GRILE LICENȚĂ ENDODONȚIE

Tema 56:

Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dinților permanenți

Bibliografie asociată temei:

M. Gafara, A. Iliescu - Endodonția clinică și practică, Ediția a II-a, Editura, București,

2001

pag. 68-93

*1. Diagnosticul pozitiv al pulpitei seroase totale se stabilește pe:

A. teste de vitalitate negative

B. durerea cu caracter pulsatil

C. durere intensă și continuă

D. percuție în ax negativă

E. halenă fetidă

(pag. 76)

*2. În pulpita acută seroasă parțială examenul clinic pune în evidență:

A. dinte cu carie profundă, cu depozite bogate în dentina alterată

B. dinte cu colorație anormală

C. percuție în ax dureroasă

D. testele de vitalitate au un răspuns intens negativ

E. percuția transversală dureroasă

(pag. 73)

3. Care din următoarele afecțiuni pulpare poate fi reversibilă:

A. pulpita seroasă parțială

B. pulpita purulentă totală

C. hiperemia periinflamatorie

D. pulpita seroasă totală

E. pulpita purulentă parțială

(pag. 71-74)

4. Semne clinice obiective în pulpita cronică deschisă:

A. prezența unei carii cu evoluție îndelungată

B. prezența sângerării la masticație

C. răspuns pozitiv la testele de vitalitate

D. jenă dureroasă la presiunea alimentelor în cavitatea ulceroasă

E. palparea cu sonda evidențiază baza de inserție a polipului în camera pulpară

(pag. 85)

5. Diagnosticul diferențial al pulpitei acute seroase totale se face cu:

A. pulpita acută seroasă parțială

B. pulpita purulentă totală

C. nevralgia esențială de trigemen

D. parodontita apicală acută seroasă

E. parodontita apicală acută purulentă

(pag. 79)

Tema 57:

Necroza și gangrena pulpară

Bibliografie asociată temei:

M. Gafara, A. Iliescu - Endodonția clinică și practică, Ediția a II-a, Editura, București,

2001

pag. 94-102

*1. Factorii cauzali cu acțiune favorizantă în necroza pulpară sunt:

A. traumatisme cu intensitate redusă dar repetate

B. luxații, intruzii

C. diabet, hipertensiune arterială

D. temperaturi mai mari de 75 grade C

E. temperaturi sub 0 grade C

(pag. 98)

*2. Simptomatologia necrozei pulpare cuprinde următoarele:

A. dinte cu transparența mai mare decât a dinților vecini

B. durere la excitanți termici

C. durere la excitanți chimici

D. dinte cu colorație modificată, brună sau galben-cenușiu

E. durere la percutie în axul dintelui

(pag. 98)

3. Simptomatologia gangrenei pulpare cuprinde:

A. modificări de culoare a dintelui

B. pierdere marcată de substanța dentară

C. durere la percutie transversală a dintelui

D. sensibilitate la palparea cu sonda a canalelor radiculare

E. examen bacteriologic pozitiv

(pag. 101)

4. Simptomatologia necrozei pulpare cuprinde:

A. probe de vitalitate tehnice pozitive

B. probe de vitalitate electrice pozitive

C. transparența la diafanoscopie

D. pierderea transparenței dintelui și a colorației obișnuite la transiluminare cu fibra optică

E. foraj explorator negative

(pag. 98)

5. Necroza pulpară:

A. se tratează ca pulpita cronică închisă

B. extirparea devitală este de elecție

C. respectă tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturație radiculară corectă

D. nu necesită etape de tratament antiseptic, fiind o mortificare aseptică

E. se tratează ca p gangrenă pulpară

(pag. 99)

Tema 58:

Parodontitele marginale acute şi cronice

Bibliografie asociată temei:

M. Gafara, A. Iliescu - Endodonția clinică și practică, Ediția a II-a, Editura, București,

2001

pag. 103-125

*1. Diagnosticul diferenţial în cazul parodontitei apicale hiperemice se face cu:

A. pulpita cronică deschisă

B. pulpita cronică închisă

C. hiperemia preinflamatorie

D. pulpita acută purulentă totală

E. gangrena pulpară simplă

(pag. 107)

*2. Diagnosticul pozitiv în parodontita apicală acută purulentă se pune pe următoarele semne:

A. teste de vitalitate pozitive la nivelul dintelui cauzal

B. examenul radiologic ce prezintă imaginea caracteristică, conturară

C. durere la atingerea dintelui, mobilitate dentară, fistulizare cu eliminare de puroi

D. simptomatologie de pulpită, durere la agenţi termici (mai ales rece)

E. simptome subiective şi obiective nesemnificative, imagine radiologică concludentă

(pag. 112)

*3. Diagnosticul diferenţial în parodontita apicală acută purulentă se face cu:

A. pulpitele acute

B. pulpitele cronice

C. nevralgia de trigemen

D. osteomielita maxilară

E. granulomul simplu conjunctiv

(pag. 113)

4. Următoarele afirmaţii sunt adevărate:

A. parodontita apicală acută purulentă îmbracă trei stadii în evoluţia sa

B. stadiul endoosos se caracterizează prin dureri iradiate în tot hemimaxilarul, regiunea

auriculară, temporală, occipitală

C. în stadiul submucos durerile ating cote maxime

D. în stadiul submucos creşte mobilitatea dintelui

E. în stadiul subperiostal se constată o reducere spectaculoasă a durerii şi scăderea tumefacţiei

(pag. 111)

5. Parodontitele apicale cronice cu imagine radiologică neconturată sunt:

A. parodontita apicală cronică cu hipercementoză

B. osteita paradentară Merkior

C. parodontita apicală cronică difuză progresivă Partsch

D. parodontita apicală cronică condensantă

E. abcesul apical cronic

(pag. 114)

6. Parodontitele apicale cronice specifice pot să apară în:

A. TBC

B. actinomicoză

C. bruceloză

D. SIDA

E. blastamicoză

(pag. 122)

Tema 59:

Tratamentul necrozei şi gangrenei pulpare

Bibliografie asociată temei:

M. Gafara, A. Iliescu - Endodonția clinică și practică, Ediția a II-a, Editura, București,

2001

pag. 158-213

*1. Contraindicaţiile tratamentului conservator în cazul gangrenei pulpare sunt:

A. pacienţi sănătoşi clinic

B. dinţi cu rădăcini drepte sau curburi uşoare ce pot fi depăşite

C. edentaţii subtotale mandibulare

D. pacienţi infirmi, greu deplasabili, pacienţi cu psihopatii

E. dinţi cu implantare bună

(pag. 158)

2. Sistemele de canale după Weine sunt:

A. canal unic, drept până la apex ce se deschide într-un singur foramen apical

B. două canale independente ce se unesc într-un canal unic şi se deschid într-un singur foramen

apical

C. două canale complet separate ce se deschid fiecare în foramene apicale separate

D. canal unic ce pleacă din camera pulpară şi se bifurcă în două canale ce se deschid fiecare în

foramene apicale separate

E. nici un răspuns nu este corect

(apg. 163)

3. Cauze locale ale hemoragiei pot fi:

A. lezarea parodonţiului marginal

B. perforarea podelei camerei pulpare

C. hemofilie

D. afecţiuni hepatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a sângelui

E. căi false radiculare

(pag. 170)

Tema 60:

Obturarea canalelor radiculare

Bibliografie asociată temei:

M. Gafara, A. Iliescu - Endodonția clinică și practică, Ediția a II-a, Editura, București,

2001

pag. 214-248

*1. Care este timpul minim de menţinere a spreader-ului în canal în tehnica de condensare

laterală la rece:

A. 5 secunde

B. 10 secunde

C. 15 secunde

D. 20 secunde

E. 25 secunde

(pag. 226)

2. Fingerspreaderele prezintă următoarele avantaje faţă de handspreadere:

A. conferă operatorului o mare sensibilitate tactilă

B. permit rotirea uşoară în jurul axului propriu în ambele sensuri

C. permit îndepărtarea uşoară din canal fără dislocarea gutapercii

D. sunt mai subţiri

E. sunt mai flexibile

(pag. 223)

3. Dezavantajele tehnicii de obturaţie de canal prin cimentarea unui con unic calibrat la apex

sunt:

A. solubilitatea sigilanţilor

B. premiza sigilării corecte doar în treimea coronară

C. conul nu asigură o sigilare eficientă de unul singur

D. dezobturarea dificilă în caz de necesitate

E. premiza sigilării doar în cei 2-3 mm apicali

(pag. 219)

Tema 61:

Tratamentul parodontitelor apicale acute şi cronice

Bibliografie asociată temei:

M. Gafara, A. Iliescu - Endodonția clinică și practică, Ediția a II-a, Editura, București,

2001

pag. 214-248

*1. În faza endoosoasă a parodontitei apicale acute exudative purulente tratamentul presupune:

A. drenajul endodontic

B. tratament general cu antibiotice

C. drenaj endodontic asociat cu analgezice

D. drenaj endodontic asociat cu antibiotice

E. realizarea inciziei mucoasei

(pag. 254)

2. Tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente în faza subperiostală presupune:

A. drenaj endodontic

B. drenaj transosos

C. incizia muco-periostală la nivelul abcesului

D. incizia mucoasei la nivelul abcesului

E. administrarea de analgezice

(pag. 254)

3. Tratamentul parodontitelor apicale fistulizate presupune:

A. tratament chemo-mecanic de canal

B. obturarea de durată a canalului din prima şedinţă chiar dacă persistă secreţia

C. spălături cu antiseptice pe traiectul dinte-fistulă

D. aplicarea de agenţi fizici

E. chiuretajul apical

(pag. 260)