MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCłIILOR Şl TURISMULUI

ORDINUL Nr. 306 din 16.09.2003

pentru aprobarea reglement ării tehnice

„Ghid privind proiectarea şi execu Ńia rezervoarelor mici din

elemente prefabricate în zone rurale".

indicativ GP081-Q3

În conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea nr, 10/1995, privind calitatea în construcŃii, cu modificările ulterioare,

În temeiul prevederilor art. 2 pct. 45 şi ale art 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 740 / 2003 privind organizarea şi funcŃionarea Ministerului Transporturilor, ConstrucŃiilor şi Turismului,

Având în vedere avizul nr. 32 / 01.07.2003 al Comitetului Tehnic de Specialitate,

Ministrul transporturilor, construcŃiilor şi turismului emite următorul

ORDIN:

Art. 1 . -Se aprobă reglementarea tehnică „Ghid privind proiectarea şi execu Ńia rezervoarelor mici din elemente prefabricate în zone rurale, indicativ GP 081-03, elaborată de INCERC, filiala Cluj şi prevăzută în anexa1 care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea l.

Art. 3. - DirecŃia Generală Tehnică va aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

MINISTRU, MIRON

TUDOR MUREA

1 Anexa se publică în Buletinul ConstrucŃiilor editat de Institutul NaŃional de Cercetare-Dezvoltare în ConstrucŃii şi Economia ConstrucŃiilor- INCERC Bucureşti

3

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCłIILOR Şl TURISMULUI

GHID PRIVIND PROIECTAREA Şl EXECUłIA

REZERVOARELOR MICI DIN ELEMENTE

PREFABRICATE ÎN ZONE RURALE

INDICATIV GP 081-03

Elaborat de:

INCERC-Filiala Cluj

Director: conf. dr. ing. Călin MIRCEA

Responsabil tem ă: ing Mihai FILIP

Colectiv de elaborare: dr. ing. Mircea PĂSTRĂV

prof. dr. ing. lldiko BUCUR

(Univ. Tehnică Cluj)

Avizat de:

DIRECłIA GENERALĂ TEHNICĂ - M.T C.T.

Director general: ing. Ion STĂNESCU

Responsabil de tem ă: ing. Mihai CRAINIC

CUPRINS

1. Prevederi generale............................................................................ 6

2. SoluŃii constructive......................................................................... 11

3. Materiale ......................................................................................... 19

4. InstalaŃii .......................................................................................... 30

5. IndicaŃii privind proiectarea ....................................................... 31

6. IndicaŃii privind execuŃia .............................................................. 50

7. Tehnologii de precomprimare a rezervoarelor.......................... 56

8. Controlul calit ăŃii şi recepŃionarea lucrărilor ............................ 58

Anexă .................................................................................................... 61

Bibliografie ............. ............................................................................ 67

5

GHID PRIVIND PROIECTAREA Şl EXECUłIA

REZERVOARELOR MICI DIN ELEMENTE Indicativ GP 081-03

PREFABRICATE IN ZONELE RURALE

1. PREVEDERI GENERALE

Rezervoarele mici, în înŃelesul prezentului Ghid, sunt con-strucŃii destinate înmagazinării apei, cu structura din elemente prefabricate din beton armat sau beton precomprimat, cu capacităŃi de până la 5.000 mc.

1.1. Domenii de aplicare

Ghidul se referă la rezervoarele pentru înmagazinarea apei potabile sau industriale neagresive, situate în zone seismice având coeficientul de intensitate seismică k, cuprins între 0.08-0,2 pentru zona a-II-a climatică, având temperatura ele exploatare care nu depăşeşte 28°C.

Prezentul Ghid are ca obiect stabilirea unor reguli care se vor aplica la proiectarea, execuŃia şi exploatarea rezervoarelor mici executate din elemente prefabricate în zonele rurale.

Prevederile din prezentul Ghid se adaugă la cele cuprinse în standardele şi prescripŃiile tehnice complementare menŃionate în Anexa l. În cazul în care unele prevederi specifice diferă se vor aplica prevederile prezentului Ghid.

Proiectarea şi execuŃia rezervoarelor se recomandă să se facă de proiectanŃi cu experienŃă şi verificatori atestaŃi pentru exigenŃele lucrărilor de proiectare în acest domeniu care pot asigura nivelul de tehnicitate şi calitatea reclamată de acest tip de lucrări.

Elaborat de: Aprobat de: MINISTRUL INSTITUTUL DE CERCETARE- TRANSPORTURILOR, DEZVOLTARE ÎN CONSTRUCłII CONSTRUCłIILOR ŞI Şl ECONOMIA CONSTRUCłIILOR - TURISMULUI, cu ordinul Filiala Cluj nr. 306 din 16.09.2003

6

În proiectele de execuŃie vor fi adaptate prevederile prezentului ghid prin Caietele de sarcini şi Fişele tehnologice privind tehnologia de execuŃie şi regulile de exploatare a rezervorului.

O cerinŃă importantă pentru proiectarea şi executarea rezervoarelor mici în condiŃii de calitate superioară, este găsirea şi aplicarea acelor soluŃii tehnologice care asigură realizarea acestui gen de lucrări în condiŃiile rurale din Ńara noastră.

1.2. Clasificarea rezervoarelor

Rezervoarele mici pentru apă potabilă cu capacităŃi de până la 5.000 mc se pot executa în variante simple de 500, 1000, 2500, 5000 mc. sau cuplate 2 x 500, 2 x 1000, 2 x 2500, 2 x 5000 mc.

După destinaŃia rezervoarelor putem distinge: - rezervoare_pentru apă_potabilă; - rezervoare pentru apă industrială; - cuve şi bazine din cadrul staŃiilor de tratare a apei; - cuve şi bazine din cadrul staŃiilor de epurare a apelor

uzate. După poziŃia lor faŃă de sol deosebim următoarele tipuri de

rezervoare mici: - de suprafaŃă; - semi îngropate; - îngropate.

După forma în plan: - dreptunghiulară; - poligonală; - circulară.

După modul de acoperire rezervoarele pot fi: - descoperite; - acoperite.

7

Din punctul de vedere al tehnologiei de execuŃie a elementelor prefabricate pentru rezervoarele mici se deosebesc:

- cu elemente din beton armat; - cu elemente din beton precomprimat.

Alegerea formei şi a dimensiunilor rezervorului se va face Ńinând seama de o serie de factori printre care:

- fluxul tehnologic pe care-l deserveşte: - amplasarea rezervorului (suprafaŃa disponibilă în plan); - modul de lucru static; - tehnologia de execuŃie şi exploatare; - economicitatea soluŃiei.

TendinŃa este ca pentru o capacitate dată, forma să fie astfel aleasă încât să necesite un consum minim de material de construcŃie. Forma optimă în plan pentru a se asigura un consum minim de material şi pentru optimizarea stării de eforturi interioare este cea circulară, în ajutorul acestei afirmaŃii, un calcul comparativ arată că pentru un volum V. la o înălŃime H şi o suprafaŃă de bază rezultată S, lungimea perimetrală a rezervorului este de 3,58 x S1/2pentru forma circulară, 4 x S1/2 pentru forma pătrată, şi > 4 x S1/2 pentru forma dreptunghiulară.

În cele mai multe cazuri înălŃimea rezervorului este dictată de considerente de ordin funcŃional. Pentru rezervoarele de apă potabilă înălŃimea variază între 2-6 m, pentru a se evita variaŃii mari de presiune în circuitul de alimentare cu apă.

Rezervoarele de capacitate mică folosite pentru înmagazinarea apei se pot realiza din elemente prefabricate asamblate prin precom-primare astfel:

• cu fascicule pozate în tecile montate înaintea betonării elementelor prefabricate;

• prin precomprimare exterioară: - prin înfăşurare cu sârmă SBP; - cu toroane pozate la exterior pe perete;

8

cu armătură gresată, realizată din două s-au mai multe toroane fixate în mantale de protecŃie (realizată din mase plastice), pozată la exterior pe perete.

Se consideră că pentru capacităŃi de peste 500 mc rezervoarele, precomprimate sunt mai ieftine faŃă de cele din beton armat.

1.3. NoŃiuni şi terminologii specifice

/. Ancoraj - Piesă metalică sau din beton armat în care se fixează armătura postîntinsă pe elementul de construcŃii după pretensionare.

2. Armătura nepretensionată pasivă - Armătură nepretensionată cu rol preponderent constructiv, în elementele din beton precomprimat.

3. Armătura nepretensionată complementară - Armătură de tip PC dispusă pe aceiaşi direcŃie cu armătura pretensio-nată şi participă împreună cu aceasta la realizarea solicitării capabile, având totodată un rol important în satisfacerea condiŃiilor de verificare la fisurare şi deformaŃii.

4. Armătură pretensionată - Armătură de înaltă rezistenŃă cu ajutorul căreia se realizează precomprimarea elementelor şi structurilor în construcŃii. După momentul realizării operaŃiei de tensionare se deosebesc două tipuri de armătură pretensionată:

- preîntinsă; - postîntinsă.

5. Armătura preîntinsă - Armătura care se tensionează (de culei pe standuri sau cofraje autoportante), înainte de

9

turnarea betonului. Armătura preîntinsă se înglobează în betonul turnat, iar prin întărire se asigură conlu-crarea cu acesta prin aderenŃă.

6. Armătura postîntinsă - Armătura care se tensionează după întărirea şi montarea elementelor. Armătura se aşază fie în canale la interiorul secŃiunii elementelor, fie la exteriorul acesteia.

7. Blocaj - Piesă specială metalică în care se fixează armătura preîntinsă pe culee, tipare sau nervuri, (după tensionare).

8. Blocare - OperaŃie efectuată la sfârşitul pretensionării prin care se fixează armătura pretensionată în blocaje sau ancoraje.

9. Fascicul -- Armătură postîntinsă alcătuită dintr-un grup de armături paralele (sârme, toroane) care se tensio-nează cu acelaşi dispozitiv şi se blochează cu acelaşi ancoraj.

10. Injectare - OperaŃia de introducere sub presiune a unui amestec (pastă de ciment) în canalele (tecile) în care este aşezată armătura postîntinsă.

11. Teacă - Piesă tubulară din bandă de oŃel sau Ńeava de PVC cu care se realizează la turnarea betonului în canalele de la interiorul secŃiunii elementului în care se introduce armătura.

10

2. SOLUłII CONSTRUCTIVE

2.1. Alcătuirea constructivă a rezervoarelor mici trebuie să conducă la realizarea unor structuri care pot prelua în bune condiŃii solicitările datorate acŃiunilor la care sunt supuse pe durata execuŃiei şi în exploatare, astfel încât să se asigure cerinŃele fundamentale de rezistenŃă, stabilitate, durabilitate şi etanşeitate. La acestea se adaugă pentru rezervoarele de înmagazinarea apei potabile şi cerinŃa de păstrarea calităŃii apei.

2.2. Rezervoarele din beton precomprimat oferă condiŃii superioare de etanşeitate şi siguranŃă în exploatare faŃă de cele din beton armat, datorită faptului că ele sunt astfel concepute încât, în exploatare să fie solicitate la eforturi de compresiune în pereŃi.

2.3. La realizarea în tehnologia cu elemente prefabricate a pereŃilor rezervoarelor, se va Ńine seama de necesitatea asigurării unor condiŃii perfecte de realizare a monolitizării şi etanşării rosturilor verticale şi orizontale.

2.4. Executarea rezervoarelor alcătuite cu elemente prefabricate prezintă următoarele avantaje faŃă de cele executate cu pereŃii din beton monolit:

- elementele prefabricate se execută în fabrici de prefabri-cate sau în poligoane special amenajate pe şantier, obŃinându-se astfel un beton compact omogen;

- posibilitatea realizării unui beton cu grad de permeabi-litate redus permite renunŃarea la tencuielile interioare;

- se elimină cofrajele pentru turnarea pereŃilor; - se scurtează considerabil durata de execuŃie a rezervorului.

La punerea în operă şi pentru tratarea ulterioară a betonului se vor respecta prevederile specifice din Codul de practică NE 012-99 [Anexa 1].

11

2.5. Dintre dificultăŃile legate de prefabricarea rezervoarelor cea mai importantă este realizarea constructivă a zonelor de îmbinare dintre elementele prefabricate ale peretelui, precum şi dintre radier şi perete, astfel ca ele să asigure o etanşeitate perfectă.

Cele mai utilizate soluŃii constructive pentru rezervoarele de înmagazinarea apei sunt constituite din două tipuri de construcŃii care alcătuiesc împreună un ansamblu funcŃional compus din:

- rezervorul propriu-zis, - casa vanelor, construcŃia care adăposteşte zona de capăt a

conductelor şi instalaŃiilor şi face legătura între rezervor şi reŃeaua de instalaŃii exterioare.

Casa vanelor poate fi de tip independent (Fig. 1.) sau în cazul a două rezervoare cuplate, poate fi situată între acestea, (soluŃie constructivă cel mai des întâlnită la rezervoarele mici). Cuva rezervo-rului se separă de casa vanelor cu rosturi etanşe.

2.6. Structura rezervoarelor Structura rezervoarelor pentru înmagazinarea apei este alcătuită

în general din următoarele subansamble:

2.6.1. Placa de fund - placă elastică cu o grosime de cca. 15-25 cm, realizată din beton armat, având clasa Bc 25 (C 20/25), cu gradul de impermeabilitate P8

10. Sub placă se execută un strat de egalizare realizat din beton

de clasă minimă Bc 7,5 (C 6/7,5) care asigură un grad de impermea-bilitate P 4

10. În unele cazuri între placa de fund şi betonul de egalizare, ca

măsură de impermeabilizare, se prevede o izolaŃie hidrofugă. Placa de fund se separă printr-un rost de tasare atât de fundaŃia inelară a peretelui cât şi faŃă de fundaŃia stâlpului central. Placa de fund transmite la teren presiunea exercitată de lichidul înmagazinat.

12

Rosturile de tasare se prevăd datorită faptului că fundaŃia stâlpului central şi fundaŃia inelară a peretelui lucrează individual transmiŃând la teren pe toată durata de exploatare a construcŃiei, încărcări importante. Prevederea rostului de tasare face ca solicitările elementelor menŃionate să fie simple, uşor de controlat în calcul şi astfel se înlătură pericolul fisurării plăcii de fund datorită tasărilor inegale, a contracŃiei betonului, sau datorită variaŃiilor de temperatură.

La proiectarea şi executarea rostului se vor respecta prevederile din „InstrucŃiunile tehnice" P 73-78 şi C 163-87 [Anexa 1].

2.6.2. FundaŃia inelară a peretelui - se realizează în general din beton de clasă Bc 25 (C 20/25) cu un grad de impermeabilitate P 8

10.În acesta se creează un şanŃ în care se montează elementele prefabricate. După precomprimare, rostul dintre perete şi inelul de fundaŃie se matează cu mortar M 100, atât la exteriorul cât şi la interiorul rezervorului.

2.6.3. Peretele rezervorului se realizează din elemente prefabricate din beton armat având grosimea minimă 12 cm în două variante:

- cu elemente din beton armat; - cu elemente din beton precomprimat.

Elementele prefabricate de perete din beton precomprimat, sunt executate din beton de clasa Bc 35 (C 28/35) şi cu un grad de impermeabilitate P8

10(fig. 2).

2.6.4. Stâlpul central se realizează prefabricat din beton de clasă Bc 25 (C20/25) având secŃiunea poligonală, iar la partea superioară are un capitel circular prefabricat. Stâlpul se montează într-o fundaŃie pahar.

2.6.5. Acoperişul rezervorului: este de tip plan şi se execută în majoritatea cazurilor din elemente prefabricate de tip „T". Acoperişul

14

are prevăzute două goluri de acces spre interiorul şi exteriorul rezervorului dotate cu scări metalice (fig. 4.).

2.6.6. Radierul: în cazul rezervoarelor circulare, când terenul de fundare nu prezintă pericol de tasări inegale şi este capabil să preia presiunile date de apa înmagazinată şi de greutatea construcŃiei, se comportă ca o placă plană sau curbă pe mediul elastic.

2.8. Tipuri de elemente prefabricate pentru pereŃii rezervoarelor

Problema specifică a prefabricării rezervoarelor o constituie elementele de pereŃi.

Prin precomprimarea pereŃilor se urmăreşte anihilarea eforturilor de întindere inelare şi obŃinerea unor momente încovoietoare în plan vertical, cât mai mici ca valoare şi de sens contrar celor date de presiunea apei.

Pentru realizarea rezervoarelor cu elemente prefabricate de pereŃi asamblate prin precomprimare, există o gamă foarte variată de soluŃii cu (fig. 3):

- elemente plane cu sau fără nervuri verticale asamblate la cele mai dese cazuri prin intermediul unor centuri din beton armat precomprimat;

- elemente plane cu extrados curb. asamblate prin înfăşurare - elemente cilindrice, curbate după perimetrul rezervorul

prevăzute cu canale pentru cable şi asamblate prin postensionare;

- elemente prefabricate sub forma unor bolŃi cilindrice care reazemă pe două inele precomprimate;

- elemente prefabricate sub forma unor învelitori subŃiri cu dublă curbură, asamblate cu ajutorul a două sau mai multe inele precomprimate.

15

Există o gamă foarte variată de soluŃii tehnice de execuŃie a elementelor de pereŃi a rezervoarelor precum şi soluŃii de amplasare -a nervurilor (fig. 5, fig. 6, fig. 7.).

Peretele de beton armat precomprimat este solicitat în principal la compresiune, un mod de lucru favorabil superior, Ńinând seama de cerinŃele severe privind impermeabilitatea şi limitarea fisurării Eventualele zone întinse sunt reduse şi bine controlate.

3. MATERIALE

3.1. Betonul

Proiectantul stabileşte clasa şi gradul de impermeabilitate a betonului, recomandă tipul şi dozajul minim de ciment folosit pentru executarea elementelor rezervorului.

CompoziŃia betonului se va definitiva pe baza încercărilor preliminare efectuate în conformitate cu prevederile din „Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat, şi beton precomprimat'', indicativ NE 012-99 şi din „Codul de practică pentru execuŃia elementelor prefabricate din beton armat şi beton precompri- mat" indicativ NE 013-2002.

Betonul proaspăt folosit va avea la punerea în lucrare clasa de consistenŃă T3 cu tasarea 70 mm pentru fundaŃii, T3/T4 cu tasare 120 mm pentru celelalte elemente structurale. Monolitizările se vor executa cu un beton având clasa de consistenŃă la punerea în lucrare T4/T5 cu tasarea 150 mm.

Valorile maxime ale raportului A/C pentru realizarea condiŃiei de impermeabilitate sunt cele prevăzute în InstrucŃiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea recipienŃilor din beton armat şi beton precomprimat pentru lichide P 73-78 [Anexa 1].

Betonul folosit la realizarea elementelor şi structurilor din beton

precomprimat trebuie să îndeplinească, următoarele cerinŃe specifice: - asigurarea unei clase minime Bc 30 [C 25/30] pentru

elementele cu armături pretensionate trefilate (sârme, toroane); - asigurarea unor caracteristici de contracŃie şi curgere

lentă cât mai reduse, pentru ca pierderile de tensiune în armăturile pretensionate să fie cât mai mici.

- conŃinutul de clor din beton, raportat la cantitatea de ciment, trebuie să fie sub 0,2 %, datorită acŃiunii corosive a clorului asupra armăturii pretensionate;

— se va evită folosirea aditivilor în soluŃie cu un conŃinut de cloruri mai mare decât cel admis pentru apa potabilă.

În funcŃie de înălŃimea maximă a coloanei de apă înmagazinată şi de agresivitatea mediului exterior, betonul destinat realizării rezervoarelor trebuie să îndeplinească condiŃiile din tabelul nr. 2.

Tabelul 2.

Pentru punerea în operă şi la tratarea betonului se vor respecta

prevederile speciale din Codul de practică NE 012 - 99.

3.2. Cimentul

Alegerea tipului de ciment se va face de proiectant în funcŃie de clasa betonului impusă (proiectată), condiŃiile de impermeabilitate şi de procedeul tehnologic adoptat la executarea rezervorului conform cu prevederile codului NE 012-99.şi NE 013-2002.

Livrarea, transportul şi depozitarea cimentului se va face conform prevederilor din SR 388-95, SR 1500, STAS 6263, STAS

24

8133, STAS 227/1,2,3,4,5,6-86 precum şi din „Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat, şi beton precomprimat", indicativ NE 012-99. "

In momentul execuŃiei trebuie avută certitudinea că cimentul utilizat corespunde calităŃii prescrise prin proiect. Este obligatorie atestarea calităŃii cimentului prin certificatul de calitate al producă-torului şi prin efectuarea de încercări specifice, înainte de utilizare conform SR 3011-95; SR EN ISO 9001-95.

Cimenturile ce interesează domeniul prefabricatelor din beton armat şi precomprimat sunt clasificate convenŃional după viteza de întărire şi rezistenŃa proprie (pct. 4.1 şi Tabelul 4.4 din codul de practică NE 013-2002).

Este interzisă folosirea cimentului proaspăt care are la momentul punerii în operă o temperatură ridicată (peste 40°C).

3.3. Agregatele

Agregatele naturale grele, provenite din sfărâmarea naturală sau din concasarea rocilor, având densitatea aparentă normală între 1201-2000 kg/m3, sunt recomandate pentru prepararea betonului folosit la executarea elementelor prefabricate. Pentru prepararea betoanelor se utilizează agregate sortate, care corespund prevederilor din STAS 1667-76 şi din codul de practică NE 012-99.cu următoarele precizări:

a. conŃinutul de parte levigabilă se limitează la maximum 2 % pentru nisip şi 0,5 % pentru pietriş;

b. argila bucăŃi se limitează la maximum l % pentru nisip iar pentru pietriş nu se admite;

c. dimensiunea maximă a granulelor (Dmax) se alege în funcŃie de grosimea (B) a elementului conform tabelului:

Tabelul 3.

Valoarea din paranteză se va aplica dacă condiŃiile de turnare a betonului o permit.

Granulometria optimă şi caracteristicile tehnice ale agregatelor se determină ca pentru lucrările de beton armat, în conformitate cu prevederile din prescripŃiile în vigoare.

d. se interzice folosirea agregatelor calcaroase în cazul în care lichidul stocat prezintă agresivitate acidă faŃă de beton;

e. sorturile de agregate vor fi: 0-3, 3-7, 7-16 şi 16-3 l; f. agregatele se vor depozita pe sorturi şi vor fi ferite de

împrâştiere, impurificare, sau amestecare de sorturi.

Controlul calităŃii agregatelor se va face conform prevederilor din STAS 1799, STAS 4606, şi STAS 5440.

3.4. Armătura

Sortimentele şi calitatea oŃelului folosit pentru executarea elementelor de beton armat şi beton precomprimat din structura rezervoarelor vor corespunde prevederilor din STAS 500/2-80; STAS 438/1, 2, 3, 4-89, STAS 6482/1, 2, 3, 4-73 şi STAS 1799-88.

Armătura pretensionată se va executa în conformitate cu prevederile din SpecificaŃia Tehnică ST 009-1996 şi din „Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi precomprimat" indicativ NE 012-99.

Înlocuirea oŃelului prevăzut în proiect cu un altul, se poate face numai cu aprobarea proiectantului sau expertului chiar dacă înlocui-torul prezintă caracteristici superioare.

Armătura de pretensionare din import (toroane gresate etc.) se va folosi numai cu aprobarea proiectantului pe baza unui agrement tehnic, conf. GAT 253 (MLPTL).

OŃelurile utilizate pentru confecŃionarea armăturilor pretensio-nate sunt oŃeluri de înaltă rezistenŃă, care pot fi clasificate după tehnologia de fabricaŃie astfel:

*-'

26

- sârme din oŃel patentat trase la rece, netede SBP I şi SBI II, sau amprentate SBPA I şi SBPA II conf, STAS 6482/1-73;

- produse din sârme din oŃel patentate, trase la rece împletite, liŃe LBP 3 x 3 şi 3 x 3,7 şi toroane TBP 6, TBP 9 ş TBP 12 conf. STAS 6482/4-74;

- toroane gresate învelite, una două sau mai multe în mantale din materiale plastice.

La rezervoarele din beton armat, armarea elementelor prefabri-cate şi a radierului se recomandă a se face cu bare din oŃel periodic PC 52 sau PC 60 conf. STAS 438/1-89.

La elementele prefabricate precomprimate pe ambele direcŃii armătura nepretensionată, cu rol constructiv se poate executa din plasă sudată (STNB sau STPB) cu dmin= 4 mm. La maximum 15 cm distanŃă pe ambele direcŃii şi pe ambele feŃe.

3.5. Aditivi

Aditivii se vor utiliza pe baza unor experimentări concludente cu aprobarea proiectantului. Se interzice utilizarea adaosurilor de clorură de calciu.

La prepararea betoanelor se pot utiliza următoarele tipuri de aditivi:

- aditivi reducători şi super-reducători de apă; - micşti cu efect de plastifianŃi şi antrenori de aer; - aditivi reducători de apă super-plastifianŃi; - aditivi întârzietori de priză.

Utilizarea aditivilor se face în conformitate cu prevederile din „Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton , beton armat şi precomprimat" indicativ NE 012-99, Normativului C 237, Cod de practică NE 013-2002 sau a agrementelor tehnice specifice.

27

3.6. Apa

Apa utilizată la prepararea betoanelor şi mortarelor va cores-punde prevederilor STAS 790-84 „Apă pentru mortare şi betoane". Se interzice utilizarea apei de mare sau a apelor minerale pentru prepararea betoanelor.

3.7. Cofrajele

3.7.1. Cofrajele tiparele şi susŃinerile se vor executa pe baza detaliilor de execuŃie întocmite de proiectant în conformitate cu prevederile STAS 7721-90.

Cofrajele şi tiparele trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii specifice:

- să asigure realizarea elementelor la forma şi dimensiunile prevăzute în proiect;

- să permită o fixare sigură şi în conformitate cu proiectul a pieselor înglobate;

- să permită o compactare corespunzătoare a betonului în zonele de ancorare a armăturii precomprimate;

- să permită scurtarea elastică a betonului la precompri- mare şi intrarea în lucru a greutăŃii proprii.

3.7.2. Cofrajele pentru elemente prefabricate din beton precomprimat

ExecuŃia elementelor prefabricate de perete se face de preferinŃă în tehnologia de stand atunci când sunt precomprimate longitudinal pct. 2.8. (fig. 5.).

MatriŃele pentru realizarea convexităŃii se recomandă să se facă din beton mozaicat conform cu procedeul de precomprimare adoptat, sau din răşini epoxidice, dar la un preŃ de cost mult mai ridicat. Lateralele se recomandă a fi executate din metal (tablă striată) pentru a se putea respecta toleranŃele dimensionale şi pentru a se asigura o

28

suprafaŃă rugoasă în zonele de monolitizare. Înainte de montare elementele prefabricate de perete se vor verifica vizual pentru depistarea eventualelor fisuri, ştirbituri sau rupturi. Totodată se vor verifica şi dimensiunile geometrice ale elementelor.

3.8. ProtecŃia anticorosivă

ProtecŃia anticorosivă a rezervoarelor se va aplica în funcŃie de agresivitatea mediului, în conformitate cu prevederile din normativul C 210-94.

ProtecŃia armăturilor precomprimate se face în modul următor: • protecŃia toroanelor (negresate) şi a sârmelor înfăşurate la

exteriorul rezervorului, se face cu un strat de mortar torcretat, de 4,5 cm grosime aplicat în trei straturi, dispus la exteriorul rezervorului pe întreaga suprafaŃă:

- primul strat de 1 cm grosime se va executa din mortar fin pentru amorsare (ciment şi nisip 0-1 mm în părŃi egale);

- al doilea strat aplicat după 45 min. de 1.5 cm grosime, cu nisip 0-2 mm (0-3 mm);

- al treilea strat de 2,0 cm cu nisip 0-3 mm aplicat la un interval de 30-50 min. de la cel precedent;

După cca. 6 ore de la terminarea torcretării se recomandă udarea suprafeŃei exterioare a rezervorului, şi menŃinerea în stare umedă timp de 7 zile. Torcretarea se face cu rezervorul plin cu apă.

• fasciculele înglobate în pereŃi se protejează prin injectarea tecilor cu pastă de ciment, iar ancorajele se înglobează în beton;

• toroanele gresate nu au nevoie de o protecŃie specială.

29

4. INSTALAłII

4.1. La proiectarea instalaŃiilor se va Ńine seama de prevederile proiectului privind destinaŃia rezervorului şi de reglementările tehnice în vigoare, corelate cu următoarele:

- se vor respecta parametrii tehnologici şi funcŃionali ai rezervorului;

- la traversarea pereŃilor rezervorului cu conducte se vor prevedea piese speciale de trecere (presetupe) etanşe şi reglabile cu posibilităŃi de intervenŃie din exterior. Piesele de trecere se vor monta în cofraj înaintea betonării;

- la proiectare se va avea în vedere ca poziŃionarea presetupelor să se facă astfel încât strângerea lor să se facă de la exteriorul rezervorului;

- la rezervoarele precomprimate se interzice traversarea pereŃilor cu conducte.

4.2. InstalaŃiile hidraulice la rezervoarele fundate pe pământuri sensibile la umezire se vor realiza în conformitate cu prevederile normativului P. 7-92, astfel încât să se poată verifica pierderile de apă.

4.3. Se va prevedea izolarea termică a conductelor la care este pericolul ca apa să stagneze şi să îngheŃe.

4.4. Conductele şi piesele de trecere expuse mediilor agresive se vor executa din materiale rezistente la coroziune sau se vor proteja corespunzător.

4.5. Piesele de fixare a conductelor şi instalaŃiilor nu vor străpunge pereŃii prefabricaŃi, ele vor fi fixate în beton la turnare.

4.6. Se interzice lucrul cu sudură la o distanŃă mai mică de 0,20 m de la suprafaŃa betonului.

30

5. INDICAłII PRIVIND PROIECTAREA

5.1. Alegerea amplasamentului şi soluŃii de fundare

Alegerea amplasamentului, împreună cu alte date privind funcŃionarea rezervorului - capacitatea rezervorului, poziŃia rezervo-rului faŃă de nivelul terenului - sunt stabilite de inginerul tehnolog urmărindu-se încadrarea optimă în schema tehnologica a ansamblului din care face parte rezervorul.

SoluŃii de fundare. La stabilirea soluŃiilor de fundare se va Ńine cont de concluziile studiului geotehnic şi în special de seismicitatea terenului.

În cazul pământurilor sensibile se va Ńine cont de prevederile din InstrucŃiunile tehnice P 70-79, a normativului P 7-92.

Grosimea minimă a plăcii radierului rezervorului va fi de 20 cm, dar ea se stabileşte prin calcul în funcŃie de solicitări, de clasa şi gradul de impermeabilitate a betonului şi de presiunea exercitată de lichidul înmagazinat.

Se va evita amplasarea pe versanŃi cu pante abrupte, pe terenuri instabile, sensibile la alunecare şi umezire, pe terenuri contractile, pe terenuri cu compresibilitate mare, pe terenuri cu nivel ridicat al apei subterane sau care prezintă agresivitate faŃa de beton. Nu este permisă fundarea directă pe nisipuri lichefiabile.

Se recomandă fundarea directă a recipienŃilor pe terenuri omogene, cu caracteristici fizico-mecanice corespunzătoare presiunii efective pe teren.

În cazul fundării pe terenuri cu caracteristici fizico-mecanice slabe, în funcŃie de natura terenului, se va recurge la măsuri specifice de îmbunătăŃire a terenului: prin compactarea suprafeŃei de fundare şi realizarea unei perne de repartiŃie din balast compactat, penetrat în teren.

În toate cazurile, se vor lua măsuri de amenajare specifice (pante, rigole, şanŃuri), care să asigure colectarea şi evacuarea apelor pluviale, pe durata executării construcŃiei, precum şi după darea în

31

exploatare a recipientului. Se vor lua măsuri de amenajare speciale (drenuri, puŃuri de epuizmente). după caz, pentru coborârea nivelului hidrostatic al apei subterane pe durata executării lucrării, eventual şi după aceea.

5.2. Alegerea formei şi dimensiunilor rezervorului

La alegerea formei rezervorului trebuie să se Ńină seama de o serie de factori printre care:

- fluxul tehnologic pe care îl deserveşte; - suprafaŃa în plan disponibilă pentru amplasare; - proprietăŃi structurale, starea de eforturi; - tehnologia de execuŃie şi nu în ultimul rând preŃul de

cost.

Criteriul de economicitate este condiŃionat de minimizarea suprafeŃei peretelui recipientului şi de optimizarea stării de eforturi din perete. Din acest punct de vedere se recomandă forma în plan circulară. Dacă, totuşi, din motive de altă natură (funcŃională, tehnologică, amplasare etc.) se adoptă forma dreptunghiulară, se recomandă ca raportul laturilor să fie cât mai aproape de l, forma ideală din acest punct de vedere fiind cea pătrată, care asigură limitarea efectelor de torsiune generală sub acŃiunea seismică.

La alegerea soluŃiei prefabricate a pereŃilor rezervoarelor paralelipipedice (dacă o asemenea soluŃie se impune) este obligatorie prevederea următoarelor măsuri:

- zonele de colŃ şi de legături (rosturi verticale) se vor executa în soluŃie monolită;

- dimensionarea şi alcătuirea rostuirilor se va face având la bază verificări experimentale concludente.

Înăl Ńimea rezervorului este dictată în primul rând de considerente de ordin funcŃional. Astfel pentru rezervoarele de apă potabilă înălŃimea se va alege între 2 m şi 6 m (până la 11 m în cazuri

32

excepŃionale). Din punct de vedere al stării de eforturi şi asigurarea etanşeităŃii se recomandă să se adopte înălŃimi ale peretelui cât mai reduse, bineînŃeles, în limitele cerinŃelor funcŃionale şi a terenului pus la dispoziŃie.

Dimensiunile în plan ale rezervoarelor se limitează din condiŃii de deformaŃie şi fisurare. Astfel, pentru rezervoarele cilindrice din beton armat monolit, se recomandă ca diametrul să nu fie mai mare de 25-30 m. La rezervoare cilindrice cu pereŃi prefabricaŃi precum şi la rezervoarele precomprimate radial, diametrele se pot alege până la 60 m.

La alegerea formei radierului şi fundaŃiilor se va urmări: - libera deplasare din contracŃie; - evitarea schimbărilor bruşte de secŃiune: - asigurarea condiŃiilor optime de executare a hidroizola-

Ńiilor şi a protecŃiilor anticorosive; - adaptarea unei forme care asigură scurgerea apei la golire.

5.3. Asigurarea condiŃiilor de exploatare

5.3.1. IzolaŃii termice

Izolarea termică a rezervoarelor se aplică pentru a împiedeca îngheŃarea sau încălzirea excesivă a apei din rezervor pe perioada iernii sau a verii. Izolarea termică poate să lipsească la rezervoarele de apă cu capacităŃi mai mari de 1000 mc, datorită inerŃiei termice ridicate a masei de apă şi a masei betonului.

Rezervoarele supraterane de capacitate mică 500-5000 mc, amplasate în zona II climatică trebuie să se izoleze termic. Termo-izolaŃia se prevede numai la pereŃii exteriori şi la acoperiş, putând a fi realizate prin mai multe soluŃii:

- zidărie Ńesută din blocuri ceramice sau din BCA lipită de peretele rezervorului sau cu strat de aer oclus (izolant) între zidărie şi perete;

33

- plăci de stabilit de 25 x 100 x 6 cm, lipite la exteriorul rezervorului cu mortar de ciment cu aracet;

- strat termoizolant din polistiren expandat sau extrudat, vată minerală, sau plăci de BCA protejate la exterior cu un perete de beton monolit.

Grosimea termoizolaŃiei se va calcula de proiectant în funcŃie de condiŃiile climatice ale zonei şi de specificitatea fiecărui rezervor.

TermoizolaŃia se va proteja la exterior cu un strat de tencuială impermeabila sau prin torcretzarea unui strat de mortar de cea. 2,5-3 cm.

5.3.2. Izolarea hidrofugă exterioară

La rezervoarele îngropate, asupra cărora acŃionează numai umiditatea naturală a pământului, se va prevedea la exterior pe pereŃi o izolaŃie hidrofugă din membrane hidroizolante, sau pânză bituminată cu două straturi de bitum topit. Izolarea acoperişului se va face în conformitate cu prevederile din „Normativul pentru proiectarea şi executarea hidroizolaŃiilor din materiale bituminoase la lucrări de construcŃii" C 112-86.

La rezervoarele îngropate, fundate sub nivelul apelor subterane, la exteriorul acestora se va prevedea o izolaŃie hidrofugă alcătuită în conformitate cu prevederile normativului C 112-86.

Alegerea tipului de izolaŃie hidrofugă se va face de proiectant Ńinând seama de calităŃile materialelor, agresivitatea naturală şi industrială a terenului înclinarea elementului pe care se aplică izolaŃia şi de condiŃiile de exploatare a rezervorului.

La execuŃie se va asigura continuitatea pe verticală şi orizontală a hidroizoiaŃiei atât la pereŃi cât şi la conductele care traversează peretele prin racordări corespunzătoare.

34

5.3.3. Etanşeitatea

Etanşeitatea este una dintre cerinŃele de bază ale funcŃionării normale a rezervoarelor. O etanşeizare corectă asigură pentru rezer-voare un volum perfect închis rară scurgeri necontrolate.

În cazul rezervoarelor pentru înmagazinarea apei etanşeizarea pereŃilor se poate realiza prin mai multe procedee:

• Realizarea unui beton de clasa Bc30 (C 25/30) cu permeabi-litate redusă, gradul de impermeabilitate P 8

10. • Limitarea deschiderii fisurilor la 0,1 mm pe feŃele în contact

cu apa. La structurile precomprimate fisurarea este practic inexistentă.

• Tencuieli impermeabile care se aplică în 3-6 straturi succesive la interiorul rezervorului, iar la sfârşit se aplică un strat subŃire de finisaj din glet de ciment.

• Pelicule hidroizolante care asigură impermeabilitatea şi rezistenŃa chimică, sunt straturi de izolaŃie elastică, aplicate de obicei peste un strat suport din mortar de ciment (de 2- 3 cm aplicat prin torcretare), sub formă de:

a. vopsele pe bază de clor cauciuc; b. răşini epoxidice; c. mase de şpaclu pe bază de polimeri din răşini perclor-

vinilice sau epoxidice, simple sau armate cu Ńesături din fibre de sticlă;

d. placaje cu faianŃă sau gresie; e. izolaŃii cu folii de plumb, PVC. şi altele, fixate pe

pereŃii de beton.

În cazurile în care se înmagazinează ape uzate cu efect corosiv asupra betonului, pe faŃa interioară a peretelui rezervorului se aplică o protecŃie anticorosivă.

35

5.4. Prevederi privind alcătuirea constructivă

Alcătuirea constructivă a rezervoarelor trebuie să asigure preluarea în bune condiŃii a solicitărilor care apar în timpul execuŃiei şi exploatării rezervorului, în condiŃii de etanşeitate.

Grosimea pereŃilor exteriori se stabileşte prin calcul, dar nu va putea fi mai mică de:

- 15 cm pentru pereŃii din elemente prefabricate cu înălŃimea h = 4 m;

- 17 cm pentru pereŃii din elemente prefabricate cu înălŃimea h = 6 m;

-19 cm pentru pereŃii din elemente prefabricate cu înălŃimea h = 6 m.

La alcătuirea rezervoarelor din beton armat, monolite sau prefabricate, respectiv cu radier monolit şi cu suprastructura prefa-bricată, apare ca necesara prevederea unor rosturi, care pot fi de mai multe tipuri:

- rosturi de contracŃie, de lucru, sau de tasare, prevăzute în radier;

- rosturi verticale în pereŃi, respectiv rosturi de îmbinare a prefabricatelor de perete;

- rosturi orizontale, de legătură între perete-fundaŃie (radier).

Îngroşarea elementelor prefabricate de perete, spre zona rostului de îmbinare vertical, va fi de minim 20 cm.

Alcătuirea rosturilor permanente trebuie să asigure etanşeitatea rezervorului, în concordanŃă cu ipotezele de calcul şi compatibilitate cu deformaŃiile elementelor, atât în timpul executării lucrării, cât şi pe durata exploatării. La alegerea materialului de etanşare se va Ńine seama de natura lichidului înmagazinat.

36

5.4.1. Alcătuirea rosturilor de contracŃie în radier

Rosturi de contracŃie în radier se prevăd la recipienŃii cu diametrul sau diagonala mai mare de 25 m, distanŃele dintre rosturi depinzând de mărimea contracŃiei, de procentul de armare, de tipul de izolaŃie etc. Din punct de vedere constructiv, sunt similare cu rosturile de lucru, precum şi cu rosturile de tasare care despart părŃi ale fundaŃiei ce pot avea tasări diferite (de ex. fundaŃia pereŃilor şi placa de radier) fiind solicitate diferit şi având rigidităŃi diferite. Din punct de vedere constructiv, se pot alcătui în două moduri: fără sau cu membrană de etanşeizare.

Rosturi fără membrană se vor prevedea numai în cazul recipi- enŃilor de foarte mică capacitate (până la 200 mc). Se pot adapta soluŃii ca în fig. 8.

În cazurile curente, se recomandă adoptarea unor rosturi cu membrană (fig. 8 d, e, f. g). Acestea se vor alcătui prin întreruperea plăcii radierului pe o lăŃime de 2-3 cm, umplerea golului creat cu materiale moi şi interpunerea unei membrane etanşe, deformabile care se încastrează în cele două câmpuri vecine. La suprafaŃa sa interioară, rostul se va închide cu un dop de mortar de ciment sau chit, la alegerea căruia se Ńine seama de natura lichidului conŃinut.

Membrana de etanşeizare poate fi realizată din oŃel, arama cauciuc sau material plastic. Se recomandă utilizarea profilului de PVC plastifiat, livrat sub formă de benzi, a căror înnădire în lung se face prin sudură (C. 163-87 „InstrucŃiuni tehnice pentru folosirea profilului încastrat de PVC plastifiat la etanşarea rosturilor din cadru construcŃiilor din beton armat").

Pentru a evita eforturi suplimentare din deformaŃii, la rezervoa-rele obişnuite se recomandă prevederea unui rost perimetral interior care să despartă fundaŃia propriu-zisă a peretelui, de placa de radier. Această recomandare nu este valabilă în cazul fundării pe un radier general.

37

5.4.2. Alcătuirea rosturilor verticale din pereŃi

Acestea apar sub forma unor rosturi de dilataŃie la pereŃi rezervoarelor monolite, de mică înălŃime şi cu dimensiuni mari în plan, respectiv sub forma unor rosturi de îmbinare la rezervoarele prefabricate.

Rosturile de dilataŃie pot fi concepute şi executate cu sau fară membrană de etanşeizare (fig. 9.), Se recomandă utilizarea celor cu membrană.

Rosturile de îmbinare dintre prefabricate se vor concepe în

funcŃie de sistemul constructiv adoptat pentru perete. De cele măi multe ori, se utilizează rosturi armate având lăŃimi între 10-30 cm cu o profilare şi tratare corespunzătoare a feŃelor spre rost ale prefabricatelor.

La anumite sisteme constructive, la care, de pildă, asamblarea se face prin inele precomprimate, se pot adopta rosturi mici, ne armate. În acest caz, o foarte mare grijă trebuie acordată profilării

39

feŃelor spre rost ale prefabricatelor. De asemenea, se recomandă să se realizeze o îngustare a rostului dinspre interior spre exterior, pentru a crea efectul de dop sub acŃiunea presiunii apei din interior.

Betonul de monolitizare va avea clasa cel puŃin egală cu cea a prefabricatelor şi se va prepara cu agregate mici (până la 7 mm, la rosturi mici) şi ciment cu întărire rapidă.

Betonul sau mortarul folosit la monolitizarea rosturilor poate fi preparat cu adaosuri plastifiante, cu adaosuri care împiedică contracŃia, precum şi cu cimenturi expansive. Se recomandă betonarea rosturilor mari prin torcretare în straturi succesive, executata din interior, fiind cofrată numai suprafaŃa exterioară a rostului.

5.4.3. Alcătuirea rosturilor la legătur ă perete-radier

Alcătuirea rostului de la baza peretelui trebuie să corespundă sistemului constructiv şi schemei statice adoptate pentru perete şi să asigure etanşeitatea recipientului.

Îmbinarea perete-radier poate să constituie reazem simplu (respectiv reazem cu deplasare limitată), articulaŃie sau încastrare.

Realizarea de reazeme simple (fig. 10.) se recomandă la rezer-voarele precomprimate. Acestea permit deplasări laterale limitate prin interpunerea unui strat de lunecare care se poate realiza din materiale bituminoase, chituri plastice, cauciuc sau neopren. Se recomandă folosirea ultimelor două soluŃii. Pentru etanşeizarea rosturilor create se poate utiliza: mastic de bitum cu microazbest, bitum cauciucat, chituri pe bază de răşini acrilice şi epoxidice, mortar de ciment, mortare speciale armate cu fibre. Rostul dinspre interior se etanşeizează înainte, iar cel exterior, după precomprimarea radială a peretelui.

Reazemele articulate se realizează în mod asemănător celor simplu rezemate (fig. 11.), cu diferenŃa ca se prevede suplimentar o armatură de articulaŃie, capabilă să preia forŃa orizontală. Realizarea articulaŃiei prin precomprimare verticală este o soluŃie recomandată în zone cu activitate seismică intensă sau relativ intensă (A, B, C şi D). Legătura peretelui cu radierul se poate realiza şi sub forma unei

40

încastrări (fig. 12.). atât la rezervoarele monolite, cât şi la cele prefabricate. În cazul soluŃiei monolite adâncimea de încastrare se adoptă în funcŃie de înălŃimea peretelui - aproximativ H/10 - dar nu mai puŃin de 35 cm.

În zonele seismice de calcul A şi B se recomandă ca legătura pereŃilor cu radierul şi cu planşeul de acoperiş să fie o legătură de continuitate monolită, sau realizată prin monolitizare, pentru a reduce pericolul de alunecare pe fundaŃie şi respectiv de deplasare laterală a planşeului.

41

5.5. Calculul şi dimensionarea rezervoarelor

5.5.1. AcŃiuni. Grup ări de acŃiuni

Calculul stării de eforturi şi deformaŃii a structurilor de rezervoare din beton armat, verificarea siguranŃei structurale la diferite stări limit ă, se face luând în considerare toate acŃiunile şi combinaŃiile cele mai defavorabile, practic posibile, ale acestora. AcŃiunile posibile sunt următoarele: greutatea proprie a rezervorului şi a elementelor constitutive ale structurii, presiunea lichidului din rezervor, greutatea şi împingerea pământului, suprapresiunile verticale de exploatare, presiunea apei subterane, efectul temperaturii, contracŃia şi curgerea lentă a betonului, acŃiunile climatice: zăpadă şi vânt, precomprimarea (în cazul rezervoarelor precomprimate), acŃiunile seismice.

Încărcările gravitaŃionale se determină în conformitate cu prevederile STAS 10101/1-78 (Anexa 1).

Presiunea lichidului este direct proporŃională cu adâncimea coloanei de lichid şi cu greutatea specifică a acestuia.

Presiunea dată de pământ se poate evalua în conformitate cu teoria împingerii pământurilor, a lui Coulomb. împingerea astfel calculată trebuie suplimentată cu o suprasarcină uniform distribuită de minimum 300 daN/mp, respectiv minimum 500 daN/mp în caz de suprafaŃă circulabilă.

Dacă nivelul maxim al apei subterane este peste nivelul radierului (rezervorul „stă în apă"), trebuie evaluată subpresiunea care

43

acŃionează de jos în sus pe fundul rezervorului şi, de asemenea trebuie luată în considerare şi presiunea apei freatice pe peretele rezervorului, corespunzător nivelului apei.

VariaŃia de temperatură acŃionează, în general, doar asupra rezervoarelor supraterane. Efectul temperaturii, dacă este cazul, se evaluează sub două aspecte:

a) δt - variaŃia de temperatură uniformă a peretelui (variaŃia temperaturii axei mediane a peretelui ca urmare, în principal, a varia- Ńiei temperaturii exterioare, odată cu timpul):

δt = (tj + te) /2:

b) ∆t - variaŃia de temperatură neuniformă, adică diferenŃa de temperatură dintre cele două feŃe, interioară şi exterioară, a rezervorului:

∆t= tj - te.

Valorile de calcul ale temperaturii exterioare se consideră conform STAS 10101/20-90. Pentru determinarea variaŃiei de tempe-ratură pe grosimea peretelui şi a straturilor termoizolante ce formează structura de ansamblu a peretelui, valorile conductivităŃilor termice ale materialelor şi cele ale coeficienŃilor de transfer termic prin convecŃie pe suprafaŃa interioară şi exterioară se iau conform STAS 6472/3-89.

AcŃiunea datorată contracŃiei şi curgerii lente se poate evalua conform STAS 10101/0-90.

Încărcările date de zăpadă şi vânt se determină în conformitate cu prevederile STAS 10101/20-90.

Încărcările seismice se evaluează conform P100-92. Se reco-mandă încadrarea recipienŃilor în clasa de importanŃă III. AcŃiunile seismice care trebuie luate în considerare sunt următoarele:

a) forŃa de inerŃie generată de oscilaŃiile masei structurii şi o parte din masa lichidului (masa de impuls), ce oscilează în faza cu structura rezervorului;

b) presiunea hidrodinamică generată de oscilaŃiile fluidului înmagazinat, compusă din două componente: presiunea hidrodinamică de impuls şi presiunea hidrodinamică de convecŃie (fig. 15. fig. 16.).

44

In cazul rezervoarelor având capacitatea sub 10.000 mc, pentru

determinarea presiunilor dinamice exercitate de lichid asupra pereŃilor rezervorului se poate utiliza un procedeu simplificat, şi anume presiunile dinamice se determină din valoarea forŃei seismice totale exercitate de lichid asupra pereŃilor rezervorului, iar presiunea se consideră constantă pe înălŃime şi variind după cosinus pe circumferinŃă.

45

AcŃiunile şi gruparea acestora se vor lua în considerare în conformitate cu prevederile STAS 10101/0A-77 „AcŃiuni în construcŃii şi gruparea acŃiunilor pentru construcŃii civile şi industriale".

În cazul recipienŃilor, grupările fundamentale şi speciale se constituie pentru două situaŃii de bază:

I. rezervorul gol, acŃionat din exterior de împingerea pămân-tului (cu eventuale suprapresiuni verticale şi presiunea hidrostatică a pânzei freatice) şi forŃa de precomprimare în faza finală - în cazul rezervorului îngropat sau semiîngropat şi rezervorul gol, acŃionat de forŃa de precomprimare în faza iniŃială - în cazul tuturor rezervoarelor indiferent de poziŃia lor faŃă de nivelul terenului;

II. rezervorul plin, acŃionat de presiunea lichidului din interior în cazul rezervoarelor din beton armat, respectiv rezervorul plin acŃionat de presiunea lichidului şi forŃa de precompri- mare în faza finală, dacă rezervorul este precomprimat.

5.5.2. Calculul stării de eforturi şi deformaŃii

Pentru rezervoarele din beton armat şi beton precomprimat starea de eforturi şi deformaŃii se va determina în domeniul elastic.

46

.

unde: -ps este subpresiunea hidraulică, -Ar este aria suprafeŃei radierului,

- ΣGgol este greutatea totala a rezervorului gol.

c) Pentru gruparea specială de acŃiuni se impune verificarea presiunilor pe teren în regim dinamic cu următoarea relaŃie:

Pt, dinamic < l,45Pt, static.

49

Detaliile şi condiŃiile tehnice care trebuiesc specificate în proiectul de execuŃie sau în caietele de sarcini în cazul rezervoarelor cu elemente prefabricate sunt specificate în Codul de practică NE 012-99 şi NE 013-02 (Anexa 1).

6. INDICAłII PRIVIND EXECU łIA

6.1. La execuŃia rezervoarelor din beton armat şi beton precomprimat se va Ńine seamă de prevederile din proiect, „Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat, şi beton precomprimat", indicativ NE 012-99. „InstrucŃiuni tehnice pentru proiectarea şi execuŃia recipienŃilor din beton armat şi beton precom- primat pentru lichide", indicativ P73-78, Codul de practică pentru execuŃia elementelor prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat NE 013-2002, Cod de proiectare şi execuŃie pentru recipienŃii din beton armat şi beton precomprimat (Faza anteproiect).

6.2. ExecuŃia rezervoarelor se va face pe baza proiectelor şi detaliilor de execuŃie, caietelor de sarcini şi a fişelor tehnologice, Pentru realizarea unor betoane cu o structură compactă şi uniformă este necesar îndeplinirea următoarelor cerinŃe:

- materialele folosite vor corespunde din punct de vedere calitativ şi tehnic;

- pe baza Fişelor Tehnologice se va întocmi un plan de betonare care să asigure o turnare continuă a elementelor prefabricate şi a elementelor din beton monolit;

- se va asigura întreaga gamă de utilaje necesare atât fazei de execuŃie a elementelor prefabricate cât şi manipulării, transportului montări şi precomprimării lor.

Lucrările de precomprimare a elementelor şi a structurii se vor executa numai pe baza unui proiect elaborat de o unitate proiectantă

50

specializată şi verificată de specialişti verificatori atestaŃi. Executarea lucrărilor de precomprimare a rezervoarelor va fi încredinŃată unor agenŃi economici, cu experienŃă pentru acest tip de lucrări, care pot asigura nivelul de calitate corespunzător cerinŃelor sistemului calităŃii. Pretensionarea armăturilor se va face numai cu instalaŃi omologate, de echipe de muncitori atestate conduse de un responsabil cu execuŃia lucrărilor, atestat pentru acest tip de lucrări.

6.3. Înainte de începerea fiecărei faze de lucru se va verifica: - calitatea materialelor ce urmează a fi puse în operă; — calitatea lucrărilor executate în faza anterioară; - dacă utilajele necesare pentru acea fază (betonare,

montare, precomprimare şi torcretare) sunt asigurate şi funcŃionează corespunzător;

- dacă formaŃiile de lucru şi-au însuşit prevederile din caietele de sarcini şi fi şele tehnologice;

- dacă formaŃiile de lucru şi-au însuşit normele de protecŃie a muncii specifice tipului de lucrări.

6.4. Elementele prefabricate pentru pereŃi se vor realiza de preferinŃă în tehnologia pe stand, în fabrici sau poligoane specializate. FaŃa convexă a elementelor (exterioară peretelui) nu se va sclivi pentru a se asigura o bună aderenŃă a betonului cu stratul de torcret, cu protecŃie a armăturilor postîntinse.

In cazul utilizării tratamentului termic la realizarea elementelor prefabricate, temperatura maximă nu va depăşi 70°C.

Înainte de montarea elementelor prefabricate de perete se vor verifica vizual, în vederea depistării eventualelor fisuri, ştirbituri sau rupturi. Totodată se vor verifica şi dimensiunile geometrice respectarea abaterilor prevăzute în proiect.

Cofrajele şi tiparele utilizate la realizarea elementelor prefabri- cate de beton se vor executa pe baza unui proiect cu detalii de execuŃie, întocmit de unitatea care a întocmit proiectul, în conformitate cu

6.5. Montarea prefabricatelor se va face conform proiectului, abaterile de la poziŃia în plan , de la dimensiunile rosturilor şi de la verticalitate trebuie să se înscrie în toleranŃele limită date de „Codurilor de practică", indicativ NE 012-99 şi NE 013-02. La montare se vor lua măsuri corespunzătoare de sprijinire a elementelor prefabricate până la monolitizarea rosturilor (fig. 18).

6.6. FeŃele laterale ale panourilor se vor sabla, buciarda sau se vor peria cu peria de sârmă înainte de montare, pentru a se asigura o conlucrare cât mai bună între element şi materialul de monolitizare.

6.7. La cofrarea rosturilor verticale se interzice folosirea dispozitivelor de fixare a cofrajelor care traversează rostul.

6.8. Betoanele şi mortarele turnate în rost nu vor depăşi feŃele exterioare ale elementelor.

6.9. După turnare şi compactare, betonul din rost va fi protejat şi udat timp de 7 zile indiferent de intervalul de timp în care se face decofrarea.

6.10. ToleranŃe de execuŃie

Abaterile şi toleranŃele de execuŃie admise la executarea rezervoarelor din beton armat şi precomprimat se vor înscrie în valorile din codul de practică NE 012-99, cu precizările din tabelul următor:

Tabelul 4

6.11. Executarea precomprimării

6.11.1. La pereŃii cu fascicule înglobate tensionarea fasciculelor se va face după ce mortarul sau betonul (se pot folosi şi alte materiale) din rosturi va ajunge la maturitate.

6.11.2: Fasciculele se vor introduce în tecile existente, iar tensionarea se va executa pe inele care se închid complet pe un cerc orizontal în ordinea stabilită prin proiect.

6.11.3. La rezervoarele tensionate la exterior cu inele orizontale din TBP, acestea se vor fixa şi bloca în nervuri de beton sau metalice montate pe plăci înglobate la turnare, pe unele elemente prefabricate.

Tensionarea armăturilor care creează un cerc se va face cu prese de acelaşi tip montate la nervuri, pe poziŃii diametral opuse.

6.12. ProtecŃia armăturilor precomprimate se face în funcŃie de procedeul tehnologic adoptat cu realizarea aderenŃei între armătura pretensionată şi beton sau fără realizarea aderenŃei între armătura pretensionată şi beton.

- protecŃia toroanelor şi a sârmelor SBP, dispuse la exteriorul rezervorului se face cu un strat de mortar torcretat, de minim 4,5 cm grosime pe întreaga suprafaŃă;

- torcretarea se face cu rezervorul plin cu apă (fig. 7.); - fasciculele înglobate în pereŃi se protejează prin

injectarea tecilor cu pastă de ciment, iar ancorajele se înglo-bează în beton.

Zona ancorajelor va fi protejată prin betonare (torcretare) cu beton sau mortar de ciment. Se pot folosi şi materiale sintetice care asigură o bună legătură a armăturilor cu betonul.

55

7. TEHNOLOGII DE PRECOMPRIMARE A REZERVOARELOR

Precomprimarea elementelor prefabricate se face pe standuri folosindu-se instalaŃii de tensionare în grup. Lucrările de tensionare se vor face numai de echipe specializate, folosind numai instalaŃii omologate.

Rezervoarele cu pereŃii alcătuiŃi din elemente prefabricate se asamblează prin precomprimare fie cu fascicule din SBP pozate în teci înglobate în grosimea peretelui la turnare, fie cu toroane pozate la exteriorul peretelui.

7.1. Precomprimarea rezervoarelor cu fascicule din SBP pozate în teci din PVC înglobate în grosimea peretelui

In cazul pereŃilor alcătuiŃi din elemente prefabricate lucrările de continuizare a tecilor în zona rosturilor sunt mai greoaie, din cauza nepotrivirii perfecte a canalelor din elementele alăturate.

Pretensionarea fasciculelor se execută pe inele orizontale complete. Un inel este constituit din două sau mai multe segmente pentru a reduce pierderile de tensiune din frecare. Pentru uniformizarea pierderilor de tensiune datorată frecării, inelele din fasciculele tensionate succesiv se vor ancora decalat în nervuri alăturate.

In funcŃie de capacitatea şi diametrul rezervorului se stabileşte şi numărul segmentelor de fascicul care formează un inel, 4, 6 sau 8. Tensionarea se va face cu prese de acelaşi tip montate la capetele segmentelor. La pretensionarea armăturilor se vor respecta toate prevederile din “Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi precomprimat" indicativ NE 012-99.

56

7.2. Precomprimarea rezervoarelor cu toroane pozate la exteriorul peretelui

OperaŃia de precomprimare a rezervoarelor cu toroane gresate sau nu, dispuse la exteriorul peretelui prezintă următoarele avantaje:

- operaŃia de precomprimare este simplă, rapidă şi mult mai comodă datorită gabaritului şi greutăŃii mult mai mici a preselor monofilare de 120-200 kN capacitate, cu care se face precomprimarea;

- procedeul se poate aplica atât la rezervoarele cu perete prefabricat cât şi la cele cu perete monolit;

- armătura executată din toroane se pozează mult mai uşor la exterior, pe peretele rezervorului;

- armătura din toroane se ancorează cu blocaje în nervuri metalice, speciale, care se montează prin sudură pe plăci metalice înglobate în betonul elementelor prefabricate la turnare. Procedeul a fost adaptat la noi în Ńară pentru rezervoare de capacităŃi cuprinse între 500-5000 mc.

PoziŃionarea toroanelor înainte de tensionare se face pe nişte suporŃi metalici care urmăresc ca distanŃa dintre toroane să fie cea prescrisă în proiect.

Pretensionarea unui toron se va executa în mod obligatoriu concomitent cu prese montate la ambele capete, având grijă ca treptele de încărcare să fie egale pentru ambele prese, pentru a avea în final alungiri egale.

Pretensionarea unui inel complet alcătuit din două sau mai multe segmente se va executa simultan cu un număr de prese egal cu dublul segmentelor. Presele se fixează cap în cap, câte două pe o nervură.

La tensionarea toroanelor se vor respecta toate prevederile din „Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi precomprimat", indicativ NE 012-99 (Anexa 1).

Măsurarea forŃei de tensionare se face cu doze electromecanice de compresiune sau cu manometre care măsoară presiunea fluidului din instalaŃiile de precomprimare.

57

7.3. Precomprimarea radială constă în realizarea a 2-3 inele din beton armat dispuse pe înălŃimea peretelui la structurile din prefabricate cu simplă şi dublă curbură.

În interiorul inelelor sunt pozate la turnare teci de PVC în care se introduce armătura de precomprimare realizată din fascicule de SBP.

8. CONTROLUL CALIT ĂłII ŞI RECEPłIONAREA LUCRĂRILOR

8.1. Controlul calităŃii lucr ărilor de execuŃie

Verificarea aparaturii de control a forŃei de precomprimare, se va face de Metrologie ca organ abilitat pentru verificarea aparaturii de măsură şi control, precum şi de personalul ingineresc care conduce lucrarea, cu respectarea prevederilor din NE 012-99 la începerea fiecărei lucrări.

Controlul calităŃii lucrărilor se face pe parcursul execuŃiei, pentru fiecare categorie de lucrări în parte şi separat pe rezervor în ansamblu. Datele culese în timpul controalelor se vor înregistra în ordine cronologică într-un registru care se ataşată la Cartea Tehnică a construcŃiei.

Verificarea se face în conformitate cu prevederile prescripŃiilor în vigoare pentru diferite categorii de lucrări. Verificarea etanşeităŃii rezervorului se face înainte şi după aplicarea stratului de protecŃie.

8.2. Verificarea etanşeităŃii rezervorului se face prin proba de umplere cu apă, conform prevederilor STAS 4165-88, „Alimentări cu apă. Rezervoare de beton armat şi precomprimat. PrescripŃii de proiectare şi date constructive" cu următoarele precizări:

- instalaŃiile hidraulice se vor verifica înaintea umplerii rezervorului cu apă; 58

- în prealabil se va efectua repararea defectelor vizibile care pot avea consecinŃe asupra etanşeităŃii;

- se recomandă a se evita menŃinerea rezervorului parŃial umplut cu apă timp îndelungat.

Umplerea rezervorului se va face lent minim 24 ore astfel:

• în prima etapă se umple rezervorul cu apă până la nivelul corespunzător înălŃimii utile, apa se completează şi se menŃine, până la nivelul indicat, timp de 10 zile.

În acest interval se fac verificări în instalaŃii, în vederea eliminării totale a pierderilor de apă.

Dacă se constată pierderi de apă la exteriorul pereŃilor, rezer-vorul se goleşte şi se efectuează reparaŃiile necesare (prin injectare, eventual torcretare) fără a mai aştepta scurgerea intervalului, după care proba se reia în condiŃiile prevăzute.

• în etapa a Il-a se face proba de etanşeitate, care durează tot 10 zile.

Etanşeitatea rezervorului se consideră satisfăcătoare dacă, după trecerea celor 10 zile pierderile de apă observate, scăzând pierderile prin evaporare, nu depăşesc în medie 0,25 l/zi,m2.

Măsurarea se va face cu precizia de 0,1 mm. Proba de etanşeitate a rezervorului prin umplere cu apă, se face

înainte de aplicarea tencuielilor sau protecŃiilor, a izolării termice la pereŃi şi a umpluturilor de pământ de la exteriorul rezervorului.

• Verificarea finală se face după aplicarea tencuielilor şi a straturilor de protecŃie. Proba finală de etanşeitate a rezervorului se face prin umplere cu apă şi se consideră satisfăcătoare dacă nu apar pete de apă la exterior.

59

8.3. Exploatarea, întreŃinerea şi verificarea rezercvoarelor se va face periodic în conformitate cu prevederile proiectului sau a caietului de sarcini de exploatare şi întreŃinere elaborat de întreprinderea de exploatare.

La apariŃia unor defecte întreprinderea de exploatare va sesiza proiectantul sau un institut de cercetare pentru analizarea cauzelor şi elaborarea unor soluŃii de remediere.

În cazul unor deteriorări grave care afectează structura de rezistenŃă, stabilitatea şi durabilitatea rezervoarelor, este necesară expertizarea tehnică şi întocmirea proiectului de intervenŃie.

Toate datele privind comportarea în exploatare a rezervoa-relor, defecŃiunile sesizate şi măsurile de intervenŃie luate se vor consemna într-un registru ataşat la cartea tehnică a construcŃiei.

ANEXA l

Lista standardelor, normativelor şi instrucŃiunilor în vigoare, în legătur ă cu prezentul cod

Standarde 227/1-86 Cimenturi, încercări fizice. IndicaŃii generale,

pregătirea probelor şi prepararea pastei de consistenŃă normală.

227-2:1994 Cimenturi, încercări fizice. Determinarea fineŃii de măcinare prin cernere pe proba de 100 g.

227/3-86 Cimenturi, încercări fizice. Determinarea constantei de volum.

227/4-86 Cimenturi, încercări fizice. Determinarea timpului de priza.

227/5-86 Cimenturi, încercări fizice. Determinarea căldurii de hidratare.

227/6-86 Cimenturi, încercări fizice. Determinarea rezistenŃelor mecanice.

438/1-89 Produse de oŃel pentru armarea betonului. OŃel beton laminat la cald. Mărci şi condiŃii tehnice de calitate.

438/2-91 Produse de oŃel pentru armarea betonului. Sârmă rotundă trefilată.

438/3-89 Produse de oŃel pentru armarea betonului. Plase sudate.

790-84 Apa pentru betoane şi mortare.

61

1275-88 încercări pe betoane, încercări pe betonul întărit.

Determinarea rezistenŃelor mecanice.

1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianŃi minerali.

1799-88 ConstrucŃii de beton, beton armat şi beton precomprimat. Tipul şi frecvenŃa verificărilor calităŃii materialelor şi betoanelor destinate executării lucrărilor de construcŃii.

2355/1-85 ConstrucŃii civile, industriale şi agrozootehnice. Lucrări de hidroizolaŃii în construcŃii. Clasificare şi terminologie.

2355/2-87 ConstrucŃii civile, industriale şi agrozootehnice. HidroizolaŃii din materiale bituminoase la elemente de construcŃii. PrescripŃii generale de proiectare şi execuŃie.

2355/3-87 ConstrucŃii civile, industriale şi agrozootehnice. HidroizolaŃii din materiale bituminoase la terase şi acoperişuri. PrescripŃii generale de proiectare şi execuŃie.

2745-90 Teren de fundare. Urmărirea lăsărilor construcŃiilor prin metode topografice.

3349/2-83 Betoane de ciment. PrescripŃii pentru stabilirea agresivităŃii apei faŃă de betoanele construcŃiilor hidroenergetice.

3519-76 Încercări pe betoane. Verificarea impermeabilităŃii la apă.

62

4165-88 Alimentări cu apă. Rezervoare de beton armat şi beton precomprimat. PrescripŃii generale.

4606-80 Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianŃi minerali. Metode de încercare.

6102-86 Betoane pentru construcŃii hidrotehnice. Clasificare şi condiŃii tehnice de calitate.

6482/1-73 Sârme de oŃel şi produse din sârmă pentru beton precomrpimat. Reguli pentru verificarea calităŃii.

6482/2-80 Sârme de oŃel şi produse din sârmă pentru beton precomrpimat. Sârmă netedă.

6482/3-80 Sârme de oŃel şi produse din sârmă pentru beton precomrpimat. Sârmă amprentată.

6482/4-80 Sârme de oŃel şi produse din sârmă pentru beton precomrpimat. Toroane.

6657/1-89 Elemente prefabricate de beton, beton armat şi beton precomprimat. CondiŃii tehnice generale de calitate.

10101/0A-77 AcŃiuni în construcŃii. Clasificarea şi gruparea acŃiunilor pentru construcŃii civile şi industriale.

10107/0-90 ConstrucŃii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor din beton, beton armat şi beton precomprimat.

63

Normative şi instrucŃiuni

C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcŃii şi a instalaŃiilor aferente.

C 19-79 InstrucŃiuni tehnice pentru folosirea cimenturilor în construcŃii.

C 21-85 Normativ pentru executarea lucrărilor din beton precomprimat.

C 29-85 Normativ privind îmbunătăŃirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice.

C 56-85 Normativ pentru verificarea calităŃii şi recepŃia lucrărilor de construcŃii şi instalaŃii aferente. InstrucŃiuni pentru verificarea calităŃii şi recepŃia lucrărilor ascunse la construcŃii şi instalaŃii aferente.

C 61-90 InstrucŃiuni tehnice pentru determinarea tasării construcŃiilor de locuinŃe, social-culturale şi industriale prin metode topografice.

C 107-82 Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaŃii termice la clădiri.

C 112-86 Normativ pentru proiectarea şi executarea hidroizolaŃiilor din materiale bituminoase la lucrările de construcŃii.

C 130-78 InstrucŃiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor şi betoanelor.

NE 012-99 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat, şi beton precomprimat.

C 149-87 InstrucŃiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton şi beton armat.

C 163-87 InstrucŃiuni tehnice pentru folosirea profilelor încastrate din PVC plastifiat la etanşarea rosturilor elementelor de construcŃii.

C 167-77 Norme privind cuprinsul şi modul de întocmire, completare şi păstrare a cărŃii tehnice a construcŃiilor.

C 170-87 InstrucŃiuni tehnice pentru protecŃia elementelor din beton armat şi beton precomprimat supraterane în medii agresive naturale şi industriale.

C 206-85 InstrucŃiuni tehnice pentru aplicarea procedeului de precomprimare prin înfăşurare cu maşina PROCEQ.

C 210-82 Norme tehnice privind protecŃia anticorozivă a bazinelor din beton armat pentru neutralizarea şi epurarea apelor industriale.

P 7-92 Normativ privind proiectarea şi executarea construcŃiilor fundate pe pământuri sensibile Ia umezire.

P 100-92 Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcŃiilor de locuinŃe, social-culturale, agrozootehnice şi industriale.

P 118-83 Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcŃiilor, privind protecŃia la acŃiunea focului.

P 130-88 Norme metodologice privind urmărirea comportării construcŃiilor, inclusiv supravegherea curentă a stării tehnice a acestora.

65

PE 713-90 InstrucŃiuni tehnice departamentale pentru executarea şi controlul betoanelor folosite la amenajări hidroenergetice.

P 73-78 InstrucŃiunile tehnice pentru proiectarea şi executarea recipienŃilor din beton armat şi beton precomprimat pentru lichide P 73-78

NE 013-02 Cod de practică pentru execuŃia elementelor prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat.

-.

66

BIBLIOGRAFIE

1. Bucur Ildiko Structuri speciale din beton armat.

2. Viespescu Dan ş.a. Tehnologia lucrărilor de beton precomprimat 1979.

3. Combureanu A. PerfecŃionarea tehnologiei de realizare a elementelor din beton precomprimat cu armătură preîntinsă, 1962.

4. Ilie Gh, şi Miric ă C. Tehnologia montării prefabricatelor din beton şi beton armat.

5. Platon M. şi Popăescu A. ProtecŃia muncii la lucrările de beton armat şi precomprimat, 1972.

67