Cadrul geografic

Judetul Gorj apare ca unitate administrative sub aceasta denumire la sfarsitul secolului al XV-lea.Pana la aceasta data el facuse parte din judetul Jales,denumit astfel dupa paraul Jales,care il strabatea p directia nord-sud.Primul document istoric care pomeneste de existenta judetului Jales dateaza din 3 octombrie 1385,din timpul domniei lui Dan I si din care reiese ca domnul daruia manastirii Tismana 400 de galeti de grau din judetul Jales.Existenta acestui judet este atestata mai tarziu,in documentul lui Mircea Voevod,din 27 iunie 1387,prin care acesta intareste datina parintelui sau,de 400 de galeti de grau din judetul Jales,pe fiecare an,facuta manastirii Tismana,precum si in cel din 28 octombrie 1429,din care rezulta ca regale Sigismund acorda o diploma de proprietate aceleiasi manastiri.Ultima mentiune documentara privind judetul Jales dateaza din 20 octombrie 1444,din timpul domniei lui Ioan de Hunedoarea.Judetul Jales a avut o vreme resedinta la Dabacesti pe Jales(probabil satul Runcu de astazi),pentru ca sa treaca apoi la Tg-Jiu. Denumirea de Gorj ,sub care apare acest tinut incepand din secolul al XV-lea,deriva din slavona si inseamna Jiu de Sus sau Jiul de Munte(Gornai-Jiu),dupa cum Dolj inseamna Jiul de Jos.Judetul Gorj s-a definit ca unitate administrativa pana la inceputul secolului al XX-lea,forma sub care s-a mentinut pana in anul 1948.

Reformele administrative de dupa 1948,care au impartit tara in regiuni si raioane,au facut ca fostul judet Gorj sa fie divizat in mai multe raioane(Targu-Jiu, Gilord,Novaci partial Baia de Arama si Filias).Impartirea administrative din 1968,care reinfiinteaza actualele judete,a dus la configuratia de astazi a Gorjului,configuratie care in general se suprarune celei a fostului judet Gorj. Judetul Gorj,situate in nordul Olteniei,se invecineaza in est cu judetul Valcea,in vest cu judetele Caras-Severin si Mehedinti,in nord cu judetul Hunedoara,iar in sud cu judetele Dolj si Mehedinti.

In anul 1970 judetul Gorj avea o suprafata de 5641 km patrati si o populatie de 312 801 locuitori. Teritoriul judetului Gorj imbraca armonios poalele Carpatilor Meridionali din dreptul Parangului si Valcanului,ake caror plaiuri(in acceptiunea populatiei locale picioare de munte)coboara pe nesimtite in cunoscuta Depresiune sub-carpatica olteana.

Inspre sud de acest culuar,culmi domoale,intre care se intercaleaza depresiuni intracoliniare,coboara in altitudine spre campie sub forma gruiurilor si a capetelor de deal. Adapostit spre nord de culmile viguroase ale Parangului,inaltate la peste 2500m,teritoriul Gorjului beneficiaza de un climat bland,de adapost,cu ploi suficiente si la timp,cu temperaturi moderate(iarna calduroasa si vara lipsita de arsita).

Nicaieri in tara nu se intalnesc atatea plante de influenta mediteraniana cate cresc pe sub muntii Gorjului.Castanul bun de la Pocruia si Tismana,caruia i se alatura iasomia,liliacul salbatic si scumpia,infrumuseteaza peisajul calcaros de la poalele Valcanului. Nucetele sub forma de paduri,plantatiile de mar,par si prun,insotite de potgorii ce si-au capatat un nume de tara,dau bogatia de veacuri a acestor meleaguri. Apa,atat de necesara omului,este abundenta.Paraele ce coboara din Valcan(Orlea,Tismana,Jales,Susita) si Parang (Blahnita,Lometea,Gilortul, Galbenul)devin in zona de deal rauri permanente cu apa cristalina.

Bolboroaselede la Izvarna si Costeni,limpezite si racite in atancul calcarului,dau apa nu numai localnicilor,ci,captate,pleaca prin conducta la peste 100km-la Craiova.

Frumusetea peisajului geografic a picurat in sufletul gorjanului calitati artistice native concretizate in case cu porti sculptate,in sumane cu gaitane si cu florile campului. Nedeile,izvorate din vremea dacilor,au durat peste veacuri,fiind si azi pe meleagurile gorjene prilej de intalnire,distractie,voie buna si cumetrii.

Nu este de mirare ca tocmai din Hobita Gorjului,s-a ridicat titanul sculpturii moderne,intrat pentru totdeauna in galeria universala a marilor sculptori din toate timpurile-Constantin Brancusi. Relieful,treptele si alcatuirea lui geologica Natura,in indelungata sa existenta,a nascut din zbuciumul orogenezelor si daltuirea persistenta a marilor geologice nu creste zimtate ca in Retezat sau Fagaras si spinari domoale,cu covor de iarba frageda in timpul verii pe Parang ai Valcan.

Pe picioarele de munte,peplaiuriin limbaj gorjan,se cultivau,in vremuri de restriste,cartoful si meiul la peste 1200 m altitudine,clima fiind mai blanda pe pantele sudice ale Pietrii Borostenilor sau pe platforma Gornovita de deasupra Runcului.

Pe plaiuri,cand vremurile erau bune,omul cobora la tara,adica jos in depresiune,unde se semanau si se coceau holde aurii de grau.Depresiunile Gorjului,numeroase,cu soluri fertile si clima favorabila,dintre care detasam ulucul subcarpaticsi lantul depresiunilor intraoliniare,in care a aparut mai tarziu targul de convergenta al produselor din cele patru zari,Tg-Jiul de astazi,au fost leaganul activitatii economice si politice dupa formarea statului si poporului roman. In stransa interdependenta economica cu depresiunile au stat vaile largi,cu lunci dezvoltate-Jiul,Gilordul,Motrul,Galbenul,Tismana etc.,nu numai cu artere artere lesnicioase de circulatie,dar si cu terenuri agricole,intr-o perioada in care se diversifica activitatea economica,trecandu-se la o agricultura stabila pe vai. Inre vai,pornesc usor convergente spre sud culmi de dealuri alungite in Piemontul Getic,dealuri folosite initial pentru paduri,apoi pentru pomicultura,astazi fiind cuprinse aproape in intregime in circuitul agricol. Prin aceasta succinta descriere am cautat sa redam aspectul de amfiteatru in relieful Gorjului,amfiteatru in care accidentele,prezente aici sub forma de depresiuni,nu numai ca au stricat armonia reliefului si dimpotriva,ii maresc frumusetea si totodata valoarea economica.

Energia reliefului este o mare si sigura dovada ca apele de aici au carat spre campie sau mai departe,in multimilionara lor existenta,miliarde de metri cub de roca.Le-a fost mai greu la munte,din care cauza vaile sunt mai inguste,cu defilee de un pitoresc inrezistibil(Gilord,Susita,Verde,Runcu,Tismana,Pocruia etc) si mai usor la deal,unde roca,usor erodabila,a permis formarea unor campuri intre dealuri(Campu Mare). Punctul altitudinal cel mai coborat se gaseste in sudul judetului,pe Valea Jiului,fiind de circa 100m,iar cel mai inalt,in Muntii Parangului,depaseste 2000m.Diferenta asta aproape de 2000m,intre zona inalta si fundul vailor,ne determina sa facem o detaliere a unitatilor de relief pe trepte altitudinale. Morfologia,privind teritoriul judetului Gorj,este reprezantata de trei trepte mari de relief:muntii,dealuri subcarpatice si piamontane,depreiuni si luncile raurilor.

Doua mari masive ocupa aproape in intregime nordul judetului Gorj-Parangul si Valcanul.

Masivul Parang ocupa,in limitele sale maxime,cu toti muntii aferenti lui,peste 1000km patrati,iar prin altitudinea maxima de aproximativ 2518m se situeaza,altitudinal,pe locul al doilea in Carpatii romanesti.

Constitutia sa geologica este evidentiata de roci cristaline.Craistalinul Parangului este un cristalin de grupa II,care cuprinde atat roci eruptive,cat si roci cristaline-sisturi.Dintre rocile eruptive doua sunt predominante aici:granitul si dioritul.

Granitul se intalneste pe intreaga portiune meridionala a muntilor,dar aici in Parang prezinta treceri gnaisuri amfibolitice,gabbrouri,amfibiolite plagioclazice etc. Sisturile cristaline,amintite mai sus,sunt reprezentate prin sisturi gnaisice,cuartite,sisturi cloritoase,sisturi filitoase,grafitoase si chiar calcare cristaline.Este de remarcat prezenta in aceasta zona a unor sisturi filitoase si grafitoase.

Pe spinarile inalte ale Parangului,dupa cutarile hercinice,a intervenit o puternica eroziune,care a subtiat placa de sisturi,in unele locuri depozitele marii mezozoice fiind depuse direct pe eruptiv.Pe aceste spinari se pot distinge doua tipuri de granite,unele grauntoase si masive si altele gnaisice. Rocile dure,amintite mai sus,au permis pastrarea treptelor de netezire,etajate la diferite altitudini,in medie la 700-900m,corespunzand platformei Garnovita, 1400-1600m,corespunzand platformei Ral Ses si 1800-2200m corespunzand platformei Borescu.

Masivul Valcan(Muntii Vancanului),situat in nord-vestul judetului,delimiatat la est de Jiu si la vest de Motru,are o altitudine care variaza intre 600 si peste 1900m(Oslea aproximativ 1945,Straja aproximativ 1870m).Muntii Valcan au un aspect disimetric,creasta principala terminandu-se abrupt spre Depresiunea Pertosani si in trepte spre Derpesiunea subcarpatica alteana.In marea lor majoritate,acestia sunt a;catuiti din sisturi cristaline,in care apar intruziuni de granit.In afara intruziunilor granitice lenticulare mai apar amfibiolite,indeosebi amfbolite rubanate,epigabbrouri,serpetine. Bordura sudica a acestor munti,pe aliniamentul Dobrita(Suseni),Runcu,Tismana,Sohodaol(Celei),este constituita din calcare jurasice.Aceste calcare se continua si la est de Jiu,pe bordura sudica a Parangului si alcatuiesc in intregime cunoscuta Piatra Closanilor:Legile dupa care se conduce relieful in dezvoltarea sa in calcar sunt se dosebite de ale reliefului format pe alte roci.Pe calcare,relieful de lapiezuri,chei si versanti abrupti,ponoare cu pierderi de ape in avene de zeci sau chiar sute de metri si in deosebi asa numitul endocarst,cu feeria de basm a pesterilor,i-au determinat pe specialisti ca numai in cuprinsul judetului nostru sa declare patru pesterii ca monumente ale naturii,dintre care Pestera Muierii a si intrat in circuitul turistic national.O mai buna cunoastere a pesterilor:Cioaca cu Brebenei,Closani,Fusteica,Izvarna,Gura Paiului.Dintre formele exocartice demne de luat in seama pentru circuitul turistic al Gorjului sunt cheile,pastrate inca intr-o natura primitiva dar cu atat mai frumoase.Prin abundenta formelor carstice si frumusetea peisajului,sunt recomandate Cheile Runcului,la vest de Jiu,Cheile Oltetului,la est,Cheile Galbenului.Acestea din urma au intrat si ele in circuitul tusistic national. Revenind la Muntii Valcanului,deasupra acestor munti josi,calcarosi,de500-600m,se intinde un platou a carui netezime l-a determinat pe Emm.de Martone sa-i dea denumirea dupa satul gorjesc Gornovita,denumire ce s-a dat ulterior pe toata extensiunea acestei trepte in Carpatii Meridionali.

Celelalte nivele se pastreaza bine si ele.Platforma Raului Ses,de 1600m,este existenta in Siglaul Mare(1682m aproximativ) si in Piatra Borostenilor(1629m aproximativ).Platforma cea mai inalta,destul de bine pastrata datorita rocilor mai dure,se afla la altitudinea de aproximativ 1800m,in apropierea pasului Valcan,pe Muntele Arcanu(aproximativ 1815m)si pe muntele Oslea(aproximativ 1945m) Acest nivel corespunde cu nivelul Borescu din Masivul Parang.Energia de relief,desi altitudinea absoluta nu depaseste 2000m,este mare,raurile fierastruind culmile pe mai bine de 1600m.In schimb,fragmentarea reliefului este mica,din cauza rocilor dure,vaile laterale fiind mai putin adanci si mai putin numeroase,interfluviile dezvoltandu-se sub forma de spinari ce coboara in trepte spre Depresiunea Subcarpatica Olteana.

Dealurile subcarpatice si piamontane

Imediat sub munte,pe poala acestuia,incepand de la Oltet si pana la Motru,coboara in ulucu depresional,cunoacut sub denumirea de Depresiunea subcarpatica olteana,dealuri piamontane.In zona Tiamana,deci in nord-vestul judetului Gorj,aceste dealuri piamantane sunt putin extinse si apar sub forma unor culmi scurte care inainteaza asemenea unor tentacule,cum ar fi:Dealul Costenilor,Dealul Carpenului,Dealurile Gruiu si Perilor. La est de Tisman,Dealurile Ponoare,Gornovita si Valcele continua seria dealurilor piamontane,facand trecerea spre un piamont continuu,fragmentat doar din loc in loc de raurile:Bistrita,Rasova,Jalesul si Susita.La Dobrita,lungimea piamontului pe aliniamentul nord-sud depaseste 4km,iar altitudinea se apropie de 400m. Maximul de extensiune ating ating aceste gruiuri piamontane intre Valea Susitei si Valea Stancestilor,unde si grosimea depozitelor este impresionanta,peste 150m in nord.Grosimea depozitelor piamontane se reduce treptat spre sud,afundandu-se in ulucul depresionar. La est de Jiu,prezenta gruiurilor piamontane se mentine,iar lungimea lor rar mai depaseste 500-600m,in schimb altitudinea creste,ajungand la 450-500m.

Pentru a ne da seama de raportul forma-structura,sau mai exact de de gradul de rezistenta la eroziune si alterare al rocilor sedimentare din care este constituita cea mai mare parte a reliefului Gorjului.

Dintre dealurile bine individualizate,mai reprezentative,prin fete de deal vizibil de la mare distanta,sunt Dealurile Seciului,sub forma de piramida,Mata sh Mogos. Dealurile Copacioasa,cu aspectul sau de potcoava,avand deschiderea spre sud,altidudinal nu depaseste 450m,iar Dealurile Balanestilor si Voinestilor de abia ajung la 400m,completand seria dealurilor subcarpatice dintre Olt si Jiu. La vest de Jiu,pana la Bistrita,remarcam in relief prezenta Dealului Bradicenilor,situat intre Tiamana si Jales,a Dealului Rasovei,intre Jales si Susita si a Dealului Targului,intre Susita si Jiu.Spre extremitatea nord-vestica a judetului Gorj se remarca prezenta in relief local al Dealului Negoesti,care se continua spre est cu Dealul Sporasti.

Dintre dealurile subcarpatice externe se detaseaza Dealul Bran.La sud de Dealul Bran,dealurile piamontane,alungite pe directia nord-sud,se termina spre lunca de confluenta a Jiului cu Motrului si Gilordului prin capetele de deal numite localgruiuri.Dintre acestea amintim Gruiul Argintenilor,situat intre Jiu si Gilord si Gruiul Capul Dealului,intre Motru si Jiu.Ambele culmi,situate in partea de sud a judetului,sunt inglobate in Gruiurile Jiului,cu arii ce depasesc limitele judetului. Depresiunile si luncile raurilor

Depresiunea Subcarpatica Olteana sau cum mai este ea cunoscuta in literatura,ulucul depresionar olteanse intinde,in cuprinsul judetului Gorj,pe aproape 60 de km de la est la vest,intre Polovragi si Dealul Mare. La nord,ulucul depresionar este incadrat de o prispa piamontana cuaternara,care in estul Jiului acopeara cristalinul Capatanei(Polovragi);la poalele P arangului ulcul este marginit de dealurile:Cernadie,Schelei,Novaci, Carpinis,Dragoesti si Bumbest Jiu. La vest de Jiu,dealurile piamontane,care limiteaza depresiunea la nord,se insiruie pe aliniamentul Schela-Gorj,Valari,Dobrita,Runbu,Balta,Borosteni, Topesti,Tismana,Pocruia si Costeni.

La vest,Depresiunea Subcarpatica Olteana este inchisa,pe teritoriul Gorjului,de Dealul Tautului si in continuare spre vest de Dealurile Gornet,Baleni,Stroesti,Bradiceni,Sporasti,Godinesti,Negoesti si Dealu Mare. Depresiunea Subcarpatica Olteana este constituita din mai multe compartimente puse cap la cap si despartite intre ele de mici interfluvii.

Depresiunea Polovragi prezinta aspectul unui pod de terasa,formata intr-o perioada cand Oltetu si Taraia divagau la iesirea din munte,pendulandu-se cursul cand spre Bengesti,cand spre Racovita-Cerna.Terasa aceasta inclinata spre Oltet chiar inainte de a ajunge la Sarbesti si se continua spre Taraia.Fata de Oltet,podul ei se situeaza la o altitudine relativa,care creste progresiv catre sud prin continua a adancire a cursului acestuia.In scimb,Taraia ramane ca suspendata fata de Oltet,cu putin atancita sub nivelul acestei terase.

Depresiunea Cernadiei se intinde in continuare,spre vest ,cu aspect de interfluviu,cu usoare lasari axiale,lasari folosite de soseaua judeteana Novaci-Cernadie-Baia de Fier. Depresiunea Novaci este asemanatoare intrucatva Depresiunii Polovragi.Ea este determinata de existenta pietii de adunare apelor,in care Gilordul se uneste cu Scarita,Gilortelul si Lometea.Extensiunea maxima,sub forma de camp neted,se afla la confluenta Gilordului cu Gilortelul,in rest depresiunea prezentandu-se sub forma de interfluvii. Pana la Jiu,ulucul depresionar se poate vedea de la altitudine.Distingem totisi cateva compartimente mai bine evidentiate in relief. Depresiunea Staneesti-Aninu este o depresiune deluroasa,valurita,cu mici largiri de vai in zona miocena nisipoasa.Trecerea de la rocile cristaline la rocile sedimentare a determinat o accelerare a ewroziunii laterale,ducand la formarea unor mici bazine secundare pe raurile Aninis,Carpinis,Crasna,Dragoesti si Stancesti.

La vest de Jiu sunt cateva compartimente ale ulucului depresionar,bine individualizate pe principalii afluenti ai Jiului.

La nord de Tg-Jiu se afla Depresiunea Bumbesti,urmeaza apoi in ordine spre vest Depresiunile Stanesti,Runcu,Bradiceni,Celei,Pales.Dintre acestea mai bine conturata este Depresiunea Celei,situata la confluenta paraului Costenilor cu Tismana. Depresiunea Tg-JiuCampu Mare mai este cunoacuta si cu numele de zona de subsidenta(lasata),care se caracterizeaza prin prezenta unei largi piete de adunare a apelor,largimea considerabila a paturilor aluvionare si grosmea mare a aluviunilor,mai ales in portiunea imediat la sud de Tg-Jiu,ceea ce indica un imens proces de acumulare,existenta unui accentuat proces de mandrare si despletire a tuturor cursurilor care converg aici si aparitia a numeroase albii parasite,dovedind o suprafata larga de divagare,marea extensiune a teraselor si scaderea altitudinilor relative. Resursele subsolului

Substantele minerale utile care se intalneau in subsolul judetului Gorj,erau legate indeosebi,de depozitete sedimentare. Carbunele era o bogatie de seama a judetului.Principalul carbune de aici era cel termogen-lignitul,bogatie in care judetul Gorj detinea primul loc in tara,prin cele doua mari bazine carbonifere ale sale Motru si Rovinari.

In bazinul Motru,cele mai importante perimetre carbofere erau cele de la Horasti,Rosita,Lupoaia si Leurda.

In bazinul carbonifer Rovinari,incepand din 1964 pana in prezent,au fost puse in functiune,in mod esalonat,exploatarile de zi de la Cicani,Beterega,Garla si Tismana. Bogat era judetul Gorj si in petrol.Subsolul Gorjului era singurul cunoscut ca fiind cel mai bogat purtator al unui element intalnit destul de rar in tara noastragerafitul.El se gasea malul stang al Galbenului,nu departe de Baia de Fier,in mina Catalinul.Zacamintele de grafit de la Baia de Fier s-au format pe seama unor roci carbunoase sau bituminoase,care au fost puternic metamorfozate.Desi nu era pur,prin flotatie grafitul poate fi innabilat,fiind o materie prima importanta pentru industria noastra chimica. Mineralizarile de fier de la Baia de Fier erau in legatura cu o mineralizare a calcarelor mezozoice.Se presununea ca o data cu sulfurile de fier de la Baia de Fier si de la Schela-Gorj,precum si cu cele de cupru de la Baia de Arama,a ajuns spre suprafata si minereul de aur care a fost exploatat in vremuri istorice in pietrisuri de terasa in zona Schela-Valari-Dobrita. Judetul Gorj era printre cel mai bogat judet in resursele subsolului...

Clima

Fiind situat in partea partea sudica a tarii,teritoriul judetului Gorj se afla in cea mai mare parte a anului sub influenta circulatiei maselor de aer sudice,sud-vestice si vestice. In perioada de tranzictie(primavara si toamna),timpul ploios,cu cer acoperit,este determinat de activitatea ciclonilor din Marea Maditerana ,care se deplaseaza din sud-vest spre teritoriul tarii noastre.In nord-vestul Olteniei, aceasta puternica activitate ciclonica contribuie la caderea celui de-al doilea maxim de precititatii(toamna),in unele puncte(Tismana)tot atat de puternic ca si maximum din mai-iunie. Factorul geografic local este un element activ in modificarea climei.Existenta culoarului vaii Jiului duce la formarea vanturilor locale,de vale,in conditiile crearii unei diferentede presiune intre aria depresionara,puternic incalzita vara. Depresiunea intracoliniara Tg-JiuCampu Mare si Depresiunea Petrosani,situata la o altitudine mai inalta si cu temperaturi medii in lunile de vara mai coborate. Suprafetele calcaroase de pe poalele sudice ale Muntilor Valcan,prin albedoul mic,isi mareste temperatura in spatiu mecroclimatic indeseori in timpul verii. Climatul de adapost al vailor orientate tranversal pe directia circulatiei maselor de aer rece de la est ofera conditii prielnice pentru mentinerea unor temperaturi mai ridicate mai ales pe interfluvii,ceea ce contribuie la pastrarea pe versanti(Pocruia, Tismana,Sohodol)a vegetatiei termofile(castanul dulce care creste in paduri deasupra de Pocruiei,liliacul salbatic,iasomia,mojdreanul si vita de vie salbatica. Factorii geografici(relief,sol,vagetatie,apa freatica.etc)contribuie la doferentierea mai multor topoclimate in limitele judetelor.

Temperatura aerului

Evolutia lunara si anotimpuala a temperaturii aerului.Cunoasterea mersului temperaturii aerului,luna de luna,are o deosebita importanta practica.Trecerea temperaturii aerului prin diferite praguri de 0,5 ,10,15,180C etc,se realizeaza in luni diferite,media temperaturii lunare respective aratand daca suma gradelor de temperatura este suficienta,in luna respectiva,pentru anumite cerinte biologice ale plantelor sau sunt necesare interventii pentru protejarea plantelor si a animalelor de frig sau caldura excesiva Incalzirea de la o luna la alta se face mai rapid in vest si mai lent in est.

Vara este accentuata,temperaturile medii depasind 300 C. Iarna este mai rece pe fundul depresiunilor,unde se produc puternice inversiuni de temperatura.

Trecerea tempereturi aerului prin diferite praguri 0,5,10,150 C.Importanta practica a acestiu fenomen.Trecetrea temperaturii medii zilnice prin pragul de 15 grade C,se face la 10 mai pana la 26 septembrie. Temperaturile extreme absolute.Incalzirile puternice ale aerului cauzate de invaziile aerului tropical din sud sau racirile excesive cu caracter intamplator depind,in afara factorilor de circulatie si de conditiile locale,in special de relief si roca.

Reginul inghetului.Dupa analiza temperaturilor minime se poate constata ca cele mai timpurii ingheturi se pot produce la Tg-Jiu la 23 septembrie,iar cele mai tarzi la 20 mai.Data medie a apariliei inghetului este mai tarzie cu o luna fata de aparitia timpurie,adica 20 octombrie.Disparitia inghetului se produce in medie la 13 aprilie,dar sunt si desprimavari timpuri,cand inghetul dispare in luna martie.Inversiunile de temperatura favorizeaza in zonele joase aparitia mai timpurie a inghetului si a brumei si disparitia lor mai tarzie.Prin topoclimatul lor,versantii si interfluviile sunt in afara zonei periclitate,pentru aceste unitati de relief fiind valabile datele medii sau chiar aparitiile mai tarzii si disparitiile mai timpurii.Acesta unul din motivele pentru care locuitorii satelor Pocruia,Tismana,Izvarna,Runcu etc.care au vile pe interfluvii,nu le ingroapa iarna,iar castani comestibili ocupa,de regula,interfluviile. Precipitatiile atmosferice Regimul anual al precipitatiilor.Caderea precipitatiilor atmosferice nu este uniforma,de la o luna la alta se observa variatiile.Ca peste tot,in Oltenia deluroasa,cu mai mare sau mai mica intensitate si aici pe teritoriile judetului Gorj apare cel de-al doilea maxim de toamna de precipitatii.La Tismana maximul de toamna este aproape egal cu cel cazut in aprilie-mai. Numarul zilelor cu diferite cantitatii de apa din precipitatii.Cunoasterea numarului de zile cu diferite cantitati de apa cazute pe suprafata judetului Gorj ne da posibilitatea sa aflam daca ploaia respectiva a fost utila pentru sol sau din potriva a avut un caracter distrugator.

Cantitatile maxime de apa cazute in 24 de ore.O mare cantitate de apa cazuta in 24 de ore are de multe ori un efect negetiv,producand inundati in zonele joase, distrugand constructiile hidrotehnice de barare a torentilor sau inundand portiuni din orase,in cazul in care scurgerea de unitate in timp,prin canalizare,nu este asigurata la o cantitate mare de apa cazuta in acel interval. Hidrografia Apele curgatoare.Raurile judetului Gorj,apartin unui singur bazin colector,Jiul(cu exceptia Oltetului,care reprezinta limita judetului spre Valcea). Sistemul hidrografic al judetului Gorj aduna apele de pe o suprafata de 10 469km patrati.

Depresiunea Tg-JiuCampu Mare reprezinta,prin altitudinea sa coborata,o piata de adunare a apelor.Aici Jiul isi primeste afluentii importanti de pe dreapta:

Tismana cu Orlea contribuie la asigurarea cu apa industriala a zonei Rovinari.

Bistrita se varsa in Tismana in avale de Pestisani.Are un bazin de receptie de 560km patrati.Izvoraste din Masivul Valcan,de la 1780m altitudine.

La granita cu judetul Mehedinti curge Motrul,ce-si aduna apele din Mehedinti si Oslea.Are un bazin de receptie de 1886 km patrati si izvoarele de la 1230m altitudine.

Pe stanga,Jiul primeste Gilordul imbogatit cu apele Galbenului,Gilortelului si Lometei.Are o suprafata de bazin putin mai mare ca a Motrului1258km patrati.

La granita cu judetul Valcea curge Oltetul cu frumoasele chei adanci de la Polovragi.

Lacuri glaciare.Pe teritoriul judetului Gorj lacuri glaciale se intalnesc doar in Muntii Parangului,s-a depistat in numar de 22.Cele mai mari,cu apa permanenta sunt:Calcescu,Tauri,Slaveiul,Maja si Pasarea Apele subterane sunt impartite in trei grupe:ape suprafreatice,ape freatice si ape de stratificatie,toate aceste grupe sunt intalnite pe teritoriul judetului Gorj. Apele suprafreatice depind direct de conditiile meteorologice(precipitatiile admosferice si temperatura aerului).Apar deseori primavara,cand evaporatia este mai mica decat cantitatea de precititatii cazuta.Ele reprezinta o faza intermediara de trecere spre apele freatice.Se intalnesc fregvent sub forma ududoaielor cu apa semipermanenta,atat in Subcarpati,cat si in Piamontul Getic. Prezenta calcarelor,la contactul dintre zona muntoasa si cea subterana,cu intreaga gama de forme carstice,a contribuit la dezorganizarea retelei hidrografice de suprafata si la o noua redistribuire in subteran.Apele subterane carstice apar la zi,in zona subcarpatica,prin izbucuri(bolboroase).Cele mai cunoscute izvoare carstice din aceasta regiune sunt:Runcu,din bazinul Jalesului,captat prin alimentarea cu apa potabila a orasului Tg-Jiu si Izvarna-Costeni,din bazinul Tismana,captat pentru alimentarea cu apa a orasului Craiova,ambele cu un debut de peste 100l?s5. In Podisul Getic,dispunerea monoclimatica a stratelor si marea permeabilitate a rocilor contribuie la deplasare lenta a apelor subterane pe directia nord-sud,apele fiind dispuse la o adancime mai mare de 20m pe interfluvii,7-8 pe terase si 2-3 m in lunci. Izvoarele ascendente au fost puse in evidenta prin foraje in valea Motrului,in valea Jiului si in valea Gilordului.

Apele de stratificatie fara preasiune hidrografica se intalnesc pe vaile adanciValea Oltetului,de exemplu,unde depozitele acvifere au fost retezate de valea adancita in proportiile aluviuni.Regimul lor depinde in mai mica masura de conditiile climatice ala anului respectiv.Debitul scade numai in cazul unor ani consecutiv secetosi.Acesta face ca satele de pa Valea Oltetului sa beneficieza de apa potabila de buna calitate in tot timpul anului.

Solurile,vegetatia Solurile.Prin pozitia sa geografica,judetul Gorj se gaseste la interferenta a doua mari domenii fizio-geografice ale Europei(Europa centrala si Europa sudica),fapt care determina existenta unor soluri caracteristice acestor domenii geografice(soluri brune de padure,specifice Europei centrale si soluri brune-roscate de padure,specifice regiunilor Mediteranei). Conditiile pedoclimatice si de substrat geologic diferentiaza doua zone cu soluri diferite:Piamontul Getic si dealurile si depresiunile Subcarpatilor Getici.

In Piamontul Getic,rocile de solificare sunt formate in majoritate de marne,argile marnoase,precum si din pietrisuri si nisipuri.Procesele pedogenetice principale sunt procesele de alterare.Solurile Piamontului Getic,in cea mai mare parte a lor,se caracterizeaza prin procese de alterare cu formare de argila.

Zona dealurilor Piamontului Getic(partea sudica a judetului Gorj),puternic impadurita pana de curand,prezinta aproape toate varietatile de soluri de padure.Se mai intalnesc de asemenea soluri de diferite grade de podzolire,iar in luncile raurilor si pe terase soluri aluvionare aflate in diferite grade de solificare. Grupele mai importante de soluri sunt:

Soluri brune de padure slab si moderat erodate.Sunt dezvoltate pe argile.Aceste soluri au un continut moderat de humus si azot,fiind insa insuficient dotate cu fosfor si potasiu mobil.Se intalnesc pe interfluvii,ca de exemplu pe intervluviul Valea GalbenuluiValea Oltetului si interfluviul Valea GilorduluiValea Jiului.

Solul brun de padure,puternic erodat si gleiz.Acest tip de sol se dezvolta pe pante mai mari,ceea ce conduce la o puternica spalare a orizontalului A.Solul are o reactie acida,fiind sarac in humus si azot,ca si procent acesta este slab aprovizionat cu potasiu si fosfor mobil.Are nevoie de amendamente sub forma ingrasamintelor naturale si chimice.Sunt de preferat ingrasamintele naturale care au o mai mare aderenta la sol,cele chimice fiin foarte usor spalate de prima ploaie.Alte soluri intalnite sunt:Soluri deluviale si deluvio-coluvial, Soluri aluvionare nisipo-argiloase:Soluri silvestre potzolice galbui:Soluri silvestre brune-galbui podzolite:Soluri silvestre podzolice si soluri silvestre brune podzolite:Soluri semigleice:Soluri pseudorendzinice. Vegetatie.Padurile de garnita ocupau suprafete pe Piamontul Getic.Gorunul ocupa de obicei zonele cele mai inalte ale dealurilor subcarpatice si piamontane cu altitudini mai mari de 300m.Speciile mezofanerofite submediteraneene:Fraxinus ornus,Cornus mas si Rosa mictantha.Specii xerofite:Bromus sterilis,Bromus ectorum,Carex precox si Poa bulbosa.Specii mediteraneene:Quercus frainetto,Q. Cerris,Q. Polycarpa)si a speciilor:Fagus silvatica,Carpinus betulus,Abie alba. Speciile caracteristice judetului Gorj:Populus nigra,P.alba,Alunus glutinosa,Salix alba,Salix fragilis si Salix purpureaca.Populatia si asezarileMomente in popularea si dezvoltarea asezarilor omenesti din judetul Gorj Judetul Gorj face parte dintre teritoriile de veche locuire umana a tarii noastre.

Omul a fost prezent aici inca din epoca primitiva,dovada urmele materiale(lama de silex,razuitoare,varfuri de sulita)gasite la Borosteni,sat situat pe dreapta Bistritei si la Baia de Fier de pe dreapta Oltetului.Materialele arheologice si unele izvoare documentare atesta existenta omului si in perioada daco-romana in numeroase castre si asezari rurale localizate,marea majoritate,in zona depresionara.Astfel,cel mai important castru militar raman si asezare rurala pare sa fi fost la Bumbesti,situat la iesirea raului din defileu,cu scopul de a apara vechiul drum care facea legatura intre Transilvania si teritoriile Daciei sudice.