Comuna Putna - caracterizare

geografică şi potenţial turistic

Cuprins

I. Introducere

I.1. Motivaţia alegerii temei.....

I.2. Poziţia geografică a zonei de studiu

I.3. Istoricul cercetărilor privind zona şi tema de studiu

II. Trăsăturile geografice generale

II.1. Geologie

II.2. Relief

II.3. Climă

II.4. Ape

II.5. Vegetaţia, fauna şi solurile

II.6. Populaţia şi economia

III. Potenţialul turistic

III.1. Consideraţii teoretice

III.2. Potenţialul turistic natural

III.2.1. Potenţialul turistic al reliefului

III.2.2. Potenţialul climato-turistic

III.2.3. Potenţialul hidro-mineral

III.2.4. Potenţialul bio-geografic

III.3. Potenţialul turistic antropic

III.3.1. Obiective turistice cultural-istorice (mănăstiri, biserici de lemn etc.)

III.3.2. Cultura materială şi spirituală rurală (ocupaţii tradiţionale,

manifestări folclorice)

IV. Analiza bazei tehnico-materiale şi formele de turism practicate in comuna Putna

IV.1. Infrastructura si serviciile

IV.2. Unitati de cazare

IV.3. Formele de turism practicate in comuna Putna

IV.3.1. Turism rural

IV.3.2. Turism cultural-religios

IV.3.3. Turism sportiv

IV.4. Fluxuri turistice

IV.5. Analiza indicilor turistici

IV.6. Valorificarea potenţialului turistic. Planuri de dezvoltare turistică

Concluzii

Bibliografie

I. Introducere

Putna aşezată pe plaiuri bucovinene, unde peisajul montan, molcom şi dulce,

păstrază atâtea şi atâtea monumente istorice şi de artă feudală. Aşezate în oraşe, sate sau în

văile de la poalele munţilor,monumentele de aici adăpostesc nepreţuite obiecte de artă şi

fiecare din ele aminteşte ceva din istoria zbuciumată a Moldovei. Pentru lucrarea de acuma,

am ales ca ţintă comuna Putna acolo unde „Privind spre lumina care se deschide subt arcul

ei,şi astăzi stă Ştefan-Voievod ....în icoană,cu capul aplecat şi mâinile încrucişate”1.Ca sa

ajungem la Putna, plecăm pe din Suceava, pe valea râului cu acelşi nume, până la Radăuţi. De

la Rădăuţi, tot pe valea râului Suceava până la Gura Putnei, şoseaua este însoţită de un peisaj

specifc obcinilor: unduiri domoale, păduri seculare de stejar, fagi şi conifere. La numai 30 km

de Rădăuţi pe valea pârâului Putna, se află şi comuna Putna, comuna cu prima ctitorie a lui

Ştefan cel Mare şi cu necropola familiei sale. Satul Putna, aşezat pe parte stânga a pârâului cu

acelaşi nume, este străjuit de dealuri înalte de 700-800 m şi împădurite, care o închide ca într-

o fortăreaţă naturală.

I. 1 Motivaţia alegerii temei

În cadrul acestei lucrări,doresc sa tratez comuna Putna ca fiind o destinaţie turistică

impresionantă şi renumită,prin potenţialul turistic ridicat care cuprinde numeroase elemente

naturale, cultural-istorice .Printr-un cadru natural montan, alături de originalitate şi tradiţia si

obiceiurile locuitorilor încă păstrate, prin obiectivele turistice din zonă şi cadrul natural, Putna

este un loc de legendă şi prin toate acestea devine unică. Am ales această temă pentru că, din

cunoştiintele mele şi in formându-mă mai mult am descoperit că Putna prin diversitate

obiceiulior, a istorie deţine un potenţial turistic destul de ridicat, ceea ce o face unică şi

impresionantă după cum apare în mai multe lucrări. Pe lânga toate acestea, principalul motiv,

este acela, ca am fost destul de norocos sa cunosc aceste meleaguri incă de mic copil. Am

avut posibiltatea din această cauză sa cunosc numeroasele obiceiuri ale zonei, tradiţi, luând si

eu parte la unele din aceste. Încondeiatul ouălor, malancă, sau sa port costumul popular al

zonei .Toate acestea spun ca in această zonă traditiţiile şi obiceiurile oamenilor nu sau pierdut

1 Mihail Sadoveanu ,Viaţa lui Ştefan cel Mare, editura, orasul, anul, p. 20

încă in ciuda globalizării, şi a modernizării. Scopul aceste lucrări este de a spune mai departe

toate aceste lucruri şi de a le prezenta şi altor oameni.

Punctul de plecare pentru acest proiect il constituie stabilirea unor obiectice de

cercetare cum ar fi: caracterizarea geografică a zonei, potenţialul turistic al comunei,

principalele tipuri de turism din comuna, istoricul comunei, obiceiurile dar mai ales

promovarea şi dezvoltarea.

I.2 Poziţia geografică a zonei de studiu

Comuna Putna este situată în parte de nord a judeţului Suceava, în Obcina Mare.

Coordonatele geografice ale comunei Putna sunt se afla la latitudine nordică 47⁰87'' şi

longitudine estică 25⁰ 62''. Comuna Putna se invechineză la nord şi la est cu comuna Straja in

nord –vest cu comuna Vocovu de Sus, satul Bivolărie la est cu comuna Vicovu de Jos, iar la

sud cu Moldoviţa.

Fig. 1 Localizarea geografică a comunei Putna în cadrul judeţului Suceava

I.3 Istoricul cercetărilor privind zona şi tema de studiu

Comuna Putna a fost abordată în destule de puţine studii, cele mai multe referinţe fiind

in cadrul studiilor de mare ansamblu sau istorice, în care se fa referiri episodice. Singura

lucrare care a trat comuna Putna ca o unitate naturală geografică si umană bine individualizată

este lucrarea este a profesorului Dimitrie Dan din anul 1905, lucrare care reprezintă o

încercare, pe alocuri reuşită, de tratare complexă, chiar dcă există destul de multe

neconcordanţe. Ţinând cont de epoca în care a fost scrisă aceasta poate reprezenta oricând un

punct de pornire pentru orice studiu care s-ar face asupra comunei.

Nu fac excepţie nici reprezentările cartografice anterioare secolului XVII–lea însă

aceste nu au fost niciodată la o scară care să permită redarea unor detalii cartografice ale

comunei. Unele lucrări poti catalogate ca lucrări istorice a cartografiei,ce ami importantă

realizare în acest sens fiind cea a lui Marin Popescu-Spineni (1979).Alături de această lucrare

de referinţă mai pot fi menţionate şi unele abordări unilaterale cum sunt cele ale aceluiaş autor

referitor la o hartă a Bucovinei editată in 1774.

Ileana Creţan scrie o monografie a comunei în anul 1930, care se doreşte a fi o

monografie etnografică şi folclorică. Aici sunt transpuse numeroasele obiceiuri si ocupaţia

oamenilor din comună. Un alt tratat asupra zonei este redactat şi de Barbu Nicolae ,acesta

efectuează un Studiu morfologic al Obcinele Bucovinei. Anumite lucrări cu caracter istoric

vorbesc despre Putna dar în special despre mănăstirea Putna („Putna” de Cristian Moisescu).

Institutul Militar Geografic austriac a efectuat cele mai multe ridicări topografice asupra

zonei, publicând câteva ediţii de hărţi militare începând cu anul 1825. Pe aceste harţi s-a

căutat respectarea ortografiei româneşti pentru majoritatea denumirilor,spre deosebire de

hărţile cadastrale care sunt mult denaturate sub acest aspect.2

Lucrări asupra geologie aceste zone au fost efectuate de către Barbu, (1966) confirmă

ca depozitele de pietrişuri din partea vestică a Platformei Moldoveneşti sunt sarmaţiene,

considerând că aceste depuneri fluvio-deltaice ale Suceviţei sunt mult mai mari decât ce a

actuală.ipoteză fezabilă dacă ţinem cont de condiţiile climatice perioadelor anterioare.

Istoricul cercetărilor biogeografice a fost efectuat de către A.Procopianu (1902) care a

elaborat „Harta generală pentru vegetaţiunea Ţărilor dacice” cu scara 1:25.000. Cercetările

istorice asupra zonei au fost efectuate de către Gh.I.Brătianu (1944-1945 ) care studiază

problema descălecatului şi inevitabil, face referire şi la comuna Putna. Spinei face și el

referire la comuna Putna prin transportul bisericii de lemn de la Volovăţ la Putna. Istoricul

2 La aceste harţi au lucrat germani şi polonezi, astfel explicându-se de ce unele toponime sunt germanizate sau polonizate.

cercetărilor asupra populaţiei, L.A. Simiginowicy (1884) face o prezentare a populaţiei din

Bucovina din punct de vedere etnografic şi istoric. Lucrarea sa este importantă deoarece face

referire la migraţiile pendulare spre şi dinspre Moldova care afectau şi comuna Putna. Atlasul

R.S.România (1979) dedică câteva planşe portului popular şi casei tradiţionale etc.

II. Trăsături geografice generale

II.1 Geologie

Primele informaţii asupra geologiei zonei aparţin lui K.Paul(1876) care elaboreaă o

lucrare de sinteză aupra geologiei Bucovinei Între Şipotele Sucevei Şi Arşiţa Băieşului

Însoţită d eo hartă care în prezent are mai mult o valoare istorică. În acelaşi an, Walter

efectuând cercetări în zonă pentru identificarea unor acumulări de hidrocarburi indică

prezenţa a trei linii petrolifere importante:

-Breaza-Sadova-Câmpulung-Stulpicani;

-Dichtenitz-Putna-Ruşii Moldoviţei-Vatra Moldoviţei;

-Berhomet-Crasna-Karlsberg-Mănăstirea Putna-Marginea-Solca-Cacica-Slătioara.

Începând cu anul 1953, ca urmarea a cercetărilor laborioase desfăşurate în zona

cuprinsă între Râul Suceava şi pârâul Suceviţa se publică o serie de lucrări care se constituie

în cel mai substanţial aport adus cercetărilor geologice din regiune. Se distinge în cadrul

depozitelor flişului extern din regiune doua unitţi bine individualizate, având caractere

stratigrafice deosebite: unitatea superioară, denumită Pânza de Putna şi Unitatea inferioară

care pare a fi prelungirea pânzei marginale dintre Cracău şi Suha.

Pânza de Putna depozitele care participă la formatrea acestei pânze aparţin ca vârstă

Senionianului şi Oligocenului. Senionianul se reprezintă într-un facies tipic marginal, al

marnelor cu inocerami,în cadrul acestora putând fi separate două orizonturi:

-orizontul inferior,însumând o grosime de 300-400 m,constituit din marnocalcare cenuşii

albastrui cu fucoide,asociate subordonat cu calcare-gresii vinete albăstrui;

-orizontul superior(300m),format din calcare organogene,fine,argile şi marne cenuşii,verzui,la

care se adauga micronglomerate cu elemente verzui şi alge calacaroase;

În cadrul depozitelor Eocene se dezvoltă faciesul d e Putna acesta este constituit din

marme verzi şi roşii,calcare verzui şi gresii calcaroase cenuşii verzui. Eocenul mediu este

alcătuit din marme sau argile roşii, foioase, conglomerate cu elemente verzi la care se adaugă

calcare de Pasieczna cu chaille-uri. Eocenul superior cuprinde argile şi marne verzi,cu

intercalaţii de gresii verzui şi Gresia de Lucăceşti. Oligocenul este cel tipic marginal alcătuit

din orizonturile cunoscute :marne brune bituminoase având frecvent menilite în bază,disodile

cu aspect obişnuit,dar care spre partea superioară prezintă intercalaţii din ce în ce mai groase

de gresii de tip Kliwa şi gresie de Kliwa care parea a fi mai slab cimentată în partea de est.

Unitatea inferioară sau Pânza marginală este vizibilă în semifereastra de la Gura

Putnei,cinţinând mai puţine chaille-uri sau acestea lipsind. Peste orizontul amintit se dispun

stratele de Bisericani alcătuite din argile şi marne verzui,micacee,corespunzând orizontului

argilos-grezos verde şi roşu din Faciesul de Putna de vârstă eocen superior. Este de remarcat

lipsa Gresiei de Lucăceşti în faciesul de Gura Putnei.

Depozitele oligocene sânt foarte frământate şi faliate separându-se orizonturile

cunoscute:

-orizontul marnelor brune şi menilitelor ce suportă uneori intercalaţii de conglomerate cu

elemente verzi;

-orizontul disodilelor substituite uneori prin conglomerate cu elemente verzi;

-gresia de Kliwa este substituită de către conglomerate cu elemente verzi, microconglomerate,

calacare cu numuliţi, suportând la diferite nivele intercalaţii de gresii cenuşii, curbiocorticale,

de tip Krosno, gresii grosiere, micacee de tip Tarcău, marne verzi de tip miocenic. Pentru

prima dată este pusă în evidenţă în această zonă prezenta unor depozite miocene reprezentate

prin marne verzi, nisipoase sau satinate.

În afară de procuparea startigrafică a zonei de un interes deosebit s-a bucurat

cunoaşterea tectoniucă,atât a flişului extern cât şi a relaţiilor cu zona miocenă,sau integrarea

informaţiilor obţinute în contxtul general al Carpaţilor Orientali. În flişul extern s-a remarcat

existenţa unei pânze de şariaj, denumită pânza de Putna şi a Autohtonului ei, pentru care s-a

utilizat denumirea de Unitatea Inferioară, unitate şariată la rândul ei peste zona miocenă al

cărui caracter de pânză rămâne de discutat. Din punct de vedere tectonic trebuie relevate

urmatoarele aspecte care au o importaţă deosebită. Caracterul framântat al tectonicii în

semifereastra Gura Putnei faţă de caracterul mult mai liniştit al structurilor în Pânza de Putna ,

precum şi existenţa unor discrepanţe între direcţia nord-sud a cutelor sale, faţă de cea generală

NV-SE a pânzei. Conturul semiferestrei sugereză ideea că aceasta s-a format nu doar ca efect

al eroziunii posttectonice ci şi ca o sfâşietură în pânza provenită dintr-o rupere şi o deplasare

orizontală mai avansată a părţii externe în acest loc.

O întreagă zonă senionia-palogen largă de trei km şi întinzându-se între Putna-Viţueu-

Voivodeasa pâna la sud de Suceviţa, este cuprinsă între linii de contact anormal şi face

impresia că aparţine altei unităţi de dedesubt, care ar părea aici într-o imensă semifereastră.

Alt rezultat important îl constituie urmărirea şi stabilirea adevăratei semnificaţii a liniei de

contact anormal denumită Poiana Crucii.Aceasta linie apare la nord de valea Moldovei,putând

fi urmărită continuu până la Valea Putnei de unde se desface în trei linii tectonice:

a)externă care se îndreaptă spre nord la Poiana Glodului, unde se confundă pe o mică distanţă

cu linia de şariaj a Pânzei de Putna, după care se retrage spre vest şi lasă în faţă un solz îngust

de Eocen inferior şi Senionian, pentru ca din valea Sucevei să se cufunde din nou cu linia de

şariaj amintită;

b)linia de mijloc, situată la vest se continuă după toate aparenţele, cu linia ce trece pe la

Lăpuşna Răstoaca;

c)linia internă se îndreaptă de la început spre NV continuându-se peste graniţă cu linia ce

trece Şipotele Siretului şi se termină la Pătrăşeni, pe Ceremuş.

Cele trei linii delimiteză ca frunte a lor trei solzi mai importanţi, deversaţi spre ENE:

solzul Voloteiului,solzul Scorbura şi solzul Poiana Crucii.Acesta din urmă, spre SSE

încalecă peste primii doi pe o distanţă d e aproximativ 3 km. Poiana Crucii are o continuitate

spre nord pîna în valea Ceremuşului unde se constituie ca un solz important în pânza de

Skole. Comuna Putna este aşezată geografic în Obcina Mare se află într-o zonă a flişului

senonian-palogen şi este formată dintr-un complex de culmi monoclinale pe direcţia

structurală.

II.2 Relief

Trăsătură esentială a reliefului o constituie paralelismul culmilor şi văilor pe direcţia

nord-sud-est,direcţie concordantă cu aceea a structurii geologice. O a doua trăsătură

importantă o constituie înălţimea redusă, aceasta aparţinând munţilor joşi cu culmi, pararlele,

rotunjite, separate prin depresiuni alungite şi relief de maguri. Altitudinea minimă este de 490

m, iar cea mai mare este de 1198 m, diferenţa de nivel fiind de 708 m. În general se observă

ca versanţii sunt ondulaţi, cu înclinări cuprinse frecvent între 16-30º cu expoziţii în cea mai

mare parte parţial însorite sau umbrite, iar altitudinile medii frecvente sunt între 800-1000m.

II.3 Climă

Media lunară la staţia meteorologică Rădăuţi este de 7,7 ºC. Din punct de vedere

termic, clima din comună se caracterizează prin existenţa, în general, a unor ierni reci cu

temperaturii medii de -3ºC în tot timpul iernii şi veri nu prea calde, cu temperaturii de 17,5ºC.

Luna ce mai caldă a anului este iulie (18,4ºC),iar ce mai rece februarie(3ºC) amplitudinea

medie anuală fiind de 21,4ºC. Vara şi iarna temperaturile variază dela o lună la alta (1-2ºC),

în timp ce în anotimpurile de tranziţie (primăvara ,toamna)diferenţele termice medii depăsesc

9ºC (septembrie şi octombrie) şi 6ºC (martie şi aprilie) . Amplitudine între maxima şi minima

absolută este de 70,2 ºC(maxima este de +37,7ºC şi minima -32,5ºC). Data trecerii

temperaturii medii zilnice mai mari de 0ºC este perioada 1-11 martie, iar sub 0ºC este 1

decembrie. Primul îngheţ poate apărea la sfârşitul lunii noiembrie, iar ultimul în jumătatea

luni aprilie. Numărul între zilelor de îngheţ este de 140-180 de zile. Temperatura medie

lunară depăşeşte 10ºC în luna mai, ea durând până în septembrie, perioadă în care unele

culturi ar avea condiţii prielnice de a ajunge la maturitate în mod normal.

Numărul mediu de zile cu temperaturi mai mari de 10ºC este de 160-180 zile pe an.

Temperatura trece peste 15ºC în perioada 11-21 mai,iar sub 15ºC în prima jumătatea a lunii

septembrie. Numărul de zile tropicale nu este prea mare fiind în medie de 8 zile,iar numărul

zilelor de vară este de 45, reprezentând valoarea ce mai scăzută din Podişul Sucevei.

Precipitaţiile atmosferice şi fenomenele hidrometeorologice. Cantitatea medie anuală de

precipitaţii este de 660mm⁄anual, însă distribuţia lor plurianuală este destul de diferenţiată

(346mm în 1986 şi 810 mmîn 1991).

Cele mai ploioase luni sent cele de vară, cu pondere de 44% din întreaga cantitatea

căzută într-un an. Sfârşitul toamnei, iarna şi începutul primăverii (octombrie-martie), se

caracterizează prin canităţi de precipitaţi mici care reprezintă doar 24% din total. Zilele cu

valori ale precipitaţiilor de peste 0,1mm sunt în număr de 110-120 zile pe an, cele cu valori de

peste 1 mm de 90 de zile ,cele cu valori de peste 5 mm de 45 zile pe an,cele cu valori de

peste 10 mm de 25 zile pe an şi cele cu valori de peste 20 mm doar de 7 zile pe an. În

anotimpul rece al anului, precipitaţiile sub formă de ninsoare încep să cadă în perioada 10-20

noiembrie şi se termină cu perioada 10 -15 aprilie. Numărul cu zile de ninsoare este de 40 pe

an,iar cel cu strat de zăpadă este de 110-130 zile pe an. Unele fenomene ca bruma,roua au

frecveţă destul de diferenţiată de la un an la altul, în timp ce altele cum ar fi: lapoviţa, poleiul,

chiciura, grindina şi ceaţa au o frecvenţă mică.

Umiditatea relativă pe cuprinsul comunii este destul de ridicată 80%,nici o lună a

anului nevând sub 70%. Vânturile direcţia dominantă în comuna NV (31%).vitza medie fiind

de 4,7 m sec,uneori s epot produce şi vânturi violente. Durata medie de strălucirea a soarelui

este de 2203 ore anual,luna cu cel mai mare număr de ore de staălucire a soarelui fiind iulie

(537 ore), care are o durată care are o durată de strălucire mai mult decât dublu faţă de luna

clasată pe loc doi, august (255 ore). Cea mai scurtă durată de strălucire o are luna decembrie

(77 ore). Fracţia de insolaţie este de 0,46. În comună sunt în medie de 80-100 de zile cu cer

noros şi 140-160 zile cu cer acoperit.

II.4 Ape

În Obcina Marea şi în întreg lanţul Carpaţilor Orientali în etapa presarmaţiană nu se

poate vorbi de o reţea hidrografică care să fie perpetuă, fie şi fragmentar, pâna în zilele

noastre, datortă numeroaselor transformări orogenetice din fazele paroxismului alpin. În

sarmţian-cuaternar, pe uscatul definitiv constituit al Obcinilor Bucovinei, s-a instalat o reţea

hidrografică care,prin reamanierile suferite în timp,s-a apropiat treptat de configuraţia actuală

din care face parte şi pârâul Putna. Pârâul Putna cel ami important din comună izvorăşte din

Obcina Marea şi este un afluent al râului Suceava. Are ca afluenţi: pe dreapta Haşca,

Putnişoara spre sud de vatra satului care izvorăşte mai sus de Poiana Crucii (995 m), Viţeul

izvorând din Poiana Hăciungului (950 m), Glodu pârâu care izvorăşte din Poiana Glodului,

Ursoaca, Strigoiul, Oglinda, Timotei, Stefu.

Toate aceste pâraie sunt tributare Sucevei ele Participând la reţeaua hidrografică a

Obcinilor. Pârâul Putna izvorăşte de la o altitudine de 702 m având o lungime de 20 de km de

la izvor până la vărsare, acesta se varsă în Suceava la Gura Putnei. Panta medie este14 ‰, iar

suprafţa bazinului în amonte este de 341 de m, altitudine medie a bazinului în amonte este de

702 m. Pârâul Putna are un debit mediu anual de 0,90 m³⁄s şi 3l⁄s⁄km². Alimentarea Pârâului

Putna şi a afluenţilor acestuia este predominant superficială (<60% din ploi şi zăpezi), cea

subterană fiind destul de moderată(20-30%). Între sursele de alimenatare superficială ,

ponderea cea mai mare o au ploile (60-80%), zăpezile fiind mai puţin abundente (20-40%),

dar mai persistente ca în alte regiuni,conseciţă a temperaturilor negative de mai lungă durată.

Cât priveşte regimul surselor de alimentare, se constată că alimentarea subterană este mai

redusă cantitativ asigurând permanenţa când sursele superficiale sunt deficitare sau absente.

Sursele superficiale (ploi şi zăpezi) prezintă mari oscilaţii în timpul anului, ele fiind acelea

care determină variaţii în regimul scurgerii.Astfel, primăvara (prin topirea zăpezilor şi ploilor

timpurii) şi vara (prin ploi), aportul surselor de suprafaţă este categoric dominant în

alimentare, pe când toamna, mai ales iarna, alimentarea este asigurată dominant sau exclusiv,

de apele subterane.

Scurgerea maximă este cauza celor mai distrugătoare procese de versant şi a

inundaţiilor din albie. Scurgerea maximă pe Valea Putnei se manifestă de obicei în perioada

caldă a anului (martie-octombrie) şi este provoctă de concomitenţa topirii zăpezilor cu ploile

de primăvară (viituri mixte) sau de ploi în timpul verii, uneori şi tomnei(viituri simple), iarna

caractzerizându-se prin scurgerea cea mai redusă. Cele mai frecvente viituri sunt ce le de

primăvaraă 50%, deşi apa nu este prea abundentă,efectul ei hidrologic este mare, din cauza

solului înghetat sau intens umezit (împiedică infiltrarea), coeficientul atingând valori de de

0,6-0,7. Chimismul Putnei se caracterizează prin ape bicarbonate,cu conţinut ridicat de slfaţi,

mineralizare mijlocie (180-360mg⁄l), scăzută la apele mari şi ridictă la apele mai mici,

duritate de 6-8 g p.H., 6,8-7,6 oxigen dizolvat la 9-12 mg⁄l, oxidabilitate 4-10 mgO2/1. În

amonte de Putna intră în categoria întâi de calitate, iar în aval în categoria a doua. Afluenţi

care pe care-i primeşte Putnişoara, Glodu,Vieţeul şi Haşca au tot ape bicarbonate cu

mineralizare slabă- mijlocie .În concluzie Pârâul Putna se încaderează în clasa apelor

bicarbonate cu conţinut de sufaţi, cu mineralizare şi duritate redusă până la mijlociu, cu bină

aporovizionare în oxigen dizolvat, cu slabă impurificare naturală şi reziduală.

Lucrările de amenajare de pe Pârâul Putna au crescut ca volum însă sunt insuficiente

faţă de necesarul actual de perspectivă. Din cele mai executate sunt:

-lucrările de protecţie a albiei şi a malului (gabiaone, consolidări de beton, piatră, bolovani,

lemn);

-lucrări de îndiguire executae la Putna; însă acestea nu reuşesc să stăvilescă furia apelor

provoctă; de ploile torenţiale sau de desprimăvărarea bruscă, dacă aceasta coincide cu ani

bogaţi în zăpezi.

-lucrarii de combatere a eroziunii de suprafaţă.

II.5 Vegetaţia, fauna şi solurile

Vegetaţia

Vegetaţia alături de relief, contribuie la conturarea personalităţii comunei Putna.

Participarea ei la relizarea peisajului acestei comune este atât de explicativă, încât capătă

aproape semnificţie definitorie. Comuna Putna se află în subzona(etajul) fagului, aceast

ansamblu este caracteristic întreg ansamblului muntos din partea estica a Obcinei Mari.

Esenţele dominante sunt, întradevăr fagul (Fagus silvatica) şi bradul (Abies alba), iar

altitudinea corespunde etajului fagului din alte ramuri caracteristice româneşti. O trăsătură

specifică însă a pădurilor din această zonă o constituie procentul ridicat a molidului care, pe

alocuri, ajunge să formeze chiar arborete.3 Făcând abstracţie de intervenţia omului care, în

multe cazuri, la plantarea terenurilor defrişate, a preferat molidul, cu mai mare cerinţă

economică, constatăm că puterea de regenerare naturală şi gradul de dezvoltare a aceste

3 Arborete în care molidul este subordonat

esenţe nu sunt cu nimic inferioare fagului şi bradului,ceeace ar da credit supoziţiei că ne aflăm

într-o zonă de tranziţie pe fond de fag. Aroberetele cele mai răspândite sunt cele de amestec

între aceste trei esenţe de bază (fag, brad, molid) în proporţii foarte variabile de la loc la loc.

Predominante sunt făgeto-brădetele şi brădeto-făgetele, cu molid subdominant. În principal

sunt dominante făgeto-brădetele. Molidul ajunge codominant sau net dominant până la

exclusiv (molidişuri) în areale mai mici, cu distribuţie sporadică sunt de consemnat arbori si

arbuşti; pinul(Pinus silvestris), mesteacănul (Betula verrucosa), plopul tremurător (Populus

tremula),salcia căprească (Salix capraea), scoruşul(Scorbus aucuparia), paltinul(Acer

pseudoplatanus), arinul verde (Alnus viridis) ,lariţa (Larix decidua)4. Arbuşti sunt slab

dezvoltaţi: caprifoiul(Lonciera nigra).

Sub aspect tipologic, în cadrul acestor arborete se pot identifica rar faciesuri cu

Vaccinium, cu plante ierboase acidofile (Luzula) sau cu muschi verzi marea majoritatea a lor

fiind cu floră de mull (pe soluri brune montane cu troficitate ridicată, eubazice şi

eumezobazice). Pădurile ocupa peste 50% din comună datorită fragmentării dese a reliefului

şi adâncă a reliefului care nu oferă condiţii favorabile dezvoltării pajiştilor. Datorită

inversiunilor climatice şi a versanţilor mai umbriţi, spre fundul văilor înguste au loc frecvent

inversiuni de vegetaţie, fagul fiind dominat în partea superioară a culmilor iar molidul

preferând parţile inferioare, mai răcoroase şi mai umbrite. Buna încheiere la nivelul coroanei

explică slaba dezvoltare a etajului arbustiv şi a florei ierboase din parter (floră ombrofilă) ,

precum şi bogăţia de masă lemnoasă a acestor păduri.Pajiştile ocupă circa 22% din din

suprafaţa comunei ceea cea a permis dezvoltarea unui bogat sector zootehnic.Cele mai întise

pajişti se întalnesc în culoarul Putnei, pajiştile de versant şi de culme (păşunile) au o

răspândire mai redusă. Pajiştile în comună se reduc la şesul şi terasele imediate (unde îşi

dispută terenul cu ogoare, vatra satului şi caile de comunicaţie din comună).

Caracteristica acestor pajişti este marea dezvoltare a lui Agrostis tenuis care formează

cele mai frecvente ascociaţii şi paticipă, în calitatea de codominant sau subdominant, în

majoritatea celorlalte asociaţii, între care cele ami importante sânt cele de Festuca rubra

(păiuşil roşu), Cynosurus,Dactylis glomerata,Lolium perennis,Poa pratensis etc. Invaziile de

ţepoşică, ienupăr, ferigi sânt mai rare, iar participarea muşchilor în covorul ierbos este mult

mai redusă. Dacă avem în vedere şi solul cu o aciditate mult mai slabă şi cu o mai bună

aprovizionare în substanţe nutritive .Pe păşuni mai cresc şi plante cum ar fi cioboţica-cucului

(Primula officinalis), cimbrişor (Thzmus glabrescens), traista ciobanului (Capsela bursa

pastorius). Condiţii excelente de creştere găseşte menta (Mentha longifolia), păpădia

4 Local i se mai spune şi cadrin

(Taraxacum officinale), cât şi alte plante medicinale ca; mierea ursului (Pulmonaria

officinale), peliniţa (Artemisia maritima) . În lunca râului vegetaţia este constituită din

arborete şi pajişti cu specii higrofite, higro-mezofite şi mezofite. Arboretele sunt reprezentate

prin zăvoaie de arin, salcie, cătină mică, plop sau de amestec. Pădurile şi păşunile naturale

sunt cosiderate avuţii de seamă ale aceste comune - lemnul şi creşterea animalelor, ocupaţie

milenară a locuitorilor de pe aceste meleaguri.

Fauna

În evoluţia sa, fauna a urmat acelaşi drum sinuos ca şi vegetaţia, treând succesiv de la

o faună cu climă caldă (în sarmţian) la una de climă cu nuanţe tot mai temperate (pliocen) ,

pentru ca în cuaternar să aiba loc invazii alternative de”faunaă rece”(perioadele glaciare),”

faună boreală”(perioadele de tranziţie) şi” faună temperată” în optimul perioadelor

interglaciare5Fauna mamiferelor este reprezentată prin speciile obişnuite ale

pădurilor :lupul(Canis lupus), vulpea (Canis vulpes) , mistreţul (Sus scrofa), căprioara

(Capreolus capreolus), iepurele (Lepus europaeus), veveriţa (Sciurus vulgaris) , jderul

(martes martes) şi cerbul carpatin (Cervus elaphus).Avifauna este reprezentată prin

numeroase păsări sedentare ,sezoniere sau în peisaj, între care :ciocănitoarea, piţigoiul,

cinteza, măcelandrul, cojoaica, gaiţa, cioara, stăncuţa, cucul, pupăza, scorţarul, coţofana,

grangurul, forfecuţa, auşelul, alunarul, mierla, sturzul, codroşul botgrosul, pitulicea,

privighetoarea, muscarul, fluierul de munte, turturica, graurul, sticletele, mugurarul, presura,

gaia rosie, porumbelul de scorbură, porumbelul gulerat, ciocârlia de pădure,

lăstunul,brumăriţa etc.Păsările mai mari, mult rărite prin vânat au ca principali reprezentaţi în

comună iernuca (Tetrastes bonasia) în număr încă apreciabil, prepeliţa (Coturnix coturnix) şi

potârnichea (Perdix perdix).

Dintre păsările răpitoare, majoritatea ajunse la un număr foarte redus prin exagerarea stârpirii

lor, cu consecinţe negative în echilibrul biologic, amintim:

uliul găinilor( Accipiter gentilis), uliul păsărar (accipiter nisus) , şorecarul (Buteo buteo),

ciuful de pădure (Asio otus), huhurezul (Strix aluco), cucuveaua (Athene noctua). Ihtinofauna

se încadrează în comuna Putna în zona păstrăvului şi în zona lipanului şi mrenei.

Peştii caracteristicii: păstrăvul (Salmo trutta fario) , lipanul (Thzmallus thzmallus) şi mreana

de munte sau moiaga (Barbus meridionalis) însaă aceştia se află intr-un număr extrem de mic

din cauza pescuitului neraţional. Cei mai bine reprezentaţi sunt: zglăvocul (Cottus gabio) ,

boişteanul (Phoxinus phoxinus) şi molanul (Noemacheilus barbatulus).

5 R.Călinescu (1946 ,1969),M.Paucă (1959) ,N.Macarovici (1960,1965)

Solurile

Comuna Putna este bine reprezentată prin solurile brun montane, acestea sunt în

strânsă legătură cu climatul mai puţin rece şi umed, şi cu pădurile de amestec pe fond de fag.

Solurile din această grupă se caracterizează print-o morfologie de tip A◦-A-AB-B-CD-D, în

care orizontul A este, de regulă, diferenţiat în A şi A”, iar orizontul B este, fie cromatic, fie

slab argilo-iluvial. Gradul ridicat de saturaţie în baze (peste 50%) , reacţia subneutră până la

moderat acidă (pH=5,5-6,8) , conţinutul apreciabil în baze de schimb, normala aprovizionare

de humus şi azot, drenajul bun (rar se manifestă fenomene de pseudogleizare) şi volumul

edafic corespunzător (pământul fin depăşeşte frrecvent 50 şi chiar 70%) , le indica drept soluri

cu o troficitate ridicată.Asa se explică de ce pe aceste soluri se dezvoltă arborete (cu floră de

„mull”) sau pajişti cu ridicată productivitate şi calitate.Tipurile de sol cu cea mai mare

răspândire din cadrul acestei grupe sânt solurile brune şi brune podzolice.În comună sunt

răspândite solurile brune .Sânt solurile tipic ale făgetelor –brădetelor cu floră de mull,

formatate pe rocile bazice ale flişului de aici: marno-gresii şi marno-calcare (senioniene) ,

marno-gresii curbicorticale, disodile şi marne albe (oligocene) ,sau pe deluvii şi coluviile

acestora. Aceste apara la altitudini mai mici de 900 de m.

Caracterul eubazic sau eumezobazic (mai rar mezobazic) al acestor soluri, reacţia

slab-moderată acidă, conţinutul ridicat de humus şi azot în orizontul superior, o capacitate

moderată de schimb cationic (T) şi un drenaj bun până la moderat (datorită cantităţii

apreciabile de nisip şi de schelet).Solurile brune podzolite se întâlnesc în aceeaşi arie cu

solurile brune cu care asociază, mai frecvent în partea superioară a acestora, pe forme

domoale de relief sau pe roci cu conţinuit mai redus în componentele bazice.Argiluvisolurile

din acesta clasă de soluri, solurile brun argiloaluviatile au o fertilitate bună. Cea mai mare

parte a acestori soluri s-a dezvoltat sub arealul de pădure, pădure care a fost defrişată pentru a

utiliza aceste soluri în comună pentru agriculturi. Solurile brun argiluvisoluri se regăsesc în

principal pe valea Putnei pe aceste soluri se cultivă: cartof, trifoi şi anumite soiuri de porumb.

Solurile brun luvice au o fertilitate natural scazută, datorită atât capacităţii lor de pune la

dispoziţie plantelor substanţe nutritive, cât şi argilozităţii orizontului Bt care determină

stagnarea in sol, la ceste se mai adaugă şi aciditate lor. Aceste soluri se formeză pe terasele si

pe versanţii din jur.Cambisolurile, solurile brune eumezobazice se dezvoltă sub pădurile de

fag din cadrul comunei.Solurile hidromorfe sunt reprezentate în principal, prin soluri aluviale

şi soluri brune de luncă. Solurile aluviale apar în stadii variate de evoluţie: soluri aluviale slab

înţepenite, pe aluviuni recente,cu vegetaţie rară şi discontinuă; soluri aluviale slabe până la

moderat humifere, aceste se regasesc in zonele neinundabile de către râul Putna si a aflunţilor

acestuia.Pe baza distribuiţie solurilor în comună cele mai prezente şi cele mai răspândite sunt

solurile brune montane.

II.6 Populaţia si economia (etape istorice şi aspecte toponomastice)

Populaţia

Informatii statistico-demografice utilizabile provin începând cu cea de-a doua jumatate

a secolului al XVII - lea, mai precis în conjuctura de dinainte şi după anexarea Bucovinei de

către austrieci. Înainte de secolul al XVII-lea dinamica populaţiei era destul de puţină însă se

baza pe o natalitate destul de consistentă. Acest aport natalist era aproape anulat sau chiar

depăşit de o mortalitate generală şi infantila generată de anumite boli, alimentaţie

necorespunzătoare şi insuficientă, epidemii. Principalii factorii limitativi în dinamica

populaţei comunei o reprezintă conditiile naturale (clima care nu permitea decât cultura

anumitor plante, terenurile erau destul de mlaştinoase) apăsarea fiscală, lipsa unor tehnologii

de lucru corespunzătoare pentru exploatări, conditii precare şi riscul mare de boli.

Anii1774-1860 se diferenţiază prin progresele realizate într-un mod evident de

precedenta etapă. Creşterea demografica nu ar fi fost posibila fară o bază corespunzătoare din

punct de vedere economic şi autorităţile austriece au înteles acest lucru cu intentia vădită de a

exploata cat mai bine resursele naturale şi forţa de munca din comună. Dezvoltarea industriei

lemnului, a comertului, a transporturilor, atragerea unor colonişti în comună, politica

favorizantă pentru anumite minorităţi (rutenii) , organizarea industriei si agriculturii pe alte

baze decât cele de dinainte au repercutat imediat şi în evoluţia demografică. Anii 1860-1890

au beneficiat de realizările anilor trecuti, cât si de masurile luate de autortăţile austriece între

acesti anii s-a produs o consolidare a organizării administrative şi sociale.Populatia a început

să crească între anii 1890-1910 iar rata mortalităţii în aceasta perioada a sczut cu 35% iar

natalitatea a fost mentinută la 45%-50%.

Între 1910-1948 evoluţia populaţiei a stat sub imperiul negativ al celor două războaie

mondiale, fie ele directe (pierderi de vietii omeneşti) , fie indirecte (plecarea coloniştilor din

comuna la chemarea celui de-al treilea Reich şi a celor maghiar în timpul celui de al doile

razboi mondial) . În aceste condiţii defavorabile din punct de vedere demografic este şi

firească diminuarea populaţiei înregistrate de recesământul din 1948.Depa această perioadă

regimul politic din România se grefează pe două regimuri politice. Primul regim este cel

comunist acesta debutând cu o serie de măsuri cu caracter prodemografic (favorizarea

nataltăţii, restricţii la divorţ, reducerea mortalităţii) , acestea se vor repercuta asupra evoluţiei

numerice a populaţiei din comună. Al doilea regim care vine la putere este un regim

democratic, acesta din urmă fiind si unul mai libertin, în acest timp comuna a avut o pondere

nesimnificativă în creşterea natalităţi populaţia acestei comune aflându-se intr-o scădere faţă

de comunele din jur.daPrimii locuitori care s-au aşezat pe acest pământ au fost aduşi de Ştefan

cel Mare pentru a ajuta la construcţia mănăstirii, aceştia fiind numerosii ţiganii (robii

mănăstireşti) dar şi anumiţi oameni aduşi de prin zonele din apropiere. Pe la sfarşitul

secolului al XIX - lea rămăsese doar un singur descendent al acestor robi mănăstireşti.

Primii coloniştii care au venit în comună au fost germanii. Aceştia au înfiinţat la Putna

numeroase fabricii, o fabrica de hută de sticlă aceasta fiind si prima, pentru această fabrică au

fost aduşi sticlari din Boemia cu familiile lor, uni dintre aceştia fiind angajatii ca muncitori

forestieri pentru hută. Acestia încheiau un contract pe şapte ani iar statul le asigura fiecărui

muncitor un salariu corespunzător, casă, grădină, loc de fânăţ şi o pensie de bătrâneţe.În 1803

au mai venit la Putna 16 lucrători sticlari boemo-germani cu tot cu familile lor, aceştia au

primit în proprietate un lot de arătură şi fâneţ în suprafaţă de 6 iugări (12 prajine) , de

asemenea se prevedea înlesnirea de a-şi procura lemn pentru construirea de locuinţe şi

scutirea de impozit timp de 10 ani. Odată cu venirea acestor colonişti numarul locuitorilor a

crescut simţitor. În scurt timp numărul acestora a fost aproape de cel al băştinşilor din Putna.

Aceasta dotorită faptului că ani de a rândul au continuat să soseacă familii de germani împinşi

de sarăcia în care se aflau aceştia în Boemia.În anul 1832 populaţia din Putna şi Gura Putnei

se afla în următoarea situaţie: Putna 668 de suflete, Gura Putnei 569 de suflete.

Odata cu colonizarea germanilor au început să apară la Putna, în mod sporadic, evrei care se

ocupau fie cu comerţul ambulant, fie cu cârciumăritul.Uni s-au stabilit definitiv aici, la

început cu câte o cârciumă mică sau prvălie cu mărunţişuri, ajungând cu timpul negustori de

faimă. În Putna s-au stabilit familii de evrei precum Mamaescu acesta având o prăvălie mică

în acest sat, Motlea, Schapira, Gottfried etc.În anul 1786 în Putna existau 118 familii in 1905

existau 2000 de suflete dintre care :1312 români, restul germani şi evrei.În 1916 existau 2417

suflete dintre care: 1418 români, 27 ruteni, 278 evrei, 668 germani, 68 poloni şi 12 de alte

nationalităţi.

În prezent populatia comunei este de 3.783 de locuitori.

Etape istorice

Denumirea comunei Putna se pare ca vine de la goticul, put, care înseamnă mic sau de

la termenul slavon put care înseamnă cale. Acesta din urmă se crede că ar fi adevărat, acest

nume sa dat mai întâi pârâului de aici se explica că în vechime pâraile erau singurele cai de

comunicatie şi aceasta nu numai vara pe timpul secetei când pârâul era sec şi iarna când

putina apa era înghetat. Căci locurile de prin aceste păduri erau neumblate si necălcate de om.

Înfintarea comunei Putna este strâns legată de istoria zidirii Mănăstirii Putna. Tradiţia locală

ne arată ca si înainte de zidirea mănăstirii ar fi existat pe aceste locuri grupuri de păstori

aşezaţi cu turmele de oi pe aceste meleaguri care apoi sau stabilit definitive aici.Mai aflăm şi

de existenţa unor schituri de pustnici din codrii Putnei, stabiliţi aici cu mult înainte de zidirea

mănăstirii, dovadă putând fi si denumirea de “Shiastru”a unei poieni din inima codrilor unde

se povesteşte că ar fi trăit un sihastru de la care a rămas numele poieni pâna astazi.

Construirea Mănăstirii Putna este cunoscută şi din legenda in care se spune că Ştefan cel Mare

ar fi ridicat mănăstirea la îndemunul sihastrului pe care l-ar fi vizitat după o înfrângere în

luptele cu turcii.La un an dupa cucerirea cetătii Chilia, stăpânitaă de către unguri începe

zidirea Mănăstirii Putna, prima ctitorie a lui Ştefan cel Mare. Zidirea mănăstirii s-a terminat

în anul 1470,după biruinţa de la Lipnic asupra tătarilor.

Odată cu întemeierea mănăstirii, Ştefan cel Mare a făcut diferite danii acestea constând

în numeroase sate dăruite mănăstirii. Pentru lucrările mănăstiri si pentru gospodărirea acesteia

a fost nevoit să aducă mână de lucru, aduce mai multe familii de ţigani si sa folosit si de

oameni deja stabilţi prin aceste locuri.La scurt timp după sfinţire Putna a devenit un important

centru de cultură si artă aici au fost aduşi numerosi călugari de la toate mănastirile din ţară şi

in special de la mănăstirea Neamţ.Deşi devenise un puternic centru, Putna a fost pusă în

numeroase timpuri la nenumărate pericole, incendii, cutremure si năvăliri străine. La numai

trei ani de la terminare,ea a fost pustiită de un puternic incendiu; apoi refăcută tot de Ştefan

cel Mare.

Către mijlocul veacului al XVII - lea Putna se afla in ruină.În 1654 în timpul luptelor

purtate pentru scaunul Moldovei între Vasile Lupu şi Gheorghe Ştefan, logofat răzvrătit,

Putna este devastată de oştile lui Timuş Hmelniţiki, ginerele lui Vasile Lupu. Starea de

dărăpănare si urmările atacului au necesitat lucrări care au început in timpul domniei lui

Gheorghe Ştefan si au fost terminate de Istrati-Vodă Dabija in 1662.La sfârşitul aceluiaş veac,

în vremea domniei lui Constantin Cantemir, Putna a fost atacată şi prădată de cazaci şi

polonezi. Se spune că atunci ar fi dispărut şi arcul cu care a tras Ştefan cel Mare in 1446, când

a ales locul ctitoriei sale.

Puternicul cutremur din 1739 a adus din nou în stare de ruină nu numai biserica, dar si

turnurile de apărare. Între 1756 şi 1760, Iacob zis Putneanul, fost mitropolit, a iniţiat lucrări de

restaurare a întregii mănastiri. În 1902, în timpul stăpânirii austriece in Bucovina, ea a suferit

reapartii generale. După ce nordul Moldovei a căzut prin convenţia din 7 mai 1775, sub

stapânire austriacă, ca urmare a secularizării averilor mănăstireşti in anul 1783 si a constituirii

asa-zisului Fond religios situatia economica a Putnei se înrăutăţeşte.Cu toate acestea, la

inceputul secolului următor, a existat intenţia unor intervenţii de ordin constructiv prin

restructurarea clădirii fostei case domneştii.La sfârsitul secolului trecut, la mănastirea Putna

s-au facut numeroase reparaţii,mai ales la biserică dupa forma vechilor acoperişuri ale

monumentelor moldoveneşti, adaugându-i-se o învelitoare din ţigle smăltuite. După festivitate

din 10 iulie 1966, prilejuită cu împlinirea a 500 de ani de la zidirea mănăstirii, s-a hotărât

inceperea unor lucrari de mare amploare, restaurare si punerea în valoare ştiintifică a

întregului ansamblului monumental.

Comuna Putna este în strânsă legătură de activitatea mănăstiri, acest locaş fiind si un

loc de refugiu şi de atractie pentru numeroşi oameni de prin toate părţile ţări. Moşiile întinse

pe care le primise de la Ştefan cel Mare au făcut această mănăstire să fie cea mai bogată din

toată ţara. Ţigani şi familiile care au ajutat la formarea şi construirea acestor locaşe au ramas

pe aceste meleaguri, formând comuna Putna de astăzi. Cele mai multe famili ale acelor

oameni sau robi de altădată s-au stins, iar cele care au mai ramas s-au contopit cu baştinşi,

locuitori români. Multi dintre locuitori au venit de-a lungul timpului şi din satele din apropiere

Vicovul de Sus, Vicovul de Jos şi Straja. Tradiţia locală aminteşte câteva familii sosite la

Putna din Maramureş. Până inainte de primul război mondial s-a pomenit de urmaşii unei

familii cu numele Florian venită de peste munţi şi stabilită în cătunul Putnişoara, dar neavând

descendenţi de parte bărbăteasca li sa stins neamul .Mănăstirea Putna, atât pentru sat cât şi

pentru satele din jur nu a fost numai un lăcaş de rugăciune, ci şi adăpost pentru multi nevoiaşi

şi neajutoraţi.

Numele unor egumeni care au păstorit la Mănăstirea Putna contribuind şi la ridicare

nivelului cultural-social al satului sunt pomeniţi şi astăzi. Unul dintre aceştea ar fi Teofil

Pătraş, stareţul mănăstirii între anii 1901-1917, perioada in care Putna începuse a se desfaşura

o activitate intensă pentru ridicarea satului. Stareţul Teofil Pătraş s-a alaturat învăţătorului

Dan Vlad cu ajutoare materiale şi spirituale pentru ridicarea unor instituţii de cultură ce

lipseau la Putna.Tot în această perioadă au început a lua fiinţă numeroase activităţi care au

dus la dezvoltare satului .

Aspecte toponomastice

Comuna Putna se situează în „Obcinele Bucovine” aceasta fiind o expresie pur

cărturărească ce defineşte o unitate geografică al cărei specific este dat de succesiunea de

culmi paralele ,prelungi, puţin înalte şi împadurite (obcine) , separate de vai largi, cu pajişti

întinse şi intens umanizate (câmplunguri . La originea acestei denumiri geografice stă totuşi

toponimul de obcină, frecvent folosit si astăzi de populaţia locală şi care, prin generalizare

geografică fost extins la întreaga regiune din nord-estul Carpţilor Orientali.Toponimul de

obcină sau opcină vine, după I.Iordan6, de la cuvântul slav obistina şi care are corespondenţi şi

in alte limbi slave (rusă-obscina, bulgară-obscina, cehă-obcina) , toate cu înţeles de

comunitate, proprieteate comună, devălmăşie.

În legătură cu denumirea comunei Putna numele se pare că ar fi provenit de la goticul

„put”care înseamnă mic, dar în slavonă cuvantul”put” înseamnă cale acesta din urmă se pare a

fi cel adevărat. Acesta s-a dat mai înâi pârâului care curge pe aici de aici se explică şi

vechimea denumiri date pâraielor acestea fiind uneori singura cale de comunica.Existenţa

unor schituri de pustnici din codrii Putnei, stabiliţi pe aici cu mult înainte de de zidirea

mănăstirii, dovadă fiind şi denumirea de Shiastru a unei poieni din inima codrilor unde se

povesteşte că ar fi trăit un shiastru de la care a rămas si numele poienii până astăzi. Mai jos, la

o distaţă de 3,5 km de mănăstire se afla o poiana „Sihăstria”unde ar fi trăit sihastri.Din tradiţia

locală aflăm ca dincolo de Sihastrie, în „Ursoaica”ar fi existat un schit de călugări cu reguli

monahale foarte aspre care nu permiteau femeilor să se apropie decât până la Pârâul Icoanei

unde era fixata într-un copac din Poiana Sihastriei o iconă cu chipul Maicii Domnului. Pârâul

poartă şi astăzi numele Pârâul Icoanei. Pâna prin 1929-1930 se mai putea vedea o cruce de

piatră pe locul unde se presupune că ar fi fost altarul acelui schit.

Poiana Cruci are strânsă legutură cu începuturle mănăstiri Putna cu aproape 500 de ani

în urmă”Cum a ajuns primăvara în munte şi s-au scurs puhoaiele, Ştefan-Vodă a poruncit lui

Ion Vistierniculsă sloboadă cheltuielile zidirii de la Putna ......Ştefan Vodă se sfatuise cu prea

sfintitul să caute un loc în poienele desfătate de sub munte,cu curtenii săi căutând un loc

potrivit.”7Astefel locul de unde a tras Ştefan cel Mare cu săgeata, dealul acela a fost denumit

Dealul Cruci. Gura Putnei este situat in parte de nord a satului acesta fiind si cătunul cel mai

populat al şi se afla pe teritoriul fostei colonii germane Krlsberg.Viţeul se află pe valea

Putnei,izvorăşte în Poiana Hăciungului(950m). Bodârlaul sprea apus pe pârâul Putna

6 I.Iordan,Toponimie româneacă,Editura Academiei,Bucureşti,1963,p.5227 M.Sadoveanu,Viata lui Ştefan Cel Mare ,Bucureşti,1954,p. 107

„Bodârlăul”origine acestui cuvânt este incertă dar se pare ca vine din cuvântul maghiar

bukdar care înseamâ cufundare.Glodu se afla pe partea de apus a satului acesta izvorăşte din

Poiana Glodu acest cătun nu are aşezăminte omeneşti doar poiene, fâneţe şi păşune, glodu

însemnând pământ noroios .

Economia

Activităţile econimice ale comunei Putna sunt determinate de agricultură,industrie şi

mesteşuguri,turism si alte activităţi de mică importanţă(transporturi,comerţ etc.) Făcând parte

din componentele esenţiale ale geosistemului, avtivităţile economice sunt practic motorul

dezvoltării societăţii omeneşti. Fără o activitate economică de orice natură ar fi ea, societatea

umană nu ar fi exista, i-ar lipsi motivţia. Ţările cu o economie dezvoltată au evident şi cel mai

mare standard de viaţă. România trece printr-o criză de sistem, incoerenţa poiliticii economice

având consecinţe catastrofale asupra nivelului de trai a populaţiei. Spaţiul bucovinean nu se

încaderează totuşi pe aceleaşi coordonate economice. Prezenţa unor resurse precum

lemnul ,valorificarea culturii cartofului,” cosmopolitismul” oamenilor de aici care mai

păstreză înca legătura cu populaţia din străinătate (Germania, Austria) prezenţa mănăstirii le

oferă acestor oameni o economie prosperă şi un venit destul de prosper. Numeroşi oameni

plecaţi în străinătate contribuie şi ei la ridicarea standardului de viaţă. Sumele de bani strânse

în străinătate duc la înfintarea a numeroase afeceri în comună.Industria şi exploatarea

lemunului fiind activitatea principală în comună, lemun fiind şi principala resursă din

comună. Apar numeroase unităţi de prelucrarea a lemnului înca de pe vremea habsburgilor.

Transofrmarea lemnului în cherestea a avut nevoie de un numar mare de forţă de muncă.

O altă activitatea economică a comunei o reprezintă turismul, Putna fiind o zonă

turistica importantă a tării. O altă activitate o reprezintă industria mică si prestările de servicii,

prezenţa unor resurse naturale reprezentate de balast exploatat din albia râului Putna, precum

şi exploatarea corzilor de răchită şi salcie.

Agricultura

Fiind una dintre cele mai vechi ramuri economice nu numai din comună dar şi din

întreaga lume, agricultura se caracterizează prin gradul mare de extensiune pe care îl are dacă

ţinem cont de suprafeţele pe care le utilizeză în comparaţie cu industria, care este mult mai

punctuală şi deci concentrată pe suprafeţe mici. Această foame de spaţiu a agriculturii s-a

manifestat dintodeauna, îmulţirea populţiei generând efectul extensiv în primele perioade

istorice şi treptat în ultimele două secole cu caracter intensiv prin introducerea unor

îmbunătăţiri funciare şi soluţii tehnologice, cu deosebire în ultimele două decenii.Această

zona nu a beneficiat de cele mai bune condiţii naturale pentru agricultură, cele mai restrictive

fiind cele climatice, hidrologice şi solice. În prezent agricultura este intensivă având în vedere

presiunea demografică care este tot mai mare.În prezent se vorbeşte tot mai mult de sfârşitul

spţiilor agricole şi implicit al agriculturii. Într-o societate dezvoltatăse pierde tot mai mult

contactul cu pământul şi cu spaţiul rural.

Structurile funciarea stabilite de societate au căutat todeauna să controleze spatiul,

amenajarea teritoriului. Pentru un tăran este importatnt să aibă granţia şi libertatea de a

dispune de subzistenţa sa zilnică. Suprafaţa agricolă a comunei Putna este de sub 50%

deoarece parţial arealul său este situat in zona montantă aici existând suprafeţe mari de

pădure. După 1990 ponderea mică deţinută de suprafeţele agricoile a scăzut din cauza unui

mecanism greoi al unei noii legi funciare. În cadrul suprafeţei agricole, celecâteva categorii

de suprafeţe care o compun (păşuni, fâneţe, livezi) au un ecart mai mare în faţa suprafeţei

agricole.Păşunile au o pondere de circa 40% in comuna acest lucru favorizează creşterea

animalelor, aceste suprafeţe fiind completate de suprafeţele ocupate de fâneţe având în

comună o pondere de 31% aceste din urmă sunt greu de întreţinut şi necesită si numeroase

lucrări costisitoare.Livezile şi pepinierele pomicole deţin cele mai mici suprafeţe din suprafaţa

agricolă, condiţiile climatice în consonanţă cu cele pedologice şi hidrice nefiind favorabile

dezvoltării pomiculturii.Costurile ridicate al întreţinerii unei livezi şi riscul destul de mare de

a nu obţine nimic de pe această suprafaţă având în vedere îngheţurile târzii de primăvară şi

cele timpurii de toamnă care afectează în primul rând pomicultura. Ponderea livezilor şi

ponderea acupată de pomi fiind aproape de 1%. Agricultura din comună orientându-se în

principal spre cultura plantelor în special cultura cartofului care dă un randament mai mare .

Comuna Putna prin ponderea marea a păşunilor 40% şi a fâneţelor 31%, suprafaţa

arabila atingând abia 27 % justifica situarea în mare parte a teritoriului în Obcinile Bucovinei.

Din timpuri îndepărtate, putnenii au avut drept ocupaţie lucrul la pădurea, cultivarea

pământului, creşterea animalelor, dar şi anumite activităţi secundare: vânătoarea pescuitul,

albinăritul, cules unor fructe de pădure, prelucrarea lânii, a inului şi a cânepii.

Cultura plantelor

Cultura plantelor agricole în Putna este demonstrată şi de frecveta menţionare a unor

mori dăruite sau întărite mănăstirii de la Putna, cum ar fi cele de la Vicov, Măneuţi, Frătăuţi

etc. După întemeierea satului s-a intensificat practicarea agriculturii pe locurile ce se aflau

atunci de-a lungul pârâului Putna. Cu timpul populaţia îmulţindu-se, au fost ocupate locuri şi

din ţarină de la marginea satului, unde,în mare parte se întindeau păduri şi huceaguri pe care

oameni le-au defrişat şi curăţat transformând o mare parte în ogoare bune pentru

agricultură.În comuna Putna se cultivă în marea parte plante care se pot adapta conditiilor

climatice: cartofi, secară, ovăz mai puţin porumb şi grâu.

Cultura cartofului deţine în prezent primul loc ca suprafaţă cultivată. Acest prim loc

este meritat având în vedere conditiile naturale favorabile pentru aceasta cultură. Această

cultură a fost introdu-să în sec al XIX - lea de catre autorităţile austriece pentru a diversifica o

marea parte a culturii ceea ce a determinat mărirea independenţei alimentare a populaţiei.

Cartoful s-a numărat cu cele mai mari suprafţe cultivate 160 de hectare.

Cultura porumbului este destul de mică în comuna dar aceasta se află pe locul doi după

cultura cartofului. Ca şi cartoful porumbul are o marea adaptibilitate la condiţiile climatice şi

naturale, acesta ocupând şi o pondere marea în alimentaţia oamenilor şi ce animală, însa în

comuna aceasta ocupa mai putin de 100 de hectare. După 1990 această cultură a cunoscut o

creştere datorită luării unor măsuri agrotehnice corespunzătoare şi a îmbunătăţiri soiurilor de

porumb cultiva aceste din urmă având o mai mare adaptibilitate la conditiile naturale din

comună.

Cultura grâului este influnţată direct de situare comunei în Obcinile Bucovinei care

prin conditiile climatice nu permite cultivarea grâului pe suprafeţe întinse. Comuna Putna a

renunţat la cultivarea acestei culturi din cauza defavorabilităţi climatice în care se situează.

Având între 2-5 hectare de grâu cultivat.

Legumicultura în comună nu are o tradiţie marcantă aceasta fiind deteminată de

aşezarea geografică a comunei, cele mai multe din leguminoase fiind cultivate în grădinile

oamenilor.Plantele furajere nici acestea nu este o categorie bine reprezentată, fân si masă

verde pentru animale. Principalele locuri unde s poate practica sunt poienile şi fânetele de pe

coama munţilor şi a dealurilor .

Creşterea animalelor

Creşterea animalelor, vânătoarea şi pescuitul sunt menţionate frecvent in documentele

medievale. Prin hrisoave, la 15 martie 1490 Ştefan cel Mare întăreşte ctitoriei sale de la Putna

braniştea din jurul ei, mentţionand ca „în această branişte,mănăstirea să-şi prindă peşte şi să

vâneze fiare şi să pască vitele”8.

Albinăritul a fost una dintre îndeletnicirile mostenite de putneni de la strămoşi, după

exemplele mănăstiri carea avea o prisacă şi in livadă din apropiere.

Cresterea bovinelor este una din indeletnicirile locuitorilor din comună, aceste fiind

crescute pentru lapte iar in trecut pentru tracţiune, altele pentru sacrificare. Numărul de bovine

este destul de ridicat acesta datorându-se numărului mare de locuinţe individuale.

Creşterea porcinelor reprezintă o a doua indeletnicire, ea având susţinere în cultura

cartofului care se practica cu suces în comună .

Creşterea ovinelor aceasta a ajuns sa deţină ca efectiv primul loc în creşterea

animalelor din comună în cadrul sectorului de creştere a animalelor. Succesul înregistrat de

acestea se datorează faptului că nu sunt pretenţioase şi sunt adaptabile la condiţile de mediu.

Avicultura este un sector majoritar in gospodăriile oamenilor din localitate .

Industria

Industria de exploatare şi prelucrare a lemnului este bazată în principal pe materia

primă exploatată în Obcina Mare a Bucovinei din sectorul de exploatare forestiera din

Bazinul Putnei, această industrie are polii unităţile mici de exploatare a lemnului .

III. Potenţialul turistic

8 D.H.R ,III,pp.142 şi 505

III.1 Consideraţii teoretice

După toate componentele cadrului natural şi aspectele calitative ale îmbinării lor în

peisaje variate, se cuvine să urmărim succint în ce raport se gaseşte omul cu această natură,

care e atitudinea lui faţă de ea, cum o valorifică şi cum o respectă . Pentru aceasta este necesar

să privim separat şi interdependent potenţialul natural şi potenţialul uman.

......

III.2 Potenţialul turistic natural

Potenţialul turistic natural este materializat in variatele resurse ale subsolului, solului

şi apelor, care valorificate raţional, contribuie la sporire continuă a patrimoniului naţional. În

cadrul comunei pădurile ocupă o mare parte aproape 75%. Molidul se regăseşte aici in

optimul său de vegetaţie, urmat de fag şi brad, principalii componenţi. Ei au o creştere

viguroasă, talie înaltă şi formează păduri compacte. În afară de masa lemnoasă, pădure oferă

numerose cantităţi de fructe, răsini şi un număr apreciabil de animale pentru

vânătoare.Pajiştile cu numeroasele lor plante medicinale şi meliere sunt o bogătie naturală a

zonei.Resursele apelor constă în volumul bogat, în proprietăţile superioare pentru diverse

utilizări, n ihtiofaună . Valoare terapeutică a unor ape minerale de la la Putna reprezintă un

potenţial turistic insetimabil.

III.2.1 Potenţialul turistic al reliefului

Pontenţialul turistic natural este un factor de atractivitate esenţial. De prezenţa

acestuia este legată nemijlocit existenţa sau absenţa activităţilor turistice. În cadrul său intră

componentele cadrului natural, cu un aport diferit, în funcţie de raporturile cantitative şi

calitative existente în structura sa.

Întreaga comună este un monument al naturii, care indeamnă la drumeţii şi odihnă.

Rocile din din cele mai divese naturi (şisturi cristaline, calcare, dolomite, gresii,

conglomerate etc.) scoase la vedere fac din comuna Putna un adevarat muzeu geologic

marnele senioniene din Dealul Crucii, gresia de Lucăceşti in care este săpată chilia lui Daniil

Shiastru .

III.2.2 Potenţialul climato-turistic

Climatul, influenţat de etajarea reliefului, de la 500–1300, este unul din factorii duali

de maxima importanţa: favorizanţi sau dimpotrivă, inhibanţi ai activităţilor turistice.

Elementele climatice specifice, fiecare în parte, sau ca un tot, acţionează stimulativ sau

restrictiv, alături de celelalte componente ale fondului turistic natural, în posibilităţile de

practicare a unei anumite forme de turism. Pe de altă parte, elementele climatice, acţionând

diferenţiat asupra organismului uman, introduc o selecţie destul de riguroasă a categoriilor de

persoane compatibile (din punct de vedere fiziologic) accesului sau sejurului într-o anumită

ambianţă naturală montană.

Regimul radiaţiei solare are implicaţii directe în evoluţia principalelor elemente

climatice ce influenţează nemijlocit activitatea turistică. Acestea suferă modificări importante

oscilând de la 105,7 kcal/cm² la 110 kcal/cm²/an la altitudini joase şi 90 kcal/cm²/an la peste

1800 m. Înclinarea şi expoziţia versanţilor influenţează de asemenea direct distribuţia radiaţiei

solare.

Un fenomen specific cu implicaţii în activităţile economice, îl constituie inversiunile

de temperatură, caracteristice mai ales în anotimpul rece, cu manifestare pronunţată în

depresiunile intramontane închise, care favorizează acumularea aerului rece. Frecvenţa

cazurilor cu inversiuni termice este maximă în ianuarie, când temperatura medie a lunii

coboară sub -6ºC şi se mai produce sporadic în iulie, când temperatura medie rar depăşeşte

14ºC.

Regimul umezelii aerului influenţează nebulozitatea. În depresiune, maximul de

nebulozitate se produce iarna (6,3 - 6,6 zecimi) şi minime vara (4,9- 5,3 zecimi). Acest fapt,

face ca sezonul optim pentru practicarea turismului montan să fie în intervalul august –

septembrie.

Precipitaţiile atmosferice au o distribuţie neuniformă, cu o creştere substanţială în

altitudine şi de la est la vest. Cantitatea medie anuală de precipitaţii are valori de peste 600

mm (la Putna– 672 mm), deşi variaţia de la un an la altul este destul de mare. Spre exemplu,

în anul 1912, au căzut la Putna 1033 mm precipitaţii iar în 1921- numai 470 mm.

De o deosebită importanţă, pentru activitatea turistică, sunt precipitaţiile solide. La

altitudini de 800 – 1200 m, unde sunt amplasate cea mai mare parte a staţiunilor montane,

grosimea medie a stratului de zăpadă este de 40 – 50 cm şi are o durată de 100 de zile (din

decembrie până în martie).

Se întrunesc astfel, condiţii favorabile şi o perioadă suficient de lungă pentru

practicarea sporturilor de iarnă.

Regimul temperaturii aerului este şi el o componenta esenţiala; în centrul depresiunii,

la Putna, temperatura medie anuală este de 5,2ºC, temperaturile medii ale lunilor celor mai

calde şi celor mai reci variind între 15ºC în lunile iulie şi august şi –6,1ºC în luna

ianuarie.Comuna este dominată de vânturi care bat din sectoarele SV-V şi E- NE, a căror

viteză este în general redusă (rar egalează sau depăşesc 20m/s); în mod frecvent se

înregistrează numeroase zile de calm (30-50%). (Geografia României, vol.III)

Ionizarea aerului este rezultatul radioactivităţii subsolului, al radiaţiei cosmice

ultraviolete şi X şi este un alt factor ce influenţează activităţile fiziologice.

Dintre ionii pozitivi şi negativi s-a ajuns la concluzia că a doua categorie are o

influenţă favorabilă în normalizarea parametrilor funcţionali ai organismului, legat de

electroschimbul pulmonar.

În comuna Putna predomină ionizarea negativă, aceasta fiind datorată radiaţiilor

ultraviolete şi în special aerosolilor răşinoşi produşi de pădurile de conifere.

În aceste condiţii climatice caracteristice, organismul uman reacţionează diferenţiat,

mai ales la schimbările bruşte de vreme. Aceşti factori, între anumite limite, nu influenţează

starea organismului, sunt indiferenţi sau sedativi, ori creează o stare de relaxare, de confort,

destindere.

Tabelul … Temperatura aerului, medii lunare şi medii anuale

Luna I II III IV V VI VII VII IX X XI XII media

Temperatura -5,o -2,8 -0,8 6,6 14,8 15,0 16,2 15,4 11,8 6,9 2,7 2,6 5,0ºC

Tabelul … Regimul pluviometric

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual

Cantitatea

(mm)

55 40 45 60 110 110 110 90 60 70 40 35 825

Sursa:A.N.M

III.2.3 Potenţialul hidro-mineral

Regimul hidrologic este predominant de tip carpatic, caracterizându-se prin viituri

primăvara şi vara. În aceste perioade pâraiel din zonă pot avea debite destul de mari şi pot

trasporta cantităţi mari de aluviuni. Fenomenul este frecvent în zonele cu altitudini mari 800-

1000 mşi innclinări mari. În zonele cu altitudini mici se formeză zone înmlăştinate pe care

vegeteză foarte bine arinul. Toate aceste pâraie au apă în tot timpul anului, dar in sezonul de

vară debitul este foarte redus .

Reţeaua hidrografică are un rol foarte important în economia locală asigurând

aprovizionare a cu apă potabilă şi industrială a localităţii Putna.Din punct de vedere al

mineralelor Putna este un muzeu arheologic aici se regăsesc marnele senioniene, Pânza de

Kliwa, gresia de Lucăreşti. În general in Putna predomină procesele de

carbonatare ,debazificare, argilizare cu formare de mull slab acidic şi moderat, formare de

complexe humico-argilo-ferice .

III.2.4 Potenţialul bio-geografic

În raza comunei Putna au fost identificate 9 tipuri de pădure, dintre care cel mai

răspândit este amestecul normal de răşinoasă şi fag cu floră de mull (72%) urmeaza:

molideto-faget cu Oxalis acetosella (19%) molideto –bradet normal cu floră de mull (3%)

molidiş normal cu mai putin de 1% celelate cu procente mai mici. Pătura vie are grad de

acoperire variat şi este reprezentată prin: Oxalis acetosella ,Asperula odorata, rubra,

Gerenium roberţianum ,Dentaria galandulosa ,Dentaria bulbifera ,Asarum europaeum,

Carex pilosa mai rar Luyula, Luyuloides ,Hiracium transsilvanicum ,muşschi verzi, Vaccinum

mzrtillus, Pulmonaria

Fauna mamiferelor este reprezentată prin speciile obişnuite ale pădurilor :lupul( lupus

Canis), vulpea(Canis vulpes),mistreţul(Sus scrofa), căprioara (Capreolus capreolus), iepurele

(Lepus europaeus), veveriţa (Sciurus vulgaris), jderul (martes martes) şi cerbul carpatin

(Cervus elaphus).Avifauna este reprezentată prin numeroase păsări sedentare, sezoniere sau în

peisaj, între care :ciocănitoarea, piţigoiul, cinteza, măcelandrul, cojoaica, gaiţa, cioara,

stăncuţa, cucul, pupăza, scorţarul, coţofana, grangurul, forfecuţa, auşelul, alunarul, mierla,

sturzul, codroşul, botgrosul, pitulicea, privighetoarea, muscarul, fluierul de munte, turturica,

graurul, sticletele, mugurarul, presura, gaia rosie, porumbelul de scorbură, porumbelul gulerat,

ciocârlia de pădure, lăstunul, brumăriţa etc.Potenţialul bio-geografic al comunei are un rol

important în domeniul social economic, stiintific şi chiar şi in domeniul naturii însăşi, prin

contribuţia sa substanţială în menţinerea echilibrului biologic din cadrul variatelor ecosisteme.

Toată vegeteţia, toate grupele de vertebrate şi nevertebrate, superioare sau inferioare, toate

acestea au un rol important in contextul vital al biotopurilor şi prin aceasta, direct sau indirect,

în domeniul realizarii de bunuri materiale.

O anumită categorie de păduri serveşte în exclusivitate funcţia turistică, acestea fiind

incluse în nomenclatoarele silvice ca păduri de agrement, de recreere şi protecţie sanitară,

amplasate în apropierea marilor centre urbane, a staţiunilor balneoturistice, în areale montane

de intensă circulaţie turistică, în lungul unor artere rutiere majore. Acestea au un regim aparte,

nefiind incluse practic în circuitul economic.

III.3 Potenţialul turistic antropic

Ţinutul Bucovinei a fost martorul celor mai importante evenimente care au marcat

istoria poporului roman. Cultura material şi spiritual a poporului păstrat aici tradiţii care işi

află rădăcinile în filonul traco-geto-dacic. Sate pitoreşti, locuinţe ridicate într-un authentic stil

architectural al lemnului, policromia armonioasă a faţadelor caselor şi a portului

popular,simţul artistic cu care sunt finisate obiecte uzuale-toate acestea se întegrează în

peisajle de rară frumuseţe ale Bucovinei.Valorificarea tradiţiilor istorice, artistice, etnografice,

literare ale regiunii Bucovina este asigurată de o largă reţea de instituţii culturale incluzând

muzee de diferite profile, case, memoriale, expoziţii şi case de cultură.

Comuna Putna este un ansamblu în care folclorul,etnografia şi istoria se întâlnesc la tot

pasul, într-o strânsă întrepătrundere. Comuna atrage in special prin numeroasele monumente,

case tradiţionale, obiceiuri străvechi etc.

III.3.1 Obiective turistice cultural – istorice (mănăstiri, biserici de lemn etc.)

Comuna Putna se identifică cu mănăstirea Putna, aceasta este una din cele mai

importante monumente istorice ale străvechiului pământ românesc (Fig. ...). Orice locuitor al

satului Putna ştie să vă arate dealul din preajma mănăstiri de pe vârful căruia, spune legenda,

Ştefan ar fi tras cu arcul spre a stabili, prin căderea săgeţii şi prin voinţa lui Dumnezeu, locul

altarului viitoare sale ctitorii. După construire biserica va fi împrejmuită cu un zid gros de

piatră, care va adăposti o casă domnească, chiliile si alte anexe. Trecând pe sub turnul de

apărare de la intrare pe al carui zid, alături de stema ţării stă scris ca voievodul a construit

mănăstirea închinând-o Maicii Domnului vom ajunge in incinta sa. Alte inscripţii datând din

1757, din vremea lui Iacov Putneanul,menţionând numele domnului Constantin Racoviţă şi

purtând steme reunite ale Moldovei şi Munteniei, se află in interiorul acestui turn.

Fig. … ….

O altă contrucţie care si-a conservat în mare parte aspectul iniţial, este turnul

tezaurului.Deşi biserica nu mai păstrează unele elemente exterioare tipice epocii, cum ar fi

discurile şi cărămizile smălţuite, ea şi-a conservat fizionomia şi planul constructiv iniţial.

Înaltă de 33 m şi lata de 11 m, spaţiul său interior a fost de la început compartimentat în

pridvor, pronaos, încăperea mormintelor ( gropniţa) , naos şi altar. Intrarea se face pe latura

sudică sau pe cea nordică a pridvorului dotată cu trei ferestre mari d efactură gotică ,ca şi

chenarul uşii de intrare în pronos. La intrare spre dreapta se află mormântul lui Ştefan cel

Mare, acoperit cu o lespede masivă de marmură Carrara.În incinta mănăstirii se gaseşte un

muzeu unde se regăsesc numeroase obiecte de cult „Tetravanghelierul de la Humor”(1473).

Plecând de la mănăstire, un alt obiectiv important şi care merită de vizitat este chilia

lui Daniil Shiastrul, aceasta se afla la circa 1500 m de mănăstire, nu departe de confluenţa

pârâului Putna cu Vieţeul. Iniţial pe locul complexului monastic existau grupuri de călugări

shihaştri, unul dintre aceştia fiind şi sfătuitorul lui Ştefan cel Mare. Daniil Sihastru a fost o

personalitate monahală remarcabilă. Contemporan cu Ştefan cel Mare s-a născut la începutul

secolului al XV-lea, într-un sat din apropierea Rădăutilor. Din botez s-a numit Dumitru. La

vârsta de 16 ani, a fost călugărit cu numele David la Mănăstirea Sfântul Nicolae din Rădăuţi.

După un timp, s-a retras la Schitul Sfântul Lavrentie  de lângă satul Vicovu de Sus, unde a

primit numele de Daniil. Simţind nevoia de mai multă linişte, se retrage la Putna, pe malul

pârâului Viţeul. Acolo a găsit o stâncă în care a dăltuit un paraclis. Se mai văd şi azi

pridvorul, naosul şi altarul, iar dedesubt o încăpere, săpată tot în piatră, care îi slujea drept

chilie.

Fig. … ….

La o depărtare de 3,5 km de mănăstire, pe valea pârâului Putna, se mai pot vedea

ruinele unei biserici de piatră care a aprţinut schitului cu acelaşi nume, ridicat în 1785 pe

amplasamentul unor străvechi chilii din lemn, această biserica se mai numeşte şi biserica din

peşteră.

În afară de ctitoria lui Ştefan cel Mare, pe melegurile putnene se mai află două

monumente, cu mult mai vechi,biserica de lemn de la Putna ar fi cel mai vechi monument de

arhitectură religioasă din Moldova care s-a păstrat până astăzi. Biserica aceasta a fost adusă de

la Volovăţ, de către Ştefan cel Mare. Această biserica se pare că datează din 1352-1352 şi este

ctitoria lui Dragoş Vodă.

Fig. … ….

Un alt obiecti este schitul Shihastria aceste schist are o istorie veche de 500 de ani, în acest

locaş se traieşte o veche viaţă monahala exact ca in vremea lui Ştefan cel Mare. Aici puteţi

afla cum au trăit vechi călugări dar si să descoperiţi câteva crâmpeie din viaţa de zi cu zi a

Shihastrie Putna.

Fig. … ….

III.3.2 Culturala materială şi spiritual rurală (ocupţii tradiţionale,manifestări

foclorice)

Fig. … …. Fig. … ….

Satul Putna reprezintă o monografie etnografică si folclorică, aici sunt prezente incă

vechi obiceiuri, oamenii înca se ocupă ca şi in vechile timpuri cu păstoritul lucrul la pădure,

majoritatea oamenilor încă practica o industrie casnică cum ar fi prelucrarea blănurilor,

dubitul pieilor de vită, prelucrarea firelor şi fibrelor textile,prelucrarea lâni, vopsitul în

coloranţi vegetali dar şi închistritul ouălor (încondeiat). Portul naţional specific prin

ornamentică, păstrarea hainelor dar şi câteva meseri străvechi care se ocupă de facerea acestor

haine. Prezenţa numeroselor obiceiuri tradiţionale nunta la Putna care are un anumit specific

prin pregătirile de nuntă,înhobotatul miresei dar şi numeroase alte obiceiuri: Calea primară,

colcăria, botezul, pregătirile pentru moarte, obiceiurile la sărbătorile da iarnă dar si anumite

petreceri toate acestea dau satului o anumită caracteristică şi o frumuseţe aparte. Toate

acestea sunt însoţite şi de anumite cântece de nuntă, de lume şi dor, strigaturi, cântece de

leagăn,bocete dar şi de anumite legende despre comori ce se află prin parte locului.

Prelucrarea blănurilor şi a pieilor, adunate din mai mulţi ani la rând, erau uscate bine şi

puse la păstrat, înşirate pe grinzi in pod. În acest scop, blana de oaie, crudă (imediat după

taiere) era presărată cu sare fină de porumb, strâsă de margini spre mijloc. Era lăsată astfel o

zi şi o noapte, după care era fixată şi întinsă pe o scândură spre a se usca. Blănurile erau

folosite la îmbrăcăminte .Pieile de vită erau folosite pentru confecţionatul opincilor.

Fibrele texitile, cânepa şi inul treceau prin diferite operaţiuni. Cânepa de vară cât şi inul

pentru fuior se recoltau pe la sfârşitul lunii iulie.Torsul fuioarelor de cânepă şi in era facut cu

mâna din caierul prins în furcă toate acestea se foloseau pentru încheiatul cămeşilor şi alte

trebuinţe.Prelucrarea lânii era folosită pentru ţesături de tot felul, pe lânga in şi cânepă era

folosită şi lâna oilor ţurcane d e culoare neagră,albă şi laie.

Închistritul ouălor la Putna este un obicei cunoscut din cele mai vechi

timpuri.Todeauna au fost femei meşter, chiar şi în zilele noastre sunt multe neântrecute în

acest meşteşug. Ouăle se închistresc cu ajutorul unui instrument simplu pe care îl

confecţioneză fiecare meşter, numit în termeni populari chişiţă.

Portul tradiţional al putnenilor este asemănător întru totul cu cel al sătenilor din Straja.

Piesele erau specifice costumului barbătesc şi costumului femeiesc.Ele se deosebesc potrivit

cu anotimpul şi cu folosinţa :haine pentru iarnă şi vară, pentru lucru şi pentru sărbători.

Deosebirile stau în caltatea materialelor, cât şi în bogăţia ornamentelor.

Piesele costumului bărbătesc sunt: cămaşa, izmenele ,iţarii şi ciorecii, cureaua de

închis, cuşma şi pălăria şi taşca de piele.Piesele sepecifice costumului femeiesc: cămaşa (ia) ,

catrinţa, brâul, pânzătura şi tulpanul de acoperit capul. Piesele comune sunt cojocul, piptarul,

sumanul şi încălţămintea, trăistuţa şi traista.Culoare dominantă la costume este neagră

completată cu roşu şi galben, pe alocuri cu verde şi cafeniu toate acestea erau extrase din

plante.Ca în fiecare sat şi în Putna se păstra secretul de a nu răspândi ornamentele

încredinţate.

Dintre toate obiceiurile tradiţionale nunta a fost şi rămâne evenimentul cel mai

important din viaţa omului. Pentru punerea la cale a unei nunţi se purtau discuţii, părinţii

informându-se despre tânărul sau tânăra în cauză, făcându-se pregătiri şi tocmeli cu martori.

Calea primară, în prima duminică după nuntă, tinerii trebuie sa iasă din sat. Dimineaţa merg la

biserică unde duc lumânrile de la cununie. Nevasta tânără se aşează între neveste iar soţul în

rândul gospodarilor. După masă însoţiti de naşi merg în „calea primară” (primul drum) , la

părinţii nevestei. Ginerele mulţumind pentru creşterea ce i-au dat-o soţiei.

Colcăria, finii aveau obligaţia faţă de naşi ca drept de recunoştinţă sa le ducă în dar

tradiţionali colaci.

Botezul, naşul care i-a cununat pe părinţi avea datoria de a botza pe primul născut.

A doua zi după botez avea loc scălduşca şi petrecerea cu invitaţi. La scălduşcă luau parte

numai femeile, moaşa având rolul principal.

Pregătirile pentru moarte erau aşteptate cu resemnare. Oameni care nu aveau copii se

îngrijeau din timp să-şi ia pe cineva de suflet adică sa-l înfieze. Nu se înfiau copii de mici

neputând ştii cum o să fie când sunt mari.La privegi se spuneau poveşti, glume şi se practicau

diferite jocuri. Multe jocuri stârneau hazul, dar se întrerupeau numai când începeau

bocitoarele să bocească. La priveghi nu s eobişnuia servitul cu bucate sau rachiu.Târziu, după

miezul nopţii, când toţi plecau acasă, rămâneau 2-3 persoane dintre rude care stăteau până a

doua zi cu mortul, să nu rămână singur.În ziua înmormântării se dădeau de pomnă peste scriu

o găină ca să scormonescă cărarea mortului şi o viţică sau o oaie sa-i fie sufletul liniştit.

Obiceiurile de iarnă erau aşteptate cu nerăbdare dar şi cu multe pregătiri.

În ajunul Crăciunului, seara porneau colindătorii. Aceştia erau de obicei oameni in vârstă.

Pentru Anul Nou se făceau pregătiri cu săptămâni înainte. Copii pregăteau clopotele, cei mari

buhaiele şi bicele, iar satul era numai pocnete de bice .Acestora li se dădeau covrigi, nuci şi

mere. Se făceau numeroase scenete cum ar fi Cocoşelul era un vestit urător, Ţintilă,balada

Mioriţa etc.În noapte de anul nou se făcea Malanca toţi cei din echipă erau mascaţi. Aceştiia

se opreau in faţa casei şi incepeau a colinda iar căpitanul intra in curtea casei si îşi cerea

învoială pentru a ura.Petrecerile se ţineau la sfârşit de săptămâna, hora de duminică. În

veremuri de demult hora avea loc pe toloaca satului. Jocurile care se faceau in horă la Putna:

Hora Raţa, Coasa, Ciobănaşil, Ienuţa, Fudula, Bătrâneasca, Rusca, Sârba .

Pentru sănătate era anumite aobiceiuri şi leacuri.Când se împrăştea vorba prin sat că a

apărut vreo boală, se în punea cofa cu apă o rădăcină de iarbă mare, curăţată de pământ şi

spălată. Şi apă nu s ebea decât de acolo.Pentru anumite durei, tuse, rani se foloseau plante

medicinale .

IV. Analiza bazei tehnico-materiale şi formele de turism

practicate în comuna Putna

IV.1 Infrastructura şi serviciile

Infrastructura

Căile de comunicaţie au făcut obiectul unor preocupări intense în ultimul deceniu,

prin modernizarea celor vechi, de la drumuri naţionale la drumuri judeţene şi căi speciale de

acces la obiectivele turistice. Turismul este deservit, în primul rând, de căile de acces de pe

valea Moldovei şi valea Sucevei, din care pleacă ramificaţii în interiorul Obcinilor.

Principala arteră feroviară e reprezentată de magistrala 500, Bucureşti – Suceava –

Vicşani, cu legătură spre Ucraina şi Polonia. Din ea se desprind atât linii secundare ( Dolhasca

– Fălticeni -25 km / Dărmăneşti – Păltinoasa – Gura Humorului – 37 km / Dorneşti – Rădăuţi

– Putna – Nisipitu – 59 km ), cât şi linia de legătură între inelul feroviar extracarpatic şi cel

intracarpatic, care până la Beclean pe Someş totalizează 239 km.

Pe valea Sucevei, accesul este asigurat de calea ferată Rădăuţi – Straja – Brodina –

Ulma şi pe şoseaua Rădăuţi – Putna, cu varianta Vicov – Straja – Falcău – Brodina – Ulma –

Izvoarele Sucevei.La acestea se mai adaugă şoseaua de la contactul Obcinilor cu Podişul

Sucevei, ce face legătura între cea de pe valea Moldovei cu cea de pe valea Sucevei, şoseaua

ce traversează Obcina Feredeului şi Obcina Mare. Pe traseul Câmpulung Moldovenesc –

Vatra Dornei – Suceviţa, şoseaua Cârlibaba – Izvoarele Sucevei şi pe alocuri, drumuri

forestiere.

Căile rutiere : sunt repartizate neuniform pe rază judeţului. La Suceava se

intersectează mai multe drumuri care apropie oraşul de municipiile Botoşani, Piatra Neamţ,

Iaşi şi Bistriţa. De la nord la sud, teritoriul judeţului este străbătut de drumul european E85,

Bucureşti – Bacău – Suceava – Siret, din care se desprind arterele ce duc spre Rădăuţi, Putna

şi Suceviţa.

Totodată s-a dezvoltat şi transportul aerian care este asigurat prin intermediul

Aeroportului Internaţional Ştefan cel Mare, amplasat în comuna Salcea la 11,2 km est faţă de

oraşul Suceava. Pentru a ajunge in comuna Putna trebuie sa intraţi pe drumul DJ 209 care

trece si prin comuna Putna ,capătul acestuia este chiar la poarta Mănăstirii acesta fiind si

singura cale de acces in comună. O altă cale de acces in comuna este cu ajutorul căi ferate

aceasta este pusă in funcţiune încă din cea de-a doua parte a seecolului al XIX - lea.Pe lânga

toate acestea in comuna Putna mai există şi un helioport acesta este folosit în special la

venirea oameni politici sau numeroşi oameni cu renume internaţional.

Infrastructura tehnică: în zona comunei Putna, alimentarea cu apă potabilă se face

din râul Putna. Pentru restul zonei, alimentarea este asigurată de fântâni, de izvoarele

subterane existente în zonă. Apa caldă este asigurată cu ajutorul centralelor termice pe bază de

lemn şi mai puţin pe gaz. Reţeaua de evacuare a apei este satisfăcătoare. Reţeaua de

distribuţie a gazelor naturale este în curs de definitivare. Comuna Putna nu este încă racordat

la reţeaua de distribuţie, el fiind deservit cu gaz îmbuteliat. Reţeaua de distribuţie a energiei

electrice acoperă 92% din zona locuibilă, gospodăriile individuale îndepărtate, pe vârf de

munte, nebeneficiind de alimentare la sursa de energie electrică.

Zona depresionară dispune de reţea telefonică mixtă (analogică şi digitală)

precum şi de reţea de telefonie mobilă. Acoperirea teritoriului cu servicii de telefonie mobilă

în reţeaua Dialog, ulterior Orange datează din noiembrie 1997. Zona are acoperire în totalitate

pentru reţeaua de telefonie mobilă.

b) Serviciile

Baza materială cuprinde ansamblul mijloacelor de cazare, terapeutice, de agrement,

alimentaţie publică şi transport, destinate satisfacerii cererii turistice. Baza materială este

aceea care permite „fixarea la obiectiv” a subiecţilor care, într-un interval de timp prestabilit,

valorifică componentele fondului turistic natural şi antropic. Prin diversitate, dimensiuni,

profil arhitectonic şi varietatea formelor de manifestare a acesteia, se impune în peisajul cu

valenţe turistice (unitate montană, staţiune, centru urban sau aşezare rurală) şi face parte din

ansamblul de măsuri ce concură la amenajarea turistică. (Ciangă Nicolae, 1997)

Reţeaua unităţilor de cazare are rolul cel mai important în ceea ce priveşte crearea de

condiţii pentru confortul şi odihna turiştilor. Importanţa acestei componente a resurselor

materiale este dată de faptul că turistul îşi petrece în unităţile de cazare aproximativ jumătate

din timpul său. Cazarea turiştilor este asigurată prin servicii propriu-zise de cazare,

majoritatea fiind în pensiune turistice rurale, hoteluri de 2 şi 3 stele, precum şi o serie de

servicii complementare menite să asigure condiţii de confort optime pe durata sejurului. În

cea ce priveşte condiţiile pentru dezvoltarea şi ridicarea calităţii serviciului de cazare trebuie

să se ţină seama de existenţa unei baze tehnico-materiale adecvate şi existenţa unui personal

calificat.

IV.2 Unităţi de cazare

Pentru a evidenţia situaţia actuală a turismului la nivelul comunei Putna, prezentăm

următorii indicatori puşi la dispoziţie de Direcţia de Statistică Suceava.

Baza de cazare: structurile de cazare turistică cuprind o multitudine de forme care pot fi

clasificate conform criteriului investiţiei (grea sau uşoară) şi pe baza unor considerente de

rentabilitate, preţuri şi clientelă specifică în :

-cabane

-hoteluri

-pensiuni turistice

-pensiuni agroturistice

Tabelul … Structuri de primire

Cazare 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Total 8 8 10 10 11 13 15 16 16

Cabane 1 1 1 1 1 1 2 2 2

Hoteluri 1 1 1 1 1 2 2 2 2

Pensiuni

turistice

3 3 4 4 4 5 6 6 6

Pensiuni

agroturistice

3 3 4 4 5 5 5 6 6

Fig. … Ponderea structurilor de primire

În totalul capacităţii de cazare turistice în funcţiune în semestrul I 2008 hotelurile au

deţinutcea mai mare pondere, de 49,2%, urmate de pensiunile turistice rurale cu 17,1%, şi

cabanele turistice cu 5%.

Cabane Putna: Cabana Putna Dorina, acestă cabană este dotată cu 8 camere şi 2

apartamente. Fiecare cameră şi apartament este completată de un balcon care oferă o

privelişte asupra acetor locuri. Camerele sunt dotate cu grup sanitar modern, cu cabină de duş

Mai există şi o sală de recreere disponibilă pentru întâlniri de afaceri, conferinţe sau

prezentări.

Fig. …

Cabana Putna oferă servicii de cea mai bună calitate, cazare, masă.

Dotări şi facilitaţi: 50 locuri, apartamente, camere single, camere duble, camere triple, camere

cu mai mult de 3 paturi, restaurant, bar de zi, terasa, parcare, accepta animale de casă, wc,

duş, incalzire centrala, tv.

Pensiunea Florinel Putna ofera condiţii foarte bune de cazare la cele mai mici preţuri

din zona. Camerele sun dotate cu televizor, incălzire centrală, cablu tv, telefon, bai cu apă

caldă. Locţia este dotată cu bucătărie utilată complet, terasă, sală de mese,

bar ,grătar .Pensiunea Florinel este situată la 800 m de Mănăstirea Putna într-un mediu

peisagistic deosebit, având în vecinătate pârâul Putnişoara şi Dealul Crucii. Pe timpul iernii

sunt posibiltăţii de ski şi săniuş şi plimbări cu sania trasă de cai. Facilităţi de cazare : frigider

in unitate, fax, sanie trasă de cai, TV in living, cramă, discotecă, internet prin cablu, schimb

valutar, se accepta animale, parcare, gradina,curte, acces la bucatarie, terasă, fermă proprie,

foisor in curte, grătar şi barbeque, sală de mese, seif la receptie,

semineu,livadă,bar ,restaurant.Facilitaţi camere: frigider in camera, uscător de păr, baie cu

cadă, baie pe hol, camere cu balcon, incălzire central.

Fig. … Pensiunea Isidora

Aflată la circa 100 metri distanţă de poarta imprejmuirii Mănăstirii Putna, pensiunea

Isidora dispune de 10 locuri de cazare în cele 5 camere, bar, restaurant de 30 locuri, terasă

acoperită pentru 30 de locuri,spaţii de parcare ,spaţii verzi amenajate profesional.Toate

camerele sunt dotate cu televizor, doua camera au grup sanita propriu iar celelate trei au două

grupuri sanitare commune.Facilităţi cazare: frigider in unitate, TV in living, parcare, gradină,

curte, room service, terasă, grătar, barbeque, living, sală de mese, bar, restaurant, tichete de

vacanţă Facilităţi camere: uscator de păr, baie cu cadă, baie pe hol, incălzire centrală, baie in

cameră, cameră cu TV.

Fig. …

Pensiunea Muşatinii este singura din Pensiune din zonă clasificată ca fiind de 4

margarete având restaurant cu specific bucovinean de 3 stele .

Fig. …

Pensiuni din Putna:pensiunea Mădălina, Pensiunea Cerbul, Pensiunea Maria,

Pensiunea Sabrina, Pensiunea Nicoleta toate acestea sunt catalogate ca având o stea.

Tabelul ... Clasificarea capacităţilor de cazare

Nivelul calităţii Capacitate de cazare totală Procentul numărului de

camere

Număr paturi %

3 stele 42 15%

2 stele 200 35%

1 stea 350 25%

Neclasificat 500 45%

Fig. …

IV.3 Formele de turism practicate în comuna Putna

Peisajului geografic, cu nenumărate locuri pitoreşti, patrimoniul monumentelor

istorice şi arta, originalitatea elementelor etnografice şi folclorice, reprezintă doar câteva

obiective de mare atractivitate turistică, ce au favorizat dezvoltarea mai multor forme de

turism.

Formele de turis practicate in comună sunt :

-staţionar

-circulţie

-de odihnă şi agrement

-montan

-sportiv

-cultural-ecumenic

-afaceri-congrese ,reuniuni

-rural

-ecoturism

IV.3.1Turismul sportiv

Fig. …

Bazat, în special, pe schiat, , vânătoare şi pescuit, începe să devină tot mai dens şi,

economic, mai eficient.. În ultima perioadfă au incupt să fie amenajate şi în cadrul comunei

Putna numerose dotări pentru pârtie.

Densitatea mare a vânatului şi valoarea trofeelor fac ca Putna să întrunească condiţii optime

pentru dezvoltarea acestei ramuri sportive. În acest scop au fost delimitate „fonduri de

vânătoare”,.Putna (prevăzută cu case de vânătoare), spre care se îndreaptă vânătorii. Pentru

multe din animalele vânate aici (cerbi, cocoşi de mesteacăn) s-au câştigat premii

internaţionale.Pescuitul sportiv, reconfortant pentru turiştii, de vacanţă sau de sfârşit de

săptămână, are perimetre amenajate pe Valea Putnei.

IV.3.2Turismul cultural-ecumenic

Comuna Putna deţine o bogată moştenire istorica şi ecumenică, evidenţiată prin

mănăstirea Putna, biserica de lemn, două schituri, chilia lui Daniil Shihastru, dealul Crucii şi

muzeul din incinta mănăstirii. Mănăstirea Putna, prima şi ce a mai mare ctitorie a lui Ştefan

Cel Mare, între anii 1466 şi 1469, este amplastă pe o largă terasă de pe fundul micii

depresiuni a pârâului Putna, în locul în care spune legenda că s-a oprit săgeata slobozită din

arcul domnotorului. În decursulcelor peste cinci veacuri de existenţă, ea a suferit multe

ruinări şi amenajări, înfătişarea actuală adorându-se restaurărilor din 1902 şi din ultimi ani.

Aceasta a fost destinată a fi necropolă a familiei domnitorului 9dar şi loc de retragere şi

rezistenţă în vremuri de război.Mănăstirea Putna este, prin construcţia sa, un strălucit

exponent al arhitecturii şi artei moldoveneşti din a doua jumătate a secolului al XV-lea.

Picturile interioare au fost mult deteriorate de numeroasele reparaţii. În schimb, celelalte

dotări interioare şi muzeul sunt sânt un adevărat tezaur de broderii, ţesături, sculpturi în piatră

şi în lemn, arginterie, manuscrise şi cărţi bisericeşti, cronici-între care şi vestitul „Letopiseţ de

la Putna”.

Fig.

În afară de mănăstirea menţionată pe teritoriul comunei se mai regăsesc şi alte obiective între

care: Biserica de lemn a lui Dragoş Vodă de la Putna, ce datează din 1364 (adusa de Ştefan

cel Mare de la Volovăţ),Cchilia lui Daniil Sihastru, săpată în piatră, legată de legenda unui

ceas de cumpănă prin care a trecut Ştefan cel Mare în luptele cu turcii; Monumentul de pe

Dealul Crucii.

9 Aici se află mormântul lui Ştefan cel Mare ,al Marie de Mangop şi al Mariei Voichiţa-a doua şi a treia soţie a sa-alui Bogdan şi Petru –fii săi-,a lui Bogdan cel Orb şi al surorii acestuia Maria,al Mariei –soţia lui Petru Rareş –şi al lui Ştefăniţa Vodă.

Fig. Biserica de lemn de la Putna

IV.3.3. Agroturismul este o categorie aparte de turism, cuprinzând activitatea turistică

propriu-zisă (cazare, pensiune, circulaţie turistică, derulare de programe, prestare de servicii

de bază şi suplimentare), activităţi economice (predominant agricole dar şi de practicarea unor

ocupaţii tradiţionale), precum şi modul de petrecere a segmentului de timp liber pentru cei ce

solicită acest tip de turism. El presupune dezvoltarea turismului în mediul rural, în strânsă

corelaţie cu economia locală, ceea ce conduce la interdependenţa dintre aceste două laturi.

Agroturismul are ca bază în Putna existenţa a numeroase condiţii naturale bune

pentru practicarea acestui gen de turism şi care beneficiază de asemenea şi de un cadru

construit pitoresc, cu case şi gospodării confortabile, cu oameni ospitalieri ce au o tradiţie

culturală şi artistică proprie cu meşteşugari şi obiecte de artizanat. Tot atât de numeroase sunt

şi cazurile în care aceste zone, reprezentând un bogat şi important patrimoniu local, sunt puţin

valorificate. Locuitorii şi gospodarii satului se deplasează la oraş pentru aşi valorifica

produsele proprii şi pentru aşi găsi un loc de muncă. Preocupările dezvoltării agroturismului

vin în întâmpinarea motivaţiilor de a satisface atât nevoile de odihnă şi recreere activă a

populaţiei de la oraşe sau din zonele aglomerate cât şi a valorificării resurselor locale ce pot

satisface cerinţele turiştilor. Gospodăria rurală oferă un mediu propice pentru relaxare. Ea

oferă turiştilor posibilitatea de a participa la unele activităţi tradiţionale care multă vreme au

fost neglijate, la unele meşteşuguri.

IV.3.4 Ecoturismul

Studiile internaţionale arată că ecoturismul este o nisă de piaţă în creştere, iar comuna

Putna este bine poziţionată astfel încât se poate începe capitalizarea acesteia.

Unul din avantajele majore a comunei Putna, în comparaţie cu destinaţiile turistice

consacrate, este acela al păstrării mediului natural nealterat de prezenţa şi activităţile omului,

fapt concretizat prin numeroasele tradiţii încă păstrate .Putna este recomandată pentru odihnă

şi tratament şi este locul perfect pentru refacere, după eforturile psihice sau intelectuale.

IV.4 Fluxuri turistice

În lipsa unor date statistice pertinente ,consideraţiile pe care le putem face se bazează pe

cele câteva obiective turistice de interes major la nivelul comunei (Mănăstirea Putna, Chilia

lui Daniil Sihastru Biserica de lem ), fiind din în ce în ce mai clar că turismul din comună

cunoaşte o dinamică pozitivă având anumite aturi si o bază turistică corespunzătoare pentru

primirea unui număr de turişti.Fluxurile turistice din comună sunt in principal cele religioase

dar si periodice. Majoritatea turiştilor care vin în comună doresc să redescopere anumite părţi

din istoria României, uni vin aici doar din cauza mănăstiri ,majoritatea practicând un turism

religios. Cel mai vizitat obiectiv fiind mănăstirea, aceasta are o pondere mare şi a turiştilor

străini care o vizitează. Diversitatea ofertei turistice şi mai ales reliefarea unui specific al

regiuni obcinilor ar putea constitui un pol de atracţie pentru asigurarea unor servicii de înalt

nivel calitativ. În acest sens perspectivele sunt încurajatoare dacă se vor pune în practică

liniile directoare ale unor planuri de acţiune . În comună tipul principal de turism este cel

itinerant. Acest tip se practică cu ajutorul autoturismelor sau a autocarelor, drumeţiile fiind

aproape inexistente .

Turismul feroviar este destul de puţin practicat, cauza dominanţei turismului itinerar

fiind puţinele locuri de cazare şi mai ales nivelul scăzut al serviciilor oferite de cele prezente.

Comuna are un spaţiu redus având doar câteva monumente şi aceste nu sunt diversificate

pentru a reuşi menţinerea turiştilor pentru măcar câteva zile.

Numărul de sosiri ale turiştilor în comuna Putna a fost de 15,6 mii, din care 9,7 mii

sosiri ale turiştilor români (86,9%) şi 5,9 mii sosiri ale turiştilor străini (13,1%).Cea mai mare

parte a turiştilor străini înregistraţi în semestrul I 2009, provin din ţările

situate în Europa, 87,3%, din ţările din Asia 9,6%, din America 4,6%. Din totalul sosirilor,

ponderea cea mai mare au înregistrat-o turiştii sosiţi din: Germania (21,0%), Austria (11,4%),

Italia (8,6%), Franţa (7,3%), Spania (5,7%), Japonia (6,1%), Republica Moldova (5,2%),

Anglia (3,5%).

Fig. ... ....

Fig. ... ....

Tabelul … Sosiri ale turiştilor în structure de cazare turistică pe tipuri de structuri:

Tipuri de

structuri

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Hoteluri 300 356 394 1199 893 729 689 1565 1253

Cabane

turistice

582 456 624 525 672 375 497 211 321

Pensiuni 374 1104 1206 2243 3424 3207 2594 2698 2045

Pensiuni

agroturistice

18 551 985 1227 1230 1321 1243 1202 1315

Fig. ... ....

IV.5 Analiza indicilor turistici

Tabelul ... Numărul de turişti veniţi în comuna Putna

Anul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Numarul

de turisti

2735 3865 3495 5066 5645 8055 8094 12345 15600

Fig.

Capacitatea de cazare in comună este destul de mică având în vedere numărul de turişti care

vin aceasta fiind de 1092 de locuri.

IV.6 Valorificarea potenţialului turistic. Planuri de dezvoltare turistică

Plecând de la evaluare mediului economic al comunei Putna, al capacităţii de cazare şi

al numărului de turişti veniţi in comună aceasta are următorele puncte tari şi slabe.

Puncte tari: cadru natural (specific obcinelor),bogată moştenire istorică(mănăstire,

biserică de lemn, chilialui Daniil Sihastru, muzeul ), faună şi floră bogată.

Puncte slabe: acesul îngreunat în comună datorită infrastucturi, lipsa unei organizaţii

oficiale de marketing rural, lipsa unui mecanism de finanţare durabil pe termen lung, calitatea

scăzută a serviciilor de cazare şi alimentaţie, nevoia unor programe de formare profesională

adecvat pentru cei din turism. Principali indici turistici care reflectă evoluţia turismului în

comuna Putna sunt: numărul de pensiuni turistice, capacitatea de cazare, numărul de sosiri în

pensiunile turistice, numărul de turişti sosiţi în comună, acesibilitatea în comuna.

Comuna Putna dispune de un număr redus de capacităţi de cazare astfel se practica un turism

itinerant. Comuan dispune in momentul de faţă de un număr de 16 unităţi de cazare dintre

care exista 2 hoteluri, 2cabane, 6 pensiuni şi 6 pensiuni rurale toate acestea avand 1092 de

locuri de cazare.

Comuna Putna deţine un mare potenţial turistic acesta evidenţiindu-se prin obectivele

aflate în comună: mănăstirea, chilia lui Daniil Sihastru, biserica de lem acestea fiind

monumente istoric-culturale şi reprezentative pentru poporul român, potenţialul antropic prin

numeroasele tradiţii şi obiceiuri specifice zonei. De asemenea comuna deţine de un potenţial

natural specific obicinilor care duce la practicare agroturismului, potenţialul bio-geografic

prin numerosele specii de plante şi animale este destul de important dezvoltâdu-se turismul

sportiv, vânătoare pescuit etc.

Dezvoltarea şi diversificarea ofertei, precum şi conştientizarea la nivelul pieţelor

internaţionale că Putna este o destinţie culturală cu obiective şi atracţii turistice de valoare

europeană şi universală.Potenţialul rural şi agroturistic al comunei oferă posibilitatea

cunoaşterii directe a tradiţiilor poporului român şi al locuitorilor din comuna

Putna ,ospitalitatea acestora şi bucătăria autentică, toate acestea aduc venuturi importante in

comună.Totuşi turismul rural nu este dezvoltat la nivelul cereri pieţei turistice naţionale şi

internaţionale.

Planurile şi obiectivele de dezvoltare ale comunei: crearea unei oferte turistice

divesificate şi competitivă prin susţinerea dezvoltării investiţiilor interne şi internaţionale,

care să conducă la creşterea volumului activităţii turistice şi respectiv, a circulaţiei turistice;

Modernizarea şi dezvoltarea unei oferte turistice competitive pe piaţa turistică. Crearea de

afaceri competitive şi crearea unor noi locuri de muncă,modernizarea şi dezvoltarea

produsului turistic astel încât comuna să se diferenţieze de restul comunelor cu potenţial din

ţară. Optimizarea la maximum a componentei culturale şi de afaceri a produsului în vederea

atragerii unor schimburi profitabile în structura clientelei.Creşterea calităţilor amenajărilor

turistice şi de zvoltarea capacităţilor turistice, stabilirea de priorităţi în propunerile de

infrastuctură generală pentru depăşirea dificultăţilor existente pentru turism. Ridicarea

standardului serviciilor turistice de bază şi complementare în conformitate cu categoria de

confort şi tarifele practicate.Alte măsuri constau în:reabilitarea obiectivelor turistice din

comună, reabilitarea spatiilor de cazare, crearea şi modernizarea bazelor de agrement.

Concluzii

Individualitatea zonei se desprinde din analiza resurselor turistice, naturale şi

antropice, premise ale unei activităţi turistice permanente şi de mare perspectivă.

....

În urma prezentării elementelor caracteristice şi specifice comunei Putna şi a

premizelor de dezvoltare pe baza cărora se dezvoltă activităţile turistice în Putna, se poate

emite o primă concluzie şi poate cea mai importantă, aceea că o activitate turistică trebuie

susţinută de o activitate economică. În acest sens, este nevoie de un management adecvat,

respectiv comunei Putna, a unor strategii de dezvoltare şi de amenajare şi reamenajare a

cadrului turistic existent.

Toate aceste trebuie făcute deorece comuna Putna este un nume simbolic pentru

neamul românesc, aici este locul de odihnă a marelui voievod Stefan care este bine cunoscut

în ţară cât şi peste hotare. Comuna Putna este un punct turistic important pe harta ţarii, este un

centru cultural şi artistic care reprezintă simbolul unei epoci de remarcabil progres economic,

social şi politic din istoria ţării noastre, al luptei pentru independenţă si unitate naţională.

Primăria comunei Putna incearcă prin diferite proiecte să amenajeze comuna în aşa fel

încât sa fie un punct turistic destul de atractiv în ţară si peste hotare:

-amenajare spaţiului din comună păstrând arhitectura originală a culturii românesti

-reamenajare şi restaurarea obectivelor din comună

, refacerea infrastucturi şi crearea de facilităti pentru turişti, crearea unui punct de

imformare, mărirea capacităţii de cazare etc.

Toate acestea constituie factori care facilitează venirea turiştilor in comună şi aducerea

de noi venituri pentru locuitori ei.

Toate aceste transformări din domeniul infrastucturii turistice în comună nu duc la

venituri imediate ci duc la dezvoltare unui turism durabil, de care să se bucure şi generaţiile

următoare.

De aceea se si încearcă promovarea turismului rural şi a agroturismului în comună,cel

din urma fiind şi o componentă a turismului rural,fiind şi cel mai în măsură să valorifice

potenţialul natural al comunei care ar duce la creşterea niveluilui de trai din comună a

susţinerii şi dezvoltării comunicaţiilor locale dar şi conservarea mediului natural.

Turismul din comună nu vine să inlocuiască celelalte activităţi el vine în sprijinul

acestora să creze venituri complementare locuitorilor,asigură noi locuri de muncă,şi

diversifică activităţile existente in comună.

Se observă ca din ce în ce mai mult faptul că oameni doresc sa îşi petreacă vacanţele şi

timpul liber într-un mediu cât mai curat,ecologic.În acest context comuna Putna ar putea

ocupa un loc destul de important deoarece în aceste comune se practica agroturismul iar aici

turişti veniţi pot sa aivă un sejur de neuitat prin implicare acestora la numerosele obiceiuri din

comună şi numeroselor activităţi specifice zonei.

Impactul veniri turiştilor în comună este un lucru benefic deaorece acestia aduc

numerose venituri ce ajută la ridicarea nivelui de trai.