cbtm 2013-2015
TRANSCRIPT
1
Proiect
Cadrul bugetar pe termen mediu
2013-2015
2
Cuprins: 1. Introducere ................................................................................................................................... 3 2. Cadrul macroeconomic ................................................................................................................ 5 2.1.Tendinţele economiei mondiale ................................................................................................. 5 2.2.Evoluţiile recente şi prognozele economiei naţionale ................................................................ 6 3. Politica fiscal-bugetară ............................................................................................................. 10 3.1. Măsurile întreprinse ................................................................................................................ 10 3.2. Obiectivele politicii fiscale şi politicii de administrare fiscală ............................................... 13 3.2.1. Obiectivele politicii fiscale .................................................................................................... 13 3.2.2. Obiectivele politicii de administrare fiscală ........................................................................ 17 3.3. Obiectivele politicii vamale şi politicii de administrare vamală ............................................ 21 3.3.1. Obiectivele politicii vamale .................................................................................................. 21 3.3.2. Politica de administrare vamală .......................................................................................... 23 3.4. Impactul masurilor de politică fiscală şi vamală.................................................................... 24 3.5. Politica şi priorităţile în domeniul cheltuielilor publice ......................................................... 26 3.5.1. Politicile cheltuielilor publice ............................................................................................... 26 3.5.2. Priorităţile cheltuielilor publice ........................................................................................... 26 3.6.1. Tendinţe recente ................................................................................................................... 34 3.6.2. Obiectivele politicii în domeniul datoriei de statpe anii 2013-2015 .................................... 35 3.6.3. Prognoza soldului datoriei de stat şi a plăţilor aferente pe anii 2013-2015 ........................ 36 4. Cadrul macro-fiscal ................................................................................................................... 39 4.1. Veniturile bugetului public naţional ....................................................................................... 41 4.2. Cheltuielile bugetului public naţional..................................................................................... 46 4.3. Soldul bugetar (deficitul) şi sursele de finanţare .................................................................... 48 4.4. Indicatorii macrofiscali ai bugetetului de stat ........................................................................ 52 4.5. Indicatorii macrofiscali ai bugetelor UAT ............................................................................. 52 4.6. Indicatorii macrofiscali ai BASS ............................................................................................ 54 4.7. Indicatorii macrofiscali ai FAOAM ........................................................................................ 55 4.8. Analiza şi gestiunea riscurilor bugetar-fiscale ....................................................................... 57 5.Cadrul de cheltuieli ..................................................................................................................... 58 5.1. Prognoza cheltuielilor publice pe categorii economice ......................................................... 58 5.2. Limitele de cheltuieli pe sectoare şi pe autorităţi publice centrale finanţate de la bugetul de
stat ........................................................................................................................................... 60 6. Reformele în domeniul managementului finanţelor publice .................................................... 62 7. Sumarul concluziilor principale ................................................................................................ 64 8. Anexe: ......................................................................................................................................... 66
3
Introducere
Cadrul bugetar pe termen mediu (2013-2015) prezintă o actualizare a Cadrului bugetar
pe termen mediu (2012-2014) cu extinderea prognozelor şi analizei pentru anul 2015 și care stabileşte obiectivele şi priorităţile în domeniul bugetar-fiscal pe termen mediu, precum şi prezintă estimările cadrului de resurse şi cheltuieli publice rezultate din tendinţele dezvoltării social-economice a ţării şi obiectivele de politică bugetar-fiscală trasate. Prevederile acestuia urmăresc realizarea priorităţilor Programului de guvernare „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”şi alte programe şi strategii naţionale, de rînd cu consolidarea managementului resurselor publice.
Prin Cadrul bugetar pe termen mediu (2013-2015) sint stabilite obiectivele pe termen mediu care vor trebui îndeplinite. Respectarea acordului cu instituţiile financiare internaţionale oferă, pe de o parte, cadrul de stabilitate macroeconomică necesar funcţionării în bune condiţii a economiei şi, pe de altă parte, impulsul pentru reforme structurale care să asigure sustenabilitatea pe termen lung şi sporirea eficienţei politicilor publice.
În acest sens, în scopul asigurării alocării resurselor publice către priorităţile de politici ale
statului, un accent deosebit este pus pe îmbunătățirea sistemului de planificare pe termen mediu (CBTM). Scopul este de a facilita implementarea politicilor guvernamentale prin prezentarea unui cadru strategic şi previzibil în care are lor planificarea bugetară, prin consolidarea echilibrului macroeconomic şi a disciplinei financiare, prin planificarea unui buget realist, sporirea eficacităţii cheltuielilor publice, asigurarea unei legături mai bune între politici, priorităţi strategice şi cheltuielile publice în cadrul sectoarelor şi între sectoare, asigurarea unui nivel previzibil al resurselor alocate autorităţilor publice centrale la planificarea şi implementarea programelor multianuale de cheltuieli şi sporirea nivelului de transparenţă şi răspundere în procesul de luare a deciziilor cu privire la identificarea priorităţilor de politici şi strategiile sectoriale de cheltuieli.
Cerinţa de eficientizare a modului de utilizare a mijloacelor existente cu redirecţionarea
resurselor eliberate pentru noile iniţiative de politică devine şi mai stringentă în legătură cu necesitatea concentrării resurselor disponibile preponderent pentru susţinerea priorităţilor majore ale Strategiei Naţionale de Dezvoltare - „Moldova 2020”.
Provocarea principală pe termen scurt şi mediu este reprezentată de implementarea în
continuare a reformelor structurale importante, totodată, creând condiții pentru atingerea obiectivului durabilității bugetar-fiscale si finanțării din buget a cheltuielilor principale fără a recurge la ajutor excepțional din exterior, prin menținerea unui deficit al bugetului public național la nivel sustenabil.
Unul din obiectivele fundamentale ale Guvernului este continuarea consolidării fiscal bugetare,
pentru care pe termen scurt şi mediu, fiind necesare în continuare măsuri susţinute pentru asigurarea ajustărilor, prin menţinerea unor constrângeri de cheltuieli şi reforme fiscale structurale. Consolidarea fiscală şi abordarea urgentă a dezechilibrelor macroeconomice au devenit o prioritate majoră încă din anii trecuţi. În scopul atenuării efectelor crizei economice şi ale recesiunii economiei, Guvernul a renunţat la politica fiscală expansionistă şi va promova în următorii ani o politică fiscală austeră cu priorităţi strategice bine definite:
asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice pe termen mediu şi lung; repartizarea echitabilă a sarcinii fiscale şi cheltuielilor.
4
Ca elemente ale consolidării fiscale pe termen mediu au fost fixate:
Restructurarea sistemului de cheltuieli publice –în sensul ajustării celor curente la niveluri sustenabile, în vederea reducerii deficitului bugetar şi orientarea cheltuielilor discreţionare către proiecte de investiţii.
Consolidarea macroeconomică şi menţinerea creşterii economice creşterea reală între 5,5%-
5% pe orizontul de referinţă; stimularea consumului; dezvoltarea proiectelor de investiţii de mare anvergură cu importante efecte în economie; cheltuielile alocate în investiţii în 2013-2015 vor fi cuprinse între 6,0%-5,3% din PIB; creştere reală între 5,0-5,1% pe orizontul de referinţă.
Continuarea consolidării fiscale pentru asigurarea unor ţinte sustenabile de deficit bugetar
circumscris cadrului de cheltuieli pe termen mediu. Deficitul bugetar va fi in anul 2013 de 1,14% din PIB, si 1,25% din PIB în anul 2015.
Menţinerea datoriei de stat la un nivel sustenabil, în perioada 2013-2015 nivelul estimat al
datoriei de stat se situează de la 21,7% din PIB pînă la 20,1% din PIB Continuarea politicii de reducere şi prevenire a apariţiei de noi arierate - Întrucât, arieratele
bugetare reprezintă un risc potenţial pe termen mediu la adresa sustenabilităţii fiscal-bugetare, vor fi luate şi mai departe măsuri corective pentru reducerea acestora.
Îmbunătăţirea politicii de administrare fiscală prin: combaterea evaziunii fiscale, creşterea
eficienţei şi dinamicii colectării veniturilor, încurajarea conformării voluntare.
Încadrarea cheltuielilor de personal în 8,7 % din PIB pentru anul 2013, 8,3 % din PIB pentru anul 2014 şi 8,1% din PIB pentru anul 2015, acestea înregistrând un sens descendent și orientarea cheltuielilor spre proiecte de investiţii cu rol în dezvoltarea economică.
Menţinerea cheltuielilor pe bunuri şi servicii la nivelul de 9,1%-8,7% din PIB în această
perioadă;
Consolidarea planificării multianuale şi a cadrului de cheltuieli pe termen mediu.
De asemenea, Guvernul îşi asuma realizarea unei reforme ample a politicii şi administrări fiscale care să contribuie la promovarea investiţiilor şi reducerea distorsiunilor economice, asigurînd în acelaşi timp acumularea veniturilor suplimentare la buget. Reforma iniţiază trecerea de la un sistem de facilităţi şi scutiri fiscale către un regim fiscal competitiv, simplu, transparent şi echitabil.
Această ajustare bugetar-fiscală va reduce dependenţa de asistenţă externă excepţională, va asigura o durabilitate sporită finanţelor publice şi va promova realizarea unui spectru mai larg de obiective de dezvoltare.
Structura Cadrului bugetar pe termen mediu (2013-2015) constă din partea de bază şi anexe.
Partea de bază cuprinde următoarele capitole de bază: cadrul macroeconomic; politica bugetar-fiscală; cadrul macrofiscal; cadrul de cheltuieli; reformele în domeniul managementului finanţelor publice şi sumarul concluziilor principale. Anexele cuprind tabele cu privire la indicatorii macroeconomici, indicatorii bugetului public naţional şi componentele acestuia, limitele de cheltuieli pe autorităţi
5
publice centrale finanţate de la bugetul de stat, precum şi strategiile de cheltuieli pe următoarele sectoare: educaţia; ocrotirea sănătăţii; protecţia socială; cultura si arta; tineretul şi sportul; ştiinţa şi inovarea; dezvoltarea turismului; justiţia; sistemul penitenciar; apărarea naţională; agricultura și gospodăria silvică; gospodăria apelor; transporturile şi gospodăria drumurilor; protecţia mediului înconjurător; infrastructurii calităţii şi protecţiei consumatorilor; domeniul energetic.
2. Cadrul macroeconomic 2.1. Tendinţele economiei mondiale
În anul 2012 economia mondială continuă să înregistreze creştere. Conform datelor publicate referitor la situația macroeconomică se poate de menționat despre o evoluție mai lentă a economiei mondiale comparativ cu perioada precedentă, dar pozitivă, cu anumite riscuri care stau în calea acestei evoluții.
Potrivit estimărilor din luna iulie ale Fondului Monetar Internațional, activitatea economică mondială va încetini, însă va continua să crească. Astfel, se estimează o creștere reală a Produsului global brut față de anul 2011 de circa 3,5% pentru anul 2012 și 3,9% pentru anul 2013 față de anul 2012. Pentru ţările dezvoltate este prognozată o creştere de circa 1,4% şi 1,9% pentru anii 2012 şi 2013.
Cele mai semnificative ritmuri de creștere economică se estimează în economiile țărilor emergente din Asia, în special China și India, care planifică pentru anii 2012 și 2013, creșteri de circa 8,3% și 6,3%, urmate de creșterea economică estimată pentru grupul țărilor aflate în curs de dezvoltare la un nivel de 6 la sută. Evoluția dezvoltării economiei mondiale în anii 2010-2013 se prezintă în graficul 1.
Economiile ţărilor membre ale CSI vor înregistra creşteri, ca rezultat al îmbunătăţirii conjuncturii pe pieţele mondiale de materie primă, redresarea situaţiei economice în ţările dezvoltate şi recuperării stabilităţii financiare. Astfel, ca rezultat se prognozează o creștere de 4,1% pentru anul 2012 și 4,1% pentru anul 2013. Rusia, unul din principalii parteneri comerciali ai ţării noastre, planifică o creştere de 4% în 2012 şi 3,9% în 2013, avînd la bază stabilizarea cererii externe, evoluţia
-2
0
2
4
6
8
10
12
Economia mondiala
SUA China Zona Euro Tarile CSI Ţările în curs de dezvoltare
%
Graficul 1. Dezvoltarea economică mondială
efeciv 2010 efeciv 2011 prognoza 2012 prognoza 2013
6
preţurilor, precum aplicarea unor politici fiscale expansioniste. Ucraina planifică o creştere economică de 3,0% pentru anul 2012 şi 3,5% pentru anul 2013, în special ca rezultat al revenirii stabilităţii financiare. România prognozează o creștere economică puțin mai lentă, între 1,7% în anul 2012 și 3,1% în anul 2013.
Deblocarea crizei datoriei suverane în unele țări din Zona euro a convins piețele internaționale de posibilitatea recuperării economiei zonei euro și, astfel a fost redus riscul privind reducerea bruscă a cererii mondiale. În acest context, pentru ţările zonei Euro pentru perioada anului 2012 se prognozează o recesiune moderată 0,3% iar pentru anul 2013 o ascensiune lentă de 0,7%. Totodată, în Germania, creşterea se estimează să se tempereze de la 3,1% anul trecut, la 1,0% în acest an şi 1,4% în anul viitor. În Franţa, creşterea se estimează a fi şi mai modestă – 0,3% în acest an şi 0,8% în 2013. Pentru Italia se prognozează o diminuare de 1,9% şi 0,3% în 2012 şi 2013, respectiv.
Tendinţele recente şi evoluţiile viitoare ale economiei mondiale, în special ale economiilor ţărilor, care constituie principalii parteneri comerciali ai Moldovei, vor avea un impact direct asupra dezvoltării economiei naţionale, dat fiind caracterul deschis al acesteia. Aceste evoluţii reprezintă factorul de bază pe care se întemeiază prognoza dezvoltării economiei naţionale în următorii ani, de rînd cu măsurile de politică economică şi fiscală cu caracter stimulatoriu.
2.2. Evoluţiile recente şi prognozele economiei naţionale Evoluţia indicatorilor economici şi sociali din anul 2011 denotă o tendinţă pozitivă de
dezvoltare economică practic în toate sectoarele, fiind în ascensiune, determinată în mare parte de sporirea consumului, care spre sfîrșit de an a început să se tempereze. Cele mai accentuate ritmuri de creştere s-au înregistrat în sectoarele: comerţ exterior şi interior, industrie, investiţii şi transporturi. Se înregistrează o creştere moderată a preţurilor şi modificări neînsemnate ale ratei de schimb a monedei naţionale. Indicatorii din sfera socială prezintă unele semne de ameliorare.
Conform datelor preliminare, produsul intern brut, în anul 2011 a atins o valoare nominală de 82,2 mlrd. lei şi o rată reală de creştere de 6,4% comparativ de 7,1% în anul 2010. Creșterea PIB-ului a fost condiționată în general, de restabilirea cererii externe la bunurile industriale fabricate în republică și a celei interne din contul consumului final. Astfel, ca și în anul precedent, consumul şi formarea brută de capital au fost principalele surse de creştere economică.
De menționat că, în anul 2011 modelul creșterii economice al Republicii Moldova a suportat unele modificări esențiale. Astfel, factorii primordiali ce au favorizat creșterea PIB-ului în anul 2011 sunt existența unei cereri externe sporite față de produsele autohtone, dar și creșterea venitului disponibil al populației aferent perioadei analizate. Totodată, creșterea economică a fost susținută de evoluțiile pozitive din toate sectoarele economiei.
De asemenea, acest proces al ascensiunii în perioada de referință a fost determinat și de majorarea, în termeni reali, a investiţiilor în capitalul fix - cu circa 9,3%, creşterea exporturilor cu 43,8% şi a importurilor – cu 34,7%, precum şi de o apreciere a cursului de schimb al monedei naţionale de 3,6% faţă de finele anului 2010, atingînd la finele anului 2011 -11,72 lei/dolar SUA.
Tendințele temperării economiei naționale înregistrate în semestrul unu al anului 2012 vor influența dezvoltarea de mai departe a economiei naționale pînă la finele anului. Diminuarea ritmurilor de creștere a cererii agregate precum și a volumului producției agricole și celei industriale, anticipările pesimiste privind creșterea economică la nivel global – în special în țările cu care Republica Moldova este partener comercial, sporirea cotațiilor pe piețile internaționale la produsele alimentare și la resursele energetice, toți acești factori la momentul actual permit de a efectua o prognoză de menținere a unui ritm de creștere anual al PIB-ului de 3%.
Pe termen mediu (2013-2015) se prognozează o creştere reală a PIB de circa 5% mediu anual. În această perioadă, scenariul de prognoză prevede accelerarea creșterii economice cu ritmuri între
7
5,0% și 5,5% anual. Acest scenariu se bazează pe îmbunătățirea activității în toate sectoarele economiei, în special în ramurile industriale cu potențial ridicat de export precum și în sectoarele care pot valorifica necesarul de infrastructură existent în toate domeniile. Evoluția produsului intern brut pe anii 2009-2015 se prezintă în graficul 2.
Factorul major care va contribui la creşterea economiei naţionale va fi majorarea investiţiilor în
capital fix cu o rată medie anuală de circa 10%. Investiţiile de capital, ca sursă principală de creştere economică, vor contribui la: (i) creşterea competitivităţii produselor autohtone pe piaţa externă; (ii) majorarea ofertei interne, satisfacerea mai deplină a cererii solvabile, inclusiv prin substituirea importurilor; (iii) extinderea bazei productive Conform estimărilor, creşterea PIB pe termen mediu va fi asigurată de: creşterea medie anuală în termeni reali a producţiei industriale cu 7% şi a producţiei agricole cu 5 la sută. Evoluția sectoarelor agricol, industrial și investițional pe anii 2009-2015 se prezintă în graficul 3.
-6,00
7,10 6,40
3,00
5,00 5,00 5,50
-8,00
-6,00
-4,00
-2,00
0,00
2,00
4,00
6,00
8,00
0,0
20,0
40,0
60,0
80,0
100,0
120,0
140,0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
efectiv estimat pronostic
%
mlr
d le
iGraficul 2. Evoluția produsului intern brut pe anii 2009-2015
PIB nominal PIB, rata de creştere reală
0
10
20
30
40
50
60
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
efectiv estimat pronostic
mlr
d. le
i
Graficul 3. Evoluţia sectorului agricol, idustrial și investițional pe anii 2009-2015
Productia agricola Productia industriala Investitiile
8
Indicele preţurilor de consum se prognozează în medie de 5% pentru anii 2013-2015. Cursul de
schimb al monedei naţionale în raport cu dolarul SUA se prognozează că se va deprecia pe termen mediu cu circa 2,6 % și va înregistra valori medii anuale de 12,10-12,41 lei/dolar SUA.
Evoluţia indicelui preţurilor de consum şi a cursului de schimb al monedei naţionale în raport cu dolarul SUA pe anii 2009-2015, se prezintă în graficul 4.
Exporturile se vor majora cu circa 13,5% mediu anual. Factorii care vor contribui la majorarea
treptată a exporturilor în perioada de prognoză sunt: liberalizarea accesului pe pieţele ţărilor membre ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi valorificarea preferinţelor obţinute din partea Uniunii Europene; creşterea calitativă a mărfurilor exportate, în special datorită investiţiilor efectuate în extinderea şi reînnoirea bazei tehnologice, şi, respectiv, integrarea produselor moldoveneşti în fluxurile internaţionale.
Importurile vor creşte în perioada de prognoză cu 9,7% mediu anual. Creşterea volumului importurilor va fi condiţionată de majorarea fluxului de investiţii, în special a maşinilor, aparatelor electrice, produselor minerale. Ponderea majoră în totalul importurilor va reveni, ca de obicei, resurselor energetice, datorită creşterii economice preconizate în sectoarele de bază ale economiei, dar mai ales a preţurilor la gaze naturale şi petrol.
De asemenea, la sporirea importurilor va contribui cererea crescîndă a populaţiei pentru bunurile importate, condiţionată de volumul semnificativ al veniturilor şi transferurilor de peste hotare. Gradul de acoperire a importurilor prin export în perioada 2013-2015 va înregistra valori între 44,2% și 47,6%.
Urmare a evoluţiei exporturilor şi importurilor, soldul negativ al balanţei comerciale se va majora de la 3425 mil. dolari SUA în anul 2013 pînă la 3855 mil. dolari SUA în anul 2015. Ponderea acesteia în PIB va înregistra o valoare între 41,7% în anul 2013 și 39,4% în anul 2015. Evoluţia comerţului exterior în anii 2009-2015 se prezintă în graficul 5.
10,00
10,50
11,00
11,50
12,00
12,50
13,00
0,0%1,0%2,0%3,0%4,0%5,0%6,0%7,0%8,0%
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
efectiv estimat pronostic
lei/$%
Graficul 4. Inflaţia şi cursul de schimb a monedei naționale pe anii 2009-2015
Inlaţia medie anuală (%) Cursul de schimb al leului, mediu anual
9
Pe termen mediu salarial mediu lunar al unui salariat în economie se va majora de circa 1,2 ori
şi va atinge în anul 2015 suma de 4800 lei față de 3950 lei în 2013, iar fondul de remunerare a muncii se va majora pîna în anul 2015 cu peste 1,2 ori, atingînd suma de 33,3 mlrd. lei sau 27,4% în raport cu PIB. În această perioadă cîștigul salarial mediu lunar real se va majora cu circa 6,1% în mediu pe an.
Varianta actuală de prognoză nu prevede modificări esenţiale ale pieţei muncii în următorii ani. Astfel, creşterea numărului populaţiei ocupate în anii 2012-2015 va constitui 0,2% anual şi numărul salariaţilor, după diminuarea de 2,5% în anul 2012, va creşte cu 1,5% în următorii 3 ani (2013-2015). Productivitatea muncii se prognozează să atingă aceleaşi ritmuri de creştere ca şi Produsul intern brut: în jur de 3% în anul 2012 şi 5% în fiecare din anii 2013-2015. Evoluţia principalilor indicatori macroeconomici pe anii 2009-2015 se prezintă în anexa 1.
-100,0-80,0-60,0-40,0-20,00,020,040,060,0
-6 000,0
-4 000,0
-2 000,0
0,0
2 000,0
4 000,0
6 000,0
8 000,0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
efectiv estimat pronostic
%PI
B
mil.
$
Graficul 5. Evoluția comerțului exterior pe anii 2010-2015
Export Import Balanţa comercială
Ponderea importului în PIB Ponderea exportului în PIB
10
3. Politica fiscal-bugetară 3.1. Măsurile întreprinse
În anii 2009-2011 politica bugetară a fost orientată spre asigurarea stabilităţii bugetului public naţional, crearea unui cadru bugetar-fiscal previzibil şi menţinerea deficitului bugetar la un nivel rezonabil; promovarea politicii bugetar-fiscale orientate spre creşterea economică durabilă/incluzivă; asigurarea disciplinei, echităţii, transparenţei, simplităţii şi onestităţii în repartizarea finanţelor publice, accentul fiind pus pe indicatorii de performanţă şi evaluarea cheltuielilor în raport cu rezultatele atinse.
De asemenea, în această perioada eforturile au fost focusate asupra sporirii eficienţei şi eficacităţii programelor de cheltuieli şi direcţionării mijloacelor bugetare limitate la programe de importanţă vitală, care a permis soluționarea problemelor stringente, fără admiterea de blocaje financiare în sistemul bugetar. Rezervele identificate în urma eficientizării programelor de cheltuieli au fost realocate la finanţarea iniţiativelor de reforme pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate
Pentru a minimiza efectele negative ale cadrului limitat al resurselor publice disponibile asupra calităţii serviciilor publice, au fost întreprinse măsuri pentru asigurarea efectuării cheltuielilor preponderent pentru realizarea politicilor şi programelor de cheltuieli, care constituie angajamente deja asumate.
În scopul îmbunătățirii utilizării banului public a fost continuat procesul de implementare treptată a planificării bugetare bazată pe programe și performanță
În rezultatul măsurilor întreprinse, veniturile bugetului public naţional în anul 2012 (conform estimărilor) s-au majorat faţă de anul 2009 cu 46%, . Cheltuielile bugetului public naţional s-au majorat în raport cu anul 2009 au crescut cu 30%. În același timp, cheltuielile capitale și în infrastructură au atins un ritm sporit de creștere – 77% față de creșterea cheltuielilor curente – de 24%.
Comparativ cu anul 2010, veniturile bugetului public naţional s-au majorat cu 9,4%, iar cheltuielile bugetului public naţional s-au majorat cu 9,5%. Politica în domeniul cheltuielilor publice a rămas social orientată, astfel către sfera socială au fost direcţionate 71,5% din bugetul public naţional, iar circa 11,3% din cheltuielile totale ale bugetului public au fost direcţionate pentru cheltuieli de ordin economic.
Ajustarea sistemului de cheltuieli publice a creat spațiul pentru reducerea deficitului bugetar. Astfel, deficitul bugetului public național a înregistrat o evoluție descendentă de la 6,3% din PIB în anul 2009 pînă la 1,3% din PIB precizat pentru anul 2012.
În anul 2012, acțiunile Guvernului au fost direcționate pentru continuarea reformelor structurale și măsurilor de ajustare bugetar-fiscală inițiate în anii 2009-2010. Totodată, pe parcursul perioadei expirate a anului 2012 veniturile au fost sub nivelul preconizat, partial reflectănd temperarea creșterii economice. Pentru soluționarea acestei probleme a fost aprobat un pachet de masuri de politici care să asigure un echilibru adecvat între ajustarea la impactul temperării creșterii economice asupra veniturilor și progresul în domeniul consolidării bugetar-fiscale, cu scopul menținerii deficitului bugetar la nivelul de 1,3 % din PIB.
Politica fiscal-bugetară promovată in anii 2011-2012 a avut în vedere faptul că prosperitatea unei ţări depinde de completivitatea acesteia în care coerenţa şi consistenţa politicilor finanţate prin buget joacă un rol important, dar şi stimularea economisirii interne, care necesită un mix de politici echilibrate, bine dozate şi orientate spre priorităţi şi obiective bine definite.
Principalele măsuri de politică care pe parcursul anilor 2010-2011 au favorizat consolidarea
poziţiei fiscal-bugetare au fost:
în domeniul politici fiscale şi vamale: Majorarea cu 50% a cotelor accizelor la băuturile alcoolice tari şi la ţigarete cu şi fără
filtru.
11
Modificarea mecanismului de stabilire a mărimilor cotelor taxelor locale prin anularea plafonării acestora, cu acordarea dreptului autorităţilor publice locale de a le fixa de sine stătător.
Excluderea din categoria obiectelor impunerii cu taxa locală pentru publicitate a serviciilor de plasare şi/sau difuzare a anunţurilor publicitare prin intermediul TV, internet, radio, presei periodice, prin tipărituri.
Unificarea taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova a căror masă totală, sarcină masică pe osie sau ale căror gabarite depăşesc limitele admise cu taxa respectivă achitată pentru unităţile de transport înmatriculate în Republica Moldova.
Menţinerea sistemului progresiv de impozitare a veniturilor cetăţenilor, concomitent cu majorarea scutirii anuale personale, scutirii personale majore şi scutirii pentru persoanele întreţinute la rata inflaţiei prognozată pentru anul 2012.
Neimpozitarea veniturilor ce depăşesc 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pentru anul respectiv ale angajaţilor agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe.
Reintroducerea impozitului pe venitul agenților economici în mărime de 12% pentru persoanele juridice, 7%/18% - pentru întreprinzătorii individuali și 7% pentru gospodăriile țărănești, cu anularea tuturor facilităţilor fiscale generale şi individuale, exceptând cele garantate pentru o perioadă de timp concretă: zonele economice libere, dobânzile la depozite bancare şi valori mobiliare corporative sub formă de obligaţiuni.
Introducerea impozitului simplificat unic pe venitul obţinut din activitatea de întreprinzător de către agenţii economici – non-contribuabili ai TVA, în mărime de 3% din veniturile obținute din activitatea operaţională.
Introducerea cotei impozitului reţinut final la sursă din venitul sub formă de dividende pentru toate categoriile de contribuabili, în mărime de 6%.
Diminuarea perioadei de raportare a pierderilor în viitor privind impozitul pe venit de la 5 ani la 3 ani.
Extinderea termenului de achitare prealabilă a impozitului pe venit pentru întreprinderile agricole ¼ pînă la data de 30 septembrie, restul pînă la 31 decembrie.
Majorarea plafonului de atribuire la categoria de mijloace fixe pentru care se calculează uzura, de la 3000 lei la 6000 lei.
Extinderea pentru municipiile Chişinău şi Bălţi a mecanismului de restituire a TVA la investiţiile (cheltuielile) capitale analogic celorlalte localităţi ale republicii, exceptând cele efectuate în clădiri şi autoturisme.
Introducerea scutirii de TVA la importul grupurilor electrogene pentru energia eoliană. Extinderea normei ce ține de neaplicarea TVA pentru toată producția agricolă primară
produsă și livrată pe teritoriul țării la un preț mai mic decît costul acesteia. Modificarea structurii şi mărimii cotelor accizelor pentru articolele din tutun şi producţia
alcoolică. Anularea accizului pentru vinul din struguri proaspeţi şi mustul de struguri. Majorarea cotelor accizelor la autoturisme şi produsele petroliere, la rata inflaţiei
prognozată pentru anul 2012. Introducerea accizului pentru păcură, gazul lichefiat. Introducerea accizului pentru azot şi oxigen, cu scutirea de plata accizului a
producătorilor naţionali. Excluderea accizului pentru camerele web şi de televiziune.
12
Continuarea implementării următoarei etape a noului sistem de impozitare a bunurilor imobiliare, în funcţie de valoarea de piaţă a acestora faţă de bunurile imobiliare cu destinaţie locativă – apartamente şi case de locuit individuale din satele (comunele) din componenţa municipiilor Chişinău şi Bălţi; terenurile agricole cu construcţiile amplasate pe ele.
Anularea taxei pentru amenajarea localităţilor din zona de frontieră care au birouri (posturi) vamale de trecere a frontierei vamale
Introducerea a 5 taxe locale noi: taxa de la posesorii unităţilor de transport; taxa pentru parcaj; taxa pentru unităţile stradale de comerţ şi/sau de prestare a serviciilor; taxa pentru evacuarea deşeurilor; taxa pentru dispozitivele publicitare.
Rebalansarea mărimilor cotelor taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova şi stabilirea acestora în funcţie de capacitatea cilindrică a motorului, masa totală şi sarcina masică pe osie.
Revederea în întregime a conceptului de broker vamal în vederea reducerii poverii puse pe seama brokerului vamal şi desconcentrarea monopolului actualmente creat pe piaţa serviciilor acordate de brokerii vamali, concomitent cu reducerea mărimii garanţiei bancare pentru activitatea de broker vamal, de 4 ori.
Introducerea conceptului de audit post-vămuire. Stabilirea cotei zero a taxei vamale la produsele de origine animală şi vegetală, cărbunele
activ utilizat în industria chimică, anvelope pneumatice noi din cauciuc, motoare destinate motocultoarelor.
Majorarea cotei taxei vamale la unele produse de origine animală şi vegetală, anvelope pneumatice noi din cauciuc.
Majorarea plafonului de atribuire la categoria de mijloace fixe care se depun în capitalul social al agentului economic fără achitarea taxei vamale.
Diminuarea cotei taxei vamale la cutii din hîrtie sau carton ondulat. Menţinerea scutirii de taxă vamală a mărfurilor, serviciilor introduse/scoase în/din ZEL
din/pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, cît şi a mijloacelor fixe destinate includerii în capitalul statutar.
Scutirea de taxa vamală şi de taxa pentru efectuarea procedurilor vamale la importul grupurilor electrogene pentru energia eoliană.
Scutirea de taxa pentru efectuarea procedurilor vamale la importul şi/sau exportul valutei pe/de pe teritoriul Republicii Moldova, efectuate de către băncile comerciale.
Anularea scutirii de taxa vamală a mărfurilor importate de către rezidenţii parcurilor ştiinţifico-tehnologice şi rezidenţii incubatoarelor de inovare.
Anularea scutirii de taxa vamală pentru utilajul tehnologic, echipamentul, instalaţiile şi mijloacele circulante importate de către organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării, acreditate de Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare, pentru activitatea din sfera ştiinţei şi inovării.
13
în domeniul cheltuielilor publice: raţionalizarea cheltuielilor curente prin stabilirea unui control strict asupra angajărilor şi
cheltuielilor de personal şi reducerea cheltuielilor pentru bunuri şi servicii cu prioritate joasă;
eliminarea unor înlesniri şi beneficii pentru angajaţii din instituţiile cu statut militar şi special;
aplicarea condiţiilor unice de acordare a indemnizaţiilor la eliberarea din serviciu a colaboratorilor vamali, stabilite pentru salariaţi în sectorul bugetar;
implementarea mecanismului de acordare a îndemnizaţiilor unice din contul bugetului de stat pentru construcția sau procurarea spațiului locativ sau restaurarea caselor vechi unor categorii de cetățeni, în schimbul acordării creditelor preferenţiale, întru evitarea cheltuielilor suplimentare legate de achitarea dobînzilor bancare;
eficientizarea prestaţiilor sociale prin implementarea treptată a sistemului de ajutor social direcționat către cele mai vulnerabile categorii ale populaţiei şi dezicerea treptată de la sisteme paralel de protecţie sociale;
reformarea mecanismului de acordare a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă;
majorarea vîrstei de pensionare pentru funcţionarii publici; majorarea perioadei de cotizare de la 30 la 35 ani, necesară pentru a obţine dreptul la o
pensie completă; iniţierea reformelor structurale în sistemul educaţional, prin optimizarea numărului de
şcoli, claselor şi numărului non-didactic; lichidarea dublării cheltuielilor pentru remunerarea persoanelor antrenate în procesul
electoral şi inechităţii sociale între toţi membrii Comisiei Electorale Centrale pentru munca prestată în procesul electoral;
îmbunătăţirea procesului de achiziţii publice în scopul utilizării cît mai eficiente a mijloacelor financiare publice disponibile şi neadmiterii asumării unor angajamente fără suport financiar.
3.2. Obiectivele politicii fiscale şi politicii de administrare fiscală 3.2.1. Obiectivele politicii fiscale
Obiectivele generale ale politicii fiscale pentru anii 2013-2015 se bazează pe: (1) asigurarea echităţii, stabilităţii şi transparenţei fiscale; (2) optimizarea presiunii fiscale; (3) stabilizarea şi simplificarea legislaţiei fiscale; (4) armonizarea principiilor puse la baza legislaţiei fiscale naţionale cu cea comunitară. Pe termen mediu se preconizează o serie de măsuri de politică fiscală pe principalele tipuri de
impozite, precum urmează.
Impozitul pe venitul persoanelor fizice Pe termen mediu se prevede menţinerea sistemului progresiv de impozitare a veniturilor
cetăţenilor, concomitent cu majorarea tranşelor de venit impozabil, scutirii anuale personale, scutirii anuale personale majore şi a scutirii anuale pentru persoanele întreţinute la rata inflaţiei prognozată pentru 2013 - 2015, conform tabelului 1. Măsura dată are drept scop susţinerea persoanelor fizice cu
14
venituri mici şi transpunerea treptată a presiunii fiscale asupra populaţiei cu venituri medii şi mai sus de medii.
Tabelul 1. Evoluţia cotelor impozitului pe venitul persoanelor fizice în 2012 - 2015 2012 2013 2014 2015
efectiv propuneri pe termen mediu Mărimea grilelor de venit impozabile (vi) şi cotele impozitului pe venitul persoanei fizice, lei anual / %
vi<25200:7% vi>25200:18%
vi<26700:7% vi>26700:18%
vi<28200:7% vi>28200:18%
vi<29700:7% vi>29700:18%
Scutirea anuală personală, lei 8640 lei 9120 lei 9600 lei 10080 lei Scutirea anuală personală majoră, lei 12840 lei 13560 lei 14280 lei 15000 lei
Scutirea anuală pentru persoanele întreţinute, lei 1920 lei 2040 lei 2160 lei 2280 lei
În anul 2013 se prevede modificarea regimului de impozitare a venitului obținut sub formă de
royalty de persoanele fizice și juridice, prin: stabilirea cotei unice a impozitului în mărime de 12% pentru toți contribuabilii; introducerea reținerii finale a impozitului la sursa de plată pentru persoane fizice-cetățeni rezidenți ai RM; anularea reținerii prealabile a impozitului la sursa de plată pentru agenții economici rezidenți, în vederea simplificării administrării fiscale şi prevenirii schemelor de evaziune fiscală.
Impozitul pe venitul persoanelor juridice
În anul 2013 se prevede: a) introducerea impozitului unic în sectorul agricol, în vederea susținerii și dezvoltării sectorului
agricol prin simplificarea sistemului de impozitare, evidenței contabile și administrării fiscale; b) efectuarea unui studiu privind sistemele de impozitare a fondurilor nestatale de pensii
naţionale şi internaţionale în vederea implementării celor mai bune practici în domeniu.
Pentru anul 2014 se prevede introducerea conceptului privind preţurile de transfer, cu scopul creării condiţiilor egale de impunere a agenţilor economici autohtoni şi companiilor multinaţionale.
Contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
În anii 2013 - 2015 se prevede menţinerea cotelor generale ale contribuţiilor de asigurări sociale (29%) şi primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (7%).
Evoluţia cotelor contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală se prezintă în tabelul 2.
Tabelul 2. Evoluţia cotelor contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi primelor
de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în 2012 - 2015 2012 2013 2014 2015 efectiv propuneri pe termen mediu Cotele contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, total 29% 29% 29% 29%
pentru angajator 23% 23% 23% 23% pentru salariat 6% 6% 6% 6%
Prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, total 7% 7% 7% 7% pentru angajator 3,5% 3,5% 3,5% 3,5% pentru salariat 3,5% 3,5% 3,5% 3,5%
Taxa pe valoarea adăugată
15
În anul 2013 se prevede: a) anularea scutirii de TVA la mijloacele fixe depuse în capitalul social al agentului economic; b) introducerea cotei standard a TVA de 20% pentru producţia agricolă primară în schimbul
cotei reduse a TVA de 8%, paralel cu restituirea sumei TVA aferente diferenței dintre cotele de 20% și 8% (12%);
c) anularea cotei reduse a TVA de 8% pentru zahărul din sfecla de zahăr; d) majorarea cotei reduse a TVA pentru gazul natural şi gazele lichefiate, de la 6% la 8%; e) aplicarea mecanismului de restituire a TVA la investiţiile (cheltuielile) capitale față de
transportul de pasageri; f) majorarea bazei de calcul a TVA și accizelor la expirarea contractului de leasing, de la 50% la
70%. Măsurile menţionate mai sus au drept scop evitarea distorsionării sistemului general de
impozitare, simplificării administrării fiscale și susținerii agenților economici, inclusiv a transportatorilor și producătorilor agricoli, punerea în condiții egale a tuturor procesatorilor de producție agricolă primară, acumularea veniturilor suplimentare la buget.
Accize
În anii 2013-2015 se prevede ajustarea la rata inflaţiei prognozată pentru anii respectivi a cotelor accizelor stabilite în sume fixe (bere, produse petroliere, gazul natural, azot, oxigen, autoturisme, articole de bijuterie/giuvaergerie din metale prețioase) în vederea acumulării de surse financiare suplimentare la buget.
În vederea ajustării graduale a cotelor accizelor la produsele din tutun la nivelul ţărilor din
regiune, cît şi la practica europeană, în anii 2013 - 2015 se prevede modificarea mărimii cotei accizului la țigarete cu filtru, care se prezintă în tabelul 3.
Tabelul 3. Evoluţia cotelor accizelor pentru articolele din tutun - ţigarete cu filtru pentru
anii 2012 – 2015
Poziţia tarifară Unitatea de măsură Cota accizului
2012 2013 2014 2015 efectiv propuneri pe termen mediu
240220 Ţigarete cu filtru Valoarea în lei/1000 bucăţi 20 lei + 24% 30 lei + 30% 40 lei + 36% 50 lei + 40%
În anul 2013 se prevede: a) modificarea mărimii cotei accizului la țigaretele fără filtru și la alcoolul etilic/băuturi
alcoolice, care se prezintă în tabelul 4.
Tabelul 4. Evoluţia cotelor accizelor la țigatere fără filtru și la alcoolul etilic/băuturi alcoolice pentru anii 2012 - 2015
Poziţia tarifară Unitatea de măsură Cota accizului 2012 2013 2012 2013
efectiv propuneri efectiv propuneri 240220 Ţigarete fără filtru 1000 bucăţi 20 lei 30 lei 2205 Vermuturi şi alte vinuri din struguri proaspeţi, aromatizate cu plante sau cu substanţe aromatizante
Litru alcool absolut/ Litru 15 lei + 15% 10 lei
16
220600 Alte băuturi fermentate (de exemplu, obţinute din suc de pere proaspete, cidru, hidromel); amestecuri de băuturi fermentate, amestecuri de băuturi fermentate şi băuturi nealcoolice, nedenumite şi necuprinse în altă parte
valoarea în lei
2207 Alcool etilic nedenaturat cu o concentraţie alcoolică de 80%vol sau mai mult; alcool etilic şi alte alcooluri denaturate, de orice concentraţie Litru alcool
absolut 70 lei 2208 Alcool etilic nedenaturat cu o concentraţie alcoolică de pînă la 80%vol., distilate, rachiuri, lichioruri şi alte băuturi alcoolice
30 lei + 30%
b) introducerea accizului pentru alte tutunuri şi înlocuitori de tutun fabricate; tutunuri
"omogenizate" sau "reconstituite", extracte şi esenţe de tutun, în mărime de 100 lei/kg; c) majorarea cotelor accizului pentru autoturismele cu termenul de exploatare mai mare de 7 ani,
cu 5% pentru fiecare an de exploatare ce depăşeşte 7 ani, concomitent cu extinderea cotelor suplimentare ale accizului pentru autoturismele cu termenul de exploatare între 7 și 10 ani.
Aceste măsuri vor permite armonizarea listei mărfurilor supuse accizelor cu cea europeană, acumularea de surse financiare la buget, instituirea unui mecanism stimulator la importul autoturismelor noi și descurajarea importului celor uzate.
Impozitul pe bunurile imobiliare În anii 2013 – 2014 se prevede continuarea și finalizarea implementării următoarelor etape ale
noului sistem de impozitare a diferitelor categorii de bunuri imobiliare, în funcţie de valoarea de piaţă a acestora, care se prezintă în tabelul 5.
Tabelul 5. Etapele de implementare a noului sistem de impozitare a bunurilor imobiliare Etapele de
implementare Categoria de bunuri imobiliare evaluate la valoarea de piaţă Anul
implementării
III Bunurile imobiliare cu destinaţie locativă – apartamente şi case de locuit individuale din
localităţile rurale; Bunurile imobiliare cu destinaţie agricolă – grădini din extravilan
2014
IV Bunurile imobiliare care nu au fost evaluate de către organele cadastrale teritoriale conform valorii estimate, în baza valorii de piaţă
2014
Taxe locale În anul 2013 se prevede efectuarea studiului privind revizuirea în întregime a sistemului naţional
de taxe locale (16), în vederea consolidării sistemului fiscal şi simplificarea administrării fiscale. Taxele rutiere În anul 2013 se prevede: a) revederea cotelor taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în
Republica Moldova pentru autoremorchere, tractoare, semiremorci și autocamioane; b) introducerea taxei pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către autovehiculele
neînmatriculate în Republica Moldova pentru persoanele fizice (vinieta). Aceste măsuri au drept scop ajustarea cotelor taxelor rutiere în funcție de capacitatea portabilă a
drumurilor limitată, precum și asigurarea respectării echității fiscale între contribuabili.
17
Alte impozite şi taxe În anul 2013 se prevede: a) extinderea plafonului de desfășurare a activității în baza patentei de întreprinzător pentru toate
genurile de activitate de rînd cu comerțul cu amănuntul și diminuarea acestuia, de la 300 mii lei la 100 mii lei, în vederea contracarării schemelor de evaziune fiscală, precum şi stimulării trecerii persoanelor fizice – deţinători de patente la o anumită formă organizatorico-juridică de activitate.
b) excluderea genului de activitate „Întocmirea dărilor de seamă contabile” din lista genurilor de activitate desfăşurate în baza patentei de întreprinzător, cu scopul reducerii treptate a genurilor de activităţi de întreprinzător ce pot fi desfăşurate în baza patentei de întreprinzător.
În anul 2014 se prevede implementarea Titlului X al Codului fiscal "Alte impozite şi taxe", în
vederea sistematizării legislaţiei fiscale, care va reglementa impozitul privat şi patenta de întreprinzător.
3.2.2. Obiectivele politicii de administrare fiscală
Obiectivelor politicii de administrare fiscală pe anii 2013 - 2015 sunt orientate spre eficientizarea administrării fiscale şi managementului fiscal şi rezultă din Planul de dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2011 - 2015, acţiunile cărora se prezintă în tabelul 6.
Tabelul 6. Obiectivele politicii de administrare fiscală pe anii 2013 – 2015 Nr. d/o
Obiective Acţiuni Termen de realizare 2013 2014 2015
1 2 3 4 5 6 1. Reformarea cadrului legislativ, organizaţional şi instituţional
1.1 Instituirea unor funcţii moderne de control intern şi de audit intern şi actualizarea sistemului existent.
Elaborarea şi implementarea unui sistem performant de control intern. + + +
Dezvoltarea şi perfecţionarea sistemului de audit intern. + + +
1.2 Crearea unei structuri întru asigurarea organizării eficiente şi efective pentru executarea sarcinilor administraţiei fiscale.
Implementarea unor reguli clare privind relaţiile stabilite între aparatul central şi oficiile teritoriale fiscale, corespunderea funcţiilor operaţionale la nivel central şi teritorial fără dublarea sau suprapunerea riscurilor.
+
Preluarea celor mai bune practici prin cooperarea internaţională, efectuarea schimbului de informaţii, conlucrarea şi colaborarea cu diverse instituţii publice din ţară, sporirea transparenţei în procesul decizional, actualizarea şi optimizarea informaţiilor de orice gen prin metode accesibile şi oportune.
+ + +
1.3 Implementarea parteneriatului public-privat în domeniile de activitate ale economiei naţionale cu risc sporit pentru administrarea fiscală.
Identificarea domeniilor de activitate ale economiei naţionale cu grad sporit de risc pentru administrarea fiscală.
+ + +
Antrenarea parteneriatului public-privat la implementarea noilor metode şi proceduri de administrare fiscală în anumite sectoare ale economiei naţionale şi monitorizarea
+ + +
18
Nr. d/o
Obiective Acţiuni Termen de realizare 2013 2014 2015
1 2 3 4 5 6 acestora.
2. Modernizarea modalităţii de abordare a conformării contribuabililor 2.1 Implementarea
strategiei generale de conformare.
Identificarea resurselor interne şi externe ce ar permite elaborarea unei strategii axate pe majorarea veniturilor şi reducerea decalajului fiscal.
+ + +
Asigurarea realizării prevederilor strategiei prin elaborarea planurilor operaţionale. + + +
2.2 Revizuirea programelor de administrare a contribuabililor mari.
Elaborarea sistemului de evaluare a riscurilor de conformare a contribuabililor mari.
+ + +
Consolidarea capacităţilor funcţionale şi de control ale Direcţiei marilor contribuabili. + + +
Divizarea contribuabililor mari pe domenii de activitate. +
2.3 Elaborarea unei strategii de gestionare a riscurilor de conformare a persoanelor cu venituri foarte mari.
Elaborarea şi implementarea unui sistem de aplicare a metodelor şi surselor indirecte de estimare a veniturilor impozabile ale persoanelor fizice cu venituri majore.
+ + +
Instituirea unei subdiviziuni specializate în administrarea persoanelor fizice cu venituri majore.
+
2.4 Elaborarea politicilor integre şi comprehensive de prevenire şi combatere a încălcărilor fiscale.
Consolidarea capacităţilor de depistare a încălcărilor fiscale. + + +
Elaborarea şi implementarea metodelor de control fiscal. + +
2.5 Analiza proceselor şi procedurilor actuale de administrare fiscală, elaborarea şi implementarea schemelor de eliminare a lacunelor în vederea eficientizării lor, monitorizarea şi actualizarea continuă a acestora.
Efectuarea analizei proceselor de colectare şi administrare a veniturilor, evidenţă a contribuabililor, deservire a contribuabililor, colectare a restanţelor.
+ +
Modificarea şi eficientizarea proceselor de colectare şi administrare a veniturilor, evidenţă a contribuabililor, deservire a contribuabililor, colectare a restanţelor.
+ +
Monitorizarea şi actualizarea proceselor de colectare şi administrare a veniturilor, evidenţă a contribuabililor, deservire a contribuabililor, colectare a restanţelor.
+ + +
2.6 Elaborarea şi implementarea unei strategii de deservire a contribuabililor, ca parte componentă a strategiei generale de conformare.
Dezvoltarea şi implementarea unui mecanism de deservire a contribuabililor prin minimizarea costurilor, lărgirea gamei de servicii furnizate şi simplificarea procedurilor de administrare fiscală.
+ + +
Oferirea consultanţelor comprehensive şi accesibile contribuabililor. + + +
2.7 Simplificarea procedurilor de calculare, raportare şi
Dezvoltarea şi implementarea unui sistem de evaluare a nivelului de satisfacere a contribuabililor, care ar permite
+ + +
19
Nr. d/o
Obiective Acţiuni Termen de realizare 2013 2014 2015
1 2 3 4 5 6 achitare a obligaţiei fiscale şi ridicarea nivelului de satisfacere a contribuabililor.
identificarea lacunelor în administrarea fiscală şi înlăturarea lor eficientă. Revizuirea procedurilor existente de calcul, raportare şi achitare a impozitelor şi taxelor pentru simplificarea lor.
+ + +
Elaborarea şi implementarea sistemelor şi procedurilor clare şi simple de calculare, raportare, restituire a impozitelor şi taxelor.
+ + +
2.8 Lărgirea spectrului de servicii prestate contribuabililor prin dezvoltarea şi implementarea unor sisteme informaţionale automatizate eficiente şi opţionale, care vor asigura schimbul de informaţii între autorităţile fiscale şi contribuabili.
Stabilirea şi monitorizarea performanţelor de prestare a serviciilor conform standardelor de eficienţă, sporirea numărului utilizatorilor de servicii electronice.
+ + +
Dezvoltarea şi implementarea sistemelor informaţionale automatizate, ce oferă noi servicii pentru contribuabili, reducerea timpului util de furnizare a informaţiei către contribuabili.
+ + +
3. Eficientizarea utilizării tehnologiilor informaţionale în administrarea fiscală 3.1 Dezvoltarea şi
unificarea Sistemului informaţional integrat.
Organizarea uniformă şi efectivă, din punctul de vedere al costurilor, a arhitecturii şi a managementului tehnologiilor informaţionale, după posibilităţi şi necesităţi, folosirea sistemelor/soluţiilor generice sau industriale pentru a diminua costurile de elaborare şi întreţinere.
+ + +
Elaborarea softurilor noi pentru activitatea funcţională a Serviciului Fiscal de Stat, ce va permite eficientizarea administrării fiscale, simplificarea raportării fiscale, modernizarea serviciilor prestate contribuabililor şi, respectiv, ridicarea nivelului de satisfacere a acestora.
+ + +
Revizuirea cu regularitate a soluţiilor informaţionale (gestionare atît externă, cît şi internă) privind corespunderea, securitatea, accesul la date şi protecţia datelor.
+ + +
3.2 Extinderea resurselor informaţionale şi creşterea calităţii datelor, crearea bazei de date complete despre contribuabili, cu includerea informaţiilor primite de la terţi.
Crearea unei baze de date comprehensive şi operaţionale privind contribuabilii, în conformitate cu cerinţele strategiei Serviciului Fiscal de Stat, pentru ridicarea nivelului de satisfacere a utilizatorilor interni şi externi.
+ + +
Cooperarea cu instituţiile publice în vederea schimbului continuu şi permanent de informaţii despre contribuabili.
+ + +
3.3 Maximizarea utilizării Sistemului
Utilizarea pe larg a instrumentelor şi metodelor informaţionale de către Serviciul + + +
20
Nr. d/o
Obiective Acţiuni Termen de realizare 2013 2014 2015
1 2 3 4 5 6 informaţional integrat de către contribuabili şi structurile interne.
Fiscal de Stat, creşterea numărului de servicii acordate contribuabililor prin internet în conformitate cu standardele internaţionale, creşterea numărului de utilizatori ai reţelei locale şi a capacităţii acesteia. Eficientizarea mecanismului de acordare a informaţiilor. + + +
3.4 Asigurarea securităţii informaţionale.
Realizarea măsurilor adecvate pentru asigurarea protejării datelor (securitate, integritate, definirea şi documentarea feedbackului) şi revizuirea lor în mod regulat.
+ + +
Menţinerea securităţii sistemelor informaţionale în scopul asigurării confidenţialităţii informaţiilor privind contribuabilii, protejării datelor personale.
+ + +
3.5 Modernizarea echipamentului tehnic în raport cu avantajul tehnologic şi cu cerinţele sistemului informaţional, dezvoltarea reţelei de comunicaţii.
Modernizarea echipamentului de calcul de la locul de muncă al inspectorilor, pentru sporirea productivităţii muncii, micşorarea timpului necesar selectării informaţiei din baza de date.
+ + +
Asigurarea infrastructurii de servere pentru Centrul de date, modernizarea echipamentului periferic, modernizarea reţelei de comunicaţii securizate (VPN).
+ + +
4. Eficientizarea managementului resurselor umane 4.1 Implementarea şi
dezvoltarea unui management de performanţă, eficientizarea procesului de evaluare a performanţelor profesionale ale angajaţilor Serviciului Fiscal de Stat.
Eficientizarea sistemului de evaluare a personalului, bazat pe legislaţia naţională şi standardele internaţionale în domeniul resurse umane.
+ + +
Eficientizarea sistemului de stimulare non-financiară a personalului şi asigurarea transparenţei a criteriilor acestui sistem.
+ + +
Elaborarea sistemului de planificare a forţei de muncă. +
Elaborarea unui sistem eficient de comunicare. +
4.2 Perfecţionarea profesională continuă a angajaţilor, realizată prin diverse forme şi metode de instruire, crearea şi dezvoltarea capacităţilor Centrului de instruire al Serviciului Fiscal de Stat.
Crearea Centrului de instruire al Serviciului Fiscal de Stat şi asigurarea funcţionalităţii acestuia.
+ + +
21
3.3. Obiectivele politicii vamale şi politicii de administrare vamală
3.3.1. Obiectivele politicii vamale Obiectivele generale ale politicii vamale pe anii 2013 – 2015 prevăd: (1) facilitarea comerţului şi întărirea competitivităţii agenţilor economici; (2) asigurarea securităţii vamale la frontieră; (3) stabilitatea şi transparenţa vamală; (4) simplificarea şi armonizarea legislaţiei vamale naţionale cu cea comunitară. Pe termen mediu se preconizează o serie de măsuri de politică vamală, principalele fiind
următoarele: a) racordarea cuantumului taxelor vamale la cerinţele Organizaţiei Mondiale a Comerţului
(OMC) şi Organizaţiei Mondiale a Vămii (OMV) şi implementarea recomandărilor UE; b) anularea graduală a taxelor pentru efectuarea procedurilor vamale stabilite ad-valorem şi în
sumă fixă ce nu corespund cerinţelor OMC şi UE, cu stabilirea ulterioară a unei taxe în sumă fixă pentru unele activităţi vamale specifice conform standardelor internaţionale.
În anul 2013 se prevede: a) anularea scutirii de taxa vamală la importul mijloacelor fixe depuse în capitalul social al
agentului economic, cu scopul aplicării legislației internaționale existente privind comerțul liber, și celei naționale care stabilește cota taxei vamale de 0% (zero) practic pentru toate mijloacele fixe importate;
b) majorarea cotei taxei vamale la importul unor produse din materiale plastice şi articole din acestea care se prezintă în tabelul 7, în vederea racordării acestora la cerinţele OMC, adică la nivelul minim al cotei taxei vamale negociat.
Tabelul 7. Majorarea cotelor taxelor vamale în anii 2012 – 2013
Poziţia tarifară
Denumirea mărfii
Cota taxei vamale, %
2012 2013 efectiv propuneri
1 2 3 4 1516 Grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale şi fracţiunile lor,
hidrogenate total sau parţial interesterificate, reesterificate, chiar rafinate, dar nepreparate altfel:
1516 20 980 - - - altele 0 15 3401 Săpunuri; produse şi preparate organice tensioactive folosite
ca săpun, în formă de bare, în calupuri, în bucăţi, chiar modelate, chiar conţinînd săpun; produse şi preparate organice tensioactive pentru spălarea pielii, sub formă lichidă sau cremă, condiţionate pentru vînzarea cu amănuntul, chiar conţinînd săpun; hîrtie, vată, fetru şi materiale neţesute, impregnate, îmbibate sau acoperite cu săpun sau detergent:
0/6,5 6,5
3909 Răşini aminice, răşini fenolice şi poliuretani, sub forme primare:
0/5 6,5
3920 Alte plăci, foi, folii, benzi, panglici, pelicule şi lame, din materiale plastice nealveolare, neramforsate, nestratificate,
0/6,5 6,5
22
c) stabilirea cotei zero a taxei vamale la importul unor produse utilizate în procesul de
producție a mărfurilor autohtone, care se prezintă în tabelul 8, în vederea susținerii producătorilor autohtoni;
Tabelul 8. Micşorarea cotelor taxelor vamale în anii 2012 – 2013
d) majorarea cenzului de vîrstă la importul autoturismelor (poziţia tarifară 8703), de la 7 la 10
ani, în vederea acumulării de resurse suplimentare la buget, oferirii posibilităţii persoanelor fizice de a procura autovehicule la un preţ mai accesibil, cît şi în vederea înlocuirii parcului de autovehicule mai vechi de 10 ani;
e) micşorarea termenului de aflare sub regimul vamal de admitere temporară a obiectelor plasate în baza unui contract de leasing, de la 7 la 3 ani - în cazul leasingului financiar, și de la 7 la 1 an - în cazul leasingului operațional, concomitent cu majorarea bazei de calcul a taxei vamale și a taxei pentru efectuarea procedurilor vamale, de la 50% la 70%, la expirarea contractului de leasing, în vederea creării condiţiilor juste şi echitabile între leasingul internaţional şi naţional, precum şi acumulării de noi mijloace financiare la bugetul public naţional;
f) majorarea termenului de aflare sub regim vamal de admitere temporară, de la 3 pînă la 5 ani, în cazul în care valoarea contractului de leasing financiar va depăşi 2 mil. euro, în vederea încurajării investiţiilor în active cu o valoare mare.
neasociate cu alte materiale, neprevăzute cu un suport: 3923 Articole de transport sau de ambalare din materiale plastice;
buşoane, dopuri, capace, capsule şi alte dispozitive de închidere, din materiale plastice:
0/6,5 6,5
Poziţia tarifară Denumirea mărfii Cota taxei vamale, % 2012 2013
efectiv propuneri 1 2 3 4
4804 Hîrtii şi cartoane Kraft, necretate, în rulouri sau în coli, altele decît cele de la poziţia 4802 sau 4803:
4804 21 – Hîrtii Kraft pentru saci: 4804 21 100 – – Nealbite: 5 0 4804 29 – – – În care minimum 80% din greutatea totală a
compoziţiei fibroase este constituită din fibre de conifere obţinute prin procedeul chimic cu sulfat sau cu sodă
4804 29 100 – – Altele: 5 0 4823 – – – În care minimum 80% din greutatea totală a
compoziţiei fibroase este constituită din fibre de conifere obţinute prin procedeul chimic cu sulfat sau cu sodă
4823 90 Alte hîrtii, cartoane, vată de celuloză şi straturi subţiri din fibre celulozice, decupate la dimensiune; alte articole din pastă de hîrtie, din hîrtie, din carton, din vată de celuloză şi din straturi subţiri din fibre hîrtie, celulozice:
4823 90 850 – Altele: 5 0 – – Altele:
23
În anul 2014 se prevede: a) implementarea Nomenclaturii Combinate a Republicii Moldova, întru racordarea taxelor
vamale (poziţii tarifare şi cote procentuale) la OMC; b) implementarea noului Cod vamal; c) introducerea conceptului de „Operator Economic Autorizat” (OEA), în scopul
perfecţionării procesului vamal, prin promovarea transparenţei şi reducerea restricţiilor comerciale.
3.3.2. Politica de administrare vamală Obiectivele politicii de administrare vamală pe anii 2013 – 2015 sînt orientate spre
simplificarea şi eficientizarea administrării vamale, acţiunile cărora se prezintă în tabelul 9. Tabelul 9. Obiectivele politicii de administrare vamală pe anii 2013 – 2015
Nr d/o
Obiective Acţiuni Termen de realizare 2013 2014 2015
1 2 3 4 5 6 1. Consolidarea
capacităţilor instituţionale ale sistemului vamal.
Dezvoltarea sistemului de management financiar şi control în cadrul sistemului vamal.
+ + +
Implementarea Cadrului Strategic de cooperare vamală Uniunea Europeană – Republica Moldova.
+ +
2. Perfecţionarea controlului vamal şi a procedurilor vamale.
Implementarea procedurilor vamale electronice simplificate în corelare cu standardele UE.
+ + +
Implementarea instrumentelor şi tehnicilor vamale moderne de control al valorii în vamă.
+ +
Consolidarea capacităţilor operaţionale ale sistemului vamal, inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii vamale, dotare cu echipament modern de control şi cel nedistructiv cu asistenţa tehnică externă, în vederea eficientizării măsurilor de securitate a traficului de mărfuri la frontiera cu UE.
+ + +
Dezvoltarea Tarifului Vamal Integrat al Republicii Moldova.
+ +
Dezvoltarea laboratorului vamal al sistemului vamal.
+
+
+
3. Consolidarea activităţii de aplicare a legislației fiscale și vamale.
Racordarea sistemului de management al riscurilor la cel al UE.
+ +
Racordarea sistemului de control ulterior la cel al UE.
+ + +
Dezvoltarea capacităţilor operaţionale ale echipelor mobile ale sistemului vamal.
+ + +
Dezvoltarea capacităţilor administrative şi operaţionale ale sistemului vamal naţional de a combate traficul ilicit de mărfuri contrafăcute, droguri şi produse din tutun.
+ +
4. Dezvoltarea pregătirii profesionale şi consolidarea integrităţii vamale.
Dezvoltarea capacităţilor Centrului de instruire a colaboratorilor vamali.
+ +
Dezvoltarea mecanismelor de control asupra respectării normelor de etică şi prevenire a abaterilor de la conduita profesională.
+ + +
24
3.4. Impactul masurilor de politică fiscală şi vamală Estimările impactului măsurilor de politică fiscală şi vamală prevăzute pentru anii 2013 - 2015
asupra veniturilor publice se prezintă în tabelul 10.
Tabelul 10. Impactul măsurilor de politică fiscală şi vamală asupra veniturilor publice
Nr. d/o Denumirea măsurilor
2013 2014 2015 Costul, mil. lei
Ponderea în PIB,
%
Costul, mil. lei
Ponderea în PIB,
%
Costul, mil. lei
Ponderea în PIB,
%
1.
Majorarea tranşelor de venit impozabile, precum şi a scutirii anuale personale, scutirii anuale personale majore şi scutirii anuale pentru persoanele întreţinute, prin ajustarea acestora la rata inflaţiei prognozată pentru anul 2013 (5%) concomitent cu majorarea fondului de retribuire a muncii.
263,0 0,26 - - - -
2.
Anularea scutirii de TVA la mijloacele fixe depuse în capitalul social al agenţilor economici.
200,0 0,20 - - - -
3.
Anularea scutirii de taxa vamală la mijloacele fixe depuse în capitalul social al agenţilor economici.
13,3 0,01 - - - -
4. Majorarea cotei reduse a TVA pentru gazele naturale şi gazele lichefiate de la 6% la 8%.
91,0 0,09 - - -
5. Anularea cotei reduse a TVA de 8% pentru zahărul din sfecla de zahăr.
91,2 0,09 - - - -
6.
Introducerea cotei standard a TVA de 20% pentru producţia agricolă primară în schimbul cotei reduse a TVA de 8%, paralel cu restituirea sumei TVA aferente diferenței dintre cotele de 20% şi 8% (12%).
79,4 0,08 - - - -
7.
Majorarea cotelor accizelor stabilite în sume fixe, prin ajustarea acestora la rata inflaţiei prognozată pentru anul 2013 (5%).
92,6 0,09 97,2 0,09 102,1 0,08
8. Modificarea mărimii cotei 32,5 0,03 - - - -
25
accizului la alcoolul etilic/băuturi alcoolice.
9. Modificarea cotei accizului la articole din tutun. 150,0 0,15 160,0 0,15 70,0 0,06
10.
Introducerea accizului pentru alte tutunuri şi înlocuitori de tutun fabricate; tutunuri "omogenizate" sau "reconstituite", extracte şi esenţe de tutun
36,1 0,04 - - - -
11.
Revederea taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova pentru autoremorchere, tractoare, unele categorii de semiremorci şi autocamioane, prin diminuarea taxei date pentru autoremorchere, tractoare şi semiremorci cu capacitatea de încărcare mai mare de 20 tone şi majorarea acesteia pentru autocamioane cu masa totală de pînă la 5 tone.
3,3 0,003 - - - -
12.
Majorarea cotei taxei vamale la importul unor produse din materiale plastice şi articole din acestea, alte grăsimi şi uleiuri vegetale şi fracţiunile lor şi la unele produse ale industriei chimice. Stabilirea cotei zero a taxei vamale la importul hîrtiei şi cartoanelor utilizate în procesul de producţie a mărfurilor autohtone.
13,5 0,01 - - - -
13.
Scutirea de taxa pentru efectuarea procedurilor vamale la importul şi/sau exportul valutei pe/de pe teritoriul Republicii Moldova efectuate de către BNM.
0,03 - - - - -
TOTAL 1065.93 1.07 257.2 0.23 172.1 0.14
PIB prognozat pentru anul 2013 – 99,4 mild. lei PIB prognozat pentru anul 2014 – 109,6 mild. lei PIB prognozat pentru anul 2015 – 121,4 mild. lei
26
3.5. Politica şi priorităţile în domeniul cheltuielilor publice
3.5.1. Politicile cheltuielilor publice Politicile în domeniul cheltuielilor publice pe termen mediu urmăresc realizarea priorităţilor
Programului de guvernare „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”şi alte programe şi strategii naţionale, de rînd cu consolidarea managementului finanțelor publice. Obiectivele generale ale politicii în domeniul cheltuielilor pentru perioada 2013-2015 sunt următoarele:
corelarea programelor de cheltuieli cu priorităţile din documentele strategice; sporirea eficacităţii şi eficienţei programelor recurente de cheltuieli; realocarea mijloacelor
între programe în funcţie de prioritatea acestora sau excluderea completă a celor cu eficienţă redusă;
stabilirea unui control strict asupra nivelului angajărilor în sectorul bugetar; alocarea resurselor preponderent pentru realizarea politicilor și programelor conform
angajamentelor existente; reformarea sectoarelor educației, protecției sociale, justiției, precum și a organelor
afacerilor interne.
3.5.2. Priorităţile cheltuielilor publice Distribuirea resurselor în Cadrul bugetar pe termen mediu (2013-2015) este ghidată de priorităţile
de politici stabilite de Guvern pentru perioada respectivă, precum şi de obiectivele generale ale politicii în domeniul cheltuielilor. O atenție deosebită va fi acordată măsurilor de sporire a încrederii între cetățeni, inclusiv prin implementarea proiectelor de dezvoltare socială și economică a comunităților de pe ambele maluri ale Nistrului, precum și a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii sociale și de acces în localitățile adiacente. Astfel, în conformitate cu Prioritățile de politici publice aprobate de Comitetul Interministerial pentru planificarea strategică pentru anii 2013-2015 pprincipalele priorităţi de politici şi acţiuni pe sectoare cuprinse în strategiile sectoriale de cheltuieli pe anii 2013-2015, sunt următoarele: Educaţia Politica Guvernului în domeniul educaţiei se va orienta asupra asigurării calităţii studiilor pe toate treptele de învăţământ. Acțiunile principale vor viza:
Reorganizarea reţelei instituţiilor de învăţîmînt preuniversitar prin: - adaptarea numărului şi tipurilor de grădiniţe şi şcoli la numărul de copii şi elevi din
fiecare localitate, luînd în considerare şi prognozele demografice existente; - crearea şi consolidarea şcolilor de circumscripţie;
Extinderea implementării la scară națională a finanțării pe bază de cost standard per elev pentru instituțiile de învățămînt primar și secundar general, finanțate din bugetele unităților administrativ-teritoriale;
Promovarea educaţiei incluzive pentru antrenarea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale în activităţi cu caracter instructiv-educativ;
27
Reformarea sistemului de instituţii rezidenţiale prin promovarea politicilor şi programelor de dezinstituţionalizare a copiilor;
Fortificarea calității educației în instituțiile de învățămînt secundar general conform standardelor educaționale;
Implementarea mecanismului de autonomie a instituțiilor de învățămînt superior cu activitate în condiții de autogestiune financiară de non-profit.
Revizuirea, optimizarea şi renovarea instituţiilor de învăţământ profesional de toate nivelurile Constituirea Agenţiei de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior şi Cercetare Modernizarea căminelor de învățământ Reformarea ştiinţei şi învăţământului agricol, consolidarea sistemului de extensiune Consolidarea sistemului naţional de standarde ocupaţionale la profesiile muncitoreşti Intensificarea pregătirii cadrelor în domeniul ştiinţelor exacte şi inginerie în instituţiile de
învăţământ superior Ocrotirea sănătăţii
Eficientizarea şi sporirea calităţii serviciilor de sănătate prestate, prin: - regionalizarea asistenţei medicale specializate şi înalt specializate; - instituirea sistemului de management administrativ comun al instituţiilor spitaliceşti
monoprofil; - descentralizarea asistenţei medicale primare; - implementarea sistemului de management al calităţii în toate instituţiile medico-sanitare; - perfectarea mecanismului de stabilire a relațiilor interbugetare între bugetul de stat și
Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, în partea ce se referă la transferurile de la bugetul de stat pentru categoriile de persoane, la care Guvernul are calitatea de asigurat.
Îmbunătăţirea accesului populaţiei la serviciile de sănătate şi asigurarea protecţiei împotriva
riscurilor financiare asociate cu serviciile de sănătate, prin: - sporirea ponderii populaţiei contributive prin introducerea evaluării veniturilor ca o
precondiţie pentru subvenţionarea în volum deplin a contribuţiilor / primelor de asigurare medicală;
- extinderea măsurilor de motivare/cuprindere maximală a populaţiei în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.
Dezvoltarea și dotarea bazei tehnico-materiale a Serviciului de Supraveghere de Stat a
Sănătății publice pentru anii 2011-2016 Fortificarea sistemului de supraveghere și control al bolilor contagioase prin programe de
vaccinări și alte măsuri
Protecţia socială
Perfecţionarea sistemului existent de acordare a prestaţiilor sociale şi asigurarea unei asistenţe sociale eficient direcţionate;
Asigurarea garanţiilor sociale pentru persoanele asigurate; Promovarea politicilor active în vederea sporirii natalităţii şi susţinerii maternităţii prin
majorarea indemnizaţiilor adresate familiilor cu copii;
28
Implementarea mecanismului nou de acordare a prestaţiei în cazul incapacităţii temporare de muncă;
Reformarea sistemului de acordare a gradelor de invaliditate în baza evaluării vitalităţii şi capacităţii de muncă a solicitanţilor
Dezvoltarea unui mecanism eficient de acordare a serviciilor de integrare pe piaţa muncii şi de protecţie socială în caz de şomaj persoanelor cu dizabilităţi, tinerilor şi altor categorii vulnerabile;
Prevenirea dezinstituţionalizării şi eficientizarea procesului de dezinstituţionalizare, dezvoltînd servicii sociale de tip familial;
Asigurarea incluziunii sociale a persoanelor defavorizate Crearea sistemului informaţional automatizat în domeniul asistenței sociale Perfecţionarea politicii de protecţie socială şi apropierea standardelor sociale naţionale de
nivelul european Dezvoltarea unui sistem de asistență socială bazat pe evaluarea necesităților individuale ale
persoanelor/familiilor în dificultate Substituirea treptată a sistemului de compensații nominative prin sistemul de asistență socială
bazat pe testarea veniturilor reale și evaluarea necesităților solicitanților Excluderea oricăror cheltuieli care nu constituie prestații de asigurări sociale Majorarea anuală a cuantumurilor indemnizației unice la nașterea copilului și a
indemnizațiilor lunare pentru creșterea/îngrijirea copilului Facilitarea plasării în cîmpul muncii a tinerilor specialiști Dezvoltarea rețelei de asistenți sociali Dezvoltarea rețelei serviciului individualizat de îngrijire la domiciliu Instituirea Consiliului Naţional pentru acreditarea prestatorilor de servicii sociale; Instituirea funcţiei de mediator comunitar în comunităţile Rome şi mixte; Crearea Birourilor Comune de Informaţii şi Servicii; Promovarea respectării egalităţii de gen
Ştiinţa şi inovare
Modificarea politicii de stat de susţinere a cercetării tehnologice prin descentralizare, pentru a asigura accesul liber al tuturor entităţilor inovaţionale la resursele bugetare acordate pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovaţii, prin modificarea Codului cu privire la ştiinţă şi inovare şi a Regulamentului privind finanţarea activităţilor în sfera ştiinţei şi inovării;
consolidarea comunităţii ştiinţifice academice, universitare şi de ramură pentru focusarea eforturilor comune în soluţionarea problemelor ştiinţifice şi tehnologice stringente cu care se confruntă societatea;
monitorizarea şi evaluarea activităţii ştiinţifice, manageriale şi financiare a organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, în baza indicatorilor de performanţă pe domenii de cercetare;
extinderea şi eficientizarea activităţii de transfer tehnologic, inclusiv a parcurilor ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarelor de inovare;
încurajarea parteneriatelor publice-private pentru realizarea de proiecte şi activităţi de cercetare, în scopul dezvoltării capacităţii naţionale de producere şi asimilare a tehnologiilor avansate;
încurajarea înaintării propunerilor de proiecte la programul FP7 şi alte programe internaţionale în vederea obţinerii finanţării extrabugetare în scopul modernizării infrastructurii instituţiilor şi asigurării competitivităţii la scară europeană precum şi atragerii şi menţinerii în instituţii a tinerilor cercetători şi colaboratorilor înalt calificaţi;
29
asigurarea echilibrului structural şi financiar dintre instituţiile de învăţămînt superior şi instituţiile de cercetare subordonate AŞM în vederea asigurării competiţiei şi, drept consecinţă, sporirii calităţii procesului de cercetare şi inovare.
elaborarea proiectului Strategiei de cercetare-dezvoltare până în anul 2020 prin realizarea exerciţiului naţional de planificare strategică în domeniul cercetării şi dezvoltării în baza metodologiei Foresight
Cultura şi arta
Asigurarea accesului larg al cetăţenilor la viaţa culturală şi la patrimoniul cultural naţional; Promovarea culturii ca factor primordial al păstrării şi dezvoltării identităţii naţionale; Păstrarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural naţional, promovarea valorilor ca parte
integrantă a spaţiului cultural european şi internaţional; Perfecţionarea capacităţii de gestionare a patrimoniului cultural naţional prin crearea unui
management adecvat; Dezvoltarea şi susţinerea relaţiilor cu diaspora moldovenească din străinătate. Dezvoltarea artei contemporane ca mijloc de promovare şi afirmare a culturii naţionale, atît
pe plan intern, cît şi pe plan internaţional; Restabilirea activităţii şi infrastructurii culturale, în special în zonele rurale; Organizarea şi desfăşurarea acţiunilor culturale în vederea asigurării accesului populaţiei de
pe întreg teritoriul ţării la valorile artei profesioniste; Asigurarea difuzării programelor radiodifuzorilor publici naţional şi regional pe întreg
teritoriul republicii. Sportul şi acţiunile pentru tineret
Crearea şi îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale a şcolilor şi centrelor sportive Constituirea Agenţiei Naţionale Anti-Doping Sporirea capacităţilor Ministerului Tineretului si Sportului de elaborare a politicilor publice în
domeniul tineretului şi sportului Creşterea gradului de instruire profesională prin dezvoltarea abilităţilor personale şi
capacităţilor instituţionale ale sectorului tineret din teritoriu Sporirea accesului tinerilor la servicii publice de educaţie nonformală şi informală Asigurarea dezvoltării continue a performanţelor sportivilor moldoveni pe arena internaţională Îmbunătăţirea managementului şcolilor sportive.
Apărarea naţională
Profesionalizarea graduală a Armatei Naţionale, astfel încît aceasta să facă faţă noilor ameninţări care se manifestă pe plan global şi regional şi pot afecta securitatea naţională
Completarea efectivului subunităţilor operaţionale în proporţie de 100% cu militari prin contract
Întroducerea standardelor de instruire OCC la nivelul întregului efectiv al Armatei Naţionale. Sporirea rolului Consiliului Suprem de Securitate în calitate de autoritate naţională de
coordonare şi de elaborare a politicilor în sectorul de securitate şi apărare Dezvoltarea capabilităţilor Forţelor Armate ale Republicii Moldova întru realizarea misiunilor
Constituţionale
30
Participarea Republici Moldova la eforturile globale, regionale şi subregionale de promovare a stabilităţii şi securităţii internaţionale
Adoptarea Strategiei Militare Naţionale Elaborarea unui complex de măsuri în vederea perfecţionării sistemului de protecţie socială a
cadrelor militare Fortificarea capabilităţilor de apărare în vederea asigurării controlului spaţiului aerian naţional Dezvoltarea obiectivelor de infrastructură militară. Accelerarea implementării Planului Individual de Acţiuni ale Parteneriatului Republica
Moldova-NATO (IPAP) în condiţii de transparenţă şi informare obiectivă; Justiţia Adoptarea în anul 2011 a Strategiei de reformare în sectorul justiţiei pentru anii 2011-2016, precum şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia a dat startul transformărilor radicale în acest domeniu. În perioada următoare, eforturile Guvernului vor fi ghidate de îndeplinirea prevederilor Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei de reformare în sectorul justiţiei şi a obiectivelor stabilite în Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020”. Acţiunile principale vor viza:
Reformarea sistemului judecătoresc şi a procuraturii în vederea asigurării unei justiţii independente, imparţiale, funcţionale şi transparente;
Promovarea principiului toleranţei zero faţă de manifestările de corupţie în sectorul justiţiei, Elaborarea metodologiei de măsurare a performanţelor sistemului judecătoresc, Consolidarea instituţiei medierii, etc Asigurarea unui sistem stabil şi eficient de finanţare a justiţiei; Sporirea accesului la justiţie; Respectarea drepturilor omului în detenţie Consolidarea capacităţilor instituţionale ale instanţelor judecătoreşti şi organelor de
autoadministrare ale autorităţii judecătoreşti Implementarea mecanismului de sporire a remunerării a judecătorilor și personalului
instanţelor judecătoreşti Reformarea Ministerului Afacerilor Interne şi Centrului pentru Combaterea Crimelor
Economice şi Corupţiei. Reformarea și eficientizarea activității Institutului Național al Justiției. Consolidarea capacității Ministerului Justiției de a interacționa cu actorii din sectorul justiției,
inclusiv prin reorganizarea structurii responsabile de planificare strategică și de monitorizare a realizării Strategiei
Dezvoltarea capacităților instituționale și profesionale ale Procuraturii Dezvoltarea instituţiei probaţiunii prin completarea bazei tehnico-materiale şi achiziţionarea
sediilor pentru Birourile teritoriale
Sistemul penitenciar
Crearea condiţiilor de detenţie ce ar respecta standardele naţionale şi internaţionale în domeniul detenţiei, prin reconstrucţia penitenciarelor existente şi demararea construcţiei unei case de arest;
Îmbunătăţirea condiţiilor pentru instruirea şi perfecţionarea cuvenită a colaboratorilor şi funcţionarilor sistemului penitenciar în Centrul Instructiv al Departamentului Instituțiilor Penitenciare;
31
Revizuirea politicii de angajare şi a sistemului de recrutare a personalului instituţiilor penitenciare
Turismul
Îmbunătăţirea imaginii Republicii Moldova ca destinaţie turistică; Unificarea cadrului legislativ şi de reglementare cu standardele UE şi acordarea serviciilor
turistice la standarde internaţionale Identificarea mecanismului de atragere a investiţiilor pentru crearea infrastructurii turistice şi
dezvoltarea activităţii turistice în teritoriu, inclusiv în cadrul proiectelor de renovare a drumurilor, de colaborare transfrontalieră şi de dezvoltare regională;
Elaborarea şi promovarea produselor turistice la nivel internaţional.
Agricultura, gospodăria silvică şi gospodăria apelor
Reorganizarea sistemului de subvenţionare în agricultură orientat spre modernizarea şi concentrarea producţiei
Asigurarea funcţionalităţii Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor şi Oficiului Naţional a Viei şi Vinului (urmează a fi create în anul 2012
Modernizarea sectorului agricol şi diminuarea dependenţei acestuia de factorii climaterici adverşi
Armonizarea reglementărilor în domeniul alimentar cu cele ale UE în asigurarea inofensivităţii alimentare
Eficientizarea sistemului de subvenţionare a agriculturii şi promovarea programelor multianuale
Repunerea activelor din sectorul agricol în circuitul economic şi asigurarea accesului investitorilor la aceste active
Creşterea calităţii capitalului uman în agricultură prin stimularea instituţiilor de extensiune agricolă
Stoparea degradării resurselor funciare prin modernizarea şi extinderea sistemului de îmbunătăţiri funciare.
Transporturile şi gospodăria drumurilor
Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri naţionale și locale şi asigurarea unui nivel adecvat de întreţinere a acestora
Constituirea Biroului Naţional de Siguranţă Rutieră Asigurarea continuității finanțării și a lucrărilor de reabilitare a infrastructurii de drumuri
naționale la cele mai înalte standarde internaționale. Crearea unei pieţe libere a serviciilor aeriene. Continuarea proceselor de integrare în rețelele de transport regionale și internaționale. Creșterea competitivității și eficienței operaționale a întreprinderilor ce activează în sector Reorganizarea şi modernizarea întreprinderilor de întreţinere a drumurilor, iar până în 2015
implementarea metodei de întreţinere a drumurilor prin contracte multianuale.
32
Sectorul Energetic Sporirea eficienţei energetice şi valorificarea surselor de energie regenerabilă, prin
promovarea proiectelor de investiţii; Dezvoltarea interconexiunilor de transportare a resurselor energetice şi integrarea în sistemul
energetic european; Modernizarea sistemului energetic (producere, transport, distribuţie, consum)< Asigurarea securităţii energetice a statului şi sporirea eficienţei energetice, stabilit în Strategia
Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020
Gospodăria apelor
Creşterea accesului populaţie rurale la apă potabilă, canalizare şi salubrizare. Asigurarea populației cu apă potabilă calitativă și protecția resurselor acvatice; Majorarea suprafeţelor terenurilor agricole irigate până la 20 mii ha în 2013, 25 mii ha în
2014 și 30 mii ha în 2015. Reabilitarea sistemelor de irigare centralizate pe o suprafața de 15.5 mii ha până la finele
anului 2015.
Protecţia mediului
Consolidarea potenţialului instituţional în domeniul protecţiei mediului şi utilizării durabile a resurselor naturale,
Definitivarea cadrului juridic de mediu existent în conformitate cu cerinţele, directivele şi standardele Uniunii Europene;
Extinderea cooperării internaţionale în domeniul mediului şi atragerea investiţiilor în acest sector;
Asigurarea unui management adecvat al deşeurilor prin crearea infrastructurii necesare pentru reciclarea deşeurilor;
Asigurarea populației cu apă potabilă calitativă și protecția resurselor acvatice; Protecția și conservarea biodiversității, extinderea suprafețelor de păduri și arii naturale
protejate de stat; Prevenirea poluării mediului înconjurător prin promovarea “tehnologiilor prietenoase
mediului” Modernizarea şi eficientizarea sistemului naţional de monitorizare a stării şi evoluţiei
condiţiilor hidrometeorologice şi a calităţii mediului; Ridicarea nivelului de conştientizare ecologică a populaţiei prin promovarea unor campanii
naţionale de educare şi sensibilizare pentru ecologie şi dezvoltare durabilă.
Distribuirea resurselor în Cadrul bugetar pe termen mediu (2013-2015) este ghidată de priorităţile de politici stabilite de Guvern pentru perioada respectivă, precum şi de obiectivele generale ale politicii în domeniul cheltuielilor.
Principalele măsuri de politică cu caracter intersectorial şi ramural, precum şi impactul lor asupra
bugetului, estimat în raport cu anul precedent, se prezintă în tabelul 11.
33
Tabelul 11. Impactul principalelor politici asupra alocării resurselor publice în anii 2013-2015
mil.lei
Impactul financiar în raport cu anul
precedent (+;-)
2013 2014 2015
Total 2624,6 3235,6 2887,7
dintre care Majorarea salariilor angajaților din sectorul bugetar (în condițiile anului 2012) 315,5
Majorarea salariilor (măsuri noi, începînd cu anul 2013) 171,0 483,7 871,9
Indexarea cheltuielilor la indicele prețurilor de consum 137,5 152,1 161,5
Susținerea producătorilor agricoli (EMPARD) 46,9 -51,9
Susținerea micului bussines 34,3 -31,5
Programul de atragere a remitențelor PARE 1+1 4,9 4,1
Programul de valorificare a solurilor 4,0 3,0 4,0
Măsuri de standardizare și metrologie 7,4
Crearea centrelor de afaceri -5,5 -9,5
Realizarea Strategiei de reformare a sectorului justiției 155,5 27,0 27,1
Prestații de asistență socială militarilor 67,7 72,2 75,4
Măsuri de eficiență energetică 21,5 9,5 -129,8
Supravegherea de stat a sănătății publice 19,1 30,6
Indemnizații pentru construcția/ procurarea spațiului locativ -33,0
Subvenționarea creditelor bancare preferențiale -16,4 -3,4
Fortificarea școlilor conform standardelor educaționale 14,5 31,3 21,1
Crearea rezervelor de stat -21,5 98,2
Recensămîntului populației și al locuințelor 11,9 63,8 -73,4
Implementarea sistemului ”E-alegeri” 0,8 29,2 -30,0
Deschiderea misiunilor diplomatice si consulare 7,1 -2,3
Crearea punctelor rachetare antigrindină 6,1
Crearea Consiliului Național de Acreditare a prestatorilor de servicii sociale 1,6 0,2
Demarcarea frontierei de stat 5,0 -5,0
Desfașurarea alegerilor parlamentare 45,0 -45,0
Finanțarea partidelor politice 11,5
Mijloace speciale -450,1 -43,0 3,5
Fonduri speciale 93,8 -47,5 15,6
Proiecte finanțate din surse externe 610,4 283,9 -437,8
Masuri șiactivități finanțate de către autoritățile publice locale 305,6 114,1 227,4
Măsuri finanțate de la bugetul asigurărilor sociale de stat 788,9 1018,2 1201,9
Măsuri finanțate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală 196,0 431,5 441,8
34
Impactul politicilor asupra bugetului este determinat atît de politicile existente, cît şi de asumările noi de politici, în conformitate cu strategiile şi programele naţionale.
Costurile pentru politicile existente, constituie partea majoră a cheltuielilor pe termen mediu – circa 97% din costurile nominale.
Politicilor noi pentru anii 2013-2015 le sunt alocate volume de resurse, care constituie între 1,3-5,6% din suma totală a cheltuielilor. Sinteza impactului principalelor politici asupra alocării pe ramuri a resurselor bugetului public național în anii 2013-2015 se prezintă in anexa 7. 3.6. Politica în domeniul datoriei de stat 3.6.1. Tendinţe recente în domeniul datoriei de stat
Pe parcursul anilor 2010–2011, datoria de stat a cunoscut o evoluţie ascendentă, înregistrînd la finele anului 2011 valoarea de 19 226,5 mil. lei, fiind în creştere cu 355,7 mil. lei faţă de începutul anului. Ca pondere în PIB, datoria de stat a constituit 23,4%, înregistrând o diminuare în raport cu perioada similară a anului 2010 cu 2,9 p.p.
Structura soldului datoriei de stat la situaţia din 31 decembrie 2011 arată că 69,6 la sută îi revine datoriei de stat externe şi 30,4 la sută – celei interne. În comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului precedent, ponderea datoriei de stat externe s-a micşorat cu 2,3 p.p., fapt ce poate fi explicat prin aprecierea monedei naţionale faţă de dolarul SUA. Totodată, majorarea ponderii datoriei de stat interne cu 2,3 la sută este condiţionată de majorarea cu circa 10 la sută a soldului datoriei de stat interne.
Soldul datoriei de stat externe, exprimat în lei moldoveneşti, s-a diminuat de la începutul anului 2011 cu 181,3 mil. lei, evoluţie condiţionată de fluctuaţia cursului valutar şi a constituit 13 384,6 mil. lei. În acelaşi timp, soldul datoriei de stat externe exprimat în dolari SUA s-a majorat cu 26,3 mil. dolari SUA şi a constituit 1 142,5 mil. dolari SUA, evoluţie justificată de depăşirea intrărilor de împrumuturi de stat externe asupra rambursărilor de împrumuturi de stat externe cu circa 34,5 mil. dolari SUA. Totodată, fluctuaţia negativă a cursului dolarului SUA faţă de alte valute străine în valoare de 8,2 mil. dolari SUA a condiţionat o atenuare a majorării stocului datoriei de stat externe.
Ca pondere în PIB, datoria de stat externă a înregistrat 16,3 la sută, micşorîndu-se comparativ cu anul 2010 cu 2,6 p.p.
Pe parcursul anului 2011, Guvernul a achitat în contul creditorilor săi externi 915,9 mil. lei (78,0 mil. dolari SUA), dintre care 183,9 mil. lei (15,7 mil. dolari SUA) au fost pentru serviciul datoriei de stat externe, iar restul de 732,0 mil. lei (62,3 mil. – pentru rambursarea sumei principale.
Soldul datoriei de stat interne a avut o evoluţie ascendentă, înregistrând la finele anului 2011 valoarea de 5 841,9 mil. lei, majorîndu-se cu 537,0 mil. lei sau cu 10,1 la sută faţă de sfîrşitul anului 2010. Modificarea datoriei de stat interne s-a produs din contul majorării emisiunii VMS prin licitaţii cu 264,5 mil. lei şi răscumpărării VMS plasate prin subscriere în sumă de 100,0 mil. lei, precum şi emisiunii VMS pentru asigurarea stabilităţii financiare în sumă de 428,5 mil. lei şi răscumpărării acestora în sumă de 55,9 mil. lei.
Ca pondere în PIB, datoria de stat internă s-a micşorat în perioada respectivă cu 0,3 p.p., atingînd valoarea de 7,1 la sută.
Pentru servicul datoriei de stat interne în anul 2011 au fost utilizate mijloace băneşti în sumă de 478,5 mil. lei sau cu 30,2 la sută mai mult comparativ cu anul 2010.
La capitolul finanţarea externă, în anul 2011, au fost înregistrate intrări de granturi şi credite din exterior în sumă totală de circa 2 668,9 mil. lei (227,5 mil. dolari SUA), dintre care pentru
35
susţinerea bugetului – 1 300,3 mil. lei (48,7%), restul – 1 368,6 mil. lei (51,3%) fiind direcţionate spre finanţarea proiectelor.
Anul 2012
La situația din 31 decembrie 2012 stocul datoriei de stat va constitui 20480.9 mil lei, ponderea căreia în PIB va constitui 22,7%, cu diminuare cu 0.7 p.p. comparativ cu anul 2011.
În anul 2012, în scopul rambursării datoriei de stat externe au fost precizate mijloace financiare în valoare de 599,4 mil. lei (50,5 mil. dolari SUA). Totodată, intrările de împrumuturi de stat externe sunt la nivel 905,4 mil. lei (76,6 mil. dolari SUA).
Astfel, la situația din 31 decembrie 2012, datoria de stat externă va constitui 14 272,1 mil. lei (1 189,3 mil. dolari SUA) ponderea căreia în PIB va constitui 15,8%, fiind în descreștere comparativ cu anul 2011 cu 0,4 p.p.
Pentru serviciul datoriei de stat externe în anul 2012 sunt planificate cheltuieli în sumă de 183,8 mil lei (15,5 mil. dolari SUA).
În anul 2012, în scopul finanţării deficitului bugetar au fost precizate venituri din emisiunea VMS pe piaţa primară (net) în sumă de 350 mil. lei. Însă, avînd în vedere situația precară în executarea bugetului de stat și necesitatea stringentă de finanțare a deficitului bugetului de stat, în anul 2012 se preconizează a majora veniturile din emisiunea VMS pe piaţa primară cu 260 mil. lei, pînă la sumă de 610 mil. lei.
În anul 2012 se prevede a răscumpăra VMS convertite aflate în portofoliul Băncii Naţionale a Moldovei în sumă de 150 mil lei, precum și VMS emise pentru asigurarea stabilităţii financiare în sumă de 93,1 mil. lei.
Astfel, la situaţia din 31 decembrie 2012 datoria de stat internă poate constitui 6208,8 mil. lei, ponderea căreia în PIB se va diminua cu 0,2 p. p. comparativ cu anul 2011 şi care va constitui 6,9%.
Pentru serviciul datoriei de sta interne în anul 2012 sînt aprobate cheltuieli în sumă de 516,5 mil. lei.
3.6.2. Obiectivele politicii în domeniul managementului datoriei de stat pe anii 2013-2015 Obiectivul fundamental al managementului datoriei de stat va consta în asigurarea finanţării
măsurilor prevăzute în bugetul de stat cu minimum de cheltuieli pe termen mediu şi lung şi la nivel optim de risc.
În scopul atingerii obiectivului fundamental, au fost prioritare următoarele obiective specifice de gestionare a datoriei de stat:
Implementarea prevederilor Legii nr. 419-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat.
Limitarea extinderii garanţiilor de stat la cazurile care promovează proiectele investiţionale prioritare, cu condiţia că toate cerinţele legii sunt realizate.
Monitorizarea continuă a riscurilor aferente portofoliului datoriei de stat. Politica în domeniul datoriei de stat externe va fi orientată spre contractarea împrumuturilor de
stat externe pe termen mediu şi lung, ţinînd cont de frontiera cost/risc. Politica în domeniul datoriei de stat interne va fi orientată, similar anilor precedenţi, pe
continuarea dezvoltării pieţei primare a valorilor mobiliare de stat prin întreprinderea eforturilor întru sporirea maturităţii portofoliului de valori mobiliare de stat. Veniturile suplimentare obţinute din comercializarea VMS în sumă de 480,0 mil. lei în anul 2013, 355,0 mil. lei în anul 2014 și 387,0 mil. lei în anul 2015, vor fi utilizate pentru finanţarea măsurilor prevăzute în bugetul de stat. Totodată, se
36
preconizează a diminua treptat datoria Guvernului faţă de Banca Naţională a Moldovei pe împrumuturile contractate anterior, cu 200,0 mil. lei în anul 2013 şi a cîte 300,0 mil. lei în anii 2014-2015.
În perioada anilor 2013-2015 va continua răscumpărarea VMS emise pentru asigurarea stabilităţii financiare, a cîte 93,1 mil. lei anual.
3.6.3. Prognoza soldului datoriei de stat şi a plăţilor aferente pe anii 2013-2015
Pe termen mediu, pentru anii 2013-2015, se estimează, că Guvernul va beneficia de granturi şi împrumuturi din exterior în sumă totală de circa 11 045,2 mil. lei (903,1 mil. dolari SUA). Pentru susţinerea bugetului vor fi atrase 3 834,5 mil. lei (34,7%), iar pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe vor fi obţinute 7 210,7 mil. lei (65,3%).
Tabelul 12. Intrări de împrumuturi şi granturi externe, 2010-2015, mil. lei
Indicatorii 2010 2011 2012 2012 2013 2014 2015
executat aprobat precizat estimat
Finantarea externă 4 340,1 2 668,9 3 267,8
3 001,6 4039,1 3811,3 3194,6 împrumuturi 2 625,3 1 133,5 905,4 905,4 1443,5 2000,6 1834,7 granturi 1 714,8 1 535,4 2 362,4 2 096,2 2595,6 1810,8 1359,9
inclusiv Proiecte investiţionale 1 033,1 1 368,6 1 945,6 1 945,6 2574,9 2518,2 2117,5
împrumuturi 619,2 756,0 564,4
564,4 1056,3 1621,8 1698,2 granturi 413,9 612,6 1 381,2 1 381,2 1518,6 896,4 419,3 Susţinerea bugetului 3 307,1 1 300,3 1 322,2 1 056,0 1464,2 1 293,2 1 077,1 împrumuturi 2 006,1 377,5 341,0 341,0 387,2 378,8 136,5 granturi 1 300,9 922,8 981,2 715,0 1077,0 914,4 940,6
Referitor la soldul datoriei de stat se prognozează că pe parcursul anilor 2013-2015, acesta se va
majora de la 21550,4 mil lei în 2013 pînă la 24 357,2 mil. lei în 2015. Această creştere va avea loc în mare parte din contul majorării datoriei de stat externe.
În baza prognozei fluxurilor de intrări din surse externe, precum şi a fluctuaţiei cursului valutar,
se prognozează că datoria de stat externă va înregistra o creştere de la 15 154,7 mil. lei la sfîrşitul anului 2013 (1 251,4 mil. dolari SUA) pînă la 18 005,8 mil. lei (1 448,6 mil. dolari SUA) la sfîrşitul anului 2015.
Evoluția datoriei de stat externe în perioada 2010-2015 se prezintă în graficul 6.
37
Ponderea datoriei de stat externe în PIB pe parcusul anilor 2013–2015 va înregistra a uşoară diminuare, de la 15,2% în 2013 pînă la 14,8% în 2015.
Soldul garanțiilor de stat externe pe parcursul perioadei 2013-2015 se va diminua cu 38,2 mil. lei, astfel, pe parcursul anului 2014 va fi rambursată integral datoria S.A. ”Apă-Canal Chișinău” față de creditorul extern BERD.
Pe termen mediu, datoria de stat internă va descreşte de la 6395,7 mil. lei la finele anului 2013 până la 6351,4 mil. lei la finele anului 2015. Diminuarea datoriei de stat interne cu circa 0,7 la sută se explică prin finanţarea internă netă negativă în perioada anilor 2014-2015, ca urmare a emisiunii VMS pe piaţa primară, micşorării datoriei Guvernului faţă de Banca Naţională a Moldovei şi răscumpărării VMS emise pentru menţinerea stabilităţii financiare.
Evoluția datoriei de stat interne în perioada 2010-2015 se prezintă în graficul 7.
13 565,9 13 384,614 272,1
15 154,716 653,5
18 005,818,9%
16,3% 15,6%
15,2% 15,2%14,8%
0%2%4%6%8%10%12%14%16%18%20%
02 0004 0006 0008 000
10 00012 00014 00016 00018 00020 000
2010 2011 2012 2013 2014 2015
executat aprobat estimat
mil.
lei
Graficul 6. Evoluţia datoriei de stat externe, 2010 - 2015
Datoria de stat externă Ponderea în PIB
5 304,9
5 841,9 6 208,8 6 395,7 6 357,5 6 351,47,4%
7,1% 6,9%6,4% 5,8%
5,2%
0%
1%
2%
3%
4%
5%
6%
7%
8%
0
1 000
2 000
3 000
4 000
5 000
6 000
7 000
2010 2011 2012 2013 2014 2015
executat aprobat estimat
mil.
lei
Graficul 7. Evoluţia datoriei de stat interne, 2010 - 2015
Datoria de stat internă Ponderea în PIB
38
Totodată, ca pondere în PIB aceasta va descreşte de la 6,4% la finele anului 2013 până la 5,2% la finele anului 2015.
Pentru serviciul datoriei de stat pe parcursul anilor 2013-2015 se preconizează de a utiliza circa
2118,4 mil. lei. Pentru deservirea datoriei de stat externe în perioada 2013-2015 se prevede de a direcţiona circa
2 853,3 mil. lei (233,0 mil. dolari SUA), dintre care pentru rambursarea sumei de bază – 2 139,2 mil. lei (174,7 mil. dolari SUA) şi pentru plata dobînzii - 714,1 mil. lei (58,3 mil. dolari SUA).
Evoluţia cheltuielilor pentru deservirea datoriei de stat externe se prezintă în tabelul 13. Tabelul 13. Deservirea datoriei de stat externe, 2010-2015
Indicatorii U/M 2010 2011 2012
2012 2013 2014 2015
executat aprobat precizat estimat
Deservirea datoriei de stat externe mil.lei 745,8 916,0 707,9
783,2 929,6 935,9 987,8
rambursarea sumei principale mil.lei 565,6 732,0 532,5
599,4 711,6 671,1 756,5
serviciul datoriei de stat externe mil.lei 180,2 183,9 175,4
183,8 218,0 264,8 231,3
mil.USD 60,5 78,0 60,2
66,0 76,8 76,6 79,6
rambursarea sumei principale mil.USD 45,9 62,3 45,3
50,5 58,8 54,9 61,0
serviciul datoriei de stat externe mil.USD 14,6 15,7 14,9
15,5 18,0 21,7 18,6 Pentru serviciul datoriei de stat interne în perioada anilor 2013-2015 se prevăd cheltuieli în
sumă de 1404,3 mil. lei (tabelul 14). În perioada anilor 2013-2015, cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat interne se prevăd a fi
sub nivelul cheltuielilor anului 2012 în legătură cu diminuarea soldului datoriei de stat interne în această perioadă, precum și în condiţiile păstrării ratelor dobînzii la VMS în limitele a 8 la sută anual.
Tabelul 14. Evoluţia serviciului datoriei de stat interne, 2010-2015, mil. lei
Indicatori 2010 2011 2012
proiect 2012
precizat 2013 2014 2015
executat estimat Serviciul datoriei de stat interne
367,4 478,5 606,5 516,5 451,6 471,5 481,2
La capitolul finanţarea netă, pentru perioada anilor 2013-2015, în ce priveşte finanţarea
internă netă, aceasta va indica o valoare negativă in ultimele doi ani, în timp ce pentru finanţarea externă netă – se estimează o valoare pozitivă, ceea ce reflectă că intrările de împrumuturi de stat externe vor depăşi rambursările pe suma de bază.
Tabelul 15. Finanţarea externă şi internă netă, 2010-2015 mil. lei
Indicatorii 2010 2011 2012 2012 2013 2014 2015
executat aprobat precizat estimat
Finanţarea externă netă 2059,7 401,5 372,9
306,0 731,9 1329,5 1078,2 Finanţarea internă netă 200,0 108.5 -93,1 366,9 186,9 -38,1 -6,1
39
4. Cadrul macro-fiscal Politica bugetară pe termen mediu reprezintă o continuare a procesului de ajustare fiscală
începută în perioada 2009-2010. Continuarea procesului de reforme în special al celui de consolidare fiscală, în baza acordului
de finanţare încheiat cu FMI este de natură să confere coerenţă politicilor macroeconomice şi financiare, contribuind la consolidarea încrederii investitorilor. Obiectivele politicii bugetar fiscale pe anii 2013-2015 includ:
Consolidarea macroeconomică şi menţinerea creşterii economice (creşterea reală între 5,5%-5% pe orizontul de referinţă; stimularea consumului; dezvoltarea proiectelor de investiţii de mare anvergură cu importante efecte în economie; cheltuielile alocate în investiţii în 2013-2015 vor fi cuprinse între 6,0%-5,3% din PIB);
Continuarea consolidării fiscale pentru atingerea ţintei de deficit sustenabil (deficitul bugetar la nivelul de 1,14% din PIB în 2013, și 1,25% din PIB în 2015), încadrarea cheltuielilor de personal în anvelopa salarială pe orizontul de referinţă de la 8,7% din PIB în 2013 pînă la 8,1% din PIB în 2015; menţinerea cheltuielilor pe bunuri şi servicii la nivelul de 9,1%-8,7% din PIB în această perioadă);
Menţinerea datoriei de stat la un nivel sustenabil (în perioada 2013-2015 nivelul estimat al datoriei de stat se situează de la 21,7% din PIB pînă la 20,1% din PIB);
Îmbunătăţirea politicii de administrare fiscală (îmbunătăţirea conformării voluntare, combaterea evaziunii fiscale, creşterea eficienţei colectării veniturilor). Reieşind din aceste premize, cadrul macro-fiscal pe anii 2013-2015 se prezintă în tabelul16. Tabelul 16 . Cadrul macrofiscal al bugetului public naţional pe anii 2009-2015
mil. lei Executat SSccoonnttaatt EEssttiimmaatt
2009 2010 22001111 22001122 22001133 22001144 22001155
VVeenniittuurrii,, ttoottaall 2233551177,,77
2277554400,,22
3300113399,,77
3344334466,,11
3366998877,,44
3399551177,,22
4422772288,,66
PPoonnddeerreeaa îînn PPIIBB ((%%)) 3388,,99
3388,,33
3366,,77
3388,,11
3377,,22
3366,,11
3355,,22
CChheellttuuiieellii,, ttoottaall
2277335544,,33
2299332266,,44
3322110011,,00
3355553399,,11
3388112233,,44
4411335599,,11
4444224466,,66
PPoonnddeerreeaa îînn PPIIBB ((%%))
4455,,33
4400,,88
3399,,11
3399,,44
3388,,44
3377,,77
3366,,55
DDeeffiicciittuull bbuuggeettaarr
--33883366,,66
--11778866,,22
--11996611,,33
--11119933,,00
--11113366,,00
--11884411,,99
--11551188,,00
PPoonnddeerreeaa îînn PPIIBB ((%%)) --66,,33 --22,,55 --22,,44 --11,,3322 --11,,1144 --11,,6688 --11,,2255
DDeeffiicciittuull pprriimmaarr
--33000022,,33
--11223388,,66
--11229988,,99
--446688,,33
--443366,,44
--11007755,,66
--776666,,55
PPoonnddeerreeaa îînn PPIIBB ((%%)) --55,,00 --11,,77 --11,,66 --00,,55 --00,,3333 --00,,9988 --00,,6633
DDeeffiicciittuull ssttrruuccttuurraall --55112244,,66 --33778888,,55 --33666666,,44
--33334488,,88
--33776666,,22 --33667744,,66 --22889999,,33
PPoonnddeerreeaa îînn PPIIBB ((%%)) --88,,55 --55,,33 --44,,55
--33,,77
--33,,7788 --33,,3355 --22,,3399
PPrroodduussuull IInntteerrnn BBrruutt 6600443300,,00 7711888866,,00 8822117744,,00 9900110000,,00 9999440000,,00 110099660000,,00 112211440000,,00
40
Reieșind din angajamentele asumate de Guvern și susţinute de partenerii de dezvoltare, evoluţia indicatorilor cadrului macro-fiscal pe anii 2013-2015 denotă o tendinţă de diminuare a proporţiilor sectorului public în PIB, asigurarea controlului programelor de cheltuieli publice, precum şi a nivelului de îndatorare a statului, ca factori determinanţi ai stabilităţii macro-fiscale.
Ajustările bugetar - fiscale vor fi mai rezistente la riscurile macroeconomice. Scopul acestor ajustări este de a reduce deficitul structural (din volumul veniturilor se exclud granturile), de la 4,5 % în PIB în anul 2011 la 2,39% în PIB în anul 2015. Ca bază pentru dezvoltare vor servi reformele ample în sistemul cheltuielilor publice, măsurile fiscale care vor promova un echilibru între cuantumul veniturilor și cheltuielilor corelat cu obiectivele macroeconomice, orientarea resurselor bugetare către investiții, acoperirea deficitului din economii. Ajustările fiscale presupun decizii dificile de reformare a întregului sistem de cheltuieli publice, reducere a numărului de salariați în sistemul public și reducere a cheltuielilor curente.
Evoluţia veniturilor, cheltuielilor şi deficitului bugetar pe anii 2009-2015, ca indicatori principali care caracterizează cadrul macro-fiscal al bugetului public național, se prezintă în graficul de mai jos.
Graficul 8. Evoluţia cadrului macro-fiscal în PIB pe anii 2009-2015
Resursele bugetare pe anii 2013-2015 se redistribuie între bugetele şi fondurile publice după
cum urmează: bugetul de stat, bugetele UAT, BASS şi FAOAM. E de menționat, că pe parcursul anilor 2013-2015 vor crește în ritmuri sporite veniturile și
cheltuielile BASS și FAOAM, inclusiv, veniturile BASS vor crește în mediu pe an cu 8,9% și cheltuielile BASS – cu 9,0%, iar veniturile și cheltuielile FAOAM cu – 8,1% și 9,0%, respectiv. Veniturile și cheltuielile bugetului de stat vor crește în mediu anual cu circa 6,9% și 7,1%, respectiv, iar veniturile și cheltuielile bugetelor UAT cu 5,3% și 4,6%, respectiv. Estimările cadrului bugetar pe termen mediu, pe componentele bugetului public național, se prezintă în tabelul 17.
38,9 38,336,7
38,1
37,2
36,1
35,2
45,3
40,839,1
39,438,4
37,7
36,5
-6,35
-2,48
-2,39
-1,32 -1,14 -1,68-1,25
-7,0
-6,0
-5,0
-4,0
-3,0
-2,0
-1,0
0,0
0,0
5,0
10,0
15,0
20,0
25,0
30,0
35,0
40,0
45,0
50,0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
executat scontat estimat
% P
IB
% P
IB
venturi cheltuieli deficit
41
Tabelul 17. Cadrul bugetar pe termen mediu pe anii 2012-2015 mil.lei
2012 scontat
2013 2014 2015
estimat devieri (+,-) estimat devieri (+,-) estimat devieri (+,-)
Total venituri 34346,1 36987,4 2641,3 39517,2 2529,8 42728,6 3211,4 Bugetul de stat 21033,1 22736,6 1703,5 23968,7 1232,1 25686,3 1717,6 inclusiv transferuri 0,6 278,9 278,3 395,7 116,8 552,1 156,4 Bugetele UAT 8323,5 8710,2 386,8 9151,0 440,8 9718,5 567,6 inclusiv transferuri 4071,2 4065,5 -5,7 4168,1 102,6 4281,5 113,4 Bugetul asigurărilor
sociale de stat 9906,9 10534,8 627,9 11573,0 1038,2 12774,9 1201,9
inclusiv transferuri 2668,9 2585,0 -83,9 2755,5 170,5 2995,1 239,6
dintre care pentru acoperirea deficitului 1025,1 856,4 -168,7 773,7 -82,7 729,5 -44,2
Fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală
3927,7 4078,2 150,5 4509,7 431,5 4951,5 441,8
inclusiv transferuri 2104,4 2143,1 38,7 2366,0 222,9 2573,9 207,9
Total cheltuieli 35539,1 38123,4 2864,3 41359,0 2955,7 44246,7 2887,5 Bugetul de stat 21939,1 23611,4 1952,5 25575,3 1683,9 26970,5 1395,1 inclusiv transferuri 8844,5 8793,5 -51,0 9289,6 496,1 9850,5 560,9 Bugetele UAT 8553,5 8791,4 238,0 9226,4 434,9 9792,6 566,2 inclusiv transferuri 0,6 278,9 278,3 395,7 116,8 552,1 156,4 Bugetul asigurărilor
sociale de stat 9906,9 10614,8 707,9 11633,0 1018,2 12834,9 1201,9
Fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală
3984,7 4178,2 193,5 4609,7 431,5 5051,5 441,8
Deficit(-) / Excedent (+) -1193,0 -1136,0,0 57,0 -1841,9 -705,9 -1518,0 323,9
Bugetul de stat -906,0 -874,8 31,2 -1606,6 -731,8 -1284,1 322,5 Bugetele UAT -230,0 -81,2 148,8 -75,3 5,9 -73,9 1,4 Bugetul asigurărilor
sociale de stat -80,0 -80,0 -60,0 20,0 -60,0 Fondurile de
asigurării obligatorii de asistenţă medicală
-57,0 -100,0 -43,0 -100,0 -100,0
Cadrul detaliat de resurse şi cheltuieli ale bugetului public naţional, precum şi componentele
acestuia pe anii 2009-2015, se prezintă în anexele 2-6 la prezentul document.
4.1. Veniturile bugetului public național
Proiecţia veniturilor bugetului public național pe termen mediu s-a realizat pe baza indicatorilor macroeconomici estimați pentru anii 2013-2015, precum şi a reglementărilor prevăzute în domeniul
42
fiscal și vamal pe această perioadă. Evoluţia veniturilor bugetului public naţional se prezintă în graficul 9.
Graficul 9. Evoluţia veniturilor bugetului public naţional pe anii 2009-2015
Structura bugetului public național pe componente și ponderea lor în PIB se prezintă în graficul 10.
Graficul 10. Structura bugetului public național pe componente pe anii 2009-2015
23517,7 27540,2 30139,7
34346,1
36987,4
39517,1
42728,7
38,9 38,3
36,738,1
37,2
36,1
35,2
33,0
34,0
35,0
36,0
37,0
38,0
39,0
40,0
0,0
5 000,0
10 000,0
15 000,0
20 000,0
25 000,0
30 000,0
35 000,0
40 000,0
45 000,0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
executat scontat estimat
%PI
B
mil.
lei
Venituri globale Ponderea veniturilor globale în PIB
22,9
23,8
22,6
23,3 22,621,5
20,7
4,4 4,1 4,0 4,7 4,7 4,54,5
9,3 8,38,0
8,08,0 8,0
8,1
2,4 2,1 2,0 2,0 1,9 2,02,0
0,0
5,0
10,0
15,0
20,0
25,0
0,0
10,0
20,0
30,040,0
50,0
60,0
70,0
80,0
90,0
100,0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
executat scontat estimat
% P
IB
%
BPN
ponderea veniturilor BS în totalul veniturilor BPN ponderea veniturilor bugetelor UAT în totalul veniturilor BPN
ponderea veniturilor BASS în totalul veniturilor BPN ponderea veniturilor FAOAM în totalul veniturilor BPN
ponderea veniturilor BS în PIB ponderea veniturilorbugetelor UAT în PIB
ponderea veniturilor BASS în PIB ponderea veniturilor FAOAM în PIB
43
Veniturile bugetare sînt estimate pentru anul 2013 în sumă de circa 37,0 mlrd. lei, reprezentând o pondere în PIB de 37,2 la sută, și descrește față de nivelul scontat al anului 2012 ca pondere în PIB cu 0,9 puncte procentuale.
Începând cu anul 2013, veniturile bugetare se vor înscrie pe un trend ascendent în valoare absolută, (37,0 mlrd. lei -2013, 39,5 mlrd. lei -2014 și 42,7 mlrd. lei - 2015) în timp ce raportat la PIB vor descrește ușor de la 37,2% - 2013 la 36,1% și 35,2 % în anii 2014 și 2015 respectiv. Această diminuare este determinată pe de o parte de reducerea pe termen mediu a ponderii în PIB a încasărilor de la mijloacele speciale ale instituțiilor publice de la 1,5% la 0,7%, ca rezultat al implementării reformelor în învățămînt și trecerea instituțiilor de învățămînt superior la autonomie financiară deplină și pe de altă parte de descreșterea ponderii granturilor pentru proiectele finanțate din surse externe în PIB, de la 1,5% - scontat 2012 la 0,3% - estimat 2015. Structura cadrului global de venituri se prezintă în graficul 11.
Graficul 11. Structura cadrului global de venituri pe anii 2009-2015
În cuantumul veniturilor bugetului public naţional, partea majoră o deţin veniturile fiscale,
astfel în anul 2013 acestea vor constitui circa 85,0%, faţă de 82,8% în anul 2012 scontat. Către anul 2015, ponderea veniturilor fiscale în suma totală a veniturilor bugetului public naţional se estimează cu o creştere în comparație cu 2013 cu 4,5 p.p., și vor constitui 89,5 la sută.
Prognoza veniturilor generale s-a realizat în baza reglementărilor estimate în domeniul fiscal, și anume:
Prognoza impozitul pe venit a persoanelor fizice pe termen mediu este determinată de creşterea moderată a cîştigului salarial mediu lunar brut şi de măsurile luate pe linia colectării impozitului. Totodată, încasările pe parcursul anilor 2013-2015 din impozitul pe venit a persoanelor fizice, ca pondere în PIB, vor constitui în mediu 2,2%.
Prognoza impozitului pe venitul persoanelor juridice este influenţată de revenirea activităţii economice. Veniturile încasate vor ajunge la circa 2,0% din PIB în perioada 2013-2015.
2009 executat
2010 executat
2011 executat
2012 scontat
2013 estimat
2014 estimat
2015 estimat
granturi 1288,0 2002,3 1705,1 2156,1 2630,2 1832,7 1381,4
fonduri si mijloace speciale 1858,9 1580,7 1675,6 1650,2 1211,1 1233,5 1243,1
venituri nefiscale 1195,7 1876,6 1628,9 2109,9 1703,4 1817,0 1878,0
venituri fiscale 19175,1 20080,6 25130,1 28429,9 31442,7 34634,0 38226,2
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
% în
tota
l
44
Pe termen mediu, reieşind din evoluţia consumului intern, importurilor şi a măsurilor luate la îmbunătăţirea colectării impozitelor, încasările din TVA în perioada 2013-2015 vor ajunge la un nivel de 12,4%-12,3% din PIB.
Pe orizontul de referinţă, ponderea accizelor în PIB va fi de circa 3,3% din PIB, ca urmare a revizuirii cotei accizelor şi măsurilor luate pe linia îmbunătăţirii administrării fiscale și vamale.
Ponderea contribuţiilor sociale şi medicale se situează, ca urmare a creşterii cîştigului salarial mediu brut şi măsurilor luate pe linia colectării, la circa 8,0% din PIB şi 1,9% din PIB respectiv.
Ponderea impozitelor directe în totalul veniturilor fiscale se va menține pe parcursul anilor 2013-2015 la nivel de circa 45,7 la sută. Ca pondere în PIB impozitele directe vor deține mediu pe an - 14,5%. Structura impozitelor directe se prezintă în graficul 12.
Graficul 12. Structura veniturilor directe pe anii 2009-2015
În structura impozitelor directe, estimate pe termen mediu, contribuţiilor de asigurări sociale
de stat şi primelor de asigurări obligatorii de asistenţă medicală, le revin în jur de 68,7-69,2 la sută, preponderent, fiind determinate de majorarea pe termen mediu a fondului de remunerarea a muncii. Raportate la PIB, aceste venituri vor constitui în anul 2013-9,9 %, această pondere menţinîndu-se și pentru următorii doi ani.
Impozitele pe venit se prognozează în anul 2013 cu o creştere, în comparaţie cu anul 2012 scontat, cu 10,9 % şi vor însuma -4,2 mlrd.lei. Către anul 2015 ponderea lor în totalul veniturilor directe va fi de 28,8% și vor atinge în sumă anuală 5,1 mlrd.lei. Majorarea dată va fi generată preponderent de creșterea economică estimată pe termen mediu, anularea treptată a tuturor facilităților fiscale, cu excepția unor anumite domenii cît și îmbunătățirea administrării fiscale. Ca pondere în PIB aceste venituri vor atinge în anii 2013-2015 nivelul mediu de 4,2%.
Impozitele pe proprietate rămîn a fi nesemnificative ca pondere atît în veniturile directe cît şi în PIB circa 2,1% și 0,3% respectiv. Totodată, continuarea implementării noului sistem de impozitare a bunurilor imobiliare va genera o creștere lentă a acestora pe parcursul anilor 2013 – 2015 față de anul 2012 cu 5,6%.
2009 executat
2010 executat
2011 executat
2012 scontat
2013 estimat
2014 estimat
2015 estimat
prima de asigurare de asistenta medicala 1376,6 1486,7 1636,1 1811,3 1923,1 2131,7 2365,6
contributii de asigurari sociale de stat 5595,2 5985,7 6562,6 7234,3 7946,2 8813,9 9776,3
impozitele pe proprietate 252,7 281,0 280,7 311,8 321,4 327,2 341,6
impozitul pe venitul din salariu 1464,9 1544,7 1769,1 2020,7 2187,7 2357,9 2617,2
impozitul pe venitul persoanelor juridice 442,9 483,9 571,4 1775,2 1995,3 2203,1 2437,8
ponderea in PIB a impozitelor directe 15,1 13,6 13,2 14,6 14,5 14,5 14,5
15,1
13,6
13,2
14,614,5
14,514,5
12,0
12,5
13,0
13,5
14,0
14,5
15,0
15,5
0,0
2000,0
4000,0
6000,0
8000,0
10000,0
12000,0
14000,0
16000,0
18000,0
20000,0
% P
IB
mil.
lei
45
Impozitele indirecte rămîn a fi sursa principală de venituri ale bugetului public naţional, și se mențin ca pondere în suma veniturilor fiscale pe termen mediu practic la același nivel, atingînd către anul 2015 – 54,1 % și circa 17,0% în PIB. Acest rezultat va fi atins prin ajustarea legislației naționale cu cea comunitară, prin transpunerea în legislația națională a directivelor, adoptate la nivel european, în domeniul TVA și accizelor. Structura veniturilor indirecte se prezintă în graficul 13.
Graficul 13. Structura veniturilor indirecte pe anii 2009-2015
Pentru anul 2013, principala sursă de venituri indirecte rămîne a fi TVA – 72,1 la sută, şi va
creşte în comparaţie cu anul 2012 scontat cu 12,4 la sută, ca pondere în PIB atingînd nivelul de 12,3% către anul 2015 față de 12,2% în anul 2012. Pe parcursul anilor 2013-2015 aceste venituri vor continua să crească în valori absolute şi vor însuma de la 12,3 mlrd. lei pîna la 14,9 mlrd. lei respectiv, ca pondere în PIB vor înregistra un nivel de 12,3%-12,4% şi în suma veniturilor indirecte vor înregistra pe termen mediu aproximativ 72,1 la sută.
O altă sursă a veniturilor indirecte o constituie accizele care se prognozează pentru anul 2013 în cuantum de 3,3 milrd.lei cu o creştere de 10,0 % faţă de anul 2012 scontat. Această sporire este determinată și de ajustarea la rata inflației și a cursului de schimb prognozate a cotelor accizelor stabilite în sume fixe,modificarea cotelor accizelor la produsele din tutun și la băuturile alcoolice tari. Pe parcursul anilor 2014-2015 veniturile din accize se estimează în sumă de 3,6 mlrd.lei şi 4,0 mlrd.lei, respectiv. Comparativ cu anul 2012 încasările din accize în anul 2015 se vor majora cu 34,4 la sută.
O altă componentă a veniturilor indirecte o constituie impozitele din comerţul exterior şi operaţiunile externe, care se caracterizează printr-o creștere, ca rezultat al racordării cuantumului taxelor vamale la cerințele Organizației Mondiale a Comerțului și Organizației Mondiale a Vămii și implementării recomandărilor UE. Pe parcursul anilor 2013-2015 aceste încasări vor crește de la 1,4 milrd.lei la 1,8 milrd.lei respectiv. Totodată ca pondere în PIB se vor menține practic la nivelul anului 2012 scontat - 1,5%, iar ca pondere în suma totală a veniturilor bugetare vor varia de la 3,8% la 4,2%.
Veniturile nefiscale vor înregistra în anul 2013 - 1,7 mlrd.lei şi și vor crește treptat atingînd către anul 2015 – 1,9 mlrd.lei. Această creștere va fi fondată în mare parte pe creșterea prognozate pe termen mediu a încasărilor din taxele locale. Ca pondere în suma totală, încasările date se vor menține la nivel de 4,4-4,6 la sută și ca pondere în PIB la nivel de 1,5-1,7 la sută.
2009 executat
2010 executat
2011 executat
2012 scontat
2013 estimat
2014 estimat
2015 estimat
taxa pe valoare adaugata 7595,6 9146,4 10464,2 10956,7 12314,8 13560,2 14875,3
accize 1539,6 2074,0 2666,7 3010,4 3310,2 3651,0 4044,5
impozite asupra comertului exterior si operatiuni externe 907,6 1080,3 1179,3 1309,5 1444,0 1589,0 1767,9
ponderea impozitelor indirecte in PIB 16,6 17,1 17,4 16,9 17,2 17,2 17,0
16,6
17,1
17,4
16,9
17,2 17,2
17,0
16,2
16,4
16,6
16,8
17,0
17,2
17,4
17,6
0,0
2 000,0
4 000,0
6 000,0
8 000,0
10 000,0
12 000,0
14 000,0
16 000,0
% P
IBmil.
lei
46
Veniturile fondurilor şi mijloacelor speciale pentru anii 2013-2015 sunt estimate în sumă de circa 1,2 mlrd.lei . În comparație cu scontat 2012, ca rezultat al acordării autonomiei financiare a instituțiilor de învățămînt superior, aceste venituri vor descrește cu 29,4 la sută . Ca pondere în suma totală, încasările date vor descrește lent de la 3,3% la 2,9%, la fel se va micșora și ponderea lor în PIB de la 1,2% în anul 2013 la 1,0% în anul 2015.
Pe parcursul anilor 2013-2015, Guvernul va beneficia de granturi din partea partenerilor de dezvoltare în sumă totală de circa 5,77 mlrd.lei (echivalentul a 472,3 mil.dol.SUA),dintre care granturi pentru susținerea bugetului - în sumă de 239,6 mil.dol.SUA şi granturi pentru proiecte finanțate din surse externe – 232,7 mil.dol.SUA. Granturile pentru suportul bugetar vor fi orientate pe termen mediu prioritar pentru reforma în sectorul energetic -43,8 mil.dol.SUA, reforma în domeniul justiției – 53,1 mi.dol.SUA, stimularea economiei în zonele rurale – 32,6 mil.dol.SUA, apă și canalizare – 20,2 mil.dol.SUA, educația vocațională – 23,5 mil.dol.SUA, liberalizarea sistemului de vize -23,5 mil.dol.SUA etc.
Granturile pentru proiectele finanțate din surse externe vor fi orientate pentru sectorul energetic -12,8 mil.dol.SUA, agricultură – 98,7 mil.dol.SUA, reabilitarea drumurilor -81,2 mil.dol.SUA, programul de profilaxie și control al infecției HIV/SIDA, alte măsuri în domeniul sănătății -10,1 mil.dol.SUA etc.
În afară de aceasta pe parcursul anilor 2013-2015, instituțiile publice pentru implementarea diferitor programe ar putea beneficia din partea investitorilor autohtoni și partenerilor de dezvoltare de aproximativ 77,9 mil. lei.
4.2. Cheltuielile bugetului public naţional În anii 2009-2012, volumul total al cheltuielilor publice în valoare nominală a crescut anual cu
cote cuprinse între 4,6 şi 10,6%, în timp ce evoluţia acestora exprimată ca pondere în PIB a marcat o diminuare de la 45,3% în anul 2009 pînă la 38,1% în anul 2012. Pe perioada de prognoză, deşi ritmul de creştere relativă anuală a cheltuielilor publice va constitui în medie 7,6%, acestea vor continua tendinţa de diminuare a ponderii lor în PIB pînă la 36,4% către anul 2015, în special ca rezultat al politicilor de asigurare a stabilităţii şi durabilităţii macrofiscale.
Ritmurile mai lente de creştere a cheltuielilor publice, de asemenea vor oferi posibilităţi de îmbunătăţire a poziţiei fiscale a bugetului public.
Evoluţia cheltuielilor publice pe anii 2009-2015, în termeni nominali şi ca pondere în PIB, este reflectată în graficul 14.
47
În aspectul componentelor bugetului public naţional, cea mai mare reducere a cheltuielilor ca
pondere în PIB se atesta la bugetul de stat1 – de la 28,5 la 22,2% ca rezultat al politicii de consolidare a reformelor menite să menţină sub control cheltuielile şi, respectiv, poziţia fiscală a bugetului, celelalte bugete î-si vor diminua ponderea sa în PIB mai lent – cu circa 1-3 p.p.
În structura cheltuielilor bugetului public naţional pe componente, pentru anii 2013-2015 nu se atestă modificări esenţiale, partea majoră constituind programele finanţate de la bugetul de stat – circa 39% din totalul cheltuielilor publice. Evoluţia structurii cheltuielilor publice pe componente bugetare se prezintă în graficul 15.
1 Cheltuielile bugetului de stat includ şi transferurile către alte bugete
05101520253035404550
05000
100001500020000250003000035000400004500050000
2009 executat
2010 executat
2011 executat
2012 aprobat
2013 estimat
2014 estimat
2015 estimat
% în PIBmil. lei
Graficul 14. Evoluţia cheltuielilor bugetului public naţonalîn anii 2009-2015
Cheltuielile BPN Ponderea în PIB (%)
37,2 33,3 34,7 37,6 38,9 39,4 38,7
27,8 29,4 28,7 27,7 27,8 28,1 29,011,2 11,5 11,3 11,2 11,0 11,1 11,423,8 25,7 25,3 23,5 22,3 21,4 20,9
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%
100%
2009 executat
2010 executat
2011 executat
2012 aprobat
2013 estimat
2014 estimat
2015 estimat
Graficul 15. Cheltuielile bugetului public național pe componente în anii 2009-2015
BUAT FAOAM BASS Bugetul de stat
48
4.3. Soldul bugetar (deficitul) şi sursele de finanţare Pe termen mediu, obiectivul specific al politicii bugetare este reprezentat de ajustarea în
continuare a deficitului bugetar, țintele fiind planificate în cuantum de 1,14% din PIB în 2013, 1,68% - 2014 și 1,25% - 2015.
Volumul deficitului bugetar estimat în anii 2013-2015, integrează în sine deficitul bugetului de stat (circa 0,9 mlrd.lei -2013, 1,6 mlrd.lei - 2014, și 1,3 mlrd.lei-2015), deficitul bugetelor unitaţilor administrativ teritoriale (circa 0,1 mlrd.lei pentru fiecare an estimativ), deficitul fondurilor obligatorii de asistenţă medicale (circa 0,1 mlrd.lei pentru fiecare an estimativ), și deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat (circa 0,1 mlrd.lei pentru fiecare an estimativ). Balanța bugetului public naţional, pe componente, pe anii 2009-2015 se prezintă în tabelul 18
Tabelul 18. Balanţa bugetară pe componentele bugetului public naţional pe anii 2013-2015 mil. lei
Executat Scontat Estimat 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Balanţa generală (deficit-; excedent +) -3836,6 -1786,2 -1961,3 -1193,0 -1136,0 -1841,9 -1518,0
Bugetul de stat -3370,0 -1630,1 -1365,2 -906,0 -874,8 -1606,6 -1284,1
Bugetele UAT
-244,8
5,2
-488,6
-230,0
-81,2
-75,3
-73,9 Bugetul asigurărilor sociale de stat
-25,5
-213,3
-124,6
-80,0
-60,0
-60,0 Fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
-192,5
56,7
20,9
-57,0
-100,0
-100,0
-100,0
Ponderea în PIB (%)
-6,35
-2,48
-2,39
-1,32
-1,14
-1,68
-1,25
Nivelul deficitului bugetar este puternic influenţat de poziţia economiei în raport cu ciclul economic. În acest context este importantă determinarea deficitului structural, care implică ajustarea ciclică a veniturilor bugetare, eliminându-se componenta generată de excesul/deficitul de cerere. Rezultatul ajustării oferă o măsură a sustenabilităţii nivelului total al cheltuielilor publice.
Graficul 16. Deficitul bugetar cash, primar și structural pe anii 2009-2015,
-6,35
-2,48 -2,39
-1,32 -1,14 -1,68-1,25
-4,97
-1,72 -1,58-0,55 -0,43 -1,01 -0,66
-8,48
-5,27-4,46
-3,72-3,78
-3,35
-2,39
-9,0-8,0-7,0-6,0-5,0-4,0-3,0-2,0-1,00,0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
executat scontat estimat
% P
IB
Deficitul cash Deficitul primar Deficitul structural
49
În perioada 2009-2012 deficitul bugetar structural a scăzut de la 8,48% din PIB la 3,72% din
PIB, ritmul de ajustare fiind unul foarte rapid, avînd în vedere adoptarea unor măsuri drastice pentru asigurarea sustenabilităţii politicii bugetar -fiscale. Ajustarea s-a realizat preponderent la partea de cheltuieli prin reducerea numărului de angajaţi în sectorul bugetar, măsuri în domeniul salarizarii personalului,restructurarea sistemul public de învăţămînt, eficientizarea altor cheltuieli ale instituţiilor bugetare. În cazul veniturilor, eforturile de consolidare s-au efectuat prin ajustarea politicilor în domeniul TVA și accizelor. Se estimează că deficitele structurale vor constitui 3,78% din PIB în anul 2013, 3,35% din PIB - în anul 2014 şi 2,39% din PIB - în anul 2015.
În perioada 2013-2015 finanţarea deficitului bugetar se va realiza în proporție echilibrată atît din surse interne cît şi din surse externe, cu încadrarea în obiectivele incluse în strategia privind administrarea datoriei publice pe termen mediu, mijloacelor din vînzarea și privatizarea patrimoniului publice, precum și soldurilor mijloacelor bănești la conturile bugetare.
Prognoza surselor de finanţare ale bugetului public naţional pe anii 2009-2015 se prezintă în graficul 17.
Graficul 17. Evoluţia surselor de finanţare ale BPN pe anii 2009-2015
Prognoza surselor de finanţare a deficitului bugetar pentru anii 2013-2015 are următoarele
asumări: - finanţarea internă netă (emisiunea şi răscumpărarea VMS) pe piața primară în anii 2013-2015
va fi pozitivă (2013-386,9 mil. lei, 2014-261,9 mil.lei, 2015-293,9 mil. lei) precum și utilizărea/majorarea soldurilor la conturile proiectelor finanţate din surse externe care se află în băncile comerciale (anul 2013-186,6 mil. lei, pentru anul 2014-194,1 mil.lei și pentru 2015-182,5 mil. lei).
- răscumpărarea VMS convertite din portofoliul BNM în anul 2013- 200 mil. lei, 2014-2015 cite 300 mil. lei pe an fiecare an.
- finanţarea externă netă va fi pozitivă ca urmare a faptului că intrările din împrumuturi vor depăși rambursările împrumuturilor de la 855,4 mil. lei pînă la 1021,0 mil. lei;
1 967,9 2 060,1
588,7
451,3
855,4
1 357,8
1 021,0
1 580,7
194,522,0
184,2-50,9
156,0 176,4
241,3 334,5
348,1
480,4331,2 315,3
303,9
-119,0
-818,7
1 137,2
77,1 -0,3
12,8 16,7
-1 000,0
-750,0
-500,0
-250,0
0,0
250,0
500,0
750,0
1 000,0
1 250,0
1 500,0
1 750,0
2 000,0
2 250,0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
executat scontat estimat
mil.
lei
Finanţarea externă netă Finanţarea internă netă Mijloacele din vînzarea şi privatizarea patrimoniului publicModificarea soldurilor la conturi
50
- obţinerea anuală a mijloacelor de la vînzarea şi privatizarea patrimoniului public în sumă de la 331,2 mil. lei pînă la 303,9 mil.le.;
4.4. Indicatorii macrofiscali ai bugetului de stat Veniturile bugetului de stat, inclusiv transferurile, în anul 2013 vor constitui – 61,7 la sută din
veniturile bugetului public, cu o uşoară reducere pentru următorii doi ani estimați –59,7 la sută și 58,8 la sută. În raport cu PIB, veniturile bugetului de stat estimate pentru anul 2013 se caracterizează printr-o ușoară descreștere (0,4 puncte procentuale) față de scontat 2012, pentru următorii doi ani estimativi variind între 21,9% şi 21,2%. În valori absolute, veniturile proprii ale bugetului de stat pe anul 2013 se prognozează în volum de 22,5 mlrd.lei, cu 7,1 la sută mai mult decît scontat 2012. În următorii doi ani veniturile proprii ale bugetului de stat vor continua să crească şi vor însuma 23,6 mlrd. lei şi 25,1 mlrd.lei respectiv. Sursă principală de venituri pe termen mediu rămîn a fi veniturile fiscale, care vor deţine în totalul veniturilor bugetului de stat de la 78,4 la sută în anul 2013 pînă la 84,1 la sută în anul 2015. Totodată, în această perioadă, va descreşte lent ponderea veniturilor nefiscale, mijloacelor şi fondurilor speciale în totalul veniturilor bugetului de stat de la 8,8 la sută în anii 2013 -2014 pînă la 8,3 la sută în anul 2015. Pe parcursul anilor 2013-2015, bugetul de stat va continua să fie susținut de partenerii de dezvoltare, cu toate acestea, ponderea granturilor în suma totală a veniturilor va descreşte lent de la 11,5 la sută în anul 2013 pînă la 5,4 la sută, în anul 2015 respectiv reieșind din finalizarea unor proiecte pe parcursul acestei perioade.
Cheltuielile bugetului de stat în anii 2013-2015 vor înregistra o creştere relativă de 6,5%, 8,3%
şi 5,5% anual. Tendința respectivă este determinată de evoluția componentelor bugetului de stat. Componenta de bază în anii de prognoză se estimează cu o creştere, respectiv de 6,3, 8,8 şi 8,3 la sută. Cheltuielile componentei de bază menţin cota majoră în totalul cheltuielilor bugetului de stat, care va constitui în anii următori 85-88% din volumul bugetului de stat. Mijloacele speciale în anul 2013 sunt în diminuare esențială - circa 38% faţă de volumul aprobat pe anul 2012, în legătură cu trecerea instituțiilor de învățămînt superior la autogestiune financiară, în anul 2014 se menține o diminuare ușoară a acestora - de circa 6 %, iar către anul 2015 se atestă o creștere nesemnificativă – de 0,5% comparativ cu anul 2014. Comparativ cu anul 2012, cheltuielile fondurilor speciale vor avea creștere în anul 2013 - 33,4%, anul 2014 – 16,5% și anul 2015 - 22,0%. Respectiv, proiectele finanţate din surse externe în anii 2013-2015 se vor majora cu 33,1%, 48,5% și 24,8% corespunzător. Volumul cheltuielilor acestora va constitui 2,3-2,7 mlrd.lei. Această modificare în evoluție este determinată de perioada de implementare a portofoliului actual de proiecte, precum şi disponibilitatea informaţiei privind lansarea noilor proiecte finanţate din surse externe. Evoluţia indicatorilor bugetului de stat se prezintă în graficul 18.
2013 2014 2015
Total 23611,5 25575,4 26970,4inclusiv transferuri între componente 1,1 0,2 1,2
Componenta de bază 20053,9 21823,6 23638,3Mijloace speciale 729,7 686,7 690,2Fonduri speciale 375,0 327,4 343,0Proiecte finantate din surse externe 2454,0 2737,9 2300,1
Prognoze
51
Graficul 18. Evoluţia bugetului de stat pe anii 2009-2015
Bugetul de stat pe termen mediu se va solda cu deficit, preponderent, din contul deficitului
proiectelor finanţate din surse externe. Pentru anul 2013 deficitul bugetului de stat v-a înregistra 0,88% din PIB, iar deficitul proiectelor finanţate din surse externe va constitui 0,94% în PIB, ceea ce impune ca componenta de bază a bugetului de stat să se soldeze la finele anului cu un excedent de 0,15% în PIB mil.lei. Pentru următorii doi ani deficitul bugetului de stat generat preponderent de proiectele finanţate din surse externe se estimează la nivel de 1,47% şi 1,06% respectiv. Evoluția deficitului /excedentului bugetului de stat pe anii 2009-2015 se prezintă în tabelul ce urmează.
Tabelul 19 . Evoluția deficitului/excedentului (+,-) bugetului de stat, pe componente,
pe anii 2009-2015 mil. lei
Executat Scontat Estimat
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Bugetul de stat, total -3370,0 -1630,1 -1365,2 -906,0 -874,8 -1606,6 -1284,1
ponderea în PIB (%) -5,58 -2,27 -1,66 -1,01 -0,88 -1,47 -1,06
inclusiv: componenta de bază -3378,4 -1330,3 -815,2 -455,5 150,7 228,1 600,9
ponderea în PIB (%) -5,59 -1,85 -0,99 -0,51 0,15 0,21 0,49
proiectele finanțate din surse externe
-145,3 -348,3 -664,2 -456,3 -935,4 -1841,4 -1880,7
ponderea în PIB (%) -0,24 -0,48 -0,81 -0,51 -0,94 -1,68 -1,55
mijloace speciale 55,2 -3,5 15,7 -22,0 -41,0 ponderea în PIB (%) 0,09 0,00 0,02 -0,02 -0,04
fondurile speciale 98,5 63,8 98,5 27,8 -49,1 6,7 -4,3
ponderea în PIB (%) 0,16 0,09 0,12 0,03 -0,05 0,01 -0,00
22,923,9 22,7 23,3 22,9 21,9 21,2
28,526,1
24,3 24,3 24,023,3 22,2
-5,6-2,3 -1,7
-1,0 -0,9 -1,5 -1,1
-9,0-6,0-3,00,03,06,09,012,015,018,021,024,027,030,033,0
-5 000,0
0,0
5 000,0
10 000,0
15 000,0
20 000,0
25 000,0
30 000,0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
executat scontat estimat
% P
IB
mil.
lei
venituri cheltuieli deficitponderea veniturilor în PIB ponderea cheltuielilor în PIB ponderea deficitului în PIB
52
4.5. Indicatorii macrofiscali ai bugetelor UAT Veniturile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale (inclusiv transferurile de la bugetul de
stat) pentru anul 2013 se estimează, se estimează în sumă de 8,7 mlrd. lei, cu 4,8 la sută mai mult decît scontat 2012. Pe termen mediu aceste venituri vor continua să crească şi vor însuma în anul 2014-9,2 mlrd. lei şi anul 2015-9,7 mlrd. lei.
Fără transferurile din bugetul de stat, veniturile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale se prognozează pentru anul 2013 în sumă de 4,6 mlrd.lei, cu 9,6 % sau cu 405,4 mil.lei mai mult decît scontat 2012 și vor continua să crească pe termen mediu, însumînd către anul 2015 - 5,4 mlrd.lei. Ponderea veniturilor proprii ale bugetelor UAT în PIB va descrește de la 4,7 % în 2012 scontat la 4,5% în anul 2015. Partea preponderentă a veniturilor bugetelor UAT pe termen mediu o vor constitui impozitele pe venitul persoanele juridice și fizice care vor însuma în anul 2015 – 4,1 mlrd.lei față de 3,1 mlrd.lei scontate pentru anul 2012. Veniturile nefiscale ale bugetelor UAT pe termen mediu vor constitui circa 0,7 mlrd.lei pentru fiecare an estimat. În cuantumul veniturilor nefiscale pe termen mediu 51-52 la sută o dețin încasările taxelor locale, care se aprobă individual de fiecare autoritate publică locală, inclusiv și cota de impunere, în conformitate cu deciziile aprobate de consiliile locale.
Cheltuielile bugetelor unităţilor administrativ teritoriale în anii 2013-2015 se estimează cu o
creştere anuală care variază între 2,8 şi 6,1% şi vor constitui în anul 2013 - 8,8 mlrd. lei şi cîte 9,2 şi 9,8 mlrd. lei în următorii doi ani. Totodată e de menționat, că estimările cheltuielilor incluse în cadrul bugetar pe termen mediu pentru anii 2013-2015 atesta o descreștere față de estimările cheltuielilor pentru anii 2012-2014 din cadrul bugetar pe termen mediu, dat fiind faptul că, conform proiectului de lege cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului, aprobat de Guvern și prezentat spre examinare Parlamentului, se prevede că începînd cu anul 2013, poliția municipală să fie finanțată de la bugetul de stat.
Începînd cu 1 ianuarie 2013, pentru instituțiile de învățămînt primar și secundar general, se prevede implementarea, la nivel național a metodei de finanțare pe bază de formulă per elev. În componența fondului de susține financiară a unităților administrativ-teritoriale respective sînt prevăzute transferuri categoriale și transferuri categoriale complementare. În același timp au fost transferate competențele ce țin de întreținerea școlilor primare, școlilor primare-grădinițe, gimnaziilor și liceelor către bugetele raionale, bugetele municipale Bălți și Chișinău și bugetul central al UTA Găgăuzia. Respectiv, de la bugetele satelor (comunelor), orașelor (municipiilor, cu excepția municipiilor Bălți și Chișinău) se vor finanța doar cheltuielile de întreținere a instituțiilor de învățămînt preșcolar și complementar (extrașcolar) de nivelul întîi.
Cheltuielile totale ale bugetelor UAT în anii 2010-2012, au fost acoperite cu venituri proprii în cuantum mediu de circa 42%, iar pe parcursul anilor 2013-2015 acest indicator va creşte pînă la nivel de 55 la sută.
În anii 2013-2015, ponderea cheltuielilor bugetelor UAT în totalul cheltuielilor bugetului public naţional va constitui circa 22,9%, păstrînd practic proporţiile curente.
Soldul bugetelor UAT. Bugetele unităţilor administrativ-teritoriale pe anii 2013-2015 se
estimează cu un deficit în sumă de 81,2 mil.lei în anul 2013 şi cîte 75,3 mil.lei și respectiv 73,9 mil.lei în următorii doi ani, care se acoperă din contul mijloacelor din vînzarea şi privatizarea patrimoniului public. Evoluţia indicatorilor bugetelor UAT pe anii 2009-2015 se prezintă în graficul 19.
53
Graficul 19. Evoluţia bugetelor UAT pe anii 2009-2015.
Evoluțiile economice, sociale și politice din ultimii ani au pus în evidență necesitatea unei
reforme profunde și reale în domeniul administrației publice, în special al celei locale, necesitatea înlocuirii structurilor ierarhizate cu structuri descentralizate, creșterea semnificativă a autonomiei locale.
Astfel, întru îmbunătățirea sistemului finanțelor publice locale Guvernul şi-a asumat realizarea unei reforme ample în domeniul descentralizării. A fost elaborată și aprobată Strategia națională de descentralizare pentru anii 2012-2015, principalul document de politici în domeniul administraţiei publice locale, care determină mecanismele naţionale în domeniul descentralizării şi asigurării unei autonomii locale autentice pentru autorităţile administraţiei publice locale.
Obiectivul principal în domeniul descentralizării financiare constă în perfecționarea actualului sistem de finanțe publice locale, astfel încît să se asigure autonomia financiară a autorităților publice locale, cu menținerea disciplinei financiare, maximizarea eficienței și asigurarea echității în alocarea resurselor. Activitățile stabilite în Planul de acțiuni privind implementarea Strategiei Naționale de Descentralizare sînt următoarele:
consolidarea bazei de venituri locale proprii ale autorităților publice locale și a autonomiei de decizie asupra lor;
reformarea sistemului de transferuri și impozite partajate, prin stabilirea acestora pe baze obiective și previzibile, cu separarea bugetelor APL de nivelul întîi și nivelul al doilea;
consolidarea autonomiei și a managementului financiar la nivelul APL, cu garantarea disciplinei financiare, creșterea transparenței și participării publice.
Întru realizarea activităților stabilite, urmează a fi întreprinse următoarele acțiuni: identificarea și introducerea unor noi surse de venit local prin impozite și taxe fixate în
legislația națională; identificarea posibilităților de a acorda autorităților administrației publice locale de nivelul întîi
și de nivelul al doilea libertatea de a introduce impozite și taxe locale noi sau cote suplimentare la cele existente;
stabilirea raporturilor directe dintre bugetul de stat și bugetele unităților administrativ-teritoriale de nivelul întîi, precum și dintre bugetul de stat și bugetele locale de nivelul al doilea;
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Executat scontat estimat
Venituri (inclusiv transferurile ) 6286,1 7614,3 7660,9 8323,5 8710,2 9151,0 9718,5Cheltuieli 6530,9 7609,1 8149,5 8553,5 8791,4 9226,3 9792,4Deficit/excedent -244,8 5,2 -488,6 -230,0 -81,2 -75,3 -73,9
-2000,0
0,0
2000,0
4000,0
6000,0
8000,0
10000,0
12000,0
mil.
lei
54
stabilirea normativelor unice și constante de defalcări de la veniturile generale de stat pe nivele de bugete;
crearea unui mecanism transparent și echitabil de echilibrare a posibilităților financiare a bugetelor unităților administrativ-teritoriale;
alocarea de la bugetul de stat la bugetele unităților administrativ-teritoriale a transferurilor cu destinație specială pentru competențele delegate;
introducerea bugetelor de performanță și a bugetării multianuale, cu creșterea transparenței și participării publice.
4.6. Indicatorii macrofiscali ai BASS Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat (inclusiv transferurile de la bugetul de stat) pe
anul 2013 se prognozează în volum de 10,5 mlrd.lei cu o creştere de 6,1 la sută faţă de veniturile scontate pe anul 2012, și vor continua să crească şi în următorii ani estimativi, astfel în anul 2015 atingînd suma de 12,8 mlrd.lei. Ca pondere PIB, veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat vor descrește lent pe parcursul anilor 2013-2015 de la 10,6 % pînă la 10,5% respectiv. Sursa principală a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat pe termen mediu, rămîn a fi în continuare veniturile din contribuţiile de asigurări sociale de stat, care vor varia între 75,4 la sută şi 76,5 la sută în totalul veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat. În sumă absolută contribuţiile de asigurări sociale de stat vor crește de la 7,9 mlrd. lei în anul 2013 la 9,8 mlrd.lei - în anul 2015. Alocaţiile de la bugetul de stat pentru asigurarea şi asistenţa socială (transferurile) pe termen mediu vor varia în totalul veniturilor BASS de la 24,5 la sută în anul 2013 pînă la 23,4 la sută în anul 2015.
Pentru acoperirea insuficienţei de venituri proprii (acoperirea deficitului) şi menținerea echilibrului bugetar, bugetului asigurărilor sociale de stat, pe parcursul anilor 2013-2015 îi vor fi transferate mijloace de la bugetul de stat în sumă de 2,4 mlrd.lei, inclusiv 2013-856,4 mil.lei, 2014-773,7 mil.lei şi 2015-729,5 mil.lei. În comparaţie cu anul 2012 scontat, transferurile pentru echilibrul bugetului asigurărilor sociale de stat vor descreşte anual în mediu cu 23,3 la sută.
Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat au înregistrat o evoluţie ascendentă în ultimii ani şi această tendinţă se menţine şi pe perioada de prognoză, fiind determină, în esenţă, de creşterea anuală a fondului de remunerare a muncii. Astfel, cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat în comparație cu aprobat 2012 vor creşte în anii 2013-2015 în mediu cu 8,2% în anul 2013, cu 18,4% în anul 2014 și cu 30,7% în anul 2015, și vor atinge volumul de 12,8 mlrd lei.
În structura bugetului public naţional, cheltuielile BASS vor deţine o cotă relativ stabilă în anii 2013-2015, de 28-29%, fiind comparabile cu evoluţiile recente.
Domeniile principale de reformă în cadrul acestui buget este politica echilibrată vizînd sistemul de asigurare socială cu scopul de a reduce dezechilibrul între contribuţii şi plăţi, optimizarea mecanismului de plată a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă, preluarea cheltuielilor pentru plata indemnizațiilor unice la nașterea copilului, persoanelor asigurate de la bugetul asigurărilor sociale de stat la bugetul de stat, abolirea sistemului de compensații nominative bazat pe categorii, îmbunătățirea re-direcționării sistemului de asistență socială către persoanele cu venituri mici.
Pe lîngă acestea, se planifică următoarele: majorarea nivelului venitului minim garantat de stat de la 640 lei (anul 2012) pînă la 760
lei (anul 2015), extinderea ratei de includere în sistemul de ajutor pentru perioada rece, majorarea indemnizațiilor unice la nașterea copilului, persoanelor asigurate și
neasigurate cu 300 lei în anul 2013, cu 300 lei în anul 2014 și cu 600 lei în anul 2015, majorarea indemnizațiilor pentru creșterea/îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 1,5,
persoanelor neasigurate, cu 200 lei în anul 2014 și cu 200 lei în anul 2015,
55
majorarea cuantumului minim al indemnizațiilor pentru creșterea/îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani, persoanelor asigurate, cu 200 lei în anul 2014 și cu 200 lei în anul 2015,
majorarea cu 100 lei în anul 2013 a alocațiilor pentru îngrijirea invalizilor, majorarea cu 100 lei în anul 2013 a alocațiilor lunare de stat și stabilirea acestora unor
categorii noi de beneficiari, majorarea cuantumului ajutorului de deces cu 200 lei în anul 2013 și cu 100 lei în anul
2014 și 2015, persoanelor neasigurate, majorarea cuantumului ajutorului de deces cu 100 lei anual începînd cu anul 2013,
persoanelor asigurate, majorarea cu 50 lei în anul 2014 a alocațiilor sociale de stat unor categorii de populație.
Soldul bugetului asigurărilor sociale de stat. În scopul de finanțării programelor proprii, bugetul asigurărilor sociale de stat a fost estimat pentru anul 2013 cu un deficit în sumă de 80,0 mil.lei și pentru următorii doi ani - cu 60,0 lei pentru fiecare an de prognoză. Drept surse de finanțare vor servi soldurile mijloacelor bănești la conturile acestui buget. Evoluţia indicatorilor BASS pe anii 2009-2015 se prezintă în graficul 20
Graficul 20. Evoluţia bugetului asigurărilor sociale de stat pe anii 2009-2015
4.7. Indicatorii macrofiscali ai FAOAM Veniturile Fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală se prognozează pentru anul
2013 în sumă de 4,1 mlrd.lei cu o majorare faţă de anul 2012 scontat cu 5,1 la sută. Pe parcursul următorilor doi ani, veniturile date vor continua să crească lent și vor însuma în anul 2015 – 5,0 mlrd. lei sau o majorare medie anuală de 9,3 la sută.
Veniturile din primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pe parcursul anilor 2013-2015 vor constitui peste 47 la sută din totalul veniturilor fondurile asigurării obligatorie de asistenţă medicală şi vor constitui în anul 2013 - 1,9 mlrd.lei, anul 2014 – 2,1 mlrd.lei, atingînd către anul 2015 - 2,4 mlrd.lei.
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
executat scontat estimat
Venituri (inclusiv transferurile) 7581,7 8416,0 9088,9 9906,9 10534,8 11573,0 12774,9Cheltuieli 7607,2 8629,3 9213,5 9906,9 10614,8 11633,0 12834,9Deficit/excedent -25,5 -213,3 -124,6 0,0 -80,0 -60,0 -60,0
-2000,0
0,0
2000,0
4000,0
6000,0
8000,0
10000,0
12000,0
14000,0
mil.
lei
56
Cuantumul primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală a fost stabilit în volum de 7% (3,5%-achitate de angajat şi 3,5%-achitate de angajator) pentru anul 2013 și se va menține pentru anii 2014 și 2015.
Prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în formă de sumă fixă pentru anul 2013 va constitui suma de 3318,0 lei, în 2014 - 3654,0 lei, în 2015 – 4032,0 lei, şi a fost calculată în conformitate cu prevederile articolul 17 alineatul (4) din Legea nr. 1585-XIII din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, prin aplicarea primei de asigurare în formă procentuală la salariul nominal, prognozat pe anul respectiv 2013 - 3950,0 lei, 2014-4350,0 lei, 2015 - 4800 lei.
Transferurile de la bugetul de stat către fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală participă la formarea veniturilor bugetului dat în măsură de circa 52 la sută şi se estimează în anii 2013-2015 în volum de 2,1 mlrd.lei, 2,4 mlrd. lei, și 2,6 mlrd.lei, respectiv.
Cheltuielile fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, fiind dependente de baza de venituri proprii – primele de asigurare şi de volumul de cheltuieli pe componenta de bază a bugetului de stat, vor creşte în perioada anilor 2013-2015 cumulativ cu 1069,2 mil.lei. Ritmurile de creştere relativă a cheltuielilor în anul 2013 va constitui 5,0 la sută şi va atinge către 2015 – 27,5 la sută.
Ţinînd cont de faptul că în perioada anilor 2005-2012 sectorul Ocrotirea sănătăţii şi în special serviciile prin asigurări medicale a beneficiat de o creştere semnificativă, comparativ cu alte sectoare, un domeniu de reformă în programele de sănătate este calitatea serviciilor. Crearea, începînd cu anul 2010, a fondului de dezvoltare şi modernizare a prestatorilor de servicii medicale, de rînd cu alte măsuri de îmbunătăţire a accesului la servicii vor servi pentru atingerea obiectivelor trasate. Fondul de dezvoltare şi modernizare va atrage 3,2% din veniturile totale ale fondurilor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, iar în valoare nominală pe termen mediu va însuma respectiv 131,6 mil.lei în anul 2013, 140,2 mil.lei în anul 2014 şi 149,0 mil.lei în anul 2015.
Soldul Fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală. În perioada 2013-2015,
fondurile asigurării obligatorie de asistență medicală au fost estimate cu un deficit în sumă de 100,0 mil.lei pentru fiecare an de prognoză. Această propunere rezultă din faptul că pe parcursul anilor precedenți au fost acumulate sume considerabile la conturile acestor fonduri, care vor fi utilizate, în această perioadă, la dotarea și reutilarea instituțiilor medicale. Evoluţia indicatorilor macrofiscali ai FAOAM pe anii 2010-2015 se prezintă în graficul 21.
Graficul 21. Evoluţia FAOAM pe anii 2009-2015
2010 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Executat scontat Estimat
Venituri (inclusiv transferurile) 2878,9 3424,5 3636,6 3927,7 4078,2 4509,7 4951,5
Cheltuieli 3071,4 3367,8 3615,7 3984,7 4178,2 4609,7 5051,5Deficit/excedent -192,5 56,7 20,9 -57,0 -100,0 -100,0 -100,0
-10000
100020003000400050006000
mil.
lei
57
4.8. Analiza şi gestiunea riscurilor bugetar-fiscale Asumările cadrului bugetar pe termen mediu au fost elaborate în contextul existenţei mai
multor factori de incertitudine pe plan intern şi extern, care ulterior se pot răsfrînge asupra evoluţiei economiei naţionale.
Politica bugetar-fiscală prevede măsuri de austeritate care necesită a fi implementate consecvent, în caz de abatere aceasta ar pereclita estimările și angajamentele asumate.
Totodată, în prezentul scenariu al evoluţiei cadrului de resurse şi cheltuielilor pe termen mediu principalii factori de risc care ar putea influenţa negativ cadrul global de resurse, sunt:
riscurile macroeconomice pe plan intern și pe plan extern.
Pe plan intern: încetinirea ritmului de creştere economică ceea ce poate pune presiune pe ţinta veniturilor
bugetare şi implementării reformelor structurale; condiţiile climaterice nefavorabile (secetă, ploi torenţiale, grindină etc.), care influenţează
direct oferta de produse agroalimentare, reducînd astfel autoconsumul şi contribuind la creşterea importurilor de produse agroalimentare pentru acoperirea cererii de aceste produse pe piaţa internă.
Pe plan extern: continuarea crizei datoriilor suverane ale unor ţări din zona EURO, ceea ce ar putea genera
costuri mai ridicate şi un acces mai deficil la finanţarea externă; recesiunea din zona EURO ar putea influenţa semnificativ la ritmurile de creştere a volumului
investiţiilor şi remitenţelor şi exporturilor din aceste ţări, şi ca consecinţă a creşterii economice; evoluția devierii cursului de schimb lei/euro sub nivelul mediu prognozat pe anul 2013, ceea ce
poate exercita o presiune sporită asupra veniturilor bugetare prin reducerea preţurilor la mărfurile de import;
creşterea preţurilor mondiale la petrol, la gazele naturale, la resursele energetice importate şi produsele alimentare pot genera, în pofida politicilor monetare şi fiscale prudente, accelerarea ritmurilor inflaţiei faţă de scenariul de bază;
riscurile fiscale rezultă direct din riscurile macroeconomice, iar performanţa încasării veniturilor în bugetul public naţional este condiţionată în mare parte de eficienţa măsurilor de colectare a veniturilor şi combatere a practicelor de evaziune fiscal (nerespectarea legii în materie de impunere cu TVA, gestionarea mai eficientă a arieratelor fiscale faţă de buget, controlul contribuabililor mari).
alocarea substanţială de fonduri din partea partenerilor de dezvoltare trebuie valorificată optim, reprezentînd un element central al sustenabilităţii bugetare prin prisma strategiei investiţionale şi a caracterului nerambursabil al unei părţi din aceste fonduri.
admiterea arieratelor bugetare, reprezintă un risc pe termen mediu. afectarea stabilității situaţiei politice pe plan intern, care poate duce spre sporirea incertitudinii
investitorilor interni cît și externi
În scopul diminuării riscurilor nominalizate, Guvernul urmează să promoveze politici economice adecvate, care să asigure o diversificare pronunţată a raporturilor economice ale ţării cu partenerii externi, un climat investiţional favorabil şi un mediu economic stimulatoriu pentru toţi agenţii economici. Nu în ultimul rînd, politicile bugetar-fiscale precaute vor fi instrumentul de bază pentru diminuarea potenţialelor efectele negative asupra economiei naţionale în general, şi asupra bugetului, în particular.
58
5. Cadrul de cheltuieli 5.1. Prognoza cheltuielilor publice pe categorii economice
Tendinţele recente în structura economică a cheltuielilor publice în ultimii ani reflectă rezultatele realizării obiectivelor politicii în domeniul cheltuielilor.
Un impact decisiv asupra alocării resurselor pe categorii economice au atît angajamentele de cheltuieli asumate în anii precedenţi, cît şi efectele crizei economice. În anii 2009-2012 se atestă o tendinţă de diminuare a cheltuielilor curente ca pondere în PIB. În anul 2009 acestea deţineau o cotă de 38,9% şi s-au diminuat pînă la 31,8% în bugetul aprobat pe anul 2012.
Tendinţa de reducere a cheltuielilor curente în expresie relativă se va menţine şi pe parcursul anilor 2013-2015, astfel ca la finele acestei perioade să se estimeze o cotă a acestora de 30,6% în PIB. Tendinţele respective reflectă impactul masurilor de optimizare a cheltuielilor publice, colaborate cu reformele promovate în sectorul public, precum şi efectul priorităţilor de dezvoltare stabilite de Guvern. Evoluţia cheltuielilor publice pe categorii economice în anii 2009-2015 se prezintă în graficul 22.
Cheltuielile de personal, deja au atins un nivel relativ înalt comparativ cu alte ţări. Obiectivul
pe termen mediu este de a reduce treptat nivelul în PIB al cheltuielilor de personal. Deciziile de majorare a salariilor din ultimii ani au produs creşterea cheltuielilor de personal pînă la 11,6% în PIB în anul 2009, ponderea acestora în totalul cheltuielilor depăşind o pătrime.
Pentru anii 2013-2015 se prevede un nivel de 8,1-8,7% al cheltuielilor de personal faţă de PIB. Urmărind obiectivul de reducere a cheltuielilor de personal, implementarea în continuare a
Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la salarizare în sectorul bugetar, se va realiza prin combinarea măsurilor de majorare a salariilor cu aplicarea măsurilor de optimizare a angajărilor în sectorul bugetar, precum şi altor măsuri de reformă în sectorul public.
În anii următori se va menține controlul sever asupra nivelului cheltuielilor de personal în sectorul public. Nivelul înalt al acestora, atît în volumul total al cheltuielilor publice, cît şi ca pondere în PIB, nu permite majorarea salariilor fără o reformare a sectorului bugetar. În acest sens, se impune iniţierea unor acţiuni sistemice şi complexe de optimizare a angajărilor în sectorul bugetar.
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
0
2
4
6
8
10
12
14
16
2009 executat
2010 executat
2011 executat
2012 aprobat
2013 estimat
2014 estimat
2015 estimat
Graficul 22. Evolutia cheltuielilor bugetare ca pondere în PIB (%)
Dobînzi Cheltuieli de personalMărfuri si servicii Transferuri în scopuri de productieTransferuri catre populatie Cheltuieli capitale
59
În scopul asigurării competitivităţii serviciului public, atragerii și menținerii tinerilor specialiști în serviciul public, consolidării potențialului și ridicării profesionalismului cadrelor, recent a fost aprobat un nou sistem de salarizare a funcţionarilor publici.
Totodată, se prevede perfecţionarea sistemului de salarizare a militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă angajaţi în serviciul organelor apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice, bazat pe salarii lunare. Cheltuielile de personal în sistemul bugetar în evoluţie pe anii 2009-2015 se reflectă în graficul 23.
Cheltuielile pentru mărfuri şi servicii au avut tendinţă de creştere continuă ca rezultat al
majorării preţurilor şi tarifelor, precum şi a volumului de servicii. În perioada 2009-2012 se atestă o diminuare a ponderii acestor cheltuieli în PIB - de la 10,0% la 8,6%, însă în anul 2013 se revine la o creștere de pînă la 9,1%, care se menține practic și în anii 2014-2015 – circa 9% în PIB. Creșterea acestor cheltuieli, începînd cu anul 2013, este determinată de reflectarea la această categorie a cheltuielilor aferente instituțiilor de învățămînt superior, în legătură cu trecerea lor la autogestiune financiară. Totodată, cheltuielile pentru mărfuri şi servicii urmează a fi conformate la cerințele de optimizare, iar reformele demarate în diferite sectoare sunt menite să aducă economii semnificative de costuri pentru întreţinere.
Transferurile în scopuri de producţie în anii 2009-2012 s-au diminuat de la 4,5% la 3,1% din cheltuielile totale, atît ca rezultat al reorientării suportului bugetar pentru transferuri curente în ramurile productive şi de infrastructură către cele capitale, cît şi de optimizarea propriu zisă a acestora. Orientarea spre componenta investiţională rămîne un obiectiv al politicii bugetare, fapt care determină o evoluţie descendentă a transferurilor curente pe termen mediu. Astfel, ponderea în PIB a transferurilor în scopuri de producţie se va diminua de la 2% înregistrată în anul 2009 pînă la 1% planificată în medie pe an pentru perioada 2013-2015.
Transferurile către populaţie. Obiectivul asigurării protecţiei persoanelor cu venituri mici şi celor din categoriile de risc este un factor determinant pentru a plasa transferurile către populaţie în topul priorităţilor la alocarea resurselor. Cheltuielile bugetare în acest scop s-au majorat semnificativ constituind circa 34% din totalul cheltuielilor în anul 2009, ca urmare a măsurilor prioritare de protecţie socială. Pentru anul 2012 transferurile către populaţie aprobate în buget constituie 12,3% în
7000,3 7316,5 7700,1 8745,0 8611,1 9079,3 9885,6
11,710,3 9,5 9,5 8,7 8,3 8,1
0
2
4
6
8
10
12
14
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
2009 executat
2010 executat
2011 executat
2012 aprobat
2013 estimat
2014 estimat
2015 estimat
% în PIBmil. lei
Graficul 23. Evoluţia cheltuielilor de personal în sistemul bugetar în anii 2009-2015
Cheltuieli de personal Ponderea în PIB (%)
60
PIB sau circa o treime din cheltuielile publice. Pe perioada de prognoză aceste cheltuieli, ca pondere în PIB, vor înregistra o reducere lentă şi vor constitui 12,0% către anul 2015. Masurile de reformă în acest domeniu vizează optimizarea şi unificarea sistemelor de ajutorare a populaţiei cu efect mai mare asupra necesităţilor personale ale beneficiarilor.
Cheltuielile capitale. Urmare a recesiunii economice, cheltuielile pentru asigurarea programelor prioritare de cheltuieli, cum sunt programele de protecţie socială, au atras partea preponderentă a resurselor publice, cheltuielile capitale fiind acele care au fost reduse semnificativ. Astfel, ca pondere în PIB, cheltuielile capitale s-au diminuat de la 7% în anul 2008 pînă la 4,8% în anul 2010. În perioada 2013-2015, cheltuielile capitale vor constitui o prioritate în procesul de alocare a resurselor publice, fapt care va determina o creştere a volumului acestora atît în valoare nominală cît şi reală. Dat fiind ponderea majoră a cheltuielilor capitale finanţate din surse externe, o premisă importantă în contextul creşterii cheltuielilor capitale, va avea consolidarea capacităţilor de implementare a proiectelor susţinute de partenerii de dezvoltare. Astfel, ponderea cheltuielilor capitale în PIB va constitui în anii 2013-2014 - 6,0%, iar în anul 2015 - 5,3%. Obiectivul pe termen mediu este de a menține cheltuielile pentru programe capitale la nivel de 6,0% în PIB.
Evoluţia şi structura cheltuielilor publice pe categorii economice în anii 2009-2015 se prezintă
în tabelul 20.
5.2. Limitele de cheltuieli pe sectoare şi pe autorităţi publice centrale finanţate de la bugetul de stat
Distribuirea resurselor disponibile pe sectoare este expresia impactului cadrului de politici şi priorităţi pe termen mediu, precum şi a măsurilor care rezultă din obiectivele politicii în domeniul cheltuielilor publice privind eficientizarea utilizării resurselor disponibile în cadrul sectoarelor.
Volumul preponderent al resurselor publice în perioada 2009-2012 a fost direcţionat către domeniul social – între 69-73% din cheltuielile publice totale sau 27-32% în PIB. Cu toate că programele sociale îşi menţin prioritatea şi vor continua să consume volume majore de resurse publice, pentru următorii trei ani, ponderea cheltuielilor destinate domeniilor sociale se va reduce şi în anii 2013-2015 va constitui circa 67% din cheltuielile totale. Din aceste considerente, sectoarele din domeniul menţionat vor fi supuse unor reforme importante, menite să aducă la o eficienţă mai mare utilizării resurselor. Sectoarele învăţămintului, protecţiei sociale constituie ţinte principale de reformă
mil.lei % în total
% în PIB
mil.lei % în total
% în PIB
mil.lei % în total
% în PIB
mil.lei % în total
% în PIB
mil.lei % în total
% în PIB
mil.lei % în total
% în PIB
Cheltuieli, total 27354,3 100,0 45,3 29326,4 100,0 40,8 32101,0 100,0 39,1 35498,8 100,0 38,1 38123,4 100,0 38,4 41359,1 100,0 37,7
Dobînzi 843,0 1,4 557,6 0,8 673,3 0,8 817,5 0,9 736,9 0,7 803,9 0,7
Creditarea netă -28,0 0,0 -90,3 -0,1 -61,6 -0,1 -96,7 -0,1 -88,9 -0,1 -117,4 -0,1
Cheltuieli discretionare 26539,3 100,0 43,9 28859,1 100,0 40,1 31489,3 100,0 38,3 34778,0 100,0 37,4 37475,4 100,0 37,7 40672,6 100,0 37,1
Cheltuieli curente 23535,6 88,7 38,9 25399,6 88,0 35,3 27168,0 86,3 33,1 29649,1 85,3 31,8 31492,2 84,0 31,7 34091,6 83,8 31,1
Cheltuieli de personal 7000,3 26,4 11,6 7316,5 25,4 10,2 7700,1 24,5 9,4 8745,0 25,1 9,4 8611,1 23,0 8,7 9079,3 22,3 8,3
Mărfuri si servicii 6069,4 22,9 10,0 6720,5 23,3 9,3 7266,4 23,1 8,8 8040,8 23,1 8,6 9069,0 24,2 9,1 9914,2 24,4 9,0
Transferuri în scopuri de productie 1196,5 4,5 2,0 1093,9 3,8 1,5 1056,9 3,4 1,3 1075,6 3,1 1,2 1201,3 3,2 1,2 1065,6 2,6 1,0
Transferuri catre populatie 8966,7 33,8 14,8 9973,6 34,6 13,9 10855,5 34,5 13,2 11429,3 32,9 12,3 12167,7 32,5 12,2 13279,8 32,7 12,1
Alte cheltuieli curente 302,7 1,1 0,5 295,1 1,0 0,4 289,1 0,9 0,4 358,4 1,0 0,4 443,1 1,2 0,4 752,7 1,9 0,7
Cheltuieli capitale 3003,7 11,3 5,0 3459,5 12,0 4,8 4321,3 13,7 5,3 5128,9 14,7 5,5 5983,2 16,0 6,0 6581,0 16,2 6,0
2011 executat 2012 aprobatTabelul 20 . Cheltuie li publice pe categorii economice pe anii 2009-2013
2013 estimat 2014 estimat2009 executat 2010 executat
61
pe termen mediu şi lung, perspectivele şi măsurile concrete fiind incluse în strategiile sectoriale respective.
În sectoarele domeniului economic pînă în anul 2012 se direcţionau pînă la 13,0% din suma totală a cheltuielilor sau 5,0% din PIB. În anii 2013-2014 alocaţiile în aceste sectoare ca pondere în total se vor majora pînă la 14,3%, iar în anul 2015 – circa 13,0%. Oscilarea cheltuielilor în acest domeniu reflectă preponderent situația din sectoarele agricultură, infrastructura drumurilor, gospodăria comunală şi de exploatare a fondului de locuinţe vizînd implementarea proiectelor susţinute de partenerii de dezvoltare.
Evoluţia cheltuielilor publice pe principalele sectoare în anii 2009-2015 se prezintă în graficul
24.
Limitele de cheltuieli sub aspectul tuturor sectoarelor şi structura acestora se conţin în
compartimetul B al anexelor 2.1-2.3. Corelarea între cadrul de politici şi cadrul de resurse este asigurată prin intermediul strategiilor
sectoriale de cheltuieli. Pentru anii 2013-2015 autorităţile publice centrale au elaborat strategii pentru 16 sectoare. Strategiile sectoriale de cheltuieli pe anii 2013-2015 vor acoperi circa 84 % din
2009 executat
2010 executat
2011 executat
2012 aprobat
2013 estimat
2014 estimat
2015 estimat
Serviciile de stat cu destinaţie generală 1411,5 1361,6 1456,6 1645,1 1763,2 1931,7 2237,4
Apărarea și ordinea publică 1771,2 1540,8 1804,8 1990,9 2174,7 2361,2 2756,1Justiție 303,5 333,0 345,7 384,1 613,1 611,3 683,3Invățămînt 5665,9 6574,5 6869,0 7355,3 7114,7 7423,0 7742,5Ocrotirea sănătății 3846,9 3996,6 4259,6 4583,8 5036,8 5553,2 5840,2Asistența și susținerea socială 9091,1 10246,0 11066,0 11673,9 12701,5 13889,0 15251,0Domeniile economice 2620,5 3197,2 3616,4 4599,7 5449,6 5920,3 5696,5
0,0
2000,0
4000,0
6000,0
8000,0
10000,0
12000,0
14000,0
16000,0
18000,0
mil.
lei
Graficul 24. Cheltuielile bugetului public național pe principalele sectoareîn anii 2009-2015
62
cheltuielile publice. Strategiile sectoriale de cheltuieli se prezintă în anexele 11-26 la prezentul document şi servesc ca bază pentru elaborarea proiectului de buget pe anul 2013.
În baza limitelor sectoriale de cheltuieli publice şi strategiilor sectoriale de cheltuieli s-au elaborat limitele de cheltuieli pe autorităţi publice centrale finanţate de la bugetul de stat pe anii 2013-2015, care se prezintă în anexele 8-10 la prezentul document.
6. Reformele în domeniul managementului finanţelor publice
Procesul de reformare a managementului finanţelor publice lansat în anul 2006 sub egida Proiectului Managementul Finanţelor Publice, implementat cu suportul Băncii Mondiale şi altor parteneri externi de dezvoltare, în mare parte, și-a atins obiectivele trasate pentru finele anului 2012.
Rezultatele pe principalele componente ale procesului de reformă a managementului finanţelor publice sînt următoarele:
Perfecţionarea cadrului legislativ în domeniul bugetului şi controlului financiar public intern. În rezultatul acestei activităţi în anul 2010 a fost aprobată Legea privind Controlul Financiar Public Intern, precum şi cadrul normativ pentru implementarea auditului intern în sectorul public. A fost elaborat proiectul Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale, care, a fost aprobat în prima lectură de către Parlament. Se așteaptă ca Legea să fie aprobată pînă la finele anului 2012.
Perfecţionarea cadrului metodologic în domeniul bugetului. Principalele rezultate ale procesului de perfecţionare a cadrului metodologic constituie documentele metodologice privind elaborarea şi executarea bugetului, Clasificaţia bugetară şi Planul de conturi contabile în sistemul bugetar. Aprobarea și punerea în aplicare a metodologiei noi va urma imediat după intrarea în forță juridică a Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale. Se așteaptă ca aceste evenimente să se întîmple pînă la finele anului 2012 și aplicate, începînd cu procedurile de elaborare a bugetului pe anul 2014.
Implementarea unui sistem informaţional integrat de management al finanţelor publice. Conform Planului de implementare, sistemul informaţional nou va fi finalizat către finele anului 2012. Sistemul va oferi oportunităţi performante utilizatorilor de procesare a business-proceselor și tranzacţiilor pe toată durata procesului bugetar, un management calitativ al finanţelor publice şi formarea rapoartelor veridice și într-o manieră confortabilă pentru a fi utilizate la diferite nivele de management financiar şi decizional.
Consolidarea capacităţilor instituţionale în domeniul planificării şi executării bugetului. În cadrul acestei componente au fost încercări de creare a unui sistem de instruire continuă a personalului implicat în procedurile procesului bugetar. Au fost elaborate 18 module de instruire, care sînt deja lansate şi vor fi reiterate şi ajustate periodic prin intermediul Academiei de Administrare Publică de pe lîngă Președintele Republicii Moldova, dar și cu suportul Centrului de Instruire în Finanţe, procedura instituirii căruia a fost lansată în anul 2011. O parte din funcționari publici au fost instruiți de două sau mai multe ori în cadrul a diferitor module de instruire. Avînd unul din obiective la acest capitol asigurarea procesului continuu de instruire, au fost desfășurate cursuri-ateliere speciale pentru crearea formatorilor.
Cu toate acestea, reforma managementului finanțelor publice nu poate fi privită în mod static. Reformele economice pe plan internațional și intern, evoluțiile în alte domenii ale economiei impune un mediu versatil, în care finanțele publice urmează să fie privite în contextul schimbării circumstanțelor și generării ideilor noi. Acest imperativ a condus la schimbarea vectorului strategic al
63
reformelor în domeniul finanțelor publice, totodată menținînd caracterul complex și dinamic. Astfel, Guvernul s-a angajat în integrarea obiectivelor viitoare în dezvoltarea finanțelor publice într-o strategie consolidată, în care necesitatea de respectare a unor standarde înalte de responsabilitate și transparență va fi armonizată, în primul rînd, cu strategia națională de dezvoltare pe termen lung, dar și cu alte strategii specifice în curs de desfășurare, cu care finanțele publice interacționează, acestea îmbinate să asigure prestarea serviciilor publice de calitate. Elaborarea proiectului strategiei în cauză a derulat în anul 2012, va fi susținută de Comisia Europeană și alți parteneri de dezvoltare și va constitui o continuitate logică a Proiectului Managementul Finanţelor Publice.
Perspectivele de dezvoltare pe termen mediu și lung sînt: consolidarea în continuare a capacităţilor de prognozare macrofinanciară pentru a asigura o bază
sigură de proiecții macroeconomice realiste; aplicarea în practică a regulilor bugetar-fiscale și dezvoltarea capacităţilor şi a mecanismelor de
monitorizare şi analiză a indicatorilor bugetari agregaţi şi a limitelor macro-bugetare pe termen mediu;
impunerea unor criterii mai stricte în ceea ce ţine de bugetele suplementare; armonizarea reformelor finanțelor publice cu reformele în domeniul administrației publice, în
special cu descentralizarea și creșterea semnificativă a autonomiei locale; eliminarea gestionării fragmentate a resurselor bugetare, schimbarea modului de gestionare a
resurselor fondurilor speciale și celor colectate de către autorităţile/instituţiile bugetare cu integrarea acestora în programele de cheltuieli;
extinderea pe scară largă a bugetării pe performanță, iar pe termen lung aceasta să devină un instrument eficient de management în luarea deciziilor privind alocarea resurselor bugetare;
consolidarea capacităţilor de analiză a riscurilor fiscale ca parte a managementului finanțelor publice și popularizarea acesteia în documentația bugetară ca sursă pentru mediul politic decizional și de informare a publicului.
64
7. Sumarul concluziilor principale
Cadrul bugetar pe termen mediu este fundamentat pe baza:
previziunilor macroeconomice, evaluate în luna mai curent si coordonate cu misiunea FMI
politicilor fiscale şi bugetare, examinate de către Parlament în sesiunea trecută şi înglobate în Legea nr. 178 din 11 iulie 2012 privind modificarea şi completarea unor acte legislative
priorităţilor de politici publice ale Guvernului aprobate de Comitetul Interministerial pentru planificare strategică
Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova pentru anii 2011-2014 „Integrare Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”
Angajamentele internaționale si interne, asumate in perioada precedenta – factor decisiv asupra alocării resurselor.
Prognoza macroeconomică pe perioada 2013-2015 are la bază asumări realiste de creştere economică, care exprimată în termeni reali va constitui 5% mediu anual.
Politica fiscală are drept obiective de bază stimularea mediului de afaceri şi asigurarea stabilităţii bugetare. Aceasta vizează, în special, diversificarea sistemului fiscal, promovarea echităţii fiscale şi descentralizării fiscale. Unul din obiectivele fundamentale ale Guvernului este continuarea consolidarii fiscal bugetare, pentru a asigura o creştere economică stabilă, o economie mai eficientă şi mai competitivă
Măsurile de îmbunătăţire a administrării fiscale nu pot avea majorări impunătoare a
veniturilor bugetare. Pentru a asigura stabilitatea politicii fiscale, corectivele la aceasta sunt doar nesemnificative
Pe termen mediu, obiectivul specific al politicii bugetare este reprezentat de ajustarea în
continuare a deficitului bugetar, ţintele planificate fiind de 1,14% în anul 2013 şi 1,25 % în anul 2015.
Cadrul de resurse publice în următorii trei ani este bazat pe prognoza macroeconomică, obiectivele politicii fiscale, politicii în domeniul datoriei de stat şi deficitului bugetar. Acesta evidenţiază tendinţa de reducere a cotei sectorului public în PIB în scopul asigurării stabilităţii şi durabilităţii macro-financiare a ţării.
Cadrul limitat al cheltuielilor publice impune direcţionarea acestora către angajamentele
deja asumate, precum către politicile sectoriale care rezultă din priorităţile stabilite de Guvern.
Politicile actuale solicita resurse enorme si nu ramîne spațiu pentru politici noi.
Politica de cheltuieli pentru orizontul 2013-2015 va fi o politică restrictivă, echilibrată şi prudentă formulată pe principiul sobrietăţii banului public. Pe termen mediu aceasta evidenţiază necesitatea intensificării şi direcţionării mai calitativă a acţiunilor de îmbunătăţire a managementului resurselor disponibile în cadrul sectoarelor. Situația creata impune autoritățile pentru ași analiza cheltuielile si a schimba lucrurile in așa mod, incit sa obțină o eficienta mai mare a resurselor investite si crearea spațiului pentru unele reforme care neapărat necesita alocări suplimentare.
65
Pentru anii 2013 şi 2014, reieşind din cadrul de resurse estimat, posibilităţi pentru majorări de salarii nu sunt. O astfel de posibilitate apare doar în anul 2015.
Continuarea procesului de reforme pentru atingerea parametrilor asumaţi prin acordurile de finanţare cu partenerii de dezvoltare este de natură să confere coerenţa politicilor macroeconomice şi financiare, contribuind la consolidarea încrederii investitorilor. Atâta timp cât Republica Moldova îşi onorează angajamentul de a menţine ţintele stabilite prin acordurile încheiate cu instituţiile financiare internaţionale, economia nu va cunoaşte derapaje care să afecteze stabilitatea ţării
66
8. Anexe:
1. Evoluţia principalilor indicatori macroeconomici, 2009-2015
2.1. Cadrul global de resurse şi cheltuieli ale bugetului public naţional, 2009-2015, mil. lei
2.2. Cadrul global de resurse şi cheltuieli ale bugetului public naţional, 2009-2015, % în PIB
2.3. Cadrul global de resurse şi cheltuieli ale bugetului public naţional, 2009-2015, % în total
3.1. Evoluţia bugetului de stat, 2009-2015, mil. lei
3.2. Evoluţia bugetului de stat, 2009-2015, % în PIB
3.3. Evoluţia bugetului de stat, 2009-2015, % în total
4.1. Evoluţia bugetelor uniţilor administrativ-teritoriale, 2009-2015, mil. lei
4.2. Evoluţia bugetelor uniţilor administrativ-teritoriale, 2009-2015, % în total
5. Evoluţia Bugetului asigurărilor sociale de stat, 2009-2015
6. Evoluţia Fondurilor de asigurări obligatorii de asistenta medicala, 2009-2015
7. Limitele de cheltuieli de la bugetul de stat pe sectoare şi autorităţi publice centrale pe anul 2013
8. Limitele de cheltuieli de la bugetul de stat pe sectoare şi autorităţi publice centrale pe anul 2014
9. Limitele de cheltuieli de la bugetul de stat pe sectoare şi autorităţi publice centrale pe anul 2015
10. Strategia de cheltuieli în domeniul educaţiei, 2013-2015
11. Strategia de cheltuieli în domeniul ocrotirii sănătăţii, 2013-2015
12. Strategia de cheltuieli în domeniul protecţiei sociale, 2013-2015
13. Strategia de cheltuieli în domeniul culturii si artei, 2013-2015
14. Strategia de cheltuieli în domeniul tineretului şi sportului, 2013-2015
15. Strategia de cheltuieli în domeniul ştiinţei şi inovării, 2013-2015
16. Strategia de cheltuieli în domeniul dezvoltării turismului, 2013-2015
17. Strategia de cheltuieli în domeniul justiţiei, 2013-2015
18. Strategia de cheltuieli în domeniul sistemului penitenciar, 2013 - 2015
19. Strategia de cheltuieli în domeniul apărării naţionale, 2013 - 2015
20. Strategia de cheltuieli în domeniul agriculturii si gospodăriei silvice, 2013 – 2015
21. Strategia de cheltuieli în domeniul transporturilor şi gospodăriei drumurilor, 2013-2015
22. Strategia de cheltuieli în domeniul protecţiei mediului înconjurător, 201 3-2015
23. Strategia de cheltuieli în domeniul gospodăriei apelor, 2013 – 2015
24. Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul energetic, 2013 – 2015
25. Strategia de cheltuieli în domeniul infrastructurii calităţii şi protecţiei consumatorilor, 2013 – 2015
26. Programul anual al împrumuturilor de stat interne
27. Programul anual al împrumuturilor de stat externe