Nicolae Grigorescu este primul dintre fondatorii picturii romne moderne, urmat de Ion Andreescu i tefan Luchian. Nicolae Grigorescu a devenit un simbol pentru tinerele generaii de artiti care, n primele decenii ale secolului al XX-lea, cutau s identifice i s aduc la lumin valorile spiritualitii romneti.n istoria artei romneti, impresionismul a fost deseori asociat cu numele lui Grigorescu. Nicolae Grigorescu (1838-1907) a imprumutat de la impresionisti culoarea clara, contactul cu natura in aer liber si variatia calitatii si aspectului luminii in raport cu anotimpul si ora zilei.N. Grigorescu reinventeaza un gen desconsiderat in trecut si reuseste sa ii dea un nou sens. Grigorescu reuseste sa creeze o adevarata monografie a satului romanesc, sa spuna povesti prin intermediul tablourilor sale. Fascinat si cunoscator al vietii la tara, Grigorescu nu se opreste doar la munca taranilor, el picteaza ceea ce cunoaste, astfel vedem luand viata in tablourile sale viata la balci, la petrecere, viata soldatilor, oamenii care se aduna la vorba, frumusetea sau solitudinea naturii. Grigoreasca picteaza o viata la sat usor idealista, alegand sa picteze doar partea frumoasa a vietii.In opera lui Grigorescu se simte influienta pictorilor francezi, dar artistul nu a renuntat niciodata la subiectele autentice din tara noastra, pe care le-a zugravit intr-un mod admirabil, exprimandu-si dragostea sa fata de taran si de satul romanesc.Dar marele aport al lui Grigorescu la pictura romneasca este n domeniul peisajului. Nu numai ca el pune acest gen, desconsiderat n trecut, n centrul activitatii sale, ci l si concepe altfel dect pna acum. O radicala schimbare a atitudinii fata de natura are ca urmare transformarea peisajului dintr-un decor conventional si lipsit de viata, ntr-un echivalent poetic al motivului n fata caruia artistul vibreaza sincer.n lucrarea Pescri la Granville, Grigorescu a reprezentat o fat aezat pe malul mrii, ce privete valurile nspumate care se sparg de rm.Aceast lucrare a fost realizat n perioada n care Grigorescu se afla n Frana, unde a luat contact cu concepiile artistice ale colii de la Barbizon, fiind preocupat de pictura practicata in aer liber, n scopul sugerrii atmosferei i a luminii specifice peisajului natural., care pregtea apropiata afirmare a impresionitilor.Artistul a reprezentat o tnar fat aezat pe malul mrii, lnga nite stnci, privind valurile nspumate care se sparg de arm. Aceasta pare c se odihnete, fcnd o pauz de la munc. Fata este mbracat modest, cu o bluza alb i o fust simpl, avnd prul ascuns de bereta specific francezilor. Este descul, iar n mna stng ine un co i ceea ce pare a fi o lopat, obiecte folosite probabil la pescuit. Chipul fetei este accesibil privitorului doar din profil, iar conturul minilor i al picioarelor este doar sugerat prin cteva trasaturi de pensul.Daca in titlul tabloului nu ar fi specificata ocupatie fetei, poate compozitia nu ar fi dus cu gandul la pescuit. Artisul a utilizat nuane pastelate de griuri albastrui, bej, alb i cteva tonuri nchise pentru a sugera umbrele. Tuele largi ale pensulei sunt orientate n toate direciile, n special n redarea stncilor, a nisipului i a valurilor, artistul utiliznd o past groas. n reprezentarea cerului de un gri deschis, nu se disting urmele fine ale pensulei.Atmosfera sugerat de tablou este calm i meditativ, acompaniat parc de zgomotul ritmic al valurilor care se sparg la mal.Lucrarea "Pescri la Granville" aparine impresionismului prin transparena atmosferei i a luminii. Aceasta este una dintre lucrrile n care se poate observa asimilarea experienei colii de la Barbizon.