Apare în fiecare zi de lucru.? Abonamentul: pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe */, an 12 cor., pe 8 i/4 an 6 cor. Pentru România şi streinătate pe an 40 franci, pe i/s an 20 'J franci, pe */4 an 10 franci.

R E D A C Ţ I A ,TIPOGRAFIA Şl ADMINISTRAŢIA: BlAŞOV, PIAŢA MARE Nr. 30.

Telefon: Nr. 226.

Pentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 coroane. Fără dus acasă pe an 20 coroane, pe x/% an 10 coroane, pe */4 an 5 coroane. Un număr 10 bani, Inserate: un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarif şi învoială, — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.

t?,a

gr. cat. m a g h ia ră - fa p t împlinit.Ne este încă tuturora în vie

memorie decursul grandios al mee- tingului de protestare ţir;ut Ia 30 Mai în istoricul orăşel al lui Mihai Viteazul, când peste 15,000 fii su­fleteşti ai biserieei gr. cat române au ridicat protest solemn în con­tra atentatului plănui* priu înfiin­ţarea biserieei gr. cat. maghiare.

Rezoluţiunile votate într’un gând şi dor de această impozantă adunare românească au tost pre­cedate de următoarele considé­rante, în cari se resumă nedrep­tatea strigătoare la cer şi perico­lul grozav, de care este amenin­ţată în primai rând biserica gr. cat. maghiară, iar în al doilea rând biserica gr. or. română :

I. Având în vedere, că înfiinţarea nouei episcopii gr. cat. maghiare, pre­zentată la Roma ca o episcopie gr. cat. cu limba grecească, nu o în d tep - toţeşte n ici istoria, ş i nici tipsele su - fieteşti ale aşa numiţilor gr. cat. m a­ghiari.

2 ) având în vedere că înfiin ţarea nouei e/piscopH gr. cat. m aghiare o- sândeşte scopul biserieei lu i Chris­tos: de a nu face d in biserică un in-

ţ strument politic de desnaţionalisare fi de siluire ş i o osândesc ş i intere­sele generale ş i ale biserieei : de a păzi pacea şi bunăinţelegerea între credincioşi, şi de a înconjura frecă­rile religioase, Congresul o de con­vingerea că:

înfiinţarea episcopiei gr. cat. ma­ghiare pentru multele rele, cari pot urma din cauza ei, e prim ejdioasă.

3) Având în vedere, că prin înfiin­ţarea plănuitei episcopii gr. cat. ma­ghiare chiar ş i în form a contem plată de guvern se c a lc ă în p i c io a r e d r e p ­tu r i le re so rv tire d e s t r ă m o ş i i n o ş ­t r i c a p r P e ju l u n i r i i lo r c u M o m a t de a rom ânea în ritu l ş i limba n oa­stră românească ş i c ă prin ea se va- tdmă şi drepturile date ş i garan tate din partea Sf. scaun şi p rim ite d in partea noastră, de a h totdeauna în- preunaţi la provincia gr. cat. de Alba- Iuîia ş i Făgăraş, ş i astfel vatăm ă in ­tegritatea teritorială a provinciei noa-; sire m itropolitane, congresul protes­tează contra în fiin ţării acestei ep is­copii gr. cat. m aghiare , aşa precum e contemplată de guvernul maghiar...

de 3Y. Tomici.— Pine. —

Vieaţa de toate zilele cu năcazu­rile-! mărunte nu era în stare la înce­put să mă împiedece de-a nu mă gândi rilnic la amicul sincer, deştept şi ve- il, care era Li viu. Impresii noui se pe-

Undau însă şi făceau să se topească ce în ce cele vechi. Odată cu înain-

tirea la rangul de locotenent am fost ipoi permutat din Caransebeş intr’un

tocmai la graniţa de cătră Mora­li» a ţerii. Întâmplarea voi ca să ajung fa acelaş oraş cu vechiul meu amic Urlu Radu, care conducea în calitate jb inginer lucrări de construire de c&l ferate. Revederea noastră n’a fost lip- ti de-o notă de tristeţă din partea

unicului meu. Se afla aici de mai bine fc 4 ani si se căsătorise cu o nem- taică, cu care avă 2 copilaşi ca doi fegeri blonzi înviaţi de pe vr’un tablou

a lui MuriJlo, având o mamă nu mai puţin frumoasă. Cum amândoi eram «mai Români In marea de străini, pe

i, că mai eram şi prietini vechi, e tara), că am primit cu bucurie învi-

amicului meu de a-1 cerceta cât i des, Nu peste rnult eram conside-

Itt ca aparţinând familiei. Era pentru

De atunci n au trecut nici şease săptămâni şi astăzi stăm în faţa faptului împlinit: Înfăptuirea biserieei gr- cat. maghiare,

Organul semioficios al guver­nului a publicat eri următorul co­municat:

> M in is t r u l d e e x te r n e co n te le B e r ţh to ld o, c o m u n ic a t în m o d ofi­c i a l p r i m - m i n i s t r u l u i L u k ă c s L a - disB au , c ă S fâ n tu l S c a u n a a d e ­r a t , { l a p r o p u n e r e a c o m is iu n e i P r o p a g a n d a F i d e 1, la în f i in ţa r e a n o u f i e p is c o p i i a r , c a t . m a g h ia r e ş i a v i c a r i a tu l u i s ă c u ie ş c ş i că , d u p ă d e c r e tu l p r i v i t o r la aceste , h o tă r â r e a Sf, S c a u n a f o s t î n t ă r i t ă ş l p r t n t r ’o b u lă p a p a lă , c a r e a fo s t în m a n u a tâ î n m o d s ă r b ă to r e s c a s- tă x i d e cdtrcL& gf reia*-ul d e s ta t a l V a tic a n u lu i a m b a s a d o r tt l u i n o s ­t r u p e lâ n g ă V a t ic a n , p r in c i p e lu i S ch o n b u rg . B u la v a a p a r e in cel m a i a p r o p ia t n u m ă r a l f o i i o f i d a le * .

Un comunicat mai elocvent, care cu o singură lovitură de să- cure să sfarme cumplit toate spe­ranţele îndreptate spre Sf. Scaun şi spre Capul biserieei catolice, nici că se poate imagina! S’au des­considerat, nimicit şi călcat în pi­cioare drepturi, tradiţii, bule pa­pale, legi sancţionate şi mari in­terese ale biserieei catolice, numai şi numai ca să se satisfacă pofta nesăţioasă a şovinismului turbat maghiar, care de ani de zile a lu­crat mai mult pe ascuns decât pe faţă, pentru a pângări cel mai scump tesaur al neamului româ­nesc: biserica sa strămoşească, ocrotitoarea puternică prin veacuri de arândul a Jimbei, legei şi na­ţionalităţii româneşti.

Lovitura aceasta ne-a venit prea pe neaşteptate, căci, optimişti fiind dela fire, ue-am legănat în speranţa, că în ultimul ceas Vati­canul se va resgândi sau cel puţin va mai amâna cuvântul sau deci­siv. Ne-am înşelat însă amar şi,

mine ca un ostrov vatra amicului Li- viu, unde ne refugiam ca să ne gân­dim şi să vorbim cu drag de iubitele noastre plaiuri şi colnice. Giasuri în tregi petreceam intreţinându-ne despre amintiri vechi şi pline de duioşia tre­cutului, care îmbracă şi cele mai neîn­semnate evenimente în haină roză. Amicul Radu trăia o vieaţă canonică din cele mai fericite, ceea-ce se putea vedea după înfăţişarea sa radioasă, când era între ai săi. Bătrâna sa mamă‘ase­menea era cu el. Păreau nişte oameni In a c&ror inimi şi casă s&lăşiuia dra­gostea şl fericirea. O singură notă dis­cordantă în armonia întregului o forma natúréiul prea expansiv, o lipsă de în­ţelegere mai adâncă în caracterul so­ţiei amicului Liviu. Încă dela început mă cam puse pe gânduri deosebita atenţie, — ca să nu zic mai mult, — ce mi-o dedea Eliza, nevasta iui Liviu, o atribuiam însă amiciţiei ce-1 lega pe soţul său de mine. Mai târziu însă a trebuit să fac constatarea, că tânăra femeie plină de vieaţâ, zglobie şi uşu­ratică, — o adevărată păpuşă cu căp- şor de vrabie, — şi-a propus cu tot dinadinsul să mă cucerească.

Odată, — era primăvara pe la 5 oare după amiazi, — ducâodu-mă ia dânşii, 6 găsii numai pe nevastă acasS. Torna nu sosise şi — după cum am aflat mai târziu, — nici nu avea să so­sească în aiua aceea, guvernanta ro­

stâni acum în faţa unui fapt împli­nit, i$-a mai rămas o singură da- torinţ, datorinţa sfântă de-a o- pune cu ultimele noastre sforţări cea nai mare resistenţa posibilă realizăii acestui atentat infernal.

Prcum în măreaţa adunare dela Aba-Iulia cei peste 15.000 Români tu protestat in contra în­cercării de-a se introduce calul trojan litre zidurile biserieei gr. cat. româieşti, astfel astăzi sutele de mii d\ credincioşi gr. cat. şi îndeosebi credincioşii ameninţaţi cu deslipira lor forţată de bise- rica-mamâ au datorinţa cea mai sfântă să pună o rezistenţă în ­

dârjită în cmtra unui jug, care urmăreşte svpul infernal de-ai desbrăca de imba şi naţionalita­tea lor.

Din vocile şi comentariile pre- ssei maghiare, oe cari le publicăm mai jos, veder cu groază cursa, care ni s’a pregfetit în toată taina. Vedem înfioraţi, că înfiinţarea e- piscopiei gr. că. maghiare este numai începutul unei serii lungi de atentate pregătite în contra vieţii noastre naţimale româneşti, fără deosebire de aparţinem bise- ricei gr. cat. sau gr. or. române. Stăm prin urmae în faţa unui plan pregătit de > mână lungă, care, dacă nu-i wm opune cea mai mare rezistenţi, însemnează moartea noastră naţonală.

Se impune deci o luptă sfântă şt măreaţă, ca să dlm din nou dovadă lumii, că neanul românesc — cuvintele lui Botfiniu — se ţuptă mai mult pentru limbă d^cât pentru vieaţă.

Şi ne bucurăm, ?ă în şirele preoţimei noastre gr. <at. române vedem o mişcare vină pentru pre­gătirea şi înfăptuirea acestei rezis­tenţe. Tocmai ne soseşte zarul „Uni­rea“, care publică la Ioc de frunte un apel călduros al părintelui Au- gustin Dănilă, invitând (reoţimea gr. cat. română să pornească lupta sfântă în contra acelora, cari cu gând necurat se apropie ce biseri­cile noastre.

„Dvoastră (preoţii) — zi<e părin­tele Dănilă — sunteţi chemaţia apăra

mână eşise cu copii şi cu bătr.na la plimbare. In nădejdea, că nu peste mult va veni şi Liviu, primii imitarea tinerei femei şi rămăsei. Sub civânt, câ afară începe să se răcorească,dânsa mă conduse în casă. Conversaţia se învârtea ia început pe lângă vreme, copii, deveni însă fără să observ ani­mată, ba chiar aprinsă. Nici azi m-rni pot da seama, cum a a ajuns să vor­bim atât de intim. Simţeam, că mă în­călzesc şi încep să-mi perd din ce în ce siguranţa in faţa acestei femei ti­nere, frumoasă şi plină de putere de vieaţă, a cărei priviri aprinse, pătimaşe îmi răscoleau sufletul făcând să se deş­tepte In mine pasiuni sălbatice, nebă­nuite. Ca sâ mi ascund turburarea hai albumul şi începui să frunzăresc. Dânsa se ridică de pe canapeaua pe care şe­dea şi veni lângă mine să-mi ară;e unele fotografii interesante. Se plecase peste umărul meu şi-mi arăta cu de­getul şi dându-mi lămuriri. Era atât de aproape de mine, încât simţeam pe umăr zvâcnind pătimaş sânii ei plini,, caizi, iar faţa ei lini dogoria obrajii. Fire galbene ca aurul dio părul ei Îmi mângăiau grumazii şi urechile, făcând să mă cutremur de plăcere. Eram ne­bun ! Degetele mi-se mişcau inaşinali- ceşte întorcând foaie după foaie fără să văd nimic, când întorcând o foaie nouă, dădui peste o fotografie a amicului m eu. Sării de pe scaun ca scuturat de

în aceste vremuri critice biserica română unită de dezastrul, ce o ameninţă. Hotărârea şi ţinuta dvoa­stră ne va arăta, că mai are me­nire pe pământ mult oropsitul po­por român, sau i s’a stâns deja din inimă dorul de vieaţă. Ca să nu fiţi învinşi, să nu se poată începe procesul de disolvare a bisericii şi neamului român, fiţi treji, fiţi KPre­oţi cu crucea ’n frunte!* 11... căci doară şi noi suntem factori, de a căror părere trebuie să se ţină seamă ! „Căci oastea e creştină /“ e creştină, e română, şi e cu noi...

„ Adevărul şi dreptul sunt pu­ternice! Şi noi cu acele înarmaţi vom stăpâni bisericile noastre, şi nu vom lăsa să treacă pragul ace­lora nimenea. Tuturor acelora, ce se vor apropia cătră bisericile noa­stre cu gândul celor nechiemaţi, avem să le strigăm un puternic: In lături dela Casa Domnului, căci „Cu noi este D u m n ezeu ş i până ce Domnul e cu noi, nimic nu ne va putea strica cel rău!“

Aşa să ne ajute Dumnezeu !*

Din vocile presei şoviniste a- supra înfiinţării şi menirii nouei episcopii dăm următoarele:

Festi l l ir la n .Ziarul perciunat »P estiMiri.* anun­

ţând la ioc.de frunte înfiinţarea epis­copiei maghiare cu vicariatul ei în Să- cuime, esclamă:

»Prin aceasta încoronam ca co­roană triumfalnică lupta noastră naţio­nală, lungă, de o jumătate veac. După o luptă grea şi cerbicoasă am câştigat pentru m aghiarim e două sute de m ii de oam eni«.

Pe laudă că Ia aceasta luptă a luat parte activă şi »Pesti Hirl.« încă din 1897, arată apoi, că episcopii şi preoţimea ruteană nu a’au împotrivit la înfiinţarea nouei episcopii, ci în con­tra ei au fost Rutenii din Galiţia şi Rom ânii. Dar secretarul de stat le - szem ekig Sándor a ştiut să deiature toate pedecile şi azi episcopia maghiară e fapt împlinit.

Trecând apoi ia însemnătatea nouei episcopii, zice că cea mai mare însem­nătate a ei este, că limba maghiară a devenit iimba altarului. Efectul nouei iostituţii e Incalculabil, — zice foaia, apoi continuă:

un acces vehement de friguri şi mă trezii din beţia, care-mi amorţi-se ju­decata. încă un moment şi aş fi deve­nit un ticălos ordinar. Dânsa înţelese, că şi-a perdut puterea asupha mea, căci privea cu och’i scăpărători de mâ­nie la fotografie şi nici nu încercă să reia lupta. După-ce mai schimbarăm unele cuvinte indiferente, esprimân- du-mi părerea de rău, că nu pot să tră întâlnesc cu fratele Radu, îmi ce­rni voe să mă depărtez. De atunci »m mai dat de vre o două ori pe la dânşii mai mult de dragul formei şi apoi mi-am întrerupt vizitele. II compăti- miam în gândul meu sincer pe fratele Liviu, căci presimţeam, că fericirea lui nu are sâ fie de durată lungi Amărât şi decepţionat căutam înzădar sâ gă­sesc aiurea, ce am perdut In intimita­tea familiei amicului meu. Intr-o zi so­sind acasă prăfuit, obosit dela eserciţiu, pe cine găsesc la mint? Pe Radu. Era liniştit ia aparenţă, numai faţa-i avea o paloare spăimântătoare.

— Ce-i frate Radule? — îl între­bai ingrijat.

— Primeşti te rog să-mi fi se- cundant într-o afacere de onoare? — zise dânsul răguşit.

— Dar ce-i? Ce s-a întâmplat?— Spune primeşti ? — inzistă dân­

sul cu mânie.— Primesc!

»Cu înfiinţarea nouei episcopii e asigurată m aghiarizarea tuturor Rute­nilor d in Ungaria, ceea-ce face 500 mii de oameni. De altă parte va fi frâ n tă puterea rom ânilor gr. cat. Căci trebue să ştim, că noua episcopie va dispune de un mare număr de preoţi şi fiecare din aceştia va fi preot şovinist m aghiar. Şi un astfel de preot, care va avea ca- lificaţia şi recerinţele necesare, la insis­tenţa guvernului poate fi num it de episcop în Orade, în Gherla, în B la j sau Lugoj. Numai Fritul trebue sâ-l schimbe.

Mai departe, episcopia aceasta va fi curat maghiară. Parohiile dela peri­ferii vor desvolta o m uncă febrilă de m aghiarizare ş i vor m aghiariza p a ro ­hiile vecine româneşti. Iar parohiiie ast­fel magniarizate vor cere să fie puse sub iuri-dicţiunea episcopului maghiar. In modul acesta va creşte şi se va mări noua episcopie la vază şi estenziune* pe contul episcopiilor românea.

Faimosul articol se lucheie astfel:»In fine, în cadrul acestui articol

trebue să începem răspăndirea nouei şi puternicei ?dei, care dacă se va realiza, iarăş va spori ia număr maghiarimea: episcopia gr. or. m aghiară. Sub supre­maţia prelaţilor gr. or. români şi sârbi trăiesc 200 m ii de oameni, cari sau sunt după limbă m aghiari, sau ştiu ungureşte. Pe aceştia trebue să -i rupem de sub influinţa rom ână ş i sârbă şi calea cea mai bună spre acest scop este înfiinţarea unei episcopii pe seama lor. Nu ne vom odihni până nu ni se va valora aceasta idee . . .

B udapesti H irl.Şovimstul <Bud. Hirl.» apreciază

şi el la loc de frunte din punct de ve­dere naţional, înfiinţarea nouei episco­pii. O asemănă cu uu uriaş tun şi apoi zice:

«Să se sălăşluia8că în ea sfân tul sp irit m aghiar. Nu e tun, care împrăş­tie moartea, ci iubirea, fericirea, p a tri­otism ul m aghiar ş i credinţa m aghiară. Dumnezeul M aghiarilor întră acolo, unde păcă aeurn se propovăduia în nu­mele Domnului ura f*ţă de Maghiari. Limba maghiară a deverit limbă de altar acolo, unde până acum se spu­nea, că e păcat a se ruga iui D-zeu în ungureşte...

Aduce apoi laudă tuturor factori­lor, cari au contribuit ia Înfiinţarea episcopiei.

A lkotm ány.Faţă de aceste veci sincere în şo­

vinismul lor, ziarul clerical * Alkot­m ány* se învăluie In vestmântul falş ieztm.c şi prezintă noua episcopie ca

— Mulţumesc I — zise întinzân- du-mi mâna — M-a părăsit nevasta 1 A fugit ticăloasa! Şi încă şti cu cine ? Cu bancherul Walter, cel mai depravat ruö din câţi rabdă pământul I Ah! aşa ru­şine ! Sărmanii mei copilaşi!

— Linişteşte-te frate! Cine ştie? Poate a sedus-o, poate a luat-o cu sila. Dar dacă a fost o greşală comisă din naivitate, din prea mare încredere, dânsa va reveni cu siguranţă la senti­mente mai bune. Gândul, că e mamă o va întoarce mai curând decât crezi de pe calea apucată şi iarăş se va res­tabili pacea şi fericirea in casa tal — zisei eu cu jumătate gura.

— Niciodată l Cum poţi să-ţi îu- chipui aşa ceva? Pentru mine e pier­dută şi pierdută va rămânea.) Dar cu a- cel infam, care mi-a turburat liniştea, mi-a răpit fericirea, voi să mă răiuesc.li omor!

— Dar dacă te va omorâ el petine ?

— Nu poate fi cerul atât de pă­gân să lase să triumfeze păcatul, mişe- lia asupra dreptăţii, a nevinovăţiei. In sfârşit îutâmple*8e ori ce, eu trebue, — mă înţelegi trebue, — să-mi reparez onoarea. Mergi şi te înţelege cu cole­gul Müller şi apoi provocaţi-l.

Era evident, că aici orice încer­care de domolire era zadarnică. Am în­cercat să-i vorbesc despre copii, i-am

w m

Pagina 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 14 3 -

o instituţie nevinovată şi fără veleităţi şoviniste ungureşti.

«Noua episcopie a trebuit înfiin­ţată, ca să se Introducă pace în sufle­tul sbuciumat a l ungurilor gr. cat. Azi stăm in faţa unui tapt împlinit şi aşa putem spune adevărul acelora, cari au luptat contra ei cu toată puterea. Ro­m ân ii gr. cat. au fost duşi în luptă cu argumente falşe. Au văzut gravamine naţionale acolo, unde nu e permis să se furişeze politica. Vorbeau despre primejduirea bisericei lor, pe când sco­pul nouei episcopii este tocmai a da un avân t credinţei gr. cat.»,.

Cu alte cuvinte ncua episcopie e mieluşelul blând şi pe baza aceasta «Alkotmány* ne dă sfatul să ne împă­căm cu faptul Împlinit.

Basta 1JPe«ti N apié.

înfiinţarea episcopiei opreşte în cale un pericol naţional — scrie «P. N.> Maghiarii gr. cat. nu aveau biserică proprie şi erau încătuşaţi în sfera de putere a prelaţilor rom âni. Urmarea acesteia era, că să răspândea în mod sp&imântător rom ânizarea. Comune în ­tregi s'au vulahizat sub influinţa popi­lor români fanatici.. . .

In chipul acesta P. Napló ne scoate tot pe noi de vinovaţi. Vorba: hoţul de păgubaş.

Consiliat comun de miniştri, carea ţinut 2 zile, s’a sfârşit cu o oareşcare surprindere. Consiliul de miniştri şi îndeosebi miniştrii ungari au refuzat cererile ministrului de războiu de*a se lua în budgetul comun al anului viitor câteva poziţii nouă privitoare la procu­rarea de material nou pentru artilerie. Miniştri ungari au motivat refuzul lor cu situaţia critică internă a ţării. Mi­niştrii austriaci nu s’au arătat to mai contrari acestor cereri, dar au făcut votul lor pendent dela anumite con­diţii technice-financiare. Cu toate aceste poziţia ministrului de finanţe nu pare sdruncinată.

Cele mai multe ziare maghiare aprobă refuzul guvernului ungar şi con­sideră acest refuz ca un nou eşec al ministrului Auffenberg.

Budgetul comun pentru anul vii­tor s’a stabilit definitiv. El este ţinut tn cadrele stabilite de delegaţiuni în cei doi ani din urmă.

Condamnarea anul »agitator« şvab-Tribunalul din Neopianta a condamnat pe otelierul Fritz Hess din Neopianta la 4 luni închisoare de sta t ş i 200 cor. am endă în bani, flind-uă s’a găsit la dânsul un exemplar din romanul »Gdtzendâmmerung« şi flind-că s’a con­statat, că un alt exemplar l-ar fi îm­prumutat Hess unui prietin spre a-I ceti. Se ştie, că acest roman, al cărui autor este cunoscutul scriitor Adam Mftller-Guttenbrunn, e un roman de tendenţă, ocupându-se cu situaţia na­ţionalităţilor din Ungaria. Acest roman a făcut la timpul său mare senzaţie.

Cetind sentinţa judecătorilor din Neopianta — îţi stă mintea în loc...

adus aminte, că are o mamă bătrână, care ar rămânea şi ea fără razim în lume, dacă ar cădea el. Giaba i-am vor­bit. Dela o vreme îmi zise răstit, cu asprime:

— Spune drept, îţi pare rău, că ai primit să-mi fi secundant? Primeşti ori ba?

— Ţi-am spus, că sunt al tău.— Ei bine, atunci fă-ţi datorinţa 1

Servus 1 — şi luându-şi pălăria eşi ca odinioară în goană.

A doua zi erau faţă in fată ad­versarii. Radu trase cei dintâi şi nu nimeri. Furia îi zgândăra braţul şi-i în­tunecase vederea. Trase şi celalalt şi bietul meu amic se prăvăli scrâşnind din dinţi şi mugind ca un taur rănit. Sângele îi gâigăia din piept şi până să ajungem acasă cu el, îşi dete sufletul jertfa unei tradiţii pe cât de nebune, pe atât de infame. La ce să vă mai descriu scena sfâşietoare, când copilaşii văzură corpul neînsufleţit al tatălui lor şi sărmana bătrână se văzu lipsită de­odată şi de ultimul razim în v eaţă? Ce zici iubite Mariş! Nu crezi, că ar fi iost mai nimerit să aplici'' cravaşa în acest caz, decât să-ţi dai vieaţa, — care nu e a ta, ci a copiilor şi a mamei tale, —• pentru o nevrednică?

Externe. In cercurile d ip lom a tice se crede, că în curând va fi convocată o conferinţă in tern a ţio ­n a lă , a cărei scop este de-a in ter­ven i pen tru a se încheia pacea cât m a i curând în tre I ta lia ş i Turcia ş i de-a aran ja definitiv chestiunile încurcate d in Turcia.

— Italien ii au repurtat alaltaeri o m are victorie la M isurata (T ripolita- nia). Pierderile lu rc ilo r sun t de m ai multe sute ucişi ş i ră n iţi.

— Un rescript ai Ţarului adresat ministrului marinei relevă marea în­semnătate a creditului de-o jumătate de miliard votat pentru sporirea flotei de războiu şi urează ca ziua sancţio­nării legii să devie ziua de mari spe­ranţe pentru Rusia. Marile răni primite în ultimul războiu de flotă, care nu cu­noscuse înainte înfrângeri* au ajuns a fi vindecate. Trebue ca flota să iedo- bândească forţa, pentru a răspunde glo­riei Rusiei.

S c r i s o a r e d in B u c o v in a .— Câteva cuvinte. — Epigoniilui L iciu . — De-ale politicei.

— Inform aţii. —— 8 Iulie n. 1912.

Am întârziat cam mult cu cores­pondenţele mele şi iubiţii cetitori se vor fi întrebat nedumeriţi — dacă mi-au dat întrucât va atenţie — ce s a făcut cu acel ce scria veşti triste din Bucovina. Pentru toţi răspund pripit, căci nu voi să trec între nemuritori, cu fraze lungi, că am fost foarte ocu­pat De astăzi înainte nu mai sunt in mijlocul zgomotului din oraş, m-am re­tras departe de vieaţa vijelioasă a ca­pitalei intr-un sat situat la poalele Carpaţilor. Aici în liniştea naturii, la auzul şoaptelor Sucevii voi pune pe hârtie gânduri ce mă frământă de timp îndelungat. De aici voi scrie multe din durerile noastre şi d-voastră ca fraţi mai mari le veţi primi în coloa­nele ziarului «Gazeta Transilvaniei».

*Intr-o zi rece de primăvară s-a

stins într-un sanator departe de Buco­vinenii săi iubiţi poate cea mai popu­lară şi mai serbătorită persoană în ultimii ani de întreaga suflare româ­nească: Petre L iciu . Cumplită a fost durerea neamului întreg la perderea acestui stâlp ai scenei romaneşti, dar duîeriie Bucovinenilor erau fără sfâr­şit. Nu putea nime crede, că Liciu n-a mai veci, veeel ca un soare de primă­vară în mijlocul nostru. Toţi gândiau că el glumeşte ca la teatru...

întâlnind întâmplător pe nişte ţă­rani m-au întrebat, de ce s’a arborat drapelul negru pe palatul naţional. Le-am răspuns, că vesteşte moartea lui Liciu. Unui din ei m a întrebat cu lacrimi în ochi. Cum, a murit cel ce-1 făcea pe jidovul Moisi ? Nu se poate. El a mai murit şi ca Ştefan Vodă şi ca Ştefâniţă 1... Dă dragă măestre aşa te cunoşteau pe tine ţăranii din Bu­covina.

Liciu a murit... Cine va continua opera lui măreaţă? Cine va £1 îndrăz neţul şi desinteresatu», care să por­nească cu tovarăşii săi spre vesela gră­dină a iui Alexandri? Cine va fi ur­maşul acelui, care până la moarte se gândia cu drag la noi ?

Semânia aruncată da Liciu a a* dus roade.. Din ceata prietinilor iubiţi se ridică Belcot şi’ntr-o zi de Iunie porneşte spre Bucovina însoţit de o trupă întreagă. Faţa Bucovinei ee ve­seleşte, căci prin centrele ei trec păsă­rele călătoare şi vorbesc graiul nostru românesc. S-au dat o serie de repre­zentaţii, în mare part© comedii locali­zate şi marea drama naţională «Rota­rul». Nu stă în competinţa noastră să dăm o critică i au o apreciere a valorii acestor reprezentaţii. Când mergem la teatru rămânem uimiţi de progresele artei româneşti.

*Atmosfera politică din Buco-

vina nu se linişteşte de loc. Lup­tele de partid atât de stricăcioase iau proporţii mai mari. Certele personale şi-au ajuns de mult culmea şi încep acum a degenera. Poate nici odată şi nici întro pro- vinţa românească nu s-au auzit atâtea sudalme, atâtea înjurături, atâtea vorbe proaste ca în acest colţ al Românismului ameninţat de înstrăinare. Conducătorii popo­rului şi-au uitat datoria şi se mul- ţămesc cu hărţăelile personale,

cari nu se vor mai sfârşi. Vecinie ştiu contrarii să scoată ceva nou la iveală. Străinii îşi sanează li­niştiţi rănile şi se pregătesc la lupta pentru viitor, pe când noi ne slăbim reciproc şi răscolim pa­timile trecutului. Puiem descoperi cele mai mari fărădelegi ale tre­cutului, daruele n-au nici un folos pentru prezent, dar încă pe viitor; atâta doară ca vom şti, să ne ferim de unii indivizi pericu loşi, cari au abuzat de încredere« acordată, de altfel nu ne alegeă cu nimic. .

Din cama cerţii dintre Im­putaţii noştri nu se poate convea dieta, care are de rezolvit afrtea lucruri importante. Deputaţii de­mocraţi sunt de părere, că jncea nu se poate stabili între depitaţii de astăzi. Şi propun ca tcţidepu- taţii români să depună de bună voe mandatele şi să se f#ă ale­geri noui. In felul acesta a* reuşi foarte uşor şi alte perso»ne cu care s ar putea face foare bine împăcarea. Apărăriştii au calificat această propunere ca un ion sens. Nu ştim încă ce soluţie vor aduce dânşii. Părerea lor, că sunt în stare să nimicească cutentul de­mocrat, e o concepţii ridicolă. Oricât de entuziaste ş filosofice ar fi articolele scrise, in cari se detestă orice importaiţă partidu­lui democrat, ele totişi nu vor a- dcce nici o lumină îi cercul Ro­mânilor bucovineni.

Odor ştiu rnulp, dur noi nu­mai ceva: Peirea ta din tine Israile!

#Cu numărul de Duminecă a luat

d l Oeorge Stoica, fost redactor la re- posata »Tribuna« oţnducerea organului apărărist, »vieaţa Sîouă«. Suntem în­credinţaţi că d 1 St>ica nu şi va pune puterile sale ziârisiee în serviciul unui partid politic, ci Sr serviciul cauzei ro­mâneşti din Ţara fagilor. Prin energia sa va reuşi poate să dărâme orice di- virgenţi politici dntre fraţi. Ii urăm spor şi succes la muncă !

*De curând a apărut un volum de

schiţe, »PrintrejstroDi«, datorit tânăru­lui scriitor buc/vinean Livlu Marian. Sunt bucăţi serrte, cari plac pentru fineţa stilului /î coloritul poetic. Ce­teşti cu plăce# cele peste o sută de pagini şi admri imaginile prinse de simţul poetuhi.

L iviu C. Silvescu.

D iscurs cestit de d -n a presidentă M a r ia B a iu le sc u la esam enulde încheiere a l internatului de fetiţe

din Braşov. -Dragile mele elevei

Voi aţi dovedit cu cuvântul şi cu fapta, că învăţământul acestei şcoli pe care aţi cercetat-o este de mare în semnătâe. A-ţi dovedit-o astăzi cu cu­vântul prin răspunsurile voastre în teorie, jrgumentând necesitatea neapă­rată şi folosul ce’i aduce această şcoală, iară cu fapta prin lucrurile frumoase ce au ftşit din mârâie voastre harnice şi au bst espuse.

Sunt atât de însemnate temeliile, pe cate este alcătuită instrucţiunea a- cestei şcoli, încât mereu trebue să re­vin şl să vă vorbesc asupra lor. Noi o numin şcoală de menaj şi de industrie casnfcă, învăţământul şi practica prin­cipalelor cunoştinţe pe care este basată Be-c&re căsnicie.

Am vorbit în cuvântarea mea din ani| trecut cât de multâ necesitate are fenceia de instrucţiunea menajului sau a jospodâriei, v’aaa repefcat’o adese îa orde anumite, când m’am ocupat cu voi în adins, astăzi îmi rezervez să vă trag atenţiunea asupra i m p o r t a n ­ţei i n d u s t r i e i c a sn ic e .

Da curând cu prilejui espoziţiei d« vite regnicolare, Reuniunea noastră a aranjat o cameră ţărănească, care raprezentâ industria noastră casnică. Atunci am avut ocasiuna să constatăm, (ât de mare iinpresiune face asupra străinilor nidestria cu caro femeia ro­mână ştie să-şi împodobească căsuţa şi îmbrăcămintea sa. Am accentuat-o asta şi s’a mirat Alt. Sa Arhiducele P rânz Salvator, Ecs. S a M in istru l de agricul­tură Sereny şi cu aceşti împreună mulţi alţi fruntaşi al neamurilor streine, cari ne-au vizitat şi cari nu şi-ar fi

crezrt ochilor, dacă nu vă vedea pe voi ţesând aceste minuni în războiaşul miţtel şi cusând de faţă cu ei altifele fricoase în costumele naţionale. Mi s’a uvplut inima de mândrie şi am avut dbsebita satisfacţie să auz, că cu re­zumare adm iteau superioritatea ş i is- usin ţa fem eii rom âne în direcţiunea iiceasta, cu care suntem înaintea celor­lalte naţionalităţi.

Fără îndoială că alte neamuri nici n’au în stilul lor veselia şi bucuria de a-şi compune lucrurile şi îmbrăcămin­tea cu atâta frumseţe şi belşug de co­lori, cari isvoresc din sufletul şi vioi­ciunea rasei noastre latine. Dovadă că, deşi am trecut prin lungi veacuri de asuprire, suntem un popor, car© prin energia şi icteligenţa sa a păstrat intactă lumina şi vioiciunea strămoşilor noştri veniţi de sub cerul senin al vechiului pământ străbun.

Această industrie casnică este o artă specială a poporului nostru şi ar­tista esie fem eia rom ână. Ea posede în această artă comoara de frutnsaţe, de armonie de colori, de gust estetic, cu cere a înveselit coliba Românului şi a luminat prin veacuri chiar negura şi viscolele munţilor în care s’a adă­postit.

Deci această comoară, care o po­sede cb noifemeile române să vă ră­mâne sfântă, cinstei-o şi apâraţi-o de înrîuriri streine. Dorul vostru unic să fie ca şi în locuinţa voastră să păstra ţi caracterul original al naţion alită ţii voastre.

Deci împodobiţi vă locuinţa t voas­tră cu ţesăturile pe care pricepeţi să le faceţi atât de bine, precum cbvoare, velinte, perdele, — coaseţi pe rufkrie şi pe hainele voastre motive frum oase ro ­mâneşti. Ginsiiţi-vă ş i portul naţional pe care vă învăţăm aH preţu i chiar în această şcoală căci hăinuţa voastră cea m at de frunte, de D um ineci şi hdrbă- toare este căm ăşuţa cusută cu "pui şi cu altiţs.

N u d e s p r e ţu i ţ i o b iec te le v e h i d m camele v o a s tr e p ă r in te ş t i , care dau caracterul industriei noaţtre cas­nice, prechni sunt zugrăvelile jş i crestă­turile căci au m ai m ultă v alb are, decât mobila banală şi lus&uttâ* dela târguri. P ăstra ţi vasele vecim, urcioare, fa rfu rii, străchini, nastrape pentru ca să da ţi căsuţei voastre farm ecul ş i originali­tatea naţion alită ţii noastre ia ră cinstind şi legea, aprin deţi în fa ţa icoa­nei candela cu lum ina ei duioasă şi alinâtoare de dureri.

Aceste sfaturi vi le dau în anul acesta la despărţire, rugându-vă să fiţi adevăraţi apostoli ai şcoalei noastre propagând în comunei© voastre ca ade­văraţi misionari ai acestei idei.

Nu socotiţi voi această şcoală ca absolvatâ prin depărtarea voastră, voi luaţi asupra voastră încă multe datorii, trebuind să păstraţi şi să cultivaţi în preajma voastră tot ce aţi avut parte să vedeţi, sâ învăţaţi şi să auziţi.

Daţi-vă seamă, că şi nouă - ca fe­mei ni-se impun mari datorii faţă de nea­mul nostru, datori aţe luate asupra-ne din neam în neam, p® care numai noi sun­tem capabile să le păstrăm intacte, precum ni ie-au păstrat prin veacuri mamele noastre. Nu ar fi un sacrilegiu ca noi să le înstrăinăm? Iar înstrăina­rea intră aşa de uşor în suflet când suntem lipsite de entuziasm şi de dra­goste de neam.

.Voi ca cea mai proaspătă genera- ţiune, care pricepeţi acum sistematic măestria aceasta cu mentalitatea voas­tră de astăzi, vouă vă va fi mai uşor să păstraţi aceasta comoară a străbune­lor noastre şi să oferiţi de neghina gus­turilor streine, care pe furiş s© încuibă în casa şi în inima Românului ade­menit.

Deci vă trimit copii mei în lumea românească ia vetrele părinţilor voştrii cu deplină încred re, că nu veţi uita Învăţăturile iubitei noastre scoale, cu dorul, că în fie care sat răsleţ şi de­părtat să sămânaţi cu drag aceste prin­cipii de mare Însemnătate.

Şi acum vă zic rămasul bun, ru­gând pe bunul Dumnezeu să vă ocro­tească şi să vă facă femei harnice şi cinstite ale neamului nostru, iar eu vă însoţesc mereu cu binecuvântarea unei mame sufleteşti, care are putere sâ treacă peste ori-ce margini şi hotare.

Rămâneţi cu bine, eu sunt şi de acum îuainte cu voi, iar voi ca o sin­gură tabără sâ răspundeţi când vă va chema apelul meu.

I n s ta la ţia , de te le g r a f ie f ă r ă f i r v e u n a e r o p la n r o m â n e s c .

Zilele acestea au avut loc la sta­ţiunea telesrrafiei fără fir d?n Constanţa, experienţe cu receptorul inventat de di G. Rotlender. La aceste experienţe

Dacă aveţi lipsă de M O B TLE nu vi-le procuraţi până în luna lui Octomvris. Atunci se deschide a d-lor Filia'a fabricei de mobile din Marosvásárhely în Braşov, Strada Porţi Nr

au asistat pe lângă numeroşi d-n. ţeri de garnizoană cu d-nele şi Murgoci, profesor universitar şi capi X comandor Cătuneanu. Dl profesor M; goci precum si întreaga asistenţă rămas pe deplin satisfăcuţi de frim. sele succese ce se pot obţine cu n> apar ă de recepţie inventat de di O tav Rotlender, care aparat mai prazi avan tagiul că nu cântăreşte de vre-o 270 grame. Noul receptor se instala de cătră inventator pe bipia ministerului de războiu, care se . seş'e ia hipodromul dela Anadolkioi care este pilotat de dl sub-lt. Prc! topupe cu. Lucrările de instalaţii sunt aproape terminate şi dela 15-y Iulie se vor face prealabile experie n(i între aparatul instalat pe aeroplan staţ/a telegrafiei fără fir. Experienţele or fi inspectate în detaliu de cătră dl : e- nerai R. Boteanu, comandantul corpi ii V de armată, şi dl maior Macri, dit torul şcoalei noastre de aviaţie.

Această inspecţie prealabilă se ' face în vederea participărei aeroplaul lui ministerului de războiu ia ma ilfi manevre de toamnă, ce vor avea., ioc în Dobrogea, prevăzut pentru înjtfti* dată cu instalaţie de telegrafie fără úr inventa-â de un român.

Ş t i r i m ă ru n te ,— laşul va fi înzestrat in curând eu

un nou monument, ce se va ridica la memoria marelui cugetător Vasiie Conta, din iniţiativa profesorilor universitari. Această statue va fi aşezată după ciur se proectase in grădina universităţei.

— D-l C. C. Árion, ministru de nterne şi ad-iaterim la instrucţiunea publică a obţinut un concediu de la 28 lume şi până ia 6 August, in acesc. timp d-l i. Lahovari, ministru de do- meuii, va ţine interimatul ministerului de interne, iar d-i Pangrati ministerul lucrărilor publice, pe acei al instrucţia« nei şi cultelor.

— Din laşi se anunţă : Epitropia Si, Spiridon a fost înştiinţată că pe rco*, şiile Bârşa şi Perieni din jud. laşi,pro­prietatea epitropiei, ţăranii au început o nouă agitaţie, cerând pământ pentru islaz. Agitaţia aceasta a început mai mult din cauză că ambele moşii au fost date în arândă, fără ca ţăranilor sâ li se rezerve pământ. O delegaţie se va prezenta în cursul acestei săptă­mâni la Epitropie supunând doleanţele sărenilor.

Dela Reuniunea învăţă­torilor Romani Sâlăgeif,,

— Urmare* —

Prezidentul învită pe referentul Emil Pocola să-şi prezente referada a- supra chestiunei »Uniformizarea in­activităţii Reuniunilor învăţător eşti dia; dieceză«.

Referentul face cunoscut aduulrei gen. propunerile înaintate de Reualav. Sârmar-Ugecea şi auume în chestie:1. Uniformizarea activităţii reun. k din eparhia Gherlei. 2. Uniformisul învăţământului elementar îa şcotlflle poporale. 3. Înfiinţarea unui post os inspector confesional diecezan. 4. lits- meiarea unui organ de publicitate fen- tru preoţi şi învăţători

Dupăce referentul conbate punţi de punct motivându-şi ©spunerile é pe baza principiilor pedagogiei mo$n» să începe o discuţie la un nivel iuit, la care au luat parte d-nii: A. h f, deleg. conz. Dr. Aciu Careii-mari T. Mureşau şi A. Mânu.

Adunarea gen. primeşte cu iimâ nimitate următoarea moţiune; AsptfH ţiunfie sufletului nostru sunt: 1. iri’J ţătorui şi preotul fiind ambii datorii lucre in aceeaşi măsură )a ridil culturâiâ-economică şi socială a ruiui nostru românesc să aibă prejj la acelaşi nivou spre scopul acestş |2. să se înfiinţeze seminarul peda$ij cu un număr egal de ani, de uadifj câţi unea va eşi mai nesilită la iví

3. acelaşi salar ambii cu ofili de stat;

4. autonomie, ca să fim iăs lucra liberi Intr’o singură direc a viitoriuiui neamului şi patriei cu| bieme atât de grele;

5 . înaintarea învăţătorului laţ rectorat şi revizorát cu onorarul! cerut;

6. şcoala poporală adusă m i proape de trebuinţele vieţii rurale;

7. revizuirea planului depeazto8 . anii de serviciu reduşi <K»

la 35; A9. un organ de publicitate / $

independent a învăţătorilor, c.i uit pliment pedagogic;

10. Conplenirea postului ch ca cu bărbaţi pregătiţi pentru acostă fj siune.

HO.

1912.

T

Considerând:1. 06 ăin aspiraţiurtiie nc

i au lăsăm nici o iotă,'ţiu:;r:iri ne îndeamnă cu o p ă • bi * să ne strângem toate t sâ ne pregătim liber prin r $ noastre, cari în primo loco sun „■ nţ l i mijlocul cu care trlbe

âm ■ pe noi Înşine apoi ojii- piiOlică, pentru a le asigura

a.; mei tabilităţi relative şi lor dezvoltare fireabcă.

jl , (:.« uniformizarea îuvâţămŞitf- :iin şcoaiele poporale şi Inflioţzpa <j p ist «ie inspector diecezan, fia

/-t U i 1907, care în chestii di dai ce ws" p! nare dă guvernului drejjde îîm u j. iar pe autorităţile nqtre br*1 ssti ie aduce în această pHbţă raport de dependenţă ţaţă cu tto- xea supraveghetoare, care în curi puratice poate în mod direct i-şi că voinţa la împlinire dacă ar mţi unere* — e o chestiune de are ui diecezan dispune în mod djire- uar,

ui. Că situaţia tringaşă şi gia a ericei noastre faţă de puterea datat îngrijirea părintească a arhieflor

ftţă de biserica lor, a croit pentr i a- ceşti/’ directiva pe care sunt siiiţp o arma, pentru a asigura bunăvoinţipu-

re

G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3.

ctor, ’> Nicolae Pop pentru; ftaspectorul reg pentru

e, ŢT'Muresan pentru oaspeţi limba maghiarăţ??) pen-

(.Va u rm a )

I R I

Í

- 28 Iunie 1912.

)o m n ii a S o n a ţi a i fo a ie i noa» c a v i c u 1 oJuiic n . n u ş i* a u

U i a f io n a m e n tu t, s u n t z u g a ţ i z c in o i , c a să n u f i - s e în tz e * $ e x p e d a ze a z e y w k d â a fo a ie i .j A dm inistraţiunea| „Gazetei Transilvaniei“.

: Redacţionale Din cauza sf. bâtori de Vineri: Petru şi Pa- marul nu apare până Sâm- I seara.

terei de stat pe seama bisericii na şi a credincioşiîor ei. i

La propunerile Reun. înv. îăt- măreai-Ugoceni aduce conciuzul getrai cd nu le primeşte şi »R. I. R. Săt <ră- urtke înafară de acea grupare, pâă o aitfei de asociare şi cooperare va Ípo­sibilă.

Dar în considerare că toatereu- Diuuile din provinţia metropolita» a Blajului au primit In anul 1904 fiin­ţarea »Alianţei tuturor învăţători gr. cat. din Arhidieceză, care nu şj că­pătat fiinţă, fiind statutele tot în inis- tériül de culte şi instr. publică n<pro bate, însărcinează comitetul canid să rmree factorii competenţi în ch tium m Alianţa tuturor învăţătorii^ gr, cat, din Arhidieceză B lajulu i să e în - jmdm, promiţând totodată inşpdorui regesc că statutele înflioţânde-i alijţe je va prezenta ministrului spre ap »bare.

Prezidentul invită pe notară ce­tească propunerile, cari s’au prejntat ‘ timp, dintre cari ' aiinteres jnerajul: ' l a i n a á

I Propunere«- Mie Iov.Bârseul de jc t®M . *

a) Aduna să^a! ® S6‘ pcerce n comitetul » toţ^rl 91 reţ prezi-

lenţii despârţăţa în 4neşti, flecare proiopopesdagá- öela' V?

ţâtor, care să a uj- u rDrle din acel 0Ii<fi u -

kul despre d« 3 “* Caril i I(«l »porturile 96 . Şmâiită' ^ prcsidnilui genera c d splenire

b) Adunarea roai M gram miletul centrai j oaListui ne!t0r s*

M‘T i r zboarâ ^

i în-exa-

#:punătuai mult

«ici amăsurat di%r U intelec omU1?® i»riu Pop înv. în Irjţo »gei Ö)

Ca«itctul central *o«| în tr e g i ,]™ ^ "a sä sa înfiinţeze o faâ ■‘ţipendentă. re

Propuneri;«stătoare

şi Va-re^omau <are comisit Teodor Victo tii

pMiha'ca. ra pu*Pure-- 9. Urmeazăcu^argâ, . „ ..

ala »Învăţătorii şi p»ţWpla mÎ UA fost tractată în l;&t\ideos;

iavâţâmântul şi în veetjn: ridicarea culturală ® ====== . *’ mică şi

i strânsă dealului

iă a neamu ui români unea preotului şi misii» lui au atâtea puncte co

iăcând un pas cătră i de vieaţâ, trebuie să Iţiiis unul alăturea de cefpă__catul »pregătire» profere însc , îrte ci Jea învăţătorul i* C a /,e€ ului să fie cât mai P\*le iisţ6 Pentru nevoile caf el .Caro­

le să aibă pe cât e p(/U'i aceecPp 'tire, acela* salar. iJäfiirul să

an preot, iar preotul 7 ® su‘ său un pedagog.

Cere ca să se înfiinţe^un/seminar gogie cu un număr an/ comuni,

înde vocaţiuuea va e jm i nesilită Iveală.

In fine face apel ]ţ>rct)ţi şi tn- tori, ca să lucreze In vierea aceJuiaş alături mergând pret ;i învăţător

tea mai desăvârşită apnie. Disertantele e aplaiM.La orele 2 se închiâ şedinţa. Ur-

banchetul. fMâncările bune ads laudă aran- ilor. Scria toastelorb începe vica- peatru Mej. Sa penm Metropolit »scop. Protopopul Vicaş pentri Emil Pocola în lim|a maghiarâ(?\

.rată că1 învăţa­re, încât

.yaiul co-

Cere , car? cea a înlă- or ei

Barsele <V. Stroâscu» pentru şcoliantelerie. «Asociaţiunea pentru li* ura română şl cultura poporului n» dă la concurs următoarele e din donaţiunea de 10 000 cor. a Vasile Stroescu * * 'Dona burse de cate 2500 cor. pen-

tjdouă dom nişoare ce vor avea să tţeze ţh»p de un an: una cursurile Şnlei dte dantelerie d in Viena (K. k. Ctral-Spitzenkurs in Wien), iar a doua csuriţe şcoalei de dantelerie d in Schnee- bj în lS a x o n ia (Spitzenklöppel mus- tJSchuîk zu Schneeberg). Ambele bkiere, fo acelaş timp, vor studia şi oanizarla atelierelor de industrie epică dîp ţările respective, precum şi aursurifor ambulante pentru învăţarea pjgătirei dantelelor, iar după termină­ri curau|ilor vor avea să prezinte cp- njetuiui central un raport amănunţit dipre studiile făcute, şi un plan, cum 8’| putea.înfiinţa şi la noi asemenea atiiere şi cursuri, cu ajutorul cărora s’a putea erea nouă izvoare de €enit ţă&nceior române. Bursierele, după\er- miarea cursorilor, vor fi obligată să sta cel puţin fhnp de 5 ani în /servi- ciil atelierelor de îîfflhinţrie casnică sau a cursurilor ambulante pehtru învăţarea daiteleriei ce se vor înfiinţa la noi.

Concurentele îşi vor însoţi cere­rii» de următoarele acte: a,, certificat de botez ; b , certificat despre studiile făcute; c., certificat că au terminat vre-o şcoală de industrie (de lucru de mână) sau că au făcut praxâ în vre un atelier de industrie casnică şi că s’au ocupat şi până acum cu lucrarea dan­telelor ; d., certificat de sănătate. Dela concurente se cere totodată, să cu­noască limba germană verbal şi in scris.

Cererile pentru aceste burse se vor înainta biroului central a) «Asocia ţiunii», Sibiiu (Nagyszeben) str. $aguna Nr. 6 până la 1 August n.

Sibiiu, în 6 Iulie n. 1912. — A n- dreiu B ârseanu prezident. Oct. C. Tăs lăuanu secretar.

Sărman* tară, cum mi te pără sesc cetăţenii oblăduiţi de tine şi-şi iau drumul ia America! Atâtea braţe «cbingiuite, atâtea picioare ciuntite şi atâtea vieţi trecute la veciuicie de roa­tele fabricelor americane — şi totuşi cetăţeuii tăi preta’ă toate acestea, de­cât să se bucure de bunătăţile «Hun- gariei felix».

E înspăimântător tabloul ce-1 o- fe- ă raportul jandarmeriei d-m Fiume asupra numărului celor ce trec la America. In p r im a jum ătate a anului şi-au luat drum ul spre N quI continent num ai 10471 de persoană, dintre cari 6932 bărbaţi în etale, ,1080 m ai tineri şi 2459 femei şi fete.. Ş i trebue ştiu t, cd această frum oasă c ifră cuprinde nu­m ai pe ucet emigr-anţi, cari au trecut p rin Fiume. Cât; o fi num ărul acelor <sătui de p a t j i e », cari porturile s ire n e , pentru m ântuirea peniţe Ocean?!

mTiszait 4 >Ţari|TeoiJngariel. II Chiamă »grofcând a **-'*'* Pub^ 0 fl (?) dede a sfiimP^'ie ei în Irumoasa poziţieRoatei * la Iaşi şi îpra de jandarmi ca ţarii ?ono^rat 6a făcând altfel merită aceastăaibă al casei. C toatâ faPta fcrebue să-Ş*

ce-şi lăsă saculu profesor, Cujbâ, darmărie se adunase bni, după obiceiu gara dela Salonta-mare, i şt trimise de acoiau, că e vorba de nou»

aleJtre Missir următoid însă au priceput iu- ^Jîrsuri de care s’a fia Tisza acasă şi trebuia

i sosit trenul, jandar-

ît.Stcod.

îm barcă in a-şi căuta

zile,Inc

aştmr

Miaairaş, Sânt In Iaşi, San In Ieşi, Dacă ieşi Dela slujbă ‘Vin la Cqjb&. Ai matale

it tot pasagii'l din faţa sager n-a avut permi- tren sau să coboare când domnul conte cu s-au depărtat din gară. rea trenului, în uşa

unui vagon de cl. I. şi-au făcut apariţiapatru jandarmi cu „szurony löl«, cari îl însoţiseră pe conte şi’n tren. A ur­mat apoi ceata detectivilor, cari dupăce s-au asigurat că lumea din gară e li­niştită, i-au făcut dram contelui şi sui- tei iui, care înconjurată de jandarmi a înaintat până la uşa gării, unde aran­jatorii primirei au dat semn oficialilor să strige: »trăiască«. Câteva voci au şi răspuns cu un slab »éljen«, care a fost copleşit de furtunoasele strigăte de »Abzug« şi »le vele« ale mulţimei, în­soţite şi de alte espresiuni »măguli­toare« fe adresa lui Tisza. încântat de această „călduroasă primire,« contele cu soţia au luat iute trăsura şi s-au făcut nevăzuţi.

— In urma »opoziţiei neparlamen­tare« ce s fac secerătorii, Bihorul, unde e moşia contelui Tisza, a fost inundat cu 200 de jandarmi.

Doi pungaşi vor să plece la ParisSQb tenderul maşinei- Din Constanţa se anunţă: Poliţia portului a arestat pe doi călători tiudaţf, cari ău vrut să că­lătorească până la Pariz, sub tenderul maşinei Expromiui Orient, care pleacă din port pe la oarele 7 dimineaţa. Ciu­daţii călători, cari răspund la numele de Herman Hmm, zis Buzatu, şi Petre Popescu — amândoi cunoscuţi pungaşi din Capitală, cei din urmă având şi mandat de arestare — s’au aşezat cu câteva minute îaainte de plecarea ex­presului, sub tenderul maşinei, fiind aprovizionaţi în toată regula cu de-ale mâncârei. Un agent al siguranţei, des- coperiadu-le cuibul, ie-a zădărnicit acest voiaj, arestându-i. Aduşi la comisaria­tul poliţiei portului, d-1 Duca şeful bri- găzei de siguranţă, stabiiindu-ie identi­tatea, le-a ridicat orî-ce speranţă, de-a vedea Parizui, înaintându-i autorităţilor din Capitală.

Au dezertat gardiştii Papei. De maimultă vreme gardiştii elveţieni ai Vati­canului erau în fierbere, din cauza tra­tamentului necorăspunzător. In una din dimineţile trecute Vaticanul s-a pome­nit cu o neaşteptată surpriză. Partea cea mai mare a gardiştilor elveţieni s au strecurat noaptea pe furiş şi şi-au luat adio dela Vatican, în care de a- proape o jumătate de veac ei reprezen* taserâ marea putere lumească a papis- muiui de odinioară.

Şezători literare. Instituţiunile noa­stre culturale ş. a.: Despărţământul »Astrei«, Casina română şi Reuniunea română de cântări din Săbeşui-săsesc vor aranja împreună în decursul anu­lui mai multe şezători Pterare, al căror program va fi compus din conferinţe, declamări, cântări şi producţiuni tea­trale. La aceste şezători literare pot participa toţi membrii numitelor insti­tuţia ni, precum şi acele persoane, cari vor primi Invitări speciale. Proxima şe­zătoare literară se va ţinea Vineri 12 Iulie n., în sala cea mică sau în pavi­lonul de vară dela hotelul »La leul de aur«. începutul la oarele 2. Preţul de intrare: 50 fileri.

Sebeşul-săsesc, în 8 Iulie n. — Din şedinţa comitetelor întrunite.

0 groaznică explozie s-a produs ia "minele de cărbuni Denaly din Anglia. Alaltăieri dimineaţa a-au petrecut ia scurte intervale două explozii. Cea din urmă a fost atât de puternică, încât detunătura s a auzit la o distanţă de 4 chilom. In acel moment se aflau in mine 160 lucrători. Imediat s-a început ac­ţiunea de salvure. Până la amiazi au fost scoşi 28 morţi. Cadavrele sunt mu­tilate în mod îngrozitor şi piine cu răni şi arsuri. Fun;ul şi gazele au forţat pe lucrători să întrerupă acţiunea de sal­vare. Se crede, că numărul morţilor trece peste 40. Perechea regală en­gleză, care se afla la Conniaborough, auzind de vestea catastrofei, a plecat la locui catastrofei. Cauza catastrofei după o versiune este, că iu urma unei erupţiuni gazele au făcut explozie.

O telegramă ulterioară vesteşte, că exploziile s-au repetat în mai multe rânduri, prăbuşind mai multe galerii şi îngropând în dărâmături o expediţie de salvare. Numărul morţilor se urcă ia 60, dintre cari 31 au fost scoşi de sub dărâmături.

Ştiri mărunte In consiliul de mi­niştri din Paris, preşedintele Faiiiéres a semnat proiectul, prin care oraşul Pa­ris se autorizează a contracta un îm prmrsut de 200 milioatm pentru a con strui locuinţe ieftine.

— Din cauza căldurilor prea mari, în New-Yoik au murit 6 persoane, la Philadelfia 14, la Boston 3 şi la Pitts­burg 5.

— In fabrica de dinamită din A vignano au explodat 600 chiiogr. de di­namită. Fabtica a fost distrusă. O mul ţi me de persoane rănite.

— Din Mourmelon se anunţă: A-vîatoriil monoplanist Bedel, venind din Villacoublay şi aterizând pe o ceaţă deasă, s-a încurcat în firele de tele­graf; aparatul său s-a răsturnat şi a căzut Bedel a fost ucis imediat.

Avi$. Cu 1 Septemvrie a. c. even­tual şi mai curând, află aplicare în can­celaria mea notarială din Reuşor (u. p. Făgăraş) un practicant de notar. Clement Grama notar cercual. —

Atragem atenţiunea cumpărători­lor de mobile asupra anunţului; B»e- k e ty ş i M e ii, fabrică de mobile.

Dia Braşov şi Tara-Bârsei.încheierea anului la şco&lele

noastre medii şi superioare va avea loc mâne, Vineri, la orele 11 în sala festivă a gimnaziului. La aceasta serbare vor asista şi abiturienţii de-a cum 15 ani, cari şi-au dat întâlnire ia Braşov,

Trupa (Hui Bănuţiu a plecatazi la Făgăraş, unde va avea loc mâne prima reprezentaţiune. Dorim artiştilor noştri cele mai frumoase succese în turneul lor cultural.

Profesori definitivi. Delegaţiunile şcolare întrunite eri au definitivat pe profesorii Vasüe M icula, Dr. lo a n B a ­tiu şi Dumitru L upan angajaţi la şcoa- lele noastre centrale şi superioare.

Atragem atenţiunea asupra concursului direcţiunei internatu­lui gimnaziului nostru, publicat pe pag. 4.

Tinerimea română de pe coastă aranjază o petrecere de vară împreu­nată cu joc, care ae va da în 31 Iunie 1912, în locul numit »La crucea Muşi- coiuiui«. In caz de timp nefavorabil pe­trecerea se va amâna.

Cununie. D-ra Ânicuţa D u ţa ş i d-1 Cornel M ăeruşan , îşi vor celebra cunu­nia religioasă Duminecă în 8 (21) Iulie, la 4 oare p. m. în biserica gr. or. diu Crizbav. — Crizbav-Măeruş.

Azi şi în fiecare zi concertează în cafeneaua »Drechsler — urmaş« de aici. Albert Roth, solist şi primaş şi fratele lui Wilhelm, virtuos în »tárogató« cu întreaga lor capelă de muzică.

L a Ş T E F A N S U C I Uantreprenorul Restaurantului

de la promenadă cântă ia amiazi şi seara un vestit ta ­

ra f de lău tari d in Regat.Avis amatorilor de o muzică frumoasă

şi originală românească!

Litere, arte şi ştiinţe.

pe cari numai Românii de sub stăpâ­nire străină le pot înţelege, înainte de a se despărţi pentru totdeauna de ţara pe care o iubeşte şi astăzi. Celalt Zam­fir C. Arbure din neamul Ralli, rudă cu Stârceştii din Bucovina, era să plătească cu cei 19 ani ai tinereţei sale rătăcirea intr’o societate studenţească revoluţio­nară din Petersburg. întemniţat în groaznicele casemate ale cetăţii Peter- Pavlosk era să-şi dea obştescul sfârşit, dacă nu se întrepunea bătrânul Cons­tantin Mor uzi, om cu mare vază în Ba­sarabia, tatăl precedentului, de hatârul căruia în o jumătate de oră fu dat liber­tăţii, însă într’un hal înspăimântător. Intre publicaţiile d-iui Arbure cea mai de seamă e «Basarabia», premiată de Academia Română. D. Zotta mai relevă faptul că în* rânduriie nobilimei basa- rabene există un curent, care a dat a- derenţilor iui numirea, din partea - ad­versarilor, de «partid moldovenesc».

S-a.

Nobilimea românească din Basarabia.(Urmare şi fine).

La adăpostul ccrotirei aproape pă­rinteşti, din partea prea puternicilor împăraţi nu e de mirare, deşi foarte dureros, că nobilimea de origine mol­dovenească din Basarabia în majoritatea ei, în întâia generaţie, învăţase să vor­bească ruseşte, în a doua se desobici- nuise să vorbească româneşte în a treia uitase să simţească româneşte. In ge­nere desnaţionaiizarea a avut loc în mod incooştieut, muiţamită firei cam pasive şi contemplative a Moldoveanului care atât în Regat cât şi în Bucovina n’a ştiut să se afirme în măsura nobi­lelor sa>e calităţi sufleteşti. Au mai contribuit însă unii şi prin prea marele zel în executarea intenţiilor ascunse ale imperiului.

Cu toate acestea nu-i motiv să desperăm. Ţările noastre — spune d. Zotta — sunt ţări ale contrastelor ne­închipuite. Tocmai cin rândurile acestei noniiimi au eşit oameni, cari au pus în uimire Românismul întreg: Bogdan Petriceicu-Hajdău şi Vasile Stroescu. Unul prin geniul său atot cuprinzător, altui prin mărinimia sufletului său. Iar alţi doi, rupând, cu tot trecutul lor pri­vilegiat, ocupă acum locuri de frunte în publicistica României : cei dintâiu kaeazui Dimitrie C. Moruzi a schimbat coroana princiară şi moşii întinse cu postul unui snb-prefect în Dobrogea (!) şi acum duce bătrâneţile sale scăpătate în mahalaua Tâtăraşiior din laşi dăru- indu ne din când în când un roman în* duioşilor, ca ultimul: «Prbegi în ţară străina», plin de amintiri ale tinereţei sale princiare, înfâţişându-ne cumplitele conflicte sufleteşti prin cari trecuse şi

Teatru, concerte şi petreceri;M eseriaşii rom âni d in R erm an

învită ia Balul împreunat cu tombolă ce-i vor aranja Duminecă în 1/14 Iulie 1912 în sala hotelului mare din loc. În­ceputul ia 12 ore din zi. Preţul de in­trare : de persoaoă pentru domni 1 c. 20 fii., pentru domnişoare 1 c. Pen­tru privitori 80 fii. Fiecare bilet de In­trare va avea un loz de sortare. Lozuri separate de sortat se capătă la cassă cu preţul de 20 fii. Cu venitul curat se va pune baza unui fond al meseriaşilor.

*Tinerimea studioasă d in Poiana

(ctul Sibiiu) invită la petrecerea de vară, ce se va aranja în romantica pă­dure Staule, Duminecă în 1/14 Iulie 1912. La caz de timp nefavorabil pe­trecerea se va ţinea seara in sala cea mare a şcoalei din Deal, cu începutul, la 8 oare seara.

*ln telig in ţa rom ână d in M.- Ludoş

şi ju r invită la petrecerea de vară ce o aranjază Duminecă, în 4 August n. 1912 în şalele hotelului «Central» din M.-Ludoş. Venitul curat este destinat în favorul fondului cultural al şcoalei gr.-c.at. din Ioc.

Cărţi fi reviste.In tipografia «Carmen» din Cluj a

apărut *Făttrum os>, poem dramatic în 4 acte de A M aior. Preţul 2 lei.

*In tipografia Seminarului teologic

gr-cat. din Blaj a apărut: L a m orm ân­tul M itropolitului A tanasie Anghel, în ­temeietorul Unirii cu Roma. Discurs rostit de P ăr. D r. Elie D ăianu , proto­popul Clujului.

*Convorbiri I terare Nr. 6 . Anul

XL VI. Director : S. Mehedinţi cuprin­sul; A. Naum : In memoria lui Alexan­dru loan Hu, Ciutacu. Duitiu Zam- firescu: Lumină nouă (comedie în 3 acte). G. Lazăr : Aforisme din Goethe. Ion Al-George: Sapbo (comedie antică, II acte în versuri). Vladimir I. Ghika : Extracte şi analize din cartea «In Mol­dova» a lui Eduard Grenier. V. V : In San-Marco (versuri). E. Lovinescu: Gheorhe Asaehi. (încercare biografică), însemnări privitoare Ia istoria culturii româneşti. Cronica literară. — Cronica istorică: Din corespondenţa particulară a lui Costachi Negri cu Vodă-Casa. Dela Academie: Recepţiunea sole-ujnă a Dr. Gr. Antipa în Academia Română. E. Dragoş: Dela Românii de peste ho­tare : O sărbătoare românească în Leipzig. lacob Negruzii: Necrolog : Ca- ragiale. Bibliografie. — Preţul unui e- xemplar, Lei 1,75.

Proprietar:Tip. A. M ureşianu : B r anise e & Comp

Redactor responz&bii ; lo a n Brotea.

69QCOOaOOOOOOOOQOOOCJ

- Hotel i C O N T I N E N T A L Ü

B R A Ş O VProprietar: PetfU A. PopOVlCl*

-X —

oooooooooÖoo

? ®••OO DO üO O O O O O O O O O O O fO

ooooîooooo

Hotel de primul rang, la cea mai plăcută poziţie din oraş, iluminat electric, confort mo­dern. Automobil Ia dispoziţie.

— — PREŢURI REDUSE. — —

Prânzurile le lua toatfc 1 W m A T ■ serile le petreeea de asemt #nuit in fainiiiea mea, având plăcere să asculte muzică; câteodată lecturi comune, fi rele treceau cu simplă con*« o adevărată plăcere să asculţi giaJe;. totdeauna vesel, şi totdc pus să ia în râs cu inuit spiri neie fiu pretenţie de mare ct= starea noastra socială In deobs

B rasov Târgul grâului 3.

soţii Recomandă toate articolele cele mai modeme pen­tru dame şi domni.

Stofe, Mătăsării, Conlacţiuni, Bluze şi raiărie solida pentru trusouri.Serviciu prompt şi preţuri moderate. Nr. 161 -2 3

Pagina 4. G A Z B T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 14,

a . r il e c o r a a n d a

J E K E L I I 7 S & S T O T Z . F i l i a l a A . B E D ITI v Æ a - g r s t z i r a . d . e s t i c l a r i © ş i P o r c e l a n .

V asileM uscalu priorulatelier

de cureîarroman

în Braşov, strada nouă Nr. 18 (casele praprir). Am onoare a recomanda On public din Braşov şi jur AteHeml Hieil de CUrelăliS, provăzut cu tot felul de hamuri de lux şi pentru lucru, din piele de blanc, precum şi tot felul de curele de încins, şerpare, şele în diferitei colori, artistic lucrate. Se primesc şi reparaturi de tot felul, cu-i fere, geante do călătorie şi pungi etc. etc. precum şi plosci dej Lemn îmbrăcate în curele frumoase, în mărimi şi colori diferite.

Li atelierul meu de pielărie din Bras-v, comardeie poştale se efeptuesc grabnic şi cu preţuri moderate.

S ta b ilim e n tu l b ă i lo r d in T â rg u l C a ilo r

JTIÏÎU

Avem onoarea a aduce la cunoştinţă că s’a deschis deja baia de înotat împreunată cu duşuri.

Tot odată suntem în stare după o acurată comparare a elementelor scaldelor naturale, a tace băi minerale în vane anume pentru acest scop cu piatră acră, iod, maras- tină, ciocălan de brad, sare, pucioasă, acid-carbonic, fer, tarin, soda şi fiori de fâu.

Preţurile şi orele se pot vedea din ordinea băilor

Administraţia băilor.

IfBJ

mY1KS

miâJiürjInăJ

G h ete do d a m e ş i b ă r b a ţ i.Marca Salamander â Cor. 16 50 executare de lux k Cor. 2*50

neîntrecute în durabilitate.Magazine speciale pentru gheteFrederic Ipsén et Comp

B R A Ş O V ,Strada Vămii 36.

M e d i a ş ,piaţa mare 26. 140,1—50

S i g h i ş o a r a , str. boerilor 10.

m m m

Î N i(I S t r a d a P o r ţ i i Mr. 51.

Nu seăpaţ i ocazia!Pentru sărbătorile de Paşti, Rusali, sezonul de vară, ^

a Vă aprovisiona cu haine de dame şi bărbaţi dela firma

ê

s«eh«*t i

fa

Fraţii F ischerj

B raşo v , Strada Porţii Nr. 51.Se pot cumpăra cele mai inimoase, moderne parde

tiuri de dame d e l à ........................... 14 coroane în sus.Pardesiuri elegante de fetiţe . . . 10 „ „ „Pardesiu fin modern de bărbaţi Raglan 20 „ „ „Costume m o d e r n e ........................... 18 9 „ nCostume pentru b ă e ţ i ...................... 12 „ „ „Costume pentru c o p i i ..................... 4 „

Ai ragem atenţia On. public asupra firmei.166,3-50.

©. S t r a d a P o r ţ i i «r. SI. ©

9»**■

^ ^ 1oorL a .zn .exx te la .

„ G r a s e i a T r a n s i l v a n i e i “se pot face ori şi când pe timp mai îndelungate sau lunare

Adimnisri. „Gazetei Transilvaniei4.

"V-

C el m a i ie f t in i s v o r d e c u m p ă r a tpentru prăvăliaşi cu mărunţişuri, mărfuri de Nürnberg şi papetăţie

se află la

ALFRED SEULES. & CoM agazie en. g ro s , BRAŞOV.

Târgul goarnelor 20- vis^à-vis de I. L JA, Hessbaimer.

I Nr. 28/1912.

I Putlicathue2/15 lithe a.

4a va fnc:i

Concurs.Se caută no candid.?! de pro­

fesor, care a dai cenzura, sau cel puţin examenul fundamental din fisică Şt mate naţiei, este sănătos şi vceşte să ocupe în 1/14 s'ept. a. c. un post de pedagog în inter natul şuoalelor medii orc. româ­neşti din Braşov.

Pedagogul ales va primi îu cele 10 luni de şcoală toată pre­viziunea obişnuită în internat, o odaie separată şi de atât a cri câte 80 coroane, câte oare va a- vea să propună pe săptămână la, şcoalele amintite (cam 7 oare). Afară de aceste oare de lecţii da­toria principală a pedagogului va fi să asiste în mternat la oarele de studiu" ăie clevdor, să ia parte ia escursinnile'Şi jocurile lor şi să fie totdeauna bil eb de câte ori apar în corpore masă, la festivităţi, la biserică şl Ia alte ocaziuni.

Rugarea însoţită de at*68!8!1 eI® recerute să «e adreseze şcoalelor centrale ort. rom. din Braşov până In 25 iulie v. a- c. şi candidatol — dacă se poate4:— să se prezinte personal la sm})' scrisul şi la direcţiunea şeoaîelo,r medii.

Braşov, din şed. Eforiei ţinută în 25 Iunie v. 1912.

= C A R L KAM M ER :

1 Luni în oble 11 a.t ţr a e p u b lic . t*s.Lş^nţe a Ool.'.l- í m pa-oLia lâiserica Sf. \eo jL e din Bi (işov) — S/i.ei : oen-ru arâr r<pe anul eum-.t a < nui te; d'ăşune în esieuritir?? de jure din Poieua -ba-olului. Cleiul parohi ai a? Jnwicei

ori. res. dej a i>f. Xîeolae în 1 Branşa (Braşov\ Oi*. V. Safi:, presideot.

I. PrisCTI se.:;:ret«r.

2'

Magazin special de furnituri de că şi bucătărie rirccccccc

© r a ş o v , l ’îrg'ia.l grrA'u.lviJS-i i f ţ g ţ a i î n m n i t i i i i i i i î i i i i i m i m i i i i u » i i u i * i i m t i u i M * 4* lin i iu i» * i i^ w in *

Vase veritabile VfckeI Sin ţSei'itdorf, şi tacâmuri cb Alpaca.\ Articole (Jultui'işti

AHrfîiinfiiim,B ex

Sticle de conserve. Dulapuri pentru gliiaţă*

Maşini pentru îngheţată se află în asortiment mare.

- t

, Ü * V I Z L\ Berii r is u l a t r - g a t m . n r n o ■»,UIlK

ic românce din !o-. şi delà ou deo*-o )ii-j up3Îc:5 ia

inuliutelif „Pai ro.nânea iueuraja t< r r seria nea apsitor d* mobile şi z; -irik dispoziţia O.:, • toii«?, cu ceia uni

T E L E P H O N N i*. 4 2 4 .

Avis.Ocaaia cea mai buna se oferă de

a cumpăra tot felul de

Ciasornice de buzunarcu pendulă, de părete, ciasornic

cu zâmâitoare, cu or uamente cn preţurile cele mai moderate la

KLEIN BÉLA

Dr- Va$i!e Saftuprotopop şi preşedintele Eforiei.

Nr. 61/1912

Anunţ de licitaţiune.Pe baza planului şi prelimi­

nariului de spese aprobat de Prea- veneratul Gonsistoriu Diecezan de Gherla subNr. 3953/1912, se­natul bisericei gr. cat. din Căţcău, prin aceasta publica licitaţiune minuendă pentru a da în întreprin­dere zi 'irea bisericei diu Căţcău (Kackd) comitatul Bolnoc-Dobâca.

Licifcaţiunea se va ţinea Du­minecă în 11 August st. n. d. m. ja 8 oare în sala de învăţământ a şcoalei confesionale din Căţcău.

: Preţul de strigare este de 18.254 cor- 4 fii.

Meterialul — cu escepţiunea pietrii cărămidei, pruudului şi vec- turării acestora la locul de edifi­care — este dator al da intre prinzătoruîui.

Senatul bisericesc îşi rezervează dreptul de a da întreprinderea la acela dintre ofereaţi, în care va avea mai multă încredere.

Planul, preliminariul şi condi- ţîunile de licitaţiune să pot vedea la oficiul parohial din Căţcău.

Căţc u, la 9 lu’ie st. n. 1912,

ciasornicar, Strada Porţii Nr. 46. . Magazinul cu ciasornicărie Fam ţjj^papărat de'a proprietarul de mai înaiffi.6 din nou aranjat solid. Pentru ceasor/ ice cumpărate sau reparate' Ia n ine dau garanţie în

vl; scris pe 5 ani.

PtiAlicaţiiuie.In baza cn',cis un” Adunărilor

20 FebruarieGenerale din 11 j §l 1912, insitutui o\e crefiiG & ec0" noinii „Ulpianau Grădişte aa fuzionat cu instiff}^ n09fra'

In senzul § 202 j6”’ ^ om

^ nouă şi mii 'iiu ) moJeic.înlesniră

C ; carte pos'.w

( i 0,1 -■< b .? iegnf ,i\ szat printr . adresa ;

Ja văpht*. : (1—Ó2.■ a Nr- 1.

a ReneliîlUiint“ i o n t :W »Æ Qs alinai

K»? wsA

J t r i o . r tar .B B -Şi Strada Lungă NnProdig Ş'* H*'0 4,01«t:»léÍUÖ*e s *íí’i > |iipţ» $nrnh(%i'fs-

I fafestrir*îite cele "Q d««rrt

Tot a. ş i Păţ£ Met de miere foari»efect vindecător..pomeni recunoscuta lulce a iui Csallner.

®ţorilor se dă rabat, lin»» ... ■■■■■■■—■sk•rr>vi

D c / a n zo c a s i j k . liberă d i oa#».»Stradf01erală -;r 8"fa , a ®v e c h i i d e t&nzx^o C U

ieftin'1(tP> dut lo odâ;,

gheţă «r&dină.;ttă potur toate Si

rile, -f orrna! :i se iv(jfe ia BODBNDOBÎv Ş tia P orii' Nr. 44

4* 4provocam priu aceasta , 99creditorii institutului de ' Grădişte economii „Ulpiana“ din * a 3»a ca în termen de 6 luni defy, gă-şi publicare al acestui edicLfrstitu- însinue preteDsiunile lor la itatitu- tul nostru ca succesoral im tului fuzionat.

Haţeg 21 Mai 1912 /

„HAJIEGAKa ec-ninstitut de credit ş^ ‘ noinii societ. pe acţ

KCategr- Ţ“

Senatul bisericesc.

„LA BUT01U ROŞU“S Z E G - Ő

Braşov, Strada Lângă Nr- 9.

rada

Ferbetoare de rachiu proprie, reco­mandă cu preţ ieftin: rachiu dedroj di natura], siivor.um, ţuică, eognac, rum indigen şi din streinătate, spirt fin, rachiuri bune, dulci de calitatea fină

: din material prima. :—:

Nr. Ms 8464/1912.

tblicaţiuni(( Luinţă de iocliiriat).]

In 1 Mul ia ir i 2 ia 10 a. m. s) îţinea m L îpârţi tul magsktuhv f iă> toscp afaceri tccomi» o ~ rarilor Nr., etni i ,1 {taţie cu orte p : t,*Tî locuinţa di cas i uiăşc 9 din Strai şt oale; * tică, constăitoa.'Un 2 etc. dimprenă . v uî de lângă caă. f o Uiiria pe timpul dla29 Sepie >ână la 29Septemvrie ^ Condiţhnile de c

e ale coitncuilm lt omul până la ziua d e iic

to tvn localul desparţămAatulu — Htual suscitat, gistnţrasso, ta 25 Iunie 191

/ Magistratul orăşeni

TIPAKUl, WOURAPIEL A. MUTHEt ANU : HRAflCSOE & UOMP, BRAŞOV.