grile biostatistica

8/10/2019 GRILE BIOSTATISTICA

1/13

CURSUL I

1. Stadiul evolutiv al unei maladii maligne este indicat s fie nregistrat prin simbolurile 0, I, II, III,IV, adic scala folosit este:

A. Alfanumeric

B. umericC. Ordinal!. ominal

". #onsisten$a ficatului este o caracteristic a organismului uman care se nregistrea%:A. umeric, adic folosind numereB. &rdinal, adic folosind simboluri ce urmea% o gravitateC. Nominal, adic folosind simboluri care nu au o ordine de gravitate. umeric, adic folosind simboluri ce urmea% o gravitate

'. (rupa sanguin este o caracteristic ce trebuie nregistrat:

A. AlfanumericB. umeric#. &rdinal. Nominal

). & popula$ie statistic poate fi alctuit din:A. Indivi!i umaniB. "venimenteC. #ru$uri socio%umane. &surtori

CURSUL II). *edia unei serii de valori numerice este:

A. Suma valorilor 'm$r(it la numrul lorB. &ai mare dec)t valoarea minim din serieC. &ai mic dec)t valoarea ma*im din serie. Un indicator al tendin(ei centrale a valorilor seriei

+. *edia unei serii de valori numerice are urmtoarele propriet$i:A. ste egal cu cea mai mic valoare din serieB. ac sc+imbm o valoare din serie, mrind%o, media se sc+imb, mrindu%se

#. !ac sc-imbm o valoare din serie, mrindo, media se sc-imb, mic/ornduse!. !ac /tergem o valoare din serie, media rmne nemodificat

. *edia unei serii de valori numerice este un indicator al:A. endin(ei centrale a valorilor serieiB. 2mpr/tierii valorilor seriei#. 3la4a de valori ntre care sunt cuprinse valorile seriei!. *edia nu este indicator statistic

5. !ispersia unei serii de valori numerice este un indicator al:A. 6endin$ei centrale a valorilor seriei

B. -m$rtierii valorilor seriei#. 3la4a de valori ntre care sunt cuprinse valorile seriei!. Simetriei distribu$iei valorilor seriei n 4urul mediei


2/13

7. !ispersia unei serii de valori numerice are printre de%avanta4e:A. Se msoar cu unitatea de msur a valorilor seriei, ridicat la $tratB. Are valori $rea mari, com$arativ cu abaterile individuale de la medie#. Indic /i tendin$a central a valorilor seriei!. u se poate calcula cu e8actitate

9. Abaterea standard unei serii de valori numerice are printre avanta4e:A. Se msoar cu unitatea de msur a valorilor serieiB. Are valori com$arabile cu abaterile individuale de la medie#. Indic /i tendin$a central a valorilor seriei!. u se poate calcula dac dispersia este negativ

10. !ac dou serii de valori au apro8imativ aceea/i medie, atunci:A. "ste mai 'm$rtiat cea cu dis$ersia mai mareB. ste mai mpr/tiat cea cu abaterea standard mai mic#. Sunt la fel de mpr/tiate!. u se pot compara mpr/tierile cu a4utorul dispersiei n acest ca%

11. !ac dou serii de valori au medii foarte diferite, atunci:A. ste mai mpr/tiat cea cu dispersia mai mareB. ste mai mpr/tiat cea cu abaterea standard mai mareC. Nu se $ot com$ara nici cu a/utorul dis$ersiei i nici cu a/utorul abaterii standard. Au aceea/i mpr/tiere

1". !ac media unei serii de valori este 10 /i dispersia ), atunci coeficientul de varia$ie este:A. )0B. 012#. 70

!. 101'. !ac mediile a dou serii de valori sunt foarte diferite, iar abaterile standard sunt tot foartediferite, atunci este mai mpr/tiat :

A. Cea cu coeficientul de varia(ie mai mareB. Cea cu ra$ortul dintre abaterea standard i medie mai mare#. #ea cu coeficientul de varia$ie mai mic!. 2mpr/tierile celor dou serii de valori nu se pot compara

1). *ediana unei serii de valori numerice este:A. gal cu media

B. ;n graficC. Un numr!. ;n tabel de frecven$

1+. *ediana unei serii de valori numerice este:A. 3aloarea $entru care /umtate din valorile seriei sunt mai mari i /umtate mai miciB. Valoarea situat la mi4loc, ntre minimul seriei /i ma8imul serieiC. Valoarea cea mai frecvent ntlnit printre valorile seriei. ;n indicator al e8centricit$ii valorilor seriei

1. !ac o serie de valori are n componen$ "1 de numere, atunci, pentru aflarea medianei, se

ordonea% valorile cresctor /i se ia:A. 3aloarea a 44%a din irul ordonatB. *edia ntre valorile a 10 /i a 11a


3/13

#. *edia ntre valorile a 11 /i a 1"a!. Valoarea a 10a din /irul ordonat

15. !ac o serie de valori are n componen$ ") de numere, atunci, pentru aflarea medianei, seordonea% valorile cresctor /i se ia:

A. Valoarea a 1"a din /irul ordonat

B. *edia ntre valorile a 11a /i a 1"aC. &edia 'ntre valorile a 40%a i a 45%a!. Valoarea a 1'a din /irul ordonat

17. #uartila nti a unei serii de valori este:A. 3aloarea din seria ordonat situat la 062 din numrul de valori al serieiB. Valoarea din seria ordonat situat la 5+ din numrul de valori al serieiC. 3aloarea numeric $entru care un sfert din valorile seriei ordonate sunt mai mici. 3aloarea numeric $entru care un sfert din valorile seriei sunt mai mici

19. #uartila a treia a unei serii de valori este:

A. Valoarea din seria ordonat situat la "+ din numrul de valori al serieiB. 3aloarea din seria ordonat situat la 762 din numrul de valori al seriei#. Valoarea numeric pentru care un sfert din valorile seriei ordonate sunt mai mici!. Valoarea numeric pentru care trei sferturi din valorile seriei ordonate sunt mai mari

"0.


4/13

CURSUL I3

1. ?istograma este un grafic ce repre%int :A. @recven$ele absolute ale unui tabel de frecven$B. @iecare valoare n parte dintro serie de valoriC. 8recven(a cu care valorile seriei sunt cu$rinse 'n clasele stabilite la construc(ia ei

. Indicatorii tendin$ei centrale a seriei". & -istogram repre%int informa$ia dintro serie de valori :A. @r pierdere de informa$ieB. Cu $ierdere de informa(ieC. Se $ierde cu at)t mai mult informa(ie cu c)t sunt mai $u(ine clase. Se $ierde cu at)t mai mult informa(ie cu c)t clasele au lungimi mai mari

'. Valorile -emoglobinei la "+0 de pacien$i sunt cuprinse ntre un minim de 5,9 /i un ma8im de1+,9+. !ac dorim s avem n 4ur de 9 clase /i deci, 9 bare, vom lua lungimea claselor :

A. !in " n "B. !in ' n 'C. in 4 'n 4

!. !in 0,+ n 0,+). Seria de valori ce con$ine talia a 11'" de indivi%i, are ca minim talia de 1,))m iar ca ma8im, taliade ",0m. !orind s efectum o -istogram cu cel pu$in 1" bare =deoarece numrul de indivi%i estemare>, vom lua lungimea claselor :

A. !in " cm n " cmB. in 6 cm 'n 6 cm#. !in 10 cm n 10 cm!. !in 1 cm n 1 cm

+. !ac la efectuarea unei -istograme, am ales din gre/al un numr de clase =/i deci de bare> preamare, efectul este:

A. Se $ierde mai $u(in informa(ieB. Se vd inclusiv as$ecte nesemnificative#. Se pierde prea mult informa$ie!. Se vor vedea doar aspectele esen$iale, eliminnduse aspectele nesemnificative

. 3oligonul frecven$elor este:A. ;n indicator statistic care arat dispersia valorilor dintro serie de valoriB. Un grafic care re$re!int $rintr%o linie fr)nt frecven(ele claselor dintr%un tabel de

frecven(C. Un grafic care con(ine e*act aceeai informa(ie ca i +istogram cores$un!toare!. ;n grafic care con$ine mai pu$in informa$ie ca /i -istograma corespun%toare

5. #urba lui (auss este o curb care este:

A. Simetric fa( de medieB. Simetric fa$ de a8a verticalC. Are un ma*im 'n dre$tul mediei. inde asim$totic la 1 s$re $lus infinit i s$re minus infinit

7. 2n ce prive/te curba (auss este adevrat c:A. -n intervalul [ ]smsm + , se afl a$ro*imativ 9:2 din indivi!ii $o$ula(ieiB. -n intervalul [ ]smsm "," + se afl a$ro*imativ ;62 din indivi!ii $o$ula(ieiC. -n intervalul [ ]smsm ',' + se afl a$ro*imativ ;;2 din indivi!ii $o$ula(iei. 2n intervalul [ ]smsm "," + se afl apro8imativ 90 din indivi%ii popula$iei

9. !ac comparm o -istogram /i poligonul frecven$elor corespun%tor, atunci:A. #on$ine mai mult informa$ie -istograma

B. #on$ine mai mult informa$ie poligonul frecven$elorC. Con(in am)ndou aceeai cantitate de informa(ieCURSUL 3


5/13

1. #oeficientul de corela$ie msoar:4. tria mpr/tierii datelor unei serii statistice0. tria corela$iei ntre medie /i median5. tria corela(iei 'ntre doi $arametri e*$rima(i numeric


6/13

1.#riteriul procentual indic o tendin$ foarte puternic de dependen$ ntre cei doi factori de clasificare ntrun tabel deinciden$ dac:

1. are valori mult mai mari ca 1000. are valori mult mai mici ca 612'. are valori foarte apropiate de +0


7/13

A.


8/13


9/13


10/13

R"CA=IULAR"

4.Sunt indicatori de asimetrieA.*edia

B.&ediana#.!eviatia standard.Cuartilele

0.&edia unei serii statisticeA.este ra$ortul dintre suma valorilor seriei i numrul lorB.este indicatorul care arat tendin(a central a seriei#.nu poate fi decat un numar po%itiv!.este intotdeauna mai mica decat mediana

5.Abaterea sau deviatia standard

A.este radical din dis$ersieB.se masoara cu unitatea de masura a variabilei#.se masoara cu unitatea de masura a variabilei, ridicata la patrat.are, 'n general, valori com$arabile cu media


11/13

B.este raportul dintre numrul pacien$ilor snto/i, diagnostica$i ca negativi /i numrul total desnto/i.#.este raportul dintre numrul pacien$ilor bolnavi, diagnostica$i ca negativi /i numrul total de

bolnavi.!.este raportul dintre numrul pacien$ilor bolnavi, diagnostica$i ca negativi /i numrul total desnto/i.

;.Un test clinic este cu atat mai valoros cu catA.sensibilitatea si s$ecificitatea au valori mai mariB.sensibilitatea este mai mare decat specificitatea#.specificitatea este mai mare decat sensibilitatea!. sensibilitatea si specificitatea au valori mai apropiate, c-iar egale, indiferent de valoarea lor

41.In tabelul de incidenta care $re!inta datele unui test clinic este bine sa avem valori mari$entruA.subiectii bolnavi, depistati negativB.subiectii bolnavi, de$istati $o!itiv

C.subiectii sanatosi, de$istati negativ!.subiectii sanatosi, depistati po%itiv

44. Indicatorii statistici fundamentali suntA.&ediaB.*ediana#.!ispersia.eviatia >abaterea? standard

40. #raficul Scatter este un grafic careA.re$re!int valorile a doi $arametri msura(i la mai mul(i $acien(iB.re$re!int fiecare $acient $rintr%un $unctC.$e abscis >ori!ontal? este re$re!entat unul din $arametrii, iar $e ordonat >vertical? estere$re!entat cellalt $arametru, la acelai $acient!. are pierderi din informa$ie, ca -istograma

45.Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarateA.sortarea este o$era(ia $rin care 'nregistrrile unui tabel de date sunt aran/ate 'n ordinedu$ un anumit criteriuB.selectarea este o$era(ia $rin care o $arte a 'nregistrrilor unui tabel este tem$orar

'nde$rtat, rm)n)nd numai 'nregistrrile care 'nde$linesc un criteriu dat

C.$entru selectarea datelor $utem folosi mai multe criterii de selectie, in acelasi tim$!.pentru sortarea datelor putem folosi numai un singur criteriu de selectie

4stadiul 4,0,5 sau


12/13

49.Avand doua serii de date, $utem com$ara im$rastierile lor astfelA.$entru medii a$ro*imativ egale, este mai 'm$rtiat seria cu deviatia standard mai mareB.la deviatii standard apro8imativ egale, este mai mpr/tiat seria cu media mai mareC.la deviatii standard a$ro*imativ egale, este mai 'm$rtiat seria cu media mai mic.daca si mediile, si deviatiile standard difera mult intre ele, $utem com$ara im$rastierile

$rin coeficientul de variatie

47. Curba de distrubutie #auss >curba re$arti(iei normale? are urmatoarele caracteristiciA.in intervalul Dmedie E 4 deviatie standard, medie F 4 deviatie standardG se afla a$ro*imativ0H5 >mai $recis 9:2? dintre valorile seriei re$re!entateB.in intervalul Dmedie E 0 deviatie standard, medie F 0 deviatie standardG se afla a$ro*imativ;62 dintre valorile seriei re$re!entateC.in intervalul Dmedie E 5 deviatie standard, medie F 5 deviatie standardG se afla a$ro*imativ;;2 dintre valorile seriei re$re!entate!.in intervalul Emedie L 1 deviatie standard, medie M 1 deviatie standardC se afla apro8imativ +0dintre valorile seriei repre%entate

17. !ac n urma efecturii unui test Student de comparare a mediilor, ob$inem p0,0"+, atunci:A. Se res$inge 1 si se acce$ta 4B. Se accept ?0#. Se respinge ?1!. u putem decide

19. 3e un e/antion de ) probe identice, un laborator a dat media concentra$iei compusului activ de17mg100ml, iar devia$ia standard a valorilor din seria de ) re%ultate a fost de "mg100ml. !intabele, "1':9+ =t . Intervalul de ncredere al mediei =medie N tO rr> este n acest ca%:

A. D47,6 4:,6GB. E15D 17C#. E1,+D 19,+C!. E1D "0C

"0.


13/13

A.un test valoros deoarece ambii indicatori sunt mult peste +0B.un test fr valoare doarece d erori /i la bolnavi, /i la snto/iC.un test fr valoare, deoarece sensibilitatea este $rea mic!.un test perfect

"). !ac o serie de valori are n componen$ "1 de numere, atunci, pentru aflarea medianei, seordonea% valorile cresctor /i se ia:A.3aloarea a 44%a din irul ordonatB.*edia ntre valorile a 10 /i a 11a#.*edia ntre valorile a 11 /i a 1"a!Valoarea a 10a din /irul ordonat

"+. #urba lui (auss este o curb care este:A.Simetric fa( de medieB.Simetric fa$ de a8a verticalC.Are un ma*im 'n dre$tul mediei

.inde asim$totic la 1 s$re $lus infinit i s$re minus infinit

". *edia unei serii de valori numerice este:A.Suma valorilor 'm$r(it la numrul lorB.&ai mare dec)t valoarea minim din serie#. Aflata e8act la mi4loc intre minim si ma8im. Un indicator al tendin(ei centrale a valorilor seriei

"5. & -istogram repre%int informa$ia dintro serie de valori :A.@r pierdere de informa$ie

B.Cu $ierdere de informa(ieC.Se $ierde cu at)t mai mult informa(ie cu c)t sunt mai $u(ine clase.Se $ierde cu at)t mai mult informa(ie cu c)t clasele au lungimi mai mari

"7. #oeficientul de corela$ie 3earson, notat cu r, msoar:A.tria mpr/tierii datelor unei serii statisticeB. tria corela$iei ntre medie /i medianC. tria corela(iei 'ntre doi $arametri e*$rima(i numeric. tendin(a de cretere sau descretere simultan sau invers a doi $arametri.

"9. 6estul Student este un test:A.=arametricB.eparametricC.e com$arare a mediilor!.!e comparare a dispersiilor

'0. #riteriul &< calculat pentru un tabel de inciden$ "8" care con$ine n total 1) de pacien$i este7,57+. l indic n acest ca%:A.corela$ie foarte slab ntre cei doi factori.B.lipsa unei corela$ii#.corela$ie destul de puternic ntre cei doi factori

.fiind $rea $u(ini $acien(i, nu avem 'ncredere 'n valoarea lui

grile biostatistica

Documents