1  

GHID

PRIVIND UTILIZAREA MATERIALELOR DE ÎMBOGAȚIRE ÎN

EXPLOATAȚIILE DE PORCINE

1. Scop

În vederea prevenirii practicării codotomiei ca operațiune de rutină precum

și pentru evitarea codofagiei în efectivele de porcine, trebuie introduse materiale

naturale de îmbogățire care să le permită porcilor să-și satisfacă curiozitatea fără

a le compromite starea de sănătate.

2. Bază legală

* Directiva 2008/120/CE a Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a

normelor minime de protecție a porcilor, forma consolidată;

*Ordinul președintelui ANSVSA nr. 202/2006 privind protecția porcinelor care

transpune în legislația națională, legislația UE în vigoare;

* Recomandarea (UE) 2016/336 a Comisiei din 8 martie 2016 privind aplicarea

Directivei 2008/120/CE a Consiliului de stabilire a normelor minime de protecție

a porcilor în ceea ce privește măsurile vizând reducerea necesității codotomiei.

3. Utilitatea materialelor de îmbogățire

Asigurarea materialelor de îmbogățire în fermele de porcine, este necesară

pentru satisfacerea nevoilor native ale porcilor de căutarea hranei, de a mesteca,

de a scurma sau de a manevra diferite materiale.

3.1Calitățile esențiale ale materialelor de îmbogățire

Materialele de îmbogățire trebuie să fie sigure, astfel că în niciun caz, nu

trebuie să pună în pericol sănătatea animalelor, respectiv să nu provoace vătămări

sau posibilitatea contaminărilor biologice ori chimice.Materialele de îmbogățire

trebuie să fie naturale, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui

Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor nr.

202/2006, pentru aprobarea Normei sanitară veterinară care stabilește standarde

minime pentru protecția porcinelor, Cap.1, pct.4, care precizează:

„[...] porcii trebuie să aibă acces permanent la o cantitate suficientă de

materiale care să le permită activități corespunzătoare de explorare și de

manevrare, precum paie, fân, lemn, talaș, compost de ciuperci, turbă sau o

combinație a acestor materii, care să nu pună în pericol sănătatea animalelor.”

2  

Spre exemplificare, pot apare vătămări prin:

* utilizarea pieselor de lemn uscat, care prin mușcări repetate se poate fragmenta

în așchii, provocând leziuni bucale;

*folosirea frânghiilor din material sintetic, care prin franjurare se pot fragmenta

în bucăți care odată ingerate pot provoca obstrucții intestinale.

Totodată, materialele de îmbogățire trebuie să aibă cel puțin una din următoarele

caracteristici:

-să fie comestibile, pentru a putea fi mirosite sau consumate. Astfel materialul

trebuie să prezinte miros și gust plăcut și cu beneficii nutritive și digestive;

-să fie masticabile astfel încât prin masticare să nu provoace răni;

-să fie explorabile încât să suscite interesul porcilor în a-și satisface instinctul

de explorare;

-să fie manevrabile astfel încât să poată fi schimbat locul, poziția, aspectul sau

structura;

3.2 Cerințele aplicării materialelor de îmbogățire

- având caracter de noutate, materialul de îmbogățire trebuie să suscite

interesul, să încurajeze comportamentul de explorare. Pentru obținerea efectului

de noutate, acesta trebuie pus la dispoziție în cantități relativ mici, în mod

repetat și cu alternarea de sortimente diferite;

- pe durata aplicării, materialele de îmbogățire trebuie să fie permanent

accesibile, facilitând interacțiunea porcilor cu acestea;

- în funcție de vârstă, structura de greutate și densitatea animalelor,

materialul de îmbogățire trebuie să fie în cantitate suficientă, astfel încât toți

porcii să poată avea acces, evitându-se concurența, fenomen ce conduce la

agresivitate;

- materialele de îmbogățire trebuie să fie curate, cele murdare de fecale

nefiind atractive.

4. Clasificarea tipurilor de materiale de îmbogățire:

4.1 Materiale optime- caracteristica acestui tip de material de îmbogățire

constă în faptul că pot fi utilizate singure, având toate caracteristicile necesare

satisfacerii necesităților porcilor.

În această categorie sunt incluse paiele de cereale și leguminoase, furajele verzi

cum ar fi fânul, iarba,nutrețurile însilozate, lucerna. Cu succes pot fi folosite și

3  

legumele rădăcinoase, de exemplu napii, sfecla furajeră, atunci când sunt folosite

ca așternut.

4  

5  

Rumeguș pe pardoseala continuă

4.2 Materiale suboptime - caracteristica acestui tip de material de îmbogățire constă în faptul că folosite ca și așternut, îndeplinesc nevoile de explorare dar nu sunt neapărat comestibile sau masticabile, fapt pentru care trebuie combinate cu alte materiale. În această categorie sunt incluse materiale ca rumegușul, coji de alune, știuleți de porumb măcinați, cilindri de paie comprimați, frânghii din fibre naturale și chiar hârtie tocată. O altă variantă o constituie bucățile de lemn verde, preferabil suspendat, la nivelul râtului porcilor, acesta constituind un element ce menține interesul porcilor de a explora. Pentru purceii sugari și cei înțârcați, pot fi folosite cu rezultate bune, frânghiile de cânepă sau sacii de pânză, dar poziționate astfel încât să nu poată fi rupte bucăți mari ce ar putea ajunge în sistemul de canalizare.

6  

Piese din lemn

7  

Obiecte din material plastic dur

8  

9  

10  

Cilindrii de metal umpluți cu brichete de paie impregnate cu melasă

 

4.3 Materiale de interes marginal– caracteristica acestui tip de material o constituie faptul că nu poate fi folosit ca și element unic al materialului de îmbogățire. Aici pot fi enumerate țevile din plastic dur, lanțurile.Acete materiale pot atrage atenția porcilor dar trebuiesc înlocuite frecvent putând deveni nesigure. Ele pot fi folosite ca și suport pentru alte tipuri de materiale cum ar fi bucăți de lemn verde, mingii din material plastic dur.

11  

Lanțuri cu bile din cauciuc

Toate aceste categorii de material de îmbogățire sunt prezentate succint în tabelul din Anexa I.

 

 

12  

5. Evaluarea eficienței materialului de îmbunătățire

Parcurgerea următoarelor etape de evaluare, de către fermier, sunt necesare

pentru interpretarea eficienței materialului de îmbogățire aplicat, după cum

urmează:

- ulterior aplicării materialului de îmbogățire în boxă, fermierul observă,

pe o durată de 2-3 minute, comportamentul porcilor;

- se numără porcii care explorează materialul de îmbogățire (notat cu A),

respectiv porcii care explorează cu râtul sau mestecă material optimcumar fi

paiele, fânul, lemnul, rumegușul sau explorează și intră în contact cu material de

interes marginal, ca de exemplu obiecte atârnate, mingi, etc.;

- se numără porcii care interacționează cu alți porci și cu accesorii din

boxă (notat cu B), respectiv purceii care cu râtul intră în contact cu orice parte a

corpului altui porc, cu pardoseala, cu dejecțiile, cu echipamentele sau accesoriile

din boxă.

Pentru evaluarea gradului de interes al porcilor pentru materialul de îmbogățire,

se aplică următoarea formula:

Numărul de porci A / suma numerelor de porci A + B = Z

Z x 100 = X (exprimat in %)

Pentru interpretarea rezultatului evaluării, valoarea obținută (X) se compară cu

următoarele valori:

Interes maxim pentru materialul

de îmbogățire

Interes mediu pentru materialul

de îmbogățire

Interes scăzut pentru materialul

de îmbogățire

100 – 86,4 86,3-68,9 68,8-44,5 44,4-18,1 18,0-0,0

Ulterior evaluării, dacă valoarea obținută se încadrează la interes scăzut

pentru materialul de îmbogățire, fermierul va trebui să adopte măsuri adecvate cu

privire la calitatea materialelor de îmbogățire folosite, pentru pentru stimularea

instinctului explorator al purceilor.

 

 

 

 

 

13  

 

6. Materiale de imbogățire nesigure a căror utilizare nu se recomandă

Există două categorii de risc ce pot fi atribuite materialelor de îmbogățire și

anume:

6.1 Risc de vătămare întâlnit la următoarele materiale nesigure:

-frânghiile din fibre sintetice, care înghițite pot provoca obstrucție intestinală;

-benzile de metal din anvelope care pot provoca leziuni la nivelul gurii prin

mușcare;

-lemnul vechi și uscat ce se poate despica în așchii.

6.2 Risc biologic sau chimic întâlnit la următoarele materiale nesigure:

- paiele depozitate în mod neadecvat, mucegăite;

- turba netratată/compostul de ciuperci pot constitui surse de agenți

patogeni;

- rumegușul uscat poate constitui sursă de praf și agenți patogeni;

- materialele de îmbogățire murdare pot reprezenta un mediu propice

pentru diverși agenți patogeni.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

14  

 

ANEXA I- Materiale de îmbogățire

Material Scopul aplicării Nivelul de interes ca Material de îmbunătățire

Poate fi completat cu

Paie,fân,nutrețuri însilozate, Legume rădăcinoase

Așternut pentru animale

Optim Poate fi utilizat singur

Sol Așternut pentru animale

Suboptim Materiale comestibile și masticabile

Rumeguș, talaș Așternut pentru animale

Suboptim Materiale comestibile și masticabile

Compost de ciuperci, turbă Așternut pentru animale

Suboptim Materiale comestibile

Nisip și pietre Așternut pentru animale

Suboptim Materiale comestibile și masticabile

Hârtie tocată Așternut pentru animale

Suboptim Materiale comestibile și masticabile

Paie, fân sau nutrețuri însilozate

Nutrețuri hrănitoare sau în distribuitor

Suboptim Materiale explorabile și manevrabile

Lemn moale, netratat, carton, frânghie din fibre naturale, saci de pânză

Obiect Suboptim Materiale comestibile și explorabile

Paie compresate sub formă de cilindru

Obiect Suboptim Materiale explorabile și manevrabile