guvernul republicii moldova - gov.md · a operatorului sistemului de transport, inclusiv la...

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E nr._______

din ____________________________________

Chișinău

Y:\008\ANUL 2019\HOTĂRÂRI\2014\2014-redactat-ro.docx

Cu privire la aprobarea Regulamentului privind situațiile excepționale pe

piața energiei electrice și a Planului de acțiuni pentru situații excepționale

pe piața energiei electrice

-----------------------------------------------------------------------------------

În temeiul art. 4 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 107/2016 cu privire la

energia electrică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr. 193-203,

art. 413), Guvernul HOTĂRĂȘTE:

1. Se aprobă:

1) Regulamentul privind situațiile excepționale pe piața energiei electrice,

conform anexei nr. 1;

2) Planul de acțiuni pentru situații excepționale pe piața energiei electrice,

conform anexei nr. 2.

2. Hotărîrea Guvernului nr. 1340/2001 cu privire la Comisia pentru Situaţii

Excepţionale a Republicii Moldova, (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,

2001, nr. 150-151, art. 1387) se modifică după cum urmează:

1) în clauza de emitere, după textul „Legea nr. 271-XIII din 09 noiembrie

1994 cu privire la protecţia civilă (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,

1994, nr.20, art.231)”, se completează cu textul „Legea nr. 107 din 27 mai 2016

cu privire la energia electrică, (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016,

nr.193-203, nr.413)”;

2) în anexa nr. 2,

a) pct. 4, alineatul doi se completează cu cuvintele”, precum și Planul de

acțiuni pentru situații excepționale pe piața energiei electrice, în cazul situațiilor

excepționale declanșate pe piața energiei electrice”;

b) La pct. 6, în ultimul aliniat, textul ”pe piața gazelor naturale prevăzute

în Legea nr. 108 din 27 mai 2016 cu privire la gazele naturale” se substituie cu

lex:LPLP19941109271

lex:LPLP19941109271

lex:LPLP19941109271

lex:LPLP19941109271

2


textul ”pe piața energiei electrice și a gazelor naturale, stabilite în conformitate

cu Legea nr. 107 din 27 mai 2016 cu privire la energia electrică și în Legea nr.

108 din 27 mai 2016 cu privire la gazele naturale”.

3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina

organului central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii.

Prim-ministru PAVEL FILIP

Contrasemnează:

Ministrul economiei

și infrastructurii Chiril Gaburici

Ministrul afacerilor interne Alexandru Jizdan

4


Anexa nr. 1

la Hotărîrea Guvernului nr.

REGULAMENT

PRIVIND SITUAȚIILE EXCEPȚIONALE

PE PIAȚA ENERGIEI ELECTRICE

I. PREVEDERI GENERALE

1. Regulamentul privind situațiile excepționale pe piaţa energiei electrice

(în continuare - prezentul Regulament) creează cadrul juridic necesar pentru

asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică prin organizarea

funcţionării normale şi continue a pieţei energiei electrice şi prin realizarea unor

măsuri menite să asigure prevenirea limitării şi/sau a întreruperii aprovizionării

consumatorilor cu energie electrică ori restabilirea acesteia în termeni cît mai

restrînși în cazul apariției unor situații excepționale pe piața energiei electrice (în

continuare - situaţii excepţionale).

2. Prezentul Regulament are următoarele obiective de bază:

a) definirea situaţiilor excepţionale şi stabilirea de politici transparente şi

nediscriminatorii privind siguranţa aprovizionării cu energie electrică,

compatibile cu cerinţele pieţei energiei electrice;

b) definirea rolului și a atribuțiilor autorităților publice de resort ale

întreprinderilor electroenergetice, în special, ale operatorului sistemului de

transport, ale operatorilor sistemelor de distribuție, ale producătorilor şi ale

furnizorilor de energie electrică, precum şi coordonarea acțiunilor participanților

la piața energiei electrice pe perioada situaţiilor excepționale;

c) stabilirea criteriilor de evaluare a riscurilor asociate securităţii

aprovizionării cu energie electrică (în continuare - riscuri);

d) stabilirea criteriilor de identificare a consumatorilor finali în raport cu

care, în limita posibilităților tehnice, producătorii, operatorii de sistem şi

furnizorii urmează să asigure prioritar aprovizionarea cu energie electrică,

precum şi a consumatorilor finali în raport cu care poate fi aplicată măsura

limitării sau a sistării aprovizionării cu energie electrică, în cazul apariției unei

situații excepționale;

e) stabilirea conţinutului Planului de acţiuni pentru situaţii excepţionale pe

piaţa energiei electrice, care trebuie să includă măsuri specifice ce necesită a fi

puse în aplicare în cazul în care la nivel local, regional sau național consumatorii

nu pot fi asigurați, parțial sau integral cu energie electrică din cauza apariţiei

situațiilor excepționale;

f) asigurarea funcționării corecte, continue şi, în condiţii de competivitate,

a pieței interne a energiei electrice şi punerea în aplicare a unor proceduri

5


nediscriminatorii, transparente şi specifice pentru garantarea securității

aprovizionării cu energie electrică în cazul apariţiei situaţiilor excepţionale;

g) crearea condiţiilor necesare pentru monitorizarea securității

aprovizionării cu energie electrică.

3. În sensul prezentului Regulament se aplică noţiunile definite în Legea

nr.107/2016 cu privire la energia electrică, precum şi noţiunile definite după cum

urmează:

contingenţă – defecțiune identificată sau care deja a avut loc la un element

al sistemului electroenergetic în interiorul sau exteriorul ariei de responsabilitate

a operatorului sistemului de transport, inclusiv la elementele instalaţiilor

electrice ale utilizatorilor de reţea şi ale reţelelor electrice de distribuţie

considerate a fi importante de către operatorul sistemului de transport datorită

impactului acestora asupra sistemului electroenergetic din punct de vedere al

asigurării securităţii aprovizionării cu energie electrică şi al prestării serviciilor

de sistem şi care sunt relevante în contextul asigurării securităţii operaţionale a

rețelelor electrice de transport;

contingenţă ordinară – ieşirea din funcţiune a unui element al reţelelor

electrice de transport (o singură linie, o singură linie dublu circuit, un

transformator, un autotransformator, o instalație de compensare conectată direct

la reţelele electrice de transport, un grup generator conectat direct la reţelele

electrice de transport);

contingenţă de excepţie – ieşirea din funcţiune a unei bare colectoare la o

staţie electrică sau ieşirea din funcţiune a unui element al reţelelor electrice de

transport, cum ar fi o defecţiune de ordin comun cu pierderea a mai mult de: o

linie electrică circuit simplu sau dublu, un singur transformator, un grup

generator;

contingenţă de urgenţă – ieşirea simultană din funcţiune a mai multor

elemente ale reţelelor electrice de transport, cum ar fi: două linii electrice

independente, o substație de transport cu mai mult de o bară colectoare, un pilon

cu mai mult de două circuite, unul sau mai multe grupuri generatoare cu o putere

totală ce depăşeşte valoarea maximă instantanee a devierii dintre producere şi

consum în zonă sincronă, care este luată în consideraţie la dimensionarea

rezervei de reglaj primar;

defecțiune în rețeaua de transport - orice tip de scurtcircuit (una, două şi

trei faze, cu sau fără legătură cu pămîntul), un conductor rupt, circuitul întrerupt,

sau o conexiune intermitentă, rezultînd într-o permanentă indisponibilitate a

elementului reţelei electrice de transport afectate;

securitatea sistemului electroenergetic – capacitate a sistemului

electroenergetic de a face faţă unor perturbaţii bruşte cum ar fi scurtcircuitele sau

pierderii neprevăzute ale unor elemente ale acestuia;

6


securitatea operațională a sistemului electroenergetic - capacitate a

sistemului electroenergetic de a menţine situaţia normală sau de a reveni la

situaţia normală cît mai curînd posibil în cazul survenirii unei contingenţe, și

care se caracterizează prin limite termice, constrîngeri de tensiune, curenţi de

scurtcircuit, limite de frecvență și limite de stabilitate;

siguranța exploatării rețelelor electrice - exploatare continuă a rețelelor

electrice de transport sau a rețelelor electrice de distribuție în circumstanțe

previzibile;

situație excepțională în sectorul elecroenergetic – situație creată în

sectorul electroenergetic ca rezultat al unei avarii, calamități naturale, fenomen

distructiv, sau de alt caracter, care are drept consecință deteriorarea sau

distrugerea infrastructurii sistemului electroenergetic, întreruperea aprovizionării

cu energie electrică, crearea pagubelor materiale considerabile, afectarea

activităților economice și a condițiilor de viață a populației din teritoriul afectat;

situaţie excepţională pe piaţa energiei electrice – situație creată pe piața

energiei electrice ca rezultat al unul dezechilibru major între cererea și oferta de

energie electrică, ce pune în pericol alimentarea consumatorilor cu energie sau

are ca efect creșteri bruște și semnificative de prețuri;

situaţia normală de funcţionare a sistemului electroenergetic - situaţie în

care sistemul electroenergetic, în pofida unor circumstanţe, se află într-o stare în

care se menţin parametrii normali de funcţionare şi se menţine starea sigură de

funcţionare a sistemului electroenergetic;

stabilitate statică – capacitate a sistemului electroenergetic de a ajunge

într-o stare de regim permanent, identic cu regimul iniţial sau foarte aproape de

acesta, în urma unei oarecare mici perturbaţii;

stabilitate tranzitorie – capacitate a sistemului electroenergetic de a

reveni la o stare de funcţionare sincronă, după una sau mai multe perturbaţii

majore;

stare sigură de funcţionare - stare de funcţionare în care sunt satisfăcute

criteriile de stabilitate statică şi tranzitorii;

parametri normali de funcţionare a sistemului electroenergetic –parametrii care respectă valorile limită a tensiunii, a curenţilor şi a frecvenţei stabilite în Normele tehnice ale reţelelor electrice, aprobate de Agenţia Naţională

pentru Reglementare în Energetică precum şi în standardele naţionale de calitate,

aprobate de organismul naţional de standardizare;

perturbaţie majoră – scurtcircuite, declanşări de linii, unităţi de transformare sau grupuri generatoare care determină abateri semnificative ale

parametrilor de funcţionare a sistemului electroenergetic (SE);

plan de restaurare a funcţionării sistemului electroenergetic – plan

elaborat de operatorul sistemului de transport, care conţine măsuri tehnice şi

organizatorice necesare de a fi realizate în vederea revenirii la starea normală

7


de funcţionare a sistemului electroenergetic, după apariţia unor perturbații

majore în sistemul electroenergetic sau după o cădere parţială sau totală a

sistemului electroenergetic;

vîrf de consum (vîrf de sarcină) - valoare maximă a sarcinii electrice

înregistrată într-o perioadă de timp.

II. ASIGURAREA SECURITĂŢII APROVIZIONĂRII

CU ENERGIE ELECTRICĂ

4. Asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică este o

competență partajată a întreprinderilor electroenergetice şi autorităţilor

responsabile de buna funcţionare a acestui sector, conform competențelor

instituționale/funcționale şi implică stabilirea şi monitorizarea implementării

măsurilor preventive și de urgenţă ce trebuie să fie puse în aplicare pentru

prevenirea unor situații excepționale și, respectiv, în cazul apariţiei unor situaţii

excepţionale. În acest scop, Guvernul și operatorul sistemului de transport

exercită atribuțiile stabilite în Legea nr. 107/2016 cu privire la energia electrică

și promovează colaborarea bilaterală şi cea regională cu privire la asigurarea

securității aprovizionării cu energie electrică.

5. Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul

energeticii (în continuare – organul central de specialitate) are următoarele

atribuții:

1) efectuează evaluarea riscurilor în conformitate cu criteriile stabilite în

Anexa la prezentul Regulament, pe baza informațiilor furnizate obligatoriu de

către întreprinderile electroenergetice;

2) elaborează, promovează şi monitorizează implementarea Planului de

acţiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice;

3) elaborează şi promovează Regulamentul cu privire la protecţia

reţelelor electrice;

4) asistă Guvernul la monitorizarea securității aprovizionării cu energie

electrică la nivel național și elaborează raportul de monitorizare privind

securitatea aprovizionării cu energie electrică.

6. Pentru îndeplinirea atribuţiilor stabilite prin prezentul Regulament,

organul central de specialitate colaborează cu Agenţia Naţională pentru

Reglementare în Energetică (în continuare - ANRE) și cu întreprinderile

electroenergetice.

7. Organul central de specialitate colaborează cu alte organe sau autorități

ale administraţiei publice centrale, cu alte autorităţi publice, cu autoritățile

8


administrației publice locale și cu întreprinderile electroenergetice în scopul

prevenirii posibilelor întreruperi în aprovizionarea cu energie electrică şi al

limitării daunelor ce pot fi cauzate în cazul apariţiei unei situații excepționale.

8. În scopul asigurării securităţii aprovizionării cu energie electrică,

organul central de specialitate va colabora cu operatorul sistemului de transport

și cu autorităţile publice de resort din ţările vecine, în special în legătură cu:

1) coordonarea măsurilor privind securitatea aprovizionării cu energie

electrică în situaţii excepţionale, stabilite în conformitate cu prezentul

Regulament;

2) dezvoltarea şi modernizarea interconexiunilor pentru asigurarea

capacităţilor necesare în vederea asigurării securității aprovizionării cu energie

electrică;

3) identificarea condiţiilor şi a modalităţilor practice de acordare a

asistenţei reciproce;

4) schimbul de informații referitor la prevenirea şi/sau depășirea

situațiilor excepționale.

9. Gestionarea generală a situaţiilor excepţionale, inclusiv prin

coordonarea măsurilor întreprinse de către organul central de specialitate, de

către alte organe și autorități ale administrației publice centrale, de către alte

autorități publice, de către întreprinderile electroenergetice, în special de către

operatorul sistemului de transport, precum şi de către alţi participanţi la piaţa

energiei electrice în cazul apariţiei unei situaţii excepţionale, precum și

monitorizarea realizării măsurilor respective se efectuează de către Comisia

pentru situaţii excepţionale a Republicii Moldova (în continuare - Comisia),

creată în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr. 1340/2001 cu privire la

Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.

III. COMISIA PENTRU SITUAŢII EXCEPŢIONALE

10. Comisia își desfășoară activitatea în conformitate cu legislaţia în

vigoare, inclusiv conform Legii nr. 107/2016 cu privire la energia electrică,

prezentului Regulament, precum și în conformitate cu Regulamentul Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea

Guvernului nr. 1340/2001 (în continuare – Regulamentul Comisiei).

11. Comisia are următoarele atribuţii:

a) examinează, în termen de 12 ore, sesizările privind apariţia unei

situaţii excepționale şi constată apariţia situaţiei excepţionale dacă se confirmă

existenţa condiţiilor aferente;

b) preia, în cazul constatării situaţiei excepţionale, atribuţiile privind

gestionarea generală a situaţiei excepţionale, în special, atribuţiile privind

9


coordonarea acţiunilor care urmează să fie întreprinse, în conformitate cu Planul

de acţiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice, de către organul

central de specialitate, de către alte organe și autorităţi ale administraţiei publice

centrale, de către alte autorităţi publice, de către întreprinderile electroenergetice,

precum şi de către alţi participanţi la piaţa energiei electrice;

c) analizează caracterul, cauzele şi consecinţele situaţiilor excepţionale,

eficacitatea măsurilor întreprinse pentru asigurarea aprovizionării cu energie

electrică, a măsurilor întreprinse pentru lichidarea consecinţelor situaţiilor

excepţionale, precum şi analizează alte informaţii relevante;

d) adoptă decizii cu privire la aplicarea unor măsuri de urgenţă ce nu

sunt stabilite în Planul de acţiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa energiei

electrice, pentru lichidarea avariilor în SE şi pentru asigurarea protecţiei

populaţiei şi a patrimoniului;

e) asigură informarea populației, prin intermediul mass-media, cu

privire la cauzele şi proporţiile situaţiilor excepţionale, cu privire la măsurile

întreprinse de întreprinderile electroenergetice şi autorităţile responsabile pentru

prevenirea şi lichidarea consecinţelor acestora, pentru protecția populației și a

teritoriului, pentru familiarizarea populației cu regulile de comportament în

situații excepționale, precum şi cu privire la măsurile întreprinse pentru

asigurarea aprovizionării cu energie electrică.

f) monitorizează realizarea de către întreprinderile electroenergetice, de

către organul central de specialitate, de către alte organe sau autorităţi ale

administraţiei publice centrale, de către alte autorităţi publice, precum şi de către

alţi participanţi la piaţa energiei electrice a măsurilor stabilite în Planul de acţiuni

pentru situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice în scopul prevenirii

apariţiei de situaţii excepţionale, al sporirii gradului de protecţie al SE şi al

asigurării aprovizionării consumatorilor cu energie electrică;

g) exercită alte atribuții stabilite în prezentul Regulament și în

Regulamentul Comisiei.

12. Ținerea lucrărilor de secretariat ale Comisiei se asigură de

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor

Interne (în continuare - IGSU) în conformitate cu prevederile art. 6 din Hotărîrea

Guvernului nr. 1340 din 4 decembrie 2001.

13. Conform pct. 13 din Anexa nr. 2 la Hotărîrea Guvernului nr. 1340 din

4 decembrie 2001, în condiții de pericol, declanșare sau lichidare a consecințelor

situațiilor excepționale, activitatea Comisiei este asigurată de Centrul de dirijare

în situații excepționale, format pe lîngă IGSU.

10


IV. PLANUL DE ACŢIUNI PENTRU SITUAŢII EXCEPŢIONALE PE

PIAŢA ENERGIEI ELECTRICE

14. Pentru reducerea numărului situaţiilor în care poate fi afectată

securitatea aprovizionării cu energie electrică, precum şi pentru gestionarea

eficientă a unei situaţii excepţionale atît în sectorul electroenergetic cît și pe piața

energiei electrice, organul central de specialitate elaborează și prezintă

Guvernului spre aprobare Planul de acţiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa

energiei electrice (în continuare – Planul de acţiuni).

15. În vederea elaborării Planului de acţiuni, organul central de

specialitate, în colaborare cu întreprinderile electroenergetice și în baza

informațiilor furnizate de către acestea, efectuează o analiză amplă a situaţiei

existente în SE, a situației pe piaţa energiei electrice şi, pe pieţele energiei

electrice regionale, precum şi identifică şi evaluează riscurile, conform

principiilor stabilite în Anexa la prezentul Regulament.

16. La elaborarea Planului de acţiuni, organul central de specialitate

colaborează, în special prin efectuarea schimbului de informaţii cu ANRE și

participanții la piața energiei electrice. Planul de acțiuni este elaborat cu

asistenţa operatorului sistemului de transport care deţine licenţă pentru

conducerea centralizată a sistemului electroenergetic.

17. Planul de acţiuni trebuie să reflecte soluţii pentru reducerea riscurilor,

precum şi pentru restabilirea situaţiei normale de funcţionare a SE în cazul

apariţiei unor situaţii excepţionale, iar la elaborarea acestuia urmează să fie

respectate următoarele obiective:

a) promovarea şi atragerea investiţiilor în dezvoltarea capacităţilor noi de

producere a energiei electrice astfel încît să fie asigurată diversificarea surselor

energetice;

b) promovarea şi atragerea investiţiilor în dezvoltarea reţelelor electrice de

transport, inclusiv a interconexiunilor şi crearea unui mediu favorabil pentru

dezvoltarea şi funcţionarea sigură, fiabilă şi durabilă a SE;

c) creşterea eficienţei energetice a SE, inclusiv prin facilitarea

implementării unor procese şi echipamente de economisire a energiei electrice,

consolidarea structurii de producţie publică şi reducerea ponderii de tehnologii

mari consumatoare de energie electrică;

d) reducerea efectelor pe termen lung a creșterii cererii de energie

electrică;

e) creşterea ponderii energiei electrice din surse regenerabile în cadrul

aprovizionării cu energie electrică;

f) menţinerea unui echilibru rezonabil între costurile cu investiţiile în

infrastructura SE şi avantajele pentru consumatorii finali;

11


g) crearea de condiţii favorabile pentru a se asigura că cererea internă de

energie electrică este satisfăcută, iar aprovizionarea cu energie electrică se

efectuează în condiţii de accesibilitate, disponibilitate, fiabilitate, continuitate,

calitate şi transparenţă;

h) crearea condiţiilor necesare pentru ca piaţa energiei electrice să fie

funcţională şi competitivă;

i) crearea premiselor necesare pentru integrarea pieţei energiei electrice

în piaţa regională, consolidînd poziţia Republicii Moldova ca ţară de tranzit în

domeniul energiei electrice.

18. Planul de acţiuni trebuie să conţină date şi informaţii cu privire la:

a) evaluarea pieței energiei electrice şi cu privire la starea SE, cu

utilizarea indicatorilor de concentrare / de performanțăîn acest sens;

b) interconexiunile existente şi cele planificate de a fi dezvoltate pentru

diversificarea direcţiilor şi a surselor de energie necesare pentru asigurarea

securităţii aprovizionării cu energie electrică;

c) rezultatele obţinute urmare a identificării şi evaluării riscurilor asociate

securităţii aprovizionării cu energie electrică şi cu privire la soluțiile propuse

pentru depășirea acestora;

d) rolul şi responsabilităţile autorităţilor de resort, ale operatorului

sistemului de transport, ale altor întreprinderi electroenergetice, inclusiv

obligaţiile de serviciu public impuse acestora, precum şi rolul şi

responsabilităţile altor participanţi la piaţa energiei electrice în legătură cu

prevenirea apariţiei situaţiilor excepţionale şi în cazul apariţiei acestora;

e) măsurile preventive ce urmează a fi întreprinse pentru a evita apariţia

situaţiilor excepţionale, inclusiv cele ce se referă la:

- dezvoltarea capacităţilor de producere, de transport şi/sau de distribuţie

a energiei electrice;

- siguranța exploatării reţelelor electrice;

- sporirea flexibilităţii SE, a producerii energiei electrice, inclusiv a

producerii energiei electrice din surse regenerabile, precum şi referitor la

sporirea flexibilităţii importului energiei electrice atît din est, precum şi din vest;

- reducerea cererii de energie electrică și utilizarea surselor de rezervă

de producere a energiei electrice în cazul dezechilibrelor dintre producție și

consum, la facilitarea şi utilizarea contractelor întreruptibile de aprovizionare cu

energie electrică;

f) măsurile aferente menţinerii şi utilizării stocurilor de combustibili

alternativi, necesari pentru producerea energiei electrice în situaţii excepţionale,

măsurile aferente diversificării direcţiilor și a surselor de aprovizionare cu

combustibili alternativi utilizaţi pentru producerea energiei electrice;

12


g) modul şi cazurile în care urmează să fie limitată sau chiar sistată

livrarea energiei electrice unor categorii de consumatori în cazul apariției

situaților excepţionale;

h) alte măsuri de urgenţă, ce urmează a fi întreprinse în cazul apariţiei

situaţiilor excepţionale;

i) categoriile de consumatori în raport cu care, în cazul apariției situațiilor

excepționale, urmează să fie întreprinse măsurile necesare pentru menținerea

aprovizionării cu energie electrică, cu condiția existenței posibilităților tehnice şi

cu respectarea prevederilor Normelor de amenajare a instalațiilor electrice;

j) mecanismele care urmează să fie utilizate în cadrul colaborării cu ţările

vecine sau cu alte ţări, inclusiv în contextul întocmirii și punerii în aplicare a

Planurilor comune de acțiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa energiei

electrice.

19. La identificarea şi elaborarea măsurilor ce urmează a fi incluse în

Planul de acțiuni, trebuie să se ia în considerare impactul economic, eficacitatea

și eficiența acestora, impactul asupra funcționării pieței energiei electrice,

precum şi impactul asupra mediului și consumatorilor de energie electrică.

Astfel, urmează să fie acordată prioritate măsurilor preventive ce se bazează pe

mecanisme de piață, care nu creează sarcini inutile, nerealizabile pentru

întreprinderile electroenergetice şi care nu afectează în mod negativ modul de

funcționare a pieței energiei electrice.

20. La elaborarea Planului de acțiuni, în special în legătură cu măsurile

care vizează infrastructura SE, urmează să fie luate în consideraţie planurile de

dezvoltare a rețelelor electrice de transport, pentru 10 ani şi planurile de

dezvoltare a reţelelor electrice de distribuţie, pentru 3 ani.

21. Planul de acţiuni trebuie să îndeplinească obiectivele stabilite în Legea

cu privire la energie electrică, precum şi să asigure faptul că întreprinderile

electroenergetice și consumatorii de energie electrică vor avea, în limitele

posibilităţilor tehnice, suficient timp pentru a reacționa la situația excepțională ce

a survenit pe piața energiei electrice.

22. La elaborarea Planului de acţiuni trebuie să se ţină cont de nivelurile a

SE, descrise în punctul 18 din Anexă la prezentul Regulament, precum şi de

faptul că în Planul respectiv pot fi introduse măsurile care îndeplinesc

următoarele condiţii:

a) să nu fie introduse măsuri de restricționare a fluxurilor de energie

electrică pe piaţa energie electrice;

13


b) să nu fie pusă în pericol sau să nu fie afectată în mod grav

aprovizionarea cu energie electrică în țările vecine;

c) să fie menţinute condiţiile de acordare a accesului la reţelele electrice

pentru realizarea schimburilor transfrontaliere de energie electrică, stabilite prin

Legea cu privire la energia electrică, în măsura posibilităţilor tehnice şi în

limitele cerinţelor de siguranţă a SE.

23. Planul de acţiuni se aprobă de către Guvern, se publică în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova şi se plasează pe pagina web oficială a organului

central de specialitate.

24. În contextul prevederilor punctul 8, organul central de specialitate

participă, în colaborare cu autorităţile de resort din țările vecine, la elaborarea de

Planuri comune de acţiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice.

25. Planul de acţiuni se actualizează la fiecare doi ani, dacă împrejurările

nu necesită o actualizare mai frecventă și reflectă versiunea actualizată a

evaluării riscurilor.

V. SITUAŢIA EXCEPŢIONALĂ ŞI OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR

IMPLICATE

26. Apariţia unei situaţii excepţionale se constată de Comisie la sesizarea

unui operator al sistemului de transport, în modul stabilit în prezentul

Regulament. Comisia poate fi sesizată pentru constatarea apariţiei unei situaţii

excepţionale şi de organul central de specialitate. Sesizarea în adresa Comisiei se

depune prin intermediul IGSU.

27. În cazul în care un operator al sistemului de transport constată că există

premise sau date concrete cu privire la apariția unor evenimente, din cele

enumerate în Planul de acţiuni, acesta este obligat să sesizeze, în regim de

urgență, Comisia şi să informeze organul central de specialitate, cu prezentarea

întregului set de informații pe care le deţine cu privire la situația creată și cu

privire la măsurile întreprinse pentru prevenirea sau reducerea riscurilor apărute.

28. În cazul în care, la apariția situaţiei excepţionale, este necesară

intervenţia imediată a operatorului sistemului de transport, a operatorului

sistemului de distribuţie, operatorul de sistem respectiv urmează să întreprindă

toate măsurile necesare pentru limitarea sau eliminarea stării excepționale fără a

aștepta confirmarea din partea Comisiei privind existența unei stării

excepționale.

14


29. Comisia sesizată în conformitate cu punctul 26 este obligată să verifice,

în termen de cel mult 12 ore de la sesizare, dacă sunt îndeplinite condiţiile

privind existenţa situaţiilor excepţionale şi, dacă acestea se confirmă, constată

existenţa situaţiei excepţionale.

30. Dacă, după verificare, Comisia decide că în sectorul electroenergetic

sau pe piaţa energiei electrice nu există situație excepțională, aceasta informează

operatorul sistemului de transport respectiv și organul central de specialitate

despre acest fapt, iar operatorii de sistem sunt obligaţi să revină de îndată la

activitatea în condiții normale de funcționare.

31. În cazul constatării de către Comisie a existenţei unei situaţii

excepţionale, toate acțiunile ce urmează a fi întreprinse de către întreprinderile

electroenergetice, în special de către operatorii sistemelor de transport, de către

alţi participanţi la piaţa energiei electrice, precum şi acțiunile organului central

de specialitate, ale altor autorităţi sau organe ale administraţiei publice centrale,

ale altor autorităţi publice în legătură cu apariția unei situației excepţionale, se

coordonează de către Comisie în conformitate cu prezentul Regulament și Planul

de acțiuni.

32. În cazul în care situația excepțională a fost soluționată prin intervenția

promptă a operatorului sistemului de transport și a altor întreprinderi

electroenergetice sau a participanților la piața de energie electrică, Comisia

constată evenimentul și confirmă măsurile întreprinse.

33. Operatorul sistemului de transport responsabil anunţă deîndată

producătorii, operatorii sistemelor de distribuţie şi furnizorii în legătură cu

apariţia situaţiilor excepţionale şi dispune, în funcţie de situaţie, întreprinderea

măsurilor stabilite în Planul de acţiuni, precum și a măsurilor stabilite pin

deciziile Comisiei.

34. Organele şi autoritățile administraţiei publice centrale, alte autorităţi

publice sunt obligate să întreprindă măsurile necesare, stabilite în Planul de

acțiuni, precum și să îndeplinească deciziile Comisiei. La necesitate, Comisia

solicită concursul autorităților administrației publice locale, teritoriul cărora este

afectat de situația excepțională, pentru lichidarea consecințelor unei situații

excepționale și revenirea la situația normală de funcționare a sistemului

electroenergetic și a pieței energiei electrice.

35. Pe perioada existenţei situaţiei excepţionale, Planul de acţiuni este

documentul operativ de lucru al Comisiei, precum şi al întreprinderilor

electroenergetice, al altor participanţi la piaţa energiei electrice, al organului

15


central de specialitate, al altor organe și organe ale administraţiei publice

centrale, precum şi al altor autorităţi publice.

36. Pe perioada existenței situaţiei excepţionale, în conformitate cu

prevederile punctului 11, lit. d) din prezentul Regulament, Comisia adoptă, la

necesitate, inclusiv în legătură cu lichidarea avariilor în SE şi în legătură cu

asigurarea protecţiei populaţiei şi a patrimoniului, decizii cu privire la aplicarea

unor măsuri de urgenţă ce nu sunt stabilite în Planul de acţiuni.

37. În conformitate cu prevederile art. 56 alin. (11) din Legea nr. 107 din

27 mai 2016, măsurile întreprinse de părţile implicate în conformitate cu Planul

de acţiuni și în conformitate cu deciziile Comisiei sunt obligatorii şi prevalează

în raport cu planurile proprii ale întreprinderilor electroenergetice, cu prevederile

contractuale şi actele normative în domeniu.

38. Pe perioada existenţei situaţiei excepţionale, operatorul sistemului de

transport responsabil prezintă zilnic, pînă la orele 6.30 și 17.30, Comisiei și

organului central de specialitate informaţii cu privire la măsurile întreprinse de

acesta, de alți operatori de sistem, de alte întreprinderi electroenergetice, precum

şi de alţi participanţi la piaţa energiei electrice în conformitate cu Planul de

acţiuni și deciziile Comisiei. Producătorii de energie electrică, operatorii de

sistem, furnizorii, precum şi alţi participanţi la piaţa energiei electrice sunt

obligaţi să colaboreze cu operatorul sistemului de transport responsabil şi să îi

prezinte informaţiile solicitate.

39. Pe perioada existenţei situaţiei excepţionale, organele și autorităţile

administraţiei publice centrale, autorităţile publice, autoritățile administrației

publice locale prezintă zilnic, pînă la orele 6.30 și 17.30, Comisiei informații cu

privire la măsurile întreprinse.

40. Schimbul de informații dintre Comisie și organele și autoritățile

administraţiei publice centrale, autoritățile publice, administrației publice locale

și respectiv, dintre Comisie și operatorul sistemului de transport responsabil se

efectuează în conformitate cu Hotărîrea de Guvern nr. 1076/2010 cu privire la

clasificarea situaţiilor excepţionale şi la modul de acumulare şi prezentare a

informațiilor în domeniul protecției populației şi teritoriului în caz de situaţii

excepţionale.

41. Pe perioada existenţei situaţiilor excepţionale consumatorii finali în

raport cu care, potrivit Planului de acţiuni, pot fi aplicate măsurile de deconectare

sau de limitare a livrării energiei electrice, au obligaţia să întreprindă măsurile

necesare pentru a asigura siguranţa echipamentelor, a utilajelor şi a instalaţiilor

16


lor şi, după caz, să treacă la utilizarea surselor de rezervă și de combustibili

alternativi.

42. Pe perioada existenţei situaţiilor excepţionale, la necesitate, se va realiza

suspendarea parțială sau totală a pieței de energie electrică conform

mecanismelor de suspendare a pieții stabilite în baza cadrului de reglementare al

ANRE.

43. La dispariţia cauzelor care au determinat apariţia situaţiei excepţionale,

operatorul sistemului de transport responsabil este obligat să notifice imediat

Comisia și organul central de specialitate în legătură cu aceasta. Comisia, în

termen de cel mult 12 ore, verifică, și, eventual constată încetarea situaţiei

excepţionale şi notifică despre acest fapt operatorul sistemului de transport

responsabil și organul central de specialitate.

44. După încetarea situaţiei excepţionale, operatorii de sistem, precum şi

alţi participanţi la piaţa energiei electrice sunt obligaţi să revină de îndată la

activitatea în condiţii normale de funcționare.

45. În cazul în care situaţia excepțională nu poate fi gestionată în modul

corespunzător prin aplicarea măsurilor stabilite la nivel naţional, după informarea

prealabilă a Comisiei, organul central de specialitate comunică acest fapt

preşedintelui Grupului de coordonare privind securitatea aprovizionării

Comunităţii Energetice, pentru a fi convocată o şedinţă a Grupului de coordonare

în vederea examinării situaţiei şi, după caz, în vederea acordării asistenţei

Republicii Moldova, în legătură cu coordonarea măsurilor implementate, pentru

a face faţă situaţiei excepţionale.

VI. MONITORIZAREA SECURITĂŢII APROVIZIONĂRII CU

ENERGIE ELECTRICĂ

46. În conformitate cu Legea nr. 174/2017 cu privire la energetică și Legea

nr. 107/2016 cu privire la energia electrică, funcţia de monitorizare a securității

aprovizionării cu energie electrică se asigură de către Guvern, prin intermediul

organului central de specialitate, şi în cooperare cu ANRE.

47. Monitorizarea securităţii aprovizionării cu energie electrică vizează în

special:

1) acoperirea balanţei dintre cerere şi ofertă pe piaţa energiei electrice;

2) nivelul cererii prognozate de energie electrică şi sursele disponibile de

acoperirea a cererii;

17


3) îndeplinirea măsurilor de acoperire a sarcinii de vîrf şi a deficitului în

furnizarea energiei electrice în cazul în care unul sau mai mulţi furnizori nu sunt

disponibili sau sunt în imposibilitate de a furniza cantităţile necesare de energie

electrică, inclusiv în cazul apariţiei de situaţii excepţionale;

4) capacităţile suplimentare ale centralelor electrice, ale reţelelor electrice

de transport, inclusiv ale interconexiunilor construite, aflate în construcţie sau

planificate de a fi construite;

5) gradul de interconectare al SE cu sistemele electroenergetice ale ţărilor

vecine;

6) calitatea şi nivelul de întreţinere a reţelelor electrice, securitatea

exploatării acestora;

7) contractele noi de procurare a energiei electrice din import pe termen

lung şi scurt.

48. Organul central de specialitate urmează să întocmească un raport de

monitorizare privind securitatea aprovizionării cu energie electrică, cu respectare

cerințelor stabilite la art. 4 alin. (3) din Legea nr. 107/2016 cu privire la energia

electrică.

49. Întreprinderile electroenergetice sunt obligate să reflecte în rapoartele

anuale de activitate informaţii cu privire la măsurile întreprinse pentru a

contribui la asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică, situațiile

excepționale care au avut loc pe parcursul anului, cauza apariției, durata,

consecințele, precum și cu privire la măsurile aplicate.

50. Întreprinderile electroenergetice sunt obligate să ofere organului central

de specialitate, la cerere sau din proprie inițiativă, dacă identifică evenimente sau

procese ce pot afecta negativ securitatea aprovizionării cu energie electrică, toate

informațiile necesare îndeplinirii funcției de monitorizare a securității


Anexă

la Regulamentul privind situaţiile excepţionale

pe piaţa energiei electrice

Aspecte generale şi riscuri asociate aprovizionării cu energie electrică

1. Securitatea aprovizionării cu energie electrică este asociată cu

posibilitatea producerii unor evenimente sau procese ce pot duce la apariţia de

perturbări în funcţionarea normală a SE, care afectează aprovizionarea

consumatorilor cu energie electrică, inclusiv a organelor şi instituțiilor statului, a

agenților economici, a altor consumatori noncasnici, precum şi a consumatorilor

casnici, astfel fiind afectată securitatea economică a ţării.

18


2. Securitatea aprovizionării cu energie electrică este strîns legată de orice

acţiune sau inacţiune a oricărui participant la piaţă energiei electrice: producător,

operator al sistemului de transport sau de distribuţie, furnizor sau consumator de

energie electrică şi depinde, fără a se limita, de următorii factori:

1) securitatea SE;

2) accesul la resursele energetice primare;

3) răspunsul la cererea de energie electrică (securitatea ofertei);

4) securitatea transportului energiei electrice;

5) securitatea distribuţiei energiei electrice;

6) securitatea furnizării energiei electrice;

7) stabilitatea preţurilor pentru resursele energetice primare şi pentru

energia electrică;

8) securitatea plăţilor şi a veniturilor producătorilor, ale operatorilor de

sistem, precum şi ale furnizorilor.

3. În conformitate cu prezentul Regulament, securitatea aprovizionării cu

energie electrică include capacitatea SE de a livra energie electrică la locurile de

consum ale consumatorilor finali în condiții de accesibilitate, disponibilitate,

fiabilitate, continuitate, transparență și la parametrii de calitate prestabiliți.

4. Este necesară asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică

atît pe termen scurt, precum şi pe termen lung.

5. Securitatea aprovizionării cu energie electrică pe termen scurt se referă

la livrarea efectivă a energiei electrice și implică fiabilitatea operațională a SE în

ansamblu și a elementelor acestuia, inclusiv capacitatea de a depăși

disfuncționalitățile pe termen scurt ale elementelor SE.

6. Asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică pe termen scurt

se realizează cu ajutorul a trei elemente de bază: dezvoltarea capacităţii adecvate

de producere, prestarea serviciilor de sistem şi asigurarea echilibrului între cerere

și ofertă în mod continuu.

7. Securitatea aprovizionării cu energie electrică pe termen lung se asigură

cu ajutorul a trei elemente de bază: accesul la combustibilii primari, adecvanţa

SE și adecvanţa pieței energiei electrice.

8. Accesul la combustibilii primari reprezintă o condiţie cheie pentru ca

producătorii de energie electrică să dispună de posibilitatea reală de a alege în

19


mod liber sursele de energie primară, la prețuri accesibile și în condiții de

continuitate.

9. Adecvanţa SE se definește ca fiind capacitatea sistemului

electroenergetic de a satisface în permanentă cererile de putere și energie ale

consumatorilor, luînd în considerare ieșirile din funcțiune ale elementelor

sistemului, atît cele programate cît și cele rezonabil de așteptat a se produce

neprogramat.

10. Adecvanţa producerii energiei electrice vizează asigurarea unor

capacităţi suficiente de producere a energiei electrice şi/sau a unor capacităţi

suficiente şi sigure de import al energiei electrice, separat sau în combinație,

pentru a satisface în permanență cererea, inclusiv cererea de vîrf. Este important

de menționat faptul că potențialul de import trebuie să fie întotdeauna luat în

considerare atunci cînd se analizează adecvanţa capacității de producere a

energiei electrice, deoarece asigurarea în mod suficient doar a capacităţilor

naţionale de producere a energiei electrice nu este o soluție fezabilă. Mai mult,

luînd în consideraţie mărimea pieței energiei electrice din Republica Moldova şi

posibilitatea dezvoltării piețelor regionale, asigurarea de capacitați suficiente de

import al energiei electrice determină o integrare a pieței naționale într-o piață

regională, cu avantajul creșterii dimensiunii pieței relevante.

11. Adecvanţa rețelelor electrice vizează asigurarea disponibilităţii reţelelor

electrice, inclusiv a interconexiunilor, pentru a satisface cererea de putere şi de

energie electrică.

12. Adecvanţa pieței energiei electrice vizează capacitatea pieței energiei

electrice de a asigura şi facilita relațiile comerciale între producători, furnizori și

consumatorii de energie electrică. Adecvanţa pieţei energiei electrice depinde în

mod direct de realizarea corespunzătoare a prevederilor Legii nr. 174/2017 cu

privire la energetică și Legii nr. 107/2016 cu privire la energia electrică, care

creează cadrul corespunzător pentru funcționarea acesteia.

13. Evenimentele sau procesele care pot afecta negativ securitatea

aprovizionării cu energie electrică constituie riscuri asociate acesteia și pot fi

structurate în patru grupe principale, după cum urmează:

1) riscuri tehnice, care sunt generate de lipsa investiţiilor necesare pentru

dezvoltarea şi renovarea centralelor electrice si a reţelelor electrice, inclusiv a

interconexiunilor;

2) riscuri economice, care sunt generate de dezechilibrul dintre cererea şi

oferta energiei electrice, care se datorează unor deficiențe conceptuale ale pieţei

energiei electrice, unui număr insuficient de participanți la piață, instabilității

20


preţurilor, lipsei de investiţii, instabilității şi nesiguranţei veniturilor

participanţilor la piața energiei electrice, etc.;

3) riscuri politice, care decurg din tensiunile politice între ţări şi

deficienţele sistemelor de reglementare sau de independență a reglementatorilor,

care pot fi determinate și de presiunile exercitate de unii participanți la piața

energiei electrice ce doresc să-și asigure avantaje de monopol, de preţ, de

cantitate şi de calitate, etc.;

4) riscuri fizice şi de mediu, care pot decurge din conflicte armate,

terorism, dezastre naturale, accidente, condiţii climaterice nefavorabile etc.

14. Riscurile prezintă o serie de caracteristici generale, după cum urmează:

a) riscul este o realitate cu care se confruntă orice economie dependentă

de resurse energetice externe, indiferent de gradul său de dezvoltare;

b) orice participant la procesele şi circuitele economice, indiferent de

anvergura activităţii sale, se confruntă cu anumite riscuri pe care trebuie să fie

capabil să le gestioneze;

c) odată ce se materializează, riscul poate produce pagube atît de natură

economică, precum şi de natura financiară;

d) riscul are o acţiune ireversibilă, în sensul în care efectele sale, odată

produse, nu mai pot fi înlăturate decît cu măsuri şi cheltuieli suplimentare,

deseori costisitoare;

e) riscul impune efectuarea de analiză permanentă la nivelul

întreprinderilor electroenergetice și a participanților la piața de energie electrică,

luarea de măsuri preventive şi alocarea de mijloace necesare pentru prevenirea şi

combaterea lui.

15. La identificarea şi evaluarea riscurilor este necesar de a lua în calcul

dependenţele, interdependenţele şi interacţiunile de pe piețele energiei electrice

naţionale şi regionale, dintre participanții la piață, dintre pieţe, dar şi dintre

participanți, resurse şi pieţe. Aceste riscuri pot fi externe şi interne.

16. Riscurilor externe le pot fi atribuite următoarele caracteristici specifice:

1) limitarea sau sistarea furnizării energiei electrice din import pe una sau

mai multe direcţii, din diferite motive politice, economice sau fizice;

2) limitarea sau sistarea furnizării energiei electrice din importîn cazul

apariţiei unor condiţii meteo extreme ce duc la majorare semnificativă a cererii

de energie electrică în țările de origine sau de tranzit;

3) sistarea furnizării gazelor naturale din import, care poate duce la stoparea

sau limitarea producerii energiei electrice la centralele electrice locale.

21


17. Riscurilor interne le pot fi atribuite următoarele caracteristici specifice:

1) sistarea furnizării energiei electrice de la centrala electrică amplasata pe

malul stîng al Nistrului (CERS Moldovenească), din motive politice, economice

sau tehnice, din lipsă de combustibili, etc;

2) defecţiunile tehnice în reţelele electrice de transport, amplasate pe malul

stîng al Nistrului, prin care se transportă energia electrică de la CERS

Moldovenească şi din import din Ucraina;

3) defecţiuni în reţelele electrice de transport, amplasate pe malul drept al

Nistrului;

4) defecţiuni în reţelele electrice de distribuţie, amplasate pe malul drept al

Nistrului;

5) sistarea livrării energiei electrice de la centralele electrice amplasate pe

malul drept al Nistrului, din motive tehnice sau economice, etc;

6) perturbări majore în SE, inclusiv prin rămînerea fără tensiune a unei zone

sau a întregului SE.

18. În funcție de situaţia creată în SE, riscurile pot fi grupate în

corespundere cu cele 5 niveluri ale stării de funcționare a SE, și anume:

1) Starea normală de funcţionare a SE, care se caracterizează prin faptul

că, în pofida unor eventuale circumstanţe nefavorabile, SE se află într-o stare

sigură de funcţionare, în care se menţin parametrii normali de funcţionare şi se

asigură aprovizionarea continuă şi fiabilă a consumatorilor cu energie electrică.

2) Situaţia (N-1), care se caracterizează prin faptul că, în pofida apariţiei

unei contingenţe ordinare, elementele rămase în funcțiune ale reţelelor electrice

de transport sunt capabile să facă faţă situației noi create de aceasta, fără a

încălca limitele de siguranță operațională a SE şi fără a prejudicia asigurarea

aprovizionării cu energie electrică. Criteriul (N-1) se consideră menţinut în cazul

în care contingenţa apărută nu duce la:

a) întreruperi în alimentarea consumatorilor cu energie electrică;

b) trecerea într-un regim staţionar de funcţionare, în care există depăşiri ale

limitelor admisibile ale curentului şi ale tensiunii, fapt ce cauzează deteriorări de

echipamente;

c) trecerea într-un regim staţionar de funcţionare, în care valorile tensiunii nu

se încadrează în limitele admisibile;

d) depăşiri ale limitelor admisibile ale puterii de scurtcircuit în noduri;

e) pierderea stabilităţii SE;

f) declanşarea altor echipamente din reţelele electrice de transport, cu

excepţia celor care se declanşează prin automatizări prevăzute special să

acționeze împotriva extinderii unei avarii în situaţia respectivă;

22


g) pierderea caracterului unitar al SE.

3) Situația de alertă, care se caracterizează prin faptul că SE se află în

limitele de siguranță operațională însă în SE a fost detectată o contingenţă de

excepţie, iar, în cazul declanşării acesteia, acţiunile de remediere disponibile nu

sunt suficiente pentru a menține starea normală de funcţionare a SE.

Pentru situația de alertă sunt caracteristice şi cazurile în care este posibilă apariţia

unor limitări în livrarea energiei electrice din import sau de la producătorii locali.

În cazul situației de alertă, SE este în măsură să asigure, în general,

aprovizionarea consumatorilor cu energie electrică, excepţie fiind unele cazuri de

limitare, la nivel local, sau întreruperi în aprovizionarea cu energie electrică a

unor consumatori finali, pe anumite intervale de timp.

4) Situația de urgență, care se caracterizează prin faptul că, în urma

apariţiei unei contingenţe de urgenţă, limitele de siguranţă operaţională a SE

sunt încălcate, iar cel puţin un parametru operațional se află în afara limitelor

respective.

Pentru situația de urgenţă este caracteristică şi situația în care livrarea

energiei electrice din import sau de la producătorii locali este limitată

semnificativ sau chiar întreruptă. În această situaţie SE nu este în măsură să

asigure aprovizionarea tuturor consumatorilor cu energiei electrică şi, respectiv,

livrarea energiei electrice anumitor categorii de consumatori finali este limitată

sau întreruptă pe anumite perioade de timp.

5) Situația de colaps (blackout), care se caracterizează prin faptul că

funcţionarea parţială sau totală a SE nu mai poate fi asigurată. În această situaţie

se întrerupe livrarea energiei electrice consumatorilor finali dintr-o zonă a SE

sau din SE în întregime.

19. În funcţie de durata de timp, riscurile pot fi clasificate după cum

urmează:

a) Pe termen scurt. În această categorie se încadrează riscurile la apariţia

cărora SE poate opera astfel încît să fie evitate pierderea sarcinii de energie

electrică sau provocările cauzate de suprasolicitarea componentelor SE în afara

limitelor admisibile. În categoria respectivă pot fi încadrate perturbaţiile bruşte,

cum ar fi scurt circuitul în liniile electrice, pierderea componentelor critice ale

SE etc.

Din aceeași categorie fac parte şi evenimentele la apariţia cărora SE este

capabil să facă faţă dezechilibrelor cauzate de diferenţele dintre consumul şi

producerea efectivă (la care se adaugă importul efectiv) în timp real, care apar

din trei motive principale, precum:

- întreruperile planificate şi neplanificate ale componentelor SE, utilizate

pentru producerea şi transportul energiei electrice;

- cereri fluctuante de energie electrică de la oră la oră, de la zi la zi şi de la

un sezon la altul;

23


- existenţa de resurse energetice variabile, care fluctuează pe parcursul

zilei şi de la sezon la sezon, fiind mai puţin previzibile şi mai dificil de

prognozat, mai ales pentru intervale de timp mai lungi (spre exemplu, energia

produsă din surse regenerabile).

b) Pe termen mediu. Riscurile pe termen mediu sunt acele situaţii care pot

afecta SE în cadrul ciclului său de investiții, adică în intervalul de timp în cadrul

căruia o schimbare completă a SE sau a unor elemente ale SE nu este fezabilă şi

nu se realizează, iar acest fapt poate afecta, în viitor, securitatea aprovizionării cu

energie electrică.

c) Pe termen lung. Din categoria menţionată fac parte potenţialele

constrîngeri pe termen lung, care pot împiedica alegerea în mod liber a surselor

de energie primară şi a surselor de energie electrică, la preţuri accesibile, sau

care pot duce la renunţarea utilizării/implementării unor tipuri de tehnologii mai

eficiente în raport cu cele existente, etc. Riscurile din această categorie implică o

abordare complexă a problemei securităţii aprovizionării cu energia electrică, cu

luarea în considerare a diferitor circumstanţe, cum ar fi, de exemplu, necesitatea

integrării pieţei energiei electrice naţionale într-o piaţă a energiei electrice

regionale.

20. În legătură cu identificarea și evaluarea riscurilor trebuie să fie luate în

consideraţie toate circumstanţele naționale și regionale, relevante pentru

securitatea aprovizionării cu energie electrică și, în special:

1) particularitățile SE;

2) mărimea şi modul de funcţionare a pieței energiei electrice;

3) nivelul cererii și capacitățile interne și externe de a satisface cererea de

consum, luînd în considerație factorul sezonier și perioadele de consum - de bază

și de vîrf a consumului;

4) configurația și capacitatea rețelelor electrice de transport şi starea de

exploatare a acestora;

5) interconexiunile existente, capacităţile maxime de interconexiune pe

fiecare direcţie de import/export, la frontiera ţării;

6) planurile preconizate de construcţie a interconexiunilor noi şi/sau de

majorare a capacităţii interconexiunilor existente;

7) fluxurile de energie electrică reale, inclusiv fluxurile transfrontaliere;

8) planurile de implementare a proiectelor care sunt în măsură să influențeze

pozitiv securitatea aprovizionării cu energie electrică;

9) capacitățile locale de producere a energiei electrice existente şi cele

planificate de a fi construite, dependenţa acestora de combustibilii necesari

pentru producerea energiei;

10) analiza indicatorilor de calitate a serviciului de transport şi de distribuţie,

determinaţi în conformitate cu Regulamentul cu privire la calitatea serviciilor de

transport şi de distribuţie a energiei electrice, aprobat de ANRE, precum şi a

factorilor care pot influența indicatorii respectivi.

24


21. Suplimentar celor menţionate în punctul 20 din prezenta Anexă,

trebuie să fie identificate şi analizate cazurile și scenariile de creștere bruscă a

cererii de energie electrică, de limitări sau de întreruperi în aprovizionare cu

energie electrică, ținîndu-se cont de experiențele anterioare, de situaţiile descrise

în punctele 16-17 din prezenta Anexă, de datele statistice aferente, de

probabilitatea și durata survenirii unor astfel de evenimente, de factorul sezonier

etc.

22. În legătură cu interconexiunile și tranzacţiile transfrontaliere de energie

electrică, la analiza şi evaluarea riscurilor se impune identificarea măsurilor

reciproce de acţiune și de corelare a riscurilor cu operatorii sistemelor de

transport din țările vecine.

23. În procesul identificării şi al evaluării riscurilor este imperativă

determinarea nivelului şi a posibilelor consecințe ale acestora, precum şi

identificarea măsurilor necesare pentru reducerea numărului şi/sau a

consecinţelor riscurilor respective. În acest sens urmează a fi analizate

următoarele aspecte:

1) impactul evenimentelor de securitate specifice SE;

2) nivelul de risc specific unor de astfel de evenimente;

3) măsurile posibile care ar putea reduce numărul şi/sau consecinţele

riscurilor, precum şi costurile aferente.

24. Expunerea la risc se evaluează de către fiecare întreprindere

electroenergetică și participant la piaţa angro a energiei electrice, în parte, iar, la

nivel naţional, identificarea şi evaluarea se efectuează de către organul central de

specialitate, cu suportul operatorului sistemului de transport, care deţine licenţă

pentru conducerea centralizată a sistemului electroenergetic.

25. În legătură cu identificarea şi evaluarea riscurilor, organul central de

specialitate colaborează cu ANRE, cu alte organe și autorități ale administraţiei

publice centrale, cu alte autorităţi publice, cu întreprinderile electroenergetice și

alți participanți la piața de energie electrică, cu consumatorii mari, precum şi cu

organizaţiile care promovează interesele consumatorilor, care sunt obligate, la

solicitarea acestuia, să prezinte toate informațiile necesare pentru evaluarea şi

identificarea riscurilor.

26. La identificarea şi evaluarea riscurilor, organul central de specialitate

trebuie să țină cont şi de prevederile planurilor de dezvoltare a reţelelor electrice

de transport, pentru 10 ani şi ale planurilor de dezvoltare a reţelelor electrice de

distribuţie, pentru 3 ani, elaborate de operatorii de sistem şi aprobate de ANRE,

25


de progresele înregistrate în legătură cu efectuarea investițiilor necesare în SE,

precum şi de particularitățile specifice ale SE.

27. La identificarea şi evaluarea riscurilor, organul central de specialitate

trebuie să ia în consideraţie existenţa congestiilor în reţelele electrice de

transport, precum şi capacitatea reţelelor electrice de a adapta fluxurile de

energie electrică în cazul unui scenariu care implică afectarea infrastructurii de

import al energiei electrice.

28. Operatorul de transport care deţine licenţă pentru conducerea

centralizată a sistemului electroenergetic elaborează anual analize de risc privind

funcționarea sistemului electroenergetic și le comunică organului central de

specialitate.

29. Organul central de specialitate este în drept să solicite analizele de risc

ale întreprinderilor electroenergetice și ale participanților la piața de energie

electrică, precum și orice date suplimentare necesare elaborării Raportului de

monitorizare privind securitatea aprovizionării cu energie electrică.

26


Anexa nr. 2

la Hotărîrea Guvernului nr.

PLANUL DE ACȚIUNI

pentru situații excepționale pe piața energiei electrice

I. DISPOZIȚII GENERALE

1. Planul de acțiuni pentru situații excepționale pe piața energiei

electrice (în continuare - Plan de acţiuni) are ca scop stabilirea de masuri

preventive care vizează asigurarea securității aprovizionării cu energie

electrică prin crearea premiselor necesare pentru funcționarea fiabilă și continuă

a sistemului electroenergetic, pentru funcționarea în condiții optime a pieței

interne de energie electrică; stabilirea unor măsuri de urgență care urmează să fie

puse în aplicare în cazul în care piața energiei electrice nu mai este în măsură să

furnizeze consumatorilor cantitățile necesare de energie electrică, precum și

stabilirea clară şi neechivocă a responsabilităților și coordonarea activităților

întreprinderilor electroenergetice atât la nivelul de acțiuni preventive, precum și

în cazul apariției situațiilor excepționale pe piața energiei electrice.

2. La elaborarea Planului de acțiuni au fost evaluate riscurile asociate

securității aprovizionării cu energie electrică şi problemele majore ale sectorului

electroenergetic național. Prezentul Plan de acțiuni are drept scop:

a) analiza situației existente pe piaţa energiei electrice, precum şi a

problemelor majore ale sistemului electroenergetic din Republica Moldova;

b) identificarea şi evaluarea riscurilor asociate securității aprovizionării

cu energie electrică (în continuare - riscuri);

c) stabilirea măsurilor preventive necesare pentru eliminarea sau

reducerea riscurilor, inclusiv în legătură cu funcționarea sigură a rețelelor

electrice de transport şi de distribuție;

d) stabilirea altor măsuri preventive, precum necesitatea de a

dezvolta interconexiunile existente și viitoare, capacitățile fizice de transport în

ambele direcții (import/export), necesare pentru diversificarea rutelor şi a

surselor de aprovizionare cu energie electrică, inclusiv în legătură cu conectarea

la sistemul electroenergetic din România, şi, pe cale de consecinţă, la Rețeaua

Europeană a Operatorilor Sistemelor de Transport al Energiei Electrice (în

continuare - ENTSO-E), în vederea gestionării riscurilor identificate;

e) stabilirea măsurilor necesare a fi întreprinse în funcţie de nivelul de

criză survenit, inclusiv a celor ce se referă la realizarea schimbului de informații;

f) stabilirea măsurilor bazate pe mecanisme de piața, necesare a fi

întreprinse în cazul situației de alertă sau de urgență, precum şi a măsurilor care

27


nu se bazează pe mecanisme de piaţă şi urmează a fi întreprinse în cazul situației

de urgență când măsurile bazate pe mecanisme de piața nu mai sunt suficiente

pentru a asigura aprovizionarea consumatorilor cu energie electrică;

g) stabilirea rolului și a responsabilităților operatorilor sistemelor de

transport, ale operatorilor sistemelor de distribuție, ale furnizorilor şi ale

consumatorilor de energie electrică, inclusiv în legătură cu raportarea în cazul

declanșării unei situaţii excepţionale, precum și a modalităţii de interacțiune a

acestora cu organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul

energeticii (în continuare – organul central de specialitate), cu Comisia pentru

situații excepționale a Republicii Moldova (în continuare - Comisia), precum și

cu alte organe și autorități ale administraţiei publice centrale, cu alte autorităţi

publice, implicate în realizarea Planului de acţiuni respectiv;

h) stabilirea rolului și a responsabilităților Comisiei, ale organului

central de specialitate, ale altor organe și autorități ale administraţiei publice

centrale, ale altor autorități publice, implicate în realizarea Planului de acţiuni,

inclusiv în legătură cu raportarea în cazul declanşării unei situaţii excepţionale;

i) stabilirea mecanismelor care urmează să fie aplicate în cadrul

colaborării cu statele vecine, inclusiv pentru prevenirea apariției unor situații

excepționale şi/sau pentru redresarea situației în cazul apariției situației de

urgență.

3. La elaborarea prezentului Plan de acţiuni s-a ţinut cont în primul rând

de măsurile bazate pe mecanisme de piață şi de posibilele efecte a măsurilor, ce

urmează a fi întreprinse în caz de situație de urgenţă, asupra funcționării pieței

interne a energiei electrice, asupra consumatorilor de energie electrică, precum și

asupra economiei naționale, per ansamblu. Planul de acţiuni se actualizează de

către organul central de specialitate o dată la doi ani, dacă împrejurările nu

impun o actualizare mai frecventă, astfel încât să reflecte versiunea actualizată a

evaluării riscurilor posibile de pe piaţa energiei electrice.

II. SITUAȚIA EXISTENTĂ PE PIAŢA ENERGIEI ELECTRICE

4. Prezentul Plan de acțiuni a fost elaborat urmare a analizei situației

existente pe piaţa energiei electrice şi a identificării problemelor majore existente

în sectorul electroenergetic național, cu utilizarea datelor statistice furnizate de

Biroul Național de Statistică, precum şi informației şi datelor prezentate de

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (în continuare - ANRE), de

ÎS “Moldelectrica și de celelalte întreprinderi electroenergetice, precum și cu

luarea în considerare a direcţiilor prioritare ale politicii de stat, stabilite în

strategiile și documentele de politici în domeniul energeticii. Descrierea situației

existente, precum și a caracteristicilor sectorului electroenergetic, este reflectată

în Anexa la prezentul Plan de acțiuni.

28


5. Asigurarea aprovizionării cu energie electrică depinde de mai mulți

factori, precum gradul și disponibilitatea asigurării cu resurse energetice primare

necesare pentru producerea locală a energiei electrice, capacitatea și eficiența

transformării acestor resurse în energie electrică, capacitatea infrastructurii de

transport al energiei electrice de a asigura schimburile transfrontaliere de energie

electrică necesare cu ţările vecine, continuitatea și stabilitatea în timp a fluxurilor

de energie electrică, capacitatea infrastructurii sistemului electroenergetic,

necesare pentru a asigura livrarea energiei electrice consumatorilor finali,

capacitățile financiare ale sectorului electroenergetic şi posibilitățile financiare

ale consumatorilor de a achita plata pentru energia electrică consumată, etc.

6. Totodată, în conformitate cu datele prezentate în Anexa la prezentul

Plan de acțiuni se poate constata în mod cert că, în mare parte, sistemul

electroenergetic (în continuare - SE) funcționează în mod normal, fără careva

perturbații sau declanșări majore care ar afecta securitatea aprovizionării cu

energie electrică. Totodată, în sectorul electroenergetic există şi anumite

probleme care pot afecta securitatea aprovizionării cu energie electrică pe piața

internă, inclusiv:

a) capacitatea insuficienta a surselor locale de producere a energiei

electrice;

b) utilizarea capacităților locale existente de producere a energiei

electrice la un nivel foarte redus (doar până la 56% în perioada rece şi 1-13% din

capacitatea instalată în perioada caldă a anului);

c) lipsa investiţiilor necesare pentru renovarea centralelor electrice

existente, care sunt ineficiente şi învechite moral şi fizic şi care au un grad

avansat de uzură (investițiile necesare pentru renovarea centralelor electrice sunt

foarte mari și nerealizabile în condițiile lipsei de capital la producătorii de

energie electrică);

d) preţul ridicat al energiei electrice produse la CET, legat de lipsa

sarcinii termice necesare, utilizarea echipamentul învechit și neperformant și,

respectiv, de ineficiența acestor centrale, precum şi de practica de subvenționare

a energiei termice din contul energiei electrice produse la CET. Ca rezultat,

prețul mediu al energiei electrice produse la CET depășește de 1,5 ori prețul

mediu de procurare a energiei electrice din exterior şi, astfel, are o influență

negativă asupra tarifelor de furnizare a energiei electrice consumatorilor;

e) acumularea de datorii de către producătorii de energie termică în

raport cu furnizorul de gaze naturale, din cauza neajustării la timp a tarifelor

pentru energia electrică şi termică produsă de CET. Or, acest fapt constituie un

risc major în asigurarea centralelor electrice care produc în regim de cogenerare

şi utilizează gaze naturale pentru producerea energiei electrice şi, ca urmare,

duce la creșterea riscului în aprovizionarea consumatorilor cu energie electrică;

29


f) tendinţa negativă de majorare a preţurilor de procurare a energiei

electrice, cauzată de dependența majoră a Republicii Moldova (cu peste 80%) de

două surse de energie electrică procurată de la CERS Moldovenească și Sistemul

Electroenergetic al Ucrainei în condiții comerciale dificile, dublate de criza

energetică din Ucraina;

g) capacitatea insuficientă a interconexiunilor dintre sistemul

electroenergetic al Republicii Moldova (în continuare – SE MD) şi sistemele

electroenergetice ale statelor vecine şi, în primul rând, lipsa interconexiunii cu

ENTSO-E, ceea ce face, practic, imposibilă realizarea obiectivelor politicii de

stat privind diversificarea surselor de procurare a energiei electrice, precum şi

privind crearea unei pieţe concurențiale funcţionale în contextul integrării într-o

piaţă regională. Astfel, obiectivele strategice ale politicii de stat privind

dezvoltarea noilor capacități de producere a energiei electrice și privind

diversificarea surselor de aprovizionare cu energie electrică prin conectarea SE

MD la ENTSO-E și prin aderarea la piața internă de energie electrică a UE,

rămân pentru moment doar obiective care migrează dintr-o strategie în alta;

h) gradul avansat de uzură a unei bune părţi din elementele reţelelor

electrice de transport şi de distribuție şi lipsa de capital la operatorii sistemelor

de transport şi de distribuţie pentru dezvoltarea şi modernizarea acestora,

inclusiv pentru reconstrucția şi renovarea reţelelor electrice, ceea ce majorează

riscul apariției cazurilor de deteriorare a reţelelor electrice şi, evident, poate duce

la afectarea siguranței aprovizionării cu energie electrică;

i) lipsa premiselor necesare pentru liberalizarea de facto a pieţei

energiei electrice şi pentru dezvoltarea concurenței reale pe segmentul producerii

şi al furnizării energiei electrice, ceea ce împiedică crearea unei piețe a energiei

electrice dezvoltate, stabile şi predictibile, în cadrul căreia preţurile şi tarifele la

produsele şi serviciile furnizate de întreprinderile electroenergetice să se formeze

în mod transparent şi conform mecanismelor bazate pe piaţă, în beneficiul

consumatorilor finali;

j) în pofida reformelor realizate, inclusiv prin liberalizarea totală a

pieței energiei electrice, nu au fost atrase investiții semnificative în sectorul

electroenergetic. Pentru moment, există un dezechilibru pronunțat în legătură cu

atragerea finanțării în sectorul electroenergetic, fiind atrase mai degrabă finanțări

din credite externe şi din partea donatorilor, decât din partea sectorului privat.

III. RISCURILE IDENTIFICATE ȘI REZULTATELE

EVALUĂRII ACESTORA

7. Conform celor descrise în capitolul II din prezentul Plan de acțiuni,

actualmente, Republica Moldova nu dispune de suficiente surse interne pentru

producerea energiei electrice. Ca urmare, pe termen scurt, asigurarea

30


aprovizionării consumatorilor cu energie electrică depinde, în primul rând, de

siguranța procurării şi a livrării energiei electrice de la CERS Moldovenească şi

din Ucraina (care, împreună, acoperă peste 80% din necesarul consumului

național brut de energie electrică), precum şi de asigurarea producerii locale.

Aşadar, următoarele riscuri pot afecta securitatea aprovizionării cu energie

electrică: producerea de accidente tehnice grave sau lipsa de combustibil necesar

pentru producerea energiei electrice la centralele electrice din partea dreaptă a

Nistrului, întreruperea livrării energiei electrice de la CERS Moldovenească sau

din Ucraina din cauza lipsei de combustibil, a accidentelor tehnice grave,

inclusiv în interconexiuni, din cauza dezastrelor naturale, a condițiilor

climaterice nefavorabile, precum şi din motive economice, politice, inclusiv în

caz de terorism sau conflicte armate, etc.

8. De menționat şi faptul că, actualmente, Republica Moldova nu-și poate

diversifica sursele de aprovizionare cu energie electrică, deoarece SE MD nu este

conectat la sistemul electroenergetic european (ENTSO-E) şi, astfel, Republica

Moldova nu poate adera la piaţa internă a energiei electrice din UE.

9. Riscurile asociate aprovizionării cu energie electrică în cazul reţelelor

electrice de transport şi de distribuție se referă la defecţiunile tehnice grave care

pot apărea în rezultatul producerii dezastrelor naturale, al condițiilor climaterice

nefavorabile sau al accidentelor grave, provocate inclusiv în caz de terorism sau

conflicte armate. Alte defecțiuni tehnice ale reţelelor electrice de transport şi de

distribuţie nu pot avea un impact determinant pentru declanșarea unei crize

majore în aprovizionarea cu energie electrică, întrucât operatorii de sistem (ÎS

„Moldelectrica”, RED ”Union Fenosa”, RED Nord) dispun de toate mijloacele și

procedurile necesare pentru exploatarea şi întreținerea în stare tehnică normală a

reţelelor electrice, precum şi pentru intervenția promptă în caz de apariție a unor

defecțiuni în anumite zone ale reţelelor electrice, astfel încît restabilirea

aprovizionării consumatorilor cu energie electrică să fie asigurată în termeni cât

mai restrânși. A se menţiona şi faptul că în pofida gradului avansat de uzură al

unor elemente din rețelele electrice de transport şi de distribuţie, acestea se află

încă într-o stare satisfăcătoare de funcționare şi sunt în măsură să asigure

securitatea aprovizionării cu energie electrică.

10. Astfel, securitatea aprovizionării cu energie electrică poate fi afectată

atât de factori externi, precum şi de factori interni, care pot avea legătură cu:

fiabilitatea operațională a SE, asigurarea cu resurse energetice primare necesare

pentru producerea energiei electrice, asigurarea echilibrului între cerere şi oferta.

La rândul lor, riscurile pot fi grupate în riscuri tehnice, riscuri economice, riscuri

politice, riscuri fizice și riscuri climaterice, după cum urmează:

a) riscurile tehnice pot apărea din cauza lipsei investițiilor necesare pentru

dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii SE, precum și din cauza efectuării

31


lucrărilor de întreţinere şi de exploatare a reţelelor electrice, inclusiv a

interconexiunilor, cu întârziere sau cu încălcarea documentelor normativ-tehnice

şi a standardelor de calitate;

b) riscurile economice ţin de dezechilibrul dintre cerere şi ofertă, de piaţa

energiei electrice imatură, unde se desfăşoară activităţi comerciale

subdezvoltate, de lipsa de combustibili, de instabilitatea prețurilor, de lipsa

surselor financiare necesare, de instabilitatea şi de nesiguranța veniturilor

participanților la piața energiei electrice, etc.;

c) riscurile politice pot apărea din cauza tensiunilor politice dintre ţări şi a

deficienţelor sistemelor de reglementare, a presiunilor exercitate de unii

participanți la piața energiei electrice prin anumite pârghii legate de rivalităţi

geopolitice, de monopol, de preţ, de cantitate şi de calitate, etc.;

d) riscurile fizice şi riscurile climaterice ţin de conflictele armate, de

terorism, de dezastre naturale, de accidente, de condiţii climaterice nefavorabile,

etc.

11. La identificarea și evaluarea riscurilor care pot afecta securitatea

aprovizionării cu energie electrică s-a ținut cont de cazurile anterioare în care a

fost periclitată securitatea aprovizionării cu energie electrică. Astfel, din motive

economice şi politice, în 1992 şi în 2009 a fost sistată livrarea gazelor naturale de

către Federația Rusă, iar în 1998 și în 1999, din cauza limitării livrării energiei

electrice din Est, Republica Moldova a recurs la importul energiei electrice din

vest (România) în regim insular. Totodată, în noiembrie 2000 şi în ianuarie 2007,

din cauza condițiilor climaterice (formarea chiciurii), au fost grav deteriorate o

parte din liniile electrice de transport şi de distribuție și, pe cale de consecință,

mai mulți consumatori au rămas fără energie electrică, iar, recent, în aprilie 2017,

din cauza condițiilor meteo extreme (ninsori abundente și căderea copacilor) au

fost deteriorate mai multe rețelele electrice de transport și de distribuție, afectând

aprovizionarea cu energie electrică a unui număr mare de consumatori. De

asemenea, s-au luat în calcul și:

a) scenariile posibile de risc, care pot afecta securitatea aprovizionării cu

energie electrică sau care pot duce la creșterea excepțional de mare a cererii de

energie electrică, cauzele apariției, durata posibilă și nivelul de criză care poate fi

declanşat urmare a apariției riscurilor respective;

b) caracteristica sistemului electroenergetic naţional, configurația,

capacitatea şi starea tehnică a rețelelor electrice de transport;

c) interconexiunile și fluxurile transfrontaliere de energie electrică;

d) capacitățile locale existente de producere a energiei electrice (din partea

dreaptă a Nistrului), starea de exploatare şi dependența acestora de combustibilii

necesari pentru producerea energiei electrice;

32


d) proiectele de investiții planificate de a fi realizate şi care sunt în măsură

să influențeze pozitiv securitatea aprovizionării cu energie electrică;

e) alte circumstanțe naționale și regionale relevante pentru piața energiei

electrice din Republica Moldova, etc.

12. Reieșind din situația creată în SE, precum şi luând în considerație

factorii externi, inclusiv contextul regional, factorii interni şi factorii climaterici,

care pot afecta securitatea aprovizionării cu energie electrică, la elaborarea

prezentului Plan de acţiuni, au fost identificate următoarele scenarii de risc, care

pot duce la limitarea sau la sistarea furnizării energiei electrice de la centralele

electrice din partea dreaptă a Nistrului, de la CERS Moldovenească sau din

import (din Ucraina), la afectarea semnificativă a livrării energiei electrice pe

teritoriul ţării, precum şi la creșterea excepțional de mare, în anumite perioade de

timp, a consumului de energie electrică pe piața internă, și anume:

Scenariul 1. Limitarea sau sistarea furnizării energiei electrice din Ucraina

pentru diferite motive tehnice, economice, politice, fizice și/sau climaterice.

Scenariul 2. Limitarea sau sistarea furnizării energiei electrice de la CERS

Moldovenească pentru motive tehnice, economice, politice, fizice și/sau

climaterice.

Scenariul 3. Deconectarea de către autoritățile din stânga Nistrului, pentru

motive economice și/sau politice, a rețelelor electrice de transport care

conectează atât CERS Moldovenească, precum şi SE UA cu SE MD din partea

dreaptă a Nistrului.

Scenariul 4. Limitarea sau sistarea furnizării energiei electrice de la

centralele electrice locale (preponderent de la CET) din motive tehnice,

economice, fizice și/sau climaterice.

Scenariul 5. Defecțiuni tehnice grave în rețelele electrice de transport

naționale, din motive tehnice, fizice și/sau climaterice.

Scenariul 6. Dezechilibru în SE (creșterea bruscă a consumului, lipsa

rezervelor suficiente pentru reglaj, pierderea stabilității SE, scăderea sau

majorarea frecvenței/tensiunii, etc.).

Scenariul 7. Defecțiuni tehnice grave în rețelele electrice de distribuţie,

din motive tehnice, fizice și/sau climaterice.

13. Scenariile enumerate la punctul 12, precum și consecințele aferente

sunt descrise în Tabelul nr.1 din prezentul plan de acţiuni.

Tabelul 1. Scenariile de risc

Scenariu

de risc

Proveniența și tipul de

risc

Probabilita-

tea apariției

Perioada

de timp Consecințe Explicații

a) Limitarea sau sistarea

furnizării energiei

Mică Termen

scurt sau

De la

nesemnifi-

În cazul existenței

contractelor de

33


Scenariul

1

electrice din Ucraina

din cauza ieșirii din

funcțiune a unor

centrale electrice, a

defecțiunilor tehnice pe

una sau mai multe

interconexiuni cu SE

UA (avarii, dezastre

naturale, condiții meteo

extreme, atac terorist

sau cibernetic, etc.).

Risc tehnic, fizic și/sau

climateric. Risc extern.

mediu

(până la

30 zile)

cative până la

foarte grave

procurare a energiei

electrice atât de la

furnizorii din

Ucraina, precum și

de la CERS

Moldovenească,

urmările vor fi

nesemnificative.

Totodată, în cazul

încheierii

contractelor de

procurare doar cu

furnizorii din

Ucraina, consecințele

pot fi grave sau chiar

foarte grave dacă SE

MD va fi deconectat

de SE UA.

b) Limitarea sau sistarea


electrice din Ucraina pe

una sau mai multe

direcții de import din

alte motive decât

tehnice (lipsa de

combustibili, condiții

meteo extreme, care au

condus la majorarea

consumului, sau alte

motive care au condus

la deficit de energie

electrică pe piața

energiei electrice din

Ucraina). Risc

economic, climateric.

Risc extern.

Medie Termen

mediu

sau lung

(mai

mult de

30 zile)

De la

nesemnificative

până la grave

A se vedea explicația

de la lit. a).

c) Limitarea sau sistarea


electrice din Ucraina

din cauza neachitării de

către Republica

Moldova a energiei

electrice procurate. Risc

economic. Risc intern.

Foarte mică Termen

scurt

(până la

10 zile)

De la nesemnifi

– cative până la

moderate

În funcţie de gradul

de limitare

(neachitare).

Scenariul

2

a) Limitarea sau sistarea


electrice de la CERS

Moldovenească din

motive tehnice, fizice

şi/sau climaterice

(defecțiuni, cu

deconectarea

concomitentă a mai

Mică Termen

mediu

De la

nesemnificative

până la foarte

grave

Nesemnificative – în

cazul existenței

contractelor de


electrice atât de la

CERS

Moldovenească,

precum și de la

furnizorii din

34


multor bare de 330 kV

sau a mai multor

generatoare). Risc

tehnic, fizic și/sau

climateric. Risc extern.

Ucraina.

Grave sau foarte

grave - în cazul

sistării totale și

existenței doar a

contractului cu

CERS

Moldovenească.

b) Limitarea sau sistarea



Moldovenească din

motive economice

şi/sau politice (lipsa de

combustibili,

neachitarea energiei,

etc.). Risc economic şi

politic. Risc extern și

intern.

Mică Termen

mediu și

scurt

De la

nesemnificative

până la foarte

grave

Nesemnificative - în

cazul existenței

contractelor de


electrice atât cu

furnizorii din

Ucraina, precum și

cu CERS

Moldovenească.

Grave sau foarte

grave - în cazul

sistării totale și în

cazul în care

contractul de


electrice a fost

încheiat doar cu

CERS

Moldovenească.

Scenariul

3

Deconectarea rețelelor

electrice de transport

care conectează CERS

Moldovenească şi SE

MD din partea dreaptă

a Nistrului. Risc

economic, politic. Risc

extern și intern.

Medie Termen

mediu

Grave Astfel de

deconectare poate

avea loc doar în

cazul în care

Republica Moldova

va încheia contract

de procurare a

energiei electrice

doar cu furnizorii din

Ucraina.

Scenariul

4

Limitarea sau sistarea


electrice de la

centralele electrice din

partea dreaptă a

Nistrului (CET) din

motive tehnice,

economice fizice și/sau

climaterice.

Risc tehnic, economic,

fizic şi climateric. Risc

intern.

Foarte mică Termen

scurt

Nesemnificative În cazul limitării sau

al sistării producerii

energiei electrice de

către centralele

electrice din partea

dreaptă a Nistrului,

diferența respectivă

poate fi acoperită din

contul energiei


Moldovenească sau

de la furnizorii din

Ucraina.

Defecțiuni tehnice în Medie Termen De la moderate În funcţie de

35


Scenariul

5

rețelele electrice de

transport naționale.

Risc tehnic, fizic și

climateric. Risc intern.

scurt și

mediu

până la

semnificative

gravitatea

defecțiunilor, tipul

rețelelor electrice în

defecţiune, zona

afectată, posibilitatea

de realimentare prin

alte rețele electrice

funcționale sau

punerea în funcțiune

a celor aflate în

reparații, etc.

Scenariul

6

Dezechilibru în SE

(creșterea bruscă a

consumului, lipsa

rezervelor suficiente

pentru reglaj, pierderea

stabilității sistemului,

scăderea sau majorarea

frecvenței/ tensiunii,

etc.) . Risc tehnic,

economic şi climateric.

Risc intern și extern.

Medie Termen

scurt

De la moderate

până la

semnificative

În funcţie de cauza

apariției și de

posibilitatea de

reglare prin aplicarea

contractelor de

echilibrare, prin

aplicarea măsurilor

de majorare sau de

scădere a producerii,

prin deconectarea

parțială a

consumatorilor, prin

deconectarea

centralelor electrice,

precum şi în funcţie

de posibilitatea de

funcționare cu

rezervă scăzută, etc.

Scenariul

7

Defecțiuni în rețelele

electrice de distribuție.

Risc tehnic, fizic și

climateric.

Medie Termen

scurt și

mediu

Zonal, de la

moderate până

la grave

În funcţie de

gravitatea

defecțiunii, zona

afectată, posibilitatea

alimentării prin alte

rețele electrice în

funcțiune, etc.

14. În conformitate cu prezentul Plan de acţiuni, în legătură cu evaluarea

riscurilor, au fost luate în consideraţie şi probabilitatea de apariție a riscurilor,

precum și consecințele posibile asupra aprovizionării cu energie electrică în

cazul apariției riscurilor, după cum urmează:

1. Probabilitatea apariției riscurilor identificate:

a) Foarte mică – este foarte puțin probabil că incidentul va avea loc pe

parcursul următorilor 10 ani;

b) Mică - este puțin probabil ca riscul să apară pe parcursul următorilor 5

ani;

c) Medie – este probabil ca riscul să apară pe parcursul următorilor 5 ani;

36


d) Ridicată – este probabil ca riscul să apară pe parcursul următorilor 3

ani;

e) Foarte ridicată - cu certitudine riscul poate apărea în viitorul apropiat.

2. Consecința asupra aprovizionării cu energie electrică în cazul apariției

riscurilor identificate:

a) Nesemnificativă - atunci când riscul survenit duce la o mică perturbare

care poate fi ușor gestionată de întreprinderile electroenergetice prin aplicarea de

măsuri operative, iar aprovizionarea consumatorilor cu energie electrică nu este

afectată;

b) Moderată - atunci când riscul survenit afectează aprovizionarea cu

energie electrică, dar situația poate fi rezolvată prin aplicarea de măsuri bazate pe

mecanisme piață, iar consumatorii nu sunt afectați semnificativ;

c) Semnificativă - atunci când riscul survenit afectează semnificativ

aprovizionarea cu energie electrică, iar măsurile bazate pe mecanisme de piață nu

mai sunt suficiente și este necesară aplicarea măsurilor de urgență pentru

asigurarea aprovizionării cu energie electrică a consumatorilor afectați;

d) Gravă - atunci când riscul survenit provoacă întreruperi grave în

aprovizionarea cu energie electrică a unui număr semnificativ de consumatori și

este necesară introducerea măsurilor de urgenţă pentru a asigura aprovizionarea

cu energie electrică, în termeni cât mai restrânși şi a unui număr cât mai mare de

consumatori afectați;

e) Foarte gravă – atunci când, în rezultatul apariției riscului,

aprovizionarea cu energie electrică este afectată grav pentru marea parte de

consumatori sau pentru toţi consumatorii de gaze naturale și este necesară

aplicarea de măsuri de urgență pentru restabilirea aprovizionării cu energie

electrică a tuturor consumatorilor afectați, în termeni cât mai restrânși posibili.

15. Rezultatele evaluării calitative a riscurilor identificate sunt reflectate în

matricea riscurilor (a se vedea Figura nr. 1 din prezentul Plan de acţiuni). Pe axa

X a matricei sunt prezentate consecințele (cu creșterea daunelor de la stânga la

dreapta), care pot avea loc în cazul apariției riscurilor, iar pe axa Y este

prezentată probabilitatea de apariție a riscurilor (cu o creștere a probabilităților

de jos în sus). Produsul cartezian al ambelor axe oferă toate combinațiile posibile

de probabilități și consecințe, adică severitatea combinației probabilitate-

consecință.

Figura 1. Matricea riscurilor identificate

Probabilitatea Severitatea probabilitate-consecință

37


Foarte

ridicată

Ridicată

Medie

Scenariul 1b) Scenariul

5

Scenariul

6

Scenariul7

Scenariul 5

Scenariul 6

Scenariul 1 b)

Scenariul 3

Scenariul 7

Mică Scenariul 1 a)

Scenariul 2 a),b)

Scenariul 1a)

Scenariul 2 a),

b)

Scenariul 1 a)

Scenariul 2

a), b)

Foarte mică Scenariul1 c)

Scenariul 4

Scenariul 1

c)

Consecința Nesemnificativă Moderată Semnificativă Gravă Foarte gravă

16. În matricea riscurilor, prezentată în Figura nr.1 din prezentul Plan de

acţiuni, fiecare combinație probabilitate – consecință (severitatea) este indicată

în cod de culoare verde-galben-roșu, după cum este prezentat mai jos.

Culoarea Severitatea

Joasă

Medie

Ridicată

IV. Măsurile preventive de asigurare a securității aprovizionării cu energie

electrică

17. Urmare a analizei situației existente în sectorul electroenergetic și a

rezultatelor evaluării riscurilor, inclusiv ținînd cont de specificul de

aprovizionare a Republicii Moldova cu surse energetice primare și cu energie

electrică din exterior, a fost identificată o serie de măsuri preventive care pot

elimina sau reduce apariția riscurilor.

18. În legătură cu prevenirea situaţiilor excepţionale, măsurile preventive

ce ţin de cererea și oferta energiei electrice sunt următoarele:

a) organizarea și desfășurarea licitațiilor de procurare a energiei electrice

din exterior, în condiții clare, transparente şi neechivoce, care să permită nu doar

obținerea de prețuri minime de procurare a energiei electrice, dar și asigurarea

38


aprovizionării cu energie electrică în condiții de fiabilitate și siguranță, inclusiv

în situații excepționale;

b) implementarea, în conformitate cu rezultatele studiului de fezabilitate

finalizat în 2016, a măsurilor necesare pentru realizarea obiectivelor de conectare

a SE MD la sistemul ENTSO-E (în comun cu Ucraina) și de integrare a pieței

interne de energie electrică în piața de energie electrică a UE;

c) finalizarea studiului de fezabilitate, identificarea surselor de finanțare și

dezvoltarea proiectelor privind interconexiunea asincronă a rețelelor electrice ale

Republicii Moldovei cu cele din România (construcția liniei electrice de

transport LEA 400 kV Vulcănești-Chișinău și a stației ”Back to Back”

Vulcănești, a liniei electrice LEA 400 kV Bălți - Suceava și a stației ”Back to

Back” din Bălți);

d) întreprinderea măsurilor necesare pentru realizarea obiectivelor

strategice ale politicii de stat în domeniul energeticii, stabilite în Strategia

Naționala de Dezvoltare „Moldova 2020”, în Strategia Energetică a Republicii

Moldova până în anul 2030, în Programul Național pentru Eficiență Energetică

2011-2020 și în Planul Național de Acțiuni în Domeniul Energiei din Surse

Regenerabile pentru anii 2013-2020, cu privire la majorarea capacităților interne

de producere a energiei electrice cu până la 800 MW, cu privire la asigurarea

ponderii energiei electrice produse din surse regenerabile la nivel de 10% anual,

precum și cu privire la realizarea măsurilor de eficiență energetică menite să

asigure reducerea intensității energetice cu 10%, inclusiv reducerea intensității

energiei electrice;

e) implementarea unui model de piață a energiei electrice funcţională,

competitivă şi bine dezvoltată, care să poată fi integrată, ulterior, în piața internă

a UE;

f) promovarea încheierii contractelor întreruptibile de transport al energiei

electrice, astfel încât în cazul apariţiei unei situaţii excepţionale, operatorul

sistemului de transport să fie în drept să limiteze/să întrerupă prestarea

serviciului de transport în scopul asigurării funcționării reţelelor electrice de

transport în condiții de siguranță şi echilibru;

g) promovarea încheierii contractelor de furnizare întreruptibilă a energiei

electrice cu consumatorii mari, astfel încât în cazul apariţiei unei situaţii

excepţionale, furnizorii să fie în drept să limiteze/să întrerupă furnizarea energiei

electrice către consumatorii respectivi și/sau promovarea instituirii unui

mecanism care să stimuleze consumatorii mari de energie electrică să reducă sau

să sisteze consumul în mod voluntar în cazul apariţiei unei situaţii excepţionale;

h) aplicarea de către întreprinderile electroenergetice a metodelor de

management al eficienţei energetice şi de gestionare a cererii.

19. Alte măsuri preventive sunt:

39


a) realizarea, în termenii stabiliți, a proiectului investițional, aflat în

derulare, privind renovarea rețelelor electrice de transport (proiect finanțat din

surse BERD, BEI și UE, în valoare totală de 41,2 mil. Euro), ceea ce va permite

ridicarea nivelului de fiabilitate și de siguranță a acestora şi, pe cale de

consecinţă, va contribui la securitatea aprovizionării cu energie electrică;

b) elaborarea și realizarea de către operatorul sistemului de transport şi de

către operatorii sistemelor de distribuție, în conformitate cu Legea cu privire la

energia electrică, a planurilor de dezvoltare a rețelelor electrice de transport,

pentru 10 ani, a planurilor de dezvoltare a rețelelor electrice de distribuție, pentru

3 ani, precum şi a planurilor anuale de investiții, prin care să fie implementate

măsuri concrete şi eficiente pentru garantarea fiabilității SE şi pentru asigurarea

securității aprovizionării cu energie electrică;

c) crearea şi menținerea de către CET-uri a stocurilor de combustibili

alternativi, necesare pentru producerea energiei electrice şi termice în cazul

apariției unei situații excepționale;

d) crearea, reînnoirea și menținerea, în permanență, a stocurilor de

materiale, echipamente, utilaje, etc., necesare în cazul apariţiei unei situații de

urgență;

e) elaborarea și revizuirea periodică de către operatorul sistemului de

transport, care deţine licenţă pentru conducerea centralizată a sistemului

electroenergetic, a Planului de protecție a sistemului electroenergetic împotriva

perturbațiilor majore, precum și a Planului de restaurare a funcționării sistemului

electroenergetic, precum și coordonarea planurilor de restaurare cu operatorii de

transport din ţările vecine cu care este interconectat SE MD;

f) crearea de către producători, de către operatorii de sistem şi de către

furnizorii de energie electrică a comisiilor pentru situaţii excepţionale de obiect

şi a formaţiunilor nemilitarizate ale protecţiei civile şi stabilirea rolului acestora;

g) aplicarea unei politici tarifare adecvate, care să asigure că tarifele şi

prețurile reglementate din sectorul electroenergetic să acopere pe deplin costurile

minime reale, necesare şi justificate pentru desfășurarea activităților lor pe piaţa

energiei electrice, precum şi evitarea şi chiar neadmiterea acumulării de datorii

față de furnizorii de resurse energetice primare și față de furnizorii interni și

externi de energie electrică;

h) întocmirea și revizuirea, semestrială, de către operatorul sistemului de

transport, care deţine licenţă pentru conducerea centralizată a sistemului

electroenergetic, a listei Normativului de deconectări manuale ale unor categorii

de consumatori de energie electrică, precum şi a listei Normativului de limitare a

consumului de energie electrică pe tranșe în situații deosebite în sistemul

electroenergetic, în conformitate cu Normele tehnice ale rețelelor electrice de

transport, aprobate de ANRE;

i) elaborarea și realizarea de către producători, de către operatorii de

sistem a planurilor anuale de mentenanţă şi de reparații curente și capitale a

40


centralelor electrice, a rețelelor electrice de transport, a rețelelor electrice de

distribuție, astfel încât să fie asigurată funcționarea acestora în condiții de

siguranța, fiabilitate, continuitate şi eficiență, iar SE să activeze la parametrii

normali de funcționare.

V. Situația excepțională şi gestionarea acesteia

20. Situaţiile specifice pentru scenariile de risc descrise la punctul 12 şi în

Tabelul nr. 1 din prezentul Plan de acţiuni, pot fi declanșate de diferite

evenimente, care pot fi grupate în două categorii principale:

a) în curs de dezvoltare - eveniment care evoluează pe parcursul a câteva

zile sau chiar săptămâni, care nu are un efect imediat, dar care într-o perioadă

relativ scurtă de timp ar putea avea impact serios asupra aprovizionării cu

energie electrică. În acest caz, organul central de specialitate şi întreprinderile

electroenergetice sunt obligate să monitorizeze situația și să întreprindă măsurile

necesare pentru prevenirea posibilei declanșări a situației excepționale. Mai mult,

organul central de specialitate poate institui un grup de lucru operativ pentru

luarea de măsuri anticipate;

b) șoc brusc – eveniment care are loc instantaneu sau se dezvoltă în decurs

de câteva ore și care are un impact negativ imediat asupra aprovizionării cu

energie electrică. În acest caz, organul central de specialitate, operatorul

sistemului de transport trebuie să informeze imediat Comisia, prin intermediul

Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor

Interne (în continuare – IGSU), precum şi să întreprindă măsurile de urgență

pentru a înlătura sau minimiza consecinţele survenite în legătură cu întreruperea


21. Pentru a asigura o abordare coerentă în legătură cu evaluarea unei

situații excepționale şi luarea măsurilor adecvate ca răspuns la amenințări, este

important de a determina în mod corespunzător nivelul de criză şi posibilele

consecințe asociate nivelului de criză respectiv. În funcție de situația creată

există 5 nivele a stării de funcționare a SE:

1) Starea normală de funcționare a SE, care se caracterizează prin faptul că,

în pofida unor amenințări, SE se află într-o stare sigură de funcţionare, în care se

menţin parametrii normali de funcționare şi se asigură aprovizionarea continuă şi

fiabilă a consumatorilor cu energie electrică în orice perioadă de timp.

2) Situaţia (N-1), care se caracterizează prin faptul că, în pofida apariţiei

unei contingenţe ordinare, elementele rămase în funcțiune ale reţelelor electrice

de transport sunt capabile să facă faţă situației noi create de aceasta contingență,

fără a fi încălcate limitele de siguranță operațională a SE şi fără a fi afectată

asigurarea aprovizionării cu energie electrică. Criteriul (N-1) se consideră

menţinut în cazul în care apariţia contingenţei nu duce la:

a) întreruperi în aprovizionarea consumatorilor cu energie electrică;

41


b) trecerea într-un regim staţionar de funcţionare, în care există depăşiri ale

limitelor admisibile ale curentului şi ale tensiunii, fapt ce cauzează deteriorări de

echipamente;

c) trecerea într-un regim staţionar de funcţionare în care valorile tensiunii nu

se încadrează în limitele admisibile;

d) depăşiri ale limitelor admisibile ale puterii de scurtcircuit în noduri;

e) pierderea stabilităţii SE;

f) declanșarea altor echipamente din reţelele electrice de transport, cu

excepția celor care se declanșează prin automatizări prevăzute special împotriva

extinderii unei avarii în situaţia respectivă;

g) pierderea caracterului unitar al SE.

3) Situația de alertă, care se caracterizează prin faptul că, deşi SE se află în

limitele de siguranță operațională, a fost detectată o contingență de excepție, iar,

în cazul declanșării acesteia, acţiunile de remediere disponibile nu sunt

suficiente pentru a menține starea normală de funcționare a SE. Pentru situația de

alertă sunt caracteristice şi cazurile în care este posibilă apariţia unor limitări în

livrarea energiei electrice din import sau de la producătorii locali, sau creșterea

majoră a cererii de energie electrică. În cazul situației de alertă, SE este în

măsură să asigure, în general, aprovizionarea consumatorilor cu energie electrică,

cu excepția unor cazuri de limitare la nivel local sau a întreruperii aprovizionării

cu energie electrică a consumatorilor finali din anumite zone, pe anumite

intervale de timp.

4) Situația de urgență, care se caracterizează prin faptul că, în urma apariţiei

unei contingenţe de urgenţă, limitele de siguranţă operaţională a SE sunt

încălcate, iar cel puţin un parametru operațional se află în afara limitelor

respective. Pentru situația de urgenţă este caracteristică şi situaţia în care livrarea

energiei electrice din import sau de la producătorii locali este limitată

semnificativ sau chiar întreruptă. În cazul situației de urgenţă SE nu este în

măsură să asigure aprovizionarea tuturor consumatorilor cu energiei electrică, iar

livrarea energiei electrice unor categorii de consumatori finali este limitată sau

întreruptă pe anumite perioade de timp.

5) Situația de colaps (blackout), care se caracterizează prin faptul că

funcţionarea parţială sau totală a SE nu mai poate fi asigurată din cauza

rămânerii fără tensiune. În cazul situației de colaps se întrerupe livrarea energiei

electrice consumatorilor finali dintr-o zonă a SE sau din SE, în întregime.

22. În sensul prezentului Plan de acţiuni, se consideră ca fiind situație

excepțională situația de urgență sau situația de colaps, la declanşarea cărora

poate surveni una din următoarele consecinţe:

a) SE a rămas fără tensiune, parțial sau total (situație de colaps);

42


b) a fost întreruptă semnificativ furnizarea energiei electrice din exterior

și/sau de la producătorii locali sau a apărut cerere de energie electrică

excepțional de mare, în condiţiile în care oferta disponibilă nu este în măsură să

satisfacă cererea de energie electrică (SE nu este în stare să asigure toți

consumatorii cu energie electrică), iar măsurile bazate pe mecanisme de piaţă,

deşi implementate, nu permit asigurarea aprovizionării consumatorilor cu energie

electrică şi este necesară luarea unor măsuri de urgență;

c) a fost afectată semnificativ furnizarea energiei electrice din cauza

defecțiunilor majore în rețelele electrice de transport sau în rețelele electrice de

distribuție (avarii, incendii, calamități naturale, condiții climaterice extreme, atac

terorist, etc.), motiv pentru care energia electrică nu poate fi preluată de la

producători/de la furnizorii din import și transportată/distribuită consumatorilor

finali din zonele afectate, iar, ca urmare, este necesară luarea măsurilor de

urgență pentru restaurarea defecțiunilor și pentru restabilirea aprovizionării cu

energie electrică a consumatorilor finali afectați.

23. Apariţia unei situaţii excepţionale se constată de către Comisie în

modul stabilit în Regulamentul privind situaţiile excepţionale pe piaţa energiei

electrice, iar pe perioada existenţei acesteia se aplică cu prioritate prezentul Plan

de acţiuni, Regulamentul privind situațiile excepționale pe piața energiei

electrice și deciziile Comisiei.

VI. Rolul şi responsabilitățile întreprinderilor electroenergetice,

precum și ale autorităților publice de resort în cazul apariţiei situației

excepționale

24. În conformitate cu prevederile Legii nr. 107/2016 cu privire la energia

electrică, întreprinderile electroenergetice trebuie să-şi exercite obligațiile,

inclusiv cu privire la asigurarea funcționării sigure, fiabile şi eficiente a

sistemului electroenergetic, astfel încât să fie asigurată aprovizionarea

consumatorilor cu energie electrică în condiţii de accesibilitate, disponibilitate,

fiabilitate, continuitate, calitate şi transparenţă.

25. În cazul apariţiei unei situaţii excepţionale, întreprinderile

electroenergetice sunt obligate să mobilizeze întreaga capacitate disponibilă de

producere a energiei electrice, să întreprindă toate măsurile disponibile pentru

echilibrarea și aducerea SE în condițiile de funcționare normală în termeni cât

mai restrânși și să aplice, după caz, planul de restaurare a reţelelor electrice

deteriorate.

26. Pe perioada existenței situației excepționale, în limita posibilităților

tehnice, producătorii, operatorii de sistem şi furnizorii trebuie să asigure prioritar

aprovizionarea cu energie electrică a orfelinatelor, a grădinițelor de copii, a

organelor de poliție și de situații excepționale, a consumatorilor casnici, a

instituțiilor medicale și a altor organe și instituții de stat, care în conformitate cu

43


legislația nu sunt obligate să dispună de surse proprii de aprovizionare cu energie

electrică în situații excepționale.

27. În cazul apariţiei situaţiei excepţionale, operatorii de sistem sunt în

drept să limiteze sau să întrerupă livrarea energiei electrice anumitor categorii de

consumatori şi numai în condițiile şi cu respectarea procedurii stabilite în

prezentul Plan de acţiuni, în Normativul de deconectări manuale ale unor

categorii de consumatori de energie electrică şi în Normativul de limitare a

consumului de energie electrică în situaţii deosebite în sectorul electroenergetic.

28. Normativul de deconectări manuale ale unor categorii de consumatori

de energie electrică şi Normativul de limitare a consumului de energie electrică

în situaţii deosebite în sectorul electroenergetic se elaborează de operatorul

sistemului de transport, care deţine licenţă pentru conducerea centralizată a

sistemului electroenergetic, în colaborare cu alţi operatori de sistem.

29. Restricţiile în alimentarea cu energie electrică în situaţii excepţionale

trebuie aplicate doar cu respectarea principiilor stabilite în prezentul Plan de

acţiuni. Orice măsură de salvgardare stabilită în conformitate cu prezentul Plan

de acțiuni se aplică temporar, astfel încât să cauzeze cât mai puţine perturbări în

funcţionarea pieţei energiei electrice şi trebuie să fie limitată la strictul necesar

pentru remedierea ameninţării siguranţei, integrităţii fizice a persoanelor sau a

reţelelor şi a instalaţiilor sistemului electroenergetic.

30. Orice măsură de salvgardare trebuie luată de către operatorul

sistemului de transport, care deține licență pentru conducerea centralizată a

sistemului electroenergetic, după consultarea altor operatori de sistem, precum şi

a operatorilor sistemelor de transport din ţările vecine cu care este interconectat

SE MD, cu respectarea acordurilor bilaterale încheiate, inclusiv a acordurilor

privind schimbul de informaţii.

31. În funcţie de situația creată și specificul SE, în cazul declanșării unei

situații excepționale, întreprinderile electroenergetice, organele și autoritățile

administraţiei publice centrale, alte autorităţi publice trebuie să îndeplinească

suplimentar o serie de măsuri specifice, după cum urmează:

A. În cazul stării normale de funcționare a SE și în cazul situației N-1

Operatorul sistemului de transport, operatorii sistemelor de distribuție,

producătorii și furnizorii urmează:

• să îşi desfăşoare activitatea în condiții normale de lucru și să presteze

serviciile de transport, de distribuţie utilizatorilor de sistem şi, respectiv, să

furnizeze energia electrică consumatorilor finali, în conformitate cu contractele

încheiate cu aceștia;

44


• să monitorizeze în mod continuu situația creată în SE şi, în funcţie de

activitatea desfăşurată, să întreprindă măsurile necesare pentru întreținerea în

stare normală de funcţionare a centralelor electrice şi a rețelelor electrice de

transport și de distribuție, cu respectarea documentelor normativ-tehnice în

domeniu, precum și pentru furnizarea energiei electrice consumatorilor, la

parametrii de calitate stabiliţi;

• să întreprindă toate măsurile necesare pentru prevenirea și înlăturarea

tuturor evenimentelor care pot duce la declanșarea situației de alertă în SE;

• să furnizeze organului central de specialitate și ANRE informaţii şi date

concrete și sigure cu privire la apariția unor evenimente care ar putea declanșa

situația de urgență, respectiv cu privire la modul în care această situație ar putea

afecta aprovizionarea consumatorilor cu energie electrică.

Organul central de specialitate urmează:

• să centralizeze informaţiile primite de la întreprinderile electroenergetice

privind situaţia creată în SE şi să le analizeze împreună cu întreprinderile

electroenergetice şi ANRE;

• să sesizeze ANRE în legătură cu necesitatea monitorizării îndeplinirii de

către participanţii la piaţa energiei electrice a obligaţiilor ce le revin şi care sunt

în măsură să redreseze situația cu excluderea posibilităților de agravare ulterioară

a acesteia prin transformare în situație de alertă sau de urgenţă;

• să informeze, Comisia, prin intermediul IGSU, referitor la situația creată și

referitor la consecințele care ar putea avea loc în SE în legătură cu apariția

evenimentelor care ar putea declanşa situația de alertă sau situaţia de urgenţă,

precum şi referitor la măsurile ce urmează a fi luate pentru redresarea situației

create. În legătură cu identificarea măsurilor ce urmează a fi întreprinse, organul

central de specialitate poate solicita concursul ANRE;

• să evalueze, inclusiv cu concursul ANRE, nivelul de pregătire al

întreprinderilor electroenergetice pentru a face faţă unei eventuale situaţii

excepţionale.

B. În cazul situației de alertă sau a situației de urgență:

Operatorul sistemului de transport (OST), în funcţie de situația creată,

urmează :

• să informeze imediat Comisia, prin intermediul IGSU, organul central de

specialitate şi ANRE cu privire la apariţia oricărui eveniment concret şi sigur

care a declanşat situația de alertă sau situația de urgență (a apărut o contingență

de excepție, iar acţiunile de remediere disponibile nu sunt suficiente pentru a

menține starea normală de funcționare a SE, este limitată sau sistată furnizarea

45


energiei electrice din exterior, este limitată sau sistată furnizarea energiei

electrice de la producătorii locali, iar oferta disponibilă nu este în stare să

acopere pe deplin cererea de energie electrică). Concomitent, OST urmează să

prezinte toată informația relevantă în acest sens, precum și să comunice măsurile

ce au fost şi care urmează a fi întreprinse în situaţia creată, inclusiv măsurile care

nu se bazează pe mecanisme de piaţă;

• în cazul confirmării de către Comisie a situației de alertă sau a situației de

urgență, să-și îndeplinească obligațiile, ţinând cont de necesitatea respectării

principiilor de a nu introduce măsurile care pun în pericol viața oamenilor sau

integritatea patrimoniului, precum şi de a nu restricţiona, în măsura

posibilităților tehnice, fluxurile transfrontaliere de energie electrică;

• să întreprindă acţiunile necesare pentru realimentarea parțială a

consumatorilor afectați prin intermediul altor rețele electrice funcționale, în

măsura posibilităților tehnice;

• să recurgă, în caz de necesitate, la utilizarea la maxim a capacității

unităţilor generatoare și a instalațiilor de compensare sau chiar la deconectarea

liniilor electrice de 330-400 kV în caz de majorare a tensiunii în afara limitelor;

• să recurgă la limitarea sau chiar la sistarea, pe perioada remedierii, a

furnizării energiei electrice consumatorilor finali dintr-o anumită zonă sau

consumatorilor finali dintr-o anumită categorie, în conformitate cu listele

stabilite în Normativul de deconectări manuale ale unor categorii de consumatori

de energie electrică şi în Normativul de limitare a consumului de energie

electrică în situaţii deosebite în sectorul electroenergetic sau, în lipsa acestora, în

conformitate cu Graficele deconectărilor în Evantai (CDE) coordonate cu alţi

operatori de sistem (CDE 10 kV și CDE 110 kV);

• să întreprindă acţiunile necesare pentru a asigura funcționarea SE cu

rezervă scăzută și, în caz de necesitate, să recurgă la limitarea sau la

deconectarea parțială a unor consumatori finali (în mod automat sau manual),

conform principiului menţionat la subpunctul precedent, în cazul lipsei rezervei

suficiente pentru reglajul SE;

• în cazul regimului asincron, să efectueze divizarea SE (automat sau

manual) și modificarea automată a puterii consumului și generării;

• să întreprindă acţiunile necesare pentru echilibrarea SE;

• să întreprindă măsurile necesare pentru topirea chiciurii (prin curenți de

sarcină);

• în caz de scădere a frecvenței, să participe în cadrul sistemului IPS/UPS la

reglajul frecvenței prin deconectarea parțială a consumatorilor și prin utilizarea

la maxim a rezervelor disponibile de generare, precum şi prin deconectarea

46


centralelor electrice întru păstrarea serviciilor proprii a acestora prin divizarea

automată a acestora și funcționarea în regim de insulă;

• să preia şi să transporte, în condiții de siguranță, cantităţile suplimentare

de energie electrică, puse la dispoziție de către furnizori şi producători;

• să întreprindă acţiunile necesare pentru restabilirea, în termeni cât mai

restrânși, a defecțiunilor tehnice apărute în reţelele electrice de transport, precum

şi pentru restabilirea funcționării acestora în condiții normale de lucru;

• în cazul deconectării SE MD de cel al SE UA, să întreprindă măsurile

necesare pentru funcționarea SE MD în regim izolat, inclusiv prin alimentarea

parțială, în regim de insulă, a consumatorilor cu energie electrică procurată din

România;

• să prezinte zilnic Comisiei, prin intermediul IGSU, informații cu privire la

obligaţiile îndeplinite şi măsurile întreprinse pentru redresarea situaţiei create, pe

perioada situației de alertă sau a situației de urgență, cu respectarea cerințelor

stabilite în secțiunea V din Regulamentul privind situațiile excepționale pe piața

energiei electrice;

• să reia de îndată activitatea în condiții obișnuite, la dispariția cauzelor care

au determinat declanşarea stării de alertă sau a stării de urgență, şi să notifice

imediat Comisia, prin intermediul IGSU, despre acest fapt, precum și organul

central de specialitate;

• să colaboreze cu operatorii sistemelor de transport din statele vecine,

inclusiv prin aplicarea unui mecanism de schimb continuu de informații, pentru

a garanta securitatea şi fiabilitatea funcționării rețelelor electrice de transport în

contextul gestionării congestiilor.

Operatorul sistemului de distribuţie (OSD), în funcţie de situația creată,

urmează:

• să informeze imediat operatorul sistemului de transport responsabil,

organul central de specialitate şi ANRE, prezentând informații concrete şi

sigure, cu privire la apariţia unui eveniment care periclitează livrarea energiei

electrice prin intermediul reţelelor electrice de distribuţie, și cu privire la

măsurile ce trebuie sau care au fost deja întreprinse pentru a preveni sau a

minimiza impactul asupra aprovizionării cu energie electrică a consumatorilor

din zona sa de activitate;


urgență, să întreprindă măsurile stabilite în prezentul Plan de acţiuni, conform

indicațiilor operatorului sistemului de transport responsabil, precum şi să

îndeplinească deciziile Comisiei;

47


• să îndeplinească deciziile Comisiei, precum şi indicaţiile operatorului

sistemului de transport responsabil, inclusiv cu privire la limitarea furnizării

energiei electrice sau cu privire la deconectarea parțială a consumatorilor în

conformitate cu listele din Normativul de deconectări manuale ale unor categorii

de consumatori de energie electrică şi din Normativul de limitare a consumului

de energie electrică în situaţii deosebite în sectorul electroenergetic, sau, în lipsa

acestora, în conformitate cu Graficele deconectărilor în Evantai (CDE)

coordonate cu alţi operatori de sistem (CDE 10 kV și CDE 110 kV);

• să întreprindă acţiunile necesare pentru realimentarea parțială a

consumatorilor afectați prin intermediul altor rețele electrice funcționale, în

măsura posibilităților tehnice;

• să preia şi să distribuie, în condiții de siguranță, cantităţile suplimentare

de energie electrică, puse la dispoziție de către furnizori şi producători;

• să întreprindă măsurile necesare pentru topirea chiciurii (prin curenți de

sarcină);

• să întreprindă acţiunile necesare pentru restabilirea, în termeni cât mai

restrânși, a defecțiunilor tehnice apărute în reţelele electrice de distribuţie,

precum şi pentru restabilirea funcționării acestora în condiții normale de lucru;

• la iniţiativa furnizorilor, să întrerupă livrarea energiei electrice

consumatorilor mari, care au încheiat contracte de furnizare întreruptibilă a

energiei electrice;

• la iniţiativa furnizorilor, să întrerupă livrarea energiei electrice

consumatorilor mari care au încheiat cu furnizorii contracte de sistare benevolă a

furnizării energiei electrice în cazul apariţiei de situaţii excepţionale;

• să informeze zilnic operatorul sistemului de transport care deţine licenţă

pentru conducerea centralizată a sistemului electroenergetic (în continuare –

operatorul sistemului de transport responsabil) cu privire la obligaţiile

îndeplinite şi măsurile întreprinse pentru redresarea situaţiei create, pe perioada

situației de alertă sau a situației de urgență;

• la dispariția cauzelor care au determinat declanşarea situației de alertă sau

a situației de urgență să notifice imediat operatorul sistemului de transport

responsabil;

• să prezinte fără întârziere, complet și calitativ toată informația solicitată

de operatorul sistemului de transport responsabil, de Comisie sau de organul


• să reia de îndată activitatea în condiții obișnuite, conform indicației

operatorului sistemului de transport responsabil în legătură cu dispariția cauzelor

care au determinat declanşarea situației de alertă sau a situației de urgență.

48


Furnizorul, în funcţie de situația creată, urmează:


operatorul de sistem cu care a încheiat contract de prestare serviciului de

transport, a serviciului de distribuție, organul central de specialitate şi ANRE,

prezentând informaţii concrete şi sigure, cu privire la apariţia unui eveniment

concret care împiedică furnizarea energiei electrice consumatorilor săi;



indicațiilor operatorului sistemului de transport responsabil, precum şi să


• să întreprindă măsurile necesare pentru procurarea şi furnizarea cantităţilor

suplimentare de energie electrică, necesare pentru acoperirea cererii excepțional

de mare sau în cazul limitării sau a sistării livrării energiei electrice dintr-o

anumită sursă;

• să aplice clauzele privind întreruperea furnizării energiei electrice, stabilite

în contractele de furnizare întreruptibilă a energiei electrice, încheiate cu

consumatorii mari;

• să aplice clauzele privind întreruperea furnizării energiei electrice, stabilite

în contractele de sistare benevolă a furnizării energiei electrice în cazul apariţiei

de situaţii excepționale, încheiate cu consumatorii mari;

• să informeze consumatorii finali deserviți cu privire la declanşarea

situației de alertă sau a situației de urgenţă și cu privire la termenii aproximativi

de redresare a situaţiei create;

• să informeze operatorul sistemului de transport responsabil cu privire la


perioada situației de alertă sau a situației de urgență;


a situației de urgență să notifice imediat operatorul sistemului de transport

responsabil;

• să prezinte fără întârziere, complet și calitativ toată informația solicitată



• să reia de îndată activitatea în condiții obișnuite, conform indicaţiilor

operatorului sistemului de transport responsabil, în legătură cu dispariția

cauzelor care au determinat declanşarea situației de alertă sau a situației de

urgență.

Producătorul, în funcţie de situația creată, urmează:

49



furnizorii de energie electrică, organul central de specialitate şi ANRE,

prezentând informații concrete şi sigure, cu privire la apariţia unui eveniment

concret care duce la limitarea esențială sau chiar la stoparea producerii energiei

electrice la centrala electrică pe care o exploatează;



indicaţiilor operatorului sistemului de transport responsabil, precum şi să


• în contextul întreruperii sau limitării furnizării gazelor naturale, CET

urmează să întreprindă măsurile necesare în legătură cu trecerea la combustibili

alternativi pentru producerea energiei electrice, utilizând în acest scop rezervele

proprii sau, la decizia Comisiei, rezervele de stat;

• conform indicaţiilor operatorului de sistem responsabil şi în măsura

posibilităţilor tehnice, să pună la dispoziție toată capacitatea electrică disponibilă

a centralei sale electrice şi/sau să majoreze/să reducă producerea energiei

electrice;

• să mențină în stare de funcţionare cel puţin un grup generator per centrală

pentru servicii proprii;

• să întreprindă măsurile necesare pentru redresarea situației create la

centrala sa și să asigure reluarea de îndată a procesului de producere a energiei

electrice în condițiile normale de activitate;

• să informeze operatorul sistemului de transport responsabil cu privire la


perioada situației de alertă sau a situației de urgență;

• să prezinte, fără întârziere, complet și calitativ toată informația solicitată




a situației de urgență, să notifice imediat operatorul sistemului de transport

responsabil;

• să reia de îndată activitatea în condiții obișnuite, conform indicaţiilor

operatorului sistemului de transport responsabil, în legătură cu dispariția

cauzelor care au determinat declanşarea situației de alertă sau a situației de

urgență.

Organul central de specialitate, în funcţie de situația creată, urmează:

50


• să centralizeze informațiile primite de la întreprinderile electroenergetice

privind situaţia creată în SE şi să le analizeze împreună cu întreprinderile

electroenergetice şi ANRE;

• să sesizeze Comisia, prin intermediul IGSU, în legătură cu declararea

situației de alertă sau a situației de urgență, precum şi să identifice şi să propună

Comisiei măsurile ce trebuie întreprinse pentru redresarea situaţiei, pentru

atenuarea consecinţelor, precum şi pentru evitarea agravării situaţiei create. În

legătură cu identificarea măsurilor ce urmează a fi întreprinse, organul central de

specialitate poate solicita concursul ANRE;

• să informeze Serviciul de Informații și Securitate cu privire la situația

creată;

• să sesizeze ANRE în legătură cu necesitatea monitorizării îndeplinirii de

către participanţii la piaţa energiei electrice a obligaţiilor ce le revin pentru

redresarea situația create, pentru atenuarea consecinţelor, precum şi pentru

evitarea agravării situaţiei create;

• să monitorizeze, inclusiv cu concursul ANRE, modul de îndeplinire de

către întreprinderile electroenergetice a obligaţiilor ce le revin în contextul

declanşării situației de alertă sau a situației de urgenţă;

• să monitorizeze modul de îndeplinire de către organele și autoritățile

administraţiei publice centrale, de către autorităţile publice, a obligaţiilor ce le

revin în contextul declanşării situației de alertă sau a situației de urgenţă;

• să întreprindă alte acţiuni stabilite în Prezentul plan de acţiuni şi să


• în cazul în care situația de urgenţă nu poate fi gestionată în modul

corespunzător prin aplicarea măsurilor la nivel național, la indicaţia Comisiei, să

comunice acest fapt președintelui Grupului de coordonare privind securitatea

aprovizionării a Comunității Energetice, pentru a fi convocată o ședința a

Grupului de coordonare în vederea examinării situației create şi, după caz, a

acordării asistenţei Republicii Moldova în legătură cu coordonarea măsurilor

implementate la nivel naţional şi regional pentru a face față situației de urgenţă.

C. În cazul declanșării situației de colaps (rămânerea fără tensiune,

parțial sau total )

• în cazul declanșării situației de colaps într-o anumită zonă a SE sau în SE,

în întregime, întreprinderile electroenergetice și organul central de specialitate

urmează să întreprindă măsurile stabilite mai sus, inclusiv cu privire la notificare,

confirmare, informare, etc., precum şi măsurile de urgență menite să asigure

restaurarea rapidă a funcționării SE;

51


• măsurile de urgenţă pentru restaurarea funcționării SE, urmează a fi

întreprinse de întreprinderile electroenergetice, la indicaţia operatorului

sistemului de transport responsabil şi în conformitate cu Planul de restaurare a

funcționării sistemului electroenergetic, elaborat de acesta potrivit Normelor

tehnice ale rețelelor electrice de transport, aprobate de ANRE;

• utilizatorii rețelelor electrice de transport au obligaţia să acționeze prompt

pentru restaurarea funcționării SE şi să îndeplinească toate sarcinile și condițiile

de integrare stabilite de operatorul sistemului de transport responsabil.

52


Anexa

la Planul de acțiuni pentru situații

excepționale pe piața energiei electrice

Situația existentă şi caracteristicile sectorului electroenergetic

Infrastructura sistemului electroenergetic

1. Infrastructura SE este compusă din 3 componente principale: centralele

electrice, reţelele electrice de transport și reţelele electrice de distribuție.

Centrale electrice

2. La 31.12.2016, capacitatea totală de producere a energiei electrice din

Republica Moldova (fără regiunea din partea stângă a Nistrului) constituia circa

436 MW, din care:

• 306 MW - capacitatea electrică instalată a centralelor electrice de

termoficare (CET) ale S.A “Termoelectrica” din mun. Chişinău şi anume:

- CET - 1, construită în perioada cuprinsă între 1951-1961, cu capacitatea

electrică instalată de 66 MW, care utilizează gaze naturale şi păcură;

- CET-2, construită în anii 1976-1980, cu capacitatea electrică instalată de

240 MW, care utilizează gaze naturale şi păcură.

• 24 MW - capacitatea electrică instalată a CET Nord din mun. Bălţi, construită

în 1956- 1970, care utilizează gaze naturale şi păcură.

• 16 MW - capacitatea instalată a centralei hidroenergetice Costești–Stînca

(CHE Costești–Stînca), construită în 1978.

• 7,5 MW - capacitatea instalată a 41 centrale electrice care utilizează surse

regenerabile, construite în perioada cuprinsă între 2010 - 2016 , din care:

- 3 centrale electrice pe biogaz, cu capacitatea totală de 2,8 MW;

- 3 centrale electrice eoliene, cu capacitatea totală de 2,3 MW;

- 24 centrale electrice solare, cu capacitatea totală de 1,8 MW

• 87 MW - capacitatea electrică a altor centrale electrice, inclusiv a fabricilor

de zahăr construite în anii 1956 - 1981.

3. Capacitatea de producere a energiei electrice de către centralele electrice

situate în regiunea din partea stânga Nistrului este de 2600 MW, inclusiv:

• 2520 MW - capacitatea instalată a CERS Moldovenească, construită în 1964-

1982, care utilizează gaze naturale, păcură şi cărbune;

• 48 MW - capacitatea instalată a Centralei hidroenergetice Dubăsari (CHE

Dubăsari), construită în 1954-1966;

• CET Tirotex -32 MW.

4. Capacitatea de producere a energiei electrice (fără regiunea din partea stânga

a Nistrului) depinde în mare parte de sarcina termică de consum şi este utilizată la un

53


nivel relativ satisfăcător în perioada rece, în timp ce în alte perioade ale anului această

capacitate de producere este utilizată la un nivel foarte redus. Drept exemplu, în Figura

1 din prezenta Anexă, este prezentată informația privind capacitatea orară medie de

producere a energiei electrice pe parcursul anului 2016 (fără centralele electrice situate

în partea stângă a Nistrului), iar în Figura 2 din prezenta Anexă este reflectată

informația privind sarcina maximă şi minimă de consum în perioada lui 2016.

Figura 1. Capacitatea orară medie de generare a energiei electrice pe parcursul anului

2016 (valori medii pentru fiecare oră a zilei din fiecare lună), MW

Sursa: Datele operatorului sistemului de transport, ÎS „Moldelectrica”

Figura 2. Sarcina minimă şi maximă de consum pentru zilele de lucru caracteristice

pentru fiecare lună a anului 2016, MW

54



5. Totodată, rezultă în mod cert faptul că centralele electrice situate în partea

dreaptă a Nistrului sunt în măsură să asigure sarcina maximă de consum a Republicii

Moldova la un nivel redus, sub 19% mediu anual. În perioada rece a anului (Ianuarie -

Martie şi Octombrie - Decembrie) sarcinile de producere a centralelor electrice situate

în partea dreaptă a Nistrului sunt utilizate la un nivel mediu de 24% - 56 % din

capacitatea instalată, ceea ce asigură de la 15% până la 38% din sarcina maximă de

consum a energiei electrice din perioada respectivă. În perioada caldă a anului (Aprilie

- Septembrie) capacitatea de producere a centralelor electrice locale este utilizată la

nivelul de numai 1% - 13% din capacitatea instalată şi asigură cel mult 11% din sarcina

maximă de consum a Republicii Moldova. Restul de circa 62% - 99% din sarcina de

consum este acoperit din producerea energiei electrice la CERS Moldovenească şi/sau

din importul energiei electrice din Ucraina.

Reţelele electrice de transport

6. În conformitate cu Legea nr. 107/2016 cu privire la energia electrică, se

consideră reţele electrice de transport sistemul de linii electrice de tensiune înaltă, cu

echipament şi utilaj de transformare şi de comutare, precum şi cu instalaţii auxiliare,

care serveşte la transportul energiei electrice. Reţelele electrice de transport din partea

dreaptă a Nistrului includ:

1. 4704,41 km linii electrice aeriene (LEA), din care:

• 203 km LEA 400 kV;

• 377,34 LEA 330 KV;

• 3338,82 LEA 110 kV;

• 785,25 km LEA 35 kV.

55


2. 183 substații de transformare (649 transformatoare), cu capacitatea totală de

4725,2 MVA, inclusiv:

o 1 substaţie 400/110/35 kV, cu capacitatea de 500 MVA;

o 1 substaţie 330/110/35 kV, cu capacitatea de 525 MVA;

o 2 substaţii 330/110/10 kV, cu capacitatea totală de 1000 MVA;

o 39 substaţii 110/35/10 kV, cu capacitatea totală de 1107,6 MVA;

o 86 substaţii 110/10 kV, cu capacitatea totală de 1183,3 MVA;

o 1 substaţie 110/10/6 kV cu capacitatea de 16,3 MVA;

o 2 substaţii 110/6 kV, cu capacitatea totală de 38,6 MVA;

o 39 substații 35/10 kV, cu capacitatea totală de 244,3 MVA;

o 8 substaţii 35/10/6 kV, cu capacitatea totală de 93,5 MVA;

o 1 substaţie 35/6 kV, cu capacitatea de 4 MVA;

o 2 substații 35/6/0.4 kV, cu capacitatea totală de 7 MVA;

o 1 substație 10/6 kV, cu capacitatea de 5,6 MVA.

7. La rețelele electrice de transport sunt racordate în mod direct instalațiile

electrice ale unui singur consumator final (consumator noncasnic), precum şi 14

centrale electrice, din care 3 centrale electrice care utilizează surse regenerabile. În anul

2016 sarcina electrică maxima a reţelelor electrice de transport a fost de 1067 MW.

8. SE MD, în integral, cu regiunea din stânga Nistrului, este conectat în mod

sincron la sistemul electroenergetic al Ucrainei (în continuare – SE UA) prin 18 linii

sau segmente de linii electrice, din care 7 LEA cu tensiune nominală de 330 kV şi 11

LEA cu tensiunea nominală de 110 kV, linii care asigură transportul energiei electrice

atât pentru Moldova, precum şi pentru Ucraina (import/export în același timp).

9. Importul din Ucraina este limitat de stabilitatea statică. Capacitatea de import

depinde de valoarea fluxului prin aşa numita „interfaţă de control Ucraina-Moldova-

Odesa” (în continuare – interfaţa de control), de configuraţia reţelelor electrice de

transport din Moldova şi Ucraina, precum şi de numărul de grupuri generatoare în

funcţiune la CERS Moldovenească şi la CHE Dnestrovsk. Interfaţa de control include 4

linii de 330 kV: CHE Dnestrovsk (UA) – Bălţi (MD), Kotovsk (UA)–CERS

Moldovenească (MD) şi Adjalik (UA)–Usatovo 1 şi Usatovo 2 (UA).

10. Pentru topologia normală, fluxul admisibil de energie electrică prin interfața

de control variază în funcţie de numărul de grupuri generatoare în funcțiune la CERS

Moldovenească şi la CHE Dnestrovsk, în limitele 1250-1500 MW. Totodată, este de

menţionat că CHE Dnestrovsk este utilizată pentru acoperirea vîrfului de sarcină, iar

importul energiei electrice din Ucraina şi achiziţionarea energiei electrice la CERS

Moldovenească se exclud reciproc (în cazul importului energiei electrice din Ucraina

se micșorează numărul de grupuri generatoare în funcțiune la CERS Moldovenească).

Or, acest fapt duce la reducerea diapazonului valorii capacității interfeței de control şi,

respectiv, a transportului spre Republica Moldova a energiei electrice din import până

56


la 350-500 MW. Pentru topologii cu elemente extrase din funcțiune, valoare importului

din Ucraina spre Moldova poate să scadă chiar la zero.

11. Totodată, fluxul admisibil de energie electrică prin fiecare din

interconexiunile ce asigură interconectarea dintre SE MD şi sistemul electroenergetic al

Ucrainei este limitat de parametrii tehnici ai echipamentului aferent (conductor,

transformatoare de curent în capetele liniei electrice). Informaţiile cu privire la

interconexiunile dintre SE MD şi SE UA, precum şi cu privire la fluxul admisibil pe

fiecare interconexiune, în parte, sunt reflectate în Tabelul nr. 1 din prezenta Anexă.

Tabelul 1. Interconexiunile dintre SE MD şi SE UA


Denumirea liniei şi/sau a segmentului

de linie

Tensiunea

nominală,

kV

Fluxul admisibil

de durată *,

MVA

TC instalat în

SE MD, MVA

TC instalat în SE

UA, MVA

Bălti - CHE Dnestrovsk 330 1040 1143 1143

Rîbniţa – Podoliskaia 1 330 850 572 1143

Rîbniţa – Podoliskaia 2 330 850 572 1143

CERS Moldovenească – Podoliskaia 330 850 1143 1143

CERS Moldovenească – Usatovo 330 660 1143 572

CERS Moldovenească – N.Odesskaia 330 660 1143 1143

CE Moldovenească – Arţiz 330 850 1143 572

Larga – Nelipovţi 110 75,8 38 19

BSZ – CHE Dnestrovsk 110 88,8 114 143

Ocniţa – Şahtî 110 88,8 114 –

Otaci – Nemia 110 75,8 114 57

Soroca - Poroghi 110 67 114 57

Vasilievka – Krasnie Okna 110 103 114 114

CERS Moldovenească – Starokazacie 110 103 143 114

CERS Moldovenească – Beleaevka 110 103 143 114

CERS Moldovenească – Razdelinoie 110 103 143 114

Vulcăneşti – Bolgrad 1 110 103 143 114

Vulcăneşti – Bolgrad 2 110 103 143 114

*Temperatura admisibilă a conductorului +70°C, temperatura aerului +20°C, viteza vântului – 0 m/s.

57


12. De asemenea, SE MD este interconectat cu sistemul electroenergetic al

României (SE RO). Însă, dat fiind faptul că acestea fac parte din sisteme sincrone

diferite – IPS/UPS (rețea sincronă de transport a energiei electrice) şi ENTSO-E

CE, realizarea schimburilor de energie electrică (import/export) prin interconexiunile

respective este limitată de regimul radial de funcționare şi poate fi efectuată doar în

condiţii insulare. Informaţiile cu privire la interconexiunile dintre SE MD şi SE RO,

precum şi cu privire la capacitatea acestora se regăsesc în Tabelul nr. 2 din prezenta

Anexă.

Tabelul 2. Interconexiunile dintre SE MD şi SE RO

Denumirea liniei şi/sau a

segmentului de linie

Tensiunea

nominală,

kV

Fluxul admisibil

de durată *, MVA

TC instalat

în SE MD,

MVA

TC instalat în

SE RO, MVA

Puterea

maximă,

conform

convenției de

exploatare a

LEA, MW

Vulcăneşti – Isaccea 400 1714 1386 831 -

Costeşti – Stînca 110 67 114 114 70

Ungheni – Ţuţora 110 103 114 76 70

Cioara - Huşi 110 88,8 114 76 50

Gotești - Fălciu 110 75,8 – 76 30

*Temperatura admisibilă a conductorului - +70°C, temperatura aerului -+20°C, viteza vântului – 0 m/s.


13. Actualmente, toate problemele ce ţin de acces la interconexiunile dintre

Republica Moldova şi Ucraina, în legătură cu importul energiei electrice din Ucraina,

sunt gestionate de Î.S. „NEK Ukrenergo” (operatorul sistemului de transport din

Ucraina), iar cele ce ţin de acces la interconexiunile dintre Republica Moldova şi

România, în legătură cu importul din România, se află în gestionarea S.A.

„Transelectrica” (operatorul sistemului de transport din România).

14. Exploatarea, întreţinerea, modernizarea şi dezvoltarea reţelelor electrice de

transport, precum şi gestionarea problemelor legate de acordarea accesului, inclusiv de

racordare la rețelele electrice de transport naţionale constituie obligaţia ÎS

“Moldelectrica”, singurul operator al sistemului de transport din Republica Moldova.

Activitatea de transport al energiei electrice se efectuează în baza licenţei pentru

transportul energiei electrice. Totodată, în conformitate cu Legea cu privire la energia

electrică, operatorul sistemului de transport, care deţine licență pentru conducerea

centralizată a sistemului electroenergetic, este responsabil pentru dirijarea operativ-

tehnologică unică a sistemului electroenergetic, precum şi pentru echilibrarea

sistemului electroenergetic.

15. În contextul obligaţiilor stabilite prin lege, Î.S. „Moldelectrica” efectuează

anual lucrări de întreținere, de reparație curentă şi capitală, precum şi de

reconstrucție şi de modernizare a reţelelor electrice de transport, inclusiv a liniilor, a

58


stațiilor electrice, a dispozitivelor PRA, precum şi a echipamentului de măsurare, de

comunicații şi telemecanică, pentru a menține starea normală de funcţionare a acestora.

Astfel, în 2001-2002 au fost restabilite integral liniile electrice deteriorate în rezultatul

condițiilor meteo din luna noiembrie a anului 2000, când din cauza chiciurii au fost

deteriorate 48 de linii electrice de transport, de diferite categorii de tensiune. De

asemenea, şi în ianuarie 2007 chiciura a cauzat deteriorarea în mod semnificativ a unor

linii electrice de transport, iar lucrările de reabilitare au fost făcute într-o perioadă de

timp foarte scurtă.

16. Totodată, începând cu anul 2005, Î.S. „Moldelectrica” a efectuat lucrări de

modernizare a echipamentului stațiilor electrice (SE) 330 kV Chișinău, Străşeni, Bălţi,

a efectuat lucrări de înlocuire a două transformatoare la SE 330 kV Chișinău, a

construit noi LEA 110 kV, inclusiv intersistemice, precum şi a iniţiat lucrări de

reconstrucţie a SE 110 kV, de modernizare a liniilor electrice 330 kV, şi de renovare a

dispozitivelor PRA, a dispozitivelor de comunicații şi telemecanică şi a sistemelor de

evidență a energiei electrice. De asemenea, a fost finalizată implementarea sistemului

de monitorizare, control și achiziții de date SCADA şi a sistemului automatizat de

evidență comercială a energiei electrice, etc.

17. Este de menţionat că pe parcursul ultimilor ani întreruperi semnificative în

livrarea energiei electrice din cauza defecțiunilor în rețelele electrice de transport nu au

avut loc, excepție fiind întreruperile programate şi unele întreruperi neprogramate, pe

perioade scurte de timp şi cu impact nesemnificativ asupra livrărilor de energie

electrică, ce au fost cauzate de apariția unor defecțiuni neesențiale. Astfel, pe parcursul

anului 2016, în reţelele electrice de transport au fost înregistrate, în total, 87 întreruperi

cu o durata medie de 33,7 minute/an, energia nelivrată din aceste cauze fiind de 255,5

mii kWh, sau 0,005% din totalul energiei electrice transportate. Informațiile detaliate

cu privire la întreruperile în reţelele electrice de transport, inclusiv cu privire la energia

electrică nelivrată din această cauză, în perioada 2012-2016 sunt prezentate în Tabelul

nr. 3 din prezenta Anexă.

Tabelul 3. Întreruperi în livrarea energiei electrice prin reţelele electrice de transport (2012-2016)

Unitate de

măsură 2012 2013 2014 2015 2016

Durata medie a întreruperilor minute/an 26.7 22.0 25.4 10.1 33.7

Energia electrică nelivrată

mii kWh 214.7 219.7 260.7 78.0 255.5

% din cantitatea

transportată 0.005 0.004 0.006 0.002 0.006


18. În concluzie, deşi ÎS „Moldelectrica” nu dispune de surse financiare necesare

pentru dezvoltarea interconexiunilor cu sistemul electroenergetic al ENTSO-E, pentru

59


construcția de noi rețele electrice de transport, precum şi pentru renovarea,

reconstrucția şi modernizarea, în mod integral, a liniilor electrice de transport

existente, actualmente reţelele electrice de transport se află într-o stare tehnică de

exploatare satisfăcătoare şi permit aprovizionarea continuă şi fiabilă a consumatorilor

cu energie electrică.

Reţelele electrice de distribuţie

19. Reţelele electrice de distribuţie, situate pe partea dreaptă a Nistrului au o

lungime totală de 56,84 mii, din care: 1,8 mii km de linii electrice de tensiune înaltă

(35-110kV), 22,1 mii km de linii electrice de tensiune medie (6-10kV) şi 32,9 mii km

de linii electrice de tensiune joasă (0.4kV), precum şi includ 14764 transformatoare

electrice cu o capacitate totală de 4583.7 MVA.

20. La rețelele electrice de distribuție sunt racordate în mod direct 29 centrale

electrice, 27 din care utilizează surse regenerabile, precum şi 1362,7 mii instalații

electrice ale consumatorilor finali, toate fiind dotate cu echipamente de măsurare.

Astfel, 1276,5 mii consumatori finali sunt asiguraţi cu energie electrică prin

intermediul reţelelor electrice de distribuţie, iar 1226,3 mii (96,1%) din aceştia sunt

consumatori casnici. Informația detaliată cu privire la reţelele electrice de distribuţie

este reflectată în Tabelul nr. 4 din prezenta Anexă.

Tabelul 4. Reţele electrice de distribuţie

Unitate

de

măsură

RED

Union

Fenosa

RED Nord Total

1.Linii electrice de distribuţie în exploatare - total 34992.3 21847.3 56839.6

inclusiv: km 0 0

110 kV km 509.2 0 509.2

35 kV km 1311 0 1311

6-10 kV km 14408.5 7731.1 22139.6

0.4 kV km 18763.6 14116.2 32879.8

2. Transformatoarele electrice în exploatare unităţi 9155 5609 14764

3. Capacitatea totală a transformatoarelor MVA 3605.4 978.3 4583.7

4. Numărul centralelor electrice, conectate direct la

reţelele electrice de distribuţie unităţi 24 5 29

inclusiv: de producere a energiei electrice din

surse regenerabile unităţi 22 5 27

5. Instalaţii electrice ale consumatorilor finali,

racordate la reţelele electrice de distribuţie-total unităţi 878422 484279 1362701

inclusiv la reţelele electrice: 0 0

35-110 kV unităţi 20 0 20

6-10 kV unităţi 4769 1742 6511

0.4 kV unităţi 873633 482537 1356170

6. Numărul de consumatori, ale căror instalaţii

electrice sunt conectate la RED - total consum. 792250 484279 1276529

60


inclusiv: a consumatorilor casnici

consum. 765204 461136 1226340

% din

total 96.6

95.2 96.1

Sursa: Datele operatorilor sistemelor de distribuție, RED „Nord” şi RED „Union Fenosa”

21. Exploatarea, întreţinerea, modernizarea şi dezvoltarea reţelelor electrice de

distribuție este efectuată de 2 operatori ai sistemelor de distribuţie, care îşi desfăşoară

activitatea în temeiul licenţei pentru distribuția energiei electrice (ÎCS “RED Union

Fenosa” S.A. şi RED Nord” S.A.). De asemenea, potrivit Legii nr. 107/2016 cu privire

la energia electrică, cei doi operatori ai sistemelor de distribuţie sunt obligaţi să acorde

acces liber, transparent şi nediscriminatoriu la reţelele electrice de distribuţie, inclusiv

să racordeze la reţea toţi solicitanţii în condiţii prestabilite, precum şi să presteze

serviciul de distribuție a energiei electrice în mod continuu şi fiabil, cu respectarea

parametrilor şi a indicatorilor de calitate stabiliţi.

22. Cu privire la calitatea serviciului de distribuţie, în perioada anului 2016

durata medie a întreruperilor în reţelele electrice de distribuție (indicele SAIDI) a

constituit 176 minute, indicele frecvenţei medii a întreruperilor (SAIFI) a fost de 2,7,

iar durata medie a unei întreruperi pentru un consumator a constituit 65 de minute. Ca

urmare, se poate conchide, că în pofida unor mici probleme existente în SE, reţelele

electrice de distribuţie se află într-o stare tehnică satisfăcătoare și permit

aprovizionarea continuă şi fiabilă a consumatorilor cu energie electrică.

Piața energiei electrice

23. În conformitate cu prevederile Legii nr. 107/2016 cu privire la energia

electrică, piața internă a energiei electrice a fost declarată deschisă, iar toți

consumatorii sunt eligibili şi au dreptul la libera alegere şi la schimbarea furnizorului

de energie electrică. În realitate, însă, Republica Moldova depinde practic de o singură

sursă de producere - CERS Moldovenească; aceasta deoarece piaţa energiei electrice a

Republicii Moldova nu este integrată într-o piaţă regională, iar pe partea dreaptă a

Nistrului nu există suficiente surse de producere. Nu este de neglijat nici situația

existentă în sectorul energetic al Ucrainei, care nu este predictibil pe deplin din cauza

războiului din anumite regiuni ale ţării respective.

24. Ca urmare, în ultimii doi ani consumul de energie electrică din Republica

Moldova a fost acoperit la nivel de circa 19% cu energie electrică produsă de centralele

electrice din partea dreaptă a Nistrului, la nivel de 0,1% - 0,4% din import din Ucraina

şi la nivel de peste 80 % cu energie electrică produsă de CERS Moldovenească. În

aceste condiții, cu excepţia unui singur consumator, ceilalţi consumatori de energie

electrică nu pot de facto să-şi exercite dreptul de a alege şi schimba furnizorul şi sunt

aprovizionați cu energie electrică de către 2 furnizori, în condiţii şi la preţuri

reglementate şi aprobate de ANRE.

25. Piaţa internă a energiei electrice este organizată şi funcţionează, în special, în

conformitate cu Legea nr. 107/2016 cu privire la energia electrică şi Regulile pieţei

energiei electrice, aprobate de ANRE, iar în partea dreaptă a Nistrului îşi desfăşoară

activitatea 59 de întreprinderi electroenergetice (conform informaţiei la data de

31.12.2017), dintre care:

61


• 4 întreprinderi electroenergetice, care deţin licență pentru producerea energiei

electrice (“Termoelectrica” S.A., CET Nord, NHE Costeşti, „Picador Grup” S.R.L.);

• 35 întreprinderi electroenergetice, care produc energie electrică, dar care, în

conformitate cu Legea nr. 107/2016 cu privire la energia electrică, nu sunt obligate să

obţină licenţe pentru desfăşurarea genului respectiv de activitate. Dintre acestea, 30 de

producători exploatează centrale electrice care utilizează surse regenerabile;

• 1 întreprindere electroenergetică, ce deţine licenţă pentru transportul energiei

electrice (ÎS “Moldelectrica” – operatorul sistemului de transport);

• 2 întreprinderi electroenergetice, care deţin licenţă pentru distribuţia energiei

electrice (operatori ai sistemelor de distribuţie: ÎCS “Red Union Fenosa” S.A. și “RED

“Nord” S.A.);

• 2 întreprinderi electroenergetice, care deţin licenţă pentru furnizarea energiei

electrice şi îşi desfăşoară activitatea în condiţii şi la preţuri reglementate: ÎCS “Gaz

Natural Fenosa Furnizare Energie” S.R.L., care furnizează circa 74 % din cantitatea

totală de energie electrică, livrată pe piaţa internă, pentru circa 792 mii consumatori sau

circa 62 % din totalul consumatorilor din ţară şi “Furnizarea Energiei Electrice Nord”

S.A., care furnizează restul circa 26% din cantitatea totală de energie electrică livrată

pe piaţa internă, către circa 484 mii consumatori sau circa 48% din totalul

consumatorilor din ţară;

• 14 întreprinderi electroenergetice, care deţin licență pentru furnizarea energie

electrice şi au dreptul să-şi desfășoare activitatea la prețuri negociate. Dintre acestea

doar un singur furnizor este activ pe piaţa energiei electrice - “Energocom”S.A, iar

ceilalți 13 furnizori doar dețin licențe pentru desfăşurarea genului respectiv de

activitate.

26. Pe piaţa energiei electrice se efectuează toate tranzacțiile de vânzare-

cumpărare a energiei electrice, a serviciilor de sistem, a energiei electrice de

echilibrare, a altor produse conexe, aceasta fiind compusă din piața angro a energiei

electrice şi piața cu amănuntul a energiei electrice.

27. Actualmente1, tranzacţiile de pe piața angro a energiei electrice se efectuează

în baza contractelor bilaterale, ce pot fi încheiate între producători şi furnizori, între

furnizorii angro şi furnizorii cu amănuntul, între furnizorul central de energie electrică

şi anumite categorii de producători, între furnizorul central de energie electrică şi

furnizorii de energie electrică ce furnizează energie electrică pentru consumatorii finali,

între producători, furnizori şi operatorul sistemului de transport, operatorii sistemelor

de distribuţie. Operatorul sistemului de transport, operatorii sistemelor de distribuţie şi

furnizorul central de energie electrică sunt participanţi specifici la piaţa energiei

electrice şi au dreptul să acționeze pe piaţa energiei electrice numai în condiţiile

stabilite în Legea nr. 107/2016 cu privire la energia electrică şi în Regulile pieței

energiei electrice.

1 În conformitate cu Legea nr. 107/2016 cu privire la energia electrică, piaţa angro a energiei electrice poate fi

structurată şi în pieţe organizate. Acestea, însă, urmează a fi instituite ulterior, în modul stabilit în Legea nr.

107/2016 cu privire la energia electrică şi în Regulile pieţei energiei electrice.

62


28. Pe piața cu amănuntul a energiei electrice tranzacţiile se efectuează în baza

contractelor bilaterale, încheiate între furnizori şi consumatorii finali de energie

electrică. Pentru a vinde energie electrică pe piaţa cu amănuntul, producătorii sunt

obligaţi să obţină licenţă pentru furnizarea energiei electrice. După cum a fost

menţionat anterior, cu excepţia a câtorva consumatori, ceilalţi consumatori finali

cumpără energie electrică în condiţii şi la preţuri reglementate de ANRE.

Energia electrică în mixul energetic al Republicii Moldova

29. În perioada dintre 2011-2016, consumul intern brut de energie electrică în

Republica Moldova (fără regiunea din partea stânga Nistrului) a constituit circa 277-

292 mii tone echivalent petrol (ktep), fluctuația medie anuală fiind în jur de 1,1%.

Ponderea energiei electrice în totalul consumului intern brut de energie constituie circa

10.4 - 11.0% şi este puțin mică decît nivelului mediu al țărilor din Uniunea Europeană

(UE), unde ponderea respectivă constituie circa 13%. În consumul brut de energie

electrică partea majoră (97,5 - 99%) revine energiei electrice procurate din exterior

(import din Ucraina) şi procurări de la CERS Moldovenească), şi doar 1% -

2,5% revine producției primare de energie electrică de la centralele electrice situate în

partea dreaptă a Nistrului. A se menţiona şi că în perioada vizată intrările de energie

electrică din import şi de la CERS Moldovenească au crescut cu circa 5,9%, iar

producția primară de energie electrică s-a redus în această perioadă cu circa 43%. În

aceeași perioadă de referinţă, energia electrică obținuta prin transformare din alte

tipuri de energie (de la centralele electrice din partea dreaptă a Nistrului) s-a redus de la

87 ktep la 78 ktep, înregistrându-se o descreștere de 10.3% în raport cu anul 2011.

Astfel, prin comparaţie cu anul 2011 în perioada vizată producerea locală totală de

energie electrică s-a redus cu circa 12,8%

30. Totodată, în perioada vizată consumul final de energie electrică a crescut de

la 291 ktep în anul 2011 până la 311 ktep în anul 2016, ceea ce constituie o creștere cu

19 ktep sau cu 6,5%. Din această creștere, circa 13 ktep, sau peste 68% din totalul

creșterii consumului final de energie electrică, au fost acoperite din contul reducerii

consumului tehnologic şi a pierderilor de energie electrică în SE.

31. Din consumul total final de energie electrică, circa 45% constituie consumul

sectorului rezidențial (consumatorii casnici), consum care, pe parcursul ultimilor 5 ani,

a crescut cu 5,3%. Concomitent, în perioada cuprinsă între anii 2011-2014 ponderea

consumului sectorului industrial şi agroindustrial în totalul consumului final de energie

electrică era de circa 26%, această pondere, însă, s-a redus în anilor 2015-2016 la

nivelul de circa 21-22%. În total, în anul 2016 consumul final de energie electrică în

sectorul industrial şi agroindustrial s-a redus cu circa 13 ktep, sau cu circa 16% față de

anul 2014, iar cauza principală a fost criza economică ce a avut loc în Republica

Moldova în această perioadă. În sectorul comercial şi al serviciilor publice, consumul

final de energie electrică a înregistrat, în perioada anilor 2011-2016, o creștere cu peste

24% şi a atins o pondere de circa 31% din totalul consumului final de energie electrică

al Republicii Moldova. Consumul detaliat de energie electrică în mixul energetic al

țării în anii 2011-2016 este prezentat în Tabelul nr. 5 din prezenta Anexă.

63


Tabelul 5. Energia electrică în mixul energetic (2011-2016)

Indicatorii Unitate de măsură

2011 2012 2013 2014 2015 2016

1.Consum intern brut de energie ktep 2676 2624 2643 2669 2686 2796

din care: Consum intern brut de energie electrică (intrări şi producția primară)

ktep 277 285 290 292 289 290

% consum intern brut de

energie electrică

10.4 10.9 11.0

10.9 10.8 10.4

inclusiv din: import ktep 57 73 125 63 2 0

alte surse (CERS Moldovenească)

ktep 213 209 161 224 283 286

producția primară ktep 7 3 4 5 4 4

2. Transformare, intrări energie electrică

ktep 7 3 4 5 4 4

3. Transformare, ieșiri energie electrică

ktep 87 80 78 83 81 78

4. Consum în sectorul energetic ktep 16 14 12 17 16 3

5. Consumul tehnologic şi pierderile de energie electrică în rețele

ktep 50 50 46 40 33 37

6. Consum final de energie - total ktep 2406 2364 2390 2409 2455 2571

din care: Consum final de energie electrică

ktep 291 298 306 313 317 311

% consum final energie

12.1 12.6 12.8 13.0 12.9 12.1

inclusiv:

Consum în sectorul rezidențial ktep 133 135 139 143 144 140


electrică.

45.7 45.3 45.4 45.7 45.4 45.0

Consum în industrie și agricultura ktep 75 75 80 81 69 68


electrică.

25.8 25.2 26.2 25.9 20.8 21.9

Consum în sectorul comercial și al serviciilor publice

ktep 78 84 82 84 99 97


electrică.

26.8 28.2 26.8 26.8 31.2 31.2

Consum în transporturi ktep 5 4 5 5 5 6


electrică.

1.7 1.3 1.6 1.6 1.6 1.9

64


Sursa: Datele Biroului Naţional de Statistică (BNS): Balanța Energetică a Republicii Moldova,

Culegere statistică, 2016

Producerea, importul şi consumul energiei electrice

32. Pe partea dreaptă a Nistrului producerea locală de energie electrică este

realizată preponderent de către 3 întreprinderi electroenergetice: “Termoelectrica S.A”,

creată în 2015, urmare a fuzionării CET-1 şi CET-2 , CET Nord, şi NHE Costeşti, care

produc circa 98% din totalul de energie electrică, iar restul de circa 2% de energie

electrică este produsă de către centralele electrice care utilizează surse regenerabile şi

de către alte tipuri de centrale electrice (fabricile de zahăr, etc.).

33. Este necesar de menţionat şi că în perioada 2010-2016, producerea locală de

energie electrică s-a redus cu circa 15% şi rămâne a fi cu mult sub nivelul consumului,

acoperind doar puţin peste 18% din totalul necesarului de energie electrică. Pentru a

acoperi integral necesitățile țării în energie electrica, diferența necesară este procurată

de la CERS Moldovenească, precum şi din import (din Ucraina). În perioada

menţionată ponderea energiei electrice procurate de la CERS Moldovenească, direct

sau prin furnizorul din aceeași regiune - Energocapital, a crescut de la 46 % în anul

2013 până la peste 81,6% în anul 2016. Restul energiei electrice a fost procurată din

import (din Ucraina) şi, pe parcursul ultimilor 2 ani, a constituit circa 0,4% - 0, 1 %

anual din totalul energiei procurate, fiind utilizată mai mult pentru echilibrarea SE.

34. În contextul celor expuse, este evident faptul că, în prezent, Republica

Moldova este dependentă de energia electrică produsă la CERS Moldovenească, fapt

care conferă vulnerabilitate sporită sectorului electroenergetic. Informațiile detaliate cu

privire la cantitatea de energie electrică produsă în partea dreaptă a Nistrului şi

procurată din Ucraina şi de la CERS Moldovenească, în perioada 2010-2016, se

regăsesc în Tabelul nr. 6 din prezenta Anexă.

Tabelul 6. Producerea locală şi procurările de energie electrică din exterior și din import

Producători/

Procurări U/m 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

%

2016

/

2010

CET-1 mil. kWh 82 59.8 47.7 53.3 59.3 - - -

% din prod. locală 9.2 7.0 6,1 7.1 7.5 - - -

CET-2 mil. kWh 665.4 655.9 636.4 594 601.1 - - -

% din prod. locală 74.9 76,8 82.0 79.4 76.3 - - -

Termoelectrica (din

2015)

mil. kWh

-

-

-

-

- 670.4 640.6 85.7

% din prod. locală - - - - - 84.6 85.4 101.

5

65


CET Nord

mil. kWh 57.1 57.8 54.5 49.4 50.1 53.2 54.6 95.6

% din prod. locală 6.4 6.8 7.0 6.6 6.4 6.7 7.3 113.

2

CHE Costeşti mil. kWh 78.3 75.5 33.5 44.6 58.3 49.8 38.6 49.3

% din prod. locală 8.8 8.8 4.3 6.0 7.4 6.3 5.1 58.4

Centrale electrice

care utilizează surse

regenerabile

mil. kWh 0.0 0.0 0.3 1.9 3.1 17.2 14.4

% din prod. locală 0 0 0.0 0.3 0.4 2.2 1.9

Ale tipuri de centrale

electrice

mil. kWh 5.3 5.3 3.7 4.7 16.2 2.2 2 37.7

% din prod. locală 0.6 0.6 0.5 0.6 2.1 0.3 0.3 44.7

Total producere

locală

(partea dreaptă a

Nistrului)

mil. kWh 888.1 854.3 776.1 747.9 788.1 792.8 750.2 84.5

% din total 22.7 21.4 19.1 18.3 19.1 19.1 18.3 80.8

Energia electrică

procurată de la

CERS

Moldovenească

mil. kWh 3007.

8

2478.

6 2432.7

1875.

5

2610.

9

3342.

5

3343.

1

111.

1

% din total

procurat 76.7 62.0 60.0 46.0 63.2 80.5 81.6

106.

4

Import din Ucraina

mil. kWh 24.8 665.6 845.7 1455.

7 730.7 17.6 3.7 14.9

% din total

procurat 0.6 16.6 20.9 35.7 17.7 0.4 0.1 14.3

Total procurat

mil. kWh 3032.

6

3144.

2 3278.4

3331.

2

3341.

6

3360.

1

3346.

8

110.

4

% din total 77.3 78.6 80.9 81.7 80.9 80.9 81.7 105.

6

Total energia

electrică produsă şi

procurată

mil. kWh 3920.

7

3998.

5 4054.5

4079.

1

4129.

7

4152.

9 4097 104.5

Sursa: Rapoartele anuale de activitate ale Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică

35. Este necesar de menționat şi faptul că, pe parcursul anului, producerea

energiei electrice în partea dreaptă a Nistrului nu este uniformă şi are o fluctuație

lunară destul de mare. Astfel, marea parte a energiei electrice este produsă în perioada

rece a anului, atingând cifra lunară de circa 150 mil kWh, în timp ce în perioada

primăvară-vară producerea energiei electrice scade până la un nivel mai mic de 10- 4

mil. kWh/lunar (când energia electrică este produsă de CHE Costeşti şi de centralele

electrice care utilizează surse regenerabile). În schimb, cantitatea de energie electrică

procurată de la CERS Moldovenească şi din Ucraina nu variază mult pe parcursul

anului. Informaţiile detaliate cu privire la fluctuaţiile de energie electrică produsă şi

66


procurată de la CERS Moldovenească şi din Ucraina pe parcursul anului 2016 sunt

reflectate în Figura nr. 3 din prezenta Anexă.

Figura 3. Producerea şi procurarea energiei electrice în anul 2016, mil. kWh

36. Potrivit datelor prezentate de întreprinderile electroenergetice, din cantitatea

totală de energie electrică livrată în SE în perioada anilor 2010-2016, de la 15,5% în

2010 până la 10,5% în 2016 au fost utilizate pentru acoperirea consumului tehnologic

şi a pierderilor de energie electrică în reţelele electrice de transport şi de distribuție, iar

restul de 84,5-89,45% au fost furnizate consumatorilor finali (consumul final de

energie electrică).

37. Nu este de neglijat nici faptul că în perioada cuprinsă între 2010-2016

consumul tehnologic şi pierderile de energie în reţelele electrice s-au redus cu 163 mil.

kWh sau cu 33,6%. Reducerea majoră a consumului tehnologic şi a pierderilor de

energie electrică a fost atinsă în reţelele electrice de distribuţie şi se datorează în mare

parte investițiilor efectuate atât în reţelele electrice de distribuție, precum şi în

echipamentele de măsurare. Astfel, în 2016 valoarea consumului tehnologic şi a

pierderilor de energie electrică în reţelele electrice de distribuţie a fost de 322,3 mil.

kW, faţă de 485,3 în 2010, ceea ce constituie o reducere de 33,6% faţă de anul 2010.

Respectiv, reducerea consumului tehnologic şi a pierderilor de energie în reţelele

electrice a determinat micșorarea în aceeași măsură a cantităţii energiei electrici

procurate din exterior, pentru acoperirea creșterii consumului final de energie electrică.

Astfel, în perioada respectivă, consumul final de energie electrică s-a majorat cu 357,5

mil. kWh (de la 3311,6 mil. kWh în 2010 până la 3669,1 mil. kWh în 2016), sau cu

10,8% , în timp ce consumul brut s-a majorat doar cu 180,7 mil kWh (de la 3920,7

până la 4101,4 mil kWh), sau doar cu 4,6%. Concomitent, reducerea consumului

tehnologic şi a pierderilor de energie în reţelele electrice a condus şi la reducerea

costurilor de furnizare a energiei electrice consumatorilor finali. Datele cu privire la

67


consumul brut, consumul tehnologic şi pierderile de energie electrică, precum şi cu

privire la consumul final de energie electrică, în perioada 2010-2016, sunt prezentate în

Figura nr. 4 din prezenta Anexă.

Figura 4. Consumul brut şi consumul final de energie electrică în perioada 2010-2016,

mil. kWh


38. Datele prezentate în Figura 4 demonstrează că în perioada în cauză atât

consumul brut, precum şi consumul final de energie electrică au fost în continuă

creștere, înregistrându-se un trend ascendent pe întreaga perioadă de timp. Respectiv,

în perioada menţionată consumul final de energie electrică la consumatorii casnici a

crescut cu 12,8%, iar la consumatorii non-casnici – cu 9,0%. Ponderea energiei

electrice consumate de consumatorii casnici în totalul consumului final de energie

electrică constituie circa 44,5%, iar diferenţa de 55,5% reprezintă consumul final al

consumatorilor non-casnici. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, pentru

anul 2016, din consumul total de energie electrică circa 20,6% revine consumatorilor

industriali, 31,2 % - consumatorilor din sectorul comercial şi, respectiv, 1,3 şi 1,9% -

consumatorilor din sectorul agroalimentar şi din sectorul transporturilor (a se vedea

Figura nr. 5 din prezenta Anexă). De notat, că structura consumului final de energie

electrică din Republica Moldova diferă mult de structura consumului din țările UE,

unde consumul mediu de energie electrică al sectorului rezidențial este doar la nivel de

29%, iar cel al consumatorilor industriali reprezintă peste 36% din consumul final al

acestor ţări (a se vedea Figura nr. 6 din prezenta Anexă). Mai mult, dacă în ţările din

Uniunea Europeană ponderea consumului de energie electrică din sectorul industrial

este în creştere, iar cea din sectorul rezidențial - în descreştere, atunci în Republica

68


Moldova situația este inversă: ponderea consumului de energie electrică din sectorul

rezidențial creşte, iar în sectorul industrial scade.

Figura 5. Structura consumului final de energie electrică pe sectoarele de consum în 2010 și 2016, (%

din total consum final EE)

Sursa: Ministerul Economiei și Infrastructurii în baza datelor BNS: Anuarul Statistic al Republicii

Moldova 2013 (Tab.15.8) și 2016 (Tab.15.5)

Figura 6. Structura consumului final de energie electrică în ţările UE- 28 în 2010 şi 2016,

69


(% din total consum final energie)

Sursa: Eurostat (online, codul datelor: nrg_105a, ten 00094, tsdpc310)

39. De asemenea, în perioada vizată s-a înregistrat şi o creștere a prețului de

procurare a energiei electrice atât de la CERS Moldovenească şi de la furnizorii din

Ucraina, precum şi de la producătorii din partea dreaptă a Nistrului. Astfel, deşi a

existat o anumită micșorare faţă de anul 2015, prețul mediu de procurare a energiei

electrice în anul 2016 a fost cu peste 51% mai mare decât cel de procurare în anul

2010. Creșterea prețului de procurare a energiei electrice a condus la creșterea tarifelor

de furnizare a energiei electrice consumatorilor finali, care, în perioada vizată, au fost

majorate, în mediu, cu peste 46%. În Figura nr. 7 din prezenta Anexă sunt prezentate în

detalii informaţiile cu privire la nivelul prețurilor de procurare şi al preţurilor medii de

furnizare a energiei electrice consumatorilor finali în perioada anilor 2010-2016.

Figura 7. Preţurile de procurare şi preţurile medii de furnizare a energiei electrice în 2010-2016,

bani/kWh

70



40. În rezultatul analizei consumului lunar de energie electrică în anul 2016, s-a

constatat că cel mai mare consum brut de energie electrică s-a înregistrat în lunile

Ianuarie, Noiembrie şi Decembrie, iar cel mai mic consum a fost înregistrat în perioada

Aprilie - Iunie. Astfel, fluctuația de la cel mai mare la cel mai mic consum lunar a fost

de circa 98,7 mil. kWh, sau de 24,6%. Pe parcursul anului 2016, consumul brut de

energie electrică a fost acoperit din producerea locală doar la un nivel de la 1,1% în

luna August, şi până la 38,2% în luna Ianuarie, iar diferenţa a fost acoperită din contul

energiei electrice procurate de la CERS Moldovenească şi din Ucraina (în proporţie

foarte mică de 0,1%). De altfel, situația descrisă se menține practic din an în an cu

foarte mici devieri. Informațiile detaliate privind consumul brut, consumul final de

energie electrică şi energia electrică produsă de centralele electrice din partea dreaptă a

Nistrului, pe parcursul anului 2016 este prezentată în Figura nr. 8 din prezenta Anexă.

Figura 8. Consumul şi producerea de energie electrică în anul 2016, mil.kWh

71



41. De asemenea, consumul energiei electrice pe parcursul zilei nu este uniform.

Astfel, între orele 22-00 şi 6-00 consumul energiei electrice este în descreștere, iar

începând cu ora 8-00 consumul are un trend excedentar de creștere atingând vârful de

consum între orele 17-20 în perioada rece a anului şi între orele 21-22 în perioada caldă

a anului. Drept exemplu, mai jos, în Figura nr. 9 din prezenta Anexă, sunt prezentate

curbele sarcinii de consum pentru fiecare oră şi lună a zilelor de lucru caracteristice

(fiecare a treia zi de miercuri) ale anului 2016, din care observăm că cel mai mare vârf

al sarcinii de consum s-a înregistrat pe data de 14 decembrie, ora 18-00, iar cea mai

mică sarcină de consum s-a înregistrat pe data de 15 iunie, ora 5-00.

Figura 9. Curbele sarcinii de consum pentru zilele de lucru caracteristice

pentru fiecare oră şi lună ale anului 2016, MW


NOTĂ INFORMATIVĂla proiectul de Hotărâre de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului privind

situaţiile excepţionale pe piaţa energiei electrice şi a Planului de acţiuni pentru situaţiiexcepţionale pe piaţa energiei electrice

în scopul armonizării legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar lansat în cadrul implementării angajamentelor asumate prin semnarea Acordului de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, ratificat de Parlamentul Republicii Moldova prin Legea nr. 112 din 02.07.2014, precum şi a obligaţiilor asumate în calitate de parte semnatară a Tratatului Comunităţii Energetice, Republica Moldova a transpus în legislaţia naţională Directiva nr. 2009/72/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice şi de abrogare a Directivei nr. 2003/54/CE, Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European, prin aprobarea noii Legi cu privire la energia electrică nr. 107 din 27 mai 2016 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr. 193- 203, art. 413).

în contextul transpunerii Directivelor UE, scopul principal prevăzut în Legea menţionată este de a crea cadrul legal necesar pentru funcţionarea eficientă a sectorului energetic menit să aprovizioneze consumatorii cu energie în condiţii de accesibilitate, disponibilitate, fiabilitate, continuitate, calitate şi transparenţă, asigurarea accesului liber la piaţa energiei electrice, a echilibrului adecvat între ofertă şi cerere de energie, precum şi asigurarea securităţii energetice a statului.

Conform prevederilor Legii 107/2016, art. 4, alin. (1), lit. m), pentru asigurarea funcţionării şi dezvoltării durabile a sectorului electroenergetic, Guvernul aprobă Regulamentul privind situaţiile excepţionale pe piaţa energiei electrice, Planul de acţiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice şi componenţa Comisiei pentru situaţii excepţionale, de asemenea monitorizează, prin intermediul organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, respectarea prevederilor prezentei legi privind securitatea aprovizionării cu energie electrică.

Astfel, în scopul implementării prevederilor legale, Ministerul Economiei şi Infrastructurii a iniţiat şi elaborat proiectul Hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind situaţiile excepţionale pe piaţa energiei electrice şi a Planului de acţiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice.

Elaborarea acestora derivă din necesitatea creării cadrului juridic necesar pentru asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică prin organizarea funcţionării normale şi continue a pieţei energiei electrice şi prin realizarea unor măsuri menite să asigure prevenirea limitării şi/sau a întreruperii aprovizionării consumatorilor cu energie electrică ori restabilirea acesteia în termeni cât mai restrânşi în cazul apariţiei unor situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice.

Implementarea Regulamentului privind situaţiile excepţionale pe piaţa energiei electrice stabileşte măsurile privind asigurarea funcţionării corecte şi continue a pieţei interne a energiei electrice competitive şi punerea în aplicare a unor proceduri nediscriminatorii, transparente şi specifice pentru garantarea securităţii aprovizionării cu energie electrică în cazul apariţiei situaţiilor excepţionale. La fel, vor fi create condiţiile necesare pentru monitorizarea securităţii aprovizionării cu energie electrică şi a unor măsuri menite să asigure prevenirea limitării şi/sau a întreruperii aprovizionării consumatorilor cu energie electrică ori restabilirea acesteia în termeni cât mai restrânşi în cazul apariţiei unor situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice.

l

Aspectul financiar. Implementarea Hotărârii Guvernului respective nu necesită alocarea unor mijloace financiare suplimentare din bugetul de stat.

crearea unei instituţii noi pentru realizarea Hotărârii Guvernului respective.

Aspectul normativ. Prezenta Hotărîre a Guvernului este elaborată în conformitate cu legislaţia în vigoare şi necesită modificarea Hotărîrii Guvernului nr. 1340 din 04.12.2001 cu privire la Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova. în urma aprobării Planului de acţiuni pentru situaţiile excepţionale pe piaţa energiei electrice, în acţiunile impuse de situaţiile excepţionale, Comisia pentru Situaţii Excepţionale va utiliza ca document operativ de bază inclusiv şi planul respectiv. Astfel, textul clauzei de emitere, pct. 4 şi 6 din Anexa nr.2 a Hotărîrii Guvernului nr. 1340 din 04.12.2001 urmează a fi completat.

Aspectul temporar. Hotărârea Guvernului în cauză are caracter permanent.

In concluzie, Ministerul Economiei şi Infrastructurii consideră necesar aprobarea Proiectului Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind situaţiile excepţionale pe piaţa energiei electrice şi a Planului de acţiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice, atît pentru a asigura realizarea prevederilor Legii cu privire la energia electrică, cât şi pentru crearea în Republica Moldova a cadrului juridic necesar pentru asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică prin organizarea funcţionării normale şi continue a pieţei energiei electrice şi prin realizarea unor măsuri menite să asigure prevenirea limitării şi/sau a întreruperii aprovizionării consumatorilor cu energie electrică ori restabilirea acesteia în termeni cât mai restrânşi în cazul apariţiei unor situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice.

Aspectul organizatoric. în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, nu este necesară

Secretar General de Stat Iulia COSTIN

guvernul republicii moldova - gov.md · a operatorului sistemului de transport, inclusiv la...

Documents