grigore catalin dt

7/31/2019 Grigore Catalin DT

1/19

Universitatea Dunarea de Jos , Galati

Facultatea de Arhitectura Navala

Descriere Tehnica

Cargou Marfuri Generale 5200 tdw

Student:Grigore Catalin


2/19

PAG . 2Descrierea tehnic Cargou M rfuri Generale 5200 tdw

Grupa: 2142

~ 2011 ~

CUPRINS 1. Tipul si destinatia navei .....................................................................................5

2. Clasa navei .......................................................................................................5

3. Reguli si Regulamente utilizate ........................................................................5

4. Caracteristicile principale ale navei ..................................................................64.1 Dimensiuni principale ..............................................................................64.2 Capacitate de transport ...........................................................................64.3 Capacitati tancuri ....................................................................................64.4 Putere, viteza si autonomie .....................................................................64.5 Echipaj ....................................................................................................7

5. Compartimentare .............................................................................................7

6. Corpul metalic ..................................................................................................86.1 Materiale .................................................................................................86.2 Distante regulamentare si sistemul de osatura ........................................86.3 Fundul navei ...........................................................................................86.4 Bordaje ...................................................................................................86.5 Punti si platforme ....................................................................................8

6.6 Guri de magazie ......................................................................................96.7 Pereti transversali si longitudinali ............................................................96.8 Postamenti ..............................................................................................96.9 Suprastructuri .........................................................................................96.10 Cosul de fum .......................................................................................106.11 Parapet, balustrazi, brau .....................................................................10

7. Masini si instalatii de masini ...........................................................................107.1 Masini de propulsie ................................................................................10

2


3/19


7.2 Lnii de arbori .........................................................................................107.3 Propulsorul ............................................................................................107.4 Instalatia energetica ..............................................................................117.5 Caldarine ...............................................................................................11

7.6 Instalatia de combustibil .......................................................................117.7 Instalatia de ungere ..............................................................................117.8 Instalatia de racire ................................................................................117.9 Instalatia de aer comprimat ...................................................................12

8. Instalatii si echipamente de corp si punte ......................................................128.1 Instalatia de balast ...............................................................................128.2 Instalatia de drenaj-santina ...................................................................12

8.3 Instalatia de stins incendiu ....................................................................128.4 Instalatia de apa potabila ......................................................................138.5 Instalatia de ventilatie si conditionare ...................................................138.6 Instalatia de incalzire ............................................................................138.7 Instalatia de guvernare .........................................................................138.8 Echipamente de semnalizare .................................................................138.9 Instalatia de salvare ..............................................................................148.10 Instalatia de manevra-legare ...............................................................148.11 Instalatia de ancorare ..........................................................................148.12 Instalatia de remorcare .......................................................................148.13 Rampe si capace .................................................................................15

9. Instalatii electrice ..........................................................................................159.1 Generatoare ..........................................................................................159.2 Tablouri electrice ...................................................................................159.3 Instalatia de iluminat principala si de avarie ..........................................159.4 Instalatia de avertizare incendiu ............................................................159.5 Echipamente de navigatie .....................................................................159.6 Echipamente radio si comunicatii ..........................................................169.7 Antene ..................................................................................................169.8 Comunicarii interioare ...........................................................................16

10. Amenajari ....................................................................................................17

10.1 Materiale si mobilier ............................................................................1710.2 Izolatii si captuseli ...............................................................................17

3


4/19


10.3 Usi, ferestre, scari ...............................................................................17

10.4 Amenajari cabine ................................................................................1710.5 Amenajari culoare, saloane, spatii de recreere ....................................17

10.6 Amenajare timonerie ...........................................................................1710.7 Amenajare spatii tehnice .....................................................................18

11. Vopsitorie ....................................................................................................18

12. Inventar si piese de rezerva .............................................................................

14. Protectie catodica ............................................................................................

15. Inspectii si probe .............................................................................................

16. Cerinte speciale ...............................................................................................

17. Volumul documentatiei ....................................................................................

18. Specificatie de materiale si greutati ................................................................

19. Specificatie de echipamente ............................................................................

4


5/19


1.Tipul si destinatia navei

Nava este de tip cargou multi-funcional, destinat transportului diverselor categorii demrfuri generale, ambalate sau n vrac, piese grele precum i containere de 20 picioare nmagazii i pe capacele gurilor de magazii.

Corpul navei este construit n conformitate cu regulile societii de clasificareGermanischer Lloyd pentru a obine clasa:

2. Clasa navei

HULL, +MACH, General Cargo Ship, Fitted for general cargo transportation,

Unrestricted navigation, GrabLoading

3. Reguli si Regulamente utilizate

- Conventia internationala asupra liniilor de incarcare, 1966- Conventia internationala pentru masurarea tonajului - Londra 1969- Convenia internationala referitoare la amenajarile pentru echipaj - Geneva 1970- Convenia internaional pentru prevenirea coliziunilor pe mare 1972 cu

amendamentele din 1981- Conventia internationala pentru Prevenirea poluarii de catre nave , IMO - 1973 cu

amendamentele din 1978, 1984- Convenia internaional pentru sigurana vieii pe mare 1974- SOLAS 1974 cu amendamentele din 1981, 1983, 1988, 1990- International Tele-communication, Radio Regulations 1974, including G.M.D.S.S.

1989/1990- U.S.C.G. Regulations for Foreign Flag Vessels- Convenia Conferinei internaionale a muncii privind angajrile pentru echipaj la

bordul navelor Geneva

5


6/19


4. Caracteristicile principale ale navei4.1 Dimensiuni principale

Dimensiunile principale ale navei sunt: Lungimea maxim ................................................................ 120,25 [m] Lungimea la plutirea de plin ncrcare ................................... 118,00 [m] Lungimea ntre perpendiculare .............................................. 115,00 [m] Limea ................................................................................ 17,00 [m] nlimea de construcie ............................................................ 9,00 [m] Pescajul .................................................................................. 7,00 [m]

4.2 Capacitate de transport

S-au stabilit cinci perei transversali etani i trei magazii de marf, primul dintre ele avndlungimi de 24,5 [m] al doilea de 28 [m] i al treilea de 25,6 [m] pentru a dispune de spaii maride depozitare a mrfurilor.

4.3 Capacitati tancuri

Tancurile de balast au o capacitate de 1590 [m3] i sunt amplasate n dublu-fund.Tancul de combustibil greu (Heavy Fuel Oil) are o capacitate de 428,8 [m3] i este

amplasat ntre compartimentul de maini i prima magazine de marf.Tancul de motorina (Marine Diesel Oil) are o capacitate de totala 98,09 [m3]. Acest

volum a fost determinat cu un adaos de 5% din timpul total de navigatie pentru motorul principal (la pornire, oprire, manevre, etc)

4.4 Putere, viteza si autonomie

Nava este propulsat de un motor lent MAN B&W S35MC7-6, avnd o putere de 4440[kW], la 173 [rpm], cuplat direct la elice.

Viteza navei la plin ncrctur, pescaj 7 [m], cu corpul navei curat, n ap linitit,adnc, puterea vntului nu mai mare de 3 grade pe scara Beaufort va fi de 15 noduri.

Rezervele de combustibil i provizii asigur o autonomie de 8000 [mM]

6


7/19


4.5 Echipaj

Nava are la bord un echipaj format din maxim 24 de persoane.

5. Compartimentare

Compartimentarea navei este realizata astfel incaat sa se poata maximiza spatiile demarfa. Celelalte spatii se vor minimiza astfel incat sa se poata amplasa echipamentele faradificultati, asigurand totodata si spatiile de acces si de mentenanta a echipamentelor.

Nava este compartimentata astfel:- Peretele picului pupa este la o distana de 7,8 [m] fa de coasta 0 pna la coasta 13- Peretele prova al compartimentului de maini este pe coasta 35- Tancul de combustibil greu (Heavy Fuel Oil) este poziinat ntre coasta 35 i 39- Peretele pupa al magaziei 1 este pozitionat pe coasta 40- Peretele dintre magazia 1 i magazia 2 este pozitionat pe coasta 75- Peretele dintre magazia 2 i magazia 3 este pozitionat pe coasta 115- Peretele prova al magaziei 3 este pozitionat pe coasta 153- Peretele picului prova este pozitionat pe coasta 159

Compartimentul de masini este amplasat in pupa navei. El trebuie sa asigure spatiulnecesar amplasarii echipamentelor ( motor principal, diesel generator, etc), spatiul pentrutancurile din compartimentul de masini, cai de circulatie, spatiul de mentenanta alechipamentelor.

Dublul fund va fi amplasat conform SOLAS CH II, Regula 9. In zona dublului fund, seva prevedera un tunel central cu latimea de 1.1 [m], care sa asigure trecerea tubulaturilor de balast, dar si accesul in zona prova, pe vreme nefavorabila.

Peretii transversali etansi vor fi amplasati in conformitate cu Regulile Societii deClasificare, tinand cont de conditia stabilitatii de avarie. Toate spatiile de pe nava vor avea caide acces, vor fi prevazute cu cai de acces conform SOLAS.

7


8/19


6. Corpul metalic6.1 Materiale

Cargoul multi-funcional are corpul metalic, din oel sudat, o singur elice, este

prevzut cu bulb prova, bulb pupa, dublu-fund ntre picul pupa i picul prova, oglind, duneti teug.

6.2 Distante regulamentare si sistemul deosatura

Distantele regulamentare sunt:- Intre coastele -5 si 13 . 600 [mm]- Intre coastele 13 si 159 . 700 [mm]- Intre coastele 159 si 175 . 600 [mm]Sistemul de osatura este combinat. In dublul fund, avem osatura longitudinala intarita cu

varange simple si intarite. In dublu bord, avem osatura longitudinal.

6.3 Fundul navei

Fundul navei este prevazut cu o inaltime a dublului fund de 1,5 [m]. In zona centrala esteun tunel central cu latimea de 1.1 [m], prin care trec tubulaturile aferente instalatiei de balast.Tot prin tunelul central se face si accesul in zona prova a navei.

Tancurile din aceasta zona sunt folosite pentru balast. Cele din zona dublului fund desub compartimentul de masini sunt utilizate pentru tancurile de santina, uleiuri uzate si apereziduale.

6.4 Bordaje

Bordajul navei este identic pe lungimea navei, cu o latime de 1 [m].Tancurile din zonele de bordaj ale navei sunt folosite pentru a satisface necesarul de

balast al navei in navigatie.

6.5 Punti si platforme

Se va prevedea o punte intermediara in zona compartimentului de masini, pentruamplasarea diesel generatoarelor si a altor echipamente majore ale navei.

8


9/19


Puntile navei se vor proiecta si construi pentru fiecare etaj al suprastructurii, pastrand unformat standard de numerotare si identificare.

6.6 Guri de magazie

Puntea suprastructurii posed deschideri (guri de magazie) n corespondent gurilor demagazie de pe puntea principal.

6.7 Pereti transversali si longitudinali

Pentru o buna rezistenta structurala, nava va fi dotata cu pereti grofati. Conform cerintelor Societatilor de Clasificare, nava are pereti transversali si longitudinali grofati, care sa acopereun anumit volum al fiecarui tanc de marfa.

6.8 Postamenti

Postamentele sunt constructiile anexe care asigura sustinerea si fixarea de corpul navei ageneratoarelor de abur, masinilor si mecanismelor de la bord.

Postamentele indeplinesc urmatoarele functiuni principale:- constituie reazeme pentru masinile sau mecanismele pe care le sustin;

- asigura fixarea masinilor si mecanismelor sustinute de elementele osaturii corpului navei;- preiau si transmit corpului navei sarcinile statice si dinamice determinate de greutatea,respectiv functionarea masinilor si mecanismelor, pe care le sustin;- preiau si transmit corpului navei sarcinile dinamice de inertie, ce se asociaza maselor masinilor si mecanismelor sustinute, pe timpul oscilatiilor de ruliu si de tangaj;- participa la asigurarea rezistentei locale a corpului navei in zona de dispunere.

6.9 Suprastructuri

Suprastructura navei este alcatuita in puntea duneta, puntea teuga si etajele desuprastructura necesare pentru echipajul navei.

Nava are 4 etaje de suprastructura ce servesc pentru spatii comune, cat si pentru spatiiindividuale, necesare fiecarui membru al echipajului, conform cerintelor armatorului, dar si alregulilor.

9


10/19


6.10 Cosul de fum

Cosul de fum va fi amplasat in spatele suprastructurii, pentru a evita infiltrarea noxelor

de esapament in interiorul navei si pentru a nu perturba vizibilitatea navei in conditiile denavigatie.

Pe traseul de evacuare, se va amplasa un catalizator, care va reduce nivelul de noxe side zgomote aparute in timpul navigatiei.

6.11 Parapet, balustrazi, brau

Fiecare spatiu de circulatie pe nava exterior va fi prevazut cu balustrazi. Ele vor fiamplasate la o distanta convenabila pentru a se evita incoformutul cauzat de prezenta acestora.

Pentru acostare la cheu, nava va fi prevazut cu un brau de cauciuc cu intarituri metalice.

7. Masini si instalatii de masini7.1 Masini de propulsie

Nava este propulsat de un motor lent MAN B&W S35MC7-6, avnd o putere de 4440[kW], la 173 [rpm], cuplat printr-un arbore intermediar la elice. Consumul de combustibil amotorului este de 178 [g/kWh] la 100% MCR, iar a uleiului de lubrifiere de 14.9 [kg/24h]

7.2 Lnii de arbori

Linia de arbori este simplificata. Transmiterea puterii de la motor la linia de arbori seface printr-un arbore intermediar cu lungimea de 2250 [mm].

7.3 Propulsorul

Propulsorul navei este cu pas fix, cu pale demontabile. Diametrul elicei este de 4,126[m].

7.4 Instalatia energetica

10


11/19


Pentru consumul necesar de energie electrica la de bordul navei se va prevedea un douadiesel generatore cu o putere de 350 kW fiecare, dar si un diesel generator de avarie care saasigure minimul de energie electrica pentru supravietuirea in conditii critice.

7.5 CaldarinePe nava va fi dotat cu o singura caldarina recuperatoare si un boiler pentru servirea cu

apa calda in suprastructura.

7.6 Instalatia de combustibil

Instalatia de alimentare cu combustibil asigura aducerea combustibilului sub presiune si pulverizarea lui n focarul cldrii.

Instalatia de alimentare cu combustibil se compune din:- tancuri de combustibil (de bunker, de decantare),- pompe de combustibil (de transfer, de alimentare),- filtre grosiere si fine: calde si reci,- prenclzitoare de combustibil,- valvule,- tubulaturi,

- pulverizatoare.

7.7 Instalatia de ungere

Instalatia de ungere a motorului este formata dintr-un ansamblu de piese care asiguraungerea componentelor acestuia, precum si circulatia, filtrarea si ra cirea uleiului. Schimbululeiului de ungere a motorului este recomandabil sa fie facut cnd acesta este cald pentru aasigura scurgerea sa completa mpreuna cu toate impuritatile rezultate din exploatare.

7.8 Instalatia de racireInstalatia de racire are rolul de a asigura evacuarea fortata a caldurii

de la piesele motorului supuse incalzirii, astfel incat aceste piese sa fiementinute la o temperatura care sa nu impiedice buna functionare amotorului. Racirea motorului se poate face cu apa, cu lichide speciale deracire sau cu aer. In cazul racirii cu aer, cilindrul si chiuloasa sunt prevazutecu aripioare de racire pentru a mari suprafata de schimb de caldura;intensitatea racirii depinde de viteza si debitul curentului de aer (care in

general este asigurat de un ventilator, de marimea suprafetei de racire side pozitia aripioarelor fata de curentul de aer).

11


12/19


Elemente componente : pompe, filtre, schimbatoare de cadura,aparate de masura si control, elemente de reglare, tevi (conducte) prin carecircula fluidul de racire, rezervoare, valvule.

7.9 Instalatia de aer comprimat

Pornirea unui motor cu ardere interna se realizeaza prin aplicarea unui cuplu exterior laarboreal cotit, astfel ca turatia acestuia sa ajunga la o asemenea marime la care sa se asigureformarea amestecului dintre aer si combustibil, aprinderea si arderea acestuia.

Se folosesc doua tipuri de instalatii:- introducerea aerului coprimat direct in cilindri motorului prin supapele de pornire

(lansare) comandate pneumatic de catre distribuitorul de aer

- intrucerea aerului comprimat in cilindri motorului prin supape automate, care sedeschid la momentul determinat de catre distribuitorul de aer (prin care trece de aceastadata aerul de pornire) .

8. Instalatii si echipamente de corp si punte8.1 Instalatia de balast

Rolul instala iei de balast este de a men ine o asiet normal , de a

corecta nclinarea transversal n timpul nc rc rii i desc rc rii marfurilor de la bordul navei i de a asigura pescajul minim atunci cnd nava estegoal .

8.2 Instalatia de drenaj-santina

Are rolul de a asigura evacuarea diferitelor acumul ri de ape reziduale. Instala ia de santin ajut i la eliminarea apei din tancurile de balast pe care pompele de balast nu o pot elimina, ct i a apei dincompartimentul de maini n caz de avarie. De regul , pompa de santin se cupleaz cu instala ia de balast.

8.3 Instalatia de stins incendiu

Este utilizat pentru a preveni i a combate incendiile de la bordul navei. Pompele de stins incendiu se pot folosi i n alte scopuri cum ar fiservicii generale, santin , dar cel pu in una trebuie sa fie gata de utilizare n orice moment.

12


13/19


8.4 Instalatia de apa potabila

Aprovizioneaz cu ap potabil , ap pentru sp lat i ap tehnic echipajul i pasagerii, asigurnd n acelai timp i evacuarea peste bord aapelor reziduale i a dejec iilor. n aceast categorie intr instala iile de alimentare cu apa potabil , ap s rat i instala iile de evacuare a apelor uzate peste bord.

8.5 Instalatia de ventilatie si conditionare

Printr-o buna ventilatie se poate primeni aerul umed si cald dinmagaziile cu marfa asigurandu-se incarcaturii conditii optime de pastrare. Oventilatie buna inseamna asigurarea unei circulatii constante de aer prinhambar si incarcatura astfel incat aceasta sa permita evacuarea caldurii,umezelii,aburilor,gazelor si mirosurilor emanate de marfa,asigurand prinaceasta temperatura de care marfurile au nevoie pentru o buna conservare.

Fiecare magazie trebuie sa fie dotata cu un numar suficient detrombe de ventilatie astfel incat sa fie asigurat schimbul de aer necesarpastrarii calitatii marfurilor .Dimensiunile trombelor de ventilatie si felul lordepinde de felul navei si de marfurile pe care le transporta in mod normal

8.6 Instalatia de incalzire

Necesarul de incalzire se calculeaza pentru fiecare camera, astfelincat toate incaperile in care se locuieste trebuie sa aiba aceeasitemperatura, indiferent de pierderile de caldura. Ca sa vedem cum se va

comporta instalatia pe timp friguros, aceasta se probeaza la rece. Proba depresiune se face in functie de presiunea maxima de regim si de modul deexecutie al instalatiei.

8.7 Instalatia de guvernare

Men ine direc ia de drum n timpul marului i schimb direc iei de naviga ie cand se dorete acest lucru. Aceasta are dou regimuri distincte: regim de mar i regim de manevr . Instala ia de guvernare este alc tuit din maina de crm care furnizeaz energia necesar rotirii crmei i

c rma care interac ioneaz cu curentul de ap . 8.8 Echipamente de semnalizare

Pentru a se prevenii producerea unor defectiuni care pot avea urmarigrave asupra functionarii instaltiilor, acestea sunt prevazute cu instalatiielectrice care au scopul de a constrola functionarea, in anumite limite, aunor instalatii si de a semnaliza aparitia cauzei care ar conduce laproducerea defectiunilor sau avariilor, ca : presiunea insuficienta ininstalatia de ungere a motorului, supraincalzirea apei din instalatia de racirea motorului, scaderea nivelului sau presiunii aerului din instalatiile defranare, comandate hidraulic, respectiv pneumatic, uzura placutelor defranare, rezerva de combustibil in rezervor,

13


14/19


Instalatia electrica de semnalizare a avariilor este in principiu formatadintr-un conector comandat hidraulic, pneumatic, termic, mecanic, electric,etc., o lampa de semnalizare sau avertizorul acustic, conductoare accesoriisi sursa de curent. Unele instalatii sunt prevazute cu un releu pentrurealizarea iluminarii cu intermitenta.

8.9 Instalatia de salvareInstalatia de salvare a navei este destinata a servi salvarii oamenilor

aflati la bord in cazurile de forta majora (esuari, coliziuni, incendii, explozii,etc.).

Mijloacele de baza pentru salvare sunt constituite din barci si plutenumite si mijloace colective de salvare.

In afara mijloacelor colective de salvare, fiecare nava si cu mijloaceindividuale de salvare (in functie de numarul persoanelor aflate la bord).

O instalatie de salvare cuprinde: totalitatea echipamentelor de

salvare, a mijloacelor pentru pastrarea lor la bord, precum si mecanismelepentru lansarea si ridicarea lor.Instalatia trebuie sa raspunda in intregime prescriptiilor cuprinse in

Conventia internationala pentru ocrotirea vietii umane pe mare SOLAS.

8.10 Instalatia de manevra-legare

Asigura fixarea navei fata de cheu sau alta nava, pentru oricelungime necesara, datorita rezistentei mari la intindere si flexibilitatii lordeosebite. Trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: rezistenta mare larupere, rezistenta mare la coroziune, flexibilitate mare pentru a putea fiusor legate de tamburi de diametre convenabile, rezistenta la uzura prinfrecare, elasticitate cat mai mare pentru a prelua socurile mecanice laacostare

8.11 Instalatia de ancorare

Asigur fixarea sigur n raport cu fundul apei i permite desprinderea uoar n orice condi ii climatice.

8.12 Instalatia de remorcareInstala ia de remorcare asigur leg tura dintre nava remorcher i

navele remorcate, cu ajutorul parmelor de remorcare, legate de babalelede remorcare. Orice nav trebuie s poat asigura remorcarea altei nave sau s poat fi remorcat .

Navele specializate pentru remorcarea cu parm (remorchere de tractare) sunt dotate cu: crlige de remorcare, vinciuri de remorcare, curbe deremorc , blocuri de ghidare a parmelor.

Parmele de remorcare lucreaz n condi ii defavorabile, datorit varia iei periodice a tensiunii, mai ales n cazul remorc rii pe ap agitat i la tragerea navelor euate, precum i datorit ac iunii corozive a apei.

14


15/19


Varia ia periodic a tensiunii din parm provoac , la rndul ei, frec ri de alunecare pe curbele de remorc sau n n rile de parapet, nso ite de uzuri de abraziune la firele exterioare ale parmei.

8.13 Rampe si capaceNava este dotata cu 3 capace de tip ponton.n timpul naviga iei, capacele gurilor de magazii, por ile i rampele

trebuie s fie nchise etan la ap i s suporte eforturile date de masele de ap ambarcate prin valuri, iar n cazul containerelor, mijloacelor mobile sau cherestelei ambarcate pe punte, capacele mecanice trebuie s suporte i greutatea acestora. nchiderile gurilor de magazii ale navelor maritime i denaviga ie interioar sunt ac ionate mecanic, instala iile lor asigurnd manevrarea facil , rapid i sigur , n condi ii de deplin securitate pentru

operatori.

9. Instalatii electrice9.1 Generatoare Generatoarele electrostatice transforma energia mecanica in energie

electrica.

9.2 Tablouri electrice

Sunt parti ale instalatiei electrice cu rol in distributia energieielectrice si in care se gasesc montate aparatele electrice.

9.3 Instalatia de iluminat principala si deavarie

Este necesara pe perioada noptii pentru a oferi vizibilitate cat maibine asupra aparaturii si mediului inconjurator.

9.4 Instalatia de avertizare incendiu

Sistemele de detectie si avertizare in caz de incendiu, gaze toxicesi/sau explozive sint ansambluri complexe, compuse din declansatoaremanuale de alarma si detectoare automate, conectate la echipamente decontrol si semnalizare (centrale de semnalizare) ce pot identifica zonaaparitiei si tipul evenimentului si pot actiona automat dispozitivele dealarma (sirene, lumini intermitente).

Aceste centrale mai pot comanda instalatiile de stingere aincendiilor, de ventilare, de desfumare, actionarea usilor antifoc, alertareapompierilor etc.

15


16/19


Un sistem de alarmare la incendiu este destinat sa detectezeprezenta nedorita a incendiului prin monitorizarea schimbarilor mediuluiinconjurator asociat cu arderea.

9.5 Echipamente de navigatie

- Montare, punere in functiune si service pentru echipamente deradiocomunicatie GMDSS- Montare, punere in functiune si service pentru echipamente de navigatie(radar, sisteme de navigatie integrate)- Confectionarea de tablouri electrice de joasa tensiune- Reparatii si montare de echipamente electrice pe punte si compartimentulmasini

9.6 Echipamente radio si comunicatiiPentru a asigura comunicatiile radio nava-uscat si uscat-nava, in

benzile de inalta frecventa (HF) statia romana de coasta "ConstantaRadio" este dotata cu o consola SAIT DEVLONICS care poate asigura oacoperire radio HF in benzile maritime de frecvente de 4, 6, 8, 12, 16, 22MHz, datorita celor 4 emitatoare comandate de la distanta (cca. 2 KWfiecare).

Apelul Numeric Selectiv (DSC eng.) este parte integranta a GMDSS.Interfetele DSC sunt folosite atat pentru receptionarea alertelor provenitede la nave cat si pentru transmiterea confirmarilor asociate acestora. DSCeste un sistem evoluat care este programat pentru toate tipurile de apel(primejdie, urgenta, securitate, rutina) si foloseste codurile internationaleagreate GMDSS.

9.7 Antene

Antena este partea cea mai importanta a receptorului. Decalitatea ei depinde succesul sportivului in descoperirea statiilor de emisie.

Antenele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:- Precizia in goniometrare- Eficienta ridicata- Caracteristici constant- Diferentiere buna a polarizarii- Durabilitate mecanica si rezistenta la zdruncinari si lovituri- Comoditate in timpul alergarii- Protectia impotriva umezelii- Simplitate in constructive- Usurinta la acordare- Securitate in timpul lucrarii

9.8 Comunicarii interioare

16


17/19


Este necesar pentru a mentine personalul la punct cu cea ce seintampla pe nava.

10. Amenajari

10.1 Materiale si mobilierMateriale si mobilierul de pe nava vor fi stabilite in funtie de gradul

de calitate dorit de armator.

10.2 Izolatii si captuseli

Nava va fi dotata cu izolatii si captuseli comform normelor regurilorde registru si conditiilor impuse de SOLAS. Izolatia catre exterior va fi ce200 [mm] si cea de interior va fi de 50 [mm].

10.3 Usi, ferestre, scari

Usile catre scarile de acces vor fi dotate cu izolatie ignifuga, fiecarecamera de locuit va avea cel putin o fereastra pentru a servi la o iluminarenaturala.

Latimea scarii min. 600 [mm], latimea intre balustrazi min 600 mm,adancimea treptei min 150 [mm], cu un unghi de 50 de grade la mai multde trei trepte se prevede balustrada.

10.4 Amenajari cabineFiecare cabina de locuit din suprastructura va fi dotata cu un

pat(simplu sau etajat), birou, scaun, dulap si o cabina de dus.

10.5 Amenajari culoare, saloane, spatii derecreere

Culoarele au o latime de 700 [mm]Culoarele vor fi prevazute cu o mana curenta; daca latimea culoarului

depaseste 1 m va fi prevazut cu maini curente pe ambele parti (acestea se

17


18/19


deduc din latime) Nu se admit culoare infundate cu lungime mai mare de 7m; daca este cazul se vor prevedea iesiri de avarie

Culoarele de evacuare vor avea iesirea (usa, scara) la capatul lor sinu vor continua dupa aceasta iesire de evacuare

Spatiul de recreere poate fi compus din mai multe incaperi dotatecorespunzator pentru camera de fumat, camera de lectura / TV / jocuri, salade gimnastica, bazin de inotSe vor prevedea sali separate pentru ofiteri si pentru restulechipajului

10.6 Amenajare timonerie

Amplasarea si amenajarea timoneriei trebuie sa tina cont de functiaacesteia ca post central de comanda si control al navei. Pentru aceastatrebuiesc asigurate:

- vizibilitatea in exterior

- accesul in timonerie si in afara timoneriei- spatiul interior pentru echipamente- ergonomia postului de comanda si celorlalte posturilor de lucruAccesul in timonerie trebuie asigurat atat prin interiorul

suprastructurii (scara interioara) cat si de pe puntea de comanda prin usilaterale sau un pupa timoneriei. De asemeni pe cat posibil este recomandataccesul de jur imprejurul timoneriei pentru mentenanta.

10.7 Amenajare spatii tehnice

In interiorul suprastructurii se prevad o suma de spatii care nudeservesc echipajul in sine ci buna functionare a navei. Dintre acestea sepot aminti:

- chesoanele de ventilatie pentru spatiile de sub punte si trecerilepentru evacuare gaze

- chesoanele de treceri tubulaturi si cabluri- magazii de materiale- compartimentul DG de avarie, AC, baterii, giro, radio, CO2, etc.Dimensionarea acestor spatii se face in functie de dimensiunile

echipamentelor, spatiul necesar pentru acces si mentenanta. Amplasarealor este dictata de corelarea pe verticala de la CM pana la puntea etalon si

de considerente de confort (se va evita a se amplasa compartimentul DGavarie lipit de o cabina, etc.)

11. Vopsitorie

Vopseaua antivegetativa contine solventi, rasini, pigmenti si aditivi.Pelicula uscata prezint o rezistenta deosebita la apa si reduce substantialdezvoltarea vegetatiei marine si fixarea crustaceelor pe partea submersa aunei nave maritime.

Produsul serveste la vopsirea submersa a unei nave maritime sau la

vopsirea unor recipienti cu utilizare in zone umede si calde.

18


19/19


19

grigore catalin dt

Documents