunărea-Marea Neagră

(Ungheni)

2800,0 2000,0 2000,0

11. Implementarea acțiunilor periodice de mentenanță a

instalațiilor (incintelor cu surse radioactive), echipamentelor

500,0 500,0 500,0

12. Asigurarea mentenanței echipamentului de monitorizare

meteorologic și îmbunătățirea programelor de prognozare și

avertizare

2500,0 1000,0 1000,0

13. Asigurarea mentenanței echipamentului de observații

hidrologice (debitul și nivelul apelor de suprafață)

400,0 400,0 400,0

14. Asigurarea mentenanței echipamentului de monitoring al

radioactivității componentelor mediului

500,0 500,0 500,0


1. Mentenanța stațiilor de monitorizare a accidentelor

nucleare

3000,0 3000,0 3000,0



acoperire financiara în linia de bază

209361,8 203627,8 188978,4


bază

54491,3 65955,0 60591,9


SECTORUL „GOSPODĂRIA COMUNALĂ DE LOCUINȚE”


Asigurarea graduală a accesului la apă sigură și sanitație adecvată pentru toate localitățile și populația

Republicii Moldova, contribuind astfel la îmbunătățirea sănătății, demnității și calității vieții și la dezvoltarea

economică a țării

Asigurarea epurării apei uzate urbane în conformitate cu cerințele Directivei 91/271/CEE privind tratarea

apelor urbane reziduale

Extinderea sistemelor centralizate de alimentare cu apă și canalizare în contextul regionalizării serviciului



1561269,0 1532627,1 1580989,2



20000,0 37926,3 20000,0

108

1. Implementarea proiectelor de alimentare cu apă și

sanitație, cu suportul Fondului național pentru dezvoltare

regională

20000,0 20000,0 20000,0

2. Proiectul „Consolidarea cadrului instituțional în sectorul

alimentării cu apă și sanitație din Republica Moldova”

17926,3


1. Planul de amenajare a teritoriului 500,0 2000,0 2000,0




1561269,0 1532627,1 1580989,2


bază

20000,0 37926,3 20000,0


SECTORUL „SĂNĂTATE”


Reforma Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice

Controlul bolilor transmisibile și netransmisibile

Dezvoltarea asistenței medicale de urgență

Modernizarea asistenței medicale primare

Reforma asistenței medicale spitalicești



8380928,2 8670156,7 9185292,7



21741,9 154119,2 180262,1

1. Modernizarea serviciului de radioterapie 114000,0 118000,0

2. Suplimentarea cheltuielilor FAOAM pentru achitarea

serviciilor medicale curente ca rezultat al majorării

veniturilor proprii FAOAM

2700,0 16300,0 29300,0

3. Suplimentarea cheltuielilor FAOAM pentru achitarea

serviciilor medicale curente ca rezultat al majorării

transferurilor de la bugetul de stat pentru categoriile de

persoane asigurate de către Guvern

10536,9 11032,2 23024,1

4. Dezvoltarea serviciilor de anestezie stomatologică pentru

copii

1770,0 1770,0

5. Implementarea Programului național privind sănătatea și

drepturile sexuale și reproductive pentru anii 2018-2022

11017,0 9938,0

6. Prestarea serviciilor de asistență medicală în cadrul

Programului ramural de servicii medicale al Asociației

Curativ-Sanatoriale și de Recuperare

6735,0


1. Fortificarea bazei tehnico-materiale a asistenței medicale

primare

50000,0 50000,0 50000,0

2. Asigurarea asistenței medicale primare cu transport

sanitar

26000,0 26000,0 26000,0

3. Fortificarea sistemului de management al informației prin

dezvoltarea și asigurarea mentenanței SIA „Asistența

Medicală Primară”

2000,0 2000,0 2000,0

4. Alocații pentru implementarea proiectelor noi de investiții

capitale

14188,0 23000,0 23250,0




8380928,2 8670156,7 9185292,7

109


bază

21741,9 154119,2 180262,1


SECTORUL „EDUCAȚIE”


Asigurarea relevanței studiilor pentru viață și economia națională

Consolidarea sistemului de învățare pe tot parcursul vieții din perspectiva formării generale și a formării

profesionale continue

Consolidarea instituțională și perfecționarea modelelor de finanțare a învățămîntului

Asigurarea accesului la educație de calitate și eficientizarea procesului educațional



11012459,3 11316096,6 11866506,6


1. Asigurarea elaborării și editării materialelor didactice

pentru copiii din grupele pregătitoare din instituțiile de

educație timpurie

5000,0 5000,0

2. Elaborarea manualelor digitale pentru învățămîntul

general obligatoriu

1700,0 1800,0

3. Asigurarea cu manuale a elevilor din învățămîntul

gimnazial

19150,0 19400,0 19500,0

4. Organizarea olimpiadei internaționale la limba franceză și

a olimpiadei balcanice de matematică

600,0

5. Reparația capitală a sălii din complexul sportiv al

Liceului-Internat Republican cu profil sportiv din Chișinău

2000,0

6. Mentenanța Registrului național al calificărilor din

învățămîntul profesional și superior

100,0 100,0 100,0

7. Elaborarea Cadrului național al calificărilor (CNC) pentru

învățămîntul superior

500,0 500,0 500,0

8. Evaluarea Agenției Naționale de Asigurare a Calității în

Educație și Cercetare de către Asociația Europeană pentru

Asigurarea Calității în Învățămîntul Superior (ENQA), în

scopul înscrierii în Registrul european pentru asigurarea

calității în învățămîntul superior

600,0

9. Organizarea concursului de selectare, prin jurizare

internațională, a membrilor Consiliului de conducere al

Agenției Naționale de Asigurare a Calității în Educație și

Cercetare

68,0

10. Formarea grupelor de formatori cu privire la educația

Holocaust în cadrul Institutului Național de Studiere „Yad

Vashem” din Ierusalim, Israel

100,0 100,0 100,0

11. Digitizarea arhivei actelor de studii pentru toate

nivelurile de învățămînt

500,0 300,0 300,0

12. Asigurarea întreținerii Centrului integrat de pregătire

pentru aplicarea legii al Ministerului Afacerilor Interne

600,0 600,0 600,0

13. Asigurarea condițiilor adecvate pentru elevii cadrul

învățămîntului vocațional tehnic (în cadrul Centrului de

excelență în securitatea frontierei)

9000,0 6000,0

14. Dezvoltarea bazei tehnico-materiale și îmbunătățirea

condițiilor de trai ale studenților din cadrul Academiei

Militare a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun” a

Ministerului Apărării

6500,0 9200,0 8500,0

15. Îmbunătățirea normelor rației alimentare pentru studenții

din cadrul Academiei Militare a Forțelor Armate

„Alexandru cel Bun” a Ministerului Apărării

4300,0 4300,0 4300,0

16. Proiectul „Competențe pentru locuri de muncă” (Skills

for jobs)

50000,0 50000,0 50000,0

110

17. Proiectul ,,Susținerea educației de către Guvernul

Poloniei”

50000,0 50000,0 50000,0

18. Construcția și dotarea blocurilor sanitare în școli 5000,0 5000,0 5000,0

19. Asigurarea renovării instituțiilor de educație timpurie

prin intermediul Fondului de Investiții Sociale din Moldova

30000,0




11012459,3 11316096,6 11866506,6


SECTORUL „CERCETARE ȘI INOVARE”


Racordarea cercetării și inovării la necesitățile de dezvoltare socioeconomică a țării

Susținerea participării tinerilor cercetători în cadrul programelor tematice ale UE



477498,1 474819,1 473008,7



642,0 642,0

1. Dezvoltarea mediului participativ prin asocierea la

proiecte finanțate de partenerii de afaceri internaționali,

precum și prin implicarea în proiecte internaționale cu

cofinanțare

642,0 642,0


1. Deservirea și reparația infrastructurii. Crearea condițiilor

optime de activitate pentru colaboratorii institutelor de

cercetare și inovare (acoperișuri, rețelele inginerești, sere,

laboratoare etc.)

6617,0 3340,0 2920,0




477498,1 474819,1 473008,7


bază

642,0 642,0


SECTORUL „CULTURĂ”


Dezvoltarea infrastructurii instituțiilor de cultură

Salvgardarea patrimoniului cultural național

Susținerea dezvoltării industriilor creative în Republica Moldova



1065049,2 1081456,2 1106069,3



21780,0 21730,0 21226,5

1. Achiziționarea unităților de transport pentru biblioteci și

muzee

500,0 500,0

2. Achiziționarea operelor de artă plastică și a bunurilor

culturale pentru dezvoltarea colecțiilor de patrimoniu

cultural mobil din cadrul muzeelor naționale

1000,0 1000,0 1000,0

3. Susținerea necesităților de activitate a IPNA „Compania

Teleradio-Moldova” pentru realizarea Caietului de sarcini

20000,0 20000,0 20000,0

111

4. Fortificarea capacităților tehnice ale Consiliului

Coordonator al Audiovizualului prin achiziționarea

echipamentului tehnic pentru realizarea funcțiilor de

monitorizare și aplicare a sancțiunilor și procurarea softului

și echipamentului licențiat utilizabil pentru măsurarea

nivelului sunetului

200,0 150,0 150,0

5. Organizarea și desfășurarea activităților de instruire a

jurnaliștilor și editorilor din domeniul audiovizualului

80,0 80,0 76,5


1. Elaborarea proiectului „Cămașa cu altiță” pentru

nominalizarea în lista reprezentativă UNESCO a

patrimoniului cultural imaterial al umanității.

1000,0 1000,0 1000,0

2. Implementarea proiectului Twinning „Suport pentru

promovarea patrimoniului cultural al Republicii Moldova”.

Dezvoltarea industriilor creative (Susținerea start-up-urilor

în domeniul industriilor creative, susținerea creării

„Chișinău creative hub”

450,0 250,0

3. Inventarierea și documentarea patrimoniului cultural

național

1000,0

4. Dezvoltarea platformei informaționale integrate a

bibliotecilor publice

368,0 368,0 368,0

5. Organizarea Conferinței internaționale „Coproducții în

televiziune” și vizite de lucru cu participarea

reprezentanților cu care Consiliul Coordonator al

Audiovizualului are Acorduri de cooperare și a

radiodifuzorilor din Republica Moldova (65 de posturi TV)

300,0

6. Crearea condițiilor de acces în instituții pentru persoanele

cu dizabilități

7648,0 6648,0 2650,0

7. Digitizarea patrimoniului cultural și asigurarea cu

echipamentul necesar realizării acțiunii respective

3868,3 1068,3 1478,3

8. Instituirea schemei de investiții în domeniul producției de

film și al altor opere audiovizuale

5000,0 5000,0 5000,0




1065049,2 1081456,2 1106069,3


bază

21780,0 21730,0 21226,5


SECTORUL „TINERET ȘI SPORT”


Creșterea nivelului de implicare a tinerilor în procesele decizionale și dezvoltarea serviciilor de tineret

Modernizarea infrastructurii sportive și susținerea sportului de performanță și de masă



418091,5 435795,4 455996,9



17500,0 24960,8 42500,0

1. Asigurarea sportivilor de performanță cu burse și premii

majorate pentru rezultate deosebite

2000,0 2000,0 20000,0

2. Organizarea și desfășurarea acțiunilor sportive incluse în

Calendarul acțiunilor sportive naționale și internaționale

10000,0 10000,0 10000,0

3. Dotarea sălilor cu utilaj și echipament sportiv performant 1500,0 1500,0 1500,0

4. Reparația capitală a Manejului de atletică ușoară

5. Reparația capitală a Centrului sportiv de pregătire a

loturilor naționale

1000,0 1000,0 1000,0

112

6. Implementarea proiectelor de investiții capitale 3000,0 10460,8 10000,0




418091,5 435795,4 455996,9


bază

17500,0 24960,8 42500,0

C. Măsuri de politici noi

TOTAL PE BUGETUL PUBLIC NAȚIONAL, din care: 67896100,0 72383700,0 77422700,0



62560884,2 65007475,1 64953729,4


bază

858710,3 1154381,5 1038966,5


113

Anexa nr. 4

Analiza riscurilor bugetar-fiscal

Riscurile bugetar-fiscale reprezintă factorii care pot determina devierea

rezultatelor bugetar-fiscale de la așteptări sau previziuni inițiale și care necesită o

gestionare proactivă. Riscurile pentru buget pot apărea în urma șocurilor

macroeconomice, unor decizii ad-hoc referitoare la politica bugetar-fiscală și/sau

din materializarea obligațiilor contingente. Datoriile contingente pot fi explicite,

avînd o bază legală clară, cum ar fi garanțiile de stat pentru împrumuturi, sau

implicite, care nu sînt bazate pe reglementări clare, dar pot surveni drept

consecință a unor evenimente neprevăzute, care să necesite intervenția statului.

Finanțele publice ale Moldovei sînt expuse la mai multe riscuri bugetar-

fiscale majore. Tabelele de mai jos prezintă tabloul riscurilor bugetar-fiscale

aferente, cu o scurtă explicație a tipurilor acestora și o evaluare preliminară a

importanței lor potențiale pentru Republica Moldova (după caz).

Tabelul 1

Riscuri bugetar-fiscale explicite Riscul Natura riscului Impactul

potențial

Probabilitatea

Șocuri

macroeconomice

Evoluții macroeconomice neprevăzute, care

modifică perspectivele de creștere

economică și înrăutățesc poziția financiară

Ridicat Ridicată

Estimarea

veniturilor

Nerealizarea veniturilor planificate

deteriorează soldul bugetar

Mediu Ridicată

Cheltuieli

neprevăzute

Obligațiile legale sau presiunile politice duc

la ajustarea cheltuielilor și deteriorarea

soldului bugetar

Mediu Ridicată

Boxa 1. Evaluarea impactului și probabilității riscului

Evaluarea impactului și probabilității riscului se bazează pe analiza estimărilor din Cadrul

bugetar pe termen mediu (CBTM) din ultimii 6 ani. Dimensiunea devierilor între estimarea

indicatorilor și realizarea acestora, precum și frecvența acestor devieri reprezintă niște indicatori

utilizați pentru estimarea impactului potențial și probabilitatea diferitor riscuri. Evaluările, deși

nu sînt statistic reprezentative, constituie niște aproximări, ținînd cont de informația disponibilă

(cîte 4 estimări ale unui indicator pentru fiecare an din cei 6 analizați vs realizarea acestui

indicator).

Impactul riscului este:

Jos – dacă abaterea dintre estimări și date executate este mai mică de 1% din PIB

Mediu – dacă abaterea dintre estimări și date executate este între 1% și 3% din PIB

Ridicat – dacă abaterea dintre estimări și date executate este mai mare de 3% din PIB

Probabilitatea riscului este:

Joasă – dacă riscul se produce în mai puțin de 10% de cazuri

Medie – dacă riscul se produce între 10% și 30% de cazuri

Ridicată – dacă riscul se produce în mai mult de 30% de cazuri

114

Expunerea la

datorie a sectorului

public

Evoluțiile neprevăzute ale pieței,

modificările ratelor dobînzii sau ale cursului

de schimb duc la creșterea datoriei și a

costurilor asociate deservirii acesteia

Mediu Ridicată

În afară de riscurile explicite, bugetul poate fi expus și unor riscuri implicite

care se prezintă mai jos.

Tabelul 2

Riscuri bugetar-fiscale implicite (inclusiv obligații contingente)* Riscul Natura riscului Impactul

potențial

Insolvența întreprinderilor de

stat și societăților comerciale

cu capital integral sau

majoritar de stat

Guvernul este obligat să salveze întreprinderile de

stat și societățile pe acțiuni cu cota statului aflate

în insolvență

Ridicat

Insolvența sectorului financiar Guvernul este obligat să salveze băncile ce

prezintă importanță sistemică, aflate în insolvență

Ridicat

Transferuri majorate către

autoritățile locale

Transferurile către autoritățile locale trebuie

majorate pentru a se asigura prestarea serviciilor

Redus

Plăți în cadrul parteneriatului

public-privat (PPP)

Plățile aferente PPP-urilor sînt mai mari decît se

anticipase și decît sumele prevăzute

Redus

Executarea garanțiilor

acordate de stat (cu excepția

sectorului financiar)

Guvernul este obligat să efectueze plăți în cadrul

garanțiilor de stat acordate

Redus

Sume insuficiente prevăzute

pentru situații neprevăzute

Hotărîri judecătorești, înțelegeri de soluționare a

unor dispute, dezastre naturale etc. generează

costuri bugetare ce depășesc nivelul planificat

Redus

*Notă. În cazul riscurilor implicite este dificil de a estima probabilitatea producerii riscului, deoarece datele

disponibile în unele cazuri sînt foarte limitate și/sau nu permit acest lucru. Spre deosebire de riscurile explicite, evoluțiile din

trecut nu oferă îndrumări relevante privind evoluțiile viitoare. De asemenea, este greu de cuantificat numeric impactul

potențial, acesta fiind doar estimat ca fiind unul ridicat, mediu sau redus. Estimarea impactului pentru riscurile implicite este

bazată pe aceleași criterii ca și cele explicite: jos – mai mic de 1% în PIB, mediu – 1-3% din PIB și ridicat – mai înalt de 3%

din PIB.

Nota privind riscurile bugetar-fiscale, care cuprinde o analiză mai amplă a

tuturor riscurilor menționate în tabelele de mai sus, face parte din documentația

bugetară ce a însoțit proiectul bugetului pe anul 2018 și poate fi accesată la adresa

http://mf.gov.md/ro/content/proiectul-legii-bugetului-de-stat-pe-anul-2018. O

actualizare a acestei note va avea loc pentru proiectul bugetului pe anul 2019.