grupul de muncă.docx

20
Grupul de muncă Activitatea unui lucrător se desfăşoară într-un grup de muncă, în vederea realizării unei sarcini. Un grup de muncă poate avea de la 4-5 până la 70-80 de membri (limitele nu sunt stricte). În aceste grupuri sunt predominante relaţiile de muncă bazate pe afectivitate, prietenie, preţuire şi simpatie reciprocă. Membrii se cunosc bine între ei, relaţiile lor sunt directe, eficienţa acţiunii grupului este dată de participarea fiecăruia la realizarea sarcinilor grupului. Un grad prea mare de afectivitate dintre membrii unui grup de muncă poate să aibă repercusiuni asupra evoluţiei sale, fiindcă la baza funcționării stă și raţionalitatea. În cazul grupului de muncă, interacţiunile au loc pentru realizarea sarcinilor de muncă și se pot realiza orizontal (între membrii aceluiaşi grup) şi vertical (între membri şi structurile ierarhice ale grupului). Nevoia de eficienţă este importantă pentru activitatea grupului. Cerinţa eficientizării rezultă din specializarea sarcinilor şi dezvoltarea subgrupurilor necesare desfășurării unei activități. Membrii preocupaţi de securitatea grupului ca întreg și a membrilor sunt mai interesaţi de dezvoltarea unui grup cu ierarhii clare în relaţiile dintre ei. În grupurile de muncă apar relaţii de autoritate, desemnarea liderului formal fiind influenţată de membrii grupului, ca și înlocuirea lui. Dacă membrii au o imagine bună despre ei înşişi tind promoveze mai multă egalitate între roluri, să diminueze sau chiar înlăture ierarhia. Scopurile sunt productive, economice sau sociale sunt cele: 1

Upload: geanina-florentina

Post on 07-Nov-2015

217 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Grupul de muncActivitatea unui lucrtor se desfoar ntr-un grup de munc, n vederea realizrii unei sarcini. Un grup de munc poate avea de la 4-5 pn la 70-80 de membri (limitele nu sunt stricte). n aceste grupuri sunt predominante relaiile de munc bazate pe afectivitate, prietenie, preuire i simpatie reciproc. Membrii se cunosc bine ntre ei, relaiile lor sunt directe, eficiena aciunii grupului este dat de participarea fiecruia la realizarea sarcinilor grupului. Un grad prea mare de afectivitate dintre membrii unui grup de munc poate s aib repercusiuni asupra evoluiei sale, fiindc la baza funcionrii st i raionalitatea. n cazul grupului de munc, interaciunile au loc pentru realizarea sarcinilor de munc i se pot realiza orizontal (ntre membrii aceluiai grup) i vertical (ntre membri i structurile ierarhice ale grupului).Nevoia de eficien este important pentru activitatea grupului. Cerina eficientizrii rezult din specializarea sarcinilor i dezvoltarea subgrupurilor necesare desfurrii unei activiti. Membrii preocupai de securitatea grupului ca ntreg i a membrilor sunt mai interesai de dezvoltarea unui grup cu ierarhii clare n relaiile dintre ei. n grupurile de munc apar relaii de autoritate, desemnarea liderului formal fiind influenat de membrii grupului, ca i nlocuirea lui. Dac membrii au o imagine bun despre ei nii tind promoveze mai mult egalitate ntre roluri, s diminueze sau chiar nlture ierarhia. Scopurile sunt productive, economice sau sociale sunt cele: finale: obiectivul economic, productiv al firmei, organizaiei; tranzitive: ale activitii de producie n momente date; ce vizeaz sarcinile derivate din decizii ale structurilor ierarhice; individuale; de grup.ntr-un grup de munc funcional exist o concordan ntre scopuri, dar pot fi i situaii cnd accentul e pus numai pe sarcin, sau numai pe aspectele psihosociale[footnoteRef:2]. [2: Franois Allaire, Dinamica grupurilor, p. 405]

n grupul de munc: este desemnat un lider formal, se precizeaz obiective specifice, rezultatul deriv din acumularea i coordonarea rezultatelor fiecrei activiti individuale, membrii au responsabiliti proprii, dar i comune, reuniunile grupurilor de lucru sunt de scurt durat, pentru mprirea sarcinilor i coordonare, membrii decid i lucreaz mpreun, soluioneaz probleme etc.

Echipa cuprinde persoanele care muncesc mpreuna pentru a realiza ceva. Echipa este format dintr-un numar restrans de persoane cu abilitati complementare care urmaresc un scop, are obiective de realizat si o abordare comuna pentru care membrii se considera responsabili. Munca in echipa este capacitatea de a munci impreuna pentru a realiza o idee comuna, de a directiona realizarile individuale spre ndeplinirea obiectivelor organizationale. Ea are o seam de avantaje: incurajarea de a invaa i munci impreuna; pregatire mai buna pentru a ocupa un loc pe piata muncii; posibilitatea ca lucrtorii sa participe mai eficient in diferite contexte sociale; respectul valorilor; facilitarea schimbului de cunostinte si experiente; invatarea prin i din experiente impartasite.Este important ca fiecare membru al echipei s poat face alegeri in privina componenei acesteia, s-i cunoasca punctele tari si slabe, oportunitile i provocrile. In privina componenei, e important ca echipa s fie alctuit din persoane cu abilitati diferite si caractere diferite. Ele pot avea roluri diferite. Unul din membri poate fi conducatorul echipei, dar aceasta nu inseamna ca este mai important decat alt membru al acesteia. Toi ar trebui sa fie dedicati finalizarii sarcinilor, realizarii obiectivelor. Munca eficient n echip depinde de : climatul motivator, flexibilitate n atribuirea sarcinilor, abordarea proactiv a problemelor, deciziile adecvate, adaptate, dezvoltarea aptitudinilor personalului etc.Persoanele din echipa de lucru: au experiena lucrului n echip; experien profesional; abiliti tehnice; abiliti de comunicare; disponibilitatea de a-i asuma responsabiliti; ncredere n forele proprii; capacitatea de a interaciona eficient; capacitatea de a rspunde operativ cerinelor altora; capacitatea de a putea prelua creativ ideile celorlali membri; capacitatea de a oferi sprijin celorlali.Comportamentul membrilor echipei este considerat acceptabil dac fiecare se implic, ascult activ i comunic, respect trebuinele, sentimentele i drepturilor celorlali, mprtete experiena celorlali. Comportamentul e inacceptabil atunci cnd membrii acord prioritate nevoilor personale n detrimentul celor colective, cnd adopt atitudine ultimativ i intimideaz pe ceilali, cnd judec fr discernmnt etc. Comportamentele devin chiar distructive atunci cnd: se fac atacuri la persoan; se manifest inconsecven; apar reclamaii, se aude mult vorbrie goal n loc de fapte; se manifest critic generalizat, furie i agresivitate, atitudini dominatoare; cnd se iau decizii fr consultarea echipei; membrii lipsesc de la dezbaterile echipei; se amn, nu se finalizeaz sarcinile; se manifest lipsa de responsabilitate, de orizont etc.Membru eficient n echip, dup Meredith Belbin[footnoteRef:3], este cel: [3: Adkin, Elaine, Jones, Gordon, Leighton, Patricia, Resurse umnae. Ghid propus de The Economist Books, Nemira, Bucureti, 1999, p. 143]

coordonator matur, ncreztor, promoveaz deciziile i repartizeaz sarcinile; formator incitant, dinamic, face fa excelent presiunilor; cultivator creativ, imaginativ, nonconformist, soluioneaz probleme dificile; analizator de resurse extravertit, entuziast, comunicativ, capabil s exploreze oportuniti; executant disciplinat, de ncredere, eficient, transform ideile n aciune; monitor, evaluator strategic, sobru, cu discernmnt, raioneaz n mod corect; finisor scrupulos, contiincios, energic, se ncadreaz n timp; coechipier cooperant, blajin, perceptiv, diplomat, ascult, evit friciunile, calmeaz. Pe lng profilul personal se poate realiza i profilul postului (la locul de munc este obligat s respecte clauzele din contractul de munc, s realizeze sarcinile din fia postului).

Exist mai multe tipuri de lucrtori n echip: lucrtorul ocazional - persoana angajat pe termen limitat, lucrtorul n schimburi - acolo unde ntreprinderile, firmele sunt nevoite s opereze cu program continuu sau cu un program mai mare dect opt ore, lucrtorul la domiciliu - lucrtori la domiciliu tradiionali (de ex., confecionerii de articole de mbrcminte), i telelucrtorii (cei ce desfoar o activitate folosind computerul, NTIC), lucrtorul pe timp de noapte, lucrtorul cu program redus - persoana angajat cu un timp parial de munc (munca cu program redus a cunoscut o amploare deosebit pe ntreg teritoriul Europei, lucrtorii beneficiind de drepturi i avantaje similare celor cu program normal de lucru).

Grupul are un lider. Liderul se poate recruta din rndul membrilor grupului, este dependent de grup, dar i grupul este la rndu-i dependent de lider. Liderul echipei: ncurajeaz membrii; are abilitatea de a asculta; are cultur organizaional; are capacitatea de a-i asuma riscuri, capacitatea de a susine dinamica echipei, capacitatea de a asigura feedback-ul, de a susine performana, de a menine ritmul de lucru etc.Stilurile de conducere pot fi: autoritar - liderul i asum autoritatea i responsabilitatea, democratic - liderul deleag o bun parte din autoritate, laissez-faire - liderul permite grupului s fac ce vrea i abdic de la autoritate.Toate cele trei tipuri de conducere au virtui i limite. Liderul trebuie s cunoasc bine membrii grupului: ct de dispui sunt s-i asume responsabiliti, dac se identific cu scopurile grupului, dac vor s participe la elaborarea deciziilor etc. El trebuie s dovedeasc o capacitate de a rezolva problemele, ncredere n subordonai, s manifeste dorina de a conduce, s dovedeasc nclinaii pentru actul conducerii. Nu pot fi neglijate trsturile liderului ca om, cu triri i sentimente proprii. Unele persoane sunt mai energice sau mai active dect altele. Preuirea de sine, ncrederea n sine, atracia ctre grup, orientarea ctre sarcin i orientarea ctre interaciuni sunt caracteristici ale liderului. Orientarea spre ndeplinirea sarcinilor poate asigura viabilitatea i realizarea efectiv a scopurilor grupului.

Problema participrii reprezint o tem central n studiul comportamentului organizaional. J. Naisbitt afirma c principiul cluzitor al democraiei participative este acela c oamenii trebuie s ia parte la procesul de luare a deciziilor care le afecteaz viaa [footnoteRef:4]1. [4: 1 John Naisbitt, Megatendine, Editura Politic, Bucureti, 1989, p. 234]

Sunt oameni care contientizeaz faptul c viitorul nu le este modelat doar de ctre oamenii politici, de ctre agenii economici, ci i de ctre ei nii. Abandonarea nostalgiilor paternaliste i a pasivitii ar putea fi semne de trecere la (re)construcia unor comuniti proactive, creative.Mentalitatea[footnoteRef:5] nu se schimb uor i imediat, peste noapte, dar nu este imuabil[footnoteRef:6]. Sunt necesare bun-voina, timp, cunotine, de experiene reuite, de competene i abiliti care pot impulsiona transformarea locului de munc n comunitate unde exist comuniune. Democraia participativ nu este un dat, un dar, un cadou pe care-l primesc oamenii care ateapt s le pice din cer, ci creaia lor. Participarea este problem central a timpului nostru, dar nu un panaceu pentru rezolvarea tuturor problemelor. Nici toate ndemnurile principale nu sunt spre participare, angajare, implicare n cele lumeti. Nu v ngrijii ce vei mnca, sau ce vei bea, sau cu ce v vei mbrca; toate acestea le fac pgnii i necredincioii, care leapd purtarea de grij a Stpnului i tgduiesc pe Fctorul. Nimic n-am adus n lume i nimic nu putem lua din ea...;privii la psrile cerului care nu seamn, nici nu secer, nici nu adun n jitnie, iar Tatl din ceruri le hrneste; ... n ce const trebuina trupului? n pine i ap. Nu ne dau izvoarele ap din belug? Pinea nu-i uor de ctigat de ctre cei care au dou mini?... n toate barometrele de opinie postdecembriste n topul ncrederii romnilor, biserica ocup primul loc[footnoteRef:7]. Este adevrat c ortodocilor li se prezint des primejdia contactului cu realitile cotidiene i muli prefer s devin pustnici, anahorei, eremii, "psctori", girovagi, rtcitori, fr domiciliu fix, fr apartenen la un aezmnt monastic, dendrii, staionari, stlpnici, zvori etc., s se disting de cei "din lume". [5: Adic visele, iluziile, sentimentele, reprezentrile oamenilor i grupurilor, urmele influenei economicului (mentalitile sunt interpenetrate cu realul, cu istoria trecut, cu prezentul), cunotinele oamenilor despre trecut, memoria colectiv, tradiia autentic, tradiia inventat, practicile religioase fundamentale, spiritualitatea popular, credinele populare, conduitele morale, ateptrile oamenilor i grupurilor, atitudinile (fa de via, moarte, iubire, ur, bucurie, tristee, fa de cellalt, fa de rostul crii, al nvturii, al muncii etc.), stereotipurile, prejudecile, discriminrile, predispoziiile de a adopta comportamente negative fa de un grup, sexismele, antisemitismul, atribuirile, imaginile mentale, imaginile sociale, imaginarul social, miturile (miturile mari privind comunitatea i societatea n natur, miturile mici privind viaa sociouman cotidian, rutinier: mitul noii societi, mitul omului nou, mitul progresului, mitul accelerrii schimbrii sociale, mitul conspiraiei, mitul salvatorului etc.), utopiile, milenarismele, profeiile etc.] [6: Dup cincizeci de ani de construcie a comunismului, din 1990 am trecut la construirea capitalismului... Dificultatea (re)construciei structurilor comunitare, a vieii asociative etc., a fost subliniat de Alexis de Tocqueville care, la nceputul secolului al XIX-lea, ntors din America, analiza ce se ntmpla n Frana: cnd a nceput Revoluia, nu ai fi gsit n mai toat Frana nici zece oameni care s acioneze i s-i apere interesele n nelegere deplin fr s cear ajutor de la puterea central i insista asupra necesitii de a stimula voina tuturor de a lua parte la iniiativele comune. Pentru ca toi cetenii s participe la viaa grupurilor care alctuiesc corpul comunitii, ei trebuie s gseasc acolo valori care s-i atrag, s le motiveze aciunea. ] [7: Teoria weberian a fost adesea interpretat ca s rezulte din ea afirmaii despre un cretinism ortodox rsritean care a predispus comunitile i societile din aceast parte a Europei la imobilism, pasivitate i indiferen fa de timpul istoric, la amnarea modernitii, la totalitarisme.]

i unii gnditori, crturari ndeamn oamenii de pe meleagurile noastre s nu se lase acaparai de treburile lumii de aici i s se lipeasc de realitile eterne. Faa acestei lumi trece![footnoteRef:8] [8: W. Echikson, Entre Dieu et Marx. Les socits de lEst, F1RST Documents, Paris, 1991]

i cei care au venit la putere n Romnia dup al doilea rzboi mondial au abandonat interesele naionale, au acceptat sovietizarea rii, dictatura proletariatului, anihilarea statului de drept i a pluralismului, distrugerea partidelor politice, anihilarea unor categorii sociale prin asasinate, deportri, ntemniri, munc forat, marginalizare etc. Propunnd lichidarea proprietii private i fcnd din industrializare o dogm. Prin legi, context social si valoric s-a impregnat mentalitatea i atitudinea paternalist. n societatea socialist multilateral dezvoltat, regimul comunist a fcut s creasc dependena de resursele publice (colectivizarea a fcut dependeni ranii, industrializarea a fcut dependeni muncitorii) i s se diminueze sentimentul responsabilitii individuale. Dependena omului nou nu a fost doar economic, toate libertile i-au fost restrnse de ctre statul totalitar. Sistemul comunist din Romnia a fost condamnat ca ilegitim i criminal[footnoteRef:9]. [9: Raportul Tismneanu, Bucureti, 2006]

Dup 1990, a aprut sectorul privat, au nceput restructurrile, muncitorimea a ieit de sub tutela public i a cunoscut omajul, srcirea, asistena social, a intrat n categoria populaiilor defavorizate, vulnerabile, fr perspective, n cartiere delapidate n care se concentreaz degradarea, excluderea. Polarizarea a devenit indicatorul cel mai vizibil al corupiei, mentalitatea paternalist a fost exploatat la maximum n timp ce mass-media i destindea cu cancanuri, telenovele, circ politic. Au rmas numeroi cei receptivi la ideile paternaliste, care au votat s ajung, s rmn la cei care au tolerat, au favorizat corupia, clientelismul. Avantajele capitalismului au fost enunate, iar cei care nu le-au vzut implementate au depopulat ara migrnd. Apoi ara a intrat n NATO i UE, muli s-au ateptat s mearg mai bine economic. Dac nu exist concordan ntre finalitile societale definite i impuse de sus, de ctre grupuri de interese, elitiste etc., este mai probabil s se manifeste izolarea, (auto)marginalizarea social, apatia[footnoteRef:10]. Proclamarea democraiei nu asigur automat prosperitatea, dezvoltarea durabil. De participare se poate vorbi atunci cnd majoritatea membrilor societii au un cuvnt real de spus n identificarea problemelor, nevoilor i sunt ascultai atunci cnd sunt de luat decizii, antrenai n implementarea lor. [10: Doru Pop, Obsesii sociale, Institutul European, 1998]

Participarea public se refer la oamenii n calitate de ceteni, la informarea, la consultarea lor[footnoteRef:11], la formularea unor opinii n legtur cu decizii care-i privesc, care-i afecteaz. Participarea cetenilor se poate extinde pn la cele mai nalte nivele de decizie (formularea politicilor de stat) dac este real accesul la informaie, dreptul i cadrul de participare, de dreptul de petiie i de apel n justiie. [11: Dreptul la informare si liberul acces la informatie se regaseste n Constitutia Romniei, n Declaratia Universala a Drepturilor Omului, n Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, n Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, n Conventia de la Aarhus privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziilor si accesul la justitie n probleme legate de mediu (Manualul transparenei n administraia public, Guvernul Romniei, Agenia pentru strategii guvernamentale, 2008, pp. 57-351). Un stat cu adevarat democratic este sensibil la nevoile si doleantele cetatenilor, iar accesul la informatie si participarea publica nseamn stabilitate si respect pentru lege si statul de drept.]

Oamenii nu particip acolo unde autoritile se tem c-i pericliteaz puterea sau controlul dac-i implic, iar ei se tem s se abat de la tradiie, nu au dorina i voina de a participa, se simt neputincioi, nu ntrevd mize comune, nu ntrevd beneficii individuale i colective, nu au experiena participrii la aciuni reuite. Participarea ine de ncrederea omului n sine, n ceilali, n instituii, ine de nivelul ncrederii sociale, ine de diminuarea puterii discreionare a statului, de responsabilizarea instituiilor n faa cetenilor, de obligativitatea funcionarilor publici de a-i informa cu privire la activitatea i rezultatele muncii lor[footnoteRef:12]. [12: Anchete i evaluri fcute de organisme naionale i internaionale au confirmat c fenomenul corupiei rmne o problem grav i rspndit n Romania, care atinge aproape toate aspectele societii (...) Lupta contra corupiei este mpiedicat de probleme de integritate chiar n snul instituiilor implicate n aplicarea legilor i luptei contra corupiei... (www.inm-lex.ro/fisiere). ]

Fenomenul corupiei a fost un mecanism esenial al privatizrii post-comuniste n rile care au trecut de la economia centralizat de stat la cea de pia[footnoteRef:13]. Manifestarea necontrolat a corupiei a dus la scderea prestigiului instituiilor publice, la scderea suportului lor popular, la alterarea sistemului de valori, a drepturilor fundamentale ale individului (egalitatea n faa legii). Marxism-leninismul, aa cum a fost practicat de ctre Ceauescu i dorina de mbogire a succesorilor postcomuniti au lsat n urm un vid moral n Romnia. ara a devenit o jungl politic i economic, n care doar cel puternic supravieuiete. O mulime de tehnici au fost create pentru a submina democraia n mod subtil i pentru a lsa averea statului n cteva mini[footnoteRef:14]. [13: www.inm-lex.ro/fisiere, p. 34] [14: Idem]

Participarea se poate nva cotidian prin metode legale de participare, prin metode i tehnici de participare la nivelul informrii locuitorilor, receptrii opiniei lor, contruciei acordului minimal, implicrii directe n procesul decizional. Este important formarea unei culturi democratice a participrii, articularea formrii iniiale cu cerinele actuale ale pieei forei de munc, stimularea participrii la viaa/decizia politic. Trebuie identificate arii pertinente de mobilizare a locuitorilor, declanate i desfurate aciuni comunitare reuite, diagnosticat contextul social, cultural, politic, economic, religios, istoric, geografic etc. n care aceasta poate avea loc.Empowerment este un proces de nvare prin care locuitorii, chiar i cei mai sraci, mai vitregii, vulnerabili etc. nva s ia cuvntul, s-i ia treptat viaa n stpnire, s-i valorifice capitalurile. Simpatia social, perspectiva simpatetic, intervenia empatic presupun minim intercunoatere, comunicare i ajustare reciproc pe durata interrelaiilor, interaciunilor. Este important crearea de locuri de ntlnire, identificarea unui bazin de adeziune lrgit, Participarea, implicarea nu pot fi disociate de interesul de a se organiza, negocia, beneficia de oportuniti. Alturi de dimensiunea social a participrii, de dimensiunea personal a participrii, nu trebuie omis dimensiunea spiritual a participrii la viaa n comunitate. Fiecare poate s-i evalueze convingerile, poate s-i schimbe propriul mod de gndire, poate fi capabil de respect reciproc,dispus s nvee de la ceilali. Gndirea participativ[footnoteRef:15] se asociaz comportamentului participativ. nvarea participrii este un proces. Ea poate fi maxim, medie, minim, nul, fiindc oamenii nu fac aceleai alegeri, nu neleg la fel exigenele, cerintele, nu se raporteaza identic la proiecte, obiective, activiti. Dei exist impresia unei omogeniti, practic se manifest diferene comportamentale, atitudinale. Unii sunt dependeni de munca n folosul comunitii [footnoteRef:16], nu se simt n largul lor, nu pot dormi noaptea dac lucrurile nu merg bine n comunitatea lor, se simt chiar vinovai pentru ceea ce nu s-a realizat n comunitatea lor, alii nu se implic, nu sunt neinteresi de ceea ce se ntmpl dincolo de poarta, de ua casei lor. Liantul comunitar puternic se poate codetermina cu participarea individual crescut[footnoteRef:17]. Liantul este dat de sentimentul de apartenen, de atracia fa de comunitate, intreprindere mergnd pn la sacrificarea personal pentru dezvoltarea acesteia (nu vreau ca localitatea, intreprinderea mea s moar). [15: Despre iniierea n mecanismele gndirii participative prin suspendarea prejudecilor vezi D. Yankelovich, The Magic of Dialogue: Transforming Conflict into Cooperation, Simon & Schuster, New York, 1999.] [16: Este vorba de implicarea exceptionala (estimat n timp, efort, idei), de atragerea unor resurse noi (convingerea celorlali s participe etc), iar pentru aceasta ei ar trebui stimulai chiar material pentru a li se recunoate implicarea spre folosul tuturor. ] [17: O comunitate solid, solidar, dezvoltat, poate face ca membrii s se simt atrasi de ea, s-i dea identitate plecnd de la ea; o asemenea comunitate ns poate s nu fie productiv, dezvoltat, dac atitudinile membrilor fa de dezvoltarea comunitii snt mai curnd negative sau de indiferen. Psihologii spun c grupurile prea coezive pot deveni prea increzatoare in abilitatea de a realiza sarcinile (deoarece membrii se plac reciproc, exista posibilitatea ca ei s socializeze mai mult decat sa realizeze activiti), nu vor discuta pe deplin problemele importante, vor cauta in exterior informatii pentru a lua deciziile ce-l privesc. Coeziunea nu influenteaza prin ea insasi performanta, este dependenta de norme; daca norma cere membrilor s lucreze mult i bine, coeziunea poate creste performanta, poate genera dezvoltarea.Similaritatea, interactiunea, interdependenta, structura( norme, roluri, status) influenteaza si sunt influentate de coeziunea grupului si identitatea sociala.]

Trstura definitorie n analiza participrii democratice ine de gradul de control exercitat de membri. Astfel: Unii susin c obiectul major al participrii muncitorilor la luarea deciziilor este de a egaliza puterea, astfel nct cei care au fost lipsii de posibilitatea de a-i spune cuvntul, acum pot s o fac. participarea poate duce la diferenierea puterii n organizaii (liderii, datorit poziiei privilegiate din punct de vedere social, cultural i profesional n raport cu cei care sunt condui tind s monopolizeze mijloacele la informare, comunicare i cunoatere, dorind s-i menin poziiile privilegiate de influen, control i putere, ceea ce poate duce la o ruptur profund ntre nivelurile de vrf i cele de baz). n concepia unora, libertatea nseamn lipsa controlului, cu accent pe autocontrol, argumentnd c oamenii au capacitatea de a se autocontrola i autoconduce. participarea poate crea efectul creterii cantitii totale de control ntr-o organizaie; problema nu este de a-i deposeda pe conductori de putere, ci de a o spori pe cea a membrilor.Participarea poate fi analizat att din punct de vedere al intensitii sau gradului n care se realizeaz, ct i din perspectiva formelor variate n care se poate exprima.Astfel, participarea poate fi formal sau informal. Participarea formal se manifest n forme instituionalizate, structurate oficial, proiectate, definite sau ntrite de organizaie. Prin structurile fundamentale de participare se stabilesc n mod explicit formele i mijloacele n care membrii unei organizaii pot participa la procesul de luare a unei decizii. Participarea informal este spontan, flexibil, lipsit de un cadru oficial de manifestare. Ea se realizeaz prin relaii directe fa n fa ntre superiori i subordonai.

Participarea direct presupune implicarea tuturor membrilor organizaiei n procesul decizional ce vizeaz n principal contextul sau condiiile care le afecteaz, condiiile de munc. Participarea indirect se realizeaz n orice organizaie n care membrii i aleg reprezentanii care s le susin interesele prin diferenierea sau integrarea n activitile specifice conducerii. Participarea manifest este aceea n care membrii organizaiei se angajeaz comportamentul, n aciuni sau mecanisme prin care este fcut ct mai vizibil activismul social. Participarea latent se caracterizeaz n principal prin lipsa unei comportri vizibile a activismului social i const n intenii i dispoziii, analize i reflecii, fr a tinde spre angajarea n aciuni sau interaciuni comportamentale vizibile.

Trei sunt raiunile majore pentru care organizaiile manifest interes n proiectarea i angajarea unor sisteme de participare a membrilor. presiunea sindicatelor; cerinele legislative; dorina de a ntri motivaia i a crete ataamentul oamenilor fa de grupul de munc.Presiunea sindicatelor face referire la necesitatea obinerii de ctre toi membrii organizaiei a unui control crescut asupra propriilor situaii de munc, la toate nivelurile, de la ateliere pn la consiliul de conducere. Abordarea sindicatelor a dus la statuarea negocierii colective ca form de participare.A alt modalitate de cretere a participrii este oferit de lege.Alt modalitate este cea a proiectelor consultative sau comitetelor de cooperare care are n vedere consultrile ntre conducere i angajai - conducerea accept formularea unor propuneri i sugestii ale salariailor.

Negocierea colectiv este o modalitate prin care cel dou grupuri sau pri cu interese diferite sau opuse stabilesc n mod voluntar un cadru de discuie i decizie asupra unor probleme importante pentru ambele pri. n cadrul procesului de negociere, accentul este pus pe aciunea colectiv i nu pe cea individual, iar aciunea colectiv trebuie neleas ca o competiie sau cooperare.- competiia presupune orientarea prilor spre maximizarea propriului beneficiu - cooperarea are n vedere producerea unui rezultat benefic pentru ntreaga colectivitate. Scopul declarat al oricrei forme de negociere colectiv este acela de a se obine un acord acceptabil pentru toi participanii, accentul fiind pus pe relaiile de cooperare, att n privina condiiilor de munc ct i a aspectelor proceduale, respectiv a regulilor de conduit la relaiile dintre sindicate i conducere. Muncitorii pot exercita prin intermediul sindicatelor un anumit control cu privire la problemele importante pentru ei cum ar fi negocierea productivitii, a salariilor, a condiiilor de munc. O abordare actual este cea win-win (ctig/ctig) n cadrul creia se pune accentul pe interesele i scopurile comune ale managerului i angajailor, soluiile sau acordurile fiind reciproc avantajoase. Pentru a se ajunge la acest tip de soluii trebuie: problema s fie abordat i din punctul de vedere al partenerului de negociere; s se neleag necesitile i preocuprile partenerului de negociere; s se identifice probleme eseniale i principale, precizndu-se c soluia poate fi reciproc acceptabil; s se identifice alternative posibile pentru a ajunge la rezultate acceptate de ambele pri.Totul depinde de gradul de ncredere reciproc ntre prile implicate n proces i de autoritatea deinut de fiecare grupare pentru susinerea propriilor interese. Cnd ncrederea este mare i exist mai puine anse s se ajung la sanciuni, penalizri[footnoteRef:18] etc. [18: Sanciunile ce pot fi folosite de sindicate sunt: grevele, necooperarea, ncetinirea sistemului de munc etc. Sanciunile ce pot fi folosite de management sunt: concedierile, refuzul de a mbunti condiiile de munc, ignorarea cererilor formulate de sindicate etc.]

Fragmentarea micrii sindicale a Romniei este determinat ntr-o mare msur de criza de adaptabilitate la structura economic de pia i de confuzia criteriilor n privina alegerii formelor organizatorice.

Exist o mare varietate a sistemelor de participare. Putem discuta de un continuum al participrii n care o extrem este reprezentat de sistemele de organizare de tip Kibbutz din Israel sau cooperativele Mondragon din Spania, iar n cealalt extrem de alternativele americane la organizare de tipul programului de participare a angajailor la aciunile ntreprinderii.Sistemele de cogestiune industrial care au fost dezvoltate dup cel de al doilea rzboi mondial n Germania, Frana, Austria, Norvegia etc. unde legislaia impune ca muncitorii s aib posibilitatea de a influena deciziile din ntreprinderile n care lucreaz prin consiliile muncitorilor care sunt formate din reprezentani alei de acetia, fie prin participarea n consiliul direcional care include att reprezentani ai conducerii ct i cei ai muncitorilor. Consiliile muncitorilor exercit o anumit influen n luarea deciziilor privind probleme de interes pentru salariai cum ar fi: programul de munc, pauzele de odihn, concediile, serviciile de existen social oferite de ntreprindere i principiile de salarizare. Sistemele consultative nu sunt rezultatul unor presiuni legislative sau al constrngerii formelor de alt natur, ci forme de cooperare prin care conducerea accept propuneri i sugestii din partea salariailor.Comitetele de productivitate ale fabricii propun schimbri pe baza experienelor dobndite, ncurajnd cooperarea ntre angajai i conducere, ca i consultarea membrilor din ateliere (Shop-floor consultation).Participarea nu este un scop n sine, ci este un mijloc pentru realizarea unor scopuri sociale, economice, politice etc. Principalele variabile explicative pentru participare sunt: factorii macrostructurali sau constrngerile mediului (valori culturale i ideologii, caracteristicile sistemului politic i legislativ, tehnologic etc.); factorii organizaionali structurali: mrimea organizaiei, grad de formalizare, interval i necesarul de control, difereniere vertical i funcional; factori cognitivi-atitudinali: cunotine, deprinderi, atitudini fa de participare; factori personali: experiena individual, percepii, tip de motivaie, valori, credine etc.

12