1

Facultatea de Management Financiar Contabil Bucureşti Anul universitar 2006-2007 Specializarea Contabiiltate şi informatică de gestiune Contabilitate (baze) Conf. univ. dr. Cicilia Ionescu ADEVĂRAT SAU FALS

1. Cheltuielile în avans reprezintă valori care asigură alocarea asupra fiecărui exerciţiu financiar atât a cheltuielilor proprii cât şi a celor care nu-i sunt proprii. 2. Sursele de finantare proprii exprima fondurile sau capitalurile furnizate de terti, pentru care unitatea patrimoniala trebuie sa restituie un echivalent valoric sau sa acorde o prestatie 3. Efectele de plătit reprezintă obligaţiile datorate de societăţile din cadrul grupului în relaţiile de decontare ale societăţii-mamă cu filialele sale 4. În cadrul întreprinderii X are loc următoarea operaţie: Se primeşte un credit bancar pe termen lung în valoare de 10.000 u.m. Operaţia produce modificări patrimoniale de tipul: A + x = P + x

5. Formulele contabile de stornare în roşu sunt acele formule contabile ce se întocmesc pentru înregistrarea operaţiilor economice care au loc în mod obişnuit, curent, în cadrul întreprinderii ALEGERE 1. Care dintre procedeele de mai jos sunt procedee specifice metodei contabilitãtii ? a. observaţia, raţionamentul, comparaţia b. analiza, sinteza, inventarierea c. bilanţul, contul, balanţa de verificare d. clasificarea, documentaţia, analiza e. documentaţia, evaluarea, calculaţia

2. Legãtura reciprocã dintre debitul unui cont şi creditul altui cont poartã denumirea de: a. înregistrare cronologicã b. corespondenţa conturilor c. înregistrare sistematicã d. dubla întregistrare e. dubla reprezentare

3. Emisiunea acţiunilor şi lansarea acestora pentru subscriere se fac pe baza: a. prospectului de emisiune. b. caietului de sarcini c. registrului jurnal d. balanţei de verificare e. bilanţului contabil 4. Formulele contabile de stornare se utilizeazã pentru: a. anularea unei formule contabile efectuate anterior gresit b. stabilirea corespondenţei conturilor c. înregistrarea operaţiilor economice care au loc în mod obisnuit d. a se ţine seama de modificãrile de sens contrar e. a se efectua înregistrarea sistematicã a operatiilor

5. Modalitatea de prezentare a unei operaţii economice sau financiare prin încadrarea acesteia în debitul unui cont şi în creditul altui cont, sub formã de egalitate valoricã, poartã denumirea de: a. articol contabil b. înregistrare cronologicã c. corespondenţa conturilor d. formulã contabilã e. înregistrare sistematicã

2

6. Întreprinderea „X” prezintã urmatoarea situatie patrimonialã: mijloace fixe 28.000; cheltuieli de constituire 10.000; titluri de participare 14.000; furnizori 3.000; clienţi 9.000; terenuri 6.000; creanţe imobilizate 5.000; materii prime 4.000; capital social 30.000; programe informatice 18.000; obiecte de inventar 5.000; concesiuni şi brevete deţinute 4.000; credite bancare 50.000; rezultatul reportat (profit) 20.000. Mãrimea activelor imobilizate este de : a. 94.000 b. 72.000 c. 85.000 d. 90.000 e. 103.000

7. Determinaţi mãrimea activelor circulante, cunoscand valoarea urmãtoarelor elemente: mijloace fixe 12.000; casa în lei 6.000; materii prime 20.000; terenuri 10.000; materiale consumabile 18.000; conturi la bãnci în lei 4.000; furnizori 9.000; clienţi 16.000, impozit pe salarii datorat 3.000; debitori diverşi 5.000; furnizori debitori 7.000; cheltuieli de constituire 2.000; capital social 25.000; impozit pe profit plãtit în plus 15.000; efecte de platã 4.000; efecte de primit 3.000; obiecte de inventar 2.000; produse finite 1.000. a. 87.000 b. 91.000 c. 94.000 d. 79.000 e. 97.000

8. Una dintre trãsãturile de mai jos nu poate fi atribuitã contului. Care este aceasta? a. contul reprezintã un model de evidentã şi calcul în expresie valoricã b. contul este un model de sistematizare a existenţelor şi modificãrilor de sens contrar c. contul este procedeul specific metodei contabilitãtii cu ajutorul cãruia se realizeazã dubla reprezentare a patrimoniului

d. contul este un model de înregistrare cronologicã a evoluţiei patrimoniului e. contul reprezintã un model de individualizare şi grupare a situaţiei şi mişcãrii elementelor patrimoniale

9. Conform principiului prevalenţei economicului asupra juridicului, informaţiile prezentate în situaţiile financiare trebuie: a. sã reflecte mai ales forma juridicã a evenimentelor şi a tranzactiilor b. sã reflecte numai realitatea economicã a evenimentelor şi tranzactiilor c. sã reflecte numai realitatea juridică a evenimentelor şi tranzactiilor d. sã punã în evidenţã toate operaţiile economice ale întreprinderii e. sã reflecte realitatea economicã a evenimentelor si tranzactiilor, nu numai forma lor juridicã

10. Care este mãrimea datoriilor S.C. „COMDIVERS” S.A., cunoscând urmãtoarele elemente: credite bancare pe termen lung 180.000; furnizori 48.000; clienţi 26.000; furnizori de imobilizãri 65.000; împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 140.000; efecte de primit 5.000; clienţi creditori 30.000; capital social 25.000; efecte de platã 15.000; impozit pe profit datorat 3.000; rezultatul reportat (profit) 40.000; debitori diverşi 6.000; TVA de recuperat 16.000; creditori diverşi 12.000; dividende de platã 15.000; furnizori debitori 30.000. a. 490.000 b. 508.000 c. 478.000 d. 518.000 e. 378.000

3

11. Unul din enunturile de mai jos nu reprezintã o consecinţã ce decurge din aplicarea în practicã a principiului specializãrii exerciţiilor (întâlnit în contabilitatea româneascã sub denumirea de „principiul independenţei exerciţiilor”). Care este acesta? a. practicarea unei contabilitãti de angajamente b. utilizarea în practica contabilã a cheltuielilor înregistrate în avans c. utilizarea în practica contabilã a veniturilor de primit d. utilizarea în practica contabilã a cheltuielilor de repartizat pe mai multe exerciţii

12. Patrimoniul, ca obiect de studiu al contabilitatii, reprezintă:

a. totalitatea drepturilor cu valoare economică, aparţinând unei persoane fizice sau juridice b. totalitatea obligatiilor cu valoare economică, apartinind unei persoane fizice c. totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică, aparţinând unei persoane juridice d. totalitatea bunurilor cu valoare economică pe care le gestionează un agent economic e. totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică, aparţinând unei persoane fizice sau juridice,

precum şi bunurile economice la care acestea se referă

13. Imobilizările necorporale nu cuprind: a. cheltuielile de constituire b. creanţele imobilizate c. cheltuielile de dezvoltare d. concesiunile, brevetele, licenţele, drepturile şi valorile similare e. alte imobilizări necorporale

14. În structura activelor circulante nu se includ: a. stocuri b. creanţe c. investiţii financiare pe termen scurt d. investiţii financiare pe termen lung e. casa şi conturi la bănci

15. Acreditivele reprezintă: a. disponibilităţi băneşti în lei şi în devize aflate în casieria înreprinderii b. disponibilităţi baneşti ăn lei şi în devize aflate în conturile bancare ale înreprinderii c. lichidităţi pastrate la bancă într-un cont distinct, la dispoziţia unui furnizor, din care urmează a se efectua

plăţi către acesta, pe masura livrarii bunurilor, prestării serviciilor, executării lucrărilor d. sume virate la bănci, puse la dispozitia terţilor, pentru efectuarea unor plăţi în numele întreprinderii e. sume de bani achitate în cursul exerciţiului curent, dar care se referă la servicii ce vor fi primite în cursul

exerciţiului următor

16. Una din categoriile de mai jos nu intră în structura pasivului, conform normelor contabile româneşti. Care este aceasta? a. capital şi rezerve b. cheltuieli în avans c. provizioane pentru riscuri şi cheltuieli d. datorii e. venituri în avans

17. În structura imobilizărilor corporale nu se includ: a. terenuri şi constructii b. instalatii tehnice şi masini c. creanţe imobilizate d. alte instalaţii, utilaje şi mobilier e. avansuri si imobilizări corporale în curs de execuţie

4

18. Fondul comercial este recunoscut ca activ : a. atunci când rezultă din achiziţia unei alte întreprinderi al carei cost de achiziţie este mai

mic decat valoarea de piaţă a activelor nete dobândite b. atunci când rezultă din achiziţia unei alte întreprinderi al carei cost de achiziţie este mai

mare decât valoarea de piaţă a activelor nete dobândite, mai puţin datoriile preluate c. atunci când rezultă din achiziţia unei alte întreprinderi al carei cost de achiziţie este mai

mic decât valoarea de piaţă a activelor nete dobândite d. atunci când rezultă din achiziţia unei alte întreprinderi al carei cost de achiziţie este acelaşi

cu valoarea de piaţă a activelor nete dobândite e. în faza de negociere a contractului de achiziţie a unei alte întreprinderi

19. În categoria stocurilor nu se includ: a. materiile prime şi materialele consumabile b. producţia în curs de execuţie c. acreditivele d. produsele finite şi mărfurile e. avansurile pentru cumpărări de stocuri

20. Datoriile comerciale sunt delimitate sub forma: a. furnizorilor şi efectelor de plătit b. furnizorilor si efectelor de primit c. furnizorilor si efectelor comerciale d. furnizorilor si creanţierilor e. furnizorilor si debitorilor diverşi

21. Urmatoarea operaţie are loc în cadrul unei întreprinderi: Se diminuează capitalul social cu suma de 5.000 lei, prin retragerea unui acţionar. Operatia produce modificări patrimoniale de tipul: a. A + x = P + x c. A = P + x - x b. A - x = P - x d. A = P + x - x

22. Formulele contabile de stornare se utilizeazã pentru: a. anularea unei formule contabile efectuate anterior greşit b. stabilirea corespondenţei conturilor c. înregistrarea operaţiilor economice care au loc în mod obişnuit d. a se ţine seama de modificãrile de sens contrar e. a se efectua înregistrarea sistematicã a operaţiilor

23. Cadrul conceptual al IASB prevede cã, pentru a fi utile în raport cu cerinţele utilizatorilor, informaţiile contabile trebuie sã îndeplineascã anumite caracteristici calitative. Una dintre caracteristicile de mai jos nu este prevãzutã de cadrul conceptual al IASB. Care este aceasta? a. inteligibilitatea b. comparabilitatea c. exhaustivitatea d. credibilitatea e. relevanta (pertinenta)

24. IASB defineşte elementele pe baza cãrora sunt întocmite situaţiile financiare, grupându-le în clase corespunzãtoare, conform caracteristicilor lor economice. Aceste clase sunt denumite: a. structurile situaţiilor financiare b. caracteristicile calitative ale situaţiilor financiare c. rubricile situaţiilor financiare d. elementele situaţiilor financiare e. informatiile situaţiilor financiare

5

25. Care dintre procedeele de mai jos sunt procedee specifice metodei contabilitãţii? a. observaţia, raţionamentul, comparaţia b. analiza, sinteza, inventarierea c. documentaţia, evaluarea, calculaţia d. bilanţul, contul, balanţa de verificare e. clasificarea, documentaţia, analiza

26. Pentru a fi utile în raport cu cerinţele utilizatorilor, cadrul conceptual al IASB stabileşte caracteristicile calitative pe care trebuie sã le îndeplineascã informaţiile contabile. Care dintre acestea sunt corecte? a. inteligibilitatea, relevanta, oportunitatea, exhaustivitatea b. credibilitatea, raportul cost-beneficiu, comparabilitatea, relevanta c. inteligibilitatea, relevanţa, credibilitatea, comparabilitatea d. pertinenta, raportul cost-beneficiu, oportunitatea, comparabilitatea e. relevanţa, credibilitatea, inteligibilitatea, oportunitatea

27. Dispuneţi de urmãtoarele date din patrimoniu: cheltuieli de constituire 2.000 u.m.; amenajãri de terenuri 4.000 u.m.; imobilizãri necorporale 1.000 u.m.; impozit pe salarii 1.600 u.m.; împrumuturi bancare pe termen lung şi mediu 4.000 u.m.; furnizori-debitori 1.000 u.m; produse finite 2.000 u.m. Care este valoarea activulelor circulante şi valoarea datoriilor? a. 3.000 u.m. si 5.600 u.m. b. 2.000 u.m. si 6.600 u.m. c. 4.000 u.m. si 4.400 u.m. d. 4.400 u.m. si 4.000 u.m. e. 5.600 u.m. si 3.000 u.m.

28. În scopul realizãrii obiectivului sãu, metoda contabilitãţii foloseşte o serie de procedee. Care dintre urmãtoarele grupe de procedee sunt utilizate şi de alte discipline economice? a. documentatia, evaluarea, calculaţia, inventarierea b. documentaţia, observaţia, raţionamentul, balanţa de verificare c. bilanţul, contul, analiza, evaluarea d. contul, analiza, sinteza, calculaţia e. bilanţul, observaţia, sinteza, evaluarea

29. Una dintre urmãtoarele reguli referitoare la funcţionarea conturilor nu este corectã. Care este aceasta? a. conturile de activ încep sã funcţioneze prin a se debita b. conturile de pasiv se crediteazã cu micşorãrile de pasiv c. conturile de activ se debiteazã cu mãririle de activ d. conturile de pasiv se debiteazã cu micsorãrile de pasiv e. conturile de activ prezintã sold final debitor sau sunt soldate

30. Rulajul contului reprezintă: a. existentul valoric la un moment dat al elementului patrimonial urmărit cu ajutorul contului

respectiv b. mişcarea sau totalul sumelor înregistrate într-o perioadă de gestiune în debitul sau creditul

unui cont c. conţinutul economic al elementului a carui evidenţă se ţine cu ajutorul contului d. existentul valoric, la începutul perioadei de gestiune, al elementului patrimonial urmărit cu

ajutorul contului respectiv

31. Efectuaţi analiza contabilă şi stabiliţi corect formula contabilă a urmatoarei tranzacţii: Se constituie o întreprindere care subscrie şi emite un numar de 2.000 acţiuni, la o valoare nominala de 10

lei/acţiune

a. Decontări cu asociaţii privind capitalul = Capital subscris nevărsat 20.000 b. Capital subscris nevărsat = Decontări cu asociaţii privind capitalul 20.000 c. Capital subscris vărsat = Decontări cu asociaţii privind capitalul 2.000 d. Decontări cu asociaţii privind capitalul = Capital subscris vărsat 20.000

6

32. În urma analizei contabile se stabileşte următoarea formulă contabilă: Materii prime = Furnizori 10.000 lei. Aceasta reprezintă: a. plata, prin bancă, către furnizori, a sumei

de 10.000 lei pentru materiile prime aprovizionate

c. plata în numerar, către furnizori, a sumei de 10.000 lei pentru materiile prime aprovizionate

b. aprovizionarea cu materii prime de la furnizori pentru suma de 10.000 lei

d. aprovizionarea cu materiale consumabile de la furnizori pentru suma de 10.000 lei

33. În contabilitate cheltuielile reprezintă: a. creşteri de avantaje economice în cursul perioadei contabile, sub formă de ieşiri sau diminuări ale valorilor activelor sau creşteri de datorii, care au ca efect diminuarea capitalurilor proprii, sub alte forme decât distribuirile în beneficiul proprietarilor capitalului b. diminuări de avantaje economice în cursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale valorilor activelor sau creşteri de datorii, care au ca efect diminuarea capitalurilor proprii, sub alte forme decât distribuirile în beneficiul proprietarilor capitalului c. diminuări de avantaje economice în cursul perioadei contabile, sub formă de ieşiri sau diminuări ale valorilor activelor sau creşteri de datorii, care au ca efect creşterea capitalurilor proprii, sub alte forme decât distribuirile în beneficiul proprietarilor capitalului. d. diminuări de avantaje economice în cursul perioadei contabile, sub formă de ieşiri sau diminuări ale valorilor activelor sau creşteri de datorii, care au ca efect diminuarea capitalurilor proprii, inclusiv sub formă de distribuiri în beneficiul proprietarilor capitalului. e. diminuări de avantaje economice în cursul perioadei contabile, sub formă de ieşiri sau diminuări ale valorilor activelor sau creşteri de datorii, care au ca efect diminuarea capitalurilor proprii, sub alte forme decât distribuirile în beneficiul proprietarilor capitalului. 34. În contabilitate, veniturile constituie: a. creşteri de avantaje economice în cursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale activelor sau diminuări ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor. b. creşteri de avantaje economice în cursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau diminuări ale activelor sau diminuări ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor. c. creşteri de avantaje economice în cursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale activelor sau diminuări ale datoriilor, care se concretizează în scăderi ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor. d. creşteri de avantaje economice în cursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale activelor sau diminuări ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu, rezultate din contribuţii ale acţionarilor. 35. Unul din componentele de mai nu sunt avute în vedere de evaluare, ca procedeu al metodei contabilităţii. Care este acesta? a. obiectul evaluării b. costul c. etalonul monetar d. preţul 36. Evaluarea presupune respectarea unor serii de principii, de reguli, care influenţează întreaga metodologie a evaluării. Unul dintre principiile de mai jos nu reprezintă un principiu al evaluării. Care este acesta? a. Principiul stabilităţii unităţii monetare b. Principiul alegerii formei de evaluare corespunzătoare scopului urmărit c. Principiul stabilităţii unităţii monetare d. Principiul pragului de semnificaţie e. Principiul costului istoric

7

37. Valoarea de utilitate a unui bun se stabileşte în funcţie de mai mulţi factori. Unul dintre factorii de mai jos nu stă la baza stabilirii valorii de utilitate. Care este acesta? a. calitatea bunului b. utilitatea bunului pentru întreprindere c. preţul pieţei d. amplasarea bunului e. gradul de uzură al bunului 38. Costul de achiziţie al bunurilor procurate prin intermediul contractelor de vânzare-cumpărare este format din mai multe elemente. Unul din elementele de mai jos nu reprezintă un element component al costului de achiziţie. Care este acesta? a. preţul de cumpărare b. cheltuielile de transport-aprovizionare c. taxele nerecuperabile d. alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau intrarea în gestiune a bunului respectiv e. reducerile comerciale primite (rabaturi, remize şi risturne) 39. Costul de producţie al bunurilor produse în întreprindere este format din mai multe elemente. Unul din elementele de mai jos nu reprezintă un element component al costului de producţie.. Care este acesta? a. costul de achiziţie al materiilor prime consumate b. cheltuielile de transport-aprovizionare c. alte cheltuieli directe de producţie d. o cotă parte din cheltuielile indirecte de producţie, determinate raţional ca fiind legate de fabricaţia bunului respectiv e. dobânzile la creditele bancare contractate pentru producţia cu ciclu lung de fabricaţie, aferente perioadei pentru care se calculează costul de producţie 40.Dacă bunurile similare de natura stocurilor sau titlurilor de valoare au valori de intrare diferite şi nu există posibilitatea identificării valorii lor de intrare, evaluarea la ieşirea din patrimoniu se poate face utilizând mai multe metode. Una dintre acestea nu se utilizează pentru evaluarea la ieşire a stocurilor. Care este aceasta? a. metoda costului mediu ponderat (CPM); b. metoda identificării specifice c. metoda primului lot intrat – primului lot ieşit (FIFO); d. metoda ultimului lot intrat – primului lot ieşit (LIFO); 41. Pentru stabilirea valorii de inventar ale elementelor patrimoniale nu se utilizează: a. costurile de achiziţie sau de producţie b. preţurile de piaţă c. baremurile d. indicii generali de preţuri e. indicii specifici de preţuri 42. Unul dintre enunţurile de mai jos corespunde definiţiei contului. Care este acesta? a. contul este procedeul comun şi altor discipline economice, cu ajutorul căruia se reflectă existenţa şi mişcarea fiecărui element patrimonial în parte, ca urmare a modificărilor produse de tranzacţiile ce au loc în întreprindere într-o perioadă de gestiune b. contul este procedeul specific metodei contabilităţii, cu ajutorul căruia se reflectă existenţa şi mişcarea de ansamblu a elementelor patrimoniale, ca urmare a modificărilor produse de tranzacţiile ce au loc în întreprindere într-o perioadă de gestiune

8

c. contul este procedeul specific metodei contabilităţii, cu ajutorul căruia se reflectă existenţa şi mişcarea fiecărui element patrimonial în parte, ca urmare a modificărilor produse de tranzacţiile ce au loc în întreprindere într-o perioadă de gestiune d. contul este procedeul utilizat de orice discilină, cu ajutorul căruia se reflectă existenţa şi mişcarea fiecărui element patrimonial în parte, ca urmare a modificărilor produse de tranzacţiile ce au loc în întreprindere într-o perioadă de gestiune 43. Orice cont deschis în contabilitatea curentă are un anumit conţinut economic care poate să reprezinte: a. un mijloc economic b. un proces economic c. o sursă sau o grupă de surse de finanţare d. o funcţie contabilă e. un rezultat financiar 44. Unul din enunţurile de mai jos nu corespunde regulilor de funcţionare a conturilor de activ. Care este acesta? a. Conturile de activ se creditează cu micşorările, diminuările elementelor patrimoniale de activ b. Conturile de activ prezintă întotdeauna sold final debitor sau sunt soldate c. Conturile de activ încep să funcţioneze prin a se debita d. Conturile de activ se debitează cu micşorările, diminuările elementelor patrimoniale de activ e. Conturile de activ se mai debitează cu majorările, creşterile elementelor patrimoniale de activ 45. Unul din enunţurile de mai jos nu este important în clasificarea conturilor. Care este acesta? a. clasificarea conturilor oferă posibilitatea studierii sistematice şi generalizate a conturilor, asigurând legăturile reciproce dintre ele b. clasificarea conturilor permite cunoaşterea structurii acestora c. clasificarea conturilor permite asimilarea cu uşurinţă a conţinutului economic şi a funcţiei contabile a conturilor d. clasificarea conturilor ajută la înţelegerea structurii planului de conturi e. clasificarea conturilor constituie un mijloc eficient de cunoaştere a obiectului de studiu al contabilităţii. 46. Duă conţinutul economic, nu distingem: a. conturi de rezultate b. conturi de mijloace economice c. conturi de surse de finanţare d. conturi de activ e. conturi de procese 47. Planul de conturi general reprezintă: a. matricea întregului sistem de conturi, în cadrul căreia fiecare cont este delimitat printr-o denumire descriptivă, fiind încadrat într-o clasă şi grupă, în raport cu un anumit criteriu de clasificare b. matricea întregului sistem de conturi, în cadrul căreia fiecare cont este delimitat printr-o denumire şi un simbol cifric, fiind încadrat într-o clasă şi grupă, în raport cu un anumit criteriu de clasificare c. matricea întregului sistem de conturi, în cadrul căreia fiecare cont este delimitat printr-o denumire şi un simbol cifric, fiind încadrat într-o clasă şi subclasă, în raport cu un anumit criteriu de clasificare d. matricea întregului sistem de conturi, în cadrul căreia fiecare cont este delimitat printr-o denumire fără simbol cifric, fiind încadrat într-o clasă şi grupă, în raport cu un anumit criteriu de clasificare 48. Unul dintre elementele de mai jos nu defineşte un cont sintetic în cadrul planului de conturi. Care este acesta? a. familia din care face parte b. funcţia contabilă c. conţinutul economic d. corespondenţa cu alte conturi

9

49. Dubla înregistrare constă în: a. înregistrarea concomitentă dar cu sume diferite a unei operaţii economice sau financiare în două conturi, şi anume, în debitul unui cont şi în creditul altui cont b. înregistrarea concomitentă dar cu sume diferite a două operaţii economice sau financiare în două conturi, şi anume, în debitul unui cont şi în creditul altui cont c. înregistrarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă a unei operaţii economice sau financiare în două conturi, şi anume, în debitul unui cont şi în creditul altui cont d. . înregistrarea concomitentă dar cu sume diferite a două operaţii economice sau financiare în mai mult de două conturi 50. Legătura reciprocă dintre debitul unui cont şi creditul altui cont poartă denumirea de: a. înregistrare sistematică b. concordanţa conturilor c. înregistrare cronologică d. corespondenţa conturilor e. simetria conturilor 51. Analiza contabilă constă în a. cercetarea, pe bază de documente, a fiecărei tranzacţii în parte, prin descompunerea ei în elementele componente, în scopul stabilirii conturilor aflate în concordanţă şi a părţii acestora – debit sau credit – în care urmează să se înregistreze tranzacţia respectivă, concomitent şi cu aceeaşi sumă b. cercetarea, pe bază de documente, a fiecărei tranzacţii în parte, prin descompunerea ei în elementele componente, în scopul stabilirii conturilor corespondente şi a părţii acestora – debit sau credit – în care urmează să se înregistreze tranzacţia respectivă, concomitent şi cu aceeaşi sumă c. cercetarea, pe bază de documente, a fiecărei tranzacţii în parte, prin descompunerea ei în elementele componente, în scopul stabilirii conturilor corespondente şi a părţii acestora – debit sau credit – în care urmează să se înregistreze tranzacţia respectivă, concomitent dar cu sume diferite d. cercetarea, pe bază de documente, a fiecărei tranzacţii în parte, prin descompunerea ei în elementele componente, în scopul stabilirii conturilor corespondente în care urmează să se înregistreze tranzacţia respectivă, concomitent şi cu aceeaşi sumă 52. Unul din enunţurile de mai jos nu reprezintă o etapă a analizei contabile. Care este acesta? a. Determinarea modificărilor pe care le produce respectiva tranzacţie în structura elementelor patrimoniale, precum şi determi-narea sensurilor acestor modificări b. Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor, în vederea stabilirii părţii conturilor corespondente – debit sau credit – în care urmează să se înregistreze tranzacţia analizată, adică stabilirea formulei contabile c. Stabilirea, pe baza elementelor patrimoniale modificate, a conturilor corespondente în care urmează să se înregistreze tranzacţia analizată d. stabilirea rulajelor, a sumelor şi a soldurilor finale ale conturilor corespondente e. Stabilirea naturii şi, respectiv, a conţinutului tranzacţiei supuse analizei 53. Formula contabilă reprezintă: a. calculul elementelor constitutive ale unui cont b. modalitatea de asigurare a unei egalităţi între elementele constitutive a două conturi c. modalitatea de prezentare a unei operaţii economice sau financiare prin încadrarea acesteia în debitul unui cont şi în creditul altui cont, sub formă de egalitate valorică d. . modalitatea de asigurare a unei egalităţi între elementele constitutive a unui cont

10

54. Unul din elementele de mai jos nu reprezintă un element constitutive al formulei contabile. Care este acesta? a. semnul “=” dintre conturile care participă la înregistrare b. denumirea contului corespondent debitor c. documentul justificativ care atestă înfăptuirea operaţiei d. suma care face obiectul înregistrării e. denumirea contului corespondent creditor 55. Articolul contabil se obţine prin adăugarea la elementele formulei contabile a altor elemente. Unul dintre acestea nu reprezintă un element constitutive al articolului contabil. Care este acesta? a. semnătura şi numele persoanei care a întocmit articolul contabil b. documentul justificativ care atestă înfăptuirea tranzacţiei c.data cînd are loc tranzacţia d. explicaţia descriptivă a tranzacţiei 56. Înregistrarea cronologică constă în: a. Înregistrarea tranzacţiilor consemnate în documente, în ordinea în care acestea au avut loc, sub formă de formule contabile b. Înregistrarea tranzacţiilor consemnate în documente, indiferent de ordinea în care acestea au avut loc, sub formă de articole contabile c. Înregistrarea tranzacţiilor consemnate în documente, indiferent de ordinea în care acestea au avut loc, sub formă de formule contabile d. Înregistrarea tranzacţiilor consemnate în documente, în ordinea în care acestea au avut loc, sub formă de articole contabile 57. Contabilitatea nu poate fi privită ca: a. o disciplină informaţională b. un ansamblu de cunoştinţe teoretice cu valoare universală c. o artă d. un limbaj normalizat e. o tehnică de înregistrare, prelucrare, clasificare, interpretare şi comunicare a informaţiilor 58. Contabilitatea generală (financiară) îndeplineşte mai multe funcţii. Una dintre funcţiile de mai jos nu aparţin contabilităţii financiare. Care este aceasta? a. funcţia de furnizare a informaţiilor necesare bugetelor şi conturilor previzionale b. funcţia de furnizare a informaţiilor necesare sintezelor macroeconomice, pentru calcularea conturilor naţionale c. funcţia de instrument de verificare şi probă, generată de raţiuni juridice şi fiscale d. funcţia de comunicare financiară externă, având drept scop informarea diverselor categorii de utilizatori ai informaţiei contabile e. funcţia de înregistrare a tranzacţiilor întreprinderii, în scopul determinării periodice a situaţiei patrimoniale şi financiare şi a rezultatului întreprinderii 59. Contabilitatea de gestiune îndeplineşte mai multe funcţii. Una dintre funcţiile de mai jos nu aparţin contabilităţii financiare. Care este aceasta? a. funcţia de determinare a rezultatelor analitice pe produse sau activităţi b. funcţia de producere a informaţiilor destinate măsurării performanţelor întreprinderii (rentabilitate, productivitate etc.) la nivelul produselor şi al sectoarelor de activitate c. funcţia de determinare a costurilor pe produs, activităţi şi unităţi organizaţionale (divizii, ramuri, departamente etc.) d. funcţia de furnizare a informaţiilor necesare sintezelor macroeconomice, pentru calcularea conturilor naţionale e. funcţia de furnizare a informaţiilor necesare bugetelor şi conturilor previzionale

11

60. Determinarea economică a bunurilor este conferită de: a. forma şi conţinutul lor b. conţinutul şi valoarea lor c. forma şi valoarea lor d. utilitatea şi valoarea lor 61. Obiectul de studiu al contabilităţii comportă anumite trăsături. Una dintre acestea nu caracterizează obiectul de studiu al contabilităţii. Care este aceasta? a. Contabilitatea studiază modul în care se asigură gestiunea patrimoniului b. Contabilitatea studiază patrimoniul în expresie cantitativ-valorică c. Contabilitatea studiază patrimoniul în expresie valorică d. Contabilitatea studiază echilibrul intern al patrimoniului e. Contabilitatea studiază echilibrul global al patrimoniului 62. Patrimonial cuprinde mai multe structuri de activ. Una dintre structurile de mai jos nu reprezintă o structură de activ. Care este aceasta? a.Cheltuieli în avans b.Active circulante c.Active circulante d.Venituri în avans 63. Imobilizările necorporale nu cuprind: a. Cheltuielile de constituire b. Cheltuielile de dezvoltare c. Fondul comercial d. Cheltuielile de cercetare e. Avansurile şi imobilizările necorporale în curs de execuţie 64. Dispuneţi de următoarele date din patrimoniu: cheltuieli de constituire 2.420 u.m.; terenuri 4.300 u.m.; cheltuieli de dezvoltare 1.615 u.m.; impozit pe salarii 1.800 u.m.; credite bancare pe termen lung 4.110 u.m.; furnizori-debitori 1.350 u.m.; produse finite 2.730 u.m.. Care este valoarea activelor circulante şi valoarea datoriilor? a. 2.730 u.m. şi 5.910 u.m. b. 4.110 u.m. şi 5.910 u.m. c. 1.350 u.m. şi 4.110 u.m. d. 4.080 u.m. şi 5.910 u.m. e. 4.080 u.m. şi 4.110 u.m. 65. Care dintre bazele de evaluare de mai jos sunt utilizate în situaţiile financiare, în combinaţii variate, conform Cadrului conceptual al IASB? a. Costul istoric, costul curent, valoarea realizabilă b. Costul istoric, costul curent, valoarea actualizată c. Costul istoric, costul curent d. Costul istoric, costul curent, valoarea realizabilă, valoarea actualizată e. Costul istoric, costul curent, valoarea realizabilă, valoarea actualizată, valoarea amortizabilă 66. Care dintre structurile de mai jos sunt vizate direct de evaluarea poziţiei financiare, potrivit Cadrului conceptual al IASB? a. activele, capitalurile proprii, veniturile şi rezultatele b. activele, datoriile, cheltuielile şi veniturile c. activele, capitalurile proprii, cheltuielile şi rezultatele d. activele, datoriile şi capitalurile proprii e. activele, datoriile, cheltuielile şi veniturile

12

67. În raport cu modul de întocmire şi cu rolul lor în cadrul sistemului informaţional, documentele contabile pot fi: a. documente justificative b. registre contabile c. documente centralizatoare d. documente contabile de sinteză 68. Registrele contabile nu cuprind: a. Registru Cartea-Mare b. Registrul Jurnal c. Registrul de evidenţă fiscală d. Registrul Inventar 69. Evaluarea are în vedere următoarele componente a. obiectul evaluării b. etalonul monetar c. subiectul evaluării d. preţul e. costul 70. Plusvaloarea rezultată în urma reevaluării elementelor patrimoniale de activ se reflectă ca : a. reserve b. rezultat reportat c. rezultat al exerciţiului d. rezerve din reevaluare e. prime de capital 71. Unul din principiile de mai jos nu stă la baza evaluării în contabilitate. Care este acesta? a. Principiul stabilităţii unităţii monetare. b. Principiul permanenţei metodelor c. Principiul costului istoric d. Principiul prudenţei. DA SAU NU

1. ____ În cadrul analizei contabile, aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor are drept scop stabilirea conturilor corespondente în care urmează sa se înregistreze tranzacţia analizată. 2. ____ Dubla înregistrare consta în înregistrarea conconitentă dar cu sume diferite a unei operaţii în două conturi, şi anume, în debitul unui cont si în creditul altui cont

3. ____ Acţiunule proprii sunt reprezentate de acţiuni cotate şi necotate, obligaţiuni emise şi răscumparate, obligaţiuni cotate şi necotate achiziţionate de întreprindere în vederea obţinerii de venituri financiare într-un termen scurt

4. A debita un cont înseamnă a înregistra o sumă în partea stângă a contului. 5. A credita un cont înseamnă a înregistra o sumă în partea stângă a contului. 6. Rulajul contului reprezintă mişcarea sau totalul sumelor înregistrate într-o perioadă de gestiune în debitul sau creditul unui cont 7. Conturile monofuncţionale sunt acelea care, la sfârşitul perioadei de gestiune, prezintă un singur fel de sold, fie numai debitor, fie numai creditor

13

8. Conturile bifuncţionale sunt acele conturi care pot prezenta, la un moment dat, fie sold debitor, fie sold creditor 9. Formularele tipizate sunt suporturi tehnice de informaţii în care conţinutul, forma şi formatul nu sunt prestabilite şi imprimate 10. Evaluarea reprezintă cuantificarea şi măsurarea, în expresie bănească, a mărimii mijloacelor materiale, a creanţelor, plasamentelor, angajamentelor, cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor obţinute. COMPLETARE

1. Radiografiind produsele reformei contabilităţii româneşti, se constată cele doua atribute ale sale: _______________ si internaţionalizarea 2. Prima lucrare din literatura contabilă care prezintă descrierea partidei duble în contabilitate aparţine italianului _________________. 3. Terenurile au o durată de utilizare ________________, fiind singurele elemente ale imobilizărilor corporale care nu se amortizează 4. Capitalurile proprii şi creditele pe permen lung formează ____________________. 5. O datorie este _________________ dacă:

- se aşteaptă să fie achitată în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii, sau - este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului

6. Datoriile funcţionează din momentul naşterii obligaţiilor faţă de terţi şi până în momentul ________________ lor

7. Veniturile în avans sunt sume încasate în timpul exerciţiului financiar, în contul unor servicii care vor fi prestate în _________________ ______________. 8. Imprumuturile din emisiunea de obligaţiuni reprezintă surse financiare pe termen lung asigurate prin vânzarea de titluri de credit ____________ către public. 9. Metoda contabilităţii reprezintă totalitatea _______________ interdependente pe care aceasta le foloseşte în scopul realizării obiectului ei de studiu

10. Analiza contabilă constă în cercetarea, pe baza de documente, a fiecarei tranzacţii în parte, prin descompunerea ei în elementele componente, în scopul stabilirii conturilor ____________ şi a părţii acestora - debit sau credit - în care urmează să se inregistreze tranzacţia respectivă, concomitent şi cu aceeaţi sumă. 11. Formulele contabile de ____________ se utilizează pentru corectarea unor erori efectuate anterior cu ocazia înregistrării în conturi a sumelor din tranzacţiile care au avut loc 12. Formulele contabile de stornare in _______________ constau în anularea înregistrării efectuate anterior greşit, prin inversarea conturilor corespondente din formula contabilă greşită 13. Creanţele şi datoriile se evaluează la valoarea _____________, egală cu suma de lichidităţi sau echivalente de lichidităţi ce se vor încasa, respectiv plăti, în schimbul lor. 14. Cheltuielile şi veniturile se evaluează prin asocierea acestora cu elementele de activ şi pasiv cu care intră în __________________. 15. Bunurile intrate, exprimate în monedă străină, sunt evaluate în lei la cursul zilei când a avut loc _____________________ acestora.

14

16. Valoarea atribuită elementelor patrimoniale inventariate poartă denumirea de ________________. 17. Valoarea de inventar este expresia valorii ______________. 18. Valoarea de inventar se mai numeşte şi ________________. 19. Pentru imobilizările necorporale, valoarea de inventar este egală cu valoarea contabilă de intrare minus ____________ ____________. 20. Pentru lichidităţile în valută, creanţe sau datorii exprimate în valută, valoarea de inventar se stabileşte în funcţie de cursul de schimb existent la ______________ exerciţiului financiar 21. Pentru efectele comerciale negociate public, precum şi pentru titlurile imobilizate şi titlurile de plasament, valoarea de inventar se stabileşte în funcţie de ___________ de pe piaţă de la sfârşitul exerciţiului financiar; 22. Valoarea ______________ a disponibilităţilor băneşti este egală cu valoarea contabilă de intrare 23. Valoarea de inventar a creanţelor şi datoriilor incerte şi în litigiu se stabileşte în funcţie de valoarea lor ______________ de încasat, respectiv de plată. 24. Pentru elementele patrimoniale de activ, diferenţele constatate în plus, între valoarea de inventar şi valoarea contabilă _____________ se înregiostrează în contabilitate 25. Pentru elementele patrimoniale de activ, diferenţele constatate ___________ între valoarea de inventar şi valoarea contabilă se înregistrează pe seama cheltuielilor, prin interme-diul amortizărilor (în cazul activelor amortizabile, deoarece deprecierea este ireversibilă), şi pe calea provizioanelor pentru deprecieri, în cazul activelor neamortizabile (deoarece deprecierea este reversibilă). 26. Potrivit reglementărilor în domeniu, reevaluarea se poate efectua numai în baza unei ____________ ________________. 27. Soldul stabilit în ultima zi a perioadei de gestiune se numeşte sold final şi apare ca _____________ la începutul perioadei de gestiune următoare 28. Explicaţia tranzacţiilor înregistrate în cont are drept scop cunoaşterea anumitor date în legătură cu operaţia respectivă, în vederea identificării ei cu uşurinţă, a înţelegerii sensului şi _____________ acesteia 29. Referitor la cont, explicaţia contabilă constă în indicarea debitului sau creditului contului utilizat la înregistrarea operaţiei respective, precum şi a denumirii celuilalt cont ________________ce participă la înregistrarea operaţiei, potrivit cerinţelor dublei înregistrări. 30. Codificarea sau simbolizarea cifrică a conturilor are la bază sistemul ______________ de codificar 31. Grupele de conturi din cadrul fiecărei clase de conturi sunt simbolizate cu ______ cifre 32. Subconturile sunt simbolizate cu ______ cifre.