Grigore Vieru (si/despre)

Limba Romana

"Nu cunosc un dar mai frumos din partea unui musafir strain decit acela de a-mi elogia tara in limba casei mele"

Limba este creatia omului prin Dumnezeu. Mai sus amul nu s-a putut ridica. Mai sus Domnul a ridicat numai stelele pe cer si brazii pe munti.

Limba este focul veghetor al Patriei, suflarea ei calda, sanatatea ei liber ziditoare de frumos.

Pentru ea la Putna clopot bate

Pentru ea mi-i teama de pacate,

Pentru ea e bolta mai albastra

Pentru limba, pentru limba noastra.

Pentru ea e bolta mai albastraPentru limba, pentru limba noastra.

Pentru ea ninsori se cern din spatii,

Pentru ea puternici sunt Carpatii,

Pentru ea e calda vatra poamei

Pentru limba, pentru limba mamei.

Pentru ea e calda vatra poameiPentru limba, pentru limba mamei.

Dumnezeu prima oaraCand a plans printre astre,

El a plans peste TaraCu lacrima limbii noastre!

Dumnezeu prima oaraCand a plans printre astre,El a plans peste TaraCu lacrima limbii noastre!

AutobiograficaSunt nscut n 1935 n Basarabia, azi Republica Moldova, ntr-un sat de pe malul stng al Prutului. Eram o familie nevoia, n fundul grdinii printeti nu aveam un gard propriu-zis, gardul era srma ghimpat... Cu acest gard ne-a "ajutat" puterea sovietic n 1945... n copilria mea de dup rzboi, crile romneti lipseau intr-adevr cu desvrire. Dar nu lipsea folclorul poetic romanesc care n Basarabia s-a pstrat pe cale orala.

Astfel limba romana devine una din cele trei teme sfinte ale lui Vieru. Dragostea sa enorma pentru grai a transmis-o prin cintece si poezii dedicate tuturor. Fiind simplu, dar adevarat a putut cuceri inimile cititorilor sai.

Poezia, pentru mine, reprezint dragostea de pmnt, de pmntul din care te tragi, iubirea pentru limba strmoilor ti. G.V.

LIMBA NOASTRA CEA ROMANASarut vatra si-al ei numeCare vesnic ne aduna,Vatra ce-a nascut pe lumeLimba noastra cea romana.

Cant a Patriei fiintaSi-a ei rodnica taranaCe-a nascut in suferintaLimba noastra cea romana.

Pre pamant stravechi si magicNumai dansa ni-i stapana:Limba neamului meu dacic,Limba noastra cea romana.

In al limbilor tezaurPururea o sa ramanaLimba doinelor de aur,Limba noastra cea romana.

ComentariuSarut vatra si-al ei numeCare vesnic ne aduna,Vatra ce-a nascut pe lumeLimba noastra cea romana.

Poezia debuteaza cu sintagma Sarut vatra ce scoate in evidenta dragostea fata de patrie, a eului liric.Prsonificarea vatra si-al ei nume/ vesnic ne aduna releva legatura puternica dintre persoane si locul de bastina si limba natala cea dulce.Metafora Vatra ce-a nascut pe lume/ Limba noastra cea romana subliniaza originea limbii materne, vatra fiind plaiul roman.

Cant a Patriei fiintaSi-a ei rodnica taranaCe-a nascut in suferintaLimba noastra cea romana.

Metafora Cant a Patriei fiinta/ Si-a ei rodnica tarana exprima iubirea fata de plaiul natal prin cintec, prin arta si prin munca (epitetul rodbica tarana).

Metafora Patriace-a nascut in suferinta / Limba noatra cea romana vorbeste despre lupta dura a neamului roman pentru entitatea si integritatea graiului iubit.

Pre pamant stravechi si magicNumai dansa ni-i stapana:Limba neamului meu dacic,Limba noastra cea romana.

Epitetul dublu pamint stravechi si magic schiteaza sentimentele de iubire fata da patrie de unde rodeste limba noastra cea romana si unde Numai dansa ni-i stapana.

Eul liric de asemenea releva originile latine ale limbii romine in versul al treilea Limba neamului meu dacic.

In al limbilor tezaurPururea o sa ramanaLimba doinelor de aur,Limba noastra cea romana.

Inversiunea si metafora In a limbilor tezaur accentueaza faptul ca limba romana Pururea o sa ramana o limba dulce, armonioasa, plina de viata si spirit magic.Metafora Limba doinelor de aur schiteaza valoarea nestimata al acestei limbi feerice pe care suntem destinati sa o purtam in suflet, sa o cintam si sa o slavim asemeni unei minuni, asemeni tezaurului suprem al tuturor limbilor.

Tema poeziei este dragoste de limba.

Mesajul global scoate in evidenta faptul ca limba este tezaurul suprem al poporului roman si a tarii noastre natale.

Eu nu am nvat romna din cri, cu dicionarul n mn, ci din gura mamei, care era analfabet, dar vorbele ei musteau de frumusee lingvistic romneasc. Astfel vorbeau toate mamele noastre pn a fi moldovenizat" limba romn n Basarabia. G.V.

Unor aparatori ai stalcitei limbi romanenumita limba moldoveneasca, Vieru dedica poezia Tamaie si licheni .

Tamaie si licheni

A murit tamaia,Duhoarea sta sa creasca.Ne-a umplut ca raiaLimba moldovneasca.Mi-a pierit si somnul,Pacea crestineasca.Maraie spre DomnulLimba moldovneasca.

O biata batranaN-are nici de pasca.Sta cu halca-n manaLimba moldovneasca.Isi creste frumosulLimba romaneasca.Ii arata dosulLimba moldovneasca.Gangava, tot lingeCizma muscaleasca.

Spre Evropi se-mpingeLimba moldovneasca.Palida mi-e fataSub un cer ce casca.Imi mananca viataLimba moldovneasca.Voi muri, se pare,Pentru-a mea luminaMa va plange oareLimba cea romana?!

Poetul, indurerat din cauza atitudinii gresite a fratilor sai basarabeni fata de propria limba, fata de origini, fata de tara si fata de ei insisi, scrieun mesaj simplu, dar plin de intelepciune in poezia Salvati-va prin limba .

Salvati-va prin limbaS-au otravit pe vai izvoareSi mierea adunata-n floare.S-a otravit barbar vazduhulDe ce s-a otravit si duhul, De ce si graiul?!

Sculati-va, sculati-va, sculati-vaDin somnul cel de moarte!Salvati-va, salvati-va, salvati-vaPrin limba si prin carte!

S-a otravit privighetoareaSi firul ploii si ninsoarea.S-a otravit barbar vazduhulDe ce s-a otravit si duhul, De ce si graiul?!

Sculati-va, sculati-va, sculati-vaDin somnul cel de moarte!Salvati-va, salvati-va, salvati-vaPrin limba si prin carte!

S-a otravit dulceata poameiSi laptele din sanii mamei.S-a otravit barbar vazduhulDe ce s-a otravit si duhul, De ce si graiul?!

Sculati-va, sculati-va, sculati-vaDin somnul cel de moarte!Salvati-va, salvati-va, salvati-vaPrin limba si prin carte!

Ginduri descifrate din poezieBombardarea poeziei cu verbul s-a otravit sugereaza o schimbare maligna si dureroasa atit pentru societate (laptele din sinul mamei), cit si pentru natura si tara (simbolurile: izvoare, ninsoare, floare, privighetoare). Hiperbola S-a otravit barbar vazduhul insotita de intrebarile retorice De ce s-a otravit si duhul, / De ce si graiul?! accentueaza ideea de distrugere a indentitatii statale, (exprimata prin simbolul duhului ), distrugerea limbii materne si releva sentimente de tristete si amaraciune din motivul destramarii echilibrului in stat, in societate, in fiecare suflet.

Reluarea verbului la imperativ Sculati-va cu metafora Din somn cel de moarte exprima indemnul de trezire a constiintei nationale, a entitatii statale a poporului roman de pe teritoriul Basarabiei si repetitia verbului Salvati-va formeaza cu versul Prin limba si prin carte o metafora revelatorie ce ofera sfatul de a ne mintui si gasi locul pe lume apropiindu-ne de limba materna si de cartea ce o valorifica si innobileste.

Lupta marelui Poet pentru limba romana a fost privita cu dispet si considerata o defaimare a limbei moldovenesti. Vieru afirma intr-un dialog: Dei se zice c trim n democraie i libertate, simt nc vjind pe lng urechile mele sau chiar lovindu-m n tmple pietrele roii...

Aceste pietre rosii le satirizeaza Gheorghe Urschi in poezia sa dedicata poetului Cine-i vinovat?

Gheorge UrschiCine-i vinovat? Cine-i vinovat?Azi, la toate cte-s lips, Azi, cnd am ajuns la hat,Ce rmne s mai facem?Cutam un vinovat.

Cine ne-a trezit din somnul dulce i nezbuciumat?Poezia lui Vierupi Vieru-i vinovat!Tihna el ne-a tulburat-o, cci dormeam de-atia aniCu ce drept s ne trezeasc? Trecei-l printre dumani!

C aa-i blestemul soartei Ce-i nscut n ast ar;S-a trezit din somn de moarte i acum adoarme iar

Poluat-i atmosfera i izvorul a secati nu mai rodete via:Tot Vieru-i vinovat!

Dac se nchide coala, Dac nu e liber cerulDac nu se duc muscaliiVinovat e tot Vieru!

Limba noastr am uitat-o;De origine-am uitat;Nu suntem admii n NATO;Iar Vieru-i vinovat.

Dac nu e ap-n urbeDac umbli nesplat;Dac ti-i muierea curv;Tot Vieru-i vinovat

Preul crete, marfa scade;Bate bruma, vine gerul;Cade noaptea, latr cinii;Vinovat e Grig Vieru.

Pentru sfnta AlbinuaCe-o citim de-atia ani;Hai, copii din lumea toatS-l batem cu bolovani

Chiar daca fusese criticat si judecat prin vorbe si prin pietre, Vieru a izbutit sa ajunga la fiecare copil prin Albinuta si la fiecare matur prin cartile sale muncite in sudoarea fruntii, a trezit in noi romanul , iar limba noastra cea romana a inviat-o prin munca, neliniste, lupta si iubire.

Nu exist o mai mare recompens pentru un poet dect respectul i dragostea pentru osteneala sa poetic. G.V.