gligor mihai_despre ceramica de tip precucuteni in transilvania_apulum_xlvi_2009

5/17/2018 Gligor Mihai_Despre Ceramica de Tip Precucuteni in Transilvania_Apulum_XLVI_2009 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/gligor-mihaidespre-ceramica-de-tip-precucuteni-in-transilvaniaapulumxlvi2009 1/14

DESPRE CERAMICA DE TIP PRECUCUTENI ÎN TRANSILVANIA

IntroducereÎn precedentul număr din anuarul Apulum am publicat un studiu1 care lua

în discuie materiale arheologice din aşezarea preistorică de la Petreşti-GroapaGalbenă. Cu acel prilej, am prezentat artefacte ceramice tipice comunităilorTurdaş şi Foeni. Cu provenienă din acelaşi sit, în depozitul Muzeului Naionalal Unirii Alba Iulia se păstrează şi alte materiale ceramice, din colecia Raica2 şiHaldenwang3. Este vorba de fragmente ceramice ce prezintă un decor caracte-ristic ornamenticii excizate de tip Precucuteni. Existena ceramicii în cauză afost menionată de către S. M. Bîlcu4, propunând o încadrare în fazele I şi II aculturii Precucuteni5. Studierea şi introducerea în circuitul ştiinific a acestorartefacte ceramice, păstrate inedite, fac obiectul articolului de faă. Totodatǎ,considerǎm necesarǎ o discuie mai amplǎ privitor la acest tip de artefacteceramice, în contextul mai larg al problematicii neoliticului transilvănean.

Descrierea materialului ceramicVasele ceramice luate în studiu le includem în categoria ceramicii

semifine (Pl. III, 5) şi fine (Pl. I/1-2, II/1-3, III/2-4). Ca şi degresant, la con-fecionare s-a folosit nisipul fin; se observă mica în compoziia pastei ceramicela vasele din categoria fină.

În cadrul ceramicii negre, foarte bine lustruită, cu aspect metalic, includem

piesa ceramică ilustrată la Pl. III/2. În cazul altor vase ceramice, tot de culoareneagră (Pl. II/1-3), constatăm că şi-au pierdut lustrul. Au însă perei subiri şirezonani. Alte fragmente ceramice prezintă o culoare cărămiziu-cenuşie (Pl.III/1, 5) sau cenuşiu-deschisă (Pl. III/3-4). Fundurile de vase (Pl. I/1-2) sunt deculoare gălbui-roşiatică, portocalie la partea exterioară, iar în interior au oculoare neagră, situaie specifică arderii controlate, mixte, în atmosferă oxidantă şi reducătoare, când se obine efectul cromatic black-topped.

1 Gligor 2008.2 Nr. inv. 1278/ Pl. I/1, 1181/ Pl. II/1, 1171/ Pl. II/2, 1273-b/ Pl. II/3, 4158/ Pl. III/1, 1775/ Pl. III/3,1274/ Pl. III/4, 1276-1274/ Pl. III/5.3 Nr. Inv. 1273a-1774/ Pl. I/2, 1343/ Pl. III/2.4 Marinescu-Bîlcu 1974, p. 133-134.5

S. Marinescu-Bîlcu menioneazǎ în monografia culturii, legat de materialele de la Petreşti, pelângǎ ceramica cu ornamentaie excizatǎ şi o categorie de vase ceramice decorate cu caneluri-pliseu şi banda incizat-punctatǎ, considerate elemente tipice fazei Precucuteni I. Precizǎm faptul cǎ nu am reuşit sǎ identificǎm fragmentele ceramice din a doua categorie la care se face referire.



M. Gligor234



Despre ceramica de tip Precucuteni în Transilvania 235



M. Gligor236

Pentru lotul de piese ceramice de la Petreşti – găsite în stare fragmentară -putem preciza în privina formelor: castron bitronconic (Pl. II/2, III/1, 5), strachină tronconică (Pl. II/3), funduri (Pl. I/1-2), buze (Pl. III/3-4), gâtul unei amfore(Pl. II/1). Forma bitronconică de la Pl. III/1 prezintă o toartă perforată vertical, în timp ce vasul cu corpul bombat ilustrat la Pl. III/2 are o aplicaie sub formaunui buton de formă conică. Vasul tronconic de la Pl. II/3 are un lob pe buză,starea fragmentară nepermiându-ne să precizăm mai exact dacă putem vorbi deo strachină cvadrilobată.

Castronul bitronconic cu umărul profilat şi buza rotunjită de la Pl. II/2 seregăseşte la varianta B4b6 din catalogul de forme aparinând grupului Foeni.

Decorul se realizează în interiorul liniilor incizate paralele, prin utilizareatehnicii exciziei, în motivul „dinilor de lup” (Pl. I/2; II/2; III/2-3) şi a „tablei deşah” (Pl. III/5). Atât triunghiurile de la dinii de lup, cât şi pătratele de la tablade şah sunt dispuse uneori în benzi formate din câte două şiruri alterne, încadratede linii incizate. Întâlnim şi decorul “dini de lup” şi “tabla de şah” combinate încadrul ornamenticii aceluiaşi vas ceramic (Pl. I/1; II/1, 3; III/1, 4). Ornamenta-rea fundului vasului cu decor excizat “dini de lup” (Pl. I/1-2) este rar întâlnită laceramica de factură Precucuteni7. Fundul de vas ilustrat la Pl. I/2 mai păstrează urmele încrustaiei cu alb în interiorul “dinilor de lup”.

Aceste motive sunt tipice cu precădere fazei I a Precucuteniului, aşa cum afost definită la momentul publicării monografiei culturii, pe baza descoperirilorde la Traian- Dealul Viei8. În faza a II-a a culturii Precucuteni, tehnica ornamen-tării excizate prin folosirea “tablei de şah” şi a “dinilor de lup” continuă dinetapa anterioară, aşa cum ne aratǎ materialele de la Ghigoeşti-Trudeşti9 şi Larga-Jijia10, însă degenerează treptat, ajungându-se la simple scobituri11. Precizarea în

cauză este valabilă şi pentru materialele ceramice excizate din Transilvania

12

. Oilustrare a acestei observaii este dată de fragmentele ceramice de la Pl. I/1 sauPl. III/5.

Dacă luăm în considerare doar elementele de decor, f ǎrǎ a lua în discuieforma, arderea vaselor şi în lipsa datelor arheologice, putem include materialelenoastre în Precucuteni I şi II, ceea ce corespunde încadrărilor oferite de altedescoperiri similare din siturile transilvănene.

6 Draşovean 1997, Abb. 2.7 Marinescu-Bîlcu 1974, p. 62.8 Ibidem, p. 55-63; Fig. 26/1-3, 8, 27/1-6, 28/1-2, 4, 29/2-4, 30/1-2, 32/1-8, 33/1-3, 34/2-5, 7, 9-10,35/1-4, 36/1-8, 37/1-14.9 Ibidem, Fig. 44/2, 12, 52/5, 14.10

Alexandrescu 1961, Pl. IV/6-7, 16, 21-22, V/1, 4-5, 10-11; Marinescu-Bîlcu 1974, Fig. 52/9, 12-13, 15.11 Marinescu-Bîlcu 1974, p. 67.12 Ibidem, p. 133.



M. Gligor238




Repertoriul descoperirilor de tip Precucuteni în TransilvaniaLa momentul actual, o imagine de ansamblu asupra descoperirilor de această

factură în cadrul aşezǎrilor neolitice din Transilvania, permite constatarea că amplificarea cercetărilor din ultimele decenii a condus la înmulirea conside-rabilǎ a materialelor de tip Precucuteni. În prezent, repertoriul descoperirilor înTransilvania (Pl. IV)13 numără nu mai puin de 35 de puncte arheologice: AlbaIulia- Lumea Nouă14, Bancu15, Bernadea16, Brădu17, Bogatu Român18, Caşol-Poiana în Pisc19 , Câlnic20, Cerişor-Peştera Cauce21, Ciucsângeorgiu22, DaiaRomână-Păr ău 23, Eresteghin24, Feldioara25, Fundǎtura26, Ghirbom- În Fa ă27,Hǎlchiu28, Iclod29, Le30, Mihal- M ăticuta31, Mintia-Gerhat 32 , Noşlac33, Oarda- Dublihan34 , Ocna Sibiului-Fa a Vacilor 35 , Olteni36, Petreşti-Groapa Galbenă37 ,Pianul de Jos-Podei38 , Sântimbru39, Sf. Gheorghe40, Tărtăria41, Deva-Tăualaş42,

13 Harta a fost realizată de către M. Breazu, căruia îi mulumim şi cu această ocazie.14 Comşa 1965, p. 645, nota 49; Berciu 1966, p. 122; Marinescu-Bîlcu 1974, p. 133-134; Aldea1975, p. 24; Paul 1992, p. 29; Draşovean 1996, p. 95; Maxim 1999, p. 100; Gligor 2007, p. 166;2009, Pl. CXLVIII/1-12, CXLIX/1-6; Gligor, Lipot 2009, p. 252.15 Comşa 1965, p. 645; Marinescu-Bîlcu 1974, p. 132, Fig. 26/4-6, 28/3, 29/1; Maxim 1999, p. 100.16 Marinescu-Bîlcu 1974, p. 134.17 Ibidem, p. 132; Maxim 1999, p. 100.18 Marinescu-Bîlcu 1974, Fig. 1.19 Paul 1961, p. 116; Fig. 5/1-4, 6/1-4, 9, 7/8-9; Marinescu-Bîlcu 1974, p. 133, nota 143; Maxim1999, p. 100.20 Marinescu-Bîlcu 1974, p. 133; Paul 1992, p. 54, nota 14, p. 139; Luca 1999, p. 12-13.21 Luca et alii 2004, p. 89-90; Pl. XXXV/1, Foto 28/2-6.22 RepHar 2000, Pl. 5/1; Maxim 1999, p. 100; Lazarovici, Lazarovici 2006, Fig. IVd. 1a/1-10.23 Marinescu-Bîlcu 1974, p. 133; Paul 1992, p. 53-54; Pl. XXII/1-9, 11-12; Maxim 1999, p. 100.24

Székely 1967, p. 75-84, Fig. 4/5, Fig. 6/1, 6-8, Fig. 7/5, 8-9, 12, Fig. 8/1; Marinescu-Bîlcu 1974,p. 132, Fig. 26/7, 28/5, 31/3-4, 34/1, 6, 8.25 Comşa 1965, fig. 5/2; Marinescu-Bîlcu 1974, p. 132.26 Maxim 1999, p. 100.27 Marinescu-Bîlcu 1974, p. 134, nota 154; Aldea 1979, p. 25; Paul 1992, p. 54, Pl. XXII/11, 13, 15.28 Marinescu-Bîlcu 1974, p. 132, nota 134; Maxim 1999, p. 100.29 Lazarovici, Kalmar 1987, fig. 10/16-20, Pl. IX/1-5; Lazarovici, Maxim 1990-1993, p. 54-57, fig.26/6; Lazarovici 1991, p. 13; Maxim 1999, p. 100.30 Zaharia 1967, Abb. 6/1-2, 10/1, 11/3; Lazarovici, Lazarovici 2006, Fig. IVd. 1b/1-6.31 Marinescu-Bîlcu 1974, p. 133; Maxim 1999, p. 100.32 Draşovean, Luca 1990, Fig. 3/4; Draşovean 1996, p. 95.33 Marinescu-Bîlcu 1974, p. 134.34 Rustoiu 2001, Pl. II/2.35 Marinescu-Bîlcu 1974, p. 133, nota 143; Paul 1962, Fig. 9/3-5; 1992, Pl. XXII/10.36 Cavruc, Buzea 2007, p. 247.37 Marinescu-Bîlcu 1974, p. 133-134; Lazarovici, Kalmar 1982, Pl. IV/21, 23-24.38

Paul 1969, p. 47-50, Pl. III/1-18; Marinescu-Bâlcu 1974, p. 129, 133; Maxim 1999, p. 100.39 Marinescu-Bîlcu 1974, Fig. 1.40 Zaharia 1967, p. 34, notele 83, 85, Abb. 13/3; Marinescu-Bîlcu 1974, p. 132, Fig. 31/1-2, 32/9.41 Marinescu-Bîlcu 1974, p. 134, nota 150; Vlassa 1976, p. 29-30.



M. Gligor240

Turdaş43, Turia- Biserica Reformat ă44, aga45, Valea Nandrului- Dosul Mare46 , Zaude Câmpie- La Gr ădini ă47, Goreni-Torma ş.48

Cu sigurană, numărul descoperirilor de factură Precucuteni este mai mare;ne gândim şi la faptul că nu au fost valorificate toate materialele din coleciilevechi ale muzeelor din Transilvania.

O serie de descoperiri din S-E Transilvaniei, menionate mai sus, suntarondate şi comunităilor de tip Boian-Giuleşti49. În ultimii ani, la Olteni50 aufost cercetate locuine în inventarul cǎrora au fost identificate materiale ceramicecu ornamenticǎ tipicǎ (excizia) culturilor Boian-Giuleşti şi Precucuteni I, f ără ase putea preciza relaiile stratigrafice între cele două culturi. Ceramica cu decorexcizat aparinând culturii Boian, faza Giuleşti, care include în motivistica speci-fică şi „dini de lup”51 sau „tabla de şah”52 a fost descoperită şi în S-E Transilva-niei53. De aici, o serie de discuii54 asupra încadrării culturale a ceramicii cuornamenticǎ excizatǎ din Transilvania. Pe lângǎ diferenele ce decurg din alege-rea degresantului, confecionare, netezire şi ardere, modul de dispunere a deco-rului excizat şi asocierea cu alte motive pe acelaşi vas ceramic reprezintă deose-birile care oferă, în opinia noastră, posibilitatea de atribuire Precucuteniului sauculturii Boian. În stadiul actual al cercetărilor, nu credem că se poate susine oprezenă Boian în aşezările din bazinul Mureşului mijlociu (Alba Iulia- Lumea Nouă, Petreşti-Groapa Galbenă, Tărtăria).

DiscuiiÎncă la momentul redactării monografiei dedicate culturii Precucuteni, S.

Marinescu-Bîlcu55 a emis ipoteza de lucru conform căreia comunităilePrecucuteni I final ar fi pătruns spre centrul Transilvaniei, unde au fost asimilate

de turdăşeni şi şi-au pierdut identitatea. În sprijinul acestei afirmaii vine şi lipsamaterialelor de tip Precucuteni III în siturile din interiorul arcului carpatic.

42 Dumitrescu 1966, p. 442; Marinescu-Bîlcu 1974, p. 131; Lazarovici, Dumitrescu 1985-1986, p. 15.43 Roska 1941, Tafel CXV/1-28; Luca 1997, Pl. I/5, II/1; 2001, p. 68, Fig. 5/11, 33/2, 36/5, 8;Maxim 1999, p. 100.44 Maxim 1999, p. 98.45 Lazarovici, Lazarovici 2006, Fig. IVd. 27.46 Luca, Roman 1999, Pl. XVII/7.47 Lazarovici 1999-2000, p. 43-44.48 Zrínyi 1981-1982, Pl. I/8, VII/6.49 Comşa 1974, p. 32-36, Fig. 10; Neagu 2003, p. 219, Pl. XXXVIII; Ioni ă et alii 2004, p. 16-17.50 Cavruc, Buzea 2007, p. 247.51 Comşa 1974, Pl. 7/1, Pl. 8/2-3, Pl. 9/1, 3, 14-16, Pl. 13/1-4, 8, 10, 17; Neagu 2003, Pl. XLIII/2-5, XLIV/1-2, XLVII/1, 5, XLVIII/1-3, XLIX/2-3, L/1, LI/1, LII/1-3; LXXIV/1-2, LXXV/1-2.52

Comşa 1974, Pl. 8/12, Pl. 9/5-6, 11, Pl. 13/1, 5-6, 15; Neagu 2003, XLVIII/3-5, XLIX/1, LI/1.53 Marinescu-Bîlcu 1974, p. 127, 132; Comşa 1974, Pl. 16/2, 5.54 Marinescu-Bîlcu 1974, p. 131-134; Comşa 1974, p. 242-243; Lazarovici 1996, p. 33.55 Marinescu-Bîlcu 1974, p. 134.




Studiind materialele cu ornamentaie precucuteniană din aşezări precum Caşol-Poiana în Pisc sau Câlnic, I. Paul56 constata la rândul său că pasta este tipică nivelurilor cu ceramică Petreşti. E. Comşa57 preciza, legat de ceramica excizată din arealul intracarpatic, că este specifică apariia în loturi mici, în complexe închise şi că este lucrată din altfel de pastă decât cea tipică, unele chiar pe pastă specifică Petreşti.

În cazul ceramicii de la Alba Iulia- Lumea Nouă, unele artefacte cu orna-mentaie de factură precucuteniană sunt confecionate dintr-o pastă şi au o ardereşi lustruire tipică grupului Foeni. Este vorba de o ceramică fină, lustru intens, deculoare neagră, cu provenienă din complexe închise Foeni58.

În stadiul actual al cercetărilor, nu credem că mai pot fi interpretate toateaceste artefacte doar ca importuri Precucuteni în aşezările transilvănene. Lipsaunor niveluri de locuire sau a unor complexe arheologice pe care să le putematribui precucutenienilor - în aşezările din bazinul Mureşului mijlociu mai ales -indică ca probabilă o „modă” de ornamentare a ceramicii pentru comunităileneoliticului târziu şi de la începutul eneoliticului, astfel că decorul tipic a fostpreluat în baza unor schimburi şi influene posibile, la paliere cronologice apro-piate. Nici Gh. Lazarovici59 nu exclude posibilitatea unei producii locale pentruceramica astfel decorată. Plecând de la descoperirile de factură precucuteniană încomplexe Turdaş din situl eponim, S. A. Luca60 opinează că artefactele ceramiceconsiderate importuri pot face parte din repertoriul stilistic specific ceramiciiturdăşene.

Studiind acest tip de ceramicǎ, constatǎm faptul cǎ – din repertoriulornamentelor specifice fazei I şi II a culturii Precucuteni61 – pe artefactele dinsiturile transilvǎnene este întâlnit cu preponderenă decorul excizat „dini de lup”

şi „tabla de şah”. În acelaşi timp, remarcăm cǎ decorul incizat cu „apex”,frecvent pe ceramica Precucuteni I de la Traian- Dealul Viei62, prezent şi peceramica din aşezări din S-E Transilvaniei63, nu se mai regăseşte în ornamenticaceramicii descoperite în aşezările din bazinul Mureşului mijlociu şi Transilvaniacentrală decât la Turdaş64. Preluarea şi includerea în repertoriul stilistic propriu,de către comunităile umane din arealul geografic menionat mai sus, a decorului„dini de lup” şi „tabla de şah” constituie, în opinia noastră, o explicaie pentrunumărul mare de descoperiri de această factură.

56 Paul 1992, p. 54.57 Comşa 1965, p. 631; 1974, p. 242-243.58 Gligor 2009.59 Lazarovici, Lazarovici 2007, p. 39.60 Luca 1999, p. 13; 2008, p. 31.61

Marinescu-Bîlcu 1974, p. 55-63.62 Ibidem, Fig. 28/1a-1b, 30/1a, 32/3, 7, 33/2-3, 36/2, 4, 7, 37/1, 13.63 Ibidem, Fig. 31/3-4.64 Roska 1941, Tafel CXV/13, 21, 26.



M. Gligor242

Elementele de cronologie relativă indică pentru zona transilvăneană sincronismul deja enunat65 Turdaş-Vinča C1-Precucuteni I. În opinia lui Gh.Lazarovici66, materialele Precucuteni nu apar în mediu Vinča B2, ci la palierulcronologic Vinča C şi post Vinča C1. Asocierea Precucuteni/Boian-Petreşti, întâlnitǎ în literatura de specialitate mai veche67, se referă în opinia noastră lamateriale descoperite în nivelurile inferioare din aşezările petreştene de fază A,care aparin de fapt grupului Foeni68.

Momentul cronologic al materialelor de tip Precucuteni de la Lumea Nouă se leagă de locuirea Foeni69. Se confirmă în acest fel datele arheologicecunoscute din descoperirile mai recente de la Cauce70. Capacul de vas de laCerişor-Pe ştera Cauce, ornamentat în tehnica “dini de lup” şi “tablă de şah” şi încrustat cu alb71 a fost descoperit la partea superioară a stratului turdăşean,alături de un castron72 ars în tehnica black-topped şi cu decor lustruit în reea îninterior, aparinând grupului Foeni.

Analizele C14 din aşezarea precucuteniană de la Poduri- Dealul Ghindaru73 indicǎ data 5820±50 BP (Bln-2804) pentru faza Precucuteni II, adică 4780-4619calBC (1σ), iar pentru (2σ) intervalul este 4836-4548 calBC. Studiereacomparativă a datelor C14 cunoscute pentru cultura Precucuteni în Moldova cudatele radiocarbon din situri Vinča C1, Turdaş şi Foeni ne prezintă următoareasituaie: de la Hodoni74 avem data 5880±60 BP (Deb-1963), de la Orăştie- DealulPemilor 75 s-a obinut data 5790±55 BP (Deb-5775), în vreme ce pentru grupulFoeni la Alba Iulia- Lumea Nouă76 avem data 5700±50 BP (Poz-19451).

Materialele Precucuteni I din situri precum Eresteghin, Ciucsângiorgiu sauTuria sunt considerate diferite şi de mai bunǎ facturǎ comparativ cu materialeleceramice din aşezǎrile acestei etape din Moldova, fapt ce indică posibilitatea

identificării genezei Precucuteniului şi în S-E Transilvaniei

77

. Se confirmă astfelopinia78 autoarei monografiei culturii, care includea sud-estul Transilvaniei înaria de formare a culturii Precucuteni. N. Ursulescu79 apreciază la rândul său că

65 Draşovean 1996, p. 95; Luca 1999, p. 13.66 Lazarovici et alii 1991, p. 114.67 Comşa 1974, p. 242-243; Paul 1992, p. 131.68 Gligor 2009.69 Ibidem.70 Luca et alii 2004, p. 89-90.71 Ibidem, Pl. XXXV/1.72 Ibidem, Pl. XXX/2a-2b, foto 29-30.73 Mantu 1998, p. 99; Tab. 1.74 Draşovean 1996, p. 115-118.75 Luca 2003, p. 216-218; Fig. 1.76

Gligor 2007, p. 171, nota 63.77 Lazarovici 1996, p. 33-34; Cavruc, Buzea 2007, p. 249; Maxim 1999, p. 98-99.78 Marinescu-Bîlcu 1974, p. 125.79 Ursulescu 2002, p. 111.




formarea culturii Precucuteni s-a produs de o parte şi de alta a grupelor sudică şicentrală ale Carpailor Orientali.

Precizarea relaiilor dintre comunităile Boian-Giuleşti şi Precucuteni însiturile din S-E Transilvaniei nu este încă pe deplin lămurită. Spre exemplu, înstudiile de specialitate80, la Feldioara s-a consemnat faptul că s-a pus în evidenă un nivel Boian-Giuleşti, suprapus de un altul cu materiale Precucuteni I şiBoian-Vidra. Săpăturile recente de la Feldioara au scos în evidenă însă faptul că materialele preistorice sunt amestecate în straturile medievale şi moderne81,astfel că stratigrafia cunoscută din literatura de specialitate se impune a fi tratată cu circumspecie. Autorii noilor cercetări au atribuit – pe criterii tipologico-stilistice – un lot de materiale arheologice culturii Boian82.

În prezent, este general acceptat aportul comunităilor Boian-Giuleşti lageneza Precucuteniului, al

ături de componenta liniar-ceramic

ă. Rela

iile dintre

comunităile Boian-Giuleşti şi Precucuteni II au fost sesizate şi în CâmpiaRomână83. Tot pentru arealul de la sud de Carpai s-au mai propus sincronisme84 între Precucuteni II şi Boian, faza Vidra final, precum şi între Precucuteni III şi începutul fazei A1 a culturii Gumelnia.

Considerăm că se impune prudenă în utilizarea ceramicii excizate de tipPrecucuteni ca element de cronologie relativă pentru siturile transilvănene,deoarece încǎ este dificil de precizat cu exactitate când materialele ceramice îndiscuie pot fi considerate importuri; astfel, sincronismele ce se pot enuna şisusine î şi diminueazǎ relevana. Cu precădere în marile aşezări neolitice dinbazinul Mureşului mijlociu (Pl. IV), credem că un procentaj semnificativ dinceramica excizată şi-a pierdut componenta etno-culturală iniială. Toate datelede mai sus îndeamnă la tratarea cu precauie a încadrării cultural-cronologice a

acestor artefacte.Se conturează la momentul de faǎ, din perspectiva studierii ceramicii carea f ăcut obiectul studiului nostru, o separare a grupului de aşezări din S-ETransilvaniei de siturile din S-V şi centrul Transilvaniei.

Odată cu dezvoltarea fazei A-B a culturii Petreşti în aria intracarpatică,constăm că dăinuirea ornamenticii excizate specifice olăriei precucuteniene încetează.

MIHAI GLIGOR

80 Lazarovici 1996, p. 33.81

Ioniă et alii 2004, p. 12-13.82 Ibidem, p. 16-17, Fig. 7/2, 4, 101-11, Fig. 8/1-3, 6; Fig. 10/1, 3-7, Fig. 11.83 Neagu 2003, p. 150.84 Marinescu-Bîlcu 1976, p. 349-350.



M. Gligor244

ABOUT PRECUCUTENI POTTERY IN TRANSYLVANIA

ABSTRACT

The aim of the present study is the research and introduction to the scientific circuit of anumber of pottery artefacts from Petreşti-Groapa Galbenă that have a decoration specific to thePrecucuteni-type of excised ornamentation.

The decoration was made in the interior of the parallel incised lines and employed theexcision technique with „wolf’s teeth” and „chess board” motif. These types of decoration aretypical to Precucuteni Culture, Phase I and II.

The repertory of the Precucuteni-type discoveries in present Transylvania (Plate IV)includes 35 archaeological references.

The present state of research determines us to believe that all these artefacts cannot beinterpreted merely as Precucuteni import in the Transylvanian settlements anymore. We considerthat the most part of the excised pottery of the Neolithic settlements in the Middle Mureş basin lost

its initial ethnical and cultural component.At this moment, it becomes visible a separation of the settlement group of the SouthernEastern part of Transylvania from the archaeological sites of the Southern Western and Centralparts of the province.

Repertoriul descoperirilor de tip Precucuteni în TransilvaniaThe Repertory of Precucuteni-Type Discoveries in Transylvania

1. Alba Iulia- Lumea Nouă (jud. Alba); 2. Bancu (jud. Harghita); 3. Bernadea (jud. Mureş); 4. Brădu (jud. Covasna); 5. Bogatu Român (jud. Sibiu); 6. Caşol-Poiana în Pisc (jud. Sibiu); 7. Câlnic (jud. Alba); 8. Cerişor-Peştera Cauce (jud. Hunedoara); 9. Ciucsângeorgiu (jud. Harghita);10. Daia Română-Păr ău (jud. Alba); 11. Eresteghin (jud. Covasna); 12. Feldioara (jud. Braşov);13. Fundǎtura (jud. Cluj); 14. Ghirbom- În Fa ă (jud. Alba); 15. Hǎlchiu (jud. Braşov); 16. Iclod(jud. Cluj); 17. Le (jud. Covasna); 18. Mihal- M ăticuta (jud. Alba); 19. Mintia-Gerhat (jud.Hunedoara); 20. Noşlac (jud. Alba); 21. Oarda- Dublihan (jud. Alba); 22. Ocna Sibiului-Fa aVacilor (jud. Sibiu); 23. Olteni (jud. Covasna); 24. Petreşti-Groapa Galbenă (jud. Alba); 25. Pianul de Jos-Podei (jud. Alba); 26. Sântimbru (jud. Alba); 27. Sf. Gheorghe (jud. Covasna); 28. Tărtăria (jud. Alba); 29. Deva-Tăualaş (jud. Hunedoara); 30. Turdaş (jud. Hunedoara); 31. Turia-

Biserica Reformat ă (jud. Covasna); 32. aga (jud. Cluj); 33. Valea Nandrului- Dosul Mare (jud.Hunedoara); 34. Zau de Câmpie- La Gr ădini ă (jud. Mureş); 35. Goreni-Torma ş (jud. Mureş).

Abrevieri bibliografice

Aldea 1975 - I. Al. Aldea, „Teritoriul municipiului Alba Iulia în epoca preistorică”, în Alba Iulia2000, Alba Iulia, 1975, p. 21-26.

Aldea 1979 - I. Al. Aldea, „Obiecte de cupru descoperite în a şezarea neo-eneolitică de la Ghirbom(com. Berghin, jud. Alba) ”, în Apulum, XVII, 1979, p. 25-29.

Alexandrescu 1961 - A. D. Alexandrescu, „O vtoroi faze Docucutenscoi culturî”, în Dacia, N. S.,V, 1961, p. 21-37.

Berciu 1966 - D. Berciu, Zorile istoriei în Carpa i şi la Dunăre, Bucureşti, 1966.

Cavruc, Buzea 2007 - V. Cavruc, D. Buzea, „Olteni, com. Bodoc, jud. Covasna. Punct: Cariera denisip/tag, situl B”, în CCA, 2007, p. 246-250.Comşa 1965 - E. Comşa, „Cultura Boian în Transilvania”, în SCIV , 16, 4, 1965, p. 629-647.Comşa 1974 - E. Comşa, Istoria comunit ă ilor culturii Boian, Bucureşti, 1974.




Draşovean 1996 - Fl. Draşovean, Cultura Vinč a târzie (faza C) în Banat , BHAB, I, 1996.Draşovean 1997 - Fl. Draşovean, „Die Petreşti-Kultur im Banat”, în PZ , 72, 1997, p. 54-88.Draşovean, Luca 1990 - Fl. Draşovean, S. A. Luca, „Consideraii preliminare asupra materialelor

neo-eneolitice din aşezarea de la Mintia”, în SCIVA, 41, 1, 1990, p. 7-17.Dumitrescu 1966 - H. Dumitrescu, „Câteva probleme legate de cultura Petreşti”, în SCIV , 17, 3,

1966, p. 433-444.Ioniă et alii 2004 - A. Ioniă, D. Căpăână, N. Boroffka, R. Boroffka, A. Popescu, Feldioara-

Marienburg. Contribu ii arheologice la istoria ării Bârsei – Archäologische Beiträge zur Geschichte des Burzenlandes, Bucureşti, 2004.

Gligor 2007 - M. Gligor, „Situl arheologic de la Alba Iulia-Lumea Nouă. Istoricul cercetărilor”, în Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, XI/1, 2007, p. 161-178.

Gligor 2008 - M. Gligor, „Cu privire la locuirea neoliticǎ de la Petreşti-Groapa Galbenǎ”, în Apulum, XLV, 2008, p. 293-314.

Gligor 2009 - M. Gligor, A şezarea neolitică şi eneolitică de la Alba Iulia-Lumea Nouă în luminanoilor cercet ări, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2009 (sub tipar).

Gligor, Lipot 2009 - M. Gligor, Şt. Lipot, „Alba Iulia, jud. Alba. Punct: Lumea Nouǎ”, în CCA,2009, p. 251-253.Lazarovici 1991 - Gh. Lazarovici, Grupul şi sta iunea Iclod , Cluj-Napoca, 1991.Lazarovici 1996 - Gh. Lazarovici, „Din istoria străveche a Carpailor Orientali”, în Angustia, 1,

1996, p. 27-49.Lazarovici 1999-2000 - Gh. Lazarovici, „The main problems of the cultural complex CCTLNI”, în

AnB, VII-VIII, 1999-2000, p. 35-52.Lazarovici, Dumitrescu 1985-1986 - Gh. Lazarovici, H. Dumitrescu, „Legăturile cronologice,

culturale şi locul aspectului Tăualaş în cadrul culturii Vinča-Turdaş şi a neoliticuluitransilvan”, în ActaMN , XXII-XXIII, 1985-1986, p. 15-40.

Lazarovici et alii 1991 - Gh. Lazarovici, Fl. Draşovean, Z. Kalmar, S. A. Luca, M. Nica, CulturaVinč a în România, Timişoara, 1991.

Lazarovici, Kalmar 1982 - Gh. Lazarovici, Z. Kalmar, „Discuii pe marginea legăturilor cronolo-gice şi culturale între grupul Iclod şi cultura Tisa”, în ActaMN , XIX, 1982, p. 221-245.

Lazarovici, Kalmar 1987 - Gh. Lazarovici, Z. Kalmar, „Şantierul arheologic Iclod. Campania

1985”, în Apulum, XXIV, 1987, p. 9-39.Lazarovici, Lazarovici 2006 - C. M. Lazarovici, Gh. Lazarovici, Arhitectura neoliticului şi epociicuprului din România. (I) Neoliticul, Iaşi, 2006.

Lazarovici, Lazarovici 2007 - C. M. Lazarovici, Gh. Lazarovici, Arhitectura neoliticului şi epociicuprului din România. (II) Epoca cuprului, Iaşi, 2007.

Lazarovici, Maxim 1990-1993 - Gh. Lazarovici, Z. Maxim, „Săpăturile arheologice de la Iclod(Campania 1988)”, în Apulum, XXVII-XXX, 1990-1993, p. 23-57.

Luca 1997 - S. A. Luca, „Relaiile culturale de la sfârşitul neoliticului dezvoltat dintre Transilvaniaşi inuturile înconjurătoare”, în Cultur ă şi civiliza ie la Dunărea de Jos, XV, 1997,p. 252-262.

Luca 1999 - S. A. Luca, „Aspecte ale neoliticului şi eneoliticului din sudul şi sud-vestulTransilvaniei”, în Apulum, XXXVI, 1999, p. 5-24.

Luca 2001 - S. A. Luca, A şezări neolitice pe Valea Mure şului (II). Noi cercet ări arheologice laTurda ş-Luncă. I. Campaniile anilor 1992-1995, BMA, XVII, 2001.

Luca 2003 - S. A. Luca, „Date noi cu privire la cronologia absolut ă a eneoliticului timpuriu dinTransilvania. Rezultatele prelucrării probelor radiocarbon de la Orăştie-Dealul

Pemilor, punct x2, jud. Hunedoara”, în Tibiscum, 11, 2003, p. 215-230.Luca 2008 - S. A. Luca, „The Neolitihic and Eneolithic Period in Transylvania”, în J. Marler (Ed.),

The Danube Script: Neo-Eneolithic Writing in Southeastern Europe, Sebastopol,



M. Gligor246

2008, p. 23-38.Luca, Roman 1999 - S. A. Luca, C. Roman, „Cercetări de suprafaă în aşezarea neolitică de la

Valea Nandrului-La dos”, în Corviniana, V, 1999, p. 12-38.Luca et alii 2004 - S. A. Luca, C. Roman, D. Diaconescu, Cercet ări arheologice în pe ştera Cauce

(I), Bibliotheca Septemcastrensis, IV, Sibiu, 2004.Mantu 1998 - C. M. Mantu, „Cronologia absolută a culturilor neolitice din România şi relaiile cu

lumea egeo-anatoliană”, în Cercet ări istorice, XVII/1, Iaşi, p. 86-100.Marinescu-Bîlcu 1974 - S. Marinescu-Bîlcu, Cultura Precucuteni pe teritoriul României, Bucu-

reşti, 1974.Marinescu-Bîlcu 1976 - S. Marinescu-Bîlcu, „Relaii între culturile Precucuteni şi Boian-

Gumelnia”, în SCIVA, 27, 3, p. 347-353.Neagu 2003 - M. Neagu, „Neoliticul mijlociu la Dunărea de Jos”, în Cultur ă şi civiliza ie la

Dunărea de Jos, XX, Călăraşi, 2003.Maxim 1999 - Z. Maxim, Neo-eneoliticul din Transilvania, BMN, XIX, 1999.Paul 1961 - I. Paul, „Aşezarea neolitică târzie de la Poiana în Pisc”, în MCA, VII, 1961, p. 107-

120.Paul 1962 - I. Paul, „Sondajul arheologic de la Ocna Sibiului (r. Sibiu, reg. Braşov)”, în MCA,VIII, 1962, p. 193-203.

Paul 1969 - I. Paul, „Aşezarea neo-eneolitică de la Pianul de Jos (Podei), jud. Alba”, în SCMBI ,14, 1969, p. 33-88.

Paul 1992 - I. Paul, Cultura Petre şti, Bucureşti, 1992.RepHar 2000 - Repertoriul Arheologic al Jude ului Harghita, V. Cavruc (ed.), Sfântu Gheorghe,

2000.Roska 1941 - M. Roska, A Torma Zsófia-Gyüjtemény. Az Erdély nemzeti múzeum éren-és

régiségtárában, Kolozsvár, 1941.Rustoiu 2001 - G. T. Rustoiu, „Aşezarea de la Oarda-Dublihan (mun. Alba Iulia)”, în Patrimonium

Apulense, I, 2001, p. 55-70.Székely 1967 - Z. Székely, „Contribuii la studiul culturii Precucuteni în Valea Oltului”, în Cule-

gere de studii şi cercet ări, Braşov, I, 1967, p. 75-84.Ursulescu 2002 - N. Ursulescu, Începuturile istoriei pe teritoriul României, Iaşi, 2002.Vlassa 1976 - N. Vlassa, Neoliticul Transilvaniei, BMN, III, 1976.

Zaharia 1967 - E. Zaharia, „Augaben über die Boian-Giuleşti Kultur. Die Siedlung von Le”, în Dacia, N. S., XI, 1967, p. 5-38.Zrínyi 1981-1982 - A. Zrínyi, „Contribuii la cunoaşterea neoliticului din valea superioară a

Mureşului: săpăturile de la Goreni”, în Marisia, XI-XII, 1981-1982, 17-29.

Cuvinte-cheie: ceramică, decor excizat, importuri, Petreşti, Precucuteni, producie locală.Key words: pottery, excised ornamentation, imports, Petreşti, Precucuteni, local production.

gligor mihai_despre ceramica de tip precucuteni in transilvania_apulum_xlvi_2009

Documents