glanda mamara
TRANSCRIPT
Glanda mamara
Aspect:-culoare cenusie-galbuie-convexa cu depresiuni pe fata superficiala-plana pe fata profunda
-Uneori poate trimite o prelungire in axila ,care ajunge in aceasta regiune ocolind marg inf a m.pectoral mare.poate fi confundata la palpare cu o formatiune tumorala.-Formata din 10-20 lobi->lobuli->acini pulmonari(separati prin tesut conj.)-Produsul de secretie ajunge prin canaliculele lactifere la baza papilei mamare,unde se deschis la exterior.-canalele lactifere prez dilatari fuziforme unde se aduna laptele intre 2 per de alaptare.-canalele=porti de intrare pt germeni.-Mastita puerperala:mai intai canaliculara si apoi gland. propriu zisa =>extinderea proc. Infectios e favorizata de taza laptelui in canalele excretoare.-proc. Inflamatorii netratate->perforarea septurilor conjunctive intraglandulare->necroza gl mamare.-per. Prepuerperala: Gl.e formata din 15-20 muguri epiteliali=>canalicule ramificate cuprinse
in masa de tesut periglandular. Formarea acinilor:la pubertate ,dezv avand loc sub actiunea foliculinei.
Gestatie:-creste rapid-apar noi acini glandulari-tesutul conj din jur si din interior se diminua =>intra in rap direct cu m.pectorali.-proliferarea glandulara inceteaza in ultim luni de sarcina.
Menopauza:-invada de tesut conj.fibros-involutia gl =>reducerea la cateva canale excretoare-Pt evita lezarea canalelor lactifere inciziile se fac la niv papilei mamare radiar.Tesut adipos retromamar:
1
-intre gl si m.pectoral mare-in gros lui se diferentiaza:
Lig suspensoare ale mamelei:leaga mamela de marg and a claviculei si fascia m.pectoral mare.
De laxitatea lui depinde pozitia mamelei Prezenta lui confera mobilitatea important in examenul clinic in proc neoplazice mamare mobilitatea dispare dat. Invadarii
canceroase a m.pectoral mare. Localizarea la acest nivel a abceselor sau flegnoamelor sunt
consecinta unui empiem pleural sau TBC.Mamela este proeminenta ant.se pot deschide in tesutul subcutanat”buton de camese”
Vascularizatie -a. provin din:
A. toracica interna Toracica laterala Toracoacromiala Intercostale II-V-venele au traiect invers-nervii provin din:
Plexul brahial N. intercostali II-V
-limfa e stransa prin 2 retele1) Retea limfatica superficiala :
Formeaza un plex papilar si unul subdermal Fiecare plex are o comp. centrala si alta periferica Partea centrala a plexului papilar coresp areolei ->plexul
areolar.la periferia areolei se varsa in plexul superficial cutanat.
Plexul subareolar se cont. La periferie cu cel circumareolar. Limfa dreneaza in plexul subareolar ->grupul pectoral al ggl
axilari. Plexul circumareolar comunica cu plexul prepectoral, situat
pe marg m.pectoral mare. Limfa superficiala mai este drenata in :
ggl sternali, subclaviculari axilari opusi(control in caz de cancer mamar) grupul apical al ggl axilari.
2
2) Reteua limfatica profunda: Drenata prin limfatice interlobulare in vase interductale ,apoi in
p;lexul subareolar. Comunicarea limfaticelor mamare centrale cu cele parenchimatoase
se realizeaza intre plexul subareolar si:o pe de o parte cu plexul areolaro fascia pectorala.
Drenata pe 2 cai: a)Calea principala:2-3 tr colectoare strang limfa plexului areolar->inconjoara marg inf a m.pectoral mare->grupul central al ggl axilari. b)Calea secundara dreneaza limfa in functie de cadrane astfel:
Sup-lat si inf-lat ->grupil central si pectoral al ggl axilari. Sup-medial ->ggl supraclaviculari si sternali Inf-medial ->ggl frenici si lig triunghiular hepatic in
limfaticele subperitoneale dinapoia partii sup a liniei albe.
Aplicatii practice in cancerul mamar:-extirparea ggl axilari-leg dintre limfaticele mamare si cele ale m.pectorali ->interventiaHlsted de extirpare a tuturor planurilor moi pana la niv costal.
3