grile sanatate publica

8/9/2019 Grile Sanatate Publica

1/23

100 1NTREBAnT gr 3 sruDrr DE cAzos SANATATE puBLrcA gr MANAGEMENT

sra.nnl op sANAurB

1. Gradele de trecere de la s[nltate la boalfl sunt:a" disconfortb. boalic. incapacitated. invaliditatee.deces

2. Urmitorii indicatori misoari nivelul stirii de sinitate a populafiei ca rezultat alfactorilor care o condi{ioneazi:

a. fertilitateab. asigurarea populaliei cu medicic.sperantra de viatd f[rd incapacitated. incidentae. nivelul de culturd generalS

3. Ordinea principalelor categorii de factori care condifioneazl starea de sflnitate in celemai multe {[rieuropene este:

a. factorii biologici, comportamentele, serviciile de s[n[tate, mediul fizic gi socialb. mediul fizic ai social, factorii biologici, comportamentele, serviciile de sdndtatec. serviciile de s[ndtate, comportamentele, mediul fizic gi social, factorii biologicid. comportamentele, mediul fizic qi social, factorii biologici, serviciile de sdn[tate

e. comportamentele, factorii biologici, mediul fizic qi social, serviciile de sdndtate

4. Medicina socialfl folosegte ca metode:a. depistarea bolilor in maslb. biostatisticac. m[surarea prognosticuluid. educa(ia pentru sdndtatee. mdsurarea asocialiilor epidemiologice

*j' lDEMOGRAFIE

5. Nivelul:natalitifii este influen{at de:a. structura pe grupe de vArst6 a populaJieib. fecunditatec. nivelul de instruire a mameid. venitul mediu pe membru al familieie. fertilitate

6. Prima etapl a tranzi{iei demografice se caracterizeazilprin:a. natalitate mareb. natalitate micic. mortalitate mare


2/23


3/23

100 INTREBAT gr 3 sruDrr DE cAZ os SANATATE puBLrcA gr MANAGEMENT

tS. in anul 1971 s-au inregistrat in jude{ul "X" ,27,6 mor(i la fetuEi de peste 28 desiptim6ni qi sugari de pf,nI la7 zile la 1000 de n[scu{i. Atege(i indicatorul care mflsoarflcel mai bine fenomenul de mai sus:

a. indicele de mortalitate fetalE tardiv[b. indicele de mortalitate perinatalic. indicele de mortalitate neonatal[d. indicele de mortalitate maternde. indicele de mortalitate neonatalS precoce

14. Pentru calculul raportului standardizat al mortalit[fii sunt necesare urmltoareleinforma{ii:

a. distribulia pe grupe de v6rst[ a popula]ieib. mortalitatea pe grupe de vdrstl din populalia respectivic. mortalitatea standard pe grupe de v6rstdd. numdrul de decese observate in populafia respectivde. structura pe grupe de vArst[ a populafiei standard

15. Identifica(i mecanismul principal al imbitrAnirii popula(iei in Rom6nia:a. sclderea mortalitdiii infantileb. scdderea morlalit[tii specifice pe grupe de vdrstdc. sciderea moftalit5tii generaled. scdderea nataliffitiie. sc[derea mortalitetii prin boli infecto-parazitare

16. Informa{iile culese din certificatele medicale constatatoare ale naqterii permit calculul:a. ratei nataliffitiib. ratei de fertilitate generalIc. mortalititii perinataled. vArstei mediane la naqteree. rangului mediu al noului ndscut

17. Defini{ia q[scutului viu acceptati de OMS include drept criterii:a. durata gesta(ieib. greutatea la naqterec. lungimea la naqtered. prezenfa respiralieie. prezen[a bitdilor cordului

18. intr-un ora$ cu 100 000 de locuitori, in anul "X" s-au inregistrat 1000 decese de toatecauzele, 300 bolnavi de tuberculozi (din care 200 au fost bnrba{i) qi au decedat datoritituberculozei 60 de persoane (din care 50 au fost blrbafi). Mortalitatea speci{ic[ printuberculozl la bflrbati a fost:

a.0.5%nb.60/100000c.501200d. 50/300e. nu se poate calcula


4/23


5/23

lOO INTREBAT 9I 3 STUDII DE CAZog sANATATE PUBLTcA 5T MANAGEMENT

e. nu, pbntru c[ nu existd un lot martor

23. Pentru calculul ratei standardizate a mortalit[{ii prin metoda directi sunt necesareurmitoarele informa(ii :

a. distribuiia pe grupe de vArstd a populatieib. mortalitatea pe grupe de vArst5 din populalia respectivlc. mortalitatea standard pe grupe de v6rstid. numdrul de decese observate in populatia respectivde. structura pe grupe de vdrsti a populaliei standard

24. Pe baza datelor culese numai din certificatele medicale constatatoare ale decesului sepoate calcula:

a. probabilitatea de deces prin HT Ab. mortalitatea specificd la medicic. mortalitatea propolionald prin TBCd. speranla de viatd la nagteree. mortalitatea prin cancer la bdrbali

25. in interpretarea evolu{iei in timp a mortaliti(ii printr-o anumiti localizare a cancerului, intr-opopula{ie dati, este necesar si se ia in considerare:

a. evolulia fatalir5tiib. evolulia tehnicilor de diagnosticc. inregistrarea informaliilord. evolulia structurii pe vdrste a populatieie. varialiile in expunerea la factorii de risc

26. in cursul unui an calendaristic, intr-o popula(ie de 1000 locuitori, niscufii vii au tnregistraturmltoarele greutifi la naqtere:

Greutate la nastere Nr. cazuri1000 e l

1000- i499 e J1500- 1999 e 3

2000- 2499 s. 42500 g, qi peste 7

Care este indicele brut de natalitate in aceast[ popula(ie?a. I8%ob. 1l%oc. l4%od. l7%oe. 7%o

2T.lnformafiile culese din certificatele medicale constatatoare de deces permit calculul:a. letalitl1ii prin tumori


6/23

100 1NTREBAnT pr 3 sruDrr DE cAZ oB SANATATE puBLrcA gr MANAGEMENT

b. mortinitalitdliic. vArstei medii de decesd. ratei brute a mortahdtiie. ratei mortalit[tii specifice pe ca:oze

28. Un produs de concepfie care in momentul separirii de corpul mamei cflntirea 1150grame gi nu a prezentat semne de viatI, iar mama declari c[ durata sarcinii a fost de 27de slpt[mf,ni, reprezinti:

a. ndscut viub. nascut mortc. avortond. deces neonatale. deces precoce

29. Ratele standardizate ale mortaliti(ii sunt folosite pentru a:a. corecta ratele mortaht5tii pentru erori cauzate de inregistrarea incorecta a vdrstei

la decesb. determina numdrul observat de decese apdrute la fiecare grupl de vdrstic. corecta ratele mortalitAtrii pentru erori cauzate de absenta datelor legate de vArsta

la decesd. compara mortalitatea la persoane din aceeagi grupd de vArst6e. elimina efectul diferen{elor de structurd pe grupe de vdrst6 la compararea ratelor

mortalit6tii

30. Indicele de mortalitate postneonatali misoarl riscul de deces dupf, prima luni devia{i?a. da, pentru c[ se raporteazdla niscufii viib. nu, pentru cI nu se raporteazd la decesele 0-1 lundc. nu, pentru cd nu se raporteazd, la supravieluitorii in vArst6 de 1 lunld. da, pentru cd incidenta qi riscul mdsoard evenimentele noi care apar dupi naqteree. da, pentru cd amdndoi se referd la decesele sugarilor in vArstd de peste o lund

31. in judel{ X indicele brut al mortaliti{ii generale a fost in 1985 de 12 %o in mediulurban Si lSf"o in rural. AtAt pentru urban cAt qi pentru rural indicele mortalitifiistandardizate pentru vfirsti a fost de l4%o. Explica(ia cea mai bunl a acestui fenomeneste: :

a. in urban gansa de supravieluire este mai mare datoritd accesibilit[(ii crescuteb. mortalitatea sclzutd in urban va avea carezrtltal imbltr6nirea popula(ieic" mortalitatea sc[zuti in urban este o consecinfl a faptului ci in urban popula]ia este

mai tAn[rbd. mortalitatea generali dintr-un teritoriu (urban sau rural) este puternic influenlati de

factorii de mediuf. in acest caz standardizarca pentru v6rst[ produce un artefact ce este nesemnificativ

32. Indicele de 40 decese prin diabet la 1000 de diabetici misoari:a. mortalitatea specifici


7/23

100 INTREBAT gr 3 sruDrr DE cAZ oB SANATATE puBLrcA gr MANAGEMENT

b. letalitiiteac. fatalitatead. mortalitatea brut[e. nici unul din cele de mai sus

Studiu de caz nr.Iin 2 districte au fost introduse pentru o perioadfl de 10 ani registre pentru cazurile

de infarct miocardic acut (IMA). In 1987 s-au obfinut urmltoarele rezultate:Districtul A: - Popula{ia 1 milion locuitori

- Rata bruti a mortalitlfii 30 decese la 1000locuitori- Mortalitate specificl prin IMA 500 decese la 100000locuitori

Districtur u'

-#,Xtlffi'HHiffirTH *cese ra I 000 rocuitoriMortalitatea specifici prin IMA 500 decese la 100000locuitoriDl. In L0 ani, care indicator va evalua cel mai bine eficacitatea ac{iunilor de educa{ie

pentru sinltate aplicate in cele 2 districte pentru combaterea fumatului, dezechilibreloralimentare qi influen(ei lor in apari(ia IMA?

a. prevalenlab. incidenfac. fatalitatead. mortalitatea specificie. letalitatea

D2. in 10 ani ce indicator va evalua cel mai bine progresele terapeutice realizate?a. prevalenfab. incidenlac. fatalitatead. mortalitatea specific[e. letalitatea

D3. Pe baza datelor din enunf care din urmltoarele afirmafii sunt adevlrate?

i b. n, se poate calcula letalitatea prin lMAc. letalitatea prin IMA este mai mare in districtul B

, d. se poate calcula fatalitatea prin lMAe. nu se poate calcula fatalitatea prin IMA

D4. Dupi standardizarea dupi vdrsti, s-au obfinut rate ale mortalit[fii egale in cele2 districte. Se poate conchide c[:

a. letalitatea prin IMA devine identicd in cele 2 populatiib. popula(ia A este mai imbitrAnit[ fali de popula{ia Bc. nu se poate conchide nimic privind structura pe vdrste a celor 2 populaliid. indicii standardizali nu sunt indici reali, direct observafi in cele 2 popula{iie. standardizarcapentru vArstd nu prezintd interes pentru studiul epidemiologiei

IMA

D5. in anul1988 o epidemie severi de gripfl a afectat districtul A. Consecin{i: o


8/23

100 INTREBAT gr 3 sruDrr DE cAZoB sANATATE puBLrcA gr MANAGEMENT

creqterticu lUVo a numirului total de decese fa{I de1987. Populafia, inciden(a, prevalen(agi numirul de decese prin IMA au rflmas aceleagi fa{[ de 1987. Ce s-a putut constata in1988 fa{n de 1987 in districtul A?

a. sciderea fataliffitii prin lMAb. scbderea letahtAlii prin IMAc. o fatalitate prin lMA nemodificatld. o letalitate prin IMA nemodificatle. o mortalitate speciflcb prin IMA nemodificat[

EPIDBMIOLOGIE

33. intr-o investiga(ie a infec(iilor stafilococice s-a constatat ci inciden(a este de 3 ori mai marela Spitalul "X" decflt la Spitalul "Y". Diferen{a este semnificativ[ statistic. Spitalul "Y" impune

portul obligatoriu al mlEtilor faciale, Spitalul "X" neimpunAnd asemenea port, s-ar trageconcluzia c[:a. existi o rela{ie intre utilizarea mdqtilor faciale qi incidenfa infecfiei stafilocociceb. nu este nici o rela{ie intre folosirea mdqtilor faciale qi incidenla infecliei stafilococicec. relalia dintre utilizarea mdqtilor faciale qi incidenla infeciiei stafilococice nu este

determinat[d. diferenla este datoratd varia{iilor int6mpl[toaree. diferen{a de varialie determind frecvenla de 3 ori mai mare

34. Un nou vaccin a fost experimentat astfel: 1000 de copii in vdrsti de 2 ani selec{ionafi aleatorau primit vaccinul respectiv Ei au fost urmiri{i timp de 10 ani. Dintre aceqtia 80Vo na au fostafecta(i de boal[. Care este cea mai corecti concluzie in ceea ce privegte eficacitatea vaccinului:

a. vaccinul este excelent dat[ fiind rata inaltd a imunizdriib. nici o concluzie nu este posibil[, deoarece nu s-au urmdrit qi copiii nevaccinalic. vaccinul nu este foarte eficient deoarece ar fi trebuit sa producl o ratd mai mare

de imunizared.807o nu este valoare de incredere qi poate fi combltutle. valoarea inregistrat6 de: 1007o-8}Vo =20Vo, este rata frecvenlei de aparifie a bolii

35. .-Dintr-oiancheti epidemiologic[ rezulti ci frecvenfa cazurilor noi de cancer vezical labflrbafi a fo3t de 48,0 Voooola fumltori Ei24 Voooo la nefumitori. Riscul relativ al cancerului devezic[ la fumitori este de:

a.48-24b.48t24c.24148d.48e. nu se poate m[sura

36. Un studiu desfflpurat in Anglia arati c[ din 224 de familii in care a apirut un caz depoliomieliti, in 56 existau papagali. intr-un alt studiu englezesc din 99 de pacien(i chestionafi,30 aveau papagali. Concluzia ci existl o rela(ie intre prezen{a papagalilor in case gi apari{iapoliomielitei la membrii acelei familii este:

a. corectdb. incorectl, deoarece nu se specificddacd este vorba despre inciden(5 sau prevalen [

10


9/23

100 1NTREBAT gr 3 sruDrr DE cAZoB sANATATE puBLrcA gr MANAGEMENT

c. incorectd, deoarece ne sunt oferite informaliile sub forma unei frecvenfe, nu a unui riscd. incorectd, deoarece pare si fie imaginea unui fenomen de cohort[e. incorectd, deoarece nu exist[ un grup martor sau de comparalie

37. Distribu{ia pe grupe de vArsti a consumului de alcool, Washington 1951 a fost:

Grupa de v6rsti Proportia consumatorilor20- 30 25.330- 39 23.240- 49 28.4

50- 59 47.960- 69 48.670 si neste 68.2

x2= 49, p< 0,01Concluzia: cu c6t persoanele imbitrdnesc cu at0t tendin{a este de a nu renun{a laconsumul de alcool, este:

a. corectdb. incorectd, deoarece nu se specificd dacd este vorba de inciden[i sau de prevalen([c. incorectS, deoarece se prezintd o rati cdnd ar trebui sd fie vorba despre un raportd. incorect[, deoarece pare sd fie imaginea unui fenomen de cohortde. incorectd, deoarece nu existl un grup martor sau de comparalie

38. intr-un spital din M.J. s-a determinat volumul cardiac la 100 de mame care au niscut copiiprematuri qi la alte 100 martori. Martorii au fost mame cu copii niscu{i provenind din aceeaqizoni, imperecherea cu cazurile flcfindu-se dup[: vdrsti, ras[, statutul marital al mamei, sex girang pentru copil.Un volum cardiac redus s-a g[sit la 18 dintre cazuri gi 10 dintre martori, diferen(a estesemnificativi statisticl.Concluzia c[ existi o asociere intre volumul cardiac al mamelor qi prematuritate este:

a. corectd" .b. incotect[ ,deoarece compararea nu se bazeazd pe rule

c. incorectl ,deoarece este vorba despre o interpretare improprie a semnificatiei statisticed. incorect[, deoarece grupurile de studiu qi de comparat nu sunt asem[nitoare pentru

caracteristici relevantee. incorectd ,deoarece existentra unui biais de observalie sau de interviu poate influenla

rezultatul

39. Statisticile serviciului de circula(ie au pus in eviden{[ faptul c[ num[rul maEinilor de culoarealbastri implicate in accidente a fost mai mare decAt al maqinilor de alte culori. Concluzia ci opersoan[ care conduce o maEinI de culoare albastrl are un risc mai mare de accident fa(i de opersoani care conduce o magin[ de alti culoare este:

a. corectdb. incorectd, deoarece comparalia nu este bazatd pe ratec. incorectd, deoarece nu este folosit nici un grup de comparatie ( de control)d. incorect5, deoarece nu a fost aplicat nici un test de semnificalie statistic[

l1


10/23

100 1NTREBAT gr 3 sruDrr DE cAZnB SANATATE puBLrcA gr MANAGEMENT

e. incoiecti, deoarece este folosit[ prevalenla in locul incidenfei

40. intr-un studiu efectuat pe 500 de bolnavi qi 500 martori, factorul de risc suspectat a fostinregistrat la 400 de cazuri qi la 100 de martori. Inciden(a bolii la persoanele cu factorul de riscprezent este:

a.807ob.407oc. l6Vod.20Voe. nu se poate calcula

41. Epidemie inseamni:a. .o boald care are o rati sc[zut[ de apari(ie dar care este constant prezentd intr-o

comunitate sau regiuneb. o inciden 5 mai mare de 10la 1000locuitoric. aparilia bolii in exces fa1[ de rata aqteptat[ pentru acea populalied. bolile respiratorii care apar in mod sezoniere. rata anuali de cazuri la 100000 de locuitori

42. Grettatea medie la naEtere a primilor nflscu{i de la 23 de femei care au fumat maimult de un pachet de figiri pe zi in timpul sarcinii a fost cu 200 de grame mai scizut[dec6t a primilor nflscu(i de la 16 femei care nu au fumat niciodati. Diferenfa a foststatistic semnificativ[ la nivelul de 57o (p


11/23

1OO INTREBARI $I 3 STUDIIDE CAZDE SANATATE PUBLICA $I MANAGEMENT

45. intr-un studiu prospectiv asupra unei boli, cohorta selectat[ ini(ial a constat din:a. persoane care au boalab. persoane fdrd boalic. persoane cu factorul care face obiectul studiuluid. persoane cu un istoric de familie al boliie. persoane fird factorul care face obiectul studiului

46. Un mare dezavantaj al studiilor retrospectiye comparativ cu cele prospective este ca:a. studiile retrospective costl mai mult qi iau mai mult timpb. exista o anume tendinld ?n determinarea prezenlei sau absenlei factorului suspectatc. exista o anume tendinli in determinarea prezentei sau absenlei bolii rezultanted. este mai dificil de a ob{ine martorie. este mai dificil de a asigura comparabililatea cazwlor qi a martorilor

47.inanu11945, un numlr de 1000 de femei care lucrau intr-o fabricfl de pictat cu radiumcadrane de ceas au fost luate in studiu. Incidenfa cancerului de os la aceste femei p6ni in1975 a fost comparati cu aceea inregistrat[ la 1000 de femei care lucrau ca telefoniste in1945.20 de femei de la fabrica de ceasuri 9i 4 telefoniste au ficut cancer de os intre 1945 gi1975. Riscul relativ de a contacta cancer de os de citre muncitoarele de la fabrica deceasuri este:

a.Zb.4c.5d.8e. nu se poate calcula cu aceste date

48. Rezultatele unui studiu asupra prevalen{ei obeziti(ii pe grupe de v6rsti au fost:

Gruna de v6rst[ Ponderea obezit[tii20- 40 t9va40- 60 25Vo60- 80 l5Va80+ 57o

Concluzia ci, pe m[sur[ ce oamenii imbitrAnesc, ei devin mai graEi, este:a. corectib. incorectd, deoarece este necesara o ratdc. incorectS, deoarece nu se utilizeazdnrci un grup de control sau de comparalied. incorect5, deoarece nici o astfel de concluzie n-ar trebui trasl din datele oblinute dintre

un studiu transversale. incorect[, deoarece este utilizat[ prevalen(a in timp ce este necesar[ incidenla

49. Printre 300 de decese prin otriviri accidentale inregistrate la copii, in oraEul "A",existau de 5 ori mai mulfi copii din familii cu statut socio-economic scizut decf,t copii custatut socio-economic ridicat. Concluzia ci otrivirea accidentali este de 5 ori mai mare la

'*

l3


12/23

1OO INTREBARI $I 3 STUDIIDE CAZ DE SANATATE PUBLICA $I MANAGEMENT

copiii defdvoriza{i socio-economic fa([ de cei favorizafi este:a. corectdb. incorectS, deoarece studiul qi grupurile nu sunt relevante sau comparabilec. incorect5. deoarece existd o interpretare improprie a semnifica{iei statisticed. incorect6, deoarece compara(ia nu se bazeazdpe ratee. incorecti, deoarece intervin distorsiuni datorate observatorului

50. For(a unei asocia{ii intre un factor gi o boali este cel mai bine mlsuratl prin:a. perioada de incubalieb. incidenta bolii in popula(ia totalIc. prevalenfa factoruluid. riscul atribuibile. riscul relativ

51. in trecutul familial a 100 pacien(i schizofrenici s-a gisit cI 45 din aceEtia au rimas firdunul din pirinfi inainte de a implini 18 ani. Dintre 134 de studen(i la medicinl s-a gisit ci23 qi-au pierdut unul dintre p[rin(i p0n[ la aceeaqi vdrstfl. Pe baza acestei diferen(e careeste statistic semnificativi, inferen{a cI existi o asociafie cauzali intre pierderea unuiadintre plrin{i in copil[rie qi schizofrenie este:

a. corectlb. incorectd, deoarece compararea nu este bazatd, pe ratec. incorectS, deoarece grupul de bolnavi gi grupul martorilor nu sunt comparabiled. incorecti, deoarece nu a fost exclusd eroarea de observaree. nici una din cele de mai sus

52. Pentru determinarea rela(iei dintre nivelul seric al sodiului gi hormonul antidiuretic(ADH) la pacien(ii cu meningiti, cel mai adecvat proiect de studiu trebuie:

a. sd mdsoare in mod repetat sodiul gi ADH la un pacientb. sd mdsoare sodiul qi ADH la o serie de pacienlic. s[ mlsoare sodiul la o serie de pacien]i qi ADH la o serie diferitd de pacienlid. sd mf,soare ADH 1a o serie de pacienli qi la un grup martore. nici unul din cele de mai sus

'53.In raport cu un studiu cazuri-control un studiu prospectiv:a. cost[ mai multb. este adecvat studiului unei boli rare

' c. se bazeazd mai pufin pe memoria subiecfilord. permite calculul direct al riscului relative. poate inregistra distorsiuni datorite pierderilor din studiu

54. Rezultatele unui studiu epidemiologic efectuat in judeful "X" pentru mlsurareariscurilor de deces infantil asociate unor factori favorizanti sunt prezentate in tabelul de maijos:

Nr.crt Factorul de risc RR de deces 0-L an RA(7o)innonulatie

I Nastere neasistatd 5.1 4.82 HTA in timnul sarcinrr 5.2 3.2

t4


13/23

100 INTREBAnT gr 3 sruDrr DE cAZ oe SANATATE puBLrcA gr MANAGEMENT

J Vdrsta mamei sub 19 ani t.7 4.14 Travaliu nrelunsit 2.5 2.55 Familie dezorsanizatd r.9 1,7

Primul factor de risc asupra cdruia trebuie ac(ionat in cadrul unui program de reducere amortalitl{ii infantile va fi:

a. factorul 2 pentru cd are riscul relativ cu valoarea maxim[b. factorul 1 pentru cd are riscul relativ mai mare dec6t riscul atribuibil in popula{iec. factorul 3 pentru cd are riscul atribuibil in populafie mai mare decdt riscul relativd. factorul 4 pentru cd are riscul relativ egal cu riscul atribuibil in populaliee. factorul 1 pentru c[ are riscul atribuibil in popula]ie cu valoare maxim[

55. Asocia(iile epidemiologice Ia nivelul indivizilor pot fi studiate prin anchete:a. transversale de tip screeningb. longitudinale prospectivec. longitudinale retrospectived. de tip cazuri-controle. descriptive

56. Mortalitatea specifici prin cancer pulmonar la medici este de 160/100000 la mariifumitori fafi de 8/100000 la nefumitori, iar prevalenfa fumatului in masa medicilor de807o. Riscul de deces prin cancer pulmonar al unui medic mare fumltor fafi de unulnefumltor este de:a.152b.72c.20d.8e. nici unul de mai sus

57. Argumente pentru ca un factor s[ fie considerat "factor cauzal" pentru o boali sunt:a. eliminarea factorului s[ reducd riscul de boalS

. b.;factorul sd fie prezent la toate cazurlle de boal6. c. plauzibilitatea relalieid. expunerea la factor trebuie si preceadi aparitia boliie.,factorul sd fie mai frecvent la bolnavi decdt la non-bolnavi

58. Din 1000 de femei cu cancer de s6n, 32 erauinsircinate. Se poate conchide:a. 3,27a din pacientele cu cancer de sdn erau insdrcinateb. cancerul de sAn este o complicalie rar[ a sarciniic. sarcina este un factor de proteclie pentru cancerul de sAnd. dacl se standardizeazd penlru vArsti, putem determina riscul cancerului de sdn intimpul sarciniie. sarcina este un factor de rise pentru cancerul de sdn

59. Din 250 de persoane (80 bnrba{i qi 170 femei), participante la un picnic, 112 s-auimbolnivit, din care 76 at fost femei gi 36 bnrba{i.

a. incidenja pentru sexul masculin a fost 36111215


14/23

100 INTREBAnT gr 3 sruDrr DE cAZ nB SANATATE puBLrcA gr MANAGEMENT

b" irtcidenla pentru sexul masculin a fost 36180c. incidenla pentru sexul feminin a fost 76lll2d. incidenla pentru sexul feminin a fost 76/170e. inciden{a general6 a a fost 112/250

60. in tabelul de mai jos sunt prezentate ratele de spitalizare qi de mortalitate prin afec{iunitromboembolice la doui loturi de femei :

Decese(la 100 000)

Rata de spitalizare(la 100 000)

20-34 an1 35-44 ani 20-44 aniUtilizeazdcontraceptive orale

1,5 3.9 47,0

Nu utilizeazdcontraceptive orale

0.2 0,5 5.0

Pe baza acestor date se poate conchide ci:a. exist[ o relalie caazaldintre utilizarea contraceptivelor orale qi afec(iunile tromboemboliceb. mortalitatea prin aceste afecfiuni este mai mare in cantl lulilizdrii contraceptivelor, la

fiecare grupd de v6rst[c. mortalitatea este mai micd la femeile care nu tlllizeazd contraceptive comparativ cu cele

care utilizeazd, contraceptive, dovadi fiind qi o rat[ de spitalizare mai micid. mortalitatea cre$te cu vArsta, indiferent daci se tlllizeazd, sau nu contraceptive oralee. nici o concluzie nu este corectd

61. in studiul de la Framingham asupra bolii coronariene,la examinarea ini{ial[ 17persoane din 1000 au fost gisite cu boali coronariani. Aceastl m[rime exprimi:

a. incidenla bolii coronarieneb. prevalenla de moment a bolii coronarienec. prevalenfa de perioadd a bolii coronariened. frecvenla atacurilor de infarct miocardic

: e. nici una din acestea

62.Misura ob(inutI prin sclderea ratei imbolnivirii ( de obicei inciden(i sau mortalitate) lapersoanele neexpuse din rata corespunzitoare la persoanele expuse reprezinti:

a. risc relativb. risc atribuibilc. prevalenla boliid. fraclia etiologic[ a risculuie. risc de pierdere din urm[rire

63. Epidemiologia este definiti clasic ca studiul:a. distribuliei qi determinanlilor bolii in populaliile umaneb. distributiei bolii in populaliile umanec. distribuliei determinantilor bolii in populatiile umaned. modelului de organizare a serviciilor medicalee. etiologiei bolilor

16


15/23


16/23

1OO INTREBARI $I 3 STUDIIDE CAZ DE SANATATE PUBLICA $I MANAGEMENT

E1.3. Faptul ci riscul relativ creqte de la L la 5 odatl cu creqterea expunerii la factorulstudiat:

a. confirml ipoteza dup[ care contraceptivele orale sunt un factor de risc pentru cancerul decol

b. dovedegte cd,ttlTizarea contraceptivelor orale este cauza cancerului de colc. este un argument in favoarea ca:uzaliti4iid. nu existd nici o semnificalie etiologic[ in aceastd anchet[e. nu are nimic de a face cu relatia de cauzalitate

E l. 4 Cum se putea proceda dupi plrerea dumneavoastri la calculul riscului relativ?a. calculAnd direct riscul relativ ca raport la doud incidenteb. comparAnd utilizarea de contraceptive de c6tre femeile atinse de cancer de col cu utilizareacontraceptivelor de cdtre cele indemnec. comparAnd frecven(a cancerului la utilizatoare cu cea la nonutilizatoared. calculAnd valoarea testului chi pltrate. utiliz6nd o metodl de aproximare a riscului ( odds-ratio )

66.

SCREENING

Validitatea unui indicator de morbiditate exprimfl capacitatea sa de :a. a mlsura corect frecvenla real6 a boliib. a produce rezthate similare c6nd este aplicat de mai mulfi investigatoric. a misura corect frecven{a reall a absen{ei boliid. a mlsura corect gravitatea boliie. a misura probabilitatea de aparitie a bolii

Screeningul are avantajele:a. stabileqte diagnosticul de certitudine al bolilor in fazele oligosimptomaticeb. este ieftinc. se poate utiliza in scop prescriptivd. es.te bine acceptat de popula(iee. este aplicabil la boli cu prevalenj[ foarte micl

68. Un test de screening pentru cancerul de s6n a fost administrat la 400 de femei cu biopsie

pozitiv[ pentru ca.rce.rid" s6n qi la 400 de femei fir[ cancer de s6n. Rezultatele testului aufost pozitive la 100 dintre femeile bolnave qi la 50 dintre femeile nonbolnave. Sensibilitateatestului este:

a. 87Vab. 677oc. 25Vod. 337oe. l27o

69. Un test de screening are o specificitate teoretici de l00%o. Aceasta inseamnl c[ oricare arfi sensibilitatea:

a" valoarea predictivd pozitivl este egald cu 118

67.


17/23

100 INTREBAnT gr 3 sruDrr DE cAZ oB sANATATE puBLrcA gr MANAGEMENT

b. toatd persoanele depistate sunt ?ntr-adev[r bolnavec. nu sunt falgi negativid" toli bolnavii sunt depistalie. nu sunt falgi pozitivi

70. intr-un program de depistare a diabetului, pragul de separare pentru testul A a foststabilit la 160 mg/100 ml, iar pentru testul B la 130mg/100ml.Aceasta ar insemna cf,:

a. sensibilitatea testului A este mai mare decAt cea a testului Bb. specificitatea testului A este mai mare decdt cea a testului Bc. numirul de fals-pozitivi este mai mare pentru testul A dec6t pentru testul Bd. numdrul de fals-negativi este mai mare pentru testul A decdt pentru testul Be. num[rul de fals-pozitivi este mai mic pentru testul A decAt pentru testul B

71. Un test cu o sensibilitate de 60 Vo aplicat la 1000 de subiec{i, in rdndul cirora prevalen{abolii este de l0 Vo, a evidenfiat 200 de presupuEi bolnavi. Care este numirul de fals pozitivi?a. 60b. 40c. 940d. 140e. 100

72. Care dintre urmitorii indicatori de evaluare a unui test screening se definepte capropor{ie a persoanelor bolnave din populafia supusi testului identificate corect ca fiindbolnave:

a. sensibilitateab. specificitateac. valoarea predictivi pozitivId. valoarea predictivi negativde. prevalenla

73. Criterii pentru alegerea bolii care s[ facl obiectul unui screening sunt:a. testul de screening si fie cAt mai valid gi reproductibil

,, b. sistemul de sdn[tate si dispund de facilit5trile necesare' c. boala sd fie decelabil[ in stadiu subclinicd. boala sd fie frecventd qi/sau grav[e. costul acliunii qi al urmirilor ei si fie rezonabil pentru bugetul de sdnitate

74. Valoarea predictivi a unui rezultat pozitiv in cazul unei probe de screening cu osensibilitate qi specificitate de respectiv 90Vo,aplicati unei popula(ii de 1000 de persoane cuo prevalen{i a bolii de 20Vo estez

a. 1801260b. 20/740c. 180/200d. 180/800e. 2U240

Studiu de caz nr. III

19


18/23

100 iNTREeAnr gr 3 sruDrrDu cAZoB sANATATE puBLrcA gr MANAGEMENT

Sl.70Vo din popula{ia normal[ are o glicemie inferioari valorii A, in-timp ce 857o dindiabetici au o glicemie peste valoarea A. Pentru un test de screening se ia valoarea A ca pragde separare intre 2 grupe, considerAnd probabil normali indivizii cu glicemia inferioarflvalorii A gi probabil diabetici indivizii cu glicemia superioarl valorii A.S1.1. Care este sensibilitatea testului?

a. 0,70b. 0,30c. 0,85d. 0,15e. 0,50

S1.2. Care este specificitatea testului?

a.b.c.d.e.

0,700,300,850,150,50

S1.3 DacI prevalen{a P a diabetului este de SVo, care este valoarea predictivfl pozitivi, adiciprobabilitatea unui diabet zaharat real la un individ testat a cirui glicemie dep[gegte pragulA?( precizia calculelor este de 2 zecimale)

a. 0,13b. 0,15c. 0,30d. 0,50e. 0,85

S1.4. in aceleaqi condi{ii ( P=57o), care este valoarea predictivfl negativi, adiclprobabilitatea ca un individ testat a cirui glicemie este sub pragul A sI nu fie intr-adevirdiabetic? ( precizia calculelor este de 2 zecimale)

a. 0,15. b. 0;30

c. o5od. 0,87e. 0;99

PRE

75. Profilaxia primari urmireEte:a. sI evite aparitia bolii la individb. sd reduc[ incidenfa bolii in popula{iec. si schimbe distribulia factorilor de risc in populatied. s[ evite agravarca bolilor incipientee. sI creasci rezistenla specificd qi nespecificl de boall

T6.Interesul actual fa(i de profilaxie a fost stimulat de :a. eficacitatea metodelor actuale ale imunoprofilaxiei specifice

20


19/23

100 INTRESAnI $r 3 sruDrrDu cAZ os sANATATE puBLrcA gr MANAGEMENT

b. efic'icitatea procedeelor terapeutice modeme asupra amelior5rii stlrii de-sdn[tatec. concordanla dintre cheltuielile qi ameliorarea s6rii de sdndtated. rolul factorilor comportamentali in explicarea modelului actual ai morbidit[fiie. cunoaqterea cauzelor determinante ale principalelor boli cronice

77. Prevenirea qi combaterea unei boli la nivelul popula{iei presupune:a. cunoa$terea riscurilor asociate unor factorib. cunoa$terea etiologiei boliic. cunoa$terea prevalentei factorilor de riscd" existenla unor resurse disponibilee. existenla unor tehnologii preventive/curative

78. Aplicarea unui tratament nou care previne decesul dar care nu determini recuperarea,are drept consecin{d:a. scdderea prevalen(ei bolii

b. cresterea incidenlei boliic. cre$terea prevalenlei boliid. sciderea incidenlei boliie. scdderea inciden(ei qi prevalentei bolii

Tg.invederea combaterii imbolnlvirilor prin TBC care din urm[toarele misuri reprezintiac(iuni de preven(ie primari:a. combaterea fumatuluib. chimioprofilaxie specificdc. vaccinare BCGd. educalie pentru sinitatee. depistare precoce

80. Scopul final al medicinii preventive este:a. s[ creasc[ probabilitatea de supravietiure la toate vArsteleb. sb creasc[ durata medie a viefiic. s5 reducd incapacitatead. sd crea.scd speranfa de viatd la naqtere fdrd incapacitatee. sI creascd anii potenliali de viala

81. in urma acumulirii unor cuno$tin{e prin educa(ie pentru sfln[tate se realizeazi:a. modificarea eventualS a comportamentuluib. modificarea obligatorie a comportamentuluic. cretterea incidenleid. o mai bun[ cunoa$tere a st[rii de slndtate a colectivitAliie. nici unul dintre aceste rispunsuri

82. Principalele strategii preventive in sflnltate publicl sunt:a. strategii bazate pe grupele la risc inaltb. strategii bazale pe nivele de prevenire (I, [, III)c. strategii bazate pe controlul factorilor de risc comuni mai multor bolid. strategii bazate pe popula[ia generalde. strategii orientate pe grupe de vArstl

2t


20/23

100 INTREBAnT gr 3 sruDrr DE cAZ tp sANATATE puBLrcA gr MANAGEMENT

83. Strategiile bazate pe popula(ii la risc inalt au ca avantaje:a. motiva{ia crescut6 a individuluib. beneficiile pentru popula{ie sunt foarte maric. raport cost/eficacitate favorabild. schimbd distribulia factorului de risc in populaliee. raport beneflciu/risc favorabil

MORBIDITATE

84. Datele referitoare la prevalenfa unei boli sunt:a. funcfie de incidenfa 9i durata boliib. aplicabile in mlsurarea riscului de dob6ndire a bolii

c" utilizate in planificarea necesarului de servicii qi resursed. utilizate in studierea rolului posibililor factori etiologicie. utilizate in mdsurarea riscului atribuibil in popula{ie

85. Sursa de inregistrare cea mai de incredere in ceea ce priveqte inciden(a IMA este:a. inregistrarea cazurilor de boald la Directia Sanitarib. certificatele de decesc. absenteismul de la locul de muncdd. inregistrarea cazurilor cronice de boal6e" inregistrarea de la spitale

86. Schimbarea prevalenfei unei boli de la o perioadi de timp la alta poate fi rezultatulmodificlrii in:a. incidentdb. riscul relativc. durata boliid. riscul atribuibile. altor factori

87. Datel.e prezentate in tabelul de mai jos se refer[ la numflrul de copii cu leucemie acutlcare au fost internafi in spitalul ,,X" in perioada 1960-1974.

Grupe'de

vArsti

Nr. cooii internati Total

1960-64 1965-69 t970-740-45-9

l0-14

t287

23t78

31364

666lt9

Total 27 48 7t t46

Din tabel rezulti ci:a. incidenla bolii scade la copiii de 10-14 anib. prevalenfa anual6 a bolii creqte in perioada 1960-1974c. incidenla bolii creqte la copiii 5-9 anid. numdrul copiilor internali cre;te in perioada 1960-1974

22


21/23

1OO 1NTREBARI sI 3 STUDITDE CAZDE SANATATE PUBLICA SI MANAGEMENT

e. prevalenla bolii scade in perioada 1960-1974

88. Rata incidenfei unei boli este:a. rata mortalitetrii dac[ boala duce rapid la decesb. propo(ia paturilor de spital ocupate de pacien{i cu acea boal6c. proporfia persoanelor cu acea boal6 dintr-o populafied. numirul cazurilor noi de boal[ pe an dintr-o populatiee. numdrul cazurilor noi din fiecare grupl de vdrsti spitalizate intr-un an

89. Identifica{i din exemplele de mai jos care sunt date de prevalen{i:a. nurndrul cazurilor de diabet depistate activ intr-o colectivitate de studentib. numlrul de interndri pentru hipertensiune arteriale la o populafie de 100 000, pe anc. numirul total de caz;uri de scleroz[ multipl5 la o popula{ie de 100 000, pe an

d. numdrul episoadelor de boald la persoanele in vdrstl de peste 3 ani, pe ane. numirul cazurilor noi de cancer de prostratd la 100 000 de bdrbali, pe an

90. Protocolul pentru o ancheti transversali de prevalen(i pe eEantion trebuie s[ con{ini:a. calitatea probelor de screeningb. definirea popu lalieic. prevenirea non-r[spunsurilord. metoda de selectie a unit[[ilor de observaree. descrierea procedurilor pentru examenele clinice qi paraclinice

91. Principalele componente ale ingrijirilor primare de sinfltate sunt:a. sdndtatea mediuluib. ocrotirea mamei qi copiluluic. tratamentul tumorilor benigned. asigurarea cu medicamente esenlialee. controlul bolilor endemice

92. Realizarea unui program de planificare familial[ presupune urmitoarele tipuri demflsuri:g. obligarea familiei la un anumit numdr de copiib.'prevenirea deceselor maternec. dreptul femeii de a decide asupra numirului de copii qi a momentului naqterii acestorad. punerea la dispozi{ia populafiei a mijloacelor contraceptive

e. combaterea sterilitElii primare

93. Ocrotirea popula{iei v6rstnice presupune:a. existenla unor institutii specializateb. existenta unui personal special pentru ingrijiri la domiciliuc. intemarea tuturor bdtrAnilor in institulii special destinate lord. responsabilitatea exclusivd a familiei pentru ingrijirea familieie. antrenarea vdrstnicilor in aciiuni sociale

94. Indicatorul care mlsoari intr-o serie de variafie dispersia valorilor individuale fafl demedia lor se numeqte:a. coelicient de regresie

23


22/23

1OO 1NTREBARI $I 3 STUDITDE CAZDE SANATATE PUBLICA $I MANAGEMENT

b. eroare st'dndard a medieic. devia{ie ( abatere) standardd. amplitudinee. coeficient de corelatie

95. Delegarea autoriti(ii presupune qi:a. delegarea total[ a responsabilitl1iib. delegarea pafiiald, a responsabilit5tiic. pdstrarea total5 a responsabilitiliid. pdstrarea pa(iali a responsabilitdtriie. nici unul din aceste r[spunsuri

96. Inegalitatea dintre resurse pi necesitifi determini urmitoarele misuri:a. reducerea volumului prestaiiilorb. stabilirea de prioritdlic. planiflcaread. evaluarea activitltiie. evaluarea resurselor

97. Sistemul de sinfltate este integral privat in (irile:a. SUAb. Olandac. Marea Britanied. Germaniae. Nici unul din aceste rdspunsuri

98. Din cele 5 componente ale sistemului de s[nitate, care influenleazd, cel mai mult naturasistemului?a. producerea gi dezvoltarea de resurseb. elaborarea de programec. finanlaread. managementule. acordarea de servicii

i99. Resursele necesare pentru ocrotirea sflniti(ii sunt:a. personalul

b. facilitSli sanitarec. cadrul legald. timpule. banii

100. Sistemele de sinitate care reu$esc si satisfac[ in cea mai mare misurl obiectivulasiguririi echit[{ii serviciilor de sinitate sunt finan(ate preponderent prin:a. plata directdb. asigur[ri private pentru sinltatec. taxe qi impozite nafionale sau localed. organizalii filantropice qi ajutoare externee. asiguriri sociale pentru sdndtate

24


23/23

100 INTREnAnt $I 3 STUDIIDE CAZoe sANATATE PUBLTCA gt MANAGEMENT

R6spunsuri :

labcd;2acd;3e;4abde

5 abcde ; 6ac ;7b ; 8 d ;9bc ; 1 0 a:l I d;12c,1 3b ; 1 4acd ;15d;16de;17de;18e;19c;20c;2ld,z2c;23be;24c;25bcde;26a;27 ac;28b,29e,30c:3lc;32c;Studiu de caznr.I- D 1b;DZc: D3ce;D4bd;D5bce

33a;34b;35b,36e,37 d;38a;39b;4Oe;4lc;42a:43a,44b;45b,46d,47 c;48d;49d;50e,51c;52e,53acde;54e,55 abcd,56c;57acde,5 8a;59bde;60bd,6lb;62b;63a;64c;65 a;

Studiu de caz nrII- E 1 abc d,EI -Zd,El .3 ac;El .4a

84ac ;85e, 86ac; 87ac; 8 8d, 89ac ;9Obcde

9 1 abde ; 92cde;9 3 abe;9 4c ;9 5 a;9 6bcde,97 e,98 c ; 99 ab de ; 1 00ce

25

grile sanatate publica

Documents