grupuri electrogene.docx

22
ACADEMIA FORŢELOR AERIENE “HENRI COANDĂ FACULTATEA DE MANAGEMENT AERONAUTIC REFERAT LA CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA INSTALATIILOR DE RADIOLOCATIE GRUPURI ELECTROGENE Titular de curs: Mr. Danut BALOS Autor: Stud.cap. Gabriel - Dorel CARAMALIU BRAŞOV

Upload: razvan-blaga

Post on 03-Jan-2016

140 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

grupuri electrogene

TRANSCRIPT

Page 1: Grupuri electrogene.docx

ACADEMIA FORŢELOR AERIENE“HENRI COANDĂ ”

FACULTATEA DE MANAGEMENT AERONAUTIC

REFERAT LA CONSTRUCTIA SI

FUNCTIONAREA INSTALATIILOR

DE RADIOLOCATIEGRUPURI ELECTROGENE

Titular de curs:

Mr. Danut BALOS

Autor:

Stud.cap. Gabriel - Dorel CARAMALIU

BRAŞOV

2012

Page 2: Grupuri electrogene.docx

Cuprins

1. DESTINAŢIA GRUPURILOR;

2. COMPLETUL GRUPURILOR;

3. CARACTERISTICILE TEHNICE PRINCIPALE ALE GRUPURILOR;

4.DESCRIEREA CONSTRUCTIEI SI FUNCTIONARII GRUPURILOR,

ANSAMBLURILOR ACESTORA SI A SISTEMELOR:

4.1. CONSTRUCTIA GENERALA A GRUPURILOR;

4.2 RAMA;

4.3MOTORUL;

4.4 GENERATORUL;

4.5 LEGATURA MOTORULUI CU GENERATORUL

4.6 SISTEMUL DE ALIMENTARE CU COMBUSTIBIL

5.REGIMUL DE LUCRU:

5.1 PREGĂTIREA GRUPULUI ELECTROGEN PENTRU LUCRU;

5.2 PORNIREA GRUPURILOR;

5.3 OPRIREA GRUPURILOR.

Page 3: Grupuri electrogene.docx

1. DESTINAŢIA GRUPURILOR

Grupurile electrogene AD-50-T/230-M, AD-50-T/400-M, AD-75-T/230-M şi AD-

75-T/400-M servesc pentru alimentarea diferiţilor consumatori în condiţii de campanie, cu

curent alternativ trifazic cu frecvenţa de 50 Hz, tensiunea 230 sau 400 V, în limitele

puterilor nominale.

In continuarea descrierii, în cazul cînd conţinutul se referă la toate grupurile specificate

mai sus, acestea se vor numi grup, în celelalte cazuri se va indica şi tipul.

1) Literele şi cifrele din notarea tipului grupului exprimă următoarele : „AD“ —

agregat diesel, cifrele „50 sau 75“ — puterea nominală în kW, „T“ — felul curentului

(trifazic), cifrele „230 sau 400“ — tensiunea nominală a generatorului în volţi, „M“ —

modernizat.

Exemplu : AD-50-T/230-M.

La notarea grupului fără indicarea tensiunii nominale a generatorului, exemplu :

AD-50-M, conţinutul se referă la am-r bele categorii de grupuri de putere respectivă atît

pentru tensiunea de 230 V, cît şi pentru tensiunea de 400 V.\

2. COMPLETUL GRUPURILOR

In completul grupurilor intră :

1. Grupul electrogen cu motor DIESEL.

2. Piesele de schimb, scule şi accesorii.

3. Documentaţia tehnică de exploatare.

Completarea grupului se face conform inventarului ce j intră în completul documentaţiei.

Page 4: Grupuri electrogene.docx

3. CARACTERISTICILE TEHNICE PRINCIPALE ALE GRUPURILOR

Denumirea caracteristiciiAD 50-

T/230-M

AD 50-T/400-M

AD 75-T/230-M

AD 75-

T/400-M

1. Date generale

1. Puterea nominală, kW .. . . . . . . 50 752. Felul curentului alternativ, trifazic3. Tensiunea liniară, nominală,volţi 230 400 / 230 4004. Curentul nominal, amperi 156 91 236 1365. Frecvenţa nominală, Hz ........ 506. Coeficientul de putere 087. Regimul de lucru de lungă durată8. Durata funcţionării continue laputerea nominală minimum, ore 729. Durata suprasarcinii de 10% înfuncţie de putere maximum, ore 110. Puterea nominală a grupului este asigurată la:a) înălţimea faţă de nivelulmării, metri 1000b) umiditatea relativă pînăla% 98c) temperatura mediului ambiant de + 20° ± 5°C —40 ÷ +5011. Consumul de combustibil la puterea nominală maximum, kg/oră 22 2712. Consumul de ulei la putere nominală maximum, kg/oră 1.8 1.913. Durata de funcţionare cu putere nominală fără alimentare suplimentară cu combustibil, ore 5 414. Numărul de circuite pentru ali- unul de la panoul cu bornele dementarea consumatoarelor cu pu- ieşire ale blocului circuituluitere nominală. principal15. Numărul de circuite pentru ali- 3 a cîte 50% din 3 a cîte 35%mentarea consumatoarelor de la puterea din putereacutia cu borne nominală nominală16. Dimensiunile .de gabarit maximum, mm :lungimea 3 310lăţimea 1360înălţimea 1 98017. Greutatea grupului alimentat Împreună cu inventarul pieselor de schimb şi accesoriilor maximumkg 3 800 4 200nealimentat 3 600 4 000

Page 5: Grupuri electrogene.docx

1. Motorul Marca Tipul

Puterea nominală, CPViteza de rotaţie, t/min.Controlul vitezei turaţiei se face cu indicatorulGreutatea motorului (nealimentat), kg

2. Sistemul de alimentare cu combustibil a motorului. Felul combustibilului

Consumul specific de combustibil la puterea nominală maximum,g, C.P., ora Tipul pompei suplimentare de combustibil Tipul pompei de înaltă presiune

Regulatorul de ture asigură la m regimul termic stabilizat al motorului menţinerea frecvenţei de curent cu o precizie % în cazul sarcinii constante de 0 ~ 100% nominale după schimbarea sarcinii de la 100 la 0 şi de la 0 la 100% nominale

1 D6-10Q. AD 1 D6-150 ADcu şase cilindri pe un singur rîndîn patru timpi cu injecţia directăpulverizarea combustibilului în jeturi, aprinderea prin compresie, răcire cu apă, dispunerea supapelor în chiulasă

100 150 1500

TE-3M cu clasa de precizie 4 1270

a) combustibilul pentru motoarele de mare turaţie marca: „DL‘fc „DZ“, „DA“ şi „DS“ Gost 4 749-49 ;

b) motorina de autotractoare marca „Z“ şi „L“ Gost 305-58* cu un conţinut de sulf pînă. la 3%»

c) „DS“ conf. CTP 488-53 cu un conţinut de sulf pînă la 1%.

195+5% 185+5%

rotativă, BNK-12TK

Cu şase plungere într-un singur bloc cu dispozitiv pentru oprirea motorului în cazul scăderii presiunii uleiului în conducta princi-pală cu regulator de mare precizie şi gradul reglabil al neunifor- mităţii, 2 ~ 6%

Page 6: Grupuri electrogene.docx
Page 7: Grupuri electrogene.docx

4.DESCRIEREA CONSTRUCTIEI SI FUNCTIONARII GRUPURILOR, ANSAMBLURILOR ACESTORA SI A SISTEMELOR:

4.1. CONSTRUCŢIA GENERALĂ A GRUPURILOR

Descrierea ce urmează se referă la construcţia grupului AD-50-T/230-M cu

completări necesare referitoare la particularităţile de construcţie ale grupurilor AD-50-T/400-

M, AD- 75T-/230M şi AD-75-,T/400-M.

Deosebirea principală între grupurile AD-50-T/400-M, AD-75-T/230-M,

AD-75-T/400-M şi agregatul AD-50-T/230-M constă în următoarele :

1. Grupul AD-50-T/400-M se deosebeşte prin montarea pe acest grup a generatorului cu

tensiunea nominală de 400 V şi prin folosirea dispozitivelor şi aparatelor în circuitul

principal şi în linii în conformitate cu tensiunea nominală.

2. Grupurile AD-75-T/230-M şi AD-75-T/400 se deosebesc prin montarea pe aceste

grupuri a unui generator de alt tip cu tensiunea nominală corespunzătoare de 230 şi 400 V,

prin construcţia modificată a ramei (pentru montarea generatorului), prin folosirea motorului

1D 6 cu puterea nominală de 150 CP şi prin montarea dispozitivelor şi aparatelor în circuitul

principal şi în linii conform tensiunii nominale a agregatelor şi puterii lor.

Celelalte ansambluri ale grupurilor AD-50-T/400-M ş£ AD-75-M au deosebiri de construcţie

neînsemnate sau sînt identice cu ansamblurile respective ale grupurilor AD-50- T/230.

Astfel: carcasa, sistemul pentru evacuarea gazelor de eşapament, sistemul de alimentare cu

combustibil, sistemul de ungere, sistemul de alimentare cu aer, sistemul de răcire şi încălzire,

jaluzelele radiatorului şi altele sînt identice.

Grupul este compus din următoarele părţi principale

a) rama 16 ;

b) motorul 5 ;

c) generatorul sincron de curent alternativ 16 ;

d) mufa de legătură dinţată ;

e) carcasa tabloului de comandă 3 ,

f) tabloul de comanda al părţii electrice ;

g) blocul regulatorului de tensiune 9 ;

h) blocul liniei principale 11 ;

i) cutia cu borne de ieşire 25 ;

j) sistemul de alimentare cu combustibil al motorului;

k) sistemul de ungere;

l) sistemul de răcire şi încălzire a motorului ;

Page 8: Grupuri electrogene.docx

m) sistemul de evacuare a gazelor de eşapament;

n) sistemul de pornire automată a motorului;

o) carcasa 10 .

4.2. RAMA

Rama grupului este construită din tablă de oţel în formă de U şi din oţel cornier sudat.

Buza ramei o constituie două profiluri în formă de U longitudinale şi două profiluri în formă

de U transversale legate între ele.

în partea din faţă a ramei se găsesc suporţii de sprijin „a“ pentru fixarea radiatorului

de apă şi ulei şi suporţii „b“ pentru fixarea traversei anterioare a motorului care constituie

reazemul din faţă a blocului motor-generator.

în partea din spate a ramei sînt prevăzute locurile pentru fixarea corpurilor

amortizoare- lor posterioare ale blocului motor-generator şi compartimentul închis „a“, cu o

uşiţă rabatabilă pentru aşezarea bateriilor de acumulatoare. Uşile compartimentului

acumulatoarelor sînt închise etanş avînd montat pe ramă o bandă de cauciuc spongios. Pentru

evacuarea vaporilor acidului din compartimentul acumulatoarelor, uşile sînt prevăzute cu

orificii de aerisire.

Pentru deplasarea mai uşoară a grupului, capetele ramei sînt oblice. Pentru ridicarea

grupului la un capăt al ramei sînt făcute orificii, iar la celălalt capăt sînt sudate cleme 19.

Pentru evacuarea gazelor arse în timpul funcţionării încălzitorului auxiliar în longe-

ronul din stînga al ramei este făcut un orificiu pentru trecerea ţevii de evacuare a încăl-

zitorului auxiliar.

4.3. MOTORUL

Grupul electrogen AD-50 este dotat cu un motor diesel 1D6-AD, avînd ventilatorul

de aer şi regulator de ture de precizie mai mare şi reglat la 100 CP (model 1D6-100AD)

pentru grupul AD-50-M şi la 150 CP (model 1D6-150 AD) pentru grupul electrogen AD-75-

M. La montarea motorului la grupul electrogen se montează şi sistemele de alimentare cu

combustibil, ulei, răcire, comandă şi control.

Page 9: Grupuri electrogene.docx

4.4. GENERATORUL

Sursa de curent alternativ trifazic a grupului electrogen o constituie generatorul

DGS 92-4 Sci F-2 care se. montează la grupul AD- 50-M şi PS 93-4 care se montează la

grupul AD-75-M. Generatoarele au flanşe pentru autoaerisire şi protecţia contra umezelii şi

precipitaţiilor.

Cu ajutorul flanşei din spate, generatorul se fixează la carterul volantului motorului.

Excitatorul generatorului DGS 92-4 Sci F-2 este un generator cu patru poli de curent

continuu fără poli suplimentari VS 13/11. Sistemul magnetic al excitatorului este fixat cu

ajutorul flanşei la suportul anterior al generatorului, iar armătura este aşezată pe capătul

anterior al axului generatorului.

Excitatorul generatorului P.S. 93-4 este un generator de curent continuu cu poli suplimentari

VS- 13/9 fixat pe suportul generatorului şi care este acţionat prin curele tra- pezoidale de

transmisie de la axul lui.

4.5. LEGĂTURA MOTORULUI CU GENERATORUL

Legătura motorului cu generatorul este realizată cu flanşă. Cînd se execută

legătura generatorului cu motorul, panoul cu flanşa 20 al generatorului intră cu gulerul său în

şănţuleţul carterului volantului 1 al motorului, asigurînd prin aceasta coaxialitatea axelor lor

în limitele necesare. Momentul de rotaţie de la motor la generator se transmite cu ajutorul

mufei de legătură compuse din pinionul conductor de oţel 6 cu dinţi interiori şi din pinionul

condus din textolit 7 cu dinţi exteriori.

Pinionul 6 de oţel cu flanşa sa intră în şănţuleţul volantului motorului şi se fixează cu

buloanele 5 care se siguranţează cîte două cu sîrma 21.

Pinionul din textolit 7 este fixat cu ajutorul prizoanelor 10 şi al inelului de strîngere

19 pe butucul sudat 11 aşezat pe axul 17 al generatorului.

Inelul de strîngere 19 mai este prins în cîteva locuri la butuc cu sudura electrică.

Pentru ca pinionul de textolit să nu se ardă în timpul cînd se sudează, între pinionul de

textolit şi peretele butucului este pus un şnur de azbest 18.

Page 10: Grupuri electrogene.docx

Butucul 11 ca să nu se răsucească pe axul generatorului este prevăzut cu pene

trapezoi- dale 15 dispuse tangenţial, iar contra deplasării axiale, de şaiba 14 şi bulonul 12.

Eventuala necoaxialitate neînsemnată dintre arborele cotit şi axul generatorului este

compensată de jocul din îmbinarea dinţată a pinionului din textolit cu pinionul de oţel cu

dinţi interior.

5. REGIMUL DE LUCRU

Grupul poate să lucreze în regim continuu sub sarcina nominală timp

de 72 ore.

în cazul funcţionării de lungă durată se va avea grijă să se completeze plinurile cu

combustibil, ulei şi apă pînă la nivelul stabilit. De asemenea se vor asigura ungerea şi întreţi-

nerea tuturor ansamblurilor conform instrucţiunilor.

5.1.PREGĂTIREA GRUPULUI ELECTROGEN PENTRU LUCRU

Dacă grupul se află în stare de conservare se va efectua deconservarea lui conform

condiţiilor specificate în capitolul ..Conservarea, păstrarea şi deconservarea grupurilor", după

care se va face verificarea stării lui.

Prima pornire a grupului după deconservare, staţionare îndelungată sau după reparaţie

va fi făcută cu atenţie deosebită, după care vor fi examinate toate ansamblurile grupului, atît

părţile motorului, cît şi partea electrică.

Se vor verifica fixarea motorului şi a generatorului pe şasiu, precum şi legătura dintre

motor şi generator. Se verifică îmbinările prin filet, legăturile contactelor, starea apara-

tajului şi a altor părţi ale grupului. Se verifică starea şi fixarea tuturor conductoarelor.

în cele ce urmează se arată ordinea de pregătire a grupului pentru pornire şi funcţionare cînd

temperatura aerului ambiant este mai mare de + 5°C.

Cînd temperatura aerului ambiant este sub + 5cC, atunci pregătirea pentru pornire şi

pornirea însăşi a motorului grupului vor fi făcute cu respectarea unor măsuri şi reguli supli-

mentare expuse în capitolul „Exploatarea grupurilor pe timp de iarnă”.

După terminarea examinării exterioare a grupului se va proceda la pregătirea motorului

pentru pornire. Pentru aceasta trebuie executate următoarele operaţii :

1. Se toarnă uleiul filtrat în rezervorul grupului pînă la nivelul semnului U de pe tija de nivel

Page 11: Grupuri electrogene.docx

şi o cantitate de 6— 8 litri de ulei în carterul motorului prin răsuflătorul lui. La măsurarea

nivelului de ulei din rezervor minerul tijei de nivel va fi colorit pînă cînd va ajunge să se

sprijine de ştuţul filetat al corpului tijei (fără să îl înşurubeze).

Cu ajutorul pompei de mînă se pompează uleiul în lagărele arborelui cotit al motorului. în

cazul cînd pompa de mînă după 5—10 pompări nu va începe să bage ulei în sistem (aceasta

se coiistată în funcţie de efortul ce se aplică pe mîner) trebuie eliminat aerul din sistemul de

aspiraţie al pompei; pentru aceasta se deşurubează parţial dopul aşezat pe bulonul ştuţului

conductei de refulare a uleiului şi se elimină aerul pînă cînd pompa va începe să bage ulei.

2. Sistemul de răcire se umple cu apă cu adăugirea emulsiei E-l(A), E-2(B) sau cu apă

curată „moale“, de ploaie sau cu apă fiartă.

Se verifică :

— dacă nu se produc pierderi prin îmbinările conductelor şi prin robinetele de golire ;

— strîngerea colierelor şi starea furtunurilor de legătură;

— starea gurii de umplere a radiatorului, a buşonului, precum şi a garniturii;

— întinderea curelelor transmisiei ventilatorului;

— starea voleţilor şi a mecanismului de comandă a jaluzelelor.

Defectele constatate vor fi înlăturate.

Se vor închide jaluzelele radiatorului.

3. Se verifică fixarea filtrului de aer. Se curăţă filtrul de praf.

După terminarea alimentării grupului cu combustibil, ulei şi cu lichidul de răcire se

pregăteşte partea electrică pentru funcţionare ; pentru aceasta vor fi executate următoarele

operaţii:

1. Se fixează priza de pămînt; dacă nu este nevoie de priză de. pămînt directă a punctului

neutru la grupurile AD-50-T/400-M şi AD-75-T/400-M, atunci se scoate şina prizei de

pămînt a punctului neutru la panoul cu bornele de ieşire ale generatorului conform

instrucţiunilor din partea a 2-a, § 3, capitolul „Reguli principale pentru tehnica securităţii".

2. Se verifică cu ajutorul megohmmetrului de 500 V starea izolaţiei între corpul

generatorului şi înfăşurările statorului, rotorului, armăturii de excitaţie şi ale polilor

excitatorului; pentru timpul cît durează încercarea la grupurile AD-50- T/400-M şi AD-75-

T/400-M trebuie scoasă şina prizei de pă- mînt a punctului neutru la panoul bornelor de

ieşire,ale generatorului.

Rezistenţa izolaţiei trebuie să fie de minimum 0,3 megohmi. In cazul cînd datorită

unei păstrări de lungă durată a grupului într-o încăpere egrasioasă sau transportării neglijente

Page 12: Grupuri electrogene.docx

a lui, înfăşurările generatorului s-au umezit şi rezistenţa izolaţiei a scăzut, se va proceda la

uscarea înfăşurărilor.

Se verifică rezistenta izolaţiei electromontajului grupului faţă de corp şi între

circuitele electrice întrerupte

Rezistenţa izolaţiei în stare rece şi caldă trebuie să fie de minimum 3 megohmi, la

umiditatea relativă de 50-70% şi temperatura de l0-40oC.

Verificarea rezistenţei izolaţiei se face în cazul cînd grupul nu a fost porni ţ de mult

timp şi a stat în condiţii de umiditate mare a mediului ambiant (70-80%), ceea ce putea să

ducă la scăderea apreciabilă a rezistenţei izolaţiei.

3. Se verifică uzura periilor generatorului şi excitatorului şi dacă traversa se află în

poziţia însemnată cu o linie.

La grupurile AD-75-M se verifică întinderea şi starea curelelor de transmisie ale

excitatorului. La nevoie se va proceda la o întindere suplimentară sau înlocuirea lor.

4. în continuare se vor mai executa următoarele operaţii:

a) La tabloul de comandă, întrerupătoarele automate ale generatorului (AVG) şi ale

liniilor (AV) se pun în poziţia „decuplat”.

Se pun în poziţia „decuplat“ întrerupătoarele becurilor de sincronizare şi iluminare.

Comutatorul de iluminare se pune în poziţia „acumulator”.

Pornirea motorului se poate efectua atît cu reglarea manuală, cît şi cu reglarea

automată a tensiunii generatorului. Cînd se lucrează cu reglarea automată, mînerul

comutatorului de regimuri se pune în poziţia „manual”, iar cu reglarea automată, în poziţia

„automat”. Mînerul reostatului „reglarea manuală” în ambele cazuri se pune în poziţia

extremă stîngă.

b) La jacurile prizei electrice ale cutiei cu borne de ieşire se cuplează sarcina (în funcţie

de nevoile consumatorului, în limitele puterii admise).

c) La blocul liniei principale se cuplează reţeaua pentru lucrul paralel dacă se prevede

funcţionarea paralela a cîtorva grupuri.

întrerupătorul automat AV 1 se pune în poziţia „decuplat”.

Page 13: Grupuri electrogene.docx

5.2. PORNIREA GRUPURILOR

Cu ajutorul întrerupătorului central se cuplează bateriile de acumulatoare.

Pornirea motorului la temperatura mediului ambiant mai mare de .+ 5°C se execută prin

apăsarea butonului de pornire al demarorului.

înainte de pornirea motorului se răsuceşte cu mîna arborele cotit şi cu pompa manuală

se pompează ulei în rampa centrală pînă la o presiune de minimum 2,5 kg/cm2. După cîteva

ture ale arborelui cotit (fără debitarea combustibilului), jnanometrul trebuie să arate o

presiune a uleiului de 0,5 ÷ 1 kg/cm2, după care cu ajutorul minerului de comandă se măreşte

debitul combustibilului răsucindu-1 spre dreapta. îndată ce motorul va porni se va elibera

butonul dema- jorului.

Durata funcţionării continue a demarorului să nu depăşească 5 s. Dacă motorul n-a

pornit, atunci pornirea se poate efectua după minimum 45—60 s. ; se recomandă maximum

trei porniri succesive, după care dacă motorul n-a pornit se vor lua măsuri pentru înlăturarea

cauzelor pentru care nu porneşte motorul.

1. Cînd temperatura mediului ambiant este de la + 5°C pînă la —40°C, motorul înainte

de pornire se încălzeşte cu ajutorul încălzitorului auxiliar conform instrucţiunilor din ca-

pitolul „Exploatarea grupurilor în condiţii de iarnă“. Pornirea motorului încălzit se face cu

ajutorul demarorului prin metoda expusă mai sus.

2. Indiferent cum a fost făcută pornirea motorului cu încălzirea sau fără încălzire, după

pornirea lui trebuie stabilită turaţia de mers în gol (500—600 t/min.). După pornirea mo-

torului se verifică nivelul lichidului de răcire, şi la nevoie se va completa pînă la nivel. în

acelaşi timp se va acorda atenţie indicaţiilor tuturor aparatelor.

3. Se încălzeşte, motorul la mers în gol cu trecerea treptată la 1 000—1 100 t/min.

4. Se interzice încălzirea motorului la turaţie mare. în timpul încălzirii se admite numai

o încercare scurtă (de cîteva secunde) a motorului la turaţie mare. Mărirea şi micşorarea tu-

raţiei se fac lent.

a. Motorul se consideră încălzit şi pregătit pentru exploatarea normală la toate

regimurile, cînd temperatura de ieşirea uleiului este de 50°C, iar a apei, de 50—55°C.

b. Cu mînerele de comandă a debitului de combustibil al motorului se stabileşte după

frecvenţmetru 50 Hz, ceea ce corespunde turaţiei de 1 500 t/min.

La reglarea manuală a tensiunii prin răsucirea spre dreapta a minerului reostatului

„reglarea manuală*4, iar la reglarea automată, prin răsucirea spre dreaptă a minerului

reostatului „stabilirea tensiunii44, se va stabili după voltmetru tensiunea minimă a

Page 14: Grupuri electrogene.docx

generatorului. în acest timp la tabloul de comandă trebuie să se aprindă becul de semnalizare

verde a generatorului.

Comutatorul de iluminare se pune în poziţia „generator44, şi întrerupătorul becurilor

de iluminare, în poziţia, „cuplat”

.

5.3 OPRIREA GRUPURILOR

Oprirea grupului se face în ordinea următoare :

1. Se decuplează sarcina mutînd mlnerele întrerupătoarelor automate ale generatorului

(AVG) şi ale liniilor (AV) în poziţia „decuplat".

2. Comutatorul PK4 („iluminare") se aşază în poziţia „acumulator".

3. Se răsuceşte spre stînga plnă la refuz minerul reostatului de reglare manuală sau al

reostatului de stabilire a tensiunii dacă grupul a funcţionat cu reglarea automată a tensiunii.

4. Se micşorează lent turaţia pînă la 600—800 t/min. şi se lucrează în gol pînă cînd

temperatura lichidului de răcire va coborî pînă la 60°C.

Apoi, micşorînd încet turaţia prin răsucirea minerului debitului de combustibil spre

stînga, se va opri motorul.

Nu este permisă oprirea motorului cald fără a fi răcit ca să nu se producă supratensiuni

termice la piesele şi ansamblurile motorului şi urcarea inadmisibilă a temperaturii lichidului

de răcire.

5. Cu ajutorul întrerupătorului bateriilor se decuplează bateriile de acumulatoare de la

instalaţie.

6. Robinetul cu trei căi al sistemului de alimentare se aşază în poziţia „închis".

7. La tabloul de comandă, întrerupătoarele becurilor de sincronizare şi iluminare şi

comutatorul de iluminare al indicatorului nivelului de combustibil se aşază în poziţia „de-

cuplat".