grupul Şcolar „ioan bojor”

2

CUPRINS

1. Context

1.1 Viziunea şi misiunea şcolii…………………………....…….…......……………………3

1.2 Profilul şcolii……………………………………………..……………………………..4

1.3 Analiza rezultatelor şi evoluţiilor din 2013-2014………………………………..……..7

1.4 Contextul naţional ...........…………………………………………..………...…..…… 9

1.5 Priorităţi şi obiective la nivel regional şi local…………………………..……......….. 14

2. Analiza nevoilor

2.1 Analiza mediului extern ……………………………………………..……………... 22

2.1.1 Analiza demografică .......................................................................................... 22

2.1.2 Analiza mediului economic ............................................................................... 23

2.1.3 Piaţa muncii ....................................................................................................... 25

2.1.4 Parteneriate şi colaborare .................................................................................. 29

2.1.5 Surse de finanţare .............................................................................................. 29

2.1.6 Concluzii din analiza ÎPT judeţean ................................................................... 29

2.2 Analiza mediului intern ………………………………...………………...……...… 35

2.2.1 Predarea şi învăţarea .......................................................................................... 35

2.2.2 Resurse umane ................................................................................................... 35

2.2.3 Resurse materiale şi financiare .......................................................................... 37

2.2.4 Rezultatele elevilor ............................................................................................ 38

2.2.5 Informarea, consilierea şi orientarea elevilor ..................................................... 39

2.2.6 Calificări şi curriculum ...................................................................................... 40

2.3 Analiza PEST .............................................................................................................. 41

2.3 Analiza SWOT …………………..…………………………………………..……… 42

2.4 Rezumatul principalelor aspecte care necesită dezvoltare ……….……….…….. 60

3. Planul operaţional ......…………………………...….....................……….…………….. 46

4. Consultare, monitorizare şi evaluare …….……………..……….....................………… 60

Anexa 1 – Planul de şcolarizare

Anexa 2 – Centralizator opţionale 2014-2015

Anexa 3 – Harta parteneriatului social în anul şcolar 2014-2015

Anexa 4 - Date privind inserţia socio-profesională a absolvenţilor din promoţia 2014

Anexa 5 – Plan de formare continua a resurselor umane în anul şcolar 2014-2015

Anexa 6 – Plan managerial 2014-2015

Anexa 7 – Plan managerial de dezvoltare profesională 2014-2015

3

PARTEA I - CONTEXTUL

1.1 VIZIUNEA ŞI MISIUNEA ŞCOLII

VIZIUNEA ŞCOLII

MISIUNEA ŞCOLII

Şcoala noastră asigură un climat de siguranţă fizică şi psihică favorabil dezvoltării

personalităţii ca întreg. Vom încuraja fermitatea, disciplina susţinută care dă naştere minţilor

active şi bunei sănătăţi mentale şi fizice. Suntem reuniţi într-un parteneriat – elevi, profesori,

părinţi, agenţi economici, comunitate – pentru a forma absolvenţi competenţi, autonomi,

responsabili, în măsură să decidă asupra propriei cariere şi să devină cetăţeni activi.

Şcoala noastră este singurul ofertant viabil de formare profesională în domeniile

mecanic agricol, agroturism, industrie alimentară şi alimentaţie publică din zona Reghinului.

Absolvenţii şcolii noastre, viitorii tehnicieni şi lucrători, vor fi pregătiţi pentru mai multe

domenii, astfel încât să fie capabili să se integreze pe piaţa muncii, în concordanţă cu

cerinţele Uniunii Europene.

4

1.2 PROFILUL ŞCOLII

1.2.1 Scurt breviar istoric

Liceul Tehnologic “Ioan Bojor” se află pe strada Râului nr. 16, în zona centrală a

municipiului Reghin, judeţul Mureş.

Şcoala noastră s-a înfiinţat conform H.C.M. 91/1955 cu privire la organizarea şcolilor

profesionale şi de ucenici, a şcolilor tehnice şi a şcolilor de maiştri. Şcoala şi-a precizat

profilul în anul 1961 când a devenit Şcoala Profesională de Mecanici Agricoli, funcţionând

în actuala clădire a Gimnaziului “Alexandru Ceuşianu” din municipiul Reghin. Actuala

clădire a şcolii a fost dată în folosinţă în anul 1963. Avea 8 clase, 2 ateliere, un laborator şi o

cantină. Prima promoţie avea 117 absolvenţi. În anul 1965 şcoala avea 486 elevi şi 28 cadre

didactice, în 1966 avea 309 elevi şi 19 cadre didactice. În 1974 şcoala se numeşte Şcoala

Profesională Agroindustrială, din 1990 primeşte denumirea de Grup Şcolar Agricol, în 2005

primeşte numele de Grup Şcolar “Ioan Bojor” iar din anul 2012 denumirea şcolii este de

Liceul Tehnologic “Ioan Bojor”.

Adoptarea numelui profesorului Ioan Bojor s-a făcut în scopul de a da un imbold

dezvoltării instituţionale şi de a stimula activitatea la nivelul marii personalităţi a profesorului,

care şi-a dedicat o mare parte a vieţii pentru activitatea didactică şi pentru cercetarea naturii.

Creşterea numărului de clase şi de elevi s-a datorat creşterii prestigiului şcolii în

comunitatea locală şi diversificării ofertei curriculare în funcţie de cerinţele de pe piaţa

muncii. Conducerea şcolii a găsit soluţii pentru a mări ofertele şcolii diversificând profilele şi

obţinând autorizaţia pentru organizarea cursurilor în vederea obţinerii permiselor de

conducere auto pentru categoriile B.

Liceul nostru a fost prima şcoală din judeţ selectată în vederea reabilitării şi dotării

prin fondurile PHARE TVET 2004-2006, care sprijină învăţământul profesional şi tehnic. În

anul 2004 echipa managerială a întocmit un proiect pentru finanţarea învăţământului

profesional şi tehnic prin care s-a aprobat o construcţie nouă cu parter şi etaj care va cuprinde

o brutărie, laborator de industrie alimentară, agroturism şi alimentaţie publică.

În anul 2007 s-a constituit asociaţia « Ioan Bojor » cu următoarele obiective:

promovarea şi sprijinirea intereselor profesionale, sociale, economice şi culturale ale elevilor,

absolvenţilor şi profesorilor; promovarea spiritului democratic, precum şi a tradiţiilor

româneşti pe plan intern şi internaţional; consiliere profesională şi educaţională; sprijinirea

iniţiativelor de dezvoltare materială ale unităţii de învăţământ, de formare continuă a cadrelor

didactice şi a schimburilor de experienţă; crearea şi dotarea unui centru de resurse şi formare

iniţială şi continuă pentru elevii, părinţii şi cadrele didactice în activitate şi pensionate din

zona Reghin ; alte obiective care duc la promovarea educaţiei şi dezvoltării durabile.

Tot în anul 2007 s-a implementat proiectul ”Agricultorul ecologic” prin programul de

Granturi pentru dezvoltare şcolară, proiect finanţat cu 10 000 Euro. În cadrul acestiu proiect

s-a construit o seră din policarbonat cu suprafaţa de 85 mp ca bază de practică pentru

domeniul agricultură şi pentru activităţile de la cercul elevilor « Agricultorul ecologic ».

Şcoala noastră este sprijinită de administraţia locală în ceea ce priveşte implementarea

proiectelor. În cadrul proiectului de coeziune economico-socială PHARE TVET 2004-2006

am primit spre folosinţă încă 4 hectare de pământ pe lângă hectarul existent.

În anul şcolar 2007-2008 s-a recepţionat clădirea construită prin fonduri Phare (cu o

suprafaţă de 525 mp) şi echipamentele necesare pregătirii de bază în domeniile: agricultură,

industrie alimentară şi alimentaţie publică. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a

dotat şcoala cu un autoturism Logan şi cu un cabinet de informatică performant.

5

În anul şcolar 2008-2009 s-au recepţionat echipamentele necesare pregătirii de

specialitate în domeniile sus amintite, s-a reabilitat clădirea principală a şcolii prin

montarea de geamuri termopan şi parchet laminat în sălile de clasă şi s-a asfaltat drumul

de incintă, cu fonduri de la administraţia locală.

În anul şcolar 2009-2010 a fost finalizată instalarea echipamentelor primite şi

instruirea persoanele pentru folosire, au fost realizate lucrări de igienizare în şcoală şi s-a

înlocuit gardul împrejmuitor, îmbunătăţindu-se condiţiile de studiu şi de siguranţă din şcoală.

În anul şcolar 2010-2011 au fost executate lucrări de reparaţii la clădirea Phare, atât

exteriorul cât şi în interior. De asemenea a crescut numărul proiectelor POS DRU în care au

fost implicate cadrele didactice (ReForm Transilvania, Şcoala pentru toţi!, Formarea continuă

a profesorilor de Ştiinţe tehnologice în societatea cunoaşterii, E-formare – Competenţe

integrate pentru societatea cunoaşterii, AIDD).

În anul şcolar 2011-2012 s-a îmbunătăţit siguranţa elevilor şi posibilitatea de

monitorizare a intrării şi ieşirii elevilor prin montarea unui videointerfon şi prin automatizarea

porţii de acces auto.

Începând cu 1 septembrie 2012 denumirea şcolii este Liceu Tehnologic „Ioan Bojor”,

conform OMECTS 3283 din 17.02.2012.

În anul şcolar 2012-2013 s-au igienizat 6 săli de clasă, s-a amenajat trotuarul din faţa

şcolii, s-a schimbat parchetul în 2 săli de clasă, s-a asfaltat trotuarul din faţa sălii CNP, s-a

obţinut proiectul de construcţie a mansardei pe clădirea Phare, s-a schimbat gardul exterior, s-

au perfecţionat 12 cadre didactice prin cursurile organizate de Universitatea Tehnică Cluj-

Napoca, două cadre didactice au primit titlul de doctor în ştiinţe agricole. A crescut procentul

de promovare la examenul national de bacalaureat (43% in 2013 fata de 27% in 2012).

În anul şcolar 2013 – 2014 a fost aprobat un proiect de construire a 4 săli de clasă prin

mansardarea clădirii Phare, trei cadre didactice au obţinut titlul ştiinţific de doctor şi au fost

implementate două proiecte prin programul YouthBank Mureş - „Paşi siguri spre succes” şi

„Festivalul dulciurilor”.

1.2.2 Profilul actual al şcolii

Planul de şcolarizare 2014-2015 cuprinde următoarele niveluri de învăţământ:

Învăţământ liceal IX – XII: 16 clase

Învăţământ profesional de 3 ani: 3 clase

Învăţământ profesional de 2 ani: 1 clase

Stagii de pregătire practică: 1 clasă

Învăţământ postliceal: 1 clasă

Clasa Nivel / Profil Domeniu Calificare profesională Nr.

elevi

IX A Liceal / Servicii Economic Tehnician în activităţi

economice

28

IX D Liceal / R.N.P.M. Industrie

alimentară

Tehnician în industria

alimentară

30

IX E Liceal / Servicii Turism şi

alimentaţie

Tehnician în gastronomie 32

X A Liceal / Servicii Economic Tehnician în activităţi

economice

25

X C Liceal / Tehnic Mecanică Tehnician mecanic pentru

întreţinere şi reparaţii

24

6

X D Liceal / R.N.P.M. Industrie

alimentară


alimentară

30

X E Liceal / Servicii Turism şi

alimentaţie


XI A Liceal / Servicii Economic Tehnician în activităţi

economice

16

XI B Liceal / R.N.P.M. Agricultură Tehnician în agroturism

12

XI D Liceal / R.N.P.M. Industrie

alimentară


alimentară

18

XI E Liceal / Servicii Turism şi

alimentaţie


XII A Liceal / Servicii Economic Tehnician în activităţi

economice

28

XII B Liceal / R.N.P.M. Agricultură Tehnician în agroturism

18

XII C Liceal / Tehnic Mecanică Tehnician mecanic pentru


16

XII D Liceal / R.N.P.M. Industrie

alimentară


alimentară

30

XII E Liceal / Servicii Turism şi

alimentaţie


IX B Înv. prof. 3 ani Agricultură Lucrător în agroturism

33

IX C Înv. prof. 3 ani Mecanică Mecanic agricol

29

IX F Înv. prof. 3 ani Agricultură Lucrător în agroturism

31

XI P Înv. prof. 2 ani Turism şi

alimentaţie

Ospătar (chelner), vânzător în

unităţi de alimentaţie

16

XI C Stagii de pregătire

practică

Mecanică Mecanic agricol 15

I PP Postliceal Agricol Tehnician protecţia plantelor

26

Numărul total de elevi este 540, cuprinşi în 22 clase.

7

1.3 ANALIZA REZULTATELOR ŞI EVOLUŢIILOR DIN

ANUL ŞCOLAR 2013-2014

Resurse umane:

Personal calificat şi în continuă perfecţionare - 20 ore de formare / cadru didactic;

Obţinerea titlului ştiinţific de doctor de către trei cadre didactice: Dan Daniela,

Ardelean Laura, Atănăsoaie George;

Echivalarea doctoratului cu gradul didactic I în învăţământ pentru Dan Daniela şi

Ardelean Laura;

S-a realizat planul de şcolarizare (anexa 1);

La începutul anului şcolar 2013-2014 au fost înscrişi un număr de 499 elevi, la

sfârşitul anului au rămas 466 elevi, din care au promovat 429 elevi (92 %).

Resurse curriculare:

Procentul de promovabilitate la examenul de bacalaureat în prima sesiune a fost 39%,

iar pentru absolvenţii din promoţia curentă procentul a fost 54,41%;

La examenele de certificare a competenţelor profesionale nivel 3 procentul de

promovabilitate a fost 100%;

Rezultate obţinute la faza judeţeană a olimpiadelor şi concursurilor şcolare:

o Locul I – Industrie alimentară

o Locul II – Turism şi alimentaţie

o Locul III – Religie

o Locul III – Concursul de chimie „Petru Poni”

o Locul III – Concursul de protecţie a consumatorului „Alege, este dreptul tău!”

Rezultate obţinute la nivel naţional

o Locul II, III – Concursul Naţional de Ecologie „Ovidiu Bojor”

o Locul III , Menţiune – Concursul „Automobilul între Da şi Nu”

o Participare – Olimpiada de Industrie alimentară

S-au întocmit şi aprobat CDL-urile în concordanţă cu cerinţele agenţilor economici;

În săptămâna 7-11 aprilie 2014, sub denumirea „Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii

mai bun!”, au fost organizate activităţi extracurriculare pe clase şi pe arii curriculare,

în care au fost implicate toate cadrele didactice şi toţi elevi: vizionări de filme, piese

de teatru, jocuri de şah, moară, remy, experimente diverse, demonstraţii „Sanitarii

pricepuţi”, concursuri etc.excursii la Braşov şi Cluj Napoca;

S-a organizat „Ziua porţilor deschise” pentru elevii din clasele a-VIII-a din Reghin si

zonele invecinate;

S-a organizat, în scopuri caritabile, târgul CHILIPIRIN, o expoziţie cu vânzare de

mărţişoare;

Organizarea concursurilor “Europa – casa noastră” şi “Lumea pe care o descoperi”;

Resurse materiale:

Realizarea şi aprobarea proiectului pentru construirea unei mansarde pe clădirea

Phare, unde vor fi amenajate 4 săli de clasă;

Reabilitarea sălii de sport;

Repararea scheletului la terasă şi înlocuirea copertinei;

S-au zugrăvit 7 săli de clasă: P2, P3, P4, E3, E4, E5, Sala de mese

S-a montat parchet la secretariat; s-au confecţionat 17 dulapuri în sălile de clasă şi s-a

amenajat spaţiul pentru depozitare de sub scările din clădirea PHARE;

S-au renovat grupurile sanitare din corpul A;

S-au montat echipamentele în staţia meteo;

S-au valorificat produsele de pe lotul şcolar.

8

Resurse comunitare şi parteneriate

Parteneriate de colaborare:cu Biblioteca Municipală Reghin, Casa de Cultură a

Tineretului “George Enescu”, Casa de Cultură “Eugen Nicoară”, Muzeul Etnografic

Reghin, Dispensarul medical şcolar, USAMV Cluj Napoca, Liceul Tehnologic

Dumbrăvioara, CJRAE Mureş;

Parteneriate cu agenţii economici în vederea organizării instruirii practice (conform cu

harta parteneriatului);

Parteneriat cu Liceul Tehnologic„Căpitan Nicolae Pleşoianu” Râmnicu Vâlcea;

Parteneriat cu Colegiul pentru Agricultură şi Industrie Alimentară „Ţara Bârsei”

Prejmer;

Parteneriat cu Liceul Tehnologic „Ştefan Manciulea” Blaj;

Inscrierea liceului in cadrul programelor “YouthBank” si “Promovare Urbana”;

Participarea d-nei prof. Szekely Andrea la sesiunea de informare despre programul

Erasmus+ organizat de către ISJ Mureş la Colegiul Agricol “Traian Săvulescu” Tg.

Mureş;

Diseminarea proiectului Comenius – Cursul din Malta: prof. Szekely Andrea;

Parteneriat cu Asociaţia pentru Sănătate Educaţie şi Familie Tg. Mureş-prezentări

susţinute în săptămâna “Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”;

Parteneriat cu SC Senia Studio SRL Reghin – obţinerea săpunului natural;

Parteneriat cu AJOFM Mureş;

Parteneriat cu Fundaţia C.R.E.D.E. – Implementarea programului Money Sense;

Parteneriat cu Liceul Tehnologic “Petru Maior” Reghin – derularea concursului “Apă

pentru viitor”;

Parteneriat de colaborare la proiectul „Şcoala de Vacanţă - Icoana colţ de rai” cu

Şcoala Gimnazială „Alexandru Ceuşianu” Reghin;

Parteneriat cu F.A.E.R. Reghin – activităţi ecologice şi sponsorizarea bibliotecii;

Parteneriat cu Şcoala Gimnazială Ibăneşti – participări la concursul multidisciplinar de

creaţie “Ion Creangă în şcolile noastre”;

Proiectul “Paşi siguri spre succes” finanţat de YouthBank Mureş– prin care s-a dotat

cabinetul de geografie cu atlase şi hărţi;

“Festivalul dulciurilor” – proiect finanţat de YouthBank, concurs la care au participat

şi elevi de la Liceul Tehnologic Dumbrăvioara.

Promovarea şcolii în mass-media:

o Participarea şcolii la Târgul educaţional organizat de ISJ Mureş pentru

promovarea şcolii profesionale;

o Ziua Recoltei, Balul Bobocilor – ştiri prezentate la TV şi Radio;

o Promovarea ofertei educaţionale la DAReghin TV în cadrul emisiunii “Da

pentru educaţie!” şi la Gliga TV în cadrul emisiunii “Tânăra generaţie”;

o Ştiri la DAReghin TV şi Gliga TV în legătură cu promovarea ofertei şcolare,

activităţile din săptămâna “Să ştii mai multe, să fii mai bun!”;

9

1.4 CONTEXTUL NAŢIONAL

Contextul european

In mai 2009, Consiliul pentru educatie a adoptat concluziile pentru definirea unei

agende politice pentru decada post-Lisabona – „Education and Training 2020" („ET

2020”). ET 2020 – cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educaţiei şi

formării profesionale in perspectiva anului 2020 – stabileste 4 obiective strategice si 5

benchmrark-uri.

Obiective strategice pentru cooperarea europeană în domeniul educţiei şi

formării pentru perioada până în 2020

1. Realizarea în practică a învăţării pe tot parcursul vieţii şi a mobilităţii.

Vizează, printre altele: • Strategii de învăţare pe tot parcursul vieţii • Instrumente de

referinţă europene • Parcursuri educaţionale mai flexibile • Valorizarea educaţiei non-

formale şi informale • Calitatea sistemelor de orientare şi consiliere • Dezvoltarea unor noi

forme de învăţare şi utilizarea unor noi tehnologii de predare-învăţare • Mobilitate în scop

educaţional (cursanţi, profesori, formatori).

2. Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei educaţiei şi formării.

Vizează, printre altele: • Competenţele de bază (alfabetizare, matematică, ştiinţă şi

tehnologie, competenţe lingvistice) • Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, a

formatorilor şi a managerilor din educaţie • Asigurarea calităţii • Utilizarea eficientă şi

durabilă a resurselor

3. Promovarea echităţii, a coeziunii sociale şi a cetăţeniei active.

Vizează, printre altele: • Programe remediale, de prevenire şi recuperare părăsirii

timpurii a şcolii • Educaţia şi îngrijirea timpurie • Echitate şi diversitate

4. Stimularea creativităţii şi inovării, inclusiv a spiritului antreprenorial, la toate

nivelurile de educaţie şi formare.

Vizează, printre altele: • Parteneriatele între mediul de afaceri, educaţie şi formare

profesională, cercetare • Competenţele transversale-cheie, educaţia antreprenorială,

alfabetizarea digitală • Medii de învăţare inovatoare.

Benchmark-uri pentru 2020, adoptate in cadrul ET 2020

1) Până în 2020, în medie cel puţin 15 % dintre adulţi ar trebui să participe la programele

de învăţare de-a lungul vieţii1.

2) Până în 2020, procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani cu competenţe scăzute de

citire, matematică şi ştiinţe exacte2 ar trebui să fie mai mic de 15 %.

3) Până în anul 2020, proporţia persoanelor de 30-34 de ani care au absolvit învăţământul

terţiar3, ar trebui să fie de cel puţin 40 %.

4) Până în 2020, proporţia abandonului şcolar timpuriu din sistemele de educaţie şi

formare ar trebui să fie sub 10 %.

5) Până în 2020, cel puţin 95 % dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani şi vârsta pentru

înscrierea obligatorie la şcoala primară ar trebui să beneficieze de educaţie preşcolară.

10

Benchmark-urile 3 şi 4 de mai sus, adoptate în cadrul ET 2020, au primit apoi o şi mai

mare importanţă prin includerea lor între cele 5 obiective majore (headline targets) ale

strategiei care defineşte dezvoltarea economico-socială a Europei pentru anul 2020 (Strategia

Europa 2020 pentru creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii).

Strategia EUROPA 2020 propune o nouă viziune pentru economia socială de piaţă a

Europei, care să ajute Uniunea, să iasă din criza economică şi financiară şi să edifice o

economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei

de muncă, productivitate şi coeziune socială.

Europa 2020 propune trei priorităţi care se susţin reciproc:

creştere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare;

creştere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al

utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;

creştere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a

ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială.

Strategia UE-2020 este însoţită de şapte iniţiative emblematice (“Flagship

initiatives”), menite să stimuleze sinergia politicilor şi programelor în sprijinul realizării de

progrese în cadrul fiecăreia din cele trei teme prioritare, după cum urmează: „Agendă digitală

pentru Europa”, “O Uniune a inovării”, “Tineretul în mişcare”, “O Europă eficientă din

punctul de vedere al utilizării resurselor”, “O politică industrială pentru era globalizării”,

“Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă”, “Platforma europeană de combatere a

sărăciei şi a excluziunii sociale”.

Dintre angajamentele şi măsurile propuse în cadrul iniţiativelor emblematice cele mai

relevante pentru piaţa muncii, educaţie şi formare profesională sunt: “O Uniune a inovării”,

“Tineretul în mişcare”, “Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă”.

Inţiativa emblematică „O Uniune a inovării”

Punctul de pornire al iniţiativei „O Uniune a inovării” este centrat pe crearea unui

sistem de educaţie şi formare modern, care să promoveze excelenţa şi dezvoltarea

competenţelor. Comisia va sprijini colaborările între întreprinderi si instituţiile prin crearea

unor „alianţe ale cunoaşterii” între sistemele de învăţământ si întreprinderi pentru

dezvoltarea unor noi programe care să acopere lacunele în ceea ce priveşte competenţele de

inovare.

Dintre măsurile iniţiativei la nivelul statelor membre se deprind:

- reformarea sistemelor de cercetare-dezvoltare şi inovare pentru a promova excelenţa şi

specializarea inteligentă

- consolidarea cooperării între universităţi, mediul de cercetare şi întreprinderi

- asigurarea unui număr suficient de absolvenţi de universităţi de ştiinţe, matematică şi

inginerie

- promovarea creativităţii, inovării şi spiritului antreprenorial;

- alocarea cu prioritate a cheltuielilor destinate cunoaşterii, inclusiv prin folosirea

stimulentelor fiscale şi a altor instrumente financiare pentru a promova investiţii

private mai semnificative în cercetare-dezvoltare.

Inţiativa emblematică “Tineretul în mişcare”

Linii de acţiune principale ale inţiativei emblematice “Tineretul în mişcare”:

Dezvoltarea de sisteme educaţionale şi de formare profesională moderne care să

asigure competenţe-cheie şi excelenţă:

- Investiţii mai mari, mai ţintite şi durabile în educaţie şi formare; asigurarea celui

mai bun randament al resurselor publice; diversificarea surselor de finanţare;

- Consolidarea acţiunilor pentru reducerea abandonului şcolar timpuriu;

- Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere profesională: informaţii de bază

pentru planificarea carierei (informaţii ref. la parcursurile educaţionale şi de

11

formare, oportunităţi de angajare); acţiuni de îmbunătăţire a imaginii sectoarelor şi

profesiilor cu potenţial de angajare;

- Promovarea învăţării şi predării de calitate;

- Accentul pe competenţele cheie pentru economia şi societatea bazată pe

cunoaştere, de ex. a învăţa să înveţi, comunicarea în limbi străine, competenţele

antreprenoriale, TIC, învăţarea online, competenţele în domeniul matematicii

(inclusiv competenţele numerice) şi ştiinţelor.

- Creşterea atractivităţii, ofertei şi calităţii EFP: conform proiecţiilor, cca. 50 % din

totalul locurilor de muncă din 2020 vor fi pentru calificări de nivel mediu rezultate

din programe de educaţie şi formare profesională;

- Promovarea experienţei timpurii la locul de muncă ca factor esenţial pentru pentru

facilitarea intrării pe piaţa muncii şi orientarea carierei: programe de tip ucenicie şi

stagii de practică de calitate;

- Propunerea unui cadru de calitate pentru stagii, inclusiv abordarea obstacolelor

juridice şi administrative ale stagiilor transnaţionale. Sprijinirea unui acces mai

bun şi a unei participări mai bune la stagii de bună calitate, inclusiv prin

încurajarea întreprinderilor să ofere locuri pentru stagii şi să devină bune

întreprinderi-gazdă (de exemplu, prin etichete de calitate sau premii), precum şi

prin acorduri între parteneri sociali şi ca parte a politicii de responsabilitate socială

a întreprinderilor (RSI).

- Facilitarea parcursurilor şi permeabilităţii dintre FP iniţială, învăţământul superior

şi FPC, inclusiv prin dezvoltarea unor cadre naţionale de calificare şi prin

menţinerea unor parteneriate strânse cu sectorul profesional.

- Extinderea oportunităţilor de învăţare non formală şi informală; recunoaşterea şi

validarea acestor tipuri de învăţare

Promovarea atractivităţii învăţământului superior pentru economia bazată pe

cunoaştere: - Mărirea proporţiei tinerilor care urmează un program de studii superioare sau

echivalent;

- Îmbunătăţirea calităţii, atractivităţii şi capacităţii de adaptare a învăţământului

superior;

- Ameliorare cantitativă şi calitativă a mobilităţii şi a capacităţii de inserţie

profesională

Susţinerea unei dezvoltări puternice a învăţării transnaţionale şi a mobilităţii

profesionale pentru tineri - Promovarea mobilităţii tinerilor în scop educaţional: obiectivul ca până în 2020

toţi tinerii din Europa să poată avea posibilitatea de a şi petrece în străinătate o

parte din timpul alocat parcursului educaţional, inclusiv prin formare la locul de

muncă;

- Promovarea mobilităţii profesionale a tinerilor

Măsuri de reducere a şomajului şi de sprijinire a încadrării în muncă a tinerilor: - Sprijin pentru obţinerea primului loc de muncă şi începerea unei cariere.

- Comisia va stabili o monitorizare sistematică a situaţiei tinerilor care nu sunt

încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare pe

baza unor date comparabile la nivelul UE, ca sprijin pentru elaborarea politicilor şi

pentru învăţarea reciprocă în acest domeniu.

- Se recomandă Statelor membre asigurarea faptului că toţi tinerii sunt încadraţi în

muncă, îşi continuă studiile sau fac parte dintr-un program de activare în termen de

patru luni de la absolvirea şcolii, ca parte a unei „garanţii pentru tineret”.

Sprijinirea tinerilor cu risc

Susţinerea tinerilor antreprenori şi a activităţilor independente

12

Iniţiativa emblematică “Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă”

Dintre măsurile iniţiativei la nivelul statelor membre se deprind:

- Promovarea şi monitorizarea implementării efective a rezultatelor dialogului

social;

- Dezvoltarea parteneriatelor între sectorul educaţiei şi lumea muncii, în special prin

implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei de educaţie şi fomare

profesională;

- Implementarea Cadrului European al Calificărilor (EQF); Cadrul Naţional al

Calificărilor corelat cu EQF;

- Asigurarea dobândirii şi recunoaşterii, prin învăţământul general, profesional şi

superior şi prin formarea adulţilor, inclusiv pe cale non-formală sau informală, a

competenţelor cerute pentru angajare în formarea continuă şi pe piaţa muncii.

Priorităţile Agendei pentru noi competenţe şi locuri de muncă:

1. Flexicuritate: reducerea segmentării şi sprijinirea tranziţiilor

Cele patru componente ale flexicurităţii - acorduri contractuale flexibile şi sigure, politici

active pentru piaţa forţei de muncă, învăţare de-a lungul vieţii şi sisteme moderne de

securitate socială - trebuie consolidate pentru a se asigura că, în contextul post-criză,

ţările se concentrează pe reformele cele mai eficiente din punct de vedere al costurilor, în

paralel cu furnizarea unei mai bune flexibilităţi şi securităţi.

1.1. Acorduri contractuale flexibile şi sigure

1.2. Învăţare cuprinzătoare de-a lungul vieţii:

- Îmbunătăţirea accesului la învăţarea de-a lungul vieţii

- Adoptarea de abordări orientate către lucrătorii mai vulnerabili, mai ales către

cei cu nivel scăzut de competenţe, şomeri, lucrători tineri şi în vârstă, persoane cu

handicap, persoane cu tulburări psihice sau grupuri minoritare precum migranţii şi

romii

- Îmbunătăţirea implicării părţilor interesate şi a dialogului social privind punerea

în aplicare a învăţării de-a lungul vieţii

- Aplicarea unor stimulente eficiente şi măsuri de partajare a costurilor, pentru

extinderea investiţiilor publice şi private în formarea continuă a forţei de muncă şi

pentru creşterea participării lucrătorilor la învăţarea de-a lungul vieţii.

1.3 Politici active în domeniul pieţei forţei de muncă (PADPFM):

Măsurile propuse vizează îmbunătăţirea PADPFM sub mai multe aspect cum ar fi:

consultanţă individuală privind locul de muncă, asistenţă în căutarea unui loc de

muncă, măsuri de îmbunătăţire a competenţelor şi a capacităţii de inserţie

profesională.

1.4 Sisteme moderne de securitate socială

2. Echiparea cetăţenilor cu competenţele corespunzătoare pentru ocuparea unui loc de

muncă

2.1. Dezvoltarea culegerii de informaţii de pe piaţa forţei de muncă şi a gestionării

competenţelor

2.2. Asigurarea gamei corespunzătoare de competenţe

2.3. Asigurarea concordanţei între competenţele potenţialilor angajaţi şi locurile de

muncă disponibile şi valorificarea locurilor de muncă potenţiale din Europa

2.4. Ameliorarea mobilităţii geografice pe teritoriul UE

2.5. Valorificarea potenţialului migraţiei

3. Ameliorarea calităţii muncii şi a condiţiilor de muncă

4. Sprijin pentru crearea de locuri de muncă

4.1. Consolidarea condiţiilor cadru pentru crearea de locuri de muncă

4.2. Promovarea spiritului antreprenorial, a activităţilor independente şi a inovării

13

Contextul naţional

În plan naţional, Programul Naţional de Reformă (PNR) 2011 – 2013, adoptat de

către Guvernul României la 29 aprilie 2011, constituie platforma-cadru pentru definirea şi

aplicarea politicilor de dezvoltare economică a României în concordanţă cu politicile Uniunii

Europene şi reprezinta instrumentul de transpunere, la nivel national, a obiectivelor

Strategiei Europa 2020.

Ţintele pentru anul 2020, asumate de România prin PNR 2011-2013 sunt următoarele:

Rata de ocupare a populaţiei cu vârsta 20-64 de ani: 70%

Investitíţiilor în cercetare-dezvoltare: 2% din PIB

Reducerea cu 19% a emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea la 24% a ponderii

energiei regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 19% a eficienţei

energetice

Rata abandonului şcolar timpuriu: 11,3%; Rata populaţiei cu vârsta de 30-34 de

ani absolventă a unei forme de educaţie terţiară: 26,7%;

Reducerea cu 580.000 a numărului de persoane aflate în risc de săracie şi excluziune

socială

Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 stabileşte o nouă viziune asupra învăţământului

şi în particular asupra IPT. Legea statuează rolul esenţial al documentelor strategice de

planificare de nivel regional, judeţean şi local în distribuţia teritorială şi pe calificări a ofertei

de formare profesională. Conform principiilor care guvernează învăţământul preuniversitar şi

superior menţionate în lege, structurile manageriale consultative au rol esenţial din

perspectiva asigurării principiului relevanţei în baza căruia educaţia răspunde nevoilor de

dezvoltare personală şi social-economice şi a principiului fundamentării deciziilor pe dialog şi

consultare.

14

1.5 PRIORITĂŢI ŞI OBIECTIVE LA NIVEL LOCAL

Analiza demografică indică un declin general al populaţiei, în mod deosebit pentru

grupele tinere de vârstă. Cel mai însemnat declin se proiectează pentru grupul ţintă principal

(15-18 ani) în care se încadrează elevii de liceu, respectiv şcoala de arte şi meserii, care se

estimează că până în 2015, raportat la 2005, va scădea la nivel judeţean cu cca.31%. De aici, o

primă concluzie de interes general pentru orice strategie în domeniul resurselor umane

vizează nevoia unei gestiuni eficiente, previzionale, a dezvoltării resurselor umane, sprijinită

de investiţii corespunzătoare în capitalul uman.

De asemenea - pentru compensarea pierderilor de populaţie şcolară şi consolidarea

poziţiei şcolilor în cadrul comunităţii - se desprinde nevoia şi oportunitatea unei strategii de

diversificare a grupurilor ţintă şi a ofertei de servicii: implicarea activă pe piaţa formării

adulţilor, servicii în folosul comunităţii, contracte cu întreprinderile şi alte organizaţii pentru

studii, cercetări şi consultanţă, etc.

În sprijinul adaptării permanente a ofertei la comanda socială, se recomandă crearea

şi aplicarea unor proceduri coerente de investigare a nevoilor de calificare la nivel regional

şi local, care să furnizeze informaţiile necesare - credibile, de calitate, periodic actualizate

şi accesibile şcolilor şi beneficiarilor sistemului de educaţie şi formare profesională.

Corelarea bazelor de date din şomaj cu noile finalităţi (calificări/niveluri de calificare)

obţinute prin sistemul de educaţie şi formare profesională şi cu prevederile viitorului cadru

naţional al calificărilor ar facilita schimbul de informaţii utile, de interes reciproc.

De asemenea se recomandă colaborarea între instituţiile din educaţie şi formare

profesională, universităţi şi ale organizaţii specializate pentru proiectarea şi aplicarea unor

proceduri adecvate de sondare a opiniei absolvenţilor şi angajatorilor - vizând inserţia

profesională, gradul de utilizare a competenţelor şi alte informaţii utile privind finalităţile

sistemului de educaţie şi formare profesională

Corelarea concluziilor desprinse din analizele detaliate în capitolele PLAI destinate

pieţei muncii şi economiei judeţene, cu constatările din analiza ofertei curente a sistemului

TVET, a condus la conturarea unor recomandări pentru viitoarele planuri de şcolarizare din

judeţ. În acest scop, au fost utile unele repere oferite de informaţiile statistice oficiale şi

rezultatele din studiul previzional privind nevoile de formare profesională pe termen mediu şi

anchete în întreprinderi pentru nevoile de forţă de muncă pe termen scurt realizate prin

proiectul POSDRU „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu

cerinţele pieţei muncii”, concluziile din analiza comparativă şomaj-locuri de muncă pe baza

datelor puse la dipoziţie de AJOFM, combinate cu informaţiile parţiale obţinute din diverse

surse şi, nu în ultimul rând, opiniile formulate cu diverse ocazii în întâlnirile Consorţiului

Regional şi ale Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formarea

Profesională.

În sprijinul raţionalizării reţelei şcolare şi optimizării resurselor se recomandă

evaluarea poziţiei în viitor a fiecărei şcoli din reţeaua şcolară actuală – prin aplicarea unui

set de criterii şi indicatori obiectivi cu referire la: evoluţia demografică, condiţiile de acces în

zonă/zonele apropiate, calitatea serviciilor, relevanţa faţă de nevoile de calificare şi opţiunile

elevilor.

Corelarea ofertei cu nevoile de calificare este abordată ca o primă prioritate în planul

de măsuri. Obiectivele, ţintele şi măsurile asociate priorităţii 1 privesc procedurile de

investigare a nevoilor de calificare, ajustarea şi optimizarea ofertei, creşterea nivelului de

calificare, diversificarea serviciilor oferite de şcolile din ÎPT şi nu în ultimul rând asigurarea

calităţii.

Deosebit de importantă este îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului

la educaţie şi ocupării unui loc de muncă - vizată prin măsurile asociate priorităţii 2, urmărind

creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere. Măsurile

15

specifice pentru accesul la educaţie, creşterea gradului de cuprindere şi reducerea abandonului

şcolar sunt sintetizate la prioritatea 6 şi au în vedere în primul rând:

- elevii din rural şi zone mai izolate (cu accent pe calitatea serviciilor, varietatea

opţiunilor accesibile)

- minorităţi etnice (dreptul la diversitate specifică, depăşirea barierele sociale, varietatea

opţiunilor)

- elevii cu nevoi speciale (dificultăţile specifice de acces şi integrare)

Condiţiile de învăţare. Constatările privind situaţia bazei materiale a unităţilor şcolare

din ÎPT - din perspectiva normelor obligatorii de siguranţa, igienă şi confort ale elevilor,

standardelor de pregătire şi exigenţelor unui învăţământ centrat pe elev - conduc la

necesitatea continuării programelor de reabilitare şi modernizare a infrastructurii (spaţii de

curs, laboratoare, ateliere, infrastructura de utilităţi) şi de dotare cu echipamente de laborator

şi instruire practică – v. măsurile asociate priorităţii 3.

Resursele umane. Schimbările accelerate introduse de reformele din ÎPT, pe de o

parte, şi cele din mediul economic şi social, pe de altă parte, impun un efort susţinut de

adaptare din partea profesorilor. Măsurile privind dezvoltarea profesională a personalului

didactic, sintetizate în cadrul priorităţii 4 vizează atât competenţele metodice (prin stagii de

formare, activităţi metodice, scheme de mentorat, etc) cât şi actualizarea competenţelor de

specialitate ale profesorilor din ÎPT, cu accent pe noile tehnologii şi schimbările

organizaţionale din mediul economic (vizite de documentare / stagii de formare în

întreprinderi / întâlniri tematice cu agenţii economici / participare la târguri şi expoziţii, etc.).

Indicatorul număr de elevi/profesori (norme didactice) poate deveni critic din

perspectiva declinului demografic, presând în direcţia măsurilor de concentrare a resurselor în

şcoli viabile. Introducerea finanţării per elev va obliga şcolile să colaboreze pentru o utilizare

eficientă a resurselor umane. Pe de altă parte, ponderea importantă a populaţiei ocupate în

educaţie şi impactul reducerilor de activitate pe fondul reducerii populaţiei şcolare obligă la

identificarea şi planificarea unor măsuri adecvate de atenuare a impactului pentru această

categorie salarială importantă, cum ar fi:

- facilitarea mobilităţii în cadrul sistemului (reglementări mai flexibile pentru încadrarea

profesorilor (pe domenii/specializări mai largi), sprijin pentru a 2-a specializare prin

studii postuniversitare

- programe de formare continuă pentru reconversia profesională şi creşterea

mobilităţii ocupaţionale a profesorilor (în interiorul şi în afara sistemului)

Legătura sistematică şi eficace a şcolii cu diversitatea lumii economice şi comunitatea

locală este o condiţie obligatorie pentru sistemul TVET. Parteneriatul social (prezenţă

transversală, de altfel, în planul de măsuri), este abordat prin obiective dedicate şi măsuri

specifice la prioritatea 5 vizând în principal: creşterea reprezentativităţii partenerilor sociali în

mecanismele decizionale; dezvoltarea, diversificarea şi eficientizarea relaţiilor de parteneriat

în cadrul unor reţele funcţionale de colaborare instituţională sistematică. Dintre acţiunile cu

impact strategic pentru progresul planului de măsuri se desprind cele care recomandă

consolidarea şi extinderea reţelelor de colaborare între şcoli (asociind şi reţele de parteneri

sociali) care împreună să-şi propună:

- investigarea nevoilor de calificare dintr-un sector de activitate sau arie teritorială de

interes comun;

- coordonare în reţea (sau chiar formarea de consorţii de şcoli) pentru planificarea

ofertei pe baza unei strategii comune pe termen lung (segmentarea ofertei prin

diferenţiere/eliminarea paralelismelor între şcoli teritorial apropiate, acoperirea

raţională a nevoilor de calificare, etc.);

- anticiparea şi asigurarea la nivelul reţelei a posibilităţilor de constituire a claselor

pentru continuarea studiilor în cadrul fiecărui traseu de pregătire planificat;

16

- operaţionalizarea creditelor transferabile şi colaborare între şcoli pentru pregătirea

elevilor pentru susţinerea examenelor de diferenţă, în cazul celor care vor să continue

studiile prin schimbarea domeniului/traseului de pregătire ;

- acţiuni comune de marketing şi promovare agresivă pe piaţa serviciilor educaţionale;

- formarea adulţilor, contractarea unor servicii pentru întreprinderi (studii, cercetări,

consultanţă), etc.;

- colaborare pentru calificările care presupun competenţe combinate, ex.: tehnice şi

comerciale/economice, tehnice-artistice-IT (design, grafică, publicitate, pagini web)

etc.;

- promovarea colaborării interdisciplinare pentru promovarea inovării şi formarea

competenţelor pentru noile tehnologii, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare,

antreprenoriat, educaţia pentru mediu, etc.;

- colaborare pentru asigurarea calităţii prin benchmarking (raportare la un set comun de

indicatori de referinţa); schimb de bune practici în cadrul reţelei şi cu şcoli din UE în

special privind implementarea asigurării calităţii, învăţarea centrată pe elev, elevii cu

nevoi speciale, elaborarea de materiale de învăţare, etc.;

- utilizarea optimă (în comun) a unor resurse - materiale (pentru unele aplicaţii practice

şi de laborator) şi umane (schimb de profesori / utilizarea unor profesori pentru a

preda în mai multe şcoli), schimburi de elevi (pentru anumite teme/module) ;

- colaborare pentru elaborarea de materiale de promovare a carierei pe fiecare domeniu

de pregătire;

- colaborare în teritoriu pentru asistenţă specializată, consiliere şi sprijin în favoarea

familiilor/elevilor cu risc de abandon timpuriu (din medii sociale sau etnice

defavorizate, familii de emigranţi, familii monoparentale, etc.).

Viziune << În anul 2020, judeţul Mureş va beneficia de un învăţământ profesional şi

tehnic consolidat, eficient, orientat către piaţă şi adaptat nevoilor în

schimbare ale comunităţii locale şi aspiraţiilor individuale >>

PRIORITATEA 1: Corelarea ofertei ÎPT din regiune cu nevoile de calificare

ŢINTE - INDICATORI DE IMPACT:

- Până în 2020, rata şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 ani: maxim 15% la

nivel regional (faţă de 30,2% în 2009, conf. INS, datele din AMIGO)

- Până în 2020, ponderea şomerilor din grupa 15-24 ani în numărul total de şomeri

înregistraţi în evidenţele AJOFM: max. 12% (faţă de 20,2% la 31 dec. 2011)

Obiectivul 1.1: Identificarea nevoilor de calificare

Ţinta 1.1: Obţinerea de informaţii credibile, de calitate, periodic actualizate şi accesibile

privind nevoile de calificare

Rezultate măsurabile:

Informaţii actualizate anual privind evoluţia pieţei muncii regionale şi locale

Studii de monitorizare a inserţiei socioprofesionale a absolvenţilor ÎPT

Măsuri/Acţiuni pentru atingerea obiectivului:

1. Monitorizarea pieţei muncii prin colectarea, actualizarea şi analiza informaţiilor

privind nevoile pietei muncii, disponibile din surse statistice oficiale şi administrative,

studii si prognoze etc.

2. Monitorizarea inserţiei absolvenţilor ÎPT prin promovarea de proiecte în acest scop

Resurse: Bugetul naţional, resurse din sistem, resurse atrase

Obiectivul 1.2: Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la nevoile de

calificare

Ţinta 1.2.1: Ajustarea structurii ofertei pe termen lung la nevoile de calificare (pe domenii de

pregătire şi calificări)

17


Planurile de şcolarizare anuale, avizate de CLD, în concordanţă cu PRAI şi PLAI


1. Actualizarea anuală a PRAI pe baza informaţiilor privind nevoile de calificare şi a PLAI

pe baza informaţiilor din PRAI, cu particularizările specifice judeţului

2. Proiectarea anuală a planurilor de şcolarizare în concordanţă cu recomandările din PRAI şi

PLAI

3. Colaborarea şcolilor în reţea şi/sau consorţii şcolare pentru corelarea ofertei şi optimizarea

utilizării resurselor

4. Introducerea şi actualizarea în documentele de planificare strategică în ÎPT a unei secţiuni

distincte pentru problematica ruralului montan

Resurse: Resurse din sistem, resurse atrase pt. asistenţa tehnică - programe cofinanţate

Ţinta 1.2.2: Creşterea nivelului de calificare şi a gradului de adecvare a competenţelor

formate la nevoile viitoare ale unei economii în schimbare


Indicatori de ieşire

- Până în anul 2020, rata de părăsire timpurie a şcolii: maximum 11,3%, iar proporţia

persoanelor de 30-34 de ani care au absolvit învăţământul terţiar: 26,7%

Indicatori de impact:

- Minim 50% dintre cei care nu continuă studiile se angajează în cel mult 6 luni de la

absolvire, măsurat pe fiecare nivel de calificare

- Gradul de utilizare la locul de muncă a competenţelor dobândite de absolvenţi

(indicator nedefinit în prezent) - măsurat prin satisfacţia angajatorilor în cel puţin 70%

din cazurile investigate


1. V. măsurile 2.2-2.5 (privind accesul şi continuarea studiilor) de la obiectivul 6.1

2. Aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire profesională

3. Identificarea cerinţelor specifice din partea angajatorilor şi adaptarea curriculumului în

dezvoltare locală în parteneriat

4. Măsuri metodice şi colaborare interdisciplinară pentru consolidarea pregătirii de bază şi a

pregătirii tehnice generale

5. Măsuri conjugate pentru consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu

competenţe specifice economiei de piaţă (competenţe antreprenoriale, tehnici de vânzări,

marketing, etc.)

6. Integrarea unor elemente de competenţă pentru mediu, ca parte din pregătirea tehnică

generală, indiferent de specialitate

7. Colaborare interdisciplinară în cadrul fiecărei şcoli şi între şcolile din reţea pentru

promovarea inovării şi formarea competenţelor pentru noile tehnologii, calitate, design,

marketing, tehnici de vânzare, antreprenoriat.

8. Colaborare în reţea între şcoli pentru calificările care presupun competenţe combinate:

tehnice şi comerciale/economice, tehnice-artistice-IT (design, grafică, publicitate, pagini

web) etc.

Resurse: Resurse din sistem; resurse atrase din programe cofinanţate din fonduri UE

Obiectivul 1.3: Diversificarea serviciilor oferite prin şcolile din ÎPT

Ţinta 1.3: Implicarea activă a şcolilor TVET în programe de formare a adulţilor şi alte

servicii în folosul comunităţii


Cel puţin 50% din şcolile din reţeaua de ÎPT acreditate ca furnizori de formare pentru

adulţi până în 2013

Până în 2020, o medie de cel puţin 2 programe pentru adulţi derulate anual în medie de

fiecare şcoală acreditată

Până în 2020, cel puţin 500 persoane cuprinse anual la nivelul judeţului regional în

18

cursurile de formare pentru adulţi derulate de şcoli

Portofoliu diversificat de servicii promovat prin oferta şcolilor


1. Derularea procedurilor de acreditare

2. Colaborare cu AJOFM pentru reconversia profesională a şomerilor şi alte programe de

măsuri active de ocupare, în mod prioritar pentru tinerii care în 6 luni de la absolvire nu

se integrează pe piaţa muncii

3. Relaţia cu întreprinderile pentru formarea continuă a salariaţilor, în vederea adaptării la

schimbările tehnologice şi organizaţionale

4. Acţiuni de marketing şi promovare agresivă pe piaţa serviciilor educaţionale

5. Elaborarea şi promovarea unei oferte diversificate de alte servicii educaţionale la cerere,

pentru diverse categorii de beneficiari, inclusiv în sprijinul educaţiei non-formale şi în

întâmpinarea unor nevoi diverse (competenţe parţiale, IT, diverse hobby-uri, educaţie

pentru tinerele mame sau pentru vârsta a treia, etc.)

6. Oferirea de programe de sprijin (facilităţi) pentru participarea la educaţie (ex. pentru

mamele care participă la cursuri de formare continuă: îngrijirea copiilor în cadrul şcolii

pe parcursul orelor de curs)

7. Identificarea şi valorificarea oportunităţilor de contractare a unor servicii de consultanţă,

cercetare, microproducţie, etc.

Resurse: Resurse din sistem; resurse atrase (taxe de curs, programe cofinanţate din fonduriUE

Obiectivul 1.4: Asigurarea calităţii serviciilor oferite prin şcolile din ÎPT

Ţinta 1.4: Imbunătăţirea asigurării calităţii şi implementarea recomandărilor EQAVET

pentru sistemulele de asigurare a calităţii în ÎPT


Implementarea recomandărilor EQAVET, la nivelul tuturor furnizorilor de educaţie şi

formare profesională iniţială


1. Elaborarea şi implementarea unui plan de măsuri pentru implementarea recomandărilor

EQAVET

2. Activităţi de formare pentru implementarea recomandărilor EQAVET şi diseminare către

factorii interesaţi

3. Benchmarking (raportare la un set comun de indicatori de referinţa) şi schimb de bune

practici în cadrul reţelelor de colaborare între şcoli, inclusiv cu şcoli din UE

Resurse: Resurse din sistem; resurse locale, resurse atrase (programe cofinanţate din fonduri)

PRIORITATEA 2: Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere

Obiectivul 2.1: Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educaţie şi

ocuparea unui loc de muncă

Ţinta 2.1: Creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere


Realizarea unui număr mediu de minim 2 ore de consiliere specializată / elev, anual

pentru elevii din clasele terminale din învăţământul gimnazial şi din ÎPT

Informaţii de calitate accesibile elevilor privind oportunităţile de carieră, oferta şi

alternativele în cadrul sistemului de ÎPT


1. Proiectarea şi implementarea unui plan de activităţi de informare şi consiliere pentru

elevii din anii terminali de gimnaziu şi ÎPT:

2. Organizarea de evenimente pentru prezentarea de oferte de locuri de muncă şi pentru

orientarea carierei cu implicarea angajatorilor

3. Colaborarea şcolilor în reţea pentru elaborarea de materiale de promovare a carierei pe

fiecare domeniu de pregătire

19

Resurse: Resurse din sistem; resurse locale, resurse atrase

PRIORITATEA 3: Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şi dotării şcolilor din

ÎPT

Obiectivul 3.1: Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT

Ţinta 3.1: Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii (spaţii de curs, laboratoare, ateliere,

infrastructura de utilităţi)

Ţinta 3.2: Dotarea cu echipamente de instruire, conform standardelor de pregătire


Până în 2020, toate şcolile TVET din judeţ să corespundă normelor de siguranţă,

igienă şi confort pentru elevi

Până în 2020, toate şcolile TVET să din jueţ să beneficieze cel puţin de dotarea

prevăzută în standardele de dotare minim obligatorie

Până în 2020, cel puţin 50% din şcolile TVET din jueţ dotate la nivelul standardelor

moderne de pregătire profesională


1. Inventarul necesarului de lucrări de reabilitare a infrastructurii, stabilirea priorităţilor la

nivel de şcoală şi reţea şcolară

2. Evaluarea necesarului de dotare cu echipamente si adoptarea unui plan de acţiune corelat

cu strategia ofertei pe termen lung

3. Evaluarea costurilor şi identificarea tuturor surselor de finanţare care pot fi accesate

4. Pregătirea documentaţiei tehnice necesare

5. Acţiuni de informare şi formare în vederea accesării surselor de finanţare (ex. pregătirea

pentru fondurile structurale europene)

6. Colaborarea şcolilor în reţea pentru utilizarea optimă a unor resurse disponibile


PRIORITATEA 4: Dezvoltarea competenţelor profesionale ale resurselor umane din

ÎPT

Obiectivul 4.1: Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale personalului

didactic din ÎPT

Ţinta 4.1: Toţi profesorii din ÎPT participă anual la o formă de perfecţionare metodică şi de

specialitate


Toţi profesorii cuprinşi anual cel puţin în activităţile metodice organizate la nivelul

şcolii sau al reţelei şcolare

Scheme de mentorat pentru profesorii debutanţi, operaţionale în fiecare şcoală

Cel puţin 25% din profesori / an participanţi la un stagiu de formare organizat de

instituţii abilitate

Programe operaţionale anuale de actualizare a cunoştinţelor din domeniul de

specialitate, pentru toţi profesorii de specialitate şi maiştrii instructori, adoptate de

fiecare şcoală sau reţea de şcoli dintr-un domeniu


1. Programe în colaborare cu agenţii economici, pentru actualizarea competenţelor de

specialitate ale profesorilor din ÎPT, cu accent pe noile tehnologii şi schimbările

organizaţionale din mediul economic (vizite de documentare/stagii de formare în

întreprinderi/întâlniri tematice cu agenţii economici/participare la târguri, expoziţii)

Programe de formare continuă pentru dezvoltarea competenţelor metodice şi adaptarea la

cerinţele reformei din ÎPT (stagii de formare prin instituţiile acreditate, întâlniri metodice,

lecţii deschise, scheme de mentorat în şcoli, etc.)

2. Scheme de mentorat pentru profesorii debutanţi

20

3. Schimburi de experienţă cu alte şcoli în cadrul reţelelor de colaborare, inclusiv cu şcoli

din UE

4. Acţiuni de diseminare exemple de bune practici.


PRIORITATEA 5: Dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social în ÎPT

Obiectivul 5.1: Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea eficienţei relaţiilor de parteneriat,

pentru asistarea deciziei şi furnizarea unor servicii de calitate prin sistemul de ÎPT

Ţinta 5.1: Creşterea reprezentativităţii partenerilor sociali în Consiliile de administraţie ale

şcolilor

Ţinta 5.2: Dezvoltarea de reţele funcţionale de colaborare sistematică cu partenerii sociali


Cel puţin un agent economic reprezentat în Consiliul de administraţie din fiecare şcoală

din ÎPT

Reţele de colaborare funcţionale pe lângă fiecare şcoală, care reflectă diversitatea

mediului economic (diverse clase de mărime, domenii şi tipuri de activităţi

producătoare de bunuri şi servicii) şi demonstrează implicare efectivă a partenerilor în

toate activităţile cheie (identificarea cererii şi planificarea ofertei, elaborarea

curriculumului în dezvoltare locală, instruirea practică, examenele finale de evaluare,

orientarea carierei, formarea profesorilor, educaţia la cerere, etc.)

Locuri de practică şi condiţii de pregătire în întreprinderi asigurate pentru toţi elevii, în

conformitate cu Standardele de pregătire profesională şi cerinţele învăţării centrate pe

elev


1. Revizuirea componenţei Consiliilor de Administraţie din sistemul de ÎPT pentru

asigurarea reprezentării agenţilor economici în CA ale scolilor IPT

2. Diversificarea portofoliului de parteneriate al fiecărei şcoli prin încheierea de noi

convenţii, creşterea numărului de parteneri implicaţi, diversificarea obiectivelor şi

activităţilor comune

3. Monitorizarea parteneriatului social la nivelul reţelei de ÎPT (baza de date/harta anuală

a parteneriatului) şi adoptarea de măsuri de ameliorare

4. Îmbunătăţirea organizării examenelor de absolvire, privind efectivitatea participării

partenerilor sociali în cadrul comisiilor


PRIORITATEA 6: Asigurarea accesului la ÎPT şi creşterea gradului de cuprindere în

educaţie

Obiectivul 6.1: Facilitarea accesului la educaţie prin ÎPT, prevenirea şi reducerea

abandonului şcolar

Grupuri ţintă prioritare: elevii din rural şi zone mai izolate, minorităţi etnice, elevii cu

nevoi speciale (dificultăţile specifice de acces şi integrare)

Ţinta 6.1: Facilitarea accesului la educaţie pentru elevii din categoriile dezavantaje

Ţinta 6.2: Prevenirea şi reducerea abandonului şcolar timpuriu


Până în 2020, şcolile ÎPT din rural beneficiază de condiţii de învăţare comparabile cu

cele din urban

Elevii din categoriile dezavantajate beneficiază de facilităţi specifice de acces şi de

sprijin pentru continuarea studiilor în cadrul ÎPT

Abandon şcolar în învăţământul profesional de maxim 5 % până în 2020

Plan de măsuri pentru integrarea elevilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES)

implementat prin PAS în toate şcolile din ÎPT

21


1 Investiţii în infrastructura şi dotarea şcolilor din localităţi care concentrează un număr

semnificativ de elevi dintr-o zona rurală limitrofă sau din zone cu mobilitate redusă din

condiţii obiective (zone izolate, cu infrastructură de acces deficitară, etc.) – campusuri

şcolare

2 Facilitarea mobilităţii elevilor în teritoriu (transport/internat, burse, etc.)

3 Infrastructură adaptată pentru accesul elevilor cu deficienţe/nevoi speciale (rampe de

acces, grupuri sanitare adaptate, etc.)

4 Colaborarea şcolilor din reţea în planificarea ofertei pentru asigurarea unei acoperiri

teritoriale optime din perspectiva cuprinderii în educaţie şi continuării studiilor la fiecare

nivel de calificare în cadrul traseelor de formare planificate

5 Programe de sprijin pentru elevii care vor să continue studiile prin schimbarea

domeniului/traseului de pregătire: programe de recuperare şi pregătire a elevilor pentru

examenele de diferenţă - colaborare între şcoli în acest scop

6 Adoptarea unui program de măsuri pentru identificarea şi integrarea elevilor cu cerinţe

educaţionale speciale (CES) în fiecare şcoală din ÎPT

7 Oferirea de programe remediale pentru elevii cu dificultăţi de învăţare (în special cei din

categorii defavorizate)

8 Colaborare cu autorităţile, instituţii specializate şi ONG pentru oferirea de asistenţă

specializată, consiliere şi sprijin familiilor/elevilor cu risc de abandon timpuriu (din medii

sociale sau etnice defavorizate, familii de emigranţi, familii monoparentale, etc.)

9 Programe de şansa a doua pentru tinerii care au abandonat învăţământul obligatoriu şi nu

au nici o calificare


22

PARTEA II – ANALIZA NEVOILOR

2.1 ANALIZA MEDIULUI EXTERN

2.1.1 Analiza demografică

a) Declinul demografic general va continua, în mod accentuat pentru populaţia tânără.

De aici, rezultă nevoia unei gestiuni eficiente, previzionale, a dezvoltării resurselor

umane, sprijinită de investiţii corespunzătoare în capitalul uman.

b) Reducerea naturală prognozată a populaţiei tinere va fi agravată de migraţia externă

(cu tendinţă de accentuare, în urma integrării în UE). Apare pericolul unui deficit de

forţă de muncă tânără înalt calificată (IT, ştiinţe şi tehnologie, medicină, etc.) precum

şi de tineri lucrători cu diverse calificări căutate pe piaţa europeană a muncii

(construcţii, asistenţă socială şi medicală, etc.). Se desprinde nevoia de:

Creştere a nivelului de calificare şi a motivării forţei de muncă tinere de a

participa la forţa de muncă regională.

Racordare realistă la piaţa europeană a muncii a activităţilor de informare,

orientare şi consiliere

Se prognozează reduceri

semnificative ale populaţiei şcolare (faţă de 2005), îndeosebi în grupele:

15-18 ani: cu 31,3% până în 2015,

respectiv cu 31,1% până în 2025.

19-24 ani: cu 22,9% până în 2015,

respectiv cu 26,2% până în 2025

În cifre absolute, în intervalul de

timp 2005-2015 scăderea de efective în

grupa de vârstă 15-18 ani ar fi de cca. 25.000 persoane, ceea ce, luând în calcul rata netă de

cuprindere în învăţîmânt de cca. 60,2% din prezent pentru grupa 15-18 ani, ar conduce la

echivalentul dispariţiei la nivelul judeţului în învăţământul liceal şi profesional a unui

număr de cca. 20 de şcoli de mărime medie).

În schimb, proiecţiile privind structura pe grupe de vârstă indică pentru viitor (2015-

2025) o consolidare relativă a vârstei de mijloc (35-55 ani) active pe piaţa muncii, ceea ce va

conduce la o nevoie crescândă de formare continuă – a adultilor - oportunitate în atenţia

şcolilor interesate de compensarea pierderilor de populaţie şcolară! Faţă de aceste constatări,

se recomandă:

Măsuri la nivelul reţelei şcolare:

Optimizarea alocării resurselor, prin concentrarea pregătirii în şcoli viabile, în

paralel cu rezolvarea problemelor de acces

Colaborarea şcolilor în reţea sau chiar formarea unor consorţii de şcoli, care

împreună să realizeze o ofertă cuprinzătoare şi diversificată, eliminarea

paralelismelor nejustificate, colaborare pentru acoperire teritorială optimă,

diversificarea grupurilor ţintă (programe pentru adulţi)

Implicarea activă a şcolilor ca furnizori de programe de formare pentru adulţi

Evoluţia tinerilor şi vârstnicilor

Jud. Mureş, 2003-2025

70

80

90

100

110

2003 2010 2015 2025

Mii p

ers

.

0-14

65 si peste

23

c) Fenomenul de îmbătrânire demografică (creşterea populaţiei în vârstă de peste 65 de

ani cu 6,2 % până în 2025, faţă de 2005) conduce la:

o Nevoi sporite de personal calificat - asistenţă socială şi medicală

o Nevoi educaţionale specifice (educaţie non-formală)

d) Ponderea semnificativă a populaţiei feminine (51 % la nivel regional în 2005),

reclamă:

Din partea ofertei de pregătire - calificările dorite de populaţia feminină

Programe de sprijin (facilităţi) pentru participarea la educaţie (ex. pentru mamele

care participă la cursuri de formare continuă: îngrijirea copiilor în cadrul şcolii pe

parcursul orelor de curs)

e) Populaţia rurală. Ponderea populaţiei rurale este semnificativă în judeţul Mureş,

47,2%. Structura pe grupe de vârstă indică o populaţie mai îmbătrânită şi o pondere

mai mică a populaţiei în vârstă de muncă din mediul rural, combinat cu tendinţa

tinerilor de a părăsi ruralul. Faţă de aceste constatări, sistemul de educaţie şi formare

profesională este chemat să contribuie prin măsuri specifice vizând:

Asigurarea accesului la educaţie în condiţii de calitate şi varietate de opţiuni

Ofertă de pregătire adecvată, în sprijinul diversificării şi creşterii competitivităţii

economiei rurale

Educaţie în sprijinul conservării şi valorizării patrimoniului cultural specific şi

resurselor naturale din mediul rural

Îmbunătăţirea condiţiilor de studiu în mediul rural

2.1.2 Analiza mediului economic

La nivel regional activitatea de cercetare-dezvoltare sunt concentrate în judeţele

Braşov, Sibiu şi Mureş care însumează cca. 92% din numărul de cercetători, respectiv

cca. 96% din totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare la nivel regional – situaţie

care trimite la cerinţele de asumare a unui rol sporit din perspectiva nevoilor de

dezvoltare regională.

Nevoia relansării activităţii de cercetare-dezvoltare şi de creştere a legăturii cu mediul

economic şi nevoile acestuia.

Tendinţa de creştere a ponderii serviciilor şi a construcţiilor, în paralel cu scăderea

ponderii industriei în formarea PIB şi a VAB judeţene.

Dinamica şi potenţialul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) la nivel judeţean: În

paralel cu procesul de restructurare care a condus la reducerea severă a numărului de

angajaţi în firmele mari, a crescut numărul de firme şi personalul IMM; Creşterea din

ultimii ani la nivel judeţen a ratei antreprenoriale, exprimată prin numărul de IMM la

1000 locuitori şi a numărului mediu de angajaţi în sectorul IMM-urilor raportat la 100

de locuitori.

Diversitatea activităţilor economice Serviciile ocupă cea mai mare pondere în economia judeţeană, în creştere constantă

în ultimii ani şi devansând industria în formarea PIB şi a VBA. În cadrul serviciilor se

detaşează:

Comerţul – cu potenţial mare de creştere în viitor. Se constată preponderenţa

întreprinderilor mici care lucrează în comerţ, alături de o prezenţă în creştere a

marilor lanţuri de magazine;

24

Tranzacţiile imobiliare şi activităţile de servicii pentru firme (începând cu 2002,

cea mai mare pondere a VAB în cadrul serviciilor la nivel judeţean, în creştere

constantă în perioada 2001-2008)

Activităţile de transport, depozitare şi comunicaţii: (locul 3 în cadrul serviciilor ca

pondere în VAB, în 2006) şi locul 3 după industrie şi comerţ în totalul investiţiilor

brute la nivel judeţean în 2006. Dezvoltarea industriei şi comerţului implică şi

nevoi în creştere de calificări pentru transporturi şi logistică în cadrul altor sectoare

economice. Importanţa în creştere a telecomunicaţiilor: accentul pe noile

tehnologii în telefonia fixă şi mobilă care antrenează schimbări în conţinutul unora

dintre calificările necesare în domeniu (ex. competenţele IT pentru transferul

integrat de date, voce şi imagine)

Industria: Deşi marcat în trecut de restructurări masive, judeţul Mureş îşi păstrează

un profil industrial semnificativ.

În prezent pilonii principali ai industriei judeţului Mureş sunt industria energetică,

industria chimică şi farmaceutică, industria alimentară, industria mobilei.

În ultimii ani, o serie de firme multinaţionale şi-au deschis filiale locale şi au

realizat un volum semnificativ de investiţii, contribuind astfel la revigorarea

industriei judeţului. Domeniile spre care s-a îndreptat majoritatea investiţiilor

străine sunt industria auto şi a componentelor auto, componente electrice şi

electrotehnice, industria uşoară.

Principalele ramuri industriale sunt: industria extractivă a gazului metan, industria

de exploatare şi prelucrare a lemnului, producţia de mobilier şi instrumente

muzicale, industria chimică şi producţia de medicamente, prelucrarea cauciucului

şi maselor plastice, industria alimentară, industria textilă şi a încălţămintei,

confecţii din textile, piele şi blană, industria altor produse din minerale nemetalice

(geamuri, sticlărie, cărămizi, ţigle, var, prefabricate pentru construcţii, alte

materiale de construcţii, sticlă decorativă, porţelan, faianţă), metalurgie, industria

de maşini, echipamente, aparate electrice.

Agricultura:

Ponderea în PIB judeţean peste media la nivel regional şi naţional

Judeţul Mureş are cea mai mare pondere în valoarea producţiei agricole regionale

(25% în 2010).

Agricultură variată, condiţii favorabile creşterii animalelor, potenţial ridicat de

dezvoltare pentru agricultura ecologică şi agroturism

Nevoile de modernizare şi eficientizare a agriculturii din perspectiva aderării la UE

Problematica complexă şi stringentă a ruralului montan din perspectiva socio-

economică şi de mediu pentru o dezvoltare durabilă a localităţilor şi gospodăriilor

ţărăneşti.

Silvicultura:

31% din suprafata judeţului este acoperita de păduri.

Judeţul Mureş detine 16,2 % din suprafaţa împădurită a regiuni.

Beneficiaza de importante resurse naturale

IMPLICAŢIILE PENTRU ÎPT:

Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte, prin structura ofertei - proporţional cu

nevoile pieţei muncii - ponderea crescută a serviciilor, diversitatea activităţilor

industriale şi nevoile de dezvoltare a agriculturii.

25

Calificări şi curriculum. Adaptările structurale din economie presupun competenţe

adecvate şi o mobilitate ocupaţională sporită (inclusiv intersectorială) a forţei de

muncă. Se desprind două direcţii de acţiune la nivel local:

- Aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire profesională

- Adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL)

Ponderea crescândă a IMM reclamă din partea ÎPT un răspuns adecvat la nevoile

specifice IMM, de adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru diverse,

prin:

- asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice generale solide

- consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu competenţe

specifice economiei de piaţă (competenţe antreprenoriale, tehnici de vânzări,

marketing, etc.)

- promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi

Ca răspuns la schimbările tehnologice şi organizaţionale induse de investiţiile străine

şi cerinţele de competitivitate, trebuiesc avute în vedere:

- Creşterea nivelului de calificare

- Importanţa competenţelor cheie

- Competenţe de comunicare în limbă străină

- Formarea unor competenţe adecvate pentru: noile tehnologii, calitate, design,

marketing, tehnici de vânzare

- Colaborarea între şcoli pentru calificările care presupun competenţe combinate,

de exemplu: tehnice şi comerciale/economice, tehnice - artistice – IT (design,

grafică, publicitate, pagini web).

- Formarea continuă a profesorilor în parteneriat cu întreprinderile

Ca răspuns la cerinţele de mediu pe baza standardelor UE:

- Calitate în pregătirea pentru calificările specializate pentru ecologie şi protecţie

mediului pe baza standardelor de mediu ale UE

- Dezvoltarea unor competenţe de mediu ca parte din pregătirea tehnică

generală, indiferent de specialitate.

Parteneriatul şcoală-agenţi economici - indiferent de domeniul de pregătire, trebuie să

reflecte diversitatea categoriilor de agenţi economici (pe clase de mărime, tipuri de

capital, etc.) şi de activităţi producătoare de bunuri şi servicii

2.1.3. Piaţa muncii

a) Analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru ÎPT

Profilul dominant la nivel judeţean al cererii de forţă de muncă: mecanică, comerţ,

construcţii, economic, industrie textilă şi pielărie, fabricarea produselor din lemn,

turism şi alimentaţie, electric , electromecanic, electronică automatizări, industrie

alimentară, materiale de construcţii, silvicultură ,estetică.

Domenii cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorţie pe piaţa muncii:

comerţ, economic, turism şi alimentaţie, industrie alimentară – tendinţă generală de

creştere a locurilor de muncă vacante, numărul şomerilor în scădre sau cu evoluţie

fluctuantă, balanţă locuri de muncă-şomeri pozitivă sau relativ echilibrată.

Mecanica este domeniul care înregistrează la nivel judeţean un număr semnificativ de

locuri de muncă vacante dar şi de şomeri. Raportul locuri de muncă-şomeri rămâne

deficitar, cu tendinţă de ameliorare faţă de începutul perioadei analizate (2006-2009).

Similar cu mecanica, domeniile electric şi electromecanic până în 2009 s-a înregistrat -

la nivel judeţean - o tendinţă de creştere a locurilor de muncă vacante şi de scădere a

26

numărului de şomeri, raportul locuri de muncă-şomeri rămâne însă deficitar (cu

tendinţă de ameliorare).

Industria textilă pare să se confrunte cu dificultăţi concretizate la nivel judeţean printr-

o o cerere de forţă de muncă neacoperită în cea mai mare parte a intervalului de timp

analizat la nivel judeţean, pentru ca la sfârşitul perioadei în judeţ locurile de muncă

vacante să scadă semnificati, în paralel cu o creştere a numărului de şomeri.

Fabricarea produselor din lemn cunoaşte evoluţii contradictorii la nivel judeţean, prin

creşterea locurilor de muncă în paralel cu creşterea şomajului

Pentru şcoala postliceală, se desprind domeniile: economic, servicii, sănătate şi

asistenţă pedagogică, mecatronică şi informatică, instalaţii, arhitectură, sistematizare –

domenii cu dinamica pozitivă la nivel judeţean, tendinţă de creştere a locurilor de

muncă şi balanţă favorabilă locuri de muncă-şomeri. Dintre grupele de ocupaţii de

interes pentru şcoala postliceală, cu cerere în creştere şi balanţă locuri de muncă-

şomeri favorabilă la nivel judeţean sau cu tendinţă spre un echilibru relativ, se remarcă

mai ales:

o În domeniul economic: Funcţionari în serviciile de evidenţă contabilă şi

financiare.

o În domeniul comerţ: Agenţi în activitatea financiară şi comercială, Agenţi

comerciali şi mijlocitori de afaceri

o În domeniul servicii: Secretari şi operatori la maşini de scris şi de calcul,

Designeri, decoratori si alti tehnicieni in domeniul artei, Inspectori pentru

protecţia şi igiena muncii şi controlori de calitate

o În domeniul sănătate şi asistenţă pedagogică: Asistenti medicali generalişti,

Infirmiere şi ingrijitoare in institutii de ocrotire sociala si sanitara, Personal

specializat pentru îngrijire si supraveghere la domiciliu, Infirmiere si

ingrijitoare in institutii de ocrotire sociala si sanitara, Asistenti farmacisti si

laboranti, Fizioterapeuti si asimilati

o În domeniul informatică: Tehnicieni operatori echipamente calcul,

Programatori ajutori

o În domeniul transporturi: Funcţionari în transporturi

b) Analiza cererii forţei de muncă

La nivel regional, cele mai dinamice firme la orizontul următoarelor 12 luni de la

momentul anchetei erau cele din Comerţ (cu o creştere estimată a numărului de salariaţi de

7,5%) şi Industrie prelucrătoare (cu o creştere estimată a numărului de salariaţi de 5,2%), în

timp ce pentru firmele din Hoteluri şi restaurante se estimau scăderi ale efectivelor de

personal.

La nivelul regiunii Centru, cele mai multe locuri de muncă pentru care firmele estimau

că vor creşte cererea la orizontul următoarelor 12 luni şi care necesită calificări relevante

pentru liceul tehnologic şi învăţământul profesional aparţin domeniilor industrie textilă şi

pielărie (32,6%), comerţ (20,5%), urmate de mecanică (13,2%), fabricarea produselor din

lemn (12,0%).

Tab. 2.1 Cererea potenţială de forţă de muncă

NAŢIONAL 2009 2011 2013 2015 2017 2020

Agricultura, silvicultura

si piscicultura 2.596.683 2.456.539 2.296.622 2.156.965 2.104.751 2.056.431

Industria extractiva 106.640 105.596 103.212 111.650 113.248 115.568

Industria prelucratoare 2.033.790 2.066.304 2.055.425 2.176.045 2.215.992 2.274.896

Energie electrica si

termica, gaze si apa 170.392 169.055 165.055 175.101 176.689 179.033

27

Constructii 646.708 629.588 639.096 663.272 676.872 696.756

Comert 1.084.111 1.132.885 1.174.337 1.181.751 1.224.847 1.289.364

Hoteluri si restaurante 140.694 136.915 135.347 144.352 145.428 146.841

Transport, depozitare si

comunicatii 511.056 505.038 502.483 525.423 529.654 535.465

Intermedieri financiare 100.425 105.948 110.707 110.817 115.384 122.234

Tranzactii imobiliare,

inchirieri si activitati de

servicii 205.857 201.690 198.556 212.674 214.494 216.919

Administratie publica si

aparare 488.100 484.852 476.943 450.153 442.563 431.177

Invatamant 482.666 482.168 489.018 498.967 505.826 515.443

Sanatate si asistenta

sociala 430.980 428.301 433.069 442.795 448.607 456.721

Celelalte activitati ale

economiei nationale 245.450 256.185 264.871 271.159 281.573 297.117

Total 9.243.551 9.161.064 9.044.743 9.121.124 9.195.928 9.333.965

Prognoza structurii cererii potenţiale, în ipotezele scenariului moderat, pe

domenii de formare profesională din IPT, la nivel naţional, regional şi local în

perspectiva 2017-2020 (%)

Tab. 2.2

Domenii de formare

%

Naţional

%

Centru

%

Mureş

Agricultură 3,9 1,4 6

Chimie industrială 1,3 1,7 2

Construcţii instalaţii şi lucrări publice 8,1 7

Comerţ 12,6 12,6 8

Economic 14,5 13,9 13

Electric 5,3 5,0 7

Electromecanică 3,6 3,8 2

Electronică automatizări 4,2 4,6 7

Fabricarea produselor din lemn 1,4 2,6 6

Industrie alimentară 0,8 0,9 4,5

Industrie textilă şi pielărie 9,0 10,8 5

Materiale de construcţii 0,9 1,5

Mecanică 24,1 22,9 20

Turism şi alimentaţie 7,8 8,5 10

Resurse naturale şi protecţia mediului 1,9 1,9 2

Silvicultură 4

Tehnici poligrafice 0,2 0,2 1

TOTAL 100,0

28

c) Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de Muncă

(BFM) la nivelul judeţului

Rate de activitate, cât şi rate de ocupare a populaţiei civile din totalul resurselor de

muncă, mai mari la nivelul judeţului decât cele agregate la nivel regional şi

naţional.

Rata de ocupare a populaţiei este mai redusă în cazul femeilor decât al bărbaţilor.

Pondere ridicata a somerilor tineri: ponderea şomerilor sub 25 de ani din totalul

şomerilor înregistraţi la AJOFM Mureş la 31 decembrie 2011, mai mare decât la

nivel naţional

Ponderea ridicată a şomerilor de lungă durată la 31 decembrie 2011, în cazul

tinerilor mai mare decât la nivel naţional

d) Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile la nivelul judeţului:

Similar cu evoluţia PIB, se constată în ultimii ani tendinţa de scădere a

numărului şi ponderii populaţiei ocupate (civile) în industrie şi agricultură, în

paralel cu creşterea în servicii

Ierarhia sectoarelor economice din punct de vedere al ocupării forţei de muncă

civile în 2010: serviciile 39,7%, agricultura 30,1%, industria 24,5%,

e) Concluzii din analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de

muncă vacante înregistrate la AJOFM

Învăţământ profesional şi liceal tehnologic

Profilul dominant la nivel judeţean al cererii de forţă de muncă: mecanică,

comerţ, economic, industrie textilă şi pielărie, fabricarea produselor din lemn, turism

şi alimentaţie, electric, electromecanic, electronică automatizări, industrie alimentară,

materiale de construcţii, silvicultură, estetică;

Domenii cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorţie pe piaţa muncii: comerţ,

economic, turism şi alimentaţie, industrie alimentară – tendinţă generală de

creştere a locurilor de muncă vacante, numărul şomerilor în scădre sau cu evoluţie

fluctuantă, balanţă locuri de muncă-şomeri pozitivă sau relativ echilibrată;

Mecanica este domeniul care înregistrează la nivel judeţean un număr semnificativ de

locuri de muncă vacante dar şi de şomeri. Raportul locuri de muncă-şomeri rămâne

deficitar, cu tendinţă de ameliorare faţă de începutul perioadei analizate (2006-2009).

Şcoala postliceală

Domeniile comerţ, servicii, sănătate şi asistenţă pedagogică, economic, informatică,

instalaţii, arhitectură, sistematizare, agricultura – dinamica pozitivă la nivel judeţean:

tendinţă de creştere a locurilor de muncă şi balanţă favorabilă locuri de muncă-

şomeri.

29

2.1.4 Parteneriate şi colaborare

Un parteneriat activ şi eficient - îndeosebi în ceea ce priveşte practica elevilor,

orientarea carierei, evaluarea şi validarea competenţelor dobândite de elevi, planificarea

ofertei, elaborarea curriculumului în dezvoltare locală (CDL), contactul profesorilor cu

schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi, formarea adulţilor, etc. -

reprezintă o condiţie obligatorie pentru un ÎPT de calitate, orientat spre nevoile beneficiarilor.

Informaţiile şi evaluările din sistemul de educaţie şi formare profesională evidenţiază un grad

diferit de dezvoltare a parteneriatului cu agenţii economici, în funcţie de managementul şcolii,

interesul agenţilor economici şi condiţiile locale.

În anul şcolar 2013-2014 au fost desfăşurate activităţi educative în baza parteneriatelor

încheiate cu reprezentanţii comunictăţii locale: Poliţie, Bibliotecă, Casa de cultură, ONG,

instituţii de învăţământ, agenţi economici.

Colaborarea cu părinţii are la bază acordul de parteneriat pentru educaţie, prin care

părinţii sunt antrenaţi în sprijinirea activităţii educative din şcoală.

Parteneriatele cu agenţii economici sunt realizate pe baza protocoalelor de colaborare

şi convenţiilor cadru. Obiectivul general îl constituie asigurarea efectuării instruirii practice de

către elevi.

Obiectivele parteneriatelor cu instituţiile de învăţământ sunt variate şi au ca numitor

comun schimbul de bune practici, consolodarea şi diseminarea achiziţiilor din diferite

programe şi proiecte în ceea ce priveşte asigurarea calităţii, învăţarea centrată pe elev,

dezvoltarea partenriatului social, etc.

În anexa 3 este prezentată harta parteneriatului social pentru anul şcolar 2014-2015.

Recomandările la nivel de PLAI sunt:

- Creşterea implicării partenerilor sociali în activităţi de orientare profesională a elevilor

- Dezvoltarea de parteneriate cu agenţii economici pentru actualizarea competenţelor de

specialitate ale profesorilor şi maiştrilor instructori din ÎPT;

- Dezvoltarea de parteneriate cu agenţii economici pentru formarea adulţilor;

- Utilizarea oportunităţilor de finanţare a stagiilor de practică (POSDRU - DMI 2.1).

2.1.5 Surse de finanţare

Sursele de finanţare pentru şcoala noastră sunt din bugetul naţional, local şi veniturile

proprii (chirii, taxe, Asociaţia ”Ioan Bojor”, sponsorizări, valorificarea produselor de pe lotul

şcolar, seră, solar).

2.1.6. Concluzii din analiza ÎPT judeţean

Contextul demografic:

Se reţin implicaţiile severe ale scăderii demografice, îndeosebi a populaţiei şcolare, în

paralel cu fenomenul de îmbătrânire demografică, de care trebuie să se ţină cont în

planificarea ofertei şi a resurselor sistemului ÎPT pe termen lung.

Efectivele de elevi au cunoscut o scădere dramatică în învăţământul profesional în

mod deosebit în ultimii ani. Numărul elevilor înscrişi în învăţământul profesional a ajuns

în 2011/2012 să reprezinte doar 5% comparativ cu numărul acestora în 2000/2001.

30

Creşterea cifrelor de şcolarizare în învăţământul profesional pentru acoperirea necesarului

de muncitori calificaţi trebuie să reprezinte o prioritate în planificarea ofertei ÎPT.

Raportul număr elevi/număr norme didactice, relativ scăzut în prezent, poate deveni critic

din perspectiva declinului demografic şi a introducerii finanţării per elev – presează în

favoarea măsurilor de optimizare a ofertei şi a gestionării resurselor, inclusiv prin colaborarea

în cadrul unor reţele de şcoli şi/sau constituirea de consorţii de şcoli.

Resurele umane din ÎPT

Gradul de acoperire cu profesori şi maiştri calificaţi este relativ bun se constată

însă dificultăţi în acoperirea cu titulari în unele domenii cum ar fi: profesori şi maiştri în

comerţ, turism şi alimentaţie, construcţii, industrie alimentară, electronică şi automatizări etc.

– situaţie care generează adesea o fluctuaţie mare a personalului încadrat pe posturile

respective.

Ponderea importantă a populaţiei ocupate în educaţie în prezent şi impactul reducerilor

de activitate pe fondul reducerii populaţiei şcolare obligă la identificarea şi planificarea unor

măsuri adecvate (mobilitate în cadrul sistemului, reconversie profesională, etc.).

Măsurile privind dezvoltarea profesională a personalului didactic din ÎPT trebuie să

vizeze:

competenţele metodice (v. noile cerinţe şi schimbările introduse prin reformele din ÎPT)

actualizarea competenţelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii şi schimbările

organizaţionale din mediul economic.

Resursele materiale şi condiţiile de învăţare.

Situaţia bazei materiale a unităţilor şcolare din ÎPT reprezintă o problemă prioritară,

din perspectiva normelor obligatorii de siguranţa, igienă şi confort ale elevilor, standardelor

de pregătire şi exigenţelor unui învăţământ centrat pe elev.

Se impune continuarea investiţiilor pentru reabilitarea şi modernizarea infrastructurii

(spaţii de curs, laboratoare, ateliere, infrastructura de utilităţi) şi pentru dotarea cu

echipamente de laborator şi instruire practică.

Mecanismele decizionale şi descentralizarea funcţională în TVET

În atenţia decidenţilor se reţin recomandările privind:

consolidarea structurilor consultative din ÎPT şi creşterea rolului partenerilor sociali în

planificarea ofertei şi antrenarea sporită a acestora în procesele decizionale

îmbunătăţirea mecanismelor de asigurare a calităţii

promovarea reţelelor de colaborare între şcoli, inclusiv cu şcoli din UE, pentru

stimularea progresului în raport cu un set comun de indicatori de referinţa şi adoptarea

celor mai bune practici (benchmarking)

dezvoltarea în continuare a mecanismelor de planificare strategică în ÎPT la toate

nivelurile decizionale (PRAI-PLAI-PAS)

Serviciile de orientare şi consiliere

Necesitatea unor măsuri vizând creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor

de orientare şi consiliere, cu privire la numărul de ore de consiliere/elev, numărul de

elevi testaţi aptitudinal şi consiliaţi pentru o decizie informată în alegerea carierei,

respectiv a traseului de pregătire.

31

De asemenea se recomandă o implicare sporită a agenţilor economici în acţiuni de

orientare şi consiliere profesională .

Rata netă de cuprindere în educaţie este mai mică în judeţul Mureş decât la nivel

naţional şi regional în învăţământul gimnazial şi în clasele IX-X şi mai mare în învăţământul

secundar superior. Se constată decalajele mari prin rate de cuprindere în educaţie sensibil mai

mici în mediul rural şi/sau începerea şcolii mai târziu în mediul rural.

Gradul de cuprindere în educaţie în judeţul Mureş este mai mic decât la nivel

naţional şi regional pentru grupele de vârstă 15-18 ani şi 19-23 ani, precum şi pe ansamblul

populaţiei de vârstă şcolară (3-23 ani), explicabil în bună măsură prin ponderea mai mare a

populaţiei rurale în condiţiile în care datele statistice evidenţiază un grad de cuprindere mai

mic în rural decât în mediul urban.

Concluziile privind rata netă şi gradul de cuprindere în educaţie conduc la nevoia unor

măsuri de creştere a accesului la educaţie pentru elevii din mediul rural

Ratele de tranziţie în învăţământul liceal şi profesional

În aria de competenţă a ÎPT se recomandă:

măsuri combinate pentru asigurarea accesului la educaţie (rural, categorii

dezavantajate), serviciile de orientare şi consiliere etc.

Se recomandă creşterea ratelor de tranziţie în ciclul superior al liceului, inclusiv prin

ofertă de pregătire în învăţământul seral în sprijinul absolvenţilor de învăţământ

profesional care se angajează şi doresc să continue studile.

Abandonul şcolar:

Conform datelor INS, la nivelul judeţului se constată o tendinţă îngrijorătoare de

creştere a abandonului la toate nivelurile de educaţie mai ales în învăţământul profesional,

mai accentuat în mediul rural şi în cazul băieţilor. Se reţin valorile mari ale ratei abandonului

şcolar în învăţământul profesional (17,3% în 2010/2011). În consecinţă, se recomandă:

monitorizarea atentă a indicatorului (abandon şcolar)

eforturi conjugate pentru prevenirea abandonului în mod deosebit în mediul rural,

comunităţile etnice dezavantajate, zonele afectate de migrarea populaţiei, etc.

Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie (tinerii din grupa de vârstă 18-

24 de ani care au părăsit sistemul de educaţie, cu cel mult învăţământul secundar inferior-

maxim ISCED 2 absolvit). Pentru acest indicator, nu sunt disponibile date statistice la nivel

judeţean. În ciuda tendinţei descrescătoare din ultimii ani şi a apropierii de media UE-27

(13,5% în 2011), valoarea indicatorului la nivel naţional (17,5% în 2011) este încă departe

de ţinta UE (benchmark) care prevede o rata medie de abandon şcolar timpuriu de

maxim 10% până în 2020 şi de ţinta de 11,3% asumată prin Programul Naţional de

Reformă (PNR).

Nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură ale elevilor evidenţiat prin

rezultatele României la testele PISA (penultimul loc în UE în 2009, de 2 ori mai mare decât

media UE-27) - necesită din partea şcolilor un efort sporit având în vedere:

învăţarea centrată pe elev, urmărirea şi încurajarea progresului individual

programe remediale pentru elevii cu dificultăţi de învăţare (în special cei din categorii

defavorizate)

facilitarea unor trasee individualizate de formare etc.

32

Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani).

Implicarea şcolilor din ÎPT judeţean, în formarea adulţilor nu reflectă potenţialul acestora.

Şcolile din ÎPT sunt chemate să contribuie activ la ţinta adoptată ca benchmark de

UE care prevede ca în 2020 media în UE privind participarea la formarea continuă

să fie de cel puţin 15% din populaţia adultă (grupa de vârstă 25-64 ani).

Indicatori de impact

Se recomandă:

colaborarea între ministere în vederea compatibilizării bazelor de date din şomaj cu

noile trasee şi finalităţi ale sistemului de educaţie şi formare profesională.

sondaje periodice în rândul absolvenţilor şi angajatorilor vizând inserţia

profesională, gradul de utilizare a competenţelor şi alte informaţii utile privind

finalităţile sistemului de educaţie şi formare profesională:

sondaje proprii efectuate direct de către şcoli

studii de monitorizare a inserţiei absolvenţilor ÎPT

Implicarea ÎPT în programe de măsuri active de ocupare, prioritar în sprijinul

tinerilor care după 6 luni de la absolvire nu se integrează pe piaţa muncii.

Concluzii din analiza ofertei TVET curente

Concluziile formulate din analiza planurilor de şcolarizare conduc la nevoia unor

măruri cu privire la:

creşterea cifrelor de şcolarizare în învăţământul profesional pentru acoperirea

necesarului de muncitori calificaţi (nivelul 2 de calificare) – implicarea sporită a

agenţilor economici în promovarea învăţământului profesional

coordonare pe baza colaborării şcolilor în reţea pentru optimizarea ofertei, având în

vedere:

acoperirea raţională a nevoilor de calificare în teritoriu

eliminarea unor paralelisme nejustificate în scopul lărgirii gamei de calificări

pentru care poate opta elevul în zonă

utilizarea optimă a resurselor materiale şi umane cu impact în creşterea

eficienţei şi calităţii serviciilor

soluţiile cele mai bune pentru asigurarea accesului la educaţie şi continuării

studiilor la nivelul următor de calificare, în condiţii de şanse egale (acces,

calitate, varietate de opţiuni)

Analiza SWOT a corelării ofertei de formare profesională cu cererea la nivel de judeţ

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

♦ preocupare constantă pentru adaptarea ofertei

de pregătire la nevoile pieţei muncii;

♦ relansarea învăţământului profesional prin

introducerea din anul şcolar 2012-2013 a unui

traseu de pregătire profesională derivat din

liceul tehnologic (învăţământul profesional cu

♦ scăderea ponderii numărului de elevi

înscrişi în învăţământul profesional şi tehnic

din totalul elevilor în clasa a IX-a

♦ numărul mic al elevilor înscrişi în

învăţământul profesional (nivelul 2 de

calificare) şi promovare deficitară a

33

durata de 2 ani după clasa a IX-a)

♦ grad ridicat de acoperire cu profesori şi

maiştrii instructori calificaţi;

♦ implementarea sistemului de asigurare a

calităţii în toate şcolile ÎPT;

♦ îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT

(infrastructură şi echipamente) în şcolile

cuprinse în diferite programe de investiţii;

♦ proiectele derulate în judeţ în cadrul unor

programe cu finaţare externă;

♦ consolidarea structurilor consultative din

ÎPT;

♦ creşterea rolului partenerilor sociali în

planificarea ofertei şi antrenarea sporită a

acestora în procesele decizionale;

învăţământului profesional;

♦ tendinţa de creştere a abandonului şcolar în

special în învăţământul profesional

♦ rată semnificativă de părăsire timpurie a

sistemului de educaţie;

♦ nivel scăzut al competenţelor cheie;

♦ implicare insuficientă a şcolilor în formarea

adulţilor şi în programe de ”şansa a doua”;

♦ utilizare ineficientă a resurselor materiale şi

umane ( cu impact în calitatea serviciilor);

♦ lipsa unei monitorizări sistematice a

inserţiei profesionale a absolvenţilor;

♦ progres întârziat în realizarea unor

materiale de promovare a carierei şi în

asigurarea accesului la educaţie şi formare

profesională în condiţii egale de calitate în

mediul rural; limitarea mobilităţii elevilor din

rural( lipsa posibilităţii de transport/internat,

burse)

♦ infrastructura deficitară şi dotarea

insuficientă a şcolilor care nu au beneficiat

de investiţii

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

♦ oportunităţi de finanţare neramurabilă pentru

ÎPT;

♦ metodologie de investigare a inserţiei

absolvenţilor ÎPT aprobată prin Ordin de

ministru

♦ creşterea ponderii serviciilor în economie;

♦ dinamica construcţiilor;

♦ diversitatea activităţilor industriale;

♦ creşterea investiţiilor în industrie, transport,

depozitare, comunicaţii, comerţ;

♦ creşterea numărului de firme cu capital

străin;

♦ creşterea numărului angajaţilor din IMM-uri;

♦ creşterea ponderii populaţiei ocupate în

servicii (comerţ, hoteluri şi restaurante) şi

construcţii;

♦ creşterea cererii de forţă de muncă în

industria prelucrătoare, construcţii şi servicii(

comerţ, hoteluri şi restaurante, depozitare,

comunicaţii, tranzacţii imobiliare);

♦ deficit de forţă de muncă construcţii, comerţ,

transport, depozitare, hoteluri şi restaurante;

♦ declin demografic accentuat pentru grupele

tinere de vârstă( 15-18 ani);

♦ migraţia externă;

♦ Şomajul ridicat al tinerilor;

♦ Incertitudinile generate de impactul crizei

economice

♦ lipsa motivaţiei profesionale a cadrelor

didactice datorită salarizării din sistemul de

învăţământ;

♦ scăderea populaţiei ocupate ( în special în

mediul rural şi pentru femei);

♦ tendinţă de scădere a numărului şi a

ponderii populaţiei ocupate în industrie şi

agricultură;

♦ excedent de forţă de muncă în industrie şi

agricultură (necesită mai puţină forţă de

muncă dar mai calificată);

♦ dependenţa de industria textilă a unei

importante părţi a populaţiei ocupate,

ameninţată de restrângeri de activitate sub

presiunea concurenţială crescândă

♦ calitate redusă a ocupării în mediul rural (în

34

♦ domenii cu dinamică pozitivă şi potenţial

mare de absorbţie a forţei de muncă;

♦ deficit de forţă de muncă înalt calificată( IT,

ştiinţe, tehnologii, medicină);

♦ consolidarea structurilor consultative din

ÎPT;

♦ Creşterea rolului partenerilor sociali în

planificarea ofertei şi antrenarea sporită a

acestora în procesele decizionale;

condiţiile unei ocupări paupere, de

subzistenţă,în agricultură);

35

2.2 ANALIZA MEDIULUI INTERN

2.2.1 Predarea şi învăţarea

Activitatea fiecărei comisii se desfăşoară pe baza obiectivelor bine stabilite la

începutul fiecărui an şcolar, cu scopul de a dezvolta un învăţământ de calitate prin care să

îmbunătăţească imaginea şcolii în comunitate.

Profesorii urmăresc ca întreaga activitate didcatică să se încadreze în cerinţele impuse

învăţământului actual, stabilind obiective clare în concordanţă cu obiectivele comisiilor

metodice şi cu cele din planul managerial.

În urma monitorizării procesului de predare-învăţare s-au constatat următoarele

aspecte pozitive:

bună pregătire a cadrelor didactice; experienţă didactică, profesionalism şi seriozitatea

cadrelor didactice;

cadrele didactice aplică la clasă strategii care pun accent pe învăţarea centrată pe elev;

majoritatea cadrelor didactice aplică tehnologii moderne de comunicare şi informare

(calculator, videoproiector, lecţii AeL, etc.);

adaptarea conţinuturilor şi strategiilor de predare la nevoile şi capacităţile elevilor;

Ca aspecte care necesită dezvoltare punctăm:

interesul elevilor pentru disciplinele care nu sunt obligatorii la examenul de bacalaureat;

implicarea elevilor în proiecte şi parteneriate educaţionale;

participarea elevilor în număr mai mare la concursuri şi olimpiade la disciplinele de

cultură generală.

2.2.2 Resurse umane

Şcolarizarea şi frecvenţa

La începutul anului şcolar 2013-2014 au fost înscrişi un număr de 499 elevi, la

sfârşitul anului au rămas 466 elevi, din care au promovat 427 elevi (92 %).

nr. elevi %

Total elevi înscrişi 499

Total elevi 499-9+9=499

Abandon 10 2%

Retraşi/exmatriculaţi 14 + 9 = 23 5%

Total elevi rămaşi 466 93%

Promovaţi 429 92%

Repetenţi 37 7%

Abandonul şcolar

Rata de abandon a fost de 2%, dar a crescut numărul elevilor retraşi şi exmatriculaţi

din cauza absenţelor nemotivate.

ABANDONUL ŞCOLAR

2008-2009 2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014

32 31 40 35 22 10

4,9% 4,5% 6,3% 5,6% 3,92% 2%

Promovaţ

i

Abandon

Repetenţi

Retraşi/e

xmatricul

aţi 14/9

36

0,00%

1,00%

2,00%

3,00%

4,00%

5,00%

6,00%

7,00%

2007-2008 2008-2009 2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014

ABANDONUL ŞCOLAR

Comparativ cu anii şcolari trecuţi situaţia absenţelor se prezintă astfel:

2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014

TOTAL ABSENŢE 64025 64550 47334 48694

MOTIVATE 53292 52472 38101 37097

NEMOTIVATE 10733 12078 9233 11597

2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014

TOTAL

ABSENŢE/elev

113,12 112,65 89,148 104,49

NEMOTIVATE/elev 18,96 21,07 17,45 24,89

Cauzele absenteismului

naveta, distanţa mare faţă de scoala; probleme financiare, familiale (lipsa de

interes a familiei)

lipsa motivatiei pentru învaţare şi formare profesională

probleme de sanatate şi uşurinţa acordării motivărilor medicale de către unele

cadre medicale

părinţi plecaţi în străinătate, copii în grija bunicilor sau a altor rude; lipsa

supravegherii şi controlului din partea părinţilor

Se constată o uşoară creştere a numărului de absenţe, a numărului de elevi repetenţi şi

a numărului de absenţe.

Absolvenţii şcolii noastre s-au orientat în proporţie de 16% spre continuarea studiilor,

iar restul elevilor s-au adaptat mediului socio-economic, s-au angajat la diferiţi agenţi

economici (Anexa 4).

Elevii beneficiază de sprijin moral şi material prin acordarea burselor profesionale,

programul guvernamental ”Bani de liceu”, EURO 200.

În anul şcolar 2013-2014 au fost 37 de cadre didactice, 31 cu normă întreagă în

şcoala noastră (23 titulari, 62%), 36 cadre didactice calificate şi doar un cadru didactic

necalificat (2,7 %, la industria alimentară).

Segregarea pe grade didactice se prezintă astfel :

- 14 cadre didactice cu gradul I;

- 10 cadre didactice cu gradul II;

37

- 9 cadre didactice cu definitivat în învăţământ;

- 3 cadre didactice debutante;

- 1 cadru didactic necalificat.

Cadrele didactice sunt preocupate de propria perfecţionare dovadă fiind numărul mare

de cadre didactice care s-au înscris la cursuri de perfecţionare organizate de universităţi, CCD.

(Anexa 5).

Personalul auxiliar funcţionează cu 1 secretar, 1 bibliotecar, 1 contabil, 1

administrator, 1 laborant, 1 informatician, iar personalul nedidactic cu 4 îngrijitoare, 3 paznici

şi 2 muncitori calificaţi, încadraţi conform normativelor şi legislaţiei în vigoare.

În anexa 5 este prezentat planul de formare continuă a resurselor umane pentru anul

şcolar 2014 – 2015.

2.2.3 Resurse materiale şi financiare

Baza materială a şcolii se prezintă astfel:

17 săli de clasă care sunt adaptate pentru funcţionarea diferitelor laboratoare şi cabinete:

biologie, chimie-fizică, geografie, istorie, limba română, limbi străine, matematică,

informatică, agroturism, industrie alimentară, circulaţie rutieră, cunoaşterea

autovehiculului. Spaţiile corespund cerinţelor igienico-sanitare, mobilierul este adecvat

procesului instructiv educativ, există dulapuri noi în fiecare clasă;

5 spaţii amenajate pentru desfăşurarea instruirii practice: atelier brutărie, bucătărie şi sală

de mese, atelier de lăcătuşerie şi motoare - tractoare;

Parcul auto este dotat cu două autoturisme Logan, (autorizate pentru cursurile şcolii de

şoferi), două tractoare (primite prin fonduri Phare), remorcă, pluguri, grape, cositoare,

semănători şi alte maşini agricole;

Şcoala dispune de conectare la internet, 8 imprimante, 75 de calculatoare (7 laptop-uri),

copiatoare, video, televizor, casetofon, 5 videoproiectoare, 2 table electronice;

Au fost achiziţionate 30 calculatoare noi, iar un cabinet de informatică este dotat cu

program AeL;

biblioteca cuprinde 7570 volume, este dotată cu 1 calculator şi o imprimantă puse la

dispoziţia elevilor pentru realizarea de referate, proiecte, lucrări pentru examenul de

absolvire;

elevii au la dispoziţie manuale şcolare atât pentru cultura generală căt şi pentru

disciplinele de specialitate (învăţământul obligatoriu), precum şi auxiliare curriculare

pentru unele module de specialitate ;

baza sportivă este serios revigorată şi cuprinde sala de sport, teren de fotbal, tenis,

baschet, volei;

pentru irigarea lotului şcolar este amenajată o fântână;

pe lângă bugetul local şcoala dispune şi de venituri proprii realizate din: valorificarea

culturilor de pe lotul şcolar, seră şi solar, din închirieri de spaţii.

Este înfiinţată Asociaţia „Ioan Bojor” la care este dirijat procentul de 2% din impozitul pe

venit.

Aspecte care necesită dezvoltare la acest domeniu:

Extinderea spaţiilor de învăţământ, astfel încât procesul de învăţământ să se

desfăşoare într-un singur schimb şi posibilitatea de a desfăura orele

Atelierele de mecanică funcţionează în spaţii închiriate, mici şi necesită

reabilitare.

Amenajarea unui cabinet de religie;

38

2.2.4 Rezultatele elevilor

Promovabilitatea

2009-

2010

2010-

2011

2011-

2012

2012-

2013

2013-

2014

Total elevi

IX-XII

521 570 623 561 499

Abandon 22 35 35 22 10

Repetenţi 6 18 17 35 37

Promovaţi 495 495 556 492 429

5 - 6,99 185 216 239 249 247

7 - 8,99 300 267 298 214 171

9 – 10,00 15 12 18 16 11

Promovaţi pe medii

0

50

100

150

200

250

300

350

2009-2010 2010- 2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014

5 - 6,99

7 - 8,99

9 – 10,00

Rezultatele obţinute de elevi la examene

Competenţe profesionale nivel 3

La examenul de certificare a competenţelor profesionale promovabilitatea în cele două

sesiuni a fost de 100%, dar nu au fost toţi interesaţi în elaborarea proiectele de specialitate şi

în obţinerea certificatului de calificare nivel 3.

Probele scrise ale examenului de bacalaureat

Absolvenţi Prezenţi BAC Promovaţi % promovaţi

2010-2011 123 123 24 19,51

2011-2012 120 98 27 27,55

2012-2013 157 112 48 42,85

2013-2014 109 68 37 54,41

Promovabilitate BAC

%

0

10

20

30

40

50

60

2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014

Promovaţi 2013-2014

0

50

100

150

200

250

5 -

5,99

6 -

6,99

7 -

7,99

8 -

8,99

9 - 10

39

Lb. română Matematică Biologie Geografie

2010-2011 69,91 32,52 79,34 100

2011-2012 76,53 33,98 77,55 100

2012-2013 61,86 55,17 79,68 91,3

2013-2014 78,26 76,47 78,57 97,56

Promovabilitate pe discipline %

0

20

40

60

80

100

120

Lb. română Matematică Biologie Geografie

2010-2011

2011-2012

2012-2013

2013-2014

Aspecte care necesită dezvoltare la acest domeniu:

Creşterea procentului de promovabilitate anuală

Creşterea procentului de promovabilitate la examenul de bacalaureat

2.2.5 Informarea, consilierea şi orientarea elevilor

Se realizează de către diriginţi, cadrele didactice în cadrul orelor de specialitate

precum şi în cadrul cabinetului de asistenţă psihopedagogică.

Diriginţii realizează consilierea în cadrul orelor de orientare şi consiliere cu scopul

dobândirii abilităţilor antreprenoriale, a abilităţilor cheie şi a abilităţilor de a fi buni cetăţeni.

Acest lucru se face prin parcurgerea conţinuturilor unităţii de competenţă “Dezvoltare

personală în scopul obţinerii performanţei”.

Consilierea psihopedagogică constă în acţiuni de:

consiliere individuală şi de grup pe probleme ca: autocunoaştere şi dezvoltare

personală, eşec şcolar / abandon şcolar, tehnici de învăţare eficientă, dezvoltarea

abilităţilor de comunicare, managementul emoţiilor, consum de droguri, violenţă;

Testare psihologica (teste de interese, aptitudini, personalitate);

Derularea unor programe educative: ,,Emoţii şi comportamente”, ,,Invaţarea

eficientă", ,,Cine sunt eu?", ,,Cariera mea", ,,Să călcăm pe iarbă", ,,Invitaţie la

sănătate",”Prevenirea abandonului”, “Stop violenţa”.

Aspecte care necesită îmbunătăţire:

Intensificarea activităţii de prevenire a absenteismului - sunt elevi cu un număr

mare de absenţe;

Elevii lipsesc de la ora de consiliere şi orientare dacă se desfasoara ultima ora;

Pentru o interrelaţionare asertivă în relaţia elev-elev, elev-profesor , este necesar

alocarea unui număr mai mare de ore la consiliere şi orientare

40

2.2.6 Calificări şi curriculum

Planul de şcolarizare propus a fost realizat în fiecare an, mai mult în anul şcolar 2014-

2015 a fost realizată în plus o clasă de învăţământ profesional de 3 ani.

Oferta de pregătire profesională este adaptată la schimbările structurale marcate în

principal de industria în proces de restructurare, în paralel cu creşterea ponderilor serviciilor,

industriei alimentare şi agriculturii. Calificările pentru care şcoala noastră oferă pregătire sunt

în domenii în care acoperirea este insuficientă faţă de nevoile comunităţii.

Şcoala noastră este singurul ofertant viabil de pregătire profesională din zonă în

domeniile agricultură, industrie alimentară, mecanică şi alimentaţie publică.

Forma /

Nivel

Profil Domeniul Calificare

profesională

Observaţii

Zi / Liceal

/ Nivel 4

Servicii

Economic Tehnician în activităţi

economice

Acreditat

Legea 87/2006

Turism şi

alimentaţie

Tehnician în

gastronomie

Acreditat

OMEC 3925/3.05.2012

R.N.P.M

.

Agricultură Tehnician în agroturism Autorizat

OMECI 5713/19.10.2009

Industrie

alimentară

Tehnician în industrie

alimentară

Acreditat

OMEC 3925/3.05.2012

Tehnic Mecanică Tehnician mecanic

pentru întreţinere şi

reparaţii

Acreditat

OMEC 3925/3.05.2012

Zi / Învăţământ

profesional de 2 ani

Turism şi

alimentaţie

Ospătar (chelner),

vânzător în unităţi de

alimentaţie

Acreditat

OMECT

3279/24.02.2010

Zi / Stagii de

pregătire practică

Mecanică Mecanic agricol Autorizare

OMEN 4567/10.09.2014

Zi / Învăşământ

profesional de 3 ani

Mecanică Mecanic agricol Autorizare

OMEN 4567/10.09.2014

Agricultură Lucrător în agroturism Acreditat

Legea 87/2006

Învăţământ postliceal Agricol Tehnician protecţia

plantelor

Autorizare

OMEN 4567/10.09.2014

În scopul lărgirii domeniului ocupaţional şi aprofundării competenţelor cheie alături

de cele personale şi sociale şcoala oferă o gamă largă de opţionale în cadrul CDL. Curriculum

de dezvoltare locală este elaborat în conformitate cu metodologia în vigoare, este actualizat

anual în funcţie de nevoile agenţilor economici, nevoile elevilor şi posibilităţile şcolii. Pentru

anul şcolar 2014 – 2015 oferta de CDL este prezentată în Anexa 2.

Promovarea ofertei educaţionale:

Organizarea unui stand de prezentare a şcolii la Târgul educaţional organizat de

ISJ Mureş, stand care a fost vizitat de elevii din clasele a VIII-a de la şcolile

gimnaziale din judeţ;

Cadrele didactice s-au deplasat la şcolile generale din Reghin şi comunele

învecinate, unde au discutat cu elevii şi părinţii;

Porţile şcolii au fost deschise în săptămâna „Şcoala altfel! Să ştii mai multe să fii

mai bun!”, tuturor elevilor din clasa a VIII-a, care au avut ocazia să viziteze şcoala

şi să participe la activităţile organizate;

Oferta a fost promovată la posturile locale de televiziune în emisiunile „Da pentru

educaţie” de la DaReghin TV şi „Tânăra generaţie” de la Gliga TV.

41

2.3 ANALIZA PEST

P (Context politic)

Politica educaţională la nivel naţional, începe să fie considerată ca fiind prioritară,

crescând volumul resurselor financiare alocate;

Integrarea în U.E. sporeşte exigenţele în privinţa calităţii educaţiei dar oferă

posibilităţi sporite de integrare socială elevi şi cadre didactice;

Şcoala urmează principiile Reformei învăţământului şi principiile descentralizării

conform legislaţiei în vigoare;

La nivelul şcolii funcţionează Comisia de Evaluare şi Asigurare a Calităţii;

Este înfiinţată Asociaţia ”Ioan Bojor” pentru atragerea de fonduri pentru şcoală;

Sunt încheiate contracte de parteneriat între şcoală şi agenţii economici din Reghin şi

zonele învecinatepunct

E (Context economic)

Componenta privată în sfera financiară şi organizaţională este în continuă creştere

favorizînd autonomia scolii;

Există o tendinţă de creştere a IMM-urilor;

Calificările prioritare la nivelui Regiunii Centru sunt: mecanică, comerţ, economic,

turism şi alimentaţie, agricultură, industrie alimentară, prelucrarea lemnului.

S (Context social)

Exista programe de reconversie si forme materiale de sprijin pentru incadrarea

absolventilor;

Rata şomajului la nivelul judeţului Mureş este 5,51%, mai mare decât la nivel

regional (5,27%) şi naţional (5,11%), predomină populaţia cu câştiguri minime;

După ultimele rapoarte ale poliţiei din Municipiul Reghin se constată o scădere a

delicvenţei. Poliţia de Proximitate este prezentă mereu în şcoală, la consiliile de

disciplină, se implică în rezolvarea problemelor (absenteism, abandon, plecări din

timpul programului).

T (Context tehnologic)

Asigurarea elevilor cu elementele constitutive ale tehnologiei informationale

(calculatoare, programe, internet, consiliere si informare) este in crestere continua

sporind sansele acestora de succes;

În şcoală există acces la internet în clădirea principală prin reţea şi prin wireless;

Spaţiile de informare sunt insuficiente, biblioteca este găzduită într-un spaţiu mic,

are doar 10 locuri pentru lectură;

La nivelul Municipiului Reghin există televiziune prin cablu, două posturi TV locale

(DaReghin TV şi Gliga TV) şi un post local de radio.

42

2.4 ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

1. Management şcolar

Realizarea documentelor proiective

Recunoaşterea şcolii ca furnizor de

servicii educaţionale de calitate: evaluare

ARACIP 2007, 2008, 2012, 2013, 2014

pentru autorizare, acreditare şi evaluare

periodică

Management proactiv: coerenţă şi

consecvenţă în atingerea ţintelor strategice

şi realizarea obiectivelor, documente de

proiectare de calitate, organizarea,

monitorizarea, controlul şi evaluarea

activităţilor

2. Resurse umane

Nr.mare de cadre didactice care au

absolvit cursuri de formare continuă ;

Interes şi preocupare pentru dezvoltarea

profesională la un număr mare de cadre

didactice din şcoală concretizat prin

finalizare de Doctorat, Master, Grade

didactice, Cursuri Postuniversitare, altă

specializare.

Recunoaşterea calităţii deosibiete a

personalului: 1 metodist ISJ, 3 Formatori

ARACIP, 7 Formatori adulţi, 2

responsabili de cerc pedagogic, membrii

în comisiile de lucru ISJ, 2 experţi

ARACIP, 3 experţi în management

educaţional, evaluatori, asistenţi şi

membrii în comisiile de examen de

Bacalaureat şi Titularizare

Personal didactic auxiliar şi nedidactic

calificat, bine pregătit, prompt, serios,

responsabil

Rezultatele bune obţinute de elevi la

instruire practică, concursuri şi olimpiade,

mai ales la disciplinele de specialitate

3. Curriculum

Încurajarea elevilor în demersul lor spre

cunoaştere şi dezvoltare a abilităţilor,

consilierea lor şi a părinţilor asupre

rolurilor care le revin

Consilierea psihopedagogică a elevilor

aflaţi în dificultate: probleme de

comportament, părinţi plecaţi în

străinătate, elevi mai puţin susţinuţi şi

motivaţi de către familie

Elaborarea ofertei şcolii, prezentarea în


Serviciul pe şcoală realizat de unele cadre

didactice sporadic şi ineficient

Învoirea elevilor în timpul orelor de

informatică

2. Resurse umane

Dezinteres la unele cadre privind formarea

continuă

Număr mare de elevi retraşi şi exmatriculaţi

din cauza absenţelor

Număr mare de elevi cu părinţi plecaţi în

străinătate şi rămaşi în grija rudelor

Mulţi elevi navetişti şi cu posibilităţi

limitate de navetă

Personal de pază insuficient

3. Curriculum

Număr mare de elevi repetenţi

4. Resurse materiale şi financiare

Stoparea lucrărilor de investiţie la

construcţia mansardei

Uzura calculatoarelor şi a echipamentelor IT

Spaţii insuficiente pentru desfăşurarea

activităţii într-un singur schimb

Lipsa spaţiului pentru atelierele de mecanică

Spaţiu neamenajat pentru teren de sport

5. Resurse comunitare şi de parteneriat

Nu este cazul

43

mass-media, oferta şcolară este atractivă şi

în acord cu PRAI şi PLAI

Obţinerea autorizaţie pentru Şcoala de

conducători auto categoria B


Climat de siguranţă fizică şi psihică pentru

elevi şi personal

Dotarea laboratoarelor prin proiectul

Phare

Reabilitarea sălii de sport

Existenţa şi funcţionarea Asociaţiei „Ioan

Bojor”


Climat de cooperare şi colaborare prin

derularea proiectelor educaţionale în care

sunt încurajaţi să participe toţi elevii şcolii

Crearea şi întreţinerea legăturilor cu

autoritatea şi comunitatea locală, regională

şi naţională prin încheierea unor

parteneriate constructive

Vizibilitatea şcolii în comunitate prin site-

ul şcolii şi mass-media

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI


Posibilitatea realizării serviciilor

educaţionale de înaltă ţinută

2. Resurse umane

Deschidere spre nou din partea cadrelor

didactice din şcoală;

Pe baza pregătirii teoretice şi practice se

realizează o bună inserţie profesională a

absolvenţilor pe piaţa muncii

3. Curriculum

Modificări în oferta şcolară (CDL) în

concordanţă cu cerinţele pieţei muncii


Decontarea abonamentelor

Posibilitatea obţinerii ajutoarelor

financiare prin programul Bani de liceu şi

Bursa profesională

Venituri obţinute de pe lotul şcolar,

închirieri, sponsorizări


Dezvoltarea şcolii prin proiecte şi

parteneriate

Colaborare bună cu Primăria, Consiliul

local şi comunitatea locală (instituţii

şcolare, de cultură, agenţi economici)


Volum imens de muncă: aceleaşi situaţii

statistice solicitate de autorităţi diferite în

moduri diferite

Discontinuitatea politicilor educaţionale

Avalanşa schimbărilor legislative

2. Resurse umane

Reducerea entuziasmului şi scăderea

interesului pentru profesia didactică ca

urmare a subfinanţării cronice

Scăderea populaţiei şcolare

3. Curriculum

Scăderea interesului elevilor pentru studiu

Creşterea efectivului de elevi pe clase

îngreunează aplicarea metodelor interactice

şi lucrul pe grupe


Decontarea parţială a abonamentelor

Criza economico-financiară

Subfinanţarea cronică a sistemului de

învăţământ


Risc social ca urmare a plecării părinţilor la

muncă în străinătate

44

2.5 REZUMATUL PRINCIPALELOR ASPECTE CARE

NECESITĂ DEZVOLTARE

În urma analizei mediului intern şi extern, a analizei PEST şi SWOT se identifică

următoarele direcţii de acţiune:

Asigurarea calităţii procesului instructiv-educativ;

Asigurarea tranziţiei de la şcoală la locul de muncă;

Consilierea şi orientarea în scopul prevenirii absenteismului şi abandonului şcolar;

Asigurarea marketingului educaţional pentru promovarea în comunitate a

rezultatelor şi valorilor şcolii;

Diversificarea metodelor de evaluare/autoevaluare în procesul de predare-învăţare;

Dezvoltarea bazei materiale; Extinderea spaţiilor de învţământ; Modernizarea

bazei IT;

Revitalizarea relaţiilor dintre şcoală şi comunitate, atragerea de noi fonduri

financiare.

Priorităţi, obiective şi ţinte ale şcolii pentru perioada 2014 - 2020

P1 Corelarea ofertei şcolii cu nevoile de calificare

O1.1 Adaptarea ofertei pentru formare iniţială la nevoile de calificare

Obţinerea de informaţii credibile, de calitate, periodic actualizate şi accesibile

privind nevoile de calificare

Păstrarea în planul de şcolarizare, până în 2020, a cel puţin unei clase/nivel la

domeniile: economic sau comerţ, mecanică, agricultură, turism şi alimentaţie şi

industrie alimentară

O1.2 Diversificarea serviciilor oferite de şcoală

Implicarea şcolii în programe de formare a adulţilor. Până în 2020 se va derula

cel puţin un program de formare anual

O1.3 Asigurarea calităţii serviciilor oferite de şcoală

Creşterea nivelului calităţii educaţiei oferite de unitatea de învăţământ şi

obţinerea calificativului FB pentru 15 indicatori la următoarea evaluare

periodică

P2 Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere

O2.1 Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educaţie şi ocuparea

unui loc de muncă

Creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere

Accesul fiecărui elev la consiliere

P3 Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şi dotării şcolii

O3.1 Identificarea proiectelor de finanţare extrabugetară

O3.2 Asigurarea resurselor financiare proprii extrabugetare

O3.3 Crearea condiţiilor materiale necesare procesului educaţional

O3.4 Extinderea şi modernizarea bazei materiale conform cerinţelor curriculum-ului

Participarea şcolii la proiecte finanţate

Amenajarea noilor săli de clasă de la mansarda clădirii Phare

Restructurarea spaţiilor şcolare şi continuarea amenajării cabinetelor şi

laboratoarelor

45

P4 Dezvoltarea competenţelor profesionale ale resurselor umane

O4.1 Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale personalului didactic

Toţi profesorii participă anual la o formă de perfecţionare metodică şi de

specialitate

P5 Dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social

O5.1 Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea eficienţei relaţiilor de parteneriat, pentru

asistarea şi furnizarea unor servicii de calitate

Dezvoltarea de reţele funcţionale de colaborare sistematică cu partenerii

sociali

P6 Asigurarea accesului la ÎPT şi creşterea gradului de cuprindere în educaţie

O6.1 Facilitarea accesului la educaţie prin ÎPT, prevenirea şi reducerea abandonului

Diminuarea abandonului şcolar (ciclul inferior), maxim 2 % până în 2020;

Reducerea numărului de elevi retraşi şi exmatriculaţi din cauza absenţelor

nemotivate la 2% până în 2020.

46

PARTEA III - PLAN OPERAŢIONAL

47

PRIORITATEA 1:

Corelarea ofertei şcolii cu nevoile de calificare

Obiectivul 1.1:

Adaptarea ofertei pentru formare iniţială la nevoile de calificare

Ţinta:

Obţinerea de informaţii credibile, de calitate, periodic actualizate şi accesibile privind nevoile de calificare

Menţinerea în planul de şcolarizare a cel puţin unei clase pe nivel la domeniile: economic sau comerţ, industrie alimentară, turism şi

alimentaţie, mecanică şi agricultură.

Context: Adaptarea ofertei pentru formarea iniţială la nevoile de calificare este necesară în scopul analizării posibilităţilor şcolii şi adaptării ofertei la cerinţele

elevilor, părinţilor şi comunităţii locale, în special a agenţilor economici.

Domeniile Comerţ, Economic, Turism şi alimentaţie, Industrie alimentară sunt domenii cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorbţie pe

piaţa muncii, au tendinţă generală de creştere a locurilor de muncă vacante, numărul şomerilor în scădre sau cu evoluţie fluctuantă, balanţă locuri de

muncă-şomeri pozitivă sau relativ echilibrată. Mecanica este domeniul care înregistrează un număr semnificativ de locuri de muncă vacante dar şi de

şomeri. Raportul locuri de muncă-şomeri rămâne deficitar, cu tendinţă de ameliorare. La nivelul opţiunilor elevilor de clasa a VIII-a s-a înregistrat în

ultimii ani un plus faţă de numărul de locuri.

Se impune de asemenea creşterea gradului de adecvare a competenţelor formate la nevoile viitoare ale unei economii în schimbare.

Acţiuni Rezultate aşteptate Data Persoanele

responsabile

Parteneri: Cost: Sursa de

finanţare

Monitorizarea pieţei muncii:

consultarea agenţilor economici,

AJOFM

Informaţii privind evoluţia pieţei

muncii

Noiembrie

2014

Directori

Responsabil

CEAC

AJOFM

Agenţi

economici

Conf

orm

BVC

Buget local

Venituri

proprii

Monitorizarea inserţiei

absolvenţilor

Studii privind inserţia absolvenţilor

pe piaţa muncii

Octombrie

2014

Directori

Responsabil

CEAC

Agenţii

economici

Diriginţi

Actualizarea PAS pe baza

informaţiilor din PRAI şi PLAI

Planul de acţiune al şcolii Martie

2015

Directori

Responsabili

arii curriculare

Proiectarea planurilor de

şcolarizare în concordanţă cu PAS,

PLAI şi PRAI

Planuri de şcolarizare aprobate şi

realizate

Decembrie

2014

Directori ISJ

CLD

Aplicarea riguroasă a Standardelor

de Pregătire Profesională

Gradul de utilizare a competenţelor la

locul de muncă în proporţie de 70%

Permanent Responsabili

arii curriculare

Agenţi

economici

Elaborarea CDL în concordanţă cu

cerinţele agenţilor economici

Curriculum de dezvoltare locală

aprobat

Aprilie

2015

RAC

Tehnologii

Agenţi

economici

48

PRIORITATEA 1:


Obiectivul 1.2:

Diversificarea serviciilor oferite de şcoală

Ţinta:

Implicarea activă a şcolii în programe de formare a adulţilor şi alte servicii în folosul comunităţii.

Până în 2020 se vor derula cel puţin un program de formare anual.

Context: În zonă există o gamă largă de agenţi economici cu domenii de activitate care se regăsesc în oferta educaţională a şcolii. O mare parte a persoanelor

angajate în aceste unităţi nu dispun de pregătirea profesională necesară desfăşurării acestor activităţi, ceea ce impune implicarea crescută a şcolii în

formarea adulţilor pentru aceste sectoare.

Pentru o bună inserţie profesională a elevilor este necesară o corelare între competenţele cerute pe piaţă şi cele dobândite în şcoală. De asemenea prin

implicarea activă a şcolii în desfăşurarea de alte servicii în folosul comunităţii caracterul activ al şcolii în societate va creşte.


responsabile


finanţare

Consultarea angajatorilor în

vederea identificării nevoilor de

reconversie profesională

Studii privind nevoile de calificare

sau reconversie profesională

Decembrie

2014 –

Martie 2015

Directori

AJOFM

Agenţi

economici

Conf

orm

BVC

Buget local

Venituri

proprii Efectuarea demersurilor pentru

autorizarea programelor de

formare adulţi

Autorizarea programelor de formare Martie

2015

Directori CNFP

AJOFM

Marketing şi promovare agresivă

pe piaţa serviciilor educaţionale

Număr de persoane cuprinse în

programe

Permanent Directori

Profesori de

specialitate

Agentii

economici

Derularea programelor de formare

adulţi

Număr de persoane certificate Ianuarie –

iunie 2015

Directori

Profesori de

specialitate

Agenţii

economici

AJOFM

Prestări servicii în domeniul

agricol

Contracte de servicii Oct. 2014 –

Mai 2015 Director

RAC Tehnologii

Agenţi

economici

Desfăşurarea de activităţi

ecologice cu elevii în folosul

comunităţii

Rapoarte de activitate Conform

grafic de

activităţi

Diriginţi

Responsabil aria

Tehnologii

Primăria

Sera oraşului

Microproducţie în domeniile

Agricultură şi Industrie alimentară

Venituri proprii Permanent Administrator

Cadre didactice

de specialitate

Agenţi

economici

49

PRIORITATEA 1:


Obiectivul 1.3:

Asigurarea calităţii serviciilor oferite de şcoală

Ţinta:

Creşterea nivelului calităţii educaţiei oferite de unitatea de învăţământ şi obţinerea calificativului FB pentru 15 indicatori la

următoarea evaluare periodică

Context: La evaluarea periodică efectuată în anul şcolar 2012-2013 s-a obţinut un punctaj de 53 puncte, calificativul FB pentru 5 indicatori şi calificativul B

pentru 19 indicatori.

Observarea permanentă a modului de aplicare a instrumentelor de asigurare a calităţii este importantă pentru stimularea spiritului critic şi pentru

autoperfecţionare.


responsabile


finanţare

Prelucrarea reglementărilor

interne (ROI, procedurilor) la

personalul angajat

Cunoaşterea reglementărilor interne

de către întreg personalul şcolii

Octombrie Directori

Responsabil

CEAC

RAC

Conf

orm

BVC

Buget local

Venituri

proprii Prelucrarea reglementărilor

interne (ROI, procedurilor) la

elevi şi la părinţi

Cunoaşterea reglementărilor interne

de către elevi şi părinţi

Octombrie Responsabil

CEAC

Diriginţi

RAC

Consiliul

părinţilor

Lectorate cu părinţii Implicarea părinţilor în activităţile

şcolii

Semestrial Directori

Consilier şcolar

Consiliul

părinţilor

Acţiuni de diseminare a

rezultatelor cercetărilor ştiinţifice

şi participării la programe de

dezvoltare profesională

Valorificarea rezultatelor cercetărilor

ştiinţifice şi a participării la

programe de dezvoltare profesională

în activitatea educaţională

Lunar la

comisiile

metodice

Responsabili

arii curriculare

Cadre

didactice

Elevii

Aplicarea chestionarelor pentru

elevi, părinţi, agenţi economici

Evaluarea satisfacţiei elevilor,

părinţilor, agenţi economici

Semestrial Responsabil

CEAC

Părinţii

Elevii

Ag. economici

Aplicarea chestionarelor pentru

personalul angajat

Evaluarea satisfacţiei personalului Martie Responsabil

CEAC

RAC

Revizuirea procedurilor Optimizarea aplicării procedurilor de Noiembrie Responsabil RAC

50

evaluare a calităţii CEAC

Benchmarking şi schimb de bune

practici cu şcoli similare

Optimizarea ofertei educaţionale Directori Unităţi de

învăţământ

Conf

orm

BVC

Buget local

Venituri

proprii

Aplicarea metodelor de învăţare

centrate pe elev

Creşterea procentului de

promovabilitate

Permanent RAC Cadre

didactice

Elaborarea şi implementarea unui

plan remedial permanent pentru

pregătirea examenului de

bacalaureat

Creşterea procentului de

promovabilitate la bacalaureat

Octombrie Directori

RAC

Cadre

didactice

Organizarea de activităţi

extraşcolare la care să participe şi

părinţii

Implicarea părinţilor în activităţile

şcolii

Semestrial CPPESE

Diriginţii

Consiliul

reprezentativ

al părinţilor

Aplicarea şi analiza testelor

iniţiale. Stabilirea unui plan de

măsuri

Cunoaşterea nevoilor elevilor şi

stabilirea unui plan adecvat de

învăţare

Septembri

e

Responsabil

CEAC

RAC

Elevii

Cadrele

didactice

51

PRIORITATEA 2:

Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere

Obiectiv:

Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educaţie şi ocuparea unui loc de muncă

Ţinta:

Creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere

Accesul fiecărui elev la consiliere

Context:

Orientarea în carieră este dependentă de progresul teoretic în domeniul psihologiei vocaţionale şi de contextul socio-economic în care se desfăşoară.

O carieră profesională va presupune deseori fenomene precum: reorientări profesionale, reveniri în sistemul de formare profesională, retrageri

voluntare sau involuntare de pe piaţa forţei de muncă pentru perfecţionare, actualizarea cunoştinţelor, fapt care subliniază rolul învăţării permanente

şi este un proces continuu de dezvoltare a abilităţilor necesare pentru construirea propriei cariere


responsabile


finanţare

Planificarea activităţii de

consiliere

Cunoaşterea de către cadrele

didactice, diriginţi, părinţi a ofertei

psihopedagogice

La început

de

semestru

Consilier şcolar CJAPP

Confo

rm

BVC

Buget local

Venituri

proprii Orientare şcolară şi profesională Autocunoaştere de către elevi a

aptitudinilor, abilităţilor, raportat la

cerinţele pe piaţa muncii.

Sfârşit de

an şcolar

Consilier şcolar

Diriginţi

CJAPP

AJOFM

Reghin

Implicarea diriginţilor în

sprijinirea activităţi şi consiliere

de calitate

Participarea consilierului la orele de

consiliere pe diverse teme ( la

solicitarea diriginţilor)

Lunar Consilier şcolar

Diriginţi

Părinţi

Identificarea stilurilor de învăţare Creşterea calităţii actului didactic Septembri

e

Consilier şcolar Diriginţii

Consilierea elevilor cu dificultăţi

de adaptare

Optimizare şi dezvoltare personală

Îmbunătăţirea capacităţilor de

integrarea în grup.

Creştere relaţionării asertive 10%

Conform

programăr

ii

Consilier şcolar

Diriginţi

CJAPP

Consilierea părinţilor Comunicarea pe diverse teme în

cadrul şedinţelor şi lectoratelor cu

La cerere,

şedinţe cu

Diriginţi

Consilier şcolar

CJAPP

52

părinţii părinţii

Autoevaluarea SWOT Creşterea numărului de chestionare

aplicate pe diferite teme

Analiza SWOT

La sfârşit

de

semestru

Consilier şcolar

Diriginţi

CJAPP

Confo

rm

BVC

Buget local

Venituri

proprii Organizarea unor evenimente

pentru prezentarea ofertei

locurilor de muncă şi pentru

orientarea carierei

Insrţia socio-profesională a

absolvenţilor în domeniul de

pregătire

Mai Consilier şcolar AJOFM

Agenţi

economici

Monitorizarea inserţiei socio-

profesionale a absolvenţilor

Studii actualizate privin gradul de

inserţie socio-profesională

Octombrie Director

Diriginţi

Absolvenţi

Ag. economici

53

PRIORITATEA 3 :

Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şi dotării şcolii

Obiective:

Identificarea proiectelor de finanţare extrabugetară

Asigurarea resurselor financiare proprii extrabugetare

Crearea condiţiilor materiale necesare procesului educaţional

Extinderea şi modernizarea bazei materiale conform cerinţelor curriculum-ului

Ţinte:

participarea şcolii la proiecte finanţate

amenajarea noilor săli de clasă de la mansarda PHARE

restructurarea spaţiilor şcolare şi continuarea amenajării cabinetelor şi laboratoarelor

Context:

Pentru buna desfăşurare a procesului instructiv-educativ într-un singur schimb este nevoie de extinderea spaţiilor şcolare (4 săli noi)

Pentru a asigura climatul de siguranţă fizică este necesară modernizarea şi întreţinerea cabinetelor şi laboratoarelorpunct

Calculatoarele din cabinetul de informatică sunt depăşite şi nu corespund din punct de vedere al configuraţiei cu ceea ce se cere la examenul de

Bacalaureat - competenţe digitale.


responsabile


finanţare

Identificarea resurselor

financiare: bugetare,

extrabugetare, sponsorizări,

proiecte europene

Identificarea fondurilor ţinând

cont de nevoile materiale şi de

posibilităţile financiare.

Realizarea unor bune corelări între

nevoi şi resurse materiale

Ianuarie

2015

Directori

Consiliul de

Administraţie

Administrator

financiar

Primăria,

Consiliul local,

Agenţi

economici

Conf

orm

BVC

Buget local

Venituri

proprii

Întocmirea bugetului de venituri şi

cheltuieli

Întocmirea rectificării bugetare

Utilizarea fondurilor

extrabugetare în funcţie de

priorităţi şi conform planificării

BVC (buget venituri şi cheltuieli)

Obţinerea de cât mai multe fonduri

pentru modernizarea bazei materiale

Planificarea amenajării spaţiului

verde, lot didactic, solar şi sera,

ferma didactică, curtea şcolii, teren

Conform

planificării

Directori

Consiliul de

Administraţie

Comisia de

proiecte

Administrator

Primăria,

Consiliul local,

Agenţi

economici

54

realizate

Construcţia mansardei

de sport

financiar

Evaluarea realizării planului de

atragere de fonduri

Evaluarea utilizării resurselor

financiare

Execuţia bugetară

Realizarea unei evaluări corecte,

realiste

Semestrial

Anual

Directori

Consiliul de

Administraţie

Administrator

financiar

Primăria,

Consiliul local,

Agenţi

economici

Conf

orm

BVC

Buget local

Venituri

proprii

Implicarea personalului didactic şi

didactic auxiliar, a părinţilor în

acţiuni de autodotare

Stabilirea corectă a modului de

utilizare ţinând cont de priorităţi.

Participarea comunităţii la

îndeplinirea obiectivelor stabilite

Semestrial

Anual

Directori

Consiliul de

Administraţie

Primăria,

Consiliul local,

Agenţi

economici

Achiziţionarea a 30 calculatoare

în cabinetul de informatică 2

echipate cu soft corespunzător

Desfăşurarea în condiţii optime a

orelor de TIC şi a examenului de

bacalaureat

Decembrie

2014

Administrator

financiar

Informatician

Primăria,

Consiliul local,

Agenţi

economici

55

PRIORITATEA 4 :

Dezvoltarea competenţelor profesionale ale resurselor umane

Obiective:

Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale personalului didactic

Ţinta:

Toţi profesorii din şcoală participă anual la o formă de perfecţionare metodică şi de specialitate

Context

Existenţa unor profesori care se află în primii ani de activitate în învăţământ.

Participarea cadrelor didactice la programe acreditate de perfecţionare pentru acumularea într-o perioadă de 5 ani a 90 de CPT.

Aplicarea noilor strategii didactice şi pedagogice în cadrul învăţământului centrat pe elev.


responsabile


finanţare

Programe de mentorat pentru

profesorii debutanţi

Creşterea calităţii actului didactic Oct. 2014

Responsabil

CEAC, RAC

Cadrele

didactice

Conf

orm

BVC

Buget local

Venituri

proprii

Înscrierea şi participarea la

examene pentru grade didactice

Certificate de absolvire Oct. 2014 RFC

ISJ

Universităţi

Identificarea nevoilor de formare

profesională

Analiza de nevoi

Octombrie

2014

RFC Cadre

didactice

Chestionarea ofertei de cursuri de

formare continuă

Oferta de cursuri

Decembrie

2014

RFC ISJ, CCD

Universităţi

Dezvoltarea unor parteneriate cu

furnizorii acreditaţi deprograme

de formare

Oferte de formare

Parteneriate instituţionale

Permanent Director

RFC

ISJ, CCD

Universităţi

Şcoli similare

Înscrierea şi participarea la

programe de formare continuă

Certificate de absolvire a

programelor

Conform

program

RFC Cadre didactice

Furnizori de

programe

Participare la târguri şi expoziţii,

vizite de documentare la agenţii

economici

Actualizarea competenţelor de

specialitate ale cadrelor didactice cu

accent pe noile tehnologii

Conform

agendei

RFC

RAC

Tehnologii

Agenţi

economici

Participarea la activităţile

comisiilor metodice

Creşterea calităţii activităţii

instructiv educative

Lunar RAC Cadre

didactice

56

PRIORITATEA 5 :

Dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social

Obiectiv:

Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea eficienţei relaţiilor de parteneriat, pentru asistarea şi furnizarea unor servicii de calitate

Ţinta:

Dezvoltarea de reţele funcţionale de colaborare sistematică cu partenerii sociali

Context:

Urmând principiile unui management educaţional de calitate, ne propunem atragerea cât mai multor parteneri în exercitarea actului didactic.

Ca atare unitatea noastră şcolară îşi propune cointeresarea următorilor participanţi: parintii, agenti economici, autorităţi locale, parteneri. Şcoala se

implica in desfăşurarea unui proiect JOBS cu beneficii reale pentru şcoală, elevi şi profesori.


responsabile


finanţare

Încheierea acordurilor de

parteneriat cu părinţii

Implicarea părinţilor în activităţile

şcolii

Octombrie Directori

Diriginţi

Consiliul

părinţilor

Confo

rm

BVC

Buget local

Venituri

proprii

Încheierea unui parteneriat cu

Poliţia de Proximitate

Siguranţa elevilor şi prevenirea

delincvenţei juvenile

Septembrie Directori Poliţia de

Proximitate

Implicarea agenţilor economici în

elaborarea planului de şcolarizare

şi a CDL

Aprobarea şi realizarea planului de

şcolarizare

Oferta de CDL aprobată

Noiembrie

Aprilie

Directori

RAC Tehnologii

Agenti

economici

ISJ

Încheierea parteneriatelor cu

agenţii economici

Desfăşurarea stagiilor de pregătire

practică la agenţii economici

Septembrie Director

Responsabili

practică

Agenţii

economici

Organizarea de activităţi comune

cu participarea agenţilor

economici

Identificarea modalităţilor prin care

agenţii economici se pot implica în

activităţile şcolii

Semestrial Directori

RAC Tehnologii

Agenţi

economici

Profesori

Participarea reprezentanţilor

agentilor economici la examenele

de certificare profesională

Creşterea rolului angajatorilor în

evaluarea competenţelor profesionale

Conform

grafic

Director

RAC Tehnologii

Ag. economici

ISJ

Acţiuni de promovare şi

marketing educaţional

Realizarea planului de şcolarizare

Creşterea numărului de elevi care

optează pentru şcoala noastră

Mai Directori

RAC

Şcoli

gimnaziale

57

Promovarea imaginii şcolii în

mass media: interviuri, emisiuni

de specialitate la TV locale

Cresterea prestigiului scolii, pune in

valoare munca si stadania elevilor si

a cadrelor didactice.

Permanent Directorii,

profesorii

coordonatori,

DaReghin TV

GligaTV

Ziare locale

Confo

rm

BVC

Buget local

Venituri

proprii Realizarea unor parteneriate cu

unităţi de învăţământ din judeţ sau

din ţară

Schimb de bune practici

Activităţi extracurriculare în comun

Pe tot

parcursul

anului

Directori Unităţi de

învăţământ

58

PRIORITATEA 6:

Asigurarea accesului la ÎPT şi creşterea gradului de cuprindere în educaţie

Obiectiv:

Facilitarea accesului la educaţie prin ÎPT, prevenirea şi reducerea abandonului

Ţinta:

Diminuarea abandonului şcolar (ciclul inferior), maxim 2 % până în 2020

Reducerea numărului de elevi retraşi şi exmatriculaţi din cauza absenţelor nemotivate la 2% până în 2020

Context:

Problema abandonului şcolar este o problemă cu care se confruntă sistemul de învăţământ românesc. Liceul Tehnologic Ioan Bojor s- a confruntat

cu acest fenomen al abandonul şcolar, motiv pentru care se impun în continuare acţiuni de prevenire şi diminuare a absenteismului

De asemenea a crescut numărul de absenţe şi tot mai mulţi elevi se retrag sau sunt exmatriculaţi din cauza absenţelor nemotivate. Câteva cauze

frecvente ale absenteismului în rândul elevilor: naveta, probleme financiare ale părinţilor, lipsa motivaţiei pentru învăţare şi formare profesională,

părinţi plecaţi în străinătate, copii lăsaţi în grija bunicilor sau altor rude, lipsa supravegherii şi controlului din partea părinţilor.


responsabile


finanţare

Identificarea elevilor cu CES

Întocmirea unei baze de date a

elevilor cu CES

Octombrie Consilier şcolar

Diriginţi

CJRAE

Părinţi

Confo

rm

BVC

Buget local

Venituri

proprii

Identificarea elevilor cu risc de

abandon

Lista nominală Noiembrie Consilier şcolar

Diriginţi

Poliţia de

proximitate

Identificarea elevilor a căror

părinţi sunt plecaţi în străinătate

Liste nominale Noiembrie Consilier şcolar

Diriginţi

Părinţii

Centralizarea elevilor care se

confruntă cu situaţii problemă

Cunoaşterea procentului de elevi

care se confruntă cu diverse

probleme

lunar Consilier şcolar

Diriginţi

Poliţia de

proximitate

Monitorizarea prezenţei elevilor la

programul şcolar (centralizare

absenţe)

Întocmirea unui grafic cu frecvenţa

elevilor

lunar Diriginţi Părinţii

Consilierea elevilor Prevenirea eşecului şi dezadaptării

şcolare


CJAPP

Organizarea lectoratelor cu

părinţii

Cunoaşterea de către părinţii a

caracteristicilor de vârstă a

La cerere Diriginţi

Consilier şcolar

CJAPP

59

adolescenţilor şi comunicarea

asertivă în relaţia cu elevul

Consilierea elevilor cu părinţi

plecaţi în străinătate sau divorţaţi

Dezvoltarea controlului emoţional şi

comportamental şi a abilităţilor de

rezolvare de probleme


Diriginţi

Poliţia de

Proximitate

Protecţia copilului

Biserica

Confo

rm

BVC

Buget local

Venituri

proprii Colaborarea cu Poliţia de

Proximitate, familiile elevilor,

centrul de Protecţie a copilului,

Biserica

Prevenirea eşecului şi dezadaptării

şcolare

La cerere Consilier şcolar

Diriginţi

Poliţia de

Proximitate

Protecţia copilului

Biserica

PARTEA IV – CONSULTARE, MONITORIZARE,

REVIZUIRE

4.1 Procesul de elaborare şi consultările implicate

În vederea elaborării Planului de Acţiune al Şcolii au fost consultate Strategia

Dezvoltării Învăţământului Preuniversitar, PRAI din Regiunea Centru şi PLAI - Mureş pentru

a stabilii contextul naţional, regional şi local.

În vederea implicării active şi responsabile a întregului personal al şcolii au fost

constituite echipe de lucru cuprinzând un număr mare de profesori şi personal administrativ.

Activitatea acestor echipe a vizat următoarele componente: contextul local, regional şi

naţional, curriculum, resurse umane, parteneriate, predarea-învăţarea, consiliere şi orientare

privind cariera, baza materială.

În prima fază activităţile s-au desfăşurat pe echipe după care au avut loc întâlniri în

plen în care s-a analizat stadiul de lucru la care s-a ajuns şi s-au stabilit următorii paşi în

elaborarea Planului de Acţiune al Şcolii. Responsabilitatea sintetizării materialelor şi

întocmirii variantei finale a planului a revenit membrilor Consiliului de Administraţie.

Prin această modalitate de lucru fiecare catedră şi departament din şcoală a realizat o

autoevaluare a activităţilor desfăşurate până la momentul actual şi au fost încurajaţi să-şi

monitorizeze şi să-şi evalueze propria performanţă şi să identifice domenii ce necesită

îmbunătăţire şi să stabilească strategiile viitoare care să satisfacă aspiraţiile profesionale şi

personale ale elevilor, cerinţele angajatorilor şi ale comunităţii.

În urma analizei situaţiei actuale şi a tendinţelor viitoare s-au constatat următoarele

aspecte care reprezintă priorităţi majore pentru şcoala noastră: corelarea ofertei şcolii cu

nevoile de calificare, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şcolii, dezvoltarea

competenţelor profesionale ale personalului didactic, dezvoltarea serviciilor de orientare şi

consiliere, dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social, creşterea gradului de

cuprindere în educaţie.

Surse de informaţii:

Documente proiective (PAS 2008-2014, planuri operaţionale, planuri

manageriale, documentele comisiilor metodice, planuri de şcolarizare);

Documente de analiză (rapoarte ale comisiilor şi compartimentelor, ale echipei

manageriale);

Documente de prezentare şi promovare a şcolii;

PRAI Centru;

PLAI Mureş 2013-2020;

Date statistice;

Chestionare, discuţii, interviuri;

Rapoarte scrise ale ISJ, ARACIP întocmite în urma inspecţiilor efectuate în

şcoală

4.2 Monitorizare, evaluare şi revizuire

Pentru implementarea şi evaluarea a planului de acţiune al şcolii, este constituită

comisia de evaluare şi asigurare a calităţii, care va fi responsabilă cu monitorizarea procesului

de implementare şi care va organiza întâlniri periodice cu tot personalul şcolii în care se vor

prezenta rapoarte privind stadiul realizării obiectivelor şi vor propune măsuri ameliorative.

Fiecare arie curriculară şi comisie care îşi desfăşoară activitatea în şcoala noastră a

elaborat un plan managerial în care se regăsesc obiectivele planului de acţiune al şcolii.

Coordonarea generală a procesului de implementare va fi asigurată de Consiliul de

Administraţie, Comisia de Evaluare şi Asigurare a Calităţii şi responsabilii ariilor curriculare

şi a comisiilor din şcoală.

Evaluarea se va realiza pe baza ţintelor şi a rezultatelor aşteptate pentru fiecare

obiectiv. Ca instrumente de evaluare ne propunem următoarele:

Realizarea anuală a unui studiu şi reactualizarea planului de acţiune în caz de nevoie

Rapoarte de activitate semestriale

Sondaje la nivelul profesorilor şi al elevilor

Numărul de participanţi la activităţile organizate şi sondarea opiniilor persoanelor

implicate, prin aplicarea unor chestionare

Numărul şi relevanţa partenerilor implicaţi – aplicarea unor chestionare agenţilor

economici

Programul activităţilor de monitorizare şi revizuire

Tipul activităţii Responsabilitatea

monitorizării

Frecvenţa

monitorizării

Data întâlnirilor

de analiză

Prezentarea PAS personalului şcolii Responsabil CEAC Anual Octombrie

2014

Întocmirea seturilor de date care să

sprijine monitorizarea ţintelor

Responsabil CEAC

RAC Tehnologii

Lunar Decembrie

2014

Martie 2015

Monitorizarea periodică a

implementării acţiunilor individuale

Responsabil CEAC Semestrial Decembrie

2014

Martie 2015

Stabilirea şi comunicarea acţiunilor

corective

Responsabil CEAC Semestrial Decembrie

2014

Martie 2015

Analiza informaţiilor privind progresul

realizat în atingerea ţintelor

Responsabil CEAC Anual Iunie 2015

Evaluarea progresului realizat în

atingerea ţintelor

Consiliul de

administraţie

Anual Iunie 2015

Revizuirea acţiunilor din PAS Consiliul de

administraţie

Anual Octombrie

2015

ABREVIERI

AJOFM – Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă

BVC – Bugetul de venituri şi cheltuieli

CCD – Casa Corpului Didactic

CDL – Curriculum de dezvoltare locală

CDS – Curriculum la decizia şcolii

CEAC – Comisia de Evaluare şi Asigurare a Calităţii

CJAPP – Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică

CJRAE – Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională

CNFPA – Centrul naţional de formare profesională a adulţilor

CPT – Credite Profesionale Transferabile

ISJ – Inspectoratul Şcolar Judeţean

ÎPT – Învăţământul profesional şi tehnic

MECI – Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării

MECTS – Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

ONG – Organizaţie neguvernamentală

PAS – Plan de Acţiune al Şcolii

PDA – Personal didactic auxiliar

PLAI – Plan Local de Acţiune în Învăţământ

PND – Personal nedidactic

PRAI – Plan Regional de Acţiune în Invăţământ

RAC – Responsabil arie curriculară

RFC – Responsabil formare continuă

RNPM – Resurse Naturale şi Protecţia Mediului

SPP – Standarde de Pregătire Profesională

Anexa 1 – Planul de şcolarizare

Nivel de

calificare

Domeniu /

Profil

Calificare Clasa 2013 - 2014

realizat

2014 - 2015

realizat

2015 - 2016

proiecţie

Nr.clase Nr.elevi Nr.clase Nr.elevi Nr.clase Nr.elevi

Liceu / zi Economic/

Servicii

Tehnician în activităţi economice IX A 1 29 1 28 1 28

X A 1 18 1 25 1 28

XI A 1 29 1 16 1 25

XII A 1 29 1 28 1 16

Agricultură/

RNPM

Tehnician în agroturism IX B 1 24

X B 1 14

XI B 1 21 1 12

XII B 1 15 1 18 1 10

Mecanică /

Tehnic

Tehnician mecanic pentru


IX C 1 30

X C 1 17 1 24

XI C 1 19 1 23

XII C 1 15 1 16

Industrie

alimentară /

RNPM

Tehnician în industria alimentară IX D 1 32 1 30 1 28

X D 1 17 1 30 1 30

XI D 1 31 1 18 1 30

XII D 1 18 1 30 1 18

Turism şi

alimentaţie /

Servicii

Tehnician în gastronomie IX E 1 32 1 32 1 28

X E 1 21 1 32 1 32

XI E 1 32 1 22 1 30

XII E 1 26 1 29 1 20

Liceu / seral Agricultură/

RNPM

Tehnician în agricultură XII S 1 28

XIII S

XIV S 1 15

Înv.profesional

2 ani

Turism şi

alimentaţie



X P 1 15

XI P 1 16

SPP Mecanică Mecanic agricol XI C 1 15

Înv.profesional

3 ani

Mecanică Mecanic agricol IX C 1 29 1 28

X C 1 30

XI C

Agricultură Lucrător în agroturism IX 2 64 1 28

X 2 46

XI

Turism şi

alimentaţie



IX 1 28

X

XI

Postliceal Agricol Tehnician protecţia plantelor I PP 1 26 1 28

II PP 1 25

TOTAL 22 499 22 540 23 587

Anexa 2 – Centralizator opţionale CDL-an şcolar 2014-2015

Nr.

crt.

Denumire opţional Clasa Nr

ore

1 Bazele activităţii economice IX A- Tehnician în activităţi economice

90/an

2 Organizarea activităţii de

producţie

IX D- Tehnician în industria alimentară 90/an

3 Bazele alimentaţiei IX E- Tehnician în gastronomie

90/an

4 Integrarea pe piaţa muncii X A- Tehnician în activităţi economice

90/an

5 Tranziţia de la şcoală la viaţa

activă

X C - Tehnician mecanic pentru


90/an

6 Performanţă pe piaţa muncii X D- Tehnician în industria alimentară

90/an

7 Alcătuirea şi servirea

meniurilor

X E- Tehnician în gastronomie

90/an

8 Organizarea activităţii în

gospodăria agroturistică

IX B, F – Lucrător în agroturism 150/an

9 Prelucrări mecanice IX C- Tehnician mecanic pentru


150/an

Anexa 3 – Harta parteneriatului social în anul şcolar 2014-2015

Nr.

crt.

PARTENERI SOCIALI Obiectul colaborării Informaţii privind

instruirea practică

Denumirea organizaţiei partenere

Inst

ruir

ea p

ract

ică

a e

lev

ilo

r

Rep

reze

nta

nt

în c

on

sili

ul

de

Ad

min

istr

aţi

e

Cu

rric

ulu

m î

n d

ezv

olt

are

loca

lă

Ori

enta

rea

ca

rier

ei

Act

ivit

ăţi

extr

acu

rric

ula

re

Sp

riji

n p

en

tru

ele

vi

Fo

rma

rea

pro

feso

rilo

r

Do

tare

a ş

coli

i

Fo

rma

rea

ad

ulţ

ilo

r

Pa

rten

eria

t în

pro

iect

e U

E

Altele

Domeniul /

Calificarea

profesională

Nr.

elev

i în

pra

ctic

ă

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 15 16

1. Palatul Copiilor Bistriţa X proiecte educaţionale

2. Poliţia Municipiului Reghin X X

siguranţa elevilor; prevenirea

delicvenţei juvenile

3. Comitetul Reprezentativ Al Părinţilor X

Sprijinirea procesului instructiv-

educativ

4.

Biblioteca Municipală "Petru Maior

"Reghin X proiect Universul cărţilor

5. Fundaţia Mater Tg. Mureş X X acţiuni de promovare a sănătăţii

6. Liceul Tehnologic Dumbrăvioară X

activităţi specifice ariei curriculare

Tehnolohii

7. Liceul Tehnologic "Petru Maior "Reghin X Proiect Apă pentru viitor

8.

Asociaţia Pentru Sănătate, Educaţie Şi

Familie X

promovarea educaţiei pentru

sănătate;

9. Licul Tehnologic "Ştefan Manciulea "Blaj X

realizarea de proiecte educaţionale

10.

Colegiul Pentru Agricultură şi Industrie

Alimentară "Ţara Bârsei" Prejmer X

realizarea de proiecte educaţionale

11.

Liceul Tehnologic "Căpitan Nicolae

Pleşoianu" Râmnicu Vâlcea X realizarea de proiecte educaţionale

12.

Agenţia Judeţeană Pentru Ocuparea Forţei

De Muncă x x orientare şcolară şi profesională

13.

Asociaţia "Exploratori Pentru Viitor"

Voluntari X realizarea de proiecte educaţionale

14.

Asociaţia Pentru Sănătate, Educaţie Şi

Familie, Tg Mureş X realizarea de proiecte educaţionale

15. I.S.J. Mureş x realizarea de proiecte educaţionale

16 Brutăria Dona x Industria alimentară 2

17 Bozon Com S.R.L.- Brutărie x Industria alimentară 1

18 S.C. MIRDATOD S.R.L.- Ind. Laptelui x Industria alimentară 1

19 S.C. Cazadela S.R.L. - Carmangerie x Industria alimentară 1

20 I.F. "Chirteş Viorel Valentin" x Industria alimentară 1

21 S.C. Varneli Com Prod S.R.L.- Restaurant x Industria alimentară 3

22 SC Tod Martyn SRL x Industria alimentară 5

23

SC " Valsergpizza" SRL Pizzeria

Mamamia x Industria alimentară 3

24

SC " Valsergpizza" SRL Pizzeria

Mamamia x Alimentatie publică 3

25

II Nicoară Antonela Laura - Pizzeria

Sevilla x Industria alimentară 2

26

SC "BRUTCOM-TRANSP"- Brutăria

Caraiman x Industria alimentară 2

27 SC "Panigel" SRL x Industria alimentară 10

28 SC Romenedgrup SRL- Restaurant Parc x Industria alimentară 2

29 SC Romenedgrup SRL- Restaurant Parc Alimentatie publică 1

30

SC Solo Adicris SRL - Pizzeria Quatro

Amicii Alimentatie publică 1

31

SC Solo Adicris SRL - Pizzeria Quatro

Amicii x Industria alimentară 5

32 S.C. Ciprialex S.R.L. - Brutăria Vera x Industria alimentară 1

33 S.C Gliga Companies SA- Cantină x Alimentaţie publică 6

34 S.C.Casablanca S.R.L.- Restaurant x Alimentaţie publică 4

35 S.C.Nira Prodreg Srl- Restaurant x

36 SC Mov Servcom SRL- Restaurant x Alimentaţie publică 4

37

"S.C.Dacia S.A Restaurant INTIM-

Restaurant x Alimentaţie publică 2

38 S.C.Pepe Com SRL- Restaurant Blanca x Alimentaţie publică 2

39 S.C.Gizella SRL- Restaurant x Alimentaţie publică 4

40 SC Prosind SRL- Cantină x Alimentaţie publică 4

41 SC Gliga Cominpex- Restaurant Central x Alimentaţie publică 2

42 SC Heliantus Prod SRL- Cantină x Alimentaţie publică 2

43

"S.C.Precup 2 SRL

Pensiunea Marianne, Ideciu Băi" x Alimentaţie publică 1

44 S.C.San&Cri Cominpex SRL- Cafe bar x Alimentaţie publică 1

45

S.C.Caffe Crinul Restaurant SRL-

Restaurant x Alimentaţie publică 1

46 S.C. IRUM S.A. x Mecanică 12

47 S.C. DACIA S.A. x Mecanică 1

48 S.C. MEŞTERA S.R.L. x Mecanică 2

49 P.F. VALER x Mecanică 1

Anexa 4 - Date privind inserţia socio-profesională a absolvenţilor din promoţia 2013 – 2014

Nivelul de

calificare

Profil Calificarea Nr.absovenţi

(distinct pe

fiecare nivel,

domeniu/profil

şi calificare)

Continuă

studiile

Angajaţi Propria afacere

(inclusiv ca

persoană fizică

autorizată sau

ca producător

agricol)

Înregistraţi

în şomaj

(AJOFM)

În situaţie de şomaj,

neînregistraţi în

evidenţele AJOFM (dar

care nu sunt angajaţi,

nu au venituri şi se află

în căutarea unui loc de

muncă)

Alte

situaţii Observaţii

(precizări

suplimentare

cu privire la

alte situaţii,

etc.)

Liceu

tehnologic

(niv.3)

Resurse

naturale şi

protecţia

mediului

Tehnician în

agroturism

14 4 2 2 6 3-plecaţi în

stăinătate

Tehnician în

industrie

alimentară

15 2 2 6 3 2 Plecaţi în

stăinătate

Tehnic Tehnician

mecanic

pentru

întreţinere şi

reparaţii

14 3 9 1 1 plecaţi în

stăinătate

Sevicii Tehnician în

activităţi

economice

27 8 8 6 5 2-plecaţi în

stăinătate

Tehnician în

gastronomie

25 2 5 8 1 9 2-plecaţi în

stăinătate

TOTAL pentru nivelul 3 95 16 20 0 25 11 23

Situaţia în procente Nivelul de

calificare

Profil Calificarea Nr.absovenţi

(distinct pe

fiecare nivel,

domeniu/profil

şi calificare)

Continuă

studiile

Angajaţi Propria afacere

(inclusiv ca

persoană fizică

autorizată sau

ca producător

agricol)

Înregistraţi

în şomaj

(AJOFM)

În situaţie de şomaj,

neînregistraţi în

evidenţele AJOFM (dar

care nu sunt angajaţi,

nu au venituri şi se află

în căutarea unui loc de

muncă)

Alte

situaţii Observaţii

(precizări

suplimentare

cu privire la

alte situaţii,

etc.)

Liceu

tehnologic

(niv.3)

Resurse

naturale şi

protecţia

mediului

Tehnician în

agroturism

14 28,57 14,29 0,00 14,29 0,00 42,86

Tehnician în

industrie

alimentară

15 13,33 13,33 0,00 40,00 20,00 13,33

Tehnic Tehnician

mecanic

pentru

întreţinere şi

reparaţii

14 0,00 21,43 0,00 64,29 7,14 7,14

Sevicii Tehnician în

activităţi

economice

27 29,63 29,63 0,00 0,00 22,22 18,52

Tehnician în

gastronomie

25 8,00 20,00 0,00 32,00 4,00 36,00

TOTAL pentru nivelul 3 95 16,84 21,05 0,00 26,32 11,58 24,21

Anexa 5 – Plan de formare continuă a resurselor umane pentru anul şcolar 2014 – 2015

Nr.

crt.

Numele şi prenumele Studii Încadrare /

Spec. post.

Anul obţ. DEF

Ultimul

grad

didactic

Ultimii cinci ani Nr. credite până la

01.09.2014

Planificare

2014- 2015

1 Farcaş Ioan Română-franceză T / română 2000 II 2010 – 2015 25 GR. I

2 Tothi Maksay Melba Română-engleză T / română - - - 25 DEF

3 Nagy-Gyorgy Erika Română - engleză T-engleză 2004 DEF 2014– 2019 GR.II

4 Frandeş Aurelia Română-franceză T / franceză 2005 II 2010 – 2015 25+60 GR. I / 2016

5 Oprea Roxana Franceza-Spaniola SC - - - 45 DEF

6 Cordea Aurel Matematică T / matematică 1981 I 2011 – 2016 25+50

7 Visovan Andreea Matematică T / matematică 1997 I 2014 – 2019

8 Staier I. Ioana –Elena Fizica T/Fizica 2002 I 2012 – 2017 25+25+25+25+10

9 Toncean Nicoleta Chimie-fizică T / chimie 2002 I 2012 – 2017 60

10 Lupescu Alexandrina Biologie / Manag. T / biologie 1992 I 2012 – 2017 60+25+25=115

11 Bazsa Elod Educaţie fizică T / ed. fizică 1999 II 2014 – 2019 GR. I

12 Ciobanu Vasile Istorie-geografie T / istorie 2006 II 2011 – 2016 25+90 GR. I / 2016

13 Szekely Andrea Geografie T / geografie 2006 II 2011 – 2016 25+90+15+15 GR. I / 2016

14 Chiorean Ana Maria Religie-engleză T / religie-engleză 2011 DEF 2011 – 2016 25 GR. II / 2015

15 Farcaş Emilia psihologie T / psiholog şcolar 2004 I 2014– 2019

16 Cira Liviu informatică T / T.I.C. 2007 II 2012 – 2017 90 GR. I / 2016

17 Atănăsoaie George Marketing T / servicii 2006 II 2011 – 2016 90 GR.I / 2015

18 Tîrnăveanu Claudia Economic T / servicii 2006 II 2011 – 2016 160 GR. I / 2015

19 Dan Daniela Horticultură T / agricultură 2002 II 2012 – 2017 25+90+50

20 Ardelean Laura Agricultură T / agricultură 2010 DEF 2010 – 2015 75+90

21 Pintican Nicoleta Mec.agricolă T / mecanică 1996 I 2011 – 2016 75+25+25+60

22 Tompa Liliana TCM SC / mecanică 1994 I 2014 – 2019

23 Bârsan Ioan Maistru mec.agric T/ practică/mecanică 1991 II 2011 – 2016 115

24 Oltean Sorin TCM Detaşare / cond. Auto 2011 DEF 2011 – 2016 75+90 GR.II / 2015

25 Băbălău Ioan T.C.C.P.A. T / ind. alimentară 2003 I 2013 – 2018 15+60

26 Buzduga Ioana Cristina IMSP SC/Economic

27 Floare Adela Biologie SC/ Biologie

28 Nirăştean Camelia C.E.P.A. SC/ ind. alimentară 2010 DEF 2010-2015 25 Doctorat / 2019

29 Vlasa Floricica C.E.P.A. T/practică/alim.publ. 1996 DEF 2011 – 2016 60 GR.II / 2016

30 Olariu Liana IMAPA T / alim. publică 2014 - - 25

31 Nagy Levente Superioare Contabil şef

32 Preda Terezia Medii Secretar şef CCD

33 Todoran Eugenia Medii Bibliotecar CCD

34 Cotârlă Erika Superioare Laborant Master – 90

35 Bloj Eugenia Superioare Informatician 60+20+30

36 Pintea Daniel Medii Administrator

Abrevieri:

T.C.C.P.A. – Tehnologia şi controlul calităţii produselor alimentare

C.E.P.A. – Controlul şi expertiza produselor alimentare

I.M.A.P.A. – Inginerie şi management în alimentaţie publică şi agroturism

T.C.M. – Tehnologia construcţiilor de maşini

Responsabil formarea continuă,

dr. ing. Dan Daniela

grupul Şcolar „ioan bojor”

Documents