gramada ordonata

6
Grămada ordonată Construcţia (Posturi) Trăgator Legarea 1. Deasupra umerilor stîlpilor, mîinile sub axilele lor, asigură o bună coeziune pentru cea mai bună penetrare în grămada adversă. Picioarele care sunt apropiate de linia de repunere în joc, asigură o bună împingere şi o bună stopare a trăgătorului advers. 2. Braţul drept pe deasupra stâlpului, braţul stâng fiind pe sub axila. Coeziunea poate fi mai puţin bună decît prima, dar rotirea bazinului trăgătorului este mult mai uşurată. 3. Braţele pe deasupra braţelor stâlpilor. Această legare poate fi convenabilă unui trăgător de talie mică. Sprijinul inferior 1. Picioarele pe aceeaşi linie, în poziţie de împingere. 2. Bazinul întors către partea introducerii. Sprijinul superior 1. Apucă ceafa adversarului cu umărul drept. 2. Ridică adversarul cu umărul stâng. Împingerea 1. Se va împinge în sus şi către partea dreaptă pentru a opri o acţiunea trăgătorului advers. 2. Nu trebuie să lase presiunea în timpul tragerii balonului. Stâlpii Legarea cu partenerii 1. Stâlpii încadrează trăgătorul cu braţul interior. 1

Upload: cernat-dragos

Post on 14-Sep-2015

217 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

rugby gramada

TRANSCRIPT

Grmada ordonat

Grmada ordonatConstrucia (Posturi)TrgatorLegarea1. Deasupra umerilor stlpilor, minile sub axilele lor, asigur o bun coeziune pentru cea mai bun penetrare n grmada advers. Picioarele care sunt apropiate de linia de repunere n joc, asigur o bun mpingere i o bun stopare a trgtorului advers.2. Braul drept pe deasupra stlpului, braul stng fiind pe sub axila. Coeziunea poate fi mai puin bun dect prima, dar rotirea bazinului trgtorului este mult mai uurat.3. Braele pe deasupra braelor stlpilor. Aceast legare poate fi convenabil unui trgtor de talie mic.Sprijinul inferior1. Picioarele pe aceeai linie, n poziie de mpingere.2. Bazinul ntors ctre partea introducerii.Sprijinul superior1. Apuc ceafa adversarului cu umrul drept.2. Ridic adversarul cu umrul stng.mpingerea1. Se va mpinge n sus i ctre partea dreapt pentru a opri o aciunea trgtorului advers.2. Nu trebuie s lase presiunea n timpul tragerii balonului.StlpiiLegarea cu partenerii1. Stlpii ncadreaz trgtorul cu braul interior.Reglementare = o bun securitate2. Stlpul drept se leag de stlpul stng, prinde partenerul de ort (partea interioar a centurii).Admis de arbitru = soliditate bun = fr deprtareLegare cu adversarul direct Stlpul drept (capul n interior) se leag de tricou pe deasupra braului stlpului stng advers. Stlpul stng (capul n exterior) nu este obligat s se lege de adversarul direct.Sprijinul superior Umrul de sprijin este cel drept. Umrul liber este stngul. ntr-o grmad, stlpul care mpinge mai puternic trebuie s flexeze partea inferioar, apoi cea de mijloc i la sfritul aciunii partea superioar. Angajarea cu capul n dreptul pieptului advers i ntodeauna n contact cu el (umrul stng chiar umrul drept advers). Aezarea spatelui spatelui bine ntins naintea celuilalt (capul ridicat).Sprijinul inferior Cele dou tlpi sunt retrase, picioarele ntinse napoia centrului de greutate. Stlpul stng va avea piciorul stng foarte larg deschis ctre partea stng. Bazinul mult mai jos dect linia umerilor pentru a asigura o mpiedicare de jos n sus.mpingere1. mpingerea poate fi orientat ctre axa grmezii, dar o mpingere colectiv ctre dreapta poate fi mai eficient.2. Stlpul stng ncerac se se impun prin ndreptarea capului i trenului superior. Stlpul drept se impune prin ndreptarea trenului inferior i a bazinului. (Avantajul mpingerii colective ctre dreapta).Linia a II-aLegarea ntre ei1. La centur2. Sub axilJuctorul care are bustul mai scurt i va trece braul pe sub axila partenerului.Sprijinul superior

Plasarea umrului sub plica fesier a stlpului. Probleme ce pot aprea: alunecarea (glisarea) pe stlp din cauza legrii insuficient de strnse, iar slbiciunea muscular se evideniaz prin curbarea spatelui i deprtarea de stlp.Sprijinul inferiorCele dou piciore sunt retrase i pe aceeai linie pentru a mpinge, posibilitate de transfer a greutii prin poziionarea corpului n funcie de culoarul pe care balonul va iei sau de mpingerea adversarului.mpingereaFoarte joas, orizontal. (atenie s nu-i ridice propriul stlp). n general, ea va fi axial, asupra stlpului orientat fie la tnga, fie la dreapta n funcie de presiunea primit sau exercitat.Linia a III-a nchidere, Nr. 8Legarea cu linia a II-a1. ntre picioarele celor doi juctori de linia a II-a. O mai bun mpingere, dar poate mpiedica naintarea liniei a II-a.2. Braul n exterior. Strnge bazinul juctorilor de linia a II-a.Sprijin superior

Sub plica fesier a jucturilor de linia a II-a.Sprijin inferior

Cele dou picioare retrase aproape pe aceeai linie pentru a ajuta mpingerea.RemarcaExist posibilitatea de a se poziiona la fel ntre linia a III-a arip i linia a II-a (diverse formaii ale grmezii), mai puin la U19.Linia a III-a aripLegarea cu linia a II-a1. Sub axil.2. De ort3. De ortul liniei a II-a opuseSprijin superior1. Sub plica fesier a stlpului (mna liber pe sol).2. Sub plica fesier a stlpului (mna liber e fesa stlpului).Sprijin inferiorCele dou picioare retrase pentru o mai bun mpingere. Deprtate larg pentru o acionare mai rapid.mpingereAezarea juctorilor de linia a III-a se realizeaz naintea intrrii n grmad. mpingerea va realiza echilibrarea mpingerii stlpului n ax.Progresia n grmad i respiraiaProgresiaAceast progresie se bazeaz pe trei principii ale efortului de mpingere:1. Puterea de mpingere este mult mai mare cnd sprijinul este pe dou picioare.2. Este mai uor de nchis un unghi mic,dect un unghi deschis.3. Progresia i meninerea se face n cea mai mare presiune.mpingerea se efectueaz:Pe dou picioare, retrase i aezate pe aceeai linie. Se deschid cele dou unghiuri vecine de 20 (130 - 150 trunchi pulpe, 160 - 180 pulpe gambe). Deplasare cu sprijin foarte scurt.Trei posibiliti:1. Stlpii adveri i pstreaz sprijinul lor superior i i retrag picioarele. Trebuie s mpingem n continuare nainte ca ei s-i regseasc spijinul inferior.2. Stlpii adveri (sau doar unul) i vor pierde sprijinul superior, ns nu obligatoriu picioarele se vor retrage. Vor obosi i nu vor mai transmite acelai impact partenerilor.3. Stlpii adveri i pierd att sprijinul superior, ct i cel inferior i astfel nu se mai pot opune presiunii.RespiraiaNecesitatea contraciei musculare pentru a produce un efort de mpingere se face n general n detrimentul aportului de oxigen necesar alimentrii muchilor ce lucreaz. Coordonarea efortului de mpingere cu respiraia: respiraie abdominal naintea efortului de mpingere maxim; expiraie abdominal prelungit n momentul mpingerii maxime. Timp de apnee dup expiraie dac efortul se prelungete. Inspiraie abdominal n momentul recptrii sprijinului.Coordonarea mpingeriiGrmada trebuie s-i impun mpingerea care va fi n funcie de diversitatea presiunii adverse.Dar este indispensabil ca toate forele convergente, s fie ctre ax sau ctre dreapta. Presiunea trebuie s se efectueze de jos n sus.mpingerea colectiv este legat de problema flexie-extensie colectiv.Introducere n flexie.Talonare n extensie.Problemele respiratorii sunt legate de flexia i extensia:Inspirare n flexie.Blogaj lejer n tensiune.Expiraie la extensie.PAGE 4