prof. ELENA tOGUiNV. CRISTIANA RiUREANU

dhffilb [=M

ana

prof. ELENA IOGUiNV. CRISTIANA NiUNTAT'TU

GRAMATICA PN,q.CrrCAPENTRU CLASELE I-IV

Editor ZAMFIR M. RUSU

dbTHSE{uf{oadd !y Stef30

CAPMNSCAPITOLUL I

Nolirmi de foneticl ..............6

Ortografie 9i punctualie_....-....-........................... 9Vocabular.-..-.-.....-..-._.-,.-.-...-..-..........,................ I I

CAPITOLUL al Itr-teaSINTAXA .............

Propozifia ...............-...._.._................................. 73Subiechrl .-....._.-...-..

............78Predicanrl

..--....-...... ............ 85

Atdbutul ._..............._.......................................... 93Complementul -.._......_.__._--............._-................ 99

CAPITOLTjL at IV-IeaPROPUNERI PENTRU EXERCITIIDE SCXTERT coREcTi (DtcTARr).................. | 06

resle.......-...-...--........-........-............................... I l8Rezolvarea testelor._.......-.-.......-...._-................. 156LISTA DE ABRE\IIERI.._........................

................ t.tzCopydght @ Toate drepruile asupn acestei

edilii apa4i! EDITURtr BOGDANAEDITURA BOGDANA

- Bd. Nicolae Titulescu. sr. 163-bl. 20. paner, sc. 3, ap.82, Sector l, Bucuresli

Tel+Fax 223 42 46223 42 6t222 45 24Comenzile se primesc la adresa

diturii sau la Cp. l2 _? | BrE|reS-

prof. ELENA IOGUlnv. CRISTIANA RftIREANU

GRAMATICAPRACTICA

PENTRU CLASELE I.IV

Suport teoretic Ai practic,conform cu noul

Curriculum National

EDITTIRABOGDANA

Cu recrmoftinld, profesorilor nogtride la Liceul Pedagogic Bucuregti,

pe care ii simlim aproape.

CAVANT nNAINTE

Copiii no$tri s-au t depbTqt di lectura, de ,,cuv6ntul,,care aJbst la tnceput. Suferim de lipsd de contunicare {iuna-clintre cauze este dificultatea de a ne exprima corect,explicil, coercnt. Iafi de ce este necesar sd exersdm limbaiul:penlru a ne inlelege $i pe tru a ne apropia..

Lacrarea de fald se adreseazd ii printul r6nd elevilordin clasele primare, dar ti tnvdld.torilor, tuturor celor in_leresali de a-Si,verifica sau petfectiona compelenlele SipeqJormanlele in comunicarea verbald Si scrisd.Am adunat tnfilele acestei lucrdi expeienla anilorpebeculi Ia catedrd.Muttitudinea de exercitii rezolvate sau propuse spre

rezolvore, cu gracle diferire de diJicaltate, ifeid elevitorun instrument de lucru potrivit ii atil

.Curaj, micule qcolar! l/ei descoperi cd nu_i greu sdscnt $r sa vorbetti corecl. Cuv^ntul _folosil inleligent _ teva ajuta sd devii un invingdtor!

h,.c,l:,:f,y;;:J:,:;

PREFATAh aceastd pe cdt de micd si aparent modestA lucrare,

dar tot pe atdt de supld, utor de utilizat Si frumoasdcdrlulie, Doamnele Elena Iogu $i Crbtiana Riureanu nepun in fa[d TEMEIURILE gi ... TEMELIILE cele dinfii $itotodatd cele moi eficiente netode si p-rocedee pentru in-ldtoreq GMMATICII LIMBII ROMANE la clasele I-IV.

Catugoriile gramaticale, ale morfologiei si ale sin-taxei sunt dertnite cu cea msi mare claritate, inCapitolele al ll-lea Si al III-lea, pe potriva vdrstelor sco-lare, exetnpliJicate cw cea mai mare consecvenld didac-ticd. Capitolul aI lV-lea este co sacrat exerciliilor descriere fi testelor prevdzute ctt rezolvdi edif.catoare, camult tact pedagogic.

De rernarcat, intre oltele, cd autosrele nle propunexercifii ilustrative din scriftorti clasici, alese pe potritain(eJegeri, copiilor, din Creangd, Coqbuc, Sadoveanu.yictor EJtimiu, Tudor Arghezi, I. Al. Brdtescu-VoineSti,Liiu Rebreanu etc-

Lucrorea este rodul unei indelungate experienle lqcstedrd a celor doud autoare care isi canosc cdt seooate de bine meseria.

Proj, univ. dr lon Rottru

CAPITOLAL I

Nofiuni de fonetici

Fonaica este Strinla care se ocup5 cu studiul sunetelorvorbirii-

Sunetul este ceamai mici unitate sonori a unui cuvAnt.Sunetele se impart in:a) vocale Ge rostesc firi ajutont altor sunete; pot alcihri

singure silabe) a e, i, o. u, i. i, 6;b) consoane (se rostesc cu ajutorul rmei vocale; nu pot

alcitui singure silabe) b, c, d, f, g, h, j, ( l, rn, n, p,r ,s,g,r , l ,Y,qx,z.

Litera este semaul grafic al sunehrlui.

ObsemafiUneori, coresponden{a dinte sunet $i liierE ou se respecti:- o literi poate reprezenta simultan doui sunete (cs,gz -+ x);Exem-ple:

fixexamen

- aceeagi liter5 poate reprezenta simultan sunetediferite:

Exemple:car, cer, cindgard, ger, ginli

- doui sau trei litere alituate pot reda un singur sunet:Exemple: chenar, chitanlA

ghetar, ghicitoare- aceleati sunete pot fi redate prin litere diferite:Exemple:

a lnvita, sAnge,var, watt,iar, yale

Alfubetul este totalitatea literelor dintr-o limbeaqezate intr-o anumiti ordine.

a^A; i A; 6A; bB; c C; dD; eE; fF; gG; hH; i I ;i I ; jJ ; kK; I L;mM; nN; oO; pP; qQ;rR; sS;i $; t T; 1 T; u U; v V; w W;xX; y Y; zZ.Stdra este sunetul sau gupul de $mete care se pronunli

cu o singuri deschidere de guri. Ca si poati fi rostitd,silaba are nevoie de cel pufin o vocala.

Accentul este ittansitatea deosebitd cu care se rostegteo silabi.

Obsewatii- acceDtul in limba ronlanA esle liber $i se poate a$eza pe

oricare silabi a cuvAatului;accentul este mobil, putand schimba sensul sau

formele gramaticale ale cuvintelor:Exemple:

copii / copiiacele / acelec6nti / cdntihaini / hainl

CuvAntul este caa mai mici unitate a limbii care areun inleles.

Exemple:copac, pddure etc.

Cuvintele pot fi:a) simpl - elev, barzib) compuse - floarea-soarelui, untdelemn

Despd.4irea cuintclor in silabe se face dupi:a) criterii fonetice

Exemple:rac-torcon-struc-ti-ea-xae-xem-pluex-te-nu-ata-e-ro-portdo-ui

b) criterii morfologiceExemple:

in--xactne-sta-bilin-o-por-tundrePt-r'nghibin-o-clu

Abrevierea rcgrei.ntA prescutarea rmui cuv6n! a unuititlu sau a unui nume, dupi care se pune prmct.

Exemplu:Gen. (ceneral)Ing. (Inginer)N.B. (Nota Bene)

8

Obs. (Observat'i)Str. (Stradi)

0bsemafi- nu se prescurteazi numele de familie;- nu se prme punct dupi abrevierile urmdtoare: S (sud);

A (amper); V (volt); W (waft); m (metru); kg (kilogram);d-ta (dumneata); TAROIvI TVR etc.

Ortografi e gi punctuatie

Ortogrufrc esle ansamblul de reguli privind scriereacuvintelor unei limbi.

- Se foloseqte litera mare (majusculi):a) la scrierea primului cuvAnt din propozilie;b) la scrierea substantivelor proprii:c) incepunrl titlului.

- Se scriu cu consoand dubli: accelerat, accenl, innoda,innopta etc.

- Se scrie ,,nn'' inainte de ,,b" li ,,p": imprumut, cam-pion, bomboana etc.

Exceplii:Istanbul; Canberra

- Se folose$te litera ,,f':a) la inceputul cuvatrtului - inger, inci etc.;b) la sftrsitul cuvantului - a hotiri, a cobori etc.;c) in interiorul cuvintelor compuse: neincaput,

preiDtamphat- Se folosegte litera,,d" in interiorul cuvintelor:

romin, Cosinzeana etc.g

- Se scriu ti se pronu4i corect cuvintele: continuu,lsiduu perpetuu, ale, idee, rozacee, feerie, viitor, qtiinfi,fi indci, fi in1i, zootehnie, cooperativi" cooperant.

Semnele de panctu$ie narcheazi intonalia, despartunititi sintactice dupe raporturi stabilite, corespund pauzeide vorbire.

a) Punctul (.)Marcheazi o pauzi carc se fac in voftire intre Fopozitii

sau ftaze independente ca inleles qi sf;irgitul acestoia.b) Virgula (,)- delimiteazi per,ti de propozilie de acelagi fel:

Casa, curtea Si gridina erau ingrijite.- inaintea qi in urma unui srrbstantiv care aratd o strieare:

Vino, Mihai, la masS!- inaintea ti in urma unei explicalii:

Alina, prietena me4 este profesoare.c) Puncnrl qi virguta (;)Marcheazi o pauzi nai mici dec6t cea redati de punct.Dupe punct 9i virguli, se scrie cu lirera micn.EXemplu:,,Campia scoaae aburi; pe umedul pimant se-ntind

cdrdri uscate de-al primiverii vdnt.'.(V,Alecsandri)

d) Doud puncte (JAnun(5 o enumerare, o explicalie, o concluzie sau

vorbirea directd (prin dialog).lfxemple:El cumpirase: caiete. creioane, pixuri.,,goimaru ftcu doi paSi qi gr6i:- Boierule, eu nu te inteleg-..

(M.Sadoveanu)

l0

c) chilimelele (sernnele citiirii ,, ..)Se pun [a inceputul $i sftrqitul unui text spus sau scris

de cineva; se folosesc cdnd se reproduc titluri de opere.f) Linia de dialog {-)lndici incepunrl vorbirii fiecdrei persoane care ia

parte la o convorbire.g) Linia de pauzi (-)Marcheaze pauz-a dintre difrite p54i de propozilie.h) Parantezele ([ ])Arate un adaos in interiorul propoziliei sau ftazei.i) Punctele de suspensie (...)bdici o inferupere a girului vorbirii.j) Cratima (-)Se folose$te - ca se[rn de punctualie

- in cadrul

repetiliilor, cand cBvantul repetat forrneazd o unitatei ininteriorul unor expresii formate din diferite cuvinte,

k) Semnul inFebirii (?)Marcheazi intonalia propoziliilor sau a frazelor in-

tefogatrve.l) Senmul exctamirii(! )lv{archeazi grafic intonalia propoziliilor sau frazelor

exctamauYe.

Vocabular

Dertnife -Totalitatea cuyintelor care existi $i care auexistat, cendv4 in limbi formeazd lexicul sau vocabularulIimbii.

- Unilatea de bazi a lexicului este c,uvdntu!-- Dicfionarul este o operi lexicografici care cuprinde

cuvintele unei limbi organizate intr-o auumiti ordine (del l

obicei alfabetici) gi explicate in aceeagi limbd sau traduseintr-o limbi stseine

- Vocabularul este format din:fondul principal (nuclzu) - cuvinte putine, darfoarte importaote;masa voc:bularului - cuvinte nai rar intre-

buintate.- Dupi sensul lor, cuvintele pot fi considerate astfel:

a) sinonime - cuvinte cu formi diferiE, dar cu acelaqisens:

Exemple:casi - clidireinfelegere - invoiallcupru - aramipace - armonie -concordie

b) antotrime - cuvinte cu formi diferi?i 9i in{elesopus:

Exenple:face - desfaceinhmeric - hrminiurci - coboar5

c) omotrime - cwiDte cu aceea;i forml gi cu inplesdiferit:

Exemple:lac (de tngl;i) - lac (apd)bandn (de rnuficntori) - bandn (de h6rtie)cunn (capcani) - cuisi (alergare)

d) paronime - cuvi e cu formi aproape identicE,dar diferite ca sens:

Exemple:aadapta-aadoptaoral - oraranual - anuar

12

e) cuvinte monosemrnlice - cuvinte cu un sinsurseDs, indiferent de context:

Exenrple:oxigen, omoplat etc.

f) cuyinte polisemantice - cuviate care au maimulte sensuri ce se pot evidenlia in contexte diferite;

Exemple:a {ine la cinwaa fine cArmaa tine minte

-

a fine isonulIn coDtexl cuvaDhrl poate avea:sens principal @eschid uSa cu cheia.);sns fgurat finvi!ftrra este cheia succesului.).Vocabularul uoei limbi este intr-o Dermanenl.ii

mi5care, deoarece apar cuvin[e noi, dispar aitele sau igischimbi sensul.

- Artaisme - cuvinte invechite care nu mai coresnmdcomunicirii (pahamic, hatmaq chelar).

- Neologisme - cuvinte noi - ob,tinute de obicei prinimprumufuti

- (computer, menager, designer)-

- Regiomlisme - cuvinte specifice vcbirii unei anu-mite regiuni (cucuruz, barabule, lest)

- Familie lexicali - totalitatea cuvintelor formate deta acela$i cuyent de bazd

Exemole:buo - bunicel - buuigor - bunut - a, imbuna

NbTHffi{|Floeded tL,Stefsot3

Exerci,tii

1. Subliniali vocalele din propoziliile urudtoare:Md bucurd sosirea primiverii.Impiratul avea hei feciori.Stelele strdluceau pe cer.

2. Schimbafi sensul cuvintelor prin inlocuirea literelorsubliniate:

car, Ioc, gxsi, dar

3. Gdili ctninte care sd conlind cel pufn patru consoane.Sublinia1i-le !

4. Gds\i cAtu cinci cavinle care sd conlind gapurilede litere im,61ate. Subliniali-Ie !

5. Formq,ti cuvinte adiugdnd silabe: ta-; ma-; co-; ra-.

6. Copiapi un proverb romdnesc. DespAr\li cuvintelein silabe Si silabele in litere. Sublinia,ti vocalele cu o linie.

7. Scrieli mqi multe propozilii in care toate cuyintelesd inceapd cu aceeasi literd.

Exemplu:Petle pune pixul pe pupitru_

8. Copiali textul de mai jos Si treceli in coloanediferite c vitiele cu o singurd silabd, cu doud silabe, cutrei silabe ;i pe cele cu mai multe silabe:

,,Mii de fluturi mici, albagtri, mii de roiuri de albineCurg in r6uri sclipitoare peste flori de miere pline,

14

Umplu aerul viratic de mireasmi Si rdcoareA popoarelor de mugte sifbetori muinuitoare...(M. Emiuescu)

9. Despdryifi in silabe cuintule urmdtoare:jertfi; despre; soarti; stilou, punct; observalie; penar;exercrtru.

1O, Scrieyi cdte doud cuyinte cu: o silabd, doud silabe,trei silabe, pahu silabe. Apoiformafi cu ele propozilii. '

l-1 . Eqplicalifolosireq semnelor de punctualje din textulumdtor:

..Auzim o voce rdgugitd:- Uite, coni{d, Ionel nu s-astampdrd!-Ionel! sfigi madam, popescu; Ionet! Vin'lamama!..

(I. L.Caragiale)12. Conplen!i cu semnele de punctuatie potivite:Nu pot zbiari Goe diniuntruDe ce te doare la inimiNu nu potE incuiat zice mam'mare w6nd si deschidi pe dinafari(I.L. Caragiale)lj. Fornukttj propoiTii, respecfiwl urmdtoarele ceinle:

a) sd aibe cuvinte cu,,nn.';b) sa aiba cuvinte cu ..mp.. gi ..mb-;c) sA aibi cuvinle cu ..i i.. pi ..i i i..;d) si aibi cuvinte cu ,,ee.,.

14. AIcAtuili:a) doui propozilii enunliative;b) doud propozilii exclamative:c) doui Fopozilii interogative.

IJ

15. Formali familia de cuyinte porni d de la:- tanir; $coalI; romAn; a inv6ja; pidure.

16. Gdsi[i siflo ime pentra cuintele:nea eleva spune limpedea izbrtli camria alerga cuvantprieten onoarea inlelege luptioda{'a enonn

17. Gdsili antonime pentnt cuintele:negru inaltmErit brmcredincios caldgreu acumfrumos noaptesublire inchisprielen a veni

18. Formuld,ti propozilii in care cainteLe urmd.toaresd aibd sensari diferite:

- broasci, port, toc, ochi, lin, somn, cap, a bate.

19. CA*afi in dicfiona| seruul urnittoarelor cuyinte;alcdtuili cu ele propozitji:

familiar familialeminent iminentminer miniernumeral numeraroriginal originarliteral literartemporal temporar

16

20. GAsli cuinte care sd inceapit ctt:anti, hter, super, hiper, extm

21. Corectali enunluile trmdtoare :- Avansat' inainte, oameni hnii!Te previn dinainte asupra urmdrilor-El avea o ciciuld de oaie rcasa.Vei deprme banii in numeral?A sdrit ca capra peste pod.Cartea care am citit-o mi-a plicut.Pietonul a transversat bulevardul,Cumpirim biciclete pentm copii din import.

22. Dagi exemple de cdte doui arhaisne, neologisne,rcgionalistne. Formulati apoi cu ele propozilii.

23. Subliniali forma corectd.:feninin/ femeninpanglic5/ pamblicipatrat/ pitratqtart/ startferistrftr/ fierEstriuipsos/ ipsoz

21. Realizali un dialog ca titlul ,, Lo telefon". Expliealisemnele de punctualie folosite.

25. Alcdtuili o compunerc gramaticald cu titlul,,Reporter la Muzeul Sanlui". Folosili Si regionalisme.

CAPITOLULNMORFOLOGIA

Substantivul

Defrni,te -Partea de vorbire flexibild care denumesteobie{te ale cunoa$terii: fiinfe. lucn-rl fenomene, idei, relafi,mrme de insuqiri, nume de actiuni, stiri sufletesti.

Exemple:fiir1e: copil. mamL prieten etc.lucruri: masi, creion, ma$ine etc.fenomene: ninsoare, ploaie, vAnt, etc.idei: Stiin!5, inventie etc.rela1ii: prietenie, duSmilie etc.uume de insugiri: frumusete, bundtate etc.nume de acliuni: mers, vorbAe, alergare etc.stiri sufletegti: bucurie, tristete etc.

C I asifi c a rea s u b s ta ntivelo r_ .

a) comune - denumesc obiecte gramaticaleIel: ora$, munte, cocos;

de acelaqi

proprii - denumesc obiecte gramaticale deosebite

de cele comune: Cluj, Mercur, Alexandru.Observatii:

substantivele proprii se scriu cu majusculi;l8

- substantivele comrme pot deveni proprii atunci candexprima nume: CreangA. Cojocaru etc.

substantivele propdi pot deveni comune atunci cendqi-au schimbat sensul inilial: amper, volt, napoleon;

b) simple - formate dint-un cuvant: gridini, animal,Bucuretti;

compuse - fornate din doui sau mai multe cuvinte:binefacere, riufdcdtor, untdelemn, bund-credinli, ciuboli-ca-cucului, Vatra-Domei;

c) concrete: piatr6, parfum, elev;abstracte: onoare, dragoste, bitfanele.

Genul substantivelora) masculin: un biiat doi biie,tlb) feminin: o fatd - doui fetec) neutru: un tablou doui tablouriObservalieExistd substantive cu forme:a) numai pentru masculin: elefant, flutwe, catar etc.b) numai penhu feminin: veverili, balend, libeluli etc.Acestea se numesc substantive epicene.

Numdru I sa bsta ntive Io r:' a) singular denume$te un singur obiect: lupti,ceaicd etc.

b) plural - denumette mai multe obiecte: lupte, ce$ti

Obsemagii:Unele substantive au forme:a) numai pentru plural: c6l1i, zori, blugi;b) numai penau singular: mazere, bn.zi, lapte, aur etc.

t9

,." c),multiple de singular san de plural (rmeod cu sensdrrent):

bob - boabe; bobl boburi;

vis - visuri, vise;arc - arce (de cerc), arcuri (de opl);monedi _ monezi _ monede:

..

ochi -ochi (de-fiin$), ochiuri (ou6).. .

d) substatrtivele colective denumesc o cantttate deobiecte: tineret, turme, cireadd_

-Un_gmp de doui sau mai mr{!e cuvinte care, impreuri,au inlelesul unui substantiy se numerte /o cuyiune suiy:!:!A Locugiunite au for-" a" "iogutar 9i a" prir_r,oar nu se pot atraliza seDarat.

Exemole:bigare de seame - atenle, grijdpierdere de memorie _ am.nezietragere de inimi _ dorintiiouetu.r a" .iot" _ toot"pnrere de rdu _ reget

Fancliilc sintadice ale substaativatai:,'l Subied:. .

C.Sorioara i9i privea puiut cu dragoste. (cine?)b) Nume prdicativ:Poetul meu preferat esle EmipescL (cine?)

-,

ruerea cea mai buaa este a cooiilor. (a cui?)e) Lomplement:

Am citit o garle intersanfn. (ce?)*+*q* na inr,anesc cu plicere. (cu cine?)N-ar ve-nit la noi de o lurS_ (de cand?)l2alqtrEfo4Llcl am rcurit (daroriti cui?)uu cauza oloii am ricit (din cauza cui?)

m

d\ Atribut:Constantinescu, glg41l, este ldudal (care?)Casa lqaEgi este departe- (a cui?)Ponul din fata casei s-a uscat (care?)Calul are potcoave de arsint. (ce fel de?)

e) Fdrd fancfe intacticd:- Biiete, fii atent!

OftogrsJia substanMot:- se scriu cu majusculi Fmctele cardinale atmci cfod

au sensul lirilor din zoni: Estul, Apusul, Risiritul, Garade Nord etc.;

- se scriu cu cratim5: prim ministru, pierde-vari,Harap-Alb etc.;

- se scriu iotr-un cuvant: Cdmpuhmg, Rompres,bunivoinli, miazdzi;

- se scriu cu iniliald mic5: francez, secretarial fizici;- s scriu cu iii substantiyele masculine care au forma

de plural nearticulat cu ii:fiu-fii-fi i igeamgiu geamgii - geamgiii

Exercifii

l. Identificali sabstantivele din lextele urmitoare:a)

.,Pe frunza unui aulEr, o brosculi se bucurd Si eade frumuselea gi rdcoarea noplii"

(Ern Garleanu -,"Ir4nrinimie..)b) ,,Snlcii, liane, papuri ti trestii sticleau- Toate

lighioanele din ad6ncuri suiau in zigzaguri spre acele detulgere ale ploii ..."

(N{-Sadoveanu -,lnpirilia apelor")

2l

c),,Stamiti de clingitul zurg nilor, copiii alearga depretutindeni, se urci pe garduri..

-

Canii i$i amestecd li-tratul in chiotele lor."

(Al. Vlahurn - ,Somania pitoreascd,, )d) ,,Pe prispa casei, copilagul, numai in clmiquid, cucapul gol, urrnirelte de multjocul stolului de pdsiri, printrecare se afli 5i cei trei pui ai lui, dia cuibul de humi de substreaqinA. Ii cipitase doar de la mimuca lui.,

^ (Em. Girleanu -,,puiqorii .)

e) ,,Intai a inflorit salcia de lAngi poarti. pe urmi, auinflorit duzii, salcAmii, corcodugii. Au inflorit campurile.Berzele, rindunelele au vetrit-"

(Z.Stancu _,,Descult,,)f) ,,Bunicul meu, Manole Crelu, la noi in Viiqoara, in

rizi5ia lui, vizuse lumina lunii acegtia."(M. Sadoveanu -,,Sfaturi \chi .)

g) ,,Dragu-mi era sahrl noshu cu Ozana cea frumoscurgitoare Si limpede ca cristalul in care se oglindegte cumahnLe Cetatea Neamfului de atetea veacuri. ,.(I. Creangi -,"Amintiri din copildrie,,)

h) ,,In adevir, Viraticul, Sihla, Sihistria, Sicul siAgapia alcituiesc un mare arc de cerc iniorE cu deschizatwaspre risirit qi miazizi.. ...

(C. Hogag -,,Pe drumuri de munte.,)i) ,,Pe toate oragele vi iubesc la fel de mult $i tuturor

vi port aceeaii recuDogtiinli: Torino, oraS viteaz, Genovasemeafi, ln,teleapta Botogna, Ven4ia incantitoare, Milanoputemic, vA iubesc cu acelati respect de fiu al vostu; pe tineFlorenla cea nobili, pe tine Palermo teribil, Napoti fer-mecdtor gi nespus de frumos, Roma miounati 5i itemd!..

' (Edmondo de Arnicis - ,,Cuore,.)j) ,,Zbeft"age\FpSvaiet, mii de glasuri speimantateSe ridici de prin codri, de pe dealuri, de prin sate...(V- Alecsandri - ,,Viscolul..)

k) ,,Unde-i unul, nu-i putereLa nevoi qi la durereUnde-s doi, puterea cregle$i dugmanul nu sporeqte"(,,V. Alecsandri - ,,Hora Unirii")

2. Schinbali numdrul substantivelor urmdtoqre:caiet discutiiexercitiu aeroporturicaxte insecteveverili pe$tielefant textefarfurie ftafisperanfe sfrdzi

3. Alegeli varianta corecld:ciocohte \-ciocolate\ciocoldlichib t

--

chibrite\chibriruri

"""tu\::ll"u"""'u-lilll

4. Fonnulali enunlari c urmdtoarele subslqntive:zdpadd, ghiozdan, acces, bucurie, ochi, lapte, icre,frumusefe.

5, Schimbali forma substqfitivelol urmdtoare dupdmodelul dat:

fetila - fetilei - fetifelorscaun

desenperetepisiciochimunte

6. Formulafi propozilii tn care substantivele folositesd rdspurdd, pe rdnd, la intrebdrile din parantezd:

Exemplu:fard (cui?)Jirii i s au inchinat multe poezii.

casi (cine?)urs (ce?)carte (cine?)pidure (cui?)Ileana (pe cino?)

7. Formulali propozilii care sd exprime o chemaresau o stigare:

Exemple:Copile, ce neastamparat otti!Ce frumoasi egti, primivari?- Vino, Ileana, cu noi I

Fo Io si Ii s u b s tantive I e :toarne, Dun6re, $coald.Atenlie Ia semnele de punctualie folosite !

f- in locul substantivelor comune gdsi\i un singur sub-stantiv:

pipuqi, minge. cub + jucdriirochie, cimag5, bluzi

-+trandafir, garoafi, muse,tel -+

lrabie, gAsci, rali -+m6r, gutuie, pard

--)doctor, muncitor, profesor -+pil6, ciocan, cleste -)9. Dali a,cemple de substantive cqre denumesc membrii

unei familii g rudele lor.

10. InlocuiSi anintele sublhtiate ca un substantiv comuncare^sd aibd inleles asemdndtor (sinonime):

In livadi au inmugurit pomii.Pentru ci nu a fost cuminte, Ion a primit o sanctiune.CSmila rezista in ds$ed.Andrei este un bun aEig.lncepe festivitatea.

11, Gdsifi cAb un substantiv pornirul de Is cuvintelede mai jos:

a munci -+ munce

a risplSti -+a incepe

-+a manca --)a se plimba -+a sejuca --)a canta --)12. Schimbali genul sabstantiyelor:rffs -+ usoaici gdsci -+ gdscanlup -) wlpe -Jnepot -+ barzd -+leu -+ rala -)prieten --) vevedld -)

25

13. Identifcasi sabsandvele din urmdtorul gr de cuvinte:frumos, a merge, alergare, trei, Mariei, deasupra, ac64ii. intdmpini, rominilor.

14, Gdsiliforma corectd a substantivelor din parantezd:Noaptea se inganA cu (zi). incet, incet, (soare) incep

sd-i apar6 (razi) striluciloare. (Maria) nu-i vine sd creaddcat de ftumos poate fi rrsn{itul. inceputul (zi) are farmeculs6u. Discul luminos s-a ridicat deasupra (p6mant).

.15. Addugel cite trei i su;iri potivite urmdtoarelorsubsl,antive:

pidurecartecopiipisiri

16. Addugali cdte trei acliu i substantivelor de mai ios:eleviiursulAna

17. Cdutali in dic6ionar sensul substantiyelor:la$itate, vibrafie, consecvenfd, frdelitate, sonoritate,apreclere.

18. Scrieli potru nume de scriitori cunosculi ii cAtu-va opere ale lor.

19. Corectoli ortografs din enunlurile urmdtoqre:Gara de nord a fost renovatd de curand.De anul nou vom merge la Munte,Ion creangi este un scriitor bine cunoscut.

26

Copii aleargi pe aleia parcului inspirand aierulgoaspat al prindveri.

2O. Sctieliforma corectd a substantivellor subliniate:I-am cerut lui Maria un pix.Am spus lui mama tot adevaml.

21. Form lali enunluri in care substantivele ochi,broascd gi loc sd aibd inlelesuri diferite.

22. Se dqu urmdtoarele substantive:_

Ign.Creangd, pagin5" Bucureqti, cocoq, Mureg, ploaie,Romdnia, scaun.

a,) trece[i in tabel substontivele:b) addugali in tabel alte trei substantive comune si

ahe ffei substailfive proprii.

23. Cititi tertuL,,Sigeata zboari ca gandul. $tefan i$i trimite cipitanii

s-o caute. Departe, departe, sigeata Domnului Moidoveise infips intr-un paltitr bntran.'-

PuneSi in cdsulele aldturate A (adevdral) sau F (fals)dupd cam esE cazul:

-

f| ln text sunt gape substantive-

substantive comune substantive proprii

2?

n in text sunt cinoi substantive comune 9i doui sub.stanhve proprii.

I Cuvaltul ,,bitran" este substanuv.! Substantivul ,,cipitanii" este la numdrul plural.I Cuvantul ,,gandul" este substantiv comun, numirul

singular, genul neutru.

24. Completali ca substantive potrivite:,.........-... se coc primivara.Toanma pleaci............ cdldtoare.I-am dat carteaAm scris o... . ....... . ... Mariei.

25. Numili locuitoii din urmdtoarele !di:Grecia - greciAustriaItaliaGermaniaFraelaAmericaElvefiaOlandaAnglia

26. Gd.si[i substantive care denumesc stdri sufleteSti.Alcdn{i propoziyii in care acestea sd ajute la formareapredicatului.

n, Gdsili trei substantive ce denumesc insuSiri Siscrieli propozilii in are acestea sd aibd rol de compliment.

-

zg-_Alcfuuili prapozilii in care substa tiyul ,,eg!@,.sd aibdlunclii simactice difeik.

28

29, Analizayi substantivele din textele:_,.

a) .te_l:i Curcanul, un !.iran de la plug, a capitatVirtutea Militarn*

, _ (G.Cdlinescu

- ,,Vasile Alecsandri..)b)$coala noastri se afli in satul Vitinesti.

_

c) ID satul Humulegti s-a niscut marele povestitor lonCreangi.d). Munfii Carpali strejuiesc cu iniltimile lor plmantul

patriei noashe,e) ,,brconjurat de o ceati de prichindei, ciregarul cel

cim 9i ciufulit injghebase acolo o adevirata insuli aveseliei."

(C. Chirip - ,,Drum bun, cireqaril.)

_

D ,,,.\poi trimise o pung6 cu bani argatului. Acesta seduse gi-i dddu grddinarului.'.

(P. Ispirescu - ,,Fit-Frumos cel riticif.)g) ,.4 venit un lup din cring

gi-alrga prin sat se furegi si duci ln pddurePe copiii care pl6ng.gi-a venit la noi la poarti$i-am iegit eu c-o nuia* Lup flim6nd cu nei cojoace,Hai la neica si tejoace!Eu chemam pe lup incoace,El fugea-ncoho vedea."

(G. Cogbuc _,,C6itec..)h) ,"Puntea de gheaF se ldlise / cat cuprindeau ochii./

.

Fram o incerci previzitor cu picioruV. Era groasa$i tare./ Socoti potrivit ceasul/ si pomeascA h druim, pebanchizd spre nord, acolo/ unde instinctul ii spunea / ciseafln 9i alfi urgi, fta1ii lui de departe.f.(Cezar Petrescu _,,Fmm, unul polar,.)

29

i) ,, Fram se scdrpini cu rmghiile labei in creftet, / cumftcea August cel prost, / cand Iru nimerea rispunsul la in-trebfu i,e tErd rSspuns./"

(Cezar Petrescu -,,Fram, ursul polar")j)

,,Trebuiel sA mrgm ./ si ciutim api,/ ii spuseDorothea./

- La ce-{i trebuie ap5?/* Ca si-mi spil fala de tot praful / care l-am

adunat de pe drum, / qi si beau, / ca si nu-mi rimandpiinea uscati in g6t.f'

(L.F. Baum - ,,Vrdjitorul din OZ")k) ,,Lizuca se simfi pulin infricogali./

- Ce ne facem noi, Patrocle?/ intrebi ea pe cdfel. /Drumul nu se mai omoaqte./

Prin uqoara intuuecime viorio, cilolul ii atinsemiinile cu botuV qi o privi gmical. / Cu Patrocle l6ngidins4 n-avea de ce se teme./"

(M. Sadoveanu -,pumbrava minunatS")30. Integrali cuvAntul

'Andrei" tntr-o propozilie dez-voltatd dupd schema: :

31. Integrasi substantiwl ,,fetiqa" fuir-o propoziliedezuoltatd dupd. schema :

30

30. Scrteli ddud proverbe Si analizali substantivele.

. ,3l..RealizaSi o scurtA compunere gramqticqld cu titlul,, un vts". Subliniali substantivele.

Schemi rezumativi

Substantivul

. .

Delinitie - Puteade vorbire flexibild care denumegteobiecte ale cunoagtedi;

Cladficare

Genul

comune - caiet, omproprii - Popsou, Olt

simple - nor, idee

compuse - bunivointi, CluiNapoca

concrete - masi, caine

abstracte - inteligenti, curaj

masculin - 91 om ful oameni

feminin * g poezie {9g! poeziineutru

- gg fluviu dggd fluvii

Nnrzdrzl 1- singular - fedtd, arbore. floare\ plural - fetile, arbori, flori

Fun4ii sintactice- subiect (cine? ce?)- nume predicativ (ce este?)- complement (cum? cui? cu cine?...)- atribut (care?)

3l

Model de analizi gramaticaliLizuca s-a ad.ipostit fu scorbufa richitei.

- Lizuca - substantiv propriq simplu, firnclia siu-racticd subiect (cine?)

- in scorburi substantiv comm, sirnplu, concrelgen feurinin, numdr singular, precedat de cuvdnnrl delegdtur5,,in", funclia sintactici complement (unde?)

- richitei - substantiv comuD, simplU concret, gsnfeminin, numdr singular, finctia sintacticd atribut (a cui?)

dhTH$H$

ADJECTIWL

Definife - Puta de vorbire flexibili care exprimiinsu5irea unui substantiv.

Exemple:elev silitormmtele cel mai inaltcasa cea inalt.iimindra lunifatii foarte Aumoasicarte mai putin ipterssanti

Cla ifi c trea o.dj e ctivel or :a) variabile - iqi schimd forma dupi gen qi numdr:

ftumos, ftumoas5, ftumosi, fiumoase etc.invtriabile - nu igi schimbd forma: gri, propice,

eficacq cumsecade etc.b) simple - fualt, butr curajos etc

compuse - alb-gdlbui, atotttiutor, binevoitor, alb-argintiu ctc-

Adjectivul se acordi in gen gi numir cu substantivuldeterminaL

Exemple:om fust copaci fo4[1!

Atentie!Adjectiwl nu preia ftrnctia sintactice a substantivului.

.

Adjectivul.exprimd gade diferite ale insugu:li (grsdede comparalie)

Exemple:floare parfumatiifloare mai parfumatifloare tol atat de parfumatifloare mai pulin parfumatifloarea cea mai parfumatifloare foarte parfumatdfloare foarte pufin parfltmatifloare deosebit furea, tare etc) de parfumati

Atenlie!Unele adjective nu pot fi comparate: viu, mort. unic,

comprer, ve$ntc. optrm. general, inigial, inneg, principal.supenor. egal etc.

Grupul de doud sau mai multe cuviute care, impreunl,au-inJelesul 9i valoarea unui adjectiv se nu meSte toiuliuniadjectivald.

Exemple:om cu judecatd - ahibz)itzi de neuitat - minttnatdlucrui. fel de fel - difeitecap ca vai de el _ prostom cu scaun la cap _ irrtelept

Fuhcliile sintr.ctice ale adjectivului:a) atribut

- Am citit o carte ,, teresantd. (ce fel de?)-

.

,,Cobori in jos, lu ceafar bt6ndl,; (care?) 'b) Nume predicativ

- Pisica este bliruld SijucduSd-34

c) ComplmentDe deiteapfi, e degteapti.De micd era isteald".Din galben s-a f cut rcEt.

Valoarea stilisticd a adjectivaluiAdjectiwl este unul dintre principalele mijloace de

prezsntare artistici a realitdtii. Este folosit de obicei in de-scrieri. Poate reda variatele nuanle ale culodlor, calitateagi tonalitatea sunetelor, dimensiunile.

Exemple:,,Neguri a/be, stiluciteN"Fte htna argintie."

(M. Eminescu),,Noaptea era neagrd. ;i mohorAtA, toapte de toamni,

tri std. Si ndbuSito are."(L- Rebreanu)

Atenlie!Se scdu $i se pronunli. corect:

fix - ficaicomplex - complecairespectuos - respectuoasicontinuu - continuigrotesc * grotescaomolog - omoloaginou-ndscuti (nu noi-ndsculi)greu-incercati (nu grei-incercali)rduvoitori (nu rtivoitori)

35

Exerciliil, Identifrcali adjectivele din textele urmdtoare:

_

-

a) ,,Trei zile bituseri vauturi suuitoare delamlzzizt-Beiatul cel mititel al lui Duniau Oniqor ieqi""

"u l^"

"ila mrlguml proaspit al primEverii.tra un copilat palid 9i mnrunfel qi tira pe pamrentul

reavan oltte ctubote grele ale unui bate mai mare. Ridicnspre.mitre ocbii triSti. 9i-9i scoase anevoie din capparafloara veche, pleogtiti ca o ciuperci

,. b) ,,o luntre auriuvegbea pe undele ffiTilfflrlllangA poad4 Si-u aerul cl curat al serii temurau din palat

cantece mandre $i senine...(M. Emiuescu _,,Fit-Frumos din Lacrimd..).

-

c) Urma v6ntului tiia brazde addnci 9i nigcdtoare niiarba rari 9i silbatici..-

(C. Hogaq _.,pe drumwi de munte..)_.

.d,,,tra-o latji cu ochii mai 9i umbrili; era mai zub$ice,mar gmga$d decat toate tovarisele ei-

e) "Zori de ziui se reu"o"*"," "offo:ff;:*u)Prevestind un_soare dulce cu lumini 9i citduri,ln crrdnd qi el apare pe-orizonnrl auri!Sorbind roua diminefii de pe cAmpul inverzit..(V. Atecsandri _

,,Dimircala )2,- Gdsili adjective pentru substantivele wmitoare:paouretTltoalelemnploaieap,ipneten

36

3. GAsti substantive potrh,ite pentrx urmdtoarele ad-jective:

inaltsub,ueroiuu$orrmpofianrcomplet

4. Scrieli adjectivele din parantezd astfel fucAt sd seacorde in numir Si gen cu substantivele Pe core le tnsolesc:

zile (minunat, pldcut senin)oped (atractiv, iuteresant)weme (senin, viforoase, bl6rzi)decor (fermecitoare, inca itori)

5. Completali ctt adjective urmdtoarele proverbe Sizicdtori:

Mincitma are picioare........ ..Pa2a...... trece Prinejdia... 'Omul.....-.. de piine nu duce dor.Drumul

-

. . .. t duce la lint5.Mafa.-.. zgerie rIu.Ziua. . . . so cunoatte de dimineali.

6. Formali substantive de la un dtoarclE adjecttue:supArat - supirarefrumostaregrosuscalcaldr6u

37

7 . Fonnali qdjectite modifcind substantivele urmdtoare:copil - copilirescldransiptdminipratrimoldoveanscomrmitase

8. Treceli Ia plural unndtoarele adjective:argintiuzglobiuviucenutiuviginierogieaurie

9. Gdsili adjective cu tnleles opus (antonime):spnnteni frumosugor amarlacom buncurati limpedenetedi desfericili hamic

, 10, Gdsili un substanriv la genul masculin, numdrplural. Addugafi apoi douA adjective porivite.l-1.-Completai texrul cu adjectivele potrivite:Calculatorul meu este un......

9i,..... prieten. Are..,.. monitor. Prognmele sunt,.,qi......... Jocurile din memorie sunt..... Si......... Acestcalculator.. . .... imi oferi clipe. . ...

buninteresantperformantfidelatractrvenoieducativecel mai modemmlnunate

12. Scrieli o propozilie simpld. Transforma\i-o indenoltatd addugdnd doud adjective.

13. Duceli sdge\i de la adjectiv la substantivul pecqre-l determind:

,,Gerul aspru qi silbatic strange-n brate-i cu jilire.Neagra lunci de pe vale care zace-n. amo4ire.El ca o mireasi moarti o-ncunund despre zoriC-un vil alb de promoroaci 9i cu {urfuri lucitori."(Vasile Alecsandri)14.lncercaiSi numai adjectivele care au o singLrdformd

la masculin Si feminin. Pe celelalte puneliJe la feminin.sAratlimpedegalbenverdeclarmaresublire

39

stilucitorcaldsenin

lS. Puneli adjectiwl infala substantiallui:toamtre ftumoasilupi fiorogicai dzdrivaniscriitor talentatbrdzi ioallicir{i iuteresante

' ramuri ve.Stedeex. intentii bune bunele intentii

16. Construipi cAte doui enunluri ctt urmdtoarele ad._jective compuse:gn-argintiq galben-auriu, qtiinlifrco-fantastic.

17 . Formulati propozilii in care sdfolosili adjeaivele:superior, perfect, principal, inferior, special.

18. TrecEi adjectivele de naijos lafotme asemdnitoarcmodelului: lacom, fiumos, seusibil, ateo! inalt-

.ex.i uraq mai u.ne4 mai pufb urat lot alat de ur6t; celmat uitt; loarte urit

19. lnlocaiyi graput fu aninte cu un adjectiy potrivit:oameni q--->de seamd

\ o" tn"io""*a\ cu cap\ lot unul $i uDul

40

20. Duceli sdg4i de la cuintele din coloana ,,a" lacwvintele potrffite din coloana ,,b":

celceacelcelecelce-ace-t

.... inlelept

..... explici

..-... spus

....... mai important

....... o sutb

.....-. albn

....... douidupi .... spelipentru .... chemat-o....... micd....... de-a taptea........ curajo$i

21. Incercai\i adjectivele din propoziliile urmdtoare.Atenlie! Adjectivele insolesc numoi substantive!

R6ul repede de munte curge vijelios.Andrei merge repede spre gcoala nou5.Vorba dulce mult aduce.I-a zambit dulce, cu privire bl6nd6.Primirea caldi m-a induioEat.M-a imbr6{i9at cald, cu dragoste adeviraa

22. Analizati pd.rlile de vorbire subliniate:La gqa6 ne-am simtit foarte bine.Am cumpAral un pepene @a!g-

Mircea a pescuit doi crapi Si un lin.Cdntecul l!4 al privighetorii mi inc6uta.

41

La munte am mancat Eiei.Numai cirlile mici incap in raft-

Am ficut o salati de !g$ii.Pe obrajii rosii curgeau lacrimi fierbinfi.23. Scoateli pe doud coloane trd.sdturile Jizice

imorale ale celor doud personaje principale din ,,Fatababei Sifota moSneagului" de lon Creangd.

24. Analizasi adjectivele din textele de mai iosa) ,,Se g0ndea ci o albini-iSlabi, mici Si putine."(T. Arghezi - ,,Tilharul pedepsif.)t) ,,Ulifa avea 9i un felinar, pripnSit printe rarii co-pacl."

(I. Teodoreanu -,,Ulita copildriei.,)c) ,,Cu clinchete zglobii din dunga viiiRdsuni zurgiliii mgintii"

(N. Labig - ,,Versuri.,)d) ,,E noapte .. nu se pot vedea licrimile care au

nepedit in ochigorii negri, catifelali, dulci ca omingdiere."

.

(I.Al. Br.itescu VoiDefti -.,puiul,.)e) ,.In fund, pe cer albastru, in zarea depdrtau,La risirit, sub soare, un negru punct s-arate!E cocostArcul tainic in lume cilitor.Al primiverii dulce iubit prevestitor.,.

_ .

(V- Alecsandri _,,Oaspe1ii primaverii .)^0. "!

ocliuri limpezi cresc amestecat crini albi 9inuferi galbeni; 9i-u drumul luntii plutesc colonii mari jeplatrte mdrunte giamidile ca o pesle uDele in altele..

(M. Sadoveanu )42

g) ,,in vaduri ape repezi curg$i I'uiet dau in cale,Iar plopi in umedul amurgDoinesc etema jale.."

, (G. Cogbuc _,,Mama,,)

, . h)

-Q lind suflare de vAn[ adie peste granele coapte.lDlrnsa padure de spice se-ndoaie in !aluri sclipitoare.,.1Al. Vlahuld -,,Romdnia piroreascd..)

i) ,,Fram folosi experienlele amare de pdni atunci innoua lui viafi sdlbaticS. Mai folosi 9i invifimintele vechi,culese odinioari de la oameni. Acum gtia si-qi dureze unadapost temeinic 5i aritos cum nu s-ar fi priceput si-lclideasci nici un alt urs alb, de c6nd se afl5 pe lume ursialbi . "

(Cezar Petresau -,,Fram, ursul polar..)j) ,.Funuri aibe se ridicd in vizduhul scanteios

Ca inaltele coloane unui templu maiestuos.,,(V. Alecsandri - ,,Miezul iemei,,)

k) ,,Pirea un tanfu voievodCu pdr de aur moale,Un v6nit giulgi se-ncheie nodPe umerele goale.Iar umbra fetei striveziiE albi ca de ceardUn mort liumos cu ochii viiCe scanteie-n afari."

(M. Eminescu - ,,Luceafdrul .)l) ,,Sub mersul sdu ugor riici vr.eascurile nu trosneau $i

nici aiternutul moale 9i ruginiu de foi uscate ii seci nufoqnea sub lunecarea-i cotigitii de gophrli mladioasi; fesdluradeasi a crengilor impanzite p6stra, totdeauna, o spirturiiogustE prin care parintle GhemEnula se strecura ca iweicaprintre i1e."

(C. Hoga$ - ,,Pe drumuri de rnunte..)

43

m) ,,Pe mutchiul grot cald ca o blani a pininnrlui.ciprioara std jos l;ngi iedul ei- Acsta $i-a iotins capulcu bohrl mic, catifelat ti nmed, pe spatele marnei lui, qi,cu ochii inchigi, se lasi. dezmierdat- Ciprioara il linge, 9ilinba ei sublire culci u5or blana moalg mdtisoasd, aiedului.'

@m, Girleau -,,Cdprioara..)25. Alcdatgi d

Fanc;ii sintaaice- arribut {care? ce fel de?)- nume predicativ- compleDoent

Adjectivul are diferite grade de compara1iz.

Model de analizi gramaticali,p lunhe auriti veghea pe undele lirnoezi ale lacutui. . .',-- uul6

, adjectiv variabil,

"t"ro,qYJ?H",Ji:]uumir singular (se acordl cu substantiwl ,,tuntre,.),finctia sintactici atribut adjectival;

-- limpezi - adjectiv variabil, simplu, gen feminin,numir plural (se acorde cu substantivul ,,urrde), filiiliasintactici atibut adjectival.

PRONUMELEDeJini(ie: partea de vorbire flexibild care line iocul

unui substantiv.Pronumele persottal este pronumelg care desemneazd

diferite persoane.Exemple:

Ngipregitim o serbare.lqj vd decide-ti greu.

Pronumele are tt'ei persoane:a) Persoana I (care vorbegtc eu, noi)b) Persoana a II a (cu care se vorbegte tu voi)c) Persoana a III a (despre care se vorbegte el, d6nsu1,

ea, dinsa, ei, ddngii, ele, d6nsele)Genul pronumelui:Pronumele personal are gen numai la persoana a IIl-a:masculin (el, ei;feminin (ea, ele)Numdrul pronumeluia) Eingularb) pluralF ormele pronamelui perso nal :a) accentuate (independente)b) neacccntuate (strens legate do verb)

46

FORMELE PRONUMELAI PERSONAL

SINGULARPersoana a III-a

Persoana Iacc.

uminemie

neacc. mi[; -rni

m; lmi;mi;mi-;-mi;

acc. nolnoud

neacc. ne; -ne

ne-; ni;-ni; ni-;

voivouivi;

-vi;v-; vi;vi-;

-vi-;

lorii;

-i-;i-;

-i;-le.; -le;le'; le;-li; li-;

ei

o; -o;

li; i;-i;

lorle; l i;-le; -le-;li-;

-li

reEoana a u-a masc. si Deutru,/fem.tu el eatinetite;

-tete-; Iti;-fr;

lui

il; Jl-; li;i-; i;-i;

Persoana I rersoana a ll-a masc. si neutru./fem.Persoana a III-a

47

Pronumele personal de politele aratd respectul fali deo prcoana

Pronumele personal de politep are forme numai pen-tru persoana a II a (singular 9i plural) 9i pntru persoanaa III a (singular 9i plural, masculin qi feminin).

singular plurslpersoana a II a dumneata (d,ta) dumneavoastri

dumitale (d-tale) (dv, dvs, d-voastri)persoanaalll-a mascdinferrinin maseliq+frdnin

dumnealui dumneai dumnealor(dlui) (d-et) (d-lor)Lo cu|iuni pronominale dz politele:Domnia taDomniei saleMajestatea saExcelenfa saLumineda taEminenla voastriMiria taSfinlia voastri

Fun4iile sintoctice ale pronumelui perconol:Pronumele are aceeaqi funclie ca 5i partea de vorbirepe care o substituie.a) Subiect:\qi vorbim.Dumneata ai plecat.b) Nume predicativ:Acela din fotografie sunt 9q-Cadoul este pentru dumneavosbi.

c) Afiibut:Ideile fu1i sunt valoroase.Copilul dumneaei este inteligent.

c) Complement:Nu conta pggiilg.Lrifl datorez totul.Prijitura ai mancat-o tu.Pentru dumnealui am tot respectul.Voi ajunge acasd inaintea fu[.

Obsemalii: ExEtA prooume personale l?ri funcfii sin_tachce: imi. iF. ft, mi, ii (se analizeazd impreuni cu ver_bul)

O rto gralia p ro n u me I o r p e rs o ncle :- formele neaccentuate se scriu cu cratimi _ c6nti_mi,

1i-l cer, sufletu-mi. sd-mi dai, uite-mi, di-mi-l:- formele neaccenhrate; imi, ifi, ii nu se scriu cu cradmi;

nu pot forma independent silabe(decAt daci suntpronume diferite: mi-o. li-o, oe-o. i-o)

Exercifii

.

l. Subliniali pronumele personale din textele de maiJOS:

a) ,,Eu nu-l pot admira indestul, pe c6nd mama ilscuipi sd nul deoache gi-mi zice:

- ScuipiJ si nu mi-l deochi!.,(I.L. Caragiale _,,Vizira.)

49

b) ,,- Ti s-a inampkt ceva?- Si dacA mi s-a intampht? Ce-li pasi lie?- Mie nu-mi pase Dar adinori ai lipat, ai phos, te-ai

certat cu cineva."(V. Oseeva -,,Cuvintul fermecat,.)

c) ,Primarul (...) zise lSranului:- Ce mi-o dai mie? Arat-o boierului.- (...) tuatii-i-o dumneata.- Ba eu nu mi duc la el..

-

"

(I.L.Caragiale - ,,Arendagul romdn .)

d) ,,De v6nzare fi-i gniuuqa cee4 mii bdiete?- De v6nzare, mogule!-

gi cdt cei pe dAnsa?- Cdt crezi qi drmmeata ci face-"

(I-Creangi - ,g,rnintiri din copilirie..)

e) --

Tu egti Tudorel-CiobdnaSul? il inhebi cildreplcel falnic.

- Eu.- Dar pe mine mi gtii cine sunt?- Nu.

- Eu sunt impiratul acestei !iri.- Si fii senftos!"

(V. Eftimiu - ,,Fluierul fermecat,.)f) ,,- Patrocle, ii ziseea, eu qtiu ci tu etti ci{el wednic

$i Yiteaz.- Dar ce ne facen noi dacine-om r66ci in pedLre? (...)- Eu zic si ne ciutim un culcut,"

(M. Sadoveanu -,pumbrava minunati..)d .- A,Sa li se padumitale-zise judecatorut tinigtit

- dar i-a si vezi ci nu-i a$a. Ai avut dumneata doud p6ini?- Da, domnule judecitor, doui am awt.- Tovar5qul dumitale avut-a trei p6ini?,,

(I. CreangE _ ,,Cinci pdini ,)50

h) ,,- Bunt ziua cumitri! Tiii da' ce mai de peqti ai!DE-mi gi mie, ci taaa ... re mi-i poftd!

- Ia mai pune-1i pofta-n cui, cumetre, ci doar nu pen-tru gustul altuia m-am muncit eu. Daci 1ii a$a pofti,du-te gi-!i moaie coada-n balti ca mine gi-i avea pegte sim5nanci."

(I. Creangd -,,Ursul pdcilit de rulpe..)2. inlocuifi substantivele subliniate cu pronumele per-

sondle potivite :M-am intahit cu Dan.Fetele srmt vesele.Am mers la bunici.Sunt la film cu Bogdan.Am citit segea.Am vizut glggl.

3. Completali spaliile libere cu pronumele omis, cqresd. rd.spundd la intrebarea din parantezd:

..... arn fost la fi lm.(cine?)Tu mergi... la circ.

(cu cine?)..... incerca s5-i spund adevirul.(cine?)Vino sd.... arit pozele!

(cui?)... ... stdrn in stalio de o ore.(cine?)4. Formulali propozilii folosind urmdtoarele cuvinte :

mia spus, auzindu-I, v,a!i revdzut, i-a dat, ne-a zis, l-a in-demnat. ou-li cer. sA-i povesteascd. lasi-md;

5l

5- Completeazd cttforme plriite care rdspund la in-trebarea pe cine?

Pe mine-..- -a asteptat la aeroport.

Pe ei.... -am vizut la spectacol-

Pe noi... -a ajutat budca

Pe tine..- -au trimis in tabfu5-

Pe ei.... deranjeazd ninciunaPe eI....

-a intrecut Mihai-

6. Precizali ce parte de yorbire este ,,o";M-am iutilnit cu o prieteni la teatru. Ea avea o invi-

talie, iar eu doui. Am intrebat-o cine i-a dat-o. Am Detre-cut o sead plicute

7. Alcdtuili propozilii c|l.. miq mi-e, gie, 1i-e, ia, i-4nea, ne-4 neilm, neamrv4 I/-4 ari, a-fi, aS, a-gi.

- Explicqti scierea lor.

8. Formulali cdte o propozi;ie tn care sd foloili pro-nume personal astfel:

a) pers I, nr. sing, formi accentuati, subiectb) pers a tr-4 nr pl, forme acceDtuati, complementc)_ pers a ltr-4 nr pl, gen feminin, forme accentuati,

compleme

9. Scrieli, dupd dicnre textul:,,Doui capre s-au intehit pe o punte. Ele s-au luat la

cearta-- Fi-mi loc sd tec, a spus una_- Nu-[i fac, E-mi tu mie, i-a rdspuns cealaltii.

- Lasi-md, eu am fost prirm!- De-te la o parte, srmt mai bdtrini.S-au luat la bdtaie qi au cizut in api...

10. Alcdtuili plopozilii in care pronumele personal,,noi" sd aibdfunclii sintactice difente.

ll. Analizali pronumele din textele umdtaale:a) ,,Ei, $tii cn ai haz ! Nu ci asta-i chiar frumos!- Cum, dullmeata crezi cd glumesc?- Ei, asta-i! Dar cum ai socotit dumneata ci am sA

cred asemgnea lucru?"(M. Sadoveanu -,,Domnu' Tmndafit'.)

.

b) --

Fat6 frumoasi 9i hamicd" grijegte-mn $i curifn-mide onuz cA !t-oi p nde5i eu bine weodati.,..

(I._Creangi - ,,Fata mogului gi fata moqneagului.)

_

c) ,,- Mami, bate-mi, ucide-mi, sp6nzuri-mi,-numaid5-mi de mdncare cd mor de foame...(I. Creangn - ,"{mintiri din copildrie.)

d) ,,- Pii, ne-a fost vorba unsprezece lei, jup6ne..

- Da ce egti tu, nm? Dace-g ptac.e. dacn nu incarcnliJe 9iDleaci-"- (I.A1. Britescu Voineqti ,,,Nicul6iF Minciunn.)

e),,Fetilo. fetilo. ia-ma 5i pe mine ci la multe-oiprinde bine."(M. Stoian - ,,Giinugi de aut')

f) ,,- Crezi cd oaia aceasta are nevoie de iarbi multni- De ce mi intrebi?- Penfu cI la mine este loc pugin...- Negretit ii va ajunge. !i-am dat o oaie mititici.(A. de Sainr-Exup6ry

- ,,N,Iicul print'.).

g) ,,- Eu n-am llrat-o, mie rnia adus-o hmici qi euFam cerut si-mi spund o poveste, zise Daaiela...(V. Gafifa - .,povesre portocalie..)

h) .,-Ia azvdrleJ 9i tu acum. zise dracul ingamfat.

- Loi azv6rli eu. nu te ingriji, dar scoate-l mai in6i lafata pimeotului, cum a fost gi la tine...

(I. Creangi _,,DinilA prepeleac )

12. Alcdtuiti o compunere gramatieald cu titlul ,,Oaniversare". Subliniali pt-onumele personale.

Schemi rezumativi

PronumeleDefinife -Pnte.a de vorbire flexibili, care fine locul

unui substantiv. Pronumele personal desemneazd diferilepersoane.

Forme ftccentuate: eu, tu, Doi...lneaccetrtuate: tre; vdi mi_: [i_iPersoaaa.rq--> I eu, ooi, DouA...

\\" tr-u tu- voi. tie...\a [II-a feminin - ea. ei, ele...masculin _ el, lor, ei.. .

Numdrul singular - tuplural

- voi

Funclii sintectice- aceleagi funcgii ca ale substanti{rlui substihrit

Subiect (cine?)Nume predicativComplement (cu cine? cui?... )Atribut (care? ce fel de?)

Pronumale personal .tc potitele

dullmeat4 dumneavoa$rA etc-

Model de analizi gramaticali

P93l l-am invitat la mas5.pe el - pronume pesonal, persopna a III-a, nr singu-

lar, gen masculin; formi accentuath, funclia sintacticlcomplement, precedat de ,,pe"

I -

pronume personal, persoana a III-a, numerul sin-gular, gel masculin, formd neaccentuatd, funcfia sintac-ticd compklment

55

NUMERALAL

Defrnilie - Partea de vorbire flexibili care exprimdrm numir, numirul obiectelor sau ordinea acestora.

De obicei determini un substantiv.Exemple:

Doi ori trei fac sase.pqi elevi scriu, 4!..!gi!94 citeqte.Au venit amdndoi.

Cl asifi c are a n umer ale lor :a) simple: unu, opt, zece

compuse: doui mii cinci sute, optsprezece, cel dintdib) cardinale - exprimi numirul strict al obiectelor:

doi, trei, ambii, indoit, cate paau, o dati, amandoi, totitrei etc.

(c6fi? c6te? de cite ori?)ordinale - arati ordinea obiectelor : primul, intiia,

a pata erc.(a c6ta, al c6telea?)Funcgiile sinnaice alz nameralului:a) Subiect:

fbi se cearti.Al treilea a plecat.

b) Nume predicativ:Meritele sunt ale celor doi.c) Atribut adjectival:Aceasta este ideea a doua.

d) Complement:Il chemim pe al oakulea.Laned al treilea stdteam eu.

Ortografit numeralelor:,^ ^-

numeralele intdjul qi pfi4gl se scriu la ptural cu ,,ii..IrDlatr oilmem, pnml| cosmonauti)- se scriu intr-un cuvint numeralele cardinale com_puse de.la unsprezece la douizeci (optsprezece, pai_

sprezece)- numeralele ordinale cu yaloare adiectivali se

acordi cu substantivul in genA douisgezecea fat5,/ nu a doisprezecea fatiAtenfe!a) Nu confundati!

Vorbesc doar o dati. (numeral,O dati din caiet este gre$iti. (substantiv)

-

.

Triia. odati, un impirat. (adverb _ cdndva)b) Sunt incorecte expresiile;

Tricicleti cu doui roli.Patrulater cu tuei laturi.Mai pulin firi doud sute.Ambele doui caiete.Mai mult de peste doud mii.Aproximativ, circa doud ore.

Exerci{iil. Identifcali numeralele din textele urmdtoare:a) CAnd doi se cearti" al treilea cd5tigd.b) ,,Plecat-am noui din VasluiSi cu sergentul zece$i nu-i era, zdu, niminuiIn piept inima rece-"

(V. Alecsandri - ,]ene9 Curcanul")c) ,,Am un stejar cu douisprezece ramun,pe fiecare ramuri patru cuibwi,in fiecare cuib qapte oui."d) ,,NouA mate - asculti aiciUn concert pentru pisiciUna sforiie pe nas$i-acum doarne dusi$i din toati ceata spusaMale opt au mairemas."

(T.Ar*ezi - ,,Zece meQ")e) ,, Poftim, om bun, de-i ospeta impreund cu noi,

ziseri cei doi drume;i cilitorului stEin (...) Cdlitorulsaiin se atezijos l6ngd cei d6i (...). $i mdq6ci ei la unloc tustrei ti manac6, pane ce gitesc de ntancat toate celecinci pdini de parcd n-au mai fost."

(I. Creangi - ,,Cinci piini")f) ,,Primut pitic grii:

Cine a stat pe scdunelul meu?Al doilea zice gi el:- Cine a m6ncat din farfurioara mea?Al treilea:- Cine a mAncat din pdinea mea?

(Fr4ii Grimm ,,Albi ca zipada")

58

2. Scrieli cu litere:14, r7, r8,29, 150,304,12t4

_."_.-3..-Slneli cu litere.data de azi, data nasterii voastre qivat'slq pe care o aveti.

.

4, Numdrali in scris, din zece ii zece pdnd la o wud.(cu litere).5. Alclttuili propozilii in care numeralele al cincilea qi

9apte sd aibd func1ii. sittactice diferite.

-.

6. Completqli spasiile liberetAla:

pagina....capitolul.... . . . . . text. . . . . . .carte

7. Arialifunclia sintacticd a numeralelor subliniate:.

a),,Mjlio,ane de mineri au coborAt pdnd acum de miiqgsi in tundul puFlui.,.(G. Boeza rb) tn clasi a\.em 9i elevi de cinci 5i elevi de zece]

8. incercuili fonna corectd:c lasal /c lasaalaNapoleon al III lea / Napoleon IIISecolul XV / secolul al XV lea,,Scrisoarea IlI" /,,Scrisoarea a III a..(M.Eminescu)9. Transformafi dupd modelul:pnmul

- pnmaal treilea

cu numeralele inl6i, in-

59

al $apteleaal zeceleaal treizecelea

10. Scriefi titluri de opere literare in care sd se afle nu-merale-

11, Scrieli data na$terii urmitoarelor personalititi:Mihai EminescuIon CreangiI.L. CaragialeMihail Sadoveanu

12. Scrie{i forma corc6 pe spaliile punctate (o dati'odatii)

..... $i...... tot voi veni.Tiam spus..... , de doud ori, degeaba.A fost...... un impirat....... . .. din caiet este scrisi gregit.

13. Anolizali nuneralele di brtele de maiias:r) O fati ti doi bdieli au intrat in cofetirie. Ei au

oumpErat patru napolitane, gase bomboane gi doud ciocolate. Pe prima au mnncat-o imediat, iar pe a doua au PAs-trat-o pentru mai taxziu.

b) Cinci copii au rezolvat zece probleme' Noui aufost corecte. Pe a zeoea au greqit-o.

14. Scrieli o reletd de prdjitard tn care sdfolosili nu-merale

-

Sublbtiati - le !

15. Alcdtuili o sctrtd compunere gromaticali qt tithi,,Un concars" in care sd.folosiSi cel pufin zece numerale.

Schema rezumativi

NumeralulDejinilie: Partea d,e vorbire flexibili care expdmi rm

numir, numdrul obiectelor sau ordinea acestora;simple: unu, trei

Ctasifi care r,.-lcompuse: doudsprezece

cardinalet gapte, o suteordinale: al nouilea

Func{ii sintactice- subiect- nume predicativ

atribut- complemcnt

Model de analizi gramaticaliA heia zi au venit girqi birba{i.- a trera - numeral ordinal cu valoare adjectivali, gen

feminin (se acordi cu substantivul z), fun;fia sintac;icnatribut

.-

cinci - mrmeral cardinal simplu, cu valoare adjecti-val4 (se acordi cu substarrtiv]ul bdrbqli), fiurclia sintacticiatribut

61

VERBAL

DeJini(ie - Paxtea de vorbire flexibili care exprimiacfiune4 starea sau existenta

Exemple:acliuni: a scde. a metge, a ara,stiri: a sta, a se intdsta, a ticea, a simfiexistenla: a fi, a exista, a se afla

Observalie: Fiecaxe actiune se exprimi printr-o fomriverbali numita infinitiv. In orice dicJionar verbeie suntredate la infinitiv (a citi, a spune).

C I lsiJicarea uerbe lor:a) predicative - cand pot exprima singure predicatul,

lormrind predicat verbalAm terminat temele.nepredicative - cand formeazd impreund cu alte

cuYinte prediatul nominalEl gg@ gcolar.Matei gjgygpft doctor.Ioana a ajuns profesoari.Mi numesc lonescu.Goe gJdlga$ repetent qi anul acesta.

Nold.. Verbele nepredicative (copulative) se analtzeazdimpreuni cu numele @icativ, alcitrind @icatul nominal.

62

b) per.sonaleEu tac.Tu inveli.ImpersonaleFulgerd. Tund. Ploui.Verbul igi modifici forma dup6 timp, persoani,

numdr.a) Timpurile verbului indici momentul in care se

sivargelte actiuneaTrecut - mergeam, dddui, am lnleles, se rdzbrmaseBrezent - citescViltor * vom merge, am si o gisescb) Persoana verbului este forma pe care o ia verbul

pentru a arita fiinla, 'hcrul sau situalia cirora li se atribuieactrunea, starea sau existenla exprimatd de el.

Persoana I eu vorbescPersoana a II-a tu vorbe$tiPersoane a III-a ea vorbettc) Nurndrul verbului este forma pe care o ia verbul

pentru a arita ce actiunea este fecuti de unul sau maimulli autori

singular - el vorbette

plural - ei vorbesc

-

Locu(iunile verbale - surlt g.iqplri de cuvinte (unulfiind verb) care au sens unitar gi se compode ca un verb

a b6ga de seamd - a observaa trage pe sfoari - a pdcilia se face praf- a se distrugea line isonul - a acompaniaa o lua la sinitoasa - a fugia da nivali - a ndvilia lisa balxd - a abandona

63

Funcliile sintoctice qle verbuluia) Preclicat verbal - Ioana lqglgg la circ.b) Predicat nominal - Ea esle frumoasi si cuminle.

Numai anumite forme ale verbului pot fi;Subiect - Abla este ugor.

- Este imposibil de inteles.Nume predicativ - Iarba era gQ3ggi!.Atribut - Acele S|9IUSU! sunt pe mas5.Complement - A avut dgjgp:ial! un exrcitiu.

- Aud pbsald pe acoperit.- Invaft a studia.- $ipg! t6nir gregeam adeseori.

6. Ortogrufia verbelora) Scriem corect:este, emm, erali, erau,...scriem, scrieti, scriuludm, luatriateez, cteeaz6, cllea dar cream, creezi, cream, ctednda prii, a pustii, a se sfiitu si fii, tu sE gtiitu sd nu lii, tu sE nu devii, dar ng..j[ tu! (o poruncd, un

indemn)eu at face teme, dar a-$i face tema e necesarva duce, v-a adus

64

Exercifil, Identificagi verbele din amdtoarele texte:

_

a) ,,-Ba te-ai mulluml9i pe-o coadi. Tu sd_ngiri, 9i easi delire, tu si cerrri, 9i ea si risipebscd, tu sd pui demim6ligd gi ea sd rasbarDe caldarea pe foc...

_

(8. Delavrancea ,.Negbini1d,..1. .

b).,,Topora9ii violeti dzbeteau prin frunzelJmoarte.prtlgo gt cm(ezii caDlau inhe muguri de mesteceni.Sietul venea involburat, mare qi tul6ure, si tecea cu-nfel de supdrare parci prin dunbravt.

Copilul sta sub mesteceni. Oile pi5teau injuru_i. ,.(M. Sadoveanu _ ,,Un om neciiit.)c),,Fram incoojuni de cdteva ori cusca. Monnai. Frivi

h ute Apoi trase incet zivorul. . ...-.

(Cezat Petrescu -,,Frar! ursul polar,.)d),,De sus cideau razele soarelui ce:-i strabiteau prin

pnr-. in slErqit mai ficu cei c6;iva pagi d" rjil";t"'t];verful dealului.... $i-n fala lui... o iesle mare, mare. incare un cal, doi. o suti meDeDcA stragnic din iarba coap_ti. .. O se inceapi tocmai bine. .,

@m. Girleanu _ ,,G62a,.)e) ,,Impiratul triia singur, ca un leu imbdtianit... im_parat ce-n viala lui nu risese niciodati, care nu z6mbea

nici la cdntecul neviuovat al copilului. Trecu o hne, he_curi doud, trecuri noui 5i impdriteasa ficu ficior alb caspuma laptelui, cu pirul bilai ca razele lunei...

-

,. (Mihai Eminescu - ,fit-Fmmos din lacrimi..)

f) ,, $i stau singur toati ziuagi pleng mult cand mi gandescCi tot $chiop voi fi de-acuma$i tot trist arn sd tdiesc...

(Elena Farago _ ,,Cn1elu5ul gchiop..)65

2. Completali cu verbele potrivite:Ce.... din pisici, goareci......CAnd pisica....... acasd, goarecii... pe masi.Cine.. . . de dimineald, depane . . . . . .Lene$ul mai mult.....,...., scumpul mai mult....Frica.... pepenii.. . . . . . . . . . pe mdine, ce pof i . . . . . . . . . . azi .Meseria.......... bri{ard de aur.3. Schimba;i timpul wt"belor din propoziyiile urmdtoarc:

Am venit din vacan i.M6ine vor incepe cursurile.Copiii se bucurS.

4. Puneli terbul ,,a in1elege" la armdtoarele forme:a) persoana I, nr plural, timp trecutb) persoana a III-a, nr singular, timp viitorc) persoana a II-a, ru plural, timp prezentAlcdtuili cu ele propozilii.

5. AlcAtuiF cinci propozilii clespre o competiliesportivd. Sub lini a1i verb e le.

6. Consh,tili propozilii cu verbul ,,a creq" la toatepersoanele invdyate, timp prezent.

7. Corectofi formeb greSite din propoziliile de mai jos:Team auzit ceran-d cartea.Te-am intrebat dacd liai invitat poeaa.Ionel la intrebat dace $ia terminat tema la matematici.8. Alcdtui1i propozi1ii cuformeIea\i / a-ti; ai,/ a-i', ia/i-a:, la/l-a; iau/i-au; ia-1i/i-a1i

66

9. Gdsili cavinte cu sens asemAndbr (sinonime) pentntverbele cle mai jos:

a impodobia urcaa Yorbia dregea iniliaa domestici

10. GAs+i cu|inte cu sens opus (antonime) penttu ver-bele de nni jos:

a vorbia urcaa reparaa incepea intraa pleca

ll. Gdsili verbele corespunzdtoare pentru loculiunileverbale subliniate :

Am bieat de seamd ci m-ai uitat.Nicd a luat-o la sinatoasa.Am Dus la cale o sotie.in uffi" oUs"tuagiLl, si-a begat mindle in cap.

12. Scrieli propozilii in care cuvintele ,,vin" ,ti ,,sare"sirJie pdr1i de vorbire diftrite.

13. Pornind de la adjectivele de mai jos, gitsisi sub-stantive Si verbe diferite:

substantivebucuris

verba se bucurabucuros

inaltveseltnst

61

14. Ardta[i ce pd]ij de torbire su t clwintele sabliniate:,,S-aqaz i bruma peste ldiDe ce nu-mi gij. de ce nu-mi yi!?.'

(Mihai Eminescu ,,De ce nu-mi vii,,)75. Transfamali wrbele de mai jos, dupd modelul dat:

a urta -+ uitanda scne

-+a potrivi -+a canta -+a venl -+a inchide -+a pleca -+

16. Conqletali cu timpul potivit:MAine, noi-.. ... la munte.

(a pleca)Ieri, Dana. ... . .. trei probleme.

(a rezolva)Anul trecut....... vacanla la buDici.

(a petrece)Siptimdna viitoare........ competifia.

(a incepe)17. Analizali verbele din textele de mai jos:a) ,Ia noi srmt codri verzi de brad

$i cempuri de mitase."b) ,,Dutiul nu l-a cunos"ut in"r p" sgp:;.:i;'#:;l

ugurel moful cozii gi i-a zambit oleaca, hist, din priviri...(V. Voiculescu -,,Ciobnnili.)

c) ,,Spuie rAul cel olteanSpuie valul dunirean

68

$i codrul celugfueanCate lupte au privit,CAte ogti au mistuit,Cdti dugmani au prapidirl"

(,C6ntecul lui Mihai Viteazul")d) ,,Cu tine doua'fete stau$i torc in rind cu tine;Sunt inci mici Ei tati n-au$i George nu mai vine." (G. Cogbuc - ,,lr4ama")e) ,,Dupd ce minc5, Niculaie, iegi pe prispd $i se vari

in attemut. Tocmai atunci btil Si fratele intrau in curtepe poarta grddiuii... Biiatul incremeni sub pituri...Inima ii bdtea ca un ciocan. Siri din astemut si intri intindd peste maici-sa, carearati."

f) ,,Racul inapoi se daBroasca tot in sus selta,$tiuca foarte se izbea$i nimic nu isprivea."(Al- Donici - ,,R.acul, broasca qi qtiuca")g) ,,Lau prins cu arcanul, l-au dobot, l-au legat, l-au

trimis la oraq."(2. Stancu -,,Descu(')

h) ,,DacI vei merge cu mine, ii zise calul, nu-!i tre-buie si alegi pe nimeni. Te voi sluji, cum am slujit qi petatil tiu.'

(P. Ispirescu - ,Jleana SAmziana")18. Alcdluili o cot punere gramaticald cu titlul ,,Un

meci de fotbal" . Subliniasi verbele.

se sperie c6nd il vizu cum

(M. Preda ,Moromelii")

Schemi rezunativi

VerbulDertnilie - Paftea de vorbire flexibili care exprimi

acfiune4 starea sau existenta-

ClssiJicorepredicative - am venitnepredicative - a scrie, dorind

e - ioveli

Timpul f trerut- am vorbit, vorbeanl vorbii. vorbisemI prezent vorbescI viitor - voi vorbi, am sd vorbesc

Persotna f l-eutacI aII-a- tu taciL a III-a - el tace

Nundral sirtgalar - el metgeplural - ei merg

Func(ii sintsctice:- predicat - TE mergi la teatu.- predicat noohal - Ea este cuminte.

subiect A invita este necesar.E greu de inteles.

- nume predicativ - Iarba era de cosit.- atribut - Acele de cusut sunt in seftar.- complemett - Am avut de scris.

Aud pllggfolun copil.70

Model de analizi gramaticali

Mircea s:Lhblg de la munte.- s-a intors - verb predicativ, timp trecut, persoana

a III-a, nrimbr sinjirlax;'foima'afirmatii5, funilia sintac-tici predicat verbal

Ns te yqi-igiglsgg niciodati.- nu voi: infelege - verb predicativ, timp viitor, per-

soana I, numirul singular, forma negativi, firnclia sintac-tici?redicat verbal

71

Defini1ie -PiLrli de vorbire neflexibile care fac legd-hua iotre pe4i de.vorbire (diferite sau de acelaSi fet)

De asemen leagi propozitii intreele in cadrul rmeiftaze-

Exemple:Vine dqle stadion.El merge ;p49 qcoald.MInanc o inghelati Sar o prijiturn.In spatele casei se afld un nuc gi un mir.

Clasificare:a) simple: 9i, iar, dar, cu, sau, de, pe, contra, gralie, in,

din, pentru, ci, peste, couform etc.b) compuse: de la, de pe la, pdnA pe l4 de dupd, din-

spre, deasupra, de prin, de l6ngi, pane h etc.Cuyintels de legituri nu srmt pirfi de propozitie in-

dependente.

Exerciliil. Identificali caintele de bgAtut d din textele urmd-

toare:a) ,,Peduri nesft$ite se inalli intre piment gi cer. Ele

ameninfi cu ilicerea Si intunericul lor. Se infundd sclipi-toare coifuri in umbra viilor inguste."

_ (Al. VlahuF - ,,Shnmoqii..)1a

b) ,Jnjurul bunicutui, nepolii se adlmi roatd_ Bdfranulincepe sd povesteasci. Are aproape noudzeci de ani, darn-a uitat vremurile grele din tinere!e.'.

(,Riscoala din I 907" - manual lb. rom6ni cls a IV-a)2. Formulasi propozilii tn care sdfolosi,ti cuintele de

Iegdturd de maijos:in" dupi, cu, din, de la, pe 14 pe, la

4. Scrieli cinci proverbe, apoi subliniali cuvintele deIegdturd..

'73

CAPITOLUL ilISINTAX,,I

PropozifiaDefinilie - O comtnicare cu un singur predicat.Numdrul propoziliilor dintr-un enunt este dat de

numdrul perdicatelor.

C I os iJi ca rea pro pozi 9 i i I o r :a) analizabile: Lumina e mai caldd.

neanalizabile: - Ei! Da? Cum? -A9!b) enuntiative: Ai pierdut scrisoarea rnea.

interogative: - Cine a sunat Ia upi?exclamativ: Ce bine e in vacanti!

c) afrirmative: invil cu pldcere poezu.negatiye: Nu invdl cu pldcere poezri.

d) simple: - Da.n ti Alina au telefonat. (S+P)dezvoltate: - Eugen se bucuri de vestea primitd.

(s+P+Ps+Ps)e) monomembri PlouI. Vin. Spune!

plurimembri - Copacii infloresc primdvara.

Exerci{iil. Spuneli cAte propozilii.sunt in textul de mai jos.,,Dar ninsoarea inceteazd, norii fug, doritul soareStrdluceqte !i desmiardi oceanul de ninsoare."(V.Alecsardri -,,Iama")

2.Identificali propoziliile simple din textul de mai.jos:A sosit iama. Ninge. Ana, Ionel 9i Maria au plecat la

munte. Ei sunt sportivi. Aerul e rece. Au urcat cutelescaunul. Partia e abruptd. Zipada scanteiaza. Copiiisunt bucuoti.

_

3. Transformali propoziliile simple in propoziliidezvoltqte.

Copiii sejoacd.Bdiatul scrie.Pleacd cocorii.Florile sunt frumoase.

4, Tra sfotmali propoziliile dezyoltate in propoziliisimple,

Afar6 ninge cu fulgi mari.La munte vdile apelor sunt lnguste.La poalele munlilor sunt pddwi de foioase.In parc, Maria 9i Andreea se jucau cu o minge rogie.Am ransmis felicit5ri 9i Lilianei.

5. Transformali propozilia enun[iativd de mai jos inpropozilie exclamativd, apoi interogativd.

Am gisit o cheie.

6. Transformali propoziliile alimatiye tn propoziyiinegatiye.

Eu miam fEcut remele.Te a$tept meine.Mihai este hamic.Muncitorii aprinserd focul.

7. Scrieli trei pt opozilii simple.75

8. Scieti trei papozilii dezvoltqte.

9. Transformali in propoziSii dezvoltate completdntlspaliile prnctate.

Un caine ...... latre.Florile au adormit ............... a rdsdrit luna .......--....Copiii ...... inva@ ....-......

lO. Scrieli propozilii dezvoltate cqre sd aibd ca predi-cote: era foafte feicit, a fost cel mai norocos, si fii hm,va fr inlelept.

ll. Analizali propoziqiile de tnai jos, apoi fac4ischema lor.

Soarele sffiluce$te.Pe plaja insoriti copiii se joaci cu o minge colorati-12. Fonnulasi propoziSii dqfi schemele:a) SPb) PS.c)PsSPPsd)SPPsPs13. Se dd propozilia:Prietenul meu organizeazi o petrecere-Se cere:a) Sprmeli ce fel de propozi.tie este.b) Subliniati S pi P-c) Alcdtuili schema.d) Transformali in propozilie simpli.e) SchimbaEi topica (ordinea cuvintelor in propozilie).

76

14. Alcdtaili o propozilie cu ajutorul cuvintelor tlemai jos- Cdte variante ali gdsit?,

primivara, cilitoresc, se intorc, la cuiburile, pdsirite,tor

Schemi rezumativi

PropozifiaDefiniSie , Comunicare cu un singur predicat

I analizabile4 neanalizabile

./,/ f enuntiative

Cla s iJica re (J inlerogabve\\ L excrarErve\ \ \

\\ \afiruative\ \ L Degatrve\ \\ \simpte\ | dezvoltate\ -

I rnonomembreL plurimembre

Model de analizi gramaticaliOamenii nu sunt mullumi{i de rezultate.- propoziJie analizabili, enunliativd, negative, dez_

voltatE, plurimemtld

7't

SABIECTAL

DeJinilie - Partea pnncipali de propozi{ie care aratdcine face acliunea exprimati de predicat. Arata desprecine se vorbe$te in prqpozilie.

Exemple:Cooiii iubesc animalele. (cine?)Harap Alb era foarte curajos. (despre cine se

vorbegte in propozilie?)

Obsenaliia) Nu se desparle prio virguli de predicat.b) Poate sta oriunde in propozi{ie.c) Existi plopozilii fErd subiect.

(Plou6. Ninge. Fulgerd.)ClasiJicarea) simplu exprimat printr-un singur cuvant

!fu1Q udi florile.multiplu - expdmat pdn mai multe cuvinte!fu4isE!\44 udi florile.

b) exprimat - subiectul apare in propozilieMierla cdntd.neexprimat - subiectul nu apare in propozifie

inclus (cuprins in forma verbului persoana I9i a ll-a)

Plecdm la gcoali.18

sublntles - cunoscut din propoziliile aderioarepersoara a III-a

Ana citepte la geografie.$tie lec{ia. (ea)c) Poate fi exprimat prin:

- substantiv - Frunzele cad.loautiune substantivali - Starea de veghe ne-a

cuprins pe toti.- prom.rme TLnu ai inleles.- numeral - Au venit amdndoi.- r ,erh- A i r r , ; fa a . -ar ,

De scris e uqor.

Cuvintele care exprimd o chemare adresati cuiya pen-tru a-r atrage atenjia asupra unei comuniciri NU suntSUBIECTE.

Bunici, spune-ne o poveste!

Exercitii

l. Subliniali subiectele din textele de mai.jos:a) ,,$i bdielelul se aSezi langi roaba piticului cu car-

tea deschisi pe genunchi. Greoi, ca un mogneag, seapropie qi cdinele. Pomul iqi apleci gi el crengile. in roa-ba piticului, chiar lingi cade, se rostogoli incetigor mirulcel rogu cu dungi aurii."

(M.Sdntimbreanu,,Mirul,,)b) Stelele pnlirn, piduea , copacii, tufete igi dezbri-

cari deodati umbra. Iar iepwaqul impieti de groazi,."(E. Gdrleanu _ ,,Fricosul.. )

'79

c) ,,Cand wtjmatii Yin sumetiSi ne calce scumpa lara,Tu-i izbeqti 9i-i dai afari." (G. Cogbuc -,,Cintec")d) E greu de stribetut creasta muntelui.Al doilea a reugit.Ea gi el au c65tigat concursul.Lenegul mai mult aleargi.A muncr e necesar.CAinele gi pisica sejoaci in curte.Bogdan, tu ai rezolvat problema?

2. Completali spqliile libere eu subiecte potrivite....... bl6ndi zgdrie riu......... mai mult aleargd......... mai mult pigube$te........... este bldFri de aur.Toamna se numiri .......

3. Duceli sdgeli tntre S si P potiite. Atenlie la acord!este deschissuswAdormcite$ti

coprrrtuapacaietul

4. Construili trei propozilii in care S sdfie Ia inceput,la mijloc, Ia sfdrsit. Sublinia,ti-l!

5. Alcdtuili trei propozilii tn care S sd Jie expriuatprin pArli de vorbire dilbrite.

6. Alcdtuili propozi,tii in care S sdJie:a) substantiv propriu

b) pronume personal, persoana a tr-4 nr plirralc) numeral7. Alcdtuili doud propozilii c1.. S multiplu

8. Alcdtuifi propozilii in care substantivul ,,elev" sd.Jie:

a) subiectb) nume predicativc) parte secundad de propozilie

9. Alcdtuili o propozi|ie in care verbul ,,a mdnca" sdJie S

10. Scrieli trei propozilii care sd nu qibd S.

11. Conshdii propozilii uvAncl urmdtoarele subiecteAl treilea..........A iubi ..........Mwe$ul Si Oltul ........Natura.........Carpalii..-....

12. Realizasi acordul S cw P:Ciocartia (a canh) in pedue.Oamenii (a asculta.l cdntecul ei.Cucul (a spune) singur numele.

13. Analizali subiectele din tqctele urmdtoarea) ,,Ogarul ii aritd pe iepule. Iepurele vizAnd ciomagul,

incepu si tremure de fiicd."(C. Gruia - ,,Ciubolelele ogarului")

8l

b) ,,Ia locul zilelor mari gi fiumoase au venit zile mici9i posomorite, a inceput se cadi bruma gi sE se rbreascdfrunza l5starului.'

. (LAl. Brntescu Voinegti - Puiul)c) E ugor a scrie versuri.

(Mihai Eminescu)d) Amindoi priveau la cei doi copilaqi.

(Ion Slavici)e) Cei doi tineau bucdlile in mand. (Zaharia Stancu)f) Mi-ai pus pe umeri cdt ai vmt.

. (George Copbuc)g) Vasile 9i Gheorghe se uitau buimicifi la llie.(Marin Preda)h) Anghel Pasclr 9i Mtipd stiteau b biroul ss,tadatului.(Marin Preda)i) Nu liau spr|s? Aveam teoriile mele.(Horia Lovinesou)j) Cerul, apa gi dealurile aveau culoarea unui toporag

cenugiu. Un arc de lumin6 crescu ln ris6rit. O fierbere defliciri se inalt6. Ape argintii clipeau ln depdrtiri.(Mihail Sadoveanu

- Cioodrlia)14. Alcdtuili, dupd model, schema urmdtoarelor

propoziliiExemplu: Ea udi florile galbene

S rPV, Ps * Pspronume verb substantiv adjectivAnimalele sdlbatice s-au ascuns in vizuini.Iepurele fricos m6ndnai varza arud6,.Doud capre heceau p un pod ingust.

82

15. Alcdtuili propozilii dupd schemele:a)_ S Pv

, Pt

subst propriu ' verb substantivb) Smult , PN

t"btt+ subst - ]6T;6c) Ps Pv. Ps , Ps

subsr . vb ' numeral subst

16. Alcdtuili a compunere gramaticald cu tema ,,iuexcursie. " Sublinioli subiectele,

Schemi rezumativl

SubiectulDeJinitje - Pafiea principald de propozitie care arati

^l-- .^- "^f i , , - - .(cine? despre cine se vorbegte in propozilie?)lsimplu

,A-. .Ltasutcafe < Lmstt]ptl)\

\exprimatIneexp mat I inclus

I subinleles

Poate Ji exprimat prin:- substantiv- pronume* numeral-

verb

83

Model de analizi gramaticaliiPe sobi toarce linigtita pi51i94.pisica - subiect exprimat prin substaltiv comun, sim-

plu, concret, gen feminin, numer singular

84

PRBDICATUL

Definife -Pariea pritcipali de propozifie care atribuiesubiectului o acliune, o stare, o insugire.

Aratfi:- ce face?- ce este?- cum este?- cine este?- ce se spune despre?

Exemple;Un om hgagg rm cal. (ce face?)Maria egEs!er:[. (ce este?)Floarea ggplqsig- (cum este?)Ancula este stipAna locului. (ce este?)

Obsemalii:a)Predicatul reprezinn elenrenhrl esenfial al propozitiei.b) Analiza propoziliei tsebuie se inceapi cit'pdicafirl.c) hedicatul poate sta oriunde in propozilie.d)intresubiect predicat nu se pune niciodati virguli.e) Predicairl se acordi cu subiectul.

)

subiect

85

Clasificarea) verbalb) noninal

Predicatul verbat (pV)Atribuie subiectuiui o acjiune sau o stare.Poa.te fi e4,rimat prin:- verb predicativ

Bwicul std. El numd.rd lnnzele.- locufiune verbali

Adu-Si aminte numdnsl de telefon.- alte pirli de vorbire

Uite caietul!Sigur ci dalHai inparclPasfuea .... zvdrrrrlNarl, nani, puiul mamei!

Poate fi neexprimat:- se subintelege din context

Cdutai. Nimic. 1se subin-relege - Nu am gdsit nimic.)- a tost exprimat in propoziJia rnterioard

- Cu cine te-ai intdlnit?- Cu un prieten. (m-am intdlnit)

Aten(ie!honumele neaccentuat care precedi vefbul predicativ

sau urmeazd imediat dupi el (legar prin liniup de unire)poate fi analizat uDeori impreund cu verbul (mi gdndesc _a se g6ndi, te plimbi - a se plimba, intorcandu-te_ a se in_toarce).

86

In acest caz pronumele nu are fruclie sintactici propie.hedicatul verbal care arati existenfa subiecnrlui poa-

te fi exprimat prin urmitoarele verbe: a exista, a se afl4 ase gisi, a fi

In acel moment el Je gdsealaBucwegti.Acolo se aJIa o cetab.In sat er,,r/d un dispensar.Eu Jan t cu tine.

Predicatul nominal (PN)Exprimi o caracteristicd a subiech-rlui. Este format d:

verb copulativ $i unul sau mai multe nume ;nedrcative.Caxtea esto

numepredicativ

Verbe copulstive- a fi: Florile ggg!albe.- a rimane: A!fu repetent.- a deveni: El a devenit doctor.- a iesi: Ea Li9!:i1 profesoari.- a se face: S-a fecut frumos.* a pdrea: Ana parc mai inalt6.

Numele predicativ aratd caraclerislica subiectului $ipoate fi exprimat prin:

- adjectiv: Camera esle luminoosA.- vwb:. Ogorul este de arat.- pronume: Noi suntem ei vottri.- numeral: Cirfile sunt ale celor doi.

87

: substantiv: Temelia es1.r de piatrd;Cadoul es|e al Alinei-

- alte pdrti de vorbire: Ziard este de qzi.EsEprea gre pent\noi.

Atentie!Nu confundali verbul ,,a fi" cu sensul de a exisla, a se

afla, a se gdsi, a se intampla, a se pefece - care inaceasti situalie esto predicat verbal - cu verbul copula-tiv ..a fi".

Eu sr./rt la tad. (PV)Etr sunt ldran. (PN)

Exercilii

L Subliniali predicatele din tertele de mai jos:a) ,,Eu cred c-a obosit piduea,

Ce ziua-nkeage a tot cantat$i tare-acum gdndind aiureaSub dealuri amurgegte zarea,Se-ntuneci prin vii cirarea$ii umbri peste sat(George Cogbuc - ,J'{oapte de vard")

b) ,,Dar ninsoarea inceteazd, norii firg, doritul soareStriluce$te 9i dismiardi oceanul de ninsoare."(Vasile Alecsandri -,,Iama')

c) ,,Sunt cantixelul celor frri nume-"(Octavian Goga)

d) ,,Via1a omului e scurti" dar drumul omului pdntreoameni, nu."

(Zaharia Stancu)88

e) ,,Din slava firmurie a cerului s-a desprins o stea. S-a pribufit cu iuleala firlgemlui...

r),,hbda6 se ivi un .,"r u",*o*u1?HHl.SlTfJlse roteau prin fala cuibului (...) Se depdrtau iar.,. -(Lev Tolstoi -,,Vrabia qi riudunelele,.)

2. Coipletasi ctt predicatele potrivite:Buturuga micd .......... carul mare,ziua.bund,,......... de dimineali...... carte, ........parte.Graba ........... heaba.Ldcomia .,.......... omenia.La pomul ltudat ............. cu sacul.Paza bund ............. tece primejdia rea,3. Schimbasi forna verbelor din paranEzA pe tru a

face acordul predicahllui cu subiectul:..,.....(a fi) dup6-amiazi. Radu........(a se afla) acasi.

.........(a pregiti) lectiile. Caietele ...... (a fi) ordonate si cu-rate. El .............(a deveni) un elev model.

4, Formulali patru propozilii in care sd ayeti doudpredicate verbale Si dond predicate nominale. Analizati-le!

5. GdsiSi predicate pentru urmdtoarele subi)cte:Grddina ........ (cum este?)Iarba .............(ce face?)............ (ce face?) apa..............(ce fac?) pds6rile.

89

6, Alcdtuili propozilii in cqre substantivul ,,elev" sdfie, pe rdnd, subiect Si nume predicatiy.

.

7. Alcstuili p ropozi Si i -in care ve rbu l,, a Ji " s d Ji e pre-qtcdr yerDqt tt verb coputqttv.

8. Despdrlili textul in propozifi dupd numdrul predi-cqtelor.

.Anqlizali .fiecsre predicat din punct de vedere sin-tactrc lt morlotogtc.a),Ziua in6i i s-a pirut scurth. $i apropierea nopgii o

m6hLri. Lumina se itinse, rdcoarea o ldcu si sezgribuleasci, si se v6re intre celelalte Si sd a$tepte,a;ipind, pAni la venirea soarelui."

@mil G6rleanu - ,,Frunza")b) ,.La cune vine-un ciobinag

Cand ii abate lui sd se ioace.$i mutt e ho1 9i e poznag,Ci e copil din mund $i pace!"(gt.O. Iosif -,,Ciob6nasul',)

c) ,,$i duduia Lizuca nu-i numira, qi gtia cA sunt $aptepricbindei. $i veneau incet cAtre ea prin dumbrava ferme-cata, printre candelele licuricilor. ti (...) ei singuristriluceau de lumind."

(Milail Sadoveanu - ,,Dumbrava minunati,')d) ,,E bdtran. .Inlelege ct-i bdftan, c6-i netebnic, c6

cele cdteva zile ce i-au mai rdmiis sunt o povari pe capultuturor. De cend s-a imboln6vit, nu-l mai shigi nimeni,nu-l mai m6ngiie nici o m6nd, nu se mai intoarce spre elnici o pereche de ochi."

(Emil Girleanu - ,,crivei")e) ,.Doar izvoarele suspind,

Pe c6nd codrul nesru tace-Dorm 9i florile-n fadini

'

Dormi in pace!"(Mihai Eminescu - ,,Somloroase pisirele,,)

90

D J-auzi, draga mea pdpugd,Zgaraie mela h ugi!Dar eu nu-i deschid deloc,Ci sunt supirati foc.A firlat iar, ca o hoale,Un intreg picior de rali,$i-apoi, dupb ce i-a rosToati camea p6n la os,A dus osul binigor,In cotelul lui Azor."

(Elena Famgo - ,,Pedepsirea malei")g) ,,Bnhanii se oprir6 qi birbogii lisari incet pe

pnmant pdtulul de mlaji. Domnifa siri sprinteni de lalocul ei 9i ieqi inainte." (M. Sadoveanu)

9. Formulali propozilii cu predicatele date:se speriaserS, nu no vom accidenta, este ugor, ar fi

dorit, se joaci, s-au infeles.10. Scrieli o conpunere gramaticald cu titlul ,,ln

porc ". Sub lini ali predicate I e.

Schemi rezumativi

PredicatulDeJinifie - Partea principali de propozifie care

atribuie subiectului o acfiune, o stare, o insugire (ce face?)predicat verbal (PV) verbpredicat nominal (PN) verb copulativ

+ nume predicativ9t

Clasificare

Predicatul se acordi ou subiectul in pesoani 9i iltnumAr.

Model de analizi gramaticali

Pe birou este un caiet.este - predicat verbal exprimat prin verbul ,,a fi," timp

pizent, peFoana a m-a, nr singular, forma afirnativi"

Caiehrl nu este cural.-

predicat nominal exprinat prin verbul copulativ ,,afi" , timp prezent, persoana a III-a, nr singular, formanegativd 9i mrmele predicativ, ,,curat'' exprimat prin ad-jectiv variabil, simplu, geu masculin, nr singular-

92

ATRIBATUL

Definigie - Pttea secundarE care determini un sub-stantiv sau un inlocuitor al acestuia.

Exemple:Coprcd tnflorit gi-a aplecat crengile. (care?)Cari.sa galbend ests pe mash. (ce fel de?)Caietltl Mariei se afTE pe banc6. (al cui?)Doi copii veneau la Scoaln. (ca1i?)Clasiftcarc:a) adjectival

Avea inimi buai.Cele dint6i raze ale soarelui s-au ivit.

b) substsntivalhietena nangi a plecatAlexandru, ltcgilgL a sunat.

c) pronominalPrieten ca tine nu mai gdsesc.Sur6su-t! blajin ne-a impresionat.

d) verbalBucuria de a trii m-a cuprins.Vedea lumini gEllusEd.

e) alte pidi de vorbireZiarul g!939i este interesant.Mersul tup-tup al iepura$ului mA amuza

93

Obnrwdl:r) Atributul se agordi cu substantivul determinat .ln

gn 9i numdr.b) Un substantiv poate avea unul sau mai multe

atribute.

Exercitii

L ldentiJicaSi atributele di textele urmdtoare:a) ,,,{ gdndului lucire, a inimii bataie

Ridici un gdunte din sarcine greoaie.,,(Mihail Eminescu)

b) ,,Din slava fumurie a cerului s-a desprins o stea.S-a pribugit cu iuleala fulgerului..,

(Zaharia Shncu)c) ,,Soarele aprinde tot mai tare vizduhul, 9i cildurajoaci in unde de argint."

(Ion Agirbiceanu. )d) ,,Cizuse peste lari iami grea,.aspri, or61cend.,,(Zaharia Stanou)e) ,,.... neguri fumegande pluteau in vizduhul addnc

al viilor."(Calistat Hogag - ,,Pe drumuri de munte")

f),,Omul izbise doud pierre si fa$ni flacdra rmui fulgercaxe inspdimantt animalele. Deasugxa,.tavanul se ftcusesaiveziu 9i o frdnhud de soare veghea linigtitd ,la cipitdiulomului."

(V. Voiculesu)g) ,,Privighetoarea, cantdreala nopfilor, tecuse. O linie

subgire de s6nge se arilase la rasarit.,'(Mihail Sadoveanu)

h) ,Jeste dealuri zgribulite,Peste larini zdrentuite,A venit aga, deodati,Toamna cea fntunecad,Lungi, slab6 9i z6ludi..." (George Topirceanu)

i) ,,$i deodatd, dintre dealuriSe desprinde larg un zvonDepartat gi monoton,Ca un murmur lung de apeRevif,sate peste maluri..."

(George Top0rceanu)2, Gdsqi cAtu ffei atribute potrivite Wntru substan-

tivele:pdetenieprivighetoarelocuinldlacafinosferi

'" copil

3. Completafi cu atribute potrivite:Toamna

_

se apropie.(oare ?)

Livezile _

aqteapti culegitod _.(ce fel de ?) (ce fel de ?)

Ei vor culege_ cogwi _.

Fructele _(c6te ?) (ce fel de ?) (ce fel de?)

gi _

vor ajunge pe mesele _ -(ce fel de ?) (ale cui ?)

95

4. Analizali atributele din textele de'mai.jos: .a) ,, Cei doi cnHtori au umblat.,:..

,, (Mihail Sadoveanu)b),Jar pe-un fu de pdpidie,

Ce se-nalp drept, din iarbn,Suieun cEribuq cu barb6,In hiinuli aurie."

{o. Cazinir)c) ,,$i piraiele umflate,Mici torente spumegoase,De pe cutne, de prin sateCurg in.viile-aburoase"

d),,peintindereanem6rgtrt"""9ffjt""uf.Tiff"t]negre se iveau ridicindu-se pe crestele albe ale valu-rilor(...)"

(I. Bart)e) ,,Degetele ei ca de cead albi, torceau dinh-o fiuci

de aur $i dintr-un fuior de argint."f) ,,gi-n ochii lui de wltur udao"i, uioi !yo:#io"*u)Treceau lucioase umbre de eroi legendari."

(Vxile Alecsandri)L,... urna v'antului tiiia brazde ad6nci, mi$ciioar in

iarba rare, sdlbaticd; un glas sec, rigugit, nemdrginit imiinfiora auzul in ristimpuri."

(Calistat Hogag)5. Alcituili o propozisie in care sd aveSi un atribut ad-jectival. AnalizagiJ!6. Alcd.tuili o propozilie tn care sd aveli doud atribute

su b s t antiv ale. Ana I izali J e !

7. Alcdtuili propozitii in care sd aveli ulmAtuareleatribute: al treilea, $apte, bund, frumoasi, carte, copil.Acolo unde este cazul, schimbali forma cuvdntului.

8. Alcdturti propoz,tii dupd schemele urmdtoare.a) S

_A*A*BYsubst. adj. adj. vb.

b) A ,_ J_*glnumeral. subst. vb.

cllTl--ftlT

9, Alcdtuili schemele utmAbarelor propozilii.a) Camera copilului este curati.b) Doi copii neast6mpirali alergau.c) Palopul de lovit al voinicului s-a sfdrdmat.

lO, Alcdtuili o companere gramaticald cu titlul ,,Prietenul meu" in care sd folosili c6t mai mult otribute.SublinialiJe !

ll. Realizali portretul fzic Si moral al unui pewonajdin operele stu.liate. Subliniali atributele.

EtPvf-t s I-J--->

l_al- ill_41

d)

9'7

Schemi rezumativi

AtributulDefrnile - Panea secundara a propoziliei care deter_

mma un subs{anttv sau un inlocui(or al acesruia lcare ? alcui? ce fel de? c6f?)

;. - adjectivat .| _ suDstanttvalClrcificore:l pronominal

I verbalL _ alte pdrti

, Atributul se acordi in gen 5i numir cu substantirr-rl

oetenmnat.

Model de analizi gramaticaliPe masa crlaai sunt doud mere.

.

-curari - atribut adjectival exprimat prin adjectir.variabil. gen leminin. numdr singular 1se aiorda cu sub_stantlwl ,,masi");.. .

dgue _

atribul adjectival exprimar prin numeral car_drnat- slmplu. cu valoare adjectivald (se acordi cu sub_stanti\,Tl ,,mere");

98

COMPLEMENTUL

DeJinilie: Parka secundard de propozilie care deter-mini un verb sau adjectiv.

Exemple:Baba avea gg4iga. (ce ?)I-au dat bliatului cartea. (cui ?)Se ddici cu usudnta. (cum ?)Am plecat la mare. (unde ?)Sd-l aduci acasd. (pe cine ?)Luu:i si vii la mine. (cdnd ?)D.rn_saJza_bal.ii n-am mai plecat. (din ce cauzi ?),,Aqa era mama... plini de minundtii."

Alte inhgbAri la cre r5spunde complemenhll: pe cine ?,cu cine ?, la ce ?, despre cine ?, in ce scop ?, incotro ?, c6ttimp ?, in ce fel ?, cat ?, cu ce ? etc.

Comptenenfid poate Ji exprimat prin:a) substantiv - Merg l4$ggalE.b) pronume - Vin de Ia ea.c) verb - Stii a cdnta ?di ouln"rul -ii-]-ued ps-rLb,f.a.e) alte pirti de vorbire: - Plec maine.

- lliqleste p mdria.Topicd Ei punctualie:

- Complementul poate sta atat inainte, cat Si dupeelementul determinat.

_

- Complementele allate iDtre subiect gi predicat sedespad de acestea prin vtgule.

^ Ex: Copilul. de ftca t'arinlilor, a fugit de acasd.

- Je despart prin virguE mai multe complemente din_tr-o enumerare.Ix: Am cumpdrat caiete, c64i, creioane 9i o rigli.

- Dupd cuvantul determinat oomplemenrul nri sedesparte prin virguh.Ex: Merg zilnic la anhenament.

Exercigiil" [dentiJicali complementele din textele urmdtoare:a) MaF bEndn Zgarie r"nu.b) hpul gi schirnbt p6nrl (dar mimvul ba).c) Vrabia urilai visoaai.d) Ziw buni se cuoage de dimineaf,a.e) ,,Din cdmp, de-acasd, de ta plug

rlecat-au asti_v&i.,

D ,,Puneti rsarra pe i1...

(Vasile.A.lecsandrr$

g),fri*ipusem 9i eu a mE ridica..." (Mrarin Preda)

h) ,,... aud plouand...(Ion Creangd)

.

(George Bacovia)g, ,,)chlopul arunca vreascuri pe foc.,.(Zaharia Stancu)g) ,,A venit pArintete pe la noi.'.

100

i) ,,Doar pe foile albe se mai ziresc tocurile ca niqtearme parisite. Bii4ii tac. Din ulili, difirzorul faspande$teun c6ntec vasel,"

(M. Sdntimbreanu)2. Conpletagi spaliile punctate cv complementele

potrivite:Cine se scoali__,

_

ajuge.(cand ?) (unde ?)

Bate cat e cald.(ce ?)

Graba shici(ce ?)

Prietenul adevdrat _

se cunoatte.(cend ?)

__

se nurnird bobocii.ftaud ?)

3. Alcdtaili parru propozilii cu complenentu expi-mdte ptin substantive care si rdspandd &a tntreboreacui?

4, Gdstli'sdxteatiive carc'sd aibd rol de complementep.liingd:verbele:

{rmScnsurcaa.ti construivom merge

5. Formulali pri)pozilii in c.tre urmdtoarele cuvintes6fie complemente:

repede, la teatru, cu tolii, duminici" a socoti, acolo, intf,e1.

101

6. AnaliTali urmdtoarele cuvinte subliniete.Costumul este vechi.El poartd costumul vechi la petrecere.

in clasi intri un elev.Clasa are un elev foarte bun.