gorj - 3140 - ctgm.ro · ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ,...

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2015

10 iunie 2015 Proba A

Biletul nr. 1 Citeşte textul cu voce tare.

Ai sim ţit c ă ai şi tu, ca actri ţă românc ă în str ăinătate, de luptat cu anumite prejudec ăţi?

Să fiu sinceră, da. Nu am primit premiul de interpretare feminină la Festivalul de la Málaga

pentru singurul motiv că nu sunt de origine spaniolă. [...]

După ce ai f ăcut film în România, în Spania şi în Australia, care sunt diferen ţele care

te-au surprins cel mai mult?

Sunt culturi, concepţii şi viziuni diferite. Ca actor, trebuie să le înţelegi şi să le accepţi. Sunt

lucruri care le plac doar românilor, dar nu le plac spaniolilor, iar australienii nu le înţeleg. Ai nevoie de

timp şi linişte ca să prinzi pulsul unei culturi diferite. Aceeaşi culoare poate avea alte înţelesuri.

Spaniolilor le place roşul, românii spun că e o culoare ostentativă, iar australienii nu o folosesc deloc.

Asta ca un exemplu … Dar asta e frumuseţea, cred.

(Silvia Dumitrache, Marius Rădoi, interviu cu Clara Vodă, Noi, românii, ar trebui s ă învăţăm să

ascult ăm mai mult şi să ţinem cont şi de p ărerea celuilalt , în Observator cultural , nr. 772/2015)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța promovării specificului național? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140

COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU

Gorj - 3140


Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana


Proba A




Dacă ar fi să poarte un nume, oricare, vara aia ar merita să se cheme vara zgomotelor ciudate.

Şi mă gândesc la multe, deşi n-am avut parte de nechezatul unei pisici, de copaci vorbitori, de

saluturile marţienilor ori de erupţia unui vulcan. Nu ştiu dacă muzica ar trebui pomenită aici, printre

ciudăţenii, dar, în cazul meu, înclin să cred că da, fiindcă eram o ruşine, un afon, şi continuam să fiu

uimit de minunăţiile care pot ieşi din difuzoarele unui pick-up. Cu discurile lui Emil, tot descopeream

America de unul singur, mi se părea că văd ţărmul după luni şi luni petrecute pe mare, îmi simţeam

uneori inima cum bate agitat, gata să-mi spargă pieptul. [...] Combinaţia semăna cu o salată a

sunetelor, e clar, dar, fără busolă şi hărţi, nimeream şi eu pe unde mă purtau curenţii, ba în Patagonia,

ba prin Caraibe, ba pe coasta Virginiei de Nord. Altfel, cum nu eram un navigator înnăscut, ci doar un

băiat care abia terminase clasa a şasea, îmi vedeam de treburile mele şi lăsam viaţa să meargă

înainte, pas cu pas.

(Filip Florian, Toate bufni țele)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul muzicii? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Sibiu, 13 septembrie 1946

Dragă Nego,

Mă tem că nu voi putea ţine pas cu fervorile tale spirituale şi nici insufla epistolelor mele

aceleaşi comunicări interesante, pe care le găsesc în numeroasele scrisori, pe care – nu ştiu cum să-ţi

mulţumesc – mi le-ai trimis în ultimul timp. Cum ţi-am mai spus, recluziunea mea nu a fost fără un

ecou în spirit şi pentru moment simt o totală delăsare interioară. Meditaţiile, câte le-am făcut, au fost

toate în afara fenomenului literar şi au ţintit mai mult la problemele de viaţă şi de moarte, pe care mi

le-au revelat lunile sumbre care s-au scurs. Aşa că nu voi avea destulă putere ca să te acompaniez în

avântatele tale discriminări şi în subtilele tale comentarii spirituale.

Izolarea mea a atins culmea în această ultimă ascensiune a mea pe munte. La Schitul Păltiniş,

unde am fost, plecase toată lumea aşa că numai eu şi un preot am mai locuit acele plaiuri. Cum

Schitul e aşezat la o respectabilă distanţă de Păltinişul propriu-zis, zile întregi nu am avut prilejul să

schimb niciun cuvânt cu nimeni. Ajunsesem la un moment dat să bat coclaurii în gura mare ... ca să

mai aud, prin pustietatea naturii, glas de om. Nu-ţi dai seama ce pustie poate fi natura. Tot ceea ce au

văzut romanticii în ea a fost, în fond, rezultatul unei proiectări refulate. Când însă cauţi soluţii, nu

găseşti nimic salvator. [...]

Al tău, Radu Stanca

(Ion Negoițescu, Radu Stanca, Un roman epistolar )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre legătura dintre om şi natură? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Mi s-a întâmplat de câteva ori în viaţă să ezit îndelung între prietenie şi adevăr, ca măgarul lui

Buridan între mâncare şi apă, să mă aflu aşadar între două necesităţi vitale pe care nu le poţi avea

simultan. E cât se poate de trist să fii la mijloc şi, eventual, să trebuiască să faci o alegere, când

adevărul ameninţă să rupă prietenia, sau invers, când pentru a păstra o prietenie pui în pericol

adevărul. Ştiu că moraliştii şi clasiciştii vor fi întotdeauna de partea adevărului (indiferent cum ar fi

definit), sacrificând senini prietenia, ştiu că în „Etica nicomachica” Aristotel afirmă explicit că „se

cuvine să dăm precădere adevărului” chiar dacă iubim şi prietenia, dar pentru omul obişnuit lucrurile

sunt ceva mai complicate. În primul rând, pentru că spunând un adevăr incomod, pentru care celălalt

nu e pregătit, îi faci rău prietenului şi nici nu ştii dacă sau când răul imediat se va transforma în bine

de durată. Răul pe care ţi-l faci ţie este îndeobşte şi mai mare.

Literatura lumii, care m-a pregătit pentru multe în viaţă, nu mi-a dat cine ştie ce motive de

îndrăzneală în a înfrunta concret această situaţie, oricum ai lua-o, dureroasă. Există, într-adevăr, în

cărţi, îndemnul să nu minţi, şi pedeapsa imediată dacă totuşi o faci, cum îl învaţă zâna pe Pinocchio.

(Ioana Pârvulescu, Prietenie şi adev ăr, în România literar ă, nr 48/2004)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul prieteniei? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Cum a ţi ajuns la numele filmului, „Aferim!”, şi cum l-a ţi păstrat?

Din aproape în aproape, citind textele acestea de secol XIX, am întâlnit cuvântul, care are

sensul de „bravo”, de „foarte bine”, l-am folosit în dialogurile din scenariu şi, la un moment dat, mi s-a

părut că ar fi potrivit ca titlu. Spectatorul e imediat trimis către istorie, către trecut, fiind un cuvânt

extrem de puţin uzitat şi, în al doilea rând, prin faptul că personajele rostesc cuvântul acesta tot timpul,

poate căpăta o valoare de simbol: o lume care-şi tot confirmă şi reconfirmă valorile şi opţiunile.

Au existat întreb ări pe parcursul filmului care v-au „chinuit” efecti v, la care nu g ăseaţi

răspunsuri?

Nu, întrebarea cea mai complicată a fost în cel fel poţi pune în scenă nişte episoade istorice.

Un film încearcă întotdeauna să creeze un efect de real, asta ţine de mecanismul de funcţionare a

cinematografului, or, în cazul unui film istoric, problema se pune puţin diferit, pentru că tu ca spectator

ştii tot timpul că ceea ce vezi acolo este o realitate construită de cineast, de regizor, de la A la Z; şi

asta e o problemă reală, cred: cum îi comunici spectatorului faptul că ceea ce vede nu este o realitate,

ci o construcţie cât se poate de artificială, care merită luată în seamă, dar şi interogată, pusă în

discuţie.

(interviu cu Radu Jude, www.mediafax.ro )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre modul în care filmul reflectă realitatea? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi. Go

rj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Juriul celei de-a 64-a ediţii a Festivalului de Film de la Cannes (11-22 mai), condus de celebrul

actor american Robert De Niro, a acordat cele mai importante premii unor cineaşti consacraţi.

Mult râvnitul „Palme d’Or” a revenit respectatului şi exigentului autor american Terrence

Malick, care, din 1973 încoace, a semnat doar cinci lungmetraje. […]

Originile acestui proiect datează de la sfârşitul anilor ’70, însă povestea impresionist-filozofică

a fiului cel mare al unei familii americane din Vestul Mijlociu, prezentată de-a lungul deceniului şase al

secolului trecut, a ajuns pentru prima dată pe ecrane abia la Cannes 2011. […]

Chiar dacă, după 2004, 2011 este primul an în care niciun film românesc nu câştigă vreun

premiu în diversele secţiuni ale Festivalului de la Cannes, bogata selecţie a „Zilelor filmului românesc”

de la TIFF-ul de anul acesta (Cluj, 3-12 iunie) şi unele producţii finalizate, dar încă neprezentate,

precum „Din dragoste, cu cele mai bune intenţii” de Adrian Sitaru, ne fac să ne păstrăm optimismul

privind participarea autohtonă la alte festivaluri importante, inclusiv de clasa A (de la Karlovy Vary,

Locarno, Veneţia etc.).

(Mihai Fulger, Cineaştii veterani se impun la Cannes ,

în Observator cultural , nr. 576/2011)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanţa organizării festivalurilor de film? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Viena, 7 decembrie 1934

Iubite Domnule Băncilă,

Îţi scriu la Brăila, fiindcă nu ştiu unde stai la Bucureşti. Nu ştiu cum să-ţi mulţumesc pentru

imensa osteneală ce ţi-ai luat-o ca să scrii atât în „Gândirea”, cât şi în „Gând românesc” despre

lucrările mele. Ca să fiu scurt: articolul din „Gând românesc” e cel mai frumos, cel mai gândit studiu ce

s-a scris despre opera mea filosofică. Nu mai puţin încântat sunt de cel apărut în „Gândirea”. Ştii că

eu de mult te socot ca unul dintre cei doi-trei străluciţi eseişti ai noştri. S-ar putea întâmpla să ne bagi

într-o zi pe toţi în buzunar. Dacă am trăi în acelaşi oraş – sunt sigur că am deveni prieteni foarte buni,

fiindcă avem multă afinitate. Nu ai cumva câteva „extrase separate” de ale articolului din „Gând

românesc”? Mi-ar plăcea să am vreo câteva. Tot aşa mi-ar plăcea să primesc din când în când ştiri de

la D-ta.

Încă o dată: calde mulţumiri pentru marea bucurie.

Lucian Blaga

(Lucian Blaga, Coresponden ţă. A – F)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanţa prieteniei? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi. Go

rj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Zi de zi un personaj colectiv, de vârstă variabilă, a lăsat o însemnare despre Bucureştiul dintre

cele două războaie mondiale. Viaţa cotidiană a celor care au trăit şi au scris atunci se poate urmări pe

zile, dacă nu chiar pe ore, din jurnalele intime suprapuse şi legate între ele. În jurnal omul se

confesează, ca la spovedanie, se analizează, ca anticul preocupat de perfecţiune, ca să nu repete

mâine greşelile făcute azi şi îşi ţine catastiful, ca un negustor care vrea să ştie în permanenţă ce s-a

întâmplat în prăvălia lui. Rareori credincioşi sau filozofi, cei mai mulţi autori de jurnal dintre războaie

se confesează totuşi ca la spovedanie, îşi analizează ziua ca pitagoreicii, dar repetă chiar a doua zi

greşelile consemnate în agende şi îşi ţin catastiful cheltuielilor ca negustorii păguboşi, fără să

înregistreze vreun profit. În jurnal năvăleşte cu surle şi trâmbiţe istoria mare sau, dimpotrivă, viaţa

pare să se desfăşoare doar după bunul plac al micii istorii personale. Redusă la scara câtorva pagini

şi la lumea literaţilor, lăsând vârsta autorului colectiv să oscileze arbitrar, înainte şi înapoi, o imagine

generală a cotidianului interbelic poate arăta ca o încrucişare de voci anonime.

(Ioana Pârvulescu, Întoarcere în Bucure ştiul interbelic )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanţa studierii istoriei? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Bucureştiul joacă, în literatura lui Mircea Eliade, un rol central, devenind aproape un personaj,

atât în romanele realiste, cât şi în proza fantastică. Cu siguranţă nu există cititor care să nu se fi

întrebat asupra rădăcinilor acestei pasiuni a lui Eliade pentru oraşul căruia intenţiona să-i dedice o

geografie, în cheie mitică, pasiune convertită ulterior, în timpul exilului american, mai cu seamă, într-o

nostalgie sfâşietoare de care nu se va elibera niciodată. De ce Bucureştiul devine spaţiu prin

excelenţă al întâmplărilor din proza fantastică, într-atât încât să reuşească impunerea unor zone

emblematice în memoria colectivă şi a unui spaţiu de referinţă în literatura română – e o întrebare al

cărei răspuns trebuie căutat, nu în ultimul rând, în scrierile autobiografice, iar mărturisiri despre spaţiul

privilegiat al copilăriei şi primei tinereţi nu sunt puţine în memorialistica lui Eliade. Modul în care spaţiul

Bucureştiului real este restituit literar în paginile din nuvelele „bucureştene”, transformarea spaţiului

real în spaţiu ficţional şi integrarea unor toposuri-cheie într-o geografie care să vizeze ordinul miticului

ţin de percepţia subiectivă, alterată de depărtarea în timp şi spaţiu de locurile geografiei bucureştene

interbelice – presupunând totodată rememorare nostalgică, pasiune pentru unele etimologii urbane,

sau chiar pura imaginaţie, care deseori suplineşte lacunele memoriei.

(Andreea Răsuceanu, Bucure ştiul lui Mircea Eliade.

Elemente de geografie literar ă)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanţa cunoaşterii specificului local? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Prin conotaţiile sale fundamentale, cuvântul „baroc” desemnează un stil, o epocă, un gen

specific. Este adevărat că circulaţia termenului de baroc cu încărcăturile sale semantice atât de

diferite a înregistrat mai multe secole de existenţă. Dar trecerea de la sensurile negative ale acestui

concept la o altă înţelegere, menită să statueze valoarea artei pe care o desemnează pe un plan egal

cu alte moduri de creaţie, reprezintă un act istoric tardiv.

Se ştie doar că literatura şi arta barocă au început să se configureze în epoca Renaşterii, iar

extensia acestui stil ajunge în unele arii de cultură până în jurul anului 1750, dată după care s-au mai

înregistrat ecouri periferice în ţările unde a apărut mai târziu. Creaţia literară barocă nu s-a sincronizat

astfel numai cu arta clasică din veacul al XVII-lea, dar şi cu literatura din epoca următoare, animată de

spiritul filozofiei iluministe.

Istoria acestui termen reprezintă o adevărată aventură a spiritului uman, tentat să investească

un anumit concept cu semnificaţiile cele mai variate şi contradictorii, determinate în mare măsură de

sfera şi de conjunctura în care era folosit.

(Romul Munteanu, Clasicism şi baroc )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre relaţia dintre literatură şi celelalte arte? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




După cucerire, Dacia a fost colonizată cu colonişti aduşi din provinciile romane occidentale, cu

deosebire din Serbia, Bulgaria, Ungaria şi Austria de astăzi; dar o mare parte au venit din Asia Mică

(secolul al II-lea şi al III-lea e.n.). Toţi aceşti colonişti, de origini diferite, vorbeau limba latină şi o

întrebuinţau ca limbă a raporturilor zilnice.

Cunoaşterea limbii latine era necesară nu numai în raporturile cu administraţia romană, dar şi

ca mijloc de comunicare între oameni veniţi din regiuni atât de diferite ale Imperiului Roman.

Întrebuinţarea limbii latine apare deci ca o necesitate şi răspândirea ei printre daci se explică, în primul

rând, prin nevoia de a avea un instrument de comunicare între oameni ce vorbeau limbi diferite.

Procesul de romanizare a fost impulsionat şi prin „Constitutio Antoniana”, decretată de împăratul

Caracalla, în 212 e.n., locuitorii Daciei devenind cetăţeni romani în masă. Aceasta nu înseamnă,

fireşte, că limbile locale dispăruseră, în favoarea limbii cuceritorilor, ci numai că populaţia cucerită

învăţase limba latină şi o întrebuinţa în raporturile cu administraţia şi cu coloniştii veniţi din alte părţi,

limba locală rămânând să fie folosită şi mai departe în interiorul familiei, ca un grai specializat.

(Al. Rosetti, Istoria limbii române )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanţa cunoaşterii istoriei naţionale? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Busola a fost inventată de chinezi cam în secolul III î.e.n., din magnetit (oxid de fier). În 1044,

un învăţat chinez a făcut remarca justă că busola nu arată exact nordul. Se referea la Polul Nord

geografic, căci între linia acului magnetic care arată Polul Nord magnetic şi meridianul geografic,

există un unghi numit declinaţie magnetică.

Declinaţia a fost descoperită de Cristofor Columb, consemnând în jurnalul lui de bord că acul

magnetic nu arată totdeauna nordul (geografic). Tot el, în 1498 a făcut afirmaţia că Terra nu este

perfect sferică şi că are forma unei pere foarte rotunde. În 1958, satelitul american Vanguard, a

explorat Pământul şi a arătat că are o formă de pară cu protuberanţe la ecuator. Nu se ştie pe ce s-a

bazat Columb când a făcut afirmaţia de mai sus. Prima măsurare a declinaţiei magnetice au realizat-o

englezii în 1540. În realitate, Polul Nord al acului magnetic este Polul Sud, căci atracţia magnetică se

face cu polii inverşi. Corect se spune: Polul magnetic boreal (Nordul) şi cel austral (Sudul), dar în

vorbirea curentă se spune Polul Nord magnetic şi Polul Sud magnetic. Există mai multe feluri de

busole:

a) Busola de înclinaţie prentru măsurarea înclinaţiei magnetice într-un anumit loc. Se foloseşte

de obicei în armată şi de către exploratori.

b) Busola electrică, unde arcul magnetic este înlocuit cu o bobină sau un electromagnet.

c) Busola geologică pentru determinarea poziţiei straturilor.

d) Busola giroscopică formată dintr-un giroscop. Se utilizează la navele maritime şi la avioane.

(M. A. Nicolae-Carsium, M. Postelnicu, Busola , în Îndreptar de cultur ă general ă)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul tehnologiei? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Cum a ţi ales cariera cinematografic ă? Cât de mult v-a influen ţat tat ăl dvs., criticul de

film Tudor Caranfil?

A încercat să mă influenţeze, în sensul să NU urmez această carieră, dar această tentativă s-a

dovedit un eşec răsunător din cariera lui. Dimpotrivă, mi-a stimulat pofta de a mă arunca spre film ca

spre un fruct interzis.

Bănuiesc c ă vedea ţi foarte multe filme când era ţi mic, şi datorit ă lui.

Sigur, şi datorită lui, şi în pofida lui, pentru că mă strecuram în sălile de cinematograf chiar şi

când nu aveam permisiunea familiei. Ţin minte că, la un moment dat, găsisem şi modul de a o face,

fără să am nevoie de bani pentru bilet – spuneam că m-a trimis tata (care lucrează la Televiziune,

asta impresiona pe vremuri!) să văd filmul. Am mâncat film pe pâine mulţi ani şi într-un mod oarecum

haotic, adică nu m-a preocupat foarte tare să-mi fac o educaţie de cinematecă, să studiez disciplinat

curente sau cineaşti pe filmografia lor completă. Vedeam cam ce mi se oferea sau lucrurile care mă

atrăgeau pur şi simplu. De aceea, gusturile mele sunt foarte eclectice.

Spre ce carier ă şi-ar fi dorit familia s ă vă îndrepta ţi?

Nu era ceva foarte definit. Se vehiculau diverse posibilităţi, între matematică şi muzică –

distanţa e enormă, dar ambele domenii erau puse la bătaie.

(Răzvan Brăileanu, Lumea filmului s-a radicalizat într-un fel care mie îmi displace ,

interviu cu Nae Caranfil, www.revista22.ro )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul familiei în alegerea de către tineri a unei profesii? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




La începutul lunii decembrie a anului trecut, cunoscutului teatrolog GEORGE BANU i s-a

acordat „Premiul Academiei Franceze” pentru difuzarea culturii franceze în lume. […] George Banu

este profesor de studii teatrale la Universitatea Sorbonne Nouvelle (Paris) și un eseist de reputație

mondială. […]

Ce înseamn ă „Marele Premiu al Academiei Franceze” pentru carie ra dumneavoastr ă?

George Banu: Pentru mine, el are o valoare simbolică foarte importantă, deoarece tatălui meu i

s-a decernat „Premiul Academiei Române” la 25 de ani, pentru o cercetare medicală de grup, referitoare

la sistemul nervos. În familia mea, exista mitologia acestui „Premiu al Academiei Române” luat de tata,

când era tânăr. Eu l-am primit acum, la sfârșit de viață. Când premiile sunt acordate de o instituție pe

care o respecți, a cărei pondere culturală este importantă, ele într-un fel apar ca o confirmare, dar și ca

un fel de terapie contra îndoielilor zilnice de care nu mă pot disocia. […]

Acest premiu onorează cărțile mele, dar și tot ce am împlinit pe planul relațiilor culturale între

Franța și România. Nu m-am luptat pentru el, nu l-am așteptat, a venit cu totul și cu totul neprevăzut.

Și poate, de aceea, m-am și bucurat mai mult. […]

(Ioana Moldovan, Teatrul-între-c ăutare- şi-salvare , interviu cu George Banu, www.revista22.ro )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre modelelor părintești în educarea copiilor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




După sculptura ȋn sticlă şi activitatea ȋn domeniul designului publicitar, arta digitală este o nouă

etapă ȋn creaţia personală. Noile lucrări de grafică 3D având ca rezultat final printuri pe pânză de mari

dimensiuni reprezintă o abordare neconvenţională ȋn care uneltele clasice cum ar fi pensula sau

instrumentele de gravură le-am ȋnlocuit cu computerul, utilizând programe specializate ȋn generare de

imagini.

Procesul de generare a imginilor ȋn grafica 3D nu este un proces automat, este un act creativ

prin care am realizat forme modelate ȋn spaţiul virtual, ȋntregul demers fiind asemănător sculpturii. Prin

intermediul softurilor de modelaj 3D am folosit unelte specifice care simulează realitatea. Iniţial

computerul generează forme pure cum ar fi sfera, cilindrul, piramida. Am ales una dintre aceste forme

virtuale şi am modelat-o urmând principiul modelajului ȋn lut: adăugare de material, aplatizare,

rotunjire, apăsare, tăiere, lipire. Formelor obţinute ȋn acest mod le-am aplicat culori, texturi pe anumite

zone iar ȋn final, scenei realizate din compunerea lor i-am adăugat lumina. Toate acestea le-am

vizualizat pe ecranul computerului, cu posibilitatea de a poziţiona punctul de captare a imaginii

oriunde ȋn spaţiul virtual creat. Procesul de generare a imaginii finale, denumit şi „rendering”,

reprezintă „pictarea” pixel cu pixel a tabloului final.

Ȋntregul demers este o opţiune personală de acceptare şi promovare a uneltelor moderne

pentru obţinerea unor imagini cu infinite valori expresive. […]

Temele majore ale lucrărilor mele sunt exprimarea energiei, a contrastului dintre lumină şi

ȋntuneric, realizarea unui acord conceptual ȋntre procesul creativ şi finalitate. Lucrările sunt o expresie

figurativă a „elanului vital” definit de Kandinsky ȋn primele sale picturi abstracte.

(Adrian Grecu, Rendering sau „pictura” cu pixeli. O privire asupra artei digitale ,

în Tribuna , 2015)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța inovării în artă? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi. Go

rj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Cu ocazia expoziţiei internaţionale de ştiinţă şi tehnologie, organizate la Tokyo, în mijlocul

complexului cultural „Tsukuba” în 1985, a picat din cer o „farfurie zburătoare”, aruncând în jur scântei

multicolore, cu un vuiet puternic. Cuprinşi la început de spaimă, oamenii curioşi s-au apropiat de

„farfurie”, aşteptând să iasă din interior „omuleţii verzi”. Din interior, s-a auzit o voce care li se adresa

în limba japoneză, apoi în limba engleză. La întrebările puse de curioşi, vocea străină le-a răspuns cu

lux de amănunte cu privire la zona „cosmică” pe care a traversat-o până la aterizare. În final, O.Z.N.-ul

s-a prezentat ca fiind un robot zburător, cu foarte multe cunoştinţe tehnico-ştiinţifice, evident

înregistrate pe o bandă de magnetofon, asistat de un computer în memoria căruia se stocaseră multe

întrebări şi răspunsuri.

Savantul român Henri Coandă a lucrat între 1945 – 1969 la laboratoarele „U.S. Air-Force” şi

„Diamond” din S.U.A., unde a prezentat proiectul său pentru o „farfurie zburătoare”, realizată pe

principiul aerodinei lenticulare. La un interviu luat marelui savant, acesta a declarat că el a inventat

farfuria zburătoare, concepută în 1932 pe baza efectului Coandă. Ea cântărea sub o tonă, nu avea

piese mecanice în mişcare şi avea o rază de acţiune de 5000 km. Carburantul indicat era propanul.

Aerodina era concepută să decoleze şi să aterizeze pe verticală pe orice teren, fără aerodrom

amenajat. Macheta se află la Muzeul „Ing. D. Leonida” din Bucureşti.

(M. A. Nicolae-Carsium, M. Postelnicu, Farfuria zbur ătoare robot ,

în Îndreptar de cultur ă general ă)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul muzeelor în educarea tinerilor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Stima de sine e ceva despre care lumea vorbeşte fără să ştie exact ce este. Am întrebat-o pe

Miruna Stănculescu, terapeut, care îi sunt reperele şi cum se vindecă dacă e afectată.

Psychologies: Cum se define şte stima de sine? Cum se manifest ă un om cu bun ă stim ă

de sine?

Miruna St ănculescu: Mie îmi place să definesc stima de sine ca fiind răspunsul la întrebarea

„cum mă simt în legătură cu cine sunt”. Dacă privim lucrurile aşa, avem mai multe avantaje. Primul

este acela că avem posibilitatea să surprindem evoluţia stimei de sine în cursul existenţei, iar asta ne

ajută să înţelegem că orice judecată de sine este, de fapt, o etichetare a unui moment oarecare al

existenţei mele. Nu este o sentinţă definitivă şi irevocabilă, ci doar o părere limitată în timp. Al doilea

avantaj decurge oarecum logic din primul. De vreme ce avem o înşiruire de momente, devine clar că

ele pot fi diferite […] (fericite sau nefericite). Al treilea moment […] este influenţat de „cine vreau să

fiu”. Ultimul avantaj este, în fapt, concluzia primelor trei … Acela că te ajută să conştientizezi că stima

de sine este subiectivă şi influenţată de rezultatul perceput al interacţiunii cu realitatea, la un anumit

moment al existenţei mele.

Care sunt „simptomele” unei stime de sine optime?

Miruna St ănculescu: Stima de sine se bazează pe credinţe, pe afirmaţii despre sine („sunt

competent”, „sunt valoros” sau „sunt un ratat”, „sunt ineficient”) şi pe emoţiile sau sentimentele

asociate cu aceste credinţe (mândrie, control, triumf, şi, respectiv, ruşine, neputinţă, disperare). Prima

manifestare a stimei de sine optime este, deci, un dialog interior pozitiv.

(Terapie pentru suflete r ănite , interviu cu Miruna Stănculescu,

în Psychologies magazine , mai 2015)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre stima de sine? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A



Biletul nr. 18 Citeşte textul cu voce tare. Capitolul I. Dispozi ţii generale

Art. 1

(1) Circulaţia pe drumurile publice a vehiculelor, pietonilor şi a celorlalte categorii de participanţi la

trafic, drepturile, obligaţiile şi răspunderile care revin persoanelor fizice şi juridice, precum şi atribuţiile

unor autorităţi ale administraţiei publice, instituţii şi organizaţii sunt supuse dispoziţiilor prevăzute în

prezenta ordonanţă de urgenţă.

(2) Dispoziţiile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă au ca scop asigurarea desfăşurării fluente

şi în siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, precum şi ocrotirea vieţii, integrităţii corporale şi a

sănătăţii persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecţia drepturilor şi

intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietăţii publice şi private, cât şi a mediului.

(3) Autoritatea competentă în domeniul circulaţiei pe drumurile publice privind iniţierea şi avizarea

unor reglementări, precum şi aplicarea şi exercitarea controlului privind respectarea normelor din

acest domeniu este Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Inspectoratul General al Poliţiei

Române.

(4) Reglementările privind circulaţia pe drumurile publice se emit, după caz, de către autorităţile

publice centrale sau locale cu atribuţii în acest domeniu, numai cu avizul Inspectoratului General al

Poliţiei Române şi cu respectarea acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.

(5) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică tuturor participanţilor la trafic, precum şi

autorităţilor care au atribuţii în domeniul circulaţiei şi siguranţei pe drumurile publice, precum şi în

domeniul protecţiei mediului.

(Codul rutier )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța respectării prevederilor codului rutier? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi. Go

rj - 3140


Gorj - 3140




Proba A



Biletul nr. 19 Citeşte textul cu voce tare. Capitolul I - Dispozi ţii generale şi defini ţii

Art. 2

(1) Prezenta lege, orice alte reglementări adoptate în domeniul respectării şi promovării drepturilor

copilului, precum şi orice act juridic emis sau, după caz, încheiat în acest domeniu se subordonează

cu prioritate principiului interesului superior al copilului.

(2) Interesul superior al copilului se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizică şi morală

normală, la echilibru socioafectiv şi la viaţă de familie.

(3) Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv în legătură cu drepturile şi obligaţiile

ce revin părinţilor copilului, altor reprezentanţi legali ai săi, precum şi oricăror persoane cărora acesta

le-a fost plasat în mod legal. […]

(6) În determinarea interesului superior al copilului se au în vedere cel puţin următoarele:

a) nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educaţie şi sănătate, de securitate şi stabilitate şi

apartenenţă la o familie;

b) opinia copilului, în funcţie de vârstă şi gradul de maturitate;

c) istoricul copilului, având în vedere, în mod special, situaţiile de abuz, neglijare, exploatare sau orice

altă formă de violenţă asupra copilului, precum şi potenţialele situaţii de risc care pot interveni în viitor;

d) capacitatea părinţilor sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creşterea şi îngrijirea

copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia;

e) menţinerea relaţiilor personale cu persoanele faţă de care copilul a dezvoltat relaţii de ataşament.

(Legea 272/2004 privind protec ţia şi promovarea drepturilor copilului, republicat ă 2014)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța respectării drepturilor copilului? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Go

rj - 3140


Gorj - 3140




Proba A



Biletul nr. 20 Citeşte textul cu voce tare. Art. 1 – Statul român

(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.

(2) Forma de guvernământ a statului român este republica.

(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile

cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori

supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie

1989, şi sunt garantate.

(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi

judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale.

(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.

Art. 2 – Suveranitatea

(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale

reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.

(2) Niciun grup şi nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

Art. 3 – Teritoriul

(1) Teritoriul României este inalienabil.

(2) Frontierele ţării sunt consfinţite prin lege organică, cu respectarea principiilor şi a celorlalte norme

general admise ale dreptului internaţional.

(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. În condiţiile legii,

unele oraşe sunt declarate municipii.

(4) Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine.

(Constitu ţia României ) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța respectării prevederilor Constituţiei? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Deşi nu mai are nevoie de nicio prezentare, despre actorul şi omul Alexandru Arşinel se poate

spune că a cunoscut sunetul aplauzelor încă din tinereţe. De-a lungul timpului, a primit roluri

dramatice, comice, a încântat cu vocea să caldă, iar în prezent coordonează o „familie” de 130 de

angajaţi ai Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” din Bucureşti, al cărui manager este.

Sunte ţi managerul Teatrului de Revist ă „Constantin T ănase”. Care este primul lucru pe

care l-a ţi făcut, atunci când a ţi ajuns în aceast ă func ţie?

A.A. : Primele lucruri la care m-am gândit atunci au fost să salvez locaţiile Teatrului

„Constantin Tănase”, pentru că erau într-o stare de degradare foarte mare, cu risc mare în

eventualitatea unui cutremur, şi iată că, după mai mulţi ani de aşteptare şi de luptă, cele două locaţii

au fost predate la cheie. Un mare merit al Primăriei Capitalei.

Alexandru Ar şinel - un actor des ăvârşit şi, în acela şi timp, un mare interpret ...

A.A. : Niciun actor nu poate fi desăvârşit. Un actor este mereu în căutare. Şi talentul de a fi

actor, şi talentul de a cânta sunt două calităţi complementare vizavi de ceea ce înseamnă actorul de

comedie, actorul de revistă. E necesar să ai multe disponibilităţi, să fii comic, să dansezi, să ai vervă

şi, mai ales, să ai acel atu fără de care chiar meseria pe care o facem e bine să o părăsim, dacă nu

reuşim să ajungem să ne lipim de sufletul oamenilor.

Care este secretul „lipiciului” dumneavoastr ă la public?

A.A .: Perseverenţă. Am muncit foarte mult şi am avut noroc să am parteneri şi o echipă care a

muncit pentru mine şi la care eu am reacţionat pozitiv.

(Interviu cu Alexandru Ar şinel , www.teatrultanase.ro )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul perseverenței în carieră? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Literatura română a stagnat pe tot parcursul secolului al XVIII-lea. A existat o proporţie destul de

mare de asimilări culturale (traduceri şi adaptări din autori francezi sau chiar englezi şi germani).

Mijloacele tehnice ale comunicării culturale (tiparniţe şi biblioteci erudite, private sau chiar publice) s-au

îmbunătăţit spectaculos; multe dintre genurile tradiţionale (cronici, scrieri moral-religioase, romane mitice

populare) au continuat să înflorească, dar exista foarte puţină activitate literară creatoare care să poată

fi corelată cu evoluţiile europene. În schimb, scrierile româneşti din secolul al XVII-lea şi din primii ani ai

secolului al XVIII-lea (D. Cantemir) par realmente să se apropie mai mult de curentele occidentale

predominante. Abia spre 1790 s-a produs o modificare literară semnificativă. [...]

Şi mai semnificativ este faptul că un grup de filologi, istorici şi critici, denumit ulterior

„Şcoala Ardeleană”, a descoperit, după studii făcute la Roma şi Viena, rădăcinile latine ale limbii

române şi a pus bazele teoretice ale disputei asupra identităţii naţionale care se va dezlănţui în

secolul al XIX-lea şi va continua până târziu, în secolul al XIX-lea.

(Virgil Nemoianu, Îmblânzirea romantismului )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul literaturii în afirmarea identității naţionale? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Multe persoane poartă ochelari de soare pe stradă, din nevoie sau pur şi simplu din

cochetărie. Este alegerea fiecăruia, dar trebuie să ştiţi că, atunci când întâlniţi în drumul vostru pe

cineva cunoscut şi vă opriţi pentru a sta de vorbă, politicos este să renunţaţi la ochelarii de soare.

Spuneam undeva că oamenii manieraţi conversează privindu-se ochi în ochi, aşadar ochelarii de

soare ar împiedica acest lucru. Să nu mai vorbim de ochelarii cu lentile tip oglindă, care creează

interlocutorului impresia că ar vorbi cu pereţii.

În orice caz, atunci când sunteţi prezentaţi cuiva, e musai să renunţaţi la ochelarii de soare

pentru a fi cunoscut în întregime şi a fi recunoscut mai târziu.

Dacă plouă şi având umbrela deschisă, întâlniţi un cunoscut în aceeaşi situaţie, cu care vă

opriţi câteva minute, unul din voi va strânge umbrela, rămânând una singură sub care să vă adăpostiţi

amândoi.

Oricum, circulaţia pe trotuar pe timp ploios se face cu mare grijă, nu numai pentru persoana

proprie, ci mai ales pentru a celorlalţi. La depăşirea altui pieton, ridicaţi sau înclinaţi puţin umbrela

dumneavoastră pentru a nu vă lovi de alte umbrele. La urcarea în autobuz, strângeţi umbrela înainte

de a vă urca şi scuturaţi-o cu atenţie, fără a-i stropi pe cei din jur.

(Mirela Schmoll, Bunele maniere sau Cum s ă ne sim ţim bine între oameni )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța respectării unor reguli în comunicare? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi. Go

rj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




LECTOR

Persoană care citește un text, cititor.

Reacția cititorului față de textul pe care îl citește este complexă. Aceasta presupune înainte de

toate participare , identificare emoțională cu textul. Un text nu are existență reală atâta vreme cât nu

este citit […].

Lectura operei literare este pentru cititor și un proces de cunoa ștere . În contact cu opera,

cititorul se cunoaște și se descoperă pe sine prin celălalt. Din acest punct de vedere, comunicarea

literară se aseamănă cu comunicarea cotidiană, prin care oamenii comunică, se comunică și, în

același timp, se cunosc unii pe alții.

Dar cunoașterea prin lectură înseamnă și descoperirea unei alte lumi, imaginare, ce

funcționează după legi proprii.

În sfârșit, condiția cititorului presupune și o purificare (catharsis) a sa în urma lecturii.

Acțiunile, personajele, limbajul poetic etc. produc în cititor emoție, trăiri imaginare, stări de înălțare

estetică și morală.

(Gabriela Dinu, Maria Zbarcea,

Dic ționar de terminologie literar ă pentru clasele V – X )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul lecturii în procesul de autocunoaștere? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Go

rj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




În Bucureştiul de odinioară, „oraşul cu o sută de oraşe“, atât de drag prietenului Tudor Arghezi

pentru dulceaţa vieţii şi pitorescul promiscuităţilor, scriitorul aci de faţă a putut privi într-o lungă, prea

lungă jumătate de veac la desfăşurarea unor prefaceri epocale, legate toate de scurgerea neliniştită şi

implacabilă a vremilor, dar şi de invenţiile tehnice care au făcut viaţa noastră mai comodă, mai facilă,

mai suportabilă şi, în acelaşi timp, mai activă, mai intensă, dirijând chiar viaţa noastră de fiecare zi,

creierul şi nervii noştri, munca şi amuzamentele noastre, şi care au schimbat, prin trecerea acestor

amar de ani […].

Am fost, aşadar, spectatorul privilegiat din primele scaune şi, uneori, dintre culise al unor

premiere de cel mai mare spectacol pe afişul actualităţilor bucureştene din ultimii cincizeci de ani, şi

pe care voi încerca să le evoc aci numai în treacăt, amintindu-mi după cum îmi trec prin gând şi rând

pe rând.

Primul tramvai electric aşteptat de călători în staţia Brezoianu, cu sufletul la gură şi cu urechea

lipită de şină; ca şi primele electromotoare industriale care au înlocuit […] roata maşinii de tipărit.

Primul automobil, încă neisprăvit şi inform, trosnind şi fumegând când încerca să urce, cu toată

lumea după el ca după urs, coasta Eforiei de pe bulevard […].

(Constantin Beldie, Caleidoscopul unei jum ătăți de veac în Bucure ști – 1900-1950 )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul tehnologiei în evoluția societății? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Go

rj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Mi-au plăcut întotdeauna poveștile. Dar cărui copil nu-i plac? Care copil nu se identifică cu

personajele poveștilor copilăriei sale? Sigur, în vremea copilăriei mele, și când spun asta mă refer la

prima parte a ei, la etapa de dinainte de a merge la școală, băieții visau să fie Făt-Frumos și să taie

capetele balaurului pentru a o salva pe Ileana Cosânzeana, iar fetele, firesc, îl visau pe Făt-Frumos

călare pe un cal alb, salvându-le din ghearele balaurului, luându-le de soție și trăind fericiți până la

adânci bătrâneți. Vremurile s-au schimbat, cum e și normal, poezia s-a dus, băieții se visează Batman,

Spiderman, Dexter, iar fetele, cu o păpușă Barbie costumată după ultima modă, visează să devină

fotomodele. În jurul acestor personaje, copilul creează o lume a lui, în care fabulația, apanajul

copilăriei prin excelență, depășește cu mult ceea ce imaginația unui adult ar putea închipui. În

căutarea identității noastre de mic om mare, fascinați de ceea ce lumea din jurul nostru ne oferă zi de

zi ca pe o descoperire uluitoare, brodând propriile povești în care noi devenim personaje, ne petrecem

primii ani de viață. Avem nevoie de eroi, așa cum avem nevoie de hrană și de iubire.

(Vladimir Găitan, Zig-zag prin alfabetul vie ții )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța alegerii unor modele în viață? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Cer iertare cititorilor dacă ei vor găsi că spun despre mine prea multe lucruri de laudă (dar nu

mai multe decât e nevoie pentru lămurirea anumitor situații). Știu că lauda de sine este o imprudență.

Dar n-am ce face. Va trebui să vorbesc așa cum simt cu adevărat. Nu pot păstra numai pentru mine

ceea ce trebuie să știe și lumea cealaltă. Mai ales când doresc fierbinte ca viața mea să servească de

pildă și altora, în special copiilor mei. Sufletul îmi cere să spun totul, fără niciun fel de falsă modestie,

care nu e potrivită în astfel de cazuri. Adevărul întreg. El formează singura tărie a unei mărturisiri, a

unei învățături și a unui îndemn.

Când un comandant cucerește o cetate, e în drept să arate cu ce arme a cucerit-o. [...]

Am muncit mult. Încă de când eram ucenic la tipografie, am avut cultul muncii, pe care am

prestat-o cu voie bună și cu respect. Un loc ocupat de mine în atelier era un post de încredere care

îmi producea mândrie și în același timp o îndatorire pe care nu înțelegeam s-o desconsider, sub nicio

formă.

După câte îmi amintesc, n-am lipsit de la postul meu de muncă niciodată. Repet: niciodată. [...]

Cu acest cult al muncii și al datoriei împlinite am rămas tot timpul.

(Petre Georgescu-Delafras, Cum am cucerit via ța)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța sentimentului datoriei? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




ANDREI PLEŞU: Cred că orice interviu se întemeiază pe câteva presupoziţii care, în cazul

nostru, sunt incerte: 1) Coincidenţa de interese dintre cel care întreabă şi cel întrebat. Idealmente,

primul, cel care întreabă, ar trebui să pună exact acele întrebări pe care şi le pune neîncetat cel de-al

doilea. 2) Autoritatea (relativă) a celui întrebat: el trebuie să fie o persoană cât de cât relevantă, cât de

cât interesantă. Cu alte cuvinte, el trebuie luat, în principiu, drept un „ştiutor“, un om care trăieşte în

inflaţia răspunsurilor, având pe deasupra, dacă se poate, spontaneitate şi farmec. 3) Sinceritatea

absolută a fiecăruia din eroii interviului. Nicio întrebare să nu fie convenţională şi niciun răspuns

conjunctural. Interviul trebuie să găsească justa proporţie între autenticitate şi discreţie, ca şi între

introspecţie şi extravertire. Aşa stând lucrurile, ar trebui, poate, să începem prin a ne întreba dacă

justificăm vreuna dintre aceste presupoziţii. Ne cunoaştem îndeajuns pentru a comunica? […] În

sfârşit, vom putea fi sinceri până la capăt? Nu vom deveni cumva prea inteligenţi sau prea simpatici şi

nu vom ceda tentaţiei de a menaja prea multe susceptibilităţi? Nu vom abuza de tact şi prudenţă?

O ultimă problemă. „Interviul“ este, în definitiv, o specie camuflată a confesiunii. Or, când te

hotărăşti la confesiune, ai dreptul elementar de a alege singur momentul convenabil şi deopotrivă

omul dinaintea căruia te vei confesa. Mă tem că nu suntem în situaţia de a respecta nici această

regulă. Ei, în aceste condiţii, mai doriţi într-adevăr un interviu?

(Andrei Pleșu, Din vorb ă-n vorb ă. 23 de ani de întreb ări și răspunsuri )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul sincerității în comunicare? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Go

rj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




[...] Apusul îşi filtra agonia prin două ferestre înalte, schiţând pe parchet două romburi de

lumină portocalie, care cuprindeau picioarele patului într-o îmbrăţişare tremurătoare.

Un miros straniu de albeaţă respirau pereţii proaspăt văruiţi şi se cernea în unde subţiri pe

măsuţa cu trei scaune dintre ferestre, pe soba de teracotă din colţ, pe noptiera de la căpătâiul patului

şi chiar pe jilţul de paie în care veghea sora de caritate Dafina, îmbrăcată în şorţ alb, cu bonetă albă

pe creştet şi cu o cruciuliţă roşie [...]. Din unghere răsăreau umbre sfioase, cenuşii, înaintau domol şi,

apoi, brusc, se stingeau, – speriate parcă de tăcerea deasă ce căptuşea odaia şi înghiţea tic-tac-ul

grav al pendulei atârnate deasupra calendarului, pe fâşia de zid dintre cele două geamuri. [...]

În ochii surorii de caritate mocnea înduioşare şi nedumerire. Compătimea pe bietul bolnav cu

toată pasiunea, mai ales de când descoperise că e victima unei drame amoroase. Era foarte blândă şi

tot atât de sentimentală. Cârlionţii aurii, răzvrătiţi îi alintau obrajii rumeni şi ochii ei leneşi, albaştri,

pâlpâiau în lacrimi.

(Liviu Rebreanu, Adam și Eva ) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța iubirii? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




CIPRIAN MĂCEŞARU — Dragă domnule Dan C.Mihăilescu, n-am crezut că vom scrie

vreodată o carte împreună, şi trebuie să vă spun că sunt emoţionat şi fericit. Mai mult, sper ca traseul

pe care-l voi parcurge alături de dumneavoastră să mă vindece, căci răbdarea este, pentru mine,

încercarea supremă. Toată forfota mea interioară a sucombat adesea din cauza nerăbdării. M-am

întrebat cum de continui să fac aceeaşi greşeală, deşi sunt cât se poate de conştient de problemă. Nu

am găsit alt răspuns decât că sufăr de akrasia, de acel fenomen moral analizat de Aristotel care

înseamnă neputinţă în controlul de sine. Prin urmare, înţelegeţi că tema discuţiei noastre mă

interesează în cel mai înalt grad. [...]

Mă întreb dacă s-ar putea scrie o istorie culturală a răbdării. S-au publicat cărţi cu teme dintre

cele mai bizare, aşa că nu văd de ce nu s-ar putea scrie şi despre un lucru atât de important cum e

răbdarea, una dintre marile virtuţi, importantă atât în rândul religiilor, cât şi în filozofia generală de

viaţă.

(Dan C. Mihăilescu, Ciprian Măceşaru,

Despre ner ăbdarea de a fi r ăbdător. Dialog epistolar )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul răbdării în viața omului? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Go

rj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Ken ieşi din nou, ocoli fără grabă botul maşinii, ridică încet capota şi examină superficial, la

lumina lanternei, intestinele metalice ale vehiculului.

— Ce i-ai făcut? întrebă Betty.

Ken consideră că întrebarea lui Betty nu merita efortul unui răspuns. În schimb, aplecat peste

motor, smulse câteva fire metalice din alveolele lor şi se apucă să le analizeze cu migală, să le

cântărească în palme şi chiar să le compare dimensiunile.

— Ce se întâmplă? insistă Betty şi mai intrigată.

Modul în care Ken înţelegea să repare maşina i se părea cel puţin ciudat. Gesturile lui nu i se

păreau cele mai corespunzătoare, avu chiar impresia că bărbatul cu care călătorea nu mai ridicase

niciodată o capotă în viaţa sa. Maşina semăna acum cu un fel de pachiderm. Un animal imobil cu o

imensă gură căscată în care trupul lui Ken dispărea deja pe jumătate. […]

— Suntem în pană? făcu Betty mai mult pentru ai sugera lui Ken o idee de explicaţie, astfel

încât apoi, el, Ken, să o poată linişti pe ea. Ken prinse soluţia din zbor.

— Da, suntem în pană de motor.

— Şi ce facem?

— Nimic, aşteptăm.

(Matei Vișniec, Negustorul de începuturi de roman )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța călătoriilor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Pădurea a fost un element esenţial în viaţa poporului român. Pentru a o desemna, existau

două cuvinte: primul, „codru”, de origine probabil autohtonă, (există şi în albaneză şi înseamnă munte,

iar în dialect aromân, munte împădurit), desemna, la început, pădurea cea mare de la poalele

munţilor, dar cu vremea a desemnat şi o pădure adâncă şi deasă în regiunea de câmpie; al doilea,

„pădure” (lat. paludem), desemna orice fel de pădure, inclusiv o pădurice oarecare la marginea unui

sat.

La începutul secolului al XIX-lea, păduri mari de stejar şi fag mai acopereau încă suprafeţe

întinse din câmpia Munteniei şi a Moldovei, însă străinii nu le prea vedeau, deoarece, ori de câte ori

era cu putinţă, drumurile le ocoleau, din pricina haiducilor sau a hoţilor care bântuiau ţinutul. Totuşi,

multe sate se aşezaseră în apropiere de aceşti codri, tocmai fiindcă ei puteau oferi un adăpost, fie şi

provizoriu, atât pentru individ, cât şi pentru sat în întregimea lui, în caz de primejdie.

Istoria poporului român este strâns legată de pădure, iar vechea zicală „Codru-i frate cu

românul” nu este o simplă figură retorică. În faţa oricărei primejdii, dacă veneau turcii sau tătarii, în caz

de război, sau doar pentru a scăpa de rechiziţii şi de dările abuzive, românul caută adăpost în codrul

des, unde ştie să supravieţuiască sau chiar să trăiască.

(Neagu Djuvara, Între Orient şi Occident.

Ţările Române la începutul epocii moderne )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre ralaţia dintre om şi natură? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Burda, 3 mai 1877

Mamă dragă, îngerul meu!

Atâţia şi atâţia kilometri mă despart de tine, totuşi mă simt aproape. Admirăm împreună

această superbă primăvară, de parcă tu n-ai fi acolo, înconjurată de zăpezi. O, dacă ai vedea şi tu

minunăția de aici, belşugul de flori şi privighetori, bătrânii arbori din parc, Siretul peste care se lasă neguri

de zori, casa năpădită de glicină, ai cărei ciorchini albaştri aproape îmi cad pe frunte, umbrindu-mi pagina!

Tocmai se aude cucul.

Cu-cu, cu-cu – de două ori.

Două, ce? Săptămâni, luni?

Nu, pasăre dragă. Atâta timp nu voi rămâne eu departe de iubita mea mamă. Jos se aud

zgomote: micul dejun. Trebuie să plec. Margot mi-a impus un fel de teamă faţă de soţul ei. Dar mie

nu-mi pare chiar aşa urs.

Ora 9. Bună să-ţi fie ziua! Iată-mă înapoi. Trebuie să-ţi spun măcar cât de minunat e totul aici,

cât de încântător. [...]

Uite, asta se cheamă scrisoare lungă, de câteva ceasuri! Doar trebuia să-ţi scriu tot pe loc, aşa

cum pe toate ţi le spuneam mereu. Înarmează-ţi ochii şi inima cu multă răbdare pentru epistolele

mele! Îţi sărut dragile mâini de sute de ori,

Copila ta cuminte,

Astra. (Carmen Sylva, Mite Kremnitz, Astra. Roman epistolar )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța corespondenței? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Însă, înainte de a trece mai departe, este important să lămurim alte trei concepte cu care

termenul de transdisciplinaritate este înrudit ca semnificație (în sensul că toate aceste patru concepte

se referă la discipline) și cu care, din nefericire, uneori se confundă: (mono)disciplinaritate,

pluridisciplinaritate și interdisciplinaritate.

În primul rând, vom reaminti că termenul de „disciplinaritate“ înseamnă a) „al unei discipline“,

ca în sintagma „probleme disciplinare“ sau b) „legat de un anumit domeniu particular de studiu,

relaționat cu o anumită disciplină“, ca în sintagma „specializare disciplinară“, iar din punct de vedere

metodologic se referă la metodele și instrumentele specifice unei discipline, care sunt reunite sub

conceptul de (mono)disciplinaritate. Din acest motiv, pentru a trece dincolo de abordările particulare, a

apărut nevoia de pluridisciplinaritate și de interdisciplinaritate. În termenii specifici transdisciplinarității,

cercetarea disciplinară se referă cel mult la unul și același nivel de realitate. De fapt, de cele mai multe

ori, (mono)disciplinaritatea se referă doar la fragmente ale unuia și aceluiași nivel de realitate.

Limitarea la un singur nivel de realitate o putem pune în analogie cu un om într-o cameră:

cunoașterea lui va fi limitată la acea cameră sau disciplină. Apoi, văzând-o din exterior, poate culege

mai multe informații despre camera sa, descoperă date noi, vizitează și camerele vecine și poate

împrumuta metode sau instrumente care îi folosesc în camera sa (interdisciplinaritate) sau poate lua

un obiect pe care îl poate trece prin camere și condiții diferite pentru a afla mai multe lucruri despre

acel obiect (multidisciplinaritatea).

(Petrișor Militaru, Știin ța modern ă, muza neștiut ă a suprareali știlor )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul științei în formarea personalității tinerilor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Grădina Botanică „Alexandru Borza”

Bazele Grădinii Botanice din Cluj-Napoca au fost puse în 1920 de către profesorul Alexandru

Borza (1887-1971). Cadranul solar este de tip orizontal şi se află într-un colţ al grădinii romane, nu

departe de intrare. A fost realizat în 2009 cu ocazia Anului Internaţional al Astronomiei şi totodată la

împlinirea a 90 de ani de la înfiinţarea Universităţii „Babeş-Bolyai”, respectiv 40 de ani de la

aselenizarea misiunii Apollo. Cadranul octogonal a fost confecţionat în Marea Britanie şi este din

alamă, un aliaj dintre cupru şi zinc care odată cu timpul suferă un proces de oxidare şi înnegrire. Orele

sunt marcate prin cifre romane între 6 a.m. – 7 p.m. […]. Ora cadranului solar din Grădina Botanică va

coincide cu afişajul ceasurilor „normale” doar pe 24 decembrie, în celelalte zile intervenind necesitatea

unei corecţii (în plus faţă de ecuaţia timpului, vara mai trebuie adăugată o oră din oficiu). La data

vizitei mele precizia cadranului era de sub 1 minut, o performanţă remarcabilă. Cadranul este

amplasat pe o placă orizontală din granit, cu un soclu din piatră de Viştea (jud. Cluj) parţial sculptat.

Pe latura sudică a soclului, se găseşte un cadran solar vertical incomplet […] având orele înscrise cu

cifre romane între 6 a.m. şi 6 p.m.

(Dan Uza, Cadrane solare din Transilvania, Banat, Cri șana și Maramure ș)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța valorificării timpului? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Atitudinea realistă asupra fotografiei este împărtăşită şi de alţi autori. Pentru Susan Sontag, de

pildă, imaginea fotografică poate fi asociată cu „urma” sau inscripţia realităţii, precum urma unui pas

sau masca mortuară. Sontag s-a preocupat de modul şi măsura în care fotografia reprezintă

momentul în care a fost făcută – calitatea acesteia depinzând de capacitatea fotografului de a

surprinde „momentul decisiv” (Wells, 2004, p. 24). Ea a subliniat astfel şi relaţiile de putere inerente

actului fotografic şi a ridicat întrebări cu privire la aspectul etic al relaţiei dintre fotograf şi subiecţii săi,

precum şi cu privire la utilizările multiple care pot fi oferite imaginii fotografice ca document. [...] Pentru

Sontag, retorica vizuală începe nu la nivelul construcţiei imaginii fotografice, ci la nivelul interpretării

sale. [...]

Prin contrast, artişti conceptuali, precum Robert Barry, au subliniat insuficienţa actului

fotografic în îndeplinirea funcţiei sale indexicale, evidenţiind dependenţa imaginii de text sau de

comentariul său. [...]

Este însă, de asemenea, evident faptul că ipotezele lui Barthes şi Sontag se limitează la un

anumit tip de fotografie – fotoreportajul, portretul de familie, fotografia documentară etc. Acesta este

motivul pentru care ipotezele lor, întemeiate pe o imagine despre realitate ca un dat existent deja,

ignoră caracterul eminamente construit al fotografiei înscenate, de tip performativ. Alteori, ele se opun

argumentelor de tip antirealist, evitând astfel să ia în considerare efectele retorice ale unor operaţii de

ordin intertextual, precum montajul, colajul etc.

(Cristian Nae, Moduri de a percepe )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre legătura dintre fotografie și cuvinte? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Activitatea antreprenorială în sine s-a manifestat încă de la începuturile existenței umane. Fără

să facem un exercițiu de imaginație prea complicat, ne putem da seama că tot un antreprenor a fost

primul om care a reușit să descopere modul de a face focul și apoi de a folosi focul pentru scopurile

oamenilor. Cu siguranță și cel care a reușit să transforme și să utilizeze anumite pietre ca unelte sau

arme de vânătoare a fost tot un antreprenor. […]

În toate aceste perioade istorice (fie că vorbim de perioada antică, fie că vorbim de Evul

Mediu), antreprenoriatul a fost legat mai mult de activități pastorale sau agricole (fermierii sau păstorii

erau, în realitate, tot niște antreprenori) sau de inginerie și arhitectură (să nu uităm că multe dintre

castelele, cetățile, bisericile sau podurile care au fost construite în această perioadă, chiar dacă au

fost comisionate de regi sau de înalți prelați, au fost totuși realizate de arhitecți și ingineri, care au

coordonat proiecte uriașe, asemănătoare businessului de azi, încasând sume importante de bani de la

ordonatorii acelor construcții). În acest sens, oameni simbol ca Leonardo da Vinci sau Michelangelo

au fost și ei tot niște antreprenori. Trecând peste Renaștere și peste sfârșitul de Ev Mediu european,

Revoluția Industrială din Anglia a fost în realitate evenimentul care a schimbat fundamental relația

dintre muncă și capital, făcând posibilă apariția unui nou tip de antreprenoriat, acela la care ne referim

noi azi, în sensul modern al cuvântului.

(Marius Ghenea, Antreprenoriat. Drumul de la idei c ătre oportunit ăți și succes în afaceri )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța consilierii elevilor în alegerea unei cariere? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A



Biletul nr. 38 Citeşte textul cu voce tare. Art. 19 Înfiin ţarea Cur ţii

Pentru a asigura respectarea angajamentelor ce decurg pentru Înaltele Părţi Contractante din

prezenta Convenţie şi din Protocoalele sale, se înfiinţează o Curte Europeană a Drepturilor Omului,

numită în continuare Curtea. Aceasta va funcţiona permanent.

Art. 20 Num ărul judec ătorilor

Curtea se compune dintr-un număr de judecători egal cu cel al Înaltelor Părţi Contractante.

Art. 21 Condi ţii de exercitare a func ţiilor

1. Judecătorii trebuie să se bucure de cea mai înaltă reputaţie morală şi să întrunească condiţiile

cerute pentru exercitarea unor înalte funcţiuni judiciare sau să fie jurişti cu o competenţă recunoscută.

2. Judecătorii îşi exercită mandatul cu titlu individual.

3. În cursul mandatului lor, judecătorii nu pot exercita nicio activitate incompatibilă cu cerinţele de

independenţă, de imparţialitate sau de disponibilitate impuse de o activitate cu caracter permanent;

orice problemă ridicată în aplicarea acestui paragraf este rezolvată de către Curte.

Art. 22 Alegerea judec ătorilor

1. Judecătorii sunt aleşi de Adunarea Parlamentară în numele fiecărei Înalte Părţi Contractante, cu

majoritatea voturilor exprimate, de pe o listă de trei candidaţi prezentaţi de Înalta Parte Contractantă.

(Conven ția european ă a drepturilor omului actualizat ă în 4 septembrie 2014 )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre necesitatea cunoașterii legilor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Go

rj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Iubirea e, în primul rând, nebunie. Iubirea e sinceritate, dar nu orice fel, ci una dusă la extrem.

Iubirea e risc; e saltul în gol de pe un vârf de munte. Iubirea e încredere. Iubirea e atunci când vrei să

cuprinzi toată lumea în pumn și s-o ascunzi sub pernă. Iubirea e dorința de a trăi fiecare minut, de a

lua timpul impersonal pe care-l trăiesc și alții și a-l transforma în ceva al tău, numai al tău. Iubirea e

zâmbetul cu care te trezești pe față într-o dimineață de iarnă. Iubirea e o noapte în care se văd bine

stelele, și te uiți pe geam, și simți că vrei să iei în brațe siluetele negre ale copacilor din depărtare.

Iubirea e un cal galben care aleargă spre tine și tu nu vrei să ajungă niciodată, ci să-l privești la

nesfârșit. Iubirea e când sari din pat, îți lovești degetele de piciorul mesei și te întrebi ce ai făcut de ai

ajuns cea mai norocoasă ființă din lume. Iubirea e vocea ei la telefon, și părul ei roșu în bătaia

vântului, și bocancii ei mărimea 38, și periuța ei portocalie de dinți, și rujul maro, și cerceii cu rubin.

(Cristina Nemerovschi, Păpușile)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța iubirii? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Conceptul de drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului este rezultatul evoluţiei în plan

filosofic şi juridic a gândirii oamenilor organizaţi în societate. Mai mult, definirea şi protecţia drepturilor

şi libertăţilor fundamentale ale fiecărei fiinţe umane au constituit o preocupare constantă a gânditorilor

umanităţii, fiecare epocă îmbogăţind conţinutul conceptului.

Primele idei filosofice asupra drepturilor omului, ca şi anumite reprezentări despre echitate şi

justiţie apar în Antichitate. Astfel, Codul lui Hammurabi (1770 î.e.n.) reglementează raporturi sociale şi

promovează reguli de dreptate socială şi spirit umanitar. „Biblia” („Vechiul Testament”) consacră

prerogative fundamentale ale fiinţei umane şi o nouă concepţie despre legătura dintre drepturi şi

îndatoriri. Gândirea budistă promovează o concepţie conform căreia toate fiinţele sunt egale în

demnitate şi valoare, toţi au dreptul la respect şi nimic nu poate justifica o atingere adusă vieţii lor,

exploatarea şi umilirea lor.

Grecia antică promova un anumit drept al cetăţii, constând în participarea cetăţenilor la

elaborarea legilor şi la conducerea societăţii prin ocuparea unor funcţii publice. Deopotrivă, drepturile

individuale reprezentau un instrument care garanta libertăţile civile, dar nu era o garanţie individuală

contra statului. Mai târziu, gânditorii greci au apreciat drepturile omului ca drepturi fundamentale,

eterne şi imuabile, inerente naturii umane.

(Ovidiu Predescu, Nasty Marian Vlădoiu,

Drept european și interna țional al drepturilor omului. Note de curs )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța respectării drepturilor omului? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Go

rj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Odată cu începutul existenţei sale sociale, umanitatea a simţit nevoia unor reguli pe care să le

respecte toţi membrii dintr-o colectivitate, astfel ca traiul în comun să devină suportabil. În mod

paradoxal, aceste reguli codificate şi învăţate nu limitează libertatea individului, ci, dimpotrivă, o

lărgesc. Ştiind precis cum trebuie să se poarte în toate ocaziile vieţii, omul manierat capătă siguranţă

de sine, scapă de complexe, este acceptat şi respectat de cei din jur; într-un cuvânt, devine mai liber.

Bunele maniere au fost inventate la curţile regale şi adoptate de către aristocraţie, singura

clasă aptă pe atunci să decidă dacă un anumit obicei era necesar şi să-l impună. De aceea, în

secolele al XV-lea şi al XVI-lea, bunele maniere reprezentau un stil de viaţă particular. O dată cu

apariţia burgheziei, ele încep să se generalizeze, devenind în zilele noastre norme unanim acceptate.

Însă, pe măsură ce societatea evoluează, unele dintre ele se dovedesc anacronice, după cum altele

variază de la ţară la ţară. [...]

În Franţa salata e servită, în mod tradiţional, după felul principal şi se mănâncă cu furculiţa şi

cuţitul. În Italia se bea cappuccino doar la micul dejun. La eschimoşi în cafea se pune sare!

(Aurelia Marinescu, Codul bunelor maniere ast ăzi)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța cunoașterii bunelor maniere? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Anatomia omului este știința care studiază forma și structura organismului uman al organelor și

al sistemelor sale și cercetează legile care reglează dezvoltarea acestuia, în strânsă corelația cu

funcțiunile sale și cu mediul ambiant.

În acest sens, organismul uman se consideră nu ca o alăturare mecanică de organe și

sisteme, ci ca un tot unitar și armonios, în strânsă relație cu mediul său biologico-social.

Anatomia este o disciplină importantă în cadrul învățământului medical, al științelor

fundamentale. Este cea mai veche dintre științele medicale; a început cu observarea structurii corpului

animalelor și a omului din cele mai vechi timpuri.

Conținutul ei a evoluat în decursul vremii, din timpurile străvechi până în zilele noastre. Vechea

Anatomie se limita la descrierea organelor, făcea inventarul, cerceta, observa forma, structura, fără

relația sa cu funcțiunile, fără să descifreze legile evoluției. Anatomia modernă, după acumularea

faptelor, a datelor trece la generalizări, la sistematizări, la descrierea legilor care le guvernează

organizarea și funcționarea. La prima, scopul fiind descrierea, la ultima aceasta este doar o metodă,

un aspect; ea tinde nu numai să prezinte structurile, dar să lămurească la ce servesc acele structuri,

să le dea o interpretare funcțională (Anatomia Funcțională).

(Victor Papilian, Anatomia omului. Aparatul locomotor )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța cunoașterii organismului uman? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Einstein spunea odată că lucrul cel mai de neînțeles este că lumea poate fi înțeleasă. Ciudat, nu?

Ne-am fi așteptat ca lumea să fie o colecție haotică de întâmplări singulare și complet imprevizibile, un

univers în care se poate întâmpla orice și oricând. Dar universul își are legile lui, pe care oamenii de

știință încearcă să le descopere.

Ploaia, de exemplu, cade mereu de sus în jos și nu ne așteptăm să ne punem umbrela sub

picioare atunci când ieșim din casă. Există, deci, o lege a ploii, care ne spune că picăturile acesteia

cad în jos. Fenomenul are loc mereu în același fel, în mod natural. Observația scoate în evidență o

ordine în univers, ordine relevată de știință prin experimente repetabile.

Să observăm că ordinea universului o „citim” în limbajul matematicii. Dacă avem două monede

de cinci lei, știm că sunt în total zece lei. Dacă trenul pleacă din București la o oră și știm cât de

repede merge, putem prezice când ajunge la Râmnicu Vâlcea. Poziția unei stele o măsurăm pe cer și

o scriem în caiet cu ajutorul unor numere. [...]

Matematica stă la baza fizicii și a modului de percepere a universului. [...] Matematica este

limbajul naturii, așa cum s-a afirmat adeseori.

Desigur, se prea poate ca această afirmație să fie falsă [...]. La urma urmei misticii au altă

părere, spunând că universul este înțeles prin intuiție, iar poeții spun că universul ne „vorbește” prin

frumusețea naturii. În cartea de față noi ne vom limita la limbajul matematicii pentru a descoperi

tainele universului material.

(Cristian Presură, Fizica povestit ă) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța cunoașterii matematicii? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Aceste ansambluri, pe care am convenit să le numim civilizaţii, nu acoperă întregul câmp al

istoriei, dar totul se petrece ca şi când civilizaţiile, uneori paralele, alteori succesive, ar forma marile

ramificaţii pe care le-a urmat viaţa în avântul ei spre umanitatea superioară. Nenumărate forme de

cultură, pline de interes prin ele însele, s-au ivit până azi pretutindeni unde s-au constituit societăţi

umane, dar numai aceste mari unităţi pe care le numim civilizaţii şi care, din zorii Istoriei, nu par să fi

fost mai mult de vreo douăsprezece, apar ca locurile privilegiate unde, de câteva milenii, se manifestă

în modul cel mai dinamic evoluţia speţei umane.

Să convenim, aşadar, să păstrăm termenul „civilizaţie“ pentru a desemna culturile care:

1. au acoperit o arie geografică relativ întinsă pentru epoca în care au apărut, îmbrăţişând mai

multe etnii sau mai multe state organizate;

2. au realizat o anumită unitate în moravuri, tehnici, arte, credinţe şi care,

3. dezvoltându-se în general pe o durată de peste două mii de ani, au trecut prin fazele

aceleiaşi scheme de evoluţie politică.

Aceste trei constatări ţin respectiv de ştiinţa istorică, de etnografie şi de morfologia culturilor.

(Neagu Djuvara, Civiliza ții și tipare istorice ) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța cunoașterii istoriei? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Într-un text, numit sugestiv „Iritări“, din cartea „Despre frumuseţea uitată a vieţii”, Andrei Pleşu

aprecia că „despre reaua folosire a limbii române în lumea de azi, fie că e vorba de presa de toate

felurile, fie că e vorba de exerciţiul cotidian al comunicării, se pot scrie tomuri întregi“.

Într-adevăr, greşelile supărătoare pe care le observăm în utilizarea limbii române reprezintă un

subiect mai mult decât generos, nu numai pentru lingvist, ci şi pentru oricine este preocupat de

exprimarea corectă. Ele singure ar umple tomuri întregi, însă mai important decât simpla lor

înregistrare, însoţită de indicaţia „aşa nu e corect”, este să înţelegem de ce se produc şi cum să le

evităm. Chiar dacă mulţi utilizatori ai limbii române neglijează cerinţele exprimării corecte, considerând

că important este doar conţinutul unui mesaj; forma care organizează mesajul este la fel de

importantă. Această formă reflectă logica limbii şi, implicit, logica celui care o utilizează. [...]

Este într-adevăr nevoie de „tomuri întregi“ despre folosirea corectă a limbii române, pentru că

a învăţa să te exprimi de la televizor sau de la radio nu este deloc o soluţie sigură (de altfel, multe

dintre exemplificările greşelilor cuprinse în această carte sunt culese din emisiuni de televiziune şi de

radio).

(Isabela Nedelcu, 101 greșeli gramaticale )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța respectării normelor gramaticale? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




6.8.1. Abordare la nivel individual

Ipoteza „Pollyanna”. Pollyanna este numele unei fetiţe de 11 ani dintr-o poveste pentru copii

scrisă de romanciera americană Eleanor H. Porter (1913). Pollyanna („Fetiţa fericită”) avea

capacitatea de a găsi partea bună a evenimentelor şi a situaţiilor rele. Altfel spus, era optimistă, vedea

totdeauna jumătatea plină a paharului. Profesorii de psihologie Jerry Bouchner (University of San

Francisco) şi Charles E. Osgood (1969) au formulat ipoteza „Pollyanna”, identificând tendinţa

oamenilor de a utiliza mai frecvent cuvinte pozitive în evaluarea persoanelor, dar şi a contextului

social. Explicaţia: creierul uman procesează informaţiile plăcute într-o manieră mai exactă decât

informaţiile neagreabile. Margaret Matlin şi David J. Stang (1978) au generalizat, susţinând că în

procesele cognitive cuvintele plăcute/pozitive sunt privilegiate, comparativ cu cuvintele

neplăcute/negative. Unele persoane au tendinţa de a se expune la stimulii pozitivi, pe care îi

procesează mai rapid decât pe cei neutri sau negativi. Cercetările realizate de P. Warr (1971) au

condus la concluzia că ipoteza „Pollyanna” poate fi extinsă la judecăţile sociale: cuvintele pozitive sunt

mai frecvent folosite în descrierea persoanelor, femeile fiind mai afectate decât bărbaţii de „efectul

Pollyanna”. S-a constatat că optimismul şi starea de bine corelează moderat cu „pollyannismul”. S-a

avansat chiar ideea existenţei unui tip de personalitate caracterizat prin pollyannism: „personalitatea

pollyannică”.

(Petru Iluț, Dragoste, familie și fericire )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre optimism? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Nu mai ţin minte exact ce m-a făcut să-mi leg într-o carte gândurile exprimate public în ultimii

ani. Or fi, cred, mai multe explicaţii.

Întâi de toate, probabil, speranţa că, odată înrămate între coperte, ele, gândurile, chiar se vor

lega şi vor prinde, ca prin minune, coerenţa unei pledoarii scrise pentru o anume cauză, bună de

apărat în faţa unui judecător imaginar. Revăzându-mi însă textele publicate strânse laolaltă, trebuie să

accept că ele nu servesc o miză unică sau măcar dominantă. Destul de eterogene ca tematică, sunt

relativ greu de sistematizat ori de dizolvat în acelaşi cocktail, motiv pentru care am optat pentru

prezentarea lor în ordinea cronologică a publicării (cu mici amendamente faţă de versiunea originală a

unor articole, plus un text inedit).

O altă explicaţie care stă la originea prezentei culegeri o fi fost, pesemne, şi convingerea că,

adunate într-un volum, argumentele împrăştiate în gazete şi în timp vor căpăta mai multă consistenţă

şi un plus de persuasiune. Vă las pe dumneavoastră să judecaţi câtă forță de convingere capătă

bucăţile reunite în întreg şi cât de edificator este acesta din urmă.

În fine, la originea acestei cărţi cred că stă şi plăcerea arhivării sentimentale a unor bucurii. Nu

ştiu cât de binevenită va fi recapitularea acestor texte, cât de critic vor fi ele evaluate ori în ce măsură

vor provoca adeziunea emoţională sau raţională.

(Florentin Țuca, Gâlceava cu juristul din mine )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța manifestării bucuriei? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Cu un singur volum de versuri – e drept, răscolitoare la culme – şi cu unul sau două volume de

proză neîmplinită, cititorul român crede a şti ce este fenomenul Eminescu şi ce nu este el. Chiar dacă

se mai ridică la unele ori altele din postumele în versuri şi proză sau dacă deschide ediţia

Perpessicius, ce în fapt nu conţine decât poezia, cititorul întâlneşte în definitiv doar chipuri de-ale lui

Eminescu, nu însuşi chipul. Iar dacă se ridică la singura ediţie rămasă până azi mai aproape de una

completă, ediţia din 1914, atunci cititorul află, din prefaţa vol. I al ediţiei Perpessicius, că vechea ediţie

nu reprezintă nici a zecea parte din ce a lăsat scris Eminescu. Atunci cum crede cititorul că ştie cine

este Eminescu?

Ce e surprinzător este faptul că totuşi, într-un fel, cititorul o ştie sau măcar o presimte. Se

întâmplă aici un lucru la fel de neaşteptat – şi nesperat de bun – ca în materie de pedagogie. […] Iar

aşa cum un simplu elev „presimte” ce este Eminescu, cititorul îl înţelege şi el, fără să-l cunoască

aproape, sau înţelege să vadă, în tot ce cunoaşte din el, un rest, acel rest care poate purta multe

nume, dar care, oricum i-am spune, reprezintă bunătatea, bogăţia şi binecuvântarea a ceea ce se

numeşte: cultura omului.

Pentru deschiderea aceasta către cultură a lui Eminescu dau mărturie 44 de manuscrise

păstrate cu grijă la Biblioteca Academiei Române. Cine le răsfoieşte cu pietate îşi dă seama de ce e

îndreptăţit sentimentul că Eminescu este altceva. Dar ce este el?

(Constatin Noica, Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii române ști )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța cunoașterii biografiei unui scriitor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Go

rj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Uneori, destul de des, visez biblioteci. Cărți în legături vechi, chihlimbarii, aliniate frumos în

rafturi de lemn la rândul lor chihlimbarii. Văd rafturile, multe, și știu ca sunt în Biblioteca Centrală

Universitară din Cluj, unde m-am simțit acasă încă de la prima mea intrare, prin toamna anului 1972.

Uneori, ce-i drept, mai rar, visez o splendidă bibliotecă cu rafturile înalte până la cer și așezate direct

în iarbă, pe o pantă nu foarte înclinată: rafturile sunt doldora de cărți frumoase, iar eu mă plimb fericită

printre stelaje* în ritmul voios al muzicii mozartiene – pe care, culmea, o recunosc chiar în vis –, iau în

mâini cărți, hărți, sunt multe rafturi cu suluri de hărți vechi, mari, colorate, pe care le desfășor și le

privesc ca pe niște pânze pictate: le citesc. Când visez biblioteca mea așezată în iarbă, sub cer,

într-un aer limpede și plin de făgăduinți, mă trezesc voioasă ca muzica pe care am auzit-o în vis și

aproape că aștept să mi se întâmple, din senin, „ceva frumos”.

(Marta Petreu, Biblioteci în aer liber )

*stelaje s.f. etajere

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul bibliotecilor în societate modernă? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A



Biletul nr. 50 Citeşte textul cu voce tare. Titlul I. Dispozi ţii generale

Art. 25 Subiectele de drept civil.

(1) Subiectele de drept civil sunt persoanele fizice şi persoanele juridice.

(2) Persoana fizică este omul, privit individual, ca titular de drepturi şi de obligaţii civile.

(3) Persoana juridică este orice formă de organizare care, întrunind condiţiile cerute de lege, este

titulară de drepturi şi de obligaţii civile.

Art. 26 Recunoa şterea drepturilor şi libert ăţilor civile. Drepturile şi libertăţile civile ale persoanelor

fizice, precum şi drepturile şi libertăţile civile ale persoanelor juridice sunt ocrotite şi garantate de lege.

Art. 27 Cet ăţenii str ăini şi apatrizii.

(1) Cetăţenii străini şi apatrizii sunt asimilaţi, în condiţiile legii, cu cetăţenii români, în ceea ce priveşte

drepturile şi libertăţile lor civile.

(2) Asimilarea se aplică în mod corespunzător şi persoanelor juridice străine.

Art. 28 Capacitatea civil ă.

(1) Capacitatea civilă este recunoscută tuturor persoanelor.

(2) Orice persoană are capacitate de folosinţă şi, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege, capacitate

de exerciţiu.

Art. 29 Limitele capacit ăţii civile.

(1) Nimeni nu poate fi îngrădit în capacitatea de folosinţă sau lipsit, în tot sau în parte, de capacitatea

de exerciţiu, decât în cazurile şi condiţiile expres prevăzute de lege.

(2) Nimeni nu poate renunţa, în tot sau în parte, la capacitatea de folosinţă sau la capacitatea de

exerciţiu.

(Noul Cod civil și Legea de punere în aplicare, actualizat în 3 sept embrie 2014 )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre utilitatea cunoașterii legilor de către elevii de liceu? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi. Go

rj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Goran Bregovi č alături de trupa sa […] va sus ține joi seara un concert pe scena din fa ța

Palatului Culturii, în cadrul Festivalului Interna țional al Educa ției.

După șase zile de conferințe, ateliere, competiții sportive, expoziții, recitaluri, poezie, film și

teatru, Festivalul Internațional al Educației încheie prima săptămână a celei de-a III-a ediții sub

semnul entuziasmului tinereții și al bucuriei muzicii bune.

Potrivit organizatorilor, cei 100 de poeți din țară și din străinătate care participă la

Festivalul Internațional „Poezia la Iași” continuă și joi întâlnirile cu cititorii. Între orele 11.00 și 13.00,

poeții vor susține lecturi publice în liceele și universitățile ieșene, pentru ca după-amiază, între orele

17.00 și 19.00, aceștia să recite versuri și să ofere autografe în cartierele Iașiului.

„Maratonul ideilor tinerilor”, o inițiativă a Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor din

cadrul Universității „Al. I. Cuza” care își propune să încurajeze cooperarea dintre Fundația

Iași — Capitală Culturală Europeană și mediul universitar, include în această zi două festivități de

premiere. Acestea vor avea loc de la ora 14.00 și de la ora 16.00, la cortul FIE — FICCE de pe

pietonalul Ștefan cel Mare.

(AGERPRES, Iași: Goran Bregovi č va cânta la Festivalul Interna țional al Educa ției )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța organizării unor festivaluri culturale? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Aflată pe Dealu Farcu din zona cu același nume, în apropierea comunei Roșia din județul

Bihor, peștera a fost descoperită în 1978, în urma avansării frontului de lucru a Galeriei miniere Farcu.

A fost amenajată și deschisă în anul 2012, oferind turiștilor și posibilitatea de a vizita o veche galerie

de mină, în care sunt expuse numeroase obiecte legate de munca oamenilor din subteran.

Zona Farcu este situată în partea central-sudică a Munților Pădurea Craiului, în bazinul

superior al Văii Roșia (bazinul Crișului Negru), pe teritoriul administrativ al comunei Roșia din județul

Bihor, fiind parte a sitului Natura 2000 Defileul Crișului Repede — Pădurea Craiului (ROSCI 0062),

potrivit prezentării făcute pe www.facebook.com/PesteraFarcu și www.welcometoromania.ro. Platoul

carstic Dealul Farcu are o altitudine de 375 metri și este delimitat de Valea Steazelor la nord și Valea

Lazuri la sud.

Peștera se dezvoltă pe o lungime de 251 de metri și o denivelare de 16 metri. La momentul

descoperirii a fost considerată o adevărată bijuterie, prin prisma bogăției […], diversității și formelor

cristalelor deținute, însă peștera a fost în nenumărate rânduri deteriorată prin ruperea și distrugerea

cristalelor.

(AGERPRES, Monumentele naturii din România: Pe ștera cu Cristale din mina Farcu )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța conservării monumentelor naturii? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Nicolae Milescu este atât prin cultură şi agerimea minţii, cât şi prin viaţa sa bogată în peripeţii –

un adevărat român – una din figurile cele mai interesante ale trecutului nostru. A început ca grămătic

pe lângă curtea domnilor moldoveni, a aspirat într-o vreme la tronul ţării, a fost descoperit şi a luat

drumul pribegiei, a călătorit prin Occident până la curtea lui Ludovic al XIV-lea şi în Orient până la

meleagurile îndepărtate ale Chinei, şi, în sfârşit, a fost solicitat să aducă luminile lui, în chestiuni de

dogmă ortodoxă, marilor jansenişti de la Port-Royal.

S-a născut în anul 1637. Şi-a început instrucţiunea în Moldova, poate la şcoala întemeiată de

Vasile Lupu, şi, apoi, în împrejurări pe care nu le cunoaştem bine, a trecut la Constantinopol, în şcoala

patriarhiei. [...]

În mediul cosmopolit al Constantinopolului, Milescu şi-a desăvârşit cunoştinţele în limba

greacă şi latină, de care avea să se servească mai târziu în operele sale şi în discuţiile cu

reprezentanţii diplomatici ai Occidentului. Întors în Moldova, pe timpul domniei lui Gheorghe Ştefan, cu

o cultură neobişnuită pe acele vremuri în ţara sa, i se încredinţează sarcina de grămătic pe lângă

curtea domnească.

(Nicolae Cartojan, Istoria literaturii române vechi )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre cunoașterii biografiei unor personalităţi culturale? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Dela0.ro: Care sunt valorile tale și cum s-au modificat de-a lungul anilor pe m ăsur ă ce ai

evoluat, te-ai dezvoltat, ai înv ățat?

Alexandru Tomescu: Cred cu cea mai mare tărie în oameni, în acea fărâmă de dumnezeire

care se găsește în fiecare dintre noi, în acea parte bună a fiecăruia. La unii este mai vizibilă, la alții

este mai adânc îngropată și trebuie să cauți după ea. Dacă nu aș crede că oamenii pot fi în ultimă

instanță buni, lucrurile ar fi de nesuportat.

Și sigur, ulterior, sunt o mulțime de lucruri care derivă din asta: muzica, unul dintre

instrumentele cu care oamenii pot deveni mai buni, aderarea la niște principii morale, o anumita listă

de priorități a fiecăruia, ce pui pe primul loc. În ziua de astăzi, cel mai facil este să pui pe primul loc

banii, dar cred că, încetul cu încetul, începem să ne dăm seama că banii nu înseamnă nici principii

morale, nici fericire, nici libertate. Banii pot fi o cale către ele, dar nu un scop.

Dela0.ro: Spuneai într-un interviu c ă sunt pe locul 5 în topul priorit ăților tale.

Alexandru Tomescu: Pe 55, chiar.

Dela0.ro: Pe primele locuri ce lucruri ai pune?

Alexandru Tomescu: Să fiu cinstit cu mine însumi, să am puterea să îmi urmez chemarea

până la capăt. Și cred că principala mea chemare este aceea de a fi muzician, de a cânta muzica în

fața cât mai multor oameni. Apoi, adevărul, cinstea, loialitatea, solidaritatea – niște cuvinte pe care le

auzim destul de rar.

(România de la zer0.ro, interviu cu violonistul Alexandru Tomescu,

Omul care iube ște devine mai bun )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul perseverenței? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Este vizibilă, în anii din urmă, o anumită tendință de „relaxare” în actul comunicării, în sensul

că acela care îl săvârșește e mai puțin crispat când folosește codul, evident, în primul rând, limba

naturală, în cazul nostru – limba română. Cauzele sunt numeroase și, printre ele, cele de ordin politic

nu sunt de neglijat. S-a adoptat ferm, în domeniul învățării limbilor moderne îndeosebi, un anume

principiu, argumentat psiholingvistic, potrivit căruia nu e atât de important cum comunici, ci să

comunici. Dacă ai reușit să te faci înțeles, chiar sacrificând, uneori, normele folosirii codului, ținta a

fost atinsă: mesajul a fost receptat și corect decodat de către destinatar. Acest punct de vedere nu

pare a conține, în sine, ceva reprobator atâta vreme cât rămâne în spațiul strict didactic, chiar dacă nu

e lipsit – cum se va vedea – de anumite riscuri. Nu e nimic rău – dimpotrivă – în a dezinhiba pe cel

care învață să se exprime, nu numai într-o limbă străină, ci chiar în românește, în a-i stimula curajul

de a învăța să comunice, îndeosebi oral: „să-i dezlegi limba”, cum se spune. Evident, conflictele

didactice nu lipsesc. Există profesori cu o largă înțelegere și cu mare răbdare în relația lor cu elevii și

care trăiesc o mare bucurie când constată că și-au ajutat ucenicii să comunice o idee, chiar dacă

această comunicare n-a fost tocmai ortodoxă gramatical. [...] Alți profesori sunt intransigenți din capul

locului și când elevul are neșansa de a trece de la prima categorie de profesori la cea din urmă, apar

revoltele în fața notelor mici.

(A. Gh. Olteanu, Comunicare și corectitudine ,

în România literar ă, nr. 39/2009)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța formării în școală a unor abilități de comunicare? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Ce m-a surprins însă nu sunt aceste lucruri, despre care am mai scris, de altfel, ci

descoperirea că Valea Plângerii era un loc din sudul Bucureștilor. Se afla nu departe de dugheana

frizerului Ispirescu-tatăl („palatul tatălui său”) și nu departe de Cimitirul Bellu, adică de fieful morții spre

care se îndreaptă până la urmă Făt-Frumos. Tatăl lui Petre Ispirescu avea prăvălia pe

Calea Văcărești. Am dat peste acest nume, Valea Plângerii, în documente de pe la sfârșitul secolului

19, dar locul situat în partea din spate a cimitirului a dăinuit până prin 1965, când a devenit o parte din

Parcul Tineretului. Firește, numele de Valea Plângerii nu e o invenție românească, iar Ispirescu l-a

păstrat pentru valoarea lui metaforică, aceea de lume pământească, loc al lacrimilor, al suferinței. În

„Simbolică biblică și creștină”, dicționarul profesorului Victor Aga [...] se află următoarea explicație:

„Valea lacrimilor sau Valea plângerilor este numirea lumii pământești și a vieții de pe pământ față de

înălțimile cerului și ale vieții lui de fericire”.

(Ioana Pârvulescu, Ce-i cu „Valea plângerii”? ,

în România literar ă, nr. 39/2009)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre legătura din realitate și literatură? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Ca în toată iarna aceasta, nici acum zăpada nu se prinse de loc. Pe străzile umede, noroiul

plescăia sub tălpi, care-l zvârleau departe în şiroaie groase, păcurii. Doar dimineaţa pojghiţa gheţii de

peste noapte mai ţinea împietrită această revărsare murdară de glod, care reîncepea odată cu pasul

omenesc. Puţin după faptul zilei, urmele încălţămintei se-ntipăreau ca-n ceară; erau urme de bocanci

grei cu ştifori, încrucişându-se cu găurelele dispuse geometric lăsate de galoşi, urme de talpă largă,

bărbătească, distanţate la intervale rari, printre care peceţile ascuţite ale paşilor femeieşti se legau în

lanţ mărunt, ca un şir de rândunici; parcă le şi vedeai în mers zorit, abia ţinându-se de călcătura

destinsă şi apăsată a cizmei voiniceşti.

De când tot se ducea la piaţă dis-de-vreme, Manaru prinsese toate aceste deosebiri, căci abia

în zilele de târg mai putea avea prilejul să revadă pe Morăriţa.

La cea dintâi întâlnire, a salutat-o larg, ştrengăreşte, însă ea nu l-a văzut, sau poate s-a făcut

preocupată de modul cum servitoarea trebuia să aşeze în coş, fără să le strice, câteva bucheţele de

ghiocei, rămăşiţă a zăpezii ce se luase.

(Gib I. Mihăescu, La „Grandiflora” )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța sincerității în relaţiile interumane? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Acum circa 100 ani, mai mulţi căpitani de nave, care navigau în regiunea Golfului Persic şi a

Oceanului Indian, au raportat că au văzut în timpul nopţii roţi mari luminoase la suprafaţa apei.

Fenomenele s-au repetat şi în ultima vreme în 1957, 1961, 1976.

Experţii care au studiat fenomenul au declarat că totul se datorează prezenţei unor

microorganisme care trăiesc la suprafaţa Oceanului cum ar fi „Micrococus phosphoris” care trăiesc în

colonii mari şi emit lumini galbene-aurii. Când marea este agitată, apele se oxigenează puternic şi,

totodată, oxigenul oxidează o substanţă din structura microorganismelor şi o încălzesc, fapt care

produce radiaţii luminiscente. Din cauza vârtejurilor produse de ape şi a curenţilor lasă impresia unor

roţi luminoase, evident, în timpul nopţii.

Alt fenomen: „sfere de foc” deasupra apei care se înalţă spre cer lăsând impresia că arde

marea. Explicaţia este explozia unor bule enorme de gaz metan provenit din fundul oceanului.

(M. A. Nicolae-Carsium, M. Postelnicu, Fenomene ciudate la suprafa ţa oceanelor

în vol. Îndreptar de cultur ă general ă)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul studierii fenomenelor naturale? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Aici, povestirea lui nea Jean fu întreruptă de câteva cuvinte ale soţiei sale, pe care nu le

auziră decât vecinii ei de masă, însă urechea fină a lui nea Jean le prinse din zbor.

O! Doamne, şi să te fi ferit Dumnezeu să întrerupi pe nea Jean sau să-l contrazici în focul

povestirii. Se prefăcea în leu, nu altceva ... Ochii îi creşteau, mustaţa lui cea frumoasă, acum căruntă,

se burzuluia ca o perie de cuie, iar nasul lui clasic se transforma în plisc de acvilă. Uita pe toţi din jurul

lui şi lovea cu pumnul în masă de zdrăncăneau farfuriile şi tacâmurile, de parcă erau şrapnelele din

război ...

― Ce i-a zis? Ce i-a zis? întrebau comesenii în şoaptă pe vecinii respectivi.

Dar când bolboroselile încetară şi mânia găsi sfârşit în gâtul întins şi încordat peste fire, loc de

ieşire şi grai articulat, chiar nea Jean îi lămuri pe toţi:

― Spun minciuni, ai? ... Eu spun minciuni? ...

Şi aici începu o enumerare bogată şi neîntreruptă de lucruri sfinte şi bisericeşti.

De bună seamă, auzind astfel de lucruri grave, noi, cei străini, înlemnirăm în adevăratul sens

al cuvântului, dar cei din numeroasa familie a soţiei lui nea Jean ascultau îngăduitor şi priveau

surâzând spre mamiţa lor – soacra lui nea Jean.

(Gib I. Mihăescu, Filodor )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre calitățile pe care trebuie să le aibă un bun povestitor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Colecţiile şi „bibliotecile” editoriale reprezintă fără îndoială o formă de progres în organizarea

activităţii tipografiilor şi a editurilor. A gândi profilul unei colecţii în funcţie de interesul şi de cererea

publicului înseamnă a prospecta cât de cât piaţa, a urmări modul în care cartea ajunge la public. E de

la sine înţeles că recurgerea la acest sistem de atragere a publicului viza o politică editorială pe

termen lung, câştigarea unei anumite categorii de cititori, apelul la abonamente, la o „formulă” care să

prindă la public. Faptul că în Transilvania de până la 1918 pot fi numărate peste 20 de asemenea

colecţii, denotă intrarea scrisului tipografic românesc într-o zodie calitativ superioară, care se

manifestă prin diversitate, dar şi prin stabilirea unei anumite „specializări” tematice, editoriale şi chiar

regionale, care vor marca mai acut evoluţia şi starea unei tipografii în timp.

Cea dintâi „bibliotecă” reală, care a influenţat în mod vizibil tipul de lectură şi concepţia de

lucru a tipografilor a fost „Biblioteca poporală” a „Tribunei”, care şi-a câştigat în scurt timp un maxim

de audienţă.

Una dintre marile realizări ale „Tribunei” a fost legată de iniţiativa directorului ei, Ioan Slavici,

de a înfiinţa o „Bibliotecă poporală” a ziarului, în care să se tipărească o serie de cărţi pentru popor,

menite a-i dirija lectura şi a-i trezi gustul pentru citit.

(Mircea Popa, Cărţi, manuscrise, biblioteci )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul bibliotecii în lumea de astăzi? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Ce te-a făcut s ă alegi actoria?

Timiditatea mea. Am văzut în liceu că atunci când apăream în faţa oamenilor, chiar înainte să

le spun ceva, ei zâmbeau şi mă ascultau. Aşa că am ales contextul actoriei ca un prilej de a mă putea

exprima şi manifesta, pentru că în viaţa adevărată nu aveam aproape niciodată curajul să fac asta.

Care a fost cel mai frumos moment din facultate?

Nu l-aş numi chiar frumos. A fost însă un moment de mare revelaţie pentru mine. Eram în

anul I, urma să începem cursul de actorie cu Liviu Lucaci, dar era încuiată sala de curs. Aşa că noi, ca

nişte studenţi conştiincioşi, aşteptam în faţa uşii. Vine profesorul şi mă întreabă de ce stăm acolo, de

ce nu intrăm în sală, la care eu îi răspund foarte serioasă: „Aşteptăm să vină cheia”. Nu are rost să

povestesc ce a urmat, dar cert este că atunci am înţeles nişte lucruri apropo de pasivitate, de lipsă de

iniţiativă.

Ce profesori sau ce rol ţi-au oferit o revela ţie în studen ţie?

Liviu Lucaci, Adriana Popovici şi Anca Ioniţă au contribuit cel mai mult la transformarea mea

pe parcursul celor 5 ani petrecuţi în UNATC. Rolurile din facultate m-au învăţat multe, dar oamenilor

de mai sus le datorez revelaţiile.

A existat vreo clip ă în care te-ai îndoit de tine îns ăţi?

Îndoiala de sine cred că poate face minuni dacă e luată în doze corecte. Eu apelez la ea prea

mult. Şi asta mi-a adus multe castinguri pierdute. Oamenii nu au de unde să ştie că, odată ce mă

pornesc să lucrez, sunt de neoprit. Aşa că ei mă tot întreabă: „Cum vrei ca eu să îţi acord toată

încrederea că poţi face un rol, dacă tu însăţi te îndoieşti?”. Iar răspunsul meu mental este de fiecare

dată acesta: „Dacă ai începe tu prin a avea încredere în mine şi mi-ai da o şansă, atunci mi-aş

câştiga-o şi eu”. Şi iată cercul vicios.

(interviu cu Irina Drăgănescu, de Ana Ularu, 10 pentru Film la TIFF, 2015 , în www.liternet.ro )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre îndoială? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A



Biletul nr. 62 Citeşte textul cu voce tare. La 13 aprilie 2015, la Ateneul Român, publicul meloman a putut audia un concert deosebit

de reuşit oferit de Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti, dirijată de

Christina Badea. Seara muzicală a cuprins un program alcătuit din câteva lucrări reprezentative din

creaţia compozitorului Richard Strauss: „Poemul simfonic «Don Juan»”, op. 20, „Ultimele patru lieduri”

(solistă soprana Lise Davidsen), „Fantezia simfonică «Femeia fără umbră» şi „Dansul celor şapte

voaluri” din opera „Salomeea”. […]

Dansul celor şapte voaluri din opera „Salomeea” a fost ultima lucrare oferită publicului,

încheind cu brio o seară dedicată muzicii lui Richard Strauss. Dirijorul Christian Badea, împreună cu

Orchestra Filarmonicii „George Enescu” au înfăţişat cu multă măiestrie tensiunea şi tragismul acestei

muzici, dincolo de aspectul ei aparent senzual. În fond, lupta dintre carnal şi spiritual este cea

reflectată, în primul rând, prin intermediul imaginilor sonore.

Poate că puţini spectatori îşi dau seama de efortul artistic depus, de migala de artizan a

fiecărui interpret de pe scenă, de picătura de nectar, ce pare neînsemnat de mică în alcătuirea

întregului, însă posesoare a unei uriaşe forţe emoţionale, pătrunzând în abisul fiinţei ascultătorului. Şi

pentru aceasta, le mulţumim lor, dirijorului şi artiştilor, prin aplauzele noastre pornite din inimă.

(Marcel Frandeş, Alchimia sonor ă a muzicii lui Richard Strauss ,

în www.agenda.liternet.ro )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul muzicii în educaţia unui tânăr? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Nu-mi place să mi se povestească vise. Un vis nu trece niciodată rampa şi nu poate fi povestit

câtă vreme, prin chiar „trama” şi ecoul lui, nu-l priveşte decât pe cel care l-a visat. Obiceiul de a

povesti vise pleacă de la prezumţia că tot ce trăiesc eu cu oarecare intensitate poate interesa pe altul.

Or, senzaţiile sau emoţiile sunt greu transmisibile. Nici deliciile unei călătorii nu pot fi împărtăşite, şi

nici raportul pe care îl ai cu o piesă muzicală. Nimeni nu te poate urma prin cotloanele întortocheate

ale unui vis, pentru că nu anecdotica contează aici, ci atmosfera şi frisonul. […]

Dimpotrivă, sunt interesante visele noastre comune, cele în care ne recunoaştem cu toţii cu

spaimele şi fantasmele noastre. Mai mult, visele acestea sunt recurente şi prin repetiţia lor de-a lungul

vieţii, ele sugerează că sunt necesare, izvorând dintr-un fond originar comun. Am încercat un inventar

al lor, verificându-le cu cei din preajma mea. Iată-le: 1) „A visa că zbori” şi a descoperi lucrul acesta cu

uimire, ca şi când ai fi putut dintotdeauna s-o faci, dar pur şi simplu nu te-ai gândit să încerci. […] 2) „A

visa că nu poţi fugi”; eşti urmărit, vrei să fugi şi picioarele nu răspund comenzii. […] 5) „Visezi că eşti

pe vârful unui munte”, pe o suprafaţă de doar câţiva metri, şi că de jur-împrejur e vidul pur, prăpastia

absolută.

(Gabriel Liiceanu, Uşa interzis ă)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre povestirea viselor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Foarte puţini dintre scriitorii români pot fi subordonaţi conceptului de geografie spirituală ca

Mihai Eminescu. La prima vedere, nimic nu-l leagă de un loc anume, de un spaţiu configurat

etnografic. Ipoteştii e o abstracţie, Botoşanii alta, ca şi Cernăuţii. Ştim că Eminescu a scris mereu

despre satul din care plecase, despre Bucovina matricială, dar nu cu ardoarea cu care au scris despre

locurile natale Slavici sau Creangă, prieteni şi discipoli ai săi. Mai mult, vom observa că par scrise în

destinul eminescian succesive desprinderi. El nu rămâne nici în oraşul natal – cine îşi mai aminteşte,

la repezeală, că Eminescu e din „acest” oraş? –, nici în satul părinţilor, nici în Cernăuţi, nici la Viena.

Primul lucru pe care îl reţine biografia eminesciană sunt peregrinările. Sau evadările dintr-un spaţiu

care ar fi devenit constrângător. Ştim că poetul pleacă, ştim că însoţeşte o trupă itinerantă de actori,

că se opreşte într-un oraş pentru a-şi lua un examen, că ajunge în alt oraş, în care speră să-şi

reîntâlnească fratele. Unde ajunge, poetul întâlneşte şi altă lume. „Te salut, Romă mică!” e un salut

devenit celebru, după cum celebre sunt întâlnirile sale cu locuitorii zonelor insulare, care păstrau

mesajul imperial al vechimilor.

(Cornel Ungureanu, Europa Central ă. Geografia unei iluzii )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul călătoriilor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




„Biblioteca poporală” a fost înfiinţată în chiar primul an de apariţie al „Tribunei” (1884), dovadă că

ea a fost gândită de conducătorii ziarului încă de la început, ca una dintre pârghiile prin care să se

influenţeze opinia publică. Cea dintâi scriere din serie a fost „Pădureanca” lui Ioan Slavici, apărută anterior

în numerele din iulie şi august ale ziarului. A urmat nuvela „Fata stolerului” de Matilda Cugler Poni, apoi o

serie de basme: „Ce n-a fost şi nu va fi”, „Pipăruş Petru şi Cenuşotca” de I. T. Mera, „Păcală şi Tândală”,

„Fiica a nouă mame”, „Povestea lui Ignat”, „Lumea poveştilor” de Silvestru Moldovan, „Teiu legănat”,

„Vlad şi Catrina” de Gr. Sima a lui Ion, „Nuştiu Împărat şi Zâna împărătească şi pana ei aleasă” de

Mărgineanul, „Păcală în satul lui” de Ioan Slavici. S-au tipărit şi unele nuvele inspirate direct din viaţa

săteanului român, ca „Îndărătnicul” de Silvestru Moldovan şi „Rusalin Păcurarul” de Nic. Trâmbiţoiu. În

afară de viaţa ţărănească, o a doua sursă de inspiraţie pentru scriitorii tribunişti a fost mitologia

populară, interesul pentru folclor fiind socotit aici determinant pentru literatura cultă. Aşa se face că, din

„Biblioteca poporală” n-au lipsit culegerile şi prezentările de specii folclorice, de felul celor publicate de

Petre Ispirescu, „Jucării şi jocuri de copii”, de Gr. Sima al lui Ion, „Din bătrâni. Ghicitori”, şi de

Benedict Viciu, „Colăcăritul”. Alături de acestea, Coşbuc a iniţiat tipărirea unui gen de baladă cultă pe

teme folclorice, foarte apreciat, cum ar fi „Draga mamei”, „Fulger”, „Fata craiului din cetini”.

(Mircea Popa, Cărţi, manuscrise, biblioteci )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul bibliotecilor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Maiorescu s-a impus epocii nu atât prin noutatea cugetării, nici prin hărnicia investigaţiei,

întrucât epicureismul intelectual era unul din aspectele acestui olimpian, ci prin seninătatea şi

cumpătarea cugetării, prin ascendentul moral şi prin incomparabilul talent de a săpa în marmura

cuvintelor ca un statuar antic; s-a mai impus prin armonia definitivă ce se desprindea din întreaga lui

personalitate, prin adaptarea gestului la gând, a vieţii practice la teorie, prin euritmia formei şi a

fondului, prin incisivitate şi seninătate; a mai impus şi prin optimismul voluntar al oamenilor superiori,

clădit pe fundament de pesimism, nu optimismul nătângilor ce se încordează spre bunurile aparente

ale vieţii, ci optimismul omului speculativ ce a dat la o parte vălul Maei, scrutând insondabilul tragic al

destinului omenesc. […] Pe un altul, pesimismul l-ar fi aruncat în sterilitate şi negaţie; cunoscând şi

una şi alta, Maiorescu a fost însă şi un constructiv, întrupând teoretic şi practic triumful principiului

moral, singura pârghie a acestui pământ ce-l reţine de a se prăbuşi în neant şi tină.

În afară de atmosfera morală, şi sub raportul literar, opera lui Maiorescu a avut o influenţă

însemnată în formaţia spiritului meu critic, ce durează şi acum în unele privinţe.

(Eugen Lovinescu, Memorii )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul mentorilor în educația tinerilor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi. Go

rj - 3140


Gorj - 3140




Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2015 10 iunie 2015

Proba A Biletul nr. 67 Citeşte textul cu voce tare.

Celebrul pianist Andrei Gavrilov a concertat la 1 mai 2015 la Ateneul Român din Bucureşti.

Orchestra Simfonică şi Corul Filarmonicii „George Enescu” au fost dirijate de maestrul Horia

Andreescu. […]

În concertul de la Bucureşti, Andrei Gavrilov a entuziasmat publicul, cântând cel de-al

doilea „Concert pentru pian şi orchestră” de Serghei Rahmaninov. Forţa sa de a transmite trăirile

tumultuoase prin intermediul unei agogici deosebit de flexibile – aproape în fiecare măsură duratele

timpilor erau subiectivizate – uimeşte auditoriul. Totul trecea dincolo de convenţii. Pianistul creează un

timp artistic absolut nou. Inefabilul este la el acasă. Fiecare frază muzicală are viaţă, te atinge – uneori

precum o aripă blândă, alteori sfâşietor, ca un vultur hulpav – făcându-te să te simţi când

imponderabil, când rănit de moarte. Andrei Gavrilov tună pur şi simplu, „rupe pianul în două” în

pasajele de virtuozitate, degajând energii fantastice, pornite din trăiri greu de imaginat.

(Marcel Frandeş, Pianistul Andrei Gavrilov în „Concertul nr. 2” de R ahmaninov, la Ateneu , în www.agenda.liternet.ro )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre educaţia prin muzică? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




George Mihăiţă şi actoria au făcut echipă bună de când se ştiu. Încă din şcoală, profesorii erau

mai îngăduitori cu băiatul, pentru că-i făcea mereu să râdă. La numai 20 de ani, juca

în „Reconstituirea”, film interzis la scurt timp de la apariţie şi considerat încă cel mai bun film

românesc al tuturor timpurilor. [...]

În timp ce lucra ţi cu Lucian Pintilie la „Reconstituirea”, nu realiz aţi cât de important era

filmul. Când v-a ţi dat seama?

După ce am vizionat la Cinema „Luceafărul“ spectacolul care a avut loc fără premieră, cum se

obişnuia pe atunci; a intrat, cum se zice, pe uşa din dos. Filmul n-a rulat decât vreo trei săptămâni la

„Luceafărul“, după care a fost suspendat, n-a mai apărut pe niciun ecran din ţară, iar Lucian Pintilie a

luat drumul Occidentului. Am realizat pe urmă, în timp, când vreo 40 de cronicari au alcătuit un

clasament al celor mai bune zece filme, iar „Reconstituirea” a fost pe locul I. Atunci mi-am dat seama

că, într-adevăr, este un mare film românesc.

De ce crede ţi că a rămas acea replic ă din final, „De ce ai dat, m ă?“, atât de pronun ţat în

mentalul colectiv românesc? Ce însemna pentru român i?

E replica spusă cel mai des în România din toate filmele care s-au făcut. A rămas pentru că

„De ce ai dat, mă?“ e spusă de foarte mulţi români mai tot timpul. „De ce ai dat, măi, destin, în mine?

(Ioan Stoleru, interviu cu George Mihăiţă, Cu zâmbetul pe buze am reu şit s ă deschid multe u şi,

în Suplimentul de cultur ă, nr. 483, 2015)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre legătura dintre film şi viaţă? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A



Biletul nr. 69 Citeşte textul cu voce tare. Construirea pedagogiei ştiinţifice echivalează cu naturalizarea sa. Sensul este cu totul altul

decât cel disputat între descriptivişti, între empirism şi filosofia analitică. Unii (Quine) susţin că

epistemologia trebuie să formuleze condiţiile minime, necesare şi suficiente ale cunoaşterii, pe care să

le surprindă opiniile sau enunţurile. Alţii (Frège, Russell) constată că o astfel de epistemologie

„naturalizantă” este împovărată de păcatul circularităţii, că refuză analiza critică a condiţiilor de

întemeiere şi validare a cunoştinţelor despre fapte. Dincolo de această dispută interminabilă,

pedagogia contextualistă este un proiect curajos, o simbioză între critic şi constructiv, între faptic şi

conceptual.

Pedagogia beneficiază de autoritatea epistemologiei pentru a răsturna sensul „naturalizării”.

Suprasaturată de empiric, ea îşi descoperă o identitate naturală în conceptualizarea ştiinţifică.

Desigur, nu se poate detaşa de orice context real, dar setea de generalitate o îndeamnă spre

paradigme, spre construcţii asambliste, care „să cuprindă” sintetic totalităţile educative, abstracte şi

concrete.

(Viorel Ionel, Pedagogia situa ţiilor educative )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre influenţa mediului asupra conturării personalităţii unui tânăr? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




― Spune-mi, ce fel de copil erai? Cuminte sau semica ftangiu?

― Nu, n-am fost semicaftangiu. Am fost un semicăftănit. Aveam şi minge. Asta, pe la

doisprezece ani. Minge de fotbal, vreau să zic. Mingile, pe vremea copilăriei noastre, erau, de obicei,

de cârpă. Mulţi fotbalişti au ajuns aşi jucând, pe un maidan, cu mingi dintr-astea. Într-astfel se învaţă,

îndeobşte, şi driblingul „à la Dobrin”, şi marea artă a jonglării cu o minge care n-are elasticitate. Cine a

jucat cu mingi de cârpă poate juca şi cu o cărămidă!

― Ai jucat bine fotbal?

― Am jucat pentru că avea minge. La dribling eram nul. (În paranteză fie spus, driblingului i se

zicea, la vârsta aia, „ducăreală”.) Eram mai bun în apărare. Am făcut-o chiar şi pe portarul. Dar cel

mai bun eram la sprint. Am practicat apoi ciclismul. Aveam, de fabricaţie cehă, o semicursieră

„Favorit”. Am fost şi bun înotător. Am luat, prin ’57, un premiu la Craiova, la una sută metri bras.

Cabotin, am pedalat o dată pe bulevardul dinspre Dunăre, fost „Carol”, „citind” o carte, „Cei trei

muschetari”. Maşinile trecând din oră-n oră, am nostalgia paradisului (să-i spunem) bicicliştilor valahi,

care a fost numai atunci. Dar apropo de fotbal (şi de mine), portar n-am prea ajuns.

(Robert Şerban în dialog cu Şerban Foarţă, Naraţiunea de a fi )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre practicarea sportului pe tot parcursul vieţii? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




În peisajul cultural românesc, Adriana Babeţi reprezintă o voce distinctă, cu apariţii atât editoriale,

cât şi în publicaţiile periodice, fiind cunoscută ca romancier, critic literar, eseist şi traducător (amintim,

dintre volume: „Femeia în roşu”, semnat alături de Mircea Nedelciu şi de Mircea Mihăieş 1990; „Bătăliile

pierdute. Strategii de lectură – Dimitrie Cantemir”, 1998; „Dilemele Europei Centrale”, 1998; „Despre arme

şi litere”, 1999; „Dandysmul”, 2004; „Ultimul sufleu la Paris. 69 de reţete culinare”, 2006).

Ultima ofertă a exegetei o constituie critificţiunea „Amazoanele. O poveste” (2013), o

întreprindere oarecum excentrică pentru spaţiul autohton, a cărei gestaţie depăşeşte jumătatea de

veac. Primele semne – aflăm din „Pseudo-strategikos”, secvenţa ce deschide opul – se arată în

copilăria autoarei, când fetiţa de zece ani îşi petrece după-amiezile în familia unui fost ofiţer din

armata austro-ungară, Bojidar Moşorca. Sub „comanda” acestuia, năpădiţi de hărţi militare şi de

planşe, rupţi bine de lume, cei doi manevrează plini de entuziasm soldaţi de plumb pe o machetă

bricolată din ceea ce aveau la îndemână pionierii vremii: placaj, carton presat, pânză de steag.

Asediind ori apărând cetatea în miniatură a Timişoarei, copila deprinde cele dintâi noţiuni de strategie;

lăsate câteva decenii deoparte, ele reînvie aprofundate – după tentativa de a redacta, la sugestia lui

Dan Hăulică, un material despre fortăreţe pentru revista „Secolul 20” – , în lucrarea ce-i aduce Premiul

„Cartea Anului”.

(Delia Pop, De neamul amazoanelor ,

în www.nordliterar.ro )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul cronicilor de carte? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Apariţia albumului dedicat pictorului Ştefan Pelmuş, într-un proiect editorial conceput de

Bogdan Pelmuş şi dus la bun sfârşit de editura Canal Arte, poate fi considerat, dacă nu o excepţie în

peisajul cultural românesc, oricum, o întâmplare fericită care readuce în actualitate personalitatea

artistului. Lucrarea urmăreşte prezentarea etapelor parcurse în cei peste treizeci şi cinci de ani de

creaţie, perioadă în care, în ciuda unor percepţii precum aceea că amprenta sa stilistică ar fi

preponderent aceeaşi, putem sesiza coerenţa şi evoluţia acestui parcurs atât de bine conturat.

Volumul are la bază identificarea punctuală a trei etape distincte în dezvoltarea creaţiei

sale: „Perioada studenţiei”, „Perioada 1970 – 1993” şi „Perioada 1993 – 2013”. Există un capitol

aparte, „Obiectele lui Pelmuş”, care, cronologic, aparţin ultimei perioade de creaţie. Sunt binevenite

asemenea precizări în privinţa creaţiei sale din mai multe perspective: aceea a percepţiei pe care

artistul o are în raport cu evoluţia propriei sale opere, a sesizării celor care îi studiază creaţia, în

legătură cu momentele când trebuie urmărite transformările stilistice sau poate de natură conceptuală

ale universului său artistic şi, nu în ultimul rând, în modul cum acest univers îşi păstrează coerenţa de

la o etapă la alta.

Albumul este însoţit de o serie de texte critice.

(Cătălin Davidescu, Urmele livre şti ale lui Ştefan Pelmu ş, în Ramuri , nr. 2/2015)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța albumelor de artă? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Cluj, 1.XI.73

Mult stimată doamnă Zoe,

Sunt dezolat că nu voi putea fi la Cluj în timpul vizitei dvs., pe care o aşteptam cu bucurie, în

speranţa că v-aţi fi făcut un mic răgaz şi pentru a ne face o vizită.

Ca un trăsnet a venit însă ieri vestea morţii celui mai tânăr dintre fraţii mamei mele, în urma unei

intervenţii chirurgicale urgente, într-un orăşel unde – probabil – nici spitalul, nici aparatura, nici medicii

nu l-au putut salva, ba dimpotrivă, după intervenţie a făcut o septicemie şi un blocaj renal, care i-au

adus, la numai cincizeci şi ceva de ani, sfârşitul.

Cum părinţii mei sunt la Bucureşti, la fratele meu, şi nu vreau să rişte o călătorie pe un

asemenea timp – singurul eu va trebui să iau totuşi parte la înmormântare. Plec dar mâine în zori şi

iată de ce voi fi obligat să lipsesc şi să mă lipsesc de plăcerea de a vă reîntâlni împreună cu

dl. Buşulenga, care n-a mai fost la Cluj şi căruia visam să-i arăt unele locuri.

Rog să fiu scuzat şi să înţelegeţi situaţia în care mă aflu.

În speranţa unei revederi la Bucureşti, vă rog să primiţi asigurarea vechii mele stime şi să

transmiteţi viul meu regret şi domnului Buşulenga, împreună cu sentimentele mele cele mai alese.

Vă sărută mâna,

M. Zaciu

(Ilie Rad, Scrisori c ătre Zoe Dumitrescu-Bu şulenga ,

în Apostrof , nr. 5/2015)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul scrisorilor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Trecuse mai bine de un ceas de mers. Şi, iată, i s-a părut sau a văzut într-adevăr un veşmânt

alb ferindu-se pe după un copac.

― Fantoşa! strigă din toate puterile pieptului.

Niciun răspuns. O clipă, două: niciun răspuns.

― Fantoşa!

Şi iarăşi niciun răspuns. Nu poate fi ea. Doar distanţa până la copac e destul de mică. Şi cu

toată vocea lui stâlcită, a strigat destul de lămurit, cum strigă şi acum: „Fan-toşa!” Şi nimic, niciun

răspuns.

Totuşi, e cineva acolo, cineva care poate spune dacă docarul a trecut pe aici, ori nu. Glogovan

ezită să se urnească, dar veşmântul alb apare iarăşi de după copac. Stă câtva nemişcat, ascuns pe

jumătate, apoi porneşte. Şi inima lui se zbate acum ca un câine sălbatic în lanţ la vederea zdrenţelor

care înaintează.

O recunoaşte. Şi înţelege totul. Era de înţeles totul, de altminteri, numai din şovăiala ei de a se

arăta.

(Gib I. Mihăescu, Întâmplarea ) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre exprimarea sentimentelor? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140




Proba A




Vi se pare c ă filmul românesc începe s ă recupereze teren în ultimii ani fa ţă de celelalte

ţări europene?

Cu siguranţă. Este o pleiadă de regizori tineri, foarte buni, care au spus şi au încă un cuvânt

de spus în cinematografia română şi e foarte bine, pentru că, la rândul lor, îi trag şi pe alţii care aspiră

să devină notorii.

Vă pare r ău că n-aţi avut ocazia s ă juca ţi şi în alte roluri de film care s ă vă solicite mai

mult, precum cele din „Reconstituirea” şi „Undeva la Palilula”?

Da, multe nu m-au solicitat. Poate e şi o lipsă a unor regizori, care cu siguranţă nu m-au văzut

în teatru, că probabil dacă mă vedeau, mă priveau altfel, poate e şi o greşeală a mea, că am acceptat

unele filme unde nu aveam roluri consistente. Şi totuşi am şi refuzat multe. Una peste alta, vreau să

spun că sunt mulţumit de ceea ce am făcut până acum. Mereu, în tot timpul acesta, a fost teatrul. Da,

realizările mele din ultimii zece ani în teatru nu se compară cu cele din film. Există o lume a noastră, o

lume a teatrului, care m-a urmărit şi care a apreciat ceea ce am făcut eu, premiile pe care le-am luat

stau dovadă. Într-adevăr, măsura meseriei am dat-o în ultimii ani în teatru şi sunt bucuros că s-a

întâmplat aşa ceva.

Spunea ţi că sim ţiţi chiar o datorie moral ă faţă de teatru.

În general, faţă de meserie, teatru sau film. Când începi cu „Reconstituirea”, eşti obligat,

trebuie să ai grijă de ceea ce aduci în viaţa ta. Obligaţie faţă de teatru, pentru că atunci când ai

succes, când lumea te remarcă, dacă eşti în topuri, ca la sport, trebuie să te menţii în topuri şi asta

înseamnă muncă.

(Ioan Stoleru, interviu cu George Mihăiţă, Cu zâmbetul pe buze am reu şit s ă deschid multe uşi, în Suplimentul de cultur ă, nr. 483/2015)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre optimism? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Gorj - 3140


Gorj - 3140



gorj - 3140 - ctgm.ro · ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ,...

Documents