glasul domnului - duminica a 2-a din post 2015

8/18/2019 Glasul Domnului - Duminica a 2-A Din Post 2015

1/4

“Iată stau la uşă şi bat. De va auzi cineva glasul

Meu şi va deschide, voi intra la el, şi voi cina cu

el şi el cu Mine” (Apocalipsa 3, 20)

Numărul 52 (2015), Duminica a 2-a din Post( a Sfântului Grigorie Palama)

Evanghelia: Marcu 2, 1-12

În vremea aceea Iisus a intrat iarăşi în Capernaum şi s'a auzit că este

acasă. Şi s'au adunat atât de mulţi, încât nu mai era loc nici înainteauşii; şi le grăia lor Cuvântul. Şi au venit la El aducându-I un slăbănog pecare-l purtau patru inşi. Şi neputând ei să se apropie de El din pricinamulţimii, au desfăcut acoperişul casei unde era Iisus şi, prin spărtură, aulăsat în jos patul pe care zăcea slăbănogul. Şi văzând Iisus credinţa lor,i-a zis slăbănogului: „Fiule, iertate e păcatele tale!“

Şi erau acolo unii dintre cărturari, care şedeau şi cugetau în inimile lor:„Pentru ce vorbeşte acesta asel? El blasfemiază. Cine poate să ierte

păcatele, fără numai unul Dumnezeu?“ Şi îndată cunoscând Iisus cuDuhul Său că aşa cugetau ei în sinea lor, le-a zis: „De ce cugetaţi acestea în inimile voastre? Ce este mai lesne, a-i zice slăbănogului: Iertate e-ţipăcatele!, sau a-i zice: Ridică-te, ia-ţi patul şi umblă!? Dar ca să şţi căputere are Fiul Omului să ierte păcatele pe pământ – i-a zis slăbănogului –: ţie-ţi spun: Ridică-te, ia-ţi patul şi mergi la casa ta!“ Şi el de'ndată s'aridicat şi, luându-şi patul, a ieşit afară de faţă cu toţi, încât toţi erau

uimiţi şi-

L slăveau pe Dumnezeu, zicând: „Asemenea lucruri niciodatăn'am văzut“.

Luminător al dreptei credinţe, sprijinul Bisericii şi învăţătorule, podoaba

monahilor, apărătorule cel nebiruit al teologilor; făcătorule de minuni,

Grigorie, lauda Tesalonicului, propovăduitorule al harului, roagă-te

pururea să se mântuiască suetele noastre.

(Troparul Sf. Ierarh Grigorie Palama)

*) Texte preluate din ediţia jubiliară a Sfântului Sinod, 2000, citată pe scurt: Biblia Bartolomeu


2/4


3/4

GLASUL DOMNULUIPagina 3

vrea să-i facă pe toi părtaşi ai fericirii – dar cum să facă asta, dacă omul nicinu vrea să bage în seamă fericirea viitoare şi chinurile veşnice şi dacă e de -dat cu toată ina sa distraciilor şi sasfaciilor pământeş? El se simte înplinătatea puterilor şi crede că trebuie să trăiască aici aşa cum vrea, atâta

mp cât este în viaă. Cum să-

l faci să se gândească la Dumnezeu, la viaaveşnică pentru care a fost zidit, cum să-l faci să primească credina şi virtu-tea în aşa fel încât acestea să devină viaa inimii lui? Atunci, bolile şi suferin-ele sunt mijlocul cel mai bun. Ajunge să ne uităm la un om bolnav ori lovitde altă nenorocire ca să ne încredinăm cât de binefăcătoare sunt uneoripentru noi bolile şi nenorocirile. Într-o asemenea cercetare dumnezeiască,omul intră în sine însuşi, vede că e nimic şi degrab trecător, ca iarba, caoarea câmpului (Is. 40, 6), că toate cele pământeş sunt pulbere şi deşertă-

ciune, că numai Dumnezeu şi virtutea sunt veşnice, că omul are neapăratănevoie în această viaă să-I slujească lui Dumnezeu în duh şi în adevăr şi să-şiadune fapte bune pentru viaa veşnică.

Frailor! Cu toii suntem bolnavi sau nefericii într-o privină sau alta, şi cutoii dorim, din rescul insnct de conservare, să m sănătoşi şi în bunăsta-re. Să ne aminm că bolile noastre, ind adesea, în ce priveşte obârşia, rodulpropriilor noastre fărădelegi, al propriei noastre lipse de prevedere sau vieineînfrânate, sunt la fel de des, în ce priveşte puterea şi lungimea, pedeapsadumnezeiască pentru păcatele noastre. Dacă vrem să scăpăm de boli, trebu

-

ie mai întâi să nimicim pricina lor lăuntrică, păcatele: atunci, nenorocireadinafară va trece de la sine. Să ne aminm că bolile şi moartea n-ar în nea-mul omenesc dacă prin primul om n-ar intrat în lume păcatul. Oameniin-au decât să-şi închipuie ce pricini ale bolilor vor, dar dacă vor pătrunde înmiezul lucrurilor vor ajunge la cea mai însemnată dintre pricinile lor, şi anu -me la faptul că rea trupului omenesc a fost cândva vătămată puternic, ind

vătămată şi acum de o anumită putere lăuntrică duşmănoasă, şi tocmai deaceea este atât de simitoare chiar şi faă de cele mai mici schimbări aleshiilor, tocmai de aceea a devenit atât de slabă şi lesne de stricat.

Acum este vreme de tămăduire a suetului. Aşadar, să fugim de păcate, carefac suetul să se îmbolnăvească şi să sufere, şi tămăduirile noastre degrabăvor răsări (Is. 58, 8). Amin!

(Sursa: Sfântul Ioan de Kronstadt, Cuvinte la Postul Mare,

Editura Sophia, Bucureş, 2013)


4/4

GLASUL DOMNULUIPagina 4

Stresul de azi

Odinoară, stresul nu era cunoscut între neri. Aceşa trăiau resc, fărăpresiuni deosebite. Stresul era prezent numai la adulţii prinşi de grijilevieţii. În prezent, sunteţi stresaţi şi voi. Stresul a devenit a doua voastrănatură. Viteza cu care se desfăşoară toate, societatea de consum, lipsacredinței precum şi o anumită predispoziţie genecă ne conduc spreboala contemporană, care ne afectează pe toţi, numită stres.

Acum viaţa s-a schimbat. A devenit îngrozitoare... stresantă. Şi pe voi vătrage spre vâltoarea stresului. Vă stresaţi zi şi noapte din cauza serviciului,a relaţiilor de dragoste, a banilor, a nereuşitei familiale. Deşi sunteţi neri,vă stresaţi foarte tare. Vă este frică de viitor, de ceea ce veţi face şi deatâtea probleme pe care abia începeţi să le conşenzaţi. Mulţi dintre voivă întrebaţi ce o să înduraţi atunci când problemele se vor înmulţi, iarstresul odată cu ele.

Consider că în asemenea situaţie, puteţi face trei lucruri (în afara cazurilorgrave, în care este absolut necesară administrarea unor medicamente

care să reducă stresul):

Unu: Să vă dați seama de ce trăiți. Dacă vă veţi da seama că trăiţi pentruun scop înalt,nu vă veţi mai stresa niciodată. Scopul sfânt nu provoacăstres.

Doi: În connuarea primului punct, să dobândiţi criterii corecte de viaţăşi de fericire. Viaţa fericită nu constă în dobândirea de bunuri materiale.Pracc, acestea provoacă stresul. Fericirea constă în folosirea corectă abunurilor de pe pământ.

Trei: Să vă însoţiţi de credință, care vă poate oferi răspuns la toateproblemele, şi implicit la cele legate de stres.

(Sursa: Părintele Timotei Kilifs, Tinerețe curată, nerețe frumoasă,Editura Egumenița, p. 106-107)

Vitamine duhovnice

glasul domnului - duminica a 2-a din post 2015

Documents