greseli practicate in tratarea depresiei

Invinge Depresia – Greseli in Tratarea Depresiei 1

GREȘELI ÎN TRATAREA DEPRESIEI Simptomele depresiei se situeaza la polii opusi: atat disparitia poftei de mancare cat si una exagerata pot semnala depresia. Odata cu aceste fluctuatii, apar, firesc, scaderea, respectiv cresterea in greutate, peste limitele normale. Dezechilibrul in organism duce la scaderea puterii de concentrare, lipsa de interes fata de activitatile intelectuale sau fizice cotidiene, scaderea drastica a nivelului de energie. Persoana simte ca incetineste pe toate planurile, si ii scade stima de sine. In unele cazuri, ganduri legate de zadarnicia vietii sau chiar suicid isi fac loc in frustrarile deja existente. Depresia este una dintre cele mai raspindite maladii, Organizatia Mondiala a Sanatatii apreciind ca la ora actuala peste 340 de milioane de oameni (din care peste 100 de milioane barbati) sint afectati de depresie. Iar numarul celor care folosesc medicamente pentru a o combate a crescut cu 79% in ultimii zece ani. Aceasta crestere poate fi atribuita atat maririi incidentei situatiilor de stres, cit si avantului pe care l-au luat reclamele tiparite si audio-vizuale.

Cauzele depresiei sunt deci multe şi diferite de la persoană la persoană.

Viaţa este trepidantă şi ne face să intrăm în fiecare moment în contact cu alte şi alte segmente de realitate. Şi fiecare dintre acestea sunt frustrante - multe dintre ele.

Specialiştii afirmă că o mare parte dintre femeile depresive au fost supuse

unui abuz sexual în copilărie, poate din partea unui prieten de încredere al familiei, din partea tatălui, a unui bunic, a unui vecin simpatic, a unui văr sau poate chiar din partea unui frate. Situaţia statistică la băieţi abuzaţi în copilărie este puţin mai bună, dar efectele şi într-un caz şi-n celălalt sunt la fel de dezastruoase.


Vinovăţia, teama de a spune vreodată cuiva despre viol sau despre incest, dificultăţi în a primi mesaje de dragoste, lipsă de încredere, probleme de relaţii, probleme comportamentale, dureri fizice în urma violului, teamă, nelinişte, toate acestea pot conduce la depresie sau chiar la tentative de sinucidere.

Alte cauze ar fi pierderea cuiva drag, divorţul, problemele financiare, problemele cu locul de muncă sau cu locuinţa, o imagine proastă de sine sau o oboseală cronică şi nu în ultimul rând implicarea în activităţi care au legătură cu spiritismul sau ocultismul. Persoana depresivă este o persoană care nu se iubeşte pe sine. De aceea depresia, într-un limbaj mai metaforic ar putea fi caracterizată ca o neiubire de sine, neiubire de ceilalţi. De aici provine şi neputinţa de a te iubi pe tine, de a te accepta aşa cum eşti, care se reflectă în neputinţa de a-i accepta pe ceilalţi, neputinţa de a iubi pe ceilalţi aşa cum sunt.

Erorile medicale Teoria generala a erorilor profesionale vorbeste de: - Erori de fapt (ce tin de natura actului medical, de natura lucrului in sine) - Erori de norma (ce tin de lacune de atitudine profesionala).

Prin studierea erorilor de fapt se pot trage invataminte care ajuta la

dezvoltarea artei medicale, iar prin cercetarea erorilor de norma -generatoare de prejudicii - se poate incerca evitarea acestora.

Eroarea de fapt nu este urmata de reprezentarea subiectiva a consecintelor ei negative, deoarece nu a putut fi prevazuta, in ciuda diligentelor atente si minutioase. Erorile se datoresc unei imperfectiuni a stiintei medicale la un moment dat, unei reactivitati particulare a bolnavului, care duc la cunoasterea falsa a unei situatii de fapt. Ele se produc in conditiile unei activitati perfect normale. Deoarece


respecta regulile de comportament profesional, eroarea de fapt este susceptibila doar de o analiza morala, cu un beneficiu deontologic. Se apreciaza ca se afla in eroare orice medic care, in aceleasi conditii, ar fi fost victima aceleiasi capcane.

• Eroarea de norma tine de domeniul constiintei profesionale si se omologheaza cu greseala, cind nu se respecta normele acceptate unanim, de obicei. Erorile de norma pot fi comise (atunci cind faci ceva ce nu trebuie) si omise (atunci cind nu faci ceea ce trebuie), pot fi certe si indoielnice, pot fi usoare si grave.

• Eroarea diagnostica apare prin formulare incompleta sau formulare gresita. Nesilirea diagnosticului, deci neprecizarea continutului bolii reprezinta greseala faptica, iar formularea inadecvata a diagnosticului reprezinta greseala logica.

Multi oameni se duc la doctor sa ceara pastile care sa le rezolve starea de deprimare, spunind ca se regasesc in tipul de bolnav descris de reclamele la medicamentele respective. In ultimul timp, antidepresivele au devenit un fel de penicilina pentru emotiile noastre.

Aceste medicamente sint atit de raspindite, incit oamenii au uitat ca antidepresivele contin substante ce pot influenta capacitatea de gindire. Mai mult, majoritatea nu sint constienti de riscurile pe care le implica renuntarea brusca la tratament - din cauza ca reteta a expirat sau au uitat sa ia doza zilnica. Aceste greseli pot duce la dureri mult mai mari.

• In caz ca ai de gând sa treci pe o medicatie cu antidepresive, trebuie sa stii câteva lucruri de bazǎ - pe care medicul tau s-ar putea sa nu ti le spuna.

Asigura-te ca ai intr-adevar o problema Având in vedere incercarile la care ne supune viata cotidiana, e normal sa fim putin nelinistiti si deprimati. Nu face greseala sa crezi ca trebuie sa fii tot timpul fericit. Sau, mai rau, ca exista o pilula care poate sa-ti aduca fericirea. Unii doctori se apuca sa prescrie


antidepresive fara sa cerceteze in amǎnunt problema. Inainte sa iei reteta, mergi la un psihiatru sau asteapta sa vezi ce se mai intimpla cu tine in continuare.

Psihiatrii in general nu se mai specializeaza si pe psihoterapie, decat rar, considerand ca stiu destul deja, iar modul lor de tratament consta in a umple pacientul de medicamente aceasta neducand la rezolvarea efectiva a problemei, ci la "sedarea", uitarea ei momentana. In general cand tratamentul e intrerupt toate problemele revin. Este un mod mult prea agresiv de a "rezolva" ceea ce poate fi rezolvat doar prin intelegere si aprofundare, nu prin transformarea omului intr-o leguma. Sigur ca tulburarile foarte grave, bolile psihice, debilitatile mentale grave este necesar a fi tratate cu medicamente.

Suportul chimic e fara indoiala necesar pentru a linisti cumva depresia sau anxietatea severa, dar fara sprijinul familiei, a unui climat social favorabil sau a unui om cu care sa te simti comfortabil in comunicare, care sa te ajute sa iti recapeti increderea, problema nu poate fi rezolvata in totalitate.

Pe de alta parte, este necesara reinsertia sociala – lucrul, in special!

Altfel stam acasa, ne gandim cat de depresivi suntem, cat de deprimati, sarim in sus cand suna telefonul, cat de marginalizati suntem, cat de neintelesi, cat de lipsiti de energie, de interes, cat de bântuiti de cosmaruri suntem, cat de izolati, facem atacuri de panica in supermarketuri cand mergem cu cel care de obicei ne insoteste, fiindca nimeni nu ne-a spus ca puterea de a lupta cu problemele acestea sta in noi!

Tratamentul contra depresiei severe se poate incepe cu prozace si alte antidepresive, dar fara un sprijin autentic din partea unei persoane care poate plonja alaturi de tine in profunzimile sufletului, sa-l puna pe masa si sa fii in stare sa te uiti detasat la el, cu ochi critic, e posibil sa nu ajungi la niciun rezultat.

Sufletul are nevoie sǎ se destainuie unui om pe care il simte ca este cu adevarat langa el, care-l primeste la orice ora din zi si din noapte, care se jertfeste oricand pentru el, intrerupand orice activitate, uitand de sine fara parere de rau.


In patologiile usoare te ajuta psihologul. Este chiar placut, interesant sa te descoperi, sa te cunosti mai bine. Din pacate, oamenii din Romania se duc arareori la psiholog si cand cred ca trebuie sa o faca, au deja nevoie de un psihiatru. Cei mai multi, nici nu fac deosebirea între o depresie si o psihoza, iar printre noi se plimba o multime de depresivi, târându-și rǎnile sufletului, asteptand si sperând sa vina o zi in care sa poata zambi din nou, fara a cere ajutor medicului. Repet, sunt situatii cand terapiile alternative, sunt doar auxiliare, vizita la medicul specialist fiind absolut necesara. Este necesar sa va informati temeinic asupra antidepresivelor cântarind beneficiile si riscurile acestora sprea a putea lua o decizie in cunostinta de cauza pentru sanatatea Dvs. sau a persoanelor apropiate.

Conform teoriei dezechilibru chimic, un nivel scazut de serotonina in creier duce la depresie iar medicamentele actioneaza prin aducerea nivelul de serotonina la normal. Adevarul este ca cercetatorii stiu foarte putin despre modul in care lucreaza antidepresivele.

Nu exista un test care poate masura cantitatea de serotonina in creierul omului viu si nici nu poate fi vorba de a se cunoaste cand este un nivel scazut al serotoninei si cum antidepresivele regleazǎ acest nivel.

Expertii sunt de acord ca depresia implica mult mai mult decat deficienta chimica a creierului. Cercetari recente dovedesc ca serotonina este doar unul din multitudinea de factori legati de depresie. Studiile arata influenta altor elemente biologice asupra declansarii depresiei cum ar fi inflamatii, cresterea hormonilor de stres, scaderea nivelului sistemului imunitar, activitatea anormala în anumite zone ale creierului, deficiente nutritionale, si scǎderea numarului de celule ale creierului. Acestea sunt doar unele din cauzele biologice ale depresiei.

Factorii sociali si psihologici cum ar fi singuratatea, lipsa de exercitiu, dieta

saracǎ, lipsa de incredere in sine, pot de asemenea juca un rol enorm in depresie. Ca sǎ nu mai vorbim de alte considerente ezoterice, cum ar fi interactiunea energetica cu persoane, evenimente, amintiri, etc.

Pentru multi oameni, terapiile alternative, exercitiile fizice, meditatia, ar lucra la fel de bine sau mai bine minus efectele secundare ale antidepresivelor.


Terapiile alternative pot ajuta la gasirea adevaratelor cauze ale depresiei si a instrumentelor necesare pentru a le elimina si a vindeca depresia pentru totdeauna. Aplicarea terapiilor alternative asupra unei persoane care este deja sub tratament cu antidepresive este dificila si indelungata.

În tot acest timp, pot apare efectele secundare ale antidepresivelor: greata, insomnie, anxietate, neliniste, scaderea dorintei sexuale, ameteala, castig sau o pierdere in greutate, tremuraturi, transpiratie, somnolenta, oboseala, gura ascata, diaree, constipatie, dureri de cap. Multe dintre acestea sunt temporare si dispar in timpul tratamentului, însǎ altele pot persista.

Oricum, greseala pe care o poate face un medic este sa minimalizeze efectele secundare ale antidepresivelor, sa tǎgaduiascǎ existenta lor sau sa nu informeze pacientii în amanunt despre ele. Medicatia poate trata unele simptome de depresie, dar nu se poate schimba conditiile vietii pe care o traiti si care declanseaza de cele mai multe ori contributii de baza la depresie în viata Dvs. Antidepresivele nu vor rezolva problemele Dvs, daca sunteti deprimat din cauza pierderii sau neobtinerii unui loc de munca, a unei viziuni pesimiste pe care v-o insușiti, sau din cauza unei relatii nesǎnatoase. Vindecarea se poate peterece mai degraba doar in cazul in care veti apela la terapii alternative si va veti schimba stilul de viata. Studiile arata ca terapiile alternative functioneaza la fel ca si antidepresive in tratarea depresiei, si sunt mai eficiente in prevenirea recidivei odata ce tratamentul se incheie. In timp ce medicamentele pentru depresie ajuta atata timp cât acestea sunt administrate, cele invǎtate in timpul terapiilor alternative pot avea un efect mai de durata cu privire la depresie.


Cu toate acestea, în cazul în care depresia Dvs este atât de gravǎ incat nu aveti energie pentru a face sau continua un tratament cu terapii alternative, administrarea pe timp scurt a antidepresivelor pot stimula starea generala la un nivel la care va puteti concentra asupra tratamentului cu terapii alternative. In plus fata de terapiile alternative, alte tratamente pentru depresie includ exercitiul fizic, meditatia, tehnicile de relaxare, managementul stresului, grupuri de sprijin, si tehnici de auto-ajutor. Chair daca aceste metode necesita mai mult timp si efort initial, avantajul lor peste depresie este ca ele stimuleaza starea de spirit, fara efecte adverse.

Stresul in viata noastra

Stresul este un efort cognitiv si comportamental (cu exprimare afectivă pregnantă) de a reduce, stăpâni sau tolera solicitările externe sau interne care depăşesc resursele personale. 1

Unii indivizi sunt obligati sa faca fata unor evenimente stresante, sunt atinsi de boli cronice si de dezordini mentale, în timp ce altii sunt fericiti. Este de la sine înteles ca sursele de stres nu pot ele singure explica declansarea bolilor si ca trebuie luati în considerare si alti factori, cum ar fi caracteristicile situatiei stresante, calitatile psihologice si biologice ale indivizilor, precum si, în completare, caracteristicile sistemelor sociale care actioneaza ca niste bariere protectoare ale indivizilor: un model biopsihosocial.

Caracteristicile situatiei stresante.

Caracteristicile “stresorilor” sau “agentilor stresanti”, asociate cu declansarea maladiilor, sunt evaluate în functie de intensitatea, de dimensiunea, de durata lor, de imposibilitatea de a fi prevazute, de “efectul de noutate”.

1 http://blog.alid.ro/


Cercetarile efectuate de specialisti, duc la urmatoarele concluzii:

- toate persoanele expuse unor situatii de stres intens si de lunga durata nu-si

mai regasesc starea anterioara de bunastare fizica, biologica si psihica;

- toate persoanele supuse unor amenintari de durata privind viata lor,

oricare ar fi caracteristicile lor psihologice, sunt proiectate într-un univers

unde predomina numai reactia biologica profunda si universala a vietii

individuale.

Durata unui eveniment stresant are efecte variabile; în unele cazuri, o experienta scurta dar intensa poate avea un efect devastator, asemanator celui cauzat de situatiile de stres durabile.

Evenimentele imprevizibile au efecte mai puternice asupra persoanelor, decât evenimentele anticipate mental. În ultima instanta, “efectul de noutate” face sa creasca impactul situatiilor stresante (ex. experientele implicând privatiuni senzoriale). În cazul în care toti agentii stresanti actioneaza simultan sau secvential, se manifesta un efect de “supraîncarcare” si, oricare ar fi rezistenta organismului, chiar si o supraîncarcare minima poate avea consecinte dramatice.

De la caracteristicile evenimentului stresant cercetatorii au trecut la studierea caracteristicilor persoanei, gândindu-se ca este greu sa prevezi consecintele unui eveniment, daca nu cunosti trasaturile de caracter ale personalitatii respective.

B. P. Dohrenwend si B.S. Dohrenwend au stabilit ca perceperea stresului de catre indivizi depinde de doua mari categorii de variabile

1. factorii personali, cum ar fi pragul senzatiilor biologice si psihologice, inteligenta, capacitatea verbala, tipul de personalitate, sistemele psihologice de aparare, experienta trecuta si un anume simt de stapânire a propriului destin;


2. factorii externi, cum ar fi vârsta, nivelul scolar, veniturile, ocupatia profesionala.

De aceea, cercetatorii s-au orientat catre acele caracteristici ale personalitati care pot induce, pe termen lung anumite boli somatice. Cele mai cunoscute cercetari în materie au fost cele consacrate bolilor coronariene si personalitatilor denumite de tip "A", ale caror caracteristici sunt: agresivitatea, ambitia, spiritul de competitie, obsesia muncii, obsesia timpului care trece etc., prezente la numeroase persoane suferind de o boala cardiaca.

Alte cercetari au descoperit ca una din variabilele critice de rezistenta la stres era capacitatea emotionala de raspuns.

Pragul de anxietate sau de angoasa poate fi mai mult sau mai putin ridicat, în functie de individ; în consecinta, indivizii cei mai vulnerabili vor fi aceia care prezinta un prag al angoasei foarte scazut. S-a sugerat ca vulnerabilitatea la stres poate varia în functie de sursele de stres. Rezistenta la stres a unui individ nu poate fi evaluata fara a se tine cont de mediul înconjurator.

În ecuatia stresului, pozitia sociala a unui individ în cadrul comunitatii îi influenteaza vulnerabilitatea la stres. Stresul este minim la toti cei implicati într-o structura sociala care actioneaza, dupa modelul protectiei interne individuale, ca un scut protector. Orice ruptura a legaturilor cu mediul, deschide poarta slabiciunilor individuale: izolare sociala, marginalizare sociala si lipsa unui statut.

Numeroasele schimbari majore sociale si individuale pot duce la cresterea vulnerabilitatii la stres a populatiilor si a indivizilor.

Simptomele stresului sunt perceptibile individual: angoasa, depresie, tensiune nervoasa, tulburari sexuale, scadere a tonusului, oboseala, scaderea atentiei si vigilentei, a memoriei, tulburari somatice functionale si organice diverse: tulburari de digestie, cardiovasculare, migrene, colite. Toti subiectii si fiecare în parte, constient sau inconstient, resimt modificarile corporale si psihice induse de stres.


Dintotdeauna omenirea a facut apel la remedii pentru a putea face fata în continuare vietii de zi cu zi; în epoca moderna, progresele farmacologiei au contribuit pe larg la furnizarea de noi remedii.

În aceasta privinta, ceea ce este frapant, este sublinierea accentuata a functiei orale pentru a face fata stresului. Se instaleaza o regresie psihica, care faciliteaza fiintelor omenesti în suferinta o întoarcere la preafericita perioada a alimentatiei materne.

Remedii traditionale

Recurgerea la alcool, care induce o senzatie de destindere si o usoara stare de excitatie, poate, în caz de exces, sa provoace si sa intensfice tulburari de scaun si sa agraveze depresia latenta.

Tutunul (nicotina), stimulând productia de adrenalina, diminueaza angoasa, sporeste starea de veghe si procura o senzatie de energie; pe termen lung, toate studiile confirma ca folosirea sa prelungita antreneaza tulburari cardiace, respiratorii si anumite forme de cancer.

Laptele, cacaua, cafeaua si infuziile fac de asemenea parte din retetele traditionale:

• laptele, remediu împotriva insomniei, contine un aminoacid întaritor, L – triptofanul, pe care organismul îl utilizeaza pentru productia de substante regularizatoare ale somnului.

Stresul antreneaza pierderi de energie în decursul zilei, iar absorbtia de zahar din ciocolata poate provoca o senzatie provizorie de energie, urmata de o contralovitura de insulina, care face sa creasca iritabilitatea si oboseala.

Cofeina prezenta în cafea, amelioreaza starea de veghe si creste puterea de concentrare, dar obisnuinta duce la un consum crescut, cu consecinte manifestate prin tulburari ale ritmului cardiac, dureri de cap, tensiune musculara, iritabilitate si insomnie.


Infuziile, baute ca un substitut de cafea sau de ceai, pot provoca reactii alergice imprevizibile.

• Remediile moderne antistres, la care au recurs îndeosebi membrii societatilor industriale evoluate sunt bine cunoscute: asa-zisele vitamine antistres, somniferele, tranchilizantele.

În numeroasele anchete privind stresul, s-a constat o crestere constanta a consumului de somnifere si tranchilizante la scara tarilor planetei. Somniferele dau o senzatie de destindere si actioneaza asupra creierului pentru a induce un somn natural, cu riscul progresiv al perturbarii ciclurilor somnului, instalarii unei somnolente diurne si scaderii performantei.

Tranchilizantele procura, la fel ca si somniferele, o senzatie de destindere, favorizeaza somnul si au o actiune relaxanta asupra respiratiei si sistemului nervos. În doza mare, asociate cu alcoolul si folosita pe perioade îndelungate, pot induce dependenta, provoaca oboseala si agravarea depresiilor existente.

Terapii si metode de combatere a stresului

Medicii si psihoterapeutii au elaborat numeroase metode de lupta împotriva stresului. Aceste metode, oricât ar fi de diferite, au toate drept obiectiv diminuarea progresiva a tensiunilor psihice si musculare si o scadere a excitatiilor senzoriale (auditive, vizuale), cu importante consecinte de relaxare asupra majoritatii functiilor vitale.

Rezultatele asteptate reprezinta “dominarea stresului”; se pare ca toate aceste metode, care sunt trecute în revista pe scurt, sunt o marturie a faptului ca aceasta abordare trebuie sa constituie prima etapa a unui tratament de urmat pe plan psihoterapeutic, însotit uneori de un tratament medical.

Indivizii nu sunt toti egali în fata acelorasi traumatisme; ei sunt limitati în ceea ce priveste capacitatea de stapânire de sine chiar de propria lor functionare mentala si psihica, de viata lor personala, de mediul familial si socio-profesional.


În numeroase cazuri, este recomandat sa se faca apel la terapii de relaxare, ale caror efecte benefice sunt mai mult sau mai putin durabile, în functie de persoana. Acestea sunt:

• Exercitii de relaxare corporala: gimnastica aerobica, stretghing, activitati cu impact redus de stres. Aceste exercitii fizice practicate pe termen lung, fac sa scada ritmul cardiac, reduc riscurile de hipertensiune, de tensiune musculara, diminueaza anumite dureri, cu consecinte psihice, cum ar fi reducerea temporara a angoasei, depresiei.

Acestor exercitii corporale practicate în Orient li se pot adauga exercitii corporale din Extremul-Orient: Tai chi, însotit de miscari care le amintesc pe cele ale dansului, procura o senzatie de calm (punând în miscare toate partile corpului); Yoga, practicata de mult timp în Europa occidentala, duce la scaderea ritmului cardiac si a ritmului respirator, inducând o senzatie de profunda relaxare.

Metode de relaxare mentala:

- meditatia, efectuata într-un mediu protejat de orice excitare senzoriala si însotita de o respiratie lenta si ritmata, poate contribui la reducerea multor simptome (doua sedinte de 10-20 minute pe zi);

- evadarea imaginara sau creatrea de imagini mentale este o tehnica asemanatoare celei folosite de atletii de performanta pentru a-si îmbunatati rezultatele; închipuindu-ti ca te afli în diferite locuri sau situatii placute, reactivezi astfel, printr-un proces de asociere de idei, numeroase reprezentari mentale susceptibile de a favoriza o scadere a tensiunii.

Metode psihoterapeutice:

Toate metodele expuse pâna acum au calitatile si eficacitatea lor, mai ales în sensul întretinerii starii de sanatate la indivizii care mai pot înca “face fata si care

accepta modalitatile” de a-si spori rezistenta. Atunci când rezistenta psihica individuala nu mai permite înfruntarea dificultatilor zilnice, când anxietatea si


depresia severa se instaleaza si apar anumite tulburari somatice, este important sa se recurga la medici, psihiatrii, psihanalisti, psihoterapeuti si psihosomaticieni. În acel moment, este insistent recomandat sa se combine, de exemplu, o metoda de relaxare corporala (care faciliteaza autocunoasterea fizica si psihica) cu psihoterapia psihanalitica sau psihosomatica.

Stresul este foarte dǎunator atrǎgand dupa sine si alte complicatii

Stresul face ravagii prin cortizonul eliberat, acesta fiind un hormon de stres, si prin adrenalina eliminata, spune Glaser, directorul sectiei de Cercetare in medicina complementara. Acesti hormoni cauzeaza pierderea echilibrului hematiilor, schimbarea functiei lor si dereglarea sistemului imunitar.2

Celulele imunitare incep sa elimine proteine inflamatorii care, daca sunt eliminate in cantitati mici, pot grabi vindecarea dar, produse in exces distrug tesuturi in intreg organismul crescand riscul aparitiei cancerului, a bolilor cardiovasculare, osteoporozelor si diabetului.

2 http://suntsanatos.ro/spiritualitate/gandulvindeca.html

greseli practicate in tratarea depresiei

Documents