ghid pentru recunoaŞterea Şi combaterea bolilor Şi … · 2018. 7. 9. · ghid pentru...

99
AUTORITATEA NAŢIONALĂ FITOSANITARĂ GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE (SERE, SOLARII, TUNELURI)

Upload: others

Post on 27-Aug-2021

38 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE

AUTORITATEA NAŢIONALĂ FITOSANITARĂ

GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA

BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE

IcircN SPAŢII PROTEJATE (SERE SOLARII TUNELURI)

INTRODUCERE

Prezentul ghid se adresează fermierilor asociaţiilor de producători precum şi tuturor celor

interesaţi cu scopul de a facilita recunoaşterea rapidă a celor mai importante organisme dăunătoare

culturilor de tomate cultivate icircn spaţii protejate (sere solarii tuneluri) şi de a oferi soluţii privind

controlul eficient al acestora Ghidul furnizează informaţii utile de natură practică icircnsoţite de

imagini cu organismele dăunătoare şi simptome ale atacului produs de acestea la tomatele cultivate

icircn spaţii protejate

Cultivarea legumelor icircn spaţii protejate reprezintă fără icircndoială un avantaj faţă de culturile

tradiţionale care sunt supuse condiţiilor de climă şi sol producţia obţinută fiind nesigură Icircn spaţii

protejate se obţin producţii icircn extrasezon de calitate superioară şi semnificativ mai mari decacirct la

culturile din cacircmp deoarece intervenţia asupra factorilor de producţie se face mult mai uşor

Culturile din spații protejate necesită icircn schimb costuri ridicate icircn special cu infrastructura dar şi

cu tehnologia de cultură materialul de plantare utilizat etc Ministerul Agriculturii și Dezvoltării

Rurale şi-a propus să ajute fermierii cu o serie de programe icircn vederea creșterii competitivității

agroalimentare și a dezvoltării durabile a spațiului rural icircn condiții de siguranță alimentară și

mediu icircnconjurător protejat Un astfel de program se referă la un produs deficitar pe parcursul

anului respectiv tomatele Astfel strategia guvernului are icircn vedere 40000 de fermieri beneficiari

costurile atribuite programului ridicacircndu-se la 120 mil euroan din bugetul de stat

Gestionarea cu succes a bolilor şi dăunătorilor se asigură prin aplicarea unui program de

protecţie integrată care include o serie de componente printre care metode biologice

agrofitotehnice mecanice fizice şi chimice Abordarea icircn practica fitosanitară a managementului

integrat al organismelor dăunătoare se bazează pe menţinerea populaţiei organismului dăunător

sub pragul economic de dăunare

Măsurile de carantină fitosanitară cultivarea soiurilor adaptate zonal semănatul icircn perioada

optimă care asigură protecţie faţă de atacul organismelor dăunătoare metodele agrotehnice care

reduc mecanic o mare parte din rezerva biologică a organismelor dăunătoare (rotaţia culturilor

lucrările solului ndash arături discuit distrugerea samulastrei) sunt cacircteva măsuri aplicabile icircn

contextul managementului integrat Icircnmulţirea şi lansarea dirijată a paraziţilor şi prădătorilor

amplasarea capcanelor feromonale utilizarea preparatelor microbiologice (virusuri bacterii

ciuperci protozoare) sunt alte căi abordabile care au ca efect reducerea nivelului populaţiilor de

organisme dăunătoare fără a aplica tratamente chimice

Aplicarea produselor de protecţie a plantelor este o intervenţie cu impact puternic şi

complex asupra agroecosistemelor avacircnd o serie de avantaje dar şi dezavantaje legate mai ales de

toxicitatea produselor utilizate De asemenea aplicarea repetată a acestor produse duce la apariţia

fenomenului de rezistenţă a organismelor dăunătoare faţă de produsele de protecţie a plantelor

utilizate ceea ce atrage după sine necesitatea aplicării unui mare număr de tratamente şi respectiv

cheltuieli exagerate metoda devenind nerentabilă Icircn plus utilizarea unor doze mai mari decacirct cele

indicate icircn prospectele care icircnsoţesc produsele de protecţie a plantelor duce la apariţia unor

fenomene de fitotoxicitate (arsuri pe frunze stagnarea creşterii icircngălbeniri) Alegerea unor

produse de protecţie a plantelor selective pentru fauna utilă şi aplicarea acestora icircn concentraţiile

corespunzătoare reprezintă un deziderat icircn strategia de management integrat

O altă verigă care duce la limitarea utilizării nejustificate a produselor de protecţie a

plantelor este monitorizarea organismelor dăunătoare icircn vederea cunoaşterii dinamicii populaţiei

stabilirea speciilor ldquocheierdquo care justifică aplicarea tratamentelor şi punerea icircn evidenţă a

duşmanilor naturali care pot limita nivelul populaţiei de organisme dăunătoare

Elaborarea şi aplicarea unui program de protecţie faţă de boli şi dăunători nu se poate

realiza fără diagnosticul corect al acestora precum şi al duşmanilor naturali prezenţi icircn cultură

Identificarea cu acurateţe şi icircntr-un timp cacirct mai scurt este o condiţie esenţială pentru aplicarea

măsurilor icircn timp util şi eficiente din punct de vedere economic

Capitolul 1 Simptome produse de organismele dăunătoare la tomate cultivate icircn spaţii

protejate

11 Simptome produse de ciuperci

Ciupercile fitopatogene acţionează puternic asupra plantei la nivel biochimic fiziologic şi la

nivel anatomo-morfologic Icircn general bolile plantelor de cultură produse de ciuperci se caracterizează

prin cacircteva tipuri principale de simptome care permit şi identificarea lor Confirmarea organismului

dăunător se face icircnsă după un examen de laborator

Simptomele ce apar pe diferitele organe ale tomatelor (Lycopersicun lycopersicon) sunt variate

după cum urmează

Putregaiuri produse prin degradarea şi distrugerea diferitelor organe ale plantelor atacate sub

influenţa enzimelor secretate de ciuperci de exemplu Botrytis cinerea Fusarium sp Phytophthora

parasitica

Ofilirea plantelor simptom care apare ca o consecinţă a atacului unor organisme dăunătoare ce

dereglează regimul de apă cum ar fi Fusarium oxysporum f sp lycopersici Verticillium albondashatrum şi

Verticillium dahliae

Pătările frunzelor de diferite culori icircn diferite faze de vegetaţie sunt simptome foarte răspacircndite la

toate tipurile de boli cum ar fi Colletotrichum coccodes Fulvia fulva Septoria lycopersici Alternaria

spp

12 Simptome produse de bacterii

Icircn cazul bacteriozelor care afectează tomatele pot fi icircntacirclnite următoarele tipuri de simptome

Pătări și ciuruiri cu forme şi mărimi diferite (circulare sau neregulat circulare cu sau fără aureolă-

halou)

- apar pe frunze tulpini flori şi fructe pe frunze dezvoltarea petelor este limitată de nervuri iar petele

apar unghiulare pe tulpini pătările au formă de dungi sau benzi

- pe vreme umedă şi caldă ţesuturile infectate exsudează masa de bacterii producacircnd şi icircmbolnăvirea

altor plante

- porţiuni de ţesut foliar adesea cad lăsacircnd icircn frunză orificii de formă neregulată cu margini zdrenţuite

ciuruirea reprezintă stadiul final al bolii la nivelul ţesuturilor plantei gazdă

Exemplu Xanthomonas campestris pv vesicatoria Pseudomonas syringae pv tomato Clavibacter

michiganensis subsp michiganensis

Ofiliri

- cauzate de pătrunderea bacteriilor icircn xilem unde se multiplică şi migrează

- apa şi substanţele nutritive nu mai pot fi transportate avacircnd ca rezultat slăbirea ofilirea şi moartea

plantei

- bacteriile distrug adesea părţi ale pereţilor celulelor xilemice se răspacircndesc şi se multiplică icircn

ţesuturile parenchimatice adiacente icircn diferite puncte de-a lungul vaselor omoracircnd celulele

- bacteriile care produc aceste simptome pătrund prin răni ce expun elementele vasculare

Exemplu Clavibacter michiganensis subsp michiganensis

Ulcere (ulceraţii) leziuni

- apar pe tulpini

- sunt numai o parte a simptomului de boală

- aspectul lor nu este icircntotdeauna lucios şi moale ci poate fi sub formă de crăpături ale tulpinii zone

necrotice pe părțile aeriene ale plantei

- icircn unele cazuri ţesutul putrezit moare şi icircn tulpină pot să apară cavităţi

- bacteriile pătrund prin răni iar icircn plantele tinere şi prin deschideri naturale

Exemple Pseudomonas corrugata

13 Simptome produse de virusuri

Virusurile produc boli cu simptome ușoare pacircnă la foarte grave denumite viroze Spre deosebire

de alți agenți patogeni virusurile produc infecții sistemice prezente icircn toate organele plantelor

La tomate aceste simptome se manifestă prin

- Nanismul sau piticirea (micșorarea icircnălțimii plantelor)

- frecvent icircntacirclnit la Pepino mosaic virus Tomato mosaic virus

- Mozaic se manifestă

pe frunze zone de culoare verde-gălbuie difuze care alternează cu zone de culoare verde

(Tomato mosaic virus) icircntre nervuri pete mici clorotice dispersate pe toată suprafața limbului

(Tomato mosaic virus) pete de culoare verde-icircnchis și bășicareardquo suprafeței frunzelor la Pepino

mosaic virus

pe fructe zone mai deschise la culoare pe fructele icircn curs de coacere (Pepino mosaic virus)

- Pătări inelare se manifestă

- pe frunze pete inelare clorotice de culoare negricioasă (Tomato black ring virus) inele și linii

sinuoase necrotice (Tomato ringspot virus) pete sau leziuni clorotice sau necrotice situate icircn

jurul punctului unde a avut loc inocularea virusului prin icircnțepăturile tripşilor vector (Tomato

spotted wilt virus) pete brune sau de culoarea bronzului icircn stadiu mai avansat al bolii pe partea

inferioară a frunzelor (Tomato spotted wilt virus)

pe fructe pete arcuri sau formațiuni inelare de culoare maron verzuie mai deschise la culoare

decicirct restul suprafeței la fructele icircn curs de maturare (Tomato spotted wilt virus) desene inelare

superficiale concentrice de culoare gri sau brună (Tomato ringspot virus) pete brune pe fructele

verzi și desene inelare divers colorate pe fructele icircn curs de maturare (Tomato black ring virus)

- Necroze se manifestă icircn lungul pețiolurilor frunzelor și tulpinii icircntr-un stadiu mai avansat distrug

vacircrful plantei (Tomato black ring virus)

14 Simptome produse de insecte acarieni

Dăunări produse de organisme dăunătoare cu aparat bucal de ros care apar la exteriorul sau icircn

interiorul organelor atacate

perforarea frunzelor (larve fluturi ex Autographa gamma)

scheletarea frunzelor (larve fluturi ex Lacanobia oleracea Spodoptera littoralis)

minarea frunzelor (larve miniere Liriomyza spp Chromatomyia horticola Tuta

absoluta)

Dăunările produse de organisme dăunătoare cu aparat bucal de supt apar icircn urma faptului că

pentru hrănire dăunătorii introduc icircn țesuturi salivă conținacircnd enzime care determină modificări

morfologice și biochimice ale acestora printre care amintim

decolorarea organelor atacate frecvent a frunzelor (afide acarieni)

icircncrețirea și răsucirea frunzelor (afide)

deformarea şi decolorări ale fructelor (tripşi acarieni)

argintarea frunzelor (tripşi)

imprimarea unui miros caracteristic fructelor (ploşniţa Nezara viridula)

15 Simptome produse de nematozi

Nematozii fitoparaziţi au dimensiuni microscopice se localizează fie icircn țesuturile

rădăcinilor tulpinilor frunzelor sau icircn ovarele florilor (endoparaziți) fie la exteriorul organelor

atacate (ectoparaziți) fiind fixați de substratul alimentar cu aparatul lor bucal

Icircn urma hrănirii prin icircnțeparea și sugerea sucului celular nematozii pot să producă daune

care frecvent apar sub formă de

gale mici umflături ale țesuturilor vegetale pe seama cărora se hrănesc de exemplu pe

rădăcini (Meloidogyne spp)

stagnarea creşterii plantelor (Meloidogyne spp)

Capitolul 2 Organisme dăunătoare la tomate cultivate icircn spaţii protejate

Organismele dăunătoare plantelor şi produselor vegetale pot fi grupate icircn două categorii

organisme dăunătoare de carantină şi organisme dăunătoare non-carantină

Organismele dăunătoare de carantină sunt organismele care reprezintă o importanţă

economică potenţială pentru o zonă aflată icircn pericol care nu sunt prezente icircn acea zonă sau dacă

sunt prezente nu sunt larg răspacircndite şi fac obiectul unui control oficial Icircn ţara noastră organismele dăunătoare de carantină sunt reglementate prin Hotăracircrea

Guvernului 5632007 cu modificările şi completările ulterioare care transpune prevederile

Directivei 292000 a Uniunii Europene

21 Organisme dăunătoare de carantină la tomate (Lycopersicon lycopersicum)

Nr

crt

Denumire știinţifică şi

denumire populară

Răspacircndire geografică

Bacterii

1 Xanthomonas campestris pv

vesicatoria (Doidge) Vauterin

Hoste Kersters amp Swings -

pătarea bacteriană a tomatelor

Africa America Asia Oceania

Europa Austria Azerbaijan Belarus Bulgaria

Cehia Franța Grecia Ungaria Italia Polonia

Romacircnia Rusia Slovacia Slovenia Spania Turcia

2 Clavibacter michiganensis

subsp michiganensis (Smith)

Davis Gillaspies Vidaver amp

Harris - ofilirea bacteriană a

tomatelor

Africa America Asia Oceania

Armenia Azerbaijan

Europa Belarus Bulgaria Cipru Cehia Franța

Germania Grecia Ungaria Italia Letonia Polonia

Romacircnia Rusia Serbia Slovenia Spania Elveția

Turcia Ucraina

Virusuri și micoplasme

1 Tomato spotted wilt virus

(TSWV)-boala petelor de

bronz

Africa America Asia Oceania

Europa Albania Armenia Austria Azerbaijan

Belgia Bulgaria Croaţia Cipru Cehia Germania

Grecia Ungaria Italia Lituania Malta Republica

Moldova Romacircnia Muntenegru Rusia Serbia

Slovenia Spania Suedia Turcia Ucraina Franţa

Portugalia Olanda Norvegia

2 Tomato yellow leaf curl virus

(TYLC)-virusul icircncrețirii

galbene a frunzelor de tomate

Africa America Asia Oceania

Europa Cipru Franța Georgia Grecia Italia Malta

Portugalia Spania Turcia

3 Tomato ring spot virus

(ToRSV) - virusul pătării

inelare a tomatelor

Africa America Asia Oceania

Europa Belarus Croația Franța Lituania Serbia

Slovacia Slovenia Turcia

4 Tomato mottle virus ToMoV

(Florida tomato virus)

America

5 Tomato black ring virus-

(TBRV)-virusul pătării inelare

negre a tomatelor

Africa America Asia

Europa Albania Belarus Belgia Bulgaria Croația

Cehia Finlanda Franța Germania Grecia Ungaria

Irlanda Moldova Olanda Norvegia Polonia Rusia

Serbia Elveția Turcia Marea Britanie

Insecte acarieni

1 Bactericera cockerelli (Sulc)

(puricele melifer al tomatelor)

America Oceania

2 Bemisia tabaci (Gennadius)

populaţii non-europene

(musculița albă a tutunului)

Asia Africa America

Europa Austria Belgia Bosnia-Herțegovina

Bulgaria Cipru Croația Cehia Franța Giorgia

Germania Grecia Ungaria Italia Malta Muntenegru

Norvegia Olanda Polonia Portugalia Rusia Serbia

Slovenia Spania Elveția Turcia

3 Helicoverpa armigera

(Hubner)

(omida fructificațiilor)

Asia Africa America

Europa Albania Austria Belarus Belgia Bosnia-

Herțegovina Bulgaria Cipru Finlanda Franța

Georgia Germania Grecia Ungaria Italia

Macedonia Malta Moldova Muntenegru Polonia

Portugalia Romacircnia Rusia Serbia Slovacia

Slovenia Spania Elveția Turcia Ucraina

4 Keiferia lycopersicella

(Walshingam)

(minierul tomatelor)

America

Europa Absent

5 Liriomyza huidobrensis

(Blanchard)

(musca minieră sud-americană)

Asia Africa America

Europa Austria Bulgaria Croația Cipru Cehia

Finlanda Franța Germania Grecia Elveția Ungaria

Italia Malta Muntenegru Olanda Polonia Portugalia

Serbia Spania Turcia

6 Liriomyza sativae

(Blanchard)

(minierul tomatelor)

Asia Africa America Canada Oceania

Europa Turcia

7 Liriomyza trifolii (Burgess)

(musca minieră californiană)

Asia Africa America

Europa Albania Austria Belarus Belgia Bosnia-

Herțegovina Cipru Croația Finlanda Franța

Georgia Grecia Italia Malta Moldova Muntenegru

Olanda Portugalia Romacircnia Rusia Serbia Slovenia

Spania Elveția Turcia

8 Spodoptera eridania (Cramer)

(viermele sudic)

America

Europa Absent

9 Spodoptera frugiperda

(Smith)

(viermele frunzelor de porumb)

Africa America Canada

Europa Absent

10 Spodoptera littoralis

(Boisduval)

(noctuidul mediteraneean)

Asia Africa

Europa Cipru Franța Grecia Italia Malta

Portugalia Spania Turcia

11 Spodoptera litura (Fabricius)

(viermele tutunului)

Asia Africa America

Europa Rusia

Oceania

12 Thrips palmi (Karny)

(tripsul palmierilor)

Africa America Canada

Europa Absent

Nematozi

1

Nacobbus aberrans (Thorne)

Thorne and Allen

America

Europa Absent

2 Meloidogyne chitwoodi Golden

et al

Africa America

Europa Belgia Franţa Germania Olanda Portugalia

Turcia

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Clavibacter michiganensis subsp michiganensis

(Smith) Davis Gillaspies Vidaver amp Harris

Denumire populară ofilirea bacteriană a tomatelor

Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Lycopersicon spp Phaseolus vulgaris (fasole)

Pisum sativum (mazăre) Zea mays (porumb) Capsicum annuum (ardei) buruieni (Solanum douglasii

Solanum nigrum Solanum triforum)

Simptome

Boala apare icircn tot cursul perioadei de vegetație manifestacircndu-se diferit icircn funcție de organul afectat al

plantei astfel plantulele infectate mor rapid plantele adulte infectate se ofilesc lent și treptat pe

cotiledoane apar pete circulare de 1-5 mm icircn diametru cu centrul inițial albicios ulterior brun care se

unesc iar suprafața cotiledoanelor se icircncrețește pe frunzele tinere apar pete albicioase proeminente care

devin galben-verzui foliolele frunzelor mature se icircngălbenesc la margine și se răsucesc icircn jos de-a

lungul nervurii mediane pețiolul se curbează vasele conducătoare ale părților afectate se brunifică

țesutul medular se alterează și se colorează icircn galben pacircnă la brun roșcat pe tulpini și pețioli apar pete

longitudinale de culoare galbenă pacircnă la brun cu timpul țesutul din dreptul petelor crapă producacircnd

ulcerații fructele tinere se deformează rămacircn mici și se maturează prematur iar cele mature nu

prezintă simptome externe pulpa este colorată icircn galben iar vasele conducătoare icircn brun uneori apar

pete circulare de 3-6 mm diametru izolate sau dispuse icircn grupuri de culoare albă ulterior petele devin

lenticulare sau rămacircn rotunde maro-deschis cu o aureolă albă sau gălbuie cu asperități la centru (așa-

numitul simptom bdquoochi de pasărerdquo) semințe mici brune sau negre cu germinație redusă icircn cavitatea

pedunculară apar pete mici brune cu marginea icircntunecată pete care se extind și se unesc ulterior

Fig 1 Atac pe frunze (httpsgdeppoint) Fig 2 Atac pe tulpină (httpsgdeppoint)

Fig 3 Atac pe fructe Fig 4 Atac pe fructe

(httpsgdeppoint) (httpsalchetroncom)

Mod de răspacircndire

- pe distanțe mari principala cale de răspacircndire este transmiterea prin sămacircnță

- local răspacircndirea bolii este favorizată de picăturile de apă practicile culturale și utilizarea

echipamentelor contaminate

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea de sămacircnță sănătoasă certificată tratată chimic și termic tratamentul termic se realizează

prin scufundarea semințelor icircn apă fiartă la 56degC 30 min

extracția semințelor se realizeză cu HCl

utilizarea de soiuri rezistente

icircnființarea culturilor de răsaduri sănătoase

rotația culturilor la 4 ani

plantele atacate și cele din jur se scot (cu tot cu rădăcini și se introduc imediat icircn saci de

polietilenă) și se ard (bacteria poate rămacircne icircn sol o perioadă lungă)

este recomandată doar irigarea prin picurare

nu se efectuează lucrări atunci cacircnd pe plante sunt prezente picături de apă

combaterea buruienilor (care pot fi plante gazdă)

de la plantele infectate nu se recoltează semințe

după recoltare se stracircng resturile vegetale și se distrug prin ardere

tratarea solului cu produse pe bază de cupru

dezinfecţia serelor solariilor uneltelor macircinilor lucrătorilor etc

Măsuri curative

- combatere chimică cu următoarele produse CURENOX 50 ndash 15-2 Kg ha ZEAMA BORDELEZA

TIP MIFrdquo ndash 375-5 Kg ha CUPERTINE SUPER ndash 35 Kg ha ALCUPRAL 50 PU ndash 15-2 Kg ha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- CURENOX 50 - 3 zile

- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo - 3 zile

- CUPERTINE SUPER - 3 zile icircn seră 10 zile icircn cacircmp

- ALCUPRAL 50 PU - 3 zile

Icircntrucat este o boala sistemică tratamentele cu fungicide bactericide (cupru mancozeb) au eficiență

redusă

IMPORTANT

Plantele de tomate sunt sensibile pe toată durata vieții Bacteria se localizează icircn vasele

lemnoase unde produce cavități și supraviețuiește icircn resturile vegetale sol echipamente și

alte structuri ale serei icircn semințe rămacircnacircnd viabilă cel puțin 8 luni

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Xanthomonas campestris pv vesicatoria

(Doidge) Vauterin Hoste Kersters amp Swings

Denumire populară pătarea bacteriană a tomatelor

Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) buruieni (Datura

Hyoscyanum niger Lycium barbarum Nicotiana rustica Physalis Solanum spp) Solanum tuberosum

(cartof)

Simptome boală se instalează pe tot timpul perioadei de vegetație afectacircnd organele aeriene

Icircn stadiul de răsad

- pe frunzele tinere - apar pete galben-verzui brune cu centru necrozat și cu un exsudat cu aspect

de lacrimă

- pe hipocotil ocazional apar striații brune

La plantele mature

- pe frunze - apar pete circulare neregulate de 1-2 mm verde icircnchis cenușii brune cu aspect

hidrozat cu margini distincte răspacircndite de-a lungul nervurilor laterale și pe

marginea frunzelor uneori petele confluează icircn condiții de umezeală apare exsudat

iar suprafața leziunii și arealele icircnconjurătoare apar lucioase

- pe tulpini - icircn dreptul petelor țesutul se suberifică formacircnd verucozități și crăpături neregulate

- florile - cad icircn urma infecției și ca urmare numărul de fructe se reduce

- pe fructe - apar pete mici hidrozate gălbui brune cenușii crustoase cu halou gălbui alb

superficiale adanci

- leziunile de obicei se scufundă icircn centru și se icircnalță la margini dar se poate ca

icircntreaga leziune fie să se scufunde sau fie să se icircnalțe

- la coacerea fructelor țesutul din jurul leziunii rămacircne verde

- cacircnd atacul este puternic se produc crăpături (alb-maronii de 2-10 mm) ale

epidermei prin care pătrund alte microorganisme care determină putrezirea pulpei

fructului

- la fructele coapte nu se produce infecție secundară

La tomate

- pe frunze ndash apar leziuni neregulate icircnconjurate de zone apoase inițial verzi apoi maronii și

necrotice leziunile sunt frecvent icircnconjurate de un halou clorotic cacircnd leziunile fuzionează

apare arsura foliară

- pe tulpină ndash apar plesnituri de-a lungul ei iar pețiolii se necrozează

- pe fructe ndash apar inițial pustule mici ușor proeminente ulterior acestea cresc icircn dimensiune

devin maronii proeminente cu aspect rugos și icircnconjurate de un halou apos uneori leziunile

confluează

Atac pe tomate (httpsgdeppoint)

Mod de răspacircndire

- pe distanțe mari principala cale este transmiterea prin sămacircnță

- local răspacircndirea bolii este favorizată de picăturile de apă resturi vegetale practicile culturale și

utilizarea echipamentelor contaminate

Măsuri de management

Măsuri preventive

rotația culturilor

este recomandată irigarea pe rigole sau prin picurare

distrugerea prin ardere a resturilor de plante și buruieni rămase pe cacircmp după recoltare

utilizarea de sămacircnță sănătoasă (recoltată din plante sănătoase libere de boli) certificată tratată

chimic și termic (cu apă caldă 560C 30 minute)

utilizarea de soiuri rezistente

aerisirea spațiilor icircn sere și solarii

curățarea și dezinfecția echipamentelor a instrumentelor de lucru și a depozitelor

nu se efectuează lucrări atunci cacircnd pe plante sunt prezente picături de apă

efectuarea cu grijă a tuturor lucrărilor astfel icircncacirct leziunile să fie minime

IMPORTANT

Xanthomonas campestris pv vesicatoria este larg răspacircndită și produce pierderi economice la

tomate și ardei

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tomato spotted wilt virus (TSWV)

Denumire populară virusul ofilirii pătate a tomatelor

Statut este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă TSWV cuprinde un număr foarte mare de plante gazdă icircn principal tomate (Solanum

lycopersicum) ardei (Capsicum spp) vinete (Solanum melongena) cartof (Solanum tuberosum) ţelină

(Apium graveolens) mazăre (Pisum sativum) fasole (Phaseolus vulgaris) soia (Glycine max) tutun

(Nicotiana tabacum) etc

Simptome - pe frunze peţioluri tulpini clorozarea nervurilor prezenţa petelor brune pe faţa inferioară a frunzelor

tinere și uscarea limbului icircncreţirea sau contorsionarea frunzelor pete linii inele clorotice la icircnceput

apoi de culoarea bronzului şi necrotice icircn final pe frunze peţioluri și tulpini stoparea creşterii (vacircrful

plantei fiind curbat lateral) frunze mici mozaicate și deformate la tomatele care rezistă virusului

plantele tinere rămacircnacircnd pitice

- pe fructe pete arcuri formaţiuni inelare sau semiinelare de culoare roşiatică sau gălbuie cu epiderma

necrozată număr redus de fructe depreciate calitativ

Fig1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze (httpgardenerwikiacom) (httpwwwapsnetorg)

Mod de răspacircndire icircn sere virusul are ca vector principal de răspacircndire tripsul Frankliniella

occidentalis

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea materialului de plantare liber de virus

evitarea pătrunderii tripşilor de la exterior icircn spaţiile protejate prin utilizarea plaselor care reţin

insectele

producerea răsadului de tomate la distanţă de specii floricole gazdă pentru tripşi (crizanteme

begonii)

plantare timpurie

utilizare de soiuri rezistente la TSWV

combaterea vectorului

IMPORTANT

Simptomele TSWV variază icircn funcţie de speciile de plante gazdă şi de gradul de susceptibilitate

al acestora

cc op

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Bemisia tabaci (Gennadius)

Denumire populară musculița albă a tutunului

Statut populaţiile non-europene au statut de organism de carantină icircn Romacircnia este posibilă existenţa

populaţiilor europene

Plante gazdă este o specie polifagă și o putem găsi pe specii care aparțin următoarelor familii botanice

Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Euphorbiaceae Leguminosae Malvaceae Solanaceae

Convolvulaceae Icircn trecut era cunoscut mai ales ca un dăunător al culturilor de cacircmp din regiunile calde

cum ar fi tutun tomate bumbac Icircn timp a devenit responsabilă de daune provocate icircn serele din icircntreaga

lume și atacă icircn mod special Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum spp (ardei) Poinsettia

spp Hibiscus spp Gerbera spp Gloxinia spp

Descriere

Adultul are talie redusă de aproximativ 1 mm masculii sunt mult mai mici decacirct femelele corpul

galben icircnchis cele două perechi de aripi acoperite de o secreție ceroasă pulverulentă albă (fig1) Adulții

sunt asemănători cu alte musculiţe albe totuși icircn repaus adulţii de Bemisia tabaci ţin aripile icircn formă de

bdquocortrdquo icircn timp ce la Trialeurodes vaporariorum poziţia aripilor este mult mai plană Nimfa este plată de formă ovală neregulată și are lungimea de 07 mm

Pupariul este aplatizat cu contur neregulat prezintă pe partea dorsală peri lungi are tendinţa să fie mai

mare mai oval şi cu peri mai puţini pe frunzele netede

Oul este pedunculat are formă rotunjită la bază şi ascuţit apical de culoare maronie la cacircteva zile după

depunere lungime 02 mm

Fig1 Adult Fig 2 Atac pe fructe de tomate

Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda

Simptome

Plantele atacate prezintă următoarele simptome pete clorotice pe frunze nervuri icircngălbenite şi

icircngroşate icircngălbeniri mozaicări și răsucirea frunzelor precum şi deformarea tulpinilor și piticirea

plantelor Icircn cazul unor infestări severe plantele atacate se icircngălbenesc se ofilesc icircşi pierd frunzele

vigoarea plantelor este redusă și pot fi induse dezechilibre fiziologice De asemenea icircn urma atacului

dăunătorului pe frunze apare fenomenul de ldquorouă de miererdquo care diminuează capacitatea fotosintetică a

plantelor și determină apariția și dezvoltarea mucegaiurilor Atacul pe fructele de tomate poate provoca

o maturare inegală a acestora (fig 2)

De regulă toate stadiile dăunătorului se observă pe partea inferioară a frunzelor prin scuturarea

plantelor infestate adulţii zboară puţin şi se reaşază pe frunze

Biologie ciclul de viaţă prezintă şase stadii ou patru stadii nimfale şi adult Adulţii şi ouăle proaspăt

depuse se observă pe creşterile noi din vacircrful plantelor stadiul I şi II nimfal pe frunzele mai bătracircne de

la bază şi stadiile III şi IV nimfale icircntre aceste etaje Ouăle sunt dispuse rar icircn formă de cerc de regulă

izolate sau icircn grupuri mici eclozează după 5-9 zile la 30degC După eclozare stadiul I nimfal este mobil se

deplasează icircn căutarea locului de hrană după care rămacircne imobilizat pe durata celor patru stadii nimfale

Primele 3 stadii nimfale durează 2-4 zile icircn funcţie de temperatură ultimul numit puparium durează 6

zile după care apare adultul Icircmperecherea icircncepe la 12 h după ce apar și se repetă pe toată durata de

viață a adulților Femelele au o longevitate de aproximativ 60 zile icircn timp ce a masculilor este mai

scurtă (9-17 zile)

Măsuri de management

Măsuri preventive

- icircndepărtarea buruienilor icircnainte de icircnfiinţarea culturii deoarece pot constitui gazde pentru

musculiţele albe dar şi o sursă majoră de virusuri

- monitorizarea culturilor prin utilizarea capcanelor galbene lipicioase

Măsuri curative

metode biologice prin parazitoizi cum ar fi Encarsia luteola şi Eretmocerus spp agenți

entomopatogeni de tipul ciupercilor (Verticillium lacanii Beauveria bassiana) insecte prădătoare

(Macropholus caliginosus Franklinothrips vespiformis Delphastus pusillus Nabis spp Orius spp)

acarieni prădători (Amblyseius limonicus A swirskii Transeius montdorensis)

metode chimice prin utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar VYDATE 10 L ndash 10 lha

LANNATE 20 SL ndash 125 lha PROXIMO -50-75 mlhl la apariţia dăunătorilor şi SANMITE 10 EC ndash

15 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime

admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

VYDATE 10 L - 21 zile

LANNATE 20 SL - 7 zile

PROXIMO - 3 zile

SANMITE 10 EC - 3-7 zile

IMPORTANT

Este vector a peste 60 de virusuri ai plantelor inclusiv virusul de carantină Tomato yellow

leaf curl virus

Identificarea speciei necesită examen microscopic avacircnd icircn vedere că specia se aseamănă

foarte mult cu Trialeurodes vaporariorum specie extrem de frecventă icircn spaţii protejate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Helicoverpa armigera (Hubner)

Denumire populară omida fructificațiilor

Statut este organism de carantină reglementat pe plante destinate plantării de Dendranthema

Dianthus Pelargonium şi Solanaceae (Anexa II secţiunea II din HG 563-2007) prezent icircn Romacircnia pe

suprafețe mari

Plante gazdă specie polifagă care atacă peste 120 specii de plante cultivate și spontane dintre care

menționăm tomatele ardeii bamele mazărea fasolea garoafele gura leului etc Helicoverpa armigera

a devenit un important dăunător icircn culturile de seră și solarii

Descriere

Adultul lungimea corpului de 12-18 mm anvergura aripilor de 35-40 mm (fig1) de culoare variabilă

verde-gălbui brun-deschisă sau brun-icircnchisă Aripile anterioare prezintă pe marginea lor externă o linie

formată din 7-8 pete negricioase şi o bandă transversală brun-icircnchisă cu contur neregulat Aripile

posterioare au culoarea puţin mai deschisă cu o margine lată de culoare brună care conţine o zonă mai

pală nervurile sunt vizibile şi către bază au o pată icircn formă de virgulă de aceeași culoare

Larva icircn ultima vacircrstă are lungimea corpului de 30-40 mm și este de culoare variabilă de la verzui

pacircnă la roșcat-violet sau brun-icircnchis iar motivul descris poate forma umbre de verde galben-pai şi roz

murdar pacircnă la maron roşcat şi chiar negru Pe corp prezintă 5 dungi una dorsală mediană 2

suprastigmale și 2 substigmale (fig 2)

Oul hemisferic de 04-05 mm ornat cu numeroase striațiuni La depunere are culoarea alb-gălbui după

care devine verzui chiar maron icircnchis icircnainte de eclozare

Pupa de culoare maron stacojiu 14-18 mm lungime purtacircnd la extremitatea posterioară doi spini icircn

formă de cacircrlig

Fig1 Larvă (httpswwwcabiorgiscdatasheet) Fig 2 Adult (httpswwwcabiorgiscdatasheet)

Simptome pagubele provocate de acest dăunător sunt cauzate de hrănirea vorace a omizilor pe frunze

mai ales icircn fazele inițiale de după eclozare Mai tacircrziu pătrund icircn fructe și formează galerii unde lasă

numeroase dejecții făcacircndu-le improprii pentru consum De asemenea fructele atacate de larve cad

prematur sau se infectează secundar cu diferiți agenți patogeni

Biologie iernează icircn stadiul de pupă icircn sol icircntr-o celulă ovală de pămacircnt la adacircncimea de 7-25 cm

Fluturii zboară pe icircnserate și noaptea hrănindu-se cu nectarul florilor Ouăle sunt depuse izolat pe

frunzele tulpinile și inflorescențele plantelor gazdă O femelă poate depune icircntre 300-3000 ouă icircn

medie 500-1000 Ouăle eclozează icircn trei zile la 225degC perioada larvară durează 18 zile tot la 225degC şi

se prelungeşte pacircnă la 51 de zile la 175degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă

icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere

icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de

infestare

Măsuri curative

metode fizice prin amplasarea capcanelor atractive pentru ambele sexe cu rol de a pune icircn evidenţă

prezenţa dăunătorului dar şi de atragere şi omoracircre a acestora

metode biologice prin utilizarea

- unor produse pe baza de bacterii ex Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a

doua generaţie) şi virusuri ex Helicoverpa armigera nuclear polyhedrosis virus

- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus maculiventris

metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar ALVERDE - 10 lha icircn 1000

l apă ha MATCH 050 EC ndash 100 mlhl VOLIAM TARGO - 06-08 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime

admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- ALVERDE - 3 zile

- MATCH 050 EC - 7 zile

- VOLIAM TARGO - 3 zile

IMPORTANT

Se recomandă icircnchiderea spaţiilor protejate pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii

adulților

Adulţii sunt migratori şi pot parcurge distanţe mari (˃100 km)

Larvele şi adulţii pot fi identificaţi cu exactitate faţă de alte specii prin examen de laborator

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Liriomyza trifolii (Burgess)

Denumire populară musca minieră a plantelor de seră musca minieră

Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă semnalată pe 22 specii de plante gazdă fiind considerat principalul

dăunător al tomatelor icircn spaţii protejate

Descriere Adultul muscă mică lungime 13-23 mm de culoare neagră-cenușie Femelele sunt puțin mai mari

decacirct masculii Aripile nu depășesc lungimea corpului și au nervurile negre Scutelul este galben perii

ventrali de culoare galbenă pronotul și scutul de culoare neagră cu reflexe cenușii

Oul este sferic de 02-03mm la depunere albicios - cenușiu ușor translucid

Larva apodă și acefală de 3 mm lungime la icircnceput transparentă apoi galben-portocalie prezintă

posterior două stigme triunghiulare caracteristice

Pupa 18-23 mm lungime ovală ușor turtită ventral de culoare variabilă galben-portocalie deschis

pacircnă la maron auriu

Fig 1 Atac de Liriomyza trifolii (foto ANF) Fig 2 Adult L trifolii (foto ANF)

Simptome Minele de pe frunze și punctele de hrănire sunt de regulă cele mai evidente semne privind

prezența dăunătorului Icircnțepăturile de hrănire produse de femele apar ca niște adacircncituri circulare de

culoare albicioasă iar cele pentru pontă sunt ceva mai mici și dispuse mai uniform circular Minele

produse de larve vizibile tot pe partea superioară a frunzelor sunt tipic sinuoase foarte răsucite și de

formă neregulată lărgindu-se pe măsură ce larva se dezvoltă inițial de culoare verde apoi devin albe

odată cu icircmbătracircnirea țesutului

Biologie o generație se dezvoltă icircn 15-20 zile icircn funcție de temperatură Adulții zboară dimineața

copulația avacircnd loc la 24 de ore de la apariție Femelele trăiesc 15-30 zile timp icircn care depun 25-640 de

ouă icircn serii de cacircte 17 pe zi După 2-5 zile apar larvele care formează mine icircn țesutul palisadic al

frunzei unde rămacircn 4-7 zile pacircnă la completa dezvoltare Icircmpuparea are loc icircn afara minei de regulă icircn

stratul superficial al solului de lacircngă planta gazdă și durează 10-12 zile Icircn spații protejate specia

dezvoltă mai multe generații pe an care se suprapun

Măsuri de management

Măsuri preventive

controlul materialului de plantare icircnainte de icircnființarea culturii

distrugerea resturilor vegetale şi dezinfectarea solului și incintei

monitorizarea culturilor pentru detectarea adulţilor (capcane) şi larvelor (inspectarea plantelor)

Măsuri curative

metode fizice utilizarea capcanelor galbene lipicioase metodă eficace de capturare a adulților icircn

timpul perioadei de vegetație metode biologice utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius palliles

Chrysocharis parksi Diglyphus begini ploșniței prădătoare Cyrtopeltis modestus sau a nematodul

parazit Neoaplectana carpocapsae

-un produs inofensiv faţă de mediu şi om este Lasertrade 240 SC (05 lha) insecticid biologic obţinut din

fermentaţia bacteriei Saccharopolyspora spinosae din sol

metode chimice utilizarea insecticidelor trebuie să fie ținută la minimum doar icircn situații de urgență

preferacircndu-se acele produse care distrug cel mai puţin fauna utilă Stropirile se vor efectua doar la

apariția focarelor de infecție cu insecticide avizate folosind alternativ produse cu substanţă activă

diferită Produsele de protecţie a plantelor care se vor folosi sunt APACHE 015 lha SAFRAN 18 EC

- 09 lha icircn 1000 l apă VARGAS 18 EC - 09 lha icircn 1000 l apă ACTARA 25 WG (aplicat la sol ) ndash

08 kgha preventiv şi curativ la 4-5 zile de la plantarea răsadurilor de tomate icircn solarii VYDATE 10 L -

10 lha VOLIAM TARGO - 06-08 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii limitelor maxime

admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- APACHE - 3 zile

- SAFRAN 18 EC - 3 zile

- VARGAS 18 EC - 3 zile

- ACTARA 25 WG - 3 zile

- VYDATE 10 L - 21 zile

- LASER 240 SC - 3 zile

- VOLIAM TARGO - 3 zile

- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile

IMPORTANT Principala sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din

serele icircnmulțitor

Icircnțepăturile provocate de adulți sunt porți de pătrundere a altor tipuri de organisme

dăunătoare

22 Organisme dăunătoare non- carantină la tomate cultivate icircn spaţii protejate

221 Ciuperci

1 Alternaria sp - alternarioză

2 Botrytis cinerea PersFr - putregaiul cenușiu

3 Colletotrichum coccodes Wallr - antracnoza

4 Dydimella lycopersici Kleb - putrezirea coletului

5 Fulvia fulva ( Cladosporium fulvum) (Cooke) - pătarea cafenie a frunzelor de tomate

6 Fusarium sp - ofilirea fuzariană (fuzarioză)

7 Leveillula taurica (Lev) Arnaud - fainarea tomatelor

8 Septoria lycopersici - pătarea albă a frunzelor de tomate

9 Phytophtora infenstans (Mont) de By - mana tomatelor

10Phytophtora parasitica Dast - putregaiul coletului sau mana de sol a

tomatelor

11 Pytium ultimum Trow - căderea și putrezirea plăntuțelor

12 Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold şi Verticillium dahliae Kleb ndash ofilirea verticiliană

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Alternaria sp

Denumire populară alternarioza

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate cartof vinete ardei

Simptome boala se manifestă pe tulpini frunze și fructe Plantele pot fi atacate icircn toate fazele de

dezvoltare

Icircn răsadniță atacul apare icircn porțiunea bazală a tulpiniței pete alungite brune care se extind de jur

icircmprejur determinacircnd ofilirea și uscarea răsadului

După transplantare icircn spaţii protejate sau icircn cacircmp pe frunze apar pete circulare cenuşii-brunii cu

zonalităţi concentrice numite şi bdquopete ţintărdquo Petele la icircnceput mici se extind concentric pot atinge 2

cm icircn diametru şi prezintă un inel galben

Pe zona brunificată apare un mucegai fin negru iar ţesuturile se brunifică se subţiază şi uneori se rup

frunzele prezentacircnd perforaţii

Icircn condiţii de umiditate ridicată boala evoluează rapid apare veştejirea şi uscarea frunzelor ceea ce

duce la desfrunzirea icircnainte de vreme şi oprirea din creştere a fructelor ce nu se maturează

Dacă fructele sunt atacate cacircnd sunt mici se icircnnegresc și cad cu ușurință de pe plante

Fructele atacate prezintă zone scufundate brune cu crăpături şi cu zonalităţi concentrice

Fig 1 Atac pe tulpină (httpsimagesbugwoodorg) Fig 2 Atac pe frunze (httpsimagesbugwoodorg)

Foto D Blancard ( INRA)

Mod de răspacircndire

Răspacircndirea ciupercii de la plantă la plantă de la un etaj de frunze la altul se face prin intermediul

sporilor duşi de vacircnt sau de picăturile de apă Temperatura cuprinsă icircntre 2-35degC şi umiditatea

atmosferică de 100 sunt condiţii favorabile atacului Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face

prin miceliu sporii de pe resturile vegetale şi prin seminţele provenite din fructele parţial atacate

Ciuperca se poate răspacircndi cu uşurinţă icircn terenurile bogate icircn humus cele icircngrăşate excesiv icircn solurile

cu lipsă de magneziu şi pe diferite plante cartof vinete măselariţă ciumăfaie mătrăgună

Măsuri de management

Măsuri preventive

Tomatele se vor planta icircn soluri icircngrăşate echilibrat fără lipsă de magneziu curate de buruieni Solul

serelor şi solariilor va fi icircn prealabil dezinfectat termic sau chimic Măsurile de igienă culturale

obligatorii ca stracircngerea şi arderea resturilor vegetale sau icircngroparea lor icircn profunzime limitează

atacul ciupercii Icircntre măsurile agrotehnice remarcăm asolamentul icircn care tomatele nu trebuie să

revină pe sola ce a fost infestată cu Alternaria decacirct după 4 ani Utilizarea irigării la baza plantelor și

nu prin aspersiune pentru a nu disemina sporii ciupercii Aerisirea solariilor serelor dimineața

devreme sau seara tacircrziu pentru a evita formarea condensului pe frunze

Măsuri curative combatere chimică cu următoarele produse

- GRISU - 10 lha

- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)

- REVUS TOP -06 lha

- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie

Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe

- BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha

- VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha

- AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă

- ORTIVA TOP ndash 1 lha

- ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- GRISU - 3 zile

- CIDELY TOP - 3 zile

- REVUS TOP - 3 zile

- ORTIVA 250 SC - 3 zile

- BRAVO 500 SC - 3 zile

- VITRA 50 WP - 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp

- AZBANY - 3 zile

- ORTIVA TOP - 7 zile

- ORTIVA OPTI - 3 zile

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Botrytis cinerea PersFr Denumire populară putregaiul cenușiu al tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate

Simptome putregaiul cenușiu al tomatelor apare pe toate părțile aeriene ale plantelor Cel mai

caracteristic simptom al bolii icircl reprezintă prezența a numeroase mase de spori pe țesuturile necrozate

astfel icircncacirct acestea au un aspect pufos de culoare gri-icircnchis

Pe frunze

La icircnceput atacul se manifestă pe frunzele moarte de la baza plantei apoi pot fi invadate țesuturile

tinere Boala este asociată cu plantele mature care au un foliaj dens Umiditatea ridicată icircn foliajul

plantelor pe timpul nopții este suficientă pentru dezvoltarea bolii astfel icircncacirct nu este de preferat o

perioadă prelungită cu umiditate ridicată

Pe frunzele tinere infecția apare sub formă de zone necrozate adesea icircn forma literei ldquoVrdquo

progresează spre pețiol și apoi pătrunde icircn tulpină

Pe tulpină

La răsaduri leziunile pe frunzulițe se extind și cuprind icircntregul limb apoi pețiolul iar icircn final

tulpina Infecția poate icircnconjura tulpina provoacă ofilirea tuplina icircși pierde culoarea se dezvoltă cancere

ceea ce conduce la declinul plantei

Pe flori

Cum boala progresează pe plantele mature florile se infectează și ele se brunifică și mor sau

ciuperca trece din petalele infectate icircn sepale și de aici crește icircn fructul aflat icircn dezvoltare De asemenea

petalele infectate pot rămacircne atașate de fruct iar ciuperca pătrunde icircn fruct și apoi se deplasează către

tulpină

Pe fructe

Pe fructe simptomele sunt tipice de putregai moale cu zone distruse care devin albicioase De

obicei pielița se rupe icircn centrul zonelor afectate dar rămacircne icircntreagă icircn rest Sporii ciupercii se dezvoltă

icircn aceste zone cu țesuturile distruse Eventual icircntregul fruct devine afectat și se mumifică

Un simptom neobișnuit pe fructe icircl reprezintă apariția de halouri numite ldquopete fantomărdquo Icircn

centrul acestor halouri apar puncte mici necrotice Haloul este de culoare albă circular de 3-8 mm icircn

diametru Un număr mare de halouri pe fructe face ca acestea să aibă un aspect neplăcut și să fie greu de

comercializat

Fig 1 Leziuni pe frunze Fig 2 Cancere pe tulpini Fig 3 Simptome pe inflorescențe Foto David M Ingram Plant Foto The Ohio State University Foto D Maeso INIA Las Brujas Uruguay

Management Network 2006

Fig 4 Fructe infectate icircn seră Fig 5 Pete fantomă Fig 6 Mumificarea fructelor (httpswwwextensionumnedu) (httpcreerbizbotyrishtml) Spheragro Diseases and

plant pathologies Sevilia Spania

Mod de răspacircndire Sporii ciupercii sunt foarte ușor răspacircndiți de vacircnt Insectele pot răspacircndi patogenul prin icircnțeparea

sau rănirea plantelor

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircndepărtarea și distrugerea plantelor a resturilor infectate și a buruienilor care pot fi gazde pentru

această ciupercă

menținerea unei temperaturi și ventilații adecvate prin reducerea supraaglomerării plantelor și a tăierii

lor judicioase

evitarea excesului de apă pe plante

evitarea irigării icircn exces

sterilizarea macircinilor și a uneltelor de lucru icircn mod regulat

evitarea rănirii plantelor

evitarea aplicării repetate de tratamente cu săruri metalice ale fungicidelor ethylene bis

dithiocarbamate (intensifică severitatea bolii)

evitarea asocierii sărurilor metalice cu fungicidele

evitarea cultivării tomatelor pe solurile nisipoase acide care au un conținut ridicat de apă

efectuarea tratamentelor cu fungicide icircnainte ca plantele să-și formeze un foliaj dens (este imposibil de

acoperit frunzele senescente din centrul unui foliaj dens)

asigurarea unui raport calciu- fosfor de 2 la 1 sau mai mare icircn pețiolul frunzelor (este de ajutor icircn

controlul bolii)

Măsuri curative

tratarea cu var a solurilor acide pentru a crește conținutul de calciu icircn plante și a reduce sensibilitatea

acestora

tratamente cu ORTIVA TOP ndash 1 lha ORTIVA OPTI ndash 20-25 lha TOPSIN M 500 SC ndash

17 lha BRAVO 500 SC ndash 15-2 lha GRISU ndash 101 lha Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de

pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză ORTIVA TOP ndash 7 zile ORTIVA OPTI ndash 20-25 ndash 3 zile TOPSIN M 500 SC

ndash 14 zile BRAVO 500 SC ndash 3 zile GRISU ndash 3 zile

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător Colletotrichum coccodes Wallr

IMPORTANT Botrytis cinerea atacă o gamă largă de plante Controlul chimic al bolii prin utilizarea

fungicidelor poate fi evitat prin fertilizare irigare și tehnici de tăiere adecvate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Colletotrichum coccodes Wallr

Denumire populară antracnoză

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome Organe atacate boala apare icircn toate fazele de vegetație pe toate organele aeriene forma cea mai

frecventă și mai gravă fiind cea de pe fructe

- pe fructe simptomele apar icircn momentul maturării sub forma unor pete mici de 2-4 mm icircn

diametru circulare umede cufundate de culoare mai icircnchisă decacirct țesutul sănătos

- pe măsură ce petele cresc icircn dimensiuni ajungacircnd pacircnă la 10 mm porțiunea centrală se

icircnnegrește ca urmare a dezvoltării miceliului ciupercii sub pielița fructului

- la suprafața țesuturilor atacate apar fructificațiile ciupercii (microscleroți și acervuli cu lagăre

de conidiofori și conidii) sub forma unor pustule de culoare brun-icircnchis

- adesea numeroase pete se dezvoltă icircn același timp pe fructe și acoperă porțiuni largi

determinacircnd putrezirea fructului

- pe frunze infecția este caracterizată prin leziuni mici circulare brune icircnconjurate de halouri

galbene

- rădăcinile infectate prezintă leziuni brune cu miniscleroți la suprafață și pot fi ușor decorticate

- plantele bolnave se pot smulge ușor din sol deoarece sistemul radicular este deteriorat

Antracnoza pe fructe de tomate (wwwhortcornelledu)

Mod de răspacircndire - patogenul este un colonizator al solului dar se conservă ușor și pe resturile vegetale

- ciuperca este capabilă să colonizeze cel puțin 68 de specii vegetale din 19 familii botanice icircn primul

racircnd legume din fam Solanaceae (ardei vinete cartof) și Cucurbitaceae (pepene) care pot juca rol de

gazde alternative sau contribuie la creșterea inoculului icircn sol Mai multe buruieni asigură aceeași

funcție Solanum dulcamara S Nigrum Abutilon theophrasti Amaranthus retroflexus Chenopodium

album Convolvulus arvensis Capsella bursa-pastoris

- ciuperca a fost găsită și icircn apa utilizată pentru culturile fără sol apă ce provenea din bazine de stocare

exterioare

- atacul poate avea loc la temperaturi icircntre 15-30degC iar sporularea pe fructe este optimă la 28degC

- perioadele ploioase și irigarea prin aspersiune favorizează antracnoza

- apa liberă pe fructe mai multe ore legată de frecvența precipitațiilor sau irigărilor crește puternic

incidența icircn cultură

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnlăturarea și distrugerea resturilor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol

recoltarea cacirct mai rapidă a fructelor sensibile la antracnoză

gestionarea irigării prin aspersie și favorizarea uscării foliajului

Măsuri curative

combatere chimică cu următoarele produse

- BRAVO 500 SC- 15- 2Lha

- VITRA 50 WP- 15-20 kgha

- ALCUPRAL 50 PU - 15-2 kgha

- CUPRENOX 50 - 15-2 kgha

- ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 375-5 kgha

- CUPERTINE SUPER ndash 35 kgha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de

pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

BRAVO 500 SC- 3 zile

VITRA 50 WP- 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp

ALCUPRAL 50 PU - 3 zile

CUPRENOX 50 - 3 zile

ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 3 zile

CUPERTINE SUPER ndash 3 zile icircn sere

IMPORTANT

Boala este considerată cea mai gravă amenințare icircn cazul fructele de tomate pentru

industrializare icircn numeroase zone de producție din lume Icircn aceste zone icircn absența

măsurilor de protecție pierderile pot atinge 70

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Didymella lycopersici Kleb

Denumire populară putrezirea coletului

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă tomate

Simptome o boală majoră icircn special a tomatelor din sere Sunt afectate toate părțile superioare ale

plantei tulpini frunze și fructe cu predilecție deosebită pe tulpini

- primele simptome apar la puțin timp după repicare icircn dreptul coletului sub formă de pete

cenușii-brune sau brune-negricioase Petele se extind de jur icircmprejurul coletului astfel icircn dreptul

acestei porțiuni atacate tulpina se subțiază țesuturile sunt cufundate zbacircrcite scoarța este

putrezită și crăpată și desprinsă parțial de partea lemnoasă Apariția putregaiului stopează

circulația sevei icircn tulpină cauză ce duce la veștejirea plantei și pieirea treptată Pe țesuturile

atacate se observă punctişoare mici negre care reprezintă picnidiile ciupercii Astfel de leziuni

pot apărea mai tacircrziu și pe partea superioară a tulpinii la subsoara frunzelor pe nervuri sau pe

pețioli datorate picnosporilor formați icircn zona coletului

- pe frunze atacul apare cacircnd umiditatea este excesivă frunzele inferioare se transformă icircn galben

și leziunile frunzelor sunt maro cu inele concentrice Icircn centrul petelor se observă puncte negre

mici (picnidiile ciupercii)

- infecția fructelor este rară icircn seră atacul pe fructe se observă icircn partea dinspre peduncul sub

formă de pete umede care se dezvoltă rapid icircn cercuri concentrice se brunifică și se adacircncesc

httpwwwalamycom

wwwbotanistiro

Mod de răspacircndire ciuperca iernează icircn resturile de plante rămase icircn sol putacircnd trăi ca saprofită Icircn

cazuri rare transmiterea bolii poate avea loc și prin semințe

Măsuri de management

Măsuri preventive

o dezinfecția amestecului de pămănt

o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă

o urmărirea umidității solului icircn perioada imediată a plantării

o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul

IMPORTANT

Semințele provenite din fructe bolnave pot găzdui organismul patogen fapt pentru care se

recomandă utilizarea de sămacircnță extrasă din fructe sănătoase

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Fulvia fulva (Cooke)

Denumire populară pătarea cafenie a frunzelor de tomate

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome se manifestă icircn special pe frunzele bătricircne de la baza plantei dar poate trece și pe tulpini și

pe fructele tinere icircn cazul unui atac puternic

Atacul icircncepe pe frunzele bazale apoi progresează și pe frunzele din etajele superioare

Pe partea superioară a frunzelor apar pete mici de culoare gălbuie care se măresc icircn diametru și devin

galbene

Pe partea inferioară a frunzelor icircn dreptul petelor apare un puf alb care devine cafeniu și icircn final brun-

violaceu format din conidioforii și conidiile ciupercii

Icircn condiții favorabile de mediu icircn cazul unor atacuri puternice petele confluează țesuturile atacate se

brunifică și se necrozează iar frunzele se usucă ceea ce determină debilitarea plantelor

Simptome produse pe frunze și fructe de tomate de ciuperca Fulvia fulva

Foto The Ohio State University OARDC Departament of Plant Pathology

Fructele sunt atacate mai rar dar icircn toate fazele de dezvoltare fiind afectate mai frecvent cele din etajul

superior la suprafață icircn jurul pedunculului apar pete de decolorare care se brunifică se adacircncesc icircn

pulpă apoi se extind și ocupă zone mari din fruct

Semințele infectate sunt mai icircnchise la culoare decacirct cele normale cu pete mici negricioase și hilul de

culoare neagră

Mod de răspacircndire ndash transmiterea patogenului de la un an la altul se realizează prin intermediul resturilor plantelor

infectate și semințe

ndash prin sporii ciupercii bdquoconidiirdquo ce se găsesc icircn praful depus pe elementele din seră sau solar

icircn și pe sol Foarte rezistente la uscăciune conidiile pot supraviețui icircn seră mai mult de un an icircn absența

gazdei sensibile

ndash temperaturile de 22 - 26 ordmC corelate cu umiditatea de peste 95

ndash lipsa aerisirii la care se adaugă și prezența picăturilor de apă pe frunze favorizează atacul ciupercii

ndash atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele cultivate icircn

cacircmp - prin sporii antrenați de curenții de aer picăturile de apă sau de unele insecte (musculița albă de seră-

Trialeurodes vaporariorum)

Măsuri de management

Măsuri preventive

ndash folosirea unor hibrizi cu rezistență genetică

ndash folosirea sistemelor de irigații prin picurare

ndash aerisirea corectă a solariilor și serelor sub 90

ndash curățarea frunzelor din partea inferioară a plantelor pentru o ventilație mai bună

ndash distrugerea totală a resturilor de plante infectate și dezinfectarea spațiului icircnchis de cultură

ndash utilizarea tehnologiei de mulcire pentru controlul umidității relative a aerului sub 90

Măsuri curative Icircncă de la primele simptome se recomandă combaterea chimică cu următoarele produse

- CIDELY TOP ndash 10 lha ( stadiul de 10 frunze) - ORTIVA 250 SC- 075lha-1 lha icircn funcție de gradul de infecție

Se aplică de la apariția primei inflorescențe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat

-BRAVO 500 SC - 15-2 lha

- ORTIVA TOP-1 lha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de

pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- CIDELY TOP 3 zile ORTIVA 250 SC 3zile BRAVO 500 SC 3 zile ORTIVA TOP 7 zile

IMPORTANT

Icircn spații protejate cu umiditate a aerului peste 85 poate produce pierderi de producție de

pacircnă la 25

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Fusarium spp

Denumire populară fuzarioza tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate

Simptome

La răsadurile bolnave se observă o scădere a turgescenței frunzelor iar icircn cele din urmă plăntuțele

se ofilesc și mor

La plantele mai avansate icircn vegetație primul simptom este icircngălbenirea de-a lungul marginilor

celor mai mature frunze cacircnd primele fructe sunt aproape de maturitate Icircngălbenirea este curacircnd urmată

de necrozarea și colapsul pețiolului frunzelor Simptomele se dezvoltă numai pe o singură parte a plantei

iar frunzuliţele de pe o singură parte a peţiolului se icircngălbenesc icircnaintea celor de pe cealaltă parte

Icircngălbenirea treptată afectează cea mai mare parte a foliajului şi este icircnsoţită de ofilirea plantei icircn cea mai

călduroasă parte a zilei Ofilirea devine mai accentuată de la zi la zi pacircnă cacircnd planta moare

Cacircnd sunt tinere (răsaduri) plantele afectate pot rămacircne pipernicite Unele plante se usucă icircncet

și pot rămacircne vii pacircnă la sfacircrșitul recoltării

La o verificare a bazei tulpinii se poate observa o brunificare a țesuturilor corticale la nivelul

solului sau la 10 ndash 30 cm mai sus iar secționarea longitudinală dezvăluie brunificarea xilemului Icircn urma

ploilor sau icircn timpul perioadelor cețoase ciuperca produce pe leziunile externe necrozate un miceliu

abundent de culoare roz

Infecţia la fructe apare ocazional şi poate fi detectată icircn ţesuturile vasculare din fruct unde apar

modificări de culoare

Icircngălbenire și ofilire Simptome la baza tulpinii Secțiune longitudinală

Foto The Ohio State University Foto Dan Egel Plant and Pest Diagnostic Laboratory

Mod de răspacircndire Fusarium spp este răspacircndită prin sămacircnță sol răsaduri infectate sau prin solul infectat aderent la

rădacinile răsadurilor vacircnt și apa care poartă sol infectat De asemenea echipamentele de lucru

vehiculele uneltele utilizate contaminate reprezintă tot atacirctea moduri de răspacircndire a ciupercii

Pe distanțe mari infecția este propagată de semințe și răsaduri infectate

Icircn sere sporii ciupercii se găsesc icircn stratul de mulci dintre racircndurile de tomate și pe plantele

putrezite aruncate la gunoi icircn apropierea spațiilor protejate Icircn mod frecvent sunt găsiți spori icircn aerul

infectat din sere și de asemenea o mare concentrație de clamidospori din sol servesc drept sursă de

infecție

Ciuperca pătrunde prin rănile din rădăcini iar dezvoltarea acesteia este favorizată de o temperatură

a solului și a aerului de 28degC temperatura optimă de creștere a plantelor fertilizarea icircn concentrații

scăzute de azot şi fosfor și ridicate de potasiu de pH-ul scăzut al solului de intensitatea mică a luminii

Virulența patogenului este intensificată de micronutrienți fosfor și ioni de amoniu și este diminuată de

nitrați

Simptom pe frunze Simptom pe fructe

Foto University of Connecticut (wwwbritannicacom)

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea la plantare a unui răsad sănatos și rezistent la Fusarium spp

sterilizarea solului cu vapori de apă supraicircncălziți

fertilizarea cu nitrat de calciu creșterea pH-ului solului pacircnă la 65 ndash 70

evitarea irigării icircn exces (inundarea) evitarea utilizării pentru irigare a apei din canale sau iazuri

deoarece poate fi contaminată cu acest patogen

rotația culturilor la 4 ani nu elimină patogenul icircnsă reduce semnificativ pierderile

combaterea buruienilor

Măsuri curative

sterilizarea chimică a solului cu două săptămacircni icircnainte de transplantare

combatere chimică cu TOPSIN M 500 SC- 17 Lha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză

-TOPSIN M 500 SC ndash 14 zile

IMPORTANT

Fusarium spp atacă o gamă largă de plante

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Leveillula taurica (Lev) Arnaud

Denumire populară făinare

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome organe atacate toate organele aeriene ale plantei dar icircn special pe frunze

- primele simptome ale atacului se observă sub forma unor pete de decolorare (gălbui) vizibile

mai ales pe fața superioară a frunzelor de formă neregulată de 2-9 mm diametru

- icircn condiții favorabile dezvoltării bolii apar un număr mare de pete (peste 30) care confluează

și acoperă porțiuni icircntinse din limb (pacircnă la 4 cm lungime și 1 cm lățime)

- pe fața inferioară a limbului icircn dreptul petelor se formează o eflorescență cenușie-albicioasă

formată din conidioforii și conidiile ciupercii

- frunzele puternic infectate mor dar rareori cad de pe plantă

Atacul ciupercii pe frunze de tomate

Image Ontario Crop IPM- Franța Image sanayidomatesiblogspotcom

(httpwwwalamycom)

Mod de răspacircndire conidiile ciupercii Leveillula taurica pot germina icircntr-un interval de temperatură de la 10 la

35degC iar icircn condiții de seră infecția este favorizată de temperaturi sub 30degC

odată infecția instalată temperaturile peste 30degC accelerează dezvoltarea bolii și moartea

frunzelor atacate

icircn zonele cu temperaturi ridicate icircn timpul zilei se produce infecția cu această ciupercă chiar

dacă nopțile sunt răcoroase

atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele

cultivate icircn cacircmp

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol

Măsuri curative -combatere chimică cu

- TOPAS 100 EC ndash 05 lha

- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)

- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie

Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat

- REFLECT ndash 10 lha ndash se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă la coacerea deplină

a fructelor

- MYCLOFIL ndash 40-60 ml100 l apă icircn timpul vegetaţie de la prima apariţie la 7 ndash 10 zile

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- TOPAS 100 EC - 3 zile

- CIDELY TOP - 3 zile

- ORTIVA 250 SC - 3 zile

- REFLECT - 1 zi

- MYCLOFIL - 3 zile

IMPORTANT

Se poate confunda cu atacul ciupercii Cladosporium fulvum (Fulvia fulva)

Poate ataca și alte specii ceapă usturoi ardei vinete bumbac

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Septoria lycopersici Speg

Denumire populară boala petelor albe

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome Organe atacate icircn special frunzele

- primele simptome ale bolii apar icircn răsadnițe pe cotiledoane sau pe frunzulițe sub forma

unor pete circulare de 1-4 mm diametru bine delimitate la icircnceput de culoare brun-gălbuie

iar mai tacircrziu albicioase

- icircn dreptul petelor pe ambele fețe ale frunzelor apar punctișoare negre (picnidiile ciupercii)

- icircn cacircmp boala se manifestă prin simptome asemănătoare cu cele din răsadnițe cu

deosebirea că petele rămacircn de culoare brun-gălbuie sau brun-cenușie

- de obicei atacul icircncepe pe frunzele de la bază și progresează spre vacircrf

- frunzele puternic atacate se brunifică se usucă și cad plantele rămacircnacircnd doar cu cacircteva

frunze tinere icircn partea de la vacircrf

Fig1 şi 2- Atacul ciupercii pe frunze de tomate ( wwwmissouribotanicalgardenorg www agndsuedu)

Fig 3 ndash Picnidiile ciupercii dezvoltate pe frunze Fig 4- Sporii ciupercii ieșiți sub formă de ciri din picnidii

vegetablemdonlineppathcornelledu Photos courtesy of TA Zitter Cornell University Ithaca NY

Mod de răspacircndire - transmiterea patogenului se realizează prin picnidii sau miceliu din resturile infectate

- sporii ciupercii sunt icircmprăștiați de la o plantă la alta prin apa de ploaie irigații curenți de aer sau

insecte

- temperaturile icircntre 20-25degC sunt optime pentru infecție

- perioadele lungi cu temperaturi crescute și umiditate mare icircn aer și pe frunze constituie condițiile

ideale pentru dezvoltarea bolii și răspacircndirea ciupercii

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol

IMPORTANT

Pierderile pot atinge 20-80 din producție icircn anii ploioși și icircn cazul culturilor netratate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Phytophthora parasitica Dast

Denumire populară putregaiul coletului sau mana de sol a tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă specie polifagă atacă tomate fasole ceapă vinete ardei pepeni galbeni și verzi

Simptome icircn funcție de faza de vegetație și de organul atacat (rădăcini tulpini fructe) boala se

manifestă prin simptome diferite

- pe răsad icircn faza de 4-6 frunze boala apare icircn dreptul coletului observacircnd o ușoară gacirctuire și

icircnmuiere a țesuturilor urmate de căderea răsadului

- pe rădăcini atacul se icircntacirclnește sub formă de putregai uscat țesuturile fiind de culoare brună ndash

albicioasă

- pe tulpini se manifestă prin apariția icircn dreptul coletului a unor pete verde icircnchis la icircnceput

apoase apoi brune ce se extind și cuprind tulpina de jur icircmprejur 10-15 cm deasupra pămacircntului

Plantele atacate se ofilesc și pier Țesuturile din dreptul petelor putrezesc și se acoperă cu un puf

albicios

- pe fructe apare o pată cenușie-brunie cu marginile nedefinite de formă neregulată cu suprafața

umedă zonată concentric la icircnceput pe partea fructului care vine icircn atingere cu pămacircntul apoi se

extinde cuprinzacircnd fructul icircn icircntregime de cele mai multe ori Icircn condiții de umiditate ridicată pe

suprafața țesuturilor atacate apare un puf albicios (conidioforii și conidiile ciuperci)

Mod de răspacircndire

Ciuperca Phytophthora parasitica rezistă icircn sol de la un an la altul sub forma de oospori dar

poate fi prezentă 5-10 ani icircn sol) Un rol icircnsemnat icircn dezvoltarea ciupercii icircl joacă umiditatea

atmosferică peste 90 cacirct şi temperatura ciuperca dezvoltacircndu-se icircntre 127 şi 35ordmC

temperatura optimă variind icircntre 238 şi 30 ordmC

Măsuri de management

Măsuri preventive

o dezinfecția amestecului de pămănt

o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă

o controlul umidității solului icircn perioada imediată a plantării

o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul

httpwwwbotanistiiro httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests

Osu-The Ohio University

IMPORTANT Intensitatea atacului este influențată icircn mare măsură de umiditatea solului icircn perioada

imediată plantării fiind necesar ca udarea să se facă icircn reprize cu cantități reduse de apă

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Phytophthora infestans (Mont) de By

Denumire populară mana tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate cartof

Simptome atacul se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor (frunze tulpini flori și

fructe)

- pe frunzele bazale sub formă de pete circulare sau de formă neregulată la icircnceput de culoare

verde-galbuie cu aspect umed devin apoi cenușii-brunii icircnconjurate de o zonă icircngustă

decolorată Petele se măresc confluează și pot acoperi icircntreaga suprafață a foliolelor atunci cacircnd

condițiile sunt favorabile dezvoltării bolii

Icircn dreptul petelor pe partea inferioară a frunzelor se observă un puf fin albicios ce

reprezintă fructificațiile ciupercii conidiofori cu conidii După cacircteva zile frunzele atacate se

usucă sau putrezesc

- pe fructe infecția icircncepe din primele faze de dezvoltare pacircnă aproape de maturare Pe fructe

apar pete mici de formă neregulată ușor cufundate icircn pulpă la icircnceput de culoare verde ndash

măslinie după care icircn scurt timp devin măsliniu icircnchis Cacircnd umiditatea este ridicată la fel și pe

frunze icircn dreptul petelor apare un puf albicios Fructele bolnave se desprind și cad prematur

urmare a putrezirii pedunculului

- pe tulpini atacul se manifestă sub forma unor pete mici ovale cenușii-brunii care se măresc și

icircnconjoară tulpina Tulpinile putrezesc și se rup

Fig 1 Fructe atacate Fig 2 Simptome pe tulpină şi frunze

(httpscommonswikimediaorg)

Mod de răspacircndire

Transmiterea de la un an la altul se realizează prin semințe infectate resturi de plante rămase

peste iarna unde patogenul rezistă Icircn perioadele calde și uscate ciuperca rămacircne viabilă icircn

țesuturile frunzelor inferioare și icircn leziunile de pe tulpini iar cacircnd vremea redevine favorabilă

ciuperca se reproduce din nou

La tomate mana apare mai tacircrziu cu 12-15 zile decacirct la cartof și anume icircn a doua decadă a lunii

iulie

Măsuri de management

Măsuri preventive

o asolament rațional

o evitarea cultivării tomatelor icircn vecinătatea cartofilor

o evitarea recoltării semințelor din fructele atacate

o adunarea și distrugerea resturilor de plante

o schimbarea sau dezinfectarea termicăchimică a pămacircntului

o cultivarea de soiuri rezistente la mană

o administrarea de icircngrășăminte minerale mai ales potasiu care intensifică rezistența

plantelor

Măsuri curative - combatere chimică cu următoarele produse REVUS 250 SC ndash 06 lha REVUS TOP -06 lha

PREVICUR ENERGY ndash 3 l ha se aplică la sol prin picurare ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1

lha icircn funcţie de gradul de infecţie

Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat

CYCLO-R Liquido ndash 24 -40 lha la icircnceputul icircnfloritului BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha

VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha RANMAN TOP ndash 050 lha AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă

ORTIVA TOP ndash 1 l ha ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha CUPROXATE FLOWABLE ndash 53 l ha

de la prima frunză pacircnă la coacere OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de

icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă

3-5 lmp

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză REVUS 250 SC 3 zile REVUS TOP 3 zile PREVICUR ENERGY 3 zile

ORTIVA 250 SC 3 zile CYCLO-R Liquido 28 zile BRAVO 500 SC 3 zile VITRA 50 WP 3

zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp RANMAN TOP 3 zile AZBANY 3 zile ORTIVA TOP 7 zile

ORTIVA OPTI 3 zile CUPROXATE FLOWABLE 3 zile pentru consum 8 zile pentru

industrializare OMIX - nu este necesar

IMPORTANT

Atacul produs de Phytophthora infestans pe fructe poate fi confundat cu cel produs de

Phytophthora parasitica Deosebirea constă specia Phytophthora infestans produce pete cu

suprafața neregulat reliefată al caror punct de plecare este de obicei icircn vecinătatea caliciului

icircn timp ce petele cauzate de Phytophthora parasitica sunt situate pe partea inferioară a

fructului apar zonate și au o evoluție mai rapidă

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pythium ultimum Trow

Denumire populară căderea și putrezirea plăntuțelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă se icircntacirclneşte frecvent la tomate

Simptome pe plantuțele răsărite din teren infectat se observă icircn zona bazală a tulpiniței o

brunificare a țesuturilor brunificare care se extinde icircn sus pe tulpină cacirct și pe rădăcină icircn jos Icircn

zona atacată tulpinițele se subțiază planta se veștejește se zbacircrceşte cade la pămacircnt unde va

putrezi icircn icircntregime

Simptomele pot apare icircn vetre și se extind rapid atunci cacircnd temperatura este cuprinsă icircntre 20-

30 degși umiditatea este peste 90

La suprafața solului se poate observa prezența unui strat fin de miceliu de culoare albă care se

extinde icircn timp Atunci cacircnd infecția solului este puternică plantele nu mai răsar deoarece

putrezesc pacircnă la ieșirea lor la suprafață

http wwwbotanistiiro

Mod de răspacircndire

Ciuperca Pythium ultimum se transmite de la un an la altul prin sporii de rezistență din sol iar icircn

perioada de vegetație transmiterea ciupercii de la o plantă la alta se realizează prin sporii duși de

apa din sol

Măsuri de management

Măsuri preventive -perioada critică a bolii se limitează la stadiul de plăntuțe fapt pentru care măsurile preventive

trebuie să asigure protecția răsadurilor de infecții pacircnă la transplatarea lor icircn cultură avacircnd icircn

vedere următoarele

- dezinfectarea amestecului de pămacircnt din răsadniță (termic sau chimic) sau icircnlocuirea lui cu

pămacircnt necontaminat

- dezinfectarea tocurilor răsadnițelor și uneltelor

- evitarea excesului de umezeală

- asigurarea unei bune aerisiri a plantelor

Măsuri curative - combatere chimică cu produsul OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de

icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă

3-5 lmp

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- OMIX - Nu este necesar

IMPORTANT

Ciuperca se icircntacirclnește la toate răsadurile de legume

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismelor dăunătoare

Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold

Verticillium dahliae Kleb

Denumire populară veștejirea verticiliană

Statut nu sunt organisme dăunătoare de carantină ambele specii sunt prezente icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate

Simptome ofilirea tomatelor datorată acestor ciuperci poate fi ușor confundată cu ofilirea

provocată de speciile de Fusarium sau de alte ciuperci care produc ofiliri la plante Uneori

simptomele pot fi atacirct de subtile icircncacirct duc cu gacircndul la probleme abiotice cum ar fi irigarea

insuficientă

Adesea primul indiciu de infecție cu Verticillium este ofilirea plantelor icircn timpul zilei

Plantele manifestă o ofilire ușoară spre moderată icircn cea mai călduroasă parte a zilei dar icircși revin icircn

timpul nopții Pe măsură ce boala avansează pe frunzele tinere se dezvoltă unele decolorări

marginale sau icircntre nervuri Pe aceste frunze se pot manifesta de asemenea leziuni caracteristice

icircn forma literei ldquoVrdquo unde apar icircngălbeniri icircn formă de evantai icircngustacircndu-se aproape de marginile

frunzei Dacă se efectuează o secțiune longitudinală prin tulpina unei plante infectate icircn special icircn

partea de jos a plantei se poate observa o brunificare vasculară a tulpinii Nu există nicio

brunificare vasculară a pețiolilor sau a măduvei

Veștejirea verticiliană ndash secțiune prin tulpină simptome pe frunze

Foto A Testen The Ohio State University Vegnet Newsletter

Plante de tomate infectate Foto CORNELL University Vegetable MD Online Department of Plant Pathology

Ithaca

Mod de răspacircndire Infecția se răspacircndește cu ajutorul solului infectat iar de la o plantă la alta cu ajutorul apei

de irigat și se produce de obicei icircn urma rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării icircn timpul formării

rădăcinilor secundare sau icircn urma rănilor provocate de nematozi

Microscleroții ciupercii V dahliae din sol icircși păstrează capacitatea de infecție pacircnă la 8 ani

și se dezvoltă cel mai bine la o temperatură cuprinsă icircntre 10-20degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

cultivarea soiurilor rezistente

sterilizarea solului pe o adacircncime cacirct mai mare utilizacircndu-se produse cu spectru larg

fumigarea

icircndepărtarea și distrugerea plantelor și a resturilor infectate pentru a limita conținutul de inocul

din sol

distrugerea buruienilor

evitarea rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării răsadurilor și formării rădăcinilor secundare

efectuarea unei rotații de cel puțin 4 ani

asigurarea unui drenaj eficient al apei de irigare

Măsuri curative tratamente cu biopreparatul Trichodermin 2 sau Binab T Seppic

222Bacterii

1 Pseudomonas corugata Roberts amp Scarlett - necroza măduvei tomatelor

2 Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie - pătarea pustulară

a tomatelor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pseudomonas corrugata Roberts amp Scarlett

Denumire populară necroza măduvei tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă speciile afectate sunt Solanum lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) -

doar rar și icircn zone unde necrozarea măduvei tomatelor a fost endemică icircn acel an

Chrysanthemum morifolium (crizantemă) Geranium sp (priboi)

Simptome Necroza măduvei tomatelor este o boală a plantelor mature Primul simptom al bolii

apare de obicei sub forma unei cloroze la cele mai tinere frunze ale plantelor la care fructele din

prima inflorescenţă sunt complet dezvoltate dar icircncă verzi

- icircn cazurile grave decolorarea (fig 1) afectează icircntreaga jumătate superioară a plantei

care icircşi pierde turgescenţa şi apoi se devitalizează apar leziuni brun-icircnchis pacircnă la negre pe

suprafaţa tulpinilor (uneori pacircnă la 30 cm lungime) tulpina este aproape icircn icircntregime distrusă iar

măduva este vizibilă icircn zona afectată apare uneori un exsudat vacircscos albicios şi tulbure care

se prelinge pe tulpină plantele afectate se devitalizează şi mor sau pot continua să crească foarte

icircncet icircn secţiune longitudinală prin tulpină icircn regiunea leziunii externe cavitatea măduvei este

scobită şi adesea cu un aspect deşirat spre marginile leziunii (fig 2) Dincolo de leziune măduva

are culoare brună icircnchis pacircnă la neagră şi este hidrozată dar nu moale cu marginile bine

delimitate

- icircn cazurile mai puţin grave - după apariţia simptomelor iniţiale constacircnd din

decolorarea frunzelor superioare şi uneori leziuni externe pe tulpină plantele care supravieţuiesc

continuă să crească normal fără să mai prezinte simptome interne sau externe şi adeseori dau o

recoltă bună

- la plantele fără leziuni externe măduva este colorată şi pot să apară sau nu scobituri ale

cavităţii iar sistemul vascular poate să fie brunificat apare necroza şi colorarea icircn brun a

măduvei care se extind deseori icircn tulpină de la nivelul solului pacircnă aproape de vacircrful de creştere

icircn pedunculi pacircnă la fruct şi icircn rahisul frunzelor cacircnd se detaşează una din frunzele inferioare

din leziuni se scurge un exsudat vacircscos de culoare alb-murdar

Icircn culturile mai bătracircne plantele care au fost infectate pot fi recunoscute după dezvoltarea

bogată a rădăcinilor adventive pe tulpină (fig 3) icircn porţiunea icircn care măduva a fost afectată

Uneori plantele pot să-şi revină diametrul tulpinii nou crescute fiind considerabil mai mic

Icircn cazul unui atac foarte puternic icircn prima săptămacircnă patogenul poate fi izolat uşor din

ţesutul de la marginea leziunii timp icircn care numeroase plante manifestă simptome tipice de

boală Icircn următoarele două săptămacircni mult mai puţine plante dezvoltă simptome iar din plantele

care iniţial au prezentat simptome patogenul nu mai poate fi izolat Plantele care şi-au revenit de

pe urma atacului pot creşte şi da o recoltă normală deşi pe o mare parte a tulpinii cavitatea

măduvei este scobită iar măduva este distrusă

Fig 1 Simptom de cloroză Fig 2 Secţiune longitudinală prin tulpină Fig 3 Rădăcini adventive (httpephytiainrafr) (httpswwwplantwiseorg) (httpsagumassedu)

Mod de răspacircndire

Patogenul supravieţuieşte icircn rezervoarele şi conductele pentru apa de irigare de la serele

afectate de boală şi există probabilitatea să se găsească şi icircn sol Este posibil că răspacircndirea

bacteriei să se realizeze cel puţin parţial pe parcursul lucrărilor din perioada de vegetaţie prin

uneltele folosite

Nu s-a putut pune icircn evidenţă calea prin care patogenul penetrează icircn plantă

Măsuri de management

Măsuri preventive

- respectarea strictă a măsurilor de igienă fitosanitară

- evitarea factorilor care favorizează atacul (icircn special adaosul prea mare de icircngrăşăminte azotate

a variaţiilor bruşte de temperatură şi a temperaturilor prea scăzute din timpul nopţii)

- icircnaintea transplantării răsadurilor este necesar ca solul să fie tratat cu vapori de apă iar

seminţele folosite să fie dezinfectate

- dezinfectarea conductelor de apă a uneltelor şi a macircinilor

- icircn timpul lucrărilor de copilit şi legat se va asigura dezinfectarea periodică a macircinilor

muncitorilor şi a conductelor de apă

- scoaterea plantelor bolnave din spaţiile protejate şi arderea acestora

IMPORTANT

Deși această bacterioză poate provoca distrugerea totală a unor plante ea are și un caracter

reversibil plantele slab afectate se pot recupera icircn condiții de producție favorabile (vreme

icircnsorită așadar o mai bună luminozitate icircn sere reducerea umidităţii aerului) Icircn unele

cazuri boala poate trece chiar neobservată

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie 1978 Denumire populară pătarea pustulară a tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei)

Simptome

Organe atacate frunze fructe verzi pețioli și tulpină

- pe frunze apar la icircnceput pete mici hidrozate cu margini distincte de 1 mm diametru

- icircn timp petele devin brun-negre ușor icircnalțate la centru iar icircn cazul unei densități mari

petele confluează formacircnd benzi de țesuturi necrotice icircnconjurate de țesut clorozat

- frecvent apar orificii icircn centrul leziunilor de pe frunzele tinere iar frunzele mai bătracircne

capătă un aspect zdrențuit

- pe fructe apar pete necrotice cu dimensiuni variind de la un punct abia vizibil pacircnă la 1

mm diametru icircnconjurate de un verde mai intens decacirct restul fructului petele fiind

proeminente

- leziunile de pe fructe pot conflua formacircnd areale crustoase care pot acoperi un sfert sau

chiar mai mult din suprafața fructului

- infecția icircn stadiul de corolă deschisă determină pierderi semnificative asupra producției

icircnsă sensibilitatea fructelor este maximă pacircnă cacircnd acestea ajung la un stadiu de 3 cm

diametru

- atacă numai fructele verzi niciodată pe cele coapte (datorită pH-ului fructului care este

aproape neutru la fructul tacircnar și acid la fructele coapte)

- pe pețioli și pe tulpină apar pete brun-negre cu diametrul de aproximativ 1 mm care pot

conflua formacircnd zone neregulate la icircnceput hidrozate dar care nu ajung pacircnă la țesutul

vascular

- pagubele sunt datorate atacului pe fructe chiar dacă leziunile sunt mici puțin profunde și

nu la fel de frecvente ca la alte boli produse de bacterii

- fructele pătate sunt declasate atacirct pentru consumul icircn stare proaspată cacirct și pentru

industrializare

Fig 1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze

httpwwwagrobestgrupcom httpswwwforestryimagesorg

Mod de răspacircndire - bacteria se transmite prin semințe fiind aderentă la suprafața acesteia ea nefiind icircnsă pusă icircn

evidență și icircn interiorul acestora

- de asemenea frunzele plantelor bolnave icircngropate icircn sol sunt o sursă importanta de inocul

durata de supraviețuire a bacteriei icircn sol depinzacircnd de umiditatea și temperatura lui ea fiind mai

mare icircn solurile acide reci și cu apă stagnantă

- ploile puternice icircnsoțite de vacircnt favorizează răspacircndirea bolii icircn cacircmp

- s-a observat că viabilitatea bacteriilor este inhibată la concentrațiile mari de substanțe nutritive

Măsuri de management

Măsuri preventive

folosirea soiurilor rezistente sau tolerante este considerată metoda cea mai bună de protecție

față de Pseudomonas syringae pv tomato

utilizarea de semințe sănătoase la obținerea răsadurilor

icircmbăierea semințelor icircn apă 30 de minute la 56degC după un tratament prealabil cu soluție de

fosfat trisodic 1

aerisirea serelor și solariilor dimineața și seara folosirea de folie anticondens rotația culturilor

dezinfecția echipamentelor și uneltelor folosite la lucrările manuale și mecanice

icircnlăturarea și distrugerea plantelor infectate a fructelor si frunzelor infectate și căzute pe sol

Măsuri curative- combatere chimică cu urmatoarele produse

- CURENOX 50 ndash 15-2 Kg ha

- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo ndash 375-5 Kg ha

- CUPERTINE SUPER ndash 35 Kg ha

- ALCUPRAL 50 PU ndash 15-2 Kg ha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- CURENOX 50 - 3 zile

- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo - 3 zile

- CUPERTINE SUPER - 3 zile icircn seră 10 zile icircn cacircmp

- ALCUPRAL 50 PU - 3 zile

IMPORTANT Tomatele sunt o specie importantă de legume sensibilă la Pseudomonas syringae pv

tomato boală care face pagube icircnsemnate icircn țările cultivatoare

223 Virusuri

1 Pepino mosaic virus (PepMV) -virusul mozaicului la Solanum muricatum

2 Tomato bushy stunt virus ( TBSV)-virusul piticirii tufoase a tomatelor

3 Tomato mosaic virus (ToMV ) -mozaicul tomatelor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pepino mosaic virus (PepMV)

Denumire populară virusul mozaicului la Solanum muricatum

Statut reglementat prin Decizia Comisiei Europene 2004200EC absent icircn Romacircnia prezent icircn

Africa America Asia și Europa (Austria Belgia Bulgaria Cipru Danemarca Franța Germania

Grecia Ungaria Irlanda Italia Lituania Olanda Polonia Spania Elveția Turcia Ucraina

Marea Britanie)

Plante gazdă solanaceele (Solanum lycopersicum Solanum muricatum Solanum melongena

Solanum tuberosum) busuiocul (Ocimum basilicum) specii din flora spontană (Amaranthus sp

Chenopodium sp Convolvulus sp Sonchus sp Malva parviflora etc)

Simptomele sunt variate icircn funcție de tulpina virală soi și condițiile climatice

- icircntreaga planta infectată este piticită

- frunzele sunt distorsionate şi prezintă mozaicuri cloroze şi bășicări

- primul semn de infecție este apariţia pe frunze a unor porțiuni mai deschise la culoare sub

forma unor pete clorotice unghiulare (cu vacircrful ascuțit)

- pe sepale și tulpini se observă striațiuni verzi

- pe fructe se observă porțiuni mai deschise la culoare care dau un aspect mozaicat

Simptome pe frunze (httpsgdeppoint)

Simptome pe fructe (httpsgdeppoint)

Biologie

virionii se găsesc la suprafața celulelor foliare infectate

Mod de răspacircndire

prin sămacircnță contaminată la exterior provenită de la plante infectate

prin contactul plantelor sănătoase cu plantele bolnave

cu obiectele contaminate pe care virusul rezistă timp icircndelungat icircn resturile de rădăcini

virusul rămacircne activ 31 zile pe suprafețele de sticlă rămicircne activ 14 zile

Măsuri de management

Măsuri preventive

respectarea regulior de carantină la importul de fructe semințe răsaduri din țările

contaminate

utilizarea de sămacircnță liberă de virus

examinarea plantelor cu privire la prezența atacului

eliminarea atentă a plantelor suspecte și aplicarea unor măsuri adecvate icircn cazul apariției

bolii

decontaminarea serelor utilajelor uneltelor și a semințelor cu dezinfectanți eficienți

IMPORTANT Boala este deosebit de gravă reducacircnd cantitatea și calitatea producției pierderile de

recoltă fiind apreciate la 15-80

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tomato bushy stunt virus (TBSV)

Denumire populară virusul piticirii tufoase a tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină a fost descris prima dată icircn Anglia la

Lycopersicon esculentum şi icircn prezent este răspacircndit icircn Argentina Maroc Tunisia Regatul Unit

al Marii Britanii SUA (California) Canada Germania Franţa Italia Portugalia şi alte ţări

Plante gazdă tomate (Lycopersicum esculentum) ardei (Capsicum annuum) vinete (Solanum

melongena) dar şi plante ornamentale buruieni etc

Simptome - pete inele şi linii clorotice care se necrozează pe frunze

- frunzele tinere au o culoare galbenă pală şi sunt puternic deformate

- creştere stufoasă ca urmare a formării unui număr mare de lăstari laterali slab dezvoltaţi

- plantele infectate icircşi icircncetează creşterea vacircrful de creștere fiind adesea necrozat

- pe fructe pete marmorări sau formaţiuni inelare mai icircnchise la culoare fructe mici puţine

Fig 1 Atac pe frunze Fig 2 Atac pe fructe

(httpwwwdpvwebnet) (httpgardenerwikiacom)

Biologie şi mod de răspacircndire virusul se transmite prin sol şi este preluat de plante prin

intermediul sistemului radicular şi icircn proporţie redusă prin sămacircnţă

Măsuri de management

Măsuri preventive

eliminarea plantelor infectate

cultivarea terenului cu plante rezistente la acest virus

selectarea exemplarelor sănătoase pentru icircnmulţire vegetativă

Măsuri curative icircn cazul soiurilor total infectate obţinerea de clone libere de virus prin

termoterapie dezinfectarea solului prin tratament termic

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tomato mosaic virus (ToMV)

Denumire populară virusul mozaicului tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate (Solanum lycopersicum) vinete (Solanum melongena) degețel lacircnos

(Digitalis lanata)

Simptomele sunt diferite icircn funcție de condițiile de mediu vacircrsta plantei la momentul infectării

tulpina virusului

Pe frunze

- simptome de tip mozaical caracterizate prin pete clorotice sau gălbui de forme și

mărimi diferite răspacircndite pe toată suprafața limbului frunzei

- distorsionarea frunzelor la plantele tinere aflate icircn stadiul de răsad caracterizată prin

creșterea neregulată și anormală a unor foliole mai tacircrziu cea mai mare parte a

suprafeței limbului fiind redusă pacircnă la nervura principală

- o altă tulpină a virusului mozaicul acuba manifestă decolorări internervuriene de

culoare galbenă pal sau alburie icircn cadrul petelor gălbui se observă uneori insule de

culoare normală

Pe fructe

- pete maronii pe suprafața fructelor

- necrozarea vaselor peretelui celular

- diminuarea creșterii plantelor și scăderea producției

Atac pe frunze (http wwwcreative-diagnosticscom tratat de virologie vegetală III Pop pg 111)

Atac pe fructe (http wwwavrdcorg)

Mod de răspacircndire

- sămacircnță contaminată virusul nu se găsește icircn embrion ci la suprafața semințelor sau icircn

endosperm infectarea noilor plăntuțe avacircnd loc la germinarea sau transplantarea acestora

- contactul dintre plantele sănătoase și bolnave

- resturile vegetale rămase icircn sol din anul precedent

- unelte și macircinile contaminate ale lucrătorilor din sere și solarii

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircn sere și icircn cacircmp după icircncheierea ciclului de producție se vor aduna și arde toate resturile

culturii precedente

tratarea semințelor icircnainte de plantare prin

o tratament termic sămacircnța fiind menținută 4-6 ore la 58degC (umiditate 10) și apoi 24 ore

la 80degC (umiditate 5)

o menținerea semințelor icircntr-un termostat obișnuit respectiv 3 zile la 70degC

icircnsămacircnțarea se va face icircn amestec de pămacircnt proaspăt

răsadul se va feri de infecțiile accidentale

la plantare se vor elimina toate exemplarele infectate care se recunosc printr-o mozaicare

difuză și o dințare accentuată neregulată a marginii limbului

respectarea rotației culturilor (soiurile susceptibile să nu fie cultivate doi ani consecutiv pe

aceiași suprafață)

cultivarea soiurilor rezistente la acest virus

IMPORTANT

Simptomele sunt asemănătoare cu cele produse de Tobacco mosaic virus cele două

virusuri fiind foarte greu de diferențiat pe baza simptomelor

224 Insecte acarieni

1 Aculops lycopersici Tryon - acarianul tomatelor

2 Aphis gossypii Glover - păduchele castraveţilor

3 Aulacorthum solani (Kaltenbach) - păduchele pătat al cartofului 4 Autographa gamma (L) ndash buha gamma

5 Chromatomyia horticola Goureau ndash musculiţa minieră a mazării

6 Frankliniella occidentalis (Pergande) ndash tripsul californian

7 Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute) ndash tripsul plantelor de seră

8 Lacanobia oleracea L ndash molia tomatelor

9 Liriomyza bryoniae (Kaltenbach) ndash musculiţa minieră a frunzelor de tomate 10 Macrosiphon euphorbiae Thomas ndash păduchele dungat al cartofului

11 Myzodes persicae Sulz - păduchele verde al piersicului

12 Myzus ornatus Laing ndash păduchele păstacircrnacului

13 Nezara viridula L ndash ploşniţa verde a legumelor

14 Poliphagotarsonemus latus Banks ndash păianjenul lat

15 Spodoptera exigua (Huumlbner) ndash buha cucurbitaceelor

16 Tetranychus urticae Koch - păianjenul roşu comun

17 Thrips tabaci Lind ndash tripsul tutunului

18 Trialeurodes vaporariorum Cockerell ndash musculiţa albă de seră

19 Tuta absoluta Meyrick- molia minieră a frunzelor

Fișa măsurilor privind managementul integrat al

organismului dăunător

Aculops lycopersici (Tryon) Denumire populară acarianul tomatelor acarianul de bronz al tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă este cel mai adesea semnalat ca organism dăunător al tomatelor dar poate dăuna

un spectru larg de Solanaceae incluzacircnd și specii ornamentale

Descriere corpul este fusiform robust de 150-200 microm culoarea variază de la alb la gălbui pacircnă

la portocaliu (fig 1) Corpul are o serie de anule evidente icircntre tergite și sternite Au numai două

perechi de picioare cu structură caracteristică a ghearei Datorită dimensiunilor reduse nu sunt

vizibili cu ochiul liber pe plante fiind puşi icircn evidenţă doar cu lupa sau la stereomicroscop

Fig 1 Adulți Aculops lycopersici Fig 2 Frunze atacate

(httpswwwagrolinkcombrculturasproblemaacaro-do-brozeamento_492html)

Simptome infestarea tomatelor icircncepe de la frunzele bazale care se brunifică şi se veştejesc

Odată cu dezvoltarea populației dăunătorului infestarea urcă spre vacircrful plantelor care se usucă

Hrănirea acarianului pe frunze inflorescențe și fructele tinere de tomate cauzează icircncrețirea și

necrozarea frunzelor căderea florilor ruginirea fructelor și icircn final moartea plantelor (fig 2) Icircn

urma hrănirii este redusă rata fotosintezei la plante datorită afectării celulelor şi icircncetinirii

schimburilor de gaze de la nivelul frunzelor

Biologie icircn sere sursele de infestare a plantelor tinere sunt populațiile de acarieni

supraviețuitoare pe resturile culturilor anterioare infestate sau acarieni nou introduși odată cu

răsadurile Ciclul biologic este complet icircn aproximativ 7 zile icircn condiţii optime la 21-25degC şi

30 umiditate atmosferică icircntr-un ciclu de vegetaţie dezvoltacircndu-se pacircnă la şapte generaţii

Femelele trăiesc cacircteva săptămacircni şi depun pacircnă la 50 de ouă Din ouăle fertilizate apar masculi

şi femele icircn timp ce din ouăle nefertilizate apar doar masculi

Măsuri de management

Măsuri preventive

monitorizarea prezenţei dăunătorului este esenţială recomandacircndu-se inspectarea

plantelor pentru depistarea frunzelor cu aspect bronzat icircn mod tipic daunele apăracircnd cacircnd

fructele verzi ating 5 cm

curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre

ciclurile de cultură

aplicarea tratamentelor la structura serelor

creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de

acariani (dar favorizează bolile fungice)

utilizarea soiurilor cu oarecare rezistenţă la acarieni

controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora care duce la reducerea populațiilor

de acarieni

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea prădătorilor

- Phytoseiulus persimilisis Neoseiulus californicus Pronematus ubiquitus (acarieni)

- Feltiella acarisuga (ţacircnţar)

- Macrolophus caliginosus (ploşniţă)

- Scolothrips sexmaculatus Leptothrips mali (tripşi)

metode chimice tratamente cu produsul APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme

mobile

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- APACHE- 3 zile

IMPORTANT

Aculops lycopersici poate fi identificat numai prin examinare la microscop

Climatul fierbinte uscat favorizează dezvoltarea acarienilor și dacă populațiile nu sunt

verificate plantele pot fi distruse icircn doar cacircteva zile

A lycopersici poate determina reducerea recoltei la cultura tomatelor mai ales cacircnd

plantele tinere sunt expuse atacului situaţie icircn care pierderile pot fi de pacircnă la 65

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Aphis gossypii Glover

Denumire populară păduchele castraveților

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă atacă un număr mare de plante cultivate și spontane din familiile

Cucurbitaceae Crucifereae Solanaceae Malvaceae Pagube deosebite sunt semnalate la

plantele cultivate icircn seră unde atacă frecvent și tomatele

Descriere Specia prezintă plasticitate fenotipică variațiile de colorit și morfologice pot varia icircn

funcție pe planta gazdă și de stadiul de dezvoltare al dăunătorului

Formele aptere (fără aripi) au formă ovală cu capul și toracele de culoare cenușie la unii

indivizi galbenă (fig 1) Corpul este sub 1-15 mm icircn lungime și diametrul puțin peste 034 mm

Culoarea variază de la galben la verde foarte icircnchis (aproape negru) Antenele sunt de culoare

galbenă cu vacircrful negru mai scurte decacirct lungimea corpului Picioarele sunt galbene-verzui

Corniculele sunt negre de formă cilindrică uşor lățite la bază Cauda este de culoare icircnchisă mai

scurtă decacirct corniculele și este prevăzută de o parte și de alta cu cacircte 2-3 peri

Formele aripate au capul toracele și abdomenul verde icircnchis cu 3-4 pete laterale de culoare

brună

Oul este de culoare galbenă la depunere după care virează icircn negru-lucios

Fig 1 Colonie de Aphis gossypii (httpwww7inrafr)

Simptome

Coloniile se situează pe fața inferioară a frunzelor dar și pe lăstarii tineri unde icircnțeapă și

sug sucul celular avacircnd ca efect răsucirea gofrarea și stracircngerea icircn glomerul a frunzelor la

icircnceput etiolate gălbui formacircnd pseudocecidii caracteristice uneori sub forma unor adevărate

buchete Produce secreţii dulci masive (fenomenul de rouă de miere) care acoperă frunzele

permițacircnd instalarea ciupercilor (fumaginei) şi icircmpiedică asimilația clorofiliană a frunzelor

Biologie

Icircn sere se icircntacirclnește icircn tot cursul anului unde se icircnmulțește continuu pe cale

partenogenetică vivipară Icircn condiții controlate cum sunt cele din sere o generație se dezvoltă icircn

medie icircn 10 zile Stadiul de ou nu există icircn spaţiile protejate trecerea de la un ciclu de vegetație

la următorul se face icircn stare activă (adult sau nimfă) O femelă adultă fundatrigenă dă naștere icircn

decursul vieții la 70-80 nimfe aproximativ 4-5zi Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia

este supraaglomerată apar formele aripate care migrează pe alte plante gazdă secundare

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri

combaterea afidelor prezente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus

abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani şi prădătorii Harmonia axyridis Adalia

bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -

10 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- VYDATE 10 L- 21 zile

IMPORTANT Atacul dăunătorului este deosebit de periculos la răsărire cacircnd poate compromite culturile

Produce pagube directe prin hrănire și indirecte prin dejecțiile zaharoase eliminate care

conduc la apariția ciupercilor din genurile Alternaria Fusarium Penicillium cu consecințe

negative asupra producției

Este un vector important de transmitere al virusurilor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Aulacorthum solani Kaltenbach Denumire populară păduchele pătat al cartofului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie foarte polifagă colonizează peste 200 de specii de plante mono şi

dicotiledonate cu excepţia celor din familia Poaceae Dăunătorul este prezent icircn sere şi depozite

şi atacă frecvent tomatele

Descriere

- femelele aptere au 18-3 mm lungime formă piriformă culoarea galben-verzui strălucitor cu

pete mai icircnchise la culoare la baza corniculelor Antenele sunt aproape la fel de lungi ca şi corpul

cornicule lungi subţiri deschise la culoare şi uşor fumurii la extremităţi (fig1)

- femelele aripate au aceleaşi dimensiuni cu femelele aptere Capul şi toracele sunt de culoare

brun icircnchis spre negru iar abdomenul verde ndash gălbui marcat de puncte şi benzi transversale de

culoare brună-icircnchis (fig 2)

Fig 1 Forma apteră Fig 2 Forma aripată

(httpinfluentialpointscom)

Simptome formează colonii pe partea inferioară a frunzelor pe care le icircnţeapă sugacircnd seva

Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se icircngălbenesc şi se usucă De asemenea se

observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe se formează

dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce capacitatea

fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub denumirea de rdquorouă

de miererdquo)

Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate

afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou

nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da

naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată

apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri

combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus

abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani prădătorii Harmonia axyridis Adalia

bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100

SC ndash075 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

MOVENTO 100 SC - 3 zile

IMPORTANT

Dăunătorul este considerat vector eficient a peste 40 virusuri la culturile de tomate

cartof castraveţi sfeclă morcov ţelină mazăre conopidă ridichi etc

Controlul este mult mai eficient cacircnd infestarea este depistată timpuriu

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Autographa gamma (L) Denumire populară buha gamma

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă produce pagube icircn special la legume (tomate fasole castraveţi

etc) dar şi la cereale lucernă sau cartofi

Descriere -adult fluture de talie mijlocie cu deschiderea aripilor de 4-45 cm aripile anterioare diferit

colorate de la cenuşiu pacircnă la violet-brun străbătute de linii transversale fine de culoare albă iar

cele posterioare brune deschis la bază şi cenuşii deschis spre vacircrf un semn alb-argintiu de forma

literei greceşti gamma se află icircn mijlocul zonei centrale a aripilor anterioare (fig1)

Fig 1 Adult (httpwwwagroatlasru) Fig 2 Larvă (httpswww7inrafr)

Fig 3 Atac produse de larve (httpwwwaomidoribiocontrolcom)

-larvă la completa lor dezvoltare poate atinge 2-4 cm are culoare verde sau verde gălbui cu şase

dungi fine albicioase longitudinale prezintă partea anterioară a corpului mai icircngustă Placa

toracică de culoare neagră iar capul castaniu pătat cu negru Caracteristic are trei perechi de

picioare toracice şi trei abdominale din care cauză omizile au mers asemănător cu cel al cotarilor

fiind cunoscute sub denumirea de bdquocotar falsrdquo (fig 2)

-ou albicios reticulat cu diametrul 05-06 mm

-pupa 17-20 mm brună-gălbuie sau brună-roşcată

Simptome larvele icircn primele vacircrste rod una din epiderme lăsacircnd intactă pe cealaltă ulterior pe

măsură ce cresc perforează limbul şi rod frunzele marginal rămacircnacircnd numai nervurile groase

(fig 3) La atac puternic plantele sunt defoliate iar la tomate pot fi atacate şi fructele Atacul la

răsaduri este periculos prin defolierea plantelor icircn totalitate dar şi prin afectarea mugurelui

apical de creştere al plăntuţelor O larvă poate distruge icircntre 2-5 frunze pe toată durata

dezvoltării

Biologie icircn cacircmp are două generaţii pe an ciclul de viaţă duracircnd 50-70 zile icircn spaţii protejate

poate avea mai multe generaţii pacircnă toamna

- femelele depun pacircnă la 2000 de ouă izolat sau icircn grupe mici de regulă pe dosul frunzelor de la

bază sau pe buruieni

- după eclozare apar omizile care se hrănesc cu limbul frunzelor la icircnceput pe partea inferioară

producacircnd orificii (fig 3) şi pe măsură ce cresc consumă tot mai multă masă vegetativă fiind

capabile să defolieze icircntreaga plantă iar icircn cazul icircn care hrana devine insuficientă migrează pe

alte plante

- omizile ajunse la completa dezvoltare icircşi confecţionează coconi albi-murdari de mătase de

obicei pe dosul frunzelor icircn care se transformă icircn crisalidă

- după o anumită perioadă apar fluturii din generaţia de vară şi ciclul se reia fiind dependent de

condiţiile de temperatură din spaţiile protejate

- spre deosebire de alte specii de Noctuidae fluturii sunt activi icircn timpul zilei Larvele sunt greu

vizibile dar atacul se poate observa uşor datorită rumeguşului de la baza plantelor rezultat icircn

urma hrănirii

Măsuri de management

Măsuri preventive

culturale distrugerea buruienilor plivitul respectarea epocilor de semănat şi plantat

Măsuri curative

metode fizice instalarea capcanelor cu feromoni sexuali la icircnceputul primăverii Atra-GAM

(icircn seră o capcană la 500 m2 cu un minimum de o capcanăseră) şi verificarea acestora o dată pe

săptămacircnă

metode biologice utilizarea de entomofagi cum ar fi Trichogramma evanescens (3 lansări a

60000 de femeleha)

IMPORTANT

Utilizarea capcanelor cu feromoni permite detectarea primelor insecte supravegherea

nivelului populației raționalizarea tratamentelor cu insecticide reducerea frecvenței

acestora

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Chromatomyia horticola (Goureau)

Denumire populară musculiţa minieră a mazării musculiţa minieră a crizantemei

Statut nu este organism de carantină specie extrem de răspacircndită icircn Europa prezentă şi icircn

Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă care atacă 268 de genuri din 36 de familii botanice printre care

Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Leguminosae Liliaceae Linaceae Solanaceae

Descriere

Adultul are o lungime de 2-25 mm lungime corpul de culoare neagră cu excepția capului și

picioarelor care sunt galbene Capul este mare globulos toracele prezintă două dungi laterale de

culoare gălbuie

Larvele tipice acefale (fără cap) apode (fără picioare) albe ajung la completa dezvoltare la 3

mm lungime

Ou alb neted şi strălucitor

Pupa de culoare verzuie se icircnchide la culoare icircn momentul apariţiei adulţilor

Fig1 Pupă (httpmediaeolorg ) Fig 2 Simptom de atac pe mazăre (gardenerwikiacom)

Simptome

Minele au formă liniară neregulată albicioase atacirct pe partea exterioară a frunzei cacirct și pe cea

inferioară Galeria este de lungime și grosime variabilă (grosime uniformă pe toată lungimea sau

mai mare la extremitatea terminală) Minele sunt vizibile mai adesea pe suprafața superioară a

frunzei decacirct pe partea inferioară a acesteia (fig 2)

Pupa rămacircne icircn mină icircntr-o cameră pupală de regulă pe suprafața inferioară a frunzei spiraculul

anterior penetrează epiderma minei şi este vizibil la exterior ca o pereche de cacircrlige mici (fig 1)

Larvele produc daune (mine) pe frunze care duc la ofilirea și căderea prematură a acestora Alte

daune rezultă de la femele care produc pete mici albe icircn mod normal de mică icircnsemnătate care

prin hrănire duc la perforarea frunzei

Biologie

Perioada larvară poate fi scurtă de exemplu 5 zile la temperatura de 23-28degC și este direct

proporțională cu temperatura Icircn ţările cu climat cald stadiul de pupă poate dura cel puțin 7-15

zile Specia poate avea 2ndash6 generații pe an Infestarea spaţiilor protejate este cauzată de utilizarea

unui material destinat plantării infestat şi prin pătrunderea adulţilor din exterior

Măsuri de management

Măsuri preventive

menţinerea serelor icircn stare perfectă de curăţenie

utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru capturarea adulţilor și inspectarea

periodică a plantelor icircn vederea depistării minelor și orifiicilor de hrănire care indică

prezența dăunătorului pe plantă

utilizarea plaselor de insecte care au rolul de a icircmpiedica intrarea adulţilor icircn seră

Măsuri curative

metode biologice utilizarea agenţilor biologici cum ar fi viespile parazite Dacnusa sibirica

Diglyphus isaea și Opius pallipes care pot asigura un control eficient al muștelor miniere Acești

paraziți sunt nativi din Europa și pot fi prezenți icircn seră icircn mod natural Dacnusa sibirica și Opius

pallipes depun ouăle icircn interiorul larvelor miniere parazitacircnd intern icircn timp ce Diglyphus isaea

depune ouăle icircn apropierea larvei gazdă larvele viespilor atacacircnd larva minieră de la exterior

Această specie poate fi găsită spontan după luna mai

metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar VOLIAM TARGO ndash

08 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha şi AFFIRM ndash 15 kgha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

VOLIAM TARGO - 3 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

AFFIRM - 3 zil

IMPORTANT

Efectuarea unui control fitosanitar strict icircn momentul icircnfiinţării culturii

Specia seamănă morfologic cu Chromatomyia syngenesiae identificarea necesitacircnd

examen microscopic de laborator

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute)

Denumire populară tripsul plantelor de seră

Plante gazdă specie foarte polifagă icircn condiții de seră tripsul produce pagube unui număr mare

de plante icircn special flori uneori este menționat ca dăunător la legume

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Descriere

Adult 14-17 mm lungime (femela) 11-12 mm (masculul) suprafaţa corpului puternic

reticulată de culoare maron negricioasă cu vacircrful abdomenului mai deschis la culoare (fig 1)

Picioarele galbene sau albe și antenele au opt segmente sunt de culoare galben deschis avacircnd

ultimul articol foarte lung şi subţire

Larva primul stadiu are culoarea albicioasă cu ochii roșii și devine galben după hrănire iar larva

de stadiul doi are 1mm lungime şi culoare galbenă

Pupa tripsul prezintă două stadii pupale (prepupă şi pupă) de culoare galbenă care se icircnchide cu

vacircrsta cu aripi rudimentare antene icircndoite icircnapoi peste cap Stadiile prepupal și pupal nu se

hrănesc

Ou de culoare albă și au formă de banană

Fig 1 Heliothrips haemorrhoidalis - adult și stadii imature (httpedisifasufledu)

Simptome Atacirct larvele cacirct şi adulţii atacă frunzele lăstarii și florile producacircnd pete de culoare

albă Atacul pe flori duce la deformarea acestora La atacuri puternice are loc necrozarea totală

sau parțială a organelor plantele atacate rămacircn mici iar fructificarea este redusă Pe fructe apar

pete brune iar dacă atacul se produce icircn perioada de creştere a acestora epiderma poate să crape

Biologie Tripsul plantelor de seră este partenogenetic și poate trăi cacircteva săptămacircni Ouăle

(aproximativ 25-50 pentru fiecare femelă) sunt depuse icircn ţesutul plantelor fiind acoperite cu

excremente Nu preferă frunzele tinere deoarece dezvoltarea rapidă a ţesuturilor distruge ouăle

dar nici pe cele foarte bătracircne Larvele apar icircn aproximativ 14-15 zile la temperatura optimă de

26-28degC şi 16-22 zile la 21-25degC Pragul de dezvoltare este de 11degC dăunătorul dezvoltacircnd o

generație icircn 17-18 zile anual prezentacircnd 4-7 generații chiar 12 Adulţii trăiesc pacircnă la 35 de zile

la 25-27degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

eliminarea buruienilor sau plantelor gazdă alternative

utilizarea răsadurilor libere de tripși

Măsuri curative

metode biologice

- Amblyseius cucumeris Amblyseius degenerans (acarieni prădători)

- Orius spp (ploşniţe prădătoare)

- Aelothrips fasciatus Frankliniothrips vespiformis (tripşi prădători)

- Dasyscapus parvipennis (musculiţă parazită)

metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare galbenă și albastră pentru

capturarea tripșilor adulţi

IMPORTANT

Heliothrips haemorrhoidalis poate fi identificat numai prin examinarea microscopică

Adulții și larvele sunt detectate prin examinarea suprafeței inferioare a frunzelor unde se

dezvoltă pete clorotice maronii și leziuni necrotice

Factorii care favorizează apariția şi evoluția tripsului sunt temperatura optimă de

dezvoltare și existența florilor cultivate icircn aceleași spații protejate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Lacanobia oleraceae Linnaeus Denumire populară molia tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate plante erbacee diverse plante ornamentale cultivate icircn seră

Descriere

Adult cu anvergura aripilor 35-45 mm cu aripile anterioare maron roşcat pacircnă la mov-maroniu

cu o stigmă (semn reniform) mică gălbuie cu o linie subterminală albă aripile posterioare gri-

maronii cu o tentă mai icircnchisă la marginea posterioară (fig1)

Larva de aproximativ 40 mm lungime de culoare verzuie gălbuie sau brun roşcată cu pete

foarte mici şi fine albe și mai puțin dese cu negru linii dorsale și subdorsale palide linia

spiraculară lată de culoare galbenă sau galben-portocalie cu marginea de deasupra mai

icircntunecată spiracule albe icircnconjurate cu negru capul verde deschis icircn primele două stadii

devine albicios pacircnă la maroniu deschis cu zone marmorate (fig 2)

Pupa 16-19 mm lungime suprafaţa punctată grosier la icircnceput de culoare maronie mai tacircrziu

ajunge de culoare neagră strălucitoare

Ou hemisferic 075 mm icircn diametru suprafaţă reticulată la depunere de culoare verzuie apoi se

deschide pacircnă la galben pal chiar alb

Fig1 Adult (httpswwwnaturespotorguk) Fig 2 Larva (httpswwwnaturespotorguk)

Simptome

- larvele tinere scheletuiesc frunzele pe măsură ce cresc atacă tulpinile şi fructele

Biologie adulţii nu zboară ziua se ascund icircn crăpăturile solului şi sunt vizibili destul de greu

uneori doar icircn momentul irigatului Fiecare femelă poate depune aproximativ 1000 de ouă icircn

pachete de 60-300 pe partea inferioară a frunzelor care eclozează icircn 8-10 zile Larvele trec prin

cinci-şapte stadii larvare ajungacircnd la completa dezvoltare icircn 33-39 de zile La icircnceput larvele

sunt gregare şi scheletuiesc frunzele apoi după prima năpacircrlire se dispersează dar datorită

capacităţii reduse de a coloniza alte plante numărul lor scade destul de mult Larvele de ultimele

vacircrste devorează frunzele dar au şi capacitatea de a ataca tulpina predispunacircndu-le la fracircngere

Icircn plus pot produce icircn urma hrănirii orificii mari atacirct icircn fructele necoapte cacirct şi coapte Pentru

icircmpupare larvele caută locuri uscate cum ar fi pereţi stacirclpi din lemn dar şi resturi de plante

icircmpuparea avacircnd loc icircntr-un cocon mătăsos

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere

icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de

infestare

Măsuri curative

metode biologice Bacillus thuringiensis este utilizat pe scară largă pentru a controla

Lacanobia Oleraceae dar este costisitor și necesită o aplicare repetată ceaţa termică pe bază de

Bacillus thuringiensis icircn doze de 1 2 și 4 kg ha reduce daunele pe care le poate cauza larvele

frunzelor și fructelor de tomate icircn sere

IMPORTANT

Atacul poate fi atacirct de puternic icircncacirct plantele atacate devin nevandabile

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Liriomyza bryoniae (Kaltenbach)

Denumire populară musca minieră a frunzelor de tomate

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie foarte polifagă (119 genuri din 31 familii de plante) Icircn spațiile protejate

este un dăunător principal al tomatelor

Descriere Adultul măsoară 2-3 mm lungime are corpul de culoare neagră-brună capul și toracele negre

Pe torace și abdomen prezintă 2 dungi longitudinale galbene Aripile sunt mai lungi decacirct

abdomenul Dorsal corpul este acoperit de perișori scurți Ca toate speciile de carantină din genul

Liriomza are scutelum de culoare galbenă vizibil ca o pată galbenă pe spate (fig 2)

Oul este sferic de 02-03 mm la depunere de culoare albă apoi devine gălbui

Larva este mică la eclozare 05 mm la completa dezvoltare atinge 3 mm lungime fără picioare

toracice sau abdominale și fără capsulă cefalică de culoare galbenă-verzuie sau crem cu

segmentația corpului vizibilă

Pupa are 17-21mm lungime și este de culoare castanie-icircnchis

Fig 1 Mina produsă de Liriomyza bryoniae Fig 2 Adult (femelă) de L bryoniae

(httpsgdeppoint) (httpsgdeppoint)

Simptome

Larvele minează caracteristic frunzele cauzacircnd galerii sinuoase inițial albe iar mai tacircrziu brune

Minele sunt alungite răsucite neregulat și nu sunt asociate cu nervurile frunzei (fig 1)

Excrementele de culoare neagră sunt depuse icircn zona mediană a galeriei sub forma unei linii

subțiri și icircntrerupte foarte des Larva la completa dezvoltare părăsește mina printr-o incizie icircn

epiderma superioară și se icircmpupează la exteriorul frunzei de regulă icircn sol Frunzele puternic

atacate se usucă parțial sau total și cad Cacircnd minează și tulpina plantelor acestea se ofilesc și se

usucă

Biologie

Are mai multe generații pe an icircn condiții de seră putacircndu-se icircnmulți permanent generațiile

suprapunacircndu-se La 1-3 zile de la apariție și de la icircmperecherea insectelor femelele depun ouăle

pe fața superioară a frunzelor plantelor gazdă O femelă depune 50-100 de ouă larvele eclozacircnd

după 5-11 zile Dezvoltarea larvei durează 8-11 zile iar la completa dezvoltare larva părăsește

frunza pătrunde icircn stratul superficial al solului și se icircmpupează stadiu care durează 4-8 zile O

generație se dezvoltă icircn 17-25 de zile

Măsuri de management

Măsuri preventive - utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru a detecta prezenţa adulţilor icircn cultură

- inspecția plantelor pentru a detecta frunzele cu galerii sau icircnțepăturile produse de femele pentru

hrănire avacircnd ca scop semnalarea din timp a prezenței daunătorului și alegerea metodei de

combatere cu cea mai mare eficiență

- utilizarea răsadurilor neinfestate și care să provină din locuri de producție libere de dăunatori

- distrugerea resturilor vegetale dezinfectarea solului și incintei

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius

palliles Chrysocharis parksi De asemenea pot fi utilizate preparate cu nematodul parazit

Neoaplectana carpocapsae şi specii prădătoare de insecte cum ar fi ploșnița Cyrtopeltis modestus

metode chimice tratamente cu următoarele produsele de protecţie a plantelor VOLIAM

TARGO - 06 - 08 lha (icircn funcţie de nivelul de infestare) AFFIRM ndash 15 kgha ACTARA 25

WG - 005 (0250 kg la 100 mp) aplicat la sol preventiv şi curativ

-utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum recomandacircndu-se acele produse care

afectează cel mai puţin fauna utilă

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

VOLIAM TARGO - 3 zile

AFFIRM - 3 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

IMPORTANT Principală sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din

serele icircnmulțitor

Răsadurile atacate pot fi compromise Frecvența plantelor atacate poate ajunge la 70-100

Fișa măsurilor privind managementul integrat al

organismului dăunător

Macrosiphon euphorbiae Thomas Denumire populară păduchele dungat al cartofului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă icircn ţara noastră se icircntacirclneşte pe plante legumicole şi floricole de Solanaceae atacirct icircn

cacircmp cacirct şi icircn spaţii protejate

Descriere

- formele aptere au corpul de culoare variabilă de la verde-gălbui pacircnă la roz chiar mov dorsal

cu dungi icircntunecate dorsal talie mare 3-36 mm Corpul este strălucitor iar ochii de culoare roşie

Antenele sunt mai lungi decacirct corpul iar corniculele lungi și subțiri lungimea lor ajungacircnd pacircnă

la vacircrful cozii (fig 1)

- formele aripate au culoare verde pacircnă la roz antenele şi corniculele mai icircnchise la culoare decacirct

formele aptere cu aripi bine dezvoltate

Fig 1 Macrosiphum euphorbiae ndash forma apteră

(httpinfluentialpointscom)

Simptome Daunele primare rezultă din efectele hrănirii coloniilor pe țesuturile tinere ce determină

slăbirea și distorsionarea creșterilor noi Afidele determină apariția petelor clorotice și

distorsionarea frunzelor piticirea și ofilirea plantelor

Daunele secundare sunt determinate de ciuperci (fumagina) de pe secrețiile de miere de

pe frunze și fructe rezultacircnd reducerea fotosintezei și calitatea fructelor

Dăunătorul afectează grav plantele prin transmiterea bolilor virale

Biologie M euphorbiae are 8-12 generații pe an o generaţie dezvoltacircndu-se icircn 2-3 săptămacircni Ca

şi alte afide prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) afidele femele dacircnd

naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este

supraaglomerată apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi Temperaturile mai mari

de 30degC duc la moartea insectelor icircn timp ce dezvoltarea este bună icircntre 5-25degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi

rezervor de virusuri

combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu

- paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus abdominalis Aphidius ervi Aphidius

colemani

- prădătorii Harmonia axyridis Adalia bipunctata Coccinella septepunctata Adonia

variegata Chrysoperla carnea Syrphus ribessi

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100

SC ndash075 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

IMPORTANT

Dăunătorul este vector pentru virusuri

Icircn sere inspecțiile fitosanitare și utilizarea de material de plantare neinfectat poate reduce

infestarea cu M euphorbiae

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Myzodes persicae Sulz Denumire populară păduchele verde al piersicului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specii lemnoase şi ierboase atacirct icircn cacircmp cacirct şi icircn sere şi răsadniţe

Descriere

-forma apteră (fără aripi) corp globulos oval de culoare verde-deschis sau verde icircnchis antene

negre exceptacircnd al treilea articol care este galben verzui spre bază (fig 1) Picioare galbene cu

tarse negre cornicule galben verzui cu vacircrfuri icircnchise la culoare Lungimea corpului 24-26 mm

-forma aripată corp verde gălbui sau roşcat capul şi toracele negre abdomenul are pe partea

dorsală o pată mare neagră precum şi 1-2 dungi transversale şi 4 pete laterale de aceeaşi culoare

Cornicule brune puţin icircngroşate median Aripile sunt bine dezvoltate Lungimea corpului 18-25

mm (fig 2)

Fig1 Nimfe (httpentnemdeptufledu) Fig3 Forma aripată (httpswwwcabiorg)

Simptome dăunătorul formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor care datorită

icircnţepăturilor şi sugerii sevei se necrozează şi se răsucesc (pseudocecidii) Cu timpul frunzele se

icircngălbenesc şi se usucă

Biologie - icircn seră se dezvoltă icircn tot cursul anului afidele se reproduc partenogenetic toate insectele

prezente sunt femele şi fiecare femelă dă naştere mai multor femele fără a fi nevoie să se

icircmperecheze aceste femele dau naştere nimfelor vii nu depun ouă

- populaţiile pot creşte exploziv descendenţa nou apărută icircncepe să se reproducă icircn doar 7 zile

- deoarece o colonie creşte icircn vacircrstă şi dimensiune pe plante individuale proporţia formelor

aripate creşte

- afidele pot fi găsite pe muguri tulpini şi suprafaţa interioară a frunzelor unele vor migra la noi

plante gazdă sau ţesuturile plantelor tinere şi vor căuta icircn mod activ ţesut moale proaspăt de

plante

- fiind predispusă să dezvolte forme aripate această specie este mai probabil să se răspacircndească

printr-o cultură mamă

Măsuri de management

Măsuri preventive

- utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură

- monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase (eficiente

pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor aptere şi

fenomenului de bdquorouă de miererdquo

- icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi

rezervor de virusuri

- combaterea afidelor existente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice

-specii parazitoide cum ar fi Aphidius colemani Aphidius matricariae și Aphidoletes

abdominalis Aphidoletes aphidimyza

- patogenul fungic Lecanicillium lecanii este compatibil cu insecticidele și este eficace icircmpotriva

M persicae icircntr-o gamă largă de culturi de seră dar numai acolo unde se poate menține o

umiditate ridicată cu succes se utilizează şi patogenul fungic Beauveria bassiana se recomandă

utilizarea patogenilor fungici mai ales cacircnd infestarea este incipientă tratamentele fiind repetate

la intervale de 3-5 zile

- aplicarea tratamentelor cu săpun s-a dovedit utilă icircn sere datorită toxicităţii reduse asupra

faunei utile

IMPORTANT

Este specie polifagă atacă peste 400 de plante gazdă

Specia este cunoscută ca principal vector al virusurilor producacircnd mozaicul la

Solanaceae

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Myzus ornatus Laing

Denumire populară păduchele păstacircrnacului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă deşi dăunătorul atacă icircn special culturile de păstacircrnac diferite plante ornamentale

este prezent şi icircn spaţii protejate provocacircnd daune importante la tomate

Descriere

Forma apteră corp galben verzui prezentacircnd dorsal pete castanii care formează racircnduri

tranversale fruntea prezintă tuberculi puternici antenele pacircnă la jumătatea corpului baza

ultimului articol antenal fiind de 35-5 ori mai lungă decacirct grosimea zonei mediane a acestuia

Corniculele au aspect solzos cu extremităţile drepte sau departate şi de nuanţă mai icircnchisă sau

mai deschisă cauda triunghiulară (fig1)

Forma aripată aripi de culoare galbenă abdomen cu o placă mare dorsală de culoare brună

care nu atinge marginile cornicule drepte uniform pigmentate cauda triunghiulară

Nimfa deschisă la culoare alb verzuie

Fig 1 Nimfe şi forme aptere (wwwinfluentialpointscom)

Simptome păduchele populează partea inferioară a frunzelor formacircnd colonii compacte

Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se gofrează se icircngălbenesc şi se usucă De

asemenea se observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe

se formează dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce

capacitatea fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub

denumirea derdquo rouă de miererdquo)

Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate

afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou

nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da

naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată

apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri

combaterea afidelor prezente icircn spaţiile protejate icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de

cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu specii de himenoptere parazite Aphidius matricariae

Praon volucre Lisiphlebus fabarum şi prădători din familiile Coccinellidae Chrysopidae

Syrphidae etc

IMPORTANT

Dăunătorul este cunoscut ca vector pentru diferite virusuri (peste 20 de virusuri)

La atac puternic producţia este semnificativ redusă şi de slabă calitate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Nezara viridula (Linnaeus) Denumire populară ploșnița verde a legumelor ploşniţa tomatelor şi a fasolei

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 30 de familii botanice icircn spaţii

protejate atacă cu preponderenţă ardeiul dar tomatele şi vinetele sunt atacate de asemenea

Descriere

Adultul 12-16 mm masculii sunt puțin mai mici decacirct femelele culoarea este uniform verde

deschis mai rar de nuanţă galbenă brună sau roşcată (fig 1) Articolele antenale 4 şi 5 şi o parte

din articolul al treilea de culoare roşie icircn partea distală Trei puncte albe mici sunt de obicei

evidente pe marginea anterioară a scutelului Culoarea punctelor de pe tegument corespunde cu

culoarea de bază a corpului

Ouăle alungite lipite unele de altele au formă de butoiaş de culoare crem-gălbui pe parcursul

dezvoltării devenind galben intens rozalii și icircn final portocaliu strălucitor

Nimfele au 5 stadii care se dezvoltă pe parcursul unei luni (30 zile) Culoarea nimfelor se

schimbă progresiv de la un stadiu la altul fiind predominant neagră la eclozare ajungacircnd ca

stadiul 5 să aibă culoarea verde Toate stadiile nimfale prezintă pe partea dorsală o serie de pete

albe aranjate icircn linii paralele (fig 2)

Fig 1 Adult (httpswwwcabiorg) Fig 2 Nimfă (httpswwwndsuedu)

Fig 3 - Atac pe fructe (httpjournalsusamvclujro)

Simptome atacă toate părțile plantelor inclusiv tulpina dar se hrănesc icircn special cu fructele și

lăstarii tineri ai tomatelor (fig 3) Icircn general pe fructe se observă orificii realizate prin perforarea

și sugerea țesuturilor formacircndu-se ulterior pete minuscule dure maronii sau negre Fructele

atacate nu se mai dezvoltă rămacircn mici și se stafidesc icircnainte de a ajunge la maturitate Icircn plus

prin injectarea salivei toxice se imprimă fructelor un gust şi miros neplăcut iar ţesuturile

degradate rămacircn ferme cacircnd fructele se coc La tomatele tinere atacul induce maturarea timpurie

reducerea dimensiunilor și greutății fructelor Punctele de hrănire devin porţi de intrare a

ciupercilor și bacteriilor

Biologie primăvara adulţii migrează din zonele icircnvecinate icircn spaţiile protejate atacacircnd culturile

plantelor gazdă Adulţii şi nimfele se hrănesc prin extragerea sevei plantelor icircn urma hrănirii

apăracircnd simptomele caracteristice

Femelele pot depune aproximativ 30-130 de ouă grupate icircntr-un singur strat pe fața inferioară a

frunzelor Perioada de incubație poate dura aproximativ 20 de zile icircn funcție de temperatură

Primul stadiu nu se hrăneşte şi nimfele stau grupate la locul de eclozare Stadiile nimfale doi şi

trei stau de asemenea grupate dar se dispersează dacă sunt deranjate icircn schimb stadiile patru şi

cinci şi adulţii se răspacircndesc icircn cultură

Măsuri de management

Măsuri preventive

- controlul riguros al buruienilor din spaţiile protejate şi din vecinătatea acestora reducacircnd astfel

numărul de insecte

- utilizarea culturilor capcană

- eliminarea locurilor de iernare preferate

- utilizarea de soiuri sau hibrizi rezistente la atac

- utilizarea de culturi alternative mai puțin atractive pentru insecte

Măsuri curative

metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare și

parazite ce pot icircn mod natural să mențină un nivel scăzut al gradului de atac icircn special asupra

pontei (Trissolcus spp Telenomus spp) dar şi specii entomopatogene (Bacillus thuringiensis)

IMPORTANT

Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate

Specie invazivă prezentă icircn Romacircnia din anul 2010 (Grozea şi colab 2012)

Este vector de virusuri

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Frankliniella occidentalis (Pergande) Denumire populară tripsul californian

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 250 de familii botanice icircn spaţii

protejate atacă cu preponderenţă tomate ardei castraveți vinete pepeni salată ceapă praz dar

și specii de flori

Descriere

Adult au aproximativ 2 mm corpul este oval-alungit convex dorsal masculii fiind mai mici

decacirct femelele (09 mm) La femele culoarea variază de la galben deschis icircn perioada de vară

pacircnă la maron accentuat iarna icircn timp ce masculii au culoarea gălbui deschis aproape albă

Antenele prezintă 8 articole (fig 1)

Larvă la eclozare sunt albe-hialine cu lungimea de 05 mm apoi culoarea devine gălbui deschis

şi ating15 mm antenă cu şase segmente

Pupa este imobilă

Ou sunt opace reniforme

Fig 1 Adulți (httpswwwcabiorg) Fig 2 Atac pe fructe (httpwwwtswvramporg) Simptome adulții și larvele icircnțeapă și sug seva din țesuturile frunzelor florilor și fructelor Pe

organele atacate se observă pete de decolorare care devin argintii sau brune Pe frunzele atacate

simptomele se pot observa de-a lungul nervurilor Din cauza atacului organele afectate se pot

deforma și devin succeptibile pentru instalarea ciupercilor și bacteriilor patogene (fig 2) Ritmul

de creștere al plantelor este icircncetinit bobocii florali datorită atacului nu se mai deschid la atacuri

mari obținacircndu-se producții reduse fără aspect comercial

Biologie icircn seră tripsul se icircnmulțește pe tot parcursul anului și poate avea icircntre 12 și 15 generații

Temperatura optimă de dezvoltare este de 25ordmC Femelele depun ouăle icircn țesuturile frunzelor

florilor dar și pe fructe O femelă poate depune icircntre 20 și 40 de ouă acestea fiind sensibile la

uscăciune și temperaturi scăzute Larvele au patru stadii de dezvoltare primele două sunt foarte

active producacircnd pagube organelor pe care se dezvoltă Larvele se retrag pentru icircmpupare icircn sol

uneori icircn florile plantelor gazdă Ciclul biologic icircn seră este complet icircn 14 zile la temperaturi de

30degC şi 44 de zile la temperaturi de 15 ordmC Durata de dezvoltare este de 1-3 zile larvele de prima

vacircrstă trei zile larvele de vacircrsta a doua o zi stadiul de prepupă 10 zile stadiul de pupă iar

femelele adulte trăiesc icircn general 40 de zile

Măsuri de management

Măsuri preventive

- utilizarea la plantare a unui material liber de tripşi

- monitorizarea culturilor prin capcane lipicioase de culoare albastră sau galbenă pentru

depistarea insectelor şi inspectarea periodică a plantelor pentru evidenţierea larvelor

- icircndepărtarea plantelor cu simptome de virus pentru a preveni infestarea altor plante

- arderea resturilor de plante după desființarea culturilor din spații protejate

- icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de infestare şi

rezervor de virusuri

- instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de

pătrundere a tripşilor icircn spaţiu

- mulcirea cu folie pentru a bloca retragerea larvelor icircn sol

Măsuri curative

metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de

a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate

săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)

metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare

Amblyseius barkeri Amblyseius cucumeri Amblyseius degenerans Anthocoris nemorum

Chrysoperla carnea Orius spp Sunt menționați și nematozi paraziți ai speciei Steinernema

feltiae dar și fungi entomopatogeni ca Verticillium lecanii Zimm

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOSPILAN 20

SP 20SG GAZELLE ndash 004 KOHINOR 200 SL TALENT ndash 075 lha SANOMECTIN

PRO 18 - 60-80 mlhl

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- MOSPILAN 20SP GAZELLE - 3 zile

- KOHINOR 200 SL TALENT - 7 zile

- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile

IMPORTANT

Vector de viroze acest trips transmite icircn stadiul de larvă la tomate virusul de carantină

TSWV (Tomato spotted wilt virus) și TSV (Tobacco streak ilavirus) ambele deosebit de

dăunătoare pentru culturile de tomate

Specia prezintă rezistenţă la o serie de produse de protecţie a plantelor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Polyphagotarsonemus latus (Banks)

Denumire populară păianjenul lat acarianul lat

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă atacă cu preponderenţă tomate ardei gras vinete fasole

castraveți cartof și alte specii cultivate icircn sere solarii și cacircmp

Descriere

- femelele adulte au 165-200 microm lungime piriforme de culoare alb-gălbuie Masculii sunt mai

mici aproximativ 110 microm lungime corpul este aplatizat avacircnd culoarea gălbuie (fig 1) Nimfele

sunt transparente acest stadiu putacircnd dura 1-3 zile Oul este oval hialin pe suprafaţa lui sunt

prezente mai multe racircnduri longitudinale de bulbi caracteristice speciei

- avacircnd dimensiuni microscopice acești acarieni nu se pot observa cu ochiul liber dar simptomele

de atac sunt vizibile

Fig 1 Adulți (httpswwwentocsiroau) Fig 2 Atac pe tomate (httpswwwpestnetorg)

Simptome Larvele și adulții se hrănesc cu seva țesuturilor icircn principal pe foliajul tacircnăr pe

partea inferioară a frunzelor dar colonile pot fi prezente şi pe alte organe ale plantei cum ar fi

boboci florali fructe lăstari Atacul porneşte de la bază şi se răspacircndeşte spre partea superioară

Plantele prezintă următoarele simptome stagnarea creșterii ramificarea puternică icircn zona de

vacircrf uscarea și căderea bobocilor floriferi avortarea florilor gofrarea decolorarea micşorarea

deformarea brunificarea şi suberificarea frunzelor brunificarea şi suberificarea fructelor (fig 2 )

La atac puternic cultura poate fi compromisă icircn special prin uscarea pedunculilor florali şi

suberificarea fructelor

Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului Icircn condiții optime icircn

sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile Femelele depun 35-50 de ouă pe partea

inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Acest dăunător poate fi răspacircndit de către

insecte (musculița albă și afide forma aripată) şi cu sol infestat Populaţia de acarieni creşte rapid

icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată

Măsuri de management

Măsuri preventive măsuri agrotehnice controlul culturii precedente pentru a preveni transmiterea acarianului de

la un sezon la altul curăţarea serei şi a echipamentelor (ex instalaţiile de irigare) creşterea

nivelului de umiditate deoarece influenţează negativ dezvoltarea acarienilor icircndepărtarea

plantelor cu simptome pentru a icircmpiedica răspacircndirea icircn cultură controlul periodic al răsadurilor

şi culturilor din seră pentru semnalarea timpurie a dăunătorului aplicacircnd ulterior măsuri de

combatere icircn timp util

Măsuri curative

metode biologice

-pentru menținerea unor densități scăzute icircn sere se pot utiliza specii de acarieni prădători

Phytoseiulus persimilis Amblyseius californicus Neoseiulus barkeri sau alte specii prădătoare

cum ar fi Macrolophus caliginosus De asemenea pentru reducerea nivelului populaţiilor de

acarieni se realizează cu ciuperca entomopatogenă Beauveria bassiana

- tratamentele cu extract de usturoi sunt eficiente icircmpotriva acarienilor

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor

- VERTIMEC PRO ndash 12 lha şi

- APACHE ndash 015-1 lha

-icircn condiții de seră tratamentele cu acaricide ar trebui aplicate doar icircn situaţia icircn care controlul

biologic nu a fost eficient se realizează la atingerea pragului economic de 1-3 acarienifrunză sau

5-8 plante atacate şi se selectează astfel icircncacirct să fie protejată fauna utilă şi albinele

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

- Timp de pauză

- VERTIMEC PRO- 3 zile

- APACHE- 3 zile

IMPORTANT

Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate la tomate

Este o specie extrem de polifagă

Unele populaţii de acarieni au dezvoltat rezistenţă la unele grupe de produse chimice

Controlul poate fi dificil la soiurile cu frunze gofrate

Fișa măsurilor privind managementul integrat al

organismului dăunător

Spodoptera exigua (Huumlbner) Denumire populară buha cucurbitaceelor

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă

Spodoptera exigua are o gamă largă de plante gazdă insecta fiind dăunătoare culturilor de

legume cacircmp și flori Printre culturile de legume susceptibile se numără tomatele sparanghelul

fasolea sfecla brocoli varza conopida țelina vinetele salată ceapa mazărea ardeii cartoful

ridichea spanacul cartoful dulce napul

Descriere

Adult de mărime medie anvergura aripilor 25-30 mm aripile anterioare de culoare gri ndash

maronii de obicei cu un model neregulat şi o pată deschisă de forma unei alune aripile

posterioare uniform gri sau albe tivite cu o linie icircnchisă pe margini (fig 2)

Larve icircn mod normal prezintă cinci stadii au culoare variabilă verde deschis sau gălbui icircn

primele două stadii apar dungi deschise icircn stadiul trei colorate mai icircnchis dorsal icircn stadiul patru

icircn stadiul cinci au variaţii de culoare de la verde dorsal cu roz sau galben ventral şi o linie albă

laterală Dorsal se poate observa o serie de pete icircnchise la culoare uneori larvele pot fi foarte

icircnchise la culoare aproape negre (fig 1)

Ou circular de culoare alb-verzuie acoperit cu un strat de solzi dacircnd aparenţă pacircsloasă

Pupă prezentă icircn sol de culoare brun-deschis aproximativ 15-20 mm

Fig 1 Larve Spodoptera exigua Fig 2 Adult Spodoptera exigua

(httpentnemdeptufledu)

Simptome Femelele depun oăle icircntr-o masă de 50-150 ouă pe dosul frunzei adesea aproape de inflorescenţe

sau vacircrful lăstarilor O femelă poate depune icircntre 300 şi 600 de ouă şi acestea eclozează icircn două-

trei zile Larvele tinere sun gregare icircn primele vacircrste (stau icircmpreună) se hrănesc pe partea

inferioară a frunzelor lăsacircnd intactă epiderma superioară şi nervurile mari Larvele mai mari

devin solitare produc perforaţii neregulate icircn frunze iar cele de ultimele vacircrste cauzează

defolierea completă aplantelor La tomate pot fi consumaţi mugurii și punctele de creștere iar

fructele perforate

Biologie Numărul de generații variază icircn funcție de condițiile climatice Ciclul biologic poate fi

complet de la cacircteva zile pacircnă la 24 de zile O larvă la 20 de plante de tomate poate produce

pagube economice

Măsuri de management

Măsuri preventive

- inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă

(pragul de acţiune este 03 larveplantă

- icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere

- icircndepărtarea buruienilor din zonele icircnvecinate

- icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii icircn mod regulat

- utilizarea de bariere (capcane)

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea

- virusului nuclear polihedrosis obţinut din Spodoptera exigua care are capacitatea de a

omoricirc larvele icircn 3-6 zile

- unor produse pe baza bacteriei Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a

doua generaţie) şi ciupercii Beauveria bassiana

- nematozilor entomopatogeni (Rhabditida Steinernematidae și Heterorhabditidae) dar

eficacitatea nematozilor icircn omoracircrea larvelor este dependentă de gradul de umiditate

de aceea nematozii sunt mai eficienţi cacircnd larvele coboară icircn sol pentru icircmpupare

- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus

maculiventris

metode chimice LANNATE 20 SL ndash 125 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

LANNATE 20 SL - 7 zile

IMPORTANT

Fluturele este un dăunător polifag

Daunele sunt determinate de hrănirea larvelor care lasă plantele complet defoliate

Controlul buruienilor este important deoarece plantele spontane reprezintă o sursă de

infestare

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Tetranychus urticae Koch

Denumire populară păianjenul roşu comun

Plante gazdă este cea mai polifagă specie de acarian icircn spaţii protejate atacacircnd peste 300 de

specii de plante gazdă

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Descriere

adult este extrem de mic abia vizibil cu ochiul liber femelele adulte măsoară aproximativ 04

mm lungime sunt de formă elipsoidală au culoare variabilă de la verde deschis brun şi galben

pacircnă la carmin sau roşu icircnchis masculul este piriform şi mai mic decacirct femela măsuracircnd 022-

035 mm lungime dar şi de culoare mai deschisă (fig1) Femele prezintă două forme de vară de

culoare galbenă pacircnă la verde cu două pete negre dorsal şi de iarnă care este mai icircnchisă la

culoare adesea portocalie sau roşie Culoare poate varia şi icircn funcţie de planta gazdă dar şi de

alţi factori

larva are formă elipsoidală de culoare galben-palid la eclozare devine verde-gălbui după hrănire

şi prezintă numai trei perechi de picioare (fig 2)

ou formă sferică de culoare pală translucid se icircnchide la culoare pe parcursul dezvoltării

Fig 1 Adulţi (mascul şi femelă) (httpswwwcabiorg) Fig 2 Ou şi larvă (httpjennytfrecwsuedu)

Simptome

-păianjenii colonizează partea inferioară a frunzelor iar prin icircnţepăturile pe care le produc

celulele ţesutului se golesc icircn urma absenţei sevei şi provoacă icircngroșarea sau icircngălbenirea

frunzelor Petele necrotice apar icircn stadiile avansate ale leziunilor frunzelor

-pe măsură ce infestarea devine severă frunzele par bronzate sau argintii devin fragile și cad

prematur plantele nu mai fructifică normal şi dau recolte scăzute

-defolierea completă poate apărea dacă acarienii nu sunt controlați

-atacul acarienilor la floarea deschisă provoacă o icircnroșire și dispariția petalelor care seamănă cu

arderea prin pulverizare

-frunzele şi tulpina plantelor sunt acoperite cu ţesătura acarienilor vizibilă cu ochiul liber

Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului dezvoltarea avacircnd loc

icircntre 12 şi 40degC Icircn condiții optime icircn sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile

Femelele depun 35-50 de ouă pe partea inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Poate

fi răspacircndit prin activitatea omului (unelte deplasarea icircn seră) cu plante infestate curenţi de aer

insecte (musculița albă și forma aripată a afidelor) dar şi cu sol infestat Populaţia de acarieni

creşte rapid icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată

Măsuri de management

Măsuri preventive

curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre

ciclurile de cultură

creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de

acariani (dar favorizează bolile fungice)

controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora

Măsuri curative

metode biologice

-pentru controlul dăunătorului sunt folosiţi cu succes prădătorii cel mai eficient fiind acarianul

Phytoseiulus micropilis acesta putacircnd reduce pacircnă aproape de zero populaţia acarianului Alte

specii de acarieni prădători eficace Neioseiulus californicus N fallacis N longispinosus

Galemdromus occidentalis (rata de eliberare a prădătorilor depinde de densitatea acarianului

fitofag de cultură temperatură)

- lansarea buburuzelor din genul Stethorus foarte eficientă fiind specia Stethorus punctillum care

poate consuma 1000 de ouă de acarieni icircn 2-3 săptămacircni

- utilizarea tripşilor prădători cum ar fi Scolothrips sexmaculatus (eficientă mai ales pentru

spaţiile uscate şi cu temperaturi mari

- preparatele entomopatogene avacircnd la bază ciupercile Enthomophthora thaxteriana şi E

adjarica s-au dovedit eficiente cu condiţia să se menţină o umiditate atmosferică aproape de

saturaţie o anumită perioadă de timp

-utilizarea de produse alternative cum ar fi săpun sau ulei esențial de muşeţel oregano

portocale care ar putea fi utile pentru limitarea dezvoltării acarianului

metode chimice cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM TARGO - 06-08

lha KANEMITE SC pentru plante cu icircnălţimea lt 50 cm ndash 0625 l ha icircn 600 l apă pentru

plante cu icircnălţimea icircntre 50-125 cm ndash 0938 lha icircn 900 l apă pentru plante cu icircnălţimea ˃125 cm

ndash 125 lha icircn 1200 l apă APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile INVERT

18 EW 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile

Timp de pauză

- VOLIAM TARGO - 3 zile

- KANEMITE - 7 zile

- APACHE - 3 zile

- INVERT 18 EW - 3 zile

IMPORTANT

Este una din speciile de acarieni care se găsesc frecvent icircn spaţii protejate şi produc daune

economice la culturile afectate

Acarianul poate trăi și pe plante spontane ceea ce poate constitui o sursă de infestare

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Thrips tabaci Lind

Denumire populară tripsul tutunului tripsul cepei

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă este o specie polifagă care atacă specii de plante din 25 familii botanice ex

legume (tomate ardei castraveţi vinete varză salată conopidă ) flori (trandafir garoafă

crizanteme gerbera orhidee) pomi (cais prun piersic) etc Dăunătorul este prezent atacirct icircn spaţii

protejate cacirct şi icircn cacircmp

Descriere

Adult 08-1 mm lungime corp alungit icircngust şi plat de culoare galbenă sau brună ndashcastanie

Antenele sunt formate din şapte articole Picioarele sunt galbene femurul şi tibia cu nuanţe slab

cenuşiu Aripile anterioare sunt de culoare uniform brun gălbuie prezintă două nervuri

longitudinale cu franjuri pe margine iar cele posterioare prezintă o singură nervură longitudinală

(fig1)

Larva asemănătoare cu adultul de culoare albă-palidă la icircnceput apoi verzuie sau gălbuie are

09-1 mm lungime antene din şase articole

Ou eliptic albicios depus icircn epiderma frunzelor sau florilor

Fig 1 Adult Fig 2 Atac pe frunze

( wwwbioforceconz) (www7inrafr)

Simptome adulţii şi larvele colonizează frunzele vacircrfurile vegetative şi florile şi sug seva din

ţesuturi producacircnd daune directe Icircn urma atacului apar pete galbene-cenuşii mai ales de-a lungul

nervurilor şi icircn timp ţesuturile atacate se necrozează De asemenea foliajul prezintă numeroase

pete argintii care corespund celulelor golite de conţinut (fig 2)

Biologie icircn condiţii de seră nu intră icircn diapauză se icircnmulţeşte tot tipul anului avacircnd pacircnă la 10

generaţii uneori 14 De asemenea cacircnd temperatura şi umiditatea sunt optime o generaţie se

dezvoltă icircn 16-20 de zile icircn schimb durează 20 de zile la 20oC şi 11 zile la 30

oC La 25degC durata

stadiilor a fost de 6 zile pentru ou 61 zile pentru larvă 14 zile pentru nimfă şi de 28 zile pentru

adult O femelă poate depune pacircnă la 50 de ouă pe parcursul vieţii

Măsuri de management

Măsuri preventive

rotaţia culturilor

folosirea foliei de mulci pentru a bloca contactul tripsului cu solul (tripsul se transformă

icircn adult icircn sol)

icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de

infestare şi rezervor de virusuri

instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de

pătrundere a tripşilor icircn spaţiu

arderea resturilor de plante rămase la desfiinţarea culturii

Măsuri curative

metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de

a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate

săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)

metode biologice tratamente cu Amblyseius swirskii Typhlodromus tripsi (acarieni prădător)

Aelothrips fasciatus (trips) Coccinella 7-punctata Coccinella undecimpunctata (buburuze)

Chrysoperla carnea

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -

10 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl VERTIMEC 18 EC ndash 60 ndash 80 mlhl

MATCH 050 EC ndash 15 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- VYDATE 10 L - 21 zile

- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile

- VERTIMEC 18 EC - 3 zile

- MATCH 050 EC - 7 zile

IMPORTANT

Atacul este foarte periculos la răsaduri

Dăunătorul este vector principal icircn transmiterea tospovirusurilor la tomate ardei

castraveţi inclusiv Tomato spotted wilt virus

Identificarea larvelor şi adulţilor se face prin analiză la microscop

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Trialeurodes vaporariorum Cockerell

Denumire populară musculița albă de seră

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie extrem de polifagă culturile de tomate din spațiile protejate fiind adesea

cele mai sever infestate

Descriere Adultul prezintă corpul alungit alb-gălbui acoperit de o secreție ceroasă albă pulverulentă (fig

1) Aripile de culoare albă nepătate bine dezvoltate și cu nervațiune redusă și rotunjite la bază

sunt ținute relativ plane cacircnd sunt icircn repaus Dimensiunile corpului sunt mici de 115- 15 mm

masculul fiind ușor mai mic decacirct femela

Oul este fusiform cu diametrul de 022-024 mm prevăzut cu un pedicel scurt la depunere fiind

de culoare alb-gălbui iar după două zile devine negru-violet cu reflexe metalice

Nimfa neonată are forma ovală de culoare galbenă-palid cu ochii roșii Ultimul stadiu de

dezvoltare al nimfeii denumit bdquopupariurdquo este de formă ovală turtit dorso-ventral cu colorit

verde pal și acoperit de o secreție ceroasă albă Pe partea dorsală a frunzei se văd ca niște

picături mici albe cu aspect ceros

Fig 1 Musculița albă de seră icircn diferite stadii de dezvoltare (http www7inrafr)

Simptome Adulții și larvele formează colonii pe spatele frunzelor icircn urma atacului frunzele se gofrează se

icircngălbenesc se usucă pornind de la margine și cad Pe frunze apare fenomenul de rdquorouă de

miererdquo din cauza dejecțiilor zaharoase ale insectei și ulterior acestea se acoperă cu fumagină

Plantele atacate au colorație anormală apare piticirea se ofilesc au creştere icircntacircrziată dau

producții reduse și chiar se usucă

Biologie Icircn condiții de seră musculița se dezvoltă icircn tot cursul anului putacircnd avea 10-12

generații care se suprapun astfel că icircn același timp sunt prezente toate stadiile După 2-3 zile de

la apariție femela icircncepe depunerea pontei alcătuită din 10-50 ouă numărul total depus de o

femelă fiind icircntre 100-500 Ouălele sunt depuse pe partea inferioară a frunzelor grupate icircn cerc

sau izolat Incubația la temperatură medie de 20-23ordm C durează 9-13 zile stadiul nimfal 9-11

zile iar stadiul de pupariu 7-12 zile Durata ciclului de dezvoltare este de 4-6 săptămacircni icircn seră

Dezvoltarea este influențată de temperatură umiditate atmosferică lumină și planta gazdă

Măsuri de management

Măsuri preventive

-distrugerea resturilor vegetale dezinfecţia solului și a incintei icircndepărtarea buruienilor care pot

fi surse de infestare din sere și din jurul spațiilor protejate

-utilizarea răsadurilor care să provină din locuri de producție libere de dăunători

- monitorizarea culturilor prin amplasarea capcanelor lipicioase care permit detecţia dăunătorului

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea de preparate fungice pe bază de Beauveria bassiana

Paecilomyces fumosoroseus Verticilium lecanii diferite specii de prădători Chrysopa carnea

Hippodamia comvergens Macrolophus caliginosus Delphastus pusillus sau specii de paraziți

Encarsia formosa și E mundus

- rezultate bune dau şi stropirile cu soluție din săpun de casă sau cu soluții obținute din tutun coji

de portocale sau lămacirci sau din ardei iuți

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor PROXIMO ndash50-

75 mlhl HARPUN- 75 ml100 l apa de la apariţia inflorescenţelor pacircnă la coacere prima

aplicare efectuacircndu-se la apariţia primilor adulţi VYDATE 10 G ndash 30-55kghaVYDATE 10L ndash

10 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha SANMITE 10 EC ndash 15 lha JUVINAL 10 EC ndash

005ha LIDER 200 SL ndash 075 lha

- utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum doar icircn situații de urgență

preferacircndu-se acele produse care sunt selective pentru duşmanii naturali Se va urmări acoperirea

cu soluție icircn special a părții inferioare a frunzelor

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză PROXIMO - 3 zile

HARPUN - 3 zile

VYDATE 10G - 21 zile

VYDATE 10L - 21 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

SANMITE 10 EC - 3-7 zile

JUVINAL 10 EC - 1-3 zile

LIDER 200 SL - 3 zile

IMPORTANT

Specie DEOSEBIT de dăunătoare pentru plantele cultivate icircn spaţii protejate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tuta absoluta Meyrick

Denumire populară molia minieră a frunzelor minierul tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă dăunător al culturii de tomate dar poate ataca şi alte plante din familia

Solanaceae cum ar fi Solanum tuberosum (cartof) Solanum melongena (vinete) Capsicum

annuum (ardei) diverse buruieni icircn Italia a fost semnalat şi pe Phaseolus vulgaris (fasole)

Descriere

Adult culoare brună-cenuşie uşor argintată cu pete mici negre pe aripile anterioare are

lungimea de 5-7 mm anvergura aripilor de 8-10 mm antene filiforme (fig1)

Larva are 05 mm de culoare crem şi capul negru la eclozare atinge 7-10 mm la completa

dezvoltare este de culoare galben-verzuie uneori cu tentă roşcată şi icircn ultimul stadiu prezintă o

bandă neagră pe protorace (fig 2)

Ou eliptic de culoare variabilă de la alb pacircnă la galben la depunere devine aproape negru icircn

momentul eclozării

Pupa de culoare verzuie la icircnceput devine brun icircnchis icircn momentul apariţiei adultului

Fig 1 Adult Fig 2 Larvă

(foto ANF) (foto ANF)

Simptome ponta este depusă pe partea inferioară a frunzelor Larvele atacă toate părţile aeriene

ale plantelor de tomate şi pot produce pagube icircn toate stadiile de dezvoltare ale plantelor Acestea

produc prin hrănire mine neregulate care icircn stadiu avansat de atac devin necrotice Galeriile

produse icircn tulpină influenţează negativ dezvoltarea plantelor Fructele pot fi atacate icircncă de la

apariţie şi galeriile formate pot fi invadate ulterior de patogeni secundari

Larvele pot fi depistate cu uşurinţă deoarece preferă staţionarea pe mugurii apicali flori sau

fructele icircn formare pe care se văd resturi de culoare neagră produse prin hrănire

Biologie insecta are un potenţial productiv foarte mare ciclul biologic fiind complet icircn 29-38

zile Ouăle sunt depuse pe partea aeriană a plantelor o femelă depunacircnd icircn cursul vieţii

aproximativ 260 de ouă Eclozarea durează 5-7 zile la temperatura de 26-30degC şi umiditate

relativă de 60-75 larvele trecacircnd ulterior prin 4 stadii larvare icircn aproximativ 20 de zile

Icircmpuparea are loc icircn sol la o adacircncime de 1-2 cm icircn interiorul minelor sau pe frunze Dăunătorul

nu intră icircn diapauză atacircta timp cacirct există hrană disponibilă După 10-13 zile de la icircmpupare apar

adulţii care pot trăi 30-40 zile icircn condiţii optime de laborator

Căi de răspacircndire prin plante destinate plantării fructe ambalaje zborul adulţilor

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

monitorizarea culturii prin instalarea capcanelor care au rol de a pune icircn evidenţă prezenţa

dăunătorului dar şi de colectare a indivizilor

asigurarea etanşeităţii serelor şi utilizarea plaselor de insecte

smulgerea şi distrugerea prin ardere a plantelor suspecte a fi infestate

eliminarea icircn totalitate a buruienilor gazdă din imediata vecinatate

Măsuri curative

metode biologice prin

- tratamente cu BACTOSPEINE DF 033-066 kgha administracircndu-se de la eclozare şi icircn

primele stadii

- insecticide bazate pe bacteria Bacillus thuringiensis

- paraziţi Trichogramma cacoeciae

- prădători Nesidiocoris tenuis Macroliphus caliginosus

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM

TARGO ndash 08 lha ALVERDE ndash 10 lha NUPRID AL 200 SC ndash 10 lha AFFIRM ndash 15 kgha

ACTARA 25 WG ndash 02 kgha

- tratamentele sunt necesare mai ales icircn ciclul doi de cultură

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

VOLIAM TARGO - 3 zile

ALVERDE - 3 zile

NUPRID 200 SC - 3 zile

AFFIRM - 3 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

BACTOSPEINE DF - nu este necesar

IMPORTANT

La tomate au fost icircnregistrate pierderi de recoltă icircntre 50-100

Combaterea chimică este dificilă datorităţii capacităţii larvelor de a se hrăni icircn interiorul

frunzelor şi potenţialului biotic ridicat

Adulţii sunt nocturni deci greu de detectat icircn timpul zilei

225 Nematozi

1 Meloidogyne spp ndash nematozi galicoli

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Meloidogyne spp Goeldi

Denumire populară nematozi galicoli

Statut nu sunt organisme de carantină prezente icircn Romacircnia Speciile semnalate icircn sere sunt

Meloidogyne arenaria M incognita şi M javanica

Plante gazdă extrem de polifage fiind semnalate pe mai mult de 1500 specii de plante care

aparțin la peste 40 familii botanice Icircn țara noastră produc daune mari la tomate cultivate icircn spaţii

protejate

Descriere adulţii prezintă dimorfism sexual evident prin forma şi dimensiunile celor două sexe

femelele au corpul rotund icircn timp ce masculii sunt vermiformi

Fig 1 Gale pe rădăcini de tomate (https wwwforestryimagesorg)

Simptome Primele simptome se manifestă prin ofilirea frunzelor și stagnarea icircn creștere urmată

de uscarea plantei de la vacircrf spre bază După 3-4 săptămacircni pe rădăcini se observă apariția galelor

specifice (fig 1) Pagubele produse culturilor sunt icircn funcție de gradul de infestare a solului și de

momentul cacircnd se produce atacul la nivelul rădăcinilor Icircn cazul plantelor tinere un atac puternic

poate compromite cultura La nivelul galelor vasele libero-lemnoase sunt opturate iar circulația

sevei se icircntrerupe determinacircnd putrezirea rădăcinilor și uscarea plantelor Icircn cele mai multe

cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și Verticillium spp care

grăbesc pieirea plantelor

Biologie Icircn seră nematozii galicoli ai rădăcinilor se icircntacirclnesc icircn tot cursul anului și pot avea 4-8

generații O femelă poate depune icircntre 300-1000 ouă dar icircn condiții optime numărul ouălor poate

ajunge pacircnă la 2000 Larvele de vacircrsta a II-a numite și larve de invazie se răspacircndesc icircn sol icircn

căutarea rădăcinilor diferitelor plante le perforează și pătrund icircn țesuturi de regulă icircn apropierea

vacircrfului de creștere După o perioadă scurtă de hrănire larvele devin imobile și rămacircn icircn aceleași

locuri pacircnă la sfacircrșitul dezvoltării Odată cu hrănirea larvele secretă niște enzime care determină

hipertrofierea țesuturilor din zonele de atac dacircnd naștere la niște umflături denumite gale Icircn

condiții termice normale numărul femelelor este mai mare decicirct cel al masculilor icircn timp ce la

temperaturi scăzute numărul masculilor este mai mare decacirct al femelelor Durata ciclului biologic

este influențată de temperatura și umiditatea solului precum și de calitatea hranei variind icircntre

25-90 zile

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea unor răsaduri sănătoase libere de nematozi

menţinerea solului curat rotaţia culturilor icircndepărtarea buruienilor

crearea și folosirea de soiuri și hibrizi cu rezistență la nematozi prin transferul unor gene

de rezistență de la specia Lycopersicum peruvianum cum ar fi Ronita Rossol Piernita

Piersol Anahu Gilestar sau cei produşi icircn țara noastră Oltbrid Craiobrid IR-18 IR-34

M-14

deschiderea serelor şi oprirea icircncălzitului icircn anumite perioade pe timpul iernii

Măsuri curative

metode fizice dezinfectarea solului prin tratamente termice cu aburi la temperaturi de

90-100ordmC timp de 2-3 ore dă rezultate bune dar icircn prezent această metodă se practică pe

scară redusă datorită consumului ridicat de energie și a costului acesteia o soluţie mai

ieftină este solarizarea solului

metode biologice aplicarea agenţilor Pasteuria penetrans utilizat icircn controlul M

incognita pe tomate și Paecilomyces lilanicus icircn controlul M incognita pe cartof

Verticillium chlamydosporium parazitează ouăle icircn UK

metode chimice utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar BASAMID

GRANULE 500 kgha la sol cu icircncorporare icircnainte de plantare VYDATE 10 L -10 lha

NEMATHORIN 10 G ndash 15 kgha aplicat pe racircnd VYDATE 10 G ndash 30 -55 kgha

VELUME PRIME 400 SC ndash 625 mlha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- BASAMID GRANULE - nu este necesar

- VYDATE 10 L - 21 zile

- NEMATHORIN 10 G - 70 zile

- VYDATE 10 G - 21 zile

- VELUME PRIME 400 SC - nu este necesar

IMPORTANT

Identificarea cu acurateţe a speciilor presupune examen microscopic de laborator

Icircn cele mai multe cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și

Verticillium spp care grăbesc pieirea plantelor

Bibliografie selectivă

- Alexandri Al Olangiu M Petrescu M Rădulescu E Rafailă C (1972) - Tratat de

fitopatologie agricolă Ed Academiei RSR p 72-76

- Alford D V (1991amp1995) ndash A colour atlas of pest of ornamental trees shrubs and flowers

Manson Publishing

- Costache M Roman T Costache C (2003) ndash Ghid pentru recunoașterea și combaterea bolilor

și dăunătorilor la legume Ed Agris p 115

- Csoka G (2003) ndash Leaf mines and leaf miners Forest Research Institute Tipografia Agroform

Budapest pag 37-39

- Deheleanu A Albina Macedon - Extras Producţia Vegetală Horticultura nr 101981

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare pag 25-28

- Dobreanu Ecaterina Manolache Constantin (1969) ndash Fauna RSR- Insecta Vol VIII fascicula

5 Homoptera pag 90 Editura Academiei RSR București1969

- Dobrin Ionela Frăsin Loredana Pașol P (2007) ndash Tratat de entomologie specială Editura

Ceres București pp 5-398

- Docea E Severin V Baicu T Pop I (1976)- Icircndrumător pentru recunoașterea și combaterea

bolilor plantelor cultivate Ed Ceres București p150-151 p147-148 p152

- Gigon V Camps C Le Corff Josiane Biological control of Tetranychus urticae by

Phytoseiulus macropilis and Macrolophus pygmaeus in tomato greenhouses Available from

httpswwwresearchgatenetpublication [accessed Mar 19 2018]

- Grozea I Stef R Virteiu AM Carabet A Molnar L 2012 Southern green stink bugs (Nezara

viridula L) a new pest of tomato crops in Western Romania Research Journal of Agricultural

Science 44 (2)24-27

- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Florian T Vlad M 2015 Trophic

evolution of southern green stink bugs (Nezara viridula L) in western part of Romania Bulletin

of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca Horticulture

72(2)371-375

- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Marcu Viorela Draga Diana (2015)

The Spread of Nezara viridula (HemipteraPentatomidae) species from its first occurrence in

Romania BulletinUASVM Horticulture 73(2) 2016 Print ISSN 1843-5254 Electronic ISSN

1843-5394

- Hussey N W Read W H Hesling J J (1969) ndashThe pest of protected cultivation The biology

and control of glasshouse and mushroom pests pp 404

- Jones JB Stall RE Zitter TA (2006)- Compendium of Tomato Diseases APS Press (The

American Phytopathological Society) p19 Pl23AB p22 Pl28 AB pag9-10 Pl11 p13-14

Pl15B p18-19 Pl21B

- Manolache C Boguleanu Gh şi colab (1978) - Tratat de zoologie agricolă vol I Ed

Academiei Romacircne pag440

- Perju T Ghizdavu (2001) - Tratat de zoologie agricolă vol V Ed Academiei Romacircne

Bucureşti pag 396

- Pașol P Dobrin Ionela Frasin I (2007) - Tratat de entomologie specială dăunătorii culturilor

horticole Ed Ceres Bucuresti p 110-111

- Pop IV Tratat de Virologie Vegetală Vol III- Virusurile Culturilor Horticole Ediţia I Editura

Printech Bucureşti 2009 p109-117 p 124-127 p 159-171

- Popescu Ghe (2005) - Tratat de patologia plantelor vol III Ed Eurobit p 15 33

- Roșca I Rada Istrate (2009) ndash Tratat de entomologie (agricultură horticultură silvicultură)

Alpha MDN Buzău Pag 331

- Quarantine pests for Europe Second Edition Data sheets on quarantine pests for the European

Union and for the European and Mediterranean Plant Protection Organisztion Prepare by CABI

and EPPO for the European Union p 981-985 p 1146-1151 p 1388-1392 p 1367-1372

- Roșca I Drosu S Bratu E (2001) ndash Entomologie horticolă specială Ed Editura Didactică și

Pedagogică RA p 309

- Roşca I Iacomi Beatrice Michaela (2012) ndash Bolile şi dăunătorii din principalele

agroecosisteme legumicole Alpha MDN Buzău p 67

- Săvescu A și colab (1982) ndash Tratat de zoologie agricolă Dăunătorii plantelor cultivate Vol II

Editura Academiei RSR pag 172 -178

- Săvescu A (1961) - Album de protecţia plantelor II

- Severin V Iliescu C H (2006) Bolile bacteriene ale plantelor Ed Geea p 158-173

- Spencer KA (1973) ndash Series Entomologica vol 9 Agromyzidae (Diptera) of Economic

Importance The Hague

- Scortichini M Le Malattie Batteriche delle colture agrarie e delle specie forestali Edagricole ndash

Edizioni Agricole p 329-330

- Standard OEPP PP 229 (1) Buletin OEPP 34 pp 41-42

- Ureche Camelia (2010) ndash Insectele miniere din Romacircnia Editura Pim pg 244

-Teodorescu G Roman T Sumedrea M (2003) ndash Entomologie Horticolă - dăunători specifici și

metode de combatere Ed Ceres București p 67

- Zhang Zhi-Qiang (2007)- Mites of greenhouses Identification Biology and control CABI

Publishing

Resurse www

httpswwwcabiorg

httpsgdeppoint

httpswwwplantwiseorg

httpsagumassedu

httpwwwhorticultorulro

httpshortuwexedu

httpwwwagroatlasru

httpwwwaomidoribiocontrolcom

httpinfluentialpointscom

httpentnemdeptufleducreatureshtm

httpsagumassedu

httpswwwagrolinkcombr

httpwwwagrihujiacil

httpwww7inrafr

httpgreenhouseipmorg

httpwwwtswvramporg

httpswwwosueds

httpswwwamericantomatogrowersorg

https wwwhortcornelledu

httpswwwgardeningknowhowcom

httpswwwmissouribotanicalgardenorg

httpswww agndsuedu

httpswwwbotanistiiro

httpswwwparadisverdero

httperecifasufledutomato-scouting-guidediseases

httpswwwideegreenit

httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests

httpwwwalamycom

Page 2: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE

INTRODUCERE

Prezentul ghid se adresează fermierilor asociaţiilor de producători precum şi tuturor celor

interesaţi cu scopul de a facilita recunoaşterea rapidă a celor mai importante organisme dăunătoare

culturilor de tomate cultivate icircn spaţii protejate (sere solarii tuneluri) şi de a oferi soluţii privind

controlul eficient al acestora Ghidul furnizează informaţii utile de natură practică icircnsoţite de

imagini cu organismele dăunătoare şi simptome ale atacului produs de acestea la tomatele cultivate

icircn spaţii protejate

Cultivarea legumelor icircn spaţii protejate reprezintă fără icircndoială un avantaj faţă de culturile

tradiţionale care sunt supuse condiţiilor de climă şi sol producţia obţinută fiind nesigură Icircn spaţii

protejate se obţin producţii icircn extrasezon de calitate superioară şi semnificativ mai mari decacirct la

culturile din cacircmp deoarece intervenţia asupra factorilor de producţie se face mult mai uşor

Culturile din spații protejate necesită icircn schimb costuri ridicate icircn special cu infrastructura dar şi

cu tehnologia de cultură materialul de plantare utilizat etc Ministerul Agriculturii și Dezvoltării

Rurale şi-a propus să ajute fermierii cu o serie de programe icircn vederea creșterii competitivității

agroalimentare și a dezvoltării durabile a spațiului rural icircn condiții de siguranță alimentară și

mediu icircnconjurător protejat Un astfel de program se referă la un produs deficitar pe parcursul

anului respectiv tomatele Astfel strategia guvernului are icircn vedere 40000 de fermieri beneficiari

costurile atribuite programului ridicacircndu-se la 120 mil euroan din bugetul de stat

Gestionarea cu succes a bolilor şi dăunătorilor se asigură prin aplicarea unui program de

protecţie integrată care include o serie de componente printre care metode biologice

agrofitotehnice mecanice fizice şi chimice Abordarea icircn practica fitosanitară a managementului

integrat al organismelor dăunătoare se bazează pe menţinerea populaţiei organismului dăunător

sub pragul economic de dăunare

Măsurile de carantină fitosanitară cultivarea soiurilor adaptate zonal semănatul icircn perioada

optimă care asigură protecţie faţă de atacul organismelor dăunătoare metodele agrotehnice care

reduc mecanic o mare parte din rezerva biologică a organismelor dăunătoare (rotaţia culturilor

lucrările solului ndash arături discuit distrugerea samulastrei) sunt cacircteva măsuri aplicabile icircn

contextul managementului integrat Icircnmulţirea şi lansarea dirijată a paraziţilor şi prădătorilor

amplasarea capcanelor feromonale utilizarea preparatelor microbiologice (virusuri bacterii

ciuperci protozoare) sunt alte căi abordabile care au ca efect reducerea nivelului populaţiilor de

organisme dăunătoare fără a aplica tratamente chimice

Aplicarea produselor de protecţie a plantelor este o intervenţie cu impact puternic şi

complex asupra agroecosistemelor avacircnd o serie de avantaje dar şi dezavantaje legate mai ales de

toxicitatea produselor utilizate De asemenea aplicarea repetată a acestor produse duce la apariţia

fenomenului de rezistenţă a organismelor dăunătoare faţă de produsele de protecţie a plantelor

utilizate ceea ce atrage după sine necesitatea aplicării unui mare număr de tratamente şi respectiv

cheltuieli exagerate metoda devenind nerentabilă Icircn plus utilizarea unor doze mai mari decacirct cele

indicate icircn prospectele care icircnsoţesc produsele de protecţie a plantelor duce la apariţia unor

fenomene de fitotoxicitate (arsuri pe frunze stagnarea creşterii icircngălbeniri) Alegerea unor

produse de protecţie a plantelor selective pentru fauna utilă şi aplicarea acestora icircn concentraţiile

corespunzătoare reprezintă un deziderat icircn strategia de management integrat

O altă verigă care duce la limitarea utilizării nejustificate a produselor de protecţie a

plantelor este monitorizarea organismelor dăunătoare icircn vederea cunoaşterii dinamicii populaţiei

stabilirea speciilor ldquocheierdquo care justifică aplicarea tratamentelor şi punerea icircn evidenţă a

duşmanilor naturali care pot limita nivelul populaţiei de organisme dăunătoare

Elaborarea şi aplicarea unui program de protecţie faţă de boli şi dăunători nu se poate

realiza fără diagnosticul corect al acestora precum şi al duşmanilor naturali prezenţi icircn cultură

Identificarea cu acurateţe şi icircntr-un timp cacirct mai scurt este o condiţie esenţială pentru aplicarea

măsurilor icircn timp util şi eficiente din punct de vedere economic

Capitolul 1 Simptome produse de organismele dăunătoare la tomate cultivate icircn spaţii

protejate

11 Simptome produse de ciuperci

Ciupercile fitopatogene acţionează puternic asupra plantei la nivel biochimic fiziologic şi la

nivel anatomo-morfologic Icircn general bolile plantelor de cultură produse de ciuperci se caracterizează

prin cacircteva tipuri principale de simptome care permit şi identificarea lor Confirmarea organismului

dăunător se face icircnsă după un examen de laborator

Simptomele ce apar pe diferitele organe ale tomatelor (Lycopersicun lycopersicon) sunt variate

după cum urmează

Putregaiuri produse prin degradarea şi distrugerea diferitelor organe ale plantelor atacate sub

influenţa enzimelor secretate de ciuperci de exemplu Botrytis cinerea Fusarium sp Phytophthora

parasitica

Ofilirea plantelor simptom care apare ca o consecinţă a atacului unor organisme dăunătoare ce

dereglează regimul de apă cum ar fi Fusarium oxysporum f sp lycopersici Verticillium albondashatrum şi

Verticillium dahliae

Pătările frunzelor de diferite culori icircn diferite faze de vegetaţie sunt simptome foarte răspacircndite la

toate tipurile de boli cum ar fi Colletotrichum coccodes Fulvia fulva Septoria lycopersici Alternaria

spp

12 Simptome produse de bacterii

Icircn cazul bacteriozelor care afectează tomatele pot fi icircntacirclnite următoarele tipuri de simptome

Pătări și ciuruiri cu forme şi mărimi diferite (circulare sau neregulat circulare cu sau fără aureolă-

halou)

- apar pe frunze tulpini flori şi fructe pe frunze dezvoltarea petelor este limitată de nervuri iar petele

apar unghiulare pe tulpini pătările au formă de dungi sau benzi

- pe vreme umedă şi caldă ţesuturile infectate exsudează masa de bacterii producacircnd şi icircmbolnăvirea

altor plante

- porţiuni de ţesut foliar adesea cad lăsacircnd icircn frunză orificii de formă neregulată cu margini zdrenţuite

ciuruirea reprezintă stadiul final al bolii la nivelul ţesuturilor plantei gazdă

Exemplu Xanthomonas campestris pv vesicatoria Pseudomonas syringae pv tomato Clavibacter

michiganensis subsp michiganensis

Ofiliri

- cauzate de pătrunderea bacteriilor icircn xilem unde se multiplică şi migrează

- apa şi substanţele nutritive nu mai pot fi transportate avacircnd ca rezultat slăbirea ofilirea şi moartea

plantei

- bacteriile distrug adesea părţi ale pereţilor celulelor xilemice se răspacircndesc şi se multiplică icircn

ţesuturile parenchimatice adiacente icircn diferite puncte de-a lungul vaselor omoracircnd celulele

- bacteriile care produc aceste simptome pătrund prin răni ce expun elementele vasculare

Exemplu Clavibacter michiganensis subsp michiganensis

Ulcere (ulceraţii) leziuni

- apar pe tulpini

- sunt numai o parte a simptomului de boală

- aspectul lor nu este icircntotdeauna lucios şi moale ci poate fi sub formă de crăpături ale tulpinii zone

necrotice pe părțile aeriene ale plantei

- icircn unele cazuri ţesutul putrezit moare şi icircn tulpină pot să apară cavităţi

- bacteriile pătrund prin răni iar icircn plantele tinere şi prin deschideri naturale

Exemple Pseudomonas corrugata

13 Simptome produse de virusuri

Virusurile produc boli cu simptome ușoare pacircnă la foarte grave denumite viroze Spre deosebire

de alți agenți patogeni virusurile produc infecții sistemice prezente icircn toate organele plantelor

La tomate aceste simptome se manifestă prin

- Nanismul sau piticirea (micșorarea icircnălțimii plantelor)

- frecvent icircntacirclnit la Pepino mosaic virus Tomato mosaic virus

- Mozaic se manifestă

pe frunze zone de culoare verde-gălbuie difuze care alternează cu zone de culoare verde

(Tomato mosaic virus) icircntre nervuri pete mici clorotice dispersate pe toată suprafața limbului

(Tomato mosaic virus) pete de culoare verde-icircnchis și bășicareardquo suprafeței frunzelor la Pepino

mosaic virus

pe fructe zone mai deschise la culoare pe fructele icircn curs de coacere (Pepino mosaic virus)

- Pătări inelare se manifestă

- pe frunze pete inelare clorotice de culoare negricioasă (Tomato black ring virus) inele și linii

sinuoase necrotice (Tomato ringspot virus) pete sau leziuni clorotice sau necrotice situate icircn

jurul punctului unde a avut loc inocularea virusului prin icircnțepăturile tripşilor vector (Tomato

spotted wilt virus) pete brune sau de culoarea bronzului icircn stadiu mai avansat al bolii pe partea

inferioară a frunzelor (Tomato spotted wilt virus)

pe fructe pete arcuri sau formațiuni inelare de culoare maron verzuie mai deschise la culoare

decicirct restul suprafeței la fructele icircn curs de maturare (Tomato spotted wilt virus) desene inelare

superficiale concentrice de culoare gri sau brună (Tomato ringspot virus) pete brune pe fructele

verzi și desene inelare divers colorate pe fructele icircn curs de maturare (Tomato black ring virus)

- Necroze se manifestă icircn lungul pețiolurilor frunzelor și tulpinii icircntr-un stadiu mai avansat distrug

vacircrful plantei (Tomato black ring virus)

14 Simptome produse de insecte acarieni

Dăunări produse de organisme dăunătoare cu aparat bucal de ros care apar la exteriorul sau icircn

interiorul organelor atacate

perforarea frunzelor (larve fluturi ex Autographa gamma)

scheletarea frunzelor (larve fluturi ex Lacanobia oleracea Spodoptera littoralis)

minarea frunzelor (larve miniere Liriomyza spp Chromatomyia horticola Tuta

absoluta)

Dăunările produse de organisme dăunătoare cu aparat bucal de supt apar icircn urma faptului că

pentru hrănire dăunătorii introduc icircn țesuturi salivă conținacircnd enzime care determină modificări

morfologice și biochimice ale acestora printre care amintim

decolorarea organelor atacate frecvent a frunzelor (afide acarieni)

icircncrețirea și răsucirea frunzelor (afide)

deformarea şi decolorări ale fructelor (tripşi acarieni)

argintarea frunzelor (tripşi)

imprimarea unui miros caracteristic fructelor (ploşniţa Nezara viridula)

15 Simptome produse de nematozi

Nematozii fitoparaziţi au dimensiuni microscopice se localizează fie icircn țesuturile

rădăcinilor tulpinilor frunzelor sau icircn ovarele florilor (endoparaziți) fie la exteriorul organelor

atacate (ectoparaziți) fiind fixați de substratul alimentar cu aparatul lor bucal

Icircn urma hrănirii prin icircnțeparea și sugerea sucului celular nematozii pot să producă daune

care frecvent apar sub formă de

gale mici umflături ale țesuturilor vegetale pe seama cărora se hrănesc de exemplu pe

rădăcini (Meloidogyne spp)

stagnarea creşterii plantelor (Meloidogyne spp)

Capitolul 2 Organisme dăunătoare la tomate cultivate icircn spaţii protejate

Organismele dăunătoare plantelor şi produselor vegetale pot fi grupate icircn două categorii

organisme dăunătoare de carantină şi organisme dăunătoare non-carantină

Organismele dăunătoare de carantină sunt organismele care reprezintă o importanţă

economică potenţială pentru o zonă aflată icircn pericol care nu sunt prezente icircn acea zonă sau dacă

sunt prezente nu sunt larg răspacircndite şi fac obiectul unui control oficial Icircn ţara noastră organismele dăunătoare de carantină sunt reglementate prin Hotăracircrea

Guvernului 5632007 cu modificările şi completările ulterioare care transpune prevederile

Directivei 292000 a Uniunii Europene

21 Organisme dăunătoare de carantină la tomate (Lycopersicon lycopersicum)

Nr

crt

Denumire știinţifică şi

denumire populară

Răspacircndire geografică

Bacterii

1 Xanthomonas campestris pv

vesicatoria (Doidge) Vauterin

Hoste Kersters amp Swings -

pătarea bacteriană a tomatelor

Africa America Asia Oceania

Europa Austria Azerbaijan Belarus Bulgaria

Cehia Franța Grecia Ungaria Italia Polonia

Romacircnia Rusia Slovacia Slovenia Spania Turcia

2 Clavibacter michiganensis

subsp michiganensis (Smith)

Davis Gillaspies Vidaver amp

Harris - ofilirea bacteriană a

tomatelor

Africa America Asia Oceania

Armenia Azerbaijan

Europa Belarus Bulgaria Cipru Cehia Franța

Germania Grecia Ungaria Italia Letonia Polonia

Romacircnia Rusia Serbia Slovenia Spania Elveția

Turcia Ucraina

Virusuri și micoplasme

1 Tomato spotted wilt virus

(TSWV)-boala petelor de

bronz

Africa America Asia Oceania

Europa Albania Armenia Austria Azerbaijan

Belgia Bulgaria Croaţia Cipru Cehia Germania

Grecia Ungaria Italia Lituania Malta Republica

Moldova Romacircnia Muntenegru Rusia Serbia

Slovenia Spania Suedia Turcia Ucraina Franţa

Portugalia Olanda Norvegia

2 Tomato yellow leaf curl virus

(TYLC)-virusul icircncrețirii

galbene a frunzelor de tomate

Africa America Asia Oceania

Europa Cipru Franța Georgia Grecia Italia Malta

Portugalia Spania Turcia

3 Tomato ring spot virus

(ToRSV) - virusul pătării

inelare a tomatelor

Africa America Asia Oceania

Europa Belarus Croația Franța Lituania Serbia

Slovacia Slovenia Turcia

4 Tomato mottle virus ToMoV

(Florida tomato virus)

America

5 Tomato black ring virus-

(TBRV)-virusul pătării inelare

negre a tomatelor

Africa America Asia

Europa Albania Belarus Belgia Bulgaria Croația

Cehia Finlanda Franța Germania Grecia Ungaria

Irlanda Moldova Olanda Norvegia Polonia Rusia

Serbia Elveția Turcia Marea Britanie

Insecte acarieni

1 Bactericera cockerelli (Sulc)

(puricele melifer al tomatelor)

America Oceania

2 Bemisia tabaci (Gennadius)

populaţii non-europene

(musculița albă a tutunului)

Asia Africa America

Europa Austria Belgia Bosnia-Herțegovina

Bulgaria Cipru Croația Cehia Franța Giorgia

Germania Grecia Ungaria Italia Malta Muntenegru

Norvegia Olanda Polonia Portugalia Rusia Serbia

Slovenia Spania Elveția Turcia

3 Helicoverpa armigera

(Hubner)

(omida fructificațiilor)

Asia Africa America

Europa Albania Austria Belarus Belgia Bosnia-

Herțegovina Bulgaria Cipru Finlanda Franța

Georgia Germania Grecia Ungaria Italia

Macedonia Malta Moldova Muntenegru Polonia

Portugalia Romacircnia Rusia Serbia Slovacia

Slovenia Spania Elveția Turcia Ucraina

4 Keiferia lycopersicella

(Walshingam)

(minierul tomatelor)

America

Europa Absent

5 Liriomyza huidobrensis

(Blanchard)

(musca minieră sud-americană)

Asia Africa America

Europa Austria Bulgaria Croația Cipru Cehia

Finlanda Franța Germania Grecia Elveția Ungaria

Italia Malta Muntenegru Olanda Polonia Portugalia

Serbia Spania Turcia

6 Liriomyza sativae

(Blanchard)

(minierul tomatelor)

Asia Africa America Canada Oceania

Europa Turcia

7 Liriomyza trifolii (Burgess)

(musca minieră californiană)

Asia Africa America

Europa Albania Austria Belarus Belgia Bosnia-

Herțegovina Cipru Croația Finlanda Franța

Georgia Grecia Italia Malta Moldova Muntenegru

Olanda Portugalia Romacircnia Rusia Serbia Slovenia

Spania Elveția Turcia

8 Spodoptera eridania (Cramer)

(viermele sudic)

America

Europa Absent

9 Spodoptera frugiperda

(Smith)

(viermele frunzelor de porumb)

Africa America Canada

Europa Absent

10 Spodoptera littoralis

(Boisduval)

(noctuidul mediteraneean)

Asia Africa

Europa Cipru Franța Grecia Italia Malta

Portugalia Spania Turcia

11 Spodoptera litura (Fabricius)

(viermele tutunului)

Asia Africa America

Europa Rusia

Oceania

12 Thrips palmi (Karny)

(tripsul palmierilor)

Africa America Canada

Europa Absent

Nematozi

1

Nacobbus aberrans (Thorne)

Thorne and Allen

America

Europa Absent

2 Meloidogyne chitwoodi Golden

et al

Africa America

Europa Belgia Franţa Germania Olanda Portugalia

Turcia

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Clavibacter michiganensis subsp michiganensis

(Smith) Davis Gillaspies Vidaver amp Harris

Denumire populară ofilirea bacteriană a tomatelor

Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Lycopersicon spp Phaseolus vulgaris (fasole)

Pisum sativum (mazăre) Zea mays (porumb) Capsicum annuum (ardei) buruieni (Solanum douglasii

Solanum nigrum Solanum triforum)

Simptome

Boala apare icircn tot cursul perioadei de vegetație manifestacircndu-se diferit icircn funcție de organul afectat al

plantei astfel plantulele infectate mor rapid plantele adulte infectate se ofilesc lent și treptat pe

cotiledoane apar pete circulare de 1-5 mm icircn diametru cu centrul inițial albicios ulterior brun care se

unesc iar suprafața cotiledoanelor se icircncrețește pe frunzele tinere apar pete albicioase proeminente care

devin galben-verzui foliolele frunzelor mature se icircngălbenesc la margine și se răsucesc icircn jos de-a

lungul nervurii mediane pețiolul se curbează vasele conducătoare ale părților afectate se brunifică

țesutul medular se alterează și se colorează icircn galben pacircnă la brun roșcat pe tulpini și pețioli apar pete

longitudinale de culoare galbenă pacircnă la brun cu timpul țesutul din dreptul petelor crapă producacircnd

ulcerații fructele tinere se deformează rămacircn mici și se maturează prematur iar cele mature nu

prezintă simptome externe pulpa este colorată icircn galben iar vasele conducătoare icircn brun uneori apar

pete circulare de 3-6 mm diametru izolate sau dispuse icircn grupuri de culoare albă ulterior petele devin

lenticulare sau rămacircn rotunde maro-deschis cu o aureolă albă sau gălbuie cu asperități la centru (așa-

numitul simptom bdquoochi de pasărerdquo) semințe mici brune sau negre cu germinație redusă icircn cavitatea

pedunculară apar pete mici brune cu marginea icircntunecată pete care se extind și se unesc ulterior

Fig 1 Atac pe frunze (httpsgdeppoint) Fig 2 Atac pe tulpină (httpsgdeppoint)

Fig 3 Atac pe fructe Fig 4 Atac pe fructe

(httpsgdeppoint) (httpsalchetroncom)

Mod de răspacircndire

- pe distanțe mari principala cale de răspacircndire este transmiterea prin sămacircnță

- local răspacircndirea bolii este favorizată de picăturile de apă practicile culturale și utilizarea

echipamentelor contaminate

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea de sămacircnță sănătoasă certificată tratată chimic și termic tratamentul termic se realizează

prin scufundarea semințelor icircn apă fiartă la 56degC 30 min

extracția semințelor se realizeză cu HCl

utilizarea de soiuri rezistente

icircnființarea culturilor de răsaduri sănătoase

rotația culturilor la 4 ani

plantele atacate și cele din jur se scot (cu tot cu rădăcini și se introduc imediat icircn saci de

polietilenă) și se ard (bacteria poate rămacircne icircn sol o perioadă lungă)

este recomandată doar irigarea prin picurare

nu se efectuează lucrări atunci cacircnd pe plante sunt prezente picături de apă

combaterea buruienilor (care pot fi plante gazdă)

de la plantele infectate nu se recoltează semințe

după recoltare se stracircng resturile vegetale și se distrug prin ardere

tratarea solului cu produse pe bază de cupru

dezinfecţia serelor solariilor uneltelor macircinilor lucrătorilor etc

Măsuri curative

- combatere chimică cu următoarele produse CURENOX 50 ndash 15-2 Kg ha ZEAMA BORDELEZA

TIP MIFrdquo ndash 375-5 Kg ha CUPERTINE SUPER ndash 35 Kg ha ALCUPRAL 50 PU ndash 15-2 Kg ha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- CURENOX 50 - 3 zile

- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo - 3 zile

- CUPERTINE SUPER - 3 zile icircn seră 10 zile icircn cacircmp

- ALCUPRAL 50 PU - 3 zile

Icircntrucat este o boala sistemică tratamentele cu fungicide bactericide (cupru mancozeb) au eficiență

redusă

IMPORTANT

Plantele de tomate sunt sensibile pe toată durata vieții Bacteria se localizează icircn vasele

lemnoase unde produce cavități și supraviețuiește icircn resturile vegetale sol echipamente și

alte structuri ale serei icircn semințe rămacircnacircnd viabilă cel puțin 8 luni

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Xanthomonas campestris pv vesicatoria

(Doidge) Vauterin Hoste Kersters amp Swings

Denumire populară pătarea bacteriană a tomatelor

Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) buruieni (Datura

Hyoscyanum niger Lycium barbarum Nicotiana rustica Physalis Solanum spp) Solanum tuberosum

(cartof)

Simptome boală se instalează pe tot timpul perioadei de vegetație afectacircnd organele aeriene

Icircn stadiul de răsad

- pe frunzele tinere - apar pete galben-verzui brune cu centru necrozat și cu un exsudat cu aspect

de lacrimă

- pe hipocotil ocazional apar striații brune

La plantele mature

- pe frunze - apar pete circulare neregulate de 1-2 mm verde icircnchis cenușii brune cu aspect

hidrozat cu margini distincte răspacircndite de-a lungul nervurilor laterale și pe

marginea frunzelor uneori petele confluează icircn condiții de umezeală apare exsudat

iar suprafața leziunii și arealele icircnconjurătoare apar lucioase

- pe tulpini - icircn dreptul petelor țesutul se suberifică formacircnd verucozități și crăpături neregulate

- florile - cad icircn urma infecției și ca urmare numărul de fructe se reduce

- pe fructe - apar pete mici hidrozate gălbui brune cenușii crustoase cu halou gălbui alb

superficiale adanci

- leziunile de obicei se scufundă icircn centru și se icircnalță la margini dar se poate ca

icircntreaga leziune fie să se scufunde sau fie să se icircnalțe

- la coacerea fructelor țesutul din jurul leziunii rămacircne verde

- cacircnd atacul este puternic se produc crăpături (alb-maronii de 2-10 mm) ale

epidermei prin care pătrund alte microorganisme care determină putrezirea pulpei

fructului

- la fructele coapte nu se produce infecție secundară

La tomate

- pe frunze ndash apar leziuni neregulate icircnconjurate de zone apoase inițial verzi apoi maronii și

necrotice leziunile sunt frecvent icircnconjurate de un halou clorotic cacircnd leziunile fuzionează

apare arsura foliară

- pe tulpină ndash apar plesnituri de-a lungul ei iar pețiolii se necrozează

- pe fructe ndash apar inițial pustule mici ușor proeminente ulterior acestea cresc icircn dimensiune

devin maronii proeminente cu aspect rugos și icircnconjurate de un halou apos uneori leziunile

confluează

Atac pe tomate (httpsgdeppoint)

Mod de răspacircndire

- pe distanțe mari principala cale este transmiterea prin sămacircnță

- local răspacircndirea bolii este favorizată de picăturile de apă resturi vegetale practicile culturale și

utilizarea echipamentelor contaminate

Măsuri de management

Măsuri preventive

rotația culturilor

este recomandată irigarea pe rigole sau prin picurare

distrugerea prin ardere a resturilor de plante și buruieni rămase pe cacircmp după recoltare

utilizarea de sămacircnță sănătoasă (recoltată din plante sănătoase libere de boli) certificată tratată

chimic și termic (cu apă caldă 560C 30 minute)

utilizarea de soiuri rezistente

aerisirea spațiilor icircn sere și solarii

curățarea și dezinfecția echipamentelor a instrumentelor de lucru și a depozitelor

nu se efectuează lucrări atunci cacircnd pe plante sunt prezente picături de apă

efectuarea cu grijă a tuturor lucrărilor astfel icircncacirct leziunile să fie minime

IMPORTANT

Xanthomonas campestris pv vesicatoria este larg răspacircndită și produce pierderi economice la

tomate și ardei

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tomato spotted wilt virus (TSWV)

Denumire populară virusul ofilirii pătate a tomatelor

Statut este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă TSWV cuprinde un număr foarte mare de plante gazdă icircn principal tomate (Solanum

lycopersicum) ardei (Capsicum spp) vinete (Solanum melongena) cartof (Solanum tuberosum) ţelină

(Apium graveolens) mazăre (Pisum sativum) fasole (Phaseolus vulgaris) soia (Glycine max) tutun

(Nicotiana tabacum) etc

Simptome - pe frunze peţioluri tulpini clorozarea nervurilor prezenţa petelor brune pe faţa inferioară a frunzelor

tinere și uscarea limbului icircncreţirea sau contorsionarea frunzelor pete linii inele clorotice la icircnceput

apoi de culoarea bronzului şi necrotice icircn final pe frunze peţioluri și tulpini stoparea creşterii (vacircrful

plantei fiind curbat lateral) frunze mici mozaicate și deformate la tomatele care rezistă virusului

plantele tinere rămacircnacircnd pitice

- pe fructe pete arcuri formaţiuni inelare sau semiinelare de culoare roşiatică sau gălbuie cu epiderma

necrozată număr redus de fructe depreciate calitativ

Fig1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze (httpgardenerwikiacom) (httpwwwapsnetorg)

Mod de răspacircndire icircn sere virusul are ca vector principal de răspacircndire tripsul Frankliniella

occidentalis

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea materialului de plantare liber de virus

evitarea pătrunderii tripşilor de la exterior icircn spaţiile protejate prin utilizarea plaselor care reţin

insectele

producerea răsadului de tomate la distanţă de specii floricole gazdă pentru tripşi (crizanteme

begonii)

plantare timpurie

utilizare de soiuri rezistente la TSWV

combaterea vectorului

IMPORTANT

Simptomele TSWV variază icircn funcţie de speciile de plante gazdă şi de gradul de susceptibilitate

al acestora

cc op

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Bemisia tabaci (Gennadius)

Denumire populară musculița albă a tutunului

Statut populaţiile non-europene au statut de organism de carantină icircn Romacircnia este posibilă existenţa

populaţiilor europene

Plante gazdă este o specie polifagă și o putem găsi pe specii care aparțin următoarelor familii botanice

Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Euphorbiaceae Leguminosae Malvaceae Solanaceae

Convolvulaceae Icircn trecut era cunoscut mai ales ca un dăunător al culturilor de cacircmp din regiunile calde

cum ar fi tutun tomate bumbac Icircn timp a devenit responsabilă de daune provocate icircn serele din icircntreaga

lume și atacă icircn mod special Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum spp (ardei) Poinsettia

spp Hibiscus spp Gerbera spp Gloxinia spp

Descriere

Adultul are talie redusă de aproximativ 1 mm masculii sunt mult mai mici decacirct femelele corpul

galben icircnchis cele două perechi de aripi acoperite de o secreție ceroasă pulverulentă albă (fig1) Adulții

sunt asemănători cu alte musculiţe albe totuși icircn repaus adulţii de Bemisia tabaci ţin aripile icircn formă de

bdquocortrdquo icircn timp ce la Trialeurodes vaporariorum poziţia aripilor este mult mai plană Nimfa este plată de formă ovală neregulată și are lungimea de 07 mm

Pupariul este aplatizat cu contur neregulat prezintă pe partea dorsală peri lungi are tendinţa să fie mai

mare mai oval şi cu peri mai puţini pe frunzele netede

Oul este pedunculat are formă rotunjită la bază şi ascuţit apical de culoare maronie la cacircteva zile după

depunere lungime 02 mm

Fig1 Adult Fig 2 Atac pe fructe de tomate

Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda

Simptome

Plantele atacate prezintă următoarele simptome pete clorotice pe frunze nervuri icircngălbenite şi

icircngroşate icircngălbeniri mozaicări și răsucirea frunzelor precum şi deformarea tulpinilor și piticirea

plantelor Icircn cazul unor infestări severe plantele atacate se icircngălbenesc se ofilesc icircşi pierd frunzele

vigoarea plantelor este redusă și pot fi induse dezechilibre fiziologice De asemenea icircn urma atacului

dăunătorului pe frunze apare fenomenul de ldquorouă de miererdquo care diminuează capacitatea fotosintetică a

plantelor și determină apariția și dezvoltarea mucegaiurilor Atacul pe fructele de tomate poate provoca

o maturare inegală a acestora (fig 2)

De regulă toate stadiile dăunătorului se observă pe partea inferioară a frunzelor prin scuturarea

plantelor infestate adulţii zboară puţin şi se reaşază pe frunze

Biologie ciclul de viaţă prezintă şase stadii ou patru stadii nimfale şi adult Adulţii şi ouăle proaspăt

depuse se observă pe creşterile noi din vacircrful plantelor stadiul I şi II nimfal pe frunzele mai bătracircne de

la bază şi stadiile III şi IV nimfale icircntre aceste etaje Ouăle sunt dispuse rar icircn formă de cerc de regulă

izolate sau icircn grupuri mici eclozează după 5-9 zile la 30degC După eclozare stadiul I nimfal este mobil se

deplasează icircn căutarea locului de hrană după care rămacircne imobilizat pe durata celor patru stadii nimfale

Primele 3 stadii nimfale durează 2-4 zile icircn funcţie de temperatură ultimul numit puparium durează 6

zile după care apare adultul Icircmperecherea icircncepe la 12 h după ce apar și se repetă pe toată durata de

viață a adulților Femelele au o longevitate de aproximativ 60 zile icircn timp ce a masculilor este mai

scurtă (9-17 zile)

Măsuri de management

Măsuri preventive

- icircndepărtarea buruienilor icircnainte de icircnfiinţarea culturii deoarece pot constitui gazde pentru

musculiţele albe dar şi o sursă majoră de virusuri

- monitorizarea culturilor prin utilizarea capcanelor galbene lipicioase

Măsuri curative

metode biologice prin parazitoizi cum ar fi Encarsia luteola şi Eretmocerus spp agenți

entomopatogeni de tipul ciupercilor (Verticillium lacanii Beauveria bassiana) insecte prădătoare

(Macropholus caliginosus Franklinothrips vespiformis Delphastus pusillus Nabis spp Orius spp)

acarieni prădători (Amblyseius limonicus A swirskii Transeius montdorensis)

metode chimice prin utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar VYDATE 10 L ndash 10 lha

LANNATE 20 SL ndash 125 lha PROXIMO -50-75 mlhl la apariţia dăunătorilor şi SANMITE 10 EC ndash

15 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime

admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

VYDATE 10 L - 21 zile

LANNATE 20 SL - 7 zile

PROXIMO - 3 zile

SANMITE 10 EC - 3-7 zile

IMPORTANT

Este vector a peste 60 de virusuri ai plantelor inclusiv virusul de carantină Tomato yellow

leaf curl virus

Identificarea speciei necesită examen microscopic avacircnd icircn vedere că specia se aseamănă

foarte mult cu Trialeurodes vaporariorum specie extrem de frecventă icircn spaţii protejate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Helicoverpa armigera (Hubner)

Denumire populară omida fructificațiilor

Statut este organism de carantină reglementat pe plante destinate plantării de Dendranthema

Dianthus Pelargonium şi Solanaceae (Anexa II secţiunea II din HG 563-2007) prezent icircn Romacircnia pe

suprafețe mari

Plante gazdă specie polifagă care atacă peste 120 specii de plante cultivate și spontane dintre care

menționăm tomatele ardeii bamele mazărea fasolea garoafele gura leului etc Helicoverpa armigera

a devenit un important dăunător icircn culturile de seră și solarii

Descriere

Adultul lungimea corpului de 12-18 mm anvergura aripilor de 35-40 mm (fig1) de culoare variabilă

verde-gălbui brun-deschisă sau brun-icircnchisă Aripile anterioare prezintă pe marginea lor externă o linie

formată din 7-8 pete negricioase şi o bandă transversală brun-icircnchisă cu contur neregulat Aripile

posterioare au culoarea puţin mai deschisă cu o margine lată de culoare brună care conţine o zonă mai

pală nervurile sunt vizibile şi către bază au o pată icircn formă de virgulă de aceeași culoare

Larva icircn ultima vacircrstă are lungimea corpului de 30-40 mm și este de culoare variabilă de la verzui

pacircnă la roșcat-violet sau brun-icircnchis iar motivul descris poate forma umbre de verde galben-pai şi roz

murdar pacircnă la maron roşcat şi chiar negru Pe corp prezintă 5 dungi una dorsală mediană 2

suprastigmale și 2 substigmale (fig 2)

Oul hemisferic de 04-05 mm ornat cu numeroase striațiuni La depunere are culoarea alb-gălbui după

care devine verzui chiar maron icircnchis icircnainte de eclozare

Pupa de culoare maron stacojiu 14-18 mm lungime purtacircnd la extremitatea posterioară doi spini icircn

formă de cacircrlig

Fig1 Larvă (httpswwwcabiorgiscdatasheet) Fig 2 Adult (httpswwwcabiorgiscdatasheet)

Simptome pagubele provocate de acest dăunător sunt cauzate de hrănirea vorace a omizilor pe frunze

mai ales icircn fazele inițiale de după eclozare Mai tacircrziu pătrund icircn fructe și formează galerii unde lasă

numeroase dejecții făcacircndu-le improprii pentru consum De asemenea fructele atacate de larve cad

prematur sau se infectează secundar cu diferiți agenți patogeni

Biologie iernează icircn stadiul de pupă icircn sol icircntr-o celulă ovală de pămacircnt la adacircncimea de 7-25 cm

Fluturii zboară pe icircnserate și noaptea hrănindu-se cu nectarul florilor Ouăle sunt depuse izolat pe

frunzele tulpinile și inflorescențele plantelor gazdă O femelă poate depune icircntre 300-3000 ouă icircn

medie 500-1000 Ouăle eclozează icircn trei zile la 225degC perioada larvară durează 18 zile tot la 225degC şi

se prelungeşte pacircnă la 51 de zile la 175degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă

icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere

icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de

infestare

Măsuri curative

metode fizice prin amplasarea capcanelor atractive pentru ambele sexe cu rol de a pune icircn evidenţă

prezenţa dăunătorului dar şi de atragere şi omoracircre a acestora

metode biologice prin utilizarea

- unor produse pe baza de bacterii ex Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a

doua generaţie) şi virusuri ex Helicoverpa armigera nuclear polyhedrosis virus

- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus maculiventris

metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar ALVERDE - 10 lha icircn 1000

l apă ha MATCH 050 EC ndash 100 mlhl VOLIAM TARGO - 06-08 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime

admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- ALVERDE - 3 zile

- MATCH 050 EC - 7 zile

- VOLIAM TARGO - 3 zile

IMPORTANT

Se recomandă icircnchiderea spaţiilor protejate pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii

adulților

Adulţii sunt migratori şi pot parcurge distanţe mari (˃100 km)

Larvele şi adulţii pot fi identificaţi cu exactitate faţă de alte specii prin examen de laborator

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Liriomyza trifolii (Burgess)

Denumire populară musca minieră a plantelor de seră musca minieră

Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă semnalată pe 22 specii de plante gazdă fiind considerat principalul

dăunător al tomatelor icircn spaţii protejate

Descriere Adultul muscă mică lungime 13-23 mm de culoare neagră-cenușie Femelele sunt puțin mai mari

decacirct masculii Aripile nu depășesc lungimea corpului și au nervurile negre Scutelul este galben perii

ventrali de culoare galbenă pronotul și scutul de culoare neagră cu reflexe cenușii

Oul este sferic de 02-03mm la depunere albicios - cenușiu ușor translucid

Larva apodă și acefală de 3 mm lungime la icircnceput transparentă apoi galben-portocalie prezintă

posterior două stigme triunghiulare caracteristice

Pupa 18-23 mm lungime ovală ușor turtită ventral de culoare variabilă galben-portocalie deschis

pacircnă la maron auriu

Fig 1 Atac de Liriomyza trifolii (foto ANF) Fig 2 Adult L trifolii (foto ANF)

Simptome Minele de pe frunze și punctele de hrănire sunt de regulă cele mai evidente semne privind

prezența dăunătorului Icircnțepăturile de hrănire produse de femele apar ca niște adacircncituri circulare de

culoare albicioasă iar cele pentru pontă sunt ceva mai mici și dispuse mai uniform circular Minele

produse de larve vizibile tot pe partea superioară a frunzelor sunt tipic sinuoase foarte răsucite și de

formă neregulată lărgindu-se pe măsură ce larva se dezvoltă inițial de culoare verde apoi devin albe

odată cu icircmbătracircnirea țesutului

Biologie o generație se dezvoltă icircn 15-20 zile icircn funcție de temperatură Adulții zboară dimineața

copulația avacircnd loc la 24 de ore de la apariție Femelele trăiesc 15-30 zile timp icircn care depun 25-640 de

ouă icircn serii de cacircte 17 pe zi După 2-5 zile apar larvele care formează mine icircn țesutul palisadic al

frunzei unde rămacircn 4-7 zile pacircnă la completa dezvoltare Icircmpuparea are loc icircn afara minei de regulă icircn

stratul superficial al solului de lacircngă planta gazdă și durează 10-12 zile Icircn spații protejate specia

dezvoltă mai multe generații pe an care se suprapun

Măsuri de management

Măsuri preventive

controlul materialului de plantare icircnainte de icircnființarea culturii

distrugerea resturilor vegetale şi dezinfectarea solului și incintei

monitorizarea culturilor pentru detectarea adulţilor (capcane) şi larvelor (inspectarea plantelor)

Măsuri curative

metode fizice utilizarea capcanelor galbene lipicioase metodă eficace de capturare a adulților icircn

timpul perioadei de vegetație metode biologice utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius palliles

Chrysocharis parksi Diglyphus begini ploșniței prădătoare Cyrtopeltis modestus sau a nematodul

parazit Neoaplectana carpocapsae

-un produs inofensiv faţă de mediu şi om este Lasertrade 240 SC (05 lha) insecticid biologic obţinut din

fermentaţia bacteriei Saccharopolyspora spinosae din sol

metode chimice utilizarea insecticidelor trebuie să fie ținută la minimum doar icircn situații de urgență

preferacircndu-se acele produse care distrug cel mai puţin fauna utilă Stropirile se vor efectua doar la

apariția focarelor de infecție cu insecticide avizate folosind alternativ produse cu substanţă activă

diferită Produsele de protecţie a plantelor care se vor folosi sunt APACHE 015 lha SAFRAN 18 EC

- 09 lha icircn 1000 l apă VARGAS 18 EC - 09 lha icircn 1000 l apă ACTARA 25 WG (aplicat la sol ) ndash

08 kgha preventiv şi curativ la 4-5 zile de la plantarea răsadurilor de tomate icircn solarii VYDATE 10 L -

10 lha VOLIAM TARGO - 06-08 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii limitelor maxime

admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- APACHE - 3 zile

- SAFRAN 18 EC - 3 zile

- VARGAS 18 EC - 3 zile

- ACTARA 25 WG - 3 zile

- VYDATE 10 L - 21 zile

- LASER 240 SC - 3 zile

- VOLIAM TARGO - 3 zile

- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile

IMPORTANT Principala sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din

serele icircnmulțitor

Icircnțepăturile provocate de adulți sunt porți de pătrundere a altor tipuri de organisme

dăunătoare

22 Organisme dăunătoare non- carantină la tomate cultivate icircn spaţii protejate

221 Ciuperci

1 Alternaria sp - alternarioză

2 Botrytis cinerea PersFr - putregaiul cenușiu

3 Colletotrichum coccodes Wallr - antracnoza

4 Dydimella lycopersici Kleb - putrezirea coletului

5 Fulvia fulva ( Cladosporium fulvum) (Cooke) - pătarea cafenie a frunzelor de tomate

6 Fusarium sp - ofilirea fuzariană (fuzarioză)

7 Leveillula taurica (Lev) Arnaud - fainarea tomatelor

8 Septoria lycopersici - pătarea albă a frunzelor de tomate

9 Phytophtora infenstans (Mont) de By - mana tomatelor

10Phytophtora parasitica Dast - putregaiul coletului sau mana de sol a

tomatelor

11 Pytium ultimum Trow - căderea și putrezirea plăntuțelor

12 Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold şi Verticillium dahliae Kleb ndash ofilirea verticiliană

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Alternaria sp

Denumire populară alternarioza

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate cartof vinete ardei

Simptome boala se manifestă pe tulpini frunze și fructe Plantele pot fi atacate icircn toate fazele de

dezvoltare

Icircn răsadniță atacul apare icircn porțiunea bazală a tulpiniței pete alungite brune care se extind de jur

icircmprejur determinacircnd ofilirea și uscarea răsadului

După transplantare icircn spaţii protejate sau icircn cacircmp pe frunze apar pete circulare cenuşii-brunii cu

zonalităţi concentrice numite şi bdquopete ţintărdquo Petele la icircnceput mici se extind concentric pot atinge 2

cm icircn diametru şi prezintă un inel galben

Pe zona brunificată apare un mucegai fin negru iar ţesuturile se brunifică se subţiază şi uneori se rup

frunzele prezentacircnd perforaţii

Icircn condiţii de umiditate ridicată boala evoluează rapid apare veştejirea şi uscarea frunzelor ceea ce

duce la desfrunzirea icircnainte de vreme şi oprirea din creştere a fructelor ce nu se maturează

Dacă fructele sunt atacate cacircnd sunt mici se icircnnegresc și cad cu ușurință de pe plante

Fructele atacate prezintă zone scufundate brune cu crăpături şi cu zonalităţi concentrice

Fig 1 Atac pe tulpină (httpsimagesbugwoodorg) Fig 2 Atac pe frunze (httpsimagesbugwoodorg)

Foto D Blancard ( INRA)

Mod de răspacircndire

Răspacircndirea ciupercii de la plantă la plantă de la un etaj de frunze la altul se face prin intermediul

sporilor duşi de vacircnt sau de picăturile de apă Temperatura cuprinsă icircntre 2-35degC şi umiditatea

atmosferică de 100 sunt condiţii favorabile atacului Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face

prin miceliu sporii de pe resturile vegetale şi prin seminţele provenite din fructele parţial atacate

Ciuperca se poate răspacircndi cu uşurinţă icircn terenurile bogate icircn humus cele icircngrăşate excesiv icircn solurile

cu lipsă de magneziu şi pe diferite plante cartof vinete măselariţă ciumăfaie mătrăgună

Măsuri de management

Măsuri preventive

Tomatele se vor planta icircn soluri icircngrăşate echilibrat fără lipsă de magneziu curate de buruieni Solul

serelor şi solariilor va fi icircn prealabil dezinfectat termic sau chimic Măsurile de igienă culturale

obligatorii ca stracircngerea şi arderea resturilor vegetale sau icircngroparea lor icircn profunzime limitează

atacul ciupercii Icircntre măsurile agrotehnice remarcăm asolamentul icircn care tomatele nu trebuie să

revină pe sola ce a fost infestată cu Alternaria decacirct după 4 ani Utilizarea irigării la baza plantelor și

nu prin aspersiune pentru a nu disemina sporii ciupercii Aerisirea solariilor serelor dimineața

devreme sau seara tacircrziu pentru a evita formarea condensului pe frunze

Măsuri curative combatere chimică cu următoarele produse

- GRISU - 10 lha

- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)

- REVUS TOP -06 lha

- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie

Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe

- BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha

- VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha

- AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă

- ORTIVA TOP ndash 1 lha

- ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- GRISU - 3 zile

- CIDELY TOP - 3 zile

- REVUS TOP - 3 zile

- ORTIVA 250 SC - 3 zile

- BRAVO 500 SC - 3 zile

- VITRA 50 WP - 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp

- AZBANY - 3 zile

- ORTIVA TOP - 7 zile

- ORTIVA OPTI - 3 zile

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Botrytis cinerea PersFr Denumire populară putregaiul cenușiu al tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate

Simptome putregaiul cenușiu al tomatelor apare pe toate părțile aeriene ale plantelor Cel mai

caracteristic simptom al bolii icircl reprezintă prezența a numeroase mase de spori pe țesuturile necrozate

astfel icircncacirct acestea au un aspect pufos de culoare gri-icircnchis

Pe frunze

La icircnceput atacul se manifestă pe frunzele moarte de la baza plantei apoi pot fi invadate țesuturile

tinere Boala este asociată cu plantele mature care au un foliaj dens Umiditatea ridicată icircn foliajul

plantelor pe timpul nopții este suficientă pentru dezvoltarea bolii astfel icircncacirct nu este de preferat o

perioadă prelungită cu umiditate ridicată

Pe frunzele tinere infecția apare sub formă de zone necrozate adesea icircn forma literei ldquoVrdquo

progresează spre pețiol și apoi pătrunde icircn tulpină

Pe tulpină

La răsaduri leziunile pe frunzulițe se extind și cuprind icircntregul limb apoi pețiolul iar icircn final

tulpina Infecția poate icircnconjura tulpina provoacă ofilirea tuplina icircși pierde culoarea se dezvoltă cancere

ceea ce conduce la declinul plantei

Pe flori

Cum boala progresează pe plantele mature florile se infectează și ele se brunifică și mor sau

ciuperca trece din petalele infectate icircn sepale și de aici crește icircn fructul aflat icircn dezvoltare De asemenea

petalele infectate pot rămacircne atașate de fruct iar ciuperca pătrunde icircn fruct și apoi se deplasează către

tulpină

Pe fructe

Pe fructe simptomele sunt tipice de putregai moale cu zone distruse care devin albicioase De

obicei pielița se rupe icircn centrul zonelor afectate dar rămacircne icircntreagă icircn rest Sporii ciupercii se dezvoltă

icircn aceste zone cu țesuturile distruse Eventual icircntregul fruct devine afectat și se mumifică

Un simptom neobișnuit pe fructe icircl reprezintă apariția de halouri numite ldquopete fantomărdquo Icircn

centrul acestor halouri apar puncte mici necrotice Haloul este de culoare albă circular de 3-8 mm icircn

diametru Un număr mare de halouri pe fructe face ca acestea să aibă un aspect neplăcut și să fie greu de

comercializat

Fig 1 Leziuni pe frunze Fig 2 Cancere pe tulpini Fig 3 Simptome pe inflorescențe Foto David M Ingram Plant Foto The Ohio State University Foto D Maeso INIA Las Brujas Uruguay

Management Network 2006

Fig 4 Fructe infectate icircn seră Fig 5 Pete fantomă Fig 6 Mumificarea fructelor (httpswwwextensionumnedu) (httpcreerbizbotyrishtml) Spheragro Diseases and

plant pathologies Sevilia Spania

Mod de răspacircndire Sporii ciupercii sunt foarte ușor răspacircndiți de vacircnt Insectele pot răspacircndi patogenul prin icircnțeparea

sau rănirea plantelor

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircndepărtarea și distrugerea plantelor a resturilor infectate și a buruienilor care pot fi gazde pentru

această ciupercă

menținerea unei temperaturi și ventilații adecvate prin reducerea supraaglomerării plantelor și a tăierii

lor judicioase

evitarea excesului de apă pe plante

evitarea irigării icircn exces

sterilizarea macircinilor și a uneltelor de lucru icircn mod regulat

evitarea rănirii plantelor

evitarea aplicării repetate de tratamente cu săruri metalice ale fungicidelor ethylene bis

dithiocarbamate (intensifică severitatea bolii)

evitarea asocierii sărurilor metalice cu fungicidele

evitarea cultivării tomatelor pe solurile nisipoase acide care au un conținut ridicat de apă

efectuarea tratamentelor cu fungicide icircnainte ca plantele să-și formeze un foliaj dens (este imposibil de

acoperit frunzele senescente din centrul unui foliaj dens)

asigurarea unui raport calciu- fosfor de 2 la 1 sau mai mare icircn pețiolul frunzelor (este de ajutor icircn

controlul bolii)

Măsuri curative

tratarea cu var a solurilor acide pentru a crește conținutul de calciu icircn plante și a reduce sensibilitatea

acestora

tratamente cu ORTIVA TOP ndash 1 lha ORTIVA OPTI ndash 20-25 lha TOPSIN M 500 SC ndash

17 lha BRAVO 500 SC ndash 15-2 lha GRISU ndash 101 lha Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de

pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză ORTIVA TOP ndash 7 zile ORTIVA OPTI ndash 20-25 ndash 3 zile TOPSIN M 500 SC

ndash 14 zile BRAVO 500 SC ndash 3 zile GRISU ndash 3 zile

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător Colletotrichum coccodes Wallr

IMPORTANT Botrytis cinerea atacă o gamă largă de plante Controlul chimic al bolii prin utilizarea

fungicidelor poate fi evitat prin fertilizare irigare și tehnici de tăiere adecvate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Colletotrichum coccodes Wallr

Denumire populară antracnoză

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome Organe atacate boala apare icircn toate fazele de vegetație pe toate organele aeriene forma cea mai

frecventă și mai gravă fiind cea de pe fructe

- pe fructe simptomele apar icircn momentul maturării sub forma unor pete mici de 2-4 mm icircn

diametru circulare umede cufundate de culoare mai icircnchisă decacirct țesutul sănătos

- pe măsură ce petele cresc icircn dimensiuni ajungacircnd pacircnă la 10 mm porțiunea centrală se

icircnnegrește ca urmare a dezvoltării miceliului ciupercii sub pielița fructului

- la suprafața țesuturilor atacate apar fructificațiile ciupercii (microscleroți și acervuli cu lagăre

de conidiofori și conidii) sub forma unor pustule de culoare brun-icircnchis

- adesea numeroase pete se dezvoltă icircn același timp pe fructe și acoperă porțiuni largi

determinacircnd putrezirea fructului

- pe frunze infecția este caracterizată prin leziuni mici circulare brune icircnconjurate de halouri

galbene

- rădăcinile infectate prezintă leziuni brune cu miniscleroți la suprafață și pot fi ușor decorticate

- plantele bolnave se pot smulge ușor din sol deoarece sistemul radicular este deteriorat

Antracnoza pe fructe de tomate (wwwhortcornelledu)

Mod de răspacircndire - patogenul este un colonizator al solului dar se conservă ușor și pe resturile vegetale

- ciuperca este capabilă să colonizeze cel puțin 68 de specii vegetale din 19 familii botanice icircn primul

racircnd legume din fam Solanaceae (ardei vinete cartof) și Cucurbitaceae (pepene) care pot juca rol de

gazde alternative sau contribuie la creșterea inoculului icircn sol Mai multe buruieni asigură aceeași

funcție Solanum dulcamara S Nigrum Abutilon theophrasti Amaranthus retroflexus Chenopodium

album Convolvulus arvensis Capsella bursa-pastoris

- ciuperca a fost găsită și icircn apa utilizată pentru culturile fără sol apă ce provenea din bazine de stocare

exterioare

- atacul poate avea loc la temperaturi icircntre 15-30degC iar sporularea pe fructe este optimă la 28degC

- perioadele ploioase și irigarea prin aspersiune favorizează antracnoza

- apa liberă pe fructe mai multe ore legată de frecvența precipitațiilor sau irigărilor crește puternic

incidența icircn cultură

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnlăturarea și distrugerea resturilor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol

recoltarea cacirct mai rapidă a fructelor sensibile la antracnoză

gestionarea irigării prin aspersie și favorizarea uscării foliajului

Măsuri curative

combatere chimică cu următoarele produse

- BRAVO 500 SC- 15- 2Lha

- VITRA 50 WP- 15-20 kgha

- ALCUPRAL 50 PU - 15-2 kgha

- CUPRENOX 50 - 15-2 kgha

- ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 375-5 kgha

- CUPERTINE SUPER ndash 35 kgha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de

pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

BRAVO 500 SC- 3 zile

VITRA 50 WP- 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp

ALCUPRAL 50 PU - 3 zile

CUPRENOX 50 - 3 zile

ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 3 zile

CUPERTINE SUPER ndash 3 zile icircn sere

IMPORTANT

Boala este considerată cea mai gravă amenințare icircn cazul fructele de tomate pentru

industrializare icircn numeroase zone de producție din lume Icircn aceste zone icircn absența

măsurilor de protecție pierderile pot atinge 70

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Didymella lycopersici Kleb

Denumire populară putrezirea coletului

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă tomate

Simptome o boală majoră icircn special a tomatelor din sere Sunt afectate toate părțile superioare ale

plantei tulpini frunze și fructe cu predilecție deosebită pe tulpini

- primele simptome apar la puțin timp după repicare icircn dreptul coletului sub formă de pete

cenușii-brune sau brune-negricioase Petele se extind de jur icircmprejurul coletului astfel icircn dreptul

acestei porțiuni atacate tulpina se subțiază țesuturile sunt cufundate zbacircrcite scoarța este

putrezită și crăpată și desprinsă parțial de partea lemnoasă Apariția putregaiului stopează

circulația sevei icircn tulpină cauză ce duce la veștejirea plantei și pieirea treptată Pe țesuturile

atacate se observă punctişoare mici negre care reprezintă picnidiile ciupercii Astfel de leziuni

pot apărea mai tacircrziu și pe partea superioară a tulpinii la subsoara frunzelor pe nervuri sau pe

pețioli datorate picnosporilor formați icircn zona coletului

- pe frunze atacul apare cacircnd umiditatea este excesivă frunzele inferioare se transformă icircn galben

și leziunile frunzelor sunt maro cu inele concentrice Icircn centrul petelor se observă puncte negre

mici (picnidiile ciupercii)

- infecția fructelor este rară icircn seră atacul pe fructe se observă icircn partea dinspre peduncul sub

formă de pete umede care se dezvoltă rapid icircn cercuri concentrice se brunifică și se adacircncesc

httpwwwalamycom

wwwbotanistiro

Mod de răspacircndire ciuperca iernează icircn resturile de plante rămase icircn sol putacircnd trăi ca saprofită Icircn

cazuri rare transmiterea bolii poate avea loc și prin semințe

Măsuri de management

Măsuri preventive

o dezinfecția amestecului de pămănt

o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă

o urmărirea umidității solului icircn perioada imediată a plantării

o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul

IMPORTANT

Semințele provenite din fructe bolnave pot găzdui organismul patogen fapt pentru care se

recomandă utilizarea de sămacircnță extrasă din fructe sănătoase

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Fulvia fulva (Cooke)

Denumire populară pătarea cafenie a frunzelor de tomate

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome se manifestă icircn special pe frunzele bătricircne de la baza plantei dar poate trece și pe tulpini și

pe fructele tinere icircn cazul unui atac puternic

Atacul icircncepe pe frunzele bazale apoi progresează și pe frunzele din etajele superioare

Pe partea superioară a frunzelor apar pete mici de culoare gălbuie care se măresc icircn diametru și devin

galbene

Pe partea inferioară a frunzelor icircn dreptul petelor apare un puf alb care devine cafeniu și icircn final brun-

violaceu format din conidioforii și conidiile ciupercii

Icircn condiții favorabile de mediu icircn cazul unor atacuri puternice petele confluează țesuturile atacate se

brunifică și se necrozează iar frunzele se usucă ceea ce determină debilitarea plantelor

Simptome produse pe frunze și fructe de tomate de ciuperca Fulvia fulva

Foto The Ohio State University OARDC Departament of Plant Pathology

Fructele sunt atacate mai rar dar icircn toate fazele de dezvoltare fiind afectate mai frecvent cele din etajul

superior la suprafață icircn jurul pedunculului apar pete de decolorare care se brunifică se adacircncesc icircn

pulpă apoi se extind și ocupă zone mari din fruct

Semințele infectate sunt mai icircnchise la culoare decacirct cele normale cu pete mici negricioase și hilul de

culoare neagră

Mod de răspacircndire ndash transmiterea patogenului de la un an la altul se realizează prin intermediul resturilor plantelor

infectate și semințe

ndash prin sporii ciupercii bdquoconidiirdquo ce se găsesc icircn praful depus pe elementele din seră sau solar

icircn și pe sol Foarte rezistente la uscăciune conidiile pot supraviețui icircn seră mai mult de un an icircn absența

gazdei sensibile

ndash temperaturile de 22 - 26 ordmC corelate cu umiditatea de peste 95

ndash lipsa aerisirii la care se adaugă și prezența picăturilor de apă pe frunze favorizează atacul ciupercii

ndash atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele cultivate icircn

cacircmp - prin sporii antrenați de curenții de aer picăturile de apă sau de unele insecte (musculița albă de seră-

Trialeurodes vaporariorum)

Măsuri de management

Măsuri preventive

ndash folosirea unor hibrizi cu rezistență genetică

ndash folosirea sistemelor de irigații prin picurare

ndash aerisirea corectă a solariilor și serelor sub 90

ndash curățarea frunzelor din partea inferioară a plantelor pentru o ventilație mai bună

ndash distrugerea totală a resturilor de plante infectate și dezinfectarea spațiului icircnchis de cultură

ndash utilizarea tehnologiei de mulcire pentru controlul umidității relative a aerului sub 90

Măsuri curative Icircncă de la primele simptome se recomandă combaterea chimică cu următoarele produse

- CIDELY TOP ndash 10 lha ( stadiul de 10 frunze) - ORTIVA 250 SC- 075lha-1 lha icircn funcție de gradul de infecție

Se aplică de la apariția primei inflorescențe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat

-BRAVO 500 SC - 15-2 lha

- ORTIVA TOP-1 lha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de

pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- CIDELY TOP 3 zile ORTIVA 250 SC 3zile BRAVO 500 SC 3 zile ORTIVA TOP 7 zile

IMPORTANT

Icircn spații protejate cu umiditate a aerului peste 85 poate produce pierderi de producție de

pacircnă la 25

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Fusarium spp

Denumire populară fuzarioza tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate

Simptome

La răsadurile bolnave se observă o scădere a turgescenței frunzelor iar icircn cele din urmă plăntuțele

se ofilesc și mor

La plantele mai avansate icircn vegetație primul simptom este icircngălbenirea de-a lungul marginilor

celor mai mature frunze cacircnd primele fructe sunt aproape de maturitate Icircngălbenirea este curacircnd urmată

de necrozarea și colapsul pețiolului frunzelor Simptomele se dezvoltă numai pe o singură parte a plantei

iar frunzuliţele de pe o singură parte a peţiolului se icircngălbenesc icircnaintea celor de pe cealaltă parte

Icircngălbenirea treptată afectează cea mai mare parte a foliajului şi este icircnsoţită de ofilirea plantei icircn cea mai

călduroasă parte a zilei Ofilirea devine mai accentuată de la zi la zi pacircnă cacircnd planta moare

Cacircnd sunt tinere (răsaduri) plantele afectate pot rămacircne pipernicite Unele plante se usucă icircncet

și pot rămacircne vii pacircnă la sfacircrșitul recoltării

La o verificare a bazei tulpinii se poate observa o brunificare a țesuturilor corticale la nivelul

solului sau la 10 ndash 30 cm mai sus iar secționarea longitudinală dezvăluie brunificarea xilemului Icircn urma

ploilor sau icircn timpul perioadelor cețoase ciuperca produce pe leziunile externe necrozate un miceliu

abundent de culoare roz

Infecţia la fructe apare ocazional şi poate fi detectată icircn ţesuturile vasculare din fruct unde apar

modificări de culoare

Icircngălbenire și ofilire Simptome la baza tulpinii Secțiune longitudinală

Foto The Ohio State University Foto Dan Egel Plant and Pest Diagnostic Laboratory

Mod de răspacircndire Fusarium spp este răspacircndită prin sămacircnță sol răsaduri infectate sau prin solul infectat aderent la

rădacinile răsadurilor vacircnt și apa care poartă sol infectat De asemenea echipamentele de lucru

vehiculele uneltele utilizate contaminate reprezintă tot atacirctea moduri de răspacircndire a ciupercii

Pe distanțe mari infecția este propagată de semințe și răsaduri infectate

Icircn sere sporii ciupercii se găsesc icircn stratul de mulci dintre racircndurile de tomate și pe plantele

putrezite aruncate la gunoi icircn apropierea spațiilor protejate Icircn mod frecvent sunt găsiți spori icircn aerul

infectat din sere și de asemenea o mare concentrație de clamidospori din sol servesc drept sursă de

infecție

Ciuperca pătrunde prin rănile din rădăcini iar dezvoltarea acesteia este favorizată de o temperatură

a solului și a aerului de 28degC temperatura optimă de creștere a plantelor fertilizarea icircn concentrații

scăzute de azot şi fosfor și ridicate de potasiu de pH-ul scăzut al solului de intensitatea mică a luminii

Virulența patogenului este intensificată de micronutrienți fosfor și ioni de amoniu și este diminuată de

nitrați

Simptom pe frunze Simptom pe fructe

Foto University of Connecticut (wwwbritannicacom)

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea la plantare a unui răsad sănatos și rezistent la Fusarium spp

sterilizarea solului cu vapori de apă supraicircncălziți

fertilizarea cu nitrat de calciu creșterea pH-ului solului pacircnă la 65 ndash 70

evitarea irigării icircn exces (inundarea) evitarea utilizării pentru irigare a apei din canale sau iazuri

deoarece poate fi contaminată cu acest patogen

rotația culturilor la 4 ani nu elimină patogenul icircnsă reduce semnificativ pierderile

combaterea buruienilor

Măsuri curative

sterilizarea chimică a solului cu două săptămacircni icircnainte de transplantare

combatere chimică cu TOPSIN M 500 SC- 17 Lha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză

-TOPSIN M 500 SC ndash 14 zile

IMPORTANT

Fusarium spp atacă o gamă largă de plante

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Leveillula taurica (Lev) Arnaud

Denumire populară făinare

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome organe atacate toate organele aeriene ale plantei dar icircn special pe frunze

- primele simptome ale atacului se observă sub forma unor pete de decolorare (gălbui) vizibile

mai ales pe fața superioară a frunzelor de formă neregulată de 2-9 mm diametru

- icircn condiții favorabile dezvoltării bolii apar un număr mare de pete (peste 30) care confluează

și acoperă porțiuni icircntinse din limb (pacircnă la 4 cm lungime și 1 cm lățime)

- pe fața inferioară a limbului icircn dreptul petelor se formează o eflorescență cenușie-albicioasă

formată din conidioforii și conidiile ciupercii

- frunzele puternic infectate mor dar rareori cad de pe plantă

Atacul ciupercii pe frunze de tomate

Image Ontario Crop IPM- Franța Image sanayidomatesiblogspotcom

(httpwwwalamycom)

Mod de răspacircndire conidiile ciupercii Leveillula taurica pot germina icircntr-un interval de temperatură de la 10 la

35degC iar icircn condiții de seră infecția este favorizată de temperaturi sub 30degC

odată infecția instalată temperaturile peste 30degC accelerează dezvoltarea bolii și moartea

frunzelor atacate

icircn zonele cu temperaturi ridicate icircn timpul zilei se produce infecția cu această ciupercă chiar

dacă nopțile sunt răcoroase

atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele

cultivate icircn cacircmp

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol

Măsuri curative -combatere chimică cu

- TOPAS 100 EC ndash 05 lha

- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)

- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie

Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat

- REFLECT ndash 10 lha ndash se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă la coacerea deplină

a fructelor

- MYCLOFIL ndash 40-60 ml100 l apă icircn timpul vegetaţie de la prima apariţie la 7 ndash 10 zile

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- TOPAS 100 EC - 3 zile

- CIDELY TOP - 3 zile

- ORTIVA 250 SC - 3 zile

- REFLECT - 1 zi

- MYCLOFIL - 3 zile

IMPORTANT

Se poate confunda cu atacul ciupercii Cladosporium fulvum (Fulvia fulva)

Poate ataca și alte specii ceapă usturoi ardei vinete bumbac

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Septoria lycopersici Speg

Denumire populară boala petelor albe

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome Organe atacate icircn special frunzele

- primele simptome ale bolii apar icircn răsadnițe pe cotiledoane sau pe frunzulițe sub forma

unor pete circulare de 1-4 mm diametru bine delimitate la icircnceput de culoare brun-gălbuie

iar mai tacircrziu albicioase

- icircn dreptul petelor pe ambele fețe ale frunzelor apar punctișoare negre (picnidiile ciupercii)

- icircn cacircmp boala se manifestă prin simptome asemănătoare cu cele din răsadnițe cu

deosebirea că petele rămacircn de culoare brun-gălbuie sau brun-cenușie

- de obicei atacul icircncepe pe frunzele de la bază și progresează spre vacircrf

- frunzele puternic atacate se brunifică se usucă și cad plantele rămacircnacircnd doar cu cacircteva

frunze tinere icircn partea de la vacircrf

Fig1 şi 2- Atacul ciupercii pe frunze de tomate ( wwwmissouribotanicalgardenorg www agndsuedu)

Fig 3 ndash Picnidiile ciupercii dezvoltate pe frunze Fig 4- Sporii ciupercii ieșiți sub formă de ciri din picnidii

vegetablemdonlineppathcornelledu Photos courtesy of TA Zitter Cornell University Ithaca NY

Mod de răspacircndire - transmiterea patogenului se realizează prin picnidii sau miceliu din resturile infectate

- sporii ciupercii sunt icircmprăștiați de la o plantă la alta prin apa de ploaie irigații curenți de aer sau

insecte

- temperaturile icircntre 20-25degC sunt optime pentru infecție

- perioadele lungi cu temperaturi crescute și umiditate mare icircn aer și pe frunze constituie condițiile

ideale pentru dezvoltarea bolii și răspacircndirea ciupercii

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol

IMPORTANT

Pierderile pot atinge 20-80 din producție icircn anii ploioși și icircn cazul culturilor netratate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Phytophthora parasitica Dast

Denumire populară putregaiul coletului sau mana de sol a tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă specie polifagă atacă tomate fasole ceapă vinete ardei pepeni galbeni și verzi

Simptome icircn funcție de faza de vegetație și de organul atacat (rădăcini tulpini fructe) boala se

manifestă prin simptome diferite

- pe răsad icircn faza de 4-6 frunze boala apare icircn dreptul coletului observacircnd o ușoară gacirctuire și

icircnmuiere a țesuturilor urmate de căderea răsadului

- pe rădăcini atacul se icircntacirclnește sub formă de putregai uscat țesuturile fiind de culoare brună ndash

albicioasă

- pe tulpini se manifestă prin apariția icircn dreptul coletului a unor pete verde icircnchis la icircnceput

apoase apoi brune ce se extind și cuprind tulpina de jur icircmprejur 10-15 cm deasupra pămacircntului

Plantele atacate se ofilesc și pier Țesuturile din dreptul petelor putrezesc și se acoperă cu un puf

albicios

- pe fructe apare o pată cenușie-brunie cu marginile nedefinite de formă neregulată cu suprafața

umedă zonată concentric la icircnceput pe partea fructului care vine icircn atingere cu pămacircntul apoi se

extinde cuprinzacircnd fructul icircn icircntregime de cele mai multe ori Icircn condiții de umiditate ridicată pe

suprafața țesuturilor atacate apare un puf albicios (conidioforii și conidiile ciuperci)

Mod de răspacircndire

Ciuperca Phytophthora parasitica rezistă icircn sol de la un an la altul sub forma de oospori dar

poate fi prezentă 5-10 ani icircn sol) Un rol icircnsemnat icircn dezvoltarea ciupercii icircl joacă umiditatea

atmosferică peste 90 cacirct şi temperatura ciuperca dezvoltacircndu-se icircntre 127 şi 35ordmC

temperatura optimă variind icircntre 238 şi 30 ordmC

Măsuri de management

Măsuri preventive

o dezinfecția amestecului de pămănt

o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă

o controlul umidității solului icircn perioada imediată a plantării

o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul

httpwwwbotanistiiro httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests

Osu-The Ohio University

IMPORTANT Intensitatea atacului este influențată icircn mare măsură de umiditatea solului icircn perioada

imediată plantării fiind necesar ca udarea să se facă icircn reprize cu cantități reduse de apă

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Phytophthora infestans (Mont) de By

Denumire populară mana tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate cartof

Simptome atacul se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor (frunze tulpini flori și

fructe)

- pe frunzele bazale sub formă de pete circulare sau de formă neregulată la icircnceput de culoare

verde-galbuie cu aspect umed devin apoi cenușii-brunii icircnconjurate de o zonă icircngustă

decolorată Petele se măresc confluează și pot acoperi icircntreaga suprafață a foliolelor atunci cacircnd

condițiile sunt favorabile dezvoltării bolii

Icircn dreptul petelor pe partea inferioară a frunzelor se observă un puf fin albicios ce

reprezintă fructificațiile ciupercii conidiofori cu conidii După cacircteva zile frunzele atacate se

usucă sau putrezesc

- pe fructe infecția icircncepe din primele faze de dezvoltare pacircnă aproape de maturare Pe fructe

apar pete mici de formă neregulată ușor cufundate icircn pulpă la icircnceput de culoare verde ndash

măslinie după care icircn scurt timp devin măsliniu icircnchis Cacircnd umiditatea este ridicată la fel și pe

frunze icircn dreptul petelor apare un puf albicios Fructele bolnave se desprind și cad prematur

urmare a putrezirii pedunculului

- pe tulpini atacul se manifestă sub forma unor pete mici ovale cenușii-brunii care se măresc și

icircnconjoară tulpina Tulpinile putrezesc și se rup

Fig 1 Fructe atacate Fig 2 Simptome pe tulpină şi frunze

(httpscommonswikimediaorg)

Mod de răspacircndire

Transmiterea de la un an la altul se realizează prin semințe infectate resturi de plante rămase

peste iarna unde patogenul rezistă Icircn perioadele calde și uscate ciuperca rămacircne viabilă icircn

țesuturile frunzelor inferioare și icircn leziunile de pe tulpini iar cacircnd vremea redevine favorabilă

ciuperca se reproduce din nou

La tomate mana apare mai tacircrziu cu 12-15 zile decacirct la cartof și anume icircn a doua decadă a lunii

iulie

Măsuri de management

Măsuri preventive

o asolament rațional

o evitarea cultivării tomatelor icircn vecinătatea cartofilor

o evitarea recoltării semințelor din fructele atacate

o adunarea și distrugerea resturilor de plante

o schimbarea sau dezinfectarea termicăchimică a pămacircntului

o cultivarea de soiuri rezistente la mană

o administrarea de icircngrășăminte minerale mai ales potasiu care intensifică rezistența

plantelor

Măsuri curative - combatere chimică cu următoarele produse REVUS 250 SC ndash 06 lha REVUS TOP -06 lha

PREVICUR ENERGY ndash 3 l ha se aplică la sol prin picurare ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1

lha icircn funcţie de gradul de infecţie

Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat

CYCLO-R Liquido ndash 24 -40 lha la icircnceputul icircnfloritului BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha

VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha RANMAN TOP ndash 050 lha AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă

ORTIVA TOP ndash 1 l ha ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha CUPROXATE FLOWABLE ndash 53 l ha

de la prima frunză pacircnă la coacere OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de

icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă

3-5 lmp

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză REVUS 250 SC 3 zile REVUS TOP 3 zile PREVICUR ENERGY 3 zile

ORTIVA 250 SC 3 zile CYCLO-R Liquido 28 zile BRAVO 500 SC 3 zile VITRA 50 WP 3

zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp RANMAN TOP 3 zile AZBANY 3 zile ORTIVA TOP 7 zile

ORTIVA OPTI 3 zile CUPROXATE FLOWABLE 3 zile pentru consum 8 zile pentru

industrializare OMIX - nu este necesar

IMPORTANT

Atacul produs de Phytophthora infestans pe fructe poate fi confundat cu cel produs de

Phytophthora parasitica Deosebirea constă specia Phytophthora infestans produce pete cu

suprafața neregulat reliefată al caror punct de plecare este de obicei icircn vecinătatea caliciului

icircn timp ce petele cauzate de Phytophthora parasitica sunt situate pe partea inferioară a

fructului apar zonate și au o evoluție mai rapidă

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pythium ultimum Trow

Denumire populară căderea și putrezirea plăntuțelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă se icircntacirclneşte frecvent la tomate

Simptome pe plantuțele răsărite din teren infectat se observă icircn zona bazală a tulpiniței o

brunificare a țesuturilor brunificare care se extinde icircn sus pe tulpină cacirct și pe rădăcină icircn jos Icircn

zona atacată tulpinițele se subțiază planta se veștejește se zbacircrceşte cade la pămacircnt unde va

putrezi icircn icircntregime

Simptomele pot apare icircn vetre și se extind rapid atunci cacircnd temperatura este cuprinsă icircntre 20-

30 degși umiditatea este peste 90

La suprafața solului se poate observa prezența unui strat fin de miceliu de culoare albă care se

extinde icircn timp Atunci cacircnd infecția solului este puternică plantele nu mai răsar deoarece

putrezesc pacircnă la ieșirea lor la suprafață

http wwwbotanistiiro

Mod de răspacircndire

Ciuperca Pythium ultimum se transmite de la un an la altul prin sporii de rezistență din sol iar icircn

perioada de vegetație transmiterea ciupercii de la o plantă la alta se realizează prin sporii duși de

apa din sol

Măsuri de management

Măsuri preventive -perioada critică a bolii se limitează la stadiul de plăntuțe fapt pentru care măsurile preventive

trebuie să asigure protecția răsadurilor de infecții pacircnă la transplatarea lor icircn cultură avacircnd icircn

vedere următoarele

- dezinfectarea amestecului de pămacircnt din răsadniță (termic sau chimic) sau icircnlocuirea lui cu

pămacircnt necontaminat

- dezinfectarea tocurilor răsadnițelor și uneltelor

- evitarea excesului de umezeală

- asigurarea unei bune aerisiri a plantelor

Măsuri curative - combatere chimică cu produsul OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de

icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă

3-5 lmp

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- OMIX - Nu este necesar

IMPORTANT

Ciuperca se icircntacirclnește la toate răsadurile de legume

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismelor dăunătoare

Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold

Verticillium dahliae Kleb

Denumire populară veștejirea verticiliană

Statut nu sunt organisme dăunătoare de carantină ambele specii sunt prezente icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate

Simptome ofilirea tomatelor datorată acestor ciuperci poate fi ușor confundată cu ofilirea

provocată de speciile de Fusarium sau de alte ciuperci care produc ofiliri la plante Uneori

simptomele pot fi atacirct de subtile icircncacirct duc cu gacircndul la probleme abiotice cum ar fi irigarea

insuficientă

Adesea primul indiciu de infecție cu Verticillium este ofilirea plantelor icircn timpul zilei

Plantele manifestă o ofilire ușoară spre moderată icircn cea mai călduroasă parte a zilei dar icircși revin icircn

timpul nopții Pe măsură ce boala avansează pe frunzele tinere se dezvoltă unele decolorări

marginale sau icircntre nervuri Pe aceste frunze se pot manifesta de asemenea leziuni caracteristice

icircn forma literei ldquoVrdquo unde apar icircngălbeniri icircn formă de evantai icircngustacircndu-se aproape de marginile

frunzei Dacă se efectuează o secțiune longitudinală prin tulpina unei plante infectate icircn special icircn

partea de jos a plantei se poate observa o brunificare vasculară a tulpinii Nu există nicio

brunificare vasculară a pețiolilor sau a măduvei

Veștejirea verticiliană ndash secțiune prin tulpină simptome pe frunze

Foto A Testen The Ohio State University Vegnet Newsletter

Plante de tomate infectate Foto CORNELL University Vegetable MD Online Department of Plant Pathology

Ithaca

Mod de răspacircndire Infecția se răspacircndește cu ajutorul solului infectat iar de la o plantă la alta cu ajutorul apei

de irigat și se produce de obicei icircn urma rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării icircn timpul formării

rădăcinilor secundare sau icircn urma rănilor provocate de nematozi

Microscleroții ciupercii V dahliae din sol icircși păstrează capacitatea de infecție pacircnă la 8 ani

și se dezvoltă cel mai bine la o temperatură cuprinsă icircntre 10-20degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

cultivarea soiurilor rezistente

sterilizarea solului pe o adacircncime cacirct mai mare utilizacircndu-se produse cu spectru larg

fumigarea

icircndepărtarea și distrugerea plantelor și a resturilor infectate pentru a limita conținutul de inocul

din sol

distrugerea buruienilor

evitarea rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării răsadurilor și formării rădăcinilor secundare

efectuarea unei rotații de cel puțin 4 ani

asigurarea unui drenaj eficient al apei de irigare

Măsuri curative tratamente cu biopreparatul Trichodermin 2 sau Binab T Seppic

222Bacterii

1 Pseudomonas corugata Roberts amp Scarlett - necroza măduvei tomatelor

2 Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie - pătarea pustulară

a tomatelor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pseudomonas corrugata Roberts amp Scarlett

Denumire populară necroza măduvei tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă speciile afectate sunt Solanum lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) -

doar rar și icircn zone unde necrozarea măduvei tomatelor a fost endemică icircn acel an

Chrysanthemum morifolium (crizantemă) Geranium sp (priboi)

Simptome Necroza măduvei tomatelor este o boală a plantelor mature Primul simptom al bolii

apare de obicei sub forma unei cloroze la cele mai tinere frunze ale plantelor la care fructele din

prima inflorescenţă sunt complet dezvoltate dar icircncă verzi

- icircn cazurile grave decolorarea (fig 1) afectează icircntreaga jumătate superioară a plantei

care icircşi pierde turgescenţa şi apoi se devitalizează apar leziuni brun-icircnchis pacircnă la negre pe

suprafaţa tulpinilor (uneori pacircnă la 30 cm lungime) tulpina este aproape icircn icircntregime distrusă iar

măduva este vizibilă icircn zona afectată apare uneori un exsudat vacircscos albicios şi tulbure care

se prelinge pe tulpină plantele afectate se devitalizează şi mor sau pot continua să crească foarte

icircncet icircn secţiune longitudinală prin tulpină icircn regiunea leziunii externe cavitatea măduvei este

scobită şi adesea cu un aspect deşirat spre marginile leziunii (fig 2) Dincolo de leziune măduva

are culoare brună icircnchis pacircnă la neagră şi este hidrozată dar nu moale cu marginile bine

delimitate

- icircn cazurile mai puţin grave - după apariţia simptomelor iniţiale constacircnd din

decolorarea frunzelor superioare şi uneori leziuni externe pe tulpină plantele care supravieţuiesc

continuă să crească normal fără să mai prezinte simptome interne sau externe şi adeseori dau o

recoltă bună

- la plantele fără leziuni externe măduva este colorată şi pot să apară sau nu scobituri ale

cavităţii iar sistemul vascular poate să fie brunificat apare necroza şi colorarea icircn brun a

măduvei care se extind deseori icircn tulpină de la nivelul solului pacircnă aproape de vacircrful de creştere

icircn pedunculi pacircnă la fruct şi icircn rahisul frunzelor cacircnd se detaşează una din frunzele inferioare

din leziuni se scurge un exsudat vacircscos de culoare alb-murdar

Icircn culturile mai bătracircne plantele care au fost infectate pot fi recunoscute după dezvoltarea

bogată a rădăcinilor adventive pe tulpină (fig 3) icircn porţiunea icircn care măduva a fost afectată

Uneori plantele pot să-şi revină diametrul tulpinii nou crescute fiind considerabil mai mic

Icircn cazul unui atac foarte puternic icircn prima săptămacircnă patogenul poate fi izolat uşor din

ţesutul de la marginea leziunii timp icircn care numeroase plante manifestă simptome tipice de

boală Icircn următoarele două săptămacircni mult mai puţine plante dezvoltă simptome iar din plantele

care iniţial au prezentat simptome patogenul nu mai poate fi izolat Plantele care şi-au revenit de

pe urma atacului pot creşte şi da o recoltă normală deşi pe o mare parte a tulpinii cavitatea

măduvei este scobită iar măduva este distrusă

Fig 1 Simptom de cloroză Fig 2 Secţiune longitudinală prin tulpină Fig 3 Rădăcini adventive (httpephytiainrafr) (httpswwwplantwiseorg) (httpsagumassedu)

Mod de răspacircndire

Patogenul supravieţuieşte icircn rezervoarele şi conductele pentru apa de irigare de la serele

afectate de boală şi există probabilitatea să se găsească şi icircn sol Este posibil că răspacircndirea

bacteriei să se realizeze cel puţin parţial pe parcursul lucrărilor din perioada de vegetaţie prin

uneltele folosite

Nu s-a putut pune icircn evidenţă calea prin care patogenul penetrează icircn plantă

Măsuri de management

Măsuri preventive

- respectarea strictă a măsurilor de igienă fitosanitară

- evitarea factorilor care favorizează atacul (icircn special adaosul prea mare de icircngrăşăminte azotate

a variaţiilor bruşte de temperatură şi a temperaturilor prea scăzute din timpul nopţii)

- icircnaintea transplantării răsadurilor este necesar ca solul să fie tratat cu vapori de apă iar

seminţele folosite să fie dezinfectate

- dezinfectarea conductelor de apă a uneltelor şi a macircinilor

- icircn timpul lucrărilor de copilit şi legat se va asigura dezinfectarea periodică a macircinilor

muncitorilor şi a conductelor de apă

- scoaterea plantelor bolnave din spaţiile protejate şi arderea acestora

IMPORTANT

Deși această bacterioză poate provoca distrugerea totală a unor plante ea are și un caracter

reversibil plantele slab afectate se pot recupera icircn condiții de producție favorabile (vreme

icircnsorită așadar o mai bună luminozitate icircn sere reducerea umidităţii aerului) Icircn unele

cazuri boala poate trece chiar neobservată

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie 1978 Denumire populară pătarea pustulară a tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei)

Simptome

Organe atacate frunze fructe verzi pețioli și tulpină

- pe frunze apar la icircnceput pete mici hidrozate cu margini distincte de 1 mm diametru

- icircn timp petele devin brun-negre ușor icircnalțate la centru iar icircn cazul unei densități mari

petele confluează formacircnd benzi de țesuturi necrotice icircnconjurate de țesut clorozat

- frecvent apar orificii icircn centrul leziunilor de pe frunzele tinere iar frunzele mai bătracircne

capătă un aspect zdrențuit

- pe fructe apar pete necrotice cu dimensiuni variind de la un punct abia vizibil pacircnă la 1

mm diametru icircnconjurate de un verde mai intens decacirct restul fructului petele fiind

proeminente

- leziunile de pe fructe pot conflua formacircnd areale crustoase care pot acoperi un sfert sau

chiar mai mult din suprafața fructului

- infecția icircn stadiul de corolă deschisă determină pierderi semnificative asupra producției

icircnsă sensibilitatea fructelor este maximă pacircnă cacircnd acestea ajung la un stadiu de 3 cm

diametru

- atacă numai fructele verzi niciodată pe cele coapte (datorită pH-ului fructului care este

aproape neutru la fructul tacircnar și acid la fructele coapte)

- pe pețioli și pe tulpină apar pete brun-negre cu diametrul de aproximativ 1 mm care pot

conflua formacircnd zone neregulate la icircnceput hidrozate dar care nu ajung pacircnă la țesutul

vascular

- pagubele sunt datorate atacului pe fructe chiar dacă leziunile sunt mici puțin profunde și

nu la fel de frecvente ca la alte boli produse de bacterii

- fructele pătate sunt declasate atacirct pentru consumul icircn stare proaspată cacirct și pentru

industrializare

Fig 1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze

httpwwwagrobestgrupcom httpswwwforestryimagesorg

Mod de răspacircndire - bacteria se transmite prin semințe fiind aderentă la suprafața acesteia ea nefiind icircnsă pusă icircn

evidență și icircn interiorul acestora

- de asemenea frunzele plantelor bolnave icircngropate icircn sol sunt o sursă importanta de inocul

durata de supraviețuire a bacteriei icircn sol depinzacircnd de umiditatea și temperatura lui ea fiind mai

mare icircn solurile acide reci și cu apă stagnantă

- ploile puternice icircnsoțite de vacircnt favorizează răspacircndirea bolii icircn cacircmp

- s-a observat că viabilitatea bacteriilor este inhibată la concentrațiile mari de substanțe nutritive

Măsuri de management

Măsuri preventive

folosirea soiurilor rezistente sau tolerante este considerată metoda cea mai bună de protecție

față de Pseudomonas syringae pv tomato

utilizarea de semințe sănătoase la obținerea răsadurilor

icircmbăierea semințelor icircn apă 30 de minute la 56degC după un tratament prealabil cu soluție de

fosfat trisodic 1

aerisirea serelor și solariilor dimineața și seara folosirea de folie anticondens rotația culturilor

dezinfecția echipamentelor și uneltelor folosite la lucrările manuale și mecanice

icircnlăturarea și distrugerea plantelor infectate a fructelor si frunzelor infectate și căzute pe sol

Măsuri curative- combatere chimică cu urmatoarele produse

- CURENOX 50 ndash 15-2 Kg ha

- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo ndash 375-5 Kg ha

- CUPERTINE SUPER ndash 35 Kg ha

- ALCUPRAL 50 PU ndash 15-2 Kg ha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- CURENOX 50 - 3 zile

- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo - 3 zile

- CUPERTINE SUPER - 3 zile icircn seră 10 zile icircn cacircmp

- ALCUPRAL 50 PU - 3 zile

IMPORTANT Tomatele sunt o specie importantă de legume sensibilă la Pseudomonas syringae pv

tomato boală care face pagube icircnsemnate icircn țările cultivatoare

223 Virusuri

1 Pepino mosaic virus (PepMV) -virusul mozaicului la Solanum muricatum

2 Tomato bushy stunt virus ( TBSV)-virusul piticirii tufoase a tomatelor

3 Tomato mosaic virus (ToMV ) -mozaicul tomatelor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pepino mosaic virus (PepMV)

Denumire populară virusul mozaicului la Solanum muricatum

Statut reglementat prin Decizia Comisiei Europene 2004200EC absent icircn Romacircnia prezent icircn

Africa America Asia și Europa (Austria Belgia Bulgaria Cipru Danemarca Franța Germania

Grecia Ungaria Irlanda Italia Lituania Olanda Polonia Spania Elveția Turcia Ucraina

Marea Britanie)

Plante gazdă solanaceele (Solanum lycopersicum Solanum muricatum Solanum melongena

Solanum tuberosum) busuiocul (Ocimum basilicum) specii din flora spontană (Amaranthus sp

Chenopodium sp Convolvulus sp Sonchus sp Malva parviflora etc)

Simptomele sunt variate icircn funcție de tulpina virală soi și condițiile climatice

- icircntreaga planta infectată este piticită

- frunzele sunt distorsionate şi prezintă mozaicuri cloroze şi bășicări

- primul semn de infecție este apariţia pe frunze a unor porțiuni mai deschise la culoare sub

forma unor pete clorotice unghiulare (cu vacircrful ascuțit)

- pe sepale și tulpini se observă striațiuni verzi

- pe fructe se observă porțiuni mai deschise la culoare care dau un aspect mozaicat

Simptome pe frunze (httpsgdeppoint)

Simptome pe fructe (httpsgdeppoint)

Biologie

virionii se găsesc la suprafața celulelor foliare infectate

Mod de răspacircndire

prin sămacircnță contaminată la exterior provenită de la plante infectate

prin contactul plantelor sănătoase cu plantele bolnave

cu obiectele contaminate pe care virusul rezistă timp icircndelungat icircn resturile de rădăcini

virusul rămacircne activ 31 zile pe suprafețele de sticlă rămicircne activ 14 zile

Măsuri de management

Măsuri preventive

respectarea regulior de carantină la importul de fructe semințe răsaduri din țările

contaminate

utilizarea de sămacircnță liberă de virus

examinarea plantelor cu privire la prezența atacului

eliminarea atentă a plantelor suspecte și aplicarea unor măsuri adecvate icircn cazul apariției

bolii

decontaminarea serelor utilajelor uneltelor și a semințelor cu dezinfectanți eficienți

IMPORTANT Boala este deosebit de gravă reducacircnd cantitatea și calitatea producției pierderile de

recoltă fiind apreciate la 15-80

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tomato bushy stunt virus (TBSV)

Denumire populară virusul piticirii tufoase a tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină a fost descris prima dată icircn Anglia la

Lycopersicon esculentum şi icircn prezent este răspacircndit icircn Argentina Maroc Tunisia Regatul Unit

al Marii Britanii SUA (California) Canada Germania Franţa Italia Portugalia şi alte ţări

Plante gazdă tomate (Lycopersicum esculentum) ardei (Capsicum annuum) vinete (Solanum

melongena) dar şi plante ornamentale buruieni etc

Simptome - pete inele şi linii clorotice care se necrozează pe frunze

- frunzele tinere au o culoare galbenă pală şi sunt puternic deformate

- creştere stufoasă ca urmare a formării unui număr mare de lăstari laterali slab dezvoltaţi

- plantele infectate icircşi icircncetează creşterea vacircrful de creștere fiind adesea necrozat

- pe fructe pete marmorări sau formaţiuni inelare mai icircnchise la culoare fructe mici puţine

Fig 1 Atac pe frunze Fig 2 Atac pe fructe

(httpwwwdpvwebnet) (httpgardenerwikiacom)

Biologie şi mod de răspacircndire virusul se transmite prin sol şi este preluat de plante prin

intermediul sistemului radicular şi icircn proporţie redusă prin sămacircnţă

Măsuri de management

Măsuri preventive

eliminarea plantelor infectate

cultivarea terenului cu plante rezistente la acest virus

selectarea exemplarelor sănătoase pentru icircnmulţire vegetativă

Măsuri curative icircn cazul soiurilor total infectate obţinerea de clone libere de virus prin

termoterapie dezinfectarea solului prin tratament termic

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tomato mosaic virus (ToMV)

Denumire populară virusul mozaicului tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate (Solanum lycopersicum) vinete (Solanum melongena) degețel lacircnos

(Digitalis lanata)

Simptomele sunt diferite icircn funcție de condițiile de mediu vacircrsta plantei la momentul infectării

tulpina virusului

Pe frunze

- simptome de tip mozaical caracterizate prin pete clorotice sau gălbui de forme și

mărimi diferite răspacircndite pe toată suprafața limbului frunzei

- distorsionarea frunzelor la plantele tinere aflate icircn stadiul de răsad caracterizată prin

creșterea neregulată și anormală a unor foliole mai tacircrziu cea mai mare parte a

suprafeței limbului fiind redusă pacircnă la nervura principală

- o altă tulpină a virusului mozaicul acuba manifestă decolorări internervuriene de

culoare galbenă pal sau alburie icircn cadrul petelor gălbui se observă uneori insule de

culoare normală

Pe fructe

- pete maronii pe suprafața fructelor

- necrozarea vaselor peretelui celular

- diminuarea creșterii plantelor și scăderea producției

Atac pe frunze (http wwwcreative-diagnosticscom tratat de virologie vegetală III Pop pg 111)

Atac pe fructe (http wwwavrdcorg)

Mod de răspacircndire

- sămacircnță contaminată virusul nu se găsește icircn embrion ci la suprafața semințelor sau icircn

endosperm infectarea noilor plăntuțe avacircnd loc la germinarea sau transplantarea acestora

- contactul dintre plantele sănătoase și bolnave

- resturile vegetale rămase icircn sol din anul precedent

- unelte și macircinile contaminate ale lucrătorilor din sere și solarii

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircn sere și icircn cacircmp după icircncheierea ciclului de producție se vor aduna și arde toate resturile

culturii precedente

tratarea semințelor icircnainte de plantare prin

o tratament termic sămacircnța fiind menținută 4-6 ore la 58degC (umiditate 10) și apoi 24 ore

la 80degC (umiditate 5)

o menținerea semințelor icircntr-un termostat obișnuit respectiv 3 zile la 70degC

icircnsămacircnțarea se va face icircn amestec de pămacircnt proaspăt

răsadul se va feri de infecțiile accidentale

la plantare se vor elimina toate exemplarele infectate care se recunosc printr-o mozaicare

difuză și o dințare accentuată neregulată a marginii limbului

respectarea rotației culturilor (soiurile susceptibile să nu fie cultivate doi ani consecutiv pe

aceiași suprafață)

cultivarea soiurilor rezistente la acest virus

IMPORTANT

Simptomele sunt asemănătoare cu cele produse de Tobacco mosaic virus cele două

virusuri fiind foarte greu de diferențiat pe baza simptomelor

224 Insecte acarieni

1 Aculops lycopersici Tryon - acarianul tomatelor

2 Aphis gossypii Glover - păduchele castraveţilor

3 Aulacorthum solani (Kaltenbach) - păduchele pătat al cartofului 4 Autographa gamma (L) ndash buha gamma

5 Chromatomyia horticola Goureau ndash musculiţa minieră a mazării

6 Frankliniella occidentalis (Pergande) ndash tripsul californian

7 Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute) ndash tripsul plantelor de seră

8 Lacanobia oleracea L ndash molia tomatelor

9 Liriomyza bryoniae (Kaltenbach) ndash musculiţa minieră a frunzelor de tomate 10 Macrosiphon euphorbiae Thomas ndash păduchele dungat al cartofului

11 Myzodes persicae Sulz - păduchele verde al piersicului

12 Myzus ornatus Laing ndash păduchele păstacircrnacului

13 Nezara viridula L ndash ploşniţa verde a legumelor

14 Poliphagotarsonemus latus Banks ndash păianjenul lat

15 Spodoptera exigua (Huumlbner) ndash buha cucurbitaceelor

16 Tetranychus urticae Koch - păianjenul roşu comun

17 Thrips tabaci Lind ndash tripsul tutunului

18 Trialeurodes vaporariorum Cockerell ndash musculiţa albă de seră

19 Tuta absoluta Meyrick- molia minieră a frunzelor

Fișa măsurilor privind managementul integrat al

organismului dăunător

Aculops lycopersici (Tryon) Denumire populară acarianul tomatelor acarianul de bronz al tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă este cel mai adesea semnalat ca organism dăunător al tomatelor dar poate dăuna

un spectru larg de Solanaceae incluzacircnd și specii ornamentale

Descriere corpul este fusiform robust de 150-200 microm culoarea variază de la alb la gălbui pacircnă

la portocaliu (fig 1) Corpul are o serie de anule evidente icircntre tergite și sternite Au numai două

perechi de picioare cu structură caracteristică a ghearei Datorită dimensiunilor reduse nu sunt

vizibili cu ochiul liber pe plante fiind puşi icircn evidenţă doar cu lupa sau la stereomicroscop

Fig 1 Adulți Aculops lycopersici Fig 2 Frunze atacate

(httpswwwagrolinkcombrculturasproblemaacaro-do-brozeamento_492html)

Simptome infestarea tomatelor icircncepe de la frunzele bazale care se brunifică şi se veştejesc

Odată cu dezvoltarea populației dăunătorului infestarea urcă spre vacircrful plantelor care se usucă

Hrănirea acarianului pe frunze inflorescențe și fructele tinere de tomate cauzează icircncrețirea și

necrozarea frunzelor căderea florilor ruginirea fructelor și icircn final moartea plantelor (fig 2) Icircn

urma hrănirii este redusă rata fotosintezei la plante datorită afectării celulelor şi icircncetinirii

schimburilor de gaze de la nivelul frunzelor

Biologie icircn sere sursele de infestare a plantelor tinere sunt populațiile de acarieni

supraviețuitoare pe resturile culturilor anterioare infestate sau acarieni nou introduși odată cu

răsadurile Ciclul biologic este complet icircn aproximativ 7 zile icircn condiţii optime la 21-25degC şi

30 umiditate atmosferică icircntr-un ciclu de vegetaţie dezvoltacircndu-se pacircnă la şapte generaţii

Femelele trăiesc cacircteva săptămacircni şi depun pacircnă la 50 de ouă Din ouăle fertilizate apar masculi

şi femele icircn timp ce din ouăle nefertilizate apar doar masculi

Măsuri de management

Măsuri preventive

monitorizarea prezenţei dăunătorului este esenţială recomandacircndu-se inspectarea

plantelor pentru depistarea frunzelor cu aspect bronzat icircn mod tipic daunele apăracircnd cacircnd

fructele verzi ating 5 cm

curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre

ciclurile de cultură

aplicarea tratamentelor la structura serelor

creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de

acariani (dar favorizează bolile fungice)

utilizarea soiurilor cu oarecare rezistenţă la acarieni

controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora care duce la reducerea populațiilor

de acarieni

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea prădătorilor

- Phytoseiulus persimilisis Neoseiulus californicus Pronematus ubiquitus (acarieni)

- Feltiella acarisuga (ţacircnţar)

- Macrolophus caliginosus (ploşniţă)

- Scolothrips sexmaculatus Leptothrips mali (tripşi)

metode chimice tratamente cu produsul APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme

mobile

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- APACHE- 3 zile

IMPORTANT

Aculops lycopersici poate fi identificat numai prin examinare la microscop

Climatul fierbinte uscat favorizează dezvoltarea acarienilor și dacă populațiile nu sunt

verificate plantele pot fi distruse icircn doar cacircteva zile

A lycopersici poate determina reducerea recoltei la cultura tomatelor mai ales cacircnd

plantele tinere sunt expuse atacului situaţie icircn care pierderile pot fi de pacircnă la 65

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Aphis gossypii Glover

Denumire populară păduchele castraveților

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă atacă un număr mare de plante cultivate și spontane din familiile

Cucurbitaceae Crucifereae Solanaceae Malvaceae Pagube deosebite sunt semnalate la

plantele cultivate icircn seră unde atacă frecvent și tomatele

Descriere Specia prezintă plasticitate fenotipică variațiile de colorit și morfologice pot varia icircn

funcție pe planta gazdă și de stadiul de dezvoltare al dăunătorului

Formele aptere (fără aripi) au formă ovală cu capul și toracele de culoare cenușie la unii

indivizi galbenă (fig 1) Corpul este sub 1-15 mm icircn lungime și diametrul puțin peste 034 mm

Culoarea variază de la galben la verde foarte icircnchis (aproape negru) Antenele sunt de culoare

galbenă cu vacircrful negru mai scurte decacirct lungimea corpului Picioarele sunt galbene-verzui

Corniculele sunt negre de formă cilindrică uşor lățite la bază Cauda este de culoare icircnchisă mai

scurtă decacirct corniculele și este prevăzută de o parte și de alta cu cacircte 2-3 peri

Formele aripate au capul toracele și abdomenul verde icircnchis cu 3-4 pete laterale de culoare

brună

Oul este de culoare galbenă la depunere după care virează icircn negru-lucios

Fig 1 Colonie de Aphis gossypii (httpwww7inrafr)

Simptome

Coloniile se situează pe fața inferioară a frunzelor dar și pe lăstarii tineri unde icircnțeapă și

sug sucul celular avacircnd ca efect răsucirea gofrarea și stracircngerea icircn glomerul a frunzelor la

icircnceput etiolate gălbui formacircnd pseudocecidii caracteristice uneori sub forma unor adevărate

buchete Produce secreţii dulci masive (fenomenul de rouă de miere) care acoperă frunzele

permițacircnd instalarea ciupercilor (fumaginei) şi icircmpiedică asimilația clorofiliană a frunzelor

Biologie

Icircn sere se icircntacirclnește icircn tot cursul anului unde se icircnmulțește continuu pe cale

partenogenetică vivipară Icircn condiții controlate cum sunt cele din sere o generație se dezvoltă icircn

medie icircn 10 zile Stadiul de ou nu există icircn spaţiile protejate trecerea de la un ciclu de vegetație

la următorul se face icircn stare activă (adult sau nimfă) O femelă adultă fundatrigenă dă naștere icircn

decursul vieții la 70-80 nimfe aproximativ 4-5zi Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia

este supraaglomerată apar formele aripate care migrează pe alte plante gazdă secundare

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri

combaterea afidelor prezente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus

abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani şi prădătorii Harmonia axyridis Adalia

bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -

10 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- VYDATE 10 L- 21 zile

IMPORTANT Atacul dăunătorului este deosebit de periculos la răsărire cacircnd poate compromite culturile

Produce pagube directe prin hrănire și indirecte prin dejecțiile zaharoase eliminate care

conduc la apariția ciupercilor din genurile Alternaria Fusarium Penicillium cu consecințe

negative asupra producției

Este un vector important de transmitere al virusurilor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Aulacorthum solani Kaltenbach Denumire populară păduchele pătat al cartofului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie foarte polifagă colonizează peste 200 de specii de plante mono şi

dicotiledonate cu excepţia celor din familia Poaceae Dăunătorul este prezent icircn sere şi depozite

şi atacă frecvent tomatele

Descriere

- femelele aptere au 18-3 mm lungime formă piriformă culoarea galben-verzui strălucitor cu

pete mai icircnchise la culoare la baza corniculelor Antenele sunt aproape la fel de lungi ca şi corpul

cornicule lungi subţiri deschise la culoare şi uşor fumurii la extremităţi (fig1)

- femelele aripate au aceleaşi dimensiuni cu femelele aptere Capul şi toracele sunt de culoare

brun icircnchis spre negru iar abdomenul verde ndash gălbui marcat de puncte şi benzi transversale de

culoare brună-icircnchis (fig 2)

Fig 1 Forma apteră Fig 2 Forma aripată

(httpinfluentialpointscom)

Simptome formează colonii pe partea inferioară a frunzelor pe care le icircnţeapă sugacircnd seva

Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se icircngălbenesc şi se usucă De asemenea se

observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe se formează

dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce capacitatea

fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub denumirea de rdquorouă

de miererdquo)

Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate

afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou

nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da

naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată

apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri

combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus

abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani prădătorii Harmonia axyridis Adalia

bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100

SC ndash075 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

MOVENTO 100 SC - 3 zile

IMPORTANT

Dăunătorul este considerat vector eficient a peste 40 virusuri la culturile de tomate

cartof castraveţi sfeclă morcov ţelină mazăre conopidă ridichi etc

Controlul este mult mai eficient cacircnd infestarea este depistată timpuriu

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Autographa gamma (L) Denumire populară buha gamma

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă produce pagube icircn special la legume (tomate fasole castraveţi

etc) dar şi la cereale lucernă sau cartofi

Descriere -adult fluture de talie mijlocie cu deschiderea aripilor de 4-45 cm aripile anterioare diferit

colorate de la cenuşiu pacircnă la violet-brun străbătute de linii transversale fine de culoare albă iar

cele posterioare brune deschis la bază şi cenuşii deschis spre vacircrf un semn alb-argintiu de forma

literei greceşti gamma se află icircn mijlocul zonei centrale a aripilor anterioare (fig1)

Fig 1 Adult (httpwwwagroatlasru) Fig 2 Larvă (httpswww7inrafr)

Fig 3 Atac produse de larve (httpwwwaomidoribiocontrolcom)

-larvă la completa lor dezvoltare poate atinge 2-4 cm are culoare verde sau verde gălbui cu şase

dungi fine albicioase longitudinale prezintă partea anterioară a corpului mai icircngustă Placa

toracică de culoare neagră iar capul castaniu pătat cu negru Caracteristic are trei perechi de

picioare toracice şi trei abdominale din care cauză omizile au mers asemănător cu cel al cotarilor

fiind cunoscute sub denumirea de bdquocotar falsrdquo (fig 2)

-ou albicios reticulat cu diametrul 05-06 mm

-pupa 17-20 mm brună-gălbuie sau brună-roşcată

Simptome larvele icircn primele vacircrste rod una din epiderme lăsacircnd intactă pe cealaltă ulterior pe

măsură ce cresc perforează limbul şi rod frunzele marginal rămacircnacircnd numai nervurile groase

(fig 3) La atac puternic plantele sunt defoliate iar la tomate pot fi atacate şi fructele Atacul la

răsaduri este periculos prin defolierea plantelor icircn totalitate dar şi prin afectarea mugurelui

apical de creştere al plăntuţelor O larvă poate distruge icircntre 2-5 frunze pe toată durata

dezvoltării

Biologie icircn cacircmp are două generaţii pe an ciclul de viaţă duracircnd 50-70 zile icircn spaţii protejate

poate avea mai multe generaţii pacircnă toamna

- femelele depun pacircnă la 2000 de ouă izolat sau icircn grupe mici de regulă pe dosul frunzelor de la

bază sau pe buruieni

- după eclozare apar omizile care se hrănesc cu limbul frunzelor la icircnceput pe partea inferioară

producacircnd orificii (fig 3) şi pe măsură ce cresc consumă tot mai multă masă vegetativă fiind

capabile să defolieze icircntreaga plantă iar icircn cazul icircn care hrana devine insuficientă migrează pe

alte plante

- omizile ajunse la completa dezvoltare icircşi confecţionează coconi albi-murdari de mătase de

obicei pe dosul frunzelor icircn care se transformă icircn crisalidă

- după o anumită perioadă apar fluturii din generaţia de vară şi ciclul se reia fiind dependent de

condiţiile de temperatură din spaţiile protejate

- spre deosebire de alte specii de Noctuidae fluturii sunt activi icircn timpul zilei Larvele sunt greu

vizibile dar atacul se poate observa uşor datorită rumeguşului de la baza plantelor rezultat icircn

urma hrănirii

Măsuri de management

Măsuri preventive

culturale distrugerea buruienilor plivitul respectarea epocilor de semănat şi plantat

Măsuri curative

metode fizice instalarea capcanelor cu feromoni sexuali la icircnceputul primăverii Atra-GAM

(icircn seră o capcană la 500 m2 cu un minimum de o capcanăseră) şi verificarea acestora o dată pe

săptămacircnă

metode biologice utilizarea de entomofagi cum ar fi Trichogramma evanescens (3 lansări a

60000 de femeleha)

IMPORTANT

Utilizarea capcanelor cu feromoni permite detectarea primelor insecte supravegherea

nivelului populației raționalizarea tratamentelor cu insecticide reducerea frecvenței

acestora

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Chromatomyia horticola (Goureau)

Denumire populară musculiţa minieră a mazării musculiţa minieră a crizantemei

Statut nu este organism de carantină specie extrem de răspacircndită icircn Europa prezentă şi icircn

Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă care atacă 268 de genuri din 36 de familii botanice printre care

Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Leguminosae Liliaceae Linaceae Solanaceae

Descriere

Adultul are o lungime de 2-25 mm lungime corpul de culoare neagră cu excepția capului și

picioarelor care sunt galbene Capul este mare globulos toracele prezintă două dungi laterale de

culoare gălbuie

Larvele tipice acefale (fără cap) apode (fără picioare) albe ajung la completa dezvoltare la 3

mm lungime

Ou alb neted şi strălucitor

Pupa de culoare verzuie se icircnchide la culoare icircn momentul apariţiei adulţilor

Fig1 Pupă (httpmediaeolorg ) Fig 2 Simptom de atac pe mazăre (gardenerwikiacom)

Simptome

Minele au formă liniară neregulată albicioase atacirct pe partea exterioară a frunzei cacirct și pe cea

inferioară Galeria este de lungime și grosime variabilă (grosime uniformă pe toată lungimea sau

mai mare la extremitatea terminală) Minele sunt vizibile mai adesea pe suprafața superioară a

frunzei decacirct pe partea inferioară a acesteia (fig 2)

Pupa rămacircne icircn mină icircntr-o cameră pupală de regulă pe suprafața inferioară a frunzei spiraculul

anterior penetrează epiderma minei şi este vizibil la exterior ca o pereche de cacircrlige mici (fig 1)

Larvele produc daune (mine) pe frunze care duc la ofilirea și căderea prematură a acestora Alte

daune rezultă de la femele care produc pete mici albe icircn mod normal de mică icircnsemnătate care

prin hrănire duc la perforarea frunzei

Biologie

Perioada larvară poate fi scurtă de exemplu 5 zile la temperatura de 23-28degC și este direct

proporțională cu temperatura Icircn ţările cu climat cald stadiul de pupă poate dura cel puțin 7-15

zile Specia poate avea 2ndash6 generații pe an Infestarea spaţiilor protejate este cauzată de utilizarea

unui material destinat plantării infestat şi prin pătrunderea adulţilor din exterior

Măsuri de management

Măsuri preventive

menţinerea serelor icircn stare perfectă de curăţenie

utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru capturarea adulţilor și inspectarea

periodică a plantelor icircn vederea depistării minelor și orifiicilor de hrănire care indică

prezența dăunătorului pe plantă

utilizarea plaselor de insecte care au rolul de a icircmpiedica intrarea adulţilor icircn seră

Măsuri curative

metode biologice utilizarea agenţilor biologici cum ar fi viespile parazite Dacnusa sibirica

Diglyphus isaea și Opius pallipes care pot asigura un control eficient al muștelor miniere Acești

paraziți sunt nativi din Europa și pot fi prezenți icircn seră icircn mod natural Dacnusa sibirica și Opius

pallipes depun ouăle icircn interiorul larvelor miniere parazitacircnd intern icircn timp ce Diglyphus isaea

depune ouăle icircn apropierea larvei gazdă larvele viespilor atacacircnd larva minieră de la exterior

Această specie poate fi găsită spontan după luna mai

metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar VOLIAM TARGO ndash

08 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha şi AFFIRM ndash 15 kgha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

VOLIAM TARGO - 3 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

AFFIRM - 3 zil

IMPORTANT

Efectuarea unui control fitosanitar strict icircn momentul icircnfiinţării culturii

Specia seamănă morfologic cu Chromatomyia syngenesiae identificarea necesitacircnd

examen microscopic de laborator

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute)

Denumire populară tripsul plantelor de seră

Plante gazdă specie foarte polifagă icircn condiții de seră tripsul produce pagube unui număr mare

de plante icircn special flori uneori este menționat ca dăunător la legume

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Descriere

Adult 14-17 mm lungime (femela) 11-12 mm (masculul) suprafaţa corpului puternic

reticulată de culoare maron negricioasă cu vacircrful abdomenului mai deschis la culoare (fig 1)

Picioarele galbene sau albe și antenele au opt segmente sunt de culoare galben deschis avacircnd

ultimul articol foarte lung şi subţire

Larva primul stadiu are culoarea albicioasă cu ochii roșii și devine galben după hrănire iar larva

de stadiul doi are 1mm lungime şi culoare galbenă

Pupa tripsul prezintă două stadii pupale (prepupă şi pupă) de culoare galbenă care se icircnchide cu

vacircrsta cu aripi rudimentare antene icircndoite icircnapoi peste cap Stadiile prepupal și pupal nu se

hrănesc

Ou de culoare albă și au formă de banană

Fig 1 Heliothrips haemorrhoidalis - adult și stadii imature (httpedisifasufledu)

Simptome Atacirct larvele cacirct şi adulţii atacă frunzele lăstarii și florile producacircnd pete de culoare

albă Atacul pe flori duce la deformarea acestora La atacuri puternice are loc necrozarea totală

sau parțială a organelor plantele atacate rămacircn mici iar fructificarea este redusă Pe fructe apar

pete brune iar dacă atacul se produce icircn perioada de creştere a acestora epiderma poate să crape

Biologie Tripsul plantelor de seră este partenogenetic și poate trăi cacircteva săptămacircni Ouăle

(aproximativ 25-50 pentru fiecare femelă) sunt depuse icircn ţesutul plantelor fiind acoperite cu

excremente Nu preferă frunzele tinere deoarece dezvoltarea rapidă a ţesuturilor distruge ouăle

dar nici pe cele foarte bătracircne Larvele apar icircn aproximativ 14-15 zile la temperatura optimă de

26-28degC şi 16-22 zile la 21-25degC Pragul de dezvoltare este de 11degC dăunătorul dezvoltacircnd o

generație icircn 17-18 zile anual prezentacircnd 4-7 generații chiar 12 Adulţii trăiesc pacircnă la 35 de zile

la 25-27degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

eliminarea buruienilor sau plantelor gazdă alternative

utilizarea răsadurilor libere de tripși

Măsuri curative

metode biologice

- Amblyseius cucumeris Amblyseius degenerans (acarieni prădători)

- Orius spp (ploşniţe prădătoare)

- Aelothrips fasciatus Frankliniothrips vespiformis (tripşi prădători)

- Dasyscapus parvipennis (musculiţă parazită)

metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare galbenă și albastră pentru

capturarea tripșilor adulţi

IMPORTANT

Heliothrips haemorrhoidalis poate fi identificat numai prin examinarea microscopică

Adulții și larvele sunt detectate prin examinarea suprafeței inferioare a frunzelor unde se

dezvoltă pete clorotice maronii și leziuni necrotice

Factorii care favorizează apariția şi evoluția tripsului sunt temperatura optimă de

dezvoltare și existența florilor cultivate icircn aceleași spații protejate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Lacanobia oleraceae Linnaeus Denumire populară molia tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate plante erbacee diverse plante ornamentale cultivate icircn seră

Descriere

Adult cu anvergura aripilor 35-45 mm cu aripile anterioare maron roşcat pacircnă la mov-maroniu

cu o stigmă (semn reniform) mică gălbuie cu o linie subterminală albă aripile posterioare gri-

maronii cu o tentă mai icircnchisă la marginea posterioară (fig1)

Larva de aproximativ 40 mm lungime de culoare verzuie gălbuie sau brun roşcată cu pete

foarte mici şi fine albe și mai puțin dese cu negru linii dorsale și subdorsale palide linia

spiraculară lată de culoare galbenă sau galben-portocalie cu marginea de deasupra mai

icircntunecată spiracule albe icircnconjurate cu negru capul verde deschis icircn primele două stadii

devine albicios pacircnă la maroniu deschis cu zone marmorate (fig 2)

Pupa 16-19 mm lungime suprafaţa punctată grosier la icircnceput de culoare maronie mai tacircrziu

ajunge de culoare neagră strălucitoare

Ou hemisferic 075 mm icircn diametru suprafaţă reticulată la depunere de culoare verzuie apoi se

deschide pacircnă la galben pal chiar alb

Fig1 Adult (httpswwwnaturespotorguk) Fig 2 Larva (httpswwwnaturespotorguk)

Simptome

- larvele tinere scheletuiesc frunzele pe măsură ce cresc atacă tulpinile şi fructele

Biologie adulţii nu zboară ziua se ascund icircn crăpăturile solului şi sunt vizibili destul de greu

uneori doar icircn momentul irigatului Fiecare femelă poate depune aproximativ 1000 de ouă icircn

pachete de 60-300 pe partea inferioară a frunzelor care eclozează icircn 8-10 zile Larvele trec prin

cinci-şapte stadii larvare ajungacircnd la completa dezvoltare icircn 33-39 de zile La icircnceput larvele

sunt gregare şi scheletuiesc frunzele apoi după prima năpacircrlire se dispersează dar datorită

capacităţii reduse de a coloniza alte plante numărul lor scade destul de mult Larvele de ultimele

vacircrste devorează frunzele dar au şi capacitatea de a ataca tulpina predispunacircndu-le la fracircngere

Icircn plus pot produce icircn urma hrănirii orificii mari atacirct icircn fructele necoapte cacirct şi coapte Pentru

icircmpupare larvele caută locuri uscate cum ar fi pereţi stacirclpi din lemn dar şi resturi de plante

icircmpuparea avacircnd loc icircntr-un cocon mătăsos

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere

icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de

infestare

Măsuri curative

metode biologice Bacillus thuringiensis este utilizat pe scară largă pentru a controla

Lacanobia Oleraceae dar este costisitor și necesită o aplicare repetată ceaţa termică pe bază de

Bacillus thuringiensis icircn doze de 1 2 și 4 kg ha reduce daunele pe care le poate cauza larvele

frunzelor și fructelor de tomate icircn sere

IMPORTANT

Atacul poate fi atacirct de puternic icircncacirct plantele atacate devin nevandabile

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Liriomyza bryoniae (Kaltenbach)

Denumire populară musca minieră a frunzelor de tomate

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie foarte polifagă (119 genuri din 31 familii de plante) Icircn spațiile protejate

este un dăunător principal al tomatelor

Descriere Adultul măsoară 2-3 mm lungime are corpul de culoare neagră-brună capul și toracele negre

Pe torace și abdomen prezintă 2 dungi longitudinale galbene Aripile sunt mai lungi decacirct

abdomenul Dorsal corpul este acoperit de perișori scurți Ca toate speciile de carantină din genul

Liriomza are scutelum de culoare galbenă vizibil ca o pată galbenă pe spate (fig 2)

Oul este sferic de 02-03 mm la depunere de culoare albă apoi devine gălbui

Larva este mică la eclozare 05 mm la completa dezvoltare atinge 3 mm lungime fără picioare

toracice sau abdominale și fără capsulă cefalică de culoare galbenă-verzuie sau crem cu

segmentația corpului vizibilă

Pupa are 17-21mm lungime și este de culoare castanie-icircnchis

Fig 1 Mina produsă de Liriomyza bryoniae Fig 2 Adult (femelă) de L bryoniae

(httpsgdeppoint) (httpsgdeppoint)

Simptome

Larvele minează caracteristic frunzele cauzacircnd galerii sinuoase inițial albe iar mai tacircrziu brune

Minele sunt alungite răsucite neregulat și nu sunt asociate cu nervurile frunzei (fig 1)

Excrementele de culoare neagră sunt depuse icircn zona mediană a galeriei sub forma unei linii

subțiri și icircntrerupte foarte des Larva la completa dezvoltare părăsește mina printr-o incizie icircn

epiderma superioară și se icircmpupează la exteriorul frunzei de regulă icircn sol Frunzele puternic

atacate se usucă parțial sau total și cad Cacircnd minează și tulpina plantelor acestea se ofilesc și se

usucă

Biologie

Are mai multe generații pe an icircn condiții de seră putacircndu-se icircnmulți permanent generațiile

suprapunacircndu-se La 1-3 zile de la apariție și de la icircmperecherea insectelor femelele depun ouăle

pe fața superioară a frunzelor plantelor gazdă O femelă depune 50-100 de ouă larvele eclozacircnd

după 5-11 zile Dezvoltarea larvei durează 8-11 zile iar la completa dezvoltare larva părăsește

frunza pătrunde icircn stratul superficial al solului și se icircmpupează stadiu care durează 4-8 zile O

generație se dezvoltă icircn 17-25 de zile

Măsuri de management

Măsuri preventive - utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru a detecta prezenţa adulţilor icircn cultură

- inspecția plantelor pentru a detecta frunzele cu galerii sau icircnțepăturile produse de femele pentru

hrănire avacircnd ca scop semnalarea din timp a prezenței daunătorului și alegerea metodei de

combatere cu cea mai mare eficiență

- utilizarea răsadurilor neinfestate și care să provină din locuri de producție libere de dăunatori

- distrugerea resturilor vegetale dezinfectarea solului și incintei

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius

palliles Chrysocharis parksi De asemenea pot fi utilizate preparate cu nematodul parazit

Neoaplectana carpocapsae şi specii prădătoare de insecte cum ar fi ploșnița Cyrtopeltis modestus

metode chimice tratamente cu următoarele produsele de protecţie a plantelor VOLIAM

TARGO - 06 - 08 lha (icircn funcţie de nivelul de infestare) AFFIRM ndash 15 kgha ACTARA 25

WG - 005 (0250 kg la 100 mp) aplicat la sol preventiv şi curativ

-utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum recomandacircndu-se acele produse care

afectează cel mai puţin fauna utilă

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

VOLIAM TARGO - 3 zile

AFFIRM - 3 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

IMPORTANT Principală sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din

serele icircnmulțitor

Răsadurile atacate pot fi compromise Frecvența plantelor atacate poate ajunge la 70-100

Fișa măsurilor privind managementul integrat al

organismului dăunător

Macrosiphon euphorbiae Thomas Denumire populară păduchele dungat al cartofului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă icircn ţara noastră se icircntacirclneşte pe plante legumicole şi floricole de Solanaceae atacirct icircn

cacircmp cacirct şi icircn spaţii protejate

Descriere

- formele aptere au corpul de culoare variabilă de la verde-gălbui pacircnă la roz chiar mov dorsal

cu dungi icircntunecate dorsal talie mare 3-36 mm Corpul este strălucitor iar ochii de culoare roşie

Antenele sunt mai lungi decacirct corpul iar corniculele lungi și subțiri lungimea lor ajungacircnd pacircnă

la vacircrful cozii (fig 1)

- formele aripate au culoare verde pacircnă la roz antenele şi corniculele mai icircnchise la culoare decacirct

formele aptere cu aripi bine dezvoltate

Fig 1 Macrosiphum euphorbiae ndash forma apteră

(httpinfluentialpointscom)

Simptome Daunele primare rezultă din efectele hrănirii coloniilor pe țesuturile tinere ce determină

slăbirea și distorsionarea creșterilor noi Afidele determină apariția petelor clorotice și

distorsionarea frunzelor piticirea și ofilirea plantelor

Daunele secundare sunt determinate de ciuperci (fumagina) de pe secrețiile de miere de

pe frunze și fructe rezultacircnd reducerea fotosintezei și calitatea fructelor

Dăunătorul afectează grav plantele prin transmiterea bolilor virale

Biologie M euphorbiae are 8-12 generații pe an o generaţie dezvoltacircndu-se icircn 2-3 săptămacircni Ca

şi alte afide prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) afidele femele dacircnd

naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este

supraaglomerată apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi Temperaturile mai mari

de 30degC duc la moartea insectelor icircn timp ce dezvoltarea este bună icircntre 5-25degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi

rezervor de virusuri

combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu

- paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus abdominalis Aphidius ervi Aphidius

colemani

- prădătorii Harmonia axyridis Adalia bipunctata Coccinella septepunctata Adonia

variegata Chrysoperla carnea Syrphus ribessi

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100

SC ndash075 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

IMPORTANT

Dăunătorul este vector pentru virusuri

Icircn sere inspecțiile fitosanitare și utilizarea de material de plantare neinfectat poate reduce

infestarea cu M euphorbiae

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Myzodes persicae Sulz Denumire populară păduchele verde al piersicului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specii lemnoase şi ierboase atacirct icircn cacircmp cacirct şi icircn sere şi răsadniţe

Descriere

-forma apteră (fără aripi) corp globulos oval de culoare verde-deschis sau verde icircnchis antene

negre exceptacircnd al treilea articol care este galben verzui spre bază (fig 1) Picioare galbene cu

tarse negre cornicule galben verzui cu vacircrfuri icircnchise la culoare Lungimea corpului 24-26 mm

-forma aripată corp verde gălbui sau roşcat capul şi toracele negre abdomenul are pe partea

dorsală o pată mare neagră precum şi 1-2 dungi transversale şi 4 pete laterale de aceeaşi culoare

Cornicule brune puţin icircngroşate median Aripile sunt bine dezvoltate Lungimea corpului 18-25

mm (fig 2)

Fig1 Nimfe (httpentnemdeptufledu) Fig3 Forma aripată (httpswwwcabiorg)

Simptome dăunătorul formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor care datorită

icircnţepăturilor şi sugerii sevei se necrozează şi se răsucesc (pseudocecidii) Cu timpul frunzele se

icircngălbenesc şi se usucă

Biologie - icircn seră se dezvoltă icircn tot cursul anului afidele se reproduc partenogenetic toate insectele

prezente sunt femele şi fiecare femelă dă naştere mai multor femele fără a fi nevoie să se

icircmperecheze aceste femele dau naştere nimfelor vii nu depun ouă

- populaţiile pot creşte exploziv descendenţa nou apărută icircncepe să se reproducă icircn doar 7 zile

- deoarece o colonie creşte icircn vacircrstă şi dimensiune pe plante individuale proporţia formelor

aripate creşte

- afidele pot fi găsite pe muguri tulpini şi suprafaţa interioară a frunzelor unele vor migra la noi

plante gazdă sau ţesuturile plantelor tinere şi vor căuta icircn mod activ ţesut moale proaspăt de

plante

- fiind predispusă să dezvolte forme aripate această specie este mai probabil să se răspacircndească

printr-o cultură mamă

Măsuri de management

Măsuri preventive

- utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură

- monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase (eficiente

pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor aptere şi

fenomenului de bdquorouă de miererdquo

- icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi

rezervor de virusuri

- combaterea afidelor existente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice

-specii parazitoide cum ar fi Aphidius colemani Aphidius matricariae și Aphidoletes

abdominalis Aphidoletes aphidimyza

- patogenul fungic Lecanicillium lecanii este compatibil cu insecticidele și este eficace icircmpotriva

M persicae icircntr-o gamă largă de culturi de seră dar numai acolo unde se poate menține o

umiditate ridicată cu succes se utilizează şi patogenul fungic Beauveria bassiana se recomandă

utilizarea patogenilor fungici mai ales cacircnd infestarea este incipientă tratamentele fiind repetate

la intervale de 3-5 zile

- aplicarea tratamentelor cu săpun s-a dovedit utilă icircn sere datorită toxicităţii reduse asupra

faunei utile

IMPORTANT

Este specie polifagă atacă peste 400 de plante gazdă

Specia este cunoscută ca principal vector al virusurilor producacircnd mozaicul la

Solanaceae

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Myzus ornatus Laing

Denumire populară păduchele păstacircrnacului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă deşi dăunătorul atacă icircn special culturile de păstacircrnac diferite plante ornamentale

este prezent şi icircn spaţii protejate provocacircnd daune importante la tomate

Descriere

Forma apteră corp galben verzui prezentacircnd dorsal pete castanii care formează racircnduri

tranversale fruntea prezintă tuberculi puternici antenele pacircnă la jumătatea corpului baza

ultimului articol antenal fiind de 35-5 ori mai lungă decacirct grosimea zonei mediane a acestuia

Corniculele au aspect solzos cu extremităţile drepte sau departate şi de nuanţă mai icircnchisă sau

mai deschisă cauda triunghiulară (fig1)

Forma aripată aripi de culoare galbenă abdomen cu o placă mare dorsală de culoare brună

care nu atinge marginile cornicule drepte uniform pigmentate cauda triunghiulară

Nimfa deschisă la culoare alb verzuie

Fig 1 Nimfe şi forme aptere (wwwinfluentialpointscom)

Simptome păduchele populează partea inferioară a frunzelor formacircnd colonii compacte

Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se gofrează se icircngălbenesc şi se usucă De

asemenea se observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe

se formează dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce

capacitatea fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub

denumirea derdquo rouă de miererdquo)

Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate

afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou

nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da

naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată

apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri

combaterea afidelor prezente icircn spaţiile protejate icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de

cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu specii de himenoptere parazite Aphidius matricariae

Praon volucre Lisiphlebus fabarum şi prădători din familiile Coccinellidae Chrysopidae

Syrphidae etc

IMPORTANT

Dăunătorul este cunoscut ca vector pentru diferite virusuri (peste 20 de virusuri)

La atac puternic producţia este semnificativ redusă şi de slabă calitate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Nezara viridula (Linnaeus) Denumire populară ploșnița verde a legumelor ploşniţa tomatelor şi a fasolei

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 30 de familii botanice icircn spaţii

protejate atacă cu preponderenţă ardeiul dar tomatele şi vinetele sunt atacate de asemenea

Descriere

Adultul 12-16 mm masculii sunt puțin mai mici decacirct femelele culoarea este uniform verde

deschis mai rar de nuanţă galbenă brună sau roşcată (fig 1) Articolele antenale 4 şi 5 şi o parte

din articolul al treilea de culoare roşie icircn partea distală Trei puncte albe mici sunt de obicei

evidente pe marginea anterioară a scutelului Culoarea punctelor de pe tegument corespunde cu

culoarea de bază a corpului

Ouăle alungite lipite unele de altele au formă de butoiaş de culoare crem-gălbui pe parcursul

dezvoltării devenind galben intens rozalii și icircn final portocaliu strălucitor

Nimfele au 5 stadii care se dezvoltă pe parcursul unei luni (30 zile) Culoarea nimfelor se

schimbă progresiv de la un stadiu la altul fiind predominant neagră la eclozare ajungacircnd ca

stadiul 5 să aibă culoarea verde Toate stadiile nimfale prezintă pe partea dorsală o serie de pete

albe aranjate icircn linii paralele (fig 2)

Fig 1 Adult (httpswwwcabiorg) Fig 2 Nimfă (httpswwwndsuedu)

Fig 3 - Atac pe fructe (httpjournalsusamvclujro)

Simptome atacă toate părțile plantelor inclusiv tulpina dar se hrănesc icircn special cu fructele și

lăstarii tineri ai tomatelor (fig 3) Icircn general pe fructe se observă orificii realizate prin perforarea

și sugerea țesuturilor formacircndu-se ulterior pete minuscule dure maronii sau negre Fructele

atacate nu se mai dezvoltă rămacircn mici și se stafidesc icircnainte de a ajunge la maturitate Icircn plus

prin injectarea salivei toxice se imprimă fructelor un gust şi miros neplăcut iar ţesuturile

degradate rămacircn ferme cacircnd fructele se coc La tomatele tinere atacul induce maturarea timpurie

reducerea dimensiunilor și greutății fructelor Punctele de hrănire devin porţi de intrare a

ciupercilor și bacteriilor

Biologie primăvara adulţii migrează din zonele icircnvecinate icircn spaţiile protejate atacacircnd culturile

plantelor gazdă Adulţii şi nimfele se hrănesc prin extragerea sevei plantelor icircn urma hrănirii

apăracircnd simptomele caracteristice

Femelele pot depune aproximativ 30-130 de ouă grupate icircntr-un singur strat pe fața inferioară a

frunzelor Perioada de incubație poate dura aproximativ 20 de zile icircn funcție de temperatură

Primul stadiu nu se hrăneşte şi nimfele stau grupate la locul de eclozare Stadiile nimfale doi şi

trei stau de asemenea grupate dar se dispersează dacă sunt deranjate icircn schimb stadiile patru şi

cinci şi adulţii se răspacircndesc icircn cultură

Măsuri de management

Măsuri preventive

- controlul riguros al buruienilor din spaţiile protejate şi din vecinătatea acestora reducacircnd astfel

numărul de insecte

- utilizarea culturilor capcană

- eliminarea locurilor de iernare preferate

- utilizarea de soiuri sau hibrizi rezistente la atac

- utilizarea de culturi alternative mai puțin atractive pentru insecte

Măsuri curative

metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare și

parazite ce pot icircn mod natural să mențină un nivel scăzut al gradului de atac icircn special asupra

pontei (Trissolcus spp Telenomus spp) dar şi specii entomopatogene (Bacillus thuringiensis)

IMPORTANT

Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate

Specie invazivă prezentă icircn Romacircnia din anul 2010 (Grozea şi colab 2012)

Este vector de virusuri

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Frankliniella occidentalis (Pergande) Denumire populară tripsul californian

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 250 de familii botanice icircn spaţii

protejate atacă cu preponderenţă tomate ardei castraveți vinete pepeni salată ceapă praz dar

și specii de flori

Descriere

Adult au aproximativ 2 mm corpul este oval-alungit convex dorsal masculii fiind mai mici

decacirct femelele (09 mm) La femele culoarea variază de la galben deschis icircn perioada de vară

pacircnă la maron accentuat iarna icircn timp ce masculii au culoarea gălbui deschis aproape albă

Antenele prezintă 8 articole (fig 1)

Larvă la eclozare sunt albe-hialine cu lungimea de 05 mm apoi culoarea devine gălbui deschis

şi ating15 mm antenă cu şase segmente

Pupa este imobilă

Ou sunt opace reniforme

Fig 1 Adulți (httpswwwcabiorg) Fig 2 Atac pe fructe (httpwwwtswvramporg) Simptome adulții și larvele icircnțeapă și sug seva din țesuturile frunzelor florilor și fructelor Pe

organele atacate se observă pete de decolorare care devin argintii sau brune Pe frunzele atacate

simptomele se pot observa de-a lungul nervurilor Din cauza atacului organele afectate se pot

deforma și devin succeptibile pentru instalarea ciupercilor și bacteriilor patogene (fig 2) Ritmul

de creștere al plantelor este icircncetinit bobocii florali datorită atacului nu se mai deschid la atacuri

mari obținacircndu-se producții reduse fără aspect comercial

Biologie icircn seră tripsul se icircnmulțește pe tot parcursul anului și poate avea icircntre 12 și 15 generații

Temperatura optimă de dezvoltare este de 25ordmC Femelele depun ouăle icircn țesuturile frunzelor

florilor dar și pe fructe O femelă poate depune icircntre 20 și 40 de ouă acestea fiind sensibile la

uscăciune și temperaturi scăzute Larvele au patru stadii de dezvoltare primele două sunt foarte

active producacircnd pagube organelor pe care se dezvoltă Larvele se retrag pentru icircmpupare icircn sol

uneori icircn florile plantelor gazdă Ciclul biologic icircn seră este complet icircn 14 zile la temperaturi de

30degC şi 44 de zile la temperaturi de 15 ordmC Durata de dezvoltare este de 1-3 zile larvele de prima

vacircrstă trei zile larvele de vacircrsta a doua o zi stadiul de prepupă 10 zile stadiul de pupă iar

femelele adulte trăiesc icircn general 40 de zile

Măsuri de management

Măsuri preventive

- utilizarea la plantare a unui material liber de tripşi

- monitorizarea culturilor prin capcane lipicioase de culoare albastră sau galbenă pentru

depistarea insectelor şi inspectarea periodică a plantelor pentru evidenţierea larvelor

- icircndepărtarea plantelor cu simptome de virus pentru a preveni infestarea altor plante

- arderea resturilor de plante după desființarea culturilor din spații protejate

- icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de infestare şi

rezervor de virusuri

- instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de

pătrundere a tripşilor icircn spaţiu

- mulcirea cu folie pentru a bloca retragerea larvelor icircn sol

Măsuri curative

metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de

a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate

săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)

metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare

Amblyseius barkeri Amblyseius cucumeri Amblyseius degenerans Anthocoris nemorum

Chrysoperla carnea Orius spp Sunt menționați și nematozi paraziți ai speciei Steinernema

feltiae dar și fungi entomopatogeni ca Verticillium lecanii Zimm

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOSPILAN 20

SP 20SG GAZELLE ndash 004 KOHINOR 200 SL TALENT ndash 075 lha SANOMECTIN

PRO 18 - 60-80 mlhl

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- MOSPILAN 20SP GAZELLE - 3 zile

- KOHINOR 200 SL TALENT - 7 zile

- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile

IMPORTANT

Vector de viroze acest trips transmite icircn stadiul de larvă la tomate virusul de carantină

TSWV (Tomato spotted wilt virus) și TSV (Tobacco streak ilavirus) ambele deosebit de

dăunătoare pentru culturile de tomate

Specia prezintă rezistenţă la o serie de produse de protecţie a plantelor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Polyphagotarsonemus latus (Banks)

Denumire populară păianjenul lat acarianul lat

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă atacă cu preponderenţă tomate ardei gras vinete fasole

castraveți cartof și alte specii cultivate icircn sere solarii și cacircmp

Descriere

- femelele adulte au 165-200 microm lungime piriforme de culoare alb-gălbuie Masculii sunt mai

mici aproximativ 110 microm lungime corpul este aplatizat avacircnd culoarea gălbuie (fig 1) Nimfele

sunt transparente acest stadiu putacircnd dura 1-3 zile Oul este oval hialin pe suprafaţa lui sunt

prezente mai multe racircnduri longitudinale de bulbi caracteristice speciei

- avacircnd dimensiuni microscopice acești acarieni nu se pot observa cu ochiul liber dar simptomele

de atac sunt vizibile

Fig 1 Adulți (httpswwwentocsiroau) Fig 2 Atac pe tomate (httpswwwpestnetorg)

Simptome Larvele și adulții se hrănesc cu seva țesuturilor icircn principal pe foliajul tacircnăr pe

partea inferioară a frunzelor dar colonile pot fi prezente şi pe alte organe ale plantei cum ar fi

boboci florali fructe lăstari Atacul porneşte de la bază şi se răspacircndeşte spre partea superioară

Plantele prezintă următoarele simptome stagnarea creșterii ramificarea puternică icircn zona de

vacircrf uscarea și căderea bobocilor floriferi avortarea florilor gofrarea decolorarea micşorarea

deformarea brunificarea şi suberificarea frunzelor brunificarea şi suberificarea fructelor (fig 2 )

La atac puternic cultura poate fi compromisă icircn special prin uscarea pedunculilor florali şi

suberificarea fructelor

Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului Icircn condiții optime icircn

sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile Femelele depun 35-50 de ouă pe partea

inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Acest dăunător poate fi răspacircndit de către

insecte (musculița albă și afide forma aripată) şi cu sol infestat Populaţia de acarieni creşte rapid

icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată

Măsuri de management

Măsuri preventive măsuri agrotehnice controlul culturii precedente pentru a preveni transmiterea acarianului de

la un sezon la altul curăţarea serei şi a echipamentelor (ex instalaţiile de irigare) creşterea

nivelului de umiditate deoarece influenţează negativ dezvoltarea acarienilor icircndepărtarea

plantelor cu simptome pentru a icircmpiedica răspacircndirea icircn cultură controlul periodic al răsadurilor

şi culturilor din seră pentru semnalarea timpurie a dăunătorului aplicacircnd ulterior măsuri de

combatere icircn timp util

Măsuri curative

metode biologice

-pentru menținerea unor densități scăzute icircn sere se pot utiliza specii de acarieni prădători

Phytoseiulus persimilis Amblyseius californicus Neoseiulus barkeri sau alte specii prădătoare

cum ar fi Macrolophus caliginosus De asemenea pentru reducerea nivelului populaţiilor de

acarieni se realizează cu ciuperca entomopatogenă Beauveria bassiana

- tratamentele cu extract de usturoi sunt eficiente icircmpotriva acarienilor

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor

- VERTIMEC PRO ndash 12 lha şi

- APACHE ndash 015-1 lha

-icircn condiții de seră tratamentele cu acaricide ar trebui aplicate doar icircn situaţia icircn care controlul

biologic nu a fost eficient se realizează la atingerea pragului economic de 1-3 acarienifrunză sau

5-8 plante atacate şi se selectează astfel icircncacirct să fie protejată fauna utilă şi albinele

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

- Timp de pauză

- VERTIMEC PRO- 3 zile

- APACHE- 3 zile

IMPORTANT

Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate la tomate

Este o specie extrem de polifagă

Unele populaţii de acarieni au dezvoltat rezistenţă la unele grupe de produse chimice

Controlul poate fi dificil la soiurile cu frunze gofrate

Fișa măsurilor privind managementul integrat al

organismului dăunător

Spodoptera exigua (Huumlbner) Denumire populară buha cucurbitaceelor

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă

Spodoptera exigua are o gamă largă de plante gazdă insecta fiind dăunătoare culturilor de

legume cacircmp și flori Printre culturile de legume susceptibile se numără tomatele sparanghelul

fasolea sfecla brocoli varza conopida țelina vinetele salată ceapa mazărea ardeii cartoful

ridichea spanacul cartoful dulce napul

Descriere

Adult de mărime medie anvergura aripilor 25-30 mm aripile anterioare de culoare gri ndash

maronii de obicei cu un model neregulat şi o pată deschisă de forma unei alune aripile

posterioare uniform gri sau albe tivite cu o linie icircnchisă pe margini (fig 2)

Larve icircn mod normal prezintă cinci stadii au culoare variabilă verde deschis sau gălbui icircn

primele două stadii apar dungi deschise icircn stadiul trei colorate mai icircnchis dorsal icircn stadiul patru

icircn stadiul cinci au variaţii de culoare de la verde dorsal cu roz sau galben ventral şi o linie albă

laterală Dorsal se poate observa o serie de pete icircnchise la culoare uneori larvele pot fi foarte

icircnchise la culoare aproape negre (fig 1)

Ou circular de culoare alb-verzuie acoperit cu un strat de solzi dacircnd aparenţă pacircsloasă

Pupă prezentă icircn sol de culoare brun-deschis aproximativ 15-20 mm

Fig 1 Larve Spodoptera exigua Fig 2 Adult Spodoptera exigua

(httpentnemdeptufledu)

Simptome Femelele depun oăle icircntr-o masă de 50-150 ouă pe dosul frunzei adesea aproape de inflorescenţe

sau vacircrful lăstarilor O femelă poate depune icircntre 300 şi 600 de ouă şi acestea eclozează icircn două-

trei zile Larvele tinere sun gregare icircn primele vacircrste (stau icircmpreună) se hrănesc pe partea

inferioară a frunzelor lăsacircnd intactă epiderma superioară şi nervurile mari Larvele mai mari

devin solitare produc perforaţii neregulate icircn frunze iar cele de ultimele vacircrste cauzează

defolierea completă aplantelor La tomate pot fi consumaţi mugurii și punctele de creștere iar

fructele perforate

Biologie Numărul de generații variază icircn funcție de condițiile climatice Ciclul biologic poate fi

complet de la cacircteva zile pacircnă la 24 de zile O larvă la 20 de plante de tomate poate produce

pagube economice

Măsuri de management

Măsuri preventive

- inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă

(pragul de acţiune este 03 larveplantă

- icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere

- icircndepărtarea buruienilor din zonele icircnvecinate

- icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii icircn mod regulat

- utilizarea de bariere (capcane)

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea

- virusului nuclear polihedrosis obţinut din Spodoptera exigua care are capacitatea de a

omoricirc larvele icircn 3-6 zile

- unor produse pe baza bacteriei Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a

doua generaţie) şi ciupercii Beauveria bassiana

- nematozilor entomopatogeni (Rhabditida Steinernematidae și Heterorhabditidae) dar

eficacitatea nematozilor icircn omoracircrea larvelor este dependentă de gradul de umiditate

de aceea nematozii sunt mai eficienţi cacircnd larvele coboară icircn sol pentru icircmpupare

- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus

maculiventris

metode chimice LANNATE 20 SL ndash 125 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

LANNATE 20 SL - 7 zile

IMPORTANT

Fluturele este un dăunător polifag

Daunele sunt determinate de hrănirea larvelor care lasă plantele complet defoliate

Controlul buruienilor este important deoarece plantele spontane reprezintă o sursă de

infestare

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Tetranychus urticae Koch

Denumire populară păianjenul roşu comun

Plante gazdă este cea mai polifagă specie de acarian icircn spaţii protejate atacacircnd peste 300 de

specii de plante gazdă

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Descriere

adult este extrem de mic abia vizibil cu ochiul liber femelele adulte măsoară aproximativ 04

mm lungime sunt de formă elipsoidală au culoare variabilă de la verde deschis brun şi galben

pacircnă la carmin sau roşu icircnchis masculul este piriform şi mai mic decacirct femela măsuracircnd 022-

035 mm lungime dar şi de culoare mai deschisă (fig1) Femele prezintă două forme de vară de

culoare galbenă pacircnă la verde cu două pete negre dorsal şi de iarnă care este mai icircnchisă la

culoare adesea portocalie sau roşie Culoare poate varia şi icircn funcţie de planta gazdă dar şi de

alţi factori

larva are formă elipsoidală de culoare galben-palid la eclozare devine verde-gălbui după hrănire

şi prezintă numai trei perechi de picioare (fig 2)

ou formă sferică de culoare pală translucid se icircnchide la culoare pe parcursul dezvoltării

Fig 1 Adulţi (mascul şi femelă) (httpswwwcabiorg) Fig 2 Ou şi larvă (httpjennytfrecwsuedu)

Simptome

-păianjenii colonizează partea inferioară a frunzelor iar prin icircnţepăturile pe care le produc

celulele ţesutului se golesc icircn urma absenţei sevei şi provoacă icircngroșarea sau icircngălbenirea

frunzelor Petele necrotice apar icircn stadiile avansate ale leziunilor frunzelor

-pe măsură ce infestarea devine severă frunzele par bronzate sau argintii devin fragile și cad

prematur plantele nu mai fructifică normal şi dau recolte scăzute

-defolierea completă poate apărea dacă acarienii nu sunt controlați

-atacul acarienilor la floarea deschisă provoacă o icircnroșire și dispariția petalelor care seamănă cu

arderea prin pulverizare

-frunzele şi tulpina plantelor sunt acoperite cu ţesătura acarienilor vizibilă cu ochiul liber

Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului dezvoltarea avacircnd loc

icircntre 12 şi 40degC Icircn condiții optime icircn sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile

Femelele depun 35-50 de ouă pe partea inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Poate

fi răspacircndit prin activitatea omului (unelte deplasarea icircn seră) cu plante infestate curenţi de aer

insecte (musculița albă și forma aripată a afidelor) dar şi cu sol infestat Populaţia de acarieni

creşte rapid icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată

Măsuri de management

Măsuri preventive

curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre

ciclurile de cultură

creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de

acariani (dar favorizează bolile fungice)

controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora

Măsuri curative

metode biologice

-pentru controlul dăunătorului sunt folosiţi cu succes prădătorii cel mai eficient fiind acarianul

Phytoseiulus micropilis acesta putacircnd reduce pacircnă aproape de zero populaţia acarianului Alte

specii de acarieni prădători eficace Neioseiulus californicus N fallacis N longispinosus

Galemdromus occidentalis (rata de eliberare a prădătorilor depinde de densitatea acarianului

fitofag de cultură temperatură)

- lansarea buburuzelor din genul Stethorus foarte eficientă fiind specia Stethorus punctillum care

poate consuma 1000 de ouă de acarieni icircn 2-3 săptămacircni

- utilizarea tripşilor prădători cum ar fi Scolothrips sexmaculatus (eficientă mai ales pentru

spaţiile uscate şi cu temperaturi mari

- preparatele entomopatogene avacircnd la bază ciupercile Enthomophthora thaxteriana şi E

adjarica s-au dovedit eficiente cu condiţia să se menţină o umiditate atmosferică aproape de

saturaţie o anumită perioadă de timp

-utilizarea de produse alternative cum ar fi săpun sau ulei esențial de muşeţel oregano

portocale care ar putea fi utile pentru limitarea dezvoltării acarianului

metode chimice cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM TARGO - 06-08

lha KANEMITE SC pentru plante cu icircnălţimea lt 50 cm ndash 0625 l ha icircn 600 l apă pentru

plante cu icircnălţimea icircntre 50-125 cm ndash 0938 lha icircn 900 l apă pentru plante cu icircnălţimea ˃125 cm

ndash 125 lha icircn 1200 l apă APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile INVERT

18 EW 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile

Timp de pauză

- VOLIAM TARGO - 3 zile

- KANEMITE - 7 zile

- APACHE - 3 zile

- INVERT 18 EW - 3 zile

IMPORTANT

Este una din speciile de acarieni care se găsesc frecvent icircn spaţii protejate şi produc daune

economice la culturile afectate

Acarianul poate trăi și pe plante spontane ceea ce poate constitui o sursă de infestare

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Thrips tabaci Lind

Denumire populară tripsul tutunului tripsul cepei

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă este o specie polifagă care atacă specii de plante din 25 familii botanice ex

legume (tomate ardei castraveţi vinete varză salată conopidă ) flori (trandafir garoafă

crizanteme gerbera orhidee) pomi (cais prun piersic) etc Dăunătorul este prezent atacirct icircn spaţii

protejate cacirct şi icircn cacircmp

Descriere

Adult 08-1 mm lungime corp alungit icircngust şi plat de culoare galbenă sau brună ndashcastanie

Antenele sunt formate din şapte articole Picioarele sunt galbene femurul şi tibia cu nuanţe slab

cenuşiu Aripile anterioare sunt de culoare uniform brun gălbuie prezintă două nervuri

longitudinale cu franjuri pe margine iar cele posterioare prezintă o singură nervură longitudinală

(fig1)

Larva asemănătoare cu adultul de culoare albă-palidă la icircnceput apoi verzuie sau gălbuie are

09-1 mm lungime antene din şase articole

Ou eliptic albicios depus icircn epiderma frunzelor sau florilor

Fig 1 Adult Fig 2 Atac pe frunze

( wwwbioforceconz) (www7inrafr)

Simptome adulţii şi larvele colonizează frunzele vacircrfurile vegetative şi florile şi sug seva din

ţesuturi producacircnd daune directe Icircn urma atacului apar pete galbene-cenuşii mai ales de-a lungul

nervurilor şi icircn timp ţesuturile atacate se necrozează De asemenea foliajul prezintă numeroase

pete argintii care corespund celulelor golite de conţinut (fig 2)

Biologie icircn condiţii de seră nu intră icircn diapauză se icircnmulţeşte tot tipul anului avacircnd pacircnă la 10

generaţii uneori 14 De asemenea cacircnd temperatura şi umiditatea sunt optime o generaţie se

dezvoltă icircn 16-20 de zile icircn schimb durează 20 de zile la 20oC şi 11 zile la 30

oC La 25degC durata

stadiilor a fost de 6 zile pentru ou 61 zile pentru larvă 14 zile pentru nimfă şi de 28 zile pentru

adult O femelă poate depune pacircnă la 50 de ouă pe parcursul vieţii

Măsuri de management

Măsuri preventive

rotaţia culturilor

folosirea foliei de mulci pentru a bloca contactul tripsului cu solul (tripsul se transformă

icircn adult icircn sol)

icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de

infestare şi rezervor de virusuri

instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de

pătrundere a tripşilor icircn spaţiu

arderea resturilor de plante rămase la desfiinţarea culturii

Măsuri curative

metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de

a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate

săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)

metode biologice tratamente cu Amblyseius swirskii Typhlodromus tripsi (acarieni prădător)

Aelothrips fasciatus (trips) Coccinella 7-punctata Coccinella undecimpunctata (buburuze)

Chrysoperla carnea

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -

10 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl VERTIMEC 18 EC ndash 60 ndash 80 mlhl

MATCH 050 EC ndash 15 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- VYDATE 10 L - 21 zile

- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile

- VERTIMEC 18 EC - 3 zile

- MATCH 050 EC - 7 zile

IMPORTANT

Atacul este foarte periculos la răsaduri

Dăunătorul este vector principal icircn transmiterea tospovirusurilor la tomate ardei

castraveţi inclusiv Tomato spotted wilt virus

Identificarea larvelor şi adulţilor se face prin analiză la microscop

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Trialeurodes vaporariorum Cockerell

Denumire populară musculița albă de seră

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie extrem de polifagă culturile de tomate din spațiile protejate fiind adesea

cele mai sever infestate

Descriere Adultul prezintă corpul alungit alb-gălbui acoperit de o secreție ceroasă albă pulverulentă (fig

1) Aripile de culoare albă nepătate bine dezvoltate și cu nervațiune redusă și rotunjite la bază

sunt ținute relativ plane cacircnd sunt icircn repaus Dimensiunile corpului sunt mici de 115- 15 mm

masculul fiind ușor mai mic decacirct femela

Oul este fusiform cu diametrul de 022-024 mm prevăzut cu un pedicel scurt la depunere fiind

de culoare alb-gălbui iar după două zile devine negru-violet cu reflexe metalice

Nimfa neonată are forma ovală de culoare galbenă-palid cu ochii roșii Ultimul stadiu de

dezvoltare al nimfeii denumit bdquopupariurdquo este de formă ovală turtit dorso-ventral cu colorit

verde pal și acoperit de o secreție ceroasă albă Pe partea dorsală a frunzei se văd ca niște

picături mici albe cu aspect ceros

Fig 1 Musculița albă de seră icircn diferite stadii de dezvoltare (http www7inrafr)

Simptome Adulții și larvele formează colonii pe spatele frunzelor icircn urma atacului frunzele se gofrează se

icircngălbenesc se usucă pornind de la margine și cad Pe frunze apare fenomenul de rdquorouă de

miererdquo din cauza dejecțiilor zaharoase ale insectei și ulterior acestea se acoperă cu fumagină

Plantele atacate au colorație anormală apare piticirea se ofilesc au creştere icircntacircrziată dau

producții reduse și chiar se usucă

Biologie Icircn condiții de seră musculița se dezvoltă icircn tot cursul anului putacircnd avea 10-12

generații care se suprapun astfel că icircn același timp sunt prezente toate stadiile După 2-3 zile de

la apariție femela icircncepe depunerea pontei alcătuită din 10-50 ouă numărul total depus de o

femelă fiind icircntre 100-500 Ouălele sunt depuse pe partea inferioară a frunzelor grupate icircn cerc

sau izolat Incubația la temperatură medie de 20-23ordm C durează 9-13 zile stadiul nimfal 9-11

zile iar stadiul de pupariu 7-12 zile Durata ciclului de dezvoltare este de 4-6 săptămacircni icircn seră

Dezvoltarea este influențată de temperatură umiditate atmosferică lumină și planta gazdă

Măsuri de management

Măsuri preventive

-distrugerea resturilor vegetale dezinfecţia solului și a incintei icircndepărtarea buruienilor care pot

fi surse de infestare din sere și din jurul spațiilor protejate

-utilizarea răsadurilor care să provină din locuri de producție libere de dăunători

- monitorizarea culturilor prin amplasarea capcanelor lipicioase care permit detecţia dăunătorului

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea de preparate fungice pe bază de Beauveria bassiana

Paecilomyces fumosoroseus Verticilium lecanii diferite specii de prădători Chrysopa carnea

Hippodamia comvergens Macrolophus caliginosus Delphastus pusillus sau specii de paraziți

Encarsia formosa și E mundus

- rezultate bune dau şi stropirile cu soluție din săpun de casă sau cu soluții obținute din tutun coji

de portocale sau lămacirci sau din ardei iuți

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor PROXIMO ndash50-

75 mlhl HARPUN- 75 ml100 l apa de la apariţia inflorescenţelor pacircnă la coacere prima

aplicare efectuacircndu-se la apariţia primilor adulţi VYDATE 10 G ndash 30-55kghaVYDATE 10L ndash

10 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha SANMITE 10 EC ndash 15 lha JUVINAL 10 EC ndash

005ha LIDER 200 SL ndash 075 lha

- utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum doar icircn situații de urgență

preferacircndu-se acele produse care sunt selective pentru duşmanii naturali Se va urmări acoperirea

cu soluție icircn special a părții inferioare a frunzelor

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză PROXIMO - 3 zile

HARPUN - 3 zile

VYDATE 10G - 21 zile

VYDATE 10L - 21 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

SANMITE 10 EC - 3-7 zile

JUVINAL 10 EC - 1-3 zile

LIDER 200 SL - 3 zile

IMPORTANT

Specie DEOSEBIT de dăunătoare pentru plantele cultivate icircn spaţii protejate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tuta absoluta Meyrick

Denumire populară molia minieră a frunzelor minierul tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă dăunător al culturii de tomate dar poate ataca şi alte plante din familia

Solanaceae cum ar fi Solanum tuberosum (cartof) Solanum melongena (vinete) Capsicum

annuum (ardei) diverse buruieni icircn Italia a fost semnalat şi pe Phaseolus vulgaris (fasole)

Descriere

Adult culoare brună-cenuşie uşor argintată cu pete mici negre pe aripile anterioare are

lungimea de 5-7 mm anvergura aripilor de 8-10 mm antene filiforme (fig1)

Larva are 05 mm de culoare crem şi capul negru la eclozare atinge 7-10 mm la completa

dezvoltare este de culoare galben-verzuie uneori cu tentă roşcată şi icircn ultimul stadiu prezintă o

bandă neagră pe protorace (fig 2)

Ou eliptic de culoare variabilă de la alb pacircnă la galben la depunere devine aproape negru icircn

momentul eclozării

Pupa de culoare verzuie la icircnceput devine brun icircnchis icircn momentul apariţiei adultului

Fig 1 Adult Fig 2 Larvă

(foto ANF) (foto ANF)

Simptome ponta este depusă pe partea inferioară a frunzelor Larvele atacă toate părţile aeriene

ale plantelor de tomate şi pot produce pagube icircn toate stadiile de dezvoltare ale plantelor Acestea

produc prin hrănire mine neregulate care icircn stadiu avansat de atac devin necrotice Galeriile

produse icircn tulpină influenţează negativ dezvoltarea plantelor Fructele pot fi atacate icircncă de la

apariţie şi galeriile formate pot fi invadate ulterior de patogeni secundari

Larvele pot fi depistate cu uşurinţă deoarece preferă staţionarea pe mugurii apicali flori sau

fructele icircn formare pe care se văd resturi de culoare neagră produse prin hrănire

Biologie insecta are un potenţial productiv foarte mare ciclul biologic fiind complet icircn 29-38

zile Ouăle sunt depuse pe partea aeriană a plantelor o femelă depunacircnd icircn cursul vieţii

aproximativ 260 de ouă Eclozarea durează 5-7 zile la temperatura de 26-30degC şi umiditate

relativă de 60-75 larvele trecacircnd ulterior prin 4 stadii larvare icircn aproximativ 20 de zile

Icircmpuparea are loc icircn sol la o adacircncime de 1-2 cm icircn interiorul minelor sau pe frunze Dăunătorul

nu intră icircn diapauză atacircta timp cacirct există hrană disponibilă După 10-13 zile de la icircmpupare apar

adulţii care pot trăi 30-40 zile icircn condiţii optime de laborator

Căi de răspacircndire prin plante destinate plantării fructe ambalaje zborul adulţilor

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

monitorizarea culturii prin instalarea capcanelor care au rol de a pune icircn evidenţă prezenţa

dăunătorului dar şi de colectare a indivizilor

asigurarea etanşeităţii serelor şi utilizarea plaselor de insecte

smulgerea şi distrugerea prin ardere a plantelor suspecte a fi infestate

eliminarea icircn totalitate a buruienilor gazdă din imediata vecinatate

Măsuri curative

metode biologice prin

- tratamente cu BACTOSPEINE DF 033-066 kgha administracircndu-se de la eclozare şi icircn

primele stadii

- insecticide bazate pe bacteria Bacillus thuringiensis

- paraziţi Trichogramma cacoeciae

- prădători Nesidiocoris tenuis Macroliphus caliginosus

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM

TARGO ndash 08 lha ALVERDE ndash 10 lha NUPRID AL 200 SC ndash 10 lha AFFIRM ndash 15 kgha

ACTARA 25 WG ndash 02 kgha

- tratamentele sunt necesare mai ales icircn ciclul doi de cultură

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

VOLIAM TARGO - 3 zile

ALVERDE - 3 zile

NUPRID 200 SC - 3 zile

AFFIRM - 3 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

BACTOSPEINE DF - nu este necesar

IMPORTANT

La tomate au fost icircnregistrate pierderi de recoltă icircntre 50-100

Combaterea chimică este dificilă datorităţii capacităţii larvelor de a se hrăni icircn interiorul

frunzelor şi potenţialului biotic ridicat

Adulţii sunt nocturni deci greu de detectat icircn timpul zilei

225 Nematozi

1 Meloidogyne spp ndash nematozi galicoli

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Meloidogyne spp Goeldi

Denumire populară nematozi galicoli

Statut nu sunt organisme de carantină prezente icircn Romacircnia Speciile semnalate icircn sere sunt

Meloidogyne arenaria M incognita şi M javanica

Plante gazdă extrem de polifage fiind semnalate pe mai mult de 1500 specii de plante care

aparțin la peste 40 familii botanice Icircn țara noastră produc daune mari la tomate cultivate icircn spaţii

protejate

Descriere adulţii prezintă dimorfism sexual evident prin forma şi dimensiunile celor două sexe

femelele au corpul rotund icircn timp ce masculii sunt vermiformi

Fig 1 Gale pe rădăcini de tomate (https wwwforestryimagesorg)

Simptome Primele simptome se manifestă prin ofilirea frunzelor și stagnarea icircn creștere urmată

de uscarea plantei de la vacircrf spre bază După 3-4 săptămacircni pe rădăcini se observă apariția galelor

specifice (fig 1) Pagubele produse culturilor sunt icircn funcție de gradul de infestare a solului și de

momentul cacircnd se produce atacul la nivelul rădăcinilor Icircn cazul plantelor tinere un atac puternic

poate compromite cultura La nivelul galelor vasele libero-lemnoase sunt opturate iar circulația

sevei se icircntrerupe determinacircnd putrezirea rădăcinilor și uscarea plantelor Icircn cele mai multe

cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și Verticillium spp care

grăbesc pieirea plantelor

Biologie Icircn seră nematozii galicoli ai rădăcinilor se icircntacirclnesc icircn tot cursul anului și pot avea 4-8

generații O femelă poate depune icircntre 300-1000 ouă dar icircn condiții optime numărul ouălor poate

ajunge pacircnă la 2000 Larvele de vacircrsta a II-a numite și larve de invazie se răspacircndesc icircn sol icircn

căutarea rădăcinilor diferitelor plante le perforează și pătrund icircn țesuturi de regulă icircn apropierea

vacircrfului de creștere După o perioadă scurtă de hrănire larvele devin imobile și rămacircn icircn aceleași

locuri pacircnă la sfacircrșitul dezvoltării Odată cu hrănirea larvele secretă niște enzime care determină

hipertrofierea țesuturilor din zonele de atac dacircnd naștere la niște umflături denumite gale Icircn

condiții termice normale numărul femelelor este mai mare decicirct cel al masculilor icircn timp ce la

temperaturi scăzute numărul masculilor este mai mare decacirct al femelelor Durata ciclului biologic

este influențată de temperatura și umiditatea solului precum și de calitatea hranei variind icircntre

25-90 zile

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea unor răsaduri sănătoase libere de nematozi

menţinerea solului curat rotaţia culturilor icircndepărtarea buruienilor

crearea și folosirea de soiuri și hibrizi cu rezistență la nematozi prin transferul unor gene

de rezistență de la specia Lycopersicum peruvianum cum ar fi Ronita Rossol Piernita

Piersol Anahu Gilestar sau cei produşi icircn țara noastră Oltbrid Craiobrid IR-18 IR-34

M-14

deschiderea serelor şi oprirea icircncălzitului icircn anumite perioade pe timpul iernii

Măsuri curative

metode fizice dezinfectarea solului prin tratamente termice cu aburi la temperaturi de

90-100ordmC timp de 2-3 ore dă rezultate bune dar icircn prezent această metodă se practică pe

scară redusă datorită consumului ridicat de energie și a costului acesteia o soluţie mai

ieftină este solarizarea solului

metode biologice aplicarea agenţilor Pasteuria penetrans utilizat icircn controlul M

incognita pe tomate și Paecilomyces lilanicus icircn controlul M incognita pe cartof

Verticillium chlamydosporium parazitează ouăle icircn UK

metode chimice utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar BASAMID

GRANULE 500 kgha la sol cu icircncorporare icircnainte de plantare VYDATE 10 L -10 lha

NEMATHORIN 10 G ndash 15 kgha aplicat pe racircnd VYDATE 10 G ndash 30 -55 kgha

VELUME PRIME 400 SC ndash 625 mlha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- BASAMID GRANULE - nu este necesar

- VYDATE 10 L - 21 zile

- NEMATHORIN 10 G - 70 zile

- VYDATE 10 G - 21 zile

- VELUME PRIME 400 SC - nu este necesar

IMPORTANT

Identificarea cu acurateţe a speciilor presupune examen microscopic de laborator

Icircn cele mai multe cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și

Verticillium spp care grăbesc pieirea plantelor

Bibliografie selectivă

- Alexandri Al Olangiu M Petrescu M Rădulescu E Rafailă C (1972) - Tratat de

fitopatologie agricolă Ed Academiei RSR p 72-76

- Alford D V (1991amp1995) ndash A colour atlas of pest of ornamental trees shrubs and flowers

Manson Publishing

- Costache M Roman T Costache C (2003) ndash Ghid pentru recunoașterea și combaterea bolilor

și dăunătorilor la legume Ed Agris p 115

- Csoka G (2003) ndash Leaf mines and leaf miners Forest Research Institute Tipografia Agroform

Budapest pag 37-39

- Deheleanu A Albina Macedon - Extras Producţia Vegetală Horticultura nr 101981

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare pag 25-28

- Dobreanu Ecaterina Manolache Constantin (1969) ndash Fauna RSR- Insecta Vol VIII fascicula

5 Homoptera pag 90 Editura Academiei RSR București1969

- Dobrin Ionela Frăsin Loredana Pașol P (2007) ndash Tratat de entomologie specială Editura

Ceres București pp 5-398

- Docea E Severin V Baicu T Pop I (1976)- Icircndrumător pentru recunoașterea și combaterea

bolilor plantelor cultivate Ed Ceres București p150-151 p147-148 p152

- Gigon V Camps C Le Corff Josiane Biological control of Tetranychus urticae by

Phytoseiulus macropilis and Macrolophus pygmaeus in tomato greenhouses Available from

httpswwwresearchgatenetpublication [accessed Mar 19 2018]

- Grozea I Stef R Virteiu AM Carabet A Molnar L 2012 Southern green stink bugs (Nezara

viridula L) a new pest of tomato crops in Western Romania Research Journal of Agricultural

Science 44 (2)24-27

- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Florian T Vlad M 2015 Trophic

evolution of southern green stink bugs (Nezara viridula L) in western part of Romania Bulletin

of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca Horticulture

72(2)371-375

- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Marcu Viorela Draga Diana (2015)

The Spread of Nezara viridula (HemipteraPentatomidae) species from its first occurrence in

Romania BulletinUASVM Horticulture 73(2) 2016 Print ISSN 1843-5254 Electronic ISSN

1843-5394

- Hussey N W Read W H Hesling J J (1969) ndashThe pest of protected cultivation The biology

and control of glasshouse and mushroom pests pp 404

- Jones JB Stall RE Zitter TA (2006)- Compendium of Tomato Diseases APS Press (The

American Phytopathological Society) p19 Pl23AB p22 Pl28 AB pag9-10 Pl11 p13-14

Pl15B p18-19 Pl21B

- Manolache C Boguleanu Gh şi colab (1978) - Tratat de zoologie agricolă vol I Ed

Academiei Romacircne pag440

- Perju T Ghizdavu (2001) - Tratat de zoologie agricolă vol V Ed Academiei Romacircne

Bucureşti pag 396

- Pașol P Dobrin Ionela Frasin I (2007) - Tratat de entomologie specială dăunătorii culturilor

horticole Ed Ceres Bucuresti p 110-111

- Pop IV Tratat de Virologie Vegetală Vol III- Virusurile Culturilor Horticole Ediţia I Editura

Printech Bucureşti 2009 p109-117 p 124-127 p 159-171

- Popescu Ghe (2005) - Tratat de patologia plantelor vol III Ed Eurobit p 15 33

- Roșca I Rada Istrate (2009) ndash Tratat de entomologie (agricultură horticultură silvicultură)

Alpha MDN Buzău Pag 331

- Quarantine pests for Europe Second Edition Data sheets on quarantine pests for the European

Union and for the European and Mediterranean Plant Protection Organisztion Prepare by CABI

and EPPO for the European Union p 981-985 p 1146-1151 p 1388-1392 p 1367-1372

- Roșca I Drosu S Bratu E (2001) ndash Entomologie horticolă specială Ed Editura Didactică și

Pedagogică RA p 309

- Roşca I Iacomi Beatrice Michaela (2012) ndash Bolile şi dăunătorii din principalele

agroecosisteme legumicole Alpha MDN Buzău p 67

- Săvescu A și colab (1982) ndash Tratat de zoologie agricolă Dăunătorii plantelor cultivate Vol II

Editura Academiei RSR pag 172 -178

- Săvescu A (1961) - Album de protecţia plantelor II

- Severin V Iliescu C H (2006) Bolile bacteriene ale plantelor Ed Geea p 158-173

- Spencer KA (1973) ndash Series Entomologica vol 9 Agromyzidae (Diptera) of Economic

Importance The Hague

- Scortichini M Le Malattie Batteriche delle colture agrarie e delle specie forestali Edagricole ndash

Edizioni Agricole p 329-330

- Standard OEPP PP 229 (1) Buletin OEPP 34 pp 41-42

- Ureche Camelia (2010) ndash Insectele miniere din Romacircnia Editura Pim pg 244

-Teodorescu G Roman T Sumedrea M (2003) ndash Entomologie Horticolă - dăunători specifici și

metode de combatere Ed Ceres București p 67

- Zhang Zhi-Qiang (2007)- Mites of greenhouses Identification Biology and control CABI

Publishing

Resurse www

httpswwwcabiorg

httpsgdeppoint

httpswwwplantwiseorg

httpsagumassedu

httpwwwhorticultorulro

httpshortuwexedu

httpwwwagroatlasru

httpwwwaomidoribiocontrolcom

httpinfluentialpointscom

httpentnemdeptufleducreatureshtm

httpsagumassedu

httpswwwagrolinkcombr

httpwwwagrihujiacil

httpwww7inrafr

httpgreenhouseipmorg

httpwwwtswvramporg

httpswwwosueds

httpswwwamericantomatogrowersorg

https wwwhortcornelledu

httpswwwgardeningknowhowcom

httpswwwmissouribotanicalgardenorg

httpswww agndsuedu

httpswwwbotanistiiro

httpswwwparadisverdero

httperecifasufledutomato-scouting-guidediseases

httpswwwideegreenit

httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests

httpwwwalamycom

Page 3: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE

stabilirea speciilor ldquocheierdquo care justifică aplicarea tratamentelor şi punerea icircn evidenţă a

duşmanilor naturali care pot limita nivelul populaţiei de organisme dăunătoare

Elaborarea şi aplicarea unui program de protecţie faţă de boli şi dăunători nu se poate

realiza fără diagnosticul corect al acestora precum şi al duşmanilor naturali prezenţi icircn cultură

Identificarea cu acurateţe şi icircntr-un timp cacirct mai scurt este o condiţie esenţială pentru aplicarea

măsurilor icircn timp util şi eficiente din punct de vedere economic

Capitolul 1 Simptome produse de organismele dăunătoare la tomate cultivate icircn spaţii

protejate

11 Simptome produse de ciuperci

Ciupercile fitopatogene acţionează puternic asupra plantei la nivel biochimic fiziologic şi la

nivel anatomo-morfologic Icircn general bolile plantelor de cultură produse de ciuperci se caracterizează

prin cacircteva tipuri principale de simptome care permit şi identificarea lor Confirmarea organismului

dăunător se face icircnsă după un examen de laborator

Simptomele ce apar pe diferitele organe ale tomatelor (Lycopersicun lycopersicon) sunt variate

după cum urmează

Putregaiuri produse prin degradarea şi distrugerea diferitelor organe ale plantelor atacate sub

influenţa enzimelor secretate de ciuperci de exemplu Botrytis cinerea Fusarium sp Phytophthora

parasitica

Ofilirea plantelor simptom care apare ca o consecinţă a atacului unor organisme dăunătoare ce

dereglează regimul de apă cum ar fi Fusarium oxysporum f sp lycopersici Verticillium albondashatrum şi

Verticillium dahliae

Pătările frunzelor de diferite culori icircn diferite faze de vegetaţie sunt simptome foarte răspacircndite la

toate tipurile de boli cum ar fi Colletotrichum coccodes Fulvia fulva Septoria lycopersici Alternaria

spp

12 Simptome produse de bacterii

Icircn cazul bacteriozelor care afectează tomatele pot fi icircntacirclnite următoarele tipuri de simptome

Pătări și ciuruiri cu forme şi mărimi diferite (circulare sau neregulat circulare cu sau fără aureolă-

halou)

- apar pe frunze tulpini flori şi fructe pe frunze dezvoltarea petelor este limitată de nervuri iar petele

apar unghiulare pe tulpini pătările au formă de dungi sau benzi

- pe vreme umedă şi caldă ţesuturile infectate exsudează masa de bacterii producacircnd şi icircmbolnăvirea

altor plante

- porţiuni de ţesut foliar adesea cad lăsacircnd icircn frunză orificii de formă neregulată cu margini zdrenţuite

ciuruirea reprezintă stadiul final al bolii la nivelul ţesuturilor plantei gazdă

Exemplu Xanthomonas campestris pv vesicatoria Pseudomonas syringae pv tomato Clavibacter

michiganensis subsp michiganensis

Ofiliri

- cauzate de pătrunderea bacteriilor icircn xilem unde se multiplică şi migrează

- apa şi substanţele nutritive nu mai pot fi transportate avacircnd ca rezultat slăbirea ofilirea şi moartea

plantei

- bacteriile distrug adesea părţi ale pereţilor celulelor xilemice se răspacircndesc şi se multiplică icircn

ţesuturile parenchimatice adiacente icircn diferite puncte de-a lungul vaselor omoracircnd celulele

- bacteriile care produc aceste simptome pătrund prin răni ce expun elementele vasculare

Exemplu Clavibacter michiganensis subsp michiganensis

Ulcere (ulceraţii) leziuni

- apar pe tulpini

- sunt numai o parte a simptomului de boală

- aspectul lor nu este icircntotdeauna lucios şi moale ci poate fi sub formă de crăpături ale tulpinii zone

necrotice pe părțile aeriene ale plantei

- icircn unele cazuri ţesutul putrezit moare şi icircn tulpină pot să apară cavităţi

- bacteriile pătrund prin răni iar icircn plantele tinere şi prin deschideri naturale

Exemple Pseudomonas corrugata

13 Simptome produse de virusuri

Virusurile produc boli cu simptome ușoare pacircnă la foarte grave denumite viroze Spre deosebire

de alți agenți patogeni virusurile produc infecții sistemice prezente icircn toate organele plantelor

La tomate aceste simptome se manifestă prin

- Nanismul sau piticirea (micșorarea icircnălțimii plantelor)

- frecvent icircntacirclnit la Pepino mosaic virus Tomato mosaic virus

- Mozaic se manifestă

pe frunze zone de culoare verde-gălbuie difuze care alternează cu zone de culoare verde

(Tomato mosaic virus) icircntre nervuri pete mici clorotice dispersate pe toată suprafața limbului

(Tomato mosaic virus) pete de culoare verde-icircnchis și bășicareardquo suprafeței frunzelor la Pepino

mosaic virus

pe fructe zone mai deschise la culoare pe fructele icircn curs de coacere (Pepino mosaic virus)

- Pătări inelare se manifestă

- pe frunze pete inelare clorotice de culoare negricioasă (Tomato black ring virus) inele și linii

sinuoase necrotice (Tomato ringspot virus) pete sau leziuni clorotice sau necrotice situate icircn

jurul punctului unde a avut loc inocularea virusului prin icircnțepăturile tripşilor vector (Tomato

spotted wilt virus) pete brune sau de culoarea bronzului icircn stadiu mai avansat al bolii pe partea

inferioară a frunzelor (Tomato spotted wilt virus)

pe fructe pete arcuri sau formațiuni inelare de culoare maron verzuie mai deschise la culoare

decicirct restul suprafeței la fructele icircn curs de maturare (Tomato spotted wilt virus) desene inelare

superficiale concentrice de culoare gri sau brună (Tomato ringspot virus) pete brune pe fructele

verzi și desene inelare divers colorate pe fructele icircn curs de maturare (Tomato black ring virus)

- Necroze se manifestă icircn lungul pețiolurilor frunzelor și tulpinii icircntr-un stadiu mai avansat distrug

vacircrful plantei (Tomato black ring virus)

14 Simptome produse de insecte acarieni

Dăunări produse de organisme dăunătoare cu aparat bucal de ros care apar la exteriorul sau icircn

interiorul organelor atacate

perforarea frunzelor (larve fluturi ex Autographa gamma)

scheletarea frunzelor (larve fluturi ex Lacanobia oleracea Spodoptera littoralis)

minarea frunzelor (larve miniere Liriomyza spp Chromatomyia horticola Tuta

absoluta)

Dăunările produse de organisme dăunătoare cu aparat bucal de supt apar icircn urma faptului că

pentru hrănire dăunătorii introduc icircn țesuturi salivă conținacircnd enzime care determină modificări

morfologice și biochimice ale acestora printre care amintim

decolorarea organelor atacate frecvent a frunzelor (afide acarieni)

icircncrețirea și răsucirea frunzelor (afide)

deformarea şi decolorări ale fructelor (tripşi acarieni)

argintarea frunzelor (tripşi)

imprimarea unui miros caracteristic fructelor (ploşniţa Nezara viridula)

15 Simptome produse de nematozi

Nematozii fitoparaziţi au dimensiuni microscopice se localizează fie icircn țesuturile

rădăcinilor tulpinilor frunzelor sau icircn ovarele florilor (endoparaziți) fie la exteriorul organelor

atacate (ectoparaziți) fiind fixați de substratul alimentar cu aparatul lor bucal

Icircn urma hrănirii prin icircnțeparea și sugerea sucului celular nematozii pot să producă daune

care frecvent apar sub formă de

gale mici umflături ale țesuturilor vegetale pe seama cărora se hrănesc de exemplu pe

rădăcini (Meloidogyne spp)

stagnarea creşterii plantelor (Meloidogyne spp)

Capitolul 2 Organisme dăunătoare la tomate cultivate icircn spaţii protejate

Organismele dăunătoare plantelor şi produselor vegetale pot fi grupate icircn două categorii

organisme dăunătoare de carantină şi organisme dăunătoare non-carantină

Organismele dăunătoare de carantină sunt organismele care reprezintă o importanţă

economică potenţială pentru o zonă aflată icircn pericol care nu sunt prezente icircn acea zonă sau dacă

sunt prezente nu sunt larg răspacircndite şi fac obiectul unui control oficial Icircn ţara noastră organismele dăunătoare de carantină sunt reglementate prin Hotăracircrea

Guvernului 5632007 cu modificările şi completările ulterioare care transpune prevederile

Directivei 292000 a Uniunii Europene

21 Organisme dăunătoare de carantină la tomate (Lycopersicon lycopersicum)

Nr

crt

Denumire știinţifică şi

denumire populară

Răspacircndire geografică

Bacterii

1 Xanthomonas campestris pv

vesicatoria (Doidge) Vauterin

Hoste Kersters amp Swings -

pătarea bacteriană a tomatelor

Africa America Asia Oceania

Europa Austria Azerbaijan Belarus Bulgaria

Cehia Franța Grecia Ungaria Italia Polonia

Romacircnia Rusia Slovacia Slovenia Spania Turcia

2 Clavibacter michiganensis

subsp michiganensis (Smith)

Davis Gillaspies Vidaver amp

Harris - ofilirea bacteriană a

tomatelor

Africa America Asia Oceania

Armenia Azerbaijan

Europa Belarus Bulgaria Cipru Cehia Franța

Germania Grecia Ungaria Italia Letonia Polonia

Romacircnia Rusia Serbia Slovenia Spania Elveția

Turcia Ucraina

Virusuri și micoplasme

1 Tomato spotted wilt virus

(TSWV)-boala petelor de

bronz

Africa America Asia Oceania

Europa Albania Armenia Austria Azerbaijan

Belgia Bulgaria Croaţia Cipru Cehia Germania

Grecia Ungaria Italia Lituania Malta Republica

Moldova Romacircnia Muntenegru Rusia Serbia

Slovenia Spania Suedia Turcia Ucraina Franţa

Portugalia Olanda Norvegia

2 Tomato yellow leaf curl virus

(TYLC)-virusul icircncrețirii

galbene a frunzelor de tomate

Africa America Asia Oceania

Europa Cipru Franța Georgia Grecia Italia Malta

Portugalia Spania Turcia

3 Tomato ring spot virus

(ToRSV) - virusul pătării

inelare a tomatelor

Africa America Asia Oceania

Europa Belarus Croația Franța Lituania Serbia

Slovacia Slovenia Turcia

4 Tomato mottle virus ToMoV

(Florida tomato virus)

America

5 Tomato black ring virus-

(TBRV)-virusul pătării inelare

negre a tomatelor

Africa America Asia

Europa Albania Belarus Belgia Bulgaria Croația

Cehia Finlanda Franța Germania Grecia Ungaria

Irlanda Moldova Olanda Norvegia Polonia Rusia

Serbia Elveția Turcia Marea Britanie

Insecte acarieni

1 Bactericera cockerelli (Sulc)

(puricele melifer al tomatelor)

America Oceania

2 Bemisia tabaci (Gennadius)

populaţii non-europene

(musculița albă a tutunului)

Asia Africa America

Europa Austria Belgia Bosnia-Herțegovina

Bulgaria Cipru Croația Cehia Franța Giorgia

Germania Grecia Ungaria Italia Malta Muntenegru

Norvegia Olanda Polonia Portugalia Rusia Serbia

Slovenia Spania Elveția Turcia

3 Helicoverpa armigera

(Hubner)

(omida fructificațiilor)

Asia Africa America

Europa Albania Austria Belarus Belgia Bosnia-

Herțegovina Bulgaria Cipru Finlanda Franța

Georgia Germania Grecia Ungaria Italia

Macedonia Malta Moldova Muntenegru Polonia

Portugalia Romacircnia Rusia Serbia Slovacia

Slovenia Spania Elveția Turcia Ucraina

4 Keiferia lycopersicella

(Walshingam)

(minierul tomatelor)

America

Europa Absent

5 Liriomyza huidobrensis

(Blanchard)

(musca minieră sud-americană)

Asia Africa America

Europa Austria Bulgaria Croația Cipru Cehia

Finlanda Franța Germania Grecia Elveția Ungaria

Italia Malta Muntenegru Olanda Polonia Portugalia

Serbia Spania Turcia

6 Liriomyza sativae

(Blanchard)

(minierul tomatelor)

Asia Africa America Canada Oceania

Europa Turcia

7 Liriomyza trifolii (Burgess)

(musca minieră californiană)

Asia Africa America

Europa Albania Austria Belarus Belgia Bosnia-

Herțegovina Cipru Croația Finlanda Franța

Georgia Grecia Italia Malta Moldova Muntenegru

Olanda Portugalia Romacircnia Rusia Serbia Slovenia

Spania Elveția Turcia

8 Spodoptera eridania (Cramer)

(viermele sudic)

America

Europa Absent

9 Spodoptera frugiperda

(Smith)

(viermele frunzelor de porumb)

Africa America Canada

Europa Absent

10 Spodoptera littoralis

(Boisduval)

(noctuidul mediteraneean)

Asia Africa

Europa Cipru Franța Grecia Italia Malta

Portugalia Spania Turcia

11 Spodoptera litura (Fabricius)

(viermele tutunului)

Asia Africa America

Europa Rusia

Oceania

12 Thrips palmi (Karny)

(tripsul palmierilor)

Africa America Canada

Europa Absent

Nematozi

1

Nacobbus aberrans (Thorne)

Thorne and Allen

America

Europa Absent

2 Meloidogyne chitwoodi Golden

et al

Africa America

Europa Belgia Franţa Germania Olanda Portugalia

Turcia

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Clavibacter michiganensis subsp michiganensis

(Smith) Davis Gillaspies Vidaver amp Harris

Denumire populară ofilirea bacteriană a tomatelor

Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Lycopersicon spp Phaseolus vulgaris (fasole)

Pisum sativum (mazăre) Zea mays (porumb) Capsicum annuum (ardei) buruieni (Solanum douglasii

Solanum nigrum Solanum triforum)

Simptome

Boala apare icircn tot cursul perioadei de vegetație manifestacircndu-se diferit icircn funcție de organul afectat al

plantei astfel plantulele infectate mor rapid plantele adulte infectate se ofilesc lent și treptat pe

cotiledoane apar pete circulare de 1-5 mm icircn diametru cu centrul inițial albicios ulterior brun care se

unesc iar suprafața cotiledoanelor se icircncrețește pe frunzele tinere apar pete albicioase proeminente care

devin galben-verzui foliolele frunzelor mature se icircngălbenesc la margine și se răsucesc icircn jos de-a

lungul nervurii mediane pețiolul se curbează vasele conducătoare ale părților afectate se brunifică

țesutul medular se alterează și se colorează icircn galben pacircnă la brun roșcat pe tulpini și pețioli apar pete

longitudinale de culoare galbenă pacircnă la brun cu timpul țesutul din dreptul petelor crapă producacircnd

ulcerații fructele tinere se deformează rămacircn mici și se maturează prematur iar cele mature nu

prezintă simptome externe pulpa este colorată icircn galben iar vasele conducătoare icircn brun uneori apar

pete circulare de 3-6 mm diametru izolate sau dispuse icircn grupuri de culoare albă ulterior petele devin

lenticulare sau rămacircn rotunde maro-deschis cu o aureolă albă sau gălbuie cu asperități la centru (așa-

numitul simptom bdquoochi de pasărerdquo) semințe mici brune sau negre cu germinație redusă icircn cavitatea

pedunculară apar pete mici brune cu marginea icircntunecată pete care se extind și se unesc ulterior

Fig 1 Atac pe frunze (httpsgdeppoint) Fig 2 Atac pe tulpină (httpsgdeppoint)

Fig 3 Atac pe fructe Fig 4 Atac pe fructe

(httpsgdeppoint) (httpsalchetroncom)

Mod de răspacircndire

- pe distanțe mari principala cale de răspacircndire este transmiterea prin sămacircnță

- local răspacircndirea bolii este favorizată de picăturile de apă practicile culturale și utilizarea

echipamentelor contaminate

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea de sămacircnță sănătoasă certificată tratată chimic și termic tratamentul termic se realizează

prin scufundarea semințelor icircn apă fiartă la 56degC 30 min

extracția semințelor se realizeză cu HCl

utilizarea de soiuri rezistente

icircnființarea culturilor de răsaduri sănătoase

rotația culturilor la 4 ani

plantele atacate și cele din jur se scot (cu tot cu rădăcini și se introduc imediat icircn saci de

polietilenă) și se ard (bacteria poate rămacircne icircn sol o perioadă lungă)

este recomandată doar irigarea prin picurare

nu se efectuează lucrări atunci cacircnd pe plante sunt prezente picături de apă

combaterea buruienilor (care pot fi plante gazdă)

de la plantele infectate nu se recoltează semințe

după recoltare se stracircng resturile vegetale și se distrug prin ardere

tratarea solului cu produse pe bază de cupru

dezinfecţia serelor solariilor uneltelor macircinilor lucrătorilor etc

Măsuri curative

- combatere chimică cu următoarele produse CURENOX 50 ndash 15-2 Kg ha ZEAMA BORDELEZA

TIP MIFrdquo ndash 375-5 Kg ha CUPERTINE SUPER ndash 35 Kg ha ALCUPRAL 50 PU ndash 15-2 Kg ha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- CURENOX 50 - 3 zile

- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo - 3 zile

- CUPERTINE SUPER - 3 zile icircn seră 10 zile icircn cacircmp

- ALCUPRAL 50 PU - 3 zile

Icircntrucat este o boala sistemică tratamentele cu fungicide bactericide (cupru mancozeb) au eficiență

redusă

IMPORTANT

Plantele de tomate sunt sensibile pe toată durata vieții Bacteria se localizează icircn vasele

lemnoase unde produce cavități și supraviețuiește icircn resturile vegetale sol echipamente și

alte structuri ale serei icircn semințe rămacircnacircnd viabilă cel puțin 8 luni

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Xanthomonas campestris pv vesicatoria

(Doidge) Vauterin Hoste Kersters amp Swings

Denumire populară pătarea bacteriană a tomatelor

Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) buruieni (Datura

Hyoscyanum niger Lycium barbarum Nicotiana rustica Physalis Solanum spp) Solanum tuberosum

(cartof)

Simptome boală se instalează pe tot timpul perioadei de vegetație afectacircnd organele aeriene

Icircn stadiul de răsad

- pe frunzele tinere - apar pete galben-verzui brune cu centru necrozat și cu un exsudat cu aspect

de lacrimă

- pe hipocotil ocazional apar striații brune

La plantele mature

- pe frunze - apar pete circulare neregulate de 1-2 mm verde icircnchis cenușii brune cu aspect

hidrozat cu margini distincte răspacircndite de-a lungul nervurilor laterale și pe

marginea frunzelor uneori petele confluează icircn condiții de umezeală apare exsudat

iar suprafața leziunii și arealele icircnconjurătoare apar lucioase

- pe tulpini - icircn dreptul petelor țesutul se suberifică formacircnd verucozități și crăpături neregulate

- florile - cad icircn urma infecției și ca urmare numărul de fructe se reduce

- pe fructe - apar pete mici hidrozate gălbui brune cenușii crustoase cu halou gălbui alb

superficiale adanci

- leziunile de obicei se scufundă icircn centru și se icircnalță la margini dar se poate ca

icircntreaga leziune fie să se scufunde sau fie să se icircnalțe

- la coacerea fructelor țesutul din jurul leziunii rămacircne verde

- cacircnd atacul este puternic se produc crăpături (alb-maronii de 2-10 mm) ale

epidermei prin care pătrund alte microorganisme care determină putrezirea pulpei

fructului

- la fructele coapte nu se produce infecție secundară

La tomate

- pe frunze ndash apar leziuni neregulate icircnconjurate de zone apoase inițial verzi apoi maronii și

necrotice leziunile sunt frecvent icircnconjurate de un halou clorotic cacircnd leziunile fuzionează

apare arsura foliară

- pe tulpină ndash apar plesnituri de-a lungul ei iar pețiolii se necrozează

- pe fructe ndash apar inițial pustule mici ușor proeminente ulterior acestea cresc icircn dimensiune

devin maronii proeminente cu aspect rugos și icircnconjurate de un halou apos uneori leziunile

confluează

Atac pe tomate (httpsgdeppoint)

Mod de răspacircndire

- pe distanțe mari principala cale este transmiterea prin sămacircnță

- local răspacircndirea bolii este favorizată de picăturile de apă resturi vegetale practicile culturale și

utilizarea echipamentelor contaminate

Măsuri de management

Măsuri preventive

rotația culturilor

este recomandată irigarea pe rigole sau prin picurare

distrugerea prin ardere a resturilor de plante și buruieni rămase pe cacircmp după recoltare

utilizarea de sămacircnță sănătoasă (recoltată din plante sănătoase libere de boli) certificată tratată

chimic și termic (cu apă caldă 560C 30 minute)

utilizarea de soiuri rezistente

aerisirea spațiilor icircn sere și solarii

curățarea și dezinfecția echipamentelor a instrumentelor de lucru și a depozitelor

nu se efectuează lucrări atunci cacircnd pe plante sunt prezente picături de apă

efectuarea cu grijă a tuturor lucrărilor astfel icircncacirct leziunile să fie minime

IMPORTANT

Xanthomonas campestris pv vesicatoria este larg răspacircndită și produce pierderi economice la

tomate și ardei

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tomato spotted wilt virus (TSWV)

Denumire populară virusul ofilirii pătate a tomatelor

Statut este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă TSWV cuprinde un număr foarte mare de plante gazdă icircn principal tomate (Solanum

lycopersicum) ardei (Capsicum spp) vinete (Solanum melongena) cartof (Solanum tuberosum) ţelină

(Apium graveolens) mazăre (Pisum sativum) fasole (Phaseolus vulgaris) soia (Glycine max) tutun

(Nicotiana tabacum) etc

Simptome - pe frunze peţioluri tulpini clorozarea nervurilor prezenţa petelor brune pe faţa inferioară a frunzelor

tinere și uscarea limbului icircncreţirea sau contorsionarea frunzelor pete linii inele clorotice la icircnceput

apoi de culoarea bronzului şi necrotice icircn final pe frunze peţioluri și tulpini stoparea creşterii (vacircrful

plantei fiind curbat lateral) frunze mici mozaicate și deformate la tomatele care rezistă virusului

plantele tinere rămacircnacircnd pitice

- pe fructe pete arcuri formaţiuni inelare sau semiinelare de culoare roşiatică sau gălbuie cu epiderma

necrozată număr redus de fructe depreciate calitativ

Fig1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze (httpgardenerwikiacom) (httpwwwapsnetorg)

Mod de răspacircndire icircn sere virusul are ca vector principal de răspacircndire tripsul Frankliniella

occidentalis

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea materialului de plantare liber de virus

evitarea pătrunderii tripşilor de la exterior icircn spaţiile protejate prin utilizarea plaselor care reţin

insectele

producerea răsadului de tomate la distanţă de specii floricole gazdă pentru tripşi (crizanteme

begonii)

plantare timpurie

utilizare de soiuri rezistente la TSWV

combaterea vectorului

IMPORTANT

Simptomele TSWV variază icircn funcţie de speciile de plante gazdă şi de gradul de susceptibilitate

al acestora

cc op

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Bemisia tabaci (Gennadius)

Denumire populară musculița albă a tutunului

Statut populaţiile non-europene au statut de organism de carantină icircn Romacircnia este posibilă existenţa

populaţiilor europene

Plante gazdă este o specie polifagă și o putem găsi pe specii care aparțin următoarelor familii botanice

Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Euphorbiaceae Leguminosae Malvaceae Solanaceae

Convolvulaceae Icircn trecut era cunoscut mai ales ca un dăunător al culturilor de cacircmp din regiunile calde

cum ar fi tutun tomate bumbac Icircn timp a devenit responsabilă de daune provocate icircn serele din icircntreaga

lume și atacă icircn mod special Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum spp (ardei) Poinsettia

spp Hibiscus spp Gerbera spp Gloxinia spp

Descriere

Adultul are talie redusă de aproximativ 1 mm masculii sunt mult mai mici decacirct femelele corpul

galben icircnchis cele două perechi de aripi acoperite de o secreție ceroasă pulverulentă albă (fig1) Adulții

sunt asemănători cu alte musculiţe albe totuși icircn repaus adulţii de Bemisia tabaci ţin aripile icircn formă de

bdquocortrdquo icircn timp ce la Trialeurodes vaporariorum poziţia aripilor este mult mai plană Nimfa este plată de formă ovală neregulată și are lungimea de 07 mm

Pupariul este aplatizat cu contur neregulat prezintă pe partea dorsală peri lungi are tendinţa să fie mai

mare mai oval şi cu peri mai puţini pe frunzele netede

Oul este pedunculat are formă rotunjită la bază şi ascuţit apical de culoare maronie la cacircteva zile după

depunere lungime 02 mm

Fig1 Adult Fig 2 Atac pe fructe de tomate

Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda

Simptome

Plantele atacate prezintă următoarele simptome pete clorotice pe frunze nervuri icircngălbenite şi

icircngroşate icircngălbeniri mozaicări și răsucirea frunzelor precum şi deformarea tulpinilor și piticirea

plantelor Icircn cazul unor infestări severe plantele atacate se icircngălbenesc se ofilesc icircşi pierd frunzele

vigoarea plantelor este redusă și pot fi induse dezechilibre fiziologice De asemenea icircn urma atacului

dăunătorului pe frunze apare fenomenul de ldquorouă de miererdquo care diminuează capacitatea fotosintetică a

plantelor și determină apariția și dezvoltarea mucegaiurilor Atacul pe fructele de tomate poate provoca

o maturare inegală a acestora (fig 2)

De regulă toate stadiile dăunătorului se observă pe partea inferioară a frunzelor prin scuturarea

plantelor infestate adulţii zboară puţin şi se reaşază pe frunze

Biologie ciclul de viaţă prezintă şase stadii ou patru stadii nimfale şi adult Adulţii şi ouăle proaspăt

depuse se observă pe creşterile noi din vacircrful plantelor stadiul I şi II nimfal pe frunzele mai bătracircne de

la bază şi stadiile III şi IV nimfale icircntre aceste etaje Ouăle sunt dispuse rar icircn formă de cerc de regulă

izolate sau icircn grupuri mici eclozează după 5-9 zile la 30degC După eclozare stadiul I nimfal este mobil se

deplasează icircn căutarea locului de hrană după care rămacircne imobilizat pe durata celor patru stadii nimfale

Primele 3 stadii nimfale durează 2-4 zile icircn funcţie de temperatură ultimul numit puparium durează 6

zile după care apare adultul Icircmperecherea icircncepe la 12 h după ce apar și se repetă pe toată durata de

viață a adulților Femelele au o longevitate de aproximativ 60 zile icircn timp ce a masculilor este mai

scurtă (9-17 zile)

Măsuri de management

Măsuri preventive

- icircndepărtarea buruienilor icircnainte de icircnfiinţarea culturii deoarece pot constitui gazde pentru

musculiţele albe dar şi o sursă majoră de virusuri

- monitorizarea culturilor prin utilizarea capcanelor galbene lipicioase

Măsuri curative

metode biologice prin parazitoizi cum ar fi Encarsia luteola şi Eretmocerus spp agenți

entomopatogeni de tipul ciupercilor (Verticillium lacanii Beauveria bassiana) insecte prădătoare

(Macropholus caliginosus Franklinothrips vespiformis Delphastus pusillus Nabis spp Orius spp)

acarieni prădători (Amblyseius limonicus A swirskii Transeius montdorensis)

metode chimice prin utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar VYDATE 10 L ndash 10 lha

LANNATE 20 SL ndash 125 lha PROXIMO -50-75 mlhl la apariţia dăunătorilor şi SANMITE 10 EC ndash

15 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime

admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

VYDATE 10 L - 21 zile

LANNATE 20 SL - 7 zile

PROXIMO - 3 zile

SANMITE 10 EC - 3-7 zile

IMPORTANT

Este vector a peste 60 de virusuri ai plantelor inclusiv virusul de carantină Tomato yellow

leaf curl virus

Identificarea speciei necesită examen microscopic avacircnd icircn vedere că specia se aseamănă

foarte mult cu Trialeurodes vaporariorum specie extrem de frecventă icircn spaţii protejate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Helicoverpa armigera (Hubner)

Denumire populară omida fructificațiilor

Statut este organism de carantină reglementat pe plante destinate plantării de Dendranthema

Dianthus Pelargonium şi Solanaceae (Anexa II secţiunea II din HG 563-2007) prezent icircn Romacircnia pe

suprafețe mari

Plante gazdă specie polifagă care atacă peste 120 specii de plante cultivate și spontane dintre care

menționăm tomatele ardeii bamele mazărea fasolea garoafele gura leului etc Helicoverpa armigera

a devenit un important dăunător icircn culturile de seră și solarii

Descriere

Adultul lungimea corpului de 12-18 mm anvergura aripilor de 35-40 mm (fig1) de culoare variabilă

verde-gălbui brun-deschisă sau brun-icircnchisă Aripile anterioare prezintă pe marginea lor externă o linie

formată din 7-8 pete negricioase şi o bandă transversală brun-icircnchisă cu contur neregulat Aripile

posterioare au culoarea puţin mai deschisă cu o margine lată de culoare brună care conţine o zonă mai

pală nervurile sunt vizibile şi către bază au o pată icircn formă de virgulă de aceeași culoare

Larva icircn ultima vacircrstă are lungimea corpului de 30-40 mm și este de culoare variabilă de la verzui

pacircnă la roșcat-violet sau brun-icircnchis iar motivul descris poate forma umbre de verde galben-pai şi roz

murdar pacircnă la maron roşcat şi chiar negru Pe corp prezintă 5 dungi una dorsală mediană 2

suprastigmale și 2 substigmale (fig 2)

Oul hemisferic de 04-05 mm ornat cu numeroase striațiuni La depunere are culoarea alb-gălbui după

care devine verzui chiar maron icircnchis icircnainte de eclozare

Pupa de culoare maron stacojiu 14-18 mm lungime purtacircnd la extremitatea posterioară doi spini icircn

formă de cacircrlig

Fig1 Larvă (httpswwwcabiorgiscdatasheet) Fig 2 Adult (httpswwwcabiorgiscdatasheet)

Simptome pagubele provocate de acest dăunător sunt cauzate de hrănirea vorace a omizilor pe frunze

mai ales icircn fazele inițiale de după eclozare Mai tacircrziu pătrund icircn fructe și formează galerii unde lasă

numeroase dejecții făcacircndu-le improprii pentru consum De asemenea fructele atacate de larve cad

prematur sau se infectează secundar cu diferiți agenți patogeni

Biologie iernează icircn stadiul de pupă icircn sol icircntr-o celulă ovală de pămacircnt la adacircncimea de 7-25 cm

Fluturii zboară pe icircnserate și noaptea hrănindu-se cu nectarul florilor Ouăle sunt depuse izolat pe

frunzele tulpinile și inflorescențele plantelor gazdă O femelă poate depune icircntre 300-3000 ouă icircn

medie 500-1000 Ouăle eclozează icircn trei zile la 225degC perioada larvară durează 18 zile tot la 225degC şi

se prelungeşte pacircnă la 51 de zile la 175degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă

icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere

icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de

infestare

Măsuri curative

metode fizice prin amplasarea capcanelor atractive pentru ambele sexe cu rol de a pune icircn evidenţă

prezenţa dăunătorului dar şi de atragere şi omoracircre a acestora

metode biologice prin utilizarea

- unor produse pe baza de bacterii ex Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a

doua generaţie) şi virusuri ex Helicoverpa armigera nuclear polyhedrosis virus

- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus maculiventris

metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar ALVERDE - 10 lha icircn 1000

l apă ha MATCH 050 EC ndash 100 mlhl VOLIAM TARGO - 06-08 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime

admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- ALVERDE - 3 zile

- MATCH 050 EC - 7 zile

- VOLIAM TARGO - 3 zile

IMPORTANT

Se recomandă icircnchiderea spaţiilor protejate pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii

adulților

Adulţii sunt migratori şi pot parcurge distanţe mari (˃100 km)

Larvele şi adulţii pot fi identificaţi cu exactitate faţă de alte specii prin examen de laborator

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Liriomyza trifolii (Burgess)

Denumire populară musca minieră a plantelor de seră musca minieră

Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă semnalată pe 22 specii de plante gazdă fiind considerat principalul

dăunător al tomatelor icircn spaţii protejate

Descriere Adultul muscă mică lungime 13-23 mm de culoare neagră-cenușie Femelele sunt puțin mai mari

decacirct masculii Aripile nu depășesc lungimea corpului și au nervurile negre Scutelul este galben perii

ventrali de culoare galbenă pronotul și scutul de culoare neagră cu reflexe cenușii

Oul este sferic de 02-03mm la depunere albicios - cenușiu ușor translucid

Larva apodă și acefală de 3 mm lungime la icircnceput transparentă apoi galben-portocalie prezintă

posterior două stigme triunghiulare caracteristice

Pupa 18-23 mm lungime ovală ușor turtită ventral de culoare variabilă galben-portocalie deschis

pacircnă la maron auriu

Fig 1 Atac de Liriomyza trifolii (foto ANF) Fig 2 Adult L trifolii (foto ANF)

Simptome Minele de pe frunze și punctele de hrănire sunt de regulă cele mai evidente semne privind

prezența dăunătorului Icircnțepăturile de hrănire produse de femele apar ca niște adacircncituri circulare de

culoare albicioasă iar cele pentru pontă sunt ceva mai mici și dispuse mai uniform circular Minele

produse de larve vizibile tot pe partea superioară a frunzelor sunt tipic sinuoase foarte răsucite și de

formă neregulată lărgindu-se pe măsură ce larva se dezvoltă inițial de culoare verde apoi devin albe

odată cu icircmbătracircnirea țesutului

Biologie o generație se dezvoltă icircn 15-20 zile icircn funcție de temperatură Adulții zboară dimineața

copulația avacircnd loc la 24 de ore de la apariție Femelele trăiesc 15-30 zile timp icircn care depun 25-640 de

ouă icircn serii de cacircte 17 pe zi După 2-5 zile apar larvele care formează mine icircn țesutul palisadic al

frunzei unde rămacircn 4-7 zile pacircnă la completa dezvoltare Icircmpuparea are loc icircn afara minei de regulă icircn

stratul superficial al solului de lacircngă planta gazdă și durează 10-12 zile Icircn spații protejate specia

dezvoltă mai multe generații pe an care se suprapun

Măsuri de management

Măsuri preventive

controlul materialului de plantare icircnainte de icircnființarea culturii

distrugerea resturilor vegetale şi dezinfectarea solului și incintei

monitorizarea culturilor pentru detectarea adulţilor (capcane) şi larvelor (inspectarea plantelor)

Măsuri curative

metode fizice utilizarea capcanelor galbene lipicioase metodă eficace de capturare a adulților icircn

timpul perioadei de vegetație metode biologice utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius palliles

Chrysocharis parksi Diglyphus begini ploșniței prădătoare Cyrtopeltis modestus sau a nematodul

parazit Neoaplectana carpocapsae

-un produs inofensiv faţă de mediu şi om este Lasertrade 240 SC (05 lha) insecticid biologic obţinut din

fermentaţia bacteriei Saccharopolyspora spinosae din sol

metode chimice utilizarea insecticidelor trebuie să fie ținută la minimum doar icircn situații de urgență

preferacircndu-se acele produse care distrug cel mai puţin fauna utilă Stropirile se vor efectua doar la

apariția focarelor de infecție cu insecticide avizate folosind alternativ produse cu substanţă activă

diferită Produsele de protecţie a plantelor care se vor folosi sunt APACHE 015 lha SAFRAN 18 EC

- 09 lha icircn 1000 l apă VARGAS 18 EC - 09 lha icircn 1000 l apă ACTARA 25 WG (aplicat la sol ) ndash

08 kgha preventiv şi curativ la 4-5 zile de la plantarea răsadurilor de tomate icircn solarii VYDATE 10 L -

10 lha VOLIAM TARGO - 06-08 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii limitelor maxime

admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- APACHE - 3 zile

- SAFRAN 18 EC - 3 zile

- VARGAS 18 EC - 3 zile

- ACTARA 25 WG - 3 zile

- VYDATE 10 L - 21 zile

- LASER 240 SC - 3 zile

- VOLIAM TARGO - 3 zile

- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile

IMPORTANT Principala sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din

serele icircnmulțitor

Icircnțepăturile provocate de adulți sunt porți de pătrundere a altor tipuri de organisme

dăunătoare

22 Organisme dăunătoare non- carantină la tomate cultivate icircn spaţii protejate

221 Ciuperci

1 Alternaria sp - alternarioză

2 Botrytis cinerea PersFr - putregaiul cenușiu

3 Colletotrichum coccodes Wallr - antracnoza

4 Dydimella lycopersici Kleb - putrezirea coletului

5 Fulvia fulva ( Cladosporium fulvum) (Cooke) - pătarea cafenie a frunzelor de tomate

6 Fusarium sp - ofilirea fuzariană (fuzarioză)

7 Leveillula taurica (Lev) Arnaud - fainarea tomatelor

8 Septoria lycopersici - pătarea albă a frunzelor de tomate

9 Phytophtora infenstans (Mont) de By - mana tomatelor

10Phytophtora parasitica Dast - putregaiul coletului sau mana de sol a

tomatelor

11 Pytium ultimum Trow - căderea și putrezirea plăntuțelor

12 Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold şi Verticillium dahliae Kleb ndash ofilirea verticiliană

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Alternaria sp

Denumire populară alternarioza

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate cartof vinete ardei

Simptome boala se manifestă pe tulpini frunze și fructe Plantele pot fi atacate icircn toate fazele de

dezvoltare

Icircn răsadniță atacul apare icircn porțiunea bazală a tulpiniței pete alungite brune care se extind de jur

icircmprejur determinacircnd ofilirea și uscarea răsadului

După transplantare icircn spaţii protejate sau icircn cacircmp pe frunze apar pete circulare cenuşii-brunii cu

zonalităţi concentrice numite şi bdquopete ţintărdquo Petele la icircnceput mici se extind concentric pot atinge 2

cm icircn diametru şi prezintă un inel galben

Pe zona brunificată apare un mucegai fin negru iar ţesuturile se brunifică se subţiază şi uneori se rup

frunzele prezentacircnd perforaţii

Icircn condiţii de umiditate ridicată boala evoluează rapid apare veştejirea şi uscarea frunzelor ceea ce

duce la desfrunzirea icircnainte de vreme şi oprirea din creştere a fructelor ce nu se maturează

Dacă fructele sunt atacate cacircnd sunt mici se icircnnegresc și cad cu ușurință de pe plante

Fructele atacate prezintă zone scufundate brune cu crăpături şi cu zonalităţi concentrice

Fig 1 Atac pe tulpină (httpsimagesbugwoodorg) Fig 2 Atac pe frunze (httpsimagesbugwoodorg)

Foto D Blancard ( INRA)

Mod de răspacircndire

Răspacircndirea ciupercii de la plantă la plantă de la un etaj de frunze la altul se face prin intermediul

sporilor duşi de vacircnt sau de picăturile de apă Temperatura cuprinsă icircntre 2-35degC şi umiditatea

atmosferică de 100 sunt condiţii favorabile atacului Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face

prin miceliu sporii de pe resturile vegetale şi prin seminţele provenite din fructele parţial atacate

Ciuperca se poate răspacircndi cu uşurinţă icircn terenurile bogate icircn humus cele icircngrăşate excesiv icircn solurile

cu lipsă de magneziu şi pe diferite plante cartof vinete măselariţă ciumăfaie mătrăgună

Măsuri de management

Măsuri preventive

Tomatele se vor planta icircn soluri icircngrăşate echilibrat fără lipsă de magneziu curate de buruieni Solul

serelor şi solariilor va fi icircn prealabil dezinfectat termic sau chimic Măsurile de igienă culturale

obligatorii ca stracircngerea şi arderea resturilor vegetale sau icircngroparea lor icircn profunzime limitează

atacul ciupercii Icircntre măsurile agrotehnice remarcăm asolamentul icircn care tomatele nu trebuie să

revină pe sola ce a fost infestată cu Alternaria decacirct după 4 ani Utilizarea irigării la baza plantelor și

nu prin aspersiune pentru a nu disemina sporii ciupercii Aerisirea solariilor serelor dimineața

devreme sau seara tacircrziu pentru a evita formarea condensului pe frunze

Măsuri curative combatere chimică cu următoarele produse

- GRISU - 10 lha

- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)

- REVUS TOP -06 lha

- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie

Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe

- BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha

- VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha

- AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă

- ORTIVA TOP ndash 1 lha

- ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- GRISU - 3 zile

- CIDELY TOP - 3 zile

- REVUS TOP - 3 zile

- ORTIVA 250 SC - 3 zile

- BRAVO 500 SC - 3 zile

- VITRA 50 WP - 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp

- AZBANY - 3 zile

- ORTIVA TOP - 7 zile

- ORTIVA OPTI - 3 zile

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Botrytis cinerea PersFr Denumire populară putregaiul cenușiu al tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate

Simptome putregaiul cenușiu al tomatelor apare pe toate părțile aeriene ale plantelor Cel mai

caracteristic simptom al bolii icircl reprezintă prezența a numeroase mase de spori pe țesuturile necrozate

astfel icircncacirct acestea au un aspect pufos de culoare gri-icircnchis

Pe frunze

La icircnceput atacul se manifestă pe frunzele moarte de la baza plantei apoi pot fi invadate țesuturile

tinere Boala este asociată cu plantele mature care au un foliaj dens Umiditatea ridicată icircn foliajul

plantelor pe timpul nopții este suficientă pentru dezvoltarea bolii astfel icircncacirct nu este de preferat o

perioadă prelungită cu umiditate ridicată

Pe frunzele tinere infecția apare sub formă de zone necrozate adesea icircn forma literei ldquoVrdquo

progresează spre pețiol și apoi pătrunde icircn tulpină

Pe tulpină

La răsaduri leziunile pe frunzulițe se extind și cuprind icircntregul limb apoi pețiolul iar icircn final

tulpina Infecția poate icircnconjura tulpina provoacă ofilirea tuplina icircși pierde culoarea se dezvoltă cancere

ceea ce conduce la declinul plantei

Pe flori

Cum boala progresează pe plantele mature florile se infectează și ele se brunifică și mor sau

ciuperca trece din petalele infectate icircn sepale și de aici crește icircn fructul aflat icircn dezvoltare De asemenea

petalele infectate pot rămacircne atașate de fruct iar ciuperca pătrunde icircn fruct și apoi se deplasează către

tulpină

Pe fructe

Pe fructe simptomele sunt tipice de putregai moale cu zone distruse care devin albicioase De

obicei pielița se rupe icircn centrul zonelor afectate dar rămacircne icircntreagă icircn rest Sporii ciupercii se dezvoltă

icircn aceste zone cu țesuturile distruse Eventual icircntregul fruct devine afectat și se mumifică

Un simptom neobișnuit pe fructe icircl reprezintă apariția de halouri numite ldquopete fantomărdquo Icircn

centrul acestor halouri apar puncte mici necrotice Haloul este de culoare albă circular de 3-8 mm icircn

diametru Un număr mare de halouri pe fructe face ca acestea să aibă un aspect neplăcut și să fie greu de

comercializat

Fig 1 Leziuni pe frunze Fig 2 Cancere pe tulpini Fig 3 Simptome pe inflorescențe Foto David M Ingram Plant Foto The Ohio State University Foto D Maeso INIA Las Brujas Uruguay

Management Network 2006

Fig 4 Fructe infectate icircn seră Fig 5 Pete fantomă Fig 6 Mumificarea fructelor (httpswwwextensionumnedu) (httpcreerbizbotyrishtml) Spheragro Diseases and

plant pathologies Sevilia Spania

Mod de răspacircndire Sporii ciupercii sunt foarte ușor răspacircndiți de vacircnt Insectele pot răspacircndi patogenul prin icircnțeparea

sau rănirea plantelor

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircndepărtarea și distrugerea plantelor a resturilor infectate și a buruienilor care pot fi gazde pentru

această ciupercă

menținerea unei temperaturi și ventilații adecvate prin reducerea supraaglomerării plantelor și a tăierii

lor judicioase

evitarea excesului de apă pe plante

evitarea irigării icircn exces

sterilizarea macircinilor și a uneltelor de lucru icircn mod regulat

evitarea rănirii plantelor

evitarea aplicării repetate de tratamente cu săruri metalice ale fungicidelor ethylene bis

dithiocarbamate (intensifică severitatea bolii)

evitarea asocierii sărurilor metalice cu fungicidele

evitarea cultivării tomatelor pe solurile nisipoase acide care au un conținut ridicat de apă

efectuarea tratamentelor cu fungicide icircnainte ca plantele să-și formeze un foliaj dens (este imposibil de

acoperit frunzele senescente din centrul unui foliaj dens)

asigurarea unui raport calciu- fosfor de 2 la 1 sau mai mare icircn pețiolul frunzelor (este de ajutor icircn

controlul bolii)

Măsuri curative

tratarea cu var a solurilor acide pentru a crește conținutul de calciu icircn plante și a reduce sensibilitatea

acestora

tratamente cu ORTIVA TOP ndash 1 lha ORTIVA OPTI ndash 20-25 lha TOPSIN M 500 SC ndash

17 lha BRAVO 500 SC ndash 15-2 lha GRISU ndash 101 lha Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de

pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză ORTIVA TOP ndash 7 zile ORTIVA OPTI ndash 20-25 ndash 3 zile TOPSIN M 500 SC

ndash 14 zile BRAVO 500 SC ndash 3 zile GRISU ndash 3 zile

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător Colletotrichum coccodes Wallr

IMPORTANT Botrytis cinerea atacă o gamă largă de plante Controlul chimic al bolii prin utilizarea

fungicidelor poate fi evitat prin fertilizare irigare și tehnici de tăiere adecvate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Colletotrichum coccodes Wallr

Denumire populară antracnoză

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome Organe atacate boala apare icircn toate fazele de vegetație pe toate organele aeriene forma cea mai

frecventă și mai gravă fiind cea de pe fructe

- pe fructe simptomele apar icircn momentul maturării sub forma unor pete mici de 2-4 mm icircn

diametru circulare umede cufundate de culoare mai icircnchisă decacirct țesutul sănătos

- pe măsură ce petele cresc icircn dimensiuni ajungacircnd pacircnă la 10 mm porțiunea centrală se

icircnnegrește ca urmare a dezvoltării miceliului ciupercii sub pielița fructului

- la suprafața țesuturilor atacate apar fructificațiile ciupercii (microscleroți și acervuli cu lagăre

de conidiofori și conidii) sub forma unor pustule de culoare brun-icircnchis

- adesea numeroase pete se dezvoltă icircn același timp pe fructe și acoperă porțiuni largi

determinacircnd putrezirea fructului

- pe frunze infecția este caracterizată prin leziuni mici circulare brune icircnconjurate de halouri

galbene

- rădăcinile infectate prezintă leziuni brune cu miniscleroți la suprafață și pot fi ușor decorticate

- plantele bolnave se pot smulge ușor din sol deoarece sistemul radicular este deteriorat

Antracnoza pe fructe de tomate (wwwhortcornelledu)

Mod de răspacircndire - patogenul este un colonizator al solului dar se conservă ușor și pe resturile vegetale

- ciuperca este capabilă să colonizeze cel puțin 68 de specii vegetale din 19 familii botanice icircn primul

racircnd legume din fam Solanaceae (ardei vinete cartof) și Cucurbitaceae (pepene) care pot juca rol de

gazde alternative sau contribuie la creșterea inoculului icircn sol Mai multe buruieni asigură aceeași

funcție Solanum dulcamara S Nigrum Abutilon theophrasti Amaranthus retroflexus Chenopodium

album Convolvulus arvensis Capsella bursa-pastoris

- ciuperca a fost găsită și icircn apa utilizată pentru culturile fără sol apă ce provenea din bazine de stocare

exterioare

- atacul poate avea loc la temperaturi icircntre 15-30degC iar sporularea pe fructe este optimă la 28degC

- perioadele ploioase și irigarea prin aspersiune favorizează antracnoza

- apa liberă pe fructe mai multe ore legată de frecvența precipitațiilor sau irigărilor crește puternic

incidența icircn cultură

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnlăturarea și distrugerea resturilor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol

recoltarea cacirct mai rapidă a fructelor sensibile la antracnoză

gestionarea irigării prin aspersie și favorizarea uscării foliajului

Măsuri curative

combatere chimică cu următoarele produse

- BRAVO 500 SC- 15- 2Lha

- VITRA 50 WP- 15-20 kgha

- ALCUPRAL 50 PU - 15-2 kgha

- CUPRENOX 50 - 15-2 kgha

- ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 375-5 kgha

- CUPERTINE SUPER ndash 35 kgha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de

pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

BRAVO 500 SC- 3 zile

VITRA 50 WP- 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp

ALCUPRAL 50 PU - 3 zile

CUPRENOX 50 - 3 zile

ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 3 zile

CUPERTINE SUPER ndash 3 zile icircn sere

IMPORTANT

Boala este considerată cea mai gravă amenințare icircn cazul fructele de tomate pentru

industrializare icircn numeroase zone de producție din lume Icircn aceste zone icircn absența

măsurilor de protecție pierderile pot atinge 70

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Didymella lycopersici Kleb

Denumire populară putrezirea coletului

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă tomate

Simptome o boală majoră icircn special a tomatelor din sere Sunt afectate toate părțile superioare ale

plantei tulpini frunze și fructe cu predilecție deosebită pe tulpini

- primele simptome apar la puțin timp după repicare icircn dreptul coletului sub formă de pete

cenușii-brune sau brune-negricioase Petele se extind de jur icircmprejurul coletului astfel icircn dreptul

acestei porțiuni atacate tulpina se subțiază țesuturile sunt cufundate zbacircrcite scoarța este

putrezită și crăpată și desprinsă parțial de partea lemnoasă Apariția putregaiului stopează

circulația sevei icircn tulpină cauză ce duce la veștejirea plantei și pieirea treptată Pe țesuturile

atacate se observă punctişoare mici negre care reprezintă picnidiile ciupercii Astfel de leziuni

pot apărea mai tacircrziu și pe partea superioară a tulpinii la subsoara frunzelor pe nervuri sau pe

pețioli datorate picnosporilor formați icircn zona coletului

- pe frunze atacul apare cacircnd umiditatea este excesivă frunzele inferioare se transformă icircn galben

și leziunile frunzelor sunt maro cu inele concentrice Icircn centrul petelor se observă puncte negre

mici (picnidiile ciupercii)

- infecția fructelor este rară icircn seră atacul pe fructe se observă icircn partea dinspre peduncul sub

formă de pete umede care se dezvoltă rapid icircn cercuri concentrice se brunifică și se adacircncesc

httpwwwalamycom

wwwbotanistiro

Mod de răspacircndire ciuperca iernează icircn resturile de plante rămase icircn sol putacircnd trăi ca saprofită Icircn

cazuri rare transmiterea bolii poate avea loc și prin semințe

Măsuri de management

Măsuri preventive

o dezinfecția amestecului de pămănt

o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă

o urmărirea umidității solului icircn perioada imediată a plantării

o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul

IMPORTANT

Semințele provenite din fructe bolnave pot găzdui organismul patogen fapt pentru care se

recomandă utilizarea de sămacircnță extrasă din fructe sănătoase

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Fulvia fulva (Cooke)

Denumire populară pătarea cafenie a frunzelor de tomate

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome se manifestă icircn special pe frunzele bătricircne de la baza plantei dar poate trece și pe tulpini și

pe fructele tinere icircn cazul unui atac puternic

Atacul icircncepe pe frunzele bazale apoi progresează și pe frunzele din etajele superioare

Pe partea superioară a frunzelor apar pete mici de culoare gălbuie care se măresc icircn diametru și devin

galbene

Pe partea inferioară a frunzelor icircn dreptul petelor apare un puf alb care devine cafeniu și icircn final brun-

violaceu format din conidioforii și conidiile ciupercii

Icircn condiții favorabile de mediu icircn cazul unor atacuri puternice petele confluează țesuturile atacate se

brunifică și se necrozează iar frunzele se usucă ceea ce determină debilitarea plantelor

Simptome produse pe frunze și fructe de tomate de ciuperca Fulvia fulva

Foto The Ohio State University OARDC Departament of Plant Pathology

Fructele sunt atacate mai rar dar icircn toate fazele de dezvoltare fiind afectate mai frecvent cele din etajul

superior la suprafață icircn jurul pedunculului apar pete de decolorare care se brunifică se adacircncesc icircn

pulpă apoi se extind și ocupă zone mari din fruct

Semințele infectate sunt mai icircnchise la culoare decacirct cele normale cu pete mici negricioase și hilul de

culoare neagră

Mod de răspacircndire ndash transmiterea patogenului de la un an la altul se realizează prin intermediul resturilor plantelor

infectate și semințe

ndash prin sporii ciupercii bdquoconidiirdquo ce se găsesc icircn praful depus pe elementele din seră sau solar

icircn și pe sol Foarte rezistente la uscăciune conidiile pot supraviețui icircn seră mai mult de un an icircn absența

gazdei sensibile

ndash temperaturile de 22 - 26 ordmC corelate cu umiditatea de peste 95

ndash lipsa aerisirii la care se adaugă și prezența picăturilor de apă pe frunze favorizează atacul ciupercii

ndash atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele cultivate icircn

cacircmp - prin sporii antrenați de curenții de aer picăturile de apă sau de unele insecte (musculița albă de seră-

Trialeurodes vaporariorum)

Măsuri de management

Măsuri preventive

ndash folosirea unor hibrizi cu rezistență genetică

ndash folosirea sistemelor de irigații prin picurare

ndash aerisirea corectă a solariilor și serelor sub 90

ndash curățarea frunzelor din partea inferioară a plantelor pentru o ventilație mai bună

ndash distrugerea totală a resturilor de plante infectate și dezinfectarea spațiului icircnchis de cultură

ndash utilizarea tehnologiei de mulcire pentru controlul umidității relative a aerului sub 90

Măsuri curative Icircncă de la primele simptome se recomandă combaterea chimică cu următoarele produse

- CIDELY TOP ndash 10 lha ( stadiul de 10 frunze) - ORTIVA 250 SC- 075lha-1 lha icircn funcție de gradul de infecție

Se aplică de la apariția primei inflorescențe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat

-BRAVO 500 SC - 15-2 lha

- ORTIVA TOP-1 lha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de

pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- CIDELY TOP 3 zile ORTIVA 250 SC 3zile BRAVO 500 SC 3 zile ORTIVA TOP 7 zile

IMPORTANT

Icircn spații protejate cu umiditate a aerului peste 85 poate produce pierderi de producție de

pacircnă la 25

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Fusarium spp

Denumire populară fuzarioza tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate

Simptome

La răsadurile bolnave se observă o scădere a turgescenței frunzelor iar icircn cele din urmă plăntuțele

se ofilesc și mor

La plantele mai avansate icircn vegetație primul simptom este icircngălbenirea de-a lungul marginilor

celor mai mature frunze cacircnd primele fructe sunt aproape de maturitate Icircngălbenirea este curacircnd urmată

de necrozarea și colapsul pețiolului frunzelor Simptomele se dezvoltă numai pe o singură parte a plantei

iar frunzuliţele de pe o singură parte a peţiolului se icircngălbenesc icircnaintea celor de pe cealaltă parte

Icircngălbenirea treptată afectează cea mai mare parte a foliajului şi este icircnsoţită de ofilirea plantei icircn cea mai

călduroasă parte a zilei Ofilirea devine mai accentuată de la zi la zi pacircnă cacircnd planta moare

Cacircnd sunt tinere (răsaduri) plantele afectate pot rămacircne pipernicite Unele plante se usucă icircncet

și pot rămacircne vii pacircnă la sfacircrșitul recoltării

La o verificare a bazei tulpinii se poate observa o brunificare a țesuturilor corticale la nivelul

solului sau la 10 ndash 30 cm mai sus iar secționarea longitudinală dezvăluie brunificarea xilemului Icircn urma

ploilor sau icircn timpul perioadelor cețoase ciuperca produce pe leziunile externe necrozate un miceliu

abundent de culoare roz

Infecţia la fructe apare ocazional şi poate fi detectată icircn ţesuturile vasculare din fruct unde apar

modificări de culoare

Icircngălbenire și ofilire Simptome la baza tulpinii Secțiune longitudinală

Foto The Ohio State University Foto Dan Egel Plant and Pest Diagnostic Laboratory

Mod de răspacircndire Fusarium spp este răspacircndită prin sămacircnță sol răsaduri infectate sau prin solul infectat aderent la

rădacinile răsadurilor vacircnt și apa care poartă sol infectat De asemenea echipamentele de lucru

vehiculele uneltele utilizate contaminate reprezintă tot atacirctea moduri de răspacircndire a ciupercii

Pe distanțe mari infecția este propagată de semințe și răsaduri infectate

Icircn sere sporii ciupercii se găsesc icircn stratul de mulci dintre racircndurile de tomate și pe plantele

putrezite aruncate la gunoi icircn apropierea spațiilor protejate Icircn mod frecvent sunt găsiți spori icircn aerul

infectat din sere și de asemenea o mare concentrație de clamidospori din sol servesc drept sursă de

infecție

Ciuperca pătrunde prin rănile din rădăcini iar dezvoltarea acesteia este favorizată de o temperatură

a solului și a aerului de 28degC temperatura optimă de creștere a plantelor fertilizarea icircn concentrații

scăzute de azot şi fosfor și ridicate de potasiu de pH-ul scăzut al solului de intensitatea mică a luminii

Virulența patogenului este intensificată de micronutrienți fosfor și ioni de amoniu și este diminuată de

nitrați

Simptom pe frunze Simptom pe fructe

Foto University of Connecticut (wwwbritannicacom)

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea la plantare a unui răsad sănatos și rezistent la Fusarium spp

sterilizarea solului cu vapori de apă supraicircncălziți

fertilizarea cu nitrat de calciu creșterea pH-ului solului pacircnă la 65 ndash 70

evitarea irigării icircn exces (inundarea) evitarea utilizării pentru irigare a apei din canale sau iazuri

deoarece poate fi contaminată cu acest patogen

rotația culturilor la 4 ani nu elimină patogenul icircnsă reduce semnificativ pierderile

combaterea buruienilor

Măsuri curative

sterilizarea chimică a solului cu două săptămacircni icircnainte de transplantare

combatere chimică cu TOPSIN M 500 SC- 17 Lha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză

-TOPSIN M 500 SC ndash 14 zile

IMPORTANT

Fusarium spp atacă o gamă largă de plante

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Leveillula taurica (Lev) Arnaud

Denumire populară făinare

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome organe atacate toate organele aeriene ale plantei dar icircn special pe frunze

- primele simptome ale atacului se observă sub forma unor pete de decolorare (gălbui) vizibile

mai ales pe fața superioară a frunzelor de formă neregulată de 2-9 mm diametru

- icircn condiții favorabile dezvoltării bolii apar un număr mare de pete (peste 30) care confluează

și acoperă porțiuni icircntinse din limb (pacircnă la 4 cm lungime și 1 cm lățime)

- pe fața inferioară a limbului icircn dreptul petelor se formează o eflorescență cenușie-albicioasă

formată din conidioforii și conidiile ciupercii

- frunzele puternic infectate mor dar rareori cad de pe plantă

Atacul ciupercii pe frunze de tomate

Image Ontario Crop IPM- Franța Image sanayidomatesiblogspotcom

(httpwwwalamycom)

Mod de răspacircndire conidiile ciupercii Leveillula taurica pot germina icircntr-un interval de temperatură de la 10 la

35degC iar icircn condiții de seră infecția este favorizată de temperaturi sub 30degC

odată infecția instalată temperaturile peste 30degC accelerează dezvoltarea bolii și moartea

frunzelor atacate

icircn zonele cu temperaturi ridicate icircn timpul zilei se produce infecția cu această ciupercă chiar

dacă nopțile sunt răcoroase

atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele

cultivate icircn cacircmp

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol

Măsuri curative -combatere chimică cu

- TOPAS 100 EC ndash 05 lha

- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)

- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie

Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat

- REFLECT ndash 10 lha ndash se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă la coacerea deplină

a fructelor

- MYCLOFIL ndash 40-60 ml100 l apă icircn timpul vegetaţie de la prima apariţie la 7 ndash 10 zile

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- TOPAS 100 EC - 3 zile

- CIDELY TOP - 3 zile

- ORTIVA 250 SC - 3 zile

- REFLECT - 1 zi

- MYCLOFIL - 3 zile

IMPORTANT

Se poate confunda cu atacul ciupercii Cladosporium fulvum (Fulvia fulva)

Poate ataca și alte specii ceapă usturoi ardei vinete bumbac

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Septoria lycopersici Speg

Denumire populară boala petelor albe

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome Organe atacate icircn special frunzele

- primele simptome ale bolii apar icircn răsadnițe pe cotiledoane sau pe frunzulițe sub forma

unor pete circulare de 1-4 mm diametru bine delimitate la icircnceput de culoare brun-gălbuie

iar mai tacircrziu albicioase

- icircn dreptul petelor pe ambele fețe ale frunzelor apar punctișoare negre (picnidiile ciupercii)

- icircn cacircmp boala se manifestă prin simptome asemănătoare cu cele din răsadnițe cu

deosebirea că petele rămacircn de culoare brun-gălbuie sau brun-cenușie

- de obicei atacul icircncepe pe frunzele de la bază și progresează spre vacircrf

- frunzele puternic atacate se brunifică se usucă și cad plantele rămacircnacircnd doar cu cacircteva

frunze tinere icircn partea de la vacircrf

Fig1 şi 2- Atacul ciupercii pe frunze de tomate ( wwwmissouribotanicalgardenorg www agndsuedu)

Fig 3 ndash Picnidiile ciupercii dezvoltate pe frunze Fig 4- Sporii ciupercii ieșiți sub formă de ciri din picnidii

vegetablemdonlineppathcornelledu Photos courtesy of TA Zitter Cornell University Ithaca NY

Mod de răspacircndire - transmiterea patogenului se realizează prin picnidii sau miceliu din resturile infectate

- sporii ciupercii sunt icircmprăștiați de la o plantă la alta prin apa de ploaie irigații curenți de aer sau

insecte

- temperaturile icircntre 20-25degC sunt optime pentru infecție

- perioadele lungi cu temperaturi crescute și umiditate mare icircn aer și pe frunze constituie condițiile

ideale pentru dezvoltarea bolii și răspacircndirea ciupercii

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol

IMPORTANT

Pierderile pot atinge 20-80 din producție icircn anii ploioși și icircn cazul culturilor netratate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Phytophthora parasitica Dast

Denumire populară putregaiul coletului sau mana de sol a tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă specie polifagă atacă tomate fasole ceapă vinete ardei pepeni galbeni și verzi

Simptome icircn funcție de faza de vegetație și de organul atacat (rădăcini tulpini fructe) boala se

manifestă prin simptome diferite

- pe răsad icircn faza de 4-6 frunze boala apare icircn dreptul coletului observacircnd o ușoară gacirctuire și

icircnmuiere a țesuturilor urmate de căderea răsadului

- pe rădăcini atacul se icircntacirclnește sub formă de putregai uscat țesuturile fiind de culoare brună ndash

albicioasă

- pe tulpini se manifestă prin apariția icircn dreptul coletului a unor pete verde icircnchis la icircnceput

apoase apoi brune ce se extind și cuprind tulpina de jur icircmprejur 10-15 cm deasupra pămacircntului

Plantele atacate se ofilesc și pier Țesuturile din dreptul petelor putrezesc și se acoperă cu un puf

albicios

- pe fructe apare o pată cenușie-brunie cu marginile nedefinite de formă neregulată cu suprafața

umedă zonată concentric la icircnceput pe partea fructului care vine icircn atingere cu pămacircntul apoi se

extinde cuprinzacircnd fructul icircn icircntregime de cele mai multe ori Icircn condiții de umiditate ridicată pe

suprafața țesuturilor atacate apare un puf albicios (conidioforii și conidiile ciuperci)

Mod de răspacircndire

Ciuperca Phytophthora parasitica rezistă icircn sol de la un an la altul sub forma de oospori dar

poate fi prezentă 5-10 ani icircn sol) Un rol icircnsemnat icircn dezvoltarea ciupercii icircl joacă umiditatea

atmosferică peste 90 cacirct şi temperatura ciuperca dezvoltacircndu-se icircntre 127 şi 35ordmC

temperatura optimă variind icircntre 238 şi 30 ordmC

Măsuri de management

Măsuri preventive

o dezinfecția amestecului de pămănt

o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă

o controlul umidității solului icircn perioada imediată a plantării

o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul

httpwwwbotanistiiro httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests

Osu-The Ohio University

IMPORTANT Intensitatea atacului este influențată icircn mare măsură de umiditatea solului icircn perioada

imediată plantării fiind necesar ca udarea să se facă icircn reprize cu cantități reduse de apă

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Phytophthora infestans (Mont) de By

Denumire populară mana tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate cartof

Simptome atacul se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor (frunze tulpini flori și

fructe)

- pe frunzele bazale sub formă de pete circulare sau de formă neregulată la icircnceput de culoare

verde-galbuie cu aspect umed devin apoi cenușii-brunii icircnconjurate de o zonă icircngustă

decolorată Petele se măresc confluează și pot acoperi icircntreaga suprafață a foliolelor atunci cacircnd

condițiile sunt favorabile dezvoltării bolii

Icircn dreptul petelor pe partea inferioară a frunzelor se observă un puf fin albicios ce

reprezintă fructificațiile ciupercii conidiofori cu conidii După cacircteva zile frunzele atacate se

usucă sau putrezesc

- pe fructe infecția icircncepe din primele faze de dezvoltare pacircnă aproape de maturare Pe fructe

apar pete mici de formă neregulată ușor cufundate icircn pulpă la icircnceput de culoare verde ndash

măslinie după care icircn scurt timp devin măsliniu icircnchis Cacircnd umiditatea este ridicată la fel și pe

frunze icircn dreptul petelor apare un puf albicios Fructele bolnave se desprind și cad prematur

urmare a putrezirii pedunculului

- pe tulpini atacul se manifestă sub forma unor pete mici ovale cenușii-brunii care se măresc și

icircnconjoară tulpina Tulpinile putrezesc și se rup

Fig 1 Fructe atacate Fig 2 Simptome pe tulpină şi frunze

(httpscommonswikimediaorg)

Mod de răspacircndire

Transmiterea de la un an la altul se realizează prin semințe infectate resturi de plante rămase

peste iarna unde patogenul rezistă Icircn perioadele calde și uscate ciuperca rămacircne viabilă icircn

țesuturile frunzelor inferioare și icircn leziunile de pe tulpini iar cacircnd vremea redevine favorabilă

ciuperca se reproduce din nou

La tomate mana apare mai tacircrziu cu 12-15 zile decacirct la cartof și anume icircn a doua decadă a lunii

iulie

Măsuri de management

Măsuri preventive

o asolament rațional

o evitarea cultivării tomatelor icircn vecinătatea cartofilor

o evitarea recoltării semințelor din fructele atacate

o adunarea și distrugerea resturilor de plante

o schimbarea sau dezinfectarea termicăchimică a pămacircntului

o cultivarea de soiuri rezistente la mană

o administrarea de icircngrășăminte minerale mai ales potasiu care intensifică rezistența

plantelor

Măsuri curative - combatere chimică cu următoarele produse REVUS 250 SC ndash 06 lha REVUS TOP -06 lha

PREVICUR ENERGY ndash 3 l ha se aplică la sol prin picurare ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1

lha icircn funcţie de gradul de infecţie

Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat

CYCLO-R Liquido ndash 24 -40 lha la icircnceputul icircnfloritului BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha

VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha RANMAN TOP ndash 050 lha AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă

ORTIVA TOP ndash 1 l ha ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha CUPROXATE FLOWABLE ndash 53 l ha

de la prima frunză pacircnă la coacere OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de

icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă

3-5 lmp

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză REVUS 250 SC 3 zile REVUS TOP 3 zile PREVICUR ENERGY 3 zile

ORTIVA 250 SC 3 zile CYCLO-R Liquido 28 zile BRAVO 500 SC 3 zile VITRA 50 WP 3

zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp RANMAN TOP 3 zile AZBANY 3 zile ORTIVA TOP 7 zile

ORTIVA OPTI 3 zile CUPROXATE FLOWABLE 3 zile pentru consum 8 zile pentru

industrializare OMIX - nu este necesar

IMPORTANT

Atacul produs de Phytophthora infestans pe fructe poate fi confundat cu cel produs de

Phytophthora parasitica Deosebirea constă specia Phytophthora infestans produce pete cu

suprafața neregulat reliefată al caror punct de plecare este de obicei icircn vecinătatea caliciului

icircn timp ce petele cauzate de Phytophthora parasitica sunt situate pe partea inferioară a

fructului apar zonate și au o evoluție mai rapidă

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pythium ultimum Trow

Denumire populară căderea și putrezirea plăntuțelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă se icircntacirclneşte frecvent la tomate

Simptome pe plantuțele răsărite din teren infectat se observă icircn zona bazală a tulpiniței o

brunificare a țesuturilor brunificare care se extinde icircn sus pe tulpină cacirct și pe rădăcină icircn jos Icircn

zona atacată tulpinițele se subțiază planta se veștejește se zbacircrceşte cade la pămacircnt unde va

putrezi icircn icircntregime

Simptomele pot apare icircn vetre și se extind rapid atunci cacircnd temperatura este cuprinsă icircntre 20-

30 degși umiditatea este peste 90

La suprafața solului se poate observa prezența unui strat fin de miceliu de culoare albă care se

extinde icircn timp Atunci cacircnd infecția solului este puternică plantele nu mai răsar deoarece

putrezesc pacircnă la ieșirea lor la suprafață

http wwwbotanistiiro

Mod de răspacircndire

Ciuperca Pythium ultimum se transmite de la un an la altul prin sporii de rezistență din sol iar icircn

perioada de vegetație transmiterea ciupercii de la o plantă la alta se realizează prin sporii duși de

apa din sol

Măsuri de management

Măsuri preventive -perioada critică a bolii se limitează la stadiul de plăntuțe fapt pentru care măsurile preventive

trebuie să asigure protecția răsadurilor de infecții pacircnă la transplatarea lor icircn cultură avacircnd icircn

vedere următoarele

- dezinfectarea amestecului de pămacircnt din răsadniță (termic sau chimic) sau icircnlocuirea lui cu

pămacircnt necontaminat

- dezinfectarea tocurilor răsadnițelor și uneltelor

- evitarea excesului de umezeală

- asigurarea unei bune aerisiri a plantelor

Măsuri curative - combatere chimică cu produsul OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de

icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă

3-5 lmp

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- OMIX - Nu este necesar

IMPORTANT

Ciuperca se icircntacirclnește la toate răsadurile de legume

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismelor dăunătoare

Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold

Verticillium dahliae Kleb

Denumire populară veștejirea verticiliană

Statut nu sunt organisme dăunătoare de carantină ambele specii sunt prezente icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate

Simptome ofilirea tomatelor datorată acestor ciuperci poate fi ușor confundată cu ofilirea

provocată de speciile de Fusarium sau de alte ciuperci care produc ofiliri la plante Uneori

simptomele pot fi atacirct de subtile icircncacirct duc cu gacircndul la probleme abiotice cum ar fi irigarea

insuficientă

Adesea primul indiciu de infecție cu Verticillium este ofilirea plantelor icircn timpul zilei

Plantele manifestă o ofilire ușoară spre moderată icircn cea mai călduroasă parte a zilei dar icircși revin icircn

timpul nopții Pe măsură ce boala avansează pe frunzele tinere se dezvoltă unele decolorări

marginale sau icircntre nervuri Pe aceste frunze se pot manifesta de asemenea leziuni caracteristice

icircn forma literei ldquoVrdquo unde apar icircngălbeniri icircn formă de evantai icircngustacircndu-se aproape de marginile

frunzei Dacă se efectuează o secțiune longitudinală prin tulpina unei plante infectate icircn special icircn

partea de jos a plantei se poate observa o brunificare vasculară a tulpinii Nu există nicio

brunificare vasculară a pețiolilor sau a măduvei

Veștejirea verticiliană ndash secțiune prin tulpină simptome pe frunze

Foto A Testen The Ohio State University Vegnet Newsletter

Plante de tomate infectate Foto CORNELL University Vegetable MD Online Department of Plant Pathology

Ithaca

Mod de răspacircndire Infecția se răspacircndește cu ajutorul solului infectat iar de la o plantă la alta cu ajutorul apei

de irigat și se produce de obicei icircn urma rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării icircn timpul formării

rădăcinilor secundare sau icircn urma rănilor provocate de nematozi

Microscleroții ciupercii V dahliae din sol icircși păstrează capacitatea de infecție pacircnă la 8 ani

și se dezvoltă cel mai bine la o temperatură cuprinsă icircntre 10-20degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

cultivarea soiurilor rezistente

sterilizarea solului pe o adacircncime cacirct mai mare utilizacircndu-se produse cu spectru larg

fumigarea

icircndepărtarea și distrugerea plantelor și a resturilor infectate pentru a limita conținutul de inocul

din sol

distrugerea buruienilor

evitarea rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării răsadurilor și formării rădăcinilor secundare

efectuarea unei rotații de cel puțin 4 ani

asigurarea unui drenaj eficient al apei de irigare

Măsuri curative tratamente cu biopreparatul Trichodermin 2 sau Binab T Seppic

222Bacterii

1 Pseudomonas corugata Roberts amp Scarlett - necroza măduvei tomatelor

2 Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie - pătarea pustulară

a tomatelor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pseudomonas corrugata Roberts amp Scarlett

Denumire populară necroza măduvei tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă speciile afectate sunt Solanum lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) -

doar rar și icircn zone unde necrozarea măduvei tomatelor a fost endemică icircn acel an

Chrysanthemum morifolium (crizantemă) Geranium sp (priboi)

Simptome Necroza măduvei tomatelor este o boală a plantelor mature Primul simptom al bolii

apare de obicei sub forma unei cloroze la cele mai tinere frunze ale plantelor la care fructele din

prima inflorescenţă sunt complet dezvoltate dar icircncă verzi

- icircn cazurile grave decolorarea (fig 1) afectează icircntreaga jumătate superioară a plantei

care icircşi pierde turgescenţa şi apoi se devitalizează apar leziuni brun-icircnchis pacircnă la negre pe

suprafaţa tulpinilor (uneori pacircnă la 30 cm lungime) tulpina este aproape icircn icircntregime distrusă iar

măduva este vizibilă icircn zona afectată apare uneori un exsudat vacircscos albicios şi tulbure care

se prelinge pe tulpină plantele afectate se devitalizează şi mor sau pot continua să crească foarte

icircncet icircn secţiune longitudinală prin tulpină icircn regiunea leziunii externe cavitatea măduvei este

scobită şi adesea cu un aspect deşirat spre marginile leziunii (fig 2) Dincolo de leziune măduva

are culoare brună icircnchis pacircnă la neagră şi este hidrozată dar nu moale cu marginile bine

delimitate

- icircn cazurile mai puţin grave - după apariţia simptomelor iniţiale constacircnd din

decolorarea frunzelor superioare şi uneori leziuni externe pe tulpină plantele care supravieţuiesc

continuă să crească normal fără să mai prezinte simptome interne sau externe şi adeseori dau o

recoltă bună

- la plantele fără leziuni externe măduva este colorată şi pot să apară sau nu scobituri ale

cavităţii iar sistemul vascular poate să fie brunificat apare necroza şi colorarea icircn brun a

măduvei care se extind deseori icircn tulpină de la nivelul solului pacircnă aproape de vacircrful de creştere

icircn pedunculi pacircnă la fruct şi icircn rahisul frunzelor cacircnd se detaşează una din frunzele inferioare

din leziuni se scurge un exsudat vacircscos de culoare alb-murdar

Icircn culturile mai bătracircne plantele care au fost infectate pot fi recunoscute după dezvoltarea

bogată a rădăcinilor adventive pe tulpină (fig 3) icircn porţiunea icircn care măduva a fost afectată

Uneori plantele pot să-şi revină diametrul tulpinii nou crescute fiind considerabil mai mic

Icircn cazul unui atac foarte puternic icircn prima săptămacircnă patogenul poate fi izolat uşor din

ţesutul de la marginea leziunii timp icircn care numeroase plante manifestă simptome tipice de

boală Icircn următoarele două săptămacircni mult mai puţine plante dezvoltă simptome iar din plantele

care iniţial au prezentat simptome patogenul nu mai poate fi izolat Plantele care şi-au revenit de

pe urma atacului pot creşte şi da o recoltă normală deşi pe o mare parte a tulpinii cavitatea

măduvei este scobită iar măduva este distrusă

Fig 1 Simptom de cloroză Fig 2 Secţiune longitudinală prin tulpină Fig 3 Rădăcini adventive (httpephytiainrafr) (httpswwwplantwiseorg) (httpsagumassedu)

Mod de răspacircndire

Patogenul supravieţuieşte icircn rezervoarele şi conductele pentru apa de irigare de la serele

afectate de boală şi există probabilitatea să se găsească şi icircn sol Este posibil că răspacircndirea

bacteriei să se realizeze cel puţin parţial pe parcursul lucrărilor din perioada de vegetaţie prin

uneltele folosite

Nu s-a putut pune icircn evidenţă calea prin care patogenul penetrează icircn plantă

Măsuri de management

Măsuri preventive

- respectarea strictă a măsurilor de igienă fitosanitară

- evitarea factorilor care favorizează atacul (icircn special adaosul prea mare de icircngrăşăminte azotate

a variaţiilor bruşte de temperatură şi a temperaturilor prea scăzute din timpul nopţii)

- icircnaintea transplantării răsadurilor este necesar ca solul să fie tratat cu vapori de apă iar

seminţele folosite să fie dezinfectate

- dezinfectarea conductelor de apă a uneltelor şi a macircinilor

- icircn timpul lucrărilor de copilit şi legat se va asigura dezinfectarea periodică a macircinilor

muncitorilor şi a conductelor de apă

- scoaterea plantelor bolnave din spaţiile protejate şi arderea acestora

IMPORTANT

Deși această bacterioză poate provoca distrugerea totală a unor plante ea are și un caracter

reversibil plantele slab afectate se pot recupera icircn condiții de producție favorabile (vreme

icircnsorită așadar o mai bună luminozitate icircn sere reducerea umidităţii aerului) Icircn unele

cazuri boala poate trece chiar neobservată

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie 1978 Denumire populară pătarea pustulară a tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei)

Simptome

Organe atacate frunze fructe verzi pețioli și tulpină

- pe frunze apar la icircnceput pete mici hidrozate cu margini distincte de 1 mm diametru

- icircn timp petele devin brun-negre ușor icircnalțate la centru iar icircn cazul unei densități mari

petele confluează formacircnd benzi de țesuturi necrotice icircnconjurate de țesut clorozat

- frecvent apar orificii icircn centrul leziunilor de pe frunzele tinere iar frunzele mai bătracircne

capătă un aspect zdrențuit

- pe fructe apar pete necrotice cu dimensiuni variind de la un punct abia vizibil pacircnă la 1

mm diametru icircnconjurate de un verde mai intens decacirct restul fructului petele fiind

proeminente

- leziunile de pe fructe pot conflua formacircnd areale crustoase care pot acoperi un sfert sau

chiar mai mult din suprafața fructului

- infecția icircn stadiul de corolă deschisă determină pierderi semnificative asupra producției

icircnsă sensibilitatea fructelor este maximă pacircnă cacircnd acestea ajung la un stadiu de 3 cm

diametru

- atacă numai fructele verzi niciodată pe cele coapte (datorită pH-ului fructului care este

aproape neutru la fructul tacircnar și acid la fructele coapte)

- pe pețioli și pe tulpină apar pete brun-negre cu diametrul de aproximativ 1 mm care pot

conflua formacircnd zone neregulate la icircnceput hidrozate dar care nu ajung pacircnă la țesutul

vascular

- pagubele sunt datorate atacului pe fructe chiar dacă leziunile sunt mici puțin profunde și

nu la fel de frecvente ca la alte boli produse de bacterii

- fructele pătate sunt declasate atacirct pentru consumul icircn stare proaspată cacirct și pentru

industrializare

Fig 1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze

httpwwwagrobestgrupcom httpswwwforestryimagesorg

Mod de răspacircndire - bacteria se transmite prin semințe fiind aderentă la suprafața acesteia ea nefiind icircnsă pusă icircn

evidență și icircn interiorul acestora

- de asemenea frunzele plantelor bolnave icircngropate icircn sol sunt o sursă importanta de inocul

durata de supraviețuire a bacteriei icircn sol depinzacircnd de umiditatea și temperatura lui ea fiind mai

mare icircn solurile acide reci și cu apă stagnantă

- ploile puternice icircnsoțite de vacircnt favorizează răspacircndirea bolii icircn cacircmp

- s-a observat că viabilitatea bacteriilor este inhibată la concentrațiile mari de substanțe nutritive

Măsuri de management

Măsuri preventive

folosirea soiurilor rezistente sau tolerante este considerată metoda cea mai bună de protecție

față de Pseudomonas syringae pv tomato

utilizarea de semințe sănătoase la obținerea răsadurilor

icircmbăierea semințelor icircn apă 30 de minute la 56degC după un tratament prealabil cu soluție de

fosfat trisodic 1

aerisirea serelor și solariilor dimineața și seara folosirea de folie anticondens rotația culturilor

dezinfecția echipamentelor și uneltelor folosite la lucrările manuale și mecanice

icircnlăturarea și distrugerea plantelor infectate a fructelor si frunzelor infectate și căzute pe sol

Măsuri curative- combatere chimică cu urmatoarele produse

- CURENOX 50 ndash 15-2 Kg ha

- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo ndash 375-5 Kg ha

- CUPERTINE SUPER ndash 35 Kg ha

- ALCUPRAL 50 PU ndash 15-2 Kg ha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- CURENOX 50 - 3 zile

- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo - 3 zile

- CUPERTINE SUPER - 3 zile icircn seră 10 zile icircn cacircmp

- ALCUPRAL 50 PU - 3 zile

IMPORTANT Tomatele sunt o specie importantă de legume sensibilă la Pseudomonas syringae pv

tomato boală care face pagube icircnsemnate icircn țările cultivatoare

223 Virusuri

1 Pepino mosaic virus (PepMV) -virusul mozaicului la Solanum muricatum

2 Tomato bushy stunt virus ( TBSV)-virusul piticirii tufoase a tomatelor

3 Tomato mosaic virus (ToMV ) -mozaicul tomatelor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pepino mosaic virus (PepMV)

Denumire populară virusul mozaicului la Solanum muricatum

Statut reglementat prin Decizia Comisiei Europene 2004200EC absent icircn Romacircnia prezent icircn

Africa America Asia și Europa (Austria Belgia Bulgaria Cipru Danemarca Franța Germania

Grecia Ungaria Irlanda Italia Lituania Olanda Polonia Spania Elveția Turcia Ucraina

Marea Britanie)

Plante gazdă solanaceele (Solanum lycopersicum Solanum muricatum Solanum melongena

Solanum tuberosum) busuiocul (Ocimum basilicum) specii din flora spontană (Amaranthus sp

Chenopodium sp Convolvulus sp Sonchus sp Malva parviflora etc)

Simptomele sunt variate icircn funcție de tulpina virală soi și condițiile climatice

- icircntreaga planta infectată este piticită

- frunzele sunt distorsionate şi prezintă mozaicuri cloroze şi bășicări

- primul semn de infecție este apariţia pe frunze a unor porțiuni mai deschise la culoare sub

forma unor pete clorotice unghiulare (cu vacircrful ascuțit)

- pe sepale și tulpini se observă striațiuni verzi

- pe fructe se observă porțiuni mai deschise la culoare care dau un aspect mozaicat

Simptome pe frunze (httpsgdeppoint)

Simptome pe fructe (httpsgdeppoint)

Biologie

virionii se găsesc la suprafața celulelor foliare infectate

Mod de răspacircndire

prin sămacircnță contaminată la exterior provenită de la plante infectate

prin contactul plantelor sănătoase cu plantele bolnave

cu obiectele contaminate pe care virusul rezistă timp icircndelungat icircn resturile de rădăcini

virusul rămacircne activ 31 zile pe suprafețele de sticlă rămicircne activ 14 zile

Măsuri de management

Măsuri preventive

respectarea regulior de carantină la importul de fructe semințe răsaduri din țările

contaminate

utilizarea de sămacircnță liberă de virus

examinarea plantelor cu privire la prezența atacului

eliminarea atentă a plantelor suspecte și aplicarea unor măsuri adecvate icircn cazul apariției

bolii

decontaminarea serelor utilajelor uneltelor și a semințelor cu dezinfectanți eficienți

IMPORTANT Boala este deosebit de gravă reducacircnd cantitatea și calitatea producției pierderile de

recoltă fiind apreciate la 15-80

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tomato bushy stunt virus (TBSV)

Denumire populară virusul piticirii tufoase a tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină a fost descris prima dată icircn Anglia la

Lycopersicon esculentum şi icircn prezent este răspacircndit icircn Argentina Maroc Tunisia Regatul Unit

al Marii Britanii SUA (California) Canada Germania Franţa Italia Portugalia şi alte ţări

Plante gazdă tomate (Lycopersicum esculentum) ardei (Capsicum annuum) vinete (Solanum

melongena) dar şi plante ornamentale buruieni etc

Simptome - pete inele şi linii clorotice care se necrozează pe frunze

- frunzele tinere au o culoare galbenă pală şi sunt puternic deformate

- creştere stufoasă ca urmare a formării unui număr mare de lăstari laterali slab dezvoltaţi

- plantele infectate icircşi icircncetează creşterea vacircrful de creștere fiind adesea necrozat

- pe fructe pete marmorări sau formaţiuni inelare mai icircnchise la culoare fructe mici puţine

Fig 1 Atac pe frunze Fig 2 Atac pe fructe

(httpwwwdpvwebnet) (httpgardenerwikiacom)

Biologie şi mod de răspacircndire virusul se transmite prin sol şi este preluat de plante prin

intermediul sistemului radicular şi icircn proporţie redusă prin sămacircnţă

Măsuri de management

Măsuri preventive

eliminarea plantelor infectate

cultivarea terenului cu plante rezistente la acest virus

selectarea exemplarelor sănătoase pentru icircnmulţire vegetativă

Măsuri curative icircn cazul soiurilor total infectate obţinerea de clone libere de virus prin

termoterapie dezinfectarea solului prin tratament termic

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tomato mosaic virus (ToMV)

Denumire populară virusul mozaicului tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate (Solanum lycopersicum) vinete (Solanum melongena) degețel lacircnos

(Digitalis lanata)

Simptomele sunt diferite icircn funcție de condițiile de mediu vacircrsta plantei la momentul infectării

tulpina virusului

Pe frunze

- simptome de tip mozaical caracterizate prin pete clorotice sau gălbui de forme și

mărimi diferite răspacircndite pe toată suprafața limbului frunzei

- distorsionarea frunzelor la plantele tinere aflate icircn stadiul de răsad caracterizată prin

creșterea neregulată și anormală a unor foliole mai tacircrziu cea mai mare parte a

suprafeței limbului fiind redusă pacircnă la nervura principală

- o altă tulpină a virusului mozaicul acuba manifestă decolorări internervuriene de

culoare galbenă pal sau alburie icircn cadrul petelor gălbui se observă uneori insule de

culoare normală

Pe fructe

- pete maronii pe suprafața fructelor

- necrozarea vaselor peretelui celular

- diminuarea creșterii plantelor și scăderea producției

Atac pe frunze (http wwwcreative-diagnosticscom tratat de virologie vegetală III Pop pg 111)

Atac pe fructe (http wwwavrdcorg)

Mod de răspacircndire

- sămacircnță contaminată virusul nu se găsește icircn embrion ci la suprafața semințelor sau icircn

endosperm infectarea noilor plăntuțe avacircnd loc la germinarea sau transplantarea acestora

- contactul dintre plantele sănătoase și bolnave

- resturile vegetale rămase icircn sol din anul precedent

- unelte și macircinile contaminate ale lucrătorilor din sere și solarii

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircn sere și icircn cacircmp după icircncheierea ciclului de producție se vor aduna și arde toate resturile

culturii precedente

tratarea semințelor icircnainte de plantare prin

o tratament termic sămacircnța fiind menținută 4-6 ore la 58degC (umiditate 10) și apoi 24 ore

la 80degC (umiditate 5)

o menținerea semințelor icircntr-un termostat obișnuit respectiv 3 zile la 70degC

icircnsămacircnțarea se va face icircn amestec de pămacircnt proaspăt

răsadul se va feri de infecțiile accidentale

la plantare se vor elimina toate exemplarele infectate care se recunosc printr-o mozaicare

difuză și o dințare accentuată neregulată a marginii limbului

respectarea rotației culturilor (soiurile susceptibile să nu fie cultivate doi ani consecutiv pe

aceiași suprafață)

cultivarea soiurilor rezistente la acest virus

IMPORTANT

Simptomele sunt asemănătoare cu cele produse de Tobacco mosaic virus cele două

virusuri fiind foarte greu de diferențiat pe baza simptomelor

224 Insecte acarieni

1 Aculops lycopersici Tryon - acarianul tomatelor

2 Aphis gossypii Glover - păduchele castraveţilor

3 Aulacorthum solani (Kaltenbach) - păduchele pătat al cartofului 4 Autographa gamma (L) ndash buha gamma

5 Chromatomyia horticola Goureau ndash musculiţa minieră a mazării

6 Frankliniella occidentalis (Pergande) ndash tripsul californian

7 Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute) ndash tripsul plantelor de seră

8 Lacanobia oleracea L ndash molia tomatelor

9 Liriomyza bryoniae (Kaltenbach) ndash musculiţa minieră a frunzelor de tomate 10 Macrosiphon euphorbiae Thomas ndash păduchele dungat al cartofului

11 Myzodes persicae Sulz - păduchele verde al piersicului

12 Myzus ornatus Laing ndash păduchele păstacircrnacului

13 Nezara viridula L ndash ploşniţa verde a legumelor

14 Poliphagotarsonemus latus Banks ndash păianjenul lat

15 Spodoptera exigua (Huumlbner) ndash buha cucurbitaceelor

16 Tetranychus urticae Koch - păianjenul roşu comun

17 Thrips tabaci Lind ndash tripsul tutunului

18 Trialeurodes vaporariorum Cockerell ndash musculiţa albă de seră

19 Tuta absoluta Meyrick- molia minieră a frunzelor

Fișa măsurilor privind managementul integrat al

organismului dăunător

Aculops lycopersici (Tryon) Denumire populară acarianul tomatelor acarianul de bronz al tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă este cel mai adesea semnalat ca organism dăunător al tomatelor dar poate dăuna

un spectru larg de Solanaceae incluzacircnd și specii ornamentale

Descriere corpul este fusiform robust de 150-200 microm culoarea variază de la alb la gălbui pacircnă

la portocaliu (fig 1) Corpul are o serie de anule evidente icircntre tergite și sternite Au numai două

perechi de picioare cu structură caracteristică a ghearei Datorită dimensiunilor reduse nu sunt

vizibili cu ochiul liber pe plante fiind puşi icircn evidenţă doar cu lupa sau la stereomicroscop

Fig 1 Adulți Aculops lycopersici Fig 2 Frunze atacate

(httpswwwagrolinkcombrculturasproblemaacaro-do-brozeamento_492html)

Simptome infestarea tomatelor icircncepe de la frunzele bazale care se brunifică şi se veştejesc

Odată cu dezvoltarea populației dăunătorului infestarea urcă spre vacircrful plantelor care se usucă

Hrănirea acarianului pe frunze inflorescențe și fructele tinere de tomate cauzează icircncrețirea și

necrozarea frunzelor căderea florilor ruginirea fructelor și icircn final moartea plantelor (fig 2) Icircn

urma hrănirii este redusă rata fotosintezei la plante datorită afectării celulelor şi icircncetinirii

schimburilor de gaze de la nivelul frunzelor

Biologie icircn sere sursele de infestare a plantelor tinere sunt populațiile de acarieni

supraviețuitoare pe resturile culturilor anterioare infestate sau acarieni nou introduși odată cu

răsadurile Ciclul biologic este complet icircn aproximativ 7 zile icircn condiţii optime la 21-25degC şi

30 umiditate atmosferică icircntr-un ciclu de vegetaţie dezvoltacircndu-se pacircnă la şapte generaţii

Femelele trăiesc cacircteva săptămacircni şi depun pacircnă la 50 de ouă Din ouăle fertilizate apar masculi

şi femele icircn timp ce din ouăle nefertilizate apar doar masculi

Măsuri de management

Măsuri preventive

monitorizarea prezenţei dăunătorului este esenţială recomandacircndu-se inspectarea

plantelor pentru depistarea frunzelor cu aspect bronzat icircn mod tipic daunele apăracircnd cacircnd

fructele verzi ating 5 cm

curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre

ciclurile de cultură

aplicarea tratamentelor la structura serelor

creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de

acariani (dar favorizează bolile fungice)

utilizarea soiurilor cu oarecare rezistenţă la acarieni

controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora care duce la reducerea populațiilor

de acarieni

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea prădătorilor

- Phytoseiulus persimilisis Neoseiulus californicus Pronematus ubiquitus (acarieni)

- Feltiella acarisuga (ţacircnţar)

- Macrolophus caliginosus (ploşniţă)

- Scolothrips sexmaculatus Leptothrips mali (tripşi)

metode chimice tratamente cu produsul APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme

mobile

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- APACHE- 3 zile

IMPORTANT

Aculops lycopersici poate fi identificat numai prin examinare la microscop

Climatul fierbinte uscat favorizează dezvoltarea acarienilor și dacă populațiile nu sunt

verificate plantele pot fi distruse icircn doar cacircteva zile

A lycopersici poate determina reducerea recoltei la cultura tomatelor mai ales cacircnd

plantele tinere sunt expuse atacului situaţie icircn care pierderile pot fi de pacircnă la 65

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Aphis gossypii Glover

Denumire populară păduchele castraveților

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă atacă un număr mare de plante cultivate și spontane din familiile

Cucurbitaceae Crucifereae Solanaceae Malvaceae Pagube deosebite sunt semnalate la

plantele cultivate icircn seră unde atacă frecvent și tomatele

Descriere Specia prezintă plasticitate fenotipică variațiile de colorit și morfologice pot varia icircn

funcție pe planta gazdă și de stadiul de dezvoltare al dăunătorului

Formele aptere (fără aripi) au formă ovală cu capul și toracele de culoare cenușie la unii

indivizi galbenă (fig 1) Corpul este sub 1-15 mm icircn lungime și diametrul puțin peste 034 mm

Culoarea variază de la galben la verde foarte icircnchis (aproape negru) Antenele sunt de culoare

galbenă cu vacircrful negru mai scurte decacirct lungimea corpului Picioarele sunt galbene-verzui

Corniculele sunt negre de formă cilindrică uşor lățite la bază Cauda este de culoare icircnchisă mai

scurtă decacirct corniculele și este prevăzută de o parte și de alta cu cacircte 2-3 peri

Formele aripate au capul toracele și abdomenul verde icircnchis cu 3-4 pete laterale de culoare

brună

Oul este de culoare galbenă la depunere după care virează icircn negru-lucios

Fig 1 Colonie de Aphis gossypii (httpwww7inrafr)

Simptome

Coloniile se situează pe fața inferioară a frunzelor dar și pe lăstarii tineri unde icircnțeapă și

sug sucul celular avacircnd ca efect răsucirea gofrarea și stracircngerea icircn glomerul a frunzelor la

icircnceput etiolate gălbui formacircnd pseudocecidii caracteristice uneori sub forma unor adevărate

buchete Produce secreţii dulci masive (fenomenul de rouă de miere) care acoperă frunzele

permițacircnd instalarea ciupercilor (fumaginei) şi icircmpiedică asimilația clorofiliană a frunzelor

Biologie

Icircn sere se icircntacirclnește icircn tot cursul anului unde se icircnmulțește continuu pe cale

partenogenetică vivipară Icircn condiții controlate cum sunt cele din sere o generație se dezvoltă icircn

medie icircn 10 zile Stadiul de ou nu există icircn spaţiile protejate trecerea de la un ciclu de vegetație

la următorul se face icircn stare activă (adult sau nimfă) O femelă adultă fundatrigenă dă naștere icircn

decursul vieții la 70-80 nimfe aproximativ 4-5zi Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia

este supraaglomerată apar formele aripate care migrează pe alte plante gazdă secundare

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri

combaterea afidelor prezente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus

abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani şi prădătorii Harmonia axyridis Adalia

bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -

10 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- VYDATE 10 L- 21 zile

IMPORTANT Atacul dăunătorului este deosebit de periculos la răsărire cacircnd poate compromite culturile

Produce pagube directe prin hrănire și indirecte prin dejecțiile zaharoase eliminate care

conduc la apariția ciupercilor din genurile Alternaria Fusarium Penicillium cu consecințe

negative asupra producției

Este un vector important de transmitere al virusurilor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Aulacorthum solani Kaltenbach Denumire populară păduchele pătat al cartofului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie foarte polifagă colonizează peste 200 de specii de plante mono şi

dicotiledonate cu excepţia celor din familia Poaceae Dăunătorul este prezent icircn sere şi depozite

şi atacă frecvent tomatele

Descriere

- femelele aptere au 18-3 mm lungime formă piriformă culoarea galben-verzui strălucitor cu

pete mai icircnchise la culoare la baza corniculelor Antenele sunt aproape la fel de lungi ca şi corpul

cornicule lungi subţiri deschise la culoare şi uşor fumurii la extremităţi (fig1)

- femelele aripate au aceleaşi dimensiuni cu femelele aptere Capul şi toracele sunt de culoare

brun icircnchis spre negru iar abdomenul verde ndash gălbui marcat de puncte şi benzi transversale de

culoare brună-icircnchis (fig 2)

Fig 1 Forma apteră Fig 2 Forma aripată

(httpinfluentialpointscom)

Simptome formează colonii pe partea inferioară a frunzelor pe care le icircnţeapă sugacircnd seva

Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se icircngălbenesc şi se usucă De asemenea se

observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe se formează

dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce capacitatea

fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub denumirea de rdquorouă

de miererdquo)

Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate

afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou

nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da

naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată

apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri

combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus

abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani prădătorii Harmonia axyridis Adalia

bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100

SC ndash075 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

MOVENTO 100 SC - 3 zile

IMPORTANT

Dăunătorul este considerat vector eficient a peste 40 virusuri la culturile de tomate

cartof castraveţi sfeclă morcov ţelină mazăre conopidă ridichi etc

Controlul este mult mai eficient cacircnd infestarea este depistată timpuriu

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Autographa gamma (L) Denumire populară buha gamma

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă produce pagube icircn special la legume (tomate fasole castraveţi

etc) dar şi la cereale lucernă sau cartofi

Descriere -adult fluture de talie mijlocie cu deschiderea aripilor de 4-45 cm aripile anterioare diferit

colorate de la cenuşiu pacircnă la violet-brun străbătute de linii transversale fine de culoare albă iar

cele posterioare brune deschis la bază şi cenuşii deschis spre vacircrf un semn alb-argintiu de forma

literei greceşti gamma se află icircn mijlocul zonei centrale a aripilor anterioare (fig1)

Fig 1 Adult (httpwwwagroatlasru) Fig 2 Larvă (httpswww7inrafr)

Fig 3 Atac produse de larve (httpwwwaomidoribiocontrolcom)

-larvă la completa lor dezvoltare poate atinge 2-4 cm are culoare verde sau verde gălbui cu şase

dungi fine albicioase longitudinale prezintă partea anterioară a corpului mai icircngustă Placa

toracică de culoare neagră iar capul castaniu pătat cu negru Caracteristic are trei perechi de

picioare toracice şi trei abdominale din care cauză omizile au mers asemănător cu cel al cotarilor

fiind cunoscute sub denumirea de bdquocotar falsrdquo (fig 2)

-ou albicios reticulat cu diametrul 05-06 mm

-pupa 17-20 mm brună-gălbuie sau brună-roşcată

Simptome larvele icircn primele vacircrste rod una din epiderme lăsacircnd intactă pe cealaltă ulterior pe

măsură ce cresc perforează limbul şi rod frunzele marginal rămacircnacircnd numai nervurile groase

(fig 3) La atac puternic plantele sunt defoliate iar la tomate pot fi atacate şi fructele Atacul la

răsaduri este periculos prin defolierea plantelor icircn totalitate dar şi prin afectarea mugurelui

apical de creştere al plăntuţelor O larvă poate distruge icircntre 2-5 frunze pe toată durata

dezvoltării

Biologie icircn cacircmp are două generaţii pe an ciclul de viaţă duracircnd 50-70 zile icircn spaţii protejate

poate avea mai multe generaţii pacircnă toamna

- femelele depun pacircnă la 2000 de ouă izolat sau icircn grupe mici de regulă pe dosul frunzelor de la

bază sau pe buruieni

- după eclozare apar omizile care se hrănesc cu limbul frunzelor la icircnceput pe partea inferioară

producacircnd orificii (fig 3) şi pe măsură ce cresc consumă tot mai multă masă vegetativă fiind

capabile să defolieze icircntreaga plantă iar icircn cazul icircn care hrana devine insuficientă migrează pe

alte plante

- omizile ajunse la completa dezvoltare icircşi confecţionează coconi albi-murdari de mătase de

obicei pe dosul frunzelor icircn care se transformă icircn crisalidă

- după o anumită perioadă apar fluturii din generaţia de vară şi ciclul se reia fiind dependent de

condiţiile de temperatură din spaţiile protejate

- spre deosebire de alte specii de Noctuidae fluturii sunt activi icircn timpul zilei Larvele sunt greu

vizibile dar atacul se poate observa uşor datorită rumeguşului de la baza plantelor rezultat icircn

urma hrănirii

Măsuri de management

Măsuri preventive

culturale distrugerea buruienilor plivitul respectarea epocilor de semănat şi plantat

Măsuri curative

metode fizice instalarea capcanelor cu feromoni sexuali la icircnceputul primăverii Atra-GAM

(icircn seră o capcană la 500 m2 cu un minimum de o capcanăseră) şi verificarea acestora o dată pe

săptămacircnă

metode biologice utilizarea de entomofagi cum ar fi Trichogramma evanescens (3 lansări a

60000 de femeleha)

IMPORTANT

Utilizarea capcanelor cu feromoni permite detectarea primelor insecte supravegherea

nivelului populației raționalizarea tratamentelor cu insecticide reducerea frecvenței

acestora

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Chromatomyia horticola (Goureau)

Denumire populară musculiţa minieră a mazării musculiţa minieră a crizantemei

Statut nu este organism de carantină specie extrem de răspacircndită icircn Europa prezentă şi icircn

Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă care atacă 268 de genuri din 36 de familii botanice printre care

Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Leguminosae Liliaceae Linaceae Solanaceae

Descriere

Adultul are o lungime de 2-25 mm lungime corpul de culoare neagră cu excepția capului și

picioarelor care sunt galbene Capul este mare globulos toracele prezintă două dungi laterale de

culoare gălbuie

Larvele tipice acefale (fără cap) apode (fără picioare) albe ajung la completa dezvoltare la 3

mm lungime

Ou alb neted şi strălucitor

Pupa de culoare verzuie se icircnchide la culoare icircn momentul apariţiei adulţilor

Fig1 Pupă (httpmediaeolorg ) Fig 2 Simptom de atac pe mazăre (gardenerwikiacom)

Simptome

Minele au formă liniară neregulată albicioase atacirct pe partea exterioară a frunzei cacirct și pe cea

inferioară Galeria este de lungime și grosime variabilă (grosime uniformă pe toată lungimea sau

mai mare la extremitatea terminală) Minele sunt vizibile mai adesea pe suprafața superioară a

frunzei decacirct pe partea inferioară a acesteia (fig 2)

Pupa rămacircne icircn mină icircntr-o cameră pupală de regulă pe suprafața inferioară a frunzei spiraculul

anterior penetrează epiderma minei şi este vizibil la exterior ca o pereche de cacircrlige mici (fig 1)

Larvele produc daune (mine) pe frunze care duc la ofilirea și căderea prematură a acestora Alte

daune rezultă de la femele care produc pete mici albe icircn mod normal de mică icircnsemnătate care

prin hrănire duc la perforarea frunzei

Biologie

Perioada larvară poate fi scurtă de exemplu 5 zile la temperatura de 23-28degC și este direct

proporțională cu temperatura Icircn ţările cu climat cald stadiul de pupă poate dura cel puțin 7-15

zile Specia poate avea 2ndash6 generații pe an Infestarea spaţiilor protejate este cauzată de utilizarea

unui material destinat plantării infestat şi prin pătrunderea adulţilor din exterior

Măsuri de management

Măsuri preventive

menţinerea serelor icircn stare perfectă de curăţenie

utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru capturarea adulţilor și inspectarea

periodică a plantelor icircn vederea depistării minelor și orifiicilor de hrănire care indică

prezența dăunătorului pe plantă

utilizarea plaselor de insecte care au rolul de a icircmpiedica intrarea adulţilor icircn seră

Măsuri curative

metode biologice utilizarea agenţilor biologici cum ar fi viespile parazite Dacnusa sibirica

Diglyphus isaea și Opius pallipes care pot asigura un control eficient al muștelor miniere Acești

paraziți sunt nativi din Europa și pot fi prezenți icircn seră icircn mod natural Dacnusa sibirica și Opius

pallipes depun ouăle icircn interiorul larvelor miniere parazitacircnd intern icircn timp ce Diglyphus isaea

depune ouăle icircn apropierea larvei gazdă larvele viespilor atacacircnd larva minieră de la exterior

Această specie poate fi găsită spontan după luna mai

metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar VOLIAM TARGO ndash

08 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha şi AFFIRM ndash 15 kgha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

VOLIAM TARGO - 3 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

AFFIRM - 3 zil

IMPORTANT

Efectuarea unui control fitosanitar strict icircn momentul icircnfiinţării culturii

Specia seamănă morfologic cu Chromatomyia syngenesiae identificarea necesitacircnd

examen microscopic de laborator

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute)

Denumire populară tripsul plantelor de seră

Plante gazdă specie foarte polifagă icircn condiții de seră tripsul produce pagube unui număr mare

de plante icircn special flori uneori este menționat ca dăunător la legume

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Descriere

Adult 14-17 mm lungime (femela) 11-12 mm (masculul) suprafaţa corpului puternic

reticulată de culoare maron negricioasă cu vacircrful abdomenului mai deschis la culoare (fig 1)

Picioarele galbene sau albe și antenele au opt segmente sunt de culoare galben deschis avacircnd

ultimul articol foarte lung şi subţire

Larva primul stadiu are culoarea albicioasă cu ochii roșii și devine galben după hrănire iar larva

de stadiul doi are 1mm lungime şi culoare galbenă

Pupa tripsul prezintă două stadii pupale (prepupă şi pupă) de culoare galbenă care se icircnchide cu

vacircrsta cu aripi rudimentare antene icircndoite icircnapoi peste cap Stadiile prepupal și pupal nu se

hrănesc

Ou de culoare albă și au formă de banană

Fig 1 Heliothrips haemorrhoidalis - adult și stadii imature (httpedisifasufledu)

Simptome Atacirct larvele cacirct şi adulţii atacă frunzele lăstarii și florile producacircnd pete de culoare

albă Atacul pe flori duce la deformarea acestora La atacuri puternice are loc necrozarea totală

sau parțială a organelor plantele atacate rămacircn mici iar fructificarea este redusă Pe fructe apar

pete brune iar dacă atacul se produce icircn perioada de creştere a acestora epiderma poate să crape

Biologie Tripsul plantelor de seră este partenogenetic și poate trăi cacircteva săptămacircni Ouăle

(aproximativ 25-50 pentru fiecare femelă) sunt depuse icircn ţesutul plantelor fiind acoperite cu

excremente Nu preferă frunzele tinere deoarece dezvoltarea rapidă a ţesuturilor distruge ouăle

dar nici pe cele foarte bătracircne Larvele apar icircn aproximativ 14-15 zile la temperatura optimă de

26-28degC şi 16-22 zile la 21-25degC Pragul de dezvoltare este de 11degC dăunătorul dezvoltacircnd o

generație icircn 17-18 zile anual prezentacircnd 4-7 generații chiar 12 Adulţii trăiesc pacircnă la 35 de zile

la 25-27degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

eliminarea buruienilor sau plantelor gazdă alternative

utilizarea răsadurilor libere de tripși

Măsuri curative

metode biologice

- Amblyseius cucumeris Amblyseius degenerans (acarieni prădători)

- Orius spp (ploşniţe prădătoare)

- Aelothrips fasciatus Frankliniothrips vespiformis (tripşi prădători)

- Dasyscapus parvipennis (musculiţă parazită)

metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare galbenă și albastră pentru

capturarea tripșilor adulţi

IMPORTANT

Heliothrips haemorrhoidalis poate fi identificat numai prin examinarea microscopică

Adulții și larvele sunt detectate prin examinarea suprafeței inferioare a frunzelor unde se

dezvoltă pete clorotice maronii și leziuni necrotice

Factorii care favorizează apariția şi evoluția tripsului sunt temperatura optimă de

dezvoltare și existența florilor cultivate icircn aceleași spații protejate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Lacanobia oleraceae Linnaeus Denumire populară molia tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate plante erbacee diverse plante ornamentale cultivate icircn seră

Descriere

Adult cu anvergura aripilor 35-45 mm cu aripile anterioare maron roşcat pacircnă la mov-maroniu

cu o stigmă (semn reniform) mică gălbuie cu o linie subterminală albă aripile posterioare gri-

maronii cu o tentă mai icircnchisă la marginea posterioară (fig1)

Larva de aproximativ 40 mm lungime de culoare verzuie gălbuie sau brun roşcată cu pete

foarte mici şi fine albe și mai puțin dese cu negru linii dorsale și subdorsale palide linia

spiraculară lată de culoare galbenă sau galben-portocalie cu marginea de deasupra mai

icircntunecată spiracule albe icircnconjurate cu negru capul verde deschis icircn primele două stadii

devine albicios pacircnă la maroniu deschis cu zone marmorate (fig 2)

Pupa 16-19 mm lungime suprafaţa punctată grosier la icircnceput de culoare maronie mai tacircrziu

ajunge de culoare neagră strălucitoare

Ou hemisferic 075 mm icircn diametru suprafaţă reticulată la depunere de culoare verzuie apoi se

deschide pacircnă la galben pal chiar alb

Fig1 Adult (httpswwwnaturespotorguk) Fig 2 Larva (httpswwwnaturespotorguk)

Simptome

- larvele tinere scheletuiesc frunzele pe măsură ce cresc atacă tulpinile şi fructele

Biologie adulţii nu zboară ziua se ascund icircn crăpăturile solului şi sunt vizibili destul de greu

uneori doar icircn momentul irigatului Fiecare femelă poate depune aproximativ 1000 de ouă icircn

pachete de 60-300 pe partea inferioară a frunzelor care eclozează icircn 8-10 zile Larvele trec prin

cinci-şapte stadii larvare ajungacircnd la completa dezvoltare icircn 33-39 de zile La icircnceput larvele

sunt gregare şi scheletuiesc frunzele apoi după prima năpacircrlire se dispersează dar datorită

capacităţii reduse de a coloniza alte plante numărul lor scade destul de mult Larvele de ultimele

vacircrste devorează frunzele dar au şi capacitatea de a ataca tulpina predispunacircndu-le la fracircngere

Icircn plus pot produce icircn urma hrănirii orificii mari atacirct icircn fructele necoapte cacirct şi coapte Pentru

icircmpupare larvele caută locuri uscate cum ar fi pereţi stacirclpi din lemn dar şi resturi de plante

icircmpuparea avacircnd loc icircntr-un cocon mătăsos

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere

icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de

infestare

Măsuri curative

metode biologice Bacillus thuringiensis este utilizat pe scară largă pentru a controla

Lacanobia Oleraceae dar este costisitor și necesită o aplicare repetată ceaţa termică pe bază de

Bacillus thuringiensis icircn doze de 1 2 și 4 kg ha reduce daunele pe care le poate cauza larvele

frunzelor și fructelor de tomate icircn sere

IMPORTANT

Atacul poate fi atacirct de puternic icircncacirct plantele atacate devin nevandabile

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Liriomyza bryoniae (Kaltenbach)

Denumire populară musca minieră a frunzelor de tomate

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie foarte polifagă (119 genuri din 31 familii de plante) Icircn spațiile protejate

este un dăunător principal al tomatelor

Descriere Adultul măsoară 2-3 mm lungime are corpul de culoare neagră-brună capul și toracele negre

Pe torace și abdomen prezintă 2 dungi longitudinale galbene Aripile sunt mai lungi decacirct

abdomenul Dorsal corpul este acoperit de perișori scurți Ca toate speciile de carantină din genul

Liriomza are scutelum de culoare galbenă vizibil ca o pată galbenă pe spate (fig 2)

Oul este sferic de 02-03 mm la depunere de culoare albă apoi devine gălbui

Larva este mică la eclozare 05 mm la completa dezvoltare atinge 3 mm lungime fără picioare

toracice sau abdominale și fără capsulă cefalică de culoare galbenă-verzuie sau crem cu

segmentația corpului vizibilă

Pupa are 17-21mm lungime și este de culoare castanie-icircnchis

Fig 1 Mina produsă de Liriomyza bryoniae Fig 2 Adult (femelă) de L bryoniae

(httpsgdeppoint) (httpsgdeppoint)

Simptome

Larvele minează caracteristic frunzele cauzacircnd galerii sinuoase inițial albe iar mai tacircrziu brune

Minele sunt alungite răsucite neregulat și nu sunt asociate cu nervurile frunzei (fig 1)

Excrementele de culoare neagră sunt depuse icircn zona mediană a galeriei sub forma unei linii

subțiri și icircntrerupte foarte des Larva la completa dezvoltare părăsește mina printr-o incizie icircn

epiderma superioară și se icircmpupează la exteriorul frunzei de regulă icircn sol Frunzele puternic

atacate se usucă parțial sau total și cad Cacircnd minează și tulpina plantelor acestea se ofilesc și se

usucă

Biologie

Are mai multe generații pe an icircn condiții de seră putacircndu-se icircnmulți permanent generațiile

suprapunacircndu-se La 1-3 zile de la apariție și de la icircmperecherea insectelor femelele depun ouăle

pe fața superioară a frunzelor plantelor gazdă O femelă depune 50-100 de ouă larvele eclozacircnd

după 5-11 zile Dezvoltarea larvei durează 8-11 zile iar la completa dezvoltare larva părăsește

frunza pătrunde icircn stratul superficial al solului și se icircmpupează stadiu care durează 4-8 zile O

generație se dezvoltă icircn 17-25 de zile

Măsuri de management

Măsuri preventive - utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru a detecta prezenţa adulţilor icircn cultură

- inspecția plantelor pentru a detecta frunzele cu galerii sau icircnțepăturile produse de femele pentru

hrănire avacircnd ca scop semnalarea din timp a prezenței daunătorului și alegerea metodei de

combatere cu cea mai mare eficiență

- utilizarea răsadurilor neinfestate și care să provină din locuri de producție libere de dăunatori

- distrugerea resturilor vegetale dezinfectarea solului și incintei

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius

palliles Chrysocharis parksi De asemenea pot fi utilizate preparate cu nematodul parazit

Neoaplectana carpocapsae şi specii prădătoare de insecte cum ar fi ploșnița Cyrtopeltis modestus

metode chimice tratamente cu următoarele produsele de protecţie a plantelor VOLIAM

TARGO - 06 - 08 lha (icircn funcţie de nivelul de infestare) AFFIRM ndash 15 kgha ACTARA 25

WG - 005 (0250 kg la 100 mp) aplicat la sol preventiv şi curativ

-utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum recomandacircndu-se acele produse care

afectează cel mai puţin fauna utilă

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

VOLIAM TARGO - 3 zile

AFFIRM - 3 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

IMPORTANT Principală sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din

serele icircnmulțitor

Răsadurile atacate pot fi compromise Frecvența plantelor atacate poate ajunge la 70-100

Fișa măsurilor privind managementul integrat al

organismului dăunător

Macrosiphon euphorbiae Thomas Denumire populară păduchele dungat al cartofului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă icircn ţara noastră se icircntacirclneşte pe plante legumicole şi floricole de Solanaceae atacirct icircn

cacircmp cacirct şi icircn spaţii protejate

Descriere

- formele aptere au corpul de culoare variabilă de la verde-gălbui pacircnă la roz chiar mov dorsal

cu dungi icircntunecate dorsal talie mare 3-36 mm Corpul este strălucitor iar ochii de culoare roşie

Antenele sunt mai lungi decacirct corpul iar corniculele lungi și subțiri lungimea lor ajungacircnd pacircnă

la vacircrful cozii (fig 1)

- formele aripate au culoare verde pacircnă la roz antenele şi corniculele mai icircnchise la culoare decacirct

formele aptere cu aripi bine dezvoltate

Fig 1 Macrosiphum euphorbiae ndash forma apteră

(httpinfluentialpointscom)

Simptome Daunele primare rezultă din efectele hrănirii coloniilor pe țesuturile tinere ce determină

slăbirea și distorsionarea creșterilor noi Afidele determină apariția petelor clorotice și

distorsionarea frunzelor piticirea și ofilirea plantelor

Daunele secundare sunt determinate de ciuperci (fumagina) de pe secrețiile de miere de

pe frunze și fructe rezultacircnd reducerea fotosintezei și calitatea fructelor

Dăunătorul afectează grav plantele prin transmiterea bolilor virale

Biologie M euphorbiae are 8-12 generații pe an o generaţie dezvoltacircndu-se icircn 2-3 săptămacircni Ca

şi alte afide prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) afidele femele dacircnd

naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este

supraaglomerată apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi Temperaturile mai mari

de 30degC duc la moartea insectelor icircn timp ce dezvoltarea este bună icircntre 5-25degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi

rezervor de virusuri

combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu

- paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus abdominalis Aphidius ervi Aphidius

colemani

- prădătorii Harmonia axyridis Adalia bipunctata Coccinella septepunctata Adonia

variegata Chrysoperla carnea Syrphus ribessi

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100

SC ndash075 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

IMPORTANT

Dăunătorul este vector pentru virusuri

Icircn sere inspecțiile fitosanitare și utilizarea de material de plantare neinfectat poate reduce

infestarea cu M euphorbiae

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Myzodes persicae Sulz Denumire populară păduchele verde al piersicului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specii lemnoase şi ierboase atacirct icircn cacircmp cacirct şi icircn sere şi răsadniţe

Descriere

-forma apteră (fără aripi) corp globulos oval de culoare verde-deschis sau verde icircnchis antene

negre exceptacircnd al treilea articol care este galben verzui spre bază (fig 1) Picioare galbene cu

tarse negre cornicule galben verzui cu vacircrfuri icircnchise la culoare Lungimea corpului 24-26 mm

-forma aripată corp verde gălbui sau roşcat capul şi toracele negre abdomenul are pe partea

dorsală o pată mare neagră precum şi 1-2 dungi transversale şi 4 pete laterale de aceeaşi culoare

Cornicule brune puţin icircngroşate median Aripile sunt bine dezvoltate Lungimea corpului 18-25

mm (fig 2)

Fig1 Nimfe (httpentnemdeptufledu) Fig3 Forma aripată (httpswwwcabiorg)

Simptome dăunătorul formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor care datorită

icircnţepăturilor şi sugerii sevei se necrozează şi se răsucesc (pseudocecidii) Cu timpul frunzele se

icircngălbenesc şi se usucă

Biologie - icircn seră se dezvoltă icircn tot cursul anului afidele se reproduc partenogenetic toate insectele

prezente sunt femele şi fiecare femelă dă naştere mai multor femele fără a fi nevoie să se

icircmperecheze aceste femele dau naştere nimfelor vii nu depun ouă

- populaţiile pot creşte exploziv descendenţa nou apărută icircncepe să se reproducă icircn doar 7 zile

- deoarece o colonie creşte icircn vacircrstă şi dimensiune pe plante individuale proporţia formelor

aripate creşte

- afidele pot fi găsite pe muguri tulpini şi suprafaţa interioară a frunzelor unele vor migra la noi

plante gazdă sau ţesuturile plantelor tinere şi vor căuta icircn mod activ ţesut moale proaspăt de

plante

- fiind predispusă să dezvolte forme aripate această specie este mai probabil să se răspacircndească

printr-o cultură mamă

Măsuri de management

Măsuri preventive

- utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură

- monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase (eficiente

pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor aptere şi

fenomenului de bdquorouă de miererdquo

- icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi

rezervor de virusuri

- combaterea afidelor existente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice

-specii parazitoide cum ar fi Aphidius colemani Aphidius matricariae și Aphidoletes

abdominalis Aphidoletes aphidimyza

- patogenul fungic Lecanicillium lecanii este compatibil cu insecticidele și este eficace icircmpotriva

M persicae icircntr-o gamă largă de culturi de seră dar numai acolo unde se poate menține o

umiditate ridicată cu succes se utilizează şi patogenul fungic Beauveria bassiana se recomandă

utilizarea patogenilor fungici mai ales cacircnd infestarea este incipientă tratamentele fiind repetate

la intervale de 3-5 zile

- aplicarea tratamentelor cu săpun s-a dovedit utilă icircn sere datorită toxicităţii reduse asupra

faunei utile

IMPORTANT

Este specie polifagă atacă peste 400 de plante gazdă

Specia este cunoscută ca principal vector al virusurilor producacircnd mozaicul la

Solanaceae

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Myzus ornatus Laing

Denumire populară păduchele păstacircrnacului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă deşi dăunătorul atacă icircn special culturile de păstacircrnac diferite plante ornamentale

este prezent şi icircn spaţii protejate provocacircnd daune importante la tomate

Descriere

Forma apteră corp galben verzui prezentacircnd dorsal pete castanii care formează racircnduri

tranversale fruntea prezintă tuberculi puternici antenele pacircnă la jumătatea corpului baza

ultimului articol antenal fiind de 35-5 ori mai lungă decacirct grosimea zonei mediane a acestuia

Corniculele au aspect solzos cu extremităţile drepte sau departate şi de nuanţă mai icircnchisă sau

mai deschisă cauda triunghiulară (fig1)

Forma aripată aripi de culoare galbenă abdomen cu o placă mare dorsală de culoare brună

care nu atinge marginile cornicule drepte uniform pigmentate cauda triunghiulară

Nimfa deschisă la culoare alb verzuie

Fig 1 Nimfe şi forme aptere (wwwinfluentialpointscom)

Simptome păduchele populează partea inferioară a frunzelor formacircnd colonii compacte

Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se gofrează se icircngălbenesc şi se usucă De

asemenea se observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe

se formează dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce

capacitatea fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub

denumirea derdquo rouă de miererdquo)

Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate

afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou

nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da

naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată

apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri

combaterea afidelor prezente icircn spaţiile protejate icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de

cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu specii de himenoptere parazite Aphidius matricariae

Praon volucre Lisiphlebus fabarum şi prădători din familiile Coccinellidae Chrysopidae

Syrphidae etc

IMPORTANT

Dăunătorul este cunoscut ca vector pentru diferite virusuri (peste 20 de virusuri)

La atac puternic producţia este semnificativ redusă şi de slabă calitate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Nezara viridula (Linnaeus) Denumire populară ploșnița verde a legumelor ploşniţa tomatelor şi a fasolei

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 30 de familii botanice icircn spaţii

protejate atacă cu preponderenţă ardeiul dar tomatele şi vinetele sunt atacate de asemenea

Descriere

Adultul 12-16 mm masculii sunt puțin mai mici decacirct femelele culoarea este uniform verde

deschis mai rar de nuanţă galbenă brună sau roşcată (fig 1) Articolele antenale 4 şi 5 şi o parte

din articolul al treilea de culoare roşie icircn partea distală Trei puncte albe mici sunt de obicei

evidente pe marginea anterioară a scutelului Culoarea punctelor de pe tegument corespunde cu

culoarea de bază a corpului

Ouăle alungite lipite unele de altele au formă de butoiaş de culoare crem-gălbui pe parcursul

dezvoltării devenind galben intens rozalii și icircn final portocaliu strălucitor

Nimfele au 5 stadii care se dezvoltă pe parcursul unei luni (30 zile) Culoarea nimfelor se

schimbă progresiv de la un stadiu la altul fiind predominant neagră la eclozare ajungacircnd ca

stadiul 5 să aibă culoarea verde Toate stadiile nimfale prezintă pe partea dorsală o serie de pete

albe aranjate icircn linii paralele (fig 2)

Fig 1 Adult (httpswwwcabiorg) Fig 2 Nimfă (httpswwwndsuedu)

Fig 3 - Atac pe fructe (httpjournalsusamvclujro)

Simptome atacă toate părțile plantelor inclusiv tulpina dar se hrănesc icircn special cu fructele și

lăstarii tineri ai tomatelor (fig 3) Icircn general pe fructe se observă orificii realizate prin perforarea

și sugerea țesuturilor formacircndu-se ulterior pete minuscule dure maronii sau negre Fructele

atacate nu se mai dezvoltă rămacircn mici și se stafidesc icircnainte de a ajunge la maturitate Icircn plus

prin injectarea salivei toxice se imprimă fructelor un gust şi miros neplăcut iar ţesuturile

degradate rămacircn ferme cacircnd fructele se coc La tomatele tinere atacul induce maturarea timpurie

reducerea dimensiunilor și greutății fructelor Punctele de hrănire devin porţi de intrare a

ciupercilor și bacteriilor

Biologie primăvara adulţii migrează din zonele icircnvecinate icircn spaţiile protejate atacacircnd culturile

plantelor gazdă Adulţii şi nimfele se hrănesc prin extragerea sevei plantelor icircn urma hrănirii

apăracircnd simptomele caracteristice

Femelele pot depune aproximativ 30-130 de ouă grupate icircntr-un singur strat pe fața inferioară a

frunzelor Perioada de incubație poate dura aproximativ 20 de zile icircn funcție de temperatură

Primul stadiu nu se hrăneşte şi nimfele stau grupate la locul de eclozare Stadiile nimfale doi şi

trei stau de asemenea grupate dar se dispersează dacă sunt deranjate icircn schimb stadiile patru şi

cinci şi adulţii se răspacircndesc icircn cultură

Măsuri de management

Măsuri preventive

- controlul riguros al buruienilor din spaţiile protejate şi din vecinătatea acestora reducacircnd astfel

numărul de insecte

- utilizarea culturilor capcană

- eliminarea locurilor de iernare preferate

- utilizarea de soiuri sau hibrizi rezistente la atac

- utilizarea de culturi alternative mai puțin atractive pentru insecte

Măsuri curative

metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare și

parazite ce pot icircn mod natural să mențină un nivel scăzut al gradului de atac icircn special asupra

pontei (Trissolcus spp Telenomus spp) dar şi specii entomopatogene (Bacillus thuringiensis)

IMPORTANT

Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate

Specie invazivă prezentă icircn Romacircnia din anul 2010 (Grozea şi colab 2012)

Este vector de virusuri

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Frankliniella occidentalis (Pergande) Denumire populară tripsul californian

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 250 de familii botanice icircn spaţii

protejate atacă cu preponderenţă tomate ardei castraveți vinete pepeni salată ceapă praz dar

și specii de flori

Descriere

Adult au aproximativ 2 mm corpul este oval-alungit convex dorsal masculii fiind mai mici

decacirct femelele (09 mm) La femele culoarea variază de la galben deschis icircn perioada de vară

pacircnă la maron accentuat iarna icircn timp ce masculii au culoarea gălbui deschis aproape albă

Antenele prezintă 8 articole (fig 1)

Larvă la eclozare sunt albe-hialine cu lungimea de 05 mm apoi culoarea devine gălbui deschis

şi ating15 mm antenă cu şase segmente

Pupa este imobilă

Ou sunt opace reniforme

Fig 1 Adulți (httpswwwcabiorg) Fig 2 Atac pe fructe (httpwwwtswvramporg) Simptome adulții și larvele icircnțeapă și sug seva din țesuturile frunzelor florilor și fructelor Pe

organele atacate se observă pete de decolorare care devin argintii sau brune Pe frunzele atacate

simptomele se pot observa de-a lungul nervurilor Din cauza atacului organele afectate se pot

deforma și devin succeptibile pentru instalarea ciupercilor și bacteriilor patogene (fig 2) Ritmul

de creștere al plantelor este icircncetinit bobocii florali datorită atacului nu se mai deschid la atacuri

mari obținacircndu-se producții reduse fără aspect comercial

Biologie icircn seră tripsul se icircnmulțește pe tot parcursul anului și poate avea icircntre 12 și 15 generații

Temperatura optimă de dezvoltare este de 25ordmC Femelele depun ouăle icircn țesuturile frunzelor

florilor dar și pe fructe O femelă poate depune icircntre 20 și 40 de ouă acestea fiind sensibile la

uscăciune și temperaturi scăzute Larvele au patru stadii de dezvoltare primele două sunt foarte

active producacircnd pagube organelor pe care se dezvoltă Larvele se retrag pentru icircmpupare icircn sol

uneori icircn florile plantelor gazdă Ciclul biologic icircn seră este complet icircn 14 zile la temperaturi de

30degC şi 44 de zile la temperaturi de 15 ordmC Durata de dezvoltare este de 1-3 zile larvele de prima

vacircrstă trei zile larvele de vacircrsta a doua o zi stadiul de prepupă 10 zile stadiul de pupă iar

femelele adulte trăiesc icircn general 40 de zile

Măsuri de management

Măsuri preventive

- utilizarea la plantare a unui material liber de tripşi

- monitorizarea culturilor prin capcane lipicioase de culoare albastră sau galbenă pentru

depistarea insectelor şi inspectarea periodică a plantelor pentru evidenţierea larvelor

- icircndepărtarea plantelor cu simptome de virus pentru a preveni infestarea altor plante

- arderea resturilor de plante după desființarea culturilor din spații protejate

- icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de infestare şi

rezervor de virusuri

- instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de

pătrundere a tripşilor icircn spaţiu

- mulcirea cu folie pentru a bloca retragerea larvelor icircn sol

Măsuri curative

metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de

a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate

săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)

metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare

Amblyseius barkeri Amblyseius cucumeri Amblyseius degenerans Anthocoris nemorum

Chrysoperla carnea Orius spp Sunt menționați și nematozi paraziți ai speciei Steinernema

feltiae dar și fungi entomopatogeni ca Verticillium lecanii Zimm

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOSPILAN 20

SP 20SG GAZELLE ndash 004 KOHINOR 200 SL TALENT ndash 075 lha SANOMECTIN

PRO 18 - 60-80 mlhl

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- MOSPILAN 20SP GAZELLE - 3 zile

- KOHINOR 200 SL TALENT - 7 zile

- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile

IMPORTANT

Vector de viroze acest trips transmite icircn stadiul de larvă la tomate virusul de carantină

TSWV (Tomato spotted wilt virus) și TSV (Tobacco streak ilavirus) ambele deosebit de

dăunătoare pentru culturile de tomate

Specia prezintă rezistenţă la o serie de produse de protecţie a plantelor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Polyphagotarsonemus latus (Banks)

Denumire populară păianjenul lat acarianul lat

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă atacă cu preponderenţă tomate ardei gras vinete fasole

castraveți cartof și alte specii cultivate icircn sere solarii și cacircmp

Descriere

- femelele adulte au 165-200 microm lungime piriforme de culoare alb-gălbuie Masculii sunt mai

mici aproximativ 110 microm lungime corpul este aplatizat avacircnd culoarea gălbuie (fig 1) Nimfele

sunt transparente acest stadiu putacircnd dura 1-3 zile Oul este oval hialin pe suprafaţa lui sunt

prezente mai multe racircnduri longitudinale de bulbi caracteristice speciei

- avacircnd dimensiuni microscopice acești acarieni nu se pot observa cu ochiul liber dar simptomele

de atac sunt vizibile

Fig 1 Adulți (httpswwwentocsiroau) Fig 2 Atac pe tomate (httpswwwpestnetorg)

Simptome Larvele și adulții se hrănesc cu seva țesuturilor icircn principal pe foliajul tacircnăr pe

partea inferioară a frunzelor dar colonile pot fi prezente şi pe alte organe ale plantei cum ar fi

boboci florali fructe lăstari Atacul porneşte de la bază şi se răspacircndeşte spre partea superioară

Plantele prezintă următoarele simptome stagnarea creșterii ramificarea puternică icircn zona de

vacircrf uscarea și căderea bobocilor floriferi avortarea florilor gofrarea decolorarea micşorarea

deformarea brunificarea şi suberificarea frunzelor brunificarea şi suberificarea fructelor (fig 2 )

La atac puternic cultura poate fi compromisă icircn special prin uscarea pedunculilor florali şi

suberificarea fructelor

Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului Icircn condiții optime icircn

sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile Femelele depun 35-50 de ouă pe partea

inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Acest dăunător poate fi răspacircndit de către

insecte (musculița albă și afide forma aripată) şi cu sol infestat Populaţia de acarieni creşte rapid

icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată

Măsuri de management

Măsuri preventive măsuri agrotehnice controlul culturii precedente pentru a preveni transmiterea acarianului de

la un sezon la altul curăţarea serei şi a echipamentelor (ex instalaţiile de irigare) creşterea

nivelului de umiditate deoarece influenţează negativ dezvoltarea acarienilor icircndepărtarea

plantelor cu simptome pentru a icircmpiedica răspacircndirea icircn cultură controlul periodic al răsadurilor

şi culturilor din seră pentru semnalarea timpurie a dăunătorului aplicacircnd ulterior măsuri de

combatere icircn timp util

Măsuri curative

metode biologice

-pentru menținerea unor densități scăzute icircn sere se pot utiliza specii de acarieni prădători

Phytoseiulus persimilis Amblyseius californicus Neoseiulus barkeri sau alte specii prădătoare

cum ar fi Macrolophus caliginosus De asemenea pentru reducerea nivelului populaţiilor de

acarieni se realizează cu ciuperca entomopatogenă Beauveria bassiana

- tratamentele cu extract de usturoi sunt eficiente icircmpotriva acarienilor

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor

- VERTIMEC PRO ndash 12 lha şi

- APACHE ndash 015-1 lha

-icircn condiții de seră tratamentele cu acaricide ar trebui aplicate doar icircn situaţia icircn care controlul

biologic nu a fost eficient se realizează la atingerea pragului economic de 1-3 acarienifrunză sau

5-8 plante atacate şi se selectează astfel icircncacirct să fie protejată fauna utilă şi albinele

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

- Timp de pauză

- VERTIMEC PRO- 3 zile

- APACHE- 3 zile

IMPORTANT

Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate la tomate

Este o specie extrem de polifagă

Unele populaţii de acarieni au dezvoltat rezistenţă la unele grupe de produse chimice

Controlul poate fi dificil la soiurile cu frunze gofrate

Fișa măsurilor privind managementul integrat al

organismului dăunător

Spodoptera exigua (Huumlbner) Denumire populară buha cucurbitaceelor

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă

Spodoptera exigua are o gamă largă de plante gazdă insecta fiind dăunătoare culturilor de

legume cacircmp și flori Printre culturile de legume susceptibile se numără tomatele sparanghelul

fasolea sfecla brocoli varza conopida țelina vinetele salată ceapa mazărea ardeii cartoful

ridichea spanacul cartoful dulce napul

Descriere

Adult de mărime medie anvergura aripilor 25-30 mm aripile anterioare de culoare gri ndash

maronii de obicei cu un model neregulat şi o pată deschisă de forma unei alune aripile

posterioare uniform gri sau albe tivite cu o linie icircnchisă pe margini (fig 2)

Larve icircn mod normal prezintă cinci stadii au culoare variabilă verde deschis sau gălbui icircn

primele două stadii apar dungi deschise icircn stadiul trei colorate mai icircnchis dorsal icircn stadiul patru

icircn stadiul cinci au variaţii de culoare de la verde dorsal cu roz sau galben ventral şi o linie albă

laterală Dorsal se poate observa o serie de pete icircnchise la culoare uneori larvele pot fi foarte

icircnchise la culoare aproape negre (fig 1)

Ou circular de culoare alb-verzuie acoperit cu un strat de solzi dacircnd aparenţă pacircsloasă

Pupă prezentă icircn sol de culoare brun-deschis aproximativ 15-20 mm

Fig 1 Larve Spodoptera exigua Fig 2 Adult Spodoptera exigua

(httpentnemdeptufledu)

Simptome Femelele depun oăle icircntr-o masă de 50-150 ouă pe dosul frunzei adesea aproape de inflorescenţe

sau vacircrful lăstarilor O femelă poate depune icircntre 300 şi 600 de ouă şi acestea eclozează icircn două-

trei zile Larvele tinere sun gregare icircn primele vacircrste (stau icircmpreună) se hrănesc pe partea

inferioară a frunzelor lăsacircnd intactă epiderma superioară şi nervurile mari Larvele mai mari

devin solitare produc perforaţii neregulate icircn frunze iar cele de ultimele vacircrste cauzează

defolierea completă aplantelor La tomate pot fi consumaţi mugurii și punctele de creștere iar

fructele perforate

Biologie Numărul de generații variază icircn funcție de condițiile climatice Ciclul biologic poate fi

complet de la cacircteva zile pacircnă la 24 de zile O larvă la 20 de plante de tomate poate produce

pagube economice

Măsuri de management

Măsuri preventive

- inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă

(pragul de acţiune este 03 larveplantă

- icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere

- icircndepărtarea buruienilor din zonele icircnvecinate

- icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii icircn mod regulat

- utilizarea de bariere (capcane)

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea

- virusului nuclear polihedrosis obţinut din Spodoptera exigua care are capacitatea de a

omoricirc larvele icircn 3-6 zile

- unor produse pe baza bacteriei Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a

doua generaţie) şi ciupercii Beauveria bassiana

- nematozilor entomopatogeni (Rhabditida Steinernematidae și Heterorhabditidae) dar

eficacitatea nematozilor icircn omoracircrea larvelor este dependentă de gradul de umiditate

de aceea nematozii sunt mai eficienţi cacircnd larvele coboară icircn sol pentru icircmpupare

- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus

maculiventris

metode chimice LANNATE 20 SL ndash 125 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

LANNATE 20 SL - 7 zile

IMPORTANT

Fluturele este un dăunător polifag

Daunele sunt determinate de hrănirea larvelor care lasă plantele complet defoliate

Controlul buruienilor este important deoarece plantele spontane reprezintă o sursă de

infestare

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Tetranychus urticae Koch

Denumire populară păianjenul roşu comun

Plante gazdă este cea mai polifagă specie de acarian icircn spaţii protejate atacacircnd peste 300 de

specii de plante gazdă

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Descriere

adult este extrem de mic abia vizibil cu ochiul liber femelele adulte măsoară aproximativ 04

mm lungime sunt de formă elipsoidală au culoare variabilă de la verde deschis brun şi galben

pacircnă la carmin sau roşu icircnchis masculul este piriform şi mai mic decacirct femela măsuracircnd 022-

035 mm lungime dar şi de culoare mai deschisă (fig1) Femele prezintă două forme de vară de

culoare galbenă pacircnă la verde cu două pete negre dorsal şi de iarnă care este mai icircnchisă la

culoare adesea portocalie sau roşie Culoare poate varia şi icircn funcţie de planta gazdă dar şi de

alţi factori

larva are formă elipsoidală de culoare galben-palid la eclozare devine verde-gălbui după hrănire

şi prezintă numai trei perechi de picioare (fig 2)

ou formă sferică de culoare pală translucid se icircnchide la culoare pe parcursul dezvoltării

Fig 1 Adulţi (mascul şi femelă) (httpswwwcabiorg) Fig 2 Ou şi larvă (httpjennytfrecwsuedu)

Simptome

-păianjenii colonizează partea inferioară a frunzelor iar prin icircnţepăturile pe care le produc

celulele ţesutului se golesc icircn urma absenţei sevei şi provoacă icircngroșarea sau icircngălbenirea

frunzelor Petele necrotice apar icircn stadiile avansate ale leziunilor frunzelor

-pe măsură ce infestarea devine severă frunzele par bronzate sau argintii devin fragile și cad

prematur plantele nu mai fructifică normal şi dau recolte scăzute

-defolierea completă poate apărea dacă acarienii nu sunt controlați

-atacul acarienilor la floarea deschisă provoacă o icircnroșire și dispariția petalelor care seamănă cu

arderea prin pulverizare

-frunzele şi tulpina plantelor sunt acoperite cu ţesătura acarienilor vizibilă cu ochiul liber

Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului dezvoltarea avacircnd loc

icircntre 12 şi 40degC Icircn condiții optime icircn sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile

Femelele depun 35-50 de ouă pe partea inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Poate

fi răspacircndit prin activitatea omului (unelte deplasarea icircn seră) cu plante infestate curenţi de aer

insecte (musculița albă și forma aripată a afidelor) dar şi cu sol infestat Populaţia de acarieni

creşte rapid icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată

Măsuri de management

Măsuri preventive

curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre

ciclurile de cultură

creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de

acariani (dar favorizează bolile fungice)

controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora

Măsuri curative

metode biologice

-pentru controlul dăunătorului sunt folosiţi cu succes prădătorii cel mai eficient fiind acarianul

Phytoseiulus micropilis acesta putacircnd reduce pacircnă aproape de zero populaţia acarianului Alte

specii de acarieni prădători eficace Neioseiulus californicus N fallacis N longispinosus

Galemdromus occidentalis (rata de eliberare a prădătorilor depinde de densitatea acarianului

fitofag de cultură temperatură)

- lansarea buburuzelor din genul Stethorus foarte eficientă fiind specia Stethorus punctillum care

poate consuma 1000 de ouă de acarieni icircn 2-3 săptămacircni

- utilizarea tripşilor prădători cum ar fi Scolothrips sexmaculatus (eficientă mai ales pentru

spaţiile uscate şi cu temperaturi mari

- preparatele entomopatogene avacircnd la bază ciupercile Enthomophthora thaxteriana şi E

adjarica s-au dovedit eficiente cu condiţia să se menţină o umiditate atmosferică aproape de

saturaţie o anumită perioadă de timp

-utilizarea de produse alternative cum ar fi săpun sau ulei esențial de muşeţel oregano

portocale care ar putea fi utile pentru limitarea dezvoltării acarianului

metode chimice cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM TARGO - 06-08

lha KANEMITE SC pentru plante cu icircnălţimea lt 50 cm ndash 0625 l ha icircn 600 l apă pentru

plante cu icircnălţimea icircntre 50-125 cm ndash 0938 lha icircn 900 l apă pentru plante cu icircnălţimea ˃125 cm

ndash 125 lha icircn 1200 l apă APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile INVERT

18 EW 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile

Timp de pauză

- VOLIAM TARGO - 3 zile

- KANEMITE - 7 zile

- APACHE - 3 zile

- INVERT 18 EW - 3 zile

IMPORTANT

Este una din speciile de acarieni care se găsesc frecvent icircn spaţii protejate şi produc daune

economice la culturile afectate

Acarianul poate trăi și pe plante spontane ceea ce poate constitui o sursă de infestare

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Thrips tabaci Lind

Denumire populară tripsul tutunului tripsul cepei

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă este o specie polifagă care atacă specii de plante din 25 familii botanice ex

legume (tomate ardei castraveţi vinete varză salată conopidă ) flori (trandafir garoafă

crizanteme gerbera orhidee) pomi (cais prun piersic) etc Dăunătorul este prezent atacirct icircn spaţii

protejate cacirct şi icircn cacircmp

Descriere

Adult 08-1 mm lungime corp alungit icircngust şi plat de culoare galbenă sau brună ndashcastanie

Antenele sunt formate din şapte articole Picioarele sunt galbene femurul şi tibia cu nuanţe slab

cenuşiu Aripile anterioare sunt de culoare uniform brun gălbuie prezintă două nervuri

longitudinale cu franjuri pe margine iar cele posterioare prezintă o singură nervură longitudinală

(fig1)

Larva asemănătoare cu adultul de culoare albă-palidă la icircnceput apoi verzuie sau gălbuie are

09-1 mm lungime antene din şase articole

Ou eliptic albicios depus icircn epiderma frunzelor sau florilor

Fig 1 Adult Fig 2 Atac pe frunze

( wwwbioforceconz) (www7inrafr)

Simptome adulţii şi larvele colonizează frunzele vacircrfurile vegetative şi florile şi sug seva din

ţesuturi producacircnd daune directe Icircn urma atacului apar pete galbene-cenuşii mai ales de-a lungul

nervurilor şi icircn timp ţesuturile atacate se necrozează De asemenea foliajul prezintă numeroase

pete argintii care corespund celulelor golite de conţinut (fig 2)

Biologie icircn condiţii de seră nu intră icircn diapauză se icircnmulţeşte tot tipul anului avacircnd pacircnă la 10

generaţii uneori 14 De asemenea cacircnd temperatura şi umiditatea sunt optime o generaţie se

dezvoltă icircn 16-20 de zile icircn schimb durează 20 de zile la 20oC şi 11 zile la 30

oC La 25degC durata

stadiilor a fost de 6 zile pentru ou 61 zile pentru larvă 14 zile pentru nimfă şi de 28 zile pentru

adult O femelă poate depune pacircnă la 50 de ouă pe parcursul vieţii

Măsuri de management

Măsuri preventive

rotaţia culturilor

folosirea foliei de mulci pentru a bloca contactul tripsului cu solul (tripsul se transformă

icircn adult icircn sol)

icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de

infestare şi rezervor de virusuri

instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de

pătrundere a tripşilor icircn spaţiu

arderea resturilor de plante rămase la desfiinţarea culturii

Măsuri curative

metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de

a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate

săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)

metode biologice tratamente cu Amblyseius swirskii Typhlodromus tripsi (acarieni prădător)

Aelothrips fasciatus (trips) Coccinella 7-punctata Coccinella undecimpunctata (buburuze)

Chrysoperla carnea

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -

10 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl VERTIMEC 18 EC ndash 60 ndash 80 mlhl

MATCH 050 EC ndash 15 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- VYDATE 10 L - 21 zile

- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile

- VERTIMEC 18 EC - 3 zile

- MATCH 050 EC - 7 zile

IMPORTANT

Atacul este foarte periculos la răsaduri

Dăunătorul este vector principal icircn transmiterea tospovirusurilor la tomate ardei

castraveţi inclusiv Tomato spotted wilt virus

Identificarea larvelor şi adulţilor se face prin analiză la microscop

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Trialeurodes vaporariorum Cockerell

Denumire populară musculița albă de seră

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie extrem de polifagă culturile de tomate din spațiile protejate fiind adesea

cele mai sever infestate

Descriere Adultul prezintă corpul alungit alb-gălbui acoperit de o secreție ceroasă albă pulverulentă (fig

1) Aripile de culoare albă nepătate bine dezvoltate și cu nervațiune redusă și rotunjite la bază

sunt ținute relativ plane cacircnd sunt icircn repaus Dimensiunile corpului sunt mici de 115- 15 mm

masculul fiind ușor mai mic decacirct femela

Oul este fusiform cu diametrul de 022-024 mm prevăzut cu un pedicel scurt la depunere fiind

de culoare alb-gălbui iar după două zile devine negru-violet cu reflexe metalice

Nimfa neonată are forma ovală de culoare galbenă-palid cu ochii roșii Ultimul stadiu de

dezvoltare al nimfeii denumit bdquopupariurdquo este de formă ovală turtit dorso-ventral cu colorit

verde pal și acoperit de o secreție ceroasă albă Pe partea dorsală a frunzei se văd ca niște

picături mici albe cu aspect ceros

Fig 1 Musculița albă de seră icircn diferite stadii de dezvoltare (http www7inrafr)

Simptome Adulții și larvele formează colonii pe spatele frunzelor icircn urma atacului frunzele se gofrează se

icircngălbenesc se usucă pornind de la margine și cad Pe frunze apare fenomenul de rdquorouă de

miererdquo din cauza dejecțiilor zaharoase ale insectei și ulterior acestea se acoperă cu fumagină

Plantele atacate au colorație anormală apare piticirea se ofilesc au creştere icircntacircrziată dau

producții reduse și chiar se usucă

Biologie Icircn condiții de seră musculița se dezvoltă icircn tot cursul anului putacircnd avea 10-12

generații care se suprapun astfel că icircn același timp sunt prezente toate stadiile După 2-3 zile de

la apariție femela icircncepe depunerea pontei alcătuită din 10-50 ouă numărul total depus de o

femelă fiind icircntre 100-500 Ouălele sunt depuse pe partea inferioară a frunzelor grupate icircn cerc

sau izolat Incubația la temperatură medie de 20-23ordm C durează 9-13 zile stadiul nimfal 9-11

zile iar stadiul de pupariu 7-12 zile Durata ciclului de dezvoltare este de 4-6 săptămacircni icircn seră

Dezvoltarea este influențată de temperatură umiditate atmosferică lumină și planta gazdă

Măsuri de management

Măsuri preventive

-distrugerea resturilor vegetale dezinfecţia solului și a incintei icircndepărtarea buruienilor care pot

fi surse de infestare din sere și din jurul spațiilor protejate

-utilizarea răsadurilor care să provină din locuri de producție libere de dăunători

- monitorizarea culturilor prin amplasarea capcanelor lipicioase care permit detecţia dăunătorului

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea de preparate fungice pe bază de Beauveria bassiana

Paecilomyces fumosoroseus Verticilium lecanii diferite specii de prădători Chrysopa carnea

Hippodamia comvergens Macrolophus caliginosus Delphastus pusillus sau specii de paraziți

Encarsia formosa și E mundus

- rezultate bune dau şi stropirile cu soluție din săpun de casă sau cu soluții obținute din tutun coji

de portocale sau lămacirci sau din ardei iuți

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor PROXIMO ndash50-

75 mlhl HARPUN- 75 ml100 l apa de la apariţia inflorescenţelor pacircnă la coacere prima

aplicare efectuacircndu-se la apariţia primilor adulţi VYDATE 10 G ndash 30-55kghaVYDATE 10L ndash

10 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha SANMITE 10 EC ndash 15 lha JUVINAL 10 EC ndash

005ha LIDER 200 SL ndash 075 lha

- utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum doar icircn situații de urgență

preferacircndu-se acele produse care sunt selective pentru duşmanii naturali Se va urmări acoperirea

cu soluție icircn special a părții inferioare a frunzelor

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză PROXIMO - 3 zile

HARPUN - 3 zile

VYDATE 10G - 21 zile

VYDATE 10L - 21 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

SANMITE 10 EC - 3-7 zile

JUVINAL 10 EC - 1-3 zile

LIDER 200 SL - 3 zile

IMPORTANT

Specie DEOSEBIT de dăunătoare pentru plantele cultivate icircn spaţii protejate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tuta absoluta Meyrick

Denumire populară molia minieră a frunzelor minierul tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă dăunător al culturii de tomate dar poate ataca şi alte plante din familia

Solanaceae cum ar fi Solanum tuberosum (cartof) Solanum melongena (vinete) Capsicum

annuum (ardei) diverse buruieni icircn Italia a fost semnalat şi pe Phaseolus vulgaris (fasole)

Descriere

Adult culoare brună-cenuşie uşor argintată cu pete mici negre pe aripile anterioare are

lungimea de 5-7 mm anvergura aripilor de 8-10 mm antene filiforme (fig1)

Larva are 05 mm de culoare crem şi capul negru la eclozare atinge 7-10 mm la completa

dezvoltare este de culoare galben-verzuie uneori cu tentă roşcată şi icircn ultimul stadiu prezintă o

bandă neagră pe protorace (fig 2)

Ou eliptic de culoare variabilă de la alb pacircnă la galben la depunere devine aproape negru icircn

momentul eclozării

Pupa de culoare verzuie la icircnceput devine brun icircnchis icircn momentul apariţiei adultului

Fig 1 Adult Fig 2 Larvă

(foto ANF) (foto ANF)

Simptome ponta este depusă pe partea inferioară a frunzelor Larvele atacă toate părţile aeriene

ale plantelor de tomate şi pot produce pagube icircn toate stadiile de dezvoltare ale plantelor Acestea

produc prin hrănire mine neregulate care icircn stadiu avansat de atac devin necrotice Galeriile

produse icircn tulpină influenţează negativ dezvoltarea plantelor Fructele pot fi atacate icircncă de la

apariţie şi galeriile formate pot fi invadate ulterior de patogeni secundari

Larvele pot fi depistate cu uşurinţă deoarece preferă staţionarea pe mugurii apicali flori sau

fructele icircn formare pe care se văd resturi de culoare neagră produse prin hrănire

Biologie insecta are un potenţial productiv foarte mare ciclul biologic fiind complet icircn 29-38

zile Ouăle sunt depuse pe partea aeriană a plantelor o femelă depunacircnd icircn cursul vieţii

aproximativ 260 de ouă Eclozarea durează 5-7 zile la temperatura de 26-30degC şi umiditate

relativă de 60-75 larvele trecacircnd ulterior prin 4 stadii larvare icircn aproximativ 20 de zile

Icircmpuparea are loc icircn sol la o adacircncime de 1-2 cm icircn interiorul minelor sau pe frunze Dăunătorul

nu intră icircn diapauză atacircta timp cacirct există hrană disponibilă După 10-13 zile de la icircmpupare apar

adulţii care pot trăi 30-40 zile icircn condiţii optime de laborator

Căi de răspacircndire prin plante destinate plantării fructe ambalaje zborul adulţilor

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

monitorizarea culturii prin instalarea capcanelor care au rol de a pune icircn evidenţă prezenţa

dăunătorului dar şi de colectare a indivizilor

asigurarea etanşeităţii serelor şi utilizarea plaselor de insecte

smulgerea şi distrugerea prin ardere a plantelor suspecte a fi infestate

eliminarea icircn totalitate a buruienilor gazdă din imediata vecinatate

Măsuri curative

metode biologice prin

- tratamente cu BACTOSPEINE DF 033-066 kgha administracircndu-se de la eclozare şi icircn

primele stadii

- insecticide bazate pe bacteria Bacillus thuringiensis

- paraziţi Trichogramma cacoeciae

- prădători Nesidiocoris tenuis Macroliphus caliginosus

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM

TARGO ndash 08 lha ALVERDE ndash 10 lha NUPRID AL 200 SC ndash 10 lha AFFIRM ndash 15 kgha

ACTARA 25 WG ndash 02 kgha

- tratamentele sunt necesare mai ales icircn ciclul doi de cultură

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

VOLIAM TARGO - 3 zile

ALVERDE - 3 zile

NUPRID 200 SC - 3 zile

AFFIRM - 3 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

BACTOSPEINE DF - nu este necesar

IMPORTANT

La tomate au fost icircnregistrate pierderi de recoltă icircntre 50-100

Combaterea chimică este dificilă datorităţii capacităţii larvelor de a se hrăni icircn interiorul

frunzelor şi potenţialului biotic ridicat

Adulţii sunt nocturni deci greu de detectat icircn timpul zilei

225 Nematozi

1 Meloidogyne spp ndash nematozi galicoli

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Meloidogyne spp Goeldi

Denumire populară nematozi galicoli

Statut nu sunt organisme de carantină prezente icircn Romacircnia Speciile semnalate icircn sere sunt

Meloidogyne arenaria M incognita şi M javanica

Plante gazdă extrem de polifage fiind semnalate pe mai mult de 1500 specii de plante care

aparțin la peste 40 familii botanice Icircn țara noastră produc daune mari la tomate cultivate icircn spaţii

protejate

Descriere adulţii prezintă dimorfism sexual evident prin forma şi dimensiunile celor două sexe

femelele au corpul rotund icircn timp ce masculii sunt vermiformi

Fig 1 Gale pe rădăcini de tomate (https wwwforestryimagesorg)

Simptome Primele simptome se manifestă prin ofilirea frunzelor și stagnarea icircn creștere urmată

de uscarea plantei de la vacircrf spre bază După 3-4 săptămacircni pe rădăcini se observă apariția galelor

specifice (fig 1) Pagubele produse culturilor sunt icircn funcție de gradul de infestare a solului și de

momentul cacircnd se produce atacul la nivelul rădăcinilor Icircn cazul plantelor tinere un atac puternic

poate compromite cultura La nivelul galelor vasele libero-lemnoase sunt opturate iar circulația

sevei se icircntrerupe determinacircnd putrezirea rădăcinilor și uscarea plantelor Icircn cele mai multe

cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și Verticillium spp care

grăbesc pieirea plantelor

Biologie Icircn seră nematozii galicoli ai rădăcinilor se icircntacirclnesc icircn tot cursul anului și pot avea 4-8

generații O femelă poate depune icircntre 300-1000 ouă dar icircn condiții optime numărul ouălor poate

ajunge pacircnă la 2000 Larvele de vacircrsta a II-a numite și larve de invazie se răspacircndesc icircn sol icircn

căutarea rădăcinilor diferitelor plante le perforează și pătrund icircn țesuturi de regulă icircn apropierea

vacircrfului de creștere După o perioadă scurtă de hrănire larvele devin imobile și rămacircn icircn aceleași

locuri pacircnă la sfacircrșitul dezvoltării Odată cu hrănirea larvele secretă niște enzime care determină

hipertrofierea țesuturilor din zonele de atac dacircnd naștere la niște umflături denumite gale Icircn

condiții termice normale numărul femelelor este mai mare decicirct cel al masculilor icircn timp ce la

temperaturi scăzute numărul masculilor este mai mare decacirct al femelelor Durata ciclului biologic

este influențată de temperatura și umiditatea solului precum și de calitatea hranei variind icircntre

25-90 zile

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea unor răsaduri sănătoase libere de nematozi

menţinerea solului curat rotaţia culturilor icircndepărtarea buruienilor

crearea și folosirea de soiuri și hibrizi cu rezistență la nematozi prin transferul unor gene

de rezistență de la specia Lycopersicum peruvianum cum ar fi Ronita Rossol Piernita

Piersol Anahu Gilestar sau cei produşi icircn țara noastră Oltbrid Craiobrid IR-18 IR-34

M-14

deschiderea serelor şi oprirea icircncălzitului icircn anumite perioade pe timpul iernii

Măsuri curative

metode fizice dezinfectarea solului prin tratamente termice cu aburi la temperaturi de

90-100ordmC timp de 2-3 ore dă rezultate bune dar icircn prezent această metodă se practică pe

scară redusă datorită consumului ridicat de energie și a costului acesteia o soluţie mai

ieftină este solarizarea solului

metode biologice aplicarea agenţilor Pasteuria penetrans utilizat icircn controlul M

incognita pe tomate și Paecilomyces lilanicus icircn controlul M incognita pe cartof

Verticillium chlamydosporium parazitează ouăle icircn UK

metode chimice utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar BASAMID

GRANULE 500 kgha la sol cu icircncorporare icircnainte de plantare VYDATE 10 L -10 lha

NEMATHORIN 10 G ndash 15 kgha aplicat pe racircnd VYDATE 10 G ndash 30 -55 kgha

VELUME PRIME 400 SC ndash 625 mlha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- BASAMID GRANULE - nu este necesar

- VYDATE 10 L - 21 zile

- NEMATHORIN 10 G - 70 zile

- VYDATE 10 G - 21 zile

- VELUME PRIME 400 SC - nu este necesar

IMPORTANT

Identificarea cu acurateţe a speciilor presupune examen microscopic de laborator

Icircn cele mai multe cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și

Verticillium spp care grăbesc pieirea plantelor

Bibliografie selectivă

- Alexandri Al Olangiu M Petrescu M Rădulescu E Rafailă C (1972) - Tratat de

fitopatologie agricolă Ed Academiei RSR p 72-76

- Alford D V (1991amp1995) ndash A colour atlas of pest of ornamental trees shrubs and flowers

Manson Publishing

- Costache M Roman T Costache C (2003) ndash Ghid pentru recunoașterea și combaterea bolilor

și dăunătorilor la legume Ed Agris p 115

- Csoka G (2003) ndash Leaf mines and leaf miners Forest Research Institute Tipografia Agroform

Budapest pag 37-39

- Deheleanu A Albina Macedon - Extras Producţia Vegetală Horticultura nr 101981

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare pag 25-28

- Dobreanu Ecaterina Manolache Constantin (1969) ndash Fauna RSR- Insecta Vol VIII fascicula

5 Homoptera pag 90 Editura Academiei RSR București1969

- Dobrin Ionela Frăsin Loredana Pașol P (2007) ndash Tratat de entomologie specială Editura

Ceres București pp 5-398

- Docea E Severin V Baicu T Pop I (1976)- Icircndrumător pentru recunoașterea și combaterea

bolilor plantelor cultivate Ed Ceres București p150-151 p147-148 p152

- Gigon V Camps C Le Corff Josiane Biological control of Tetranychus urticae by

Phytoseiulus macropilis and Macrolophus pygmaeus in tomato greenhouses Available from

httpswwwresearchgatenetpublication [accessed Mar 19 2018]

- Grozea I Stef R Virteiu AM Carabet A Molnar L 2012 Southern green stink bugs (Nezara

viridula L) a new pest of tomato crops in Western Romania Research Journal of Agricultural

Science 44 (2)24-27

- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Florian T Vlad M 2015 Trophic

evolution of southern green stink bugs (Nezara viridula L) in western part of Romania Bulletin

of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca Horticulture

72(2)371-375

- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Marcu Viorela Draga Diana (2015)

The Spread of Nezara viridula (HemipteraPentatomidae) species from its first occurrence in

Romania BulletinUASVM Horticulture 73(2) 2016 Print ISSN 1843-5254 Electronic ISSN

1843-5394

- Hussey N W Read W H Hesling J J (1969) ndashThe pest of protected cultivation The biology

and control of glasshouse and mushroom pests pp 404

- Jones JB Stall RE Zitter TA (2006)- Compendium of Tomato Diseases APS Press (The

American Phytopathological Society) p19 Pl23AB p22 Pl28 AB pag9-10 Pl11 p13-14

Pl15B p18-19 Pl21B

- Manolache C Boguleanu Gh şi colab (1978) - Tratat de zoologie agricolă vol I Ed

Academiei Romacircne pag440

- Perju T Ghizdavu (2001) - Tratat de zoologie agricolă vol V Ed Academiei Romacircne

Bucureşti pag 396

- Pașol P Dobrin Ionela Frasin I (2007) - Tratat de entomologie specială dăunătorii culturilor

horticole Ed Ceres Bucuresti p 110-111

- Pop IV Tratat de Virologie Vegetală Vol III- Virusurile Culturilor Horticole Ediţia I Editura

Printech Bucureşti 2009 p109-117 p 124-127 p 159-171

- Popescu Ghe (2005) - Tratat de patologia plantelor vol III Ed Eurobit p 15 33

- Roșca I Rada Istrate (2009) ndash Tratat de entomologie (agricultură horticultură silvicultură)

Alpha MDN Buzău Pag 331

- Quarantine pests for Europe Second Edition Data sheets on quarantine pests for the European

Union and for the European and Mediterranean Plant Protection Organisztion Prepare by CABI

and EPPO for the European Union p 981-985 p 1146-1151 p 1388-1392 p 1367-1372

- Roșca I Drosu S Bratu E (2001) ndash Entomologie horticolă specială Ed Editura Didactică și

Pedagogică RA p 309

- Roşca I Iacomi Beatrice Michaela (2012) ndash Bolile şi dăunătorii din principalele

agroecosisteme legumicole Alpha MDN Buzău p 67

- Săvescu A și colab (1982) ndash Tratat de zoologie agricolă Dăunătorii plantelor cultivate Vol II

Editura Academiei RSR pag 172 -178

- Săvescu A (1961) - Album de protecţia plantelor II

- Severin V Iliescu C H (2006) Bolile bacteriene ale plantelor Ed Geea p 158-173

- Spencer KA (1973) ndash Series Entomologica vol 9 Agromyzidae (Diptera) of Economic

Importance The Hague

- Scortichini M Le Malattie Batteriche delle colture agrarie e delle specie forestali Edagricole ndash

Edizioni Agricole p 329-330

- Standard OEPP PP 229 (1) Buletin OEPP 34 pp 41-42

- Ureche Camelia (2010) ndash Insectele miniere din Romacircnia Editura Pim pg 244

-Teodorescu G Roman T Sumedrea M (2003) ndash Entomologie Horticolă - dăunători specifici și

metode de combatere Ed Ceres București p 67

- Zhang Zhi-Qiang (2007)- Mites of greenhouses Identification Biology and control CABI

Publishing

Resurse www

httpswwwcabiorg

httpsgdeppoint

httpswwwplantwiseorg

httpsagumassedu

httpwwwhorticultorulro

httpshortuwexedu

httpwwwagroatlasru

httpwwwaomidoribiocontrolcom

httpinfluentialpointscom

httpentnemdeptufleducreatureshtm

httpsagumassedu

httpswwwagrolinkcombr

httpwwwagrihujiacil

httpwww7inrafr

httpgreenhouseipmorg

httpwwwtswvramporg

httpswwwosueds

httpswwwamericantomatogrowersorg

https wwwhortcornelledu

httpswwwgardeningknowhowcom

httpswwwmissouribotanicalgardenorg

httpswww agndsuedu

httpswwwbotanistiiro

httpswwwparadisverdero

httperecifasufledutomato-scouting-guidediseases

httpswwwideegreenit

httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests

httpwwwalamycom

Page 4: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE

Ulcere (ulceraţii) leziuni

- apar pe tulpini

- sunt numai o parte a simptomului de boală

- aspectul lor nu este icircntotdeauna lucios şi moale ci poate fi sub formă de crăpături ale tulpinii zone

necrotice pe părțile aeriene ale plantei

- icircn unele cazuri ţesutul putrezit moare şi icircn tulpină pot să apară cavităţi

- bacteriile pătrund prin răni iar icircn plantele tinere şi prin deschideri naturale

Exemple Pseudomonas corrugata

13 Simptome produse de virusuri

Virusurile produc boli cu simptome ușoare pacircnă la foarte grave denumite viroze Spre deosebire

de alți agenți patogeni virusurile produc infecții sistemice prezente icircn toate organele plantelor

La tomate aceste simptome se manifestă prin

- Nanismul sau piticirea (micșorarea icircnălțimii plantelor)

- frecvent icircntacirclnit la Pepino mosaic virus Tomato mosaic virus

- Mozaic se manifestă

pe frunze zone de culoare verde-gălbuie difuze care alternează cu zone de culoare verde

(Tomato mosaic virus) icircntre nervuri pete mici clorotice dispersate pe toată suprafața limbului

(Tomato mosaic virus) pete de culoare verde-icircnchis și bășicareardquo suprafeței frunzelor la Pepino

mosaic virus

pe fructe zone mai deschise la culoare pe fructele icircn curs de coacere (Pepino mosaic virus)

- Pătări inelare se manifestă

- pe frunze pete inelare clorotice de culoare negricioasă (Tomato black ring virus) inele și linii

sinuoase necrotice (Tomato ringspot virus) pete sau leziuni clorotice sau necrotice situate icircn

jurul punctului unde a avut loc inocularea virusului prin icircnțepăturile tripşilor vector (Tomato

spotted wilt virus) pete brune sau de culoarea bronzului icircn stadiu mai avansat al bolii pe partea

inferioară a frunzelor (Tomato spotted wilt virus)

pe fructe pete arcuri sau formațiuni inelare de culoare maron verzuie mai deschise la culoare

decicirct restul suprafeței la fructele icircn curs de maturare (Tomato spotted wilt virus) desene inelare

superficiale concentrice de culoare gri sau brună (Tomato ringspot virus) pete brune pe fructele

verzi și desene inelare divers colorate pe fructele icircn curs de maturare (Tomato black ring virus)

- Necroze se manifestă icircn lungul pețiolurilor frunzelor și tulpinii icircntr-un stadiu mai avansat distrug

vacircrful plantei (Tomato black ring virus)

14 Simptome produse de insecte acarieni

Dăunări produse de organisme dăunătoare cu aparat bucal de ros care apar la exteriorul sau icircn

interiorul organelor atacate

perforarea frunzelor (larve fluturi ex Autographa gamma)

scheletarea frunzelor (larve fluturi ex Lacanobia oleracea Spodoptera littoralis)

minarea frunzelor (larve miniere Liriomyza spp Chromatomyia horticola Tuta

absoluta)

Dăunările produse de organisme dăunătoare cu aparat bucal de supt apar icircn urma faptului că

pentru hrănire dăunătorii introduc icircn țesuturi salivă conținacircnd enzime care determină modificări

morfologice și biochimice ale acestora printre care amintim

decolorarea organelor atacate frecvent a frunzelor (afide acarieni)

icircncrețirea și răsucirea frunzelor (afide)

deformarea şi decolorări ale fructelor (tripşi acarieni)

argintarea frunzelor (tripşi)

imprimarea unui miros caracteristic fructelor (ploşniţa Nezara viridula)

15 Simptome produse de nematozi

Nematozii fitoparaziţi au dimensiuni microscopice se localizează fie icircn țesuturile

rădăcinilor tulpinilor frunzelor sau icircn ovarele florilor (endoparaziți) fie la exteriorul organelor

atacate (ectoparaziți) fiind fixați de substratul alimentar cu aparatul lor bucal

Icircn urma hrănirii prin icircnțeparea și sugerea sucului celular nematozii pot să producă daune

care frecvent apar sub formă de

gale mici umflături ale țesuturilor vegetale pe seama cărora se hrănesc de exemplu pe

rădăcini (Meloidogyne spp)

stagnarea creşterii plantelor (Meloidogyne spp)

Capitolul 2 Organisme dăunătoare la tomate cultivate icircn spaţii protejate

Organismele dăunătoare plantelor şi produselor vegetale pot fi grupate icircn două categorii

organisme dăunătoare de carantină şi organisme dăunătoare non-carantină

Organismele dăunătoare de carantină sunt organismele care reprezintă o importanţă

economică potenţială pentru o zonă aflată icircn pericol care nu sunt prezente icircn acea zonă sau dacă

sunt prezente nu sunt larg răspacircndite şi fac obiectul unui control oficial Icircn ţara noastră organismele dăunătoare de carantină sunt reglementate prin Hotăracircrea

Guvernului 5632007 cu modificările şi completările ulterioare care transpune prevederile

Directivei 292000 a Uniunii Europene

21 Organisme dăunătoare de carantină la tomate (Lycopersicon lycopersicum)

Nr

crt

Denumire știinţifică şi

denumire populară

Răspacircndire geografică

Bacterii

1 Xanthomonas campestris pv

vesicatoria (Doidge) Vauterin

Hoste Kersters amp Swings -

pătarea bacteriană a tomatelor

Africa America Asia Oceania

Europa Austria Azerbaijan Belarus Bulgaria

Cehia Franța Grecia Ungaria Italia Polonia

Romacircnia Rusia Slovacia Slovenia Spania Turcia

2 Clavibacter michiganensis

subsp michiganensis (Smith)

Davis Gillaspies Vidaver amp

Harris - ofilirea bacteriană a

tomatelor

Africa America Asia Oceania

Armenia Azerbaijan

Europa Belarus Bulgaria Cipru Cehia Franța

Germania Grecia Ungaria Italia Letonia Polonia

Romacircnia Rusia Serbia Slovenia Spania Elveția

Turcia Ucraina

Virusuri și micoplasme

1 Tomato spotted wilt virus

(TSWV)-boala petelor de

bronz

Africa America Asia Oceania

Europa Albania Armenia Austria Azerbaijan

Belgia Bulgaria Croaţia Cipru Cehia Germania

Grecia Ungaria Italia Lituania Malta Republica

Moldova Romacircnia Muntenegru Rusia Serbia

Slovenia Spania Suedia Turcia Ucraina Franţa

Portugalia Olanda Norvegia

2 Tomato yellow leaf curl virus

(TYLC)-virusul icircncrețirii

galbene a frunzelor de tomate

Africa America Asia Oceania

Europa Cipru Franța Georgia Grecia Italia Malta

Portugalia Spania Turcia

3 Tomato ring spot virus

(ToRSV) - virusul pătării

inelare a tomatelor

Africa America Asia Oceania

Europa Belarus Croația Franța Lituania Serbia

Slovacia Slovenia Turcia

4 Tomato mottle virus ToMoV

(Florida tomato virus)

America

5 Tomato black ring virus-

(TBRV)-virusul pătării inelare

negre a tomatelor

Africa America Asia

Europa Albania Belarus Belgia Bulgaria Croația

Cehia Finlanda Franța Germania Grecia Ungaria

Irlanda Moldova Olanda Norvegia Polonia Rusia

Serbia Elveția Turcia Marea Britanie

Insecte acarieni

1 Bactericera cockerelli (Sulc)

(puricele melifer al tomatelor)

America Oceania

2 Bemisia tabaci (Gennadius)

populaţii non-europene

(musculița albă a tutunului)

Asia Africa America

Europa Austria Belgia Bosnia-Herțegovina

Bulgaria Cipru Croația Cehia Franța Giorgia

Germania Grecia Ungaria Italia Malta Muntenegru

Norvegia Olanda Polonia Portugalia Rusia Serbia

Slovenia Spania Elveția Turcia

3 Helicoverpa armigera

(Hubner)

(omida fructificațiilor)

Asia Africa America

Europa Albania Austria Belarus Belgia Bosnia-

Herțegovina Bulgaria Cipru Finlanda Franța

Georgia Germania Grecia Ungaria Italia

Macedonia Malta Moldova Muntenegru Polonia

Portugalia Romacircnia Rusia Serbia Slovacia

Slovenia Spania Elveția Turcia Ucraina

4 Keiferia lycopersicella

(Walshingam)

(minierul tomatelor)

America

Europa Absent

5 Liriomyza huidobrensis

(Blanchard)

(musca minieră sud-americană)

Asia Africa America

Europa Austria Bulgaria Croația Cipru Cehia

Finlanda Franța Germania Grecia Elveția Ungaria

Italia Malta Muntenegru Olanda Polonia Portugalia

Serbia Spania Turcia

6 Liriomyza sativae

(Blanchard)

(minierul tomatelor)

Asia Africa America Canada Oceania

Europa Turcia

7 Liriomyza trifolii (Burgess)

(musca minieră californiană)

Asia Africa America

Europa Albania Austria Belarus Belgia Bosnia-

Herțegovina Cipru Croația Finlanda Franța

Georgia Grecia Italia Malta Moldova Muntenegru

Olanda Portugalia Romacircnia Rusia Serbia Slovenia

Spania Elveția Turcia

8 Spodoptera eridania (Cramer)

(viermele sudic)

America

Europa Absent

9 Spodoptera frugiperda

(Smith)

(viermele frunzelor de porumb)

Africa America Canada

Europa Absent

10 Spodoptera littoralis

(Boisduval)

(noctuidul mediteraneean)

Asia Africa

Europa Cipru Franța Grecia Italia Malta

Portugalia Spania Turcia

11 Spodoptera litura (Fabricius)

(viermele tutunului)

Asia Africa America

Europa Rusia

Oceania

12 Thrips palmi (Karny)

(tripsul palmierilor)

Africa America Canada

Europa Absent

Nematozi

1

Nacobbus aberrans (Thorne)

Thorne and Allen

America

Europa Absent

2 Meloidogyne chitwoodi Golden

et al

Africa America

Europa Belgia Franţa Germania Olanda Portugalia

Turcia

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Clavibacter michiganensis subsp michiganensis

(Smith) Davis Gillaspies Vidaver amp Harris

Denumire populară ofilirea bacteriană a tomatelor

Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Lycopersicon spp Phaseolus vulgaris (fasole)

Pisum sativum (mazăre) Zea mays (porumb) Capsicum annuum (ardei) buruieni (Solanum douglasii

Solanum nigrum Solanum triforum)

Simptome

Boala apare icircn tot cursul perioadei de vegetație manifestacircndu-se diferit icircn funcție de organul afectat al

plantei astfel plantulele infectate mor rapid plantele adulte infectate se ofilesc lent și treptat pe

cotiledoane apar pete circulare de 1-5 mm icircn diametru cu centrul inițial albicios ulterior brun care se

unesc iar suprafața cotiledoanelor se icircncrețește pe frunzele tinere apar pete albicioase proeminente care

devin galben-verzui foliolele frunzelor mature se icircngălbenesc la margine și se răsucesc icircn jos de-a

lungul nervurii mediane pețiolul se curbează vasele conducătoare ale părților afectate se brunifică

țesutul medular se alterează și se colorează icircn galben pacircnă la brun roșcat pe tulpini și pețioli apar pete

longitudinale de culoare galbenă pacircnă la brun cu timpul țesutul din dreptul petelor crapă producacircnd

ulcerații fructele tinere se deformează rămacircn mici și se maturează prematur iar cele mature nu

prezintă simptome externe pulpa este colorată icircn galben iar vasele conducătoare icircn brun uneori apar

pete circulare de 3-6 mm diametru izolate sau dispuse icircn grupuri de culoare albă ulterior petele devin

lenticulare sau rămacircn rotunde maro-deschis cu o aureolă albă sau gălbuie cu asperități la centru (așa-

numitul simptom bdquoochi de pasărerdquo) semințe mici brune sau negre cu germinație redusă icircn cavitatea

pedunculară apar pete mici brune cu marginea icircntunecată pete care se extind și se unesc ulterior

Fig 1 Atac pe frunze (httpsgdeppoint) Fig 2 Atac pe tulpină (httpsgdeppoint)

Fig 3 Atac pe fructe Fig 4 Atac pe fructe

(httpsgdeppoint) (httpsalchetroncom)

Mod de răspacircndire

- pe distanțe mari principala cale de răspacircndire este transmiterea prin sămacircnță

- local răspacircndirea bolii este favorizată de picăturile de apă practicile culturale și utilizarea

echipamentelor contaminate

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea de sămacircnță sănătoasă certificată tratată chimic și termic tratamentul termic se realizează

prin scufundarea semințelor icircn apă fiartă la 56degC 30 min

extracția semințelor se realizeză cu HCl

utilizarea de soiuri rezistente

icircnființarea culturilor de răsaduri sănătoase

rotația culturilor la 4 ani

plantele atacate și cele din jur se scot (cu tot cu rădăcini și se introduc imediat icircn saci de

polietilenă) și se ard (bacteria poate rămacircne icircn sol o perioadă lungă)

este recomandată doar irigarea prin picurare

nu se efectuează lucrări atunci cacircnd pe plante sunt prezente picături de apă

combaterea buruienilor (care pot fi plante gazdă)

de la plantele infectate nu se recoltează semințe

după recoltare se stracircng resturile vegetale și se distrug prin ardere

tratarea solului cu produse pe bază de cupru

dezinfecţia serelor solariilor uneltelor macircinilor lucrătorilor etc

Măsuri curative

- combatere chimică cu următoarele produse CURENOX 50 ndash 15-2 Kg ha ZEAMA BORDELEZA

TIP MIFrdquo ndash 375-5 Kg ha CUPERTINE SUPER ndash 35 Kg ha ALCUPRAL 50 PU ndash 15-2 Kg ha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- CURENOX 50 - 3 zile

- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo - 3 zile

- CUPERTINE SUPER - 3 zile icircn seră 10 zile icircn cacircmp

- ALCUPRAL 50 PU - 3 zile

Icircntrucat este o boala sistemică tratamentele cu fungicide bactericide (cupru mancozeb) au eficiență

redusă

IMPORTANT

Plantele de tomate sunt sensibile pe toată durata vieții Bacteria se localizează icircn vasele

lemnoase unde produce cavități și supraviețuiește icircn resturile vegetale sol echipamente și

alte structuri ale serei icircn semințe rămacircnacircnd viabilă cel puțin 8 luni

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Xanthomonas campestris pv vesicatoria

(Doidge) Vauterin Hoste Kersters amp Swings

Denumire populară pătarea bacteriană a tomatelor

Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) buruieni (Datura

Hyoscyanum niger Lycium barbarum Nicotiana rustica Physalis Solanum spp) Solanum tuberosum

(cartof)

Simptome boală se instalează pe tot timpul perioadei de vegetație afectacircnd organele aeriene

Icircn stadiul de răsad

- pe frunzele tinere - apar pete galben-verzui brune cu centru necrozat și cu un exsudat cu aspect

de lacrimă

- pe hipocotil ocazional apar striații brune

La plantele mature

- pe frunze - apar pete circulare neregulate de 1-2 mm verde icircnchis cenușii brune cu aspect

hidrozat cu margini distincte răspacircndite de-a lungul nervurilor laterale și pe

marginea frunzelor uneori petele confluează icircn condiții de umezeală apare exsudat

iar suprafața leziunii și arealele icircnconjurătoare apar lucioase

- pe tulpini - icircn dreptul petelor țesutul se suberifică formacircnd verucozități și crăpături neregulate

- florile - cad icircn urma infecției și ca urmare numărul de fructe se reduce

- pe fructe - apar pete mici hidrozate gălbui brune cenușii crustoase cu halou gălbui alb

superficiale adanci

- leziunile de obicei se scufundă icircn centru și se icircnalță la margini dar se poate ca

icircntreaga leziune fie să se scufunde sau fie să se icircnalțe

- la coacerea fructelor țesutul din jurul leziunii rămacircne verde

- cacircnd atacul este puternic se produc crăpături (alb-maronii de 2-10 mm) ale

epidermei prin care pătrund alte microorganisme care determină putrezirea pulpei

fructului

- la fructele coapte nu se produce infecție secundară

La tomate

- pe frunze ndash apar leziuni neregulate icircnconjurate de zone apoase inițial verzi apoi maronii și

necrotice leziunile sunt frecvent icircnconjurate de un halou clorotic cacircnd leziunile fuzionează

apare arsura foliară

- pe tulpină ndash apar plesnituri de-a lungul ei iar pețiolii se necrozează

- pe fructe ndash apar inițial pustule mici ușor proeminente ulterior acestea cresc icircn dimensiune

devin maronii proeminente cu aspect rugos și icircnconjurate de un halou apos uneori leziunile

confluează

Atac pe tomate (httpsgdeppoint)

Mod de răspacircndire

- pe distanțe mari principala cale este transmiterea prin sămacircnță

- local răspacircndirea bolii este favorizată de picăturile de apă resturi vegetale practicile culturale și

utilizarea echipamentelor contaminate

Măsuri de management

Măsuri preventive

rotația culturilor

este recomandată irigarea pe rigole sau prin picurare

distrugerea prin ardere a resturilor de plante și buruieni rămase pe cacircmp după recoltare

utilizarea de sămacircnță sănătoasă (recoltată din plante sănătoase libere de boli) certificată tratată

chimic și termic (cu apă caldă 560C 30 minute)

utilizarea de soiuri rezistente

aerisirea spațiilor icircn sere și solarii

curățarea și dezinfecția echipamentelor a instrumentelor de lucru și a depozitelor

nu se efectuează lucrări atunci cacircnd pe plante sunt prezente picături de apă

efectuarea cu grijă a tuturor lucrărilor astfel icircncacirct leziunile să fie minime

IMPORTANT

Xanthomonas campestris pv vesicatoria este larg răspacircndită și produce pierderi economice la

tomate și ardei

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tomato spotted wilt virus (TSWV)

Denumire populară virusul ofilirii pătate a tomatelor

Statut este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă TSWV cuprinde un număr foarte mare de plante gazdă icircn principal tomate (Solanum

lycopersicum) ardei (Capsicum spp) vinete (Solanum melongena) cartof (Solanum tuberosum) ţelină

(Apium graveolens) mazăre (Pisum sativum) fasole (Phaseolus vulgaris) soia (Glycine max) tutun

(Nicotiana tabacum) etc

Simptome - pe frunze peţioluri tulpini clorozarea nervurilor prezenţa petelor brune pe faţa inferioară a frunzelor

tinere și uscarea limbului icircncreţirea sau contorsionarea frunzelor pete linii inele clorotice la icircnceput

apoi de culoarea bronzului şi necrotice icircn final pe frunze peţioluri și tulpini stoparea creşterii (vacircrful

plantei fiind curbat lateral) frunze mici mozaicate și deformate la tomatele care rezistă virusului

plantele tinere rămacircnacircnd pitice

- pe fructe pete arcuri formaţiuni inelare sau semiinelare de culoare roşiatică sau gălbuie cu epiderma

necrozată număr redus de fructe depreciate calitativ

Fig1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze (httpgardenerwikiacom) (httpwwwapsnetorg)

Mod de răspacircndire icircn sere virusul are ca vector principal de răspacircndire tripsul Frankliniella

occidentalis

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea materialului de plantare liber de virus

evitarea pătrunderii tripşilor de la exterior icircn spaţiile protejate prin utilizarea plaselor care reţin

insectele

producerea răsadului de tomate la distanţă de specii floricole gazdă pentru tripşi (crizanteme

begonii)

plantare timpurie

utilizare de soiuri rezistente la TSWV

combaterea vectorului

IMPORTANT

Simptomele TSWV variază icircn funcţie de speciile de plante gazdă şi de gradul de susceptibilitate

al acestora

cc op

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Bemisia tabaci (Gennadius)

Denumire populară musculița albă a tutunului

Statut populaţiile non-europene au statut de organism de carantină icircn Romacircnia este posibilă existenţa

populaţiilor europene

Plante gazdă este o specie polifagă și o putem găsi pe specii care aparțin următoarelor familii botanice

Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Euphorbiaceae Leguminosae Malvaceae Solanaceae

Convolvulaceae Icircn trecut era cunoscut mai ales ca un dăunător al culturilor de cacircmp din regiunile calde

cum ar fi tutun tomate bumbac Icircn timp a devenit responsabilă de daune provocate icircn serele din icircntreaga

lume și atacă icircn mod special Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum spp (ardei) Poinsettia

spp Hibiscus spp Gerbera spp Gloxinia spp

Descriere

Adultul are talie redusă de aproximativ 1 mm masculii sunt mult mai mici decacirct femelele corpul

galben icircnchis cele două perechi de aripi acoperite de o secreție ceroasă pulverulentă albă (fig1) Adulții

sunt asemănători cu alte musculiţe albe totuși icircn repaus adulţii de Bemisia tabaci ţin aripile icircn formă de

bdquocortrdquo icircn timp ce la Trialeurodes vaporariorum poziţia aripilor este mult mai plană Nimfa este plată de formă ovală neregulată și are lungimea de 07 mm

Pupariul este aplatizat cu contur neregulat prezintă pe partea dorsală peri lungi are tendinţa să fie mai

mare mai oval şi cu peri mai puţini pe frunzele netede

Oul este pedunculat are formă rotunjită la bază şi ascuţit apical de culoare maronie la cacircteva zile după

depunere lungime 02 mm

Fig1 Adult Fig 2 Atac pe fructe de tomate

Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda

Simptome

Plantele atacate prezintă următoarele simptome pete clorotice pe frunze nervuri icircngălbenite şi

icircngroşate icircngălbeniri mozaicări și răsucirea frunzelor precum şi deformarea tulpinilor și piticirea

plantelor Icircn cazul unor infestări severe plantele atacate se icircngălbenesc se ofilesc icircşi pierd frunzele

vigoarea plantelor este redusă și pot fi induse dezechilibre fiziologice De asemenea icircn urma atacului

dăunătorului pe frunze apare fenomenul de ldquorouă de miererdquo care diminuează capacitatea fotosintetică a

plantelor și determină apariția și dezvoltarea mucegaiurilor Atacul pe fructele de tomate poate provoca

o maturare inegală a acestora (fig 2)

De regulă toate stadiile dăunătorului se observă pe partea inferioară a frunzelor prin scuturarea

plantelor infestate adulţii zboară puţin şi se reaşază pe frunze

Biologie ciclul de viaţă prezintă şase stadii ou patru stadii nimfale şi adult Adulţii şi ouăle proaspăt

depuse se observă pe creşterile noi din vacircrful plantelor stadiul I şi II nimfal pe frunzele mai bătracircne de

la bază şi stadiile III şi IV nimfale icircntre aceste etaje Ouăle sunt dispuse rar icircn formă de cerc de regulă

izolate sau icircn grupuri mici eclozează după 5-9 zile la 30degC După eclozare stadiul I nimfal este mobil se

deplasează icircn căutarea locului de hrană după care rămacircne imobilizat pe durata celor patru stadii nimfale

Primele 3 stadii nimfale durează 2-4 zile icircn funcţie de temperatură ultimul numit puparium durează 6

zile după care apare adultul Icircmperecherea icircncepe la 12 h după ce apar și se repetă pe toată durata de

viață a adulților Femelele au o longevitate de aproximativ 60 zile icircn timp ce a masculilor este mai

scurtă (9-17 zile)

Măsuri de management

Măsuri preventive

- icircndepărtarea buruienilor icircnainte de icircnfiinţarea culturii deoarece pot constitui gazde pentru

musculiţele albe dar şi o sursă majoră de virusuri

- monitorizarea culturilor prin utilizarea capcanelor galbene lipicioase

Măsuri curative

metode biologice prin parazitoizi cum ar fi Encarsia luteola şi Eretmocerus spp agenți

entomopatogeni de tipul ciupercilor (Verticillium lacanii Beauveria bassiana) insecte prădătoare

(Macropholus caliginosus Franklinothrips vespiformis Delphastus pusillus Nabis spp Orius spp)

acarieni prădători (Amblyseius limonicus A swirskii Transeius montdorensis)

metode chimice prin utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar VYDATE 10 L ndash 10 lha

LANNATE 20 SL ndash 125 lha PROXIMO -50-75 mlhl la apariţia dăunătorilor şi SANMITE 10 EC ndash

15 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime

admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

VYDATE 10 L - 21 zile

LANNATE 20 SL - 7 zile

PROXIMO - 3 zile

SANMITE 10 EC - 3-7 zile

IMPORTANT

Este vector a peste 60 de virusuri ai plantelor inclusiv virusul de carantină Tomato yellow

leaf curl virus

Identificarea speciei necesită examen microscopic avacircnd icircn vedere că specia se aseamănă

foarte mult cu Trialeurodes vaporariorum specie extrem de frecventă icircn spaţii protejate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Helicoverpa armigera (Hubner)

Denumire populară omida fructificațiilor

Statut este organism de carantină reglementat pe plante destinate plantării de Dendranthema

Dianthus Pelargonium şi Solanaceae (Anexa II secţiunea II din HG 563-2007) prezent icircn Romacircnia pe

suprafețe mari

Plante gazdă specie polifagă care atacă peste 120 specii de plante cultivate și spontane dintre care

menționăm tomatele ardeii bamele mazărea fasolea garoafele gura leului etc Helicoverpa armigera

a devenit un important dăunător icircn culturile de seră și solarii

Descriere

Adultul lungimea corpului de 12-18 mm anvergura aripilor de 35-40 mm (fig1) de culoare variabilă

verde-gălbui brun-deschisă sau brun-icircnchisă Aripile anterioare prezintă pe marginea lor externă o linie

formată din 7-8 pete negricioase şi o bandă transversală brun-icircnchisă cu contur neregulat Aripile

posterioare au culoarea puţin mai deschisă cu o margine lată de culoare brună care conţine o zonă mai

pală nervurile sunt vizibile şi către bază au o pată icircn formă de virgulă de aceeași culoare

Larva icircn ultima vacircrstă are lungimea corpului de 30-40 mm și este de culoare variabilă de la verzui

pacircnă la roșcat-violet sau brun-icircnchis iar motivul descris poate forma umbre de verde galben-pai şi roz

murdar pacircnă la maron roşcat şi chiar negru Pe corp prezintă 5 dungi una dorsală mediană 2

suprastigmale și 2 substigmale (fig 2)

Oul hemisferic de 04-05 mm ornat cu numeroase striațiuni La depunere are culoarea alb-gălbui după

care devine verzui chiar maron icircnchis icircnainte de eclozare

Pupa de culoare maron stacojiu 14-18 mm lungime purtacircnd la extremitatea posterioară doi spini icircn

formă de cacircrlig

Fig1 Larvă (httpswwwcabiorgiscdatasheet) Fig 2 Adult (httpswwwcabiorgiscdatasheet)

Simptome pagubele provocate de acest dăunător sunt cauzate de hrănirea vorace a omizilor pe frunze

mai ales icircn fazele inițiale de după eclozare Mai tacircrziu pătrund icircn fructe și formează galerii unde lasă

numeroase dejecții făcacircndu-le improprii pentru consum De asemenea fructele atacate de larve cad

prematur sau se infectează secundar cu diferiți agenți patogeni

Biologie iernează icircn stadiul de pupă icircn sol icircntr-o celulă ovală de pămacircnt la adacircncimea de 7-25 cm

Fluturii zboară pe icircnserate și noaptea hrănindu-se cu nectarul florilor Ouăle sunt depuse izolat pe

frunzele tulpinile și inflorescențele plantelor gazdă O femelă poate depune icircntre 300-3000 ouă icircn

medie 500-1000 Ouăle eclozează icircn trei zile la 225degC perioada larvară durează 18 zile tot la 225degC şi

se prelungeşte pacircnă la 51 de zile la 175degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă

icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere

icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de

infestare

Măsuri curative

metode fizice prin amplasarea capcanelor atractive pentru ambele sexe cu rol de a pune icircn evidenţă

prezenţa dăunătorului dar şi de atragere şi omoracircre a acestora

metode biologice prin utilizarea

- unor produse pe baza de bacterii ex Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a

doua generaţie) şi virusuri ex Helicoverpa armigera nuclear polyhedrosis virus

- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus maculiventris

metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar ALVERDE - 10 lha icircn 1000

l apă ha MATCH 050 EC ndash 100 mlhl VOLIAM TARGO - 06-08 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime

admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- ALVERDE - 3 zile

- MATCH 050 EC - 7 zile

- VOLIAM TARGO - 3 zile

IMPORTANT

Se recomandă icircnchiderea spaţiilor protejate pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii

adulților

Adulţii sunt migratori şi pot parcurge distanţe mari (˃100 km)

Larvele şi adulţii pot fi identificaţi cu exactitate faţă de alte specii prin examen de laborator

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Liriomyza trifolii (Burgess)

Denumire populară musca minieră a plantelor de seră musca minieră

Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă semnalată pe 22 specii de plante gazdă fiind considerat principalul

dăunător al tomatelor icircn spaţii protejate

Descriere Adultul muscă mică lungime 13-23 mm de culoare neagră-cenușie Femelele sunt puțin mai mari

decacirct masculii Aripile nu depășesc lungimea corpului și au nervurile negre Scutelul este galben perii

ventrali de culoare galbenă pronotul și scutul de culoare neagră cu reflexe cenușii

Oul este sferic de 02-03mm la depunere albicios - cenușiu ușor translucid

Larva apodă și acefală de 3 mm lungime la icircnceput transparentă apoi galben-portocalie prezintă

posterior două stigme triunghiulare caracteristice

Pupa 18-23 mm lungime ovală ușor turtită ventral de culoare variabilă galben-portocalie deschis

pacircnă la maron auriu

Fig 1 Atac de Liriomyza trifolii (foto ANF) Fig 2 Adult L trifolii (foto ANF)

Simptome Minele de pe frunze și punctele de hrănire sunt de regulă cele mai evidente semne privind

prezența dăunătorului Icircnțepăturile de hrănire produse de femele apar ca niște adacircncituri circulare de

culoare albicioasă iar cele pentru pontă sunt ceva mai mici și dispuse mai uniform circular Minele

produse de larve vizibile tot pe partea superioară a frunzelor sunt tipic sinuoase foarte răsucite și de

formă neregulată lărgindu-se pe măsură ce larva se dezvoltă inițial de culoare verde apoi devin albe

odată cu icircmbătracircnirea țesutului

Biologie o generație se dezvoltă icircn 15-20 zile icircn funcție de temperatură Adulții zboară dimineața

copulația avacircnd loc la 24 de ore de la apariție Femelele trăiesc 15-30 zile timp icircn care depun 25-640 de

ouă icircn serii de cacircte 17 pe zi După 2-5 zile apar larvele care formează mine icircn țesutul palisadic al

frunzei unde rămacircn 4-7 zile pacircnă la completa dezvoltare Icircmpuparea are loc icircn afara minei de regulă icircn

stratul superficial al solului de lacircngă planta gazdă și durează 10-12 zile Icircn spații protejate specia

dezvoltă mai multe generații pe an care se suprapun

Măsuri de management

Măsuri preventive

controlul materialului de plantare icircnainte de icircnființarea culturii

distrugerea resturilor vegetale şi dezinfectarea solului și incintei

monitorizarea culturilor pentru detectarea adulţilor (capcane) şi larvelor (inspectarea plantelor)

Măsuri curative

metode fizice utilizarea capcanelor galbene lipicioase metodă eficace de capturare a adulților icircn

timpul perioadei de vegetație metode biologice utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius palliles

Chrysocharis parksi Diglyphus begini ploșniței prădătoare Cyrtopeltis modestus sau a nematodul

parazit Neoaplectana carpocapsae

-un produs inofensiv faţă de mediu şi om este Lasertrade 240 SC (05 lha) insecticid biologic obţinut din

fermentaţia bacteriei Saccharopolyspora spinosae din sol

metode chimice utilizarea insecticidelor trebuie să fie ținută la minimum doar icircn situații de urgență

preferacircndu-se acele produse care distrug cel mai puţin fauna utilă Stropirile se vor efectua doar la

apariția focarelor de infecție cu insecticide avizate folosind alternativ produse cu substanţă activă

diferită Produsele de protecţie a plantelor care se vor folosi sunt APACHE 015 lha SAFRAN 18 EC

- 09 lha icircn 1000 l apă VARGAS 18 EC - 09 lha icircn 1000 l apă ACTARA 25 WG (aplicat la sol ) ndash

08 kgha preventiv şi curativ la 4-5 zile de la plantarea răsadurilor de tomate icircn solarii VYDATE 10 L -

10 lha VOLIAM TARGO - 06-08 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii limitelor maxime

admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- APACHE - 3 zile

- SAFRAN 18 EC - 3 zile

- VARGAS 18 EC - 3 zile

- ACTARA 25 WG - 3 zile

- VYDATE 10 L - 21 zile

- LASER 240 SC - 3 zile

- VOLIAM TARGO - 3 zile

- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile

IMPORTANT Principala sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din

serele icircnmulțitor

Icircnțepăturile provocate de adulți sunt porți de pătrundere a altor tipuri de organisme

dăunătoare

22 Organisme dăunătoare non- carantină la tomate cultivate icircn spaţii protejate

221 Ciuperci

1 Alternaria sp - alternarioză

2 Botrytis cinerea PersFr - putregaiul cenușiu

3 Colletotrichum coccodes Wallr - antracnoza

4 Dydimella lycopersici Kleb - putrezirea coletului

5 Fulvia fulva ( Cladosporium fulvum) (Cooke) - pătarea cafenie a frunzelor de tomate

6 Fusarium sp - ofilirea fuzariană (fuzarioză)

7 Leveillula taurica (Lev) Arnaud - fainarea tomatelor

8 Septoria lycopersici - pătarea albă a frunzelor de tomate

9 Phytophtora infenstans (Mont) de By - mana tomatelor

10Phytophtora parasitica Dast - putregaiul coletului sau mana de sol a

tomatelor

11 Pytium ultimum Trow - căderea și putrezirea plăntuțelor

12 Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold şi Verticillium dahliae Kleb ndash ofilirea verticiliană

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Alternaria sp

Denumire populară alternarioza

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate cartof vinete ardei

Simptome boala se manifestă pe tulpini frunze și fructe Plantele pot fi atacate icircn toate fazele de

dezvoltare

Icircn răsadniță atacul apare icircn porțiunea bazală a tulpiniței pete alungite brune care se extind de jur

icircmprejur determinacircnd ofilirea și uscarea răsadului

După transplantare icircn spaţii protejate sau icircn cacircmp pe frunze apar pete circulare cenuşii-brunii cu

zonalităţi concentrice numite şi bdquopete ţintărdquo Petele la icircnceput mici se extind concentric pot atinge 2

cm icircn diametru şi prezintă un inel galben

Pe zona brunificată apare un mucegai fin negru iar ţesuturile se brunifică se subţiază şi uneori se rup

frunzele prezentacircnd perforaţii

Icircn condiţii de umiditate ridicată boala evoluează rapid apare veştejirea şi uscarea frunzelor ceea ce

duce la desfrunzirea icircnainte de vreme şi oprirea din creştere a fructelor ce nu se maturează

Dacă fructele sunt atacate cacircnd sunt mici se icircnnegresc și cad cu ușurință de pe plante

Fructele atacate prezintă zone scufundate brune cu crăpături şi cu zonalităţi concentrice

Fig 1 Atac pe tulpină (httpsimagesbugwoodorg) Fig 2 Atac pe frunze (httpsimagesbugwoodorg)

Foto D Blancard ( INRA)

Mod de răspacircndire

Răspacircndirea ciupercii de la plantă la plantă de la un etaj de frunze la altul se face prin intermediul

sporilor duşi de vacircnt sau de picăturile de apă Temperatura cuprinsă icircntre 2-35degC şi umiditatea

atmosferică de 100 sunt condiţii favorabile atacului Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face

prin miceliu sporii de pe resturile vegetale şi prin seminţele provenite din fructele parţial atacate

Ciuperca se poate răspacircndi cu uşurinţă icircn terenurile bogate icircn humus cele icircngrăşate excesiv icircn solurile

cu lipsă de magneziu şi pe diferite plante cartof vinete măselariţă ciumăfaie mătrăgună

Măsuri de management

Măsuri preventive

Tomatele se vor planta icircn soluri icircngrăşate echilibrat fără lipsă de magneziu curate de buruieni Solul

serelor şi solariilor va fi icircn prealabil dezinfectat termic sau chimic Măsurile de igienă culturale

obligatorii ca stracircngerea şi arderea resturilor vegetale sau icircngroparea lor icircn profunzime limitează

atacul ciupercii Icircntre măsurile agrotehnice remarcăm asolamentul icircn care tomatele nu trebuie să

revină pe sola ce a fost infestată cu Alternaria decacirct după 4 ani Utilizarea irigării la baza plantelor și

nu prin aspersiune pentru a nu disemina sporii ciupercii Aerisirea solariilor serelor dimineața

devreme sau seara tacircrziu pentru a evita formarea condensului pe frunze

Măsuri curative combatere chimică cu următoarele produse

- GRISU - 10 lha

- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)

- REVUS TOP -06 lha

- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie

Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe

- BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha

- VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha

- AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă

- ORTIVA TOP ndash 1 lha

- ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- GRISU - 3 zile

- CIDELY TOP - 3 zile

- REVUS TOP - 3 zile

- ORTIVA 250 SC - 3 zile

- BRAVO 500 SC - 3 zile

- VITRA 50 WP - 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp

- AZBANY - 3 zile

- ORTIVA TOP - 7 zile

- ORTIVA OPTI - 3 zile

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Botrytis cinerea PersFr Denumire populară putregaiul cenușiu al tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate

Simptome putregaiul cenușiu al tomatelor apare pe toate părțile aeriene ale plantelor Cel mai

caracteristic simptom al bolii icircl reprezintă prezența a numeroase mase de spori pe țesuturile necrozate

astfel icircncacirct acestea au un aspect pufos de culoare gri-icircnchis

Pe frunze

La icircnceput atacul se manifestă pe frunzele moarte de la baza plantei apoi pot fi invadate țesuturile

tinere Boala este asociată cu plantele mature care au un foliaj dens Umiditatea ridicată icircn foliajul

plantelor pe timpul nopții este suficientă pentru dezvoltarea bolii astfel icircncacirct nu este de preferat o

perioadă prelungită cu umiditate ridicată

Pe frunzele tinere infecția apare sub formă de zone necrozate adesea icircn forma literei ldquoVrdquo

progresează spre pețiol și apoi pătrunde icircn tulpină

Pe tulpină

La răsaduri leziunile pe frunzulițe se extind și cuprind icircntregul limb apoi pețiolul iar icircn final

tulpina Infecția poate icircnconjura tulpina provoacă ofilirea tuplina icircși pierde culoarea se dezvoltă cancere

ceea ce conduce la declinul plantei

Pe flori

Cum boala progresează pe plantele mature florile se infectează și ele se brunifică și mor sau

ciuperca trece din petalele infectate icircn sepale și de aici crește icircn fructul aflat icircn dezvoltare De asemenea

petalele infectate pot rămacircne atașate de fruct iar ciuperca pătrunde icircn fruct și apoi se deplasează către

tulpină

Pe fructe

Pe fructe simptomele sunt tipice de putregai moale cu zone distruse care devin albicioase De

obicei pielița se rupe icircn centrul zonelor afectate dar rămacircne icircntreagă icircn rest Sporii ciupercii se dezvoltă

icircn aceste zone cu țesuturile distruse Eventual icircntregul fruct devine afectat și se mumifică

Un simptom neobișnuit pe fructe icircl reprezintă apariția de halouri numite ldquopete fantomărdquo Icircn

centrul acestor halouri apar puncte mici necrotice Haloul este de culoare albă circular de 3-8 mm icircn

diametru Un număr mare de halouri pe fructe face ca acestea să aibă un aspect neplăcut și să fie greu de

comercializat

Fig 1 Leziuni pe frunze Fig 2 Cancere pe tulpini Fig 3 Simptome pe inflorescențe Foto David M Ingram Plant Foto The Ohio State University Foto D Maeso INIA Las Brujas Uruguay

Management Network 2006

Fig 4 Fructe infectate icircn seră Fig 5 Pete fantomă Fig 6 Mumificarea fructelor (httpswwwextensionumnedu) (httpcreerbizbotyrishtml) Spheragro Diseases and

plant pathologies Sevilia Spania

Mod de răspacircndire Sporii ciupercii sunt foarte ușor răspacircndiți de vacircnt Insectele pot răspacircndi patogenul prin icircnțeparea

sau rănirea plantelor

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircndepărtarea și distrugerea plantelor a resturilor infectate și a buruienilor care pot fi gazde pentru

această ciupercă

menținerea unei temperaturi și ventilații adecvate prin reducerea supraaglomerării plantelor și a tăierii

lor judicioase

evitarea excesului de apă pe plante

evitarea irigării icircn exces

sterilizarea macircinilor și a uneltelor de lucru icircn mod regulat

evitarea rănirii plantelor

evitarea aplicării repetate de tratamente cu săruri metalice ale fungicidelor ethylene bis

dithiocarbamate (intensifică severitatea bolii)

evitarea asocierii sărurilor metalice cu fungicidele

evitarea cultivării tomatelor pe solurile nisipoase acide care au un conținut ridicat de apă

efectuarea tratamentelor cu fungicide icircnainte ca plantele să-și formeze un foliaj dens (este imposibil de

acoperit frunzele senescente din centrul unui foliaj dens)

asigurarea unui raport calciu- fosfor de 2 la 1 sau mai mare icircn pețiolul frunzelor (este de ajutor icircn

controlul bolii)

Măsuri curative

tratarea cu var a solurilor acide pentru a crește conținutul de calciu icircn plante și a reduce sensibilitatea

acestora

tratamente cu ORTIVA TOP ndash 1 lha ORTIVA OPTI ndash 20-25 lha TOPSIN M 500 SC ndash

17 lha BRAVO 500 SC ndash 15-2 lha GRISU ndash 101 lha Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de

pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză ORTIVA TOP ndash 7 zile ORTIVA OPTI ndash 20-25 ndash 3 zile TOPSIN M 500 SC

ndash 14 zile BRAVO 500 SC ndash 3 zile GRISU ndash 3 zile

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător Colletotrichum coccodes Wallr

IMPORTANT Botrytis cinerea atacă o gamă largă de plante Controlul chimic al bolii prin utilizarea

fungicidelor poate fi evitat prin fertilizare irigare și tehnici de tăiere adecvate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Colletotrichum coccodes Wallr

Denumire populară antracnoză

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome Organe atacate boala apare icircn toate fazele de vegetație pe toate organele aeriene forma cea mai

frecventă și mai gravă fiind cea de pe fructe

- pe fructe simptomele apar icircn momentul maturării sub forma unor pete mici de 2-4 mm icircn

diametru circulare umede cufundate de culoare mai icircnchisă decacirct țesutul sănătos

- pe măsură ce petele cresc icircn dimensiuni ajungacircnd pacircnă la 10 mm porțiunea centrală se

icircnnegrește ca urmare a dezvoltării miceliului ciupercii sub pielița fructului

- la suprafața țesuturilor atacate apar fructificațiile ciupercii (microscleroți și acervuli cu lagăre

de conidiofori și conidii) sub forma unor pustule de culoare brun-icircnchis

- adesea numeroase pete se dezvoltă icircn același timp pe fructe și acoperă porțiuni largi

determinacircnd putrezirea fructului

- pe frunze infecția este caracterizată prin leziuni mici circulare brune icircnconjurate de halouri

galbene

- rădăcinile infectate prezintă leziuni brune cu miniscleroți la suprafață și pot fi ușor decorticate

- plantele bolnave se pot smulge ușor din sol deoarece sistemul radicular este deteriorat

Antracnoza pe fructe de tomate (wwwhortcornelledu)

Mod de răspacircndire - patogenul este un colonizator al solului dar se conservă ușor și pe resturile vegetale

- ciuperca este capabilă să colonizeze cel puțin 68 de specii vegetale din 19 familii botanice icircn primul

racircnd legume din fam Solanaceae (ardei vinete cartof) și Cucurbitaceae (pepene) care pot juca rol de

gazde alternative sau contribuie la creșterea inoculului icircn sol Mai multe buruieni asigură aceeași

funcție Solanum dulcamara S Nigrum Abutilon theophrasti Amaranthus retroflexus Chenopodium

album Convolvulus arvensis Capsella bursa-pastoris

- ciuperca a fost găsită și icircn apa utilizată pentru culturile fără sol apă ce provenea din bazine de stocare

exterioare

- atacul poate avea loc la temperaturi icircntre 15-30degC iar sporularea pe fructe este optimă la 28degC

- perioadele ploioase și irigarea prin aspersiune favorizează antracnoza

- apa liberă pe fructe mai multe ore legată de frecvența precipitațiilor sau irigărilor crește puternic

incidența icircn cultură

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnlăturarea și distrugerea resturilor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol

recoltarea cacirct mai rapidă a fructelor sensibile la antracnoză

gestionarea irigării prin aspersie și favorizarea uscării foliajului

Măsuri curative

combatere chimică cu următoarele produse

- BRAVO 500 SC- 15- 2Lha

- VITRA 50 WP- 15-20 kgha

- ALCUPRAL 50 PU - 15-2 kgha

- CUPRENOX 50 - 15-2 kgha

- ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 375-5 kgha

- CUPERTINE SUPER ndash 35 kgha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de

pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

BRAVO 500 SC- 3 zile

VITRA 50 WP- 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp

ALCUPRAL 50 PU - 3 zile

CUPRENOX 50 - 3 zile

ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 3 zile

CUPERTINE SUPER ndash 3 zile icircn sere

IMPORTANT

Boala este considerată cea mai gravă amenințare icircn cazul fructele de tomate pentru

industrializare icircn numeroase zone de producție din lume Icircn aceste zone icircn absența

măsurilor de protecție pierderile pot atinge 70

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Didymella lycopersici Kleb

Denumire populară putrezirea coletului

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă tomate

Simptome o boală majoră icircn special a tomatelor din sere Sunt afectate toate părțile superioare ale

plantei tulpini frunze și fructe cu predilecție deosebită pe tulpini

- primele simptome apar la puțin timp după repicare icircn dreptul coletului sub formă de pete

cenușii-brune sau brune-negricioase Petele se extind de jur icircmprejurul coletului astfel icircn dreptul

acestei porțiuni atacate tulpina se subțiază țesuturile sunt cufundate zbacircrcite scoarța este

putrezită și crăpată și desprinsă parțial de partea lemnoasă Apariția putregaiului stopează

circulația sevei icircn tulpină cauză ce duce la veștejirea plantei și pieirea treptată Pe țesuturile

atacate se observă punctişoare mici negre care reprezintă picnidiile ciupercii Astfel de leziuni

pot apărea mai tacircrziu și pe partea superioară a tulpinii la subsoara frunzelor pe nervuri sau pe

pețioli datorate picnosporilor formați icircn zona coletului

- pe frunze atacul apare cacircnd umiditatea este excesivă frunzele inferioare se transformă icircn galben

și leziunile frunzelor sunt maro cu inele concentrice Icircn centrul petelor se observă puncte negre

mici (picnidiile ciupercii)

- infecția fructelor este rară icircn seră atacul pe fructe se observă icircn partea dinspre peduncul sub

formă de pete umede care se dezvoltă rapid icircn cercuri concentrice se brunifică și se adacircncesc

httpwwwalamycom

wwwbotanistiro

Mod de răspacircndire ciuperca iernează icircn resturile de plante rămase icircn sol putacircnd trăi ca saprofită Icircn

cazuri rare transmiterea bolii poate avea loc și prin semințe

Măsuri de management

Măsuri preventive

o dezinfecția amestecului de pămănt

o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă

o urmărirea umidității solului icircn perioada imediată a plantării

o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul

IMPORTANT

Semințele provenite din fructe bolnave pot găzdui organismul patogen fapt pentru care se

recomandă utilizarea de sămacircnță extrasă din fructe sănătoase

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Fulvia fulva (Cooke)

Denumire populară pătarea cafenie a frunzelor de tomate

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome se manifestă icircn special pe frunzele bătricircne de la baza plantei dar poate trece și pe tulpini și

pe fructele tinere icircn cazul unui atac puternic

Atacul icircncepe pe frunzele bazale apoi progresează și pe frunzele din etajele superioare

Pe partea superioară a frunzelor apar pete mici de culoare gălbuie care se măresc icircn diametru și devin

galbene

Pe partea inferioară a frunzelor icircn dreptul petelor apare un puf alb care devine cafeniu și icircn final brun-

violaceu format din conidioforii și conidiile ciupercii

Icircn condiții favorabile de mediu icircn cazul unor atacuri puternice petele confluează țesuturile atacate se

brunifică și se necrozează iar frunzele se usucă ceea ce determină debilitarea plantelor

Simptome produse pe frunze și fructe de tomate de ciuperca Fulvia fulva

Foto The Ohio State University OARDC Departament of Plant Pathology

Fructele sunt atacate mai rar dar icircn toate fazele de dezvoltare fiind afectate mai frecvent cele din etajul

superior la suprafață icircn jurul pedunculului apar pete de decolorare care se brunifică se adacircncesc icircn

pulpă apoi se extind și ocupă zone mari din fruct

Semințele infectate sunt mai icircnchise la culoare decacirct cele normale cu pete mici negricioase și hilul de

culoare neagră

Mod de răspacircndire ndash transmiterea patogenului de la un an la altul se realizează prin intermediul resturilor plantelor

infectate și semințe

ndash prin sporii ciupercii bdquoconidiirdquo ce se găsesc icircn praful depus pe elementele din seră sau solar

icircn și pe sol Foarte rezistente la uscăciune conidiile pot supraviețui icircn seră mai mult de un an icircn absența

gazdei sensibile

ndash temperaturile de 22 - 26 ordmC corelate cu umiditatea de peste 95

ndash lipsa aerisirii la care se adaugă și prezența picăturilor de apă pe frunze favorizează atacul ciupercii

ndash atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele cultivate icircn

cacircmp - prin sporii antrenați de curenții de aer picăturile de apă sau de unele insecte (musculița albă de seră-

Trialeurodes vaporariorum)

Măsuri de management

Măsuri preventive

ndash folosirea unor hibrizi cu rezistență genetică

ndash folosirea sistemelor de irigații prin picurare

ndash aerisirea corectă a solariilor și serelor sub 90

ndash curățarea frunzelor din partea inferioară a plantelor pentru o ventilație mai bună

ndash distrugerea totală a resturilor de plante infectate și dezinfectarea spațiului icircnchis de cultură

ndash utilizarea tehnologiei de mulcire pentru controlul umidității relative a aerului sub 90

Măsuri curative Icircncă de la primele simptome se recomandă combaterea chimică cu următoarele produse

- CIDELY TOP ndash 10 lha ( stadiul de 10 frunze) - ORTIVA 250 SC- 075lha-1 lha icircn funcție de gradul de infecție

Se aplică de la apariția primei inflorescențe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat

-BRAVO 500 SC - 15-2 lha

- ORTIVA TOP-1 lha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de

pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- CIDELY TOP 3 zile ORTIVA 250 SC 3zile BRAVO 500 SC 3 zile ORTIVA TOP 7 zile

IMPORTANT

Icircn spații protejate cu umiditate a aerului peste 85 poate produce pierderi de producție de

pacircnă la 25

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Fusarium spp

Denumire populară fuzarioza tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate

Simptome

La răsadurile bolnave se observă o scădere a turgescenței frunzelor iar icircn cele din urmă plăntuțele

se ofilesc și mor

La plantele mai avansate icircn vegetație primul simptom este icircngălbenirea de-a lungul marginilor

celor mai mature frunze cacircnd primele fructe sunt aproape de maturitate Icircngălbenirea este curacircnd urmată

de necrozarea și colapsul pețiolului frunzelor Simptomele se dezvoltă numai pe o singură parte a plantei

iar frunzuliţele de pe o singură parte a peţiolului se icircngălbenesc icircnaintea celor de pe cealaltă parte

Icircngălbenirea treptată afectează cea mai mare parte a foliajului şi este icircnsoţită de ofilirea plantei icircn cea mai

călduroasă parte a zilei Ofilirea devine mai accentuată de la zi la zi pacircnă cacircnd planta moare

Cacircnd sunt tinere (răsaduri) plantele afectate pot rămacircne pipernicite Unele plante se usucă icircncet

și pot rămacircne vii pacircnă la sfacircrșitul recoltării

La o verificare a bazei tulpinii se poate observa o brunificare a țesuturilor corticale la nivelul

solului sau la 10 ndash 30 cm mai sus iar secționarea longitudinală dezvăluie brunificarea xilemului Icircn urma

ploilor sau icircn timpul perioadelor cețoase ciuperca produce pe leziunile externe necrozate un miceliu

abundent de culoare roz

Infecţia la fructe apare ocazional şi poate fi detectată icircn ţesuturile vasculare din fruct unde apar

modificări de culoare

Icircngălbenire și ofilire Simptome la baza tulpinii Secțiune longitudinală

Foto The Ohio State University Foto Dan Egel Plant and Pest Diagnostic Laboratory

Mod de răspacircndire Fusarium spp este răspacircndită prin sămacircnță sol răsaduri infectate sau prin solul infectat aderent la

rădacinile răsadurilor vacircnt și apa care poartă sol infectat De asemenea echipamentele de lucru

vehiculele uneltele utilizate contaminate reprezintă tot atacirctea moduri de răspacircndire a ciupercii

Pe distanțe mari infecția este propagată de semințe și răsaduri infectate

Icircn sere sporii ciupercii se găsesc icircn stratul de mulci dintre racircndurile de tomate și pe plantele

putrezite aruncate la gunoi icircn apropierea spațiilor protejate Icircn mod frecvent sunt găsiți spori icircn aerul

infectat din sere și de asemenea o mare concentrație de clamidospori din sol servesc drept sursă de

infecție

Ciuperca pătrunde prin rănile din rădăcini iar dezvoltarea acesteia este favorizată de o temperatură

a solului și a aerului de 28degC temperatura optimă de creștere a plantelor fertilizarea icircn concentrații

scăzute de azot şi fosfor și ridicate de potasiu de pH-ul scăzut al solului de intensitatea mică a luminii

Virulența patogenului este intensificată de micronutrienți fosfor și ioni de amoniu și este diminuată de

nitrați

Simptom pe frunze Simptom pe fructe

Foto University of Connecticut (wwwbritannicacom)

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea la plantare a unui răsad sănatos și rezistent la Fusarium spp

sterilizarea solului cu vapori de apă supraicircncălziți

fertilizarea cu nitrat de calciu creșterea pH-ului solului pacircnă la 65 ndash 70

evitarea irigării icircn exces (inundarea) evitarea utilizării pentru irigare a apei din canale sau iazuri

deoarece poate fi contaminată cu acest patogen

rotația culturilor la 4 ani nu elimină patogenul icircnsă reduce semnificativ pierderile

combaterea buruienilor

Măsuri curative

sterilizarea chimică a solului cu două săptămacircni icircnainte de transplantare

combatere chimică cu TOPSIN M 500 SC- 17 Lha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză

-TOPSIN M 500 SC ndash 14 zile

IMPORTANT

Fusarium spp atacă o gamă largă de plante

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Leveillula taurica (Lev) Arnaud

Denumire populară făinare

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome organe atacate toate organele aeriene ale plantei dar icircn special pe frunze

- primele simptome ale atacului se observă sub forma unor pete de decolorare (gălbui) vizibile

mai ales pe fața superioară a frunzelor de formă neregulată de 2-9 mm diametru

- icircn condiții favorabile dezvoltării bolii apar un număr mare de pete (peste 30) care confluează

și acoperă porțiuni icircntinse din limb (pacircnă la 4 cm lungime și 1 cm lățime)

- pe fața inferioară a limbului icircn dreptul petelor se formează o eflorescență cenușie-albicioasă

formată din conidioforii și conidiile ciupercii

- frunzele puternic infectate mor dar rareori cad de pe plantă

Atacul ciupercii pe frunze de tomate

Image Ontario Crop IPM- Franța Image sanayidomatesiblogspotcom

(httpwwwalamycom)

Mod de răspacircndire conidiile ciupercii Leveillula taurica pot germina icircntr-un interval de temperatură de la 10 la

35degC iar icircn condiții de seră infecția este favorizată de temperaturi sub 30degC

odată infecția instalată temperaturile peste 30degC accelerează dezvoltarea bolii și moartea

frunzelor atacate

icircn zonele cu temperaturi ridicate icircn timpul zilei se produce infecția cu această ciupercă chiar

dacă nopțile sunt răcoroase

atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele

cultivate icircn cacircmp

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol

Măsuri curative -combatere chimică cu

- TOPAS 100 EC ndash 05 lha

- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)

- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie

Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat

- REFLECT ndash 10 lha ndash se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă la coacerea deplină

a fructelor

- MYCLOFIL ndash 40-60 ml100 l apă icircn timpul vegetaţie de la prima apariţie la 7 ndash 10 zile

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- TOPAS 100 EC - 3 zile

- CIDELY TOP - 3 zile

- ORTIVA 250 SC - 3 zile

- REFLECT - 1 zi

- MYCLOFIL - 3 zile

IMPORTANT

Se poate confunda cu atacul ciupercii Cladosporium fulvum (Fulvia fulva)

Poate ataca și alte specii ceapă usturoi ardei vinete bumbac

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Septoria lycopersici Speg

Denumire populară boala petelor albe

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome Organe atacate icircn special frunzele

- primele simptome ale bolii apar icircn răsadnițe pe cotiledoane sau pe frunzulițe sub forma

unor pete circulare de 1-4 mm diametru bine delimitate la icircnceput de culoare brun-gălbuie

iar mai tacircrziu albicioase

- icircn dreptul petelor pe ambele fețe ale frunzelor apar punctișoare negre (picnidiile ciupercii)

- icircn cacircmp boala se manifestă prin simptome asemănătoare cu cele din răsadnițe cu

deosebirea că petele rămacircn de culoare brun-gălbuie sau brun-cenușie

- de obicei atacul icircncepe pe frunzele de la bază și progresează spre vacircrf

- frunzele puternic atacate se brunifică se usucă și cad plantele rămacircnacircnd doar cu cacircteva

frunze tinere icircn partea de la vacircrf

Fig1 şi 2- Atacul ciupercii pe frunze de tomate ( wwwmissouribotanicalgardenorg www agndsuedu)

Fig 3 ndash Picnidiile ciupercii dezvoltate pe frunze Fig 4- Sporii ciupercii ieșiți sub formă de ciri din picnidii

vegetablemdonlineppathcornelledu Photos courtesy of TA Zitter Cornell University Ithaca NY

Mod de răspacircndire - transmiterea patogenului se realizează prin picnidii sau miceliu din resturile infectate

- sporii ciupercii sunt icircmprăștiați de la o plantă la alta prin apa de ploaie irigații curenți de aer sau

insecte

- temperaturile icircntre 20-25degC sunt optime pentru infecție

- perioadele lungi cu temperaturi crescute și umiditate mare icircn aer și pe frunze constituie condițiile

ideale pentru dezvoltarea bolii și răspacircndirea ciupercii

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol

IMPORTANT

Pierderile pot atinge 20-80 din producție icircn anii ploioși și icircn cazul culturilor netratate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Phytophthora parasitica Dast

Denumire populară putregaiul coletului sau mana de sol a tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă specie polifagă atacă tomate fasole ceapă vinete ardei pepeni galbeni și verzi

Simptome icircn funcție de faza de vegetație și de organul atacat (rădăcini tulpini fructe) boala se

manifestă prin simptome diferite

- pe răsad icircn faza de 4-6 frunze boala apare icircn dreptul coletului observacircnd o ușoară gacirctuire și

icircnmuiere a țesuturilor urmate de căderea răsadului

- pe rădăcini atacul se icircntacirclnește sub formă de putregai uscat țesuturile fiind de culoare brună ndash

albicioasă

- pe tulpini se manifestă prin apariția icircn dreptul coletului a unor pete verde icircnchis la icircnceput

apoase apoi brune ce se extind și cuprind tulpina de jur icircmprejur 10-15 cm deasupra pămacircntului

Plantele atacate se ofilesc și pier Țesuturile din dreptul petelor putrezesc și se acoperă cu un puf

albicios

- pe fructe apare o pată cenușie-brunie cu marginile nedefinite de formă neregulată cu suprafața

umedă zonată concentric la icircnceput pe partea fructului care vine icircn atingere cu pămacircntul apoi se

extinde cuprinzacircnd fructul icircn icircntregime de cele mai multe ori Icircn condiții de umiditate ridicată pe

suprafața țesuturilor atacate apare un puf albicios (conidioforii și conidiile ciuperci)

Mod de răspacircndire

Ciuperca Phytophthora parasitica rezistă icircn sol de la un an la altul sub forma de oospori dar

poate fi prezentă 5-10 ani icircn sol) Un rol icircnsemnat icircn dezvoltarea ciupercii icircl joacă umiditatea

atmosferică peste 90 cacirct şi temperatura ciuperca dezvoltacircndu-se icircntre 127 şi 35ordmC

temperatura optimă variind icircntre 238 şi 30 ordmC

Măsuri de management

Măsuri preventive

o dezinfecția amestecului de pămănt

o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă

o controlul umidității solului icircn perioada imediată a plantării

o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul

httpwwwbotanistiiro httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests

Osu-The Ohio University

IMPORTANT Intensitatea atacului este influențată icircn mare măsură de umiditatea solului icircn perioada

imediată plantării fiind necesar ca udarea să se facă icircn reprize cu cantități reduse de apă

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Phytophthora infestans (Mont) de By

Denumire populară mana tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate cartof

Simptome atacul se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor (frunze tulpini flori și

fructe)

- pe frunzele bazale sub formă de pete circulare sau de formă neregulată la icircnceput de culoare

verde-galbuie cu aspect umed devin apoi cenușii-brunii icircnconjurate de o zonă icircngustă

decolorată Petele se măresc confluează și pot acoperi icircntreaga suprafață a foliolelor atunci cacircnd

condițiile sunt favorabile dezvoltării bolii

Icircn dreptul petelor pe partea inferioară a frunzelor se observă un puf fin albicios ce

reprezintă fructificațiile ciupercii conidiofori cu conidii După cacircteva zile frunzele atacate se

usucă sau putrezesc

- pe fructe infecția icircncepe din primele faze de dezvoltare pacircnă aproape de maturare Pe fructe

apar pete mici de formă neregulată ușor cufundate icircn pulpă la icircnceput de culoare verde ndash

măslinie după care icircn scurt timp devin măsliniu icircnchis Cacircnd umiditatea este ridicată la fel și pe

frunze icircn dreptul petelor apare un puf albicios Fructele bolnave se desprind și cad prematur

urmare a putrezirii pedunculului

- pe tulpini atacul se manifestă sub forma unor pete mici ovale cenușii-brunii care se măresc și

icircnconjoară tulpina Tulpinile putrezesc și se rup

Fig 1 Fructe atacate Fig 2 Simptome pe tulpină şi frunze

(httpscommonswikimediaorg)

Mod de răspacircndire

Transmiterea de la un an la altul se realizează prin semințe infectate resturi de plante rămase

peste iarna unde patogenul rezistă Icircn perioadele calde și uscate ciuperca rămacircne viabilă icircn

țesuturile frunzelor inferioare și icircn leziunile de pe tulpini iar cacircnd vremea redevine favorabilă

ciuperca se reproduce din nou

La tomate mana apare mai tacircrziu cu 12-15 zile decacirct la cartof și anume icircn a doua decadă a lunii

iulie

Măsuri de management

Măsuri preventive

o asolament rațional

o evitarea cultivării tomatelor icircn vecinătatea cartofilor

o evitarea recoltării semințelor din fructele atacate

o adunarea și distrugerea resturilor de plante

o schimbarea sau dezinfectarea termicăchimică a pămacircntului

o cultivarea de soiuri rezistente la mană

o administrarea de icircngrășăminte minerale mai ales potasiu care intensifică rezistența

plantelor

Măsuri curative - combatere chimică cu următoarele produse REVUS 250 SC ndash 06 lha REVUS TOP -06 lha

PREVICUR ENERGY ndash 3 l ha se aplică la sol prin picurare ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1

lha icircn funcţie de gradul de infecţie

Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat

CYCLO-R Liquido ndash 24 -40 lha la icircnceputul icircnfloritului BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha

VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha RANMAN TOP ndash 050 lha AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă

ORTIVA TOP ndash 1 l ha ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha CUPROXATE FLOWABLE ndash 53 l ha

de la prima frunză pacircnă la coacere OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de

icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă

3-5 lmp

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză REVUS 250 SC 3 zile REVUS TOP 3 zile PREVICUR ENERGY 3 zile

ORTIVA 250 SC 3 zile CYCLO-R Liquido 28 zile BRAVO 500 SC 3 zile VITRA 50 WP 3

zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp RANMAN TOP 3 zile AZBANY 3 zile ORTIVA TOP 7 zile

ORTIVA OPTI 3 zile CUPROXATE FLOWABLE 3 zile pentru consum 8 zile pentru

industrializare OMIX - nu este necesar

IMPORTANT

Atacul produs de Phytophthora infestans pe fructe poate fi confundat cu cel produs de

Phytophthora parasitica Deosebirea constă specia Phytophthora infestans produce pete cu

suprafața neregulat reliefată al caror punct de plecare este de obicei icircn vecinătatea caliciului

icircn timp ce petele cauzate de Phytophthora parasitica sunt situate pe partea inferioară a

fructului apar zonate și au o evoluție mai rapidă

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pythium ultimum Trow

Denumire populară căderea și putrezirea plăntuțelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă se icircntacirclneşte frecvent la tomate

Simptome pe plantuțele răsărite din teren infectat se observă icircn zona bazală a tulpiniței o

brunificare a țesuturilor brunificare care se extinde icircn sus pe tulpină cacirct și pe rădăcină icircn jos Icircn

zona atacată tulpinițele se subțiază planta se veștejește se zbacircrceşte cade la pămacircnt unde va

putrezi icircn icircntregime

Simptomele pot apare icircn vetre și se extind rapid atunci cacircnd temperatura este cuprinsă icircntre 20-

30 degși umiditatea este peste 90

La suprafața solului se poate observa prezența unui strat fin de miceliu de culoare albă care se

extinde icircn timp Atunci cacircnd infecția solului este puternică plantele nu mai răsar deoarece

putrezesc pacircnă la ieșirea lor la suprafață

http wwwbotanistiiro

Mod de răspacircndire

Ciuperca Pythium ultimum se transmite de la un an la altul prin sporii de rezistență din sol iar icircn

perioada de vegetație transmiterea ciupercii de la o plantă la alta se realizează prin sporii duși de

apa din sol

Măsuri de management

Măsuri preventive -perioada critică a bolii se limitează la stadiul de plăntuțe fapt pentru care măsurile preventive

trebuie să asigure protecția răsadurilor de infecții pacircnă la transplatarea lor icircn cultură avacircnd icircn

vedere următoarele

- dezinfectarea amestecului de pămacircnt din răsadniță (termic sau chimic) sau icircnlocuirea lui cu

pămacircnt necontaminat

- dezinfectarea tocurilor răsadnițelor și uneltelor

- evitarea excesului de umezeală

- asigurarea unei bune aerisiri a plantelor

Măsuri curative - combatere chimică cu produsul OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de

icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă

3-5 lmp

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- OMIX - Nu este necesar

IMPORTANT

Ciuperca se icircntacirclnește la toate răsadurile de legume

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismelor dăunătoare

Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold

Verticillium dahliae Kleb

Denumire populară veștejirea verticiliană

Statut nu sunt organisme dăunătoare de carantină ambele specii sunt prezente icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate

Simptome ofilirea tomatelor datorată acestor ciuperci poate fi ușor confundată cu ofilirea

provocată de speciile de Fusarium sau de alte ciuperci care produc ofiliri la plante Uneori

simptomele pot fi atacirct de subtile icircncacirct duc cu gacircndul la probleme abiotice cum ar fi irigarea

insuficientă

Adesea primul indiciu de infecție cu Verticillium este ofilirea plantelor icircn timpul zilei

Plantele manifestă o ofilire ușoară spre moderată icircn cea mai călduroasă parte a zilei dar icircși revin icircn

timpul nopții Pe măsură ce boala avansează pe frunzele tinere se dezvoltă unele decolorări

marginale sau icircntre nervuri Pe aceste frunze se pot manifesta de asemenea leziuni caracteristice

icircn forma literei ldquoVrdquo unde apar icircngălbeniri icircn formă de evantai icircngustacircndu-se aproape de marginile

frunzei Dacă se efectuează o secțiune longitudinală prin tulpina unei plante infectate icircn special icircn

partea de jos a plantei se poate observa o brunificare vasculară a tulpinii Nu există nicio

brunificare vasculară a pețiolilor sau a măduvei

Veștejirea verticiliană ndash secțiune prin tulpină simptome pe frunze

Foto A Testen The Ohio State University Vegnet Newsletter

Plante de tomate infectate Foto CORNELL University Vegetable MD Online Department of Plant Pathology

Ithaca

Mod de răspacircndire Infecția se răspacircndește cu ajutorul solului infectat iar de la o plantă la alta cu ajutorul apei

de irigat și se produce de obicei icircn urma rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării icircn timpul formării

rădăcinilor secundare sau icircn urma rănilor provocate de nematozi

Microscleroții ciupercii V dahliae din sol icircși păstrează capacitatea de infecție pacircnă la 8 ani

și se dezvoltă cel mai bine la o temperatură cuprinsă icircntre 10-20degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

cultivarea soiurilor rezistente

sterilizarea solului pe o adacircncime cacirct mai mare utilizacircndu-se produse cu spectru larg

fumigarea

icircndepărtarea și distrugerea plantelor și a resturilor infectate pentru a limita conținutul de inocul

din sol

distrugerea buruienilor

evitarea rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării răsadurilor și formării rădăcinilor secundare

efectuarea unei rotații de cel puțin 4 ani

asigurarea unui drenaj eficient al apei de irigare

Măsuri curative tratamente cu biopreparatul Trichodermin 2 sau Binab T Seppic

222Bacterii

1 Pseudomonas corugata Roberts amp Scarlett - necroza măduvei tomatelor

2 Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie - pătarea pustulară

a tomatelor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pseudomonas corrugata Roberts amp Scarlett

Denumire populară necroza măduvei tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă speciile afectate sunt Solanum lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) -

doar rar și icircn zone unde necrozarea măduvei tomatelor a fost endemică icircn acel an

Chrysanthemum morifolium (crizantemă) Geranium sp (priboi)

Simptome Necroza măduvei tomatelor este o boală a plantelor mature Primul simptom al bolii

apare de obicei sub forma unei cloroze la cele mai tinere frunze ale plantelor la care fructele din

prima inflorescenţă sunt complet dezvoltate dar icircncă verzi

- icircn cazurile grave decolorarea (fig 1) afectează icircntreaga jumătate superioară a plantei

care icircşi pierde turgescenţa şi apoi se devitalizează apar leziuni brun-icircnchis pacircnă la negre pe

suprafaţa tulpinilor (uneori pacircnă la 30 cm lungime) tulpina este aproape icircn icircntregime distrusă iar

măduva este vizibilă icircn zona afectată apare uneori un exsudat vacircscos albicios şi tulbure care

se prelinge pe tulpină plantele afectate se devitalizează şi mor sau pot continua să crească foarte

icircncet icircn secţiune longitudinală prin tulpină icircn regiunea leziunii externe cavitatea măduvei este

scobită şi adesea cu un aspect deşirat spre marginile leziunii (fig 2) Dincolo de leziune măduva

are culoare brună icircnchis pacircnă la neagră şi este hidrozată dar nu moale cu marginile bine

delimitate

- icircn cazurile mai puţin grave - după apariţia simptomelor iniţiale constacircnd din

decolorarea frunzelor superioare şi uneori leziuni externe pe tulpină plantele care supravieţuiesc

continuă să crească normal fără să mai prezinte simptome interne sau externe şi adeseori dau o

recoltă bună

- la plantele fără leziuni externe măduva este colorată şi pot să apară sau nu scobituri ale

cavităţii iar sistemul vascular poate să fie brunificat apare necroza şi colorarea icircn brun a

măduvei care se extind deseori icircn tulpină de la nivelul solului pacircnă aproape de vacircrful de creştere

icircn pedunculi pacircnă la fruct şi icircn rahisul frunzelor cacircnd se detaşează una din frunzele inferioare

din leziuni se scurge un exsudat vacircscos de culoare alb-murdar

Icircn culturile mai bătracircne plantele care au fost infectate pot fi recunoscute după dezvoltarea

bogată a rădăcinilor adventive pe tulpină (fig 3) icircn porţiunea icircn care măduva a fost afectată

Uneori plantele pot să-şi revină diametrul tulpinii nou crescute fiind considerabil mai mic

Icircn cazul unui atac foarte puternic icircn prima săptămacircnă patogenul poate fi izolat uşor din

ţesutul de la marginea leziunii timp icircn care numeroase plante manifestă simptome tipice de

boală Icircn următoarele două săptămacircni mult mai puţine plante dezvoltă simptome iar din plantele

care iniţial au prezentat simptome patogenul nu mai poate fi izolat Plantele care şi-au revenit de

pe urma atacului pot creşte şi da o recoltă normală deşi pe o mare parte a tulpinii cavitatea

măduvei este scobită iar măduva este distrusă

Fig 1 Simptom de cloroză Fig 2 Secţiune longitudinală prin tulpină Fig 3 Rădăcini adventive (httpephytiainrafr) (httpswwwplantwiseorg) (httpsagumassedu)

Mod de răspacircndire

Patogenul supravieţuieşte icircn rezervoarele şi conductele pentru apa de irigare de la serele

afectate de boală şi există probabilitatea să se găsească şi icircn sol Este posibil că răspacircndirea

bacteriei să se realizeze cel puţin parţial pe parcursul lucrărilor din perioada de vegetaţie prin

uneltele folosite

Nu s-a putut pune icircn evidenţă calea prin care patogenul penetrează icircn plantă

Măsuri de management

Măsuri preventive

- respectarea strictă a măsurilor de igienă fitosanitară

- evitarea factorilor care favorizează atacul (icircn special adaosul prea mare de icircngrăşăminte azotate

a variaţiilor bruşte de temperatură şi a temperaturilor prea scăzute din timpul nopţii)

- icircnaintea transplantării răsadurilor este necesar ca solul să fie tratat cu vapori de apă iar

seminţele folosite să fie dezinfectate

- dezinfectarea conductelor de apă a uneltelor şi a macircinilor

- icircn timpul lucrărilor de copilit şi legat se va asigura dezinfectarea periodică a macircinilor

muncitorilor şi a conductelor de apă

- scoaterea plantelor bolnave din spaţiile protejate şi arderea acestora

IMPORTANT

Deși această bacterioză poate provoca distrugerea totală a unor plante ea are și un caracter

reversibil plantele slab afectate se pot recupera icircn condiții de producție favorabile (vreme

icircnsorită așadar o mai bună luminozitate icircn sere reducerea umidităţii aerului) Icircn unele

cazuri boala poate trece chiar neobservată

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie 1978 Denumire populară pătarea pustulară a tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei)

Simptome

Organe atacate frunze fructe verzi pețioli și tulpină

- pe frunze apar la icircnceput pete mici hidrozate cu margini distincte de 1 mm diametru

- icircn timp petele devin brun-negre ușor icircnalțate la centru iar icircn cazul unei densități mari

petele confluează formacircnd benzi de țesuturi necrotice icircnconjurate de țesut clorozat

- frecvent apar orificii icircn centrul leziunilor de pe frunzele tinere iar frunzele mai bătracircne

capătă un aspect zdrențuit

- pe fructe apar pete necrotice cu dimensiuni variind de la un punct abia vizibil pacircnă la 1

mm diametru icircnconjurate de un verde mai intens decacirct restul fructului petele fiind

proeminente

- leziunile de pe fructe pot conflua formacircnd areale crustoase care pot acoperi un sfert sau

chiar mai mult din suprafața fructului

- infecția icircn stadiul de corolă deschisă determină pierderi semnificative asupra producției

icircnsă sensibilitatea fructelor este maximă pacircnă cacircnd acestea ajung la un stadiu de 3 cm

diametru

- atacă numai fructele verzi niciodată pe cele coapte (datorită pH-ului fructului care este

aproape neutru la fructul tacircnar și acid la fructele coapte)

- pe pețioli și pe tulpină apar pete brun-negre cu diametrul de aproximativ 1 mm care pot

conflua formacircnd zone neregulate la icircnceput hidrozate dar care nu ajung pacircnă la țesutul

vascular

- pagubele sunt datorate atacului pe fructe chiar dacă leziunile sunt mici puțin profunde și

nu la fel de frecvente ca la alte boli produse de bacterii

- fructele pătate sunt declasate atacirct pentru consumul icircn stare proaspată cacirct și pentru

industrializare

Fig 1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze

httpwwwagrobestgrupcom httpswwwforestryimagesorg

Mod de răspacircndire - bacteria se transmite prin semințe fiind aderentă la suprafața acesteia ea nefiind icircnsă pusă icircn

evidență și icircn interiorul acestora

- de asemenea frunzele plantelor bolnave icircngropate icircn sol sunt o sursă importanta de inocul

durata de supraviețuire a bacteriei icircn sol depinzacircnd de umiditatea și temperatura lui ea fiind mai

mare icircn solurile acide reci și cu apă stagnantă

- ploile puternice icircnsoțite de vacircnt favorizează răspacircndirea bolii icircn cacircmp

- s-a observat că viabilitatea bacteriilor este inhibată la concentrațiile mari de substanțe nutritive

Măsuri de management

Măsuri preventive

folosirea soiurilor rezistente sau tolerante este considerată metoda cea mai bună de protecție

față de Pseudomonas syringae pv tomato

utilizarea de semințe sănătoase la obținerea răsadurilor

icircmbăierea semințelor icircn apă 30 de minute la 56degC după un tratament prealabil cu soluție de

fosfat trisodic 1

aerisirea serelor și solariilor dimineața și seara folosirea de folie anticondens rotația culturilor

dezinfecția echipamentelor și uneltelor folosite la lucrările manuale și mecanice

icircnlăturarea și distrugerea plantelor infectate a fructelor si frunzelor infectate și căzute pe sol

Măsuri curative- combatere chimică cu urmatoarele produse

- CURENOX 50 ndash 15-2 Kg ha

- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo ndash 375-5 Kg ha

- CUPERTINE SUPER ndash 35 Kg ha

- ALCUPRAL 50 PU ndash 15-2 Kg ha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- CURENOX 50 - 3 zile

- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo - 3 zile

- CUPERTINE SUPER - 3 zile icircn seră 10 zile icircn cacircmp

- ALCUPRAL 50 PU - 3 zile

IMPORTANT Tomatele sunt o specie importantă de legume sensibilă la Pseudomonas syringae pv

tomato boală care face pagube icircnsemnate icircn țările cultivatoare

223 Virusuri

1 Pepino mosaic virus (PepMV) -virusul mozaicului la Solanum muricatum

2 Tomato bushy stunt virus ( TBSV)-virusul piticirii tufoase a tomatelor

3 Tomato mosaic virus (ToMV ) -mozaicul tomatelor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pepino mosaic virus (PepMV)

Denumire populară virusul mozaicului la Solanum muricatum

Statut reglementat prin Decizia Comisiei Europene 2004200EC absent icircn Romacircnia prezent icircn

Africa America Asia și Europa (Austria Belgia Bulgaria Cipru Danemarca Franța Germania

Grecia Ungaria Irlanda Italia Lituania Olanda Polonia Spania Elveția Turcia Ucraina

Marea Britanie)

Plante gazdă solanaceele (Solanum lycopersicum Solanum muricatum Solanum melongena

Solanum tuberosum) busuiocul (Ocimum basilicum) specii din flora spontană (Amaranthus sp

Chenopodium sp Convolvulus sp Sonchus sp Malva parviflora etc)

Simptomele sunt variate icircn funcție de tulpina virală soi și condițiile climatice

- icircntreaga planta infectată este piticită

- frunzele sunt distorsionate şi prezintă mozaicuri cloroze şi bășicări

- primul semn de infecție este apariţia pe frunze a unor porțiuni mai deschise la culoare sub

forma unor pete clorotice unghiulare (cu vacircrful ascuțit)

- pe sepale și tulpini se observă striațiuni verzi

- pe fructe se observă porțiuni mai deschise la culoare care dau un aspect mozaicat

Simptome pe frunze (httpsgdeppoint)

Simptome pe fructe (httpsgdeppoint)

Biologie

virionii se găsesc la suprafața celulelor foliare infectate

Mod de răspacircndire

prin sămacircnță contaminată la exterior provenită de la plante infectate

prin contactul plantelor sănătoase cu plantele bolnave

cu obiectele contaminate pe care virusul rezistă timp icircndelungat icircn resturile de rădăcini

virusul rămacircne activ 31 zile pe suprafețele de sticlă rămicircne activ 14 zile

Măsuri de management

Măsuri preventive

respectarea regulior de carantină la importul de fructe semințe răsaduri din țările

contaminate

utilizarea de sămacircnță liberă de virus

examinarea plantelor cu privire la prezența atacului

eliminarea atentă a plantelor suspecte și aplicarea unor măsuri adecvate icircn cazul apariției

bolii

decontaminarea serelor utilajelor uneltelor și a semințelor cu dezinfectanți eficienți

IMPORTANT Boala este deosebit de gravă reducacircnd cantitatea și calitatea producției pierderile de

recoltă fiind apreciate la 15-80

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tomato bushy stunt virus (TBSV)

Denumire populară virusul piticirii tufoase a tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină a fost descris prima dată icircn Anglia la

Lycopersicon esculentum şi icircn prezent este răspacircndit icircn Argentina Maroc Tunisia Regatul Unit

al Marii Britanii SUA (California) Canada Germania Franţa Italia Portugalia şi alte ţări

Plante gazdă tomate (Lycopersicum esculentum) ardei (Capsicum annuum) vinete (Solanum

melongena) dar şi plante ornamentale buruieni etc

Simptome - pete inele şi linii clorotice care se necrozează pe frunze

- frunzele tinere au o culoare galbenă pală şi sunt puternic deformate

- creştere stufoasă ca urmare a formării unui număr mare de lăstari laterali slab dezvoltaţi

- plantele infectate icircşi icircncetează creşterea vacircrful de creștere fiind adesea necrozat

- pe fructe pete marmorări sau formaţiuni inelare mai icircnchise la culoare fructe mici puţine

Fig 1 Atac pe frunze Fig 2 Atac pe fructe

(httpwwwdpvwebnet) (httpgardenerwikiacom)

Biologie şi mod de răspacircndire virusul se transmite prin sol şi este preluat de plante prin

intermediul sistemului radicular şi icircn proporţie redusă prin sămacircnţă

Măsuri de management

Măsuri preventive

eliminarea plantelor infectate

cultivarea terenului cu plante rezistente la acest virus

selectarea exemplarelor sănătoase pentru icircnmulţire vegetativă

Măsuri curative icircn cazul soiurilor total infectate obţinerea de clone libere de virus prin

termoterapie dezinfectarea solului prin tratament termic

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tomato mosaic virus (ToMV)

Denumire populară virusul mozaicului tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate (Solanum lycopersicum) vinete (Solanum melongena) degețel lacircnos

(Digitalis lanata)

Simptomele sunt diferite icircn funcție de condițiile de mediu vacircrsta plantei la momentul infectării

tulpina virusului

Pe frunze

- simptome de tip mozaical caracterizate prin pete clorotice sau gălbui de forme și

mărimi diferite răspacircndite pe toată suprafața limbului frunzei

- distorsionarea frunzelor la plantele tinere aflate icircn stadiul de răsad caracterizată prin

creșterea neregulată și anormală a unor foliole mai tacircrziu cea mai mare parte a

suprafeței limbului fiind redusă pacircnă la nervura principală

- o altă tulpină a virusului mozaicul acuba manifestă decolorări internervuriene de

culoare galbenă pal sau alburie icircn cadrul petelor gălbui se observă uneori insule de

culoare normală

Pe fructe

- pete maronii pe suprafața fructelor

- necrozarea vaselor peretelui celular

- diminuarea creșterii plantelor și scăderea producției

Atac pe frunze (http wwwcreative-diagnosticscom tratat de virologie vegetală III Pop pg 111)

Atac pe fructe (http wwwavrdcorg)

Mod de răspacircndire

- sămacircnță contaminată virusul nu se găsește icircn embrion ci la suprafața semințelor sau icircn

endosperm infectarea noilor plăntuțe avacircnd loc la germinarea sau transplantarea acestora

- contactul dintre plantele sănătoase și bolnave

- resturile vegetale rămase icircn sol din anul precedent

- unelte și macircinile contaminate ale lucrătorilor din sere și solarii

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircn sere și icircn cacircmp după icircncheierea ciclului de producție se vor aduna și arde toate resturile

culturii precedente

tratarea semințelor icircnainte de plantare prin

o tratament termic sămacircnța fiind menținută 4-6 ore la 58degC (umiditate 10) și apoi 24 ore

la 80degC (umiditate 5)

o menținerea semințelor icircntr-un termostat obișnuit respectiv 3 zile la 70degC

icircnsămacircnțarea se va face icircn amestec de pămacircnt proaspăt

răsadul se va feri de infecțiile accidentale

la plantare se vor elimina toate exemplarele infectate care se recunosc printr-o mozaicare

difuză și o dințare accentuată neregulată a marginii limbului

respectarea rotației culturilor (soiurile susceptibile să nu fie cultivate doi ani consecutiv pe

aceiași suprafață)

cultivarea soiurilor rezistente la acest virus

IMPORTANT

Simptomele sunt asemănătoare cu cele produse de Tobacco mosaic virus cele două

virusuri fiind foarte greu de diferențiat pe baza simptomelor

224 Insecte acarieni

1 Aculops lycopersici Tryon - acarianul tomatelor

2 Aphis gossypii Glover - păduchele castraveţilor

3 Aulacorthum solani (Kaltenbach) - păduchele pătat al cartofului 4 Autographa gamma (L) ndash buha gamma

5 Chromatomyia horticola Goureau ndash musculiţa minieră a mazării

6 Frankliniella occidentalis (Pergande) ndash tripsul californian

7 Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute) ndash tripsul plantelor de seră

8 Lacanobia oleracea L ndash molia tomatelor

9 Liriomyza bryoniae (Kaltenbach) ndash musculiţa minieră a frunzelor de tomate 10 Macrosiphon euphorbiae Thomas ndash păduchele dungat al cartofului

11 Myzodes persicae Sulz - păduchele verde al piersicului

12 Myzus ornatus Laing ndash păduchele păstacircrnacului

13 Nezara viridula L ndash ploşniţa verde a legumelor

14 Poliphagotarsonemus latus Banks ndash păianjenul lat

15 Spodoptera exigua (Huumlbner) ndash buha cucurbitaceelor

16 Tetranychus urticae Koch - păianjenul roşu comun

17 Thrips tabaci Lind ndash tripsul tutunului

18 Trialeurodes vaporariorum Cockerell ndash musculiţa albă de seră

19 Tuta absoluta Meyrick- molia minieră a frunzelor

Fișa măsurilor privind managementul integrat al

organismului dăunător

Aculops lycopersici (Tryon) Denumire populară acarianul tomatelor acarianul de bronz al tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă este cel mai adesea semnalat ca organism dăunător al tomatelor dar poate dăuna

un spectru larg de Solanaceae incluzacircnd și specii ornamentale

Descriere corpul este fusiform robust de 150-200 microm culoarea variază de la alb la gălbui pacircnă

la portocaliu (fig 1) Corpul are o serie de anule evidente icircntre tergite și sternite Au numai două

perechi de picioare cu structură caracteristică a ghearei Datorită dimensiunilor reduse nu sunt

vizibili cu ochiul liber pe plante fiind puşi icircn evidenţă doar cu lupa sau la stereomicroscop

Fig 1 Adulți Aculops lycopersici Fig 2 Frunze atacate

(httpswwwagrolinkcombrculturasproblemaacaro-do-brozeamento_492html)

Simptome infestarea tomatelor icircncepe de la frunzele bazale care se brunifică şi se veştejesc

Odată cu dezvoltarea populației dăunătorului infestarea urcă spre vacircrful plantelor care se usucă

Hrănirea acarianului pe frunze inflorescențe și fructele tinere de tomate cauzează icircncrețirea și

necrozarea frunzelor căderea florilor ruginirea fructelor și icircn final moartea plantelor (fig 2) Icircn

urma hrănirii este redusă rata fotosintezei la plante datorită afectării celulelor şi icircncetinirii

schimburilor de gaze de la nivelul frunzelor

Biologie icircn sere sursele de infestare a plantelor tinere sunt populațiile de acarieni

supraviețuitoare pe resturile culturilor anterioare infestate sau acarieni nou introduși odată cu

răsadurile Ciclul biologic este complet icircn aproximativ 7 zile icircn condiţii optime la 21-25degC şi

30 umiditate atmosferică icircntr-un ciclu de vegetaţie dezvoltacircndu-se pacircnă la şapte generaţii

Femelele trăiesc cacircteva săptămacircni şi depun pacircnă la 50 de ouă Din ouăle fertilizate apar masculi

şi femele icircn timp ce din ouăle nefertilizate apar doar masculi

Măsuri de management

Măsuri preventive

monitorizarea prezenţei dăunătorului este esenţială recomandacircndu-se inspectarea

plantelor pentru depistarea frunzelor cu aspect bronzat icircn mod tipic daunele apăracircnd cacircnd

fructele verzi ating 5 cm

curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre

ciclurile de cultură

aplicarea tratamentelor la structura serelor

creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de

acariani (dar favorizează bolile fungice)

utilizarea soiurilor cu oarecare rezistenţă la acarieni

controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora care duce la reducerea populațiilor

de acarieni

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea prădătorilor

- Phytoseiulus persimilisis Neoseiulus californicus Pronematus ubiquitus (acarieni)

- Feltiella acarisuga (ţacircnţar)

- Macrolophus caliginosus (ploşniţă)

- Scolothrips sexmaculatus Leptothrips mali (tripşi)

metode chimice tratamente cu produsul APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme

mobile

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- APACHE- 3 zile

IMPORTANT

Aculops lycopersici poate fi identificat numai prin examinare la microscop

Climatul fierbinte uscat favorizează dezvoltarea acarienilor și dacă populațiile nu sunt

verificate plantele pot fi distruse icircn doar cacircteva zile

A lycopersici poate determina reducerea recoltei la cultura tomatelor mai ales cacircnd

plantele tinere sunt expuse atacului situaţie icircn care pierderile pot fi de pacircnă la 65

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Aphis gossypii Glover

Denumire populară păduchele castraveților

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă atacă un număr mare de plante cultivate și spontane din familiile

Cucurbitaceae Crucifereae Solanaceae Malvaceae Pagube deosebite sunt semnalate la

plantele cultivate icircn seră unde atacă frecvent și tomatele

Descriere Specia prezintă plasticitate fenotipică variațiile de colorit și morfologice pot varia icircn

funcție pe planta gazdă și de stadiul de dezvoltare al dăunătorului

Formele aptere (fără aripi) au formă ovală cu capul și toracele de culoare cenușie la unii

indivizi galbenă (fig 1) Corpul este sub 1-15 mm icircn lungime și diametrul puțin peste 034 mm

Culoarea variază de la galben la verde foarte icircnchis (aproape negru) Antenele sunt de culoare

galbenă cu vacircrful negru mai scurte decacirct lungimea corpului Picioarele sunt galbene-verzui

Corniculele sunt negre de formă cilindrică uşor lățite la bază Cauda este de culoare icircnchisă mai

scurtă decacirct corniculele și este prevăzută de o parte și de alta cu cacircte 2-3 peri

Formele aripate au capul toracele și abdomenul verde icircnchis cu 3-4 pete laterale de culoare

brună

Oul este de culoare galbenă la depunere după care virează icircn negru-lucios

Fig 1 Colonie de Aphis gossypii (httpwww7inrafr)

Simptome

Coloniile se situează pe fața inferioară a frunzelor dar și pe lăstarii tineri unde icircnțeapă și

sug sucul celular avacircnd ca efect răsucirea gofrarea și stracircngerea icircn glomerul a frunzelor la

icircnceput etiolate gălbui formacircnd pseudocecidii caracteristice uneori sub forma unor adevărate

buchete Produce secreţii dulci masive (fenomenul de rouă de miere) care acoperă frunzele

permițacircnd instalarea ciupercilor (fumaginei) şi icircmpiedică asimilația clorofiliană a frunzelor

Biologie

Icircn sere se icircntacirclnește icircn tot cursul anului unde se icircnmulțește continuu pe cale

partenogenetică vivipară Icircn condiții controlate cum sunt cele din sere o generație se dezvoltă icircn

medie icircn 10 zile Stadiul de ou nu există icircn spaţiile protejate trecerea de la un ciclu de vegetație

la următorul se face icircn stare activă (adult sau nimfă) O femelă adultă fundatrigenă dă naștere icircn

decursul vieții la 70-80 nimfe aproximativ 4-5zi Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia

este supraaglomerată apar formele aripate care migrează pe alte plante gazdă secundare

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri

combaterea afidelor prezente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus

abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani şi prădătorii Harmonia axyridis Adalia

bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -

10 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- VYDATE 10 L- 21 zile

IMPORTANT Atacul dăunătorului este deosebit de periculos la răsărire cacircnd poate compromite culturile

Produce pagube directe prin hrănire și indirecte prin dejecțiile zaharoase eliminate care

conduc la apariția ciupercilor din genurile Alternaria Fusarium Penicillium cu consecințe

negative asupra producției

Este un vector important de transmitere al virusurilor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Aulacorthum solani Kaltenbach Denumire populară păduchele pătat al cartofului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie foarte polifagă colonizează peste 200 de specii de plante mono şi

dicotiledonate cu excepţia celor din familia Poaceae Dăunătorul este prezent icircn sere şi depozite

şi atacă frecvent tomatele

Descriere

- femelele aptere au 18-3 mm lungime formă piriformă culoarea galben-verzui strălucitor cu

pete mai icircnchise la culoare la baza corniculelor Antenele sunt aproape la fel de lungi ca şi corpul

cornicule lungi subţiri deschise la culoare şi uşor fumurii la extremităţi (fig1)

- femelele aripate au aceleaşi dimensiuni cu femelele aptere Capul şi toracele sunt de culoare

brun icircnchis spre negru iar abdomenul verde ndash gălbui marcat de puncte şi benzi transversale de

culoare brună-icircnchis (fig 2)

Fig 1 Forma apteră Fig 2 Forma aripată

(httpinfluentialpointscom)

Simptome formează colonii pe partea inferioară a frunzelor pe care le icircnţeapă sugacircnd seva

Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se icircngălbenesc şi se usucă De asemenea se

observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe se formează

dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce capacitatea

fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub denumirea de rdquorouă

de miererdquo)

Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate

afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou

nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da

naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată

apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri

combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus

abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani prădătorii Harmonia axyridis Adalia

bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100

SC ndash075 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

MOVENTO 100 SC - 3 zile

IMPORTANT

Dăunătorul este considerat vector eficient a peste 40 virusuri la culturile de tomate

cartof castraveţi sfeclă morcov ţelină mazăre conopidă ridichi etc

Controlul este mult mai eficient cacircnd infestarea este depistată timpuriu

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Autographa gamma (L) Denumire populară buha gamma

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă produce pagube icircn special la legume (tomate fasole castraveţi

etc) dar şi la cereale lucernă sau cartofi

Descriere -adult fluture de talie mijlocie cu deschiderea aripilor de 4-45 cm aripile anterioare diferit

colorate de la cenuşiu pacircnă la violet-brun străbătute de linii transversale fine de culoare albă iar

cele posterioare brune deschis la bază şi cenuşii deschis spre vacircrf un semn alb-argintiu de forma

literei greceşti gamma se află icircn mijlocul zonei centrale a aripilor anterioare (fig1)

Fig 1 Adult (httpwwwagroatlasru) Fig 2 Larvă (httpswww7inrafr)

Fig 3 Atac produse de larve (httpwwwaomidoribiocontrolcom)

-larvă la completa lor dezvoltare poate atinge 2-4 cm are culoare verde sau verde gălbui cu şase

dungi fine albicioase longitudinale prezintă partea anterioară a corpului mai icircngustă Placa

toracică de culoare neagră iar capul castaniu pătat cu negru Caracteristic are trei perechi de

picioare toracice şi trei abdominale din care cauză omizile au mers asemănător cu cel al cotarilor

fiind cunoscute sub denumirea de bdquocotar falsrdquo (fig 2)

-ou albicios reticulat cu diametrul 05-06 mm

-pupa 17-20 mm brună-gălbuie sau brună-roşcată

Simptome larvele icircn primele vacircrste rod una din epiderme lăsacircnd intactă pe cealaltă ulterior pe

măsură ce cresc perforează limbul şi rod frunzele marginal rămacircnacircnd numai nervurile groase

(fig 3) La atac puternic plantele sunt defoliate iar la tomate pot fi atacate şi fructele Atacul la

răsaduri este periculos prin defolierea plantelor icircn totalitate dar şi prin afectarea mugurelui

apical de creştere al plăntuţelor O larvă poate distruge icircntre 2-5 frunze pe toată durata

dezvoltării

Biologie icircn cacircmp are două generaţii pe an ciclul de viaţă duracircnd 50-70 zile icircn spaţii protejate

poate avea mai multe generaţii pacircnă toamna

- femelele depun pacircnă la 2000 de ouă izolat sau icircn grupe mici de regulă pe dosul frunzelor de la

bază sau pe buruieni

- după eclozare apar omizile care se hrănesc cu limbul frunzelor la icircnceput pe partea inferioară

producacircnd orificii (fig 3) şi pe măsură ce cresc consumă tot mai multă masă vegetativă fiind

capabile să defolieze icircntreaga plantă iar icircn cazul icircn care hrana devine insuficientă migrează pe

alte plante

- omizile ajunse la completa dezvoltare icircşi confecţionează coconi albi-murdari de mătase de

obicei pe dosul frunzelor icircn care se transformă icircn crisalidă

- după o anumită perioadă apar fluturii din generaţia de vară şi ciclul se reia fiind dependent de

condiţiile de temperatură din spaţiile protejate

- spre deosebire de alte specii de Noctuidae fluturii sunt activi icircn timpul zilei Larvele sunt greu

vizibile dar atacul se poate observa uşor datorită rumeguşului de la baza plantelor rezultat icircn

urma hrănirii

Măsuri de management

Măsuri preventive

culturale distrugerea buruienilor plivitul respectarea epocilor de semănat şi plantat

Măsuri curative

metode fizice instalarea capcanelor cu feromoni sexuali la icircnceputul primăverii Atra-GAM

(icircn seră o capcană la 500 m2 cu un minimum de o capcanăseră) şi verificarea acestora o dată pe

săptămacircnă

metode biologice utilizarea de entomofagi cum ar fi Trichogramma evanescens (3 lansări a

60000 de femeleha)

IMPORTANT

Utilizarea capcanelor cu feromoni permite detectarea primelor insecte supravegherea

nivelului populației raționalizarea tratamentelor cu insecticide reducerea frecvenței

acestora

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Chromatomyia horticola (Goureau)

Denumire populară musculiţa minieră a mazării musculiţa minieră a crizantemei

Statut nu este organism de carantină specie extrem de răspacircndită icircn Europa prezentă şi icircn

Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă care atacă 268 de genuri din 36 de familii botanice printre care

Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Leguminosae Liliaceae Linaceae Solanaceae

Descriere

Adultul are o lungime de 2-25 mm lungime corpul de culoare neagră cu excepția capului și

picioarelor care sunt galbene Capul este mare globulos toracele prezintă două dungi laterale de

culoare gălbuie

Larvele tipice acefale (fără cap) apode (fără picioare) albe ajung la completa dezvoltare la 3

mm lungime

Ou alb neted şi strălucitor

Pupa de culoare verzuie se icircnchide la culoare icircn momentul apariţiei adulţilor

Fig1 Pupă (httpmediaeolorg ) Fig 2 Simptom de atac pe mazăre (gardenerwikiacom)

Simptome

Minele au formă liniară neregulată albicioase atacirct pe partea exterioară a frunzei cacirct și pe cea

inferioară Galeria este de lungime și grosime variabilă (grosime uniformă pe toată lungimea sau

mai mare la extremitatea terminală) Minele sunt vizibile mai adesea pe suprafața superioară a

frunzei decacirct pe partea inferioară a acesteia (fig 2)

Pupa rămacircne icircn mină icircntr-o cameră pupală de regulă pe suprafața inferioară a frunzei spiraculul

anterior penetrează epiderma minei şi este vizibil la exterior ca o pereche de cacircrlige mici (fig 1)

Larvele produc daune (mine) pe frunze care duc la ofilirea și căderea prematură a acestora Alte

daune rezultă de la femele care produc pete mici albe icircn mod normal de mică icircnsemnătate care

prin hrănire duc la perforarea frunzei

Biologie

Perioada larvară poate fi scurtă de exemplu 5 zile la temperatura de 23-28degC și este direct

proporțională cu temperatura Icircn ţările cu climat cald stadiul de pupă poate dura cel puțin 7-15

zile Specia poate avea 2ndash6 generații pe an Infestarea spaţiilor protejate este cauzată de utilizarea

unui material destinat plantării infestat şi prin pătrunderea adulţilor din exterior

Măsuri de management

Măsuri preventive

menţinerea serelor icircn stare perfectă de curăţenie

utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru capturarea adulţilor și inspectarea

periodică a plantelor icircn vederea depistării minelor și orifiicilor de hrănire care indică

prezența dăunătorului pe plantă

utilizarea plaselor de insecte care au rolul de a icircmpiedica intrarea adulţilor icircn seră

Măsuri curative

metode biologice utilizarea agenţilor biologici cum ar fi viespile parazite Dacnusa sibirica

Diglyphus isaea și Opius pallipes care pot asigura un control eficient al muștelor miniere Acești

paraziți sunt nativi din Europa și pot fi prezenți icircn seră icircn mod natural Dacnusa sibirica și Opius

pallipes depun ouăle icircn interiorul larvelor miniere parazitacircnd intern icircn timp ce Diglyphus isaea

depune ouăle icircn apropierea larvei gazdă larvele viespilor atacacircnd larva minieră de la exterior

Această specie poate fi găsită spontan după luna mai

metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar VOLIAM TARGO ndash

08 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha şi AFFIRM ndash 15 kgha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

VOLIAM TARGO - 3 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

AFFIRM - 3 zil

IMPORTANT

Efectuarea unui control fitosanitar strict icircn momentul icircnfiinţării culturii

Specia seamănă morfologic cu Chromatomyia syngenesiae identificarea necesitacircnd

examen microscopic de laborator

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute)

Denumire populară tripsul plantelor de seră

Plante gazdă specie foarte polifagă icircn condiții de seră tripsul produce pagube unui număr mare

de plante icircn special flori uneori este menționat ca dăunător la legume

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Descriere

Adult 14-17 mm lungime (femela) 11-12 mm (masculul) suprafaţa corpului puternic

reticulată de culoare maron negricioasă cu vacircrful abdomenului mai deschis la culoare (fig 1)

Picioarele galbene sau albe și antenele au opt segmente sunt de culoare galben deschis avacircnd

ultimul articol foarte lung şi subţire

Larva primul stadiu are culoarea albicioasă cu ochii roșii și devine galben după hrănire iar larva

de stadiul doi are 1mm lungime şi culoare galbenă

Pupa tripsul prezintă două stadii pupale (prepupă şi pupă) de culoare galbenă care se icircnchide cu

vacircrsta cu aripi rudimentare antene icircndoite icircnapoi peste cap Stadiile prepupal și pupal nu se

hrănesc

Ou de culoare albă și au formă de banană

Fig 1 Heliothrips haemorrhoidalis - adult și stadii imature (httpedisifasufledu)

Simptome Atacirct larvele cacirct şi adulţii atacă frunzele lăstarii și florile producacircnd pete de culoare

albă Atacul pe flori duce la deformarea acestora La atacuri puternice are loc necrozarea totală

sau parțială a organelor plantele atacate rămacircn mici iar fructificarea este redusă Pe fructe apar

pete brune iar dacă atacul se produce icircn perioada de creştere a acestora epiderma poate să crape

Biologie Tripsul plantelor de seră este partenogenetic și poate trăi cacircteva săptămacircni Ouăle

(aproximativ 25-50 pentru fiecare femelă) sunt depuse icircn ţesutul plantelor fiind acoperite cu

excremente Nu preferă frunzele tinere deoarece dezvoltarea rapidă a ţesuturilor distruge ouăle

dar nici pe cele foarte bătracircne Larvele apar icircn aproximativ 14-15 zile la temperatura optimă de

26-28degC şi 16-22 zile la 21-25degC Pragul de dezvoltare este de 11degC dăunătorul dezvoltacircnd o

generație icircn 17-18 zile anual prezentacircnd 4-7 generații chiar 12 Adulţii trăiesc pacircnă la 35 de zile

la 25-27degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

eliminarea buruienilor sau plantelor gazdă alternative

utilizarea răsadurilor libere de tripși

Măsuri curative

metode biologice

- Amblyseius cucumeris Amblyseius degenerans (acarieni prădători)

- Orius spp (ploşniţe prădătoare)

- Aelothrips fasciatus Frankliniothrips vespiformis (tripşi prădători)

- Dasyscapus parvipennis (musculiţă parazită)

metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare galbenă și albastră pentru

capturarea tripșilor adulţi

IMPORTANT

Heliothrips haemorrhoidalis poate fi identificat numai prin examinarea microscopică

Adulții și larvele sunt detectate prin examinarea suprafeței inferioare a frunzelor unde se

dezvoltă pete clorotice maronii și leziuni necrotice

Factorii care favorizează apariția şi evoluția tripsului sunt temperatura optimă de

dezvoltare și existența florilor cultivate icircn aceleași spații protejate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Lacanobia oleraceae Linnaeus Denumire populară molia tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate plante erbacee diverse plante ornamentale cultivate icircn seră

Descriere

Adult cu anvergura aripilor 35-45 mm cu aripile anterioare maron roşcat pacircnă la mov-maroniu

cu o stigmă (semn reniform) mică gălbuie cu o linie subterminală albă aripile posterioare gri-

maronii cu o tentă mai icircnchisă la marginea posterioară (fig1)

Larva de aproximativ 40 mm lungime de culoare verzuie gălbuie sau brun roşcată cu pete

foarte mici şi fine albe și mai puțin dese cu negru linii dorsale și subdorsale palide linia

spiraculară lată de culoare galbenă sau galben-portocalie cu marginea de deasupra mai

icircntunecată spiracule albe icircnconjurate cu negru capul verde deschis icircn primele două stadii

devine albicios pacircnă la maroniu deschis cu zone marmorate (fig 2)

Pupa 16-19 mm lungime suprafaţa punctată grosier la icircnceput de culoare maronie mai tacircrziu

ajunge de culoare neagră strălucitoare

Ou hemisferic 075 mm icircn diametru suprafaţă reticulată la depunere de culoare verzuie apoi se

deschide pacircnă la galben pal chiar alb

Fig1 Adult (httpswwwnaturespotorguk) Fig 2 Larva (httpswwwnaturespotorguk)

Simptome

- larvele tinere scheletuiesc frunzele pe măsură ce cresc atacă tulpinile şi fructele

Biologie adulţii nu zboară ziua se ascund icircn crăpăturile solului şi sunt vizibili destul de greu

uneori doar icircn momentul irigatului Fiecare femelă poate depune aproximativ 1000 de ouă icircn

pachete de 60-300 pe partea inferioară a frunzelor care eclozează icircn 8-10 zile Larvele trec prin

cinci-şapte stadii larvare ajungacircnd la completa dezvoltare icircn 33-39 de zile La icircnceput larvele

sunt gregare şi scheletuiesc frunzele apoi după prima năpacircrlire se dispersează dar datorită

capacităţii reduse de a coloniza alte plante numărul lor scade destul de mult Larvele de ultimele

vacircrste devorează frunzele dar au şi capacitatea de a ataca tulpina predispunacircndu-le la fracircngere

Icircn plus pot produce icircn urma hrănirii orificii mari atacirct icircn fructele necoapte cacirct şi coapte Pentru

icircmpupare larvele caută locuri uscate cum ar fi pereţi stacirclpi din lemn dar şi resturi de plante

icircmpuparea avacircnd loc icircntr-un cocon mătăsos

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere

icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de

infestare

Măsuri curative

metode biologice Bacillus thuringiensis este utilizat pe scară largă pentru a controla

Lacanobia Oleraceae dar este costisitor și necesită o aplicare repetată ceaţa termică pe bază de

Bacillus thuringiensis icircn doze de 1 2 și 4 kg ha reduce daunele pe care le poate cauza larvele

frunzelor și fructelor de tomate icircn sere

IMPORTANT

Atacul poate fi atacirct de puternic icircncacirct plantele atacate devin nevandabile

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Liriomyza bryoniae (Kaltenbach)

Denumire populară musca minieră a frunzelor de tomate

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie foarte polifagă (119 genuri din 31 familii de plante) Icircn spațiile protejate

este un dăunător principal al tomatelor

Descriere Adultul măsoară 2-3 mm lungime are corpul de culoare neagră-brună capul și toracele negre

Pe torace și abdomen prezintă 2 dungi longitudinale galbene Aripile sunt mai lungi decacirct

abdomenul Dorsal corpul este acoperit de perișori scurți Ca toate speciile de carantină din genul

Liriomza are scutelum de culoare galbenă vizibil ca o pată galbenă pe spate (fig 2)

Oul este sferic de 02-03 mm la depunere de culoare albă apoi devine gălbui

Larva este mică la eclozare 05 mm la completa dezvoltare atinge 3 mm lungime fără picioare

toracice sau abdominale și fără capsulă cefalică de culoare galbenă-verzuie sau crem cu

segmentația corpului vizibilă

Pupa are 17-21mm lungime și este de culoare castanie-icircnchis

Fig 1 Mina produsă de Liriomyza bryoniae Fig 2 Adult (femelă) de L bryoniae

(httpsgdeppoint) (httpsgdeppoint)

Simptome

Larvele minează caracteristic frunzele cauzacircnd galerii sinuoase inițial albe iar mai tacircrziu brune

Minele sunt alungite răsucite neregulat și nu sunt asociate cu nervurile frunzei (fig 1)

Excrementele de culoare neagră sunt depuse icircn zona mediană a galeriei sub forma unei linii

subțiri și icircntrerupte foarte des Larva la completa dezvoltare părăsește mina printr-o incizie icircn

epiderma superioară și se icircmpupează la exteriorul frunzei de regulă icircn sol Frunzele puternic

atacate se usucă parțial sau total și cad Cacircnd minează și tulpina plantelor acestea se ofilesc și se

usucă

Biologie

Are mai multe generații pe an icircn condiții de seră putacircndu-se icircnmulți permanent generațiile

suprapunacircndu-se La 1-3 zile de la apariție și de la icircmperecherea insectelor femelele depun ouăle

pe fața superioară a frunzelor plantelor gazdă O femelă depune 50-100 de ouă larvele eclozacircnd

după 5-11 zile Dezvoltarea larvei durează 8-11 zile iar la completa dezvoltare larva părăsește

frunza pătrunde icircn stratul superficial al solului și se icircmpupează stadiu care durează 4-8 zile O

generație se dezvoltă icircn 17-25 de zile

Măsuri de management

Măsuri preventive - utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru a detecta prezenţa adulţilor icircn cultură

- inspecția plantelor pentru a detecta frunzele cu galerii sau icircnțepăturile produse de femele pentru

hrănire avacircnd ca scop semnalarea din timp a prezenței daunătorului și alegerea metodei de

combatere cu cea mai mare eficiență

- utilizarea răsadurilor neinfestate și care să provină din locuri de producție libere de dăunatori

- distrugerea resturilor vegetale dezinfectarea solului și incintei

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius

palliles Chrysocharis parksi De asemenea pot fi utilizate preparate cu nematodul parazit

Neoaplectana carpocapsae şi specii prădătoare de insecte cum ar fi ploșnița Cyrtopeltis modestus

metode chimice tratamente cu următoarele produsele de protecţie a plantelor VOLIAM

TARGO - 06 - 08 lha (icircn funcţie de nivelul de infestare) AFFIRM ndash 15 kgha ACTARA 25

WG - 005 (0250 kg la 100 mp) aplicat la sol preventiv şi curativ

-utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum recomandacircndu-se acele produse care

afectează cel mai puţin fauna utilă

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

VOLIAM TARGO - 3 zile

AFFIRM - 3 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

IMPORTANT Principală sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din

serele icircnmulțitor

Răsadurile atacate pot fi compromise Frecvența plantelor atacate poate ajunge la 70-100

Fișa măsurilor privind managementul integrat al

organismului dăunător

Macrosiphon euphorbiae Thomas Denumire populară păduchele dungat al cartofului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă icircn ţara noastră se icircntacirclneşte pe plante legumicole şi floricole de Solanaceae atacirct icircn

cacircmp cacirct şi icircn spaţii protejate

Descriere

- formele aptere au corpul de culoare variabilă de la verde-gălbui pacircnă la roz chiar mov dorsal

cu dungi icircntunecate dorsal talie mare 3-36 mm Corpul este strălucitor iar ochii de culoare roşie

Antenele sunt mai lungi decacirct corpul iar corniculele lungi și subțiri lungimea lor ajungacircnd pacircnă

la vacircrful cozii (fig 1)

- formele aripate au culoare verde pacircnă la roz antenele şi corniculele mai icircnchise la culoare decacirct

formele aptere cu aripi bine dezvoltate

Fig 1 Macrosiphum euphorbiae ndash forma apteră

(httpinfluentialpointscom)

Simptome Daunele primare rezultă din efectele hrănirii coloniilor pe țesuturile tinere ce determină

slăbirea și distorsionarea creșterilor noi Afidele determină apariția petelor clorotice și

distorsionarea frunzelor piticirea și ofilirea plantelor

Daunele secundare sunt determinate de ciuperci (fumagina) de pe secrețiile de miere de

pe frunze și fructe rezultacircnd reducerea fotosintezei și calitatea fructelor

Dăunătorul afectează grav plantele prin transmiterea bolilor virale

Biologie M euphorbiae are 8-12 generații pe an o generaţie dezvoltacircndu-se icircn 2-3 săptămacircni Ca

şi alte afide prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) afidele femele dacircnd

naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este

supraaglomerată apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi Temperaturile mai mari

de 30degC duc la moartea insectelor icircn timp ce dezvoltarea este bună icircntre 5-25degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi

rezervor de virusuri

combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu

- paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus abdominalis Aphidius ervi Aphidius

colemani

- prădătorii Harmonia axyridis Adalia bipunctata Coccinella septepunctata Adonia

variegata Chrysoperla carnea Syrphus ribessi

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100

SC ndash075 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

IMPORTANT

Dăunătorul este vector pentru virusuri

Icircn sere inspecțiile fitosanitare și utilizarea de material de plantare neinfectat poate reduce

infestarea cu M euphorbiae

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Myzodes persicae Sulz Denumire populară păduchele verde al piersicului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specii lemnoase şi ierboase atacirct icircn cacircmp cacirct şi icircn sere şi răsadniţe

Descriere

-forma apteră (fără aripi) corp globulos oval de culoare verde-deschis sau verde icircnchis antene

negre exceptacircnd al treilea articol care este galben verzui spre bază (fig 1) Picioare galbene cu

tarse negre cornicule galben verzui cu vacircrfuri icircnchise la culoare Lungimea corpului 24-26 mm

-forma aripată corp verde gălbui sau roşcat capul şi toracele negre abdomenul are pe partea

dorsală o pată mare neagră precum şi 1-2 dungi transversale şi 4 pete laterale de aceeaşi culoare

Cornicule brune puţin icircngroşate median Aripile sunt bine dezvoltate Lungimea corpului 18-25

mm (fig 2)

Fig1 Nimfe (httpentnemdeptufledu) Fig3 Forma aripată (httpswwwcabiorg)

Simptome dăunătorul formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor care datorită

icircnţepăturilor şi sugerii sevei se necrozează şi se răsucesc (pseudocecidii) Cu timpul frunzele se

icircngălbenesc şi se usucă

Biologie - icircn seră se dezvoltă icircn tot cursul anului afidele se reproduc partenogenetic toate insectele

prezente sunt femele şi fiecare femelă dă naştere mai multor femele fără a fi nevoie să se

icircmperecheze aceste femele dau naştere nimfelor vii nu depun ouă

- populaţiile pot creşte exploziv descendenţa nou apărută icircncepe să se reproducă icircn doar 7 zile

- deoarece o colonie creşte icircn vacircrstă şi dimensiune pe plante individuale proporţia formelor

aripate creşte

- afidele pot fi găsite pe muguri tulpini şi suprafaţa interioară a frunzelor unele vor migra la noi

plante gazdă sau ţesuturile plantelor tinere şi vor căuta icircn mod activ ţesut moale proaspăt de

plante

- fiind predispusă să dezvolte forme aripate această specie este mai probabil să se răspacircndească

printr-o cultură mamă

Măsuri de management

Măsuri preventive

- utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură

- monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase (eficiente

pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor aptere şi

fenomenului de bdquorouă de miererdquo

- icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi

rezervor de virusuri

- combaterea afidelor existente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice

-specii parazitoide cum ar fi Aphidius colemani Aphidius matricariae și Aphidoletes

abdominalis Aphidoletes aphidimyza

- patogenul fungic Lecanicillium lecanii este compatibil cu insecticidele și este eficace icircmpotriva

M persicae icircntr-o gamă largă de culturi de seră dar numai acolo unde se poate menține o

umiditate ridicată cu succes se utilizează şi patogenul fungic Beauveria bassiana se recomandă

utilizarea patogenilor fungici mai ales cacircnd infestarea este incipientă tratamentele fiind repetate

la intervale de 3-5 zile

- aplicarea tratamentelor cu săpun s-a dovedit utilă icircn sere datorită toxicităţii reduse asupra

faunei utile

IMPORTANT

Este specie polifagă atacă peste 400 de plante gazdă

Specia este cunoscută ca principal vector al virusurilor producacircnd mozaicul la

Solanaceae

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Myzus ornatus Laing

Denumire populară păduchele păstacircrnacului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă deşi dăunătorul atacă icircn special culturile de păstacircrnac diferite plante ornamentale

este prezent şi icircn spaţii protejate provocacircnd daune importante la tomate

Descriere

Forma apteră corp galben verzui prezentacircnd dorsal pete castanii care formează racircnduri

tranversale fruntea prezintă tuberculi puternici antenele pacircnă la jumătatea corpului baza

ultimului articol antenal fiind de 35-5 ori mai lungă decacirct grosimea zonei mediane a acestuia

Corniculele au aspect solzos cu extremităţile drepte sau departate şi de nuanţă mai icircnchisă sau

mai deschisă cauda triunghiulară (fig1)

Forma aripată aripi de culoare galbenă abdomen cu o placă mare dorsală de culoare brună

care nu atinge marginile cornicule drepte uniform pigmentate cauda triunghiulară

Nimfa deschisă la culoare alb verzuie

Fig 1 Nimfe şi forme aptere (wwwinfluentialpointscom)

Simptome păduchele populează partea inferioară a frunzelor formacircnd colonii compacte

Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se gofrează se icircngălbenesc şi se usucă De

asemenea se observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe

se formează dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce

capacitatea fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub

denumirea derdquo rouă de miererdquo)

Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate

afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou

nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da

naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată

apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri

combaterea afidelor prezente icircn spaţiile protejate icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de

cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu specii de himenoptere parazite Aphidius matricariae

Praon volucre Lisiphlebus fabarum şi prădători din familiile Coccinellidae Chrysopidae

Syrphidae etc

IMPORTANT

Dăunătorul este cunoscut ca vector pentru diferite virusuri (peste 20 de virusuri)

La atac puternic producţia este semnificativ redusă şi de slabă calitate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Nezara viridula (Linnaeus) Denumire populară ploșnița verde a legumelor ploşniţa tomatelor şi a fasolei

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 30 de familii botanice icircn spaţii

protejate atacă cu preponderenţă ardeiul dar tomatele şi vinetele sunt atacate de asemenea

Descriere

Adultul 12-16 mm masculii sunt puțin mai mici decacirct femelele culoarea este uniform verde

deschis mai rar de nuanţă galbenă brună sau roşcată (fig 1) Articolele antenale 4 şi 5 şi o parte

din articolul al treilea de culoare roşie icircn partea distală Trei puncte albe mici sunt de obicei

evidente pe marginea anterioară a scutelului Culoarea punctelor de pe tegument corespunde cu

culoarea de bază a corpului

Ouăle alungite lipite unele de altele au formă de butoiaş de culoare crem-gălbui pe parcursul

dezvoltării devenind galben intens rozalii și icircn final portocaliu strălucitor

Nimfele au 5 stadii care se dezvoltă pe parcursul unei luni (30 zile) Culoarea nimfelor se

schimbă progresiv de la un stadiu la altul fiind predominant neagră la eclozare ajungacircnd ca

stadiul 5 să aibă culoarea verde Toate stadiile nimfale prezintă pe partea dorsală o serie de pete

albe aranjate icircn linii paralele (fig 2)

Fig 1 Adult (httpswwwcabiorg) Fig 2 Nimfă (httpswwwndsuedu)

Fig 3 - Atac pe fructe (httpjournalsusamvclujro)

Simptome atacă toate părțile plantelor inclusiv tulpina dar se hrănesc icircn special cu fructele și

lăstarii tineri ai tomatelor (fig 3) Icircn general pe fructe se observă orificii realizate prin perforarea

și sugerea țesuturilor formacircndu-se ulterior pete minuscule dure maronii sau negre Fructele

atacate nu se mai dezvoltă rămacircn mici și se stafidesc icircnainte de a ajunge la maturitate Icircn plus

prin injectarea salivei toxice se imprimă fructelor un gust şi miros neplăcut iar ţesuturile

degradate rămacircn ferme cacircnd fructele se coc La tomatele tinere atacul induce maturarea timpurie

reducerea dimensiunilor și greutății fructelor Punctele de hrănire devin porţi de intrare a

ciupercilor și bacteriilor

Biologie primăvara adulţii migrează din zonele icircnvecinate icircn spaţiile protejate atacacircnd culturile

plantelor gazdă Adulţii şi nimfele se hrănesc prin extragerea sevei plantelor icircn urma hrănirii

apăracircnd simptomele caracteristice

Femelele pot depune aproximativ 30-130 de ouă grupate icircntr-un singur strat pe fața inferioară a

frunzelor Perioada de incubație poate dura aproximativ 20 de zile icircn funcție de temperatură

Primul stadiu nu se hrăneşte şi nimfele stau grupate la locul de eclozare Stadiile nimfale doi şi

trei stau de asemenea grupate dar se dispersează dacă sunt deranjate icircn schimb stadiile patru şi

cinci şi adulţii se răspacircndesc icircn cultură

Măsuri de management

Măsuri preventive

- controlul riguros al buruienilor din spaţiile protejate şi din vecinătatea acestora reducacircnd astfel

numărul de insecte

- utilizarea culturilor capcană

- eliminarea locurilor de iernare preferate

- utilizarea de soiuri sau hibrizi rezistente la atac

- utilizarea de culturi alternative mai puțin atractive pentru insecte

Măsuri curative

metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare și

parazite ce pot icircn mod natural să mențină un nivel scăzut al gradului de atac icircn special asupra

pontei (Trissolcus spp Telenomus spp) dar şi specii entomopatogene (Bacillus thuringiensis)

IMPORTANT

Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate

Specie invazivă prezentă icircn Romacircnia din anul 2010 (Grozea şi colab 2012)

Este vector de virusuri

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Frankliniella occidentalis (Pergande) Denumire populară tripsul californian

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 250 de familii botanice icircn spaţii

protejate atacă cu preponderenţă tomate ardei castraveți vinete pepeni salată ceapă praz dar

și specii de flori

Descriere

Adult au aproximativ 2 mm corpul este oval-alungit convex dorsal masculii fiind mai mici

decacirct femelele (09 mm) La femele culoarea variază de la galben deschis icircn perioada de vară

pacircnă la maron accentuat iarna icircn timp ce masculii au culoarea gălbui deschis aproape albă

Antenele prezintă 8 articole (fig 1)

Larvă la eclozare sunt albe-hialine cu lungimea de 05 mm apoi culoarea devine gălbui deschis

şi ating15 mm antenă cu şase segmente

Pupa este imobilă

Ou sunt opace reniforme

Fig 1 Adulți (httpswwwcabiorg) Fig 2 Atac pe fructe (httpwwwtswvramporg) Simptome adulții și larvele icircnțeapă și sug seva din țesuturile frunzelor florilor și fructelor Pe

organele atacate se observă pete de decolorare care devin argintii sau brune Pe frunzele atacate

simptomele se pot observa de-a lungul nervurilor Din cauza atacului organele afectate se pot

deforma și devin succeptibile pentru instalarea ciupercilor și bacteriilor patogene (fig 2) Ritmul

de creștere al plantelor este icircncetinit bobocii florali datorită atacului nu se mai deschid la atacuri

mari obținacircndu-se producții reduse fără aspect comercial

Biologie icircn seră tripsul se icircnmulțește pe tot parcursul anului și poate avea icircntre 12 și 15 generații

Temperatura optimă de dezvoltare este de 25ordmC Femelele depun ouăle icircn țesuturile frunzelor

florilor dar și pe fructe O femelă poate depune icircntre 20 și 40 de ouă acestea fiind sensibile la

uscăciune și temperaturi scăzute Larvele au patru stadii de dezvoltare primele două sunt foarte

active producacircnd pagube organelor pe care se dezvoltă Larvele se retrag pentru icircmpupare icircn sol

uneori icircn florile plantelor gazdă Ciclul biologic icircn seră este complet icircn 14 zile la temperaturi de

30degC şi 44 de zile la temperaturi de 15 ordmC Durata de dezvoltare este de 1-3 zile larvele de prima

vacircrstă trei zile larvele de vacircrsta a doua o zi stadiul de prepupă 10 zile stadiul de pupă iar

femelele adulte trăiesc icircn general 40 de zile

Măsuri de management

Măsuri preventive

- utilizarea la plantare a unui material liber de tripşi

- monitorizarea culturilor prin capcane lipicioase de culoare albastră sau galbenă pentru

depistarea insectelor şi inspectarea periodică a plantelor pentru evidenţierea larvelor

- icircndepărtarea plantelor cu simptome de virus pentru a preveni infestarea altor plante

- arderea resturilor de plante după desființarea culturilor din spații protejate

- icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de infestare şi

rezervor de virusuri

- instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de

pătrundere a tripşilor icircn spaţiu

- mulcirea cu folie pentru a bloca retragerea larvelor icircn sol

Măsuri curative

metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de

a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate

săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)

metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare

Amblyseius barkeri Amblyseius cucumeri Amblyseius degenerans Anthocoris nemorum

Chrysoperla carnea Orius spp Sunt menționați și nematozi paraziți ai speciei Steinernema

feltiae dar și fungi entomopatogeni ca Verticillium lecanii Zimm

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOSPILAN 20

SP 20SG GAZELLE ndash 004 KOHINOR 200 SL TALENT ndash 075 lha SANOMECTIN

PRO 18 - 60-80 mlhl

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- MOSPILAN 20SP GAZELLE - 3 zile

- KOHINOR 200 SL TALENT - 7 zile

- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile

IMPORTANT

Vector de viroze acest trips transmite icircn stadiul de larvă la tomate virusul de carantină

TSWV (Tomato spotted wilt virus) și TSV (Tobacco streak ilavirus) ambele deosebit de

dăunătoare pentru culturile de tomate

Specia prezintă rezistenţă la o serie de produse de protecţie a plantelor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Polyphagotarsonemus latus (Banks)

Denumire populară păianjenul lat acarianul lat

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă atacă cu preponderenţă tomate ardei gras vinete fasole

castraveți cartof și alte specii cultivate icircn sere solarii și cacircmp

Descriere

- femelele adulte au 165-200 microm lungime piriforme de culoare alb-gălbuie Masculii sunt mai

mici aproximativ 110 microm lungime corpul este aplatizat avacircnd culoarea gălbuie (fig 1) Nimfele

sunt transparente acest stadiu putacircnd dura 1-3 zile Oul este oval hialin pe suprafaţa lui sunt

prezente mai multe racircnduri longitudinale de bulbi caracteristice speciei

- avacircnd dimensiuni microscopice acești acarieni nu se pot observa cu ochiul liber dar simptomele

de atac sunt vizibile

Fig 1 Adulți (httpswwwentocsiroau) Fig 2 Atac pe tomate (httpswwwpestnetorg)

Simptome Larvele și adulții se hrănesc cu seva țesuturilor icircn principal pe foliajul tacircnăr pe

partea inferioară a frunzelor dar colonile pot fi prezente şi pe alte organe ale plantei cum ar fi

boboci florali fructe lăstari Atacul porneşte de la bază şi se răspacircndeşte spre partea superioară

Plantele prezintă următoarele simptome stagnarea creșterii ramificarea puternică icircn zona de

vacircrf uscarea și căderea bobocilor floriferi avortarea florilor gofrarea decolorarea micşorarea

deformarea brunificarea şi suberificarea frunzelor brunificarea şi suberificarea fructelor (fig 2 )

La atac puternic cultura poate fi compromisă icircn special prin uscarea pedunculilor florali şi

suberificarea fructelor

Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului Icircn condiții optime icircn

sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile Femelele depun 35-50 de ouă pe partea

inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Acest dăunător poate fi răspacircndit de către

insecte (musculița albă și afide forma aripată) şi cu sol infestat Populaţia de acarieni creşte rapid

icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată

Măsuri de management

Măsuri preventive măsuri agrotehnice controlul culturii precedente pentru a preveni transmiterea acarianului de

la un sezon la altul curăţarea serei şi a echipamentelor (ex instalaţiile de irigare) creşterea

nivelului de umiditate deoarece influenţează negativ dezvoltarea acarienilor icircndepărtarea

plantelor cu simptome pentru a icircmpiedica răspacircndirea icircn cultură controlul periodic al răsadurilor

şi culturilor din seră pentru semnalarea timpurie a dăunătorului aplicacircnd ulterior măsuri de

combatere icircn timp util

Măsuri curative

metode biologice

-pentru menținerea unor densități scăzute icircn sere se pot utiliza specii de acarieni prădători

Phytoseiulus persimilis Amblyseius californicus Neoseiulus barkeri sau alte specii prădătoare

cum ar fi Macrolophus caliginosus De asemenea pentru reducerea nivelului populaţiilor de

acarieni se realizează cu ciuperca entomopatogenă Beauveria bassiana

- tratamentele cu extract de usturoi sunt eficiente icircmpotriva acarienilor

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor

- VERTIMEC PRO ndash 12 lha şi

- APACHE ndash 015-1 lha

-icircn condiții de seră tratamentele cu acaricide ar trebui aplicate doar icircn situaţia icircn care controlul

biologic nu a fost eficient se realizează la atingerea pragului economic de 1-3 acarienifrunză sau

5-8 plante atacate şi se selectează astfel icircncacirct să fie protejată fauna utilă şi albinele

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

- Timp de pauză

- VERTIMEC PRO- 3 zile

- APACHE- 3 zile

IMPORTANT

Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate la tomate

Este o specie extrem de polifagă

Unele populaţii de acarieni au dezvoltat rezistenţă la unele grupe de produse chimice

Controlul poate fi dificil la soiurile cu frunze gofrate

Fișa măsurilor privind managementul integrat al

organismului dăunător

Spodoptera exigua (Huumlbner) Denumire populară buha cucurbitaceelor

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă

Spodoptera exigua are o gamă largă de plante gazdă insecta fiind dăunătoare culturilor de

legume cacircmp și flori Printre culturile de legume susceptibile se numără tomatele sparanghelul

fasolea sfecla brocoli varza conopida țelina vinetele salată ceapa mazărea ardeii cartoful

ridichea spanacul cartoful dulce napul

Descriere

Adult de mărime medie anvergura aripilor 25-30 mm aripile anterioare de culoare gri ndash

maronii de obicei cu un model neregulat şi o pată deschisă de forma unei alune aripile

posterioare uniform gri sau albe tivite cu o linie icircnchisă pe margini (fig 2)

Larve icircn mod normal prezintă cinci stadii au culoare variabilă verde deschis sau gălbui icircn

primele două stadii apar dungi deschise icircn stadiul trei colorate mai icircnchis dorsal icircn stadiul patru

icircn stadiul cinci au variaţii de culoare de la verde dorsal cu roz sau galben ventral şi o linie albă

laterală Dorsal se poate observa o serie de pete icircnchise la culoare uneori larvele pot fi foarte

icircnchise la culoare aproape negre (fig 1)

Ou circular de culoare alb-verzuie acoperit cu un strat de solzi dacircnd aparenţă pacircsloasă

Pupă prezentă icircn sol de culoare brun-deschis aproximativ 15-20 mm

Fig 1 Larve Spodoptera exigua Fig 2 Adult Spodoptera exigua

(httpentnemdeptufledu)

Simptome Femelele depun oăle icircntr-o masă de 50-150 ouă pe dosul frunzei adesea aproape de inflorescenţe

sau vacircrful lăstarilor O femelă poate depune icircntre 300 şi 600 de ouă şi acestea eclozează icircn două-

trei zile Larvele tinere sun gregare icircn primele vacircrste (stau icircmpreună) se hrănesc pe partea

inferioară a frunzelor lăsacircnd intactă epiderma superioară şi nervurile mari Larvele mai mari

devin solitare produc perforaţii neregulate icircn frunze iar cele de ultimele vacircrste cauzează

defolierea completă aplantelor La tomate pot fi consumaţi mugurii și punctele de creștere iar

fructele perforate

Biologie Numărul de generații variază icircn funcție de condițiile climatice Ciclul biologic poate fi

complet de la cacircteva zile pacircnă la 24 de zile O larvă la 20 de plante de tomate poate produce

pagube economice

Măsuri de management

Măsuri preventive

- inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă

(pragul de acţiune este 03 larveplantă

- icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere

- icircndepărtarea buruienilor din zonele icircnvecinate

- icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii icircn mod regulat

- utilizarea de bariere (capcane)

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea

- virusului nuclear polihedrosis obţinut din Spodoptera exigua care are capacitatea de a

omoricirc larvele icircn 3-6 zile

- unor produse pe baza bacteriei Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a

doua generaţie) şi ciupercii Beauveria bassiana

- nematozilor entomopatogeni (Rhabditida Steinernematidae și Heterorhabditidae) dar

eficacitatea nematozilor icircn omoracircrea larvelor este dependentă de gradul de umiditate

de aceea nematozii sunt mai eficienţi cacircnd larvele coboară icircn sol pentru icircmpupare

- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus

maculiventris

metode chimice LANNATE 20 SL ndash 125 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

LANNATE 20 SL - 7 zile

IMPORTANT

Fluturele este un dăunător polifag

Daunele sunt determinate de hrănirea larvelor care lasă plantele complet defoliate

Controlul buruienilor este important deoarece plantele spontane reprezintă o sursă de

infestare

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Tetranychus urticae Koch

Denumire populară păianjenul roşu comun

Plante gazdă este cea mai polifagă specie de acarian icircn spaţii protejate atacacircnd peste 300 de

specii de plante gazdă

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Descriere

adult este extrem de mic abia vizibil cu ochiul liber femelele adulte măsoară aproximativ 04

mm lungime sunt de formă elipsoidală au culoare variabilă de la verde deschis brun şi galben

pacircnă la carmin sau roşu icircnchis masculul este piriform şi mai mic decacirct femela măsuracircnd 022-

035 mm lungime dar şi de culoare mai deschisă (fig1) Femele prezintă două forme de vară de

culoare galbenă pacircnă la verde cu două pete negre dorsal şi de iarnă care este mai icircnchisă la

culoare adesea portocalie sau roşie Culoare poate varia şi icircn funcţie de planta gazdă dar şi de

alţi factori

larva are formă elipsoidală de culoare galben-palid la eclozare devine verde-gălbui după hrănire

şi prezintă numai trei perechi de picioare (fig 2)

ou formă sferică de culoare pală translucid se icircnchide la culoare pe parcursul dezvoltării

Fig 1 Adulţi (mascul şi femelă) (httpswwwcabiorg) Fig 2 Ou şi larvă (httpjennytfrecwsuedu)

Simptome

-păianjenii colonizează partea inferioară a frunzelor iar prin icircnţepăturile pe care le produc

celulele ţesutului se golesc icircn urma absenţei sevei şi provoacă icircngroșarea sau icircngălbenirea

frunzelor Petele necrotice apar icircn stadiile avansate ale leziunilor frunzelor

-pe măsură ce infestarea devine severă frunzele par bronzate sau argintii devin fragile și cad

prematur plantele nu mai fructifică normal şi dau recolte scăzute

-defolierea completă poate apărea dacă acarienii nu sunt controlați

-atacul acarienilor la floarea deschisă provoacă o icircnroșire și dispariția petalelor care seamănă cu

arderea prin pulverizare

-frunzele şi tulpina plantelor sunt acoperite cu ţesătura acarienilor vizibilă cu ochiul liber

Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului dezvoltarea avacircnd loc

icircntre 12 şi 40degC Icircn condiții optime icircn sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile

Femelele depun 35-50 de ouă pe partea inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Poate

fi răspacircndit prin activitatea omului (unelte deplasarea icircn seră) cu plante infestate curenţi de aer

insecte (musculița albă și forma aripată a afidelor) dar şi cu sol infestat Populaţia de acarieni

creşte rapid icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată

Măsuri de management

Măsuri preventive

curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre

ciclurile de cultură

creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de

acariani (dar favorizează bolile fungice)

controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora

Măsuri curative

metode biologice

-pentru controlul dăunătorului sunt folosiţi cu succes prădătorii cel mai eficient fiind acarianul

Phytoseiulus micropilis acesta putacircnd reduce pacircnă aproape de zero populaţia acarianului Alte

specii de acarieni prădători eficace Neioseiulus californicus N fallacis N longispinosus

Galemdromus occidentalis (rata de eliberare a prădătorilor depinde de densitatea acarianului

fitofag de cultură temperatură)

- lansarea buburuzelor din genul Stethorus foarte eficientă fiind specia Stethorus punctillum care

poate consuma 1000 de ouă de acarieni icircn 2-3 săptămacircni

- utilizarea tripşilor prădători cum ar fi Scolothrips sexmaculatus (eficientă mai ales pentru

spaţiile uscate şi cu temperaturi mari

- preparatele entomopatogene avacircnd la bază ciupercile Enthomophthora thaxteriana şi E

adjarica s-au dovedit eficiente cu condiţia să se menţină o umiditate atmosferică aproape de

saturaţie o anumită perioadă de timp

-utilizarea de produse alternative cum ar fi săpun sau ulei esențial de muşeţel oregano

portocale care ar putea fi utile pentru limitarea dezvoltării acarianului

metode chimice cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM TARGO - 06-08

lha KANEMITE SC pentru plante cu icircnălţimea lt 50 cm ndash 0625 l ha icircn 600 l apă pentru

plante cu icircnălţimea icircntre 50-125 cm ndash 0938 lha icircn 900 l apă pentru plante cu icircnălţimea ˃125 cm

ndash 125 lha icircn 1200 l apă APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile INVERT

18 EW 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile

Timp de pauză

- VOLIAM TARGO - 3 zile

- KANEMITE - 7 zile

- APACHE - 3 zile

- INVERT 18 EW - 3 zile

IMPORTANT

Este una din speciile de acarieni care se găsesc frecvent icircn spaţii protejate şi produc daune

economice la culturile afectate

Acarianul poate trăi și pe plante spontane ceea ce poate constitui o sursă de infestare

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Thrips tabaci Lind

Denumire populară tripsul tutunului tripsul cepei

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă este o specie polifagă care atacă specii de plante din 25 familii botanice ex

legume (tomate ardei castraveţi vinete varză salată conopidă ) flori (trandafir garoafă

crizanteme gerbera orhidee) pomi (cais prun piersic) etc Dăunătorul este prezent atacirct icircn spaţii

protejate cacirct şi icircn cacircmp

Descriere

Adult 08-1 mm lungime corp alungit icircngust şi plat de culoare galbenă sau brună ndashcastanie

Antenele sunt formate din şapte articole Picioarele sunt galbene femurul şi tibia cu nuanţe slab

cenuşiu Aripile anterioare sunt de culoare uniform brun gălbuie prezintă două nervuri

longitudinale cu franjuri pe margine iar cele posterioare prezintă o singură nervură longitudinală

(fig1)

Larva asemănătoare cu adultul de culoare albă-palidă la icircnceput apoi verzuie sau gălbuie are

09-1 mm lungime antene din şase articole

Ou eliptic albicios depus icircn epiderma frunzelor sau florilor

Fig 1 Adult Fig 2 Atac pe frunze

( wwwbioforceconz) (www7inrafr)

Simptome adulţii şi larvele colonizează frunzele vacircrfurile vegetative şi florile şi sug seva din

ţesuturi producacircnd daune directe Icircn urma atacului apar pete galbene-cenuşii mai ales de-a lungul

nervurilor şi icircn timp ţesuturile atacate se necrozează De asemenea foliajul prezintă numeroase

pete argintii care corespund celulelor golite de conţinut (fig 2)

Biologie icircn condiţii de seră nu intră icircn diapauză se icircnmulţeşte tot tipul anului avacircnd pacircnă la 10

generaţii uneori 14 De asemenea cacircnd temperatura şi umiditatea sunt optime o generaţie se

dezvoltă icircn 16-20 de zile icircn schimb durează 20 de zile la 20oC şi 11 zile la 30

oC La 25degC durata

stadiilor a fost de 6 zile pentru ou 61 zile pentru larvă 14 zile pentru nimfă şi de 28 zile pentru

adult O femelă poate depune pacircnă la 50 de ouă pe parcursul vieţii

Măsuri de management

Măsuri preventive

rotaţia culturilor

folosirea foliei de mulci pentru a bloca contactul tripsului cu solul (tripsul se transformă

icircn adult icircn sol)

icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de

infestare şi rezervor de virusuri

instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de

pătrundere a tripşilor icircn spaţiu

arderea resturilor de plante rămase la desfiinţarea culturii

Măsuri curative

metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de

a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate

săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)

metode biologice tratamente cu Amblyseius swirskii Typhlodromus tripsi (acarieni prădător)

Aelothrips fasciatus (trips) Coccinella 7-punctata Coccinella undecimpunctata (buburuze)

Chrysoperla carnea

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -

10 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl VERTIMEC 18 EC ndash 60 ndash 80 mlhl

MATCH 050 EC ndash 15 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- VYDATE 10 L - 21 zile

- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile

- VERTIMEC 18 EC - 3 zile

- MATCH 050 EC - 7 zile

IMPORTANT

Atacul este foarte periculos la răsaduri

Dăunătorul este vector principal icircn transmiterea tospovirusurilor la tomate ardei

castraveţi inclusiv Tomato spotted wilt virus

Identificarea larvelor şi adulţilor se face prin analiză la microscop

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Trialeurodes vaporariorum Cockerell

Denumire populară musculița albă de seră

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie extrem de polifagă culturile de tomate din spațiile protejate fiind adesea

cele mai sever infestate

Descriere Adultul prezintă corpul alungit alb-gălbui acoperit de o secreție ceroasă albă pulverulentă (fig

1) Aripile de culoare albă nepătate bine dezvoltate și cu nervațiune redusă și rotunjite la bază

sunt ținute relativ plane cacircnd sunt icircn repaus Dimensiunile corpului sunt mici de 115- 15 mm

masculul fiind ușor mai mic decacirct femela

Oul este fusiform cu diametrul de 022-024 mm prevăzut cu un pedicel scurt la depunere fiind

de culoare alb-gălbui iar după două zile devine negru-violet cu reflexe metalice

Nimfa neonată are forma ovală de culoare galbenă-palid cu ochii roșii Ultimul stadiu de

dezvoltare al nimfeii denumit bdquopupariurdquo este de formă ovală turtit dorso-ventral cu colorit

verde pal și acoperit de o secreție ceroasă albă Pe partea dorsală a frunzei se văd ca niște

picături mici albe cu aspect ceros

Fig 1 Musculița albă de seră icircn diferite stadii de dezvoltare (http www7inrafr)

Simptome Adulții și larvele formează colonii pe spatele frunzelor icircn urma atacului frunzele se gofrează se

icircngălbenesc se usucă pornind de la margine și cad Pe frunze apare fenomenul de rdquorouă de

miererdquo din cauza dejecțiilor zaharoase ale insectei și ulterior acestea se acoperă cu fumagină

Plantele atacate au colorație anormală apare piticirea se ofilesc au creştere icircntacircrziată dau

producții reduse și chiar se usucă

Biologie Icircn condiții de seră musculița se dezvoltă icircn tot cursul anului putacircnd avea 10-12

generații care se suprapun astfel că icircn același timp sunt prezente toate stadiile După 2-3 zile de

la apariție femela icircncepe depunerea pontei alcătuită din 10-50 ouă numărul total depus de o

femelă fiind icircntre 100-500 Ouălele sunt depuse pe partea inferioară a frunzelor grupate icircn cerc

sau izolat Incubația la temperatură medie de 20-23ordm C durează 9-13 zile stadiul nimfal 9-11

zile iar stadiul de pupariu 7-12 zile Durata ciclului de dezvoltare este de 4-6 săptămacircni icircn seră

Dezvoltarea este influențată de temperatură umiditate atmosferică lumină și planta gazdă

Măsuri de management

Măsuri preventive

-distrugerea resturilor vegetale dezinfecţia solului și a incintei icircndepărtarea buruienilor care pot

fi surse de infestare din sere și din jurul spațiilor protejate

-utilizarea răsadurilor care să provină din locuri de producție libere de dăunători

- monitorizarea culturilor prin amplasarea capcanelor lipicioase care permit detecţia dăunătorului

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea de preparate fungice pe bază de Beauveria bassiana

Paecilomyces fumosoroseus Verticilium lecanii diferite specii de prădători Chrysopa carnea

Hippodamia comvergens Macrolophus caliginosus Delphastus pusillus sau specii de paraziți

Encarsia formosa și E mundus

- rezultate bune dau şi stropirile cu soluție din săpun de casă sau cu soluții obținute din tutun coji

de portocale sau lămacirci sau din ardei iuți

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor PROXIMO ndash50-

75 mlhl HARPUN- 75 ml100 l apa de la apariţia inflorescenţelor pacircnă la coacere prima

aplicare efectuacircndu-se la apariţia primilor adulţi VYDATE 10 G ndash 30-55kghaVYDATE 10L ndash

10 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha SANMITE 10 EC ndash 15 lha JUVINAL 10 EC ndash

005ha LIDER 200 SL ndash 075 lha

- utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum doar icircn situații de urgență

preferacircndu-se acele produse care sunt selective pentru duşmanii naturali Se va urmări acoperirea

cu soluție icircn special a părții inferioare a frunzelor

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză PROXIMO - 3 zile

HARPUN - 3 zile

VYDATE 10G - 21 zile

VYDATE 10L - 21 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

SANMITE 10 EC - 3-7 zile

JUVINAL 10 EC - 1-3 zile

LIDER 200 SL - 3 zile

IMPORTANT

Specie DEOSEBIT de dăunătoare pentru plantele cultivate icircn spaţii protejate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tuta absoluta Meyrick

Denumire populară molia minieră a frunzelor minierul tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă dăunător al culturii de tomate dar poate ataca şi alte plante din familia

Solanaceae cum ar fi Solanum tuberosum (cartof) Solanum melongena (vinete) Capsicum

annuum (ardei) diverse buruieni icircn Italia a fost semnalat şi pe Phaseolus vulgaris (fasole)

Descriere

Adult culoare brună-cenuşie uşor argintată cu pete mici negre pe aripile anterioare are

lungimea de 5-7 mm anvergura aripilor de 8-10 mm antene filiforme (fig1)

Larva are 05 mm de culoare crem şi capul negru la eclozare atinge 7-10 mm la completa

dezvoltare este de culoare galben-verzuie uneori cu tentă roşcată şi icircn ultimul stadiu prezintă o

bandă neagră pe protorace (fig 2)

Ou eliptic de culoare variabilă de la alb pacircnă la galben la depunere devine aproape negru icircn

momentul eclozării

Pupa de culoare verzuie la icircnceput devine brun icircnchis icircn momentul apariţiei adultului

Fig 1 Adult Fig 2 Larvă

(foto ANF) (foto ANF)

Simptome ponta este depusă pe partea inferioară a frunzelor Larvele atacă toate părţile aeriene

ale plantelor de tomate şi pot produce pagube icircn toate stadiile de dezvoltare ale plantelor Acestea

produc prin hrănire mine neregulate care icircn stadiu avansat de atac devin necrotice Galeriile

produse icircn tulpină influenţează negativ dezvoltarea plantelor Fructele pot fi atacate icircncă de la

apariţie şi galeriile formate pot fi invadate ulterior de patogeni secundari

Larvele pot fi depistate cu uşurinţă deoarece preferă staţionarea pe mugurii apicali flori sau

fructele icircn formare pe care se văd resturi de culoare neagră produse prin hrănire

Biologie insecta are un potenţial productiv foarte mare ciclul biologic fiind complet icircn 29-38

zile Ouăle sunt depuse pe partea aeriană a plantelor o femelă depunacircnd icircn cursul vieţii

aproximativ 260 de ouă Eclozarea durează 5-7 zile la temperatura de 26-30degC şi umiditate

relativă de 60-75 larvele trecacircnd ulterior prin 4 stadii larvare icircn aproximativ 20 de zile

Icircmpuparea are loc icircn sol la o adacircncime de 1-2 cm icircn interiorul minelor sau pe frunze Dăunătorul

nu intră icircn diapauză atacircta timp cacirct există hrană disponibilă După 10-13 zile de la icircmpupare apar

adulţii care pot trăi 30-40 zile icircn condiţii optime de laborator

Căi de răspacircndire prin plante destinate plantării fructe ambalaje zborul adulţilor

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

monitorizarea culturii prin instalarea capcanelor care au rol de a pune icircn evidenţă prezenţa

dăunătorului dar şi de colectare a indivizilor

asigurarea etanşeităţii serelor şi utilizarea plaselor de insecte

smulgerea şi distrugerea prin ardere a plantelor suspecte a fi infestate

eliminarea icircn totalitate a buruienilor gazdă din imediata vecinatate

Măsuri curative

metode biologice prin

- tratamente cu BACTOSPEINE DF 033-066 kgha administracircndu-se de la eclozare şi icircn

primele stadii

- insecticide bazate pe bacteria Bacillus thuringiensis

- paraziţi Trichogramma cacoeciae

- prădători Nesidiocoris tenuis Macroliphus caliginosus

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM

TARGO ndash 08 lha ALVERDE ndash 10 lha NUPRID AL 200 SC ndash 10 lha AFFIRM ndash 15 kgha

ACTARA 25 WG ndash 02 kgha

- tratamentele sunt necesare mai ales icircn ciclul doi de cultură

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

VOLIAM TARGO - 3 zile

ALVERDE - 3 zile

NUPRID 200 SC - 3 zile

AFFIRM - 3 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

BACTOSPEINE DF - nu este necesar

IMPORTANT

La tomate au fost icircnregistrate pierderi de recoltă icircntre 50-100

Combaterea chimică este dificilă datorităţii capacităţii larvelor de a se hrăni icircn interiorul

frunzelor şi potenţialului biotic ridicat

Adulţii sunt nocturni deci greu de detectat icircn timpul zilei

225 Nematozi

1 Meloidogyne spp ndash nematozi galicoli

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Meloidogyne spp Goeldi

Denumire populară nematozi galicoli

Statut nu sunt organisme de carantină prezente icircn Romacircnia Speciile semnalate icircn sere sunt

Meloidogyne arenaria M incognita şi M javanica

Plante gazdă extrem de polifage fiind semnalate pe mai mult de 1500 specii de plante care

aparțin la peste 40 familii botanice Icircn țara noastră produc daune mari la tomate cultivate icircn spaţii

protejate

Descriere adulţii prezintă dimorfism sexual evident prin forma şi dimensiunile celor două sexe

femelele au corpul rotund icircn timp ce masculii sunt vermiformi

Fig 1 Gale pe rădăcini de tomate (https wwwforestryimagesorg)

Simptome Primele simptome se manifestă prin ofilirea frunzelor și stagnarea icircn creștere urmată

de uscarea plantei de la vacircrf spre bază După 3-4 săptămacircni pe rădăcini se observă apariția galelor

specifice (fig 1) Pagubele produse culturilor sunt icircn funcție de gradul de infestare a solului și de

momentul cacircnd se produce atacul la nivelul rădăcinilor Icircn cazul plantelor tinere un atac puternic

poate compromite cultura La nivelul galelor vasele libero-lemnoase sunt opturate iar circulația

sevei se icircntrerupe determinacircnd putrezirea rădăcinilor și uscarea plantelor Icircn cele mai multe

cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și Verticillium spp care

grăbesc pieirea plantelor

Biologie Icircn seră nematozii galicoli ai rădăcinilor se icircntacirclnesc icircn tot cursul anului și pot avea 4-8

generații O femelă poate depune icircntre 300-1000 ouă dar icircn condiții optime numărul ouălor poate

ajunge pacircnă la 2000 Larvele de vacircrsta a II-a numite și larve de invazie se răspacircndesc icircn sol icircn

căutarea rădăcinilor diferitelor plante le perforează și pătrund icircn țesuturi de regulă icircn apropierea

vacircrfului de creștere După o perioadă scurtă de hrănire larvele devin imobile și rămacircn icircn aceleași

locuri pacircnă la sfacircrșitul dezvoltării Odată cu hrănirea larvele secretă niște enzime care determină

hipertrofierea țesuturilor din zonele de atac dacircnd naștere la niște umflături denumite gale Icircn

condiții termice normale numărul femelelor este mai mare decicirct cel al masculilor icircn timp ce la

temperaturi scăzute numărul masculilor este mai mare decacirct al femelelor Durata ciclului biologic

este influențată de temperatura și umiditatea solului precum și de calitatea hranei variind icircntre

25-90 zile

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea unor răsaduri sănătoase libere de nematozi

menţinerea solului curat rotaţia culturilor icircndepărtarea buruienilor

crearea și folosirea de soiuri și hibrizi cu rezistență la nematozi prin transferul unor gene

de rezistență de la specia Lycopersicum peruvianum cum ar fi Ronita Rossol Piernita

Piersol Anahu Gilestar sau cei produşi icircn țara noastră Oltbrid Craiobrid IR-18 IR-34

M-14

deschiderea serelor şi oprirea icircncălzitului icircn anumite perioade pe timpul iernii

Măsuri curative

metode fizice dezinfectarea solului prin tratamente termice cu aburi la temperaturi de

90-100ordmC timp de 2-3 ore dă rezultate bune dar icircn prezent această metodă se practică pe

scară redusă datorită consumului ridicat de energie și a costului acesteia o soluţie mai

ieftină este solarizarea solului

metode biologice aplicarea agenţilor Pasteuria penetrans utilizat icircn controlul M

incognita pe tomate și Paecilomyces lilanicus icircn controlul M incognita pe cartof

Verticillium chlamydosporium parazitează ouăle icircn UK

metode chimice utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar BASAMID

GRANULE 500 kgha la sol cu icircncorporare icircnainte de plantare VYDATE 10 L -10 lha

NEMATHORIN 10 G ndash 15 kgha aplicat pe racircnd VYDATE 10 G ndash 30 -55 kgha

VELUME PRIME 400 SC ndash 625 mlha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- BASAMID GRANULE - nu este necesar

- VYDATE 10 L - 21 zile

- NEMATHORIN 10 G - 70 zile

- VYDATE 10 G - 21 zile

- VELUME PRIME 400 SC - nu este necesar

IMPORTANT

Identificarea cu acurateţe a speciilor presupune examen microscopic de laborator

Icircn cele mai multe cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și

Verticillium spp care grăbesc pieirea plantelor

Bibliografie selectivă

- Alexandri Al Olangiu M Petrescu M Rădulescu E Rafailă C (1972) - Tratat de

fitopatologie agricolă Ed Academiei RSR p 72-76

- Alford D V (1991amp1995) ndash A colour atlas of pest of ornamental trees shrubs and flowers

Manson Publishing

- Costache M Roman T Costache C (2003) ndash Ghid pentru recunoașterea și combaterea bolilor

și dăunătorilor la legume Ed Agris p 115

- Csoka G (2003) ndash Leaf mines and leaf miners Forest Research Institute Tipografia Agroform

Budapest pag 37-39

- Deheleanu A Albina Macedon - Extras Producţia Vegetală Horticultura nr 101981

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare pag 25-28

- Dobreanu Ecaterina Manolache Constantin (1969) ndash Fauna RSR- Insecta Vol VIII fascicula

5 Homoptera pag 90 Editura Academiei RSR București1969

- Dobrin Ionela Frăsin Loredana Pașol P (2007) ndash Tratat de entomologie specială Editura

Ceres București pp 5-398

- Docea E Severin V Baicu T Pop I (1976)- Icircndrumător pentru recunoașterea și combaterea

bolilor plantelor cultivate Ed Ceres București p150-151 p147-148 p152

- Gigon V Camps C Le Corff Josiane Biological control of Tetranychus urticae by

Phytoseiulus macropilis and Macrolophus pygmaeus in tomato greenhouses Available from

httpswwwresearchgatenetpublication [accessed Mar 19 2018]

- Grozea I Stef R Virteiu AM Carabet A Molnar L 2012 Southern green stink bugs (Nezara

viridula L) a new pest of tomato crops in Western Romania Research Journal of Agricultural

Science 44 (2)24-27

- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Florian T Vlad M 2015 Trophic

evolution of southern green stink bugs (Nezara viridula L) in western part of Romania Bulletin

of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca Horticulture

72(2)371-375

- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Marcu Viorela Draga Diana (2015)

The Spread of Nezara viridula (HemipteraPentatomidae) species from its first occurrence in

Romania BulletinUASVM Horticulture 73(2) 2016 Print ISSN 1843-5254 Electronic ISSN

1843-5394

- Hussey N W Read W H Hesling J J (1969) ndashThe pest of protected cultivation The biology

and control of glasshouse and mushroom pests pp 404

- Jones JB Stall RE Zitter TA (2006)- Compendium of Tomato Diseases APS Press (The

American Phytopathological Society) p19 Pl23AB p22 Pl28 AB pag9-10 Pl11 p13-14

Pl15B p18-19 Pl21B

- Manolache C Boguleanu Gh şi colab (1978) - Tratat de zoologie agricolă vol I Ed

Academiei Romacircne pag440

- Perju T Ghizdavu (2001) - Tratat de zoologie agricolă vol V Ed Academiei Romacircne

Bucureşti pag 396

- Pașol P Dobrin Ionela Frasin I (2007) - Tratat de entomologie specială dăunătorii culturilor

horticole Ed Ceres Bucuresti p 110-111

- Pop IV Tratat de Virologie Vegetală Vol III- Virusurile Culturilor Horticole Ediţia I Editura

Printech Bucureşti 2009 p109-117 p 124-127 p 159-171

- Popescu Ghe (2005) - Tratat de patologia plantelor vol III Ed Eurobit p 15 33

- Roșca I Rada Istrate (2009) ndash Tratat de entomologie (agricultură horticultură silvicultură)

Alpha MDN Buzău Pag 331

- Quarantine pests for Europe Second Edition Data sheets on quarantine pests for the European

Union and for the European and Mediterranean Plant Protection Organisztion Prepare by CABI

and EPPO for the European Union p 981-985 p 1146-1151 p 1388-1392 p 1367-1372

- Roșca I Drosu S Bratu E (2001) ndash Entomologie horticolă specială Ed Editura Didactică și

Pedagogică RA p 309

- Roşca I Iacomi Beatrice Michaela (2012) ndash Bolile şi dăunătorii din principalele

agroecosisteme legumicole Alpha MDN Buzău p 67

- Săvescu A și colab (1982) ndash Tratat de zoologie agricolă Dăunătorii plantelor cultivate Vol II

Editura Academiei RSR pag 172 -178

- Săvescu A (1961) - Album de protecţia plantelor II

- Severin V Iliescu C H (2006) Bolile bacteriene ale plantelor Ed Geea p 158-173

- Spencer KA (1973) ndash Series Entomologica vol 9 Agromyzidae (Diptera) of Economic

Importance The Hague

- Scortichini M Le Malattie Batteriche delle colture agrarie e delle specie forestali Edagricole ndash

Edizioni Agricole p 329-330

- Standard OEPP PP 229 (1) Buletin OEPP 34 pp 41-42

- Ureche Camelia (2010) ndash Insectele miniere din Romacircnia Editura Pim pg 244

-Teodorescu G Roman T Sumedrea M (2003) ndash Entomologie Horticolă - dăunători specifici și

metode de combatere Ed Ceres București p 67

- Zhang Zhi-Qiang (2007)- Mites of greenhouses Identification Biology and control CABI

Publishing

Resurse www

httpswwwcabiorg

httpsgdeppoint

httpswwwplantwiseorg

httpsagumassedu

httpwwwhorticultorulro

httpshortuwexedu

httpwwwagroatlasru

httpwwwaomidoribiocontrolcom

httpinfluentialpointscom

httpentnemdeptufleducreatureshtm

httpsagumassedu

httpswwwagrolinkcombr

httpwwwagrihujiacil

httpwww7inrafr

httpgreenhouseipmorg

httpwwwtswvramporg

httpswwwosueds

httpswwwamericantomatogrowersorg

https wwwhortcornelledu

httpswwwgardeningknowhowcom

httpswwwmissouribotanicalgardenorg

httpswww agndsuedu

httpswwwbotanistiiro

httpswwwparadisverdero

httperecifasufledutomato-scouting-guidediseases

httpswwwideegreenit

httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests

httpwwwalamycom

Page 5: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE

deformarea şi decolorări ale fructelor (tripşi acarieni)

argintarea frunzelor (tripşi)

imprimarea unui miros caracteristic fructelor (ploşniţa Nezara viridula)

15 Simptome produse de nematozi

Nematozii fitoparaziţi au dimensiuni microscopice se localizează fie icircn țesuturile

rădăcinilor tulpinilor frunzelor sau icircn ovarele florilor (endoparaziți) fie la exteriorul organelor

atacate (ectoparaziți) fiind fixați de substratul alimentar cu aparatul lor bucal

Icircn urma hrănirii prin icircnțeparea și sugerea sucului celular nematozii pot să producă daune

care frecvent apar sub formă de

gale mici umflături ale țesuturilor vegetale pe seama cărora se hrănesc de exemplu pe

rădăcini (Meloidogyne spp)

stagnarea creşterii plantelor (Meloidogyne spp)

Capitolul 2 Organisme dăunătoare la tomate cultivate icircn spaţii protejate

Organismele dăunătoare plantelor şi produselor vegetale pot fi grupate icircn două categorii

organisme dăunătoare de carantină şi organisme dăunătoare non-carantină

Organismele dăunătoare de carantină sunt organismele care reprezintă o importanţă

economică potenţială pentru o zonă aflată icircn pericol care nu sunt prezente icircn acea zonă sau dacă

sunt prezente nu sunt larg răspacircndite şi fac obiectul unui control oficial Icircn ţara noastră organismele dăunătoare de carantină sunt reglementate prin Hotăracircrea

Guvernului 5632007 cu modificările şi completările ulterioare care transpune prevederile

Directivei 292000 a Uniunii Europene

21 Organisme dăunătoare de carantină la tomate (Lycopersicon lycopersicum)

Nr

crt

Denumire știinţifică şi

denumire populară

Răspacircndire geografică

Bacterii

1 Xanthomonas campestris pv

vesicatoria (Doidge) Vauterin

Hoste Kersters amp Swings -

pătarea bacteriană a tomatelor

Africa America Asia Oceania

Europa Austria Azerbaijan Belarus Bulgaria

Cehia Franța Grecia Ungaria Italia Polonia

Romacircnia Rusia Slovacia Slovenia Spania Turcia

2 Clavibacter michiganensis

subsp michiganensis (Smith)

Davis Gillaspies Vidaver amp

Harris - ofilirea bacteriană a

tomatelor

Africa America Asia Oceania

Armenia Azerbaijan

Europa Belarus Bulgaria Cipru Cehia Franța

Germania Grecia Ungaria Italia Letonia Polonia

Romacircnia Rusia Serbia Slovenia Spania Elveția

Turcia Ucraina

Virusuri și micoplasme

1 Tomato spotted wilt virus

(TSWV)-boala petelor de

bronz

Africa America Asia Oceania

Europa Albania Armenia Austria Azerbaijan

Belgia Bulgaria Croaţia Cipru Cehia Germania

Grecia Ungaria Italia Lituania Malta Republica

Moldova Romacircnia Muntenegru Rusia Serbia

Slovenia Spania Suedia Turcia Ucraina Franţa

Portugalia Olanda Norvegia

2 Tomato yellow leaf curl virus

(TYLC)-virusul icircncrețirii

galbene a frunzelor de tomate

Africa America Asia Oceania

Europa Cipru Franța Georgia Grecia Italia Malta

Portugalia Spania Turcia

3 Tomato ring spot virus

(ToRSV) - virusul pătării

inelare a tomatelor

Africa America Asia Oceania

Europa Belarus Croația Franța Lituania Serbia

Slovacia Slovenia Turcia

4 Tomato mottle virus ToMoV

(Florida tomato virus)

America

5 Tomato black ring virus-

(TBRV)-virusul pătării inelare

negre a tomatelor

Africa America Asia

Europa Albania Belarus Belgia Bulgaria Croația

Cehia Finlanda Franța Germania Grecia Ungaria

Irlanda Moldova Olanda Norvegia Polonia Rusia

Serbia Elveția Turcia Marea Britanie

Insecte acarieni

1 Bactericera cockerelli (Sulc)

(puricele melifer al tomatelor)

America Oceania

2 Bemisia tabaci (Gennadius)

populaţii non-europene

(musculița albă a tutunului)

Asia Africa America

Europa Austria Belgia Bosnia-Herțegovina

Bulgaria Cipru Croația Cehia Franța Giorgia

Germania Grecia Ungaria Italia Malta Muntenegru

Norvegia Olanda Polonia Portugalia Rusia Serbia

Slovenia Spania Elveția Turcia

3 Helicoverpa armigera

(Hubner)

(omida fructificațiilor)

Asia Africa America

Europa Albania Austria Belarus Belgia Bosnia-

Herțegovina Bulgaria Cipru Finlanda Franța

Georgia Germania Grecia Ungaria Italia

Macedonia Malta Moldova Muntenegru Polonia

Portugalia Romacircnia Rusia Serbia Slovacia

Slovenia Spania Elveția Turcia Ucraina

4 Keiferia lycopersicella

(Walshingam)

(minierul tomatelor)

America

Europa Absent

5 Liriomyza huidobrensis

(Blanchard)

(musca minieră sud-americană)

Asia Africa America

Europa Austria Bulgaria Croația Cipru Cehia

Finlanda Franța Germania Grecia Elveția Ungaria

Italia Malta Muntenegru Olanda Polonia Portugalia

Serbia Spania Turcia

6 Liriomyza sativae

(Blanchard)

(minierul tomatelor)

Asia Africa America Canada Oceania

Europa Turcia

7 Liriomyza trifolii (Burgess)

(musca minieră californiană)

Asia Africa America

Europa Albania Austria Belarus Belgia Bosnia-

Herțegovina Cipru Croația Finlanda Franța

Georgia Grecia Italia Malta Moldova Muntenegru

Olanda Portugalia Romacircnia Rusia Serbia Slovenia

Spania Elveția Turcia

8 Spodoptera eridania (Cramer)

(viermele sudic)

America

Europa Absent

9 Spodoptera frugiperda

(Smith)

(viermele frunzelor de porumb)

Africa America Canada

Europa Absent

10 Spodoptera littoralis

(Boisduval)

(noctuidul mediteraneean)

Asia Africa

Europa Cipru Franța Grecia Italia Malta

Portugalia Spania Turcia

11 Spodoptera litura (Fabricius)

(viermele tutunului)

Asia Africa America

Europa Rusia

Oceania

12 Thrips palmi (Karny)

(tripsul palmierilor)

Africa America Canada

Europa Absent

Nematozi

1

Nacobbus aberrans (Thorne)

Thorne and Allen

America

Europa Absent

2 Meloidogyne chitwoodi Golden

et al

Africa America

Europa Belgia Franţa Germania Olanda Portugalia

Turcia

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Clavibacter michiganensis subsp michiganensis

(Smith) Davis Gillaspies Vidaver amp Harris

Denumire populară ofilirea bacteriană a tomatelor

Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Lycopersicon spp Phaseolus vulgaris (fasole)

Pisum sativum (mazăre) Zea mays (porumb) Capsicum annuum (ardei) buruieni (Solanum douglasii

Solanum nigrum Solanum triforum)

Simptome

Boala apare icircn tot cursul perioadei de vegetație manifestacircndu-se diferit icircn funcție de organul afectat al

plantei astfel plantulele infectate mor rapid plantele adulte infectate se ofilesc lent și treptat pe

cotiledoane apar pete circulare de 1-5 mm icircn diametru cu centrul inițial albicios ulterior brun care se

unesc iar suprafața cotiledoanelor se icircncrețește pe frunzele tinere apar pete albicioase proeminente care

devin galben-verzui foliolele frunzelor mature se icircngălbenesc la margine și se răsucesc icircn jos de-a

lungul nervurii mediane pețiolul se curbează vasele conducătoare ale părților afectate se brunifică

țesutul medular se alterează și se colorează icircn galben pacircnă la brun roșcat pe tulpini și pețioli apar pete

longitudinale de culoare galbenă pacircnă la brun cu timpul țesutul din dreptul petelor crapă producacircnd

ulcerații fructele tinere se deformează rămacircn mici și se maturează prematur iar cele mature nu

prezintă simptome externe pulpa este colorată icircn galben iar vasele conducătoare icircn brun uneori apar

pete circulare de 3-6 mm diametru izolate sau dispuse icircn grupuri de culoare albă ulterior petele devin

lenticulare sau rămacircn rotunde maro-deschis cu o aureolă albă sau gălbuie cu asperități la centru (așa-

numitul simptom bdquoochi de pasărerdquo) semințe mici brune sau negre cu germinație redusă icircn cavitatea

pedunculară apar pete mici brune cu marginea icircntunecată pete care se extind și se unesc ulterior

Fig 1 Atac pe frunze (httpsgdeppoint) Fig 2 Atac pe tulpină (httpsgdeppoint)

Fig 3 Atac pe fructe Fig 4 Atac pe fructe

(httpsgdeppoint) (httpsalchetroncom)

Mod de răspacircndire

- pe distanțe mari principala cale de răspacircndire este transmiterea prin sămacircnță

- local răspacircndirea bolii este favorizată de picăturile de apă practicile culturale și utilizarea

echipamentelor contaminate

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea de sămacircnță sănătoasă certificată tratată chimic și termic tratamentul termic se realizează

prin scufundarea semințelor icircn apă fiartă la 56degC 30 min

extracția semințelor se realizeză cu HCl

utilizarea de soiuri rezistente

icircnființarea culturilor de răsaduri sănătoase

rotația culturilor la 4 ani

plantele atacate și cele din jur se scot (cu tot cu rădăcini și se introduc imediat icircn saci de

polietilenă) și se ard (bacteria poate rămacircne icircn sol o perioadă lungă)

este recomandată doar irigarea prin picurare

nu se efectuează lucrări atunci cacircnd pe plante sunt prezente picături de apă

combaterea buruienilor (care pot fi plante gazdă)

de la plantele infectate nu se recoltează semințe

după recoltare se stracircng resturile vegetale și se distrug prin ardere

tratarea solului cu produse pe bază de cupru

dezinfecţia serelor solariilor uneltelor macircinilor lucrătorilor etc

Măsuri curative

- combatere chimică cu următoarele produse CURENOX 50 ndash 15-2 Kg ha ZEAMA BORDELEZA

TIP MIFrdquo ndash 375-5 Kg ha CUPERTINE SUPER ndash 35 Kg ha ALCUPRAL 50 PU ndash 15-2 Kg ha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- CURENOX 50 - 3 zile

- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo - 3 zile

- CUPERTINE SUPER - 3 zile icircn seră 10 zile icircn cacircmp

- ALCUPRAL 50 PU - 3 zile

Icircntrucat este o boala sistemică tratamentele cu fungicide bactericide (cupru mancozeb) au eficiență

redusă

IMPORTANT

Plantele de tomate sunt sensibile pe toată durata vieții Bacteria se localizează icircn vasele

lemnoase unde produce cavități și supraviețuiește icircn resturile vegetale sol echipamente și

alte structuri ale serei icircn semințe rămacircnacircnd viabilă cel puțin 8 luni

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Xanthomonas campestris pv vesicatoria

(Doidge) Vauterin Hoste Kersters amp Swings

Denumire populară pătarea bacteriană a tomatelor

Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) buruieni (Datura

Hyoscyanum niger Lycium barbarum Nicotiana rustica Physalis Solanum spp) Solanum tuberosum

(cartof)

Simptome boală se instalează pe tot timpul perioadei de vegetație afectacircnd organele aeriene

Icircn stadiul de răsad

- pe frunzele tinere - apar pete galben-verzui brune cu centru necrozat și cu un exsudat cu aspect

de lacrimă

- pe hipocotil ocazional apar striații brune

La plantele mature

- pe frunze - apar pete circulare neregulate de 1-2 mm verde icircnchis cenușii brune cu aspect

hidrozat cu margini distincte răspacircndite de-a lungul nervurilor laterale și pe

marginea frunzelor uneori petele confluează icircn condiții de umezeală apare exsudat

iar suprafața leziunii și arealele icircnconjurătoare apar lucioase

- pe tulpini - icircn dreptul petelor țesutul se suberifică formacircnd verucozități și crăpături neregulate

- florile - cad icircn urma infecției și ca urmare numărul de fructe se reduce

- pe fructe - apar pete mici hidrozate gălbui brune cenușii crustoase cu halou gălbui alb

superficiale adanci

- leziunile de obicei se scufundă icircn centru și se icircnalță la margini dar se poate ca

icircntreaga leziune fie să se scufunde sau fie să se icircnalțe

- la coacerea fructelor țesutul din jurul leziunii rămacircne verde

- cacircnd atacul este puternic se produc crăpături (alb-maronii de 2-10 mm) ale

epidermei prin care pătrund alte microorganisme care determină putrezirea pulpei

fructului

- la fructele coapte nu se produce infecție secundară

La tomate

- pe frunze ndash apar leziuni neregulate icircnconjurate de zone apoase inițial verzi apoi maronii și

necrotice leziunile sunt frecvent icircnconjurate de un halou clorotic cacircnd leziunile fuzionează

apare arsura foliară

- pe tulpină ndash apar plesnituri de-a lungul ei iar pețiolii se necrozează

- pe fructe ndash apar inițial pustule mici ușor proeminente ulterior acestea cresc icircn dimensiune

devin maronii proeminente cu aspect rugos și icircnconjurate de un halou apos uneori leziunile

confluează

Atac pe tomate (httpsgdeppoint)

Mod de răspacircndire

- pe distanțe mari principala cale este transmiterea prin sămacircnță

- local răspacircndirea bolii este favorizată de picăturile de apă resturi vegetale practicile culturale și

utilizarea echipamentelor contaminate

Măsuri de management

Măsuri preventive

rotația culturilor

este recomandată irigarea pe rigole sau prin picurare

distrugerea prin ardere a resturilor de plante și buruieni rămase pe cacircmp după recoltare

utilizarea de sămacircnță sănătoasă (recoltată din plante sănătoase libere de boli) certificată tratată

chimic și termic (cu apă caldă 560C 30 minute)

utilizarea de soiuri rezistente

aerisirea spațiilor icircn sere și solarii

curățarea și dezinfecția echipamentelor a instrumentelor de lucru și a depozitelor

nu se efectuează lucrări atunci cacircnd pe plante sunt prezente picături de apă

efectuarea cu grijă a tuturor lucrărilor astfel icircncacirct leziunile să fie minime

IMPORTANT

Xanthomonas campestris pv vesicatoria este larg răspacircndită și produce pierderi economice la

tomate și ardei

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tomato spotted wilt virus (TSWV)

Denumire populară virusul ofilirii pătate a tomatelor

Statut este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă TSWV cuprinde un număr foarte mare de plante gazdă icircn principal tomate (Solanum

lycopersicum) ardei (Capsicum spp) vinete (Solanum melongena) cartof (Solanum tuberosum) ţelină

(Apium graveolens) mazăre (Pisum sativum) fasole (Phaseolus vulgaris) soia (Glycine max) tutun

(Nicotiana tabacum) etc

Simptome - pe frunze peţioluri tulpini clorozarea nervurilor prezenţa petelor brune pe faţa inferioară a frunzelor

tinere și uscarea limbului icircncreţirea sau contorsionarea frunzelor pete linii inele clorotice la icircnceput

apoi de culoarea bronzului şi necrotice icircn final pe frunze peţioluri și tulpini stoparea creşterii (vacircrful

plantei fiind curbat lateral) frunze mici mozaicate și deformate la tomatele care rezistă virusului

plantele tinere rămacircnacircnd pitice

- pe fructe pete arcuri formaţiuni inelare sau semiinelare de culoare roşiatică sau gălbuie cu epiderma

necrozată număr redus de fructe depreciate calitativ

Fig1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze (httpgardenerwikiacom) (httpwwwapsnetorg)

Mod de răspacircndire icircn sere virusul are ca vector principal de răspacircndire tripsul Frankliniella

occidentalis

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea materialului de plantare liber de virus

evitarea pătrunderii tripşilor de la exterior icircn spaţiile protejate prin utilizarea plaselor care reţin

insectele

producerea răsadului de tomate la distanţă de specii floricole gazdă pentru tripşi (crizanteme

begonii)

plantare timpurie

utilizare de soiuri rezistente la TSWV

combaterea vectorului

IMPORTANT

Simptomele TSWV variază icircn funcţie de speciile de plante gazdă şi de gradul de susceptibilitate

al acestora

cc op

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Bemisia tabaci (Gennadius)

Denumire populară musculița albă a tutunului

Statut populaţiile non-europene au statut de organism de carantină icircn Romacircnia este posibilă existenţa

populaţiilor europene

Plante gazdă este o specie polifagă și o putem găsi pe specii care aparțin următoarelor familii botanice

Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Euphorbiaceae Leguminosae Malvaceae Solanaceae

Convolvulaceae Icircn trecut era cunoscut mai ales ca un dăunător al culturilor de cacircmp din regiunile calde

cum ar fi tutun tomate bumbac Icircn timp a devenit responsabilă de daune provocate icircn serele din icircntreaga

lume și atacă icircn mod special Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum spp (ardei) Poinsettia

spp Hibiscus spp Gerbera spp Gloxinia spp

Descriere

Adultul are talie redusă de aproximativ 1 mm masculii sunt mult mai mici decacirct femelele corpul

galben icircnchis cele două perechi de aripi acoperite de o secreție ceroasă pulverulentă albă (fig1) Adulții

sunt asemănători cu alte musculiţe albe totuși icircn repaus adulţii de Bemisia tabaci ţin aripile icircn formă de

bdquocortrdquo icircn timp ce la Trialeurodes vaporariorum poziţia aripilor este mult mai plană Nimfa este plată de formă ovală neregulată și are lungimea de 07 mm

Pupariul este aplatizat cu contur neregulat prezintă pe partea dorsală peri lungi are tendinţa să fie mai

mare mai oval şi cu peri mai puţini pe frunzele netede

Oul este pedunculat are formă rotunjită la bază şi ascuţit apical de culoare maronie la cacircteva zile după

depunere lungime 02 mm

Fig1 Adult Fig 2 Atac pe fructe de tomate

Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda

Simptome

Plantele atacate prezintă următoarele simptome pete clorotice pe frunze nervuri icircngălbenite şi

icircngroşate icircngălbeniri mozaicări și răsucirea frunzelor precum şi deformarea tulpinilor și piticirea

plantelor Icircn cazul unor infestări severe plantele atacate se icircngălbenesc se ofilesc icircşi pierd frunzele

vigoarea plantelor este redusă și pot fi induse dezechilibre fiziologice De asemenea icircn urma atacului

dăunătorului pe frunze apare fenomenul de ldquorouă de miererdquo care diminuează capacitatea fotosintetică a

plantelor și determină apariția și dezvoltarea mucegaiurilor Atacul pe fructele de tomate poate provoca

o maturare inegală a acestora (fig 2)

De regulă toate stadiile dăunătorului se observă pe partea inferioară a frunzelor prin scuturarea

plantelor infestate adulţii zboară puţin şi se reaşază pe frunze

Biologie ciclul de viaţă prezintă şase stadii ou patru stadii nimfale şi adult Adulţii şi ouăle proaspăt

depuse se observă pe creşterile noi din vacircrful plantelor stadiul I şi II nimfal pe frunzele mai bătracircne de

la bază şi stadiile III şi IV nimfale icircntre aceste etaje Ouăle sunt dispuse rar icircn formă de cerc de regulă

izolate sau icircn grupuri mici eclozează după 5-9 zile la 30degC După eclozare stadiul I nimfal este mobil se

deplasează icircn căutarea locului de hrană după care rămacircne imobilizat pe durata celor patru stadii nimfale

Primele 3 stadii nimfale durează 2-4 zile icircn funcţie de temperatură ultimul numit puparium durează 6

zile după care apare adultul Icircmperecherea icircncepe la 12 h după ce apar și se repetă pe toată durata de

viață a adulților Femelele au o longevitate de aproximativ 60 zile icircn timp ce a masculilor este mai

scurtă (9-17 zile)

Măsuri de management

Măsuri preventive

- icircndepărtarea buruienilor icircnainte de icircnfiinţarea culturii deoarece pot constitui gazde pentru

musculiţele albe dar şi o sursă majoră de virusuri

- monitorizarea culturilor prin utilizarea capcanelor galbene lipicioase

Măsuri curative

metode biologice prin parazitoizi cum ar fi Encarsia luteola şi Eretmocerus spp agenți

entomopatogeni de tipul ciupercilor (Verticillium lacanii Beauveria bassiana) insecte prădătoare

(Macropholus caliginosus Franklinothrips vespiformis Delphastus pusillus Nabis spp Orius spp)

acarieni prădători (Amblyseius limonicus A swirskii Transeius montdorensis)

metode chimice prin utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar VYDATE 10 L ndash 10 lha

LANNATE 20 SL ndash 125 lha PROXIMO -50-75 mlhl la apariţia dăunătorilor şi SANMITE 10 EC ndash

15 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime

admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

VYDATE 10 L - 21 zile

LANNATE 20 SL - 7 zile

PROXIMO - 3 zile

SANMITE 10 EC - 3-7 zile

IMPORTANT

Este vector a peste 60 de virusuri ai plantelor inclusiv virusul de carantină Tomato yellow

leaf curl virus

Identificarea speciei necesită examen microscopic avacircnd icircn vedere că specia se aseamănă

foarte mult cu Trialeurodes vaporariorum specie extrem de frecventă icircn spaţii protejate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Helicoverpa armigera (Hubner)

Denumire populară omida fructificațiilor

Statut este organism de carantină reglementat pe plante destinate plantării de Dendranthema

Dianthus Pelargonium şi Solanaceae (Anexa II secţiunea II din HG 563-2007) prezent icircn Romacircnia pe

suprafețe mari

Plante gazdă specie polifagă care atacă peste 120 specii de plante cultivate și spontane dintre care

menționăm tomatele ardeii bamele mazărea fasolea garoafele gura leului etc Helicoverpa armigera

a devenit un important dăunător icircn culturile de seră și solarii

Descriere

Adultul lungimea corpului de 12-18 mm anvergura aripilor de 35-40 mm (fig1) de culoare variabilă

verde-gălbui brun-deschisă sau brun-icircnchisă Aripile anterioare prezintă pe marginea lor externă o linie

formată din 7-8 pete negricioase şi o bandă transversală brun-icircnchisă cu contur neregulat Aripile

posterioare au culoarea puţin mai deschisă cu o margine lată de culoare brună care conţine o zonă mai

pală nervurile sunt vizibile şi către bază au o pată icircn formă de virgulă de aceeași culoare

Larva icircn ultima vacircrstă are lungimea corpului de 30-40 mm și este de culoare variabilă de la verzui

pacircnă la roșcat-violet sau brun-icircnchis iar motivul descris poate forma umbre de verde galben-pai şi roz

murdar pacircnă la maron roşcat şi chiar negru Pe corp prezintă 5 dungi una dorsală mediană 2

suprastigmale și 2 substigmale (fig 2)

Oul hemisferic de 04-05 mm ornat cu numeroase striațiuni La depunere are culoarea alb-gălbui după

care devine verzui chiar maron icircnchis icircnainte de eclozare

Pupa de culoare maron stacojiu 14-18 mm lungime purtacircnd la extremitatea posterioară doi spini icircn

formă de cacircrlig

Fig1 Larvă (httpswwwcabiorgiscdatasheet) Fig 2 Adult (httpswwwcabiorgiscdatasheet)

Simptome pagubele provocate de acest dăunător sunt cauzate de hrănirea vorace a omizilor pe frunze

mai ales icircn fazele inițiale de după eclozare Mai tacircrziu pătrund icircn fructe și formează galerii unde lasă

numeroase dejecții făcacircndu-le improprii pentru consum De asemenea fructele atacate de larve cad

prematur sau se infectează secundar cu diferiți agenți patogeni

Biologie iernează icircn stadiul de pupă icircn sol icircntr-o celulă ovală de pămacircnt la adacircncimea de 7-25 cm

Fluturii zboară pe icircnserate și noaptea hrănindu-se cu nectarul florilor Ouăle sunt depuse izolat pe

frunzele tulpinile și inflorescențele plantelor gazdă O femelă poate depune icircntre 300-3000 ouă icircn

medie 500-1000 Ouăle eclozează icircn trei zile la 225degC perioada larvară durează 18 zile tot la 225degC şi

se prelungeşte pacircnă la 51 de zile la 175degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă

icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere

icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de

infestare

Măsuri curative

metode fizice prin amplasarea capcanelor atractive pentru ambele sexe cu rol de a pune icircn evidenţă

prezenţa dăunătorului dar şi de atragere şi omoracircre a acestora

metode biologice prin utilizarea

- unor produse pe baza de bacterii ex Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a

doua generaţie) şi virusuri ex Helicoverpa armigera nuclear polyhedrosis virus

- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus maculiventris

metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar ALVERDE - 10 lha icircn 1000

l apă ha MATCH 050 EC ndash 100 mlhl VOLIAM TARGO - 06-08 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime

admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- ALVERDE - 3 zile

- MATCH 050 EC - 7 zile

- VOLIAM TARGO - 3 zile

IMPORTANT

Se recomandă icircnchiderea spaţiilor protejate pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii

adulților

Adulţii sunt migratori şi pot parcurge distanţe mari (˃100 km)

Larvele şi adulţii pot fi identificaţi cu exactitate faţă de alte specii prin examen de laborator

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Liriomyza trifolii (Burgess)

Denumire populară musca minieră a plantelor de seră musca minieră

Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă semnalată pe 22 specii de plante gazdă fiind considerat principalul

dăunător al tomatelor icircn spaţii protejate

Descriere Adultul muscă mică lungime 13-23 mm de culoare neagră-cenușie Femelele sunt puțin mai mari

decacirct masculii Aripile nu depășesc lungimea corpului și au nervurile negre Scutelul este galben perii

ventrali de culoare galbenă pronotul și scutul de culoare neagră cu reflexe cenușii

Oul este sferic de 02-03mm la depunere albicios - cenușiu ușor translucid

Larva apodă și acefală de 3 mm lungime la icircnceput transparentă apoi galben-portocalie prezintă

posterior două stigme triunghiulare caracteristice

Pupa 18-23 mm lungime ovală ușor turtită ventral de culoare variabilă galben-portocalie deschis

pacircnă la maron auriu

Fig 1 Atac de Liriomyza trifolii (foto ANF) Fig 2 Adult L trifolii (foto ANF)

Simptome Minele de pe frunze și punctele de hrănire sunt de regulă cele mai evidente semne privind

prezența dăunătorului Icircnțepăturile de hrănire produse de femele apar ca niște adacircncituri circulare de

culoare albicioasă iar cele pentru pontă sunt ceva mai mici și dispuse mai uniform circular Minele

produse de larve vizibile tot pe partea superioară a frunzelor sunt tipic sinuoase foarte răsucite și de

formă neregulată lărgindu-se pe măsură ce larva se dezvoltă inițial de culoare verde apoi devin albe

odată cu icircmbătracircnirea țesutului

Biologie o generație se dezvoltă icircn 15-20 zile icircn funcție de temperatură Adulții zboară dimineața

copulația avacircnd loc la 24 de ore de la apariție Femelele trăiesc 15-30 zile timp icircn care depun 25-640 de

ouă icircn serii de cacircte 17 pe zi După 2-5 zile apar larvele care formează mine icircn țesutul palisadic al

frunzei unde rămacircn 4-7 zile pacircnă la completa dezvoltare Icircmpuparea are loc icircn afara minei de regulă icircn

stratul superficial al solului de lacircngă planta gazdă și durează 10-12 zile Icircn spații protejate specia

dezvoltă mai multe generații pe an care se suprapun

Măsuri de management

Măsuri preventive

controlul materialului de plantare icircnainte de icircnființarea culturii

distrugerea resturilor vegetale şi dezinfectarea solului și incintei

monitorizarea culturilor pentru detectarea adulţilor (capcane) şi larvelor (inspectarea plantelor)

Măsuri curative

metode fizice utilizarea capcanelor galbene lipicioase metodă eficace de capturare a adulților icircn

timpul perioadei de vegetație metode biologice utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius palliles

Chrysocharis parksi Diglyphus begini ploșniței prădătoare Cyrtopeltis modestus sau a nematodul

parazit Neoaplectana carpocapsae

-un produs inofensiv faţă de mediu şi om este Lasertrade 240 SC (05 lha) insecticid biologic obţinut din

fermentaţia bacteriei Saccharopolyspora spinosae din sol

metode chimice utilizarea insecticidelor trebuie să fie ținută la minimum doar icircn situații de urgență

preferacircndu-se acele produse care distrug cel mai puţin fauna utilă Stropirile se vor efectua doar la

apariția focarelor de infecție cu insecticide avizate folosind alternativ produse cu substanţă activă

diferită Produsele de protecţie a plantelor care se vor folosi sunt APACHE 015 lha SAFRAN 18 EC

- 09 lha icircn 1000 l apă VARGAS 18 EC - 09 lha icircn 1000 l apă ACTARA 25 WG (aplicat la sol ) ndash

08 kgha preventiv şi curativ la 4-5 zile de la plantarea răsadurilor de tomate icircn solarii VYDATE 10 L -

10 lha VOLIAM TARGO - 06-08 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii limitelor maxime

admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- APACHE - 3 zile

- SAFRAN 18 EC - 3 zile

- VARGAS 18 EC - 3 zile

- ACTARA 25 WG - 3 zile

- VYDATE 10 L - 21 zile

- LASER 240 SC - 3 zile

- VOLIAM TARGO - 3 zile

- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile

IMPORTANT Principala sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din

serele icircnmulțitor

Icircnțepăturile provocate de adulți sunt porți de pătrundere a altor tipuri de organisme

dăunătoare

22 Organisme dăunătoare non- carantină la tomate cultivate icircn spaţii protejate

221 Ciuperci

1 Alternaria sp - alternarioză

2 Botrytis cinerea PersFr - putregaiul cenușiu

3 Colletotrichum coccodes Wallr - antracnoza

4 Dydimella lycopersici Kleb - putrezirea coletului

5 Fulvia fulva ( Cladosporium fulvum) (Cooke) - pătarea cafenie a frunzelor de tomate

6 Fusarium sp - ofilirea fuzariană (fuzarioză)

7 Leveillula taurica (Lev) Arnaud - fainarea tomatelor

8 Septoria lycopersici - pătarea albă a frunzelor de tomate

9 Phytophtora infenstans (Mont) de By - mana tomatelor

10Phytophtora parasitica Dast - putregaiul coletului sau mana de sol a

tomatelor

11 Pytium ultimum Trow - căderea și putrezirea plăntuțelor

12 Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold şi Verticillium dahliae Kleb ndash ofilirea verticiliană

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Alternaria sp

Denumire populară alternarioza

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate cartof vinete ardei

Simptome boala se manifestă pe tulpini frunze și fructe Plantele pot fi atacate icircn toate fazele de

dezvoltare

Icircn răsadniță atacul apare icircn porțiunea bazală a tulpiniței pete alungite brune care se extind de jur

icircmprejur determinacircnd ofilirea și uscarea răsadului

După transplantare icircn spaţii protejate sau icircn cacircmp pe frunze apar pete circulare cenuşii-brunii cu

zonalităţi concentrice numite şi bdquopete ţintărdquo Petele la icircnceput mici se extind concentric pot atinge 2

cm icircn diametru şi prezintă un inel galben

Pe zona brunificată apare un mucegai fin negru iar ţesuturile se brunifică se subţiază şi uneori se rup

frunzele prezentacircnd perforaţii

Icircn condiţii de umiditate ridicată boala evoluează rapid apare veştejirea şi uscarea frunzelor ceea ce

duce la desfrunzirea icircnainte de vreme şi oprirea din creştere a fructelor ce nu se maturează

Dacă fructele sunt atacate cacircnd sunt mici se icircnnegresc și cad cu ușurință de pe plante

Fructele atacate prezintă zone scufundate brune cu crăpături şi cu zonalităţi concentrice

Fig 1 Atac pe tulpină (httpsimagesbugwoodorg) Fig 2 Atac pe frunze (httpsimagesbugwoodorg)

Foto D Blancard ( INRA)

Mod de răspacircndire

Răspacircndirea ciupercii de la plantă la plantă de la un etaj de frunze la altul se face prin intermediul

sporilor duşi de vacircnt sau de picăturile de apă Temperatura cuprinsă icircntre 2-35degC şi umiditatea

atmosferică de 100 sunt condiţii favorabile atacului Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face

prin miceliu sporii de pe resturile vegetale şi prin seminţele provenite din fructele parţial atacate

Ciuperca se poate răspacircndi cu uşurinţă icircn terenurile bogate icircn humus cele icircngrăşate excesiv icircn solurile

cu lipsă de magneziu şi pe diferite plante cartof vinete măselariţă ciumăfaie mătrăgună

Măsuri de management

Măsuri preventive

Tomatele se vor planta icircn soluri icircngrăşate echilibrat fără lipsă de magneziu curate de buruieni Solul

serelor şi solariilor va fi icircn prealabil dezinfectat termic sau chimic Măsurile de igienă culturale

obligatorii ca stracircngerea şi arderea resturilor vegetale sau icircngroparea lor icircn profunzime limitează

atacul ciupercii Icircntre măsurile agrotehnice remarcăm asolamentul icircn care tomatele nu trebuie să

revină pe sola ce a fost infestată cu Alternaria decacirct după 4 ani Utilizarea irigării la baza plantelor și

nu prin aspersiune pentru a nu disemina sporii ciupercii Aerisirea solariilor serelor dimineața

devreme sau seara tacircrziu pentru a evita formarea condensului pe frunze

Măsuri curative combatere chimică cu următoarele produse

- GRISU - 10 lha

- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)

- REVUS TOP -06 lha

- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie

Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe

- BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha

- VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha

- AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă

- ORTIVA TOP ndash 1 lha

- ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- GRISU - 3 zile

- CIDELY TOP - 3 zile

- REVUS TOP - 3 zile

- ORTIVA 250 SC - 3 zile

- BRAVO 500 SC - 3 zile

- VITRA 50 WP - 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp

- AZBANY - 3 zile

- ORTIVA TOP - 7 zile

- ORTIVA OPTI - 3 zile

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Botrytis cinerea PersFr Denumire populară putregaiul cenușiu al tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate

Simptome putregaiul cenușiu al tomatelor apare pe toate părțile aeriene ale plantelor Cel mai

caracteristic simptom al bolii icircl reprezintă prezența a numeroase mase de spori pe țesuturile necrozate

astfel icircncacirct acestea au un aspect pufos de culoare gri-icircnchis

Pe frunze

La icircnceput atacul se manifestă pe frunzele moarte de la baza plantei apoi pot fi invadate țesuturile

tinere Boala este asociată cu plantele mature care au un foliaj dens Umiditatea ridicată icircn foliajul

plantelor pe timpul nopții este suficientă pentru dezvoltarea bolii astfel icircncacirct nu este de preferat o

perioadă prelungită cu umiditate ridicată

Pe frunzele tinere infecția apare sub formă de zone necrozate adesea icircn forma literei ldquoVrdquo

progresează spre pețiol și apoi pătrunde icircn tulpină

Pe tulpină

La răsaduri leziunile pe frunzulițe se extind și cuprind icircntregul limb apoi pețiolul iar icircn final

tulpina Infecția poate icircnconjura tulpina provoacă ofilirea tuplina icircși pierde culoarea se dezvoltă cancere

ceea ce conduce la declinul plantei

Pe flori

Cum boala progresează pe plantele mature florile se infectează și ele se brunifică și mor sau

ciuperca trece din petalele infectate icircn sepale și de aici crește icircn fructul aflat icircn dezvoltare De asemenea

petalele infectate pot rămacircne atașate de fruct iar ciuperca pătrunde icircn fruct și apoi se deplasează către

tulpină

Pe fructe

Pe fructe simptomele sunt tipice de putregai moale cu zone distruse care devin albicioase De

obicei pielița se rupe icircn centrul zonelor afectate dar rămacircne icircntreagă icircn rest Sporii ciupercii se dezvoltă

icircn aceste zone cu țesuturile distruse Eventual icircntregul fruct devine afectat și se mumifică

Un simptom neobișnuit pe fructe icircl reprezintă apariția de halouri numite ldquopete fantomărdquo Icircn

centrul acestor halouri apar puncte mici necrotice Haloul este de culoare albă circular de 3-8 mm icircn

diametru Un număr mare de halouri pe fructe face ca acestea să aibă un aspect neplăcut și să fie greu de

comercializat

Fig 1 Leziuni pe frunze Fig 2 Cancere pe tulpini Fig 3 Simptome pe inflorescențe Foto David M Ingram Plant Foto The Ohio State University Foto D Maeso INIA Las Brujas Uruguay

Management Network 2006

Fig 4 Fructe infectate icircn seră Fig 5 Pete fantomă Fig 6 Mumificarea fructelor (httpswwwextensionumnedu) (httpcreerbizbotyrishtml) Spheragro Diseases and

plant pathologies Sevilia Spania

Mod de răspacircndire Sporii ciupercii sunt foarte ușor răspacircndiți de vacircnt Insectele pot răspacircndi patogenul prin icircnțeparea

sau rănirea plantelor

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircndepărtarea și distrugerea plantelor a resturilor infectate și a buruienilor care pot fi gazde pentru

această ciupercă

menținerea unei temperaturi și ventilații adecvate prin reducerea supraaglomerării plantelor și a tăierii

lor judicioase

evitarea excesului de apă pe plante

evitarea irigării icircn exces

sterilizarea macircinilor și a uneltelor de lucru icircn mod regulat

evitarea rănirii plantelor

evitarea aplicării repetate de tratamente cu săruri metalice ale fungicidelor ethylene bis

dithiocarbamate (intensifică severitatea bolii)

evitarea asocierii sărurilor metalice cu fungicidele

evitarea cultivării tomatelor pe solurile nisipoase acide care au un conținut ridicat de apă

efectuarea tratamentelor cu fungicide icircnainte ca plantele să-și formeze un foliaj dens (este imposibil de

acoperit frunzele senescente din centrul unui foliaj dens)

asigurarea unui raport calciu- fosfor de 2 la 1 sau mai mare icircn pețiolul frunzelor (este de ajutor icircn

controlul bolii)

Măsuri curative

tratarea cu var a solurilor acide pentru a crește conținutul de calciu icircn plante și a reduce sensibilitatea

acestora

tratamente cu ORTIVA TOP ndash 1 lha ORTIVA OPTI ndash 20-25 lha TOPSIN M 500 SC ndash

17 lha BRAVO 500 SC ndash 15-2 lha GRISU ndash 101 lha Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de

pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză ORTIVA TOP ndash 7 zile ORTIVA OPTI ndash 20-25 ndash 3 zile TOPSIN M 500 SC

ndash 14 zile BRAVO 500 SC ndash 3 zile GRISU ndash 3 zile

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător Colletotrichum coccodes Wallr

IMPORTANT Botrytis cinerea atacă o gamă largă de plante Controlul chimic al bolii prin utilizarea

fungicidelor poate fi evitat prin fertilizare irigare și tehnici de tăiere adecvate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Colletotrichum coccodes Wallr

Denumire populară antracnoză

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome Organe atacate boala apare icircn toate fazele de vegetație pe toate organele aeriene forma cea mai

frecventă și mai gravă fiind cea de pe fructe

- pe fructe simptomele apar icircn momentul maturării sub forma unor pete mici de 2-4 mm icircn

diametru circulare umede cufundate de culoare mai icircnchisă decacirct țesutul sănătos

- pe măsură ce petele cresc icircn dimensiuni ajungacircnd pacircnă la 10 mm porțiunea centrală se

icircnnegrește ca urmare a dezvoltării miceliului ciupercii sub pielița fructului

- la suprafața țesuturilor atacate apar fructificațiile ciupercii (microscleroți și acervuli cu lagăre

de conidiofori și conidii) sub forma unor pustule de culoare brun-icircnchis

- adesea numeroase pete se dezvoltă icircn același timp pe fructe și acoperă porțiuni largi

determinacircnd putrezirea fructului

- pe frunze infecția este caracterizată prin leziuni mici circulare brune icircnconjurate de halouri

galbene

- rădăcinile infectate prezintă leziuni brune cu miniscleroți la suprafață și pot fi ușor decorticate

- plantele bolnave se pot smulge ușor din sol deoarece sistemul radicular este deteriorat

Antracnoza pe fructe de tomate (wwwhortcornelledu)

Mod de răspacircndire - patogenul este un colonizator al solului dar se conservă ușor și pe resturile vegetale

- ciuperca este capabilă să colonizeze cel puțin 68 de specii vegetale din 19 familii botanice icircn primul

racircnd legume din fam Solanaceae (ardei vinete cartof) și Cucurbitaceae (pepene) care pot juca rol de

gazde alternative sau contribuie la creșterea inoculului icircn sol Mai multe buruieni asigură aceeași

funcție Solanum dulcamara S Nigrum Abutilon theophrasti Amaranthus retroflexus Chenopodium

album Convolvulus arvensis Capsella bursa-pastoris

- ciuperca a fost găsită și icircn apa utilizată pentru culturile fără sol apă ce provenea din bazine de stocare

exterioare

- atacul poate avea loc la temperaturi icircntre 15-30degC iar sporularea pe fructe este optimă la 28degC

- perioadele ploioase și irigarea prin aspersiune favorizează antracnoza

- apa liberă pe fructe mai multe ore legată de frecvența precipitațiilor sau irigărilor crește puternic

incidența icircn cultură

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnlăturarea și distrugerea resturilor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol

recoltarea cacirct mai rapidă a fructelor sensibile la antracnoză

gestionarea irigării prin aspersie și favorizarea uscării foliajului

Măsuri curative

combatere chimică cu următoarele produse

- BRAVO 500 SC- 15- 2Lha

- VITRA 50 WP- 15-20 kgha

- ALCUPRAL 50 PU - 15-2 kgha

- CUPRENOX 50 - 15-2 kgha

- ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 375-5 kgha

- CUPERTINE SUPER ndash 35 kgha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de

pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

BRAVO 500 SC- 3 zile

VITRA 50 WP- 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp

ALCUPRAL 50 PU - 3 zile

CUPRENOX 50 - 3 zile

ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 3 zile

CUPERTINE SUPER ndash 3 zile icircn sere

IMPORTANT

Boala este considerată cea mai gravă amenințare icircn cazul fructele de tomate pentru

industrializare icircn numeroase zone de producție din lume Icircn aceste zone icircn absența

măsurilor de protecție pierderile pot atinge 70

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Didymella lycopersici Kleb

Denumire populară putrezirea coletului

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă tomate

Simptome o boală majoră icircn special a tomatelor din sere Sunt afectate toate părțile superioare ale

plantei tulpini frunze și fructe cu predilecție deosebită pe tulpini

- primele simptome apar la puțin timp după repicare icircn dreptul coletului sub formă de pete

cenușii-brune sau brune-negricioase Petele se extind de jur icircmprejurul coletului astfel icircn dreptul

acestei porțiuni atacate tulpina se subțiază țesuturile sunt cufundate zbacircrcite scoarța este

putrezită și crăpată și desprinsă parțial de partea lemnoasă Apariția putregaiului stopează

circulația sevei icircn tulpină cauză ce duce la veștejirea plantei și pieirea treptată Pe țesuturile

atacate se observă punctişoare mici negre care reprezintă picnidiile ciupercii Astfel de leziuni

pot apărea mai tacircrziu și pe partea superioară a tulpinii la subsoara frunzelor pe nervuri sau pe

pețioli datorate picnosporilor formați icircn zona coletului

- pe frunze atacul apare cacircnd umiditatea este excesivă frunzele inferioare se transformă icircn galben

și leziunile frunzelor sunt maro cu inele concentrice Icircn centrul petelor se observă puncte negre

mici (picnidiile ciupercii)

- infecția fructelor este rară icircn seră atacul pe fructe se observă icircn partea dinspre peduncul sub

formă de pete umede care se dezvoltă rapid icircn cercuri concentrice se brunifică și se adacircncesc

httpwwwalamycom

wwwbotanistiro

Mod de răspacircndire ciuperca iernează icircn resturile de plante rămase icircn sol putacircnd trăi ca saprofită Icircn

cazuri rare transmiterea bolii poate avea loc și prin semințe

Măsuri de management

Măsuri preventive

o dezinfecția amestecului de pămănt

o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă

o urmărirea umidității solului icircn perioada imediată a plantării

o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul

IMPORTANT

Semințele provenite din fructe bolnave pot găzdui organismul patogen fapt pentru care se

recomandă utilizarea de sămacircnță extrasă din fructe sănătoase

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Fulvia fulva (Cooke)

Denumire populară pătarea cafenie a frunzelor de tomate

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome se manifestă icircn special pe frunzele bătricircne de la baza plantei dar poate trece și pe tulpini și

pe fructele tinere icircn cazul unui atac puternic

Atacul icircncepe pe frunzele bazale apoi progresează și pe frunzele din etajele superioare

Pe partea superioară a frunzelor apar pete mici de culoare gălbuie care se măresc icircn diametru și devin

galbene

Pe partea inferioară a frunzelor icircn dreptul petelor apare un puf alb care devine cafeniu și icircn final brun-

violaceu format din conidioforii și conidiile ciupercii

Icircn condiții favorabile de mediu icircn cazul unor atacuri puternice petele confluează țesuturile atacate se

brunifică și se necrozează iar frunzele se usucă ceea ce determină debilitarea plantelor

Simptome produse pe frunze și fructe de tomate de ciuperca Fulvia fulva

Foto The Ohio State University OARDC Departament of Plant Pathology

Fructele sunt atacate mai rar dar icircn toate fazele de dezvoltare fiind afectate mai frecvent cele din etajul

superior la suprafață icircn jurul pedunculului apar pete de decolorare care se brunifică se adacircncesc icircn

pulpă apoi se extind și ocupă zone mari din fruct

Semințele infectate sunt mai icircnchise la culoare decacirct cele normale cu pete mici negricioase și hilul de

culoare neagră

Mod de răspacircndire ndash transmiterea patogenului de la un an la altul se realizează prin intermediul resturilor plantelor

infectate și semințe

ndash prin sporii ciupercii bdquoconidiirdquo ce se găsesc icircn praful depus pe elementele din seră sau solar

icircn și pe sol Foarte rezistente la uscăciune conidiile pot supraviețui icircn seră mai mult de un an icircn absența

gazdei sensibile

ndash temperaturile de 22 - 26 ordmC corelate cu umiditatea de peste 95

ndash lipsa aerisirii la care se adaugă și prezența picăturilor de apă pe frunze favorizează atacul ciupercii

ndash atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele cultivate icircn

cacircmp - prin sporii antrenați de curenții de aer picăturile de apă sau de unele insecte (musculița albă de seră-

Trialeurodes vaporariorum)

Măsuri de management

Măsuri preventive

ndash folosirea unor hibrizi cu rezistență genetică

ndash folosirea sistemelor de irigații prin picurare

ndash aerisirea corectă a solariilor și serelor sub 90

ndash curățarea frunzelor din partea inferioară a plantelor pentru o ventilație mai bună

ndash distrugerea totală a resturilor de plante infectate și dezinfectarea spațiului icircnchis de cultură

ndash utilizarea tehnologiei de mulcire pentru controlul umidității relative a aerului sub 90

Măsuri curative Icircncă de la primele simptome se recomandă combaterea chimică cu următoarele produse

- CIDELY TOP ndash 10 lha ( stadiul de 10 frunze) - ORTIVA 250 SC- 075lha-1 lha icircn funcție de gradul de infecție

Se aplică de la apariția primei inflorescențe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat

-BRAVO 500 SC - 15-2 lha

- ORTIVA TOP-1 lha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de

pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- CIDELY TOP 3 zile ORTIVA 250 SC 3zile BRAVO 500 SC 3 zile ORTIVA TOP 7 zile

IMPORTANT

Icircn spații protejate cu umiditate a aerului peste 85 poate produce pierderi de producție de

pacircnă la 25

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Fusarium spp

Denumire populară fuzarioza tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate

Simptome

La răsadurile bolnave se observă o scădere a turgescenței frunzelor iar icircn cele din urmă plăntuțele

se ofilesc și mor

La plantele mai avansate icircn vegetație primul simptom este icircngălbenirea de-a lungul marginilor

celor mai mature frunze cacircnd primele fructe sunt aproape de maturitate Icircngălbenirea este curacircnd urmată

de necrozarea și colapsul pețiolului frunzelor Simptomele se dezvoltă numai pe o singură parte a plantei

iar frunzuliţele de pe o singură parte a peţiolului se icircngălbenesc icircnaintea celor de pe cealaltă parte

Icircngălbenirea treptată afectează cea mai mare parte a foliajului şi este icircnsoţită de ofilirea plantei icircn cea mai

călduroasă parte a zilei Ofilirea devine mai accentuată de la zi la zi pacircnă cacircnd planta moare

Cacircnd sunt tinere (răsaduri) plantele afectate pot rămacircne pipernicite Unele plante se usucă icircncet

și pot rămacircne vii pacircnă la sfacircrșitul recoltării

La o verificare a bazei tulpinii se poate observa o brunificare a țesuturilor corticale la nivelul

solului sau la 10 ndash 30 cm mai sus iar secționarea longitudinală dezvăluie brunificarea xilemului Icircn urma

ploilor sau icircn timpul perioadelor cețoase ciuperca produce pe leziunile externe necrozate un miceliu

abundent de culoare roz

Infecţia la fructe apare ocazional şi poate fi detectată icircn ţesuturile vasculare din fruct unde apar

modificări de culoare

Icircngălbenire și ofilire Simptome la baza tulpinii Secțiune longitudinală

Foto The Ohio State University Foto Dan Egel Plant and Pest Diagnostic Laboratory

Mod de răspacircndire Fusarium spp este răspacircndită prin sămacircnță sol răsaduri infectate sau prin solul infectat aderent la

rădacinile răsadurilor vacircnt și apa care poartă sol infectat De asemenea echipamentele de lucru

vehiculele uneltele utilizate contaminate reprezintă tot atacirctea moduri de răspacircndire a ciupercii

Pe distanțe mari infecția este propagată de semințe și răsaduri infectate

Icircn sere sporii ciupercii se găsesc icircn stratul de mulci dintre racircndurile de tomate și pe plantele

putrezite aruncate la gunoi icircn apropierea spațiilor protejate Icircn mod frecvent sunt găsiți spori icircn aerul

infectat din sere și de asemenea o mare concentrație de clamidospori din sol servesc drept sursă de

infecție

Ciuperca pătrunde prin rănile din rădăcini iar dezvoltarea acesteia este favorizată de o temperatură

a solului și a aerului de 28degC temperatura optimă de creștere a plantelor fertilizarea icircn concentrații

scăzute de azot şi fosfor și ridicate de potasiu de pH-ul scăzut al solului de intensitatea mică a luminii

Virulența patogenului este intensificată de micronutrienți fosfor și ioni de amoniu și este diminuată de

nitrați

Simptom pe frunze Simptom pe fructe

Foto University of Connecticut (wwwbritannicacom)

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea la plantare a unui răsad sănatos și rezistent la Fusarium spp

sterilizarea solului cu vapori de apă supraicircncălziți

fertilizarea cu nitrat de calciu creșterea pH-ului solului pacircnă la 65 ndash 70

evitarea irigării icircn exces (inundarea) evitarea utilizării pentru irigare a apei din canale sau iazuri

deoarece poate fi contaminată cu acest patogen

rotația culturilor la 4 ani nu elimină patogenul icircnsă reduce semnificativ pierderile

combaterea buruienilor

Măsuri curative

sterilizarea chimică a solului cu două săptămacircni icircnainte de transplantare

combatere chimică cu TOPSIN M 500 SC- 17 Lha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză

-TOPSIN M 500 SC ndash 14 zile

IMPORTANT

Fusarium spp atacă o gamă largă de plante

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Leveillula taurica (Lev) Arnaud

Denumire populară făinare

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome organe atacate toate organele aeriene ale plantei dar icircn special pe frunze

- primele simptome ale atacului se observă sub forma unor pete de decolorare (gălbui) vizibile

mai ales pe fața superioară a frunzelor de formă neregulată de 2-9 mm diametru

- icircn condiții favorabile dezvoltării bolii apar un număr mare de pete (peste 30) care confluează

și acoperă porțiuni icircntinse din limb (pacircnă la 4 cm lungime și 1 cm lățime)

- pe fața inferioară a limbului icircn dreptul petelor se formează o eflorescență cenușie-albicioasă

formată din conidioforii și conidiile ciupercii

- frunzele puternic infectate mor dar rareori cad de pe plantă

Atacul ciupercii pe frunze de tomate

Image Ontario Crop IPM- Franța Image sanayidomatesiblogspotcom

(httpwwwalamycom)

Mod de răspacircndire conidiile ciupercii Leveillula taurica pot germina icircntr-un interval de temperatură de la 10 la

35degC iar icircn condiții de seră infecția este favorizată de temperaturi sub 30degC

odată infecția instalată temperaturile peste 30degC accelerează dezvoltarea bolii și moartea

frunzelor atacate

icircn zonele cu temperaturi ridicate icircn timpul zilei se produce infecția cu această ciupercă chiar

dacă nopțile sunt răcoroase

atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele

cultivate icircn cacircmp

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol

Măsuri curative -combatere chimică cu

- TOPAS 100 EC ndash 05 lha

- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)

- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie

Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat

- REFLECT ndash 10 lha ndash se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă la coacerea deplină

a fructelor

- MYCLOFIL ndash 40-60 ml100 l apă icircn timpul vegetaţie de la prima apariţie la 7 ndash 10 zile

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- TOPAS 100 EC - 3 zile

- CIDELY TOP - 3 zile

- ORTIVA 250 SC - 3 zile

- REFLECT - 1 zi

- MYCLOFIL - 3 zile

IMPORTANT

Se poate confunda cu atacul ciupercii Cladosporium fulvum (Fulvia fulva)

Poate ataca și alte specii ceapă usturoi ardei vinete bumbac

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Septoria lycopersici Speg

Denumire populară boala petelor albe

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome Organe atacate icircn special frunzele

- primele simptome ale bolii apar icircn răsadnițe pe cotiledoane sau pe frunzulițe sub forma

unor pete circulare de 1-4 mm diametru bine delimitate la icircnceput de culoare brun-gălbuie

iar mai tacircrziu albicioase

- icircn dreptul petelor pe ambele fețe ale frunzelor apar punctișoare negre (picnidiile ciupercii)

- icircn cacircmp boala se manifestă prin simptome asemănătoare cu cele din răsadnițe cu

deosebirea că petele rămacircn de culoare brun-gălbuie sau brun-cenușie

- de obicei atacul icircncepe pe frunzele de la bază și progresează spre vacircrf

- frunzele puternic atacate se brunifică se usucă și cad plantele rămacircnacircnd doar cu cacircteva

frunze tinere icircn partea de la vacircrf

Fig1 şi 2- Atacul ciupercii pe frunze de tomate ( wwwmissouribotanicalgardenorg www agndsuedu)

Fig 3 ndash Picnidiile ciupercii dezvoltate pe frunze Fig 4- Sporii ciupercii ieșiți sub formă de ciri din picnidii

vegetablemdonlineppathcornelledu Photos courtesy of TA Zitter Cornell University Ithaca NY

Mod de răspacircndire - transmiterea patogenului se realizează prin picnidii sau miceliu din resturile infectate

- sporii ciupercii sunt icircmprăștiați de la o plantă la alta prin apa de ploaie irigații curenți de aer sau

insecte

- temperaturile icircntre 20-25degC sunt optime pentru infecție

- perioadele lungi cu temperaturi crescute și umiditate mare icircn aer și pe frunze constituie condițiile

ideale pentru dezvoltarea bolii și răspacircndirea ciupercii

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol

IMPORTANT

Pierderile pot atinge 20-80 din producție icircn anii ploioși și icircn cazul culturilor netratate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Phytophthora parasitica Dast

Denumire populară putregaiul coletului sau mana de sol a tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă specie polifagă atacă tomate fasole ceapă vinete ardei pepeni galbeni și verzi

Simptome icircn funcție de faza de vegetație și de organul atacat (rădăcini tulpini fructe) boala se

manifestă prin simptome diferite

- pe răsad icircn faza de 4-6 frunze boala apare icircn dreptul coletului observacircnd o ușoară gacirctuire și

icircnmuiere a țesuturilor urmate de căderea răsadului

- pe rădăcini atacul se icircntacirclnește sub formă de putregai uscat țesuturile fiind de culoare brună ndash

albicioasă

- pe tulpini se manifestă prin apariția icircn dreptul coletului a unor pete verde icircnchis la icircnceput

apoase apoi brune ce se extind și cuprind tulpina de jur icircmprejur 10-15 cm deasupra pămacircntului

Plantele atacate se ofilesc și pier Țesuturile din dreptul petelor putrezesc și se acoperă cu un puf

albicios

- pe fructe apare o pată cenușie-brunie cu marginile nedefinite de formă neregulată cu suprafața

umedă zonată concentric la icircnceput pe partea fructului care vine icircn atingere cu pămacircntul apoi se

extinde cuprinzacircnd fructul icircn icircntregime de cele mai multe ori Icircn condiții de umiditate ridicată pe

suprafața țesuturilor atacate apare un puf albicios (conidioforii și conidiile ciuperci)

Mod de răspacircndire

Ciuperca Phytophthora parasitica rezistă icircn sol de la un an la altul sub forma de oospori dar

poate fi prezentă 5-10 ani icircn sol) Un rol icircnsemnat icircn dezvoltarea ciupercii icircl joacă umiditatea

atmosferică peste 90 cacirct şi temperatura ciuperca dezvoltacircndu-se icircntre 127 şi 35ordmC

temperatura optimă variind icircntre 238 şi 30 ordmC

Măsuri de management

Măsuri preventive

o dezinfecția amestecului de pămănt

o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă

o controlul umidității solului icircn perioada imediată a plantării

o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul

httpwwwbotanistiiro httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests

Osu-The Ohio University

IMPORTANT Intensitatea atacului este influențată icircn mare măsură de umiditatea solului icircn perioada

imediată plantării fiind necesar ca udarea să se facă icircn reprize cu cantități reduse de apă

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Phytophthora infestans (Mont) de By

Denumire populară mana tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate cartof

Simptome atacul se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor (frunze tulpini flori și

fructe)

- pe frunzele bazale sub formă de pete circulare sau de formă neregulată la icircnceput de culoare

verde-galbuie cu aspect umed devin apoi cenușii-brunii icircnconjurate de o zonă icircngustă

decolorată Petele se măresc confluează și pot acoperi icircntreaga suprafață a foliolelor atunci cacircnd

condițiile sunt favorabile dezvoltării bolii

Icircn dreptul petelor pe partea inferioară a frunzelor se observă un puf fin albicios ce

reprezintă fructificațiile ciupercii conidiofori cu conidii După cacircteva zile frunzele atacate se

usucă sau putrezesc

- pe fructe infecția icircncepe din primele faze de dezvoltare pacircnă aproape de maturare Pe fructe

apar pete mici de formă neregulată ușor cufundate icircn pulpă la icircnceput de culoare verde ndash

măslinie după care icircn scurt timp devin măsliniu icircnchis Cacircnd umiditatea este ridicată la fel și pe

frunze icircn dreptul petelor apare un puf albicios Fructele bolnave se desprind și cad prematur

urmare a putrezirii pedunculului

- pe tulpini atacul se manifestă sub forma unor pete mici ovale cenușii-brunii care se măresc și

icircnconjoară tulpina Tulpinile putrezesc și se rup

Fig 1 Fructe atacate Fig 2 Simptome pe tulpină şi frunze

(httpscommonswikimediaorg)

Mod de răspacircndire

Transmiterea de la un an la altul se realizează prin semințe infectate resturi de plante rămase

peste iarna unde patogenul rezistă Icircn perioadele calde și uscate ciuperca rămacircne viabilă icircn

țesuturile frunzelor inferioare și icircn leziunile de pe tulpini iar cacircnd vremea redevine favorabilă

ciuperca se reproduce din nou

La tomate mana apare mai tacircrziu cu 12-15 zile decacirct la cartof și anume icircn a doua decadă a lunii

iulie

Măsuri de management

Măsuri preventive

o asolament rațional

o evitarea cultivării tomatelor icircn vecinătatea cartofilor

o evitarea recoltării semințelor din fructele atacate

o adunarea și distrugerea resturilor de plante

o schimbarea sau dezinfectarea termicăchimică a pămacircntului

o cultivarea de soiuri rezistente la mană

o administrarea de icircngrășăminte minerale mai ales potasiu care intensifică rezistența

plantelor

Măsuri curative - combatere chimică cu următoarele produse REVUS 250 SC ndash 06 lha REVUS TOP -06 lha

PREVICUR ENERGY ndash 3 l ha se aplică la sol prin picurare ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1

lha icircn funcţie de gradul de infecţie

Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat

CYCLO-R Liquido ndash 24 -40 lha la icircnceputul icircnfloritului BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha

VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha RANMAN TOP ndash 050 lha AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă

ORTIVA TOP ndash 1 l ha ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha CUPROXATE FLOWABLE ndash 53 l ha

de la prima frunză pacircnă la coacere OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de

icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă

3-5 lmp

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză REVUS 250 SC 3 zile REVUS TOP 3 zile PREVICUR ENERGY 3 zile

ORTIVA 250 SC 3 zile CYCLO-R Liquido 28 zile BRAVO 500 SC 3 zile VITRA 50 WP 3

zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp RANMAN TOP 3 zile AZBANY 3 zile ORTIVA TOP 7 zile

ORTIVA OPTI 3 zile CUPROXATE FLOWABLE 3 zile pentru consum 8 zile pentru

industrializare OMIX - nu este necesar

IMPORTANT

Atacul produs de Phytophthora infestans pe fructe poate fi confundat cu cel produs de

Phytophthora parasitica Deosebirea constă specia Phytophthora infestans produce pete cu

suprafața neregulat reliefată al caror punct de plecare este de obicei icircn vecinătatea caliciului

icircn timp ce petele cauzate de Phytophthora parasitica sunt situate pe partea inferioară a

fructului apar zonate și au o evoluție mai rapidă

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pythium ultimum Trow

Denumire populară căderea și putrezirea plăntuțelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă se icircntacirclneşte frecvent la tomate

Simptome pe plantuțele răsărite din teren infectat se observă icircn zona bazală a tulpiniței o

brunificare a țesuturilor brunificare care se extinde icircn sus pe tulpină cacirct și pe rădăcină icircn jos Icircn

zona atacată tulpinițele se subțiază planta se veștejește se zbacircrceşte cade la pămacircnt unde va

putrezi icircn icircntregime

Simptomele pot apare icircn vetre și se extind rapid atunci cacircnd temperatura este cuprinsă icircntre 20-

30 degși umiditatea este peste 90

La suprafața solului se poate observa prezența unui strat fin de miceliu de culoare albă care se

extinde icircn timp Atunci cacircnd infecția solului este puternică plantele nu mai răsar deoarece

putrezesc pacircnă la ieșirea lor la suprafață

http wwwbotanistiiro

Mod de răspacircndire

Ciuperca Pythium ultimum se transmite de la un an la altul prin sporii de rezistență din sol iar icircn

perioada de vegetație transmiterea ciupercii de la o plantă la alta se realizează prin sporii duși de

apa din sol

Măsuri de management

Măsuri preventive -perioada critică a bolii se limitează la stadiul de plăntuțe fapt pentru care măsurile preventive

trebuie să asigure protecția răsadurilor de infecții pacircnă la transplatarea lor icircn cultură avacircnd icircn

vedere următoarele

- dezinfectarea amestecului de pămacircnt din răsadniță (termic sau chimic) sau icircnlocuirea lui cu

pămacircnt necontaminat

- dezinfectarea tocurilor răsadnițelor și uneltelor

- evitarea excesului de umezeală

- asigurarea unei bune aerisiri a plantelor

Măsuri curative - combatere chimică cu produsul OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de

icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă

3-5 lmp

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- OMIX - Nu este necesar

IMPORTANT

Ciuperca se icircntacirclnește la toate răsadurile de legume

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismelor dăunătoare

Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold

Verticillium dahliae Kleb

Denumire populară veștejirea verticiliană

Statut nu sunt organisme dăunătoare de carantină ambele specii sunt prezente icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate

Simptome ofilirea tomatelor datorată acestor ciuperci poate fi ușor confundată cu ofilirea

provocată de speciile de Fusarium sau de alte ciuperci care produc ofiliri la plante Uneori

simptomele pot fi atacirct de subtile icircncacirct duc cu gacircndul la probleme abiotice cum ar fi irigarea

insuficientă

Adesea primul indiciu de infecție cu Verticillium este ofilirea plantelor icircn timpul zilei

Plantele manifestă o ofilire ușoară spre moderată icircn cea mai călduroasă parte a zilei dar icircși revin icircn

timpul nopții Pe măsură ce boala avansează pe frunzele tinere se dezvoltă unele decolorări

marginale sau icircntre nervuri Pe aceste frunze se pot manifesta de asemenea leziuni caracteristice

icircn forma literei ldquoVrdquo unde apar icircngălbeniri icircn formă de evantai icircngustacircndu-se aproape de marginile

frunzei Dacă se efectuează o secțiune longitudinală prin tulpina unei plante infectate icircn special icircn

partea de jos a plantei se poate observa o brunificare vasculară a tulpinii Nu există nicio

brunificare vasculară a pețiolilor sau a măduvei

Veștejirea verticiliană ndash secțiune prin tulpină simptome pe frunze

Foto A Testen The Ohio State University Vegnet Newsletter

Plante de tomate infectate Foto CORNELL University Vegetable MD Online Department of Plant Pathology

Ithaca

Mod de răspacircndire Infecția se răspacircndește cu ajutorul solului infectat iar de la o plantă la alta cu ajutorul apei

de irigat și se produce de obicei icircn urma rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării icircn timpul formării

rădăcinilor secundare sau icircn urma rănilor provocate de nematozi

Microscleroții ciupercii V dahliae din sol icircși păstrează capacitatea de infecție pacircnă la 8 ani

și se dezvoltă cel mai bine la o temperatură cuprinsă icircntre 10-20degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

cultivarea soiurilor rezistente

sterilizarea solului pe o adacircncime cacirct mai mare utilizacircndu-se produse cu spectru larg

fumigarea

icircndepărtarea și distrugerea plantelor și a resturilor infectate pentru a limita conținutul de inocul

din sol

distrugerea buruienilor

evitarea rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării răsadurilor și formării rădăcinilor secundare

efectuarea unei rotații de cel puțin 4 ani

asigurarea unui drenaj eficient al apei de irigare

Măsuri curative tratamente cu biopreparatul Trichodermin 2 sau Binab T Seppic

222Bacterii

1 Pseudomonas corugata Roberts amp Scarlett - necroza măduvei tomatelor

2 Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie - pătarea pustulară

a tomatelor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pseudomonas corrugata Roberts amp Scarlett

Denumire populară necroza măduvei tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă speciile afectate sunt Solanum lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) -

doar rar și icircn zone unde necrozarea măduvei tomatelor a fost endemică icircn acel an

Chrysanthemum morifolium (crizantemă) Geranium sp (priboi)

Simptome Necroza măduvei tomatelor este o boală a plantelor mature Primul simptom al bolii

apare de obicei sub forma unei cloroze la cele mai tinere frunze ale plantelor la care fructele din

prima inflorescenţă sunt complet dezvoltate dar icircncă verzi

- icircn cazurile grave decolorarea (fig 1) afectează icircntreaga jumătate superioară a plantei

care icircşi pierde turgescenţa şi apoi se devitalizează apar leziuni brun-icircnchis pacircnă la negre pe

suprafaţa tulpinilor (uneori pacircnă la 30 cm lungime) tulpina este aproape icircn icircntregime distrusă iar

măduva este vizibilă icircn zona afectată apare uneori un exsudat vacircscos albicios şi tulbure care

se prelinge pe tulpină plantele afectate se devitalizează şi mor sau pot continua să crească foarte

icircncet icircn secţiune longitudinală prin tulpină icircn regiunea leziunii externe cavitatea măduvei este

scobită şi adesea cu un aspect deşirat spre marginile leziunii (fig 2) Dincolo de leziune măduva

are culoare brună icircnchis pacircnă la neagră şi este hidrozată dar nu moale cu marginile bine

delimitate

- icircn cazurile mai puţin grave - după apariţia simptomelor iniţiale constacircnd din

decolorarea frunzelor superioare şi uneori leziuni externe pe tulpină plantele care supravieţuiesc

continuă să crească normal fără să mai prezinte simptome interne sau externe şi adeseori dau o

recoltă bună

- la plantele fără leziuni externe măduva este colorată şi pot să apară sau nu scobituri ale

cavităţii iar sistemul vascular poate să fie brunificat apare necroza şi colorarea icircn brun a

măduvei care se extind deseori icircn tulpină de la nivelul solului pacircnă aproape de vacircrful de creştere

icircn pedunculi pacircnă la fruct şi icircn rahisul frunzelor cacircnd se detaşează una din frunzele inferioare

din leziuni se scurge un exsudat vacircscos de culoare alb-murdar

Icircn culturile mai bătracircne plantele care au fost infectate pot fi recunoscute după dezvoltarea

bogată a rădăcinilor adventive pe tulpină (fig 3) icircn porţiunea icircn care măduva a fost afectată

Uneori plantele pot să-şi revină diametrul tulpinii nou crescute fiind considerabil mai mic

Icircn cazul unui atac foarte puternic icircn prima săptămacircnă patogenul poate fi izolat uşor din

ţesutul de la marginea leziunii timp icircn care numeroase plante manifestă simptome tipice de

boală Icircn următoarele două săptămacircni mult mai puţine plante dezvoltă simptome iar din plantele

care iniţial au prezentat simptome patogenul nu mai poate fi izolat Plantele care şi-au revenit de

pe urma atacului pot creşte şi da o recoltă normală deşi pe o mare parte a tulpinii cavitatea

măduvei este scobită iar măduva este distrusă

Fig 1 Simptom de cloroză Fig 2 Secţiune longitudinală prin tulpină Fig 3 Rădăcini adventive (httpephytiainrafr) (httpswwwplantwiseorg) (httpsagumassedu)

Mod de răspacircndire

Patogenul supravieţuieşte icircn rezervoarele şi conductele pentru apa de irigare de la serele

afectate de boală şi există probabilitatea să se găsească şi icircn sol Este posibil că răspacircndirea

bacteriei să se realizeze cel puţin parţial pe parcursul lucrărilor din perioada de vegetaţie prin

uneltele folosite

Nu s-a putut pune icircn evidenţă calea prin care patogenul penetrează icircn plantă

Măsuri de management

Măsuri preventive

- respectarea strictă a măsurilor de igienă fitosanitară

- evitarea factorilor care favorizează atacul (icircn special adaosul prea mare de icircngrăşăminte azotate

a variaţiilor bruşte de temperatură şi a temperaturilor prea scăzute din timpul nopţii)

- icircnaintea transplantării răsadurilor este necesar ca solul să fie tratat cu vapori de apă iar

seminţele folosite să fie dezinfectate

- dezinfectarea conductelor de apă a uneltelor şi a macircinilor

- icircn timpul lucrărilor de copilit şi legat se va asigura dezinfectarea periodică a macircinilor

muncitorilor şi a conductelor de apă

- scoaterea plantelor bolnave din spaţiile protejate şi arderea acestora

IMPORTANT

Deși această bacterioză poate provoca distrugerea totală a unor plante ea are și un caracter

reversibil plantele slab afectate se pot recupera icircn condiții de producție favorabile (vreme

icircnsorită așadar o mai bună luminozitate icircn sere reducerea umidităţii aerului) Icircn unele

cazuri boala poate trece chiar neobservată

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie 1978 Denumire populară pătarea pustulară a tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei)

Simptome

Organe atacate frunze fructe verzi pețioli și tulpină

- pe frunze apar la icircnceput pete mici hidrozate cu margini distincte de 1 mm diametru

- icircn timp petele devin brun-negre ușor icircnalțate la centru iar icircn cazul unei densități mari

petele confluează formacircnd benzi de țesuturi necrotice icircnconjurate de țesut clorozat

- frecvent apar orificii icircn centrul leziunilor de pe frunzele tinere iar frunzele mai bătracircne

capătă un aspect zdrențuit

- pe fructe apar pete necrotice cu dimensiuni variind de la un punct abia vizibil pacircnă la 1

mm diametru icircnconjurate de un verde mai intens decacirct restul fructului petele fiind

proeminente

- leziunile de pe fructe pot conflua formacircnd areale crustoase care pot acoperi un sfert sau

chiar mai mult din suprafața fructului

- infecția icircn stadiul de corolă deschisă determină pierderi semnificative asupra producției

icircnsă sensibilitatea fructelor este maximă pacircnă cacircnd acestea ajung la un stadiu de 3 cm

diametru

- atacă numai fructele verzi niciodată pe cele coapte (datorită pH-ului fructului care este

aproape neutru la fructul tacircnar și acid la fructele coapte)

- pe pețioli și pe tulpină apar pete brun-negre cu diametrul de aproximativ 1 mm care pot

conflua formacircnd zone neregulate la icircnceput hidrozate dar care nu ajung pacircnă la țesutul

vascular

- pagubele sunt datorate atacului pe fructe chiar dacă leziunile sunt mici puțin profunde și

nu la fel de frecvente ca la alte boli produse de bacterii

- fructele pătate sunt declasate atacirct pentru consumul icircn stare proaspată cacirct și pentru

industrializare

Fig 1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze

httpwwwagrobestgrupcom httpswwwforestryimagesorg

Mod de răspacircndire - bacteria se transmite prin semințe fiind aderentă la suprafața acesteia ea nefiind icircnsă pusă icircn

evidență și icircn interiorul acestora

- de asemenea frunzele plantelor bolnave icircngropate icircn sol sunt o sursă importanta de inocul

durata de supraviețuire a bacteriei icircn sol depinzacircnd de umiditatea și temperatura lui ea fiind mai

mare icircn solurile acide reci și cu apă stagnantă

- ploile puternice icircnsoțite de vacircnt favorizează răspacircndirea bolii icircn cacircmp

- s-a observat că viabilitatea bacteriilor este inhibată la concentrațiile mari de substanțe nutritive

Măsuri de management

Măsuri preventive

folosirea soiurilor rezistente sau tolerante este considerată metoda cea mai bună de protecție

față de Pseudomonas syringae pv tomato

utilizarea de semințe sănătoase la obținerea răsadurilor

icircmbăierea semințelor icircn apă 30 de minute la 56degC după un tratament prealabil cu soluție de

fosfat trisodic 1

aerisirea serelor și solariilor dimineața și seara folosirea de folie anticondens rotația culturilor

dezinfecția echipamentelor și uneltelor folosite la lucrările manuale și mecanice

icircnlăturarea și distrugerea plantelor infectate a fructelor si frunzelor infectate și căzute pe sol

Măsuri curative- combatere chimică cu urmatoarele produse

- CURENOX 50 ndash 15-2 Kg ha

- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo ndash 375-5 Kg ha

- CUPERTINE SUPER ndash 35 Kg ha

- ALCUPRAL 50 PU ndash 15-2 Kg ha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- CURENOX 50 - 3 zile

- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo - 3 zile

- CUPERTINE SUPER - 3 zile icircn seră 10 zile icircn cacircmp

- ALCUPRAL 50 PU - 3 zile

IMPORTANT Tomatele sunt o specie importantă de legume sensibilă la Pseudomonas syringae pv

tomato boală care face pagube icircnsemnate icircn țările cultivatoare

223 Virusuri

1 Pepino mosaic virus (PepMV) -virusul mozaicului la Solanum muricatum

2 Tomato bushy stunt virus ( TBSV)-virusul piticirii tufoase a tomatelor

3 Tomato mosaic virus (ToMV ) -mozaicul tomatelor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pepino mosaic virus (PepMV)

Denumire populară virusul mozaicului la Solanum muricatum

Statut reglementat prin Decizia Comisiei Europene 2004200EC absent icircn Romacircnia prezent icircn

Africa America Asia și Europa (Austria Belgia Bulgaria Cipru Danemarca Franța Germania

Grecia Ungaria Irlanda Italia Lituania Olanda Polonia Spania Elveția Turcia Ucraina

Marea Britanie)

Plante gazdă solanaceele (Solanum lycopersicum Solanum muricatum Solanum melongena

Solanum tuberosum) busuiocul (Ocimum basilicum) specii din flora spontană (Amaranthus sp

Chenopodium sp Convolvulus sp Sonchus sp Malva parviflora etc)

Simptomele sunt variate icircn funcție de tulpina virală soi și condițiile climatice

- icircntreaga planta infectată este piticită

- frunzele sunt distorsionate şi prezintă mozaicuri cloroze şi bășicări

- primul semn de infecție este apariţia pe frunze a unor porțiuni mai deschise la culoare sub

forma unor pete clorotice unghiulare (cu vacircrful ascuțit)

- pe sepale și tulpini se observă striațiuni verzi

- pe fructe se observă porțiuni mai deschise la culoare care dau un aspect mozaicat

Simptome pe frunze (httpsgdeppoint)

Simptome pe fructe (httpsgdeppoint)

Biologie

virionii se găsesc la suprafața celulelor foliare infectate

Mod de răspacircndire

prin sămacircnță contaminată la exterior provenită de la plante infectate

prin contactul plantelor sănătoase cu plantele bolnave

cu obiectele contaminate pe care virusul rezistă timp icircndelungat icircn resturile de rădăcini

virusul rămacircne activ 31 zile pe suprafețele de sticlă rămicircne activ 14 zile

Măsuri de management

Măsuri preventive

respectarea regulior de carantină la importul de fructe semințe răsaduri din țările

contaminate

utilizarea de sămacircnță liberă de virus

examinarea plantelor cu privire la prezența atacului

eliminarea atentă a plantelor suspecte și aplicarea unor măsuri adecvate icircn cazul apariției

bolii

decontaminarea serelor utilajelor uneltelor și a semințelor cu dezinfectanți eficienți

IMPORTANT Boala este deosebit de gravă reducacircnd cantitatea și calitatea producției pierderile de

recoltă fiind apreciate la 15-80

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tomato bushy stunt virus (TBSV)

Denumire populară virusul piticirii tufoase a tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină a fost descris prima dată icircn Anglia la

Lycopersicon esculentum şi icircn prezent este răspacircndit icircn Argentina Maroc Tunisia Regatul Unit

al Marii Britanii SUA (California) Canada Germania Franţa Italia Portugalia şi alte ţări

Plante gazdă tomate (Lycopersicum esculentum) ardei (Capsicum annuum) vinete (Solanum

melongena) dar şi plante ornamentale buruieni etc

Simptome - pete inele şi linii clorotice care se necrozează pe frunze

- frunzele tinere au o culoare galbenă pală şi sunt puternic deformate

- creştere stufoasă ca urmare a formării unui număr mare de lăstari laterali slab dezvoltaţi

- plantele infectate icircşi icircncetează creşterea vacircrful de creștere fiind adesea necrozat

- pe fructe pete marmorări sau formaţiuni inelare mai icircnchise la culoare fructe mici puţine

Fig 1 Atac pe frunze Fig 2 Atac pe fructe

(httpwwwdpvwebnet) (httpgardenerwikiacom)

Biologie şi mod de răspacircndire virusul se transmite prin sol şi este preluat de plante prin

intermediul sistemului radicular şi icircn proporţie redusă prin sămacircnţă

Măsuri de management

Măsuri preventive

eliminarea plantelor infectate

cultivarea terenului cu plante rezistente la acest virus

selectarea exemplarelor sănătoase pentru icircnmulţire vegetativă

Măsuri curative icircn cazul soiurilor total infectate obţinerea de clone libere de virus prin

termoterapie dezinfectarea solului prin tratament termic

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tomato mosaic virus (ToMV)

Denumire populară virusul mozaicului tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate (Solanum lycopersicum) vinete (Solanum melongena) degețel lacircnos

(Digitalis lanata)

Simptomele sunt diferite icircn funcție de condițiile de mediu vacircrsta plantei la momentul infectării

tulpina virusului

Pe frunze

- simptome de tip mozaical caracterizate prin pete clorotice sau gălbui de forme și

mărimi diferite răspacircndite pe toată suprafața limbului frunzei

- distorsionarea frunzelor la plantele tinere aflate icircn stadiul de răsad caracterizată prin

creșterea neregulată și anormală a unor foliole mai tacircrziu cea mai mare parte a

suprafeței limbului fiind redusă pacircnă la nervura principală

- o altă tulpină a virusului mozaicul acuba manifestă decolorări internervuriene de

culoare galbenă pal sau alburie icircn cadrul petelor gălbui se observă uneori insule de

culoare normală

Pe fructe

- pete maronii pe suprafața fructelor

- necrozarea vaselor peretelui celular

- diminuarea creșterii plantelor și scăderea producției

Atac pe frunze (http wwwcreative-diagnosticscom tratat de virologie vegetală III Pop pg 111)

Atac pe fructe (http wwwavrdcorg)

Mod de răspacircndire

- sămacircnță contaminată virusul nu se găsește icircn embrion ci la suprafața semințelor sau icircn

endosperm infectarea noilor plăntuțe avacircnd loc la germinarea sau transplantarea acestora

- contactul dintre plantele sănătoase și bolnave

- resturile vegetale rămase icircn sol din anul precedent

- unelte și macircinile contaminate ale lucrătorilor din sere și solarii

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircn sere și icircn cacircmp după icircncheierea ciclului de producție se vor aduna și arde toate resturile

culturii precedente

tratarea semințelor icircnainte de plantare prin

o tratament termic sămacircnța fiind menținută 4-6 ore la 58degC (umiditate 10) și apoi 24 ore

la 80degC (umiditate 5)

o menținerea semințelor icircntr-un termostat obișnuit respectiv 3 zile la 70degC

icircnsămacircnțarea se va face icircn amestec de pămacircnt proaspăt

răsadul se va feri de infecțiile accidentale

la plantare se vor elimina toate exemplarele infectate care se recunosc printr-o mozaicare

difuză și o dințare accentuată neregulată a marginii limbului

respectarea rotației culturilor (soiurile susceptibile să nu fie cultivate doi ani consecutiv pe

aceiași suprafață)

cultivarea soiurilor rezistente la acest virus

IMPORTANT

Simptomele sunt asemănătoare cu cele produse de Tobacco mosaic virus cele două

virusuri fiind foarte greu de diferențiat pe baza simptomelor

224 Insecte acarieni

1 Aculops lycopersici Tryon - acarianul tomatelor

2 Aphis gossypii Glover - păduchele castraveţilor

3 Aulacorthum solani (Kaltenbach) - păduchele pătat al cartofului 4 Autographa gamma (L) ndash buha gamma

5 Chromatomyia horticola Goureau ndash musculiţa minieră a mazării

6 Frankliniella occidentalis (Pergande) ndash tripsul californian

7 Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute) ndash tripsul plantelor de seră

8 Lacanobia oleracea L ndash molia tomatelor

9 Liriomyza bryoniae (Kaltenbach) ndash musculiţa minieră a frunzelor de tomate 10 Macrosiphon euphorbiae Thomas ndash păduchele dungat al cartofului

11 Myzodes persicae Sulz - păduchele verde al piersicului

12 Myzus ornatus Laing ndash păduchele păstacircrnacului

13 Nezara viridula L ndash ploşniţa verde a legumelor

14 Poliphagotarsonemus latus Banks ndash păianjenul lat

15 Spodoptera exigua (Huumlbner) ndash buha cucurbitaceelor

16 Tetranychus urticae Koch - păianjenul roşu comun

17 Thrips tabaci Lind ndash tripsul tutunului

18 Trialeurodes vaporariorum Cockerell ndash musculiţa albă de seră

19 Tuta absoluta Meyrick- molia minieră a frunzelor

Fișa măsurilor privind managementul integrat al

organismului dăunător

Aculops lycopersici (Tryon) Denumire populară acarianul tomatelor acarianul de bronz al tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă este cel mai adesea semnalat ca organism dăunător al tomatelor dar poate dăuna

un spectru larg de Solanaceae incluzacircnd și specii ornamentale

Descriere corpul este fusiform robust de 150-200 microm culoarea variază de la alb la gălbui pacircnă

la portocaliu (fig 1) Corpul are o serie de anule evidente icircntre tergite și sternite Au numai două

perechi de picioare cu structură caracteristică a ghearei Datorită dimensiunilor reduse nu sunt

vizibili cu ochiul liber pe plante fiind puşi icircn evidenţă doar cu lupa sau la stereomicroscop

Fig 1 Adulți Aculops lycopersici Fig 2 Frunze atacate

(httpswwwagrolinkcombrculturasproblemaacaro-do-brozeamento_492html)

Simptome infestarea tomatelor icircncepe de la frunzele bazale care se brunifică şi se veştejesc

Odată cu dezvoltarea populației dăunătorului infestarea urcă spre vacircrful plantelor care se usucă

Hrănirea acarianului pe frunze inflorescențe și fructele tinere de tomate cauzează icircncrețirea și

necrozarea frunzelor căderea florilor ruginirea fructelor și icircn final moartea plantelor (fig 2) Icircn

urma hrănirii este redusă rata fotosintezei la plante datorită afectării celulelor şi icircncetinirii

schimburilor de gaze de la nivelul frunzelor

Biologie icircn sere sursele de infestare a plantelor tinere sunt populațiile de acarieni

supraviețuitoare pe resturile culturilor anterioare infestate sau acarieni nou introduși odată cu

răsadurile Ciclul biologic este complet icircn aproximativ 7 zile icircn condiţii optime la 21-25degC şi

30 umiditate atmosferică icircntr-un ciclu de vegetaţie dezvoltacircndu-se pacircnă la şapte generaţii

Femelele trăiesc cacircteva săptămacircni şi depun pacircnă la 50 de ouă Din ouăle fertilizate apar masculi

şi femele icircn timp ce din ouăle nefertilizate apar doar masculi

Măsuri de management

Măsuri preventive

monitorizarea prezenţei dăunătorului este esenţială recomandacircndu-se inspectarea

plantelor pentru depistarea frunzelor cu aspect bronzat icircn mod tipic daunele apăracircnd cacircnd

fructele verzi ating 5 cm

curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre

ciclurile de cultură

aplicarea tratamentelor la structura serelor

creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de

acariani (dar favorizează bolile fungice)

utilizarea soiurilor cu oarecare rezistenţă la acarieni

controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora care duce la reducerea populațiilor

de acarieni

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea prădătorilor

- Phytoseiulus persimilisis Neoseiulus californicus Pronematus ubiquitus (acarieni)

- Feltiella acarisuga (ţacircnţar)

- Macrolophus caliginosus (ploşniţă)

- Scolothrips sexmaculatus Leptothrips mali (tripşi)

metode chimice tratamente cu produsul APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme

mobile

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- APACHE- 3 zile

IMPORTANT

Aculops lycopersici poate fi identificat numai prin examinare la microscop

Climatul fierbinte uscat favorizează dezvoltarea acarienilor și dacă populațiile nu sunt

verificate plantele pot fi distruse icircn doar cacircteva zile

A lycopersici poate determina reducerea recoltei la cultura tomatelor mai ales cacircnd

plantele tinere sunt expuse atacului situaţie icircn care pierderile pot fi de pacircnă la 65

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Aphis gossypii Glover

Denumire populară păduchele castraveților

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă atacă un număr mare de plante cultivate și spontane din familiile

Cucurbitaceae Crucifereae Solanaceae Malvaceae Pagube deosebite sunt semnalate la

plantele cultivate icircn seră unde atacă frecvent și tomatele

Descriere Specia prezintă plasticitate fenotipică variațiile de colorit și morfologice pot varia icircn

funcție pe planta gazdă și de stadiul de dezvoltare al dăunătorului

Formele aptere (fără aripi) au formă ovală cu capul și toracele de culoare cenușie la unii

indivizi galbenă (fig 1) Corpul este sub 1-15 mm icircn lungime și diametrul puțin peste 034 mm

Culoarea variază de la galben la verde foarte icircnchis (aproape negru) Antenele sunt de culoare

galbenă cu vacircrful negru mai scurte decacirct lungimea corpului Picioarele sunt galbene-verzui

Corniculele sunt negre de formă cilindrică uşor lățite la bază Cauda este de culoare icircnchisă mai

scurtă decacirct corniculele și este prevăzută de o parte și de alta cu cacircte 2-3 peri

Formele aripate au capul toracele și abdomenul verde icircnchis cu 3-4 pete laterale de culoare

brună

Oul este de culoare galbenă la depunere după care virează icircn negru-lucios

Fig 1 Colonie de Aphis gossypii (httpwww7inrafr)

Simptome

Coloniile se situează pe fața inferioară a frunzelor dar și pe lăstarii tineri unde icircnțeapă și

sug sucul celular avacircnd ca efect răsucirea gofrarea și stracircngerea icircn glomerul a frunzelor la

icircnceput etiolate gălbui formacircnd pseudocecidii caracteristice uneori sub forma unor adevărate

buchete Produce secreţii dulci masive (fenomenul de rouă de miere) care acoperă frunzele

permițacircnd instalarea ciupercilor (fumaginei) şi icircmpiedică asimilația clorofiliană a frunzelor

Biologie

Icircn sere se icircntacirclnește icircn tot cursul anului unde se icircnmulțește continuu pe cale

partenogenetică vivipară Icircn condiții controlate cum sunt cele din sere o generație se dezvoltă icircn

medie icircn 10 zile Stadiul de ou nu există icircn spaţiile protejate trecerea de la un ciclu de vegetație

la următorul se face icircn stare activă (adult sau nimfă) O femelă adultă fundatrigenă dă naștere icircn

decursul vieții la 70-80 nimfe aproximativ 4-5zi Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia

este supraaglomerată apar formele aripate care migrează pe alte plante gazdă secundare

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri

combaterea afidelor prezente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus

abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani şi prădătorii Harmonia axyridis Adalia

bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -

10 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- VYDATE 10 L- 21 zile

IMPORTANT Atacul dăunătorului este deosebit de periculos la răsărire cacircnd poate compromite culturile

Produce pagube directe prin hrănire și indirecte prin dejecțiile zaharoase eliminate care

conduc la apariția ciupercilor din genurile Alternaria Fusarium Penicillium cu consecințe

negative asupra producției

Este un vector important de transmitere al virusurilor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Aulacorthum solani Kaltenbach Denumire populară păduchele pătat al cartofului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie foarte polifagă colonizează peste 200 de specii de plante mono şi

dicotiledonate cu excepţia celor din familia Poaceae Dăunătorul este prezent icircn sere şi depozite

şi atacă frecvent tomatele

Descriere

- femelele aptere au 18-3 mm lungime formă piriformă culoarea galben-verzui strălucitor cu

pete mai icircnchise la culoare la baza corniculelor Antenele sunt aproape la fel de lungi ca şi corpul

cornicule lungi subţiri deschise la culoare şi uşor fumurii la extremităţi (fig1)

- femelele aripate au aceleaşi dimensiuni cu femelele aptere Capul şi toracele sunt de culoare

brun icircnchis spre negru iar abdomenul verde ndash gălbui marcat de puncte şi benzi transversale de

culoare brună-icircnchis (fig 2)

Fig 1 Forma apteră Fig 2 Forma aripată

(httpinfluentialpointscom)

Simptome formează colonii pe partea inferioară a frunzelor pe care le icircnţeapă sugacircnd seva

Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se icircngălbenesc şi se usucă De asemenea se

observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe se formează

dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce capacitatea

fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub denumirea de rdquorouă

de miererdquo)

Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate

afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou

nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da

naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată

apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri

combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus

abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani prădătorii Harmonia axyridis Adalia

bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100

SC ndash075 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

MOVENTO 100 SC - 3 zile

IMPORTANT

Dăunătorul este considerat vector eficient a peste 40 virusuri la culturile de tomate

cartof castraveţi sfeclă morcov ţelină mazăre conopidă ridichi etc

Controlul este mult mai eficient cacircnd infestarea este depistată timpuriu

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Autographa gamma (L) Denumire populară buha gamma

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă produce pagube icircn special la legume (tomate fasole castraveţi

etc) dar şi la cereale lucernă sau cartofi

Descriere -adult fluture de talie mijlocie cu deschiderea aripilor de 4-45 cm aripile anterioare diferit

colorate de la cenuşiu pacircnă la violet-brun străbătute de linii transversale fine de culoare albă iar

cele posterioare brune deschis la bază şi cenuşii deschis spre vacircrf un semn alb-argintiu de forma

literei greceşti gamma se află icircn mijlocul zonei centrale a aripilor anterioare (fig1)

Fig 1 Adult (httpwwwagroatlasru) Fig 2 Larvă (httpswww7inrafr)

Fig 3 Atac produse de larve (httpwwwaomidoribiocontrolcom)

-larvă la completa lor dezvoltare poate atinge 2-4 cm are culoare verde sau verde gălbui cu şase

dungi fine albicioase longitudinale prezintă partea anterioară a corpului mai icircngustă Placa

toracică de culoare neagră iar capul castaniu pătat cu negru Caracteristic are trei perechi de

picioare toracice şi trei abdominale din care cauză omizile au mers asemănător cu cel al cotarilor

fiind cunoscute sub denumirea de bdquocotar falsrdquo (fig 2)

-ou albicios reticulat cu diametrul 05-06 mm

-pupa 17-20 mm brună-gălbuie sau brună-roşcată

Simptome larvele icircn primele vacircrste rod una din epiderme lăsacircnd intactă pe cealaltă ulterior pe

măsură ce cresc perforează limbul şi rod frunzele marginal rămacircnacircnd numai nervurile groase

(fig 3) La atac puternic plantele sunt defoliate iar la tomate pot fi atacate şi fructele Atacul la

răsaduri este periculos prin defolierea plantelor icircn totalitate dar şi prin afectarea mugurelui

apical de creştere al plăntuţelor O larvă poate distruge icircntre 2-5 frunze pe toată durata

dezvoltării

Biologie icircn cacircmp are două generaţii pe an ciclul de viaţă duracircnd 50-70 zile icircn spaţii protejate

poate avea mai multe generaţii pacircnă toamna

- femelele depun pacircnă la 2000 de ouă izolat sau icircn grupe mici de regulă pe dosul frunzelor de la

bază sau pe buruieni

- după eclozare apar omizile care se hrănesc cu limbul frunzelor la icircnceput pe partea inferioară

producacircnd orificii (fig 3) şi pe măsură ce cresc consumă tot mai multă masă vegetativă fiind

capabile să defolieze icircntreaga plantă iar icircn cazul icircn care hrana devine insuficientă migrează pe

alte plante

- omizile ajunse la completa dezvoltare icircşi confecţionează coconi albi-murdari de mătase de

obicei pe dosul frunzelor icircn care se transformă icircn crisalidă

- după o anumită perioadă apar fluturii din generaţia de vară şi ciclul se reia fiind dependent de

condiţiile de temperatură din spaţiile protejate

- spre deosebire de alte specii de Noctuidae fluturii sunt activi icircn timpul zilei Larvele sunt greu

vizibile dar atacul se poate observa uşor datorită rumeguşului de la baza plantelor rezultat icircn

urma hrănirii

Măsuri de management

Măsuri preventive

culturale distrugerea buruienilor plivitul respectarea epocilor de semănat şi plantat

Măsuri curative

metode fizice instalarea capcanelor cu feromoni sexuali la icircnceputul primăverii Atra-GAM

(icircn seră o capcană la 500 m2 cu un minimum de o capcanăseră) şi verificarea acestora o dată pe

săptămacircnă

metode biologice utilizarea de entomofagi cum ar fi Trichogramma evanescens (3 lansări a

60000 de femeleha)

IMPORTANT

Utilizarea capcanelor cu feromoni permite detectarea primelor insecte supravegherea

nivelului populației raționalizarea tratamentelor cu insecticide reducerea frecvenței

acestora

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Chromatomyia horticola (Goureau)

Denumire populară musculiţa minieră a mazării musculiţa minieră a crizantemei

Statut nu este organism de carantină specie extrem de răspacircndită icircn Europa prezentă şi icircn

Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă care atacă 268 de genuri din 36 de familii botanice printre care

Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Leguminosae Liliaceae Linaceae Solanaceae

Descriere

Adultul are o lungime de 2-25 mm lungime corpul de culoare neagră cu excepția capului și

picioarelor care sunt galbene Capul este mare globulos toracele prezintă două dungi laterale de

culoare gălbuie

Larvele tipice acefale (fără cap) apode (fără picioare) albe ajung la completa dezvoltare la 3

mm lungime

Ou alb neted şi strălucitor

Pupa de culoare verzuie se icircnchide la culoare icircn momentul apariţiei adulţilor

Fig1 Pupă (httpmediaeolorg ) Fig 2 Simptom de atac pe mazăre (gardenerwikiacom)

Simptome

Minele au formă liniară neregulată albicioase atacirct pe partea exterioară a frunzei cacirct și pe cea

inferioară Galeria este de lungime și grosime variabilă (grosime uniformă pe toată lungimea sau

mai mare la extremitatea terminală) Minele sunt vizibile mai adesea pe suprafața superioară a

frunzei decacirct pe partea inferioară a acesteia (fig 2)

Pupa rămacircne icircn mină icircntr-o cameră pupală de regulă pe suprafața inferioară a frunzei spiraculul

anterior penetrează epiderma minei şi este vizibil la exterior ca o pereche de cacircrlige mici (fig 1)

Larvele produc daune (mine) pe frunze care duc la ofilirea și căderea prematură a acestora Alte

daune rezultă de la femele care produc pete mici albe icircn mod normal de mică icircnsemnătate care

prin hrănire duc la perforarea frunzei

Biologie

Perioada larvară poate fi scurtă de exemplu 5 zile la temperatura de 23-28degC și este direct

proporțională cu temperatura Icircn ţările cu climat cald stadiul de pupă poate dura cel puțin 7-15

zile Specia poate avea 2ndash6 generații pe an Infestarea spaţiilor protejate este cauzată de utilizarea

unui material destinat plantării infestat şi prin pătrunderea adulţilor din exterior

Măsuri de management

Măsuri preventive

menţinerea serelor icircn stare perfectă de curăţenie

utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru capturarea adulţilor și inspectarea

periodică a plantelor icircn vederea depistării minelor și orifiicilor de hrănire care indică

prezența dăunătorului pe plantă

utilizarea plaselor de insecte care au rolul de a icircmpiedica intrarea adulţilor icircn seră

Măsuri curative

metode biologice utilizarea agenţilor biologici cum ar fi viespile parazite Dacnusa sibirica

Diglyphus isaea și Opius pallipes care pot asigura un control eficient al muștelor miniere Acești

paraziți sunt nativi din Europa și pot fi prezenți icircn seră icircn mod natural Dacnusa sibirica și Opius

pallipes depun ouăle icircn interiorul larvelor miniere parazitacircnd intern icircn timp ce Diglyphus isaea

depune ouăle icircn apropierea larvei gazdă larvele viespilor atacacircnd larva minieră de la exterior

Această specie poate fi găsită spontan după luna mai

metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar VOLIAM TARGO ndash

08 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha şi AFFIRM ndash 15 kgha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

VOLIAM TARGO - 3 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

AFFIRM - 3 zil

IMPORTANT

Efectuarea unui control fitosanitar strict icircn momentul icircnfiinţării culturii

Specia seamănă morfologic cu Chromatomyia syngenesiae identificarea necesitacircnd

examen microscopic de laborator

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute)

Denumire populară tripsul plantelor de seră

Plante gazdă specie foarte polifagă icircn condiții de seră tripsul produce pagube unui număr mare

de plante icircn special flori uneori este menționat ca dăunător la legume

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Descriere

Adult 14-17 mm lungime (femela) 11-12 mm (masculul) suprafaţa corpului puternic

reticulată de culoare maron negricioasă cu vacircrful abdomenului mai deschis la culoare (fig 1)

Picioarele galbene sau albe și antenele au opt segmente sunt de culoare galben deschis avacircnd

ultimul articol foarte lung şi subţire

Larva primul stadiu are culoarea albicioasă cu ochii roșii și devine galben după hrănire iar larva

de stadiul doi are 1mm lungime şi culoare galbenă

Pupa tripsul prezintă două stadii pupale (prepupă şi pupă) de culoare galbenă care se icircnchide cu

vacircrsta cu aripi rudimentare antene icircndoite icircnapoi peste cap Stadiile prepupal și pupal nu se

hrănesc

Ou de culoare albă și au formă de banană

Fig 1 Heliothrips haemorrhoidalis - adult și stadii imature (httpedisifasufledu)

Simptome Atacirct larvele cacirct şi adulţii atacă frunzele lăstarii și florile producacircnd pete de culoare

albă Atacul pe flori duce la deformarea acestora La atacuri puternice are loc necrozarea totală

sau parțială a organelor plantele atacate rămacircn mici iar fructificarea este redusă Pe fructe apar

pete brune iar dacă atacul se produce icircn perioada de creştere a acestora epiderma poate să crape

Biologie Tripsul plantelor de seră este partenogenetic și poate trăi cacircteva săptămacircni Ouăle

(aproximativ 25-50 pentru fiecare femelă) sunt depuse icircn ţesutul plantelor fiind acoperite cu

excremente Nu preferă frunzele tinere deoarece dezvoltarea rapidă a ţesuturilor distruge ouăle

dar nici pe cele foarte bătracircne Larvele apar icircn aproximativ 14-15 zile la temperatura optimă de

26-28degC şi 16-22 zile la 21-25degC Pragul de dezvoltare este de 11degC dăunătorul dezvoltacircnd o

generație icircn 17-18 zile anual prezentacircnd 4-7 generații chiar 12 Adulţii trăiesc pacircnă la 35 de zile

la 25-27degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

eliminarea buruienilor sau plantelor gazdă alternative

utilizarea răsadurilor libere de tripși

Măsuri curative

metode biologice

- Amblyseius cucumeris Amblyseius degenerans (acarieni prădători)

- Orius spp (ploşniţe prădătoare)

- Aelothrips fasciatus Frankliniothrips vespiformis (tripşi prădători)

- Dasyscapus parvipennis (musculiţă parazită)

metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare galbenă și albastră pentru

capturarea tripșilor adulţi

IMPORTANT

Heliothrips haemorrhoidalis poate fi identificat numai prin examinarea microscopică

Adulții și larvele sunt detectate prin examinarea suprafeței inferioare a frunzelor unde se

dezvoltă pete clorotice maronii și leziuni necrotice

Factorii care favorizează apariția şi evoluția tripsului sunt temperatura optimă de

dezvoltare și existența florilor cultivate icircn aceleași spații protejate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Lacanobia oleraceae Linnaeus Denumire populară molia tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate plante erbacee diverse plante ornamentale cultivate icircn seră

Descriere

Adult cu anvergura aripilor 35-45 mm cu aripile anterioare maron roşcat pacircnă la mov-maroniu

cu o stigmă (semn reniform) mică gălbuie cu o linie subterminală albă aripile posterioare gri-

maronii cu o tentă mai icircnchisă la marginea posterioară (fig1)

Larva de aproximativ 40 mm lungime de culoare verzuie gălbuie sau brun roşcată cu pete

foarte mici şi fine albe și mai puțin dese cu negru linii dorsale și subdorsale palide linia

spiraculară lată de culoare galbenă sau galben-portocalie cu marginea de deasupra mai

icircntunecată spiracule albe icircnconjurate cu negru capul verde deschis icircn primele două stadii

devine albicios pacircnă la maroniu deschis cu zone marmorate (fig 2)

Pupa 16-19 mm lungime suprafaţa punctată grosier la icircnceput de culoare maronie mai tacircrziu

ajunge de culoare neagră strălucitoare

Ou hemisferic 075 mm icircn diametru suprafaţă reticulată la depunere de culoare verzuie apoi se

deschide pacircnă la galben pal chiar alb

Fig1 Adult (httpswwwnaturespotorguk) Fig 2 Larva (httpswwwnaturespotorguk)

Simptome

- larvele tinere scheletuiesc frunzele pe măsură ce cresc atacă tulpinile şi fructele

Biologie adulţii nu zboară ziua se ascund icircn crăpăturile solului şi sunt vizibili destul de greu

uneori doar icircn momentul irigatului Fiecare femelă poate depune aproximativ 1000 de ouă icircn

pachete de 60-300 pe partea inferioară a frunzelor care eclozează icircn 8-10 zile Larvele trec prin

cinci-şapte stadii larvare ajungacircnd la completa dezvoltare icircn 33-39 de zile La icircnceput larvele

sunt gregare şi scheletuiesc frunzele apoi după prima năpacircrlire se dispersează dar datorită

capacităţii reduse de a coloniza alte plante numărul lor scade destul de mult Larvele de ultimele

vacircrste devorează frunzele dar au şi capacitatea de a ataca tulpina predispunacircndu-le la fracircngere

Icircn plus pot produce icircn urma hrănirii orificii mari atacirct icircn fructele necoapte cacirct şi coapte Pentru

icircmpupare larvele caută locuri uscate cum ar fi pereţi stacirclpi din lemn dar şi resturi de plante

icircmpuparea avacircnd loc icircntr-un cocon mătăsos

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere

icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de

infestare

Măsuri curative

metode biologice Bacillus thuringiensis este utilizat pe scară largă pentru a controla

Lacanobia Oleraceae dar este costisitor și necesită o aplicare repetată ceaţa termică pe bază de

Bacillus thuringiensis icircn doze de 1 2 și 4 kg ha reduce daunele pe care le poate cauza larvele

frunzelor și fructelor de tomate icircn sere

IMPORTANT

Atacul poate fi atacirct de puternic icircncacirct plantele atacate devin nevandabile

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Liriomyza bryoniae (Kaltenbach)

Denumire populară musca minieră a frunzelor de tomate

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie foarte polifagă (119 genuri din 31 familii de plante) Icircn spațiile protejate

este un dăunător principal al tomatelor

Descriere Adultul măsoară 2-3 mm lungime are corpul de culoare neagră-brună capul și toracele negre

Pe torace și abdomen prezintă 2 dungi longitudinale galbene Aripile sunt mai lungi decacirct

abdomenul Dorsal corpul este acoperit de perișori scurți Ca toate speciile de carantină din genul

Liriomza are scutelum de culoare galbenă vizibil ca o pată galbenă pe spate (fig 2)

Oul este sferic de 02-03 mm la depunere de culoare albă apoi devine gălbui

Larva este mică la eclozare 05 mm la completa dezvoltare atinge 3 mm lungime fără picioare

toracice sau abdominale și fără capsulă cefalică de culoare galbenă-verzuie sau crem cu

segmentația corpului vizibilă

Pupa are 17-21mm lungime și este de culoare castanie-icircnchis

Fig 1 Mina produsă de Liriomyza bryoniae Fig 2 Adult (femelă) de L bryoniae

(httpsgdeppoint) (httpsgdeppoint)

Simptome

Larvele minează caracteristic frunzele cauzacircnd galerii sinuoase inițial albe iar mai tacircrziu brune

Minele sunt alungite răsucite neregulat și nu sunt asociate cu nervurile frunzei (fig 1)

Excrementele de culoare neagră sunt depuse icircn zona mediană a galeriei sub forma unei linii

subțiri și icircntrerupte foarte des Larva la completa dezvoltare părăsește mina printr-o incizie icircn

epiderma superioară și se icircmpupează la exteriorul frunzei de regulă icircn sol Frunzele puternic

atacate se usucă parțial sau total și cad Cacircnd minează și tulpina plantelor acestea se ofilesc și se

usucă

Biologie

Are mai multe generații pe an icircn condiții de seră putacircndu-se icircnmulți permanent generațiile

suprapunacircndu-se La 1-3 zile de la apariție și de la icircmperecherea insectelor femelele depun ouăle

pe fața superioară a frunzelor plantelor gazdă O femelă depune 50-100 de ouă larvele eclozacircnd

după 5-11 zile Dezvoltarea larvei durează 8-11 zile iar la completa dezvoltare larva părăsește

frunza pătrunde icircn stratul superficial al solului și se icircmpupează stadiu care durează 4-8 zile O

generație se dezvoltă icircn 17-25 de zile

Măsuri de management

Măsuri preventive - utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru a detecta prezenţa adulţilor icircn cultură

- inspecția plantelor pentru a detecta frunzele cu galerii sau icircnțepăturile produse de femele pentru

hrănire avacircnd ca scop semnalarea din timp a prezenței daunătorului și alegerea metodei de

combatere cu cea mai mare eficiență

- utilizarea răsadurilor neinfestate și care să provină din locuri de producție libere de dăunatori

- distrugerea resturilor vegetale dezinfectarea solului și incintei

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius

palliles Chrysocharis parksi De asemenea pot fi utilizate preparate cu nematodul parazit

Neoaplectana carpocapsae şi specii prădătoare de insecte cum ar fi ploșnița Cyrtopeltis modestus

metode chimice tratamente cu următoarele produsele de protecţie a plantelor VOLIAM

TARGO - 06 - 08 lha (icircn funcţie de nivelul de infestare) AFFIRM ndash 15 kgha ACTARA 25

WG - 005 (0250 kg la 100 mp) aplicat la sol preventiv şi curativ

-utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum recomandacircndu-se acele produse care

afectează cel mai puţin fauna utilă

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

VOLIAM TARGO - 3 zile

AFFIRM - 3 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

IMPORTANT Principală sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din

serele icircnmulțitor

Răsadurile atacate pot fi compromise Frecvența plantelor atacate poate ajunge la 70-100

Fișa măsurilor privind managementul integrat al

organismului dăunător

Macrosiphon euphorbiae Thomas Denumire populară păduchele dungat al cartofului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă icircn ţara noastră se icircntacirclneşte pe plante legumicole şi floricole de Solanaceae atacirct icircn

cacircmp cacirct şi icircn spaţii protejate

Descriere

- formele aptere au corpul de culoare variabilă de la verde-gălbui pacircnă la roz chiar mov dorsal

cu dungi icircntunecate dorsal talie mare 3-36 mm Corpul este strălucitor iar ochii de culoare roşie

Antenele sunt mai lungi decacirct corpul iar corniculele lungi și subțiri lungimea lor ajungacircnd pacircnă

la vacircrful cozii (fig 1)

- formele aripate au culoare verde pacircnă la roz antenele şi corniculele mai icircnchise la culoare decacirct

formele aptere cu aripi bine dezvoltate

Fig 1 Macrosiphum euphorbiae ndash forma apteră

(httpinfluentialpointscom)

Simptome Daunele primare rezultă din efectele hrănirii coloniilor pe țesuturile tinere ce determină

slăbirea și distorsionarea creșterilor noi Afidele determină apariția petelor clorotice și

distorsionarea frunzelor piticirea și ofilirea plantelor

Daunele secundare sunt determinate de ciuperci (fumagina) de pe secrețiile de miere de

pe frunze și fructe rezultacircnd reducerea fotosintezei și calitatea fructelor

Dăunătorul afectează grav plantele prin transmiterea bolilor virale

Biologie M euphorbiae are 8-12 generații pe an o generaţie dezvoltacircndu-se icircn 2-3 săptămacircni Ca

şi alte afide prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) afidele femele dacircnd

naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este

supraaglomerată apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi Temperaturile mai mari

de 30degC duc la moartea insectelor icircn timp ce dezvoltarea este bună icircntre 5-25degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi

rezervor de virusuri

combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu

- paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus abdominalis Aphidius ervi Aphidius

colemani

- prădătorii Harmonia axyridis Adalia bipunctata Coccinella septepunctata Adonia

variegata Chrysoperla carnea Syrphus ribessi

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100

SC ndash075 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

IMPORTANT

Dăunătorul este vector pentru virusuri

Icircn sere inspecțiile fitosanitare și utilizarea de material de plantare neinfectat poate reduce

infestarea cu M euphorbiae

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Myzodes persicae Sulz Denumire populară păduchele verde al piersicului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specii lemnoase şi ierboase atacirct icircn cacircmp cacirct şi icircn sere şi răsadniţe

Descriere

-forma apteră (fără aripi) corp globulos oval de culoare verde-deschis sau verde icircnchis antene

negre exceptacircnd al treilea articol care este galben verzui spre bază (fig 1) Picioare galbene cu

tarse negre cornicule galben verzui cu vacircrfuri icircnchise la culoare Lungimea corpului 24-26 mm

-forma aripată corp verde gălbui sau roşcat capul şi toracele negre abdomenul are pe partea

dorsală o pată mare neagră precum şi 1-2 dungi transversale şi 4 pete laterale de aceeaşi culoare

Cornicule brune puţin icircngroşate median Aripile sunt bine dezvoltate Lungimea corpului 18-25

mm (fig 2)

Fig1 Nimfe (httpentnemdeptufledu) Fig3 Forma aripată (httpswwwcabiorg)

Simptome dăunătorul formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor care datorită

icircnţepăturilor şi sugerii sevei se necrozează şi se răsucesc (pseudocecidii) Cu timpul frunzele se

icircngălbenesc şi se usucă

Biologie - icircn seră se dezvoltă icircn tot cursul anului afidele se reproduc partenogenetic toate insectele

prezente sunt femele şi fiecare femelă dă naştere mai multor femele fără a fi nevoie să se

icircmperecheze aceste femele dau naştere nimfelor vii nu depun ouă

- populaţiile pot creşte exploziv descendenţa nou apărută icircncepe să se reproducă icircn doar 7 zile

- deoarece o colonie creşte icircn vacircrstă şi dimensiune pe plante individuale proporţia formelor

aripate creşte

- afidele pot fi găsite pe muguri tulpini şi suprafaţa interioară a frunzelor unele vor migra la noi

plante gazdă sau ţesuturile plantelor tinere şi vor căuta icircn mod activ ţesut moale proaspăt de

plante

- fiind predispusă să dezvolte forme aripate această specie este mai probabil să se răspacircndească

printr-o cultură mamă

Măsuri de management

Măsuri preventive

- utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură

- monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase (eficiente

pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor aptere şi

fenomenului de bdquorouă de miererdquo

- icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi

rezervor de virusuri

- combaterea afidelor existente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice

-specii parazitoide cum ar fi Aphidius colemani Aphidius matricariae și Aphidoletes

abdominalis Aphidoletes aphidimyza

- patogenul fungic Lecanicillium lecanii este compatibil cu insecticidele și este eficace icircmpotriva

M persicae icircntr-o gamă largă de culturi de seră dar numai acolo unde se poate menține o

umiditate ridicată cu succes se utilizează şi patogenul fungic Beauveria bassiana se recomandă

utilizarea patogenilor fungici mai ales cacircnd infestarea este incipientă tratamentele fiind repetate

la intervale de 3-5 zile

- aplicarea tratamentelor cu săpun s-a dovedit utilă icircn sere datorită toxicităţii reduse asupra

faunei utile

IMPORTANT

Este specie polifagă atacă peste 400 de plante gazdă

Specia este cunoscută ca principal vector al virusurilor producacircnd mozaicul la

Solanaceae

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Myzus ornatus Laing

Denumire populară păduchele păstacircrnacului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă deşi dăunătorul atacă icircn special culturile de păstacircrnac diferite plante ornamentale

este prezent şi icircn spaţii protejate provocacircnd daune importante la tomate

Descriere

Forma apteră corp galben verzui prezentacircnd dorsal pete castanii care formează racircnduri

tranversale fruntea prezintă tuberculi puternici antenele pacircnă la jumătatea corpului baza

ultimului articol antenal fiind de 35-5 ori mai lungă decacirct grosimea zonei mediane a acestuia

Corniculele au aspect solzos cu extremităţile drepte sau departate şi de nuanţă mai icircnchisă sau

mai deschisă cauda triunghiulară (fig1)

Forma aripată aripi de culoare galbenă abdomen cu o placă mare dorsală de culoare brună

care nu atinge marginile cornicule drepte uniform pigmentate cauda triunghiulară

Nimfa deschisă la culoare alb verzuie

Fig 1 Nimfe şi forme aptere (wwwinfluentialpointscom)

Simptome păduchele populează partea inferioară a frunzelor formacircnd colonii compacte

Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se gofrează se icircngălbenesc şi se usucă De

asemenea se observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe

se formează dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce

capacitatea fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub

denumirea derdquo rouă de miererdquo)

Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate

afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou

nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da

naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată

apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri

combaterea afidelor prezente icircn spaţiile protejate icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de

cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu specii de himenoptere parazite Aphidius matricariae

Praon volucre Lisiphlebus fabarum şi prădători din familiile Coccinellidae Chrysopidae

Syrphidae etc

IMPORTANT

Dăunătorul este cunoscut ca vector pentru diferite virusuri (peste 20 de virusuri)

La atac puternic producţia este semnificativ redusă şi de slabă calitate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Nezara viridula (Linnaeus) Denumire populară ploșnița verde a legumelor ploşniţa tomatelor şi a fasolei

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 30 de familii botanice icircn spaţii

protejate atacă cu preponderenţă ardeiul dar tomatele şi vinetele sunt atacate de asemenea

Descriere

Adultul 12-16 mm masculii sunt puțin mai mici decacirct femelele culoarea este uniform verde

deschis mai rar de nuanţă galbenă brună sau roşcată (fig 1) Articolele antenale 4 şi 5 şi o parte

din articolul al treilea de culoare roşie icircn partea distală Trei puncte albe mici sunt de obicei

evidente pe marginea anterioară a scutelului Culoarea punctelor de pe tegument corespunde cu

culoarea de bază a corpului

Ouăle alungite lipite unele de altele au formă de butoiaş de culoare crem-gălbui pe parcursul

dezvoltării devenind galben intens rozalii și icircn final portocaliu strălucitor

Nimfele au 5 stadii care se dezvoltă pe parcursul unei luni (30 zile) Culoarea nimfelor se

schimbă progresiv de la un stadiu la altul fiind predominant neagră la eclozare ajungacircnd ca

stadiul 5 să aibă culoarea verde Toate stadiile nimfale prezintă pe partea dorsală o serie de pete

albe aranjate icircn linii paralele (fig 2)

Fig 1 Adult (httpswwwcabiorg) Fig 2 Nimfă (httpswwwndsuedu)

Fig 3 - Atac pe fructe (httpjournalsusamvclujro)

Simptome atacă toate părțile plantelor inclusiv tulpina dar se hrănesc icircn special cu fructele și

lăstarii tineri ai tomatelor (fig 3) Icircn general pe fructe se observă orificii realizate prin perforarea

și sugerea țesuturilor formacircndu-se ulterior pete minuscule dure maronii sau negre Fructele

atacate nu se mai dezvoltă rămacircn mici și se stafidesc icircnainte de a ajunge la maturitate Icircn plus

prin injectarea salivei toxice se imprimă fructelor un gust şi miros neplăcut iar ţesuturile

degradate rămacircn ferme cacircnd fructele se coc La tomatele tinere atacul induce maturarea timpurie

reducerea dimensiunilor și greutății fructelor Punctele de hrănire devin porţi de intrare a

ciupercilor și bacteriilor

Biologie primăvara adulţii migrează din zonele icircnvecinate icircn spaţiile protejate atacacircnd culturile

plantelor gazdă Adulţii şi nimfele se hrănesc prin extragerea sevei plantelor icircn urma hrănirii

apăracircnd simptomele caracteristice

Femelele pot depune aproximativ 30-130 de ouă grupate icircntr-un singur strat pe fața inferioară a

frunzelor Perioada de incubație poate dura aproximativ 20 de zile icircn funcție de temperatură

Primul stadiu nu se hrăneşte şi nimfele stau grupate la locul de eclozare Stadiile nimfale doi şi

trei stau de asemenea grupate dar se dispersează dacă sunt deranjate icircn schimb stadiile patru şi

cinci şi adulţii se răspacircndesc icircn cultură

Măsuri de management

Măsuri preventive

- controlul riguros al buruienilor din spaţiile protejate şi din vecinătatea acestora reducacircnd astfel

numărul de insecte

- utilizarea culturilor capcană

- eliminarea locurilor de iernare preferate

- utilizarea de soiuri sau hibrizi rezistente la atac

- utilizarea de culturi alternative mai puțin atractive pentru insecte

Măsuri curative

metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare și

parazite ce pot icircn mod natural să mențină un nivel scăzut al gradului de atac icircn special asupra

pontei (Trissolcus spp Telenomus spp) dar şi specii entomopatogene (Bacillus thuringiensis)

IMPORTANT

Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate

Specie invazivă prezentă icircn Romacircnia din anul 2010 (Grozea şi colab 2012)

Este vector de virusuri

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Frankliniella occidentalis (Pergande) Denumire populară tripsul californian

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 250 de familii botanice icircn spaţii

protejate atacă cu preponderenţă tomate ardei castraveți vinete pepeni salată ceapă praz dar

și specii de flori

Descriere

Adult au aproximativ 2 mm corpul este oval-alungit convex dorsal masculii fiind mai mici

decacirct femelele (09 mm) La femele culoarea variază de la galben deschis icircn perioada de vară

pacircnă la maron accentuat iarna icircn timp ce masculii au culoarea gălbui deschis aproape albă

Antenele prezintă 8 articole (fig 1)

Larvă la eclozare sunt albe-hialine cu lungimea de 05 mm apoi culoarea devine gălbui deschis

şi ating15 mm antenă cu şase segmente

Pupa este imobilă

Ou sunt opace reniforme

Fig 1 Adulți (httpswwwcabiorg) Fig 2 Atac pe fructe (httpwwwtswvramporg) Simptome adulții și larvele icircnțeapă și sug seva din țesuturile frunzelor florilor și fructelor Pe

organele atacate se observă pete de decolorare care devin argintii sau brune Pe frunzele atacate

simptomele se pot observa de-a lungul nervurilor Din cauza atacului organele afectate se pot

deforma și devin succeptibile pentru instalarea ciupercilor și bacteriilor patogene (fig 2) Ritmul

de creștere al plantelor este icircncetinit bobocii florali datorită atacului nu se mai deschid la atacuri

mari obținacircndu-se producții reduse fără aspect comercial

Biologie icircn seră tripsul se icircnmulțește pe tot parcursul anului și poate avea icircntre 12 și 15 generații

Temperatura optimă de dezvoltare este de 25ordmC Femelele depun ouăle icircn țesuturile frunzelor

florilor dar și pe fructe O femelă poate depune icircntre 20 și 40 de ouă acestea fiind sensibile la

uscăciune și temperaturi scăzute Larvele au patru stadii de dezvoltare primele două sunt foarte

active producacircnd pagube organelor pe care se dezvoltă Larvele se retrag pentru icircmpupare icircn sol

uneori icircn florile plantelor gazdă Ciclul biologic icircn seră este complet icircn 14 zile la temperaturi de

30degC şi 44 de zile la temperaturi de 15 ordmC Durata de dezvoltare este de 1-3 zile larvele de prima

vacircrstă trei zile larvele de vacircrsta a doua o zi stadiul de prepupă 10 zile stadiul de pupă iar

femelele adulte trăiesc icircn general 40 de zile

Măsuri de management

Măsuri preventive

- utilizarea la plantare a unui material liber de tripşi

- monitorizarea culturilor prin capcane lipicioase de culoare albastră sau galbenă pentru

depistarea insectelor şi inspectarea periodică a plantelor pentru evidenţierea larvelor

- icircndepărtarea plantelor cu simptome de virus pentru a preveni infestarea altor plante

- arderea resturilor de plante după desființarea culturilor din spații protejate

- icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de infestare şi

rezervor de virusuri

- instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de

pătrundere a tripşilor icircn spaţiu

- mulcirea cu folie pentru a bloca retragerea larvelor icircn sol

Măsuri curative

metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de

a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate

săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)

metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare

Amblyseius barkeri Amblyseius cucumeri Amblyseius degenerans Anthocoris nemorum

Chrysoperla carnea Orius spp Sunt menționați și nematozi paraziți ai speciei Steinernema

feltiae dar și fungi entomopatogeni ca Verticillium lecanii Zimm

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOSPILAN 20

SP 20SG GAZELLE ndash 004 KOHINOR 200 SL TALENT ndash 075 lha SANOMECTIN

PRO 18 - 60-80 mlhl

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- MOSPILAN 20SP GAZELLE - 3 zile

- KOHINOR 200 SL TALENT - 7 zile

- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile

IMPORTANT

Vector de viroze acest trips transmite icircn stadiul de larvă la tomate virusul de carantină

TSWV (Tomato spotted wilt virus) și TSV (Tobacco streak ilavirus) ambele deosebit de

dăunătoare pentru culturile de tomate

Specia prezintă rezistenţă la o serie de produse de protecţie a plantelor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Polyphagotarsonemus latus (Banks)

Denumire populară păianjenul lat acarianul lat

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă atacă cu preponderenţă tomate ardei gras vinete fasole

castraveți cartof și alte specii cultivate icircn sere solarii și cacircmp

Descriere

- femelele adulte au 165-200 microm lungime piriforme de culoare alb-gălbuie Masculii sunt mai

mici aproximativ 110 microm lungime corpul este aplatizat avacircnd culoarea gălbuie (fig 1) Nimfele

sunt transparente acest stadiu putacircnd dura 1-3 zile Oul este oval hialin pe suprafaţa lui sunt

prezente mai multe racircnduri longitudinale de bulbi caracteristice speciei

- avacircnd dimensiuni microscopice acești acarieni nu se pot observa cu ochiul liber dar simptomele

de atac sunt vizibile

Fig 1 Adulți (httpswwwentocsiroau) Fig 2 Atac pe tomate (httpswwwpestnetorg)

Simptome Larvele și adulții se hrănesc cu seva țesuturilor icircn principal pe foliajul tacircnăr pe

partea inferioară a frunzelor dar colonile pot fi prezente şi pe alte organe ale plantei cum ar fi

boboci florali fructe lăstari Atacul porneşte de la bază şi se răspacircndeşte spre partea superioară

Plantele prezintă următoarele simptome stagnarea creșterii ramificarea puternică icircn zona de

vacircrf uscarea și căderea bobocilor floriferi avortarea florilor gofrarea decolorarea micşorarea

deformarea brunificarea şi suberificarea frunzelor brunificarea şi suberificarea fructelor (fig 2 )

La atac puternic cultura poate fi compromisă icircn special prin uscarea pedunculilor florali şi

suberificarea fructelor

Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului Icircn condiții optime icircn

sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile Femelele depun 35-50 de ouă pe partea

inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Acest dăunător poate fi răspacircndit de către

insecte (musculița albă și afide forma aripată) şi cu sol infestat Populaţia de acarieni creşte rapid

icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată

Măsuri de management

Măsuri preventive măsuri agrotehnice controlul culturii precedente pentru a preveni transmiterea acarianului de

la un sezon la altul curăţarea serei şi a echipamentelor (ex instalaţiile de irigare) creşterea

nivelului de umiditate deoarece influenţează negativ dezvoltarea acarienilor icircndepărtarea

plantelor cu simptome pentru a icircmpiedica răspacircndirea icircn cultură controlul periodic al răsadurilor

şi culturilor din seră pentru semnalarea timpurie a dăunătorului aplicacircnd ulterior măsuri de

combatere icircn timp util

Măsuri curative

metode biologice

-pentru menținerea unor densități scăzute icircn sere se pot utiliza specii de acarieni prădători

Phytoseiulus persimilis Amblyseius californicus Neoseiulus barkeri sau alte specii prădătoare

cum ar fi Macrolophus caliginosus De asemenea pentru reducerea nivelului populaţiilor de

acarieni se realizează cu ciuperca entomopatogenă Beauveria bassiana

- tratamentele cu extract de usturoi sunt eficiente icircmpotriva acarienilor

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor

- VERTIMEC PRO ndash 12 lha şi

- APACHE ndash 015-1 lha

-icircn condiții de seră tratamentele cu acaricide ar trebui aplicate doar icircn situaţia icircn care controlul

biologic nu a fost eficient se realizează la atingerea pragului economic de 1-3 acarienifrunză sau

5-8 plante atacate şi se selectează astfel icircncacirct să fie protejată fauna utilă şi albinele

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

- Timp de pauză

- VERTIMEC PRO- 3 zile

- APACHE- 3 zile

IMPORTANT

Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate la tomate

Este o specie extrem de polifagă

Unele populaţii de acarieni au dezvoltat rezistenţă la unele grupe de produse chimice

Controlul poate fi dificil la soiurile cu frunze gofrate

Fișa măsurilor privind managementul integrat al

organismului dăunător

Spodoptera exigua (Huumlbner) Denumire populară buha cucurbitaceelor

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă

Spodoptera exigua are o gamă largă de plante gazdă insecta fiind dăunătoare culturilor de

legume cacircmp și flori Printre culturile de legume susceptibile se numără tomatele sparanghelul

fasolea sfecla brocoli varza conopida țelina vinetele salată ceapa mazărea ardeii cartoful

ridichea spanacul cartoful dulce napul

Descriere

Adult de mărime medie anvergura aripilor 25-30 mm aripile anterioare de culoare gri ndash

maronii de obicei cu un model neregulat şi o pată deschisă de forma unei alune aripile

posterioare uniform gri sau albe tivite cu o linie icircnchisă pe margini (fig 2)

Larve icircn mod normal prezintă cinci stadii au culoare variabilă verde deschis sau gălbui icircn

primele două stadii apar dungi deschise icircn stadiul trei colorate mai icircnchis dorsal icircn stadiul patru

icircn stadiul cinci au variaţii de culoare de la verde dorsal cu roz sau galben ventral şi o linie albă

laterală Dorsal se poate observa o serie de pete icircnchise la culoare uneori larvele pot fi foarte

icircnchise la culoare aproape negre (fig 1)

Ou circular de culoare alb-verzuie acoperit cu un strat de solzi dacircnd aparenţă pacircsloasă

Pupă prezentă icircn sol de culoare brun-deschis aproximativ 15-20 mm

Fig 1 Larve Spodoptera exigua Fig 2 Adult Spodoptera exigua

(httpentnemdeptufledu)

Simptome Femelele depun oăle icircntr-o masă de 50-150 ouă pe dosul frunzei adesea aproape de inflorescenţe

sau vacircrful lăstarilor O femelă poate depune icircntre 300 şi 600 de ouă şi acestea eclozează icircn două-

trei zile Larvele tinere sun gregare icircn primele vacircrste (stau icircmpreună) se hrănesc pe partea

inferioară a frunzelor lăsacircnd intactă epiderma superioară şi nervurile mari Larvele mai mari

devin solitare produc perforaţii neregulate icircn frunze iar cele de ultimele vacircrste cauzează

defolierea completă aplantelor La tomate pot fi consumaţi mugurii și punctele de creștere iar

fructele perforate

Biologie Numărul de generații variază icircn funcție de condițiile climatice Ciclul biologic poate fi

complet de la cacircteva zile pacircnă la 24 de zile O larvă la 20 de plante de tomate poate produce

pagube economice

Măsuri de management

Măsuri preventive

- inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă

(pragul de acţiune este 03 larveplantă

- icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere

- icircndepărtarea buruienilor din zonele icircnvecinate

- icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii icircn mod regulat

- utilizarea de bariere (capcane)

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea

- virusului nuclear polihedrosis obţinut din Spodoptera exigua care are capacitatea de a

omoricirc larvele icircn 3-6 zile

- unor produse pe baza bacteriei Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a

doua generaţie) şi ciupercii Beauveria bassiana

- nematozilor entomopatogeni (Rhabditida Steinernematidae și Heterorhabditidae) dar

eficacitatea nematozilor icircn omoracircrea larvelor este dependentă de gradul de umiditate

de aceea nematozii sunt mai eficienţi cacircnd larvele coboară icircn sol pentru icircmpupare

- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus

maculiventris

metode chimice LANNATE 20 SL ndash 125 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

LANNATE 20 SL - 7 zile

IMPORTANT

Fluturele este un dăunător polifag

Daunele sunt determinate de hrănirea larvelor care lasă plantele complet defoliate

Controlul buruienilor este important deoarece plantele spontane reprezintă o sursă de

infestare

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Tetranychus urticae Koch

Denumire populară păianjenul roşu comun

Plante gazdă este cea mai polifagă specie de acarian icircn spaţii protejate atacacircnd peste 300 de

specii de plante gazdă

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Descriere

adult este extrem de mic abia vizibil cu ochiul liber femelele adulte măsoară aproximativ 04

mm lungime sunt de formă elipsoidală au culoare variabilă de la verde deschis brun şi galben

pacircnă la carmin sau roşu icircnchis masculul este piriform şi mai mic decacirct femela măsuracircnd 022-

035 mm lungime dar şi de culoare mai deschisă (fig1) Femele prezintă două forme de vară de

culoare galbenă pacircnă la verde cu două pete negre dorsal şi de iarnă care este mai icircnchisă la

culoare adesea portocalie sau roşie Culoare poate varia şi icircn funcţie de planta gazdă dar şi de

alţi factori

larva are formă elipsoidală de culoare galben-palid la eclozare devine verde-gălbui după hrănire

şi prezintă numai trei perechi de picioare (fig 2)

ou formă sferică de culoare pală translucid se icircnchide la culoare pe parcursul dezvoltării

Fig 1 Adulţi (mascul şi femelă) (httpswwwcabiorg) Fig 2 Ou şi larvă (httpjennytfrecwsuedu)

Simptome

-păianjenii colonizează partea inferioară a frunzelor iar prin icircnţepăturile pe care le produc

celulele ţesutului se golesc icircn urma absenţei sevei şi provoacă icircngroșarea sau icircngălbenirea

frunzelor Petele necrotice apar icircn stadiile avansate ale leziunilor frunzelor

-pe măsură ce infestarea devine severă frunzele par bronzate sau argintii devin fragile și cad

prematur plantele nu mai fructifică normal şi dau recolte scăzute

-defolierea completă poate apărea dacă acarienii nu sunt controlați

-atacul acarienilor la floarea deschisă provoacă o icircnroșire și dispariția petalelor care seamănă cu

arderea prin pulverizare

-frunzele şi tulpina plantelor sunt acoperite cu ţesătura acarienilor vizibilă cu ochiul liber

Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului dezvoltarea avacircnd loc

icircntre 12 şi 40degC Icircn condiții optime icircn sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile

Femelele depun 35-50 de ouă pe partea inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Poate

fi răspacircndit prin activitatea omului (unelte deplasarea icircn seră) cu plante infestate curenţi de aer

insecte (musculița albă și forma aripată a afidelor) dar şi cu sol infestat Populaţia de acarieni

creşte rapid icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată

Măsuri de management

Măsuri preventive

curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre

ciclurile de cultură

creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de

acariani (dar favorizează bolile fungice)

controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora

Măsuri curative

metode biologice

-pentru controlul dăunătorului sunt folosiţi cu succes prădătorii cel mai eficient fiind acarianul

Phytoseiulus micropilis acesta putacircnd reduce pacircnă aproape de zero populaţia acarianului Alte

specii de acarieni prădători eficace Neioseiulus californicus N fallacis N longispinosus

Galemdromus occidentalis (rata de eliberare a prădătorilor depinde de densitatea acarianului

fitofag de cultură temperatură)

- lansarea buburuzelor din genul Stethorus foarte eficientă fiind specia Stethorus punctillum care

poate consuma 1000 de ouă de acarieni icircn 2-3 săptămacircni

- utilizarea tripşilor prădători cum ar fi Scolothrips sexmaculatus (eficientă mai ales pentru

spaţiile uscate şi cu temperaturi mari

- preparatele entomopatogene avacircnd la bază ciupercile Enthomophthora thaxteriana şi E

adjarica s-au dovedit eficiente cu condiţia să se menţină o umiditate atmosferică aproape de

saturaţie o anumită perioadă de timp

-utilizarea de produse alternative cum ar fi săpun sau ulei esențial de muşeţel oregano

portocale care ar putea fi utile pentru limitarea dezvoltării acarianului

metode chimice cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM TARGO - 06-08

lha KANEMITE SC pentru plante cu icircnălţimea lt 50 cm ndash 0625 l ha icircn 600 l apă pentru

plante cu icircnălţimea icircntre 50-125 cm ndash 0938 lha icircn 900 l apă pentru plante cu icircnălţimea ˃125 cm

ndash 125 lha icircn 1200 l apă APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile INVERT

18 EW 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile

Timp de pauză

- VOLIAM TARGO - 3 zile

- KANEMITE - 7 zile

- APACHE - 3 zile

- INVERT 18 EW - 3 zile

IMPORTANT

Este una din speciile de acarieni care se găsesc frecvent icircn spaţii protejate şi produc daune

economice la culturile afectate

Acarianul poate trăi și pe plante spontane ceea ce poate constitui o sursă de infestare

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Thrips tabaci Lind

Denumire populară tripsul tutunului tripsul cepei

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă este o specie polifagă care atacă specii de plante din 25 familii botanice ex

legume (tomate ardei castraveţi vinete varză salată conopidă ) flori (trandafir garoafă

crizanteme gerbera orhidee) pomi (cais prun piersic) etc Dăunătorul este prezent atacirct icircn spaţii

protejate cacirct şi icircn cacircmp

Descriere

Adult 08-1 mm lungime corp alungit icircngust şi plat de culoare galbenă sau brună ndashcastanie

Antenele sunt formate din şapte articole Picioarele sunt galbene femurul şi tibia cu nuanţe slab

cenuşiu Aripile anterioare sunt de culoare uniform brun gălbuie prezintă două nervuri

longitudinale cu franjuri pe margine iar cele posterioare prezintă o singură nervură longitudinală

(fig1)

Larva asemănătoare cu adultul de culoare albă-palidă la icircnceput apoi verzuie sau gălbuie are

09-1 mm lungime antene din şase articole

Ou eliptic albicios depus icircn epiderma frunzelor sau florilor

Fig 1 Adult Fig 2 Atac pe frunze

( wwwbioforceconz) (www7inrafr)

Simptome adulţii şi larvele colonizează frunzele vacircrfurile vegetative şi florile şi sug seva din

ţesuturi producacircnd daune directe Icircn urma atacului apar pete galbene-cenuşii mai ales de-a lungul

nervurilor şi icircn timp ţesuturile atacate se necrozează De asemenea foliajul prezintă numeroase

pete argintii care corespund celulelor golite de conţinut (fig 2)

Biologie icircn condiţii de seră nu intră icircn diapauză se icircnmulţeşte tot tipul anului avacircnd pacircnă la 10

generaţii uneori 14 De asemenea cacircnd temperatura şi umiditatea sunt optime o generaţie se

dezvoltă icircn 16-20 de zile icircn schimb durează 20 de zile la 20oC şi 11 zile la 30

oC La 25degC durata

stadiilor a fost de 6 zile pentru ou 61 zile pentru larvă 14 zile pentru nimfă şi de 28 zile pentru

adult O femelă poate depune pacircnă la 50 de ouă pe parcursul vieţii

Măsuri de management

Măsuri preventive

rotaţia culturilor

folosirea foliei de mulci pentru a bloca contactul tripsului cu solul (tripsul se transformă

icircn adult icircn sol)

icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de

infestare şi rezervor de virusuri

instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de

pătrundere a tripşilor icircn spaţiu

arderea resturilor de plante rămase la desfiinţarea culturii

Măsuri curative

metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de

a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate

săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)

metode biologice tratamente cu Amblyseius swirskii Typhlodromus tripsi (acarieni prădător)

Aelothrips fasciatus (trips) Coccinella 7-punctata Coccinella undecimpunctata (buburuze)

Chrysoperla carnea

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -

10 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl VERTIMEC 18 EC ndash 60 ndash 80 mlhl

MATCH 050 EC ndash 15 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- VYDATE 10 L - 21 zile

- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile

- VERTIMEC 18 EC - 3 zile

- MATCH 050 EC - 7 zile

IMPORTANT

Atacul este foarte periculos la răsaduri

Dăunătorul este vector principal icircn transmiterea tospovirusurilor la tomate ardei

castraveţi inclusiv Tomato spotted wilt virus

Identificarea larvelor şi adulţilor se face prin analiză la microscop

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Trialeurodes vaporariorum Cockerell

Denumire populară musculița albă de seră

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie extrem de polifagă culturile de tomate din spațiile protejate fiind adesea

cele mai sever infestate

Descriere Adultul prezintă corpul alungit alb-gălbui acoperit de o secreție ceroasă albă pulverulentă (fig

1) Aripile de culoare albă nepătate bine dezvoltate și cu nervațiune redusă și rotunjite la bază

sunt ținute relativ plane cacircnd sunt icircn repaus Dimensiunile corpului sunt mici de 115- 15 mm

masculul fiind ușor mai mic decacirct femela

Oul este fusiform cu diametrul de 022-024 mm prevăzut cu un pedicel scurt la depunere fiind

de culoare alb-gălbui iar după două zile devine negru-violet cu reflexe metalice

Nimfa neonată are forma ovală de culoare galbenă-palid cu ochii roșii Ultimul stadiu de

dezvoltare al nimfeii denumit bdquopupariurdquo este de formă ovală turtit dorso-ventral cu colorit

verde pal și acoperit de o secreție ceroasă albă Pe partea dorsală a frunzei se văd ca niște

picături mici albe cu aspect ceros

Fig 1 Musculița albă de seră icircn diferite stadii de dezvoltare (http www7inrafr)

Simptome Adulții și larvele formează colonii pe spatele frunzelor icircn urma atacului frunzele se gofrează se

icircngălbenesc se usucă pornind de la margine și cad Pe frunze apare fenomenul de rdquorouă de

miererdquo din cauza dejecțiilor zaharoase ale insectei și ulterior acestea se acoperă cu fumagină

Plantele atacate au colorație anormală apare piticirea se ofilesc au creştere icircntacircrziată dau

producții reduse și chiar se usucă

Biologie Icircn condiții de seră musculița se dezvoltă icircn tot cursul anului putacircnd avea 10-12

generații care se suprapun astfel că icircn același timp sunt prezente toate stadiile După 2-3 zile de

la apariție femela icircncepe depunerea pontei alcătuită din 10-50 ouă numărul total depus de o

femelă fiind icircntre 100-500 Ouălele sunt depuse pe partea inferioară a frunzelor grupate icircn cerc

sau izolat Incubația la temperatură medie de 20-23ordm C durează 9-13 zile stadiul nimfal 9-11

zile iar stadiul de pupariu 7-12 zile Durata ciclului de dezvoltare este de 4-6 săptămacircni icircn seră

Dezvoltarea este influențată de temperatură umiditate atmosferică lumină și planta gazdă

Măsuri de management

Măsuri preventive

-distrugerea resturilor vegetale dezinfecţia solului și a incintei icircndepărtarea buruienilor care pot

fi surse de infestare din sere și din jurul spațiilor protejate

-utilizarea răsadurilor care să provină din locuri de producție libere de dăunători

- monitorizarea culturilor prin amplasarea capcanelor lipicioase care permit detecţia dăunătorului

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea de preparate fungice pe bază de Beauveria bassiana

Paecilomyces fumosoroseus Verticilium lecanii diferite specii de prădători Chrysopa carnea

Hippodamia comvergens Macrolophus caliginosus Delphastus pusillus sau specii de paraziți

Encarsia formosa și E mundus

- rezultate bune dau şi stropirile cu soluție din săpun de casă sau cu soluții obținute din tutun coji

de portocale sau lămacirci sau din ardei iuți

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor PROXIMO ndash50-

75 mlhl HARPUN- 75 ml100 l apa de la apariţia inflorescenţelor pacircnă la coacere prima

aplicare efectuacircndu-se la apariţia primilor adulţi VYDATE 10 G ndash 30-55kghaVYDATE 10L ndash

10 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha SANMITE 10 EC ndash 15 lha JUVINAL 10 EC ndash

005ha LIDER 200 SL ndash 075 lha

- utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum doar icircn situații de urgență

preferacircndu-se acele produse care sunt selective pentru duşmanii naturali Se va urmări acoperirea

cu soluție icircn special a părții inferioare a frunzelor

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză PROXIMO - 3 zile

HARPUN - 3 zile

VYDATE 10G - 21 zile

VYDATE 10L - 21 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

SANMITE 10 EC - 3-7 zile

JUVINAL 10 EC - 1-3 zile

LIDER 200 SL - 3 zile

IMPORTANT

Specie DEOSEBIT de dăunătoare pentru plantele cultivate icircn spaţii protejate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tuta absoluta Meyrick

Denumire populară molia minieră a frunzelor minierul tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă dăunător al culturii de tomate dar poate ataca şi alte plante din familia

Solanaceae cum ar fi Solanum tuberosum (cartof) Solanum melongena (vinete) Capsicum

annuum (ardei) diverse buruieni icircn Italia a fost semnalat şi pe Phaseolus vulgaris (fasole)

Descriere

Adult culoare brună-cenuşie uşor argintată cu pete mici negre pe aripile anterioare are

lungimea de 5-7 mm anvergura aripilor de 8-10 mm antene filiforme (fig1)

Larva are 05 mm de culoare crem şi capul negru la eclozare atinge 7-10 mm la completa

dezvoltare este de culoare galben-verzuie uneori cu tentă roşcată şi icircn ultimul stadiu prezintă o

bandă neagră pe protorace (fig 2)

Ou eliptic de culoare variabilă de la alb pacircnă la galben la depunere devine aproape negru icircn

momentul eclozării

Pupa de culoare verzuie la icircnceput devine brun icircnchis icircn momentul apariţiei adultului

Fig 1 Adult Fig 2 Larvă

(foto ANF) (foto ANF)

Simptome ponta este depusă pe partea inferioară a frunzelor Larvele atacă toate părţile aeriene

ale plantelor de tomate şi pot produce pagube icircn toate stadiile de dezvoltare ale plantelor Acestea

produc prin hrănire mine neregulate care icircn stadiu avansat de atac devin necrotice Galeriile

produse icircn tulpină influenţează negativ dezvoltarea plantelor Fructele pot fi atacate icircncă de la

apariţie şi galeriile formate pot fi invadate ulterior de patogeni secundari

Larvele pot fi depistate cu uşurinţă deoarece preferă staţionarea pe mugurii apicali flori sau

fructele icircn formare pe care se văd resturi de culoare neagră produse prin hrănire

Biologie insecta are un potenţial productiv foarte mare ciclul biologic fiind complet icircn 29-38

zile Ouăle sunt depuse pe partea aeriană a plantelor o femelă depunacircnd icircn cursul vieţii

aproximativ 260 de ouă Eclozarea durează 5-7 zile la temperatura de 26-30degC şi umiditate

relativă de 60-75 larvele trecacircnd ulterior prin 4 stadii larvare icircn aproximativ 20 de zile

Icircmpuparea are loc icircn sol la o adacircncime de 1-2 cm icircn interiorul minelor sau pe frunze Dăunătorul

nu intră icircn diapauză atacircta timp cacirct există hrană disponibilă După 10-13 zile de la icircmpupare apar

adulţii care pot trăi 30-40 zile icircn condiţii optime de laborator

Căi de răspacircndire prin plante destinate plantării fructe ambalaje zborul adulţilor

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

monitorizarea culturii prin instalarea capcanelor care au rol de a pune icircn evidenţă prezenţa

dăunătorului dar şi de colectare a indivizilor

asigurarea etanşeităţii serelor şi utilizarea plaselor de insecte

smulgerea şi distrugerea prin ardere a plantelor suspecte a fi infestate

eliminarea icircn totalitate a buruienilor gazdă din imediata vecinatate

Măsuri curative

metode biologice prin

- tratamente cu BACTOSPEINE DF 033-066 kgha administracircndu-se de la eclozare şi icircn

primele stadii

- insecticide bazate pe bacteria Bacillus thuringiensis

- paraziţi Trichogramma cacoeciae

- prădători Nesidiocoris tenuis Macroliphus caliginosus

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM

TARGO ndash 08 lha ALVERDE ndash 10 lha NUPRID AL 200 SC ndash 10 lha AFFIRM ndash 15 kgha

ACTARA 25 WG ndash 02 kgha

- tratamentele sunt necesare mai ales icircn ciclul doi de cultură

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

VOLIAM TARGO - 3 zile

ALVERDE - 3 zile

NUPRID 200 SC - 3 zile

AFFIRM - 3 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

BACTOSPEINE DF - nu este necesar

IMPORTANT

La tomate au fost icircnregistrate pierderi de recoltă icircntre 50-100

Combaterea chimică este dificilă datorităţii capacităţii larvelor de a se hrăni icircn interiorul

frunzelor şi potenţialului biotic ridicat

Adulţii sunt nocturni deci greu de detectat icircn timpul zilei

225 Nematozi

1 Meloidogyne spp ndash nematozi galicoli

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Meloidogyne spp Goeldi

Denumire populară nematozi galicoli

Statut nu sunt organisme de carantină prezente icircn Romacircnia Speciile semnalate icircn sere sunt

Meloidogyne arenaria M incognita şi M javanica

Plante gazdă extrem de polifage fiind semnalate pe mai mult de 1500 specii de plante care

aparțin la peste 40 familii botanice Icircn țara noastră produc daune mari la tomate cultivate icircn spaţii

protejate

Descriere adulţii prezintă dimorfism sexual evident prin forma şi dimensiunile celor două sexe

femelele au corpul rotund icircn timp ce masculii sunt vermiformi

Fig 1 Gale pe rădăcini de tomate (https wwwforestryimagesorg)

Simptome Primele simptome se manifestă prin ofilirea frunzelor și stagnarea icircn creștere urmată

de uscarea plantei de la vacircrf spre bază După 3-4 săptămacircni pe rădăcini se observă apariția galelor

specifice (fig 1) Pagubele produse culturilor sunt icircn funcție de gradul de infestare a solului și de

momentul cacircnd se produce atacul la nivelul rădăcinilor Icircn cazul plantelor tinere un atac puternic

poate compromite cultura La nivelul galelor vasele libero-lemnoase sunt opturate iar circulația

sevei se icircntrerupe determinacircnd putrezirea rădăcinilor și uscarea plantelor Icircn cele mai multe

cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și Verticillium spp care

grăbesc pieirea plantelor

Biologie Icircn seră nematozii galicoli ai rădăcinilor se icircntacirclnesc icircn tot cursul anului și pot avea 4-8

generații O femelă poate depune icircntre 300-1000 ouă dar icircn condiții optime numărul ouălor poate

ajunge pacircnă la 2000 Larvele de vacircrsta a II-a numite și larve de invazie se răspacircndesc icircn sol icircn

căutarea rădăcinilor diferitelor plante le perforează și pătrund icircn țesuturi de regulă icircn apropierea

vacircrfului de creștere După o perioadă scurtă de hrănire larvele devin imobile și rămacircn icircn aceleași

locuri pacircnă la sfacircrșitul dezvoltării Odată cu hrănirea larvele secretă niște enzime care determină

hipertrofierea țesuturilor din zonele de atac dacircnd naștere la niște umflături denumite gale Icircn

condiții termice normale numărul femelelor este mai mare decicirct cel al masculilor icircn timp ce la

temperaturi scăzute numărul masculilor este mai mare decacirct al femelelor Durata ciclului biologic

este influențată de temperatura și umiditatea solului precum și de calitatea hranei variind icircntre

25-90 zile

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea unor răsaduri sănătoase libere de nematozi

menţinerea solului curat rotaţia culturilor icircndepărtarea buruienilor

crearea și folosirea de soiuri și hibrizi cu rezistență la nematozi prin transferul unor gene

de rezistență de la specia Lycopersicum peruvianum cum ar fi Ronita Rossol Piernita

Piersol Anahu Gilestar sau cei produşi icircn țara noastră Oltbrid Craiobrid IR-18 IR-34

M-14

deschiderea serelor şi oprirea icircncălzitului icircn anumite perioade pe timpul iernii

Măsuri curative

metode fizice dezinfectarea solului prin tratamente termice cu aburi la temperaturi de

90-100ordmC timp de 2-3 ore dă rezultate bune dar icircn prezent această metodă se practică pe

scară redusă datorită consumului ridicat de energie și a costului acesteia o soluţie mai

ieftină este solarizarea solului

metode biologice aplicarea agenţilor Pasteuria penetrans utilizat icircn controlul M

incognita pe tomate și Paecilomyces lilanicus icircn controlul M incognita pe cartof

Verticillium chlamydosporium parazitează ouăle icircn UK

metode chimice utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar BASAMID

GRANULE 500 kgha la sol cu icircncorporare icircnainte de plantare VYDATE 10 L -10 lha

NEMATHORIN 10 G ndash 15 kgha aplicat pe racircnd VYDATE 10 G ndash 30 -55 kgha

VELUME PRIME 400 SC ndash 625 mlha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- BASAMID GRANULE - nu este necesar

- VYDATE 10 L - 21 zile

- NEMATHORIN 10 G - 70 zile

- VYDATE 10 G - 21 zile

- VELUME PRIME 400 SC - nu este necesar

IMPORTANT

Identificarea cu acurateţe a speciilor presupune examen microscopic de laborator

Icircn cele mai multe cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și

Verticillium spp care grăbesc pieirea plantelor

Bibliografie selectivă

- Alexandri Al Olangiu M Petrescu M Rădulescu E Rafailă C (1972) - Tratat de

fitopatologie agricolă Ed Academiei RSR p 72-76

- Alford D V (1991amp1995) ndash A colour atlas of pest of ornamental trees shrubs and flowers

Manson Publishing

- Costache M Roman T Costache C (2003) ndash Ghid pentru recunoașterea și combaterea bolilor

și dăunătorilor la legume Ed Agris p 115

- Csoka G (2003) ndash Leaf mines and leaf miners Forest Research Institute Tipografia Agroform

Budapest pag 37-39

- Deheleanu A Albina Macedon - Extras Producţia Vegetală Horticultura nr 101981

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare pag 25-28

- Dobreanu Ecaterina Manolache Constantin (1969) ndash Fauna RSR- Insecta Vol VIII fascicula

5 Homoptera pag 90 Editura Academiei RSR București1969

- Dobrin Ionela Frăsin Loredana Pașol P (2007) ndash Tratat de entomologie specială Editura

Ceres București pp 5-398

- Docea E Severin V Baicu T Pop I (1976)- Icircndrumător pentru recunoașterea și combaterea

bolilor plantelor cultivate Ed Ceres București p150-151 p147-148 p152

- Gigon V Camps C Le Corff Josiane Biological control of Tetranychus urticae by

Phytoseiulus macropilis and Macrolophus pygmaeus in tomato greenhouses Available from

httpswwwresearchgatenetpublication [accessed Mar 19 2018]

- Grozea I Stef R Virteiu AM Carabet A Molnar L 2012 Southern green stink bugs (Nezara

viridula L) a new pest of tomato crops in Western Romania Research Journal of Agricultural

Science 44 (2)24-27

- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Florian T Vlad M 2015 Trophic

evolution of southern green stink bugs (Nezara viridula L) in western part of Romania Bulletin

of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca Horticulture

72(2)371-375

- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Marcu Viorela Draga Diana (2015)

The Spread of Nezara viridula (HemipteraPentatomidae) species from its first occurrence in

Romania BulletinUASVM Horticulture 73(2) 2016 Print ISSN 1843-5254 Electronic ISSN

1843-5394

- Hussey N W Read W H Hesling J J (1969) ndashThe pest of protected cultivation The biology

and control of glasshouse and mushroom pests pp 404

- Jones JB Stall RE Zitter TA (2006)- Compendium of Tomato Diseases APS Press (The

American Phytopathological Society) p19 Pl23AB p22 Pl28 AB pag9-10 Pl11 p13-14

Pl15B p18-19 Pl21B

- Manolache C Boguleanu Gh şi colab (1978) - Tratat de zoologie agricolă vol I Ed

Academiei Romacircne pag440

- Perju T Ghizdavu (2001) - Tratat de zoologie agricolă vol V Ed Academiei Romacircne

Bucureşti pag 396

- Pașol P Dobrin Ionela Frasin I (2007) - Tratat de entomologie specială dăunătorii culturilor

horticole Ed Ceres Bucuresti p 110-111

- Pop IV Tratat de Virologie Vegetală Vol III- Virusurile Culturilor Horticole Ediţia I Editura

Printech Bucureşti 2009 p109-117 p 124-127 p 159-171

- Popescu Ghe (2005) - Tratat de patologia plantelor vol III Ed Eurobit p 15 33

- Roșca I Rada Istrate (2009) ndash Tratat de entomologie (agricultură horticultură silvicultură)

Alpha MDN Buzău Pag 331

- Quarantine pests for Europe Second Edition Data sheets on quarantine pests for the European

Union and for the European and Mediterranean Plant Protection Organisztion Prepare by CABI

and EPPO for the European Union p 981-985 p 1146-1151 p 1388-1392 p 1367-1372

- Roșca I Drosu S Bratu E (2001) ndash Entomologie horticolă specială Ed Editura Didactică și

Pedagogică RA p 309

- Roşca I Iacomi Beatrice Michaela (2012) ndash Bolile şi dăunătorii din principalele

agroecosisteme legumicole Alpha MDN Buzău p 67

- Săvescu A și colab (1982) ndash Tratat de zoologie agricolă Dăunătorii plantelor cultivate Vol II

Editura Academiei RSR pag 172 -178

- Săvescu A (1961) - Album de protecţia plantelor II

- Severin V Iliescu C H (2006) Bolile bacteriene ale plantelor Ed Geea p 158-173

- Spencer KA (1973) ndash Series Entomologica vol 9 Agromyzidae (Diptera) of Economic

Importance The Hague

- Scortichini M Le Malattie Batteriche delle colture agrarie e delle specie forestali Edagricole ndash

Edizioni Agricole p 329-330

- Standard OEPP PP 229 (1) Buletin OEPP 34 pp 41-42

- Ureche Camelia (2010) ndash Insectele miniere din Romacircnia Editura Pim pg 244

-Teodorescu G Roman T Sumedrea M (2003) ndash Entomologie Horticolă - dăunători specifici și

metode de combatere Ed Ceres București p 67

- Zhang Zhi-Qiang (2007)- Mites of greenhouses Identification Biology and control CABI

Publishing

Resurse www

httpswwwcabiorg

httpsgdeppoint

httpswwwplantwiseorg

httpsagumassedu

httpwwwhorticultorulro

httpshortuwexedu

httpwwwagroatlasru

httpwwwaomidoribiocontrolcom

httpinfluentialpointscom

httpentnemdeptufleducreatureshtm

httpsagumassedu

httpswwwagrolinkcombr

httpwwwagrihujiacil

httpwww7inrafr

httpgreenhouseipmorg

httpwwwtswvramporg

httpswwwosueds

httpswwwamericantomatogrowersorg

https wwwhortcornelledu

httpswwwgardeningknowhowcom

httpswwwmissouribotanicalgardenorg

httpswww agndsuedu

httpswwwbotanistiiro

httpswwwparadisverdero

httperecifasufledutomato-scouting-guidediseases

httpswwwideegreenit

httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests

httpwwwalamycom

Page 6: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE

2 Tomato yellow leaf curl virus

(TYLC)-virusul icircncrețirii

galbene a frunzelor de tomate

Africa America Asia Oceania

Europa Cipru Franța Georgia Grecia Italia Malta

Portugalia Spania Turcia

3 Tomato ring spot virus

(ToRSV) - virusul pătării

inelare a tomatelor

Africa America Asia Oceania

Europa Belarus Croația Franța Lituania Serbia

Slovacia Slovenia Turcia

4 Tomato mottle virus ToMoV

(Florida tomato virus)

America

5 Tomato black ring virus-

(TBRV)-virusul pătării inelare

negre a tomatelor

Africa America Asia

Europa Albania Belarus Belgia Bulgaria Croația

Cehia Finlanda Franța Germania Grecia Ungaria

Irlanda Moldova Olanda Norvegia Polonia Rusia

Serbia Elveția Turcia Marea Britanie

Insecte acarieni

1 Bactericera cockerelli (Sulc)

(puricele melifer al tomatelor)

America Oceania

2 Bemisia tabaci (Gennadius)

populaţii non-europene

(musculița albă a tutunului)

Asia Africa America

Europa Austria Belgia Bosnia-Herțegovina

Bulgaria Cipru Croația Cehia Franța Giorgia

Germania Grecia Ungaria Italia Malta Muntenegru

Norvegia Olanda Polonia Portugalia Rusia Serbia

Slovenia Spania Elveția Turcia

3 Helicoverpa armigera

(Hubner)

(omida fructificațiilor)

Asia Africa America

Europa Albania Austria Belarus Belgia Bosnia-

Herțegovina Bulgaria Cipru Finlanda Franța

Georgia Germania Grecia Ungaria Italia

Macedonia Malta Moldova Muntenegru Polonia

Portugalia Romacircnia Rusia Serbia Slovacia

Slovenia Spania Elveția Turcia Ucraina

4 Keiferia lycopersicella

(Walshingam)

(minierul tomatelor)

America

Europa Absent

5 Liriomyza huidobrensis

(Blanchard)

(musca minieră sud-americană)

Asia Africa America

Europa Austria Bulgaria Croația Cipru Cehia

Finlanda Franța Germania Grecia Elveția Ungaria

Italia Malta Muntenegru Olanda Polonia Portugalia

Serbia Spania Turcia

6 Liriomyza sativae

(Blanchard)

(minierul tomatelor)

Asia Africa America Canada Oceania

Europa Turcia

7 Liriomyza trifolii (Burgess)

(musca minieră californiană)

Asia Africa America

Europa Albania Austria Belarus Belgia Bosnia-

Herțegovina Cipru Croația Finlanda Franța

Georgia Grecia Italia Malta Moldova Muntenegru

Olanda Portugalia Romacircnia Rusia Serbia Slovenia

Spania Elveția Turcia

8 Spodoptera eridania (Cramer)

(viermele sudic)

America

Europa Absent

9 Spodoptera frugiperda

(Smith)

(viermele frunzelor de porumb)

Africa America Canada

Europa Absent

10 Spodoptera littoralis

(Boisduval)

(noctuidul mediteraneean)

Asia Africa

Europa Cipru Franța Grecia Italia Malta

Portugalia Spania Turcia

11 Spodoptera litura (Fabricius)

(viermele tutunului)

Asia Africa America

Europa Rusia

Oceania

12 Thrips palmi (Karny)

(tripsul palmierilor)

Africa America Canada

Europa Absent

Nematozi

1

Nacobbus aberrans (Thorne)

Thorne and Allen

America

Europa Absent

2 Meloidogyne chitwoodi Golden

et al

Africa America

Europa Belgia Franţa Germania Olanda Portugalia

Turcia

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Clavibacter michiganensis subsp michiganensis

(Smith) Davis Gillaspies Vidaver amp Harris

Denumire populară ofilirea bacteriană a tomatelor

Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Lycopersicon spp Phaseolus vulgaris (fasole)

Pisum sativum (mazăre) Zea mays (porumb) Capsicum annuum (ardei) buruieni (Solanum douglasii

Solanum nigrum Solanum triforum)

Simptome

Boala apare icircn tot cursul perioadei de vegetație manifestacircndu-se diferit icircn funcție de organul afectat al

plantei astfel plantulele infectate mor rapid plantele adulte infectate se ofilesc lent și treptat pe

cotiledoane apar pete circulare de 1-5 mm icircn diametru cu centrul inițial albicios ulterior brun care se

unesc iar suprafața cotiledoanelor se icircncrețește pe frunzele tinere apar pete albicioase proeminente care

devin galben-verzui foliolele frunzelor mature se icircngălbenesc la margine și se răsucesc icircn jos de-a

lungul nervurii mediane pețiolul se curbează vasele conducătoare ale părților afectate se brunifică

țesutul medular se alterează și se colorează icircn galben pacircnă la brun roșcat pe tulpini și pețioli apar pete

longitudinale de culoare galbenă pacircnă la brun cu timpul țesutul din dreptul petelor crapă producacircnd

ulcerații fructele tinere se deformează rămacircn mici și se maturează prematur iar cele mature nu

prezintă simptome externe pulpa este colorată icircn galben iar vasele conducătoare icircn brun uneori apar

pete circulare de 3-6 mm diametru izolate sau dispuse icircn grupuri de culoare albă ulterior petele devin

lenticulare sau rămacircn rotunde maro-deschis cu o aureolă albă sau gălbuie cu asperități la centru (așa-

numitul simptom bdquoochi de pasărerdquo) semințe mici brune sau negre cu germinație redusă icircn cavitatea

pedunculară apar pete mici brune cu marginea icircntunecată pete care se extind și se unesc ulterior

Fig 1 Atac pe frunze (httpsgdeppoint) Fig 2 Atac pe tulpină (httpsgdeppoint)

Fig 3 Atac pe fructe Fig 4 Atac pe fructe

(httpsgdeppoint) (httpsalchetroncom)

Mod de răspacircndire

- pe distanțe mari principala cale de răspacircndire este transmiterea prin sămacircnță

- local răspacircndirea bolii este favorizată de picăturile de apă practicile culturale și utilizarea

echipamentelor contaminate

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea de sămacircnță sănătoasă certificată tratată chimic și termic tratamentul termic se realizează

prin scufundarea semințelor icircn apă fiartă la 56degC 30 min

extracția semințelor se realizeză cu HCl

utilizarea de soiuri rezistente

icircnființarea culturilor de răsaduri sănătoase

rotația culturilor la 4 ani

plantele atacate și cele din jur se scot (cu tot cu rădăcini și se introduc imediat icircn saci de

polietilenă) și se ard (bacteria poate rămacircne icircn sol o perioadă lungă)

este recomandată doar irigarea prin picurare

nu se efectuează lucrări atunci cacircnd pe plante sunt prezente picături de apă

combaterea buruienilor (care pot fi plante gazdă)

de la plantele infectate nu se recoltează semințe

după recoltare se stracircng resturile vegetale și se distrug prin ardere

tratarea solului cu produse pe bază de cupru

dezinfecţia serelor solariilor uneltelor macircinilor lucrătorilor etc

Măsuri curative

- combatere chimică cu următoarele produse CURENOX 50 ndash 15-2 Kg ha ZEAMA BORDELEZA

TIP MIFrdquo ndash 375-5 Kg ha CUPERTINE SUPER ndash 35 Kg ha ALCUPRAL 50 PU ndash 15-2 Kg ha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- CURENOX 50 - 3 zile

- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo - 3 zile

- CUPERTINE SUPER - 3 zile icircn seră 10 zile icircn cacircmp

- ALCUPRAL 50 PU - 3 zile

Icircntrucat este o boala sistemică tratamentele cu fungicide bactericide (cupru mancozeb) au eficiență

redusă

IMPORTANT

Plantele de tomate sunt sensibile pe toată durata vieții Bacteria se localizează icircn vasele

lemnoase unde produce cavități și supraviețuiește icircn resturile vegetale sol echipamente și

alte structuri ale serei icircn semințe rămacircnacircnd viabilă cel puțin 8 luni

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Xanthomonas campestris pv vesicatoria

(Doidge) Vauterin Hoste Kersters amp Swings

Denumire populară pătarea bacteriană a tomatelor

Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) buruieni (Datura

Hyoscyanum niger Lycium barbarum Nicotiana rustica Physalis Solanum spp) Solanum tuberosum

(cartof)

Simptome boală se instalează pe tot timpul perioadei de vegetație afectacircnd organele aeriene

Icircn stadiul de răsad

- pe frunzele tinere - apar pete galben-verzui brune cu centru necrozat și cu un exsudat cu aspect

de lacrimă

- pe hipocotil ocazional apar striații brune

La plantele mature

- pe frunze - apar pete circulare neregulate de 1-2 mm verde icircnchis cenușii brune cu aspect

hidrozat cu margini distincte răspacircndite de-a lungul nervurilor laterale și pe

marginea frunzelor uneori petele confluează icircn condiții de umezeală apare exsudat

iar suprafața leziunii și arealele icircnconjurătoare apar lucioase

- pe tulpini - icircn dreptul petelor țesutul se suberifică formacircnd verucozități și crăpături neregulate

- florile - cad icircn urma infecției și ca urmare numărul de fructe se reduce

- pe fructe - apar pete mici hidrozate gălbui brune cenușii crustoase cu halou gălbui alb

superficiale adanci

- leziunile de obicei se scufundă icircn centru și se icircnalță la margini dar se poate ca

icircntreaga leziune fie să se scufunde sau fie să se icircnalțe

- la coacerea fructelor țesutul din jurul leziunii rămacircne verde

- cacircnd atacul este puternic se produc crăpături (alb-maronii de 2-10 mm) ale

epidermei prin care pătrund alte microorganisme care determină putrezirea pulpei

fructului

- la fructele coapte nu se produce infecție secundară

La tomate

- pe frunze ndash apar leziuni neregulate icircnconjurate de zone apoase inițial verzi apoi maronii și

necrotice leziunile sunt frecvent icircnconjurate de un halou clorotic cacircnd leziunile fuzionează

apare arsura foliară

- pe tulpină ndash apar plesnituri de-a lungul ei iar pețiolii se necrozează

- pe fructe ndash apar inițial pustule mici ușor proeminente ulterior acestea cresc icircn dimensiune

devin maronii proeminente cu aspect rugos și icircnconjurate de un halou apos uneori leziunile

confluează

Atac pe tomate (httpsgdeppoint)

Mod de răspacircndire

- pe distanțe mari principala cale este transmiterea prin sămacircnță

- local răspacircndirea bolii este favorizată de picăturile de apă resturi vegetale practicile culturale și

utilizarea echipamentelor contaminate

Măsuri de management

Măsuri preventive

rotația culturilor

este recomandată irigarea pe rigole sau prin picurare

distrugerea prin ardere a resturilor de plante și buruieni rămase pe cacircmp după recoltare

utilizarea de sămacircnță sănătoasă (recoltată din plante sănătoase libere de boli) certificată tratată

chimic și termic (cu apă caldă 560C 30 minute)

utilizarea de soiuri rezistente

aerisirea spațiilor icircn sere și solarii

curățarea și dezinfecția echipamentelor a instrumentelor de lucru și a depozitelor

nu se efectuează lucrări atunci cacircnd pe plante sunt prezente picături de apă

efectuarea cu grijă a tuturor lucrărilor astfel icircncacirct leziunile să fie minime

IMPORTANT

Xanthomonas campestris pv vesicatoria este larg răspacircndită și produce pierderi economice la

tomate și ardei

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tomato spotted wilt virus (TSWV)

Denumire populară virusul ofilirii pătate a tomatelor

Statut este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă TSWV cuprinde un număr foarte mare de plante gazdă icircn principal tomate (Solanum

lycopersicum) ardei (Capsicum spp) vinete (Solanum melongena) cartof (Solanum tuberosum) ţelină

(Apium graveolens) mazăre (Pisum sativum) fasole (Phaseolus vulgaris) soia (Glycine max) tutun

(Nicotiana tabacum) etc

Simptome - pe frunze peţioluri tulpini clorozarea nervurilor prezenţa petelor brune pe faţa inferioară a frunzelor

tinere și uscarea limbului icircncreţirea sau contorsionarea frunzelor pete linii inele clorotice la icircnceput

apoi de culoarea bronzului şi necrotice icircn final pe frunze peţioluri și tulpini stoparea creşterii (vacircrful

plantei fiind curbat lateral) frunze mici mozaicate și deformate la tomatele care rezistă virusului

plantele tinere rămacircnacircnd pitice

- pe fructe pete arcuri formaţiuni inelare sau semiinelare de culoare roşiatică sau gălbuie cu epiderma

necrozată număr redus de fructe depreciate calitativ

Fig1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze (httpgardenerwikiacom) (httpwwwapsnetorg)

Mod de răspacircndire icircn sere virusul are ca vector principal de răspacircndire tripsul Frankliniella

occidentalis

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea materialului de plantare liber de virus

evitarea pătrunderii tripşilor de la exterior icircn spaţiile protejate prin utilizarea plaselor care reţin

insectele

producerea răsadului de tomate la distanţă de specii floricole gazdă pentru tripşi (crizanteme

begonii)

plantare timpurie

utilizare de soiuri rezistente la TSWV

combaterea vectorului

IMPORTANT

Simptomele TSWV variază icircn funcţie de speciile de plante gazdă şi de gradul de susceptibilitate

al acestora

cc op

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Bemisia tabaci (Gennadius)

Denumire populară musculița albă a tutunului

Statut populaţiile non-europene au statut de organism de carantină icircn Romacircnia este posibilă existenţa

populaţiilor europene

Plante gazdă este o specie polifagă și o putem găsi pe specii care aparțin următoarelor familii botanice

Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Euphorbiaceae Leguminosae Malvaceae Solanaceae

Convolvulaceae Icircn trecut era cunoscut mai ales ca un dăunător al culturilor de cacircmp din regiunile calde

cum ar fi tutun tomate bumbac Icircn timp a devenit responsabilă de daune provocate icircn serele din icircntreaga

lume și atacă icircn mod special Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum spp (ardei) Poinsettia

spp Hibiscus spp Gerbera spp Gloxinia spp

Descriere

Adultul are talie redusă de aproximativ 1 mm masculii sunt mult mai mici decacirct femelele corpul

galben icircnchis cele două perechi de aripi acoperite de o secreție ceroasă pulverulentă albă (fig1) Adulții

sunt asemănători cu alte musculiţe albe totuși icircn repaus adulţii de Bemisia tabaci ţin aripile icircn formă de

bdquocortrdquo icircn timp ce la Trialeurodes vaporariorum poziţia aripilor este mult mai plană Nimfa este plată de formă ovală neregulată și are lungimea de 07 mm

Pupariul este aplatizat cu contur neregulat prezintă pe partea dorsală peri lungi are tendinţa să fie mai

mare mai oval şi cu peri mai puţini pe frunzele netede

Oul este pedunculat are formă rotunjită la bază şi ascuţit apical de culoare maronie la cacircteva zile după

depunere lungime 02 mm

Fig1 Adult Fig 2 Atac pe fructe de tomate

Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda

Simptome

Plantele atacate prezintă următoarele simptome pete clorotice pe frunze nervuri icircngălbenite şi

icircngroşate icircngălbeniri mozaicări și răsucirea frunzelor precum şi deformarea tulpinilor și piticirea

plantelor Icircn cazul unor infestări severe plantele atacate se icircngălbenesc se ofilesc icircşi pierd frunzele

vigoarea plantelor este redusă și pot fi induse dezechilibre fiziologice De asemenea icircn urma atacului

dăunătorului pe frunze apare fenomenul de ldquorouă de miererdquo care diminuează capacitatea fotosintetică a

plantelor și determină apariția și dezvoltarea mucegaiurilor Atacul pe fructele de tomate poate provoca

o maturare inegală a acestora (fig 2)

De regulă toate stadiile dăunătorului se observă pe partea inferioară a frunzelor prin scuturarea

plantelor infestate adulţii zboară puţin şi se reaşază pe frunze

Biologie ciclul de viaţă prezintă şase stadii ou patru stadii nimfale şi adult Adulţii şi ouăle proaspăt

depuse se observă pe creşterile noi din vacircrful plantelor stadiul I şi II nimfal pe frunzele mai bătracircne de

la bază şi stadiile III şi IV nimfale icircntre aceste etaje Ouăle sunt dispuse rar icircn formă de cerc de regulă

izolate sau icircn grupuri mici eclozează după 5-9 zile la 30degC După eclozare stadiul I nimfal este mobil se

deplasează icircn căutarea locului de hrană după care rămacircne imobilizat pe durata celor patru stadii nimfale

Primele 3 stadii nimfale durează 2-4 zile icircn funcţie de temperatură ultimul numit puparium durează 6

zile după care apare adultul Icircmperecherea icircncepe la 12 h după ce apar și se repetă pe toată durata de

viață a adulților Femelele au o longevitate de aproximativ 60 zile icircn timp ce a masculilor este mai

scurtă (9-17 zile)

Măsuri de management

Măsuri preventive

- icircndepărtarea buruienilor icircnainte de icircnfiinţarea culturii deoarece pot constitui gazde pentru

musculiţele albe dar şi o sursă majoră de virusuri

- monitorizarea culturilor prin utilizarea capcanelor galbene lipicioase

Măsuri curative

metode biologice prin parazitoizi cum ar fi Encarsia luteola şi Eretmocerus spp agenți

entomopatogeni de tipul ciupercilor (Verticillium lacanii Beauveria bassiana) insecte prădătoare

(Macropholus caliginosus Franklinothrips vespiformis Delphastus pusillus Nabis spp Orius spp)

acarieni prădători (Amblyseius limonicus A swirskii Transeius montdorensis)

metode chimice prin utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar VYDATE 10 L ndash 10 lha

LANNATE 20 SL ndash 125 lha PROXIMO -50-75 mlhl la apariţia dăunătorilor şi SANMITE 10 EC ndash

15 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime

admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

VYDATE 10 L - 21 zile

LANNATE 20 SL - 7 zile

PROXIMO - 3 zile

SANMITE 10 EC - 3-7 zile

IMPORTANT

Este vector a peste 60 de virusuri ai plantelor inclusiv virusul de carantină Tomato yellow

leaf curl virus

Identificarea speciei necesită examen microscopic avacircnd icircn vedere că specia se aseamănă

foarte mult cu Trialeurodes vaporariorum specie extrem de frecventă icircn spaţii protejate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Helicoverpa armigera (Hubner)

Denumire populară omida fructificațiilor

Statut este organism de carantină reglementat pe plante destinate plantării de Dendranthema

Dianthus Pelargonium şi Solanaceae (Anexa II secţiunea II din HG 563-2007) prezent icircn Romacircnia pe

suprafețe mari

Plante gazdă specie polifagă care atacă peste 120 specii de plante cultivate și spontane dintre care

menționăm tomatele ardeii bamele mazărea fasolea garoafele gura leului etc Helicoverpa armigera

a devenit un important dăunător icircn culturile de seră și solarii

Descriere

Adultul lungimea corpului de 12-18 mm anvergura aripilor de 35-40 mm (fig1) de culoare variabilă

verde-gălbui brun-deschisă sau brun-icircnchisă Aripile anterioare prezintă pe marginea lor externă o linie

formată din 7-8 pete negricioase şi o bandă transversală brun-icircnchisă cu contur neregulat Aripile

posterioare au culoarea puţin mai deschisă cu o margine lată de culoare brună care conţine o zonă mai

pală nervurile sunt vizibile şi către bază au o pată icircn formă de virgulă de aceeași culoare

Larva icircn ultima vacircrstă are lungimea corpului de 30-40 mm și este de culoare variabilă de la verzui

pacircnă la roșcat-violet sau brun-icircnchis iar motivul descris poate forma umbre de verde galben-pai şi roz

murdar pacircnă la maron roşcat şi chiar negru Pe corp prezintă 5 dungi una dorsală mediană 2

suprastigmale și 2 substigmale (fig 2)

Oul hemisferic de 04-05 mm ornat cu numeroase striațiuni La depunere are culoarea alb-gălbui după

care devine verzui chiar maron icircnchis icircnainte de eclozare

Pupa de culoare maron stacojiu 14-18 mm lungime purtacircnd la extremitatea posterioară doi spini icircn

formă de cacircrlig

Fig1 Larvă (httpswwwcabiorgiscdatasheet) Fig 2 Adult (httpswwwcabiorgiscdatasheet)

Simptome pagubele provocate de acest dăunător sunt cauzate de hrănirea vorace a omizilor pe frunze

mai ales icircn fazele inițiale de după eclozare Mai tacircrziu pătrund icircn fructe și formează galerii unde lasă

numeroase dejecții făcacircndu-le improprii pentru consum De asemenea fructele atacate de larve cad

prematur sau se infectează secundar cu diferiți agenți patogeni

Biologie iernează icircn stadiul de pupă icircn sol icircntr-o celulă ovală de pămacircnt la adacircncimea de 7-25 cm

Fluturii zboară pe icircnserate și noaptea hrănindu-se cu nectarul florilor Ouăle sunt depuse izolat pe

frunzele tulpinile și inflorescențele plantelor gazdă O femelă poate depune icircntre 300-3000 ouă icircn

medie 500-1000 Ouăle eclozează icircn trei zile la 225degC perioada larvară durează 18 zile tot la 225degC şi

se prelungeşte pacircnă la 51 de zile la 175degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă

icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere

icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de

infestare

Măsuri curative

metode fizice prin amplasarea capcanelor atractive pentru ambele sexe cu rol de a pune icircn evidenţă

prezenţa dăunătorului dar şi de atragere şi omoracircre a acestora

metode biologice prin utilizarea

- unor produse pe baza de bacterii ex Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a

doua generaţie) şi virusuri ex Helicoverpa armigera nuclear polyhedrosis virus

- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus maculiventris

metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar ALVERDE - 10 lha icircn 1000

l apă ha MATCH 050 EC ndash 100 mlhl VOLIAM TARGO - 06-08 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime

admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- ALVERDE - 3 zile

- MATCH 050 EC - 7 zile

- VOLIAM TARGO - 3 zile

IMPORTANT

Se recomandă icircnchiderea spaţiilor protejate pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii

adulților

Adulţii sunt migratori şi pot parcurge distanţe mari (˃100 km)

Larvele şi adulţii pot fi identificaţi cu exactitate faţă de alte specii prin examen de laborator

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Liriomyza trifolii (Burgess)

Denumire populară musca minieră a plantelor de seră musca minieră

Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă semnalată pe 22 specii de plante gazdă fiind considerat principalul

dăunător al tomatelor icircn spaţii protejate

Descriere Adultul muscă mică lungime 13-23 mm de culoare neagră-cenușie Femelele sunt puțin mai mari

decacirct masculii Aripile nu depășesc lungimea corpului și au nervurile negre Scutelul este galben perii

ventrali de culoare galbenă pronotul și scutul de culoare neagră cu reflexe cenușii

Oul este sferic de 02-03mm la depunere albicios - cenușiu ușor translucid

Larva apodă și acefală de 3 mm lungime la icircnceput transparentă apoi galben-portocalie prezintă

posterior două stigme triunghiulare caracteristice

Pupa 18-23 mm lungime ovală ușor turtită ventral de culoare variabilă galben-portocalie deschis

pacircnă la maron auriu

Fig 1 Atac de Liriomyza trifolii (foto ANF) Fig 2 Adult L trifolii (foto ANF)

Simptome Minele de pe frunze și punctele de hrănire sunt de regulă cele mai evidente semne privind

prezența dăunătorului Icircnțepăturile de hrănire produse de femele apar ca niște adacircncituri circulare de

culoare albicioasă iar cele pentru pontă sunt ceva mai mici și dispuse mai uniform circular Minele

produse de larve vizibile tot pe partea superioară a frunzelor sunt tipic sinuoase foarte răsucite și de

formă neregulată lărgindu-se pe măsură ce larva se dezvoltă inițial de culoare verde apoi devin albe

odată cu icircmbătracircnirea țesutului

Biologie o generație se dezvoltă icircn 15-20 zile icircn funcție de temperatură Adulții zboară dimineața

copulația avacircnd loc la 24 de ore de la apariție Femelele trăiesc 15-30 zile timp icircn care depun 25-640 de

ouă icircn serii de cacircte 17 pe zi După 2-5 zile apar larvele care formează mine icircn țesutul palisadic al

frunzei unde rămacircn 4-7 zile pacircnă la completa dezvoltare Icircmpuparea are loc icircn afara minei de regulă icircn

stratul superficial al solului de lacircngă planta gazdă și durează 10-12 zile Icircn spații protejate specia

dezvoltă mai multe generații pe an care se suprapun

Măsuri de management

Măsuri preventive

controlul materialului de plantare icircnainte de icircnființarea culturii

distrugerea resturilor vegetale şi dezinfectarea solului și incintei

monitorizarea culturilor pentru detectarea adulţilor (capcane) şi larvelor (inspectarea plantelor)

Măsuri curative

metode fizice utilizarea capcanelor galbene lipicioase metodă eficace de capturare a adulților icircn

timpul perioadei de vegetație metode biologice utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius palliles

Chrysocharis parksi Diglyphus begini ploșniței prădătoare Cyrtopeltis modestus sau a nematodul

parazit Neoaplectana carpocapsae

-un produs inofensiv faţă de mediu şi om este Lasertrade 240 SC (05 lha) insecticid biologic obţinut din

fermentaţia bacteriei Saccharopolyspora spinosae din sol

metode chimice utilizarea insecticidelor trebuie să fie ținută la minimum doar icircn situații de urgență

preferacircndu-se acele produse care distrug cel mai puţin fauna utilă Stropirile se vor efectua doar la

apariția focarelor de infecție cu insecticide avizate folosind alternativ produse cu substanţă activă

diferită Produsele de protecţie a plantelor care se vor folosi sunt APACHE 015 lha SAFRAN 18 EC

- 09 lha icircn 1000 l apă VARGAS 18 EC - 09 lha icircn 1000 l apă ACTARA 25 WG (aplicat la sol ) ndash

08 kgha preventiv şi curativ la 4-5 zile de la plantarea răsadurilor de tomate icircn solarii VYDATE 10 L -

10 lha VOLIAM TARGO - 06-08 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii limitelor maxime

admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- APACHE - 3 zile

- SAFRAN 18 EC - 3 zile

- VARGAS 18 EC - 3 zile

- ACTARA 25 WG - 3 zile

- VYDATE 10 L - 21 zile

- LASER 240 SC - 3 zile

- VOLIAM TARGO - 3 zile

- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile

IMPORTANT Principala sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din

serele icircnmulțitor

Icircnțepăturile provocate de adulți sunt porți de pătrundere a altor tipuri de organisme

dăunătoare

22 Organisme dăunătoare non- carantină la tomate cultivate icircn spaţii protejate

221 Ciuperci

1 Alternaria sp - alternarioză

2 Botrytis cinerea PersFr - putregaiul cenușiu

3 Colletotrichum coccodes Wallr - antracnoza

4 Dydimella lycopersici Kleb - putrezirea coletului

5 Fulvia fulva ( Cladosporium fulvum) (Cooke) - pătarea cafenie a frunzelor de tomate

6 Fusarium sp - ofilirea fuzariană (fuzarioză)

7 Leveillula taurica (Lev) Arnaud - fainarea tomatelor

8 Septoria lycopersici - pătarea albă a frunzelor de tomate

9 Phytophtora infenstans (Mont) de By - mana tomatelor

10Phytophtora parasitica Dast - putregaiul coletului sau mana de sol a

tomatelor

11 Pytium ultimum Trow - căderea și putrezirea plăntuțelor

12 Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold şi Verticillium dahliae Kleb ndash ofilirea verticiliană

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Alternaria sp

Denumire populară alternarioza

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate cartof vinete ardei

Simptome boala se manifestă pe tulpini frunze și fructe Plantele pot fi atacate icircn toate fazele de

dezvoltare

Icircn răsadniță atacul apare icircn porțiunea bazală a tulpiniței pete alungite brune care se extind de jur

icircmprejur determinacircnd ofilirea și uscarea răsadului

După transplantare icircn spaţii protejate sau icircn cacircmp pe frunze apar pete circulare cenuşii-brunii cu

zonalităţi concentrice numite şi bdquopete ţintărdquo Petele la icircnceput mici se extind concentric pot atinge 2

cm icircn diametru şi prezintă un inel galben

Pe zona brunificată apare un mucegai fin negru iar ţesuturile se brunifică se subţiază şi uneori se rup

frunzele prezentacircnd perforaţii

Icircn condiţii de umiditate ridicată boala evoluează rapid apare veştejirea şi uscarea frunzelor ceea ce

duce la desfrunzirea icircnainte de vreme şi oprirea din creştere a fructelor ce nu se maturează

Dacă fructele sunt atacate cacircnd sunt mici se icircnnegresc și cad cu ușurință de pe plante

Fructele atacate prezintă zone scufundate brune cu crăpături şi cu zonalităţi concentrice

Fig 1 Atac pe tulpină (httpsimagesbugwoodorg) Fig 2 Atac pe frunze (httpsimagesbugwoodorg)

Foto D Blancard ( INRA)

Mod de răspacircndire

Răspacircndirea ciupercii de la plantă la plantă de la un etaj de frunze la altul se face prin intermediul

sporilor duşi de vacircnt sau de picăturile de apă Temperatura cuprinsă icircntre 2-35degC şi umiditatea

atmosferică de 100 sunt condiţii favorabile atacului Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face

prin miceliu sporii de pe resturile vegetale şi prin seminţele provenite din fructele parţial atacate

Ciuperca se poate răspacircndi cu uşurinţă icircn terenurile bogate icircn humus cele icircngrăşate excesiv icircn solurile

cu lipsă de magneziu şi pe diferite plante cartof vinete măselariţă ciumăfaie mătrăgună

Măsuri de management

Măsuri preventive

Tomatele se vor planta icircn soluri icircngrăşate echilibrat fără lipsă de magneziu curate de buruieni Solul

serelor şi solariilor va fi icircn prealabil dezinfectat termic sau chimic Măsurile de igienă culturale

obligatorii ca stracircngerea şi arderea resturilor vegetale sau icircngroparea lor icircn profunzime limitează

atacul ciupercii Icircntre măsurile agrotehnice remarcăm asolamentul icircn care tomatele nu trebuie să

revină pe sola ce a fost infestată cu Alternaria decacirct după 4 ani Utilizarea irigării la baza plantelor și

nu prin aspersiune pentru a nu disemina sporii ciupercii Aerisirea solariilor serelor dimineața

devreme sau seara tacircrziu pentru a evita formarea condensului pe frunze

Măsuri curative combatere chimică cu următoarele produse

- GRISU - 10 lha

- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)

- REVUS TOP -06 lha

- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie

Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe

- BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha

- VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha

- AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă

- ORTIVA TOP ndash 1 lha

- ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- GRISU - 3 zile

- CIDELY TOP - 3 zile

- REVUS TOP - 3 zile

- ORTIVA 250 SC - 3 zile

- BRAVO 500 SC - 3 zile

- VITRA 50 WP - 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp

- AZBANY - 3 zile

- ORTIVA TOP - 7 zile

- ORTIVA OPTI - 3 zile

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Botrytis cinerea PersFr Denumire populară putregaiul cenușiu al tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate

Simptome putregaiul cenușiu al tomatelor apare pe toate părțile aeriene ale plantelor Cel mai

caracteristic simptom al bolii icircl reprezintă prezența a numeroase mase de spori pe țesuturile necrozate

astfel icircncacirct acestea au un aspect pufos de culoare gri-icircnchis

Pe frunze

La icircnceput atacul se manifestă pe frunzele moarte de la baza plantei apoi pot fi invadate țesuturile

tinere Boala este asociată cu plantele mature care au un foliaj dens Umiditatea ridicată icircn foliajul

plantelor pe timpul nopții este suficientă pentru dezvoltarea bolii astfel icircncacirct nu este de preferat o

perioadă prelungită cu umiditate ridicată

Pe frunzele tinere infecția apare sub formă de zone necrozate adesea icircn forma literei ldquoVrdquo

progresează spre pețiol și apoi pătrunde icircn tulpină

Pe tulpină

La răsaduri leziunile pe frunzulițe se extind și cuprind icircntregul limb apoi pețiolul iar icircn final

tulpina Infecția poate icircnconjura tulpina provoacă ofilirea tuplina icircși pierde culoarea se dezvoltă cancere

ceea ce conduce la declinul plantei

Pe flori

Cum boala progresează pe plantele mature florile se infectează și ele se brunifică și mor sau

ciuperca trece din petalele infectate icircn sepale și de aici crește icircn fructul aflat icircn dezvoltare De asemenea

petalele infectate pot rămacircne atașate de fruct iar ciuperca pătrunde icircn fruct și apoi se deplasează către

tulpină

Pe fructe

Pe fructe simptomele sunt tipice de putregai moale cu zone distruse care devin albicioase De

obicei pielița se rupe icircn centrul zonelor afectate dar rămacircne icircntreagă icircn rest Sporii ciupercii se dezvoltă

icircn aceste zone cu țesuturile distruse Eventual icircntregul fruct devine afectat și se mumifică

Un simptom neobișnuit pe fructe icircl reprezintă apariția de halouri numite ldquopete fantomărdquo Icircn

centrul acestor halouri apar puncte mici necrotice Haloul este de culoare albă circular de 3-8 mm icircn

diametru Un număr mare de halouri pe fructe face ca acestea să aibă un aspect neplăcut și să fie greu de

comercializat

Fig 1 Leziuni pe frunze Fig 2 Cancere pe tulpini Fig 3 Simptome pe inflorescențe Foto David M Ingram Plant Foto The Ohio State University Foto D Maeso INIA Las Brujas Uruguay

Management Network 2006

Fig 4 Fructe infectate icircn seră Fig 5 Pete fantomă Fig 6 Mumificarea fructelor (httpswwwextensionumnedu) (httpcreerbizbotyrishtml) Spheragro Diseases and

plant pathologies Sevilia Spania

Mod de răspacircndire Sporii ciupercii sunt foarte ușor răspacircndiți de vacircnt Insectele pot răspacircndi patogenul prin icircnțeparea

sau rănirea plantelor

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircndepărtarea și distrugerea plantelor a resturilor infectate și a buruienilor care pot fi gazde pentru

această ciupercă

menținerea unei temperaturi și ventilații adecvate prin reducerea supraaglomerării plantelor și a tăierii

lor judicioase

evitarea excesului de apă pe plante

evitarea irigării icircn exces

sterilizarea macircinilor și a uneltelor de lucru icircn mod regulat

evitarea rănirii plantelor

evitarea aplicării repetate de tratamente cu săruri metalice ale fungicidelor ethylene bis

dithiocarbamate (intensifică severitatea bolii)

evitarea asocierii sărurilor metalice cu fungicidele

evitarea cultivării tomatelor pe solurile nisipoase acide care au un conținut ridicat de apă

efectuarea tratamentelor cu fungicide icircnainte ca plantele să-și formeze un foliaj dens (este imposibil de

acoperit frunzele senescente din centrul unui foliaj dens)

asigurarea unui raport calciu- fosfor de 2 la 1 sau mai mare icircn pețiolul frunzelor (este de ajutor icircn

controlul bolii)

Măsuri curative

tratarea cu var a solurilor acide pentru a crește conținutul de calciu icircn plante și a reduce sensibilitatea

acestora

tratamente cu ORTIVA TOP ndash 1 lha ORTIVA OPTI ndash 20-25 lha TOPSIN M 500 SC ndash

17 lha BRAVO 500 SC ndash 15-2 lha GRISU ndash 101 lha Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de

pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză ORTIVA TOP ndash 7 zile ORTIVA OPTI ndash 20-25 ndash 3 zile TOPSIN M 500 SC

ndash 14 zile BRAVO 500 SC ndash 3 zile GRISU ndash 3 zile

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător Colletotrichum coccodes Wallr

IMPORTANT Botrytis cinerea atacă o gamă largă de plante Controlul chimic al bolii prin utilizarea

fungicidelor poate fi evitat prin fertilizare irigare și tehnici de tăiere adecvate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Colletotrichum coccodes Wallr

Denumire populară antracnoză

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome Organe atacate boala apare icircn toate fazele de vegetație pe toate organele aeriene forma cea mai

frecventă și mai gravă fiind cea de pe fructe

- pe fructe simptomele apar icircn momentul maturării sub forma unor pete mici de 2-4 mm icircn

diametru circulare umede cufundate de culoare mai icircnchisă decacirct țesutul sănătos

- pe măsură ce petele cresc icircn dimensiuni ajungacircnd pacircnă la 10 mm porțiunea centrală se

icircnnegrește ca urmare a dezvoltării miceliului ciupercii sub pielița fructului

- la suprafața țesuturilor atacate apar fructificațiile ciupercii (microscleroți și acervuli cu lagăre

de conidiofori și conidii) sub forma unor pustule de culoare brun-icircnchis

- adesea numeroase pete se dezvoltă icircn același timp pe fructe și acoperă porțiuni largi

determinacircnd putrezirea fructului

- pe frunze infecția este caracterizată prin leziuni mici circulare brune icircnconjurate de halouri

galbene

- rădăcinile infectate prezintă leziuni brune cu miniscleroți la suprafață și pot fi ușor decorticate

- plantele bolnave se pot smulge ușor din sol deoarece sistemul radicular este deteriorat

Antracnoza pe fructe de tomate (wwwhortcornelledu)

Mod de răspacircndire - patogenul este un colonizator al solului dar se conservă ușor și pe resturile vegetale

- ciuperca este capabilă să colonizeze cel puțin 68 de specii vegetale din 19 familii botanice icircn primul

racircnd legume din fam Solanaceae (ardei vinete cartof) și Cucurbitaceae (pepene) care pot juca rol de

gazde alternative sau contribuie la creșterea inoculului icircn sol Mai multe buruieni asigură aceeași

funcție Solanum dulcamara S Nigrum Abutilon theophrasti Amaranthus retroflexus Chenopodium

album Convolvulus arvensis Capsella bursa-pastoris

- ciuperca a fost găsită și icircn apa utilizată pentru culturile fără sol apă ce provenea din bazine de stocare

exterioare

- atacul poate avea loc la temperaturi icircntre 15-30degC iar sporularea pe fructe este optimă la 28degC

- perioadele ploioase și irigarea prin aspersiune favorizează antracnoza

- apa liberă pe fructe mai multe ore legată de frecvența precipitațiilor sau irigărilor crește puternic

incidența icircn cultură

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnlăturarea și distrugerea resturilor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol

recoltarea cacirct mai rapidă a fructelor sensibile la antracnoză

gestionarea irigării prin aspersie și favorizarea uscării foliajului

Măsuri curative

combatere chimică cu următoarele produse

- BRAVO 500 SC- 15- 2Lha

- VITRA 50 WP- 15-20 kgha

- ALCUPRAL 50 PU - 15-2 kgha

- CUPRENOX 50 - 15-2 kgha

- ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 375-5 kgha

- CUPERTINE SUPER ndash 35 kgha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de

pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

BRAVO 500 SC- 3 zile

VITRA 50 WP- 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp

ALCUPRAL 50 PU - 3 zile

CUPRENOX 50 - 3 zile

ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 3 zile

CUPERTINE SUPER ndash 3 zile icircn sere

IMPORTANT

Boala este considerată cea mai gravă amenințare icircn cazul fructele de tomate pentru

industrializare icircn numeroase zone de producție din lume Icircn aceste zone icircn absența

măsurilor de protecție pierderile pot atinge 70

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Didymella lycopersici Kleb

Denumire populară putrezirea coletului

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă tomate

Simptome o boală majoră icircn special a tomatelor din sere Sunt afectate toate părțile superioare ale

plantei tulpini frunze și fructe cu predilecție deosebită pe tulpini

- primele simptome apar la puțin timp după repicare icircn dreptul coletului sub formă de pete

cenușii-brune sau brune-negricioase Petele se extind de jur icircmprejurul coletului astfel icircn dreptul

acestei porțiuni atacate tulpina se subțiază țesuturile sunt cufundate zbacircrcite scoarța este

putrezită și crăpată și desprinsă parțial de partea lemnoasă Apariția putregaiului stopează

circulația sevei icircn tulpină cauză ce duce la veștejirea plantei și pieirea treptată Pe țesuturile

atacate se observă punctişoare mici negre care reprezintă picnidiile ciupercii Astfel de leziuni

pot apărea mai tacircrziu și pe partea superioară a tulpinii la subsoara frunzelor pe nervuri sau pe

pețioli datorate picnosporilor formați icircn zona coletului

- pe frunze atacul apare cacircnd umiditatea este excesivă frunzele inferioare se transformă icircn galben

și leziunile frunzelor sunt maro cu inele concentrice Icircn centrul petelor se observă puncte negre

mici (picnidiile ciupercii)

- infecția fructelor este rară icircn seră atacul pe fructe se observă icircn partea dinspre peduncul sub

formă de pete umede care se dezvoltă rapid icircn cercuri concentrice se brunifică și se adacircncesc

httpwwwalamycom

wwwbotanistiro

Mod de răspacircndire ciuperca iernează icircn resturile de plante rămase icircn sol putacircnd trăi ca saprofită Icircn

cazuri rare transmiterea bolii poate avea loc și prin semințe

Măsuri de management

Măsuri preventive

o dezinfecția amestecului de pămănt

o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă

o urmărirea umidității solului icircn perioada imediată a plantării

o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul

IMPORTANT

Semințele provenite din fructe bolnave pot găzdui organismul patogen fapt pentru care se

recomandă utilizarea de sămacircnță extrasă din fructe sănătoase

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Fulvia fulva (Cooke)

Denumire populară pătarea cafenie a frunzelor de tomate

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome se manifestă icircn special pe frunzele bătricircne de la baza plantei dar poate trece și pe tulpini și

pe fructele tinere icircn cazul unui atac puternic

Atacul icircncepe pe frunzele bazale apoi progresează și pe frunzele din etajele superioare

Pe partea superioară a frunzelor apar pete mici de culoare gălbuie care se măresc icircn diametru și devin

galbene

Pe partea inferioară a frunzelor icircn dreptul petelor apare un puf alb care devine cafeniu și icircn final brun-

violaceu format din conidioforii și conidiile ciupercii

Icircn condiții favorabile de mediu icircn cazul unor atacuri puternice petele confluează țesuturile atacate se

brunifică și se necrozează iar frunzele se usucă ceea ce determină debilitarea plantelor

Simptome produse pe frunze și fructe de tomate de ciuperca Fulvia fulva

Foto The Ohio State University OARDC Departament of Plant Pathology

Fructele sunt atacate mai rar dar icircn toate fazele de dezvoltare fiind afectate mai frecvent cele din etajul

superior la suprafață icircn jurul pedunculului apar pete de decolorare care se brunifică se adacircncesc icircn

pulpă apoi se extind și ocupă zone mari din fruct

Semințele infectate sunt mai icircnchise la culoare decacirct cele normale cu pete mici negricioase și hilul de

culoare neagră

Mod de răspacircndire ndash transmiterea patogenului de la un an la altul se realizează prin intermediul resturilor plantelor

infectate și semințe

ndash prin sporii ciupercii bdquoconidiirdquo ce se găsesc icircn praful depus pe elementele din seră sau solar

icircn și pe sol Foarte rezistente la uscăciune conidiile pot supraviețui icircn seră mai mult de un an icircn absența

gazdei sensibile

ndash temperaturile de 22 - 26 ordmC corelate cu umiditatea de peste 95

ndash lipsa aerisirii la care se adaugă și prezența picăturilor de apă pe frunze favorizează atacul ciupercii

ndash atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele cultivate icircn

cacircmp - prin sporii antrenați de curenții de aer picăturile de apă sau de unele insecte (musculița albă de seră-

Trialeurodes vaporariorum)

Măsuri de management

Măsuri preventive

ndash folosirea unor hibrizi cu rezistență genetică

ndash folosirea sistemelor de irigații prin picurare

ndash aerisirea corectă a solariilor și serelor sub 90

ndash curățarea frunzelor din partea inferioară a plantelor pentru o ventilație mai bună

ndash distrugerea totală a resturilor de plante infectate și dezinfectarea spațiului icircnchis de cultură

ndash utilizarea tehnologiei de mulcire pentru controlul umidității relative a aerului sub 90

Măsuri curative Icircncă de la primele simptome se recomandă combaterea chimică cu următoarele produse

- CIDELY TOP ndash 10 lha ( stadiul de 10 frunze) - ORTIVA 250 SC- 075lha-1 lha icircn funcție de gradul de infecție

Se aplică de la apariția primei inflorescențe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat

-BRAVO 500 SC - 15-2 lha

- ORTIVA TOP-1 lha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de

pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- CIDELY TOP 3 zile ORTIVA 250 SC 3zile BRAVO 500 SC 3 zile ORTIVA TOP 7 zile

IMPORTANT

Icircn spații protejate cu umiditate a aerului peste 85 poate produce pierderi de producție de

pacircnă la 25

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Fusarium spp

Denumire populară fuzarioza tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate

Simptome

La răsadurile bolnave se observă o scădere a turgescenței frunzelor iar icircn cele din urmă plăntuțele

se ofilesc și mor

La plantele mai avansate icircn vegetație primul simptom este icircngălbenirea de-a lungul marginilor

celor mai mature frunze cacircnd primele fructe sunt aproape de maturitate Icircngălbenirea este curacircnd urmată

de necrozarea și colapsul pețiolului frunzelor Simptomele se dezvoltă numai pe o singură parte a plantei

iar frunzuliţele de pe o singură parte a peţiolului se icircngălbenesc icircnaintea celor de pe cealaltă parte

Icircngălbenirea treptată afectează cea mai mare parte a foliajului şi este icircnsoţită de ofilirea plantei icircn cea mai

călduroasă parte a zilei Ofilirea devine mai accentuată de la zi la zi pacircnă cacircnd planta moare

Cacircnd sunt tinere (răsaduri) plantele afectate pot rămacircne pipernicite Unele plante se usucă icircncet

și pot rămacircne vii pacircnă la sfacircrșitul recoltării

La o verificare a bazei tulpinii se poate observa o brunificare a țesuturilor corticale la nivelul

solului sau la 10 ndash 30 cm mai sus iar secționarea longitudinală dezvăluie brunificarea xilemului Icircn urma

ploilor sau icircn timpul perioadelor cețoase ciuperca produce pe leziunile externe necrozate un miceliu

abundent de culoare roz

Infecţia la fructe apare ocazional şi poate fi detectată icircn ţesuturile vasculare din fruct unde apar

modificări de culoare

Icircngălbenire și ofilire Simptome la baza tulpinii Secțiune longitudinală

Foto The Ohio State University Foto Dan Egel Plant and Pest Diagnostic Laboratory

Mod de răspacircndire Fusarium spp este răspacircndită prin sămacircnță sol răsaduri infectate sau prin solul infectat aderent la

rădacinile răsadurilor vacircnt și apa care poartă sol infectat De asemenea echipamentele de lucru

vehiculele uneltele utilizate contaminate reprezintă tot atacirctea moduri de răspacircndire a ciupercii

Pe distanțe mari infecția este propagată de semințe și răsaduri infectate

Icircn sere sporii ciupercii se găsesc icircn stratul de mulci dintre racircndurile de tomate și pe plantele

putrezite aruncate la gunoi icircn apropierea spațiilor protejate Icircn mod frecvent sunt găsiți spori icircn aerul

infectat din sere și de asemenea o mare concentrație de clamidospori din sol servesc drept sursă de

infecție

Ciuperca pătrunde prin rănile din rădăcini iar dezvoltarea acesteia este favorizată de o temperatură

a solului și a aerului de 28degC temperatura optimă de creștere a plantelor fertilizarea icircn concentrații

scăzute de azot şi fosfor și ridicate de potasiu de pH-ul scăzut al solului de intensitatea mică a luminii

Virulența patogenului este intensificată de micronutrienți fosfor și ioni de amoniu și este diminuată de

nitrați

Simptom pe frunze Simptom pe fructe

Foto University of Connecticut (wwwbritannicacom)

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea la plantare a unui răsad sănatos și rezistent la Fusarium spp

sterilizarea solului cu vapori de apă supraicircncălziți

fertilizarea cu nitrat de calciu creșterea pH-ului solului pacircnă la 65 ndash 70

evitarea irigării icircn exces (inundarea) evitarea utilizării pentru irigare a apei din canale sau iazuri

deoarece poate fi contaminată cu acest patogen

rotația culturilor la 4 ani nu elimină patogenul icircnsă reduce semnificativ pierderile

combaterea buruienilor

Măsuri curative

sterilizarea chimică a solului cu două săptămacircni icircnainte de transplantare

combatere chimică cu TOPSIN M 500 SC- 17 Lha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză

-TOPSIN M 500 SC ndash 14 zile

IMPORTANT

Fusarium spp atacă o gamă largă de plante

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Leveillula taurica (Lev) Arnaud

Denumire populară făinare

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome organe atacate toate organele aeriene ale plantei dar icircn special pe frunze

- primele simptome ale atacului se observă sub forma unor pete de decolorare (gălbui) vizibile

mai ales pe fața superioară a frunzelor de formă neregulată de 2-9 mm diametru

- icircn condiții favorabile dezvoltării bolii apar un număr mare de pete (peste 30) care confluează

și acoperă porțiuni icircntinse din limb (pacircnă la 4 cm lungime și 1 cm lățime)

- pe fața inferioară a limbului icircn dreptul petelor se formează o eflorescență cenușie-albicioasă

formată din conidioforii și conidiile ciupercii

- frunzele puternic infectate mor dar rareori cad de pe plantă

Atacul ciupercii pe frunze de tomate

Image Ontario Crop IPM- Franța Image sanayidomatesiblogspotcom

(httpwwwalamycom)

Mod de răspacircndire conidiile ciupercii Leveillula taurica pot germina icircntr-un interval de temperatură de la 10 la

35degC iar icircn condiții de seră infecția este favorizată de temperaturi sub 30degC

odată infecția instalată temperaturile peste 30degC accelerează dezvoltarea bolii și moartea

frunzelor atacate

icircn zonele cu temperaturi ridicate icircn timpul zilei se produce infecția cu această ciupercă chiar

dacă nopțile sunt răcoroase

atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele

cultivate icircn cacircmp

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol

Măsuri curative -combatere chimică cu

- TOPAS 100 EC ndash 05 lha

- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)

- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie

Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat

- REFLECT ndash 10 lha ndash se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă la coacerea deplină

a fructelor

- MYCLOFIL ndash 40-60 ml100 l apă icircn timpul vegetaţie de la prima apariţie la 7 ndash 10 zile

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- TOPAS 100 EC - 3 zile

- CIDELY TOP - 3 zile

- ORTIVA 250 SC - 3 zile

- REFLECT - 1 zi

- MYCLOFIL - 3 zile

IMPORTANT

Se poate confunda cu atacul ciupercii Cladosporium fulvum (Fulvia fulva)

Poate ataca și alte specii ceapă usturoi ardei vinete bumbac

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Septoria lycopersici Speg

Denumire populară boala petelor albe

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome Organe atacate icircn special frunzele

- primele simptome ale bolii apar icircn răsadnițe pe cotiledoane sau pe frunzulițe sub forma

unor pete circulare de 1-4 mm diametru bine delimitate la icircnceput de culoare brun-gălbuie

iar mai tacircrziu albicioase

- icircn dreptul petelor pe ambele fețe ale frunzelor apar punctișoare negre (picnidiile ciupercii)

- icircn cacircmp boala se manifestă prin simptome asemănătoare cu cele din răsadnițe cu

deosebirea că petele rămacircn de culoare brun-gălbuie sau brun-cenușie

- de obicei atacul icircncepe pe frunzele de la bază și progresează spre vacircrf

- frunzele puternic atacate se brunifică se usucă și cad plantele rămacircnacircnd doar cu cacircteva

frunze tinere icircn partea de la vacircrf

Fig1 şi 2- Atacul ciupercii pe frunze de tomate ( wwwmissouribotanicalgardenorg www agndsuedu)

Fig 3 ndash Picnidiile ciupercii dezvoltate pe frunze Fig 4- Sporii ciupercii ieșiți sub formă de ciri din picnidii

vegetablemdonlineppathcornelledu Photos courtesy of TA Zitter Cornell University Ithaca NY

Mod de răspacircndire - transmiterea patogenului se realizează prin picnidii sau miceliu din resturile infectate

- sporii ciupercii sunt icircmprăștiați de la o plantă la alta prin apa de ploaie irigații curenți de aer sau

insecte

- temperaturile icircntre 20-25degC sunt optime pentru infecție

- perioadele lungi cu temperaturi crescute și umiditate mare icircn aer și pe frunze constituie condițiile

ideale pentru dezvoltarea bolii și răspacircndirea ciupercii

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol

IMPORTANT

Pierderile pot atinge 20-80 din producție icircn anii ploioși și icircn cazul culturilor netratate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Phytophthora parasitica Dast

Denumire populară putregaiul coletului sau mana de sol a tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă specie polifagă atacă tomate fasole ceapă vinete ardei pepeni galbeni și verzi

Simptome icircn funcție de faza de vegetație și de organul atacat (rădăcini tulpini fructe) boala se

manifestă prin simptome diferite

- pe răsad icircn faza de 4-6 frunze boala apare icircn dreptul coletului observacircnd o ușoară gacirctuire și

icircnmuiere a țesuturilor urmate de căderea răsadului

- pe rădăcini atacul se icircntacirclnește sub formă de putregai uscat țesuturile fiind de culoare brună ndash

albicioasă

- pe tulpini se manifestă prin apariția icircn dreptul coletului a unor pete verde icircnchis la icircnceput

apoase apoi brune ce se extind și cuprind tulpina de jur icircmprejur 10-15 cm deasupra pămacircntului

Plantele atacate se ofilesc și pier Țesuturile din dreptul petelor putrezesc și se acoperă cu un puf

albicios

- pe fructe apare o pată cenușie-brunie cu marginile nedefinite de formă neregulată cu suprafața

umedă zonată concentric la icircnceput pe partea fructului care vine icircn atingere cu pămacircntul apoi se

extinde cuprinzacircnd fructul icircn icircntregime de cele mai multe ori Icircn condiții de umiditate ridicată pe

suprafața țesuturilor atacate apare un puf albicios (conidioforii și conidiile ciuperci)

Mod de răspacircndire

Ciuperca Phytophthora parasitica rezistă icircn sol de la un an la altul sub forma de oospori dar

poate fi prezentă 5-10 ani icircn sol) Un rol icircnsemnat icircn dezvoltarea ciupercii icircl joacă umiditatea

atmosferică peste 90 cacirct şi temperatura ciuperca dezvoltacircndu-se icircntre 127 şi 35ordmC

temperatura optimă variind icircntre 238 şi 30 ordmC

Măsuri de management

Măsuri preventive

o dezinfecția amestecului de pămănt

o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă

o controlul umidității solului icircn perioada imediată a plantării

o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul

httpwwwbotanistiiro httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests

Osu-The Ohio University

IMPORTANT Intensitatea atacului este influențată icircn mare măsură de umiditatea solului icircn perioada

imediată plantării fiind necesar ca udarea să se facă icircn reprize cu cantități reduse de apă

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Phytophthora infestans (Mont) de By

Denumire populară mana tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate cartof

Simptome atacul se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor (frunze tulpini flori și

fructe)

- pe frunzele bazale sub formă de pete circulare sau de formă neregulată la icircnceput de culoare

verde-galbuie cu aspect umed devin apoi cenușii-brunii icircnconjurate de o zonă icircngustă

decolorată Petele se măresc confluează și pot acoperi icircntreaga suprafață a foliolelor atunci cacircnd

condițiile sunt favorabile dezvoltării bolii

Icircn dreptul petelor pe partea inferioară a frunzelor se observă un puf fin albicios ce

reprezintă fructificațiile ciupercii conidiofori cu conidii După cacircteva zile frunzele atacate se

usucă sau putrezesc

- pe fructe infecția icircncepe din primele faze de dezvoltare pacircnă aproape de maturare Pe fructe

apar pete mici de formă neregulată ușor cufundate icircn pulpă la icircnceput de culoare verde ndash

măslinie după care icircn scurt timp devin măsliniu icircnchis Cacircnd umiditatea este ridicată la fel și pe

frunze icircn dreptul petelor apare un puf albicios Fructele bolnave se desprind și cad prematur

urmare a putrezirii pedunculului

- pe tulpini atacul se manifestă sub forma unor pete mici ovale cenușii-brunii care se măresc și

icircnconjoară tulpina Tulpinile putrezesc și se rup

Fig 1 Fructe atacate Fig 2 Simptome pe tulpină şi frunze

(httpscommonswikimediaorg)

Mod de răspacircndire

Transmiterea de la un an la altul se realizează prin semințe infectate resturi de plante rămase

peste iarna unde patogenul rezistă Icircn perioadele calde și uscate ciuperca rămacircne viabilă icircn

țesuturile frunzelor inferioare și icircn leziunile de pe tulpini iar cacircnd vremea redevine favorabilă

ciuperca se reproduce din nou

La tomate mana apare mai tacircrziu cu 12-15 zile decacirct la cartof și anume icircn a doua decadă a lunii

iulie

Măsuri de management

Măsuri preventive

o asolament rațional

o evitarea cultivării tomatelor icircn vecinătatea cartofilor

o evitarea recoltării semințelor din fructele atacate

o adunarea și distrugerea resturilor de plante

o schimbarea sau dezinfectarea termicăchimică a pămacircntului

o cultivarea de soiuri rezistente la mană

o administrarea de icircngrășăminte minerale mai ales potasiu care intensifică rezistența

plantelor

Măsuri curative - combatere chimică cu următoarele produse REVUS 250 SC ndash 06 lha REVUS TOP -06 lha

PREVICUR ENERGY ndash 3 l ha se aplică la sol prin picurare ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1

lha icircn funcţie de gradul de infecţie

Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat

CYCLO-R Liquido ndash 24 -40 lha la icircnceputul icircnfloritului BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha

VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha RANMAN TOP ndash 050 lha AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă

ORTIVA TOP ndash 1 l ha ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha CUPROXATE FLOWABLE ndash 53 l ha

de la prima frunză pacircnă la coacere OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de

icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă

3-5 lmp

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză REVUS 250 SC 3 zile REVUS TOP 3 zile PREVICUR ENERGY 3 zile

ORTIVA 250 SC 3 zile CYCLO-R Liquido 28 zile BRAVO 500 SC 3 zile VITRA 50 WP 3

zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp RANMAN TOP 3 zile AZBANY 3 zile ORTIVA TOP 7 zile

ORTIVA OPTI 3 zile CUPROXATE FLOWABLE 3 zile pentru consum 8 zile pentru

industrializare OMIX - nu este necesar

IMPORTANT

Atacul produs de Phytophthora infestans pe fructe poate fi confundat cu cel produs de

Phytophthora parasitica Deosebirea constă specia Phytophthora infestans produce pete cu

suprafața neregulat reliefată al caror punct de plecare este de obicei icircn vecinătatea caliciului

icircn timp ce petele cauzate de Phytophthora parasitica sunt situate pe partea inferioară a

fructului apar zonate și au o evoluție mai rapidă

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pythium ultimum Trow

Denumire populară căderea și putrezirea plăntuțelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă se icircntacirclneşte frecvent la tomate

Simptome pe plantuțele răsărite din teren infectat se observă icircn zona bazală a tulpiniței o

brunificare a țesuturilor brunificare care se extinde icircn sus pe tulpină cacirct și pe rădăcină icircn jos Icircn

zona atacată tulpinițele se subțiază planta se veștejește se zbacircrceşte cade la pămacircnt unde va

putrezi icircn icircntregime

Simptomele pot apare icircn vetre și se extind rapid atunci cacircnd temperatura este cuprinsă icircntre 20-

30 degși umiditatea este peste 90

La suprafața solului se poate observa prezența unui strat fin de miceliu de culoare albă care se

extinde icircn timp Atunci cacircnd infecția solului este puternică plantele nu mai răsar deoarece

putrezesc pacircnă la ieșirea lor la suprafață

http wwwbotanistiiro

Mod de răspacircndire

Ciuperca Pythium ultimum se transmite de la un an la altul prin sporii de rezistență din sol iar icircn

perioada de vegetație transmiterea ciupercii de la o plantă la alta se realizează prin sporii duși de

apa din sol

Măsuri de management

Măsuri preventive -perioada critică a bolii se limitează la stadiul de plăntuțe fapt pentru care măsurile preventive

trebuie să asigure protecția răsadurilor de infecții pacircnă la transplatarea lor icircn cultură avacircnd icircn

vedere următoarele

- dezinfectarea amestecului de pămacircnt din răsadniță (termic sau chimic) sau icircnlocuirea lui cu

pămacircnt necontaminat

- dezinfectarea tocurilor răsadnițelor și uneltelor

- evitarea excesului de umezeală

- asigurarea unei bune aerisiri a plantelor

Măsuri curative - combatere chimică cu produsul OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de

icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă

3-5 lmp

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- OMIX - Nu este necesar

IMPORTANT

Ciuperca se icircntacirclnește la toate răsadurile de legume

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismelor dăunătoare

Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold

Verticillium dahliae Kleb

Denumire populară veștejirea verticiliană

Statut nu sunt organisme dăunătoare de carantină ambele specii sunt prezente icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate

Simptome ofilirea tomatelor datorată acestor ciuperci poate fi ușor confundată cu ofilirea

provocată de speciile de Fusarium sau de alte ciuperci care produc ofiliri la plante Uneori

simptomele pot fi atacirct de subtile icircncacirct duc cu gacircndul la probleme abiotice cum ar fi irigarea

insuficientă

Adesea primul indiciu de infecție cu Verticillium este ofilirea plantelor icircn timpul zilei

Plantele manifestă o ofilire ușoară spre moderată icircn cea mai călduroasă parte a zilei dar icircși revin icircn

timpul nopții Pe măsură ce boala avansează pe frunzele tinere se dezvoltă unele decolorări

marginale sau icircntre nervuri Pe aceste frunze se pot manifesta de asemenea leziuni caracteristice

icircn forma literei ldquoVrdquo unde apar icircngălbeniri icircn formă de evantai icircngustacircndu-se aproape de marginile

frunzei Dacă se efectuează o secțiune longitudinală prin tulpina unei plante infectate icircn special icircn

partea de jos a plantei se poate observa o brunificare vasculară a tulpinii Nu există nicio

brunificare vasculară a pețiolilor sau a măduvei

Veștejirea verticiliană ndash secțiune prin tulpină simptome pe frunze

Foto A Testen The Ohio State University Vegnet Newsletter

Plante de tomate infectate Foto CORNELL University Vegetable MD Online Department of Plant Pathology

Ithaca

Mod de răspacircndire Infecția se răspacircndește cu ajutorul solului infectat iar de la o plantă la alta cu ajutorul apei

de irigat și se produce de obicei icircn urma rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării icircn timpul formării

rădăcinilor secundare sau icircn urma rănilor provocate de nematozi

Microscleroții ciupercii V dahliae din sol icircși păstrează capacitatea de infecție pacircnă la 8 ani

și se dezvoltă cel mai bine la o temperatură cuprinsă icircntre 10-20degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

cultivarea soiurilor rezistente

sterilizarea solului pe o adacircncime cacirct mai mare utilizacircndu-se produse cu spectru larg

fumigarea

icircndepărtarea și distrugerea plantelor și a resturilor infectate pentru a limita conținutul de inocul

din sol

distrugerea buruienilor

evitarea rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării răsadurilor și formării rădăcinilor secundare

efectuarea unei rotații de cel puțin 4 ani

asigurarea unui drenaj eficient al apei de irigare

Măsuri curative tratamente cu biopreparatul Trichodermin 2 sau Binab T Seppic

222Bacterii

1 Pseudomonas corugata Roberts amp Scarlett - necroza măduvei tomatelor

2 Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie - pătarea pustulară

a tomatelor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pseudomonas corrugata Roberts amp Scarlett

Denumire populară necroza măduvei tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă speciile afectate sunt Solanum lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) -

doar rar și icircn zone unde necrozarea măduvei tomatelor a fost endemică icircn acel an

Chrysanthemum morifolium (crizantemă) Geranium sp (priboi)

Simptome Necroza măduvei tomatelor este o boală a plantelor mature Primul simptom al bolii

apare de obicei sub forma unei cloroze la cele mai tinere frunze ale plantelor la care fructele din

prima inflorescenţă sunt complet dezvoltate dar icircncă verzi

- icircn cazurile grave decolorarea (fig 1) afectează icircntreaga jumătate superioară a plantei

care icircşi pierde turgescenţa şi apoi se devitalizează apar leziuni brun-icircnchis pacircnă la negre pe

suprafaţa tulpinilor (uneori pacircnă la 30 cm lungime) tulpina este aproape icircn icircntregime distrusă iar

măduva este vizibilă icircn zona afectată apare uneori un exsudat vacircscos albicios şi tulbure care

se prelinge pe tulpină plantele afectate se devitalizează şi mor sau pot continua să crească foarte

icircncet icircn secţiune longitudinală prin tulpină icircn regiunea leziunii externe cavitatea măduvei este

scobită şi adesea cu un aspect deşirat spre marginile leziunii (fig 2) Dincolo de leziune măduva

are culoare brună icircnchis pacircnă la neagră şi este hidrozată dar nu moale cu marginile bine

delimitate

- icircn cazurile mai puţin grave - după apariţia simptomelor iniţiale constacircnd din

decolorarea frunzelor superioare şi uneori leziuni externe pe tulpină plantele care supravieţuiesc

continuă să crească normal fără să mai prezinte simptome interne sau externe şi adeseori dau o

recoltă bună

- la plantele fără leziuni externe măduva este colorată şi pot să apară sau nu scobituri ale

cavităţii iar sistemul vascular poate să fie brunificat apare necroza şi colorarea icircn brun a

măduvei care se extind deseori icircn tulpină de la nivelul solului pacircnă aproape de vacircrful de creştere

icircn pedunculi pacircnă la fruct şi icircn rahisul frunzelor cacircnd se detaşează una din frunzele inferioare

din leziuni se scurge un exsudat vacircscos de culoare alb-murdar

Icircn culturile mai bătracircne plantele care au fost infectate pot fi recunoscute după dezvoltarea

bogată a rădăcinilor adventive pe tulpină (fig 3) icircn porţiunea icircn care măduva a fost afectată

Uneori plantele pot să-şi revină diametrul tulpinii nou crescute fiind considerabil mai mic

Icircn cazul unui atac foarte puternic icircn prima săptămacircnă patogenul poate fi izolat uşor din

ţesutul de la marginea leziunii timp icircn care numeroase plante manifestă simptome tipice de

boală Icircn următoarele două săptămacircni mult mai puţine plante dezvoltă simptome iar din plantele

care iniţial au prezentat simptome patogenul nu mai poate fi izolat Plantele care şi-au revenit de

pe urma atacului pot creşte şi da o recoltă normală deşi pe o mare parte a tulpinii cavitatea

măduvei este scobită iar măduva este distrusă

Fig 1 Simptom de cloroză Fig 2 Secţiune longitudinală prin tulpină Fig 3 Rădăcini adventive (httpephytiainrafr) (httpswwwplantwiseorg) (httpsagumassedu)

Mod de răspacircndire

Patogenul supravieţuieşte icircn rezervoarele şi conductele pentru apa de irigare de la serele

afectate de boală şi există probabilitatea să se găsească şi icircn sol Este posibil că răspacircndirea

bacteriei să se realizeze cel puţin parţial pe parcursul lucrărilor din perioada de vegetaţie prin

uneltele folosite

Nu s-a putut pune icircn evidenţă calea prin care patogenul penetrează icircn plantă

Măsuri de management

Măsuri preventive

- respectarea strictă a măsurilor de igienă fitosanitară

- evitarea factorilor care favorizează atacul (icircn special adaosul prea mare de icircngrăşăminte azotate

a variaţiilor bruşte de temperatură şi a temperaturilor prea scăzute din timpul nopţii)

- icircnaintea transplantării răsadurilor este necesar ca solul să fie tratat cu vapori de apă iar

seminţele folosite să fie dezinfectate

- dezinfectarea conductelor de apă a uneltelor şi a macircinilor

- icircn timpul lucrărilor de copilit şi legat se va asigura dezinfectarea periodică a macircinilor

muncitorilor şi a conductelor de apă

- scoaterea plantelor bolnave din spaţiile protejate şi arderea acestora

IMPORTANT

Deși această bacterioză poate provoca distrugerea totală a unor plante ea are și un caracter

reversibil plantele slab afectate se pot recupera icircn condiții de producție favorabile (vreme

icircnsorită așadar o mai bună luminozitate icircn sere reducerea umidităţii aerului) Icircn unele

cazuri boala poate trece chiar neobservată

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie 1978 Denumire populară pătarea pustulară a tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei)

Simptome

Organe atacate frunze fructe verzi pețioli și tulpină

- pe frunze apar la icircnceput pete mici hidrozate cu margini distincte de 1 mm diametru

- icircn timp petele devin brun-negre ușor icircnalțate la centru iar icircn cazul unei densități mari

petele confluează formacircnd benzi de țesuturi necrotice icircnconjurate de țesut clorozat

- frecvent apar orificii icircn centrul leziunilor de pe frunzele tinere iar frunzele mai bătracircne

capătă un aspect zdrențuit

- pe fructe apar pete necrotice cu dimensiuni variind de la un punct abia vizibil pacircnă la 1

mm diametru icircnconjurate de un verde mai intens decacirct restul fructului petele fiind

proeminente

- leziunile de pe fructe pot conflua formacircnd areale crustoase care pot acoperi un sfert sau

chiar mai mult din suprafața fructului

- infecția icircn stadiul de corolă deschisă determină pierderi semnificative asupra producției

icircnsă sensibilitatea fructelor este maximă pacircnă cacircnd acestea ajung la un stadiu de 3 cm

diametru

- atacă numai fructele verzi niciodată pe cele coapte (datorită pH-ului fructului care este

aproape neutru la fructul tacircnar și acid la fructele coapte)

- pe pețioli și pe tulpină apar pete brun-negre cu diametrul de aproximativ 1 mm care pot

conflua formacircnd zone neregulate la icircnceput hidrozate dar care nu ajung pacircnă la țesutul

vascular

- pagubele sunt datorate atacului pe fructe chiar dacă leziunile sunt mici puțin profunde și

nu la fel de frecvente ca la alte boli produse de bacterii

- fructele pătate sunt declasate atacirct pentru consumul icircn stare proaspată cacirct și pentru

industrializare

Fig 1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze

httpwwwagrobestgrupcom httpswwwforestryimagesorg

Mod de răspacircndire - bacteria se transmite prin semințe fiind aderentă la suprafața acesteia ea nefiind icircnsă pusă icircn

evidență și icircn interiorul acestora

- de asemenea frunzele plantelor bolnave icircngropate icircn sol sunt o sursă importanta de inocul

durata de supraviețuire a bacteriei icircn sol depinzacircnd de umiditatea și temperatura lui ea fiind mai

mare icircn solurile acide reci și cu apă stagnantă

- ploile puternice icircnsoțite de vacircnt favorizează răspacircndirea bolii icircn cacircmp

- s-a observat că viabilitatea bacteriilor este inhibată la concentrațiile mari de substanțe nutritive

Măsuri de management

Măsuri preventive

folosirea soiurilor rezistente sau tolerante este considerată metoda cea mai bună de protecție

față de Pseudomonas syringae pv tomato

utilizarea de semințe sănătoase la obținerea răsadurilor

icircmbăierea semințelor icircn apă 30 de minute la 56degC după un tratament prealabil cu soluție de

fosfat trisodic 1

aerisirea serelor și solariilor dimineața și seara folosirea de folie anticondens rotația culturilor

dezinfecția echipamentelor și uneltelor folosite la lucrările manuale și mecanice

icircnlăturarea și distrugerea plantelor infectate a fructelor si frunzelor infectate și căzute pe sol

Măsuri curative- combatere chimică cu urmatoarele produse

- CURENOX 50 ndash 15-2 Kg ha

- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo ndash 375-5 Kg ha

- CUPERTINE SUPER ndash 35 Kg ha

- ALCUPRAL 50 PU ndash 15-2 Kg ha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- CURENOX 50 - 3 zile

- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo - 3 zile

- CUPERTINE SUPER - 3 zile icircn seră 10 zile icircn cacircmp

- ALCUPRAL 50 PU - 3 zile

IMPORTANT Tomatele sunt o specie importantă de legume sensibilă la Pseudomonas syringae pv

tomato boală care face pagube icircnsemnate icircn țările cultivatoare

223 Virusuri

1 Pepino mosaic virus (PepMV) -virusul mozaicului la Solanum muricatum

2 Tomato bushy stunt virus ( TBSV)-virusul piticirii tufoase a tomatelor

3 Tomato mosaic virus (ToMV ) -mozaicul tomatelor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pepino mosaic virus (PepMV)

Denumire populară virusul mozaicului la Solanum muricatum

Statut reglementat prin Decizia Comisiei Europene 2004200EC absent icircn Romacircnia prezent icircn

Africa America Asia și Europa (Austria Belgia Bulgaria Cipru Danemarca Franța Germania

Grecia Ungaria Irlanda Italia Lituania Olanda Polonia Spania Elveția Turcia Ucraina

Marea Britanie)

Plante gazdă solanaceele (Solanum lycopersicum Solanum muricatum Solanum melongena

Solanum tuberosum) busuiocul (Ocimum basilicum) specii din flora spontană (Amaranthus sp

Chenopodium sp Convolvulus sp Sonchus sp Malva parviflora etc)

Simptomele sunt variate icircn funcție de tulpina virală soi și condițiile climatice

- icircntreaga planta infectată este piticită

- frunzele sunt distorsionate şi prezintă mozaicuri cloroze şi bășicări

- primul semn de infecție este apariţia pe frunze a unor porțiuni mai deschise la culoare sub

forma unor pete clorotice unghiulare (cu vacircrful ascuțit)

- pe sepale și tulpini se observă striațiuni verzi

- pe fructe se observă porțiuni mai deschise la culoare care dau un aspect mozaicat

Simptome pe frunze (httpsgdeppoint)

Simptome pe fructe (httpsgdeppoint)

Biologie

virionii se găsesc la suprafața celulelor foliare infectate

Mod de răspacircndire

prin sămacircnță contaminată la exterior provenită de la plante infectate

prin contactul plantelor sănătoase cu plantele bolnave

cu obiectele contaminate pe care virusul rezistă timp icircndelungat icircn resturile de rădăcini

virusul rămacircne activ 31 zile pe suprafețele de sticlă rămicircne activ 14 zile

Măsuri de management

Măsuri preventive

respectarea regulior de carantină la importul de fructe semințe răsaduri din țările

contaminate

utilizarea de sămacircnță liberă de virus

examinarea plantelor cu privire la prezența atacului

eliminarea atentă a plantelor suspecte și aplicarea unor măsuri adecvate icircn cazul apariției

bolii

decontaminarea serelor utilajelor uneltelor și a semințelor cu dezinfectanți eficienți

IMPORTANT Boala este deosebit de gravă reducacircnd cantitatea și calitatea producției pierderile de

recoltă fiind apreciate la 15-80

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tomato bushy stunt virus (TBSV)

Denumire populară virusul piticirii tufoase a tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină a fost descris prima dată icircn Anglia la

Lycopersicon esculentum şi icircn prezent este răspacircndit icircn Argentina Maroc Tunisia Regatul Unit

al Marii Britanii SUA (California) Canada Germania Franţa Italia Portugalia şi alte ţări

Plante gazdă tomate (Lycopersicum esculentum) ardei (Capsicum annuum) vinete (Solanum

melongena) dar şi plante ornamentale buruieni etc

Simptome - pete inele şi linii clorotice care se necrozează pe frunze

- frunzele tinere au o culoare galbenă pală şi sunt puternic deformate

- creştere stufoasă ca urmare a formării unui număr mare de lăstari laterali slab dezvoltaţi

- plantele infectate icircşi icircncetează creşterea vacircrful de creștere fiind adesea necrozat

- pe fructe pete marmorări sau formaţiuni inelare mai icircnchise la culoare fructe mici puţine

Fig 1 Atac pe frunze Fig 2 Atac pe fructe

(httpwwwdpvwebnet) (httpgardenerwikiacom)

Biologie şi mod de răspacircndire virusul se transmite prin sol şi este preluat de plante prin

intermediul sistemului radicular şi icircn proporţie redusă prin sămacircnţă

Măsuri de management

Măsuri preventive

eliminarea plantelor infectate

cultivarea terenului cu plante rezistente la acest virus

selectarea exemplarelor sănătoase pentru icircnmulţire vegetativă

Măsuri curative icircn cazul soiurilor total infectate obţinerea de clone libere de virus prin

termoterapie dezinfectarea solului prin tratament termic

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tomato mosaic virus (ToMV)

Denumire populară virusul mozaicului tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate (Solanum lycopersicum) vinete (Solanum melongena) degețel lacircnos

(Digitalis lanata)

Simptomele sunt diferite icircn funcție de condițiile de mediu vacircrsta plantei la momentul infectării

tulpina virusului

Pe frunze

- simptome de tip mozaical caracterizate prin pete clorotice sau gălbui de forme și

mărimi diferite răspacircndite pe toată suprafața limbului frunzei

- distorsionarea frunzelor la plantele tinere aflate icircn stadiul de răsad caracterizată prin

creșterea neregulată și anormală a unor foliole mai tacircrziu cea mai mare parte a

suprafeței limbului fiind redusă pacircnă la nervura principală

- o altă tulpină a virusului mozaicul acuba manifestă decolorări internervuriene de

culoare galbenă pal sau alburie icircn cadrul petelor gălbui se observă uneori insule de

culoare normală

Pe fructe

- pete maronii pe suprafața fructelor

- necrozarea vaselor peretelui celular

- diminuarea creșterii plantelor și scăderea producției

Atac pe frunze (http wwwcreative-diagnosticscom tratat de virologie vegetală III Pop pg 111)

Atac pe fructe (http wwwavrdcorg)

Mod de răspacircndire

- sămacircnță contaminată virusul nu se găsește icircn embrion ci la suprafața semințelor sau icircn

endosperm infectarea noilor plăntuțe avacircnd loc la germinarea sau transplantarea acestora

- contactul dintre plantele sănătoase și bolnave

- resturile vegetale rămase icircn sol din anul precedent

- unelte și macircinile contaminate ale lucrătorilor din sere și solarii

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircn sere și icircn cacircmp după icircncheierea ciclului de producție se vor aduna și arde toate resturile

culturii precedente

tratarea semințelor icircnainte de plantare prin

o tratament termic sămacircnța fiind menținută 4-6 ore la 58degC (umiditate 10) și apoi 24 ore

la 80degC (umiditate 5)

o menținerea semințelor icircntr-un termostat obișnuit respectiv 3 zile la 70degC

icircnsămacircnțarea se va face icircn amestec de pămacircnt proaspăt

răsadul se va feri de infecțiile accidentale

la plantare se vor elimina toate exemplarele infectate care se recunosc printr-o mozaicare

difuză și o dințare accentuată neregulată a marginii limbului

respectarea rotației culturilor (soiurile susceptibile să nu fie cultivate doi ani consecutiv pe

aceiași suprafață)

cultivarea soiurilor rezistente la acest virus

IMPORTANT

Simptomele sunt asemănătoare cu cele produse de Tobacco mosaic virus cele două

virusuri fiind foarte greu de diferențiat pe baza simptomelor

224 Insecte acarieni

1 Aculops lycopersici Tryon - acarianul tomatelor

2 Aphis gossypii Glover - păduchele castraveţilor

3 Aulacorthum solani (Kaltenbach) - păduchele pătat al cartofului 4 Autographa gamma (L) ndash buha gamma

5 Chromatomyia horticola Goureau ndash musculiţa minieră a mazării

6 Frankliniella occidentalis (Pergande) ndash tripsul californian

7 Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute) ndash tripsul plantelor de seră

8 Lacanobia oleracea L ndash molia tomatelor

9 Liriomyza bryoniae (Kaltenbach) ndash musculiţa minieră a frunzelor de tomate 10 Macrosiphon euphorbiae Thomas ndash păduchele dungat al cartofului

11 Myzodes persicae Sulz - păduchele verde al piersicului

12 Myzus ornatus Laing ndash păduchele păstacircrnacului

13 Nezara viridula L ndash ploşniţa verde a legumelor

14 Poliphagotarsonemus latus Banks ndash păianjenul lat

15 Spodoptera exigua (Huumlbner) ndash buha cucurbitaceelor

16 Tetranychus urticae Koch - păianjenul roşu comun

17 Thrips tabaci Lind ndash tripsul tutunului

18 Trialeurodes vaporariorum Cockerell ndash musculiţa albă de seră

19 Tuta absoluta Meyrick- molia minieră a frunzelor

Fișa măsurilor privind managementul integrat al

organismului dăunător

Aculops lycopersici (Tryon) Denumire populară acarianul tomatelor acarianul de bronz al tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă este cel mai adesea semnalat ca organism dăunător al tomatelor dar poate dăuna

un spectru larg de Solanaceae incluzacircnd și specii ornamentale

Descriere corpul este fusiform robust de 150-200 microm culoarea variază de la alb la gălbui pacircnă

la portocaliu (fig 1) Corpul are o serie de anule evidente icircntre tergite și sternite Au numai două

perechi de picioare cu structură caracteristică a ghearei Datorită dimensiunilor reduse nu sunt

vizibili cu ochiul liber pe plante fiind puşi icircn evidenţă doar cu lupa sau la stereomicroscop

Fig 1 Adulți Aculops lycopersici Fig 2 Frunze atacate

(httpswwwagrolinkcombrculturasproblemaacaro-do-brozeamento_492html)

Simptome infestarea tomatelor icircncepe de la frunzele bazale care se brunifică şi se veştejesc

Odată cu dezvoltarea populației dăunătorului infestarea urcă spre vacircrful plantelor care se usucă

Hrănirea acarianului pe frunze inflorescențe și fructele tinere de tomate cauzează icircncrețirea și

necrozarea frunzelor căderea florilor ruginirea fructelor și icircn final moartea plantelor (fig 2) Icircn

urma hrănirii este redusă rata fotosintezei la plante datorită afectării celulelor şi icircncetinirii

schimburilor de gaze de la nivelul frunzelor

Biologie icircn sere sursele de infestare a plantelor tinere sunt populațiile de acarieni

supraviețuitoare pe resturile culturilor anterioare infestate sau acarieni nou introduși odată cu

răsadurile Ciclul biologic este complet icircn aproximativ 7 zile icircn condiţii optime la 21-25degC şi

30 umiditate atmosferică icircntr-un ciclu de vegetaţie dezvoltacircndu-se pacircnă la şapte generaţii

Femelele trăiesc cacircteva săptămacircni şi depun pacircnă la 50 de ouă Din ouăle fertilizate apar masculi

şi femele icircn timp ce din ouăle nefertilizate apar doar masculi

Măsuri de management

Măsuri preventive

monitorizarea prezenţei dăunătorului este esenţială recomandacircndu-se inspectarea

plantelor pentru depistarea frunzelor cu aspect bronzat icircn mod tipic daunele apăracircnd cacircnd

fructele verzi ating 5 cm

curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre

ciclurile de cultură

aplicarea tratamentelor la structura serelor

creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de

acariani (dar favorizează bolile fungice)

utilizarea soiurilor cu oarecare rezistenţă la acarieni

controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora care duce la reducerea populațiilor

de acarieni

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea prădătorilor

- Phytoseiulus persimilisis Neoseiulus californicus Pronematus ubiquitus (acarieni)

- Feltiella acarisuga (ţacircnţar)

- Macrolophus caliginosus (ploşniţă)

- Scolothrips sexmaculatus Leptothrips mali (tripşi)

metode chimice tratamente cu produsul APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme

mobile

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- APACHE- 3 zile

IMPORTANT

Aculops lycopersici poate fi identificat numai prin examinare la microscop

Climatul fierbinte uscat favorizează dezvoltarea acarienilor și dacă populațiile nu sunt

verificate plantele pot fi distruse icircn doar cacircteva zile

A lycopersici poate determina reducerea recoltei la cultura tomatelor mai ales cacircnd

plantele tinere sunt expuse atacului situaţie icircn care pierderile pot fi de pacircnă la 65

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Aphis gossypii Glover

Denumire populară păduchele castraveților

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă atacă un număr mare de plante cultivate și spontane din familiile

Cucurbitaceae Crucifereae Solanaceae Malvaceae Pagube deosebite sunt semnalate la

plantele cultivate icircn seră unde atacă frecvent și tomatele

Descriere Specia prezintă plasticitate fenotipică variațiile de colorit și morfologice pot varia icircn

funcție pe planta gazdă și de stadiul de dezvoltare al dăunătorului

Formele aptere (fără aripi) au formă ovală cu capul și toracele de culoare cenușie la unii

indivizi galbenă (fig 1) Corpul este sub 1-15 mm icircn lungime și diametrul puțin peste 034 mm

Culoarea variază de la galben la verde foarte icircnchis (aproape negru) Antenele sunt de culoare

galbenă cu vacircrful negru mai scurte decacirct lungimea corpului Picioarele sunt galbene-verzui

Corniculele sunt negre de formă cilindrică uşor lățite la bază Cauda este de culoare icircnchisă mai

scurtă decacirct corniculele și este prevăzută de o parte și de alta cu cacircte 2-3 peri

Formele aripate au capul toracele și abdomenul verde icircnchis cu 3-4 pete laterale de culoare

brună

Oul este de culoare galbenă la depunere după care virează icircn negru-lucios

Fig 1 Colonie de Aphis gossypii (httpwww7inrafr)

Simptome

Coloniile se situează pe fața inferioară a frunzelor dar și pe lăstarii tineri unde icircnțeapă și

sug sucul celular avacircnd ca efect răsucirea gofrarea și stracircngerea icircn glomerul a frunzelor la

icircnceput etiolate gălbui formacircnd pseudocecidii caracteristice uneori sub forma unor adevărate

buchete Produce secreţii dulci masive (fenomenul de rouă de miere) care acoperă frunzele

permițacircnd instalarea ciupercilor (fumaginei) şi icircmpiedică asimilația clorofiliană a frunzelor

Biologie

Icircn sere se icircntacirclnește icircn tot cursul anului unde se icircnmulțește continuu pe cale

partenogenetică vivipară Icircn condiții controlate cum sunt cele din sere o generație se dezvoltă icircn

medie icircn 10 zile Stadiul de ou nu există icircn spaţiile protejate trecerea de la un ciclu de vegetație

la următorul se face icircn stare activă (adult sau nimfă) O femelă adultă fundatrigenă dă naștere icircn

decursul vieții la 70-80 nimfe aproximativ 4-5zi Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia

este supraaglomerată apar formele aripate care migrează pe alte plante gazdă secundare

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri

combaterea afidelor prezente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus

abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani şi prădătorii Harmonia axyridis Adalia

bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -

10 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- VYDATE 10 L- 21 zile

IMPORTANT Atacul dăunătorului este deosebit de periculos la răsărire cacircnd poate compromite culturile

Produce pagube directe prin hrănire și indirecte prin dejecțiile zaharoase eliminate care

conduc la apariția ciupercilor din genurile Alternaria Fusarium Penicillium cu consecințe

negative asupra producției

Este un vector important de transmitere al virusurilor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Aulacorthum solani Kaltenbach Denumire populară păduchele pătat al cartofului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie foarte polifagă colonizează peste 200 de specii de plante mono şi

dicotiledonate cu excepţia celor din familia Poaceae Dăunătorul este prezent icircn sere şi depozite

şi atacă frecvent tomatele

Descriere

- femelele aptere au 18-3 mm lungime formă piriformă culoarea galben-verzui strălucitor cu

pete mai icircnchise la culoare la baza corniculelor Antenele sunt aproape la fel de lungi ca şi corpul

cornicule lungi subţiri deschise la culoare şi uşor fumurii la extremităţi (fig1)

- femelele aripate au aceleaşi dimensiuni cu femelele aptere Capul şi toracele sunt de culoare

brun icircnchis spre negru iar abdomenul verde ndash gălbui marcat de puncte şi benzi transversale de

culoare brună-icircnchis (fig 2)

Fig 1 Forma apteră Fig 2 Forma aripată

(httpinfluentialpointscom)

Simptome formează colonii pe partea inferioară a frunzelor pe care le icircnţeapă sugacircnd seva

Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se icircngălbenesc şi se usucă De asemenea se

observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe se formează

dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce capacitatea

fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub denumirea de rdquorouă

de miererdquo)

Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate

afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou

nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da

naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată

apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri

combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus

abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani prădătorii Harmonia axyridis Adalia

bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100

SC ndash075 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

MOVENTO 100 SC - 3 zile

IMPORTANT

Dăunătorul este considerat vector eficient a peste 40 virusuri la culturile de tomate

cartof castraveţi sfeclă morcov ţelină mazăre conopidă ridichi etc

Controlul este mult mai eficient cacircnd infestarea este depistată timpuriu

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Autographa gamma (L) Denumire populară buha gamma

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă produce pagube icircn special la legume (tomate fasole castraveţi

etc) dar şi la cereale lucernă sau cartofi

Descriere -adult fluture de talie mijlocie cu deschiderea aripilor de 4-45 cm aripile anterioare diferit

colorate de la cenuşiu pacircnă la violet-brun străbătute de linii transversale fine de culoare albă iar

cele posterioare brune deschis la bază şi cenuşii deschis spre vacircrf un semn alb-argintiu de forma

literei greceşti gamma se află icircn mijlocul zonei centrale a aripilor anterioare (fig1)

Fig 1 Adult (httpwwwagroatlasru) Fig 2 Larvă (httpswww7inrafr)

Fig 3 Atac produse de larve (httpwwwaomidoribiocontrolcom)

-larvă la completa lor dezvoltare poate atinge 2-4 cm are culoare verde sau verde gălbui cu şase

dungi fine albicioase longitudinale prezintă partea anterioară a corpului mai icircngustă Placa

toracică de culoare neagră iar capul castaniu pătat cu negru Caracteristic are trei perechi de

picioare toracice şi trei abdominale din care cauză omizile au mers asemănător cu cel al cotarilor

fiind cunoscute sub denumirea de bdquocotar falsrdquo (fig 2)

-ou albicios reticulat cu diametrul 05-06 mm

-pupa 17-20 mm brună-gălbuie sau brună-roşcată

Simptome larvele icircn primele vacircrste rod una din epiderme lăsacircnd intactă pe cealaltă ulterior pe

măsură ce cresc perforează limbul şi rod frunzele marginal rămacircnacircnd numai nervurile groase

(fig 3) La atac puternic plantele sunt defoliate iar la tomate pot fi atacate şi fructele Atacul la

răsaduri este periculos prin defolierea plantelor icircn totalitate dar şi prin afectarea mugurelui

apical de creştere al plăntuţelor O larvă poate distruge icircntre 2-5 frunze pe toată durata

dezvoltării

Biologie icircn cacircmp are două generaţii pe an ciclul de viaţă duracircnd 50-70 zile icircn spaţii protejate

poate avea mai multe generaţii pacircnă toamna

- femelele depun pacircnă la 2000 de ouă izolat sau icircn grupe mici de regulă pe dosul frunzelor de la

bază sau pe buruieni

- după eclozare apar omizile care se hrănesc cu limbul frunzelor la icircnceput pe partea inferioară

producacircnd orificii (fig 3) şi pe măsură ce cresc consumă tot mai multă masă vegetativă fiind

capabile să defolieze icircntreaga plantă iar icircn cazul icircn care hrana devine insuficientă migrează pe

alte plante

- omizile ajunse la completa dezvoltare icircşi confecţionează coconi albi-murdari de mătase de

obicei pe dosul frunzelor icircn care se transformă icircn crisalidă

- după o anumită perioadă apar fluturii din generaţia de vară şi ciclul se reia fiind dependent de

condiţiile de temperatură din spaţiile protejate

- spre deosebire de alte specii de Noctuidae fluturii sunt activi icircn timpul zilei Larvele sunt greu

vizibile dar atacul se poate observa uşor datorită rumeguşului de la baza plantelor rezultat icircn

urma hrănirii

Măsuri de management

Măsuri preventive

culturale distrugerea buruienilor plivitul respectarea epocilor de semănat şi plantat

Măsuri curative

metode fizice instalarea capcanelor cu feromoni sexuali la icircnceputul primăverii Atra-GAM

(icircn seră o capcană la 500 m2 cu un minimum de o capcanăseră) şi verificarea acestora o dată pe

săptămacircnă

metode biologice utilizarea de entomofagi cum ar fi Trichogramma evanescens (3 lansări a

60000 de femeleha)

IMPORTANT

Utilizarea capcanelor cu feromoni permite detectarea primelor insecte supravegherea

nivelului populației raționalizarea tratamentelor cu insecticide reducerea frecvenței

acestora

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Chromatomyia horticola (Goureau)

Denumire populară musculiţa minieră a mazării musculiţa minieră a crizantemei

Statut nu este organism de carantină specie extrem de răspacircndită icircn Europa prezentă şi icircn

Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă care atacă 268 de genuri din 36 de familii botanice printre care

Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Leguminosae Liliaceae Linaceae Solanaceae

Descriere

Adultul are o lungime de 2-25 mm lungime corpul de culoare neagră cu excepția capului și

picioarelor care sunt galbene Capul este mare globulos toracele prezintă două dungi laterale de

culoare gălbuie

Larvele tipice acefale (fără cap) apode (fără picioare) albe ajung la completa dezvoltare la 3

mm lungime

Ou alb neted şi strălucitor

Pupa de culoare verzuie se icircnchide la culoare icircn momentul apariţiei adulţilor

Fig1 Pupă (httpmediaeolorg ) Fig 2 Simptom de atac pe mazăre (gardenerwikiacom)

Simptome

Minele au formă liniară neregulată albicioase atacirct pe partea exterioară a frunzei cacirct și pe cea

inferioară Galeria este de lungime și grosime variabilă (grosime uniformă pe toată lungimea sau

mai mare la extremitatea terminală) Minele sunt vizibile mai adesea pe suprafața superioară a

frunzei decacirct pe partea inferioară a acesteia (fig 2)

Pupa rămacircne icircn mină icircntr-o cameră pupală de regulă pe suprafața inferioară a frunzei spiraculul

anterior penetrează epiderma minei şi este vizibil la exterior ca o pereche de cacircrlige mici (fig 1)

Larvele produc daune (mine) pe frunze care duc la ofilirea și căderea prematură a acestora Alte

daune rezultă de la femele care produc pete mici albe icircn mod normal de mică icircnsemnătate care

prin hrănire duc la perforarea frunzei

Biologie

Perioada larvară poate fi scurtă de exemplu 5 zile la temperatura de 23-28degC și este direct

proporțională cu temperatura Icircn ţările cu climat cald stadiul de pupă poate dura cel puțin 7-15

zile Specia poate avea 2ndash6 generații pe an Infestarea spaţiilor protejate este cauzată de utilizarea

unui material destinat plantării infestat şi prin pătrunderea adulţilor din exterior

Măsuri de management

Măsuri preventive

menţinerea serelor icircn stare perfectă de curăţenie

utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru capturarea adulţilor și inspectarea

periodică a plantelor icircn vederea depistării minelor și orifiicilor de hrănire care indică

prezența dăunătorului pe plantă

utilizarea plaselor de insecte care au rolul de a icircmpiedica intrarea adulţilor icircn seră

Măsuri curative

metode biologice utilizarea agenţilor biologici cum ar fi viespile parazite Dacnusa sibirica

Diglyphus isaea și Opius pallipes care pot asigura un control eficient al muștelor miniere Acești

paraziți sunt nativi din Europa și pot fi prezenți icircn seră icircn mod natural Dacnusa sibirica și Opius

pallipes depun ouăle icircn interiorul larvelor miniere parazitacircnd intern icircn timp ce Diglyphus isaea

depune ouăle icircn apropierea larvei gazdă larvele viespilor atacacircnd larva minieră de la exterior

Această specie poate fi găsită spontan după luna mai

metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar VOLIAM TARGO ndash

08 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha şi AFFIRM ndash 15 kgha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

VOLIAM TARGO - 3 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

AFFIRM - 3 zil

IMPORTANT

Efectuarea unui control fitosanitar strict icircn momentul icircnfiinţării culturii

Specia seamănă morfologic cu Chromatomyia syngenesiae identificarea necesitacircnd

examen microscopic de laborator

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute)

Denumire populară tripsul plantelor de seră

Plante gazdă specie foarte polifagă icircn condiții de seră tripsul produce pagube unui număr mare

de plante icircn special flori uneori este menționat ca dăunător la legume

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Descriere

Adult 14-17 mm lungime (femela) 11-12 mm (masculul) suprafaţa corpului puternic

reticulată de culoare maron negricioasă cu vacircrful abdomenului mai deschis la culoare (fig 1)

Picioarele galbene sau albe și antenele au opt segmente sunt de culoare galben deschis avacircnd

ultimul articol foarte lung şi subţire

Larva primul stadiu are culoarea albicioasă cu ochii roșii și devine galben după hrănire iar larva

de stadiul doi are 1mm lungime şi culoare galbenă

Pupa tripsul prezintă două stadii pupale (prepupă şi pupă) de culoare galbenă care se icircnchide cu

vacircrsta cu aripi rudimentare antene icircndoite icircnapoi peste cap Stadiile prepupal și pupal nu se

hrănesc

Ou de culoare albă și au formă de banană

Fig 1 Heliothrips haemorrhoidalis - adult și stadii imature (httpedisifasufledu)

Simptome Atacirct larvele cacirct şi adulţii atacă frunzele lăstarii și florile producacircnd pete de culoare

albă Atacul pe flori duce la deformarea acestora La atacuri puternice are loc necrozarea totală

sau parțială a organelor plantele atacate rămacircn mici iar fructificarea este redusă Pe fructe apar

pete brune iar dacă atacul se produce icircn perioada de creştere a acestora epiderma poate să crape

Biologie Tripsul plantelor de seră este partenogenetic și poate trăi cacircteva săptămacircni Ouăle

(aproximativ 25-50 pentru fiecare femelă) sunt depuse icircn ţesutul plantelor fiind acoperite cu

excremente Nu preferă frunzele tinere deoarece dezvoltarea rapidă a ţesuturilor distruge ouăle

dar nici pe cele foarte bătracircne Larvele apar icircn aproximativ 14-15 zile la temperatura optimă de

26-28degC şi 16-22 zile la 21-25degC Pragul de dezvoltare este de 11degC dăunătorul dezvoltacircnd o

generație icircn 17-18 zile anual prezentacircnd 4-7 generații chiar 12 Adulţii trăiesc pacircnă la 35 de zile

la 25-27degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

eliminarea buruienilor sau plantelor gazdă alternative

utilizarea răsadurilor libere de tripși

Măsuri curative

metode biologice

- Amblyseius cucumeris Amblyseius degenerans (acarieni prădători)

- Orius spp (ploşniţe prădătoare)

- Aelothrips fasciatus Frankliniothrips vespiformis (tripşi prădători)

- Dasyscapus parvipennis (musculiţă parazită)

metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare galbenă și albastră pentru

capturarea tripșilor adulţi

IMPORTANT

Heliothrips haemorrhoidalis poate fi identificat numai prin examinarea microscopică

Adulții și larvele sunt detectate prin examinarea suprafeței inferioare a frunzelor unde se

dezvoltă pete clorotice maronii și leziuni necrotice

Factorii care favorizează apariția şi evoluția tripsului sunt temperatura optimă de

dezvoltare și existența florilor cultivate icircn aceleași spații protejate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Lacanobia oleraceae Linnaeus Denumire populară molia tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate plante erbacee diverse plante ornamentale cultivate icircn seră

Descriere

Adult cu anvergura aripilor 35-45 mm cu aripile anterioare maron roşcat pacircnă la mov-maroniu

cu o stigmă (semn reniform) mică gălbuie cu o linie subterminală albă aripile posterioare gri-

maronii cu o tentă mai icircnchisă la marginea posterioară (fig1)

Larva de aproximativ 40 mm lungime de culoare verzuie gălbuie sau brun roşcată cu pete

foarte mici şi fine albe și mai puțin dese cu negru linii dorsale și subdorsale palide linia

spiraculară lată de culoare galbenă sau galben-portocalie cu marginea de deasupra mai

icircntunecată spiracule albe icircnconjurate cu negru capul verde deschis icircn primele două stadii

devine albicios pacircnă la maroniu deschis cu zone marmorate (fig 2)

Pupa 16-19 mm lungime suprafaţa punctată grosier la icircnceput de culoare maronie mai tacircrziu

ajunge de culoare neagră strălucitoare

Ou hemisferic 075 mm icircn diametru suprafaţă reticulată la depunere de culoare verzuie apoi se

deschide pacircnă la galben pal chiar alb

Fig1 Adult (httpswwwnaturespotorguk) Fig 2 Larva (httpswwwnaturespotorguk)

Simptome

- larvele tinere scheletuiesc frunzele pe măsură ce cresc atacă tulpinile şi fructele

Biologie adulţii nu zboară ziua se ascund icircn crăpăturile solului şi sunt vizibili destul de greu

uneori doar icircn momentul irigatului Fiecare femelă poate depune aproximativ 1000 de ouă icircn

pachete de 60-300 pe partea inferioară a frunzelor care eclozează icircn 8-10 zile Larvele trec prin

cinci-şapte stadii larvare ajungacircnd la completa dezvoltare icircn 33-39 de zile La icircnceput larvele

sunt gregare şi scheletuiesc frunzele apoi după prima năpacircrlire se dispersează dar datorită

capacităţii reduse de a coloniza alte plante numărul lor scade destul de mult Larvele de ultimele

vacircrste devorează frunzele dar au şi capacitatea de a ataca tulpina predispunacircndu-le la fracircngere

Icircn plus pot produce icircn urma hrănirii orificii mari atacirct icircn fructele necoapte cacirct şi coapte Pentru

icircmpupare larvele caută locuri uscate cum ar fi pereţi stacirclpi din lemn dar şi resturi de plante

icircmpuparea avacircnd loc icircntr-un cocon mătăsos

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere

icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de

infestare

Măsuri curative

metode biologice Bacillus thuringiensis este utilizat pe scară largă pentru a controla

Lacanobia Oleraceae dar este costisitor și necesită o aplicare repetată ceaţa termică pe bază de

Bacillus thuringiensis icircn doze de 1 2 și 4 kg ha reduce daunele pe care le poate cauza larvele

frunzelor și fructelor de tomate icircn sere

IMPORTANT

Atacul poate fi atacirct de puternic icircncacirct plantele atacate devin nevandabile

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Liriomyza bryoniae (Kaltenbach)

Denumire populară musca minieră a frunzelor de tomate

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie foarte polifagă (119 genuri din 31 familii de plante) Icircn spațiile protejate

este un dăunător principal al tomatelor

Descriere Adultul măsoară 2-3 mm lungime are corpul de culoare neagră-brună capul și toracele negre

Pe torace și abdomen prezintă 2 dungi longitudinale galbene Aripile sunt mai lungi decacirct

abdomenul Dorsal corpul este acoperit de perișori scurți Ca toate speciile de carantină din genul

Liriomza are scutelum de culoare galbenă vizibil ca o pată galbenă pe spate (fig 2)

Oul este sferic de 02-03 mm la depunere de culoare albă apoi devine gălbui

Larva este mică la eclozare 05 mm la completa dezvoltare atinge 3 mm lungime fără picioare

toracice sau abdominale și fără capsulă cefalică de culoare galbenă-verzuie sau crem cu

segmentația corpului vizibilă

Pupa are 17-21mm lungime și este de culoare castanie-icircnchis

Fig 1 Mina produsă de Liriomyza bryoniae Fig 2 Adult (femelă) de L bryoniae

(httpsgdeppoint) (httpsgdeppoint)

Simptome

Larvele minează caracteristic frunzele cauzacircnd galerii sinuoase inițial albe iar mai tacircrziu brune

Minele sunt alungite răsucite neregulat și nu sunt asociate cu nervurile frunzei (fig 1)

Excrementele de culoare neagră sunt depuse icircn zona mediană a galeriei sub forma unei linii

subțiri și icircntrerupte foarte des Larva la completa dezvoltare părăsește mina printr-o incizie icircn

epiderma superioară și se icircmpupează la exteriorul frunzei de regulă icircn sol Frunzele puternic

atacate se usucă parțial sau total și cad Cacircnd minează și tulpina plantelor acestea se ofilesc și se

usucă

Biologie

Are mai multe generații pe an icircn condiții de seră putacircndu-se icircnmulți permanent generațiile

suprapunacircndu-se La 1-3 zile de la apariție și de la icircmperecherea insectelor femelele depun ouăle

pe fața superioară a frunzelor plantelor gazdă O femelă depune 50-100 de ouă larvele eclozacircnd

după 5-11 zile Dezvoltarea larvei durează 8-11 zile iar la completa dezvoltare larva părăsește

frunza pătrunde icircn stratul superficial al solului și se icircmpupează stadiu care durează 4-8 zile O

generație se dezvoltă icircn 17-25 de zile

Măsuri de management

Măsuri preventive - utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru a detecta prezenţa adulţilor icircn cultură

- inspecția plantelor pentru a detecta frunzele cu galerii sau icircnțepăturile produse de femele pentru

hrănire avacircnd ca scop semnalarea din timp a prezenței daunătorului și alegerea metodei de

combatere cu cea mai mare eficiență

- utilizarea răsadurilor neinfestate și care să provină din locuri de producție libere de dăunatori

- distrugerea resturilor vegetale dezinfectarea solului și incintei

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius

palliles Chrysocharis parksi De asemenea pot fi utilizate preparate cu nematodul parazit

Neoaplectana carpocapsae şi specii prădătoare de insecte cum ar fi ploșnița Cyrtopeltis modestus

metode chimice tratamente cu următoarele produsele de protecţie a plantelor VOLIAM

TARGO - 06 - 08 lha (icircn funcţie de nivelul de infestare) AFFIRM ndash 15 kgha ACTARA 25

WG - 005 (0250 kg la 100 mp) aplicat la sol preventiv şi curativ

-utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum recomandacircndu-se acele produse care

afectează cel mai puţin fauna utilă

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

VOLIAM TARGO - 3 zile

AFFIRM - 3 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

IMPORTANT Principală sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din

serele icircnmulțitor

Răsadurile atacate pot fi compromise Frecvența plantelor atacate poate ajunge la 70-100

Fișa măsurilor privind managementul integrat al

organismului dăunător

Macrosiphon euphorbiae Thomas Denumire populară păduchele dungat al cartofului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă icircn ţara noastră se icircntacirclneşte pe plante legumicole şi floricole de Solanaceae atacirct icircn

cacircmp cacirct şi icircn spaţii protejate

Descriere

- formele aptere au corpul de culoare variabilă de la verde-gălbui pacircnă la roz chiar mov dorsal

cu dungi icircntunecate dorsal talie mare 3-36 mm Corpul este strălucitor iar ochii de culoare roşie

Antenele sunt mai lungi decacirct corpul iar corniculele lungi și subțiri lungimea lor ajungacircnd pacircnă

la vacircrful cozii (fig 1)

- formele aripate au culoare verde pacircnă la roz antenele şi corniculele mai icircnchise la culoare decacirct

formele aptere cu aripi bine dezvoltate

Fig 1 Macrosiphum euphorbiae ndash forma apteră

(httpinfluentialpointscom)

Simptome Daunele primare rezultă din efectele hrănirii coloniilor pe țesuturile tinere ce determină

slăbirea și distorsionarea creșterilor noi Afidele determină apariția petelor clorotice și

distorsionarea frunzelor piticirea și ofilirea plantelor

Daunele secundare sunt determinate de ciuperci (fumagina) de pe secrețiile de miere de

pe frunze și fructe rezultacircnd reducerea fotosintezei și calitatea fructelor

Dăunătorul afectează grav plantele prin transmiterea bolilor virale

Biologie M euphorbiae are 8-12 generații pe an o generaţie dezvoltacircndu-se icircn 2-3 săptămacircni Ca

şi alte afide prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) afidele femele dacircnd

naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este

supraaglomerată apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi Temperaturile mai mari

de 30degC duc la moartea insectelor icircn timp ce dezvoltarea este bună icircntre 5-25degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi

rezervor de virusuri

combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu

- paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus abdominalis Aphidius ervi Aphidius

colemani

- prădătorii Harmonia axyridis Adalia bipunctata Coccinella septepunctata Adonia

variegata Chrysoperla carnea Syrphus ribessi

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100

SC ndash075 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

IMPORTANT

Dăunătorul este vector pentru virusuri

Icircn sere inspecțiile fitosanitare și utilizarea de material de plantare neinfectat poate reduce

infestarea cu M euphorbiae

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Myzodes persicae Sulz Denumire populară păduchele verde al piersicului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specii lemnoase şi ierboase atacirct icircn cacircmp cacirct şi icircn sere şi răsadniţe

Descriere

-forma apteră (fără aripi) corp globulos oval de culoare verde-deschis sau verde icircnchis antene

negre exceptacircnd al treilea articol care este galben verzui spre bază (fig 1) Picioare galbene cu

tarse negre cornicule galben verzui cu vacircrfuri icircnchise la culoare Lungimea corpului 24-26 mm

-forma aripată corp verde gălbui sau roşcat capul şi toracele negre abdomenul are pe partea

dorsală o pată mare neagră precum şi 1-2 dungi transversale şi 4 pete laterale de aceeaşi culoare

Cornicule brune puţin icircngroşate median Aripile sunt bine dezvoltate Lungimea corpului 18-25

mm (fig 2)

Fig1 Nimfe (httpentnemdeptufledu) Fig3 Forma aripată (httpswwwcabiorg)

Simptome dăunătorul formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor care datorită

icircnţepăturilor şi sugerii sevei se necrozează şi se răsucesc (pseudocecidii) Cu timpul frunzele se

icircngălbenesc şi se usucă

Biologie - icircn seră se dezvoltă icircn tot cursul anului afidele se reproduc partenogenetic toate insectele

prezente sunt femele şi fiecare femelă dă naştere mai multor femele fără a fi nevoie să se

icircmperecheze aceste femele dau naştere nimfelor vii nu depun ouă

- populaţiile pot creşte exploziv descendenţa nou apărută icircncepe să se reproducă icircn doar 7 zile

- deoarece o colonie creşte icircn vacircrstă şi dimensiune pe plante individuale proporţia formelor

aripate creşte

- afidele pot fi găsite pe muguri tulpini şi suprafaţa interioară a frunzelor unele vor migra la noi

plante gazdă sau ţesuturile plantelor tinere şi vor căuta icircn mod activ ţesut moale proaspăt de

plante

- fiind predispusă să dezvolte forme aripate această specie este mai probabil să se răspacircndească

printr-o cultură mamă

Măsuri de management

Măsuri preventive

- utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură

- monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase (eficiente

pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor aptere şi

fenomenului de bdquorouă de miererdquo

- icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi

rezervor de virusuri

- combaterea afidelor existente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice

-specii parazitoide cum ar fi Aphidius colemani Aphidius matricariae și Aphidoletes

abdominalis Aphidoletes aphidimyza

- patogenul fungic Lecanicillium lecanii este compatibil cu insecticidele și este eficace icircmpotriva

M persicae icircntr-o gamă largă de culturi de seră dar numai acolo unde se poate menține o

umiditate ridicată cu succes se utilizează şi patogenul fungic Beauveria bassiana se recomandă

utilizarea patogenilor fungici mai ales cacircnd infestarea este incipientă tratamentele fiind repetate

la intervale de 3-5 zile

- aplicarea tratamentelor cu săpun s-a dovedit utilă icircn sere datorită toxicităţii reduse asupra

faunei utile

IMPORTANT

Este specie polifagă atacă peste 400 de plante gazdă

Specia este cunoscută ca principal vector al virusurilor producacircnd mozaicul la

Solanaceae

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Myzus ornatus Laing

Denumire populară păduchele păstacircrnacului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă deşi dăunătorul atacă icircn special culturile de păstacircrnac diferite plante ornamentale

este prezent şi icircn spaţii protejate provocacircnd daune importante la tomate

Descriere

Forma apteră corp galben verzui prezentacircnd dorsal pete castanii care formează racircnduri

tranversale fruntea prezintă tuberculi puternici antenele pacircnă la jumătatea corpului baza

ultimului articol antenal fiind de 35-5 ori mai lungă decacirct grosimea zonei mediane a acestuia

Corniculele au aspect solzos cu extremităţile drepte sau departate şi de nuanţă mai icircnchisă sau

mai deschisă cauda triunghiulară (fig1)

Forma aripată aripi de culoare galbenă abdomen cu o placă mare dorsală de culoare brună

care nu atinge marginile cornicule drepte uniform pigmentate cauda triunghiulară

Nimfa deschisă la culoare alb verzuie

Fig 1 Nimfe şi forme aptere (wwwinfluentialpointscom)

Simptome păduchele populează partea inferioară a frunzelor formacircnd colonii compacte

Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se gofrează se icircngălbenesc şi se usucă De

asemenea se observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe

se formează dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce

capacitatea fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub

denumirea derdquo rouă de miererdquo)

Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate

afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou

nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da

naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată

apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri

combaterea afidelor prezente icircn spaţiile protejate icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de

cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu specii de himenoptere parazite Aphidius matricariae

Praon volucre Lisiphlebus fabarum şi prădători din familiile Coccinellidae Chrysopidae

Syrphidae etc

IMPORTANT

Dăunătorul este cunoscut ca vector pentru diferite virusuri (peste 20 de virusuri)

La atac puternic producţia este semnificativ redusă şi de slabă calitate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Nezara viridula (Linnaeus) Denumire populară ploșnița verde a legumelor ploşniţa tomatelor şi a fasolei

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 30 de familii botanice icircn spaţii

protejate atacă cu preponderenţă ardeiul dar tomatele şi vinetele sunt atacate de asemenea

Descriere

Adultul 12-16 mm masculii sunt puțin mai mici decacirct femelele culoarea este uniform verde

deschis mai rar de nuanţă galbenă brună sau roşcată (fig 1) Articolele antenale 4 şi 5 şi o parte

din articolul al treilea de culoare roşie icircn partea distală Trei puncte albe mici sunt de obicei

evidente pe marginea anterioară a scutelului Culoarea punctelor de pe tegument corespunde cu

culoarea de bază a corpului

Ouăle alungite lipite unele de altele au formă de butoiaş de culoare crem-gălbui pe parcursul

dezvoltării devenind galben intens rozalii și icircn final portocaliu strălucitor

Nimfele au 5 stadii care se dezvoltă pe parcursul unei luni (30 zile) Culoarea nimfelor se

schimbă progresiv de la un stadiu la altul fiind predominant neagră la eclozare ajungacircnd ca

stadiul 5 să aibă culoarea verde Toate stadiile nimfale prezintă pe partea dorsală o serie de pete

albe aranjate icircn linii paralele (fig 2)

Fig 1 Adult (httpswwwcabiorg) Fig 2 Nimfă (httpswwwndsuedu)

Fig 3 - Atac pe fructe (httpjournalsusamvclujro)

Simptome atacă toate părțile plantelor inclusiv tulpina dar se hrănesc icircn special cu fructele și

lăstarii tineri ai tomatelor (fig 3) Icircn general pe fructe se observă orificii realizate prin perforarea

și sugerea țesuturilor formacircndu-se ulterior pete minuscule dure maronii sau negre Fructele

atacate nu se mai dezvoltă rămacircn mici și se stafidesc icircnainte de a ajunge la maturitate Icircn plus

prin injectarea salivei toxice se imprimă fructelor un gust şi miros neplăcut iar ţesuturile

degradate rămacircn ferme cacircnd fructele se coc La tomatele tinere atacul induce maturarea timpurie

reducerea dimensiunilor și greutății fructelor Punctele de hrănire devin porţi de intrare a

ciupercilor și bacteriilor

Biologie primăvara adulţii migrează din zonele icircnvecinate icircn spaţiile protejate atacacircnd culturile

plantelor gazdă Adulţii şi nimfele se hrănesc prin extragerea sevei plantelor icircn urma hrănirii

apăracircnd simptomele caracteristice

Femelele pot depune aproximativ 30-130 de ouă grupate icircntr-un singur strat pe fața inferioară a

frunzelor Perioada de incubație poate dura aproximativ 20 de zile icircn funcție de temperatură

Primul stadiu nu se hrăneşte şi nimfele stau grupate la locul de eclozare Stadiile nimfale doi şi

trei stau de asemenea grupate dar se dispersează dacă sunt deranjate icircn schimb stadiile patru şi

cinci şi adulţii se răspacircndesc icircn cultură

Măsuri de management

Măsuri preventive

- controlul riguros al buruienilor din spaţiile protejate şi din vecinătatea acestora reducacircnd astfel

numărul de insecte

- utilizarea culturilor capcană

- eliminarea locurilor de iernare preferate

- utilizarea de soiuri sau hibrizi rezistente la atac

- utilizarea de culturi alternative mai puțin atractive pentru insecte

Măsuri curative

metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare și

parazite ce pot icircn mod natural să mențină un nivel scăzut al gradului de atac icircn special asupra

pontei (Trissolcus spp Telenomus spp) dar şi specii entomopatogene (Bacillus thuringiensis)

IMPORTANT

Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate

Specie invazivă prezentă icircn Romacircnia din anul 2010 (Grozea şi colab 2012)

Este vector de virusuri

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Frankliniella occidentalis (Pergande) Denumire populară tripsul californian

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 250 de familii botanice icircn spaţii

protejate atacă cu preponderenţă tomate ardei castraveți vinete pepeni salată ceapă praz dar

și specii de flori

Descriere

Adult au aproximativ 2 mm corpul este oval-alungit convex dorsal masculii fiind mai mici

decacirct femelele (09 mm) La femele culoarea variază de la galben deschis icircn perioada de vară

pacircnă la maron accentuat iarna icircn timp ce masculii au culoarea gălbui deschis aproape albă

Antenele prezintă 8 articole (fig 1)

Larvă la eclozare sunt albe-hialine cu lungimea de 05 mm apoi culoarea devine gălbui deschis

şi ating15 mm antenă cu şase segmente

Pupa este imobilă

Ou sunt opace reniforme

Fig 1 Adulți (httpswwwcabiorg) Fig 2 Atac pe fructe (httpwwwtswvramporg) Simptome adulții și larvele icircnțeapă și sug seva din țesuturile frunzelor florilor și fructelor Pe

organele atacate se observă pete de decolorare care devin argintii sau brune Pe frunzele atacate

simptomele se pot observa de-a lungul nervurilor Din cauza atacului organele afectate se pot

deforma și devin succeptibile pentru instalarea ciupercilor și bacteriilor patogene (fig 2) Ritmul

de creștere al plantelor este icircncetinit bobocii florali datorită atacului nu se mai deschid la atacuri

mari obținacircndu-se producții reduse fără aspect comercial

Biologie icircn seră tripsul se icircnmulțește pe tot parcursul anului și poate avea icircntre 12 și 15 generații

Temperatura optimă de dezvoltare este de 25ordmC Femelele depun ouăle icircn țesuturile frunzelor

florilor dar și pe fructe O femelă poate depune icircntre 20 și 40 de ouă acestea fiind sensibile la

uscăciune și temperaturi scăzute Larvele au patru stadii de dezvoltare primele două sunt foarte

active producacircnd pagube organelor pe care se dezvoltă Larvele se retrag pentru icircmpupare icircn sol

uneori icircn florile plantelor gazdă Ciclul biologic icircn seră este complet icircn 14 zile la temperaturi de

30degC şi 44 de zile la temperaturi de 15 ordmC Durata de dezvoltare este de 1-3 zile larvele de prima

vacircrstă trei zile larvele de vacircrsta a doua o zi stadiul de prepupă 10 zile stadiul de pupă iar

femelele adulte trăiesc icircn general 40 de zile

Măsuri de management

Măsuri preventive

- utilizarea la plantare a unui material liber de tripşi

- monitorizarea culturilor prin capcane lipicioase de culoare albastră sau galbenă pentru

depistarea insectelor şi inspectarea periodică a plantelor pentru evidenţierea larvelor

- icircndepărtarea plantelor cu simptome de virus pentru a preveni infestarea altor plante

- arderea resturilor de plante după desființarea culturilor din spații protejate

- icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de infestare şi

rezervor de virusuri

- instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de

pătrundere a tripşilor icircn spaţiu

- mulcirea cu folie pentru a bloca retragerea larvelor icircn sol

Măsuri curative

metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de

a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate

săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)

metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare

Amblyseius barkeri Amblyseius cucumeri Amblyseius degenerans Anthocoris nemorum

Chrysoperla carnea Orius spp Sunt menționați și nematozi paraziți ai speciei Steinernema

feltiae dar și fungi entomopatogeni ca Verticillium lecanii Zimm

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOSPILAN 20

SP 20SG GAZELLE ndash 004 KOHINOR 200 SL TALENT ndash 075 lha SANOMECTIN

PRO 18 - 60-80 mlhl

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- MOSPILAN 20SP GAZELLE - 3 zile

- KOHINOR 200 SL TALENT - 7 zile

- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile

IMPORTANT

Vector de viroze acest trips transmite icircn stadiul de larvă la tomate virusul de carantină

TSWV (Tomato spotted wilt virus) și TSV (Tobacco streak ilavirus) ambele deosebit de

dăunătoare pentru culturile de tomate

Specia prezintă rezistenţă la o serie de produse de protecţie a plantelor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Polyphagotarsonemus latus (Banks)

Denumire populară păianjenul lat acarianul lat

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă atacă cu preponderenţă tomate ardei gras vinete fasole

castraveți cartof și alte specii cultivate icircn sere solarii și cacircmp

Descriere

- femelele adulte au 165-200 microm lungime piriforme de culoare alb-gălbuie Masculii sunt mai

mici aproximativ 110 microm lungime corpul este aplatizat avacircnd culoarea gălbuie (fig 1) Nimfele

sunt transparente acest stadiu putacircnd dura 1-3 zile Oul este oval hialin pe suprafaţa lui sunt

prezente mai multe racircnduri longitudinale de bulbi caracteristice speciei

- avacircnd dimensiuni microscopice acești acarieni nu se pot observa cu ochiul liber dar simptomele

de atac sunt vizibile

Fig 1 Adulți (httpswwwentocsiroau) Fig 2 Atac pe tomate (httpswwwpestnetorg)

Simptome Larvele și adulții se hrănesc cu seva țesuturilor icircn principal pe foliajul tacircnăr pe

partea inferioară a frunzelor dar colonile pot fi prezente şi pe alte organe ale plantei cum ar fi

boboci florali fructe lăstari Atacul porneşte de la bază şi se răspacircndeşte spre partea superioară

Plantele prezintă următoarele simptome stagnarea creșterii ramificarea puternică icircn zona de

vacircrf uscarea și căderea bobocilor floriferi avortarea florilor gofrarea decolorarea micşorarea

deformarea brunificarea şi suberificarea frunzelor brunificarea şi suberificarea fructelor (fig 2 )

La atac puternic cultura poate fi compromisă icircn special prin uscarea pedunculilor florali şi

suberificarea fructelor

Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului Icircn condiții optime icircn

sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile Femelele depun 35-50 de ouă pe partea

inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Acest dăunător poate fi răspacircndit de către

insecte (musculița albă și afide forma aripată) şi cu sol infestat Populaţia de acarieni creşte rapid

icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată

Măsuri de management

Măsuri preventive măsuri agrotehnice controlul culturii precedente pentru a preveni transmiterea acarianului de

la un sezon la altul curăţarea serei şi a echipamentelor (ex instalaţiile de irigare) creşterea

nivelului de umiditate deoarece influenţează negativ dezvoltarea acarienilor icircndepărtarea

plantelor cu simptome pentru a icircmpiedica răspacircndirea icircn cultură controlul periodic al răsadurilor

şi culturilor din seră pentru semnalarea timpurie a dăunătorului aplicacircnd ulterior măsuri de

combatere icircn timp util

Măsuri curative

metode biologice

-pentru menținerea unor densități scăzute icircn sere se pot utiliza specii de acarieni prădători

Phytoseiulus persimilis Amblyseius californicus Neoseiulus barkeri sau alte specii prădătoare

cum ar fi Macrolophus caliginosus De asemenea pentru reducerea nivelului populaţiilor de

acarieni se realizează cu ciuperca entomopatogenă Beauveria bassiana

- tratamentele cu extract de usturoi sunt eficiente icircmpotriva acarienilor

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor

- VERTIMEC PRO ndash 12 lha şi

- APACHE ndash 015-1 lha

-icircn condiții de seră tratamentele cu acaricide ar trebui aplicate doar icircn situaţia icircn care controlul

biologic nu a fost eficient se realizează la atingerea pragului economic de 1-3 acarienifrunză sau

5-8 plante atacate şi se selectează astfel icircncacirct să fie protejată fauna utilă şi albinele

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

- Timp de pauză

- VERTIMEC PRO- 3 zile

- APACHE- 3 zile

IMPORTANT

Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate la tomate

Este o specie extrem de polifagă

Unele populaţii de acarieni au dezvoltat rezistenţă la unele grupe de produse chimice

Controlul poate fi dificil la soiurile cu frunze gofrate

Fișa măsurilor privind managementul integrat al

organismului dăunător

Spodoptera exigua (Huumlbner) Denumire populară buha cucurbitaceelor

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă

Spodoptera exigua are o gamă largă de plante gazdă insecta fiind dăunătoare culturilor de

legume cacircmp și flori Printre culturile de legume susceptibile se numără tomatele sparanghelul

fasolea sfecla brocoli varza conopida țelina vinetele salată ceapa mazărea ardeii cartoful

ridichea spanacul cartoful dulce napul

Descriere

Adult de mărime medie anvergura aripilor 25-30 mm aripile anterioare de culoare gri ndash

maronii de obicei cu un model neregulat şi o pată deschisă de forma unei alune aripile

posterioare uniform gri sau albe tivite cu o linie icircnchisă pe margini (fig 2)

Larve icircn mod normal prezintă cinci stadii au culoare variabilă verde deschis sau gălbui icircn

primele două stadii apar dungi deschise icircn stadiul trei colorate mai icircnchis dorsal icircn stadiul patru

icircn stadiul cinci au variaţii de culoare de la verde dorsal cu roz sau galben ventral şi o linie albă

laterală Dorsal se poate observa o serie de pete icircnchise la culoare uneori larvele pot fi foarte

icircnchise la culoare aproape negre (fig 1)

Ou circular de culoare alb-verzuie acoperit cu un strat de solzi dacircnd aparenţă pacircsloasă

Pupă prezentă icircn sol de culoare brun-deschis aproximativ 15-20 mm

Fig 1 Larve Spodoptera exigua Fig 2 Adult Spodoptera exigua

(httpentnemdeptufledu)

Simptome Femelele depun oăle icircntr-o masă de 50-150 ouă pe dosul frunzei adesea aproape de inflorescenţe

sau vacircrful lăstarilor O femelă poate depune icircntre 300 şi 600 de ouă şi acestea eclozează icircn două-

trei zile Larvele tinere sun gregare icircn primele vacircrste (stau icircmpreună) se hrănesc pe partea

inferioară a frunzelor lăsacircnd intactă epiderma superioară şi nervurile mari Larvele mai mari

devin solitare produc perforaţii neregulate icircn frunze iar cele de ultimele vacircrste cauzează

defolierea completă aplantelor La tomate pot fi consumaţi mugurii și punctele de creștere iar

fructele perforate

Biologie Numărul de generații variază icircn funcție de condițiile climatice Ciclul biologic poate fi

complet de la cacircteva zile pacircnă la 24 de zile O larvă la 20 de plante de tomate poate produce

pagube economice

Măsuri de management

Măsuri preventive

- inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă

(pragul de acţiune este 03 larveplantă

- icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere

- icircndepărtarea buruienilor din zonele icircnvecinate

- icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii icircn mod regulat

- utilizarea de bariere (capcane)

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea

- virusului nuclear polihedrosis obţinut din Spodoptera exigua care are capacitatea de a

omoricirc larvele icircn 3-6 zile

- unor produse pe baza bacteriei Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a

doua generaţie) şi ciupercii Beauveria bassiana

- nematozilor entomopatogeni (Rhabditida Steinernematidae și Heterorhabditidae) dar

eficacitatea nematozilor icircn omoracircrea larvelor este dependentă de gradul de umiditate

de aceea nematozii sunt mai eficienţi cacircnd larvele coboară icircn sol pentru icircmpupare

- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus

maculiventris

metode chimice LANNATE 20 SL ndash 125 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

LANNATE 20 SL - 7 zile

IMPORTANT

Fluturele este un dăunător polifag

Daunele sunt determinate de hrănirea larvelor care lasă plantele complet defoliate

Controlul buruienilor este important deoarece plantele spontane reprezintă o sursă de

infestare

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Tetranychus urticae Koch

Denumire populară păianjenul roşu comun

Plante gazdă este cea mai polifagă specie de acarian icircn spaţii protejate atacacircnd peste 300 de

specii de plante gazdă

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Descriere

adult este extrem de mic abia vizibil cu ochiul liber femelele adulte măsoară aproximativ 04

mm lungime sunt de formă elipsoidală au culoare variabilă de la verde deschis brun şi galben

pacircnă la carmin sau roşu icircnchis masculul este piriform şi mai mic decacirct femela măsuracircnd 022-

035 mm lungime dar şi de culoare mai deschisă (fig1) Femele prezintă două forme de vară de

culoare galbenă pacircnă la verde cu două pete negre dorsal şi de iarnă care este mai icircnchisă la

culoare adesea portocalie sau roşie Culoare poate varia şi icircn funcţie de planta gazdă dar şi de

alţi factori

larva are formă elipsoidală de culoare galben-palid la eclozare devine verde-gălbui după hrănire

şi prezintă numai trei perechi de picioare (fig 2)

ou formă sferică de culoare pală translucid se icircnchide la culoare pe parcursul dezvoltării

Fig 1 Adulţi (mascul şi femelă) (httpswwwcabiorg) Fig 2 Ou şi larvă (httpjennytfrecwsuedu)

Simptome

-păianjenii colonizează partea inferioară a frunzelor iar prin icircnţepăturile pe care le produc

celulele ţesutului se golesc icircn urma absenţei sevei şi provoacă icircngroșarea sau icircngălbenirea

frunzelor Petele necrotice apar icircn stadiile avansate ale leziunilor frunzelor

-pe măsură ce infestarea devine severă frunzele par bronzate sau argintii devin fragile și cad

prematur plantele nu mai fructifică normal şi dau recolte scăzute

-defolierea completă poate apărea dacă acarienii nu sunt controlați

-atacul acarienilor la floarea deschisă provoacă o icircnroșire și dispariția petalelor care seamănă cu

arderea prin pulverizare

-frunzele şi tulpina plantelor sunt acoperite cu ţesătura acarienilor vizibilă cu ochiul liber

Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului dezvoltarea avacircnd loc

icircntre 12 şi 40degC Icircn condiții optime icircn sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile

Femelele depun 35-50 de ouă pe partea inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Poate

fi răspacircndit prin activitatea omului (unelte deplasarea icircn seră) cu plante infestate curenţi de aer

insecte (musculița albă și forma aripată a afidelor) dar şi cu sol infestat Populaţia de acarieni

creşte rapid icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată

Măsuri de management

Măsuri preventive

curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre

ciclurile de cultură

creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de

acariani (dar favorizează bolile fungice)

controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora

Măsuri curative

metode biologice

-pentru controlul dăunătorului sunt folosiţi cu succes prădătorii cel mai eficient fiind acarianul

Phytoseiulus micropilis acesta putacircnd reduce pacircnă aproape de zero populaţia acarianului Alte

specii de acarieni prădători eficace Neioseiulus californicus N fallacis N longispinosus

Galemdromus occidentalis (rata de eliberare a prădătorilor depinde de densitatea acarianului

fitofag de cultură temperatură)

- lansarea buburuzelor din genul Stethorus foarte eficientă fiind specia Stethorus punctillum care

poate consuma 1000 de ouă de acarieni icircn 2-3 săptămacircni

- utilizarea tripşilor prădători cum ar fi Scolothrips sexmaculatus (eficientă mai ales pentru

spaţiile uscate şi cu temperaturi mari

- preparatele entomopatogene avacircnd la bază ciupercile Enthomophthora thaxteriana şi E

adjarica s-au dovedit eficiente cu condiţia să se menţină o umiditate atmosferică aproape de

saturaţie o anumită perioadă de timp

-utilizarea de produse alternative cum ar fi săpun sau ulei esențial de muşeţel oregano

portocale care ar putea fi utile pentru limitarea dezvoltării acarianului

metode chimice cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM TARGO - 06-08

lha KANEMITE SC pentru plante cu icircnălţimea lt 50 cm ndash 0625 l ha icircn 600 l apă pentru

plante cu icircnălţimea icircntre 50-125 cm ndash 0938 lha icircn 900 l apă pentru plante cu icircnălţimea ˃125 cm

ndash 125 lha icircn 1200 l apă APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile INVERT

18 EW 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile

Timp de pauză

- VOLIAM TARGO - 3 zile

- KANEMITE - 7 zile

- APACHE - 3 zile

- INVERT 18 EW - 3 zile

IMPORTANT

Este una din speciile de acarieni care se găsesc frecvent icircn spaţii protejate şi produc daune

economice la culturile afectate

Acarianul poate trăi și pe plante spontane ceea ce poate constitui o sursă de infestare

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Thrips tabaci Lind

Denumire populară tripsul tutunului tripsul cepei

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă este o specie polifagă care atacă specii de plante din 25 familii botanice ex

legume (tomate ardei castraveţi vinete varză salată conopidă ) flori (trandafir garoafă

crizanteme gerbera orhidee) pomi (cais prun piersic) etc Dăunătorul este prezent atacirct icircn spaţii

protejate cacirct şi icircn cacircmp

Descriere

Adult 08-1 mm lungime corp alungit icircngust şi plat de culoare galbenă sau brună ndashcastanie

Antenele sunt formate din şapte articole Picioarele sunt galbene femurul şi tibia cu nuanţe slab

cenuşiu Aripile anterioare sunt de culoare uniform brun gălbuie prezintă două nervuri

longitudinale cu franjuri pe margine iar cele posterioare prezintă o singură nervură longitudinală

(fig1)

Larva asemănătoare cu adultul de culoare albă-palidă la icircnceput apoi verzuie sau gălbuie are

09-1 mm lungime antene din şase articole

Ou eliptic albicios depus icircn epiderma frunzelor sau florilor

Fig 1 Adult Fig 2 Atac pe frunze

( wwwbioforceconz) (www7inrafr)

Simptome adulţii şi larvele colonizează frunzele vacircrfurile vegetative şi florile şi sug seva din

ţesuturi producacircnd daune directe Icircn urma atacului apar pete galbene-cenuşii mai ales de-a lungul

nervurilor şi icircn timp ţesuturile atacate se necrozează De asemenea foliajul prezintă numeroase

pete argintii care corespund celulelor golite de conţinut (fig 2)

Biologie icircn condiţii de seră nu intră icircn diapauză se icircnmulţeşte tot tipul anului avacircnd pacircnă la 10

generaţii uneori 14 De asemenea cacircnd temperatura şi umiditatea sunt optime o generaţie se

dezvoltă icircn 16-20 de zile icircn schimb durează 20 de zile la 20oC şi 11 zile la 30

oC La 25degC durata

stadiilor a fost de 6 zile pentru ou 61 zile pentru larvă 14 zile pentru nimfă şi de 28 zile pentru

adult O femelă poate depune pacircnă la 50 de ouă pe parcursul vieţii

Măsuri de management

Măsuri preventive

rotaţia culturilor

folosirea foliei de mulci pentru a bloca contactul tripsului cu solul (tripsul se transformă

icircn adult icircn sol)

icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de

infestare şi rezervor de virusuri

instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de

pătrundere a tripşilor icircn spaţiu

arderea resturilor de plante rămase la desfiinţarea culturii

Măsuri curative

metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de

a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate

săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)

metode biologice tratamente cu Amblyseius swirskii Typhlodromus tripsi (acarieni prădător)

Aelothrips fasciatus (trips) Coccinella 7-punctata Coccinella undecimpunctata (buburuze)

Chrysoperla carnea

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -

10 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl VERTIMEC 18 EC ndash 60 ndash 80 mlhl

MATCH 050 EC ndash 15 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- VYDATE 10 L - 21 zile

- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile

- VERTIMEC 18 EC - 3 zile

- MATCH 050 EC - 7 zile

IMPORTANT

Atacul este foarte periculos la răsaduri

Dăunătorul este vector principal icircn transmiterea tospovirusurilor la tomate ardei

castraveţi inclusiv Tomato spotted wilt virus

Identificarea larvelor şi adulţilor se face prin analiză la microscop

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Trialeurodes vaporariorum Cockerell

Denumire populară musculița albă de seră

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie extrem de polifagă culturile de tomate din spațiile protejate fiind adesea

cele mai sever infestate

Descriere Adultul prezintă corpul alungit alb-gălbui acoperit de o secreție ceroasă albă pulverulentă (fig

1) Aripile de culoare albă nepătate bine dezvoltate și cu nervațiune redusă și rotunjite la bază

sunt ținute relativ plane cacircnd sunt icircn repaus Dimensiunile corpului sunt mici de 115- 15 mm

masculul fiind ușor mai mic decacirct femela

Oul este fusiform cu diametrul de 022-024 mm prevăzut cu un pedicel scurt la depunere fiind

de culoare alb-gălbui iar după două zile devine negru-violet cu reflexe metalice

Nimfa neonată are forma ovală de culoare galbenă-palid cu ochii roșii Ultimul stadiu de

dezvoltare al nimfeii denumit bdquopupariurdquo este de formă ovală turtit dorso-ventral cu colorit

verde pal și acoperit de o secreție ceroasă albă Pe partea dorsală a frunzei se văd ca niște

picături mici albe cu aspect ceros

Fig 1 Musculița albă de seră icircn diferite stadii de dezvoltare (http www7inrafr)

Simptome Adulții și larvele formează colonii pe spatele frunzelor icircn urma atacului frunzele se gofrează se

icircngălbenesc se usucă pornind de la margine și cad Pe frunze apare fenomenul de rdquorouă de

miererdquo din cauza dejecțiilor zaharoase ale insectei și ulterior acestea se acoperă cu fumagină

Plantele atacate au colorație anormală apare piticirea se ofilesc au creştere icircntacircrziată dau

producții reduse și chiar se usucă

Biologie Icircn condiții de seră musculița se dezvoltă icircn tot cursul anului putacircnd avea 10-12

generații care se suprapun astfel că icircn același timp sunt prezente toate stadiile După 2-3 zile de

la apariție femela icircncepe depunerea pontei alcătuită din 10-50 ouă numărul total depus de o

femelă fiind icircntre 100-500 Ouălele sunt depuse pe partea inferioară a frunzelor grupate icircn cerc

sau izolat Incubația la temperatură medie de 20-23ordm C durează 9-13 zile stadiul nimfal 9-11

zile iar stadiul de pupariu 7-12 zile Durata ciclului de dezvoltare este de 4-6 săptămacircni icircn seră

Dezvoltarea este influențată de temperatură umiditate atmosferică lumină și planta gazdă

Măsuri de management

Măsuri preventive

-distrugerea resturilor vegetale dezinfecţia solului și a incintei icircndepărtarea buruienilor care pot

fi surse de infestare din sere și din jurul spațiilor protejate

-utilizarea răsadurilor care să provină din locuri de producție libere de dăunători

- monitorizarea culturilor prin amplasarea capcanelor lipicioase care permit detecţia dăunătorului

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea de preparate fungice pe bază de Beauveria bassiana

Paecilomyces fumosoroseus Verticilium lecanii diferite specii de prădători Chrysopa carnea

Hippodamia comvergens Macrolophus caliginosus Delphastus pusillus sau specii de paraziți

Encarsia formosa și E mundus

- rezultate bune dau şi stropirile cu soluție din săpun de casă sau cu soluții obținute din tutun coji

de portocale sau lămacirci sau din ardei iuți

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor PROXIMO ndash50-

75 mlhl HARPUN- 75 ml100 l apa de la apariţia inflorescenţelor pacircnă la coacere prima

aplicare efectuacircndu-se la apariţia primilor adulţi VYDATE 10 G ndash 30-55kghaVYDATE 10L ndash

10 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha SANMITE 10 EC ndash 15 lha JUVINAL 10 EC ndash

005ha LIDER 200 SL ndash 075 lha

- utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum doar icircn situații de urgență

preferacircndu-se acele produse care sunt selective pentru duşmanii naturali Se va urmări acoperirea

cu soluție icircn special a părții inferioare a frunzelor

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză PROXIMO - 3 zile

HARPUN - 3 zile

VYDATE 10G - 21 zile

VYDATE 10L - 21 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

SANMITE 10 EC - 3-7 zile

JUVINAL 10 EC - 1-3 zile

LIDER 200 SL - 3 zile

IMPORTANT

Specie DEOSEBIT de dăunătoare pentru plantele cultivate icircn spaţii protejate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tuta absoluta Meyrick

Denumire populară molia minieră a frunzelor minierul tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă dăunător al culturii de tomate dar poate ataca şi alte plante din familia

Solanaceae cum ar fi Solanum tuberosum (cartof) Solanum melongena (vinete) Capsicum

annuum (ardei) diverse buruieni icircn Italia a fost semnalat şi pe Phaseolus vulgaris (fasole)

Descriere

Adult culoare brună-cenuşie uşor argintată cu pete mici negre pe aripile anterioare are

lungimea de 5-7 mm anvergura aripilor de 8-10 mm antene filiforme (fig1)

Larva are 05 mm de culoare crem şi capul negru la eclozare atinge 7-10 mm la completa

dezvoltare este de culoare galben-verzuie uneori cu tentă roşcată şi icircn ultimul stadiu prezintă o

bandă neagră pe protorace (fig 2)

Ou eliptic de culoare variabilă de la alb pacircnă la galben la depunere devine aproape negru icircn

momentul eclozării

Pupa de culoare verzuie la icircnceput devine brun icircnchis icircn momentul apariţiei adultului

Fig 1 Adult Fig 2 Larvă

(foto ANF) (foto ANF)

Simptome ponta este depusă pe partea inferioară a frunzelor Larvele atacă toate părţile aeriene

ale plantelor de tomate şi pot produce pagube icircn toate stadiile de dezvoltare ale plantelor Acestea

produc prin hrănire mine neregulate care icircn stadiu avansat de atac devin necrotice Galeriile

produse icircn tulpină influenţează negativ dezvoltarea plantelor Fructele pot fi atacate icircncă de la

apariţie şi galeriile formate pot fi invadate ulterior de patogeni secundari

Larvele pot fi depistate cu uşurinţă deoarece preferă staţionarea pe mugurii apicali flori sau

fructele icircn formare pe care se văd resturi de culoare neagră produse prin hrănire

Biologie insecta are un potenţial productiv foarte mare ciclul biologic fiind complet icircn 29-38

zile Ouăle sunt depuse pe partea aeriană a plantelor o femelă depunacircnd icircn cursul vieţii

aproximativ 260 de ouă Eclozarea durează 5-7 zile la temperatura de 26-30degC şi umiditate

relativă de 60-75 larvele trecacircnd ulterior prin 4 stadii larvare icircn aproximativ 20 de zile

Icircmpuparea are loc icircn sol la o adacircncime de 1-2 cm icircn interiorul minelor sau pe frunze Dăunătorul

nu intră icircn diapauză atacircta timp cacirct există hrană disponibilă După 10-13 zile de la icircmpupare apar

adulţii care pot trăi 30-40 zile icircn condiţii optime de laborator

Căi de răspacircndire prin plante destinate plantării fructe ambalaje zborul adulţilor

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

monitorizarea culturii prin instalarea capcanelor care au rol de a pune icircn evidenţă prezenţa

dăunătorului dar şi de colectare a indivizilor

asigurarea etanşeităţii serelor şi utilizarea plaselor de insecte

smulgerea şi distrugerea prin ardere a plantelor suspecte a fi infestate

eliminarea icircn totalitate a buruienilor gazdă din imediata vecinatate

Măsuri curative

metode biologice prin

- tratamente cu BACTOSPEINE DF 033-066 kgha administracircndu-se de la eclozare şi icircn

primele stadii

- insecticide bazate pe bacteria Bacillus thuringiensis

- paraziţi Trichogramma cacoeciae

- prădători Nesidiocoris tenuis Macroliphus caliginosus

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM

TARGO ndash 08 lha ALVERDE ndash 10 lha NUPRID AL 200 SC ndash 10 lha AFFIRM ndash 15 kgha

ACTARA 25 WG ndash 02 kgha

- tratamentele sunt necesare mai ales icircn ciclul doi de cultură

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

VOLIAM TARGO - 3 zile

ALVERDE - 3 zile

NUPRID 200 SC - 3 zile

AFFIRM - 3 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

BACTOSPEINE DF - nu este necesar

IMPORTANT

La tomate au fost icircnregistrate pierderi de recoltă icircntre 50-100

Combaterea chimică este dificilă datorităţii capacităţii larvelor de a se hrăni icircn interiorul

frunzelor şi potenţialului biotic ridicat

Adulţii sunt nocturni deci greu de detectat icircn timpul zilei

225 Nematozi

1 Meloidogyne spp ndash nematozi galicoli

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Meloidogyne spp Goeldi

Denumire populară nematozi galicoli

Statut nu sunt organisme de carantină prezente icircn Romacircnia Speciile semnalate icircn sere sunt

Meloidogyne arenaria M incognita şi M javanica

Plante gazdă extrem de polifage fiind semnalate pe mai mult de 1500 specii de plante care

aparțin la peste 40 familii botanice Icircn țara noastră produc daune mari la tomate cultivate icircn spaţii

protejate

Descriere adulţii prezintă dimorfism sexual evident prin forma şi dimensiunile celor două sexe

femelele au corpul rotund icircn timp ce masculii sunt vermiformi

Fig 1 Gale pe rădăcini de tomate (https wwwforestryimagesorg)

Simptome Primele simptome se manifestă prin ofilirea frunzelor și stagnarea icircn creștere urmată

de uscarea plantei de la vacircrf spre bază După 3-4 săptămacircni pe rădăcini se observă apariția galelor

specifice (fig 1) Pagubele produse culturilor sunt icircn funcție de gradul de infestare a solului și de

momentul cacircnd se produce atacul la nivelul rădăcinilor Icircn cazul plantelor tinere un atac puternic

poate compromite cultura La nivelul galelor vasele libero-lemnoase sunt opturate iar circulația

sevei se icircntrerupe determinacircnd putrezirea rădăcinilor și uscarea plantelor Icircn cele mai multe

cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și Verticillium spp care

grăbesc pieirea plantelor

Biologie Icircn seră nematozii galicoli ai rădăcinilor se icircntacirclnesc icircn tot cursul anului și pot avea 4-8

generații O femelă poate depune icircntre 300-1000 ouă dar icircn condiții optime numărul ouălor poate

ajunge pacircnă la 2000 Larvele de vacircrsta a II-a numite și larve de invazie se răspacircndesc icircn sol icircn

căutarea rădăcinilor diferitelor plante le perforează și pătrund icircn țesuturi de regulă icircn apropierea

vacircrfului de creștere După o perioadă scurtă de hrănire larvele devin imobile și rămacircn icircn aceleași

locuri pacircnă la sfacircrșitul dezvoltării Odată cu hrănirea larvele secretă niște enzime care determină

hipertrofierea țesuturilor din zonele de atac dacircnd naștere la niște umflături denumite gale Icircn

condiții termice normale numărul femelelor este mai mare decicirct cel al masculilor icircn timp ce la

temperaturi scăzute numărul masculilor este mai mare decacirct al femelelor Durata ciclului biologic

este influențată de temperatura și umiditatea solului precum și de calitatea hranei variind icircntre

25-90 zile

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea unor răsaduri sănătoase libere de nematozi

menţinerea solului curat rotaţia culturilor icircndepărtarea buruienilor

crearea și folosirea de soiuri și hibrizi cu rezistență la nematozi prin transferul unor gene

de rezistență de la specia Lycopersicum peruvianum cum ar fi Ronita Rossol Piernita

Piersol Anahu Gilestar sau cei produşi icircn țara noastră Oltbrid Craiobrid IR-18 IR-34

M-14

deschiderea serelor şi oprirea icircncălzitului icircn anumite perioade pe timpul iernii

Măsuri curative

metode fizice dezinfectarea solului prin tratamente termice cu aburi la temperaturi de

90-100ordmC timp de 2-3 ore dă rezultate bune dar icircn prezent această metodă se practică pe

scară redusă datorită consumului ridicat de energie și a costului acesteia o soluţie mai

ieftină este solarizarea solului

metode biologice aplicarea agenţilor Pasteuria penetrans utilizat icircn controlul M

incognita pe tomate și Paecilomyces lilanicus icircn controlul M incognita pe cartof

Verticillium chlamydosporium parazitează ouăle icircn UK

metode chimice utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar BASAMID

GRANULE 500 kgha la sol cu icircncorporare icircnainte de plantare VYDATE 10 L -10 lha

NEMATHORIN 10 G ndash 15 kgha aplicat pe racircnd VYDATE 10 G ndash 30 -55 kgha

VELUME PRIME 400 SC ndash 625 mlha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- BASAMID GRANULE - nu este necesar

- VYDATE 10 L - 21 zile

- NEMATHORIN 10 G - 70 zile

- VYDATE 10 G - 21 zile

- VELUME PRIME 400 SC - nu este necesar

IMPORTANT

Identificarea cu acurateţe a speciilor presupune examen microscopic de laborator

Icircn cele mai multe cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și

Verticillium spp care grăbesc pieirea plantelor

Bibliografie selectivă

- Alexandri Al Olangiu M Petrescu M Rădulescu E Rafailă C (1972) - Tratat de

fitopatologie agricolă Ed Academiei RSR p 72-76

- Alford D V (1991amp1995) ndash A colour atlas of pest of ornamental trees shrubs and flowers

Manson Publishing

- Costache M Roman T Costache C (2003) ndash Ghid pentru recunoașterea și combaterea bolilor

și dăunătorilor la legume Ed Agris p 115

- Csoka G (2003) ndash Leaf mines and leaf miners Forest Research Institute Tipografia Agroform

Budapest pag 37-39

- Deheleanu A Albina Macedon - Extras Producţia Vegetală Horticultura nr 101981

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare pag 25-28

- Dobreanu Ecaterina Manolache Constantin (1969) ndash Fauna RSR- Insecta Vol VIII fascicula

5 Homoptera pag 90 Editura Academiei RSR București1969

- Dobrin Ionela Frăsin Loredana Pașol P (2007) ndash Tratat de entomologie specială Editura

Ceres București pp 5-398

- Docea E Severin V Baicu T Pop I (1976)- Icircndrumător pentru recunoașterea și combaterea

bolilor plantelor cultivate Ed Ceres București p150-151 p147-148 p152

- Gigon V Camps C Le Corff Josiane Biological control of Tetranychus urticae by

Phytoseiulus macropilis and Macrolophus pygmaeus in tomato greenhouses Available from

httpswwwresearchgatenetpublication [accessed Mar 19 2018]

- Grozea I Stef R Virteiu AM Carabet A Molnar L 2012 Southern green stink bugs (Nezara

viridula L) a new pest of tomato crops in Western Romania Research Journal of Agricultural

Science 44 (2)24-27

- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Florian T Vlad M 2015 Trophic

evolution of southern green stink bugs (Nezara viridula L) in western part of Romania Bulletin

of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca Horticulture

72(2)371-375

- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Marcu Viorela Draga Diana (2015)

The Spread of Nezara viridula (HemipteraPentatomidae) species from its first occurrence in

Romania BulletinUASVM Horticulture 73(2) 2016 Print ISSN 1843-5254 Electronic ISSN

1843-5394

- Hussey N W Read W H Hesling J J (1969) ndashThe pest of protected cultivation The biology

and control of glasshouse and mushroom pests pp 404

- Jones JB Stall RE Zitter TA (2006)- Compendium of Tomato Diseases APS Press (The

American Phytopathological Society) p19 Pl23AB p22 Pl28 AB pag9-10 Pl11 p13-14

Pl15B p18-19 Pl21B

- Manolache C Boguleanu Gh şi colab (1978) - Tratat de zoologie agricolă vol I Ed

Academiei Romacircne pag440

- Perju T Ghizdavu (2001) - Tratat de zoologie agricolă vol V Ed Academiei Romacircne

Bucureşti pag 396

- Pașol P Dobrin Ionela Frasin I (2007) - Tratat de entomologie specială dăunătorii culturilor

horticole Ed Ceres Bucuresti p 110-111

- Pop IV Tratat de Virologie Vegetală Vol III- Virusurile Culturilor Horticole Ediţia I Editura

Printech Bucureşti 2009 p109-117 p 124-127 p 159-171

- Popescu Ghe (2005) - Tratat de patologia plantelor vol III Ed Eurobit p 15 33

- Roșca I Rada Istrate (2009) ndash Tratat de entomologie (agricultură horticultură silvicultură)

Alpha MDN Buzău Pag 331

- Quarantine pests for Europe Second Edition Data sheets on quarantine pests for the European

Union and for the European and Mediterranean Plant Protection Organisztion Prepare by CABI

and EPPO for the European Union p 981-985 p 1146-1151 p 1388-1392 p 1367-1372

- Roșca I Drosu S Bratu E (2001) ndash Entomologie horticolă specială Ed Editura Didactică și

Pedagogică RA p 309

- Roşca I Iacomi Beatrice Michaela (2012) ndash Bolile şi dăunătorii din principalele

agroecosisteme legumicole Alpha MDN Buzău p 67

- Săvescu A și colab (1982) ndash Tratat de zoologie agricolă Dăunătorii plantelor cultivate Vol II

Editura Academiei RSR pag 172 -178

- Săvescu A (1961) - Album de protecţia plantelor II

- Severin V Iliescu C H (2006) Bolile bacteriene ale plantelor Ed Geea p 158-173

- Spencer KA (1973) ndash Series Entomologica vol 9 Agromyzidae (Diptera) of Economic

Importance The Hague

- Scortichini M Le Malattie Batteriche delle colture agrarie e delle specie forestali Edagricole ndash

Edizioni Agricole p 329-330

- Standard OEPP PP 229 (1) Buletin OEPP 34 pp 41-42

- Ureche Camelia (2010) ndash Insectele miniere din Romacircnia Editura Pim pg 244

-Teodorescu G Roman T Sumedrea M (2003) ndash Entomologie Horticolă - dăunători specifici și

metode de combatere Ed Ceres București p 67

- Zhang Zhi-Qiang (2007)- Mites of greenhouses Identification Biology and control CABI

Publishing

Resurse www

httpswwwcabiorg

httpsgdeppoint

httpswwwplantwiseorg

httpsagumassedu

httpwwwhorticultorulro

httpshortuwexedu

httpwwwagroatlasru

httpwwwaomidoribiocontrolcom

httpinfluentialpointscom

httpentnemdeptufleducreatureshtm

httpsagumassedu

httpswwwagrolinkcombr

httpwwwagrihujiacil

httpwww7inrafr

httpgreenhouseipmorg

httpwwwtswvramporg

httpswwwosueds

httpswwwamericantomatogrowersorg

https wwwhortcornelledu

httpswwwgardeningknowhowcom

httpswwwmissouribotanicalgardenorg

httpswww agndsuedu

httpswwwbotanistiiro

httpswwwparadisverdero

httperecifasufledutomato-scouting-guidediseases

httpswwwideegreenit

httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests

httpwwwalamycom

Page 7: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE

10 Spodoptera littoralis

(Boisduval)

(noctuidul mediteraneean)

Asia Africa

Europa Cipru Franța Grecia Italia Malta

Portugalia Spania Turcia

11 Spodoptera litura (Fabricius)

(viermele tutunului)

Asia Africa America

Europa Rusia

Oceania

12 Thrips palmi (Karny)

(tripsul palmierilor)

Africa America Canada

Europa Absent

Nematozi

1

Nacobbus aberrans (Thorne)

Thorne and Allen

America

Europa Absent

2 Meloidogyne chitwoodi Golden

et al

Africa America

Europa Belgia Franţa Germania Olanda Portugalia

Turcia

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Clavibacter michiganensis subsp michiganensis

(Smith) Davis Gillaspies Vidaver amp Harris

Denumire populară ofilirea bacteriană a tomatelor

Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Lycopersicon spp Phaseolus vulgaris (fasole)

Pisum sativum (mazăre) Zea mays (porumb) Capsicum annuum (ardei) buruieni (Solanum douglasii

Solanum nigrum Solanum triforum)

Simptome

Boala apare icircn tot cursul perioadei de vegetație manifestacircndu-se diferit icircn funcție de organul afectat al

plantei astfel plantulele infectate mor rapid plantele adulte infectate se ofilesc lent și treptat pe

cotiledoane apar pete circulare de 1-5 mm icircn diametru cu centrul inițial albicios ulterior brun care se

unesc iar suprafața cotiledoanelor se icircncrețește pe frunzele tinere apar pete albicioase proeminente care

devin galben-verzui foliolele frunzelor mature se icircngălbenesc la margine și se răsucesc icircn jos de-a

lungul nervurii mediane pețiolul se curbează vasele conducătoare ale părților afectate se brunifică

țesutul medular se alterează și se colorează icircn galben pacircnă la brun roșcat pe tulpini și pețioli apar pete

longitudinale de culoare galbenă pacircnă la brun cu timpul țesutul din dreptul petelor crapă producacircnd

ulcerații fructele tinere se deformează rămacircn mici și se maturează prematur iar cele mature nu

prezintă simptome externe pulpa este colorată icircn galben iar vasele conducătoare icircn brun uneori apar

pete circulare de 3-6 mm diametru izolate sau dispuse icircn grupuri de culoare albă ulterior petele devin

lenticulare sau rămacircn rotunde maro-deschis cu o aureolă albă sau gălbuie cu asperități la centru (așa-

numitul simptom bdquoochi de pasărerdquo) semințe mici brune sau negre cu germinație redusă icircn cavitatea

pedunculară apar pete mici brune cu marginea icircntunecată pete care se extind și se unesc ulterior

Fig 1 Atac pe frunze (httpsgdeppoint) Fig 2 Atac pe tulpină (httpsgdeppoint)

Fig 3 Atac pe fructe Fig 4 Atac pe fructe

(httpsgdeppoint) (httpsalchetroncom)

Mod de răspacircndire

- pe distanțe mari principala cale de răspacircndire este transmiterea prin sămacircnță

- local răspacircndirea bolii este favorizată de picăturile de apă practicile culturale și utilizarea

echipamentelor contaminate

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea de sămacircnță sănătoasă certificată tratată chimic și termic tratamentul termic se realizează

prin scufundarea semințelor icircn apă fiartă la 56degC 30 min

extracția semințelor se realizeză cu HCl

utilizarea de soiuri rezistente

icircnființarea culturilor de răsaduri sănătoase

rotația culturilor la 4 ani

plantele atacate și cele din jur se scot (cu tot cu rădăcini și se introduc imediat icircn saci de

polietilenă) și se ard (bacteria poate rămacircne icircn sol o perioadă lungă)

este recomandată doar irigarea prin picurare

nu se efectuează lucrări atunci cacircnd pe plante sunt prezente picături de apă

combaterea buruienilor (care pot fi plante gazdă)

de la plantele infectate nu se recoltează semințe

după recoltare se stracircng resturile vegetale și se distrug prin ardere

tratarea solului cu produse pe bază de cupru

dezinfecţia serelor solariilor uneltelor macircinilor lucrătorilor etc

Măsuri curative

- combatere chimică cu următoarele produse CURENOX 50 ndash 15-2 Kg ha ZEAMA BORDELEZA

TIP MIFrdquo ndash 375-5 Kg ha CUPERTINE SUPER ndash 35 Kg ha ALCUPRAL 50 PU ndash 15-2 Kg ha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- CURENOX 50 - 3 zile

- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo - 3 zile

- CUPERTINE SUPER - 3 zile icircn seră 10 zile icircn cacircmp

- ALCUPRAL 50 PU - 3 zile

Icircntrucat este o boala sistemică tratamentele cu fungicide bactericide (cupru mancozeb) au eficiență

redusă

IMPORTANT

Plantele de tomate sunt sensibile pe toată durata vieții Bacteria se localizează icircn vasele

lemnoase unde produce cavități și supraviețuiește icircn resturile vegetale sol echipamente și

alte structuri ale serei icircn semințe rămacircnacircnd viabilă cel puțin 8 luni

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Xanthomonas campestris pv vesicatoria

(Doidge) Vauterin Hoste Kersters amp Swings

Denumire populară pătarea bacteriană a tomatelor

Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) buruieni (Datura

Hyoscyanum niger Lycium barbarum Nicotiana rustica Physalis Solanum spp) Solanum tuberosum

(cartof)

Simptome boală se instalează pe tot timpul perioadei de vegetație afectacircnd organele aeriene

Icircn stadiul de răsad

- pe frunzele tinere - apar pete galben-verzui brune cu centru necrozat și cu un exsudat cu aspect

de lacrimă

- pe hipocotil ocazional apar striații brune

La plantele mature

- pe frunze - apar pete circulare neregulate de 1-2 mm verde icircnchis cenușii brune cu aspect

hidrozat cu margini distincte răspacircndite de-a lungul nervurilor laterale și pe

marginea frunzelor uneori petele confluează icircn condiții de umezeală apare exsudat

iar suprafața leziunii și arealele icircnconjurătoare apar lucioase

- pe tulpini - icircn dreptul petelor țesutul se suberifică formacircnd verucozități și crăpături neregulate

- florile - cad icircn urma infecției și ca urmare numărul de fructe se reduce

- pe fructe - apar pete mici hidrozate gălbui brune cenușii crustoase cu halou gălbui alb

superficiale adanci

- leziunile de obicei se scufundă icircn centru și se icircnalță la margini dar se poate ca

icircntreaga leziune fie să se scufunde sau fie să se icircnalțe

- la coacerea fructelor țesutul din jurul leziunii rămacircne verde

- cacircnd atacul este puternic se produc crăpături (alb-maronii de 2-10 mm) ale

epidermei prin care pătrund alte microorganisme care determină putrezirea pulpei

fructului

- la fructele coapte nu se produce infecție secundară

La tomate

- pe frunze ndash apar leziuni neregulate icircnconjurate de zone apoase inițial verzi apoi maronii și

necrotice leziunile sunt frecvent icircnconjurate de un halou clorotic cacircnd leziunile fuzionează

apare arsura foliară

- pe tulpină ndash apar plesnituri de-a lungul ei iar pețiolii se necrozează

- pe fructe ndash apar inițial pustule mici ușor proeminente ulterior acestea cresc icircn dimensiune

devin maronii proeminente cu aspect rugos și icircnconjurate de un halou apos uneori leziunile

confluează

Atac pe tomate (httpsgdeppoint)

Mod de răspacircndire

- pe distanțe mari principala cale este transmiterea prin sămacircnță

- local răspacircndirea bolii este favorizată de picăturile de apă resturi vegetale practicile culturale și

utilizarea echipamentelor contaminate

Măsuri de management

Măsuri preventive

rotația culturilor

este recomandată irigarea pe rigole sau prin picurare

distrugerea prin ardere a resturilor de plante și buruieni rămase pe cacircmp după recoltare

utilizarea de sămacircnță sănătoasă (recoltată din plante sănătoase libere de boli) certificată tratată

chimic și termic (cu apă caldă 560C 30 minute)

utilizarea de soiuri rezistente

aerisirea spațiilor icircn sere și solarii

curățarea și dezinfecția echipamentelor a instrumentelor de lucru și a depozitelor

nu se efectuează lucrări atunci cacircnd pe plante sunt prezente picături de apă

efectuarea cu grijă a tuturor lucrărilor astfel icircncacirct leziunile să fie minime

IMPORTANT

Xanthomonas campestris pv vesicatoria este larg răspacircndită și produce pierderi economice la

tomate și ardei

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tomato spotted wilt virus (TSWV)

Denumire populară virusul ofilirii pătate a tomatelor

Statut este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă TSWV cuprinde un număr foarte mare de plante gazdă icircn principal tomate (Solanum

lycopersicum) ardei (Capsicum spp) vinete (Solanum melongena) cartof (Solanum tuberosum) ţelină

(Apium graveolens) mazăre (Pisum sativum) fasole (Phaseolus vulgaris) soia (Glycine max) tutun

(Nicotiana tabacum) etc

Simptome - pe frunze peţioluri tulpini clorozarea nervurilor prezenţa petelor brune pe faţa inferioară a frunzelor

tinere și uscarea limbului icircncreţirea sau contorsionarea frunzelor pete linii inele clorotice la icircnceput

apoi de culoarea bronzului şi necrotice icircn final pe frunze peţioluri și tulpini stoparea creşterii (vacircrful

plantei fiind curbat lateral) frunze mici mozaicate și deformate la tomatele care rezistă virusului

plantele tinere rămacircnacircnd pitice

- pe fructe pete arcuri formaţiuni inelare sau semiinelare de culoare roşiatică sau gălbuie cu epiderma

necrozată număr redus de fructe depreciate calitativ

Fig1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze (httpgardenerwikiacom) (httpwwwapsnetorg)

Mod de răspacircndire icircn sere virusul are ca vector principal de răspacircndire tripsul Frankliniella

occidentalis

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea materialului de plantare liber de virus

evitarea pătrunderii tripşilor de la exterior icircn spaţiile protejate prin utilizarea plaselor care reţin

insectele

producerea răsadului de tomate la distanţă de specii floricole gazdă pentru tripşi (crizanteme

begonii)

plantare timpurie

utilizare de soiuri rezistente la TSWV

combaterea vectorului

IMPORTANT

Simptomele TSWV variază icircn funcţie de speciile de plante gazdă şi de gradul de susceptibilitate

al acestora

cc op

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Bemisia tabaci (Gennadius)

Denumire populară musculița albă a tutunului

Statut populaţiile non-europene au statut de organism de carantină icircn Romacircnia este posibilă existenţa

populaţiilor europene

Plante gazdă este o specie polifagă și o putem găsi pe specii care aparțin următoarelor familii botanice

Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Euphorbiaceae Leguminosae Malvaceae Solanaceae

Convolvulaceae Icircn trecut era cunoscut mai ales ca un dăunător al culturilor de cacircmp din regiunile calde

cum ar fi tutun tomate bumbac Icircn timp a devenit responsabilă de daune provocate icircn serele din icircntreaga

lume și atacă icircn mod special Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum spp (ardei) Poinsettia

spp Hibiscus spp Gerbera spp Gloxinia spp

Descriere

Adultul are talie redusă de aproximativ 1 mm masculii sunt mult mai mici decacirct femelele corpul

galben icircnchis cele două perechi de aripi acoperite de o secreție ceroasă pulverulentă albă (fig1) Adulții

sunt asemănători cu alte musculiţe albe totuși icircn repaus adulţii de Bemisia tabaci ţin aripile icircn formă de

bdquocortrdquo icircn timp ce la Trialeurodes vaporariorum poziţia aripilor este mult mai plană Nimfa este plată de formă ovală neregulată și are lungimea de 07 mm

Pupariul este aplatizat cu contur neregulat prezintă pe partea dorsală peri lungi are tendinţa să fie mai

mare mai oval şi cu peri mai puţini pe frunzele netede

Oul este pedunculat are formă rotunjită la bază şi ascuţit apical de culoare maronie la cacircteva zile după

depunere lungime 02 mm

Fig1 Adult Fig 2 Atac pe fructe de tomate

Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda

Simptome

Plantele atacate prezintă următoarele simptome pete clorotice pe frunze nervuri icircngălbenite şi

icircngroşate icircngălbeniri mozaicări și răsucirea frunzelor precum şi deformarea tulpinilor și piticirea

plantelor Icircn cazul unor infestări severe plantele atacate se icircngălbenesc se ofilesc icircşi pierd frunzele

vigoarea plantelor este redusă și pot fi induse dezechilibre fiziologice De asemenea icircn urma atacului

dăunătorului pe frunze apare fenomenul de ldquorouă de miererdquo care diminuează capacitatea fotosintetică a

plantelor și determină apariția și dezvoltarea mucegaiurilor Atacul pe fructele de tomate poate provoca

o maturare inegală a acestora (fig 2)

De regulă toate stadiile dăunătorului se observă pe partea inferioară a frunzelor prin scuturarea

plantelor infestate adulţii zboară puţin şi se reaşază pe frunze

Biologie ciclul de viaţă prezintă şase stadii ou patru stadii nimfale şi adult Adulţii şi ouăle proaspăt

depuse se observă pe creşterile noi din vacircrful plantelor stadiul I şi II nimfal pe frunzele mai bătracircne de

la bază şi stadiile III şi IV nimfale icircntre aceste etaje Ouăle sunt dispuse rar icircn formă de cerc de regulă

izolate sau icircn grupuri mici eclozează după 5-9 zile la 30degC După eclozare stadiul I nimfal este mobil se

deplasează icircn căutarea locului de hrană după care rămacircne imobilizat pe durata celor patru stadii nimfale

Primele 3 stadii nimfale durează 2-4 zile icircn funcţie de temperatură ultimul numit puparium durează 6

zile după care apare adultul Icircmperecherea icircncepe la 12 h după ce apar și se repetă pe toată durata de

viață a adulților Femelele au o longevitate de aproximativ 60 zile icircn timp ce a masculilor este mai

scurtă (9-17 zile)

Măsuri de management

Măsuri preventive

- icircndepărtarea buruienilor icircnainte de icircnfiinţarea culturii deoarece pot constitui gazde pentru

musculiţele albe dar şi o sursă majoră de virusuri

- monitorizarea culturilor prin utilizarea capcanelor galbene lipicioase

Măsuri curative

metode biologice prin parazitoizi cum ar fi Encarsia luteola şi Eretmocerus spp agenți

entomopatogeni de tipul ciupercilor (Verticillium lacanii Beauveria bassiana) insecte prădătoare

(Macropholus caliginosus Franklinothrips vespiformis Delphastus pusillus Nabis spp Orius spp)

acarieni prădători (Amblyseius limonicus A swirskii Transeius montdorensis)

metode chimice prin utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar VYDATE 10 L ndash 10 lha

LANNATE 20 SL ndash 125 lha PROXIMO -50-75 mlhl la apariţia dăunătorilor şi SANMITE 10 EC ndash

15 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime

admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

VYDATE 10 L - 21 zile

LANNATE 20 SL - 7 zile

PROXIMO - 3 zile

SANMITE 10 EC - 3-7 zile

IMPORTANT

Este vector a peste 60 de virusuri ai plantelor inclusiv virusul de carantină Tomato yellow

leaf curl virus

Identificarea speciei necesită examen microscopic avacircnd icircn vedere că specia se aseamănă

foarte mult cu Trialeurodes vaporariorum specie extrem de frecventă icircn spaţii protejate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Helicoverpa armigera (Hubner)

Denumire populară omida fructificațiilor

Statut este organism de carantină reglementat pe plante destinate plantării de Dendranthema

Dianthus Pelargonium şi Solanaceae (Anexa II secţiunea II din HG 563-2007) prezent icircn Romacircnia pe

suprafețe mari

Plante gazdă specie polifagă care atacă peste 120 specii de plante cultivate și spontane dintre care

menționăm tomatele ardeii bamele mazărea fasolea garoafele gura leului etc Helicoverpa armigera

a devenit un important dăunător icircn culturile de seră și solarii

Descriere

Adultul lungimea corpului de 12-18 mm anvergura aripilor de 35-40 mm (fig1) de culoare variabilă

verde-gălbui brun-deschisă sau brun-icircnchisă Aripile anterioare prezintă pe marginea lor externă o linie

formată din 7-8 pete negricioase şi o bandă transversală brun-icircnchisă cu contur neregulat Aripile

posterioare au culoarea puţin mai deschisă cu o margine lată de culoare brună care conţine o zonă mai

pală nervurile sunt vizibile şi către bază au o pată icircn formă de virgulă de aceeași culoare

Larva icircn ultima vacircrstă are lungimea corpului de 30-40 mm și este de culoare variabilă de la verzui

pacircnă la roșcat-violet sau brun-icircnchis iar motivul descris poate forma umbre de verde galben-pai şi roz

murdar pacircnă la maron roşcat şi chiar negru Pe corp prezintă 5 dungi una dorsală mediană 2

suprastigmale și 2 substigmale (fig 2)

Oul hemisferic de 04-05 mm ornat cu numeroase striațiuni La depunere are culoarea alb-gălbui după

care devine verzui chiar maron icircnchis icircnainte de eclozare

Pupa de culoare maron stacojiu 14-18 mm lungime purtacircnd la extremitatea posterioară doi spini icircn

formă de cacircrlig

Fig1 Larvă (httpswwwcabiorgiscdatasheet) Fig 2 Adult (httpswwwcabiorgiscdatasheet)

Simptome pagubele provocate de acest dăunător sunt cauzate de hrănirea vorace a omizilor pe frunze

mai ales icircn fazele inițiale de după eclozare Mai tacircrziu pătrund icircn fructe și formează galerii unde lasă

numeroase dejecții făcacircndu-le improprii pentru consum De asemenea fructele atacate de larve cad

prematur sau se infectează secundar cu diferiți agenți patogeni

Biologie iernează icircn stadiul de pupă icircn sol icircntr-o celulă ovală de pămacircnt la adacircncimea de 7-25 cm

Fluturii zboară pe icircnserate și noaptea hrănindu-se cu nectarul florilor Ouăle sunt depuse izolat pe

frunzele tulpinile și inflorescențele plantelor gazdă O femelă poate depune icircntre 300-3000 ouă icircn

medie 500-1000 Ouăle eclozează icircn trei zile la 225degC perioada larvară durează 18 zile tot la 225degC şi

se prelungeşte pacircnă la 51 de zile la 175degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă

icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere

icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de

infestare

Măsuri curative

metode fizice prin amplasarea capcanelor atractive pentru ambele sexe cu rol de a pune icircn evidenţă

prezenţa dăunătorului dar şi de atragere şi omoracircre a acestora

metode biologice prin utilizarea

- unor produse pe baza de bacterii ex Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a

doua generaţie) şi virusuri ex Helicoverpa armigera nuclear polyhedrosis virus

- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus maculiventris

metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar ALVERDE - 10 lha icircn 1000

l apă ha MATCH 050 EC ndash 100 mlhl VOLIAM TARGO - 06-08 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime

admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- ALVERDE - 3 zile

- MATCH 050 EC - 7 zile

- VOLIAM TARGO - 3 zile

IMPORTANT

Se recomandă icircnchiderea spaţiilor protejate pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii

adulților

Adulţii sunt migratori şi pot parcurge distanţe mari (˃100 km)

Larvele şi adulţii pot fi identificaţi cu exactitate faţă de alte specii prin examen de laborator

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Liriomyza trifolii (Burgess)

Denumire populară musca minieră a plantelor de seră musca minieră

Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă semnalată pe 22 specii de plante gazdă fiind considerat principalul

dăunător al tomatelor icircn spaţii protejate

Descriere Adultul muscă mică lungime 13-23 mm de culoare neagră-cenușie Femelele sunt puțin mai mari

decacirct masculii Aripile nu depășesc lungimea corpului și au nervurile negre Scutelul este galben perii

ventrali de culoare galbenă pronotul și scutul de culoare neagră cu reflexe cenușii

Oul este sferic de 02-03mm la depunere albicios - cenușiu ușor translucid

Larva apodă și acefală de 3 mm lungime la icircnceput transparentă apoi galben-portocalie prezintă

posterior două stigme triunghiulare caracteristice

Pupa 18-23 mm lungime ovală ușor turtită ventral de culoare variabilă galben-portocalie deschis

pacircnă la maron auriu

Fig 1 Atac de Liriomyza trifolii (foto ANF) Fig 2 Adult L trifolii (foto ANF)

Simptome Minele de pe frunze și punctele de hrănire sunt de regulă cele mai evidente semne privind

prezența dăunătorului Icircnțepăturile de hrănire produse de femele apar ca niște adacircncituri circulare de

culoare albicioasă iar cele pentru pontă sunt ceva mai mici și dispuse mai uniform circular Minele

produse de larve vizibile tot pe partea superioară a frunzelor sunt tipic sinuoase foarte răsucite și de

formă neregulată lărgindu-se pe măsură ce larva se dezvoltă inițial de culoare verde apoi devin albe

odată cu icircmbătracircnirea țesutului

Biologie o generație se dezvoltă icircn 15-20 zile icircn funcție de temperatură Adulții zboară dimineața

copulația avacircnd loc la 24 de ore de la apariție Femelele trăiesc 15-30 zile timp icircn care depun 25-640 de

ouă icircn serii de cacircte 17 pe zi După 2-5 zile apar larvele care formează mine icircn țesutul palisadic al

frunzei unde rămacircn 4-7 zile pacircnă la completa dezvoltare Icircmpuparea are loc icircn afara minei de regulă icircn

stratul superficial al solului de lacircngă planta gazdă și durează 10-12 zile Icircn spații protejate specia

dezvoltă mai multe generații pe an care se suprapun

Măsuri de management

Măsuri preventive

controlul materialului de plantare icircnainte de icircnființarea culturii

distrugerea resturilor vegetale şi dezinfectarea solului și incintei

monitorizarea culturilor pentru detectarea adulţilor (capcane) şi larvelor (inspectarea plantelor)

Măsuri curative

metode fizice utilizarea capcanelor galbene lipicioase metodă eficace de capturare a adulților icircn

timpul perioadei de vegetație metode biologice utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius palliles

Chrysocharis parksi Diglyphus begini ploșniței prădătoare Cyrtopeltis modestus sau a nematodul

parazit Neoaplectana carpocapsae

-un produs inofensiv faţă de mediu şi om este Lasertrade 240 SC (05 lha) insecticid biologic obţinut din

fermentaţia bacteriei Saccharopolyspora spinosae din sol

metode chimice utilizarea insecticidelor trebuie să fie ținută la minimum doar icircn situații de urgență

preferacircndu-se acele produse care distrug cel mai puţin fauna utilă Stropirile se vor efectua doar la

apariția focarelor de infecție cu insecticide avizate folosind alternativ produse cu substanţă activă

diferită Produsele de protecţie a plantelor care se vor folosi sunt APACHE 015 lha SAFRAN 18 EC

- 09 lha icircn 1000 l apă VARGAS 18 EC - 09 lha icircn 1000 l apă ACTARA 25 WG (aplicat la sol ) ndash

08 kgha preventiv şi curativ la 4-5 zile de la plantarea răsadurilor de tomate icircn solarii VYDATE 10 L -

10 lha VOLIAM TARGO - 06-08 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii limitelor maxime

admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- APACHE - 3 zile

- SAFRAN 18 EC - 3 zile

- VARGAS 18 EC - 3 zile

- ACTARA 25 WG - 3 zile

- VYDATE 10 L - 21 zile

- LASER 240 SC - 3 zile

- VOLIAM TARGO - 3 zile

- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile

IMPORTANT Principala sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din

serele icircnmulțitor

Icircnțepăturile provocate de adulți sunt porți de pătrundere a altor tipuri de organisme

dăunătoare

22 Organisme dăunătoare non- carantină la tomate cultivate icircn spaţii protejate

221 Ciuperci

1 Alternaria sp - alternarioză

2 Botrytis cinerea PersFr - putregaiul cenușiu

3 Colletotrichum coccodes Wallr - antracnoza

4 Dydimella lycopersici Kleb - putrezirea coletului

5 Fulvia fulva ( Cladosporium fulvum) (Cooke) - pătarea cafenie a frunzelor de tomate

6 Fusarium sp - ofilirea fuzariană (fuzarioză)

7 Leveillula taurica (Lev) Arnaud - fainarea tomatelor

8 Septoria lycopersici - pătarea albă a frunzelor de tomate

9 Phytophtora infenstans (Mont) de By - mana tomatelor

10Phytophtora parasitica Dast - putregaiul coletului sau mana de sol a

tomatelor

11 Pytium ultimum Trow - căderea și putrezirea plăntuțelor

12 Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold şi Verticillium dahliae Kleb ndash ofilirea verticiliană

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Alternaria sp

Denumire populară alternarioza

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate cartof vinete ardei

Simptome boala se manifestă pe tulpini frunze și fructe Plantele pot fi atacate icircn toate fazele de

dezvoltare

Icircn răsadniță atacul apare icircn porțiunea bazală a tulpiniței pete alungite brune care se extind de jur

icircmprejur determinacircnd ofilirea și uscarea răsadului

După transplantare icircn spaţii protejate sau icircn cacircmp pe frunze apar pete circulare cenuşii-brunii cu

zonalităţi concentrice numite şi bdquopete ţintărdquo Petele la icircnceput mici se extind concentric pot atinge 2

cm icircn diametru şi prezintă un inel galben

Pe zona brunificată apare un mucegai fin negru iar ţesuturile se brunifică se subţiază şi uneori se rup

frunzele prezentacircnd perforaţii

Icircn condiţii de umiditate ridicată boala evoluează rapid apare veştejirea şi uscarea frunzelor ceea ce

duce la desfrunzirea icircnainte de vreme şi oprirea din creştere a fructelor ce nu se maturează

Dacă fructele sunt atacate cacircnd sunt mici se icircnnegresc și cad cu ușurință de pe plante

Fructele atacate prezintă zone scufundate brune cu crăpături şi cu zonalităţi concentrice

Fig 1 Atac pe tulpină (httpsimagesbugwoodorg) Fig 2 Atac pe frunze (httpsimagesbugwoodorg)

Foto D Blancard ( INRA)

Mod de răspacircndire

Răspacircndirea ciupercii de la plantă la plantă de la un etaj de frunze la altul se face prin intermediul

sporilor duşi de vacircnt sau de picăturile de apă Temperatura cuprinsă icircntre 2-35degC şi umiditatea

atmosferică de 100 sunt condiţii favorabile atacului Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face

prin miceliu sporii de pe resturile vegetale şi prin seminţele provenite din fructele parţial atacate

Ciuperca se poate răspacircndi cu uşurinţă icircn terenurile bogate icircn humus cele icircngrăşate excesiv icircn solurile

cu lipsă de magneziu şi pe diferite plante cartof vinete măselariţă ciumăfaie mătrăgună

Măsuri de management

Măsuri preventive

Tomatele se vor planta icircn soluri icircngrăşate echilibrat fără lipsă de magneziu curate de buruieni Solul

serelor şi solariilor va fi icircn prealabil dezinfectat termic sau chimic Măsurile de igienă culturale

obligatorii ca stracircngerea şi arderea resturilor vegetale sau icircngroparea lor icircn profunzime limitează

atacul ciupercii Icircntre măsurile agrotehnice remarcăm asolamentul icircn care tomatele nu trebuie să

revină pe sola ce a fost infestată cu Alternaria decacirct după 4 ani Utilizarea irigării la baza plantelor și

nu prin aspersiune pentru a nu disemina sporii ciupercii Aerisirea solariilor serelor dimineața

devreme sau seara tacircrziu pentru a evita formarea condensului pe frunze

Măsuri curative combatere chimică cu următoarele produse

- GRISU - 10 lha

- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)

- REVUS TOP -06 lha

- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie

Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe

- BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha

- VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha

- AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă

- ORTIVA TOP ndash 1 lha

- ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- GRISU - 3 zile

- CIDELY TOP - 3 zile

- REVUS TOP - 3 zile

- ORTIVA 250 SC - 3 zile

- BRAVO 500 SC - 3 zile

- VITRA 50 WP - 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp

- AZBANY - 3 zile

- ORTIVA TOP - 7 zile

- ORTIVA OPTI - 3 zile

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Botrytis cinerea PersFr Denumire populară putregaiul cenușiu al tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate

Simptome putregaiul cenușiu al tomatelor apare pe toate părțile aeriene ale plantelor Cel mai

caracteristic simptom al bolii icircl reprezintă prezența a numeroase mase de spori pe țesuturile necrozate

astfel icircncacirct acestea au un aspect pufos de culoare gri-icircnchis

Pe frunze

La icircnceput atacul se manifestă pe frunzele moarte de la baza plantei apoi pot fi invadate țesuturile

tinere Boala este asociată cu plantele mature care au un foliaj dens Umiditatea ridicată icircn foliajul

plantelor pe timpul nopții este suficientă pentru dezvoltarea bolii astfel icircncacirct nu este de preferat o

perioadă prelungită cu umiditate ridicată

Pe frunzele tinere infecția apare sub formă de zone necrozate adesea icircn forma literei ldquoVrdquo

progresează spre pețiol și apoi pătrunde icircn tulpină

Pe tulpină

La răsaduri leziunile pe frunzulițe se extind și cuprind icircntregul limb apoi pețiolul iar icircn final

tulpina Infecția poate icircnconjura tulpina provoacă ofilirea tuplina icircși pierde culoarea se dezvoltă cancere

ceea ce conduce la declinul plantei

Pe flori

Cum boala progresează pe plantele mature florile se infectează și ele se brunifică și mor sau

ciuperca trece din petalele infectate icircn sepale și de aici crește icircn fructul aflat icircn dezvoltare De asemenea

petalele infectate pot rămacircne atașate de fruct iar ciuperca pătrunde icircn fruct și apoi se deplasează către

tulpină

Pe fructe

Pe fructe simptomele sunt tipice de putregai moale cu zone distruse care devin albicioase De

obicei pielița se rupe icircn centrul zonelor afectate dar rămacircne icircntreagă icircn rest Sporii ciupercii se dezvoltă

icircn aceste zone cu țesuturile distruse Eventual icircntregul fruct devine afectat și se mumifică

Un simptom neobișnuit pe fructe icircl reprezintă apariția de halouri numite ldquopete fantomărdquo Icircn

centrul acestor halouri apar puncte mici necrotice Haloul este de culoare albă circular de 3-8 mm icircn

diametru Un număr mare de halouri pe fructe face ca acestea să aibă un aspect neplăcut și să fie greu de

comercializat

Fig 1 Leziuni pe frunze Fig 2 Cancere pe tulpini Fig 3 Simptome pe inflorescențe Foto David M Ingram Plant Foto The Ohio State University Foto D Maeso INIA Las Brujas Uruguay

Management Network 2006

Fig 4 Fructe infectate icircn seră Fig 5 Pete fantomă Fig 6 Mumificarea fructelor (httpswwwextensionumnedu) (httpcreerbizbotyrishtml) Spheragro Diseases and

plant pathologies Sevilia Spania

Mod de răspacircndire Sporii ciupercii sunt foarte ușor răspacircndiți de vacircnt Insectele pot răspacircndi patogenul prin icircnțeparea

sau rănirea plantelor

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircndepărtarea și distrugerea plantelor a resturilor infectate și a buruienilor care pot fi gazde pentru

această ciupercă

menținerea unei temperaturi și ventilații adecvate prin reducerea supraaglomerării plantelor și a tăierii

lor judicioase

evitarea excesului de apă pe plante

evitarea irigării icircn exces

sterilizarea macircinilor și a uneltelor de lucru icircn mod regulat

evitarea rănirii plantelor

evitarea aplicării repetate de tratamente cu săruri metalice ale fungicidelor ethylene bis

dithiocarbamate (intensifică severitatea bolii)

evitarea asocierii sărurilor metalice cu fungicidele

evitarea cultivării tomatelor pe solurile nisipoase acide care au un conținut ridicat de apă

efectuarea tratamentelor cu fungicide icircnainte ca plantele să-și formeze un foliaj dens (este imposibil de

acoperit frunzele senescente din centrul unui foliaj dens)

asigurarea unui raport calciu- fosfor de 2 la 1 sau mai mare icircn pețiolul frunzelor (este de ajutor icircn

controlul bolii)

Măsuri curative

tratarea cu var a solurilor acide pentru a crește conținutul de calciu icircn plante și a reduce sensibilitatea

acestora

tratamente cu ORTIVA TOP ndash 1 lha ORTIVA OPTI ndash 20-25 lha TOPSIN M 500 SC ndash

17 lha BRAVO 500 SC ndash 15-2 lha GRISU ndash 101 lha Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de

pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză ORTIVA TOP ndash 7 zile ORTIVA OPTI ndash 20-25 ndash 3 zile TOPSIN M 500 SC

ndash 14 zile BRAVO 500 SC ndash 3 zile GRISU ndash 3 zile

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător Colletotrichum coccodes Wallr

IMPORTANT Botrytis cinerea atacă o gamă largă de plante Controlul chimic al bolii prin utilizarea

fungicidelor poate fi evitat prin fertilizare irigare și tehnici de tăiere adecvate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Colletotrichum coccodes Wallr

Denumire populară antracnoză

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome Organe atacate boala apare icircn toate fazele de vegetație pe toate organele aeriene forma cea mai

frecventă și mai gravă fiind cea de pe fructe

- pe fructe simptomele apar icircn momentul maturării sub forma unor pete mici de 2-4 mm icircn

diametru circulare umede cufundate de culoare mai icircnchisă decacirct țesutul sănătos

- pe măsură ce petele cresc icircn dimensiuni ajungacircnd pacircnă la 10 mm porțiunea centrală se

icircnnegrește ca urmare a dezvoltării miceliului ciupercii sub pielița fructului

- la suprafața țesuturilor atacate apar fructificațiile ciupercii (microscleroți și acervuli cu lagăre

de conidiofori și conidii) sub forma unor pustule de culoare brun-icircnchis

- adesea numeroase pete se dezvoltă icircn același timp pe fructe și acoperă porțiuni largi

determinacircnd putrezirea fructului

- pe frunze infecția este caracterizată prin leziuni mici circulare brune icircnconjurate de halouri

galbene

- rădăcinile infectate prezintă leziuni brune cu miniscleroți la suprafață și pot fi ușor decorticate

- plantele bolnave se pot smulge ușor din sol deoarece sistemul radicular este deteriorat

Antracnoza pe fructe de tomate (wwwhortcornelledu)

Mod de răspacircndire - patogenul este un colonizator al solului dar se conservă ușor și pe resturile vegetale

- ciuperca este capabilă să colonizeze cel puțin 68 de specii vegetale din 19 familii botanice icircn primul

racircnd legume din fam Solanaceae (ardei vinete cartof) și Cucurbitaceae (pepene) care pot juca rol de

gazde alternative sau contribuie la creșterea inoculului icircn sol Mai multe buruieni asigură aceeași

funcție Solanum dulcamara S Nigrum Abutilon theophrasti Amaranthus retroflexus Chenopodium

album Convolvulus arvensis Capsella bursa-pastoris

- ciuperca a fost găsită și icircn apa utilizată pentru culturile fără sol apă ce provenea din bazine de stocare

exterioare

- atacul poate avea loc la temperaturi icircntre 15-30degC iar sporularea pe fructe este optimă la 28degC

- perioadele ploioase și irigarea prin aspersiune favorizează antracnoza

- apa liberă pe fructe mai multe ore legată de frecvența precipitațiilor sau irigărilor crește puternic

incidența icircn cultură

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnlăturarea și distrugerea resturilor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol

recoltarea cacirct mai rapidă a fructelor sensibile la antracnoză

gestionarea irigării prin aspersie și favorizarea uscării foliajului

Măsuri curative

combatere chimică cu următoarele produse

- BRAVO 500 SC- 15- 2Lha

- VITRA 50 WP- 15-20 kgha

- ALCUPRAL 50 PU - 15-2 kgha

- CUPRENOX 50 - 15-2 kgha

- ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 375-5 kgha

- CUPERTINE SUPER ndash 35 kgha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de

pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

BRAVO 500 SC- 3 zile

VITRA 50 WP- 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp

ALCUPRAL 50 PU - 3 zile

CUPRENOX 50 - 3 zile

ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 3 zile

CUPERTINE SUPER ndash 3 zile icircn sere

IMPORTANT

Boala este considerată cea mai gravă amenințare icircn cazul fructele de tomate pentru

industrializare icircn numeroase zone de producție din lume Icircn aceste zone icircn absența

măsurilor de protecție pierderile pot atinge 70

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Didymella lycopersici Kleb

Denumire populară putrezirea coletului

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă tomate

Simptome o boală majoră icircn special a tomatelor din sere Sunt afectate toate părțile superioare ale

plantei tulpini frunze și fructe cu predilecție deosebită pe tulpini

- primele simptome apar la puțin timp după repicare icircn dreptul coletului sub formă de pete

cenușii-brune sau brune-negricioase Petele se extind de jur icircmprejurul coletului astfel icircn dreptul

acestei porțiuni atacate tulpina se subțiază țesuturile sunt cufundate zbacircrcite scoarța este

putrezită și crăpată și desprinsă parțial de partea lemnoasă Apariția putregaiului stopează

circulația sevei icircn tulpină cauză ce duce la veștejirea plantei și pieirea treptată Pe țesuturile

atacate se observă punctişoare mici negre care reprezintă picnidiile ciupercii Astfel de leziuni

pot apărea mai tacircrziu și pe partea superioară a tulpinii la subsoara frunzelor pe nervuri sau pe

pețioli datorate picnosporilor formați icircn zona coletului

- pe frunze atacul apare cacircnd umiditatea este excesivă frunzele inferioare se transformă icircn galben

și leziunile frunzelor sunt maro cu inele concentrice Icircn centrul petelor se observă puncte negre

mici (picnidiile ciupercii)

- infecția fructelor este rară icircn seră atacul pe fructe se observă icircn partea dinspre peduncul sub

formă de pete umede care se dezvoltă rapid icircn cercuri concentrice se brunifică și se adacircncesc

httpwwwalamycom

wwwbotanistiro

Mod de răspacircndire ciuperca iernează icircn resturile de plante rămase icircn sol putacircnd trăi ca saprofită Icircn

cazuri rare transmiterea bolii poate avea loc și prin semințe

Măsuri de management

Măsuri preventive

o dezinfecția amestecului de pămănt

o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă

o urmărirea umidității solului icircn perioada imediată a plantării

o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul

IMPORTANT

Semințele provenite din fructe bolnave pot găzdui organismul patogen fapt pentru care se

recomandă utilizarea de sămacircnță extrasă din fructe sănătoase

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Fulvia fulva (Cooke)

Denumire populară pătarea cafenie a frunzelor de tomate

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome se manifestă icircn special pe frunzele bătricircne de la baza plantei dar poate trece și pe tulpini și

pe fructele tinere icircn cazul unui atac puternic

Atacul icircncepe pe frunzele bazale apoi progresează și pe frunzele din etajele superioare

Pe partea superioară a frunzelor apar pete mici de culoare gălbuie care se măresc icircn diametru și devin

galbene

Pe partea inferioară a frunzelor icircn dreptul petelor apare un puf alb care devine cafeniu și icircn final brun-

violaceu format din conidioforii și conidiile ciupercii

Icircn condiții favorabile de mediu icircn cazul unor atacuri puternice petele confluează țesuturile atacate se

brunifică și se necrozează iar frunzele se usucă ceea ce determină debilitarea plantelor

Simptome produse pe frunze și fructe de tomate de ciuperca Fulvia fulva

Foto The Ohio State University OARDC Departament of Plant Pathology

Fructele sunt atacate mai rar dar icircn toate fazele de dezvoltare fiind afectate mai frecvent cele din etajul

superior la suprafață icircn jurul pedunculului apar pete de decolorare care se brunifică se adacircncesc icircn

pulpă apoi se extind și ocupă zone mari din fruct

Semințele infectate sunt mai icircnchise la culoare decacirct cele normale cu pete mici negricioase și hilul de

culoare neagră

Mod de răspacircndire ndash transmiterea patogenului de la un an la altul se realizează prin intermediul resturilor plantelor

infectate și semințe

ndash prin sporii ciupercii bdquoconidiirdquo ce se găsesc icircn praful depus pe elementele din seră sau solar

icircn și pe sol Foarte rezistente la uscăciune conidiile pot supraviețui icircn seră mai mult de un an icircn absența

gazdei sensibile

ndash temperaturile de 22 - 26 ordmC corelate cu umiditatea de peste 95

ndash lipsa aerisirii la care se adaugă și prezența picăturilor de apă pe frunze favorizează atacul ciupercii

ndash atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele cultivate icircn

cacircmp - prin sporii antrenați de curenții de aer picăturile de apă sau de unele insecte (musculița albă de seră-

Trialeurodes vaporariorum)

Măsuri de management

Măsuri preventive

ndash folosirea unor hibrizi cu rezistență genetică

ndash folosirea sistemelor de irigații prin picurare

ndash aerisirea corectă a solariilor și serelor sub 90

ndash curățarea frunzelor din partea inferioară a plantelor pentru o ventilație mai bună

ndash distrugerea totală a resturilor de plante infectate și dezinfectarea spațiului icircnchis de cultură

ndash utilizarea tehnologiei de mulcire pentru controlul umidității relative a aerului sub 90

Măsuri curative Icircncă de la primele simptome se recomandă combaterea chimică cu următoarele produse

- CIDELY TOP ndash 10 lha ( stadiul de 10 frunze) - ORTIVA 250 SC- 075lha-1 lha icircn funcție de gradul de infecție

Se aplică de la apariția primei inflorescențe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat

-BRAVO 500 SC - 15-2 lha

- ORTIVA TOP-1 lha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de

pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- CIDELY TOP 3 zile ORTIVA 250 SC 3zile BRAVO 500 SC 3 zile ORTIVA TOP 7 zile

IMPORTANT

Icircn spații protejate cu umiditate a aerului peste 85 poate produce pierderi de producție de

pacircnă la 25

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Fusarium spp

Denumire populară fuzarioza tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate

Simptome

La răsadurile bolnave se observă o scădere a turgescenței frunzelor iar icircn cele din urmă plăntuțele

se ofilesc și mor

La plantele mai avansate icircn vegetație primul simptom este icircngălbenirea de-a lungul marginilor

celor mai mature frunze cacircnd primele fructe sunt aproape de maturitate Icircngălbenirea este curacircnd urmată

de necrozarea și colapsul pețiolului frunzelor Simptomele se dezvoltă numai pe o singură parte a plantei

iar frunzuliţele de pe o singură parte a peţiolului se icircngălbenesc icircnaintea celor de pe cealaltă parte

Icircngălbenirea treptată afectează cea mai mare parte a foliajului şi este icircnsoţită de ofilirea plantei icircn cea mai

călduroasă parte a zilei Ofilirea devine mai accentuată de la zi la zi pacircnă cacircnd planta moare

Cacircnd sunt tinere (răsaduri) plantele afectate pot rămacircne pipernicite Unele plante se usucă icircncet

și pot rămacircne vii pacircnă la sfacircrșitul recoltării

La o verificare a bazei tulpinii se poate observa o brunificare a țesuturilor corticale la nivelul

solului sau la 10 ndash 30 cm mai sus iar secționarea longitudinală dezvăluie brunificarea xilemului Icircn urma

ploilor sau icircn timpul perioadelor cețoase ciuperca produce pe leziunile externe necrozate un miceliu

abundent de culoare roz

Infecţia la fructe apare ocazional şi poate fi detectată icircn ţesuturile vasculare din fruct unde apar

modificări de culoare

Icircngălbenire și ofilire Simptome la baza tulpinii Secțiune longitudinală

Foto The Ohio State University Foto Dan Egel Plant and Pest Diagnostic Laboratory

Mod de răspacircndire Fusarium spp este răspacircndită prin sămacircnță sol răsaduri infectate sau prin solul infectat aderent la

rădacinile răsadurilor vacircnt și apa care poartă sol infectat De asemenea echipamentele de lucru

vehiculele uneltele utilizate contaminate reprezintă tot atacirctea moduri de răspacircndire a ciupercii

Pe distanțe mari infecția este propagată de semințe și răsaduri infectate

Icircn sere sporii ciupercii se găsesc icircn stratul de mulci dintre racircndurile de tomate și pe plantele

putrezite aruncate la gunoi icircn apropierea spațiilor protejate Icircn mod frecvent sunt găsiți spori icircn aerul

infectat din sere și de asemenea o mare concentrație de clamidospori din sol servesc drept sursă de

infecție

Ciuperca pătrunde prin rănile din rădăcini iar dezvoltarea acesteia este favorizată de o temperatură

a solului și a aerului de 28degC temperatura optimă de creștere a plantelor fertilizarea icircn concentrații

scăzute de azot şi fosfor și ridicate de potasiu de pH-ul scăzut al solului de intensitatea mică a luminii

Virulența patogenului este intensificată de micronutrienți fosfor și ioni de amoniu și este diminuată de

nitrați

Simptom pe frunze Simptom pe fructe

Foto University of Connecticut (wwwbritannicacom)

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea la plantare a unui răsad sănatos și rezistent la Fusarium spp

sterilizarea solului cu vapori de apă supraicircncălziți

fertilizarea cu nitrat de calciu creșterea pH-ului solului pacircnă la 65 ndash 70

evitarea irigării icircn exces (inundarea) evitarea utilizării pentru irigare a apei din canale sau iazuri

deoarece poate fi contaminată cu acest patogen

rotația culturilor la 4 ani nu elimină patogenul icircnsă reduce semnificativ pierderile

combaterea buruienilor

Măsuri curative

sterilizarea chimică a solului cu două săptămacircni icircnainte de transplantare

combatere chimică cu TOPSIN M 500 SC- 17 Lha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză

-TOPSIN M 500 SC ndash 14 zile

IMPORTANT

Fusarium spp atacă o gamă largă de plante

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Leveillula taurica (Lev) Arnaud

Denumire populară făinare

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome organe atacate toate organele aeriene ale plantei dar icircn special pe frunze

- primele simptome ale atacului se observă sub forma unor pete de decolorare (gălbui) vizibile

mai ales pe fața superioară a frunzelor de formă neregulată de 2-9 mm diametru

- icircn condiții favorabile dezvoltării bolii apar un număr mare de pete (peste 30) care confluează

și acoperă porțiuni icircntinse din limb (pacircnă la 4 cm lungime și 1 cm lățime)

- pe fața inferioară a limbului icircn dreptul petelor se formează o eflorescență cenușie-albicioasă

formată din conidioforii și conidiile ciupercii

- frunzele puternic infectate mor dar rareori cad de pe plantă

Atacul ciupercii pe frunze de tomate

Image Ontario Crop IPM- Franța Image sanayidomatesiblogspotcom

(httpwwwalamycom)

Mod de răspacircndire conidiile ciupercii Leveillula taurica pot germina icircntr-un interval de temperatură de la 10 la

35degC iar icircn condiții de seră infecția este favorizată de temperaturi sub 30degC

odată infecția instalată temperaturile peste 30degC accelerează dezvoltarea bolii și moartea

frunzelor atacate

icircn zonele cu temperaturi ridicate icircn timpul zilei se produce infecția cu această ciupercă chiar

dacă nopțile sunt răcoroase

atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele

cultivate icircn cacircmp

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol

Măsuri curative -combatere chimică cu

- TOPAS 100 EC ndash 05 lha

- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)

- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie

Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat

- REFLECT ndash 10 lha ndash se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă la coacerea deplină

a fructelor

- MYCLOFIL ndash 40-60 ml100 l apă icircn timpul vegetaţie de la prima apariţie la 7 ndash 10 zile

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- TOPAS 100 EC - 3 zile

- CIDELY TOP - 3 zile

- ORTIVA 250 SC - 3 zile

- REFLECT - 1 zi

- MYCLOFIL - 3 zile

IMPORTANT

Se poate confunda cu atacul ciupercii Cladosporium fulvum (Fulvia fulva)

Poate ataca și alte specii ceapă usturoi ardei vinete bumbac

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Septoria lycopersici Speg

Denumire populară boala petelor albe

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome Organe atacate icircn special frunzele

- primele simptome ale bolii apar icircn răsadnițe pe cotiledoane sau pe frunzulițe sub forma

unor pete circulare de 1-4 mm diametru bine delimitate la icircnceput de culoare brun-gălbuie

iar mai tacircrziu albicioase

- icircn dreptul petelor pe ambele fețe ale frunzelor apar punctișoare negre (picnidiile ciupercii)

- icircn cacircmp boala se manifestă prin simptome asemănătoare cu cele din răsadnițe cu

deosebirea că petele rămacircn de culoare brun-gălbuie sau brun-cenușie

- de obicei atacul icircncepe pe frunzele de la bază și progresează spre vacircrf

- frunzele puternic atacate se brunifică se usucă și cad plantele rămacircnacircnd doar cu cacircteva

frunze tinere icircn partea de la vacircrf

Fig1 şi 2- Atacul ciupercii pe frunze de tomate ( wwwmissouribotanicalgardenorg www agndsuedu)

Fig 3 ndash Picnidiile ciupercii dezvoltate pe frunze Fig 4- Sporii ciupercii ieșiți sub formă de ciri din picnidii

vegetablemdonlineppathcornelledu Photos courtesy of TA Zitter Cornell University Ithaca NY

Mod de răspacircndire - transmiterea patogenului se realizează prin picnidii sau miceliu din resturile infectate

- sporii ciupercii sunt icircmprăștiați de la o plantă la alta prin apa de ploaie irigații curenți de aer sau

insecte

- temperaturile icircntre 20-25degC sunt optime pentru infecție

- perioadele lungi cu temperaturi crescute și umiditate mare icircn aer și pe frunze constituie condițiile

ideale pentru dezvoltarea bolii și răspacircndirea ciupercii

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol

IMPORTANT

Pierderile pot atinge 20-80 din producție icircn anii ploioși și icircn cazul culturilor netratate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Phytophthora parasitica Dast

Denumire populară putregaiul coletului sau mana de sol a tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă specie polifagă atacă tomate fasole ceapă vinete ardei pepeni galbeni și verzi

Simptome icircn funcție de faza de vegetație și de organul atacat (rădăcini tulpini fructe) boala se

manifestă prin simptome diferite

- pe răsad icircn faza de 4-6 frunze boala apare icircn dreptul coletului observacircnd o ușoară gacirctuire și

icircnmuiere a țesuturilor urmate de căderea răsadului

- pe rădăcini atacul se icircntacirclnește sub formă de putregai uscat țesuturile fiind de culoare brună ndash

albicioasă

- pe tulpini se manifestă prin apariția icircn dreptul coletului a unor pete verde icircnchis la icircnceput

apoase apoi brune ce se extind și cuprind tulpina de jur icircmprejur 10-15 cm deasupra pămacircntului

Plantele atacate se ofilesc și pier Țesuturile din dreptul petelor putrezesc și se acoperă cu un puf

albicios

- pe fructe apare o pată cenușie-brunie cu marginile nedefinite de formă neregulată cu suprafața

umedă zonată concentric la icircnceput pe partea fructului care vine icircn atingere cu pămacircntul apoi se

extinde cuprinzacircnd fructul icircn icircntregime de cele mai multe ori Icircn condiții de umiditate ridicată pe

suprafața țesuturilor atacate apare un puf albicios (conidioforii și conidiile ciuperci)

Mod de răspacircndire

Ciuperca Phytophthora parasitica rezistă icircn sol de la un an la altul sub forma de oospori dar

poate fi prezentă 5-10 ani icircn sol) Un rol icircnsemnat icircn dezvoltarea ciupercii icircl joacă umiditatea

atmosferică peste 90 cacirct şi temperatura ciuperca dezvoltacircndu-se icircntre 127 şi 35ordmC

temperatura optimă variind icircntre 238 şi 30 ordmC

Măsuri de management

Măsuri preventive

o dezinfecția amestecului de pămănt

o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă

o controlul umidității solului icircn perioada imediată a plantării

o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul

httpwwwbotanistiiro httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests

Osu-The Ohio University

IMPORTANT Intensitatea atacului este influențată icircn mare măsură de umiditatea solului icircn perioada

imediată plantării fiind necesar ca udarea să se facă icircn reprize cu cantități reduse de apă

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Phytophthora infestans (Mont) de By

Denumire populară mana tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate cartof

Simptome atacul se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor (frunze tulpini flori și

fructe)

- pe frunzele bazale sub formă de pete circulare sau de formă neregulată la icircnceput de culoare

verde-galbuie cu aspect umed devin apoi cenușii-brunii icircnconjurate de o zonă icircngustă

decolorată Petele se măresc confluează și pot acoperi icircntreaga suprafață a foliolelor atunci cacircnd

condițiile sunt favorabile dezvoltării bolii

Icircn dreptul petelor pe partea inferioară a frunzelor se observă un puf fin albicios ce

reprezintă fructificațiile ciupercii conidiofori cu conidii După cacircteva zile frunzele atacate se

usucă sau putrezesc

- pe fructe infecția icircncepe din primele faze de dezvoltare pacircnă aproape de maturare Pe fructe

apar pete mici de formă neregulată ușor cufundate icircn pulpă la icircnceput de culoare verde ndash

măslinie după care icircn scurt timp devin măsliniu icircnchis Cacircnd umiditatea este ridicată la fel și pe

frunze icircn dreptul petelor apare un puf albicios Fructele bolnave se desprind și cad prematur

urmare a putrezirii pedunculului

- pe tulpini atacul se manifestă sub forma unor pete mici ovale cenușii-brunii care se măresc și

icircnconjoară tulpina Tulpinile putrezesc și se rup

Fig 1 Fructe atacate Fig 2 Simptome pe tulpină şi frunze

(httpscommonswikimediaorg)

Mod de răspacircndire

Transmiterea de la un an la altul se realizează prin semințe infectate resturi de plante rămase

peste iarna unde patogenul rezistă Icircn perioadele calde și uscate ciuperca rămacircne viabilă icircn

țesuturile frunzelor inferioare și icircn leziunile de pe tulpini iar cacircnd vremea redevine favorabilă

ciuperca se reproduce din nou

La tomate mana apare mai tacircrziu cu 12-15 zile decacirct la cartof și anume icircn a doua decadă a lunii

iulie

Măsuri de management

Măsuri preventive

o asolament rațional

o evitarea cultivării tomatelor icircn vecinătatea cartofilor

o evitarea recoltării semințelor din fructele atacate

o adunarea și distrugerea resturilor de plante

o schimbarea sau dezinfectarea termicăchimică a pămacircntului

o cultivarea de soiuri rezistente la mană

o administrarea de icircngrășăminte minerale mai ales potasiu care intensifică rezistența

plantelor

Măsuri curative - combatere chimică cu următoarele produse REVUS 250 SC ndash 06 lha REVUS TOP -06 lha

PREVICUR ENERGY ndash 3 l ha se aplică la sol prin picurare ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1

lha icircn funcţie de gradul de infecţie

Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat

CYCLO-R Liquido ndash 24 -40 lha la icircnceputul icircnfloritului BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha

VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha RANMAN TOP ndash 050 lha AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă

ORTIVA TOP ndash 1 l ha ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha CUPROXATE FLOWABLE ndash 53 l ha

de la prima frunză pacircnă la coacere OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de

icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă

3-5 lmp

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză REVUS 250 SC 3 zile REVUS TOP 3 zile PREVICUR ENERGY 3 zile

ORTIVA 250 SC 3 zile CYCLO-R Liquido 28 zile BRAVO 500 SC 3 zile VITRA 50 WP 3

zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp RANMAN TOP 3 zile AZBANY 3 zile ORTIVA TOP 7 zile

ORTIVA OPTI 3 zile CUPROXATE FLOWABLE 3 zile pentru consum 8 zile pentru

industrializare OMIX - nu este necesar

IMPORTANT

Atacul produs de Phytophthora infestans pe fructe poate fi confundat cu cel produs de

Phytophthora parasitica Deosebirea constă specia Phytophthora infestans produce pete cu

suprafața neregulat reliefată al caror punct de plecare este de obicei icircn vecinătatea caliciului

icircn timp ce petele cauzate de Phytophthora parasitica sunt situate pe partea inferioară a

fructului apar zonate și au o evoluție mai rapidă

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pythium ultimum Trow

Denumire populară căderea și putrezirea plăntuțelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă se icircntacirclneşte frecvent la tomate

Simptome pe plantuțele răsărite din teren infectat se observă icircn zona bazală a tulpiniței o

brunificare a țesuturilor brunificare care se extinde icircn sus pe tulpină cacirct și pe rădăcină icircn jos Icircn

zona atacată tulpinițele se subțiază planta se veștejește se zbacircrceşte cade la pămacircnt unde va

putrezi icircn icircntregime

Simptomele pot apare icircn vetre și se extind rapid atunci cacircnd temperatura este cuprinsă icircntre 20-

30 degși umiditatea este peste 90

La suprafața solului se poate observa prezența unui strat fin de miceliu de culoare albă care se

extinde icircn timp Atunci cacircnd infecția solului este puternică plantele nu mai răsar deoarece

putrezesc pacircnă la ieșirea lor la suprafață

http wwwbotanistiiro

Mod de răspacircndire

Ciuperca Pythium ultimum se transmite de la un an la altul prin sporii de rezistență din sol iar icircn

perioada de vegetație transmiterea ciupercii de la o plantă la alta se realizează prin sporii duși de

apa din sol

Măsuri de management

Măsuri preventive -perioada critică a bolii se limitează la stadiul de plăntuțe fapt pentru care măsurile preventive

trebuie să asigure protecția răsadurilor de infecții pacircnă la transplatarea lor icircn cultură avacircnd icircn

vedere următoarele

- dezinfectarea amestecului de pămacircnt din răsadniță (termic sau chimic) sau icircnlocuirea lui cu

pămacircnt necontaminat

- dezinfectarea tocurilor răsadnițelor și uneltelor

- evitarea excesului de umezeală

- asigurarea unei bune aerisiri a plantelor

Măsuri curative - combatere chimică cu produsul OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de

icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă

3-5 lmp

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- OMIX - Nu este necesar

IMPORTANT

Ciuperca se icircntacirclnește la toate răsadurile de legume

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismelor dăunătoare

Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold

Verticillium dahliae Kleb

Denumire populară veștejirea verticiliană

Statut nu sunt organisme dăunătoare de carantină ambele specii sunt prezente icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate

Simptome ofilirea tomatelor datorată acestor ciuperci poate fi ușor confundată cu ofilirea

provocată de speciile de Fusarium sau de alte ciuperci care produc ofiliri la plante Uneori

simptomele pot fi atacirct de subtile icircncacirct duc cu gacircndul la probleme abiotice cum ar fi irigarea

insuficientă

Adesea primul indiciu de infecție cu Verticillium este ofilirea plantelor icircn timpul zilei

Plantele manifestă o ofilire ușoară spre moderată icircn cea mai călduroasă parte a zilei dar icircși revin icircn

timpul nopții Pe măsură ce boala avansează pe frunzele tinere se dezvoltă unele decolorări

marginale sau icircntre nervuri Pe aceste frunze se pot manifesta de asemenea leziuni caracteristice

icircn forma literei ldquoVrdquo unde apar icircngălbeniri icircn formă de evantai icircngustacircndu-se aproape de marginile

frunzei Dacă se efectuează o secțiune longitudinală prin tulpina unei plante infectate icircn special icircn

partea de jos a plantei se poate observa o brunificare vasculară a tulpinii Nu există nicio

brunificare vasculară a pețiolilor sau a măduvei

Veștejirea verticiliană ndash secțiune prin tulpină simptome pe frunze

Foto A Testen The Ohio State University Vegnet Newsletter

Plante de tomate infectate Foto CORNELL University Vegetable MD Online Department of Plant Pathology

Ithaca

Mod de răspacircndire Infecția se răspacircndește cu ajutorul solului infectat iar de la o plantă la alta cu ajutorul apei

de irigat și se produce de obicei icircn urma rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării icircn timpul formării

rădăcinilor secundare sau icircn urma rănilor provocate de nematozi

Microscleroții ciupercii V dahliae din sol icircși păstrează capacitatea de infecție pacircnă la 8 ani

și se dezvoltă cel mai bine la o temperatură cuprinsă icircntre 10-20degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

cultivarea soiurilor rezistente

sterilizarea solului pe o adacircncime cacirct mai mare utilizacircndu-se produse cu spectru larg

fumigarea

icircndepărtarea și distrugerea plantelor și a resturilor infectate pentru a limita conținutul de inocul

din sol

distrugerea buruienilor

evitarea rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării răsadurilor și formării rădăcinilor secundare

efectuarea unei rotații de cel puțin 4 ani

asigurarea unui drenaj eficient al apei de irigare

Măsuri curative tratamente cu biopreparatul Trichodermin 2 sau Binab T Seppic

222Bacterii

1 Pseudomonas corugata Roberts amp Scarlett - necroza măduvei tomatelor

2 Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie - pătarea pustulară

a tomatelor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pseudomonas corrugata Roberts amp Scarlett

Denumire populară necroza măduvei tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă speciile afectate sunt Solanum lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) -

doar rar și icircn zone unde necrozarea măduvei tomatelor a fost endemică icircn acel an

Chrysanthemum morifolium (crizantemă) Geranium sp (priboi)

Simptome Necroza măduvei tomatelor este o boală a plantelor mature Primul simptom al bolii

apare de obicei sub forma unei cloroze la cele mai tinere frunze ale plantelor la care fructele din

prima inflorescenţă sunt complet dezvoltate dar icircncă verzi

- icircn cazurile grave decolorarea (fig 1) afectează icircntreaga jumătate superioară a plantei

care icircşi pierde turgescenţa şi apoi se devitalizează apar leziuni brun-icircnchis pacircnă la negre pe

suprafaţa tulpinilor (uneori pacircnă la 30 cm lungime) tulpina este aproape icircn icircntregime distrusă iar

măduva este vizibilă icircn zona afectată apare uneori un exsudat vacircscos albicios şi tulbure care

se prelinge pe tulpină plantele afectate se devitalizează şi mor sau pot continua să crească foarte

icircncet icircn secţiune longitudinală prin tulpină icircn regiunea leziunii externe cavitatea măduvei este

scobită şi adesea cu un aspect deşirat spre marginile leziunii (fig 2) Dincolo de leziune măduva

are culoare brună icircnchis pacircnă la neagră şi este hidrozată dar nu moale cu marginile bine

delimitate

- icircn cazurile mai puţin grave - după apariţia simptomelor iniţiale constacircnd din

decolorarea frunzelor superioare şi uneori leziuni externe pe tulpină plantele care supravieţuiesc

continuă să crească normal fără să mai prezinte simptome interne sau externe şi adeseori dau o

recoltă bună

- la plantele fără leziuni externe măduva este colorată şi pot să apară sau nu scobituri ale

cavităţii iar sistemul vascular poate să fie brunificat apare necroza şi colorarea icircn brun a

măduvei care se extind deseori icircn tulpină de la nivelul solului pacircnă aproape de vacircrful de creştere

icircn pedunculi pacircnă la fruct şi icircn rahisul frunzelor cacircnd se detaşează una din frunzele inferioare

din leziuni se scurge un exsudat vacircscos de culoare alb-murdar

Icircn culturile mai bătracircne plantele care au fost infectate pot fi recunoscute după dezvoltarea

bogată a rădăcinilor adventive pe tulpină (fig 3) icircn porţiunea icircn care măduva a fost afectată

Uneori plantele pot să-şi revină diametrul tulpinii nou crescute fiind considerabil mai mic

Icircn cazul unui atac foarte puternic icircn prima săptămacircnă patogenul poate fi izolat uşor din

ţesutul de la marginea leziunii timp icircn care numeroase plante manifestă simptome tipice de

boală Icircn următoarele două săptămacircni mult mai puţine plante dezvoltă simptome iar din plantele

care iniţial au prezentat simptome patogenul nu mai poate fi izolat Plantele care şi-au revenit de

pe urma atacului pot creşte şi da o recoltă normală deşi pe o mare parte a tulpinii cavitatea

măduvei este scobită iar măduva este distrusă

Fig 1 Simptom de cloroză Fig 2 Secţiune longitudinală prin tulpină Fig 3 Rădăcini adventive (httpephytiainrafr) (httpswwwplantwiseorg) (httpsagumassedu)

Mod de răspacircndire

Patogenul supravieţuieşte icircn rezervoarele şi conductele pentru apa de irigare de la serele

afectate de boală şi există probabilitatea să se găsească şi icircn sol Este posibil că răspacircndirea

bacteriei să se realizeze cel puţin parţial pe parcursul lucrărilor din perioada de vegetaţie prin

uneltele folosite

Nu s-a putut pune icircn evidenţă calea prin care patogenul penetrează icircn plantă

Măsuri de management

Măsuri preventive

- respectarea strictă a măsurilor de igienă fitosanitară

- evitarea factorilor care favorizează atacul (icircn special adaosul prea mare de icircngrăşăminte azotate

a variaţiilor bruşte de temperatură şi a temperaturilor prea scăzute din timpul nopţii)

- icircnaintea transplantării răsadurilor este necesar ca solul să fie tratat cu vapori de apă iar

seminţele folosite să fie dezinfectate

- dezinfectarea conductelor de apă a uneltelor şi a macircinilor

- icircn timpul lucrărilor de copilit şi legat se va asigura dezinfectarea periodică a macircinilor

muncitorilor şi a conductelor de apă

- scoaterea plantelor bolnave din spaţiile protejate şi arderea acestora

IMPORTANT

Deși această bacterioză poate provoca distrugerea totală a unor plante ea are și un caracter

reversibil plantele slab afectate se pot recupera icircn condiții de producție favorabile (vreme

icircnsorită așadar o mai bună luminozitate icircn sere reducerea umidităţii aerului) Icircn unele

cazuri boala poate trece chiar neobservată

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie 1978 Denumire populară pătarea pustulară a tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei)

Simptome

Organe atacate frunze fructe verzi pețioli și tulpină

- pe frunze apar la icircnceput pete mici hidrozate cu margini distincte de 1 mm diametru

- icircn timp petele devin brun-negre ușor icircnalțate la centru iar icircn cazul unei densități mari

petele confluează formacircnd benzi de țesuturi necrotice icircnconjurate de țesut clorozat

- frecvent apar orificii icircn centrul leziunilor de pe frunzele tinere iar frunzele mai bătracircne

capătă un aspect zdrențuit

- pe fructe apar pete necrotice cu dimensiuni variind de la un punct abia vizibil pacircnă la 1

mm diametru icircnconjurate de un verde mai intens decacirct restul fructului petele fiind

proeminente

- leziunile de pe fructe pot conflua formacircnd areale crustoase care pot acoperi un sfert sau

chiar mai mult din suprafața fructului

- infecția icircn stadiul de corolă deschisă determină pierderi semnificative asupra producției

icircnsă sensibilitatea fructelor este maximă pacircnă cacircnd acestea ajung la un stadiu de 3 cm

diametru

- atacă numai fructele verzi niciodată pe cele coapte (datorită pH-ului fructului care este

aproape neutru la fructul tacircnar și acid la fructele coapte)

- pe pețioli și pe tulpină apar pete brun-negre cu diametrul de aproximativ 1 mm care pot

conflua formacircnd zone neregulate la icircnceput hidrozate dar care nu ajung pacircnă la țesutul

vascular

- pagubele sunt datorate atacului pe fructe chiar dacă leziunile sunt mici puțin profunde și

nu la fel de frecvente ca la alte boli produse de bacterii

- fructele pătate sunt declasate atacirct pentru consumul icircn stare proaspată cacirct și pentru

industrializare

Fig 1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze

httpwwwagrobestgrupcom httpswwwforestryimagesorg

Mod de răspacircndire - bacteria se transmite prin semințe fiind aderentă la suprafața acesteia ea nefiind icircnsă pusă icircn

evidență și icircn interiorul acestora

- de asemenea frunzele plantelor bolnave icircngropate icircn sol sunt o sursă importanta de inocul

durata de supraviețuire a bacteriei icircn sol depinzacircnd de umiditatea și temperatura lui ea fiind mai

mare icircn solurile acide reci și cu apă stagnantă

- ploile puternice icircnsoțite de vacircnt favorizează răspacircndirea bolii icircn cacircmp

- s-a observat că viabilitatea bacteriilor este inhibată la concentrațiile mari de substanțe nutritive

Măsuri de management

Măsuri preventive

folosirea soiurilor rezistente sau tolerante este considerată metoda cea mai bună de protecție

față de Pseudomonas syringae pv tomato

utilizarea de semințe sănătoase la obținerea răsadurilor

icircmbăierea semințelor icircn apă 30 de minute la 56degC după un tratament prealabil cu soluție de

fosfat trisodic 1

aerisirea serelor și solariilor dimineața și seara folosirea de folie anticondens rotația culturilor

dezinfecția echipamentelor și uneltelor folosite la lucrările manuale și mecanice

icircnlăturarea și distrugerea plantelor infectate a fructelor si frunzelor infectate și căzute pe sol

Măsuri curative- combatere chimică cu urmatoarele produse

- CURENOX 50 ndash 15-2 Kg ha

- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo ndash 375-5 Kg ha

- CUPERTINE SUPER ndash 35 Kg ha

- ALCUPRAL 50 PU ndash 15-2 Kg ha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- CURENOX 50 - 3 zile

- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo - 3 zile

- CUPERTINE SUPER - 3 zile icircn seră 10 zile icircn cacircmp

- ALCUPRAL 50 PU - 3 zile

IMPORTANT Tomatele sunt o specie importantă de legume sensibilă la Pseudomonas syringae pv

tomato boală care face pagube icircnsemnate icircn țările cultivatoare

223 Virusuri

1 Pepino mosaic virus (PepMV) -virusul mozaicului la Solanum muricatum

2 Tomato bushy stunt virus ( TBSV)-virusul piticirii tufoase a tomatelor

3 Tomato mosaic virus (ToMV ) -mozaicul tomatelor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pepino mosaic virus (PepMV)

Denumire populară virusul mozaicului la Solanum muricatum

Statut reglementat prin Decizia Comisiei Europene 2004200EC absent icircn Romacircnia prezent icircn

Africa America Asia și Europa (Austria Belgia Bulgaria Cipru Danemarca Franța Germania

Grecia Ungaria Irlanda Italia Lituania Olanda Polonia Spania Elveția Turcia Ucraina

Marea Britanie)

Plante gazdă solanaceele (Solanum lycopersicum Solanum muricatum Solanum melongena

Solanum tuberosum) busuiocul (Ocimum basilicum) specii din flora spontană (Amaranthus sp

Chenopodium sp Convolvulus sp Sonchus sp Malva parviflora etc)

Simptomele sunt variate icircn funcție de tulpina virală soi și condițiile climatice

- icircntreaga planta infectată este piticită

- frunzele sunt distorsionate şi prezintă mozaicuri cloroze şi bășicări

- primul semn de infecție este apariţia pe frunze a unor porțiuni mai deschise la culoare sub

forma unor pete clorotice unghiulare (cu vacircrful ascuțit)

- pe sepale și tulpini se observă striațiuni verzi

- pe fructe se observă porțiuni mai deschise la culoare care dau un aspect mozaicat

Simptome pe frunze (httpsgdeppoint)

Simptome pe fructe (httpsgdeppoint)

Biologie

virionii se găsesc la suprafața celulelor foliare infectate

Mod de răspacircndire

prin sămacircnță contaminată la exterior provenită de la plante infectate

prin contactul plantelor sănătoase cu plantele bolnave

cu obiectele contaminate pe care virusul rezistă timp icircndelungat icircn resturile de rădăcini

virusul rămacircne activ 31 zile pe suprafețele de sticlă rămicircne activ 14 zile

Măsuri de management

Măsuri preventive

respectarea regulior de carantină la importul de fructe semințe răsaduri din țările

contaminate

utilizarea de sămacircnță liberă de virus

examinarea plantelor cu privire la prezența atacului

eliminarea atentă a plantelor suspecte și aplicarea unor măsuri adecvate icircn cazul apariției

bolii

decontaminarea serelor utilajelor uneltelor și a semințelor cu dezinfectanți eficienți

IMPORTANT Boala este deosebit de gravă reducacircnd cantitatea și calitatea producției pierderile de

recoltă fiind apreciate la 15-80

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tomato bushy stunt virus (TBSV)

Denumire populară virusul piticirii tufoase a tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină a fost descris prima dată icircn Anglia la

Lycopersicon esculentum şi icircn prezent este răspacircndit icircn Argentina Maroc Tunisia Regatul Unit

al Marii Britanii SUA (California) Canada Germania Franţa Italia Portugalia şi alte ţări

Plante gazdă tomate (Lycopersicum esculentum) ardei (Capsicum annuum) vinete (Solanum

melongena) dar şi plante ornamentale buruieni etc

Simptome - pete inele şi linii clorotice care se necrozează pe frunze

- frunzele tinere au o culoare galbenă pală şi sunt puternic deformate

- creştere stufoasă ca urmare a formării unui număr mare de lăstari laterali slab dezvoltaţi

- plantele infectate icircşi icircncetează creşterea vacircrful de creștere fiind adesea necrozat

- pe fructe pete marmorări sau formaţiuni inelare mai icircnchise la culoare fructe mici puţine

Fig 1 Atac pe frunze Fig 2 Atac pe fructe

(httpwwwdpvwebnet) (httpgardenerwikiacom)

Biologie şi mod de răspacircndire virusul se transmite prin sol şi este preluat de plante prin

intermediul sistemului radicular şi icircn proporţie redusă prin sămacircnţă

Măsuri de management

Măsuri preventive

eliminarea plantelor infectate

cultivarea terenului cu plante rezistente la acest virus

selectarea exemplarelor sănătoase pentru icircnmulţire vegetativă

Măsuri curative icircn cazul soiurilor total infectate obţinerea de clone libere de virus prin

termoterapie dezinfectarea solului prin tratament termic

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tomato mosaic virus (ToMV)

Denumire populară virusul mozaicului tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate (Solanum lycopersicum) vinete (Solanum melongena) degețel lacircnos

(Digitalis lanata)

Simptomele sunt diferite icircn funcție de condițiile de mediu vacircrsta plantei la momentul infectării

tulpina virusului

Pe frunze

- simptome de tip mozaical caracterizate prin pete clorotice sau gălbui de forme și

mărimi diferite răspacircndite pe toată suprafața limbului frunzei

- distorsionarea frunzelor la plantele tinere aflate icircn stadiul de răsad caracterizată prin

creșterea neregulată și anormală a unor foliole mai tacircrziu cea mai mare parte a

suprafeței limbului fiind redusă pacircnă la nervura principală

- o altă tulpină a virusului mozaicul acuba manifestă decolorări internervuriene de

culoare galbenă pal sau alburie icircn cadrul petelor gălbui se observă uneori insule de

culoare normală

Pe fructe

- pete maronii pe suprafața fructelor

- necrozarea vaselor peretelui celular

- diminuarea creșterii plantelor și scăderea producției

Atac pe frunze (http wwwcreative-diagnosticscom tratat de virologie vegetală III Pop pg 111)

Atac pe fructe (http wwwavrdcorg)

Mod de răspacircndire

- sămacircnță contaminată virusul nu se găsește icircn embrion ci la suprafața semințelor sau icircn

endosperm infectarea noilor plăntuțe avacircnd loc la germinarea sau transplantarea acestora

- contactul dintre plantele sănătoase și bolnave

- resturile vegetale rămase icircn sol din anul precedent

- unelte și macircinile contaminate ale lucrătorilor din sere și solarii

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircn sere și icircn cacircmp după icircncheierea ciclului de producție se vor aduna și arde toate resturile

culturii precedente

tratarea semințelor icircnainte de plantare prin

o tratament termic sămacircnța fiind menținută 4-6 ore la 58degC (umiditate 10) și apoi 24 ore

la 80degC (umiditate 5)

o menținerea semințelor icircntr-un termostat obișnuit respectiv 3 zile la 70degC

icircnsămacircnțarea se va face icircn amestec de pămacircnt proaspăt

răsadul se va feri de infecțiile accidentale

la plantare se vor elimina toate exemplarele infectate care se recunosc printr-o mozaicare

difuză și o dințare accentuată neregulată a marginii limbului

respectarea rotației culturilor (soiurile susceptibile să nu fie cultivate doi ani consecutiv pe

aceiași suprafață)

cultivarea soiurilor rezistente la acest virus

IMPORTANT

Simptomele sunt asemănătoare cu cele produse de Tobacco mosaic virus cele două

virusuri fiind foarte greu de diferențiat pe baza simptomelor

224 Insecte acarieni

1 Aculops lycopersici Tryon - acarianul tomatelor

2 Aphis gossypii Glover - păduchele castraveţilor

3 Aulacorthum solani (Kaltenbach) - păduchele pătat al cartofului 4 Autographa gamma (L) ndash buha gamma

5 Chromatomyia horticola Goureau ndash musculiţa minieră a mazării

6 Frankliniella occidentalis (Pergande) ndash tripsul californian

7 Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute) ndash tripsul plantelor de seră

8 Lacanobia oleracea L ndash molia tomatelor

9 Liriomyza bryoniae (Kaltenbach) ndash musculiţa minieră a frunzelor de tomate 10 Macrosiphon euphorbiae Thomas ndash păduchele dungat al cartofului

11 Myzodes persicae Sulz - păduchele verde al piersicului

12 Myzus ornatus Laing ndash păduchele păstacircrnacului

13 Nezara viridula L ndash ploşniţa verde a legumelor

14 Poliphagotarsonemus latus Banks ndash păianjenul lat

15 Spodoptera exigua (Huumlbner) ndash buha cucurbitaceelor

16 Tetranychus urticae Koch - păianjenul roşu comun

17 Thrips tabaci Lind ndash tripsul tutunului

18 Trialeurodes vaporariorum Cockerell ndash musculiţa albă de seră

19 Tuta absoluta Meyrick- molia minieră a frunzelor

Fișa măsurilor privind managementul integrat al

organismului dăunător

Aculops lycopersici (Tryon) Denumire populară acarianul tomatelor acarianul de bronz al tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă este cel mai adesea semnalat ca organism dăunător al tomatelor dar poate dăuna

un spectru larg de Solanaceae incluzacircnd și specii ornamentale

Descriere corpul este fusiform robust de 150-200 microm culoarea variază de la alb la gălbui pacircnă

la portocaliu (fig 1) Corpul are o serie de anule evidente icircntre tergite și sternite Au numai două

perechi de picioare cu structură caracteristică a ghearei Datorită dimensiunilor reduse nu sunt

vizibili cu ochiul liber pe plante fiind puşi icircn evidenţă doar cu lupa sau la stereomicroscop

Fig 1 Adulți Aculops lycopersici Fig 2 Frunze atacate

(httpswwwagrolinkcombrculturasproblemaacaro-do-brozeamento_492html)

Simptome infestarea tomatelor icircncepe de la frunzele bazale care se brunifică şi se veştejesc

Odată cu dezvoltarea populației dăunătorului infestarea urcă spre vacircrful plantelor care se usucă

Hrănirea acarianului pe frunze inflorescențe și fructele tinere de tomate cauzează icircncrețirea și

necrozarea frunzelor căderea florilor ruginirea fructelor și icircn final moartea plantelor (fig 2) Icircn

urma hrănirii este redusă rata fotosintezei la plante datorită afectării celulelor şi icircncetinirii

schimburilor de gaze de la nivelul frunzelor

Biologie icircn sere sursele de infestare a plantelor tinere sunt populațiile de acarieni

supraviețuitoare pe resturile culturilor anterioare infestate sau acarieni nou introduși odată cu

răsadurile Ciclul biologic este complet icircn aproximativ 7 zile icircn condiţii optime la 21-25degC şi

30 umiditate atmosferică icircntr-un ciclu de vegetaţie dezvoltacircndu-se pacircnă la şapte generaţii

Femelele trăiesc cacircteva săptămacircni şi depun pacircnă la 50 de ouă Din ouăle fertilizate apar masculi

şi femele icircn timp ce din ouăle nefertilizate apar doar masculi

Măsuri de management

Măsuri preventive

monitorizarea prezenţei dăunătorului este esenţială recomandacircndu-se inspectarea

plantelor pentru depistarea frunzelor cu aspect bronzat icircn mod tipic daunele apăracircnd cacircnd

fructele verzi ating 5 cm

curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre

ciclurile de cultură

aplicarea tratamentelor la structura serelor

creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de

acariani (dar favorizează bolile fungice)

utilizarea soiurilor cu oarecare rezistenţă la acarieni

controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora care duce la reducerea populațiilor

de acarieni

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea prădătorilor

- Phytoseiulus persimilisis Neoseiulus californicus Pronematus ubiquitus (acarieni)

- Feltiella acarisuga (ţacircnţar)

- Macrolophus caliginosus (ploşniţă)

- Scolothrips sexmaculatus Leptothrips mali (tripşi)

metode chimice tratamente cu produsul APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme

mobile

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- APACHE- 3 zile

IMPORTANT

Aculops lycopersici poate fi identificat numai prin examinare la microscop

Climatul fierbinte uscat favorizează dezvoltarea acarienilor și dacă populațiile nu sunt

verificate plantele pot fi distruse icircn doar cacircteva zile

A lycopersici poate determina reducerea recoltei la cultura tomatelor mai ales cacircnd

plantele tinere sunt expuse atacului situaţie icircn care pierderile pot fi de pacircnă la 65

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Aphis gossypii Glover

Denumire populară păduchele castraveților

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă atacă un număr mare de plante cultivate și spontane din familiile

Cucurbitaceae Crucifereae Solanaceae Malvaceae Pagube deosebite sunt semnalate la

plantele cultivate icircn seră unde atacă frecvent și tomatele

Descriere Specia prezintă plasticitate fenotipică variațiile de colorit și morfologice pot varia icircn

funcție pe planta gazdă și de stadiul de dezvoltare al dăunătorului

Formele aptere (fără aripi) au formă ovală cu capul și toracele de culoare cenușie la unii

indivizi galbenă (fig 1) Corpul este sub 1-15 mm icircn lungime și diametrul puțin peste 034 mm

Culoarea variază de la galben la verde foarte icircnchis (aproape negru) Antenele sunt de culoare

galbenă cu vacircrful negru mai scurte decacirct lungimea corpului Picioarele sunt galbene-verzui

Corniculele sunt negre de formă cilindrică uşor lățite la bază Cauda este de culoare icircnchisă mai

scurtă decacirct corniculele și este prevăzută de o parte și de alta cu cacircte 2-3 peri

Formele aripate au capul toracele și abdomenul verde icircnchis cu 3-4 pete laterale de culoare

brună

Oul este de culoare galbenă la depunere după care virează icircn negru-lucios

Fig 1 Colonie de Aphis gossypii (httpwww7inrafr)

Simptome

Coloniile se situează pe fața inferioară a frunzelor dar și pe lăstarii tineri unde icircnțeapă și

sug sucul celular avacircnd ca efect răsucirea gofrarea și stracircngerea icircn glomerul a frunzelor la

icircnceput etiolate gălbui formacircnd pseudocecidii caracteristice uneori sub forma unor adevărate

buchete Produce secreţii dulci masive (fenomenul de rouă de miere) care acoperă frunzele

permițacircnd instalarea ciupercilor (fumaginei) şi icircmpiedică asimilația clorofiliană a frunzelor

Biologie

Icircn sere se icircntacirclnește icircn tot cursul anului unde se icircnmulțește continuu pe cale

partenogenetică vivipară Icircn condiții controlate cum sunt cele din sere o generație se dezvoltă icircn

medie icircn 10 zile Stadiul de ou nu există icircn spaţiile protejate trecerea de la un ciclu de vegetație

la următorul se face icircn stare activă (adult sau nimfă) O femelă adultă fundatrigenă dă naștere icircn

decursul vieții la 70-80 nimfe aproximativ 4-5zi Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia

este supraaglomerată apar formele aripate care migrează pe alte plante gazdă secundare

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri

combaterea afidelor prezente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus

abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani şi prădătorii Harmonia axyridis Adalia

bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -

10 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- VYDATE 10 L- 21 zile

IMPORTANT Atacul dăunătorului este deosebit de periculos la răsărire cacircnd poate compromite culturile

Produce pagube directe prin hrănire și indirecte prin dejecțiile zaharoase eliminate care

conduc la apariția ciupercilor din genurile Alternaria Fusarium Penicillium cu consecințe

negative asupra producției

Este un vector important de transmitere al virusurilor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Aulacorthum solani Kaltenbach Denumire populară păduchele pătat al cartofului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie foarte polifagă colonizează peste 200 de specii de plante mono şi

dicotiledonate cu excepţia celor din familia Poaceae Dăunătorul este prezent icircn sere şi depozite

şi atacă frecvent tomatele

Descriere

- femelele aptere au 18-3 mm lungime formă piriformă culoarea galben-verzui strălucitor cu

pete mai icircnchise la culoare la baza corniculelor Antenele sunt aproape la fel de lungi ca şi corpul

cornicule lungi subţiri deschise la culoare şi uşor fumurii la extremităţi (fig1)

- femelele aripate au aceleaşi dimensiuni cu femelele aptere Capul şi toracele sunt de culoare

brun icircnchis spre negru iar abdomenul verde ndash gălbui marcat de puncte şi benzi transversale de

culoare brună-icircnchis (fig 2)

Fig 1 Forma apteră Fig 2 Forma aripată

(httpinfluentialpointscom)

Simptome formează colonii pe partea inferioară a frunzelor pe care le icircnţeapă sugacircnd seva

Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se icircngălbenesc şi se usucă De asemenea se

observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe se formează

dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce capacitatea

fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub denumirea de rdquorouă

de miererdquo)

Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate

afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou

nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da

naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată

apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri

combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus

abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani prădătorii Harmonia axyridis Adalia

bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100

SC ndash075 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

MOVENTO 100 SC - 3 zile

IMPORTANT

Dăunătorul este considerat vector eficient a peste 40 virusuri la culturile de tomate

cartof castraveţi sfeclă morcov ţelină mazăre conopidă ridichi etc

Controlul este mult mai eficient cacircnd infestarea este depistată timpuriu

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Autographa gamma (L) Denumire populară buha gamma

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă produce pagube icircn special la legume (tomate fasole castraveţi

etc) dar şi la cereale lucernă sau cartofi

Descriere -adult fluture de talie mijlocie cu deschiderea aripilor de 4-45 cm aripile anterioare diferit

colorate de la cenuşiu pacircnă la violet-brun străbătute de linii transversale fine de culoare albă iar

cele posterioare brune deschis la bază şi cenuşii deschis spre vacircrf un semn alb-argintiu de forma

literei greceşti gamma se află icircn mijlocul zonei centrale a aripilor anterioare (fig1)

Fig 1 Adult (httpwwwagroatlasru) Fig 2 Larvă (httpswww7inrafr)

Fig 3 Atac produse de larve (httpwwwaomidoribiocontrolcom)

-larvă la completa lor dezvoltare poate atinge 2-4 cm are culoare verde sau verde gălbui cu şase

dungi fine albicioase longitudinale prezintă partea anterioară a corpului mai icircngustă Placa

toracică de culoare neagră iar capul castaniu pătat cu negru Caracteristic are trei perechi de

picioare toracice şi trei abdominale din care cauză omizile au mers asemănător cu cel al cotarilor

fiind cunoscute sub denumirea de bdquocotar falsrdquo (fig 2)

-ou albicios reticulat cu diametrul 05-06 mm

-pupa 17-20 mm brună-gălbuie sau brună-roşcată

Simptome larvele icircn primele vacircrste rod una din epiderme lăsacircnd intactă pe cealaltă ulterior pe

măsură ce cresc perforează limbul şi rod frunzele marginal rămacircnacircnd numai nervurile groase

(fig 3) La atac puternic plantele sunt defoliate iar la tomate pot fi atacate şi fructele Atacul la

răsaduri este periculos prin defolierea plantelor icircn totalitate dar şi prin afectarea mugurelui

apical de creştere al plăntuţelor O larvă poate distruge icircntre 2-5 frunze pe toată durata

dezvoltării

Biologie icircn cacircmp are două generaţii pe an ciclul de viaţă duracircnd 50-70 zile icircn spaţii protejate

poate avea mai multe generaţii pacircnă toamna

- femelele depun pacircnă la 2000 de ouă izolat sau icircn grupe mici de regulă pe dosul frunzelor de la

bază sau pe buruieni

- după eclozare apar omizile care se hrănesc cu limbul frunzelor la icircnceput pe partea inferioară

producacircnd orificii (fig 3) şi pe măsură ce cresc consumă tot mai multă masă vegetativă fiind

capabile să defolieze icircntreaga plantă iar icircn cazul icircn care hrana devine insuficientă migrează pe

alte plante

- omizile ajunse la completa dezvoltare icircşi confecţionează coconi albi-murdari de mătase de

obicei pe dosul frunzelor icircn care se transformă icircn crisalidă

- după o anumită perioadă apar fluturii din generaţia de vară şi ciclul se reia fiind dependent de

condiţiile de temperatură din spaţiile protejate

- spre deosebire de alte specii de Noctuidae fluturii sunt activi icircn timpul zilei Larvele sunt greu

vizibile dar atacul se poate observa uşor datorită rumeguşului de la baza plantelor rezultat icircn

urma hrănirii

Măsuri de management

Măsuri preventive

culturale distrugerea buruienilor plivitul respectarea epocilor de semănat şi plantat

Măsuri curative

metode fizice instalarea capcanelor cu feromoni sexuali la icircnceputul primăverii Atra-GAM

(icircn seră o capcană la 500 m2 cu un minimum de o capcanăseră) şi verificarea acestora o dată pe

săptămacircnă

metode biologice utilizarea de entomofagi cum ar fi Trichogramma evanescens (3 lansări a

60000 de femeleha)

IMPORTANT

Utilizarea capcanelor cu feromoni permite detectarea primelor insecte supravegherea

nivelului populației raționalizarea tratamentelor cu insecticide reducerea frecvenței

acestora

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Chromatomyia horticola (Goureau)

Denumire populară musculiţa minieră a mazării musculiţa minieră a crizantemei

Statut nu este organism de carantină specie extrem de răspacircndită icircn Europa prezentă şi icircn

Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă care atacă 268 de genuri din 36 de familii botanice printre care

Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Leguminosae Liliaceae Linaceae Solanaceae

Descriere

Adultul are o lungime de 2-25 mm lungime corpul de culoare neagră cu excepția capului și

picioarelor care sunt galbene Capul este mare globulos toracele prezintă două dungi laterale de

culoare gălbuie

Larvele tipice acefale (fără cap) apode (fără picioare) albe ajung la completa dezvoltare la 3

mm lungime

Ou alb neted şi strălucitor

Pupa de culoare verzuie se icircnchide la culoare icircn momentul apariţiei adulţilor

Fig1 Pupă (httpmediaeolorg ) Fig 2 Simptom de atac pe mazăre (gardenerwikiacom)

Simptome

Minele au formă liniară neregulată albicioase atacirct pe partea exterioară a frunzei cacirct și pe cea

inferioară Galeria este de lungime și grosime variabilă (grosime uniformă pe toată lungimea sau

mai mare la extremitatea terminală) Minele sunt vizibile mai adesea pe suprafața superioară a

frunzei decacirct pe partea inferioară a acesteia (fig 2)

Pupa rămacircne icircn mină icircntr-o cameră pupală de regulă pe suprafața inferioară a frunzei spiraculul

anterior penetrează epiderma minei şi este vizibil la exterior ca o pereche de cacircrlige mici (fig 1)

Larvele produc daune (mine) pe frunze care duc la ofilirea și căderea prematură a acestora Alte

daune rezultă de la femele care produc pete mici albe icircn mod normal de mică icircnsemnătate care

prin hrănire duc la perforarea frunzei

Biologie

Perioada larvară poate fi scurtă de exemplu 5 zile la temperatura de 23-28degC și este direct

proporțională cu temperatura Icircn ţările cu climat cald stadiul de pupă poate dura cel puțin 7-15

zile Specia poate avea 2ndash6 generații pe an Infestarea spaţiilor protejate este cauzată de utilizarea

unui material destinat plantării infestat şi prin pătrunderea adulţilor din exterior

Măsuri de management

Măsuri preventive

menţinerea serelor icircn stare perfectă de curăţenie

utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru capturarea adulţilor și inspectarea

periodică a plantelor icircn vederea depistării minelor și orifiicilor de hrănire care indică

prezența dăunătorului pe plantă

utilizarea plaselor de insecte care au rolul de a icircmpiedica intrarea adulţilor icircn seră

Măsuri curative

metode biologice utilizarea agenţilor biologici cum ar fi viespile parazite Dacnusa sibirica

Diglyphus isaea și Opius pallipes care pot asigura un control eficient al muștelor miniere Acești

paraziți sunt nativi din Europa și pot fi prezenți icircn seră icircn mod natural Dacnusa sibirica și Opius

pallipes depun ouăle icircn interiorul larvelor miniere parazitacircnd intern icircn timp ce Diglyphus isaea

depune ouăle icircn apropierea larvei gazdă larvele viespilor atacacircnd larva minieră de la exterior

Această specie poate fi găsită spontan după luna mai

metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar VOLIAM TARGO ndash

08 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha şi AFFIRM ndash 15 kgha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

VOLIAM TARGO - 3 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

AFFIRM - 3 zil

IMPORTANT

Efectuarea unui control fitosanitar strict icircn momentul icircnfiinţării culturii

Specia seamănă morfologic cu Chromatomyia syngenesiae identificarea necesitacircnd

examen microscopic de laborator

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute)

Denumire populară tripsul plantelor de seră

Plante gazdă specie foarte polifagă icircn condiții de seră tripsul produce pagube unui număr mare

de plante icircn special flori uneori este menționat ca dăunător la legume

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Descriere

Adult 14-17 mm lungime (femela) 11-12 mm (masculul) suprafaţa corpului puternic

reticulată de culoare maron negricioasă cu vacircrful abdomenului mai deschis la culoare (fig 1)

Picioarele galbene sau albe și antenele au opt segmente sunt de culoare galben deschis avacircnd

ultimul articol foarte lung şi subţire

Larva primul stadiu are culoarea albicioasă cu ochii roșii și devine galben după hrănire iar larva

de stadiul doi are 1mm lungime şi culoare galbenă

Pupa tripsul prezintă două stadii pupale (prepupă şi pupă) de culoare galbenă care se icircnchide cu

vacircrsta cu aripi rudimentare antene icircndoite icircnapoi peste cap Stadiile prepupal și pupal nu se

hrănesc

Ou de culoare albă și au formă de banană

Fig 1 Heliothrips haemorrhoidalis - adult și stadii imature (httpedisifasufledu)

Simptome Atacirct larvele cacirct şi adulţii atacă frunzele lăstarii și florile producacircnd pete de culoare

albă Atacul pe flori duce la deformarea acestora La atacuri puternice are loc necrozarea totală

sau parțială a organelor plantele atacate rămacircn mici iar fructificarea este redusă Pe fructe apar

pete brune iar dacă atacul se produce icircn perioada de creştere a acestora epiderma poate să crape

Biologie Tripsul plantelor de seră este partenogenetic și poate trăi cacircteva săptămacircni Ouăle

(aproximativ 25-50 pentru fiecare femelă) sunt depuse icircn ţesutul plantelor fiind acoperite cu

excremente Nu preferă frunzele tinere deoarece dezvoltarea rapidă a ţesuturilor distruge ouăle

dar nici pe cele foarte bătracircne Larvele apar icircn aproximativ 14-15 zile la temperatura optimă de

26-28degC şi 16-22 zile la 21-25degC Pragul de dezvoltare este de 11degC dăunătorul dezvoltacircnd o

generație icircn 17-18 zile anual prezentacircnd 4-7 generații chiar 12 Adulţii trăiesc pacircnă la 35 de zile

la 25-27degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

eliminarea buruienilor sau plantelor gazdă alternative

utilizarea răsadurilor libere de tripși

Măsuri curative

metode biologice

- Amblyseius cucumeris Amblyseius degenerans (acarieni prădători)

- Orius spp (ploşniţe prădătoare)

- Aelothrips fasciatus Frankliniothrips vespiformis (tripşi prădători)

- Dasyscapus parvipennis (musculiţă parazită)

metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare galbenă și albastră pentru

capturarea tripșilor adulţi

IMPORTANT

Heliothrips haemorrhoidalis poate fi identificat numai prin examinarea microscopică

Adulții și larvele sunt detectate prin examinarea suprafeței inferioare a frunzelor unde se

dezvoltă pete clorotice maronii și leziuni necrotice

Factorii care favorizează apariția şi evoluția tripsului sunt temperatura optimă de

dezvoltare și existența florilor cultivate icircn aceleași spații protejate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Lacanobia oleraceae Linnaeus Denumire populară molia tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate plante erbacee diverse plante ornamentale cultivate icircn seră

Descriere

Adult cu anvergura aripilor 35-45 mm cu aripile anterioare maron roşcat pacircnă la mov-maroniu

cu o stigmă (semn reniform) mică gălbuie cu o linie subterminală albă aripile posterioare gri-

maronii cu o tentă mai icircnchisă la marginea posterioară (fig1)

Larva de aproximativ 40 mm lungime de culoare verzuie gălbuie sau brun roşcată cu pete

foarte mici şi fine albe și mai puțin dese cu negru linii dorsale și subdorsale palide linia

spiraculară lată de culoare galbenă sau galben-portocalie cu marginea de deasupra mai

icircntunecată spiracule albe icircnconjurate cu negru capul verde deschis icircn primele două stadii

devine albicios pacircnă la maroniu deschis cu zone marmorate (fig 2)

Pupa 16-19 mm lungime suprafaţa punctată grosier la icircnceput de culoare maronie mai tacircrziu

ajunge de culoare neagră strălucitoare

Ou hemisferic 075 mm icircn diametru suprafaţă reticulată la depunere de culoare verzuie apoi se

deschide pacircnă la galben pal chiar alb

Fig1 Adult (httpswwwnaturespotorguk) Fig 2 Larva (httpswwwnaturespotorguk)

Simptome

- larvele tinere scheletuiesc frunzele pe măsură ce cresc atacă tulpinile şi fructele

Biologie adulţii nu zboară ziua se ascund icircn crăpăturile solului şi sunt vizibili destul de greu

uneori doar icircn momentul irigatului Fiecare femelă poate depune aproximativ 1000 de ouă icircn

pachete de 60-300 pe partea inferioară a frunzelor care eclozează icircn 8-10 zile Larvele trec prin

cinci-şapte stadii larvare ajungacircnd la completa dezvoltare icircn 33-39 de zile La icircnceput larvele

sunt gregare şi scheletuiesc frunzele apoi după prima năpacircrlire se dispersează dar datorită

capacităţii reduse de a coloniza alte plante numărul lor scade destul de mult Larvele de ultimele

vacircrste devorează frunzele dar au şi capacitatea de a ataca tulpina predispunacircndu-le la fracircngere

Icircn plus pot produce icircn urma hrănirii orificii mari atacirct icircn fructele necoapte cacirct şi coapte Pentru

icircmpupare larvele caută locuri uscate cum ar fi pereţi stacirclpi din lemn dar şi resturi de plante

icircmpuparea avacircnd loc icircntr-un cocon mătăsos

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere

icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de

infestare

Măsuri curative

metode biologice Bacillus thuringiensis este utilizat pe scară largă pentru a controla

Lacanobia Oleraceae dar este costisitor și necesită o aplicare repetată ceaţa termică pe bază de

Bacillus thuringiensis icircn doze de 1 2 și 4 kg ha reduce daunele pe care le poate cauza larvele

frunzelor și fructelor de tomate icircn sere

IMPORTANT

Atacul poate fi atacirct de puternic icircncacirct plantele atacate devin nevandabile

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Liriomyza bryoniae (Kaltenbach)

Denumire populară musca minieră a frunzelor de tomate

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie foarte polifagă (119 genuri din 31 familii de plante) Icircn spațiile protejate

este un dăunător principal al tomatelor

Descriere Adultul măsoară 2-3 mm lungime are corpul de culoare neagră-brună capul și toracele negre

Pe torace și abdomen prezintă 2 dungi longitudinale galbene Aripile sunt mai lungi decacirct

abdomenul Dorsal corpul este acoperit de perișori scurți Ca toate speciile de carantină din genul

Liriomza are scutelum de culoare galbenă vizibil ca o pată galbenă pe spate (fig 2)

Oul este sferic de 02-03 mm la depunere de culoare albă apoi devine gălbui

Larva este mică la eclozare 05 mm la completa dezvoltare atinge 3 mm lungime fără picioare

toracice sau abdominale și fără capsulă cefalică de culoare galbenă-verzuie sau crem cu

segmentația corpului vizibilă

Pupa are 17-21mm lungime și este de culoare castanie-icircnchis

Fig 1 Mina produsă de Liriomyza bryoniae Fig 2 Adult (femelă) de L bryoniae

(httpsgdeppoint) (httpsgdeppoint)

Simptome

Larvele minează caracteristic frunzele cauzacircnd galerii sinuoase inițial albe iar mai tacircrziu brune

Minele sunt alungite răsucite neregulat și nu sunt asociate cu nervurile frunzei (fig 1)

Excrementele de culoare neagră sunt depuse icircn zona mediană a galeriei sub forma unei linii

subțiri și icircntrerupte foarte des Larva la completa dezvoltare părăsește mina printr-o incizie icircn

epiderma superioară și se icircmpupează la exteriorul frunzei de regulă icircn sol Frunzele puternic

atacate se usucă parțial sau total și cad Cacircnd minează și tulpina plantelor acestea se ofilesc și se

usucă

Biologie

Are mai multe generații pe an icircn condiții de seră putacircndu-se icircnmulți permanent generațiile

suprapunacircndu-se La 1-3 zile de la apariție și de la icircmperecherea insectelor femelele depun ouăle

pe fața superioară a frunzelor plantelor gazdă O femelă depune 50-100 de ouă larvele eclozacircnd

după 5-11 zile Dezvoltarea larvei durează 8-11 zile iar la completa dezvoltare larva părăsește

frunza pătrunde icircn stratul superficial al solului și se icircmpupează stadiu care durează 4-8 zile O

generație se dezvoltă icircn 17-25 de zile

Măsuri de management

Măsuri preventive - utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru a detecta prezenţa adulţilor icircn cultură

- inspecția plantelor pentru a detecta frunzele cu galerii sau icircnțepăturile produse de femele pentru

hrănire avacircnd ca scop semnalarea din timp a prezenței daunătorului și alegerea metodei de

combatere cu cea mai mare eficiență

- utilizarea răsadurilor neinfestate și care să provină din locuri de producție libere de dăunatori

- distrugerea resturilor vegetale dezinfectarea solului și incintei

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius

palliles Chrysocharis parksi De asemenea pot fi utilizate preparate cu nematodul parazit

Neoaplectana carpocapsae şi specii prădătoare de insecte cum ar fi ploșnița Cyrtopeltis modestus

metode chimice tratamente cu următoarele produsele de protecţie a plantelor VOLIAM

TARGO - 06 - 08 lha (icircn funcţie de nivelul de infestare) AFFIRM ndash 15 kgha ACTARA 25

WG - 005 (0250 kg la 100 mp) aplicat la sol preventiv şi curativ

-utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum recomandacircndu-se acele produse care

afectează cel mai puţin fauna utilă

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

VOLIAM TARGO - 3 zile

AFFIRM - 3 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

IMPORTANT Principală sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din

serele icircnmulțitor

Răsadurile atacate pot fi compromise Frecvența plantelor atacate poate ajunge la 70-100

Fișa măsurilor privind managementul integrat al

organismului dăunător

Macrosiphon euphorbiae Thomas Denumire populară păduchele dungat al cartofului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă icircn ţara noastră se icircntacirclneşte pe plante legumicole şi floricole de Solanaceae atacirct icircn

cacircmp cacirct şi icircn spaţii protejate

Descriere

- formele aptere au corpul de culoare variabilă de la verde-gălbui pacircnă la roz chiar mov dorsal

cu dungi icircntunecate dorsal talie mare 3-36 mm Corpul este strălucitor iar ochii de culoare roşie

Antenele sunt mai lungi decacirct corpul iar corniculele lungi și subțiri lungimea lor ajungacircnd pacircnă

la vacircrful cozii (fig 1)

- formele aripate au culoare verde pacircnă la roz antenele şi corniculele mai icircnchise la culoare decacirct

formele aptere cu aripi bine dezvoltate

Fig 1 Macrosiphum euphorbiae ndash forma apteră

(httpinfluentialpointscom)

Simptome Daunele primare rezultă din efectele hrănirii coloniilor pe țesuturile tinere ce determină

slăbirea și distorsionarea creșterilor noi Afidele determină apariția petelor clorotice și

distorsionarea frunzelor piticirea și ofilirea plantelor

Daunele secundare sunt determinate de ciuperci (fumagina) de pe secrețiile de miere de

pe frunze și fructe rezultacircnd reducerea fotosintezei și calitatea fructelor

Dăunătorul afectează grav plantele prin transmiterea bolilor virale

Biologie M euphorbiae are 8-12 generații pe an o generaţie dezvoltacircndu-se icircn 2-3 săptămacircni Ca

şi alte afide prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) afidele femele dacircnd

naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este

supraaglomerată apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi Temperaturile mai mari

de 30degC duc la moartea insectelor icircn timp ce dezvoltarea este bună icircntre 5-25degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi

rezervor de virusuri

combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu

- paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus abdominalis Aphidius ervi Aphidius

colemani

- prădătorii Harmonia axyridis Adalia bipunctata Coccinella septepunctata Adonia

variegata Chrysoperla carnea Syrphus ribessi

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100

SC ndash075 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

IMPORTANT

Dăunătorul este vector pentru virusuri

Icircn sere inspecțiile fitosanitare și utilizarea de material de plantare neinfectat poate reduce

infestarea cu M euphorbiae

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Myzodes persicae Sulz Denumire populară păduchele verde al piersicului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specii lemnoase şi ierboase atacirct icircn cacircmp cacirct şi icircn sere şi răsadniţe

Descriere

-forma apteră (fără aripi) corp globulos oval de culoare verde-deschis sau verde icircnchis antene

negre exceptacircnd al treilea articol care este galben verzui spre bază (fig 1) Picioare galbene cu

tarse negre cornicule galben verzui cu vacircrfuri icircnchise la culoare Lungimea corpului 24-26 mm

-forma aripată corp verde gălbui sau roşcat capul şi toracele negre abdomenul are pe partea

dorsală o pată mare neagră precum şi 1-2 dungi transversale şi 4 pete laterale de aceeaşi culoare

Cornicule brune puţin icircngroşate median Aripile sunt bine dezvoltate Lungimea corpului 18-25

mm (fig 2)

Fig1 Nimfe (httpentnemdeptufledu) Fig3 Forma aripată (httpswwwcabiorg)

Simptome dăunătorul formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor care datorită

icircnţepăturilor şi sugerii sevei se necrozează şi se răsucesc (pseudocecidii) Cu timpul frunzele se

icircngălbenesc şi se usucă

Biologie - icircn seră se dezvoltă icircn tot cursul anului afidele se reproduc partenogenetic toate insectele

prezente sunt femele şi fiecare femelă dă naştere mai multor femele fără a fi nevoie să se

icircmperecheze aceste femele dau naştere nimfelor vii nu depun ouă

- populaţiile pot creşte exploziv descendenţa nou apărută icircncepe să se reproducă icircn doar 7 zile

- deoarece o colonie creşte icircn vacircrstă şi dimensiune pe plante individuale proporţia formelor

aripate creşte

- afidele pot fi găsite pe muguri tulpini şi suprafaţa interioară a frunzelor unele vor migra la noi

plante gazdă sau ţesuturile plantelor tinere şi vor căuta icircn mod activ ţesut moale proaspăt de

plante

- fiind predispusă să dezvolte forme aripate această specie este mai probabil să se răspacircndească

printr-o cultură mamă

Măsuri de management

Măsuri preventive

- utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură

- monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase (eficiente

pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor aptere şi

fenomenului de bdquorouă de miererdquo

- icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi

rezervor de virusuri

- combaterea afidelor existente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice

-specii parazitoide cum ar fi Aphidius colemani Aphidius matricariae și Aphidoletes

abdominalis Aphidoletes aphidimyza

- patogenul fungic Lecanicillium lecanii este compatibil cu insecticidele și este eficace icircmpotriva

M persicae icircntr-o gamă largă de culturi de seră dar numai acolo unde se poate menține o

umiditate ridicată cu succes se utilizează şi patogenul fungic Beauveria bassiana se recomandă

utilizarea patogenilor fungici mai ales cacircnd infestarea este incipientă tratamentele fiind repetate

la intervale de 3-5 zile

- aplicarea tratamentelor cu săpun s-a dovedit utilă icircn sere datorită toxicităţii reduse asupra

faunei utile

IMPORTANT

Este specie polifagă atacă peste 400 de plante gazdă

Specia este cunoscută ca principal vector al virusurilor producacircnd mozaicul la

Solanaceae

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Myzus ornatus Laing

Denumire populară păduchele păstacircrnacului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă deşi dăunătorul atacă icircn special culturile de păstacircrnac diferite plante ornamentale

este prezent şi icircn spaţii protejate provocacircnd daune importante la tomate

Descriere

Forma apteră corp galben verzui prezentacircnd dorsal pete castanii care formează racircnduri

tranversale fruntea prezintă tuberculi puternici antenele pacircnă la jumătatea corpului baza

ultimului articol antenal fiind de 35-5 ori mai lungă decacirct grosimea zonei mediane a acestuia

Corniculele au aspect solzos cu extremităţile drepte sau departate şi de nuanţă mai icircnchisă sau

mai deschisă cauda triunghiulară (fig1)

Forma aripată aripi de culoare galbenă abdomen cu o placă mare dorsală de culoare brună

care nu atinge marginile cornicule drepte uniform pigmentate cauda triunghiulară

Nimfa deschisă la culoare alb verzuie

Fig 1 Nimfe şi forme aptere (wwwinfluentialpointscom)

Simptome păduchele populează partea inferioară a frunzelor formacircnd colonii compacte

Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se gofrează se icircngălbenesc şi se usucă De

asemenea se observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe

se formează dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce

capacitatea fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub

denumirea derdquo rouă de miererdquo)

Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate

afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou

nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da

naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată

apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri

combaterea afidelor prezente icircn spaţiile protejate icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de

cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu specii de himenoptere parazite Aphidius matricariae

Praon volucre Lisiphlebus fabarum şi prădători din familiile Coccinellidae Chrysopidae

Syrphidae etc

IMPORTANT

Dăunătorul este cunoscut ca vector pentru diferite virusuri (peste 20 de virusuri)

La atac puternic producţia este semnificativ redusă şi de slabă calitate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Nezara viridula (Linnaeus) Denumire populară ploșnița verde a legumelor ploşniţa tomatelor şi a fasolei

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 30 de familii botanice icircn spaţii

protejate atacă cu preponderenţă ardeiul dar tomatele şi vinetele sunt atacate de asemenea

Descriere

Adultul 12-16 mm masculii sunt puțin mai mici decacirct femelele culoarea este uniform verde

deschis mai rar de nuanţă galbenă brună sau roşcată (fig 1) Articolele antenale 4 şi 5 şi o parte

din articolul al treilea de culoare roşie icircn partea distală Trei puncte albe mici sunt de obicei

evidente pe marginea anterioară a scutelului Culoarea punctelor de pe tegument corespunde cu

culoarea de bază a corpului

Ouăle alungite lipite unele de altele au formă de butoiaş de culoare crem-gălbui pe parcursul

dezvoltării devenind galben intens rozalii și icircn final portocaliu strălucitor

Nimfele au 5 stadii care se dezvoltă pe parcursul unei luni (30 zile) Culoarea nimfelor se

schimbă progresiv de la un stadiu la altul fiind predominant neagră la eclozare ajungacircnd ca

stadiul 5 să aibă culoarea verde Toate stadiile nimfale prezintă pe partea dorsală o serie de pete

albe aranjate icircn linii paralele (fig 2)

Fig 1 Adult (httpswwwcabiorg) Fig 2 Nimfă (httpswwwndsuedu)

Fig 3 - Atac pe fructe (httpjournalsusamvclujro)

Simptome atacă toate părțile plantelor inclusiv tulpina dar se hrănesc icircn special cu fructele și

lăstarii tineri ai tomatelor (fig 3) Icircn general pe fructe se observă orificii realizate prin perforarea

și sugerea țesuturilor formacircndu-se ulterior pete minuscule dure maronii sau negre Fructele

atacate nu se mai dezvoltă rămacircn mici și se stafidesc icircnainte de a ajunge la maturitate Icircn plus

prin injectarea salivei toxice se imprimă fructelor un gust şi miros neplăcut iar ţesuturile

degradate rămacircn ferme cacircnd fructele se coc La tomatele tinere atacul induce maturarea timpurie

reducerea dimensiunilor și greutății fructelor Punctele de hrănire devin porţi de intrare a

ciupercilor și bacteriilor

Biologie primăvara adulţii migrează din zonele icircnvecinate icircn spaţiile protejate atacacircnd culturile

plantelor gazdă Adulţii şi nimfele se hrănesc prin extragerea sevei plantelor icircn urma hrănirii

apăracircnd simptomele caracteristice

Femelele pot depune aproximativ 30-130 de ouă grupate icircntr-un singur strat pe fața inferioară a

frunzelor Perioada de incubație poate dura aproximativ 20 de zile icircn funcție de temperatură

Primul stadiu nu se hrăneşte şi nimfele stau grupate la locul de eclozare Stadiile nimfale doi şi

trei stau de asemenea grupate dar se dispersează dacă sunt deranjate icircn schimb stadiile patru şi

cinci şi adulţii se răspacircndesc icircn cultură

Măsuri de management

Măsuri preventive

- controlul riguros al buruienilor din spaţiile protejate şi din vecinătatea acestora reducacircnd astfel

numărul de insecte

- utilizarea culturilor capcană

- eliminarea locurilor de iernare preferate

- utilizarea de soiuri sau hibrizi rezistente la atac

- utilizarea de culturi alternative mai puțin atractive pentru insecte

Măsuri curative

metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare și

parazite ce pot icircn mod natural să mențină un nivel scăzut al gradului de atac icircn special asupra

pontei (Trissolcus spp Telenomus spp) dar şi specii entomopatogene (Bacillus thuringiensis)

IMPORTANT

Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate

Specie invazivă prezentă icircn Romacircnia din anul 2010 (Grozea şi colab 2012)

Este vector de virusuri

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Frankliniella occidentalis (Pergande) Denumire populară tripsul californian

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 250 de familii botanice icircn spaţii

protejate atacă cu preponderenţă tomate ardei castraveți vinete pepeni salată ceapă praz dar

și specii de flori

Descriere

Adult au aproximativ 2 mm corpul este oval-alungit convex dorsal masculii fiind mai mici

decacirct femelele (09 mm) La femele culoarea variază de la galben deschis icircn perioada de vară

pacircnă la maron accentuat iarna icircn timp ce masculii au culoarea gălbui deschis aproape albă

Antenele prezintă 8 articole (fig 1)

Larvă la eclozare sunt albe-hialine cu lungimea de 05 mm apoi culoarea devine gălbui deschis

şi ating15 mm antenă cu şase segmente

Pupa este imobilă

Ou sunt opace reniforme

Fig 1 Adulți (httpswwwcabiorg) Fig 2 Atac pe fructe (httpwwwtswvramporg) Simptome adulții și larvele icircnțeapă și sug seva din țesuturile frunzelor florilor și fructelor Pe

organele atacate se observă pete de decolorare care devin argintii sau brune Pe frunzele atacate

simptomele se pot observa de-a lungul nervurilor Din cauza atacului organele afectate se pot

deforma și devin succeptibile pentru instalarea ciupercilor și bacteriilor patogene (fig 2) Ritmul

de creștere al plantelor este icircncetinit bobocii florali datorită atacului nu se mai deschid la atacuri

mari obținacircndu-se producții reduse fără aspect comercial

Biologie icircn seră tripsul se icircnmulțește pe tot parcursul anului și poate avea icircntre 12 și 15 generații

Temperatura optimă de dezvoltare este de 25ordmC Femelele depun ouăle icircn țesuturile frunzelor

florilor dar și pe fructe O femelă poate depune icircntre 20 și 40 de ouă acestea fiind sensibile la

uscăciune și temperaturi scăzute Larvele au patru stadii de dezvoltare primele două sunt foarte

active producacircnd pagube organelor pe care se dezvoltă Larvele se retrag pentru icircmpupare icircn sol

uneori icircn florile plantelor gazdă Ciclul biologic icircn seră este complet icircn 14 zile la temperaturi de

30degC şi 44 de zile la temperaturi de 15 ordmC Durata de dezvoltare este de 1-3 zile larvele de prima

vacircrstă trei zile larvele de vacircrsta a doua o zi stadiul de prepupă 10 zile stadiul de pupă iar

femelele adulte trăiesc icircn general 40 de zile

Măsuri de management

Măsuri preventive

- utilizarea la plantare a unui material liber de tripşi

- monitorizarea culturilor prin capcane lipicioase de culoare albastră sau galbenă pentru

depistarea insectelor şi inspectarea periodică a plantelor pentru evidenţierea larvelor

- icircndepărtarea plantelor cu simptome de virus pentru a preveni infestarea altor plante

- arderea resturilor de plante după desființarea culturilor din spații protejate

- icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de infestare şi

rezervor de virusuri

- instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de

pătrundere a tripşilor icircn spaţiu

- mulcirea cu folie pentru a bloca retragerea larvelor icircn sol

Măsuri curative

metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de

a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate

săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)

metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare

Amblyseius barkeri Amblyseius cucumeri Amblyseius degenerans Anthocoris nemorum

Chrysoperla carnea Orius spp Sunt menționați și nematozi paraziți ai speciei Steinernema

feltiae dar și fungi entomopatogeni ca Verticillium lecanii Zimm

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOSPILAN 20

SP 20SG GAZELLE ndash 004 KOHINOR 200 SL TALENT ndash 075 lha SANOMECTIN

PRO 18 - 60-80 mlhl

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- MOSPILAN 20SP GAZELLE - 3 zile

- KOHINOR 200 SL TALENT - 7 zile

- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile

IMPORTANT

Vector de viroze acest trips transmite icircn stadiul de larvă la tomate virusul de carantină

TSWV (Tomato spotted wilt virus) și TSV (Tobacco streak ilavirus) ambele deosebit de

dăunătoare pentru culturile de tomate

Specia prezintă rezistenţă la o serie de produse de protecţie a plantelor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Polyphagotarsonemus latus (Banks)

Denumire populară păianjenul lat acarianul lat

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă atacă cu preponderenţă tomate ardei gras vinete fasole

castraveți cartof și alte specii cultivate icircn sere solarii și cacircmp

Descriere

- femelele adulte au 165-200 microm lungime piriforme de culoare alb-gălbuie Masculii sunt mai

mici aproximativ 110 microm lungime corpul este aplatizat avacircnd culoarea gălbuie (fig 1) Nimfele

sunt transparente acest stadiu putacircnd dura 1-3 zile Oul este oval hialin pe suprafaţa lui sunt

prezente mai multe racircnduri longitudinale de bulbi caracteristice speciei

- avacircnd dimensiuni microscopice acești acarieni nu se pot observa cu ochiul liber dar simptomele

de atac sunt vizibile

Fig 1 Adulți (httpswwwentocsiroau) Fig 2 Atac pe tomate (httpswwwpestnetorg)

Simptome Larvele și adulții se hrănesc cu seva țesuturilor icircn principal pe foliajul tacircnăr pe

partea inferioară a frunzelor dar colonile pot fi prezente şi pe alte organe ale plantei cum ar fi

boboci florali fructe lăstari Atacul porneşte de la bază şi se răspacircndeşte spre partea superioară

Plantele prezintă următoarele simptome stagnarea creșterii ramificarea puternică icircn zona de

vacircrf uscarea și căderea bobocilor floriferi avortarea florilor gofrarea decolorarea micşorarea

deformarea brunificarea şi suberificarea frunzelor brunificarea şi suberificarea fructelor (fig 2 )

La atac puternic cultura poate fi compromisă icircn special prin uscarea pedunculilor florali şi

suberificarea fructelor

Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului Icircn condiții optime icircn

sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile Femelele depun 35-50 de ouă pe partea

inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Acest dăunător poate fi răspacircndit de către

insecte (musculița albă și afide forma aripată) şi cu sol infestat Populaţia de acarieni creşte rapid

icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată

Măsuri de management

Măsuri preventive măsuri agrotehnice controlul culturii precedente pentru a preveni transmiterea acarianului de

la un sezon la altul curăţarea serei şi a echipamentelor (ex instalaţiile de irigare) creşterea

nivelului de umiditate deoarece influenţează negativ dezvoltarea acarienilor icircndepărtarea

plantelor cu simptome pentru a icircmpiedica răspacircndirea icircn cultură controlul periodic al răsadurilor

şi culturilor din seră pentru semnalarea timpurie a dăunătorului aplicacircnd ulterior măsuri de

combatere icircn timp util

Măsuri curative

metode biologice

-pentru menținerea unor densități scăzute icircn sere se pot utiliza specii de acarieni prădători

Phytoseiulus persimilis Amblyseius californicus Neoseiulus barkeri sau alte specii prădătoare

cum ar fi Macrolophus caliginosus De asemenea pentru reducerea nivelului populaţiilor de

acarieni se realizează cu ciuperca entomopatogenă Beauveria bassiana

- tratamentele cu extract de usturoi sunt eficiente icircmpotriva acarienilor

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor

- VERTIMEC PRO ndash 12 lha şi

- APACHE ndash 015-1 lha

-icircn condiții de seră tratamentele cu acaricide ar trebui aplicate doar icircn situaţia icircn care controlul

biologic nu a fost eficient se realizează la atingerea pragului economic de 1-3 acarienifrunză sau

5-8 plante atacate şi se selectează astfel icircncacirct să fie protejată fauna utilă şi albinele

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

- Timp de pauză

- VERTIMEC PRO- 3 zile

- APACHE- 3 zile

IMPORTANT

Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate la tomate

Este o specie extrem de polifagă

Unele populaţii de acarieni au dezvoltat rezistenţă la unele grupe de produse chimice

Controlul poate fi dificil la soiurile cu frunze gofrate

Fișa măsurilor privind managementul integrat al

organismului dăunător

Spodoptera exigua (Huumlbner) Denumire populară buha cucurbitaceelor

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă

Spodoptera exigua are o gamă largă de plante gazdă insecta fiind dăunătoare culturilor de

legume cacircmp și flori Printre culturile de legume susceptibile se numără tomatele sparanghelul

fasolea sfecla brocoli varza conopida țelina vinetele salată ceapa mazărea ardeii cartoful

ridichea spanacul cartoful dulce napul

Descriere

Adult de mărime medie anvergura aripilor 25-30 mm aripile anterioare de culoare gri ndash

maronii de obicei cu un model neregulat şi o pată deschisă de forma unei alune aripile

posterioare uniform gri sau albe tivite cu o linie icircnchisă pe margini (fig 2)

Larve icircn mod normal prezintă cinci stadii au culoare variabilă verde deschis sau gălbui icircn

primele două stadii apar dungi deschise icircn stadiul trei colorate mai icircnchis dorsal icircn stadiul patru

icircn stadiul cinci au variaţii de culoare de la verde dorsal cu roz sau galben ventral şi o linie albă

laterală Dorsal se poate observa o serie de pete icircnchise la culoare uneori larvele pot fi foarte

icircnchise la culoare aproape negre (fig 1)

Ou circular de culoare alb-verzuie acoperit cu un strat de solzi dacircnd aparenţă pacircsloasă

Pupă prezentă icircn sol de culoare brun-deschis aproximativ 15-20 mm

Fig 1 Larve Spodoptera exigua Fig 2 Adult Spodoptera exigua

(httpentnemdeptufledu)

Simptome Femelele depun oăle icircntr-o masă de 50-150 ouă pe dosul frunzei adesea aproape de inflorescenţe

sau vacircrful lăstarilor O femelă poate depune icircntre 300 şi 600 de ouă şi acestea eclozează icircn două-

trei zile Larvele tinere sun gregare icircn primele vacircrste (stau icircmpreună) se hrănesc pe partea

inferioară a frunzelor lăsacircnd intactă epiderma superioară şi nervurile mari Larvele mai mari

devin solitare produc perforaţii neregulate icircn frunze iar cele de ultimele vacircrste cauzează

defolierea completă aplantelor La tomate pot fi consumaţi mugurii și punctele de creștere iar

fructele perforate

Biologie Numărul de generații variază icircn funcție de condițiile climatice Ciclul biologic poate fi

complet de la cacircteva zile pacircnă la 24 de zile O larvă la 20 de plante de tomate poate produce

pagube economice

Măsuri de management

Măsuri preventive

- inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă

(pragul de acţiune este 03 larveplantă

- icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere

- icircndepărtarea buruienilor din zonele icircnvecinate

- icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii icircn mod regulat

- utilizarea de bariere (capcane)

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea

- virusului nuclear polihedrosis obţinut din Spodoptera exigua care are capacitatea de a

omoricirc larvele icircn 3-6 zile

- unor produse pe baza bacteriei Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a

doua generaţie) şi ciupercii Beauveria bassiana

- nematozilor entomopatogeni (Rhabditida Steinernematidae și Heterorhabditidae) dar

eficacitatea nematozilor icircn omoracircrea larvelor este dependentă de gradul de umiditate

de aceea nematozii sunt mai eficienţi cacircnd larvele coboară icircn sol pentru icircmpupare

- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus

maculiventris

metode chimice LANNATE 20 SL ndash 125 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

LANNATE 20 SL - 7 zile

IMPORTANT

Fluturele este un dăunător polifag

Daunele sunt determinate de hrănirea larvelor care lasă plantele complet defoliate

Controlul buruienilor este important deoarece plantele spontane reprezintă o sursă de

infestare

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Tetranychus urticae Koch

Denumire populară păianjenul roşu comun

Plante gazdă este cea mai polifagă specie de acarian icircn spaţii protejate atacacircnd peste 300 de

specii de plante gazdă

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Descriere

adult este extrem de mic abia vizibil cu ochiul liber femelele adulte măsoară aproximativ 04

mm lungime sunt de formă elipsoidală au culoare variabilă de la verde deschis brun şi galben

pacircnă la carmin sau roşu icircnchis masculul este piriform şi mai mic decacirct femela măsuracircnd 022-

035 mm lungime dar şi de culoare mai deschisă (fig1) Femele prezintă două forme de vară de

culoare galbenă pacircnă la verde cu două pete negre dorsal şi de iarnă care este mai icircnchisă la

culoare adesea portocalie sau roşie Culoare poate varia şi icircn funcţie de planta gazdă dar şi de

alţi factori

larva are formă elipsoidală de culoare galben-palid la eclozare devine verde-gălbui după hrănire

şi prezintă numai trei perechi de picioare (fig 2)

ou formă sferică de culoare pală translucid se icircnchide la culoare pe parcursul dezvoltării

Fig 1 Adulţi (mascul şi femelă) (httpswwwcabiorg) Fig 2 Ou şi larvă (httpjennytfrecwsuedu)

Simptome

-păianjenii colonizează partea inferioară a frunzelor iar prin icircnţepăturile pe care le produc

celulele ţesutului se golesc icircn urma absenţei sevei şi provoacă icircngroșarea sau icircngălbenirea

frunzelor Petele necrotice apar icircn stadiile avansate ale leziunilor frunzelor

-pe măsură ce infestarea devine severă frunzele par bronzate sau argintii devin fragile și cad

prematur plantele nu mai fructifică normal şi dau recolte scăzute

-defolierea completă poate apărea dacă acarienii nu sunt controlați

-atacul acarienilor la floarea deschisă provoacă o icircnroșire și dispariția petalelor care seamănă cu

arderea prin pulverizare

-frunzele şi tulpina plantelor sunt acoperite cu ţesătura acarienilor vizibilă cu ochiul liber

Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului dezvoltarea avacircnd loc

icircntre 12 şi 40degC Icircn condiții optime icircn sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile

Femelele depun 35-50 de ouă pe partea inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Poate

fi răspacircndit prin activitatea omului (unelte deplasarea icircn seră) cu plante infestate curenţi de aer

insecte (musculița albă și forma aripată a afidelor) dar şi cu sol infestat Populaţia de acarieni

creşte rapid icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată

Măsuri de management

Măsuri preventive

curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre

ciclurile de cultură

creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de

acariani (dar favorizează bolile fungice)

controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora

Măsuri curative

metode biologice

-pentru controlul dăunătorului sunt folosiţi cu succes prădătorii cel mai eficient fiind acarianul

Phytoseiulus micropilis acesta putacircnd reduce pacircnă aproape de zero populaţia acarianului Alte

specii de acarieni prădători eficace Neioseiulus californicus N fallacis N longispinosus

Galemdromus occidentalis (rata de eliberare a prădătorilor depinde de densitatea acarianului

fitofag de cultură temperatură)

- lansarea buburuzelor din genul Stethorus foarte eficientă fiind specia Stethorus punctillum care

poate consuma 1000 de ouă de acarieni icircn 2-3 săptămacircni

- utilizarea tripşilor prădători cum ar fi Scolothrips sexmaculatus (eficientă mai ales pentru

spaţiile uscate şi cu temperaturi mari

- preparatele entomopatogene avacircnd la bază ciupercile Enthomophthora thaxteriana şi E

adjarica s-au dovedit eficiente cu condiţia să se menţină o umiditate atmosferică aproape de

saturaţie o anumită perioadă de timp

-utilizarea de produse alternative cum ar fi săpun sau ulei esențial de muşeţel oregano

portocale care ar putea fi utile pentru limitarea dezvoltării acarianului

metode chimice cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM TARGO - 06-08

lha KANEMITE SC pentru plante cu icircnălţimea lt 50 cm ndash 0625 l ha icircn 600 l apă pentru

plante cu icircnălţimea icircntre 50-125 cm ndash 0938 lha icircn 900 l apă pentru plante cu icircnălţimea ˃125 cm

ndash 125 lha icircn 1200 l apă APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile INVERT

18 EW 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile

Timp de pauză

- VOLIAM TARGO - 3 zile

- KANEMITE - 7 zile

- APACHE - 3 zile

- INVERT 18 EW - 3 zile

IMPORTANT

Este una din speciile de acarieni care se găsesc frecvent icircn spaţii protejate şi produc daune

economice la culturile afectate

Acarianul poate trăi și pe plante spontane ceea ce poate constitui o sursă de infestare

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Thrips tabaci Lind

Denumire populară tripsul tutunului tripsul cepei

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă este o specie polifagă care atacă specii de plante din 25 familii botanice ex

legume (tomate ardei castraveţi vinete varză salată conopidă ) flori (trandafir garoafă

crizanteme gerbera orhidee) pomi (cais prun piersic) etc Dăunătorul este prezent atacirct icircn spaţii

protejate cacirct şi icircn cacircmp

Descriere

Adult 08-1 mm lungime corp alungit icircngust şi plat de culoare galbenă sau brună ndashcastanie

Antenele sunt formate din şapte articole Picioarele sunt galbene femurul şi tibia cu nuanţe slab

cenuşiu Aripile anterioare sunt de culoare uniform brun gălbuie prezintă două nervuri

longitudinale cu franjuri pe margine iar cele posterioare prezintă o singură nervură longitudinală

(fig1)

Larva asemănătoare cu adultul de culoare albă-palidă la icircnceput apoi verzuie sau gălbuie are

09-1 mm lungime antene din şase articole

Ou eliptic albicios depus icircn epiderma frunzelor sau florilor

Fig 1 Adult Fig 2 Atac pe frunze

( wwwbioforceconz) (www7inrafr)

Simptome adulţii şi larvele colonizează frunzele vacircrfurile vegetative şi florile şi sug seva din

ţesuturi producacircnd daune directe Icircn urma atacului apar pete galbene-cenuşii mai ales de-a lungul

nervurilor şi icircn timp ţesuturile atacate se necrozează De asemenea foliajul prezintă numeroase

pete argintii care corespund celulelor golite de conţinut (fig 2)

Biologie icircn condiţii de seră nu intră icircn diapauză se icircnmulţeşte tot tipul anului avacircnd pacircnă la 10

generaţii uneori 14 De asemenea cacircnd temperatura şi umiditatea sunt optime o generaţie se

dezvoltă icircn 16-20 de zile icircn schimb durează 20 de zile la 20oC şi 11 zile la 30

oC La 25degC durata

stadiilor a fost de 6 zile pentru ou 61 zile pentru larvă 14 zile pentru nimfă şi de 28 zile pentru

adult O femelă poate depune pacircnă la 50 de ouă pe parcursul vieţii

Măsuri de management

Măsuri preventive

rotaţia culturilor

folosirea foliei de mulci pentru a bloca contactul tripsului cu solul (tripsul se transformă

icircn adult icircn sol)

icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de

infestare şi rezervor de virusuri

instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de

pătrundere a tripşilor icircn spaţiu

arderea resturilor de plante rămase la desfiinţarea culturii

Măsuri curative

metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de

a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate

săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)

metode biologice tratamente cu Amblyseius swirskii Typhlodromus tripsi (acarieni prădător)

Aelothrips fasciatus (trips) Coccinella 7-punctata Coccinella undecimpunctata (buburuze)

Chrysoperla carnea

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -

10 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl VERTIMEC 18 EC ndash 60 ndash 80 mlhl

MATCH 050 EC ndash 15 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- VYDATE 10 L - 21 zile

- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile

- VERTIMEC 18 EC - 3 zile

- MATCH 050 EC - 7 zile

IMPORTANT

Atacul este foarte periculos la răsaduri

Dăunătorul este vector principal icircn transmiterea tospovirusurilor la tomate ardei

castraveţi inclusiv Tomato spotted wilt virus

Identificarea larvelor şi adulţilor se face prin analiză la microscop

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Trialeurodes vaporariorum Cockerell

Denumire populară musculița albă de seră

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie extrem de polifagă culturile de tomate din spațiile protejate fiind adesea

cele mai sever infestate

Descriere Adultul prezintă corpul alungit alb-gălbui acoperit de o secreție ceroasă albă pulverulentă (fig

1) Aripile de culoare albă nepătate bine dezvoltate și cu nervațiune redusă și rotunjite la bază

sunt ținute relativ plane cacircnd sunt icircn repaus Dimensiunile corpului sunt mici de 115- 15 mm

masculul fiind ușor mai mic decacirct femela

Oul este fusiform cu diametrul de 022-024 mm prevăzut cu un pedicel scurt la depunere fiind

de culoare alb-gălbui iar după două zile devine negru-violet cu reflexe metalice

Nimfa neonată are forma ovală de culoare galbenă-palid cu ochii roșii Ultimul stadiu de

dezvoltare al nimfeii denumit bdquopupariurdquo este de formă ovală turtit dorso-ventral cu colorit

verde pal și acoperit de o secreție ceroasă albă Pe partea dorsală a frunzei se văd ca niște

picături mici albe cu aspect ceros

Fig 1 Musculița albă de seră icircn diferite stadii de dezvoltare (http www7inrafr)

Simptome Adulții și larvele formează colonii pe spatele frunzelor icircn urma atacului frunzele se gofrează se

icircngălbenesc se usucă pornind de la margine și cad Pe frunze apare fenomenul de rdquorouă de

miererdquo din cauza dejecțiilor zaharoase ale insectei și ulterior acestea se acoperă cu fumagină

Plantele atacate au colorație anormală apare piticirea se ofilesc au creştere icircntacircrziată dau

producții reduse și chiar se usucă

Biologie Icircn condiții de seră musculița se dezvoltă icircn tot cursul anului putacircnd avea 10-12

generații care se suprapun astfel că icircn același timp sunt prezente toate stadiile După 2-3 zile de

la apariție femela icircncepe depunerea pontei alcătuită din 10-50 ouă numărul total depus de o

femelă fiind icircntre 100-500 Ouălele sunt depuse pe partea inferioară a frunzelor grupate icircn cerc

sau izolat Incubația la temperatură medie de 20-23ordm C durează 9-13 zile stadiul nimfal 9-11

zile iar stadiul de pupariu 7-12 zile Durata ciclului de dezvoltare este de 4-6 săptămacircni icircn seră

Dezvoltarea este influențată de temperatură umiditate atmosferică lumină și planta gazdă

Măsuri de management

Măsuri preventive

-distrugerea resturilor vegetale dezinfecţia solului și a incintei icircndepărtarea buruienilor care pot

fi surse de infestare din sere și din jurul spațiilor protejate

-utilizarea răsadurilor care să provină din locuri de producție libere de dăunători

- monitorizarea culturilor prin amplasarea capcanelor lipicioase care permit detecţia dăunătorului

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea de preparate fungice pe bază de Beauveria bassiana

Paecilomyces fumosoroseus Verticilium lecanii diferite specii de prădători Chrysopa carnea

Hippodamia comvergens Macrolophus caliginosus Delphastus pusillus sau specii de paraziți

Encarsia formosa și E mundus

- rezultate bune dau şi stropirile cu soluție din săpun de casă sau cu soluții obținute din tutun coji

de portocale sau lămacirci sau din ardei iuți

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor PROXIMO ndash50-

75 mlhl HARPUN- 75 ml100 l apa de la apariţia inflorescenţelor pacircnă la coacere prima

aplicare efectuacircndu-se la apariţia primilor adulţi VYDATE 10 G ndash 30-55kghaVYDATE 10L ndash

10 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha SANMITE 10 EC ndash 15 lha JUVINAL 10 EC ndash

005ha LIDER 200 SL ndash 075 lha

- utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum doar icircn situații de urgență

preferacircndu-se acele produse care sunt selective pentru duşmanii naturali Se va urmări acoperirea

cu soluție icircn special a părții inferioare a frunzelor

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză PROXIMO - 3 zile

HARPUN - 3 zile

VYDATE 10G - 21 zile

VYDATE 10L - 21 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

SANMITE 10 EC - 3-7 zile

JUVINAL 10 EC - 1-3 zile

LIDER 200 SL - 3 zile

IMPORTANT

Specie DEOSEBIT de dăunătoare pentru plantele cultivate icircn spaţii protejate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tuta absoluta Meyrick

Denumire populară molia minieră a frunzelor minierul tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă dăunător al culturii de tomate dar poate ataca şi alte plante din familia

Solanaceae cum ar fi Solanum tuberosum (cartof) Solanum melongena (vinete) Capsicum

annuum (ardei) diverse buruieni icircn Italia a fost semnalat şi pe Phaseolus vulgaris (fasole)

Descriere

Adult culoare brună-cenuşie uşor argintată cu pete mici negre pe aripile anterioare are

lungimea de 5-7 mm anvergura aripilor de 8-10 mm antene filiforme (fig1)

Larva are 05 mm de culoare crem şi capul negru la eclozare atinge 7-10 mm la completa

dezvoltare este de culoare galben-verzuie uneori cu tentă roşcată şi icircn ultimul stadiu prezintă o

bandă neagră pe protorace (fig 2)

Ou eliptic de culoare variabilă de la alb pacircnă la galben la depunere devine aproape negru icircn

momentul eclozării

Pupa de culoare verzuie la icircnceput devine brun icircnchis icircn momentul apariţiei adultului

Fig 1 Adult Fig 2 Larvă

(foto ANF) (foto ANF)

Simptome ponta este depusă pe partea inferioară a frunzelor Larvele atacă toate părţile aeriene

ale plantelor de tomate şi pot produce pagube icircn toate stadiile de dezvoltare ale plantelor Acestea

produc prin hrănire mine neregulate care icircn stadiu avansat de atac devin necrotice Galeriile

produse icircn tulpină influenţează negativ dezvoltarea plantelor Fructele pot fi atacate icircncă de la

apariţie şi galeriile formate pot fi invadate ulterior de patogeni secundari

Larvele pot fi depistate cu uşurinţă deoarece preferă staţionarea pe mugurii apicali flori sau

fructele icircn formare pe care se văd resturi de culoare neagră produse prin hrănire

Biologie insecta are un potenţial productiv foarte mare ciclul biologic fiind complet icircn 29-38

zile Ouăle sunt depuse pe partea aeriană a plantelor o femelă depunacircnd icircn cursul vieţii

aproximativ 260 de ouă Eclozarea durează 5-7 zile la temperatura de 26-30degC şi umiditate

relativă de 60-75 larvele trecacircnd ulterior prin 4 stadii larvare icircn aproximativ 20 de zile

Icircmpuparea are loc icircn sol la o adacircncime de 1-2 cm icircn interiorul minelor sau pe frunze Dăunătorul

nu intră icircn diapauză atacircta timp cacirct există hrană disponibilă După 10-13 zile de la icircmpupare apar

adulţii care pot trăi 30-40 zile icircn condiţii optime de laborator

Căi de răspacircndire prin plante destinate plantării fructe ambalaje zborul adulţilor

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

monitorizarea culturii prin instalarea capcanelor care au rol de a pune icircn evidenţă prezenţa

dăunătorului dar şi de colectare a indivizilor

asigurarea etanşeităţii serelor şi utilizarea plaselor de insecte

smulgerea şi distrugerea prin ardere a plantelor suspecte a fi infestate

eliminarea icircn totalitate a buruienilor gazdă din imediata vecinatate

Măsuri curative

metode biologice prin

- tratamente cu BACTOSPEINE DF 033-066 kgha administracircndu-se de la eclozare şi icircn

primele stadii

- insecticide bazate pe bacteria Bacillus thuringiensis

- paraziţi Trichogramma cacoeciae

- prădători Nesidiocoris tenuis Macroliphus caliginosus

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM

TARGO ndash 08 lha ALVERDE ndash 10 lha NUPRID AL 200 SC ndash 10 lha AFFIRM ndash 15 kgha

ACTARA 25 WG ndash 02 kgha

- tratamentele sunt necesare mai ales icircn ciclul doi de cultură

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

VOLIAM TARGO - 3 zile

ALVERDE - 3 zile

NUPRID 200 SC - 3 zile

AFFIRM - 3 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

BACTOSPEINE DF - nu este necesar

IMPORTANT

La tomate au fost icircnregistrate pierderi de recoltă icircntre 50-100

Combaterea chimică este dificilă datorităţii capacităţii larvelor de a se hrăni icircn interiorul

frunzelor şi potenţialului biotic ridicat

Adulţii sunt nocturni deci greu de detectat icircn timpul zilei

225 Nematozi

1 Meloidogyne spp ndash nematozi galicoli

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Meloidogyne spp Goeldi

Denumire populară nematozi galicoli

Statut nu sunt organisme de carantină prezente icircn Romacircnia Speciile semnalate icircn sere sunt

Meloidogyne arenaria M incognita şi M javanica

Plante gazdă extrem de polifage fiind semnalate pe mai mult de 1500 specii de plante care

aparțin la peste 40 familii botanice Icircn țara noastră produc daune mari la tomate cultivate icircn spaţii

protejate

Descriere adulţii prezintă dimorfism sexual evident prin forma şi dimensiunile celor două sexe

femelele au corpul rotund icircn timp ce masculii sunt vermiformi

Fig 1 Gale pe rădăcini de tomate (https wwwforestryimagesorg)

Simptome Primele simptome se manifestă prin ofilirea frunzelor și stagnarea icircn creștere urmată

de uscarea plantei de la vacircrf spre bază După 3-4 săptămacircni pe rădăcini se observă apariția galelor

specifice (fig 1) Pagubele produse culturilor sunt icircn funcție de gradul de infestare a solului și de

momentul cacircnd se produce atacul la nivelul rădăcinilor Icircn cazul plantelor tinere un atac puternic

poate compromite cultura La nivelul galelor vasele libero-lemnoase sunt opturate iar circulația

sevei se icircntrerupe determinacircnd putrezirea rădăcinilor și uscarea plantelor Icircn cele mai multe

cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și Verticillium spp care

grăbesc pieirea plantelor

Biologie Icircn seră nematozii galicoli ai rădăcinilor se icircntacirclnesc icircn tot cursul anului și pot avea 4-8

generații O femelă poate depune icircntre 300-1000 ouă dar icircn condiții optime numărul ouălor poate

ajunge pacircnă la 2000 Larvele de vacircrsta a II-a numite și larve de invazie se răspacircndesc icircn sol icircn

căutarea rădăcinilor diferitelor plante le perforează și pătrund icircn țesuturi de regulă icircn apropierea

vacircrfului de creștere După o perioadă scurtă de hrănire larvele devin imobile și rămacircn icircn aceleași

locuri pacircnă la sfacircrșitul dezvoltării Odată cu hrănirea larvele secretă niște enzime care determină

hipertrofierea țesuturilor din zonele de atac dacircnd naștere la niște umflături denumite gale Icircn

condiții termice normale numărul femelelor este mai mare decicirct cel al masculilor icircn timp ce la

temperaturi scăzute numărul masculilor este mai mare decacirct al femelelor Durata ciclului biologic

este influențată de temperatura și umiditatea solului precum și de calitatea hranei variind icircntre

25-90 zile

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea unor răsaduri sănătoase libere de nematozi

menţinerea solului curat rotaţia culturilor icircndepărtarea buruienilor

crearea și folosirea de soiuri și hibrizi cu rezistență la nematozi prin transferul unor gene

de rezistență de la specia Lycopersicum peruvianum cum ar fi Ronita Rossol Piernita

Piersol Anahu Gilestar sau cei produşi icircn țara noastră Oltbrid Craiobrid IR-18 IR-34

M-14

deschiderea serelor şi oprirea icircncălzitului icircn anumite perioade pe timpul iernii

Măsuri curative

metode fizice dezinfectarea solului prin tratamente termice cu aburi la temperaturi de

90-100ordmC timp de 2-3 ore dă rezultate bune dar icircn prezent această metodă se practică pe

scară redusă datorită consumului ridicat de energie și a costului acesteia o soluţie mai

ieftină este solarizarea solului

metode biologice aplicarea agenţilor Pasteuria penetrans utilizat icircn controlul M

incognita pe tomate și Paecilomyces lilanicus icircn controlul M incognita pe cartof

Verticillium chlamydosporium parazitează ouăle icircn UK

metode chimice utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar BASAMID

GRANULE 500 kgha la sol cu icircncorporare icircnainte de plantare VYDATE 10 L -10 lha

NEMATHORIN 10 G ndash 15 kgha aplicat pe racircnd VYDATE 10 G ndash 30 -55 kgha

VELUME PRIME 400 SC ndash 625 mlha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- BASAMID GRANULE - nu este necesar

- VYDATE 10 L - 21 zile

- NEMATHORIN 10 G - 70 zile

- VYDATE 10 G - 21 zile

- VELUME PRIME 400 SC - nu este necesar

IMPORTANT

Identificarea cu acurateţe a speciilor presupune examen microscopic de laborator

Icircn cele mai multe cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și

Verticillium spp care grăbesc pieirea plantelor

Bibliografie selectivă

- Alexandri Al Olangiu M Petrescu M Rădulescu E Rafailă C (1972) - Tratat de

fitopatologie agricolă Ed Academiei RSR p 72-76

- Alford D V (1991amp1995) ndash A colour atlas of pest of ornamental trees shrubs and flowers

Manson Publishing

- Costache M Roman T Costache C (2003) ndash Ghid pentru recunoașterea și combaterea bolilor

și dăunătorilor la legume Ed Agris p 115

- Csoka G (2003) ndash Leaf mines and leaf miners Forest Research Institute Tipografia Agroform

Budapest pag 37-39

- Deheleanu A Albina Macedon - Extras Producţia Vegetală Horticultura nr 101981

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare pag 25-28

- Dobreanu Ecaterina Manolache Constantin (1969) ndash Fauna RSR- Insecta Vol VIII fascicula

5 Homoptera pag 90 Editura Academiei RSR București1969

- Dobrin Ionela Frăsin Loredana Pașol P (2007) ndash Tratat de entomologie specială Editura

Ceres București pp 5-398

- Docea E Severin V Baicu T Pop I (1976)- Icircndrumător pentru recunoașterea și combaterea

bolilor plantelor cultivate Ed Ceres București p150-151 p147-148 p152

- Gigon V Camps C Le Corff Josiane Biological control of Tetranychus urticae by

Phytoseiulus macropilis and Macrolophus pygmaeus in tomato greenhouses Available from

httpswwwresearchgatenetpublication [accessed Mar 19 2018]

- Grozea I Stef R Virteiu AM Carabet A Molnar L 2012 Southern green stink bugs (Nezara

viridula L) a new pest of tomato crops in Western Romania Research Journal of Agricultural

Science 44 (2)24-27

- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Florian T Vlad M 2015 Trophic

evolution of southern green stink bugs (Nezara viridula L) in western part of Romania Bulletin

of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca Horticulture

72(2)371-375

- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Marcu Viorela Draga Diana (2015)

The Spread of Nezara viridula (HemipteraPentatomidae) species from its first occurrence in

Romania BulletinUASVM Horticulture 73(2) 2016 Print ISSN 1843-5254 Electronic ISSN

1843-5394

- Hussey N W Read W H Hesling J J (1969) ndashThe pest of protected cultivation The biology

and control of glasshouse and mushroom pests pp 404

- Jones JB Stall RE Zitter TA (2006)- Compendium of Tomato Diseases APS Press (The

American Phytopathological Society) p19 Pl23AB p22 Pl28 AB pag9-10 Pl11 p13-14

Pl15B p18-19 Pl21B

- Manolache C Boguleanu Gh şi colab (1978) - Tratat de zoologie agricolă vol I Ed

Academiei Romacircne pag440

- Perju T Ghizdavu (2001) - Tratat de zoologie agricolă vol V Ed Academiei Romacircne

Bucureşti pag 396

- Pașol P Dobrin Ionela Frasin I (2007) - Tratat de entomologie specială dăunătorii culturilor

horticole Ed Ceres Bucuresti p 110-111

- Pop IV Tratat de Virologie Vegetală Vol III- Virusurile Culturilor Horticole Ediţia I Editura

Printech Bucureşti 2009 p109-117 p 124-127 p 159-171

- Popescu Ghe (2005) - Tratat de patologia plantelor vol III Ed Eurobit p 15 33

- Roșca I Rada Istrate (2009) ndash Tratat de entomologie (agricultură horticultură silvicultură)

Alpha MDN Buzău Pag 331

- Quarantine pests for Europe Second Edition Data sheets on quarantine pests for the European

Union and for the European and Mediterranean Plant Protection Organisztion Prepare by CABI

and EPPO for the European Union p 981-985 p 1146-1151 p 1388-1392 p 1367-1372

- Roșca I Drosu S Bratu E (2001) ndash Entomologie horticolă specială Ed Editura Didactică și

Pedagogică RA p 309

- Roşca I Iacomi Beatrice Michaela (2012) ndash Bolile şi dăunătorii din principalele

agroecosisteme legumicole Alpha MDN Buzău p 67

- Săvescu A și colab (1982) ndash Tratat de zoologie agricolă Dăunătorii plantelor cultivate Vol II

Editura Academiei RSR pag 172 -178

- Săvescu A (1961) - Album de protecţia plantelor II

- Severin V Iliescu C H (2006) Bolile bacteriene ale plantelor Ed Geea p 158-173

- Spencer KA (1973) ndash Series Entomologica vol 9 Agromyzidae (Diptera) of Economic

Importance The Hague

- Scortichini M Le Malattie Batteriche delle colture agrarie e delle specie forestali Edagricole ndash

Edizioni Agricole p 329-330

- Standard OEPP PP 229 (1) Buletin OEPP 34 pp 41-42

- Ureche Camelia (2010) ndash Insectele miniere din Romacircnia Editura Pim pg 244

-Teodorescu G Roman T Sumedrea M (2003) ndash Entomologie Horticolă - dăunători specifici și

metode de combatere Ed Ceres București p 67

- Zhang Zhi-Qiang (2007)- Mites of greenhouses Identification Biology and control CABI

Publishing

Resurse www

httpswwwcabiorg

httpsgdeppoint

httpswwwplantwiseorg

httpsagumassedu

httpwwwhorticultorulro

httpshortuwexedu

httpwwwagroatlasru

httpwwwaomidoribiocontrolcom

httpinfluentialpointscom

httpentnemdeptufleducreatureshtm

httpsagumassedu

httpswwwagrolinkcombr

httpwwwagrihujiacil

httpwww7inrafr

httpgreenhouseipmorg

httpwwwtswvramporg

httpswwwosueds

httpswwwamericantomatogrowersorg

https wwwhortcornelledu

httpswwwgardeningknowhowcom

httpswwwmissouribotanicalgardenorg

httpswww agndsuedu

httpswwwbotanistiiro

httpswwwparadisverdero

httperecifasufledutomato-scouting-guidediseases

httpswwwideegreenit

httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests

httpwwwalamycom

Page 8: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Clavibacter michiganensis subsp michiganensis

(Smith) Davis Gillaspies Vidaver amp Harris

Denumire populară ofilirea bacteriană a tomatelor

Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Lycopersicon spp Phaseolus vulgaris (fasole)

Pisum sativum (mazăre) Zea mays (porumb) Capsicum annuum (ardei) buruieni (Solanum douglasii

Solanum nigrum Solanum triforum)

Simptome

Boala apare icircn tot cursul perioadei de vegetație manifestacircndu-se diferit icircn funcție de organul afectat al

plantei astfel plantulele infectate mor rapid plantele adulte infectate se ofilesc lent și treptat pe

cotiledoane apar pete circulare de 1-5 mm icircn diametru cu centrul inițial albicios ulterior brun care se

unesc iar suprafața cotiledoanelor se icircncrețește pe frunzele tinere apar pete albicioase proeminente care

devin galben-verzui foliolele frunzelor mature se icircngălbenesc la margine și se răsucesc icircn jos de-a

lungul nervurii mediane pețiolul se curbează vasele conducătoare ale părților afectate se brunifică

țesutul medular se alterează și se colorează icircn galben pacircnă la brun roșcat pe tulpini și pețioli apar pete

longitudinale de culoare galbenă pacircnă la brun cu timpul țesutul din dreptul petelor crapă producacircnd

ulcerații fructele tinere se deformează rămacircn mici și se maturează prematur iar cele mature nu

prezintă simptome externe pulpa este colorată icircn galben iar vasele conducătoare icircn brun uneori apar

pete circulare de 3-6 mm diametru izolate sau dispuse icircn grupuri de culoare albă ulterior petele devin

lenticulare sau rămacircn rotunde maro-deschis cu o aureolă albă sau gălbuie cu asperități la centru (așa-

numitul simptom bdquoochi de pasărerdquo) semințe mici brune sau negre cu germinație redusă icircn cavitatea

pedunculară apar pete mici brune cu marginea icircntunecată pete care se extind și se unesc ulterior

Fig 1 Atac pe frunze (httpsgdeppoint) Fig 2 Atac pe tulpină (httpsgdeppoint)

Fig 3 Atac pe fructe Fig 4 Atac pe fructe

(httpsgdeppoint) (httpsalchetroncom)

Mod de răspacircndire

- pe distanțe mari principala cale de răspacircndire este transmiterea prin sămacircnță

- local răspacircndirea bolii este favorizată de picăturile de apă practicile culturale și utilizarea

echipamentelor contaminate

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea de sămacircnță sănătoasă certificată tratată chimic și termic tratamentul termic se realizează

prin scufundarea semințelor icircn apă fiartă la 56degC 30 min

extracția semințelor se realizeză cu HCl

utilizarea de soiuri rezistente

icircnființarea culturilor de răsaduri sănătoase

rotația culturilor la 4 ani

plantele atacate și cele din jur se scot (cu tot cu rădăcini și se introduc imediat icircn saci de

polietilenă) și se ard (bacteria poate rămacircne icircn sol o perioadă lungă)

este recomandată doar irigarea prin picurare

nu se efectuează lucrări atunci cacircnd pe plante sunt prezente picături de apă

combaterea buruienilor (care pot fi plante gazdă)

de la plantele infectate nu se recoltează semințe

după recoltare se stracircng resturile vegetale și se distrug prin ardere

tratarea solului cu produse pe bază de cupru

dezinfecţia serelor solariilor uneltelor macircinilor lucrătorilor etc

Măsuri curative

- combatere chimică cu următoarele produse CURENOX 50 ndash 15-2 Kg ha ZEAMA BORDELEZA

TIP MIFrdquo ndash 375-5 Kg ha CUPERTINE SUPER ndash 35 Kg ha ALCUPRAL 50 PU ndash 15-2 Kg ha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- CURENOX 50 - 3 zile

- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo - 3 zile

- CUPERTINE SUPER - 3 zile icircn seră 10 zile icircn cacircmp

- ALCUPRAL 50 PU - 3 zile

Icircntrucat este o boala sistemică tratamentele cu fungicide bactericide (cupru mancozeb) au eficiență

redusă

IMPORTANT

Plantele de tomate sunt sensibile pe toată durata vieții Bacteria se localizează icircn vasele

lemnoase unde produce cavități și supraviețuiește icircn resturile vegetale sol echipamente și

alte structuri ale serei icircn semințe rămacircnacircnd viabilă cel puțin 8 luni

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Xanthomonas campestris pv vesicatoria

(Doidge) Vauterin Hoste Kersters amp Swings

Denumire populară pătarea bacteriană a tomatelor

Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) buruieni (Datura

Hyoscyanum niger Lycium barbarum Nicotiana rustica Physalis Solanum spp) Solanum tuberosum

(cartof)

Simptome boală se instalează pe tot timpul perioadei de vegetație afectacircnd organele aeriene

Icircn stadiul de răsad

- pe frunzele tinere - apar pete galben-verzui brune cu centru necrozat și cu un exsudat cu aspect

de lacrimă

- pe hipocotil ocazional apar striații brune

La plantele mature

- pe frunze - apar pete circulare neregulate de 1-2 mm verde icircnchis cenușii brune cu aspect

hidrozat cu margini distincte răspacircndite de-a lungul nervurilor laterale și pe

marginea frunzelor uneori petele confluează icircn condiții de umezeală apare exsudat

iar suprafața leziunii și arealele icircnconjurătoare apar lucioase

- pe tulpini - icircn dreptul petelor țesutul se suberifică formacircnd verucozități și crăpături neregulate

- florile - cad icircn urma infecției și ca urmare numărul de fructe se reduce

- pe fructe - apar pete mici hidrozate gălbui brune cenușii crustoase cu halou gălbui alb

superficiale adanci

- leziunile de obicei se scufundă icircn centru și se icircnalță la margini dar se poate ca

icircntreaga leziune fie să se scufunde sau fie să se icircnalțe

- la coacerea fructelor țesutul din jurul leziunii rămacircne verde

- cacircnd atacul este puternic se produc crăpături (alb-maronii de 2-10 mm) ale

epidermei prin care pătrund alte microorganisme care determină putrezirea pulpei

fructului

- la fructele coapte nu se produce infecție secundară

La tomate

- pe frunze ndash apar leziuni neregulate icircnconjurate de zone apoase inițial verzi apoi maronii și

necrotice leziunile sunt frecvent icircnconjurate de un halou clorotic cacircnd leziunile fuzionează

apare arsura foliară

- pe tulpină ndash apar plesnituri de-a lungul ei iar pețiolii se necrozează

- pe fructe ndash apar inițial pustule mici ușor proeminente ulterior acestea cresc icircn dimensiune

devin maronii proeminente cu aspect rugos și icircnconjurate de un halou apos uneori leziunile

confluează

Atac pe tomate (httpsgdeppoint)

Mod de răspacircndire

- pe distanțe mari principala cale este transmiterea prin sămacircnță

- local răspacircndirea bolii este favorizată de picăturile de apă resturi vegetale practicile culturale și

utilizarea echipamentelor contaminate

Măsuri de management

Măsuri preventive

rotația culturilor

este recomandată irigarea pe rigole sau prin picurare

distrugerea prin ardere a resturilor de plante și buruieni rămase pe cacircmp după recoltare

utilizarea de sămacircnță sănătoasă (recoltată din plante sănătoase libere de boli) certificată tratată

chimic și termic (cu apă caldă 560C 30 minute)

utilizarea de soiuri rezistente

aerisirea spațiilor icircn sere și solarii

curățarea și dezinfecția echipamentelor a instrumentelor de lucru și a depozitelor

nu se efectuează lucrări atunci cacircnd pe plante sunt prezente picături de apă

efectuarea cu grijă a tuturor lucrărilor astfel icircncacirct leziunile să fie minime

IMPORTANT

Xanthomonas campestris pv vesicatoria este larg răspacircndită și produce pierderi economice la

tomate și ardei

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tomato spotted wilt virus (TSWV)

Denumire populară virusul ofilirii pătate a tomatelor

Statut este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă TSWV cuprinde un număr foarte mare de plante gazdă icircn principal tomate (Solanum

lycopersicum) ardei (Capsicum spp) vinete (Solanum melongena) cartof (Solanum tuberosum) ţelină

(Apium graveolens) mazăre (Pisum sativum) fasole (Phaseolus vulgaris) soia (Glycine max) tutun

(Nicotiana tabacum) etc

Simptome - pe frunze peţioluri tulpini clorozarea nervurilor prezenţa petelor brune pe faţa inferioară a frunzelor

tinere și uscarea limbului icircncreţirea sau contorsionarea frunzelor pete linii inele clorotice la icircnceput

apoi de culoarea bronzului şi necrotice icircn final pe frunze peţioluri și tulpini stoparea creşterii (vacircrful

plantei fiind curbat lateral) frunze mici mozaicate și deformate la tomatele care rezistă virusului

plantele tinere rămacircnacircnd pitice

- pe fructe pete arcuri formaţiuni inelare sau semiinelare de culoare roşiatică sau gălbuie cu epiderma

necrozată număr redus de fructe depreciate calitativ

Fig1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze (httpgardenerwikiacom) (httpwwwapsnetorg)

Mod de răspacircndire icircn sere virusul are ca vector principal de răspacircndire tripsul Frankliniella

occidentalis

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea materialului de plantare liber de virus

evitarea pătrunderii tripşilor de la exterior icircn spaţiile protejate prin utilizarea plaselor care reţin

insectele

producerea răsadului de tomate la distanţă de specii floricole gazdă pentru tripşi (crizanteme

begonii)

plantare timpurie

utilizare de soiuri rezistente la TSWV

combaterea vectorului

IMPORTANT

Simptomele TSWV variază icircn funcţie de speciile de plante gazdă şi de gradul de susceptibilitate

al acestora

cc op

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Bemisia tabaci (Gennadius)

Denumire populară musculița albă a tutunului

Statut populaţiile non-europene au statut de organism de carantină icircn Romacircnia este posibilă existenţa

populaţiilor europene

Plante gazdă este o specie polifagă și o putem găsi pe specii care aparțin următoarelor familii botanice

Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Euphorbiaceae Leguminosae Malvaceae Solanaceae

Convolvulaceae Icircn trecut era cunoscut mai ales ca un dăunător al culturilor de cacircmp din regiunile calde

cum ar fi tutun tomate bumbac Icircn timp a devenit responsabilă de daune provocate icircn serele din icircntreaga

lume și atacă icircn mod special Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum spp (ardei) Poinsettia

spp Hibiscus spp Gerbera spp Gloxinia spp

Descriere

Adultul are talie redusă de aproximativ 1 mm masculii sunt mult mai mici decacirct femelele corpul

galben icircnchis cele două perechi de aripi acoperite de o secreție ceroasă pulverulentă albă (fig1) Adulții

sunt asemănători cu alte musculiţe albe totuși icircn repaus adulţii de Bemisia tabaci ţin aripile icircn formă de

bdquocortrdquo icircn timp ce la Trialeurodes vaporariorum poziţia aripilor este mult mai plană Nimfa este plată de formă ovală neregulată și are lungimea de 07 mm

Pupariul este aplatizat cu contur neregulat prezintă pe partea dorsală peri lungi are tendinţa să fie mai

mare mai oval şi cu peri mai puţini pe frunzele netede

Oul este pedunculat are formă rotunjită la bază şi ascuţit apical de culoare maronie la cacircteva zile după

depunere lungime 02 mm

Fig1 Adult Fig 2 Atac pe fructe de tomate

Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda

Simptome

Plantele atacate prezintă următoarele simptome pete clorotice pe frunze nervuri icircngălbenite şi

icircngroşate icircngălbeniri mozaicări și răsucirea frunzelor precum şi deformarea tulpinilor și piticirea

plantelor Icircn cazul unor infestări severe plantele atacate se icircngălbenesc se ofilesc icircşi pierd frunzele

vigoarea plantelor este redusă și pot fi induse dezechilibre fiziologice De asemenea icircn urma atacului

dăunătorului pe frunze apare fenomenul de ldquorouă de miererdquo care diminuează capacitatea fotosintetică a

plantelor și determină apariția și dezvoltarea mucegaiurilor Atacul pe fructele de tomate poate provoca

o maturare inegală a acestora (fig 2)

De regulă toate stadiile dăunătorului se observă pe partea inferioară a frunzelor prin scuturarea

plantelor infestate adulţii zboară puţin şi se reaşază pe frunze

Biologie ciclul de viaţă prezintă şase stadii ou patru stadii nimfale şi adult Adulţii şi ouăle proaspăt

depuse se observă pe creşterile noi din vacircrful plantelor stadiul I şi II nimfal pe frunzele mai bătracircne de

la bază şi stadiile III şi IV nimfale icircntre aceste etaje Ouăle sunt dispuse rar icircn formă de cerc de regulă

izolate sau icircn grupuri mici eclozează după 5-9 zile la 30degC După eclozare stadiul I nimfal este mobil se

deplasează icircn căutarea locului de hrană după care rămacircne imobilizat pe durata celor patru stadii nimfale

Primele 3 stadii nimfale durează 2-4 zile icircn funcţie de temperatură ultimul numit puparium durează 6

zile după care apare adultul Icircmperecherea icircncepe la 12 h după ce apar și se repetă pe toată durata de

viață a adulților Femelele au o longevitate de aproximativ 60 zile icircn timp ce a masculilor este mai

scurtă (9-17 zile)

Măsuri de management

Măsuri preventive

- icircndepărtarea buruienilor icircnainte de icircnfiinţarea culturii deoarece pot constitui gazde pentru

musculiţele albe dar şi o sursă majoră de virusuri

- monitorizarea culturilor prin utilizarea capcanelor galbene lipicioase

Măsuri curative

metode biologice prin parazitoizi cum ar fi Encarsia luteola şi Eretmocerus spp agenți

entomopatogeni de tipul ciupercilor (Verticillium lacanii Beauveria bassiana) insecte prădătoare

(Macropholus caliginosus Franklinothrips vespiformis Delphastus pusillus Nabis spp Orius spp)

acarieni prădători (Amblyseius limonicus A swirskii Transeius montdorensis)

metode chimice prin utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar VYDATE 10 L ndash 10 lha

LANNATE 20 SL ndash 125 lha PROXIMO -50-75 mlhl la apariţia dăunătorilor şi SANMITE 10 EC ndash

15 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime

admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

VYDATE 10 L - 21 zile

LANNATE 20 SL - 7 zile

PROXIMO - 3 zile

SANMITE 10 EC - 3-7 zile

IMPORTANT

Este vector a peste 60 de virusuri ai plantelor inclusiv virusul de carantină Tomato yellow

leaf curl virus

Identificarea speciei necesită examen microscopic avacircnd icircn vedere că specia se aseamănă

foarte mult cu Trialeurodes vaporariorum specie extrem de frecventă icircn spaţii protejate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Helicoverpa armigera (Hubner)

Denumire populară omida fructificațiilor

Statut este organism de carantină reglementat pe plante destinate plantării de Dendranthema

Dianthus Pelargonium şi Solanaceae (Anexa II secţiunea II din HG 563-2007) prezent icircn Romacircnia pe

suprafețe mari

Plante gazdă specie polifagă care atacă peste 120 specii de plante cultivate și spontane dintre care

menționăm tomatele ardeii bamele mazărea fasolea garoafele gura leului etc Helicoverpa armigera

a devenit un important dăunător icircn culturile de seră și solarii

Descriere

Adultul lungimea corpului de 12-18 mm anvergura aripilor de 35-40 mm (fig1) de culoare variabilă

verde-gălbui brun-deschisă sau brun-icircnchisă Aripile anterioare prezintă pe marginea lor externă o linie

formată din 7-8 pete negricioase şi o bandă transversală brun-icircnchisă cu contur neregulat Aripile

posterioare au culoarea puţin mai deschisă cu o margine lată de culoare brună care conţine o zonă mai

pală nervurile sunt vizibile şi către bază au o pată icircn formă de virgulă de aceeași culoare

Larva icircn ultima vacircrstă are lungimea corpului de 30-40 mm și este de culoare variabilă de la verzui

pacircnă la roșcat-violet sau brun-icircnchis iar motivul descris poate forma umbre de verde galben-pai şi roz

murdar pacircnă la maron roşcat şi chiar negru Pe corp prezintă 5 dungi una dorsală mediană 2

suprastigmale și 2 substigmale (fig 2)

Oul hemisferic de 04-05 mm ornat cu numeroase striațiuni La depunere are culoarea alb-gălbui după

care devine verzui chiar maron icircnchis icircnainte de eclozare

Pupa de culoare maron stacojiu 14-18 mm lungime purtacircnd la extremitatea posterioară doi spini icircn

formă de cacircrlig

Fig1 Larvă (httpswwwcabiorgiscdatasheet) Fig 2 Adult (httpswwwcabiorgiscdatasheet)

Simptome pagubele provocate de acest dăunător sunt cauzate de hrănirea vorace a omizilor pe frunze

mai ales icircn fazele inițiale de după eclozare Mai tacircrziu pătrund icircn fructe și formează galerii unde lasă

numeroase dejecții făcacircndu-le improprii pentru consum De asemenea fructele atacate de larve cad

prematur sau se infectează secundar cu diferiți agenți patogeni

Biologie iernează icircn stadiul de pupă icircn sol icircntr-o celulă ovală de pămacircnt la adacircncimea de 7-25 cm

Fluturii zboară pe icircnserate și noaptea hrănindu-se cu nectarul florilor Ouăle sunt depuse izolat pe

frunzele tulpinile și inflorescențele plantelor gazdă O femelă poate depune icircntre 300-3000 ouă icircn

medie 500-1000 Ouăle eclozează icircn trei zile la 225degC perioada larvară durează 18 zile tot la 225degC şi

se prelungeşte pacircnă la 51 de zile la 175degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă

icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere

icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de

infestare

Măsuri curative

metode fizice prin amplasarea capcanelor atractive pentru ambele sexe cu rol de a pune icircn evidenţă

prezenţa dăunătorului dar şi de atragere şi omoracircre a acestora

metode biologice prin utilizarea

- unor produse pe baza de bacterii ex Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a

doua generaţie) şi virusuri ex Helicoverpa armigera nuclear polyhedrosis virus

- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus maculiventris

metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar ALVERDE - 10 lha icircn 1000

l apă ha MATCH 050 EC ndash 100 mlhl VOLIAM TARGO - 06-08 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime

admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- ALVERDE - 3 zile

- MATCH 050 EC - 7 zile

- VOLIAM TARGO - 3 zile

IMPORTANT

Se recomandă icircnchiderea spaţiilor protejate pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii

adulților

Adulţii sunt migratori şi pot parcurge distanţe mari (˃100 km)

Larvele şi adulţii pot fi identificaţi cu exactitate faţă de alte specii prin examen de laborator

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Liriomyza trifolii (Burgess)

Denumire populară musca minieră a plantelor de seră musca minieră

Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă semnalată pe 22 specii de plante gazdă fiind considerat principalul

dăunător al tomatelor icircn spaţii protejate

Descriere Adultul muscă mică lungime 13-23 mm de culoare neagră-cenușie Femelele sunt puțin mai mari

decacirct masculii Aripile nu depășesc lungimea corpului și au nervurile negre Scutelul este galben perii

ventrali de culoare galbenă pronotul și scutul de culoare neagră cu reflexe cenușii

Oul este sferic de 02-03mm la depunere albicios - cenușiu ușor translucid

Larva apodă și acefală de 3 mm lungime la icircnceput transparentă apoi galben-portocalie prezintă

posterior două stigme triunghiulare caracteristice

Pupa 18-23 mm lungime ovală ușor turtită ventral de culoare variabilă galben-portocalie deschis

pacircnă la maron auriu

Fig 1 Atac de Liriomyza trifolii (foto ANF) Fig 2 Adult L trifolii (foto ANF)

Simptome Minele de pe frunze și punctele de hrănire sunt de regulă cele mai evidente semne privind

prezența dăunătorului Icircnțepăturile de hrănire produse de femele apar ca niște adacircncituri circulare de

culoare albicioasă iar cele pentru pontă sunt ceva mai mici și dispuse mai uniform circular Minele

produse de larve vizibile tot pe partea superioară a frunzelor sunt tipic sinuoase foarte răsucite și de

formă neregulată lărgindu-se pe măsură ce larva se dezvoltă inițial de culoare verde apoi devin albe

odată cu icircmbătracircnirea țesutului

Biologie o generație se dezvoltă icircn 15-20 zile icircn funcție de temperatură Adulții zboară dimineața

copulația avacircnd loc la 24 de ore de la apariție Femelele trăiesc 15-30 zile timp icircn care depun 25-640 de

ouă icircn serii de cacircte 17 pe zi După 2-5 zile apar larvele care formează mine icircn țesutul palisadic al

frunzei unde rămacircn 4-7 zile pacircnă la completa dezvoltare Icircmpuparea are loc icircn afara minei de regulă icircn

stratul superficial al solului de lacircngă planta gazdă și durează 10-12 zile Icircn spații protejate specia

dezvoltă mai multe generații pe an care se suprapun

Măsuri de management

Măsuri preventive

controlul materialului de plantare icircnainte de icircnființarea culturii

distrugerea resturilor vegetale şi dezinfectarea solului și incintei

monitorizarea culturilor pentru detectarea adulţilor (capcane) şi larvelor (inspectarea plantelor)

Măsuri curative

metode fizice utilizarea capcanelor galbene lipicioase metodă eficace de capturare a adulților icircn

timpul perioadei de vegetație metode biologice utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius palliles

Chrysocharis parksi Diglyphus begini ploșniței prădătoare Cyrtopeltis modestus sau a nematodul

parazit Neoaplectana carpocapsae

-un produs inofensiv faţă de mediu şi om este Lasertrade 240 SC (05 lha) insecticid biologic obţinut din

fermentaţia bacteriei Saccharopolyspora spinosae din sol

metode chimice utilizarea insecticidelor trebuie să fie ținută la minimum doar icircn situații de urgență

preferacircndu-se acele produse care distrug cel mai puţin fauna utilă Stropirile se vor efectua doar la

apariția focarelor de infecție cu insecticide avizate folosind alternativ produse cu substanţă activă

diferită Produsele de protecţie a plantelor care se vor folosi sunt APACHE 015 lha SAFRAN 18 EC

- 09 lha icircn 1000 l apă VARGAS 18 EC - 09 lha icircn 1000 l apă ACTARA 25 WG (aplicat la sol ) ndash

08 kgha preventiv şi curativ la 4-5 zile de la plantarea răsadurilor de tomate icircn solarii VYDATE 10 L -

10 lha VOLIAM TARGO - 06-08 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii limitelor maxime

admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- APACHE - 3 zile

- SAFRAN 18 EC - 3 zile

- VARGAS 18 EC - 3 zile

- ACTARA 25 WG - 3 zile

- VYDATE 10 L - 21 zile

- LASER 240 SC - 3 zile

- VOLIAM TARGO - 3 zile

- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile

IMPORTANT Principala sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din

serele icircnmulțitor

Icircnțepăturile provocate de adulți sunt porți de pătrundere a altor tipuri de organisme

dăunătoare

22 Organisme dăunătoare non- carantină la tomate cultivate icircn spaţii protejate

221 Ciuperci

1 Alternaria sp - alternarioză

2 Botrytis cinerea PersFr - putregaiul cenușiu

3 Colletotrichum coccodes Wallr - antracnoza

4 Dydimella lycopersici Kleb - putrezirea coletului

5 Fulvia fulva ( Cladosporium fulvum) (Cooke) - pătarea cafenie a frunzelor de tomate

6 Fusarium sp - ofilirea fuzariană (fuzarioză)

7 Leveillula taurica (Lev) Arnaud - fainarea tomatelor

8 Septoria lycopersici - pătarea albă a frunzelor de tomate

9 Phytophtora infenstans (Mont) de By - mana tomatelor

10Phytophtora parasitica Dast - putregaiul coletului sau mana de sol a

tomatelor

11 Pytium ultimum Trow - căderea și putrezirea plăntuțelor

12 Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold şi Verticillium dahliae Kleb ndash ofilirea verticiliană

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Alternaria sp

Denumire populară alternarioza

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate cartof vinete ardei

Simptome boala se manifestă pe tulpini frunze și fructe Plantele pot fi atacate icircn toate fazele de

dezvoltare

Icircn răsadniță atacul apare icircn porțiunea bazală a tulpiniței pete alungite brune care se extind de jur

icircmprejur determinacircnd ofilirea și uscarea răsadului

După transplantare icircn spaţii protejate sau icircn cacircmp pe frunze apar pete circulare cenuşii-brunii cu

zonalităţi concentrice numite şi bdquopete ţintărdquo Petele la icircnceput mici se extind concentric pot atinge 2

cm icircn diametru şi prezintă un inel galben

Pe zona brunificată apare un mucegai fin negru iar ţesuturile se brunifică se subţiază şi uneori se rup

frunzele prezentacircnd perforaţii

Icircn condiţii de umiditate ridicată boala evoluează rapid apare veştejirea şi uscarea frunzelor ceea ce

duce la desfrunzirea icircnainte de vreme şi oprirea din creştere a fructelor ce nu se maturează

Dacă fructele sunt atacate cacircnd sunt mici se icircnnegresc și cad cu ușurință de pe plante

Fructele atacate prezintă zone scufundate brune cu crăpături şi cu zonalităţi concentrice

Fig 1 Atac pe tulpină (httpsimagesbugwoodorg) Fig 2 Atac pe frunze (httpsimagesbugwoodorg)

Foto D Blancard ( INRA)

Mod de răspacircndire

Răspacircndirea ciupercii de la plantă la plantă de la un etaj de frunze la altul se face prin intermediul

sporilor duşi de vacircnt sau de picăturile de apă Temperatura cuprinsă icircntre 2-35degC şi umiditatea

atmosferică de 100 sunt condiţii favorabile atacului Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face

prin miceliu sporii de pe resturile vegetale şi prin seminţele provenite din fructele parţial atacate

Ciuperca se poate răspacircndi cu uşurinţă icircn terenurile bogate icircn humus cele icircngrăşate excesiv icircn solurile

cu lipsă de magneziu şi pe diferite plante cartof vinete măselariţă ciumăfaie mătrăgună

Măsuri de management

Măsuri preventive

Tomatele se vor planta icircn soluri icircngrăşate echilibrat fără lipsă de magneziu curate de buruieni Solul

serelor şi solariilor va fi icircn prealabil dezinfectat termic sau chimic Măsurile de igienă culturale

obligatorii ca stracircngerea şi arderea resturilor vegetale sau icircngroparea lor icircn profunzime limitează

atacul ciupercii Icircntre măsurile agrotehnice remarcăm asolamentul icircn care tomatele nu trebuie să

revină pe sola ce a fost infestată cu Alternaria decacirct după 4 ani Utilizarea irigării la baza plantelor și

nu prin aspersiune pentru a nu disemina sporii ciupercii Aerisirea solariilor serelor dimineața

devreme sau seara tacircrziu pentru a evita formarea condensului pe frunze

Măsuri curative combatere chimică cu următoarele produse

- GRISU - 10 lha

- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)

- REVUS TOP -06 lha

- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie

Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe

- BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha

- VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha

- AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă

- ORTIVA TOP ndash 1 lha

- ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- GRISU - 3 zile

- CIDELY TOP - 3 zile

- REVUS TOP - 3 zile

- ORTIVA 250 SC - 3 zile

- BRAVO 500 SC - 3 zile

- VITRA 50 WP - 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp

- AZBANY - 3 zile

- ORTIVA TOP - 7 zile

- ORTIVA OPTI - 3 zile

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Botrytis cinerea PersFr Denumire populară putregaiul cenușiu al tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate

Simptome putregaiul cenușiu al tomatelor apare pe toate părțile aeriene ale plantelor Cel mai

caracteristic simptom al bolii icircl reprezintă prezența a numeroase mase de spori pe țesuturile necrozate

astfel icircncacirct acestea au un aspect pufos de culoare gri-icircnchis

Pe frunze

La icircnceput atacul se manifestă pe frunzele moarte de la baza plantei apoi pot fi invadate țesuturile

tinere Boala este asociată cu plantele mature care au un foliaj dens Umiditatea ridicată icircn foliajul

plantelor pe timpul nopții este suficientă pentru dezvoltarea bolii astfel icircncacirct nu este de preferat o

perioadă prelungită cu umiditate ridicată

Pe frunzele tinere infecția apare sub formă de zone necrozate adesea icircn forma literei ldquoVrdquo

progresează spre pețiol și apoi pătrunde icircn tulpină

Pe tulpină

La răsaduri leziunile pe frunzulițe se extind și cuprind icircntregul limb apoi pețiolul iar icircn final

tulpina Infecția poate icircnconjura tulpina provoacă ofilirea tuplina icircși pierde culoarea se dezvoltă cancere

ceea ce conduce la declinul plantei

Pe flori

Cum boala progresează pe plantele mature florile se infectează și ele se brunifică și mor sau

ciuperca trece din petalele infectate icircn sepale și de aici crește icircn fructul aflat icircn dezvoltare De asemenea

petalele infectate pot rămacircne atașate de fruct iar ciuperca pătrunde icircn fruct și apoi se deplasează către

tulpină

Pe fructe

Pe fructe simptomele sunt tipice de putregai moale cu zone distruse care devin albicioase De

obicei pielița se rupe icircn centrul zonelor afectate dar rămacircne icircntreagă icircn rest Sporii ciupercii se dezvoltă

icircn aceste zone cu țesuturile distruse Eventual icircntregul fruct devine afectat și se mumifică

Un simptom neobișnuit pe fructe icircl reprezintă apariția de halouri numite ldquopete fantomărdquo Icircn

centrul acestor halouri apar puncte mici necrotice Haloul este de culoare albă circular de 3-8 mm icircn

diametru Un număr mare de halouri pe fructe face ca acestea să aibă un aspect neplăcut și să fie greu de

comercializat

Fig 1 Leziuni pe frunze Fig 2 Cancere pe tulpini Fig 3 Simptome pe inflorescențe Foto David M Ingram Plant Foto The Ohio State University Foto D Maeso INIA Las Brujas Uruguay

Management Network 2006

Fig 4 Fructe infectate icircn seră Fig 5 Pete fantomă Fig 6 Mumificarea fructelor (httpswwwextensionumnedu) (httpcreerbizbotyrishtml) Spheragro Diseases and

plant pathologies Sevilia Spania

Mod de răspacircndire Sporii ciupercii sunt foarte ușor răspacircndiți de vacircnt Insectele pot răspacircndi patogenul prin icircnțeparea

sau rănirea plantelor

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircndepărtarea și distrugerea plantelor a resturilor infectate și a buruienilor care pot fi gazde pentru

această ciupercă

menținerea unei temperaturi și ventilații adecvate prin reducerea supraaglomerării plantelor și a tăierii

lor judicioase

evitarea excesului de apă pe plante

evitarea irigării icircn exces

sterilizarea macircinilor și a uneltelor de lucru icircn mod regulat

evitarea rănirii plantelor

evitarea aplicării repetate de tratamente cu săruri metalice ale fungicidelor ethylene bis

dithiocarbamate (intensifică severitatea bolii)

evitarea asocierii sărurilor metalice cu fungicidele

evitarea cultivării tomatelor pe solurile nisipoase acide care au un conținut ridicat de apă

efectuarea tratamentelor cu fungicide icircnainte ca plantele să-și formeze un foliaj dens (este imposibil de

acoperit frunzele senescente din centrul unui foliaj dens)

asigurarea unui raport calciu- fosfor de 2 la 1 sau mai mare icircn pețiolul frunzelor (este de ajutor icircn

controlul bolii)

Măsuri curative

tratarea cu var a solurilor acide pentru a crește conținutul de calciu icircn plante și a reduce sensibilitatea

acestora

tratamente cu ORTIVA TOP ndash 1 lha ORTIVA OPTI ndash 20-25 lha TOPSIN M 500 SC ndash

17 lha BRAVO 500 SC ndash 15-2 lha GRISU ndash 101 lha Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de

pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză ORTIVA TOP ndash 7 zile ORTIVA OPTI ndash 20-25 ndash 3 zile TOPSIN M 500 SC

ndash 14 zile BRAVO 500 SC ndash 3 zile GRISU ndash 3 zile

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător Colletotrichum coccodes Wallr

IMPORTANT Botrytis cinerea atacă o gamă largă de plante Controlul chimic al bolii prin utilizarea

fungicidelor poate fi evitat prin fertilizare irigare și tehnici de tăiere adecvate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Colletotrichum coccodes Wallr

Denumire populară antracnoză

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome Organe atacate boala apare icircn toate fazele de vegetație pe toate organele aeriene forma cea mai

frecventă și mai gravă fiind cea de pe fructe

- pe fructe simptomele apar icircn momentul maturării sub forma unor pete mici de 2-4 mm icircn

diametru circulare umede cufundate de culoare mai icircnchisă decacirct țesutul sănătos

- pe măsură ce petele cresc icircn dimensiuni ajungacircnd pacircnă la 10 mm porțiunea centrală se

icircnnegrește ca urmare a dezvoltării miceliului ciupercii sub pielița fructului

- la suprafața țesuturilor atacate apar fructificațiile ciupercii (microscleroți și acervuli cu lagăre

de conidiofori și conidii) sub forma unor pustule de culoare brun-icircnchis

- adesea numeroase pete se dezvoltă icircn același timp pe fructe și acoperă porțiuni largi

determinacircnd putrezirea fructului

- pe frunze infecția este caracterizată prin leziuni mici circulare brune icircnconjurate de halouri

galbene

- rădăcinile infectate prezintă leziuni brune cu miniscleroți la suprafață și pot fi ușor decorticate

- plantele bolnave se pot smulge ușor din sol deoarece sistemul radicular este deteriorat

Antracnoza pe fructe de tomate (wwwhortcornelledu)

Mod de răspacircndire - patogenul este un colonizator al solului dar se conservă ușor și pe resturile vegetale

- ciuperca este capabilă să colonizeze cel puțin 68 de specii vegetale din 19 familii botanice icircn primul

racircnd legume din fam Solanaceae (ardei vinete cartof) și Cucurbitaceae (pepene) care pot juca rol de

gazde alternative sau contribuie la creșterea inoculului icircn sol Mai multe buruieni asigură aceeași

funcție Solanum dulcamara S Nigrum Abutilon theophrasti Amaranthus retroflexus Chenopodium

album Convolvulus arvensis Capsella bursa-pastoris

- ciuperca a fost găsită și icircn apa utilizată pentru culturile fără sol apă ce provenea din bazine de stocare

exterioare

- atacul poate avea loc la temperaturi icircntre 15-30degC iar sporularea pe fructe este optimă la 28degC

- perioadele ploioase și irigarea prin aspersiune favorizează antracnoza

- apa liberă pe fructe mai multe ore legată de frecvența precipitațiilor sau irigărilor crește puternic

incidența icircn cultură

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnlăturarea și distrugerea resturilor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol

recoltarea cacirct mai rapidă a fructelor sensibile la antracnoză

gestionarea irigării prin aspersie și favorizarea uscării foliajului

Măsuri curative

combatere chimică cu următoarele produse

- BRAVO 500 SC- 15- 2Lha

- VITRA 50 WP- 15-20 kgha

- ALCUPRAL 50 PU - 15-2 kgha

- CUPRENOX 50 - 15-2 kgha

- ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 375-5 kgha

- CUPERTINE SUPER ndash 35 kgha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de

pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

BRAVO 500 SC- 3 zile

VITRA 50 WP- 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp

ALCUPRAL 50 PU - 3 zile

CUPRENOX 50 - 3 zile

ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 3 zile

CUPERTINE SUPER ndash 3 zile icircn sere

IMPORTANT

Boala este considerată cea mai gravă amenințare icircn cazul fructele de tomate pentru

industrializare icircn numeroase zone de producție din lume Icircn aceste zone icircn absența

măsurilor de protecție pierderile pot atinge 70

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Didymella lycopersici Kleb

Denumire populară putrezirea coletului

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă tomate

Simptome o boală majoră icircn special a tomatelor din sere Sunt afectate toate părțile superioare ale

plantei tulpini frunze și fructe cu predilecție deosebită pe tulpini

- primele simptome apar la puțin timp după repicare icircn dreptul coletului sub formă de pete

cenușii-brune sau brune-negricioase Petele se extind de jur icircmprejurul coletului astfel icircn dreptul

acestei porțiuni atacate tulpina se subțiază țesuturile sunt cufundate zbacircrcite scoarța este

putrezită și crăpată și desprinsă parțial de partea lemnoasă Apariția putregaiului stopează

circulația sevei icircn tulpină cauză ce duce la veștejirea plantei și pieirea treptată Pe țesuturile

atacate se observă punctişoare mici negre care reprezintă picnidiile ciupercii Astfel de leziuni

pot apărea mai tacircrziu și pe partea superioară a tulpinii la subsoara frunzelor pe nervuri sau pe

pețioli datorate picnosporilor formați icircn zona coletului

- pe frunze atacul apare cacircnd umiditatea este excesivă frunzele inferioare se transformă icircn galben

și leziunile frunzelor sunt maro cu inele concentrice Icircn centrul petelor se observă puncte negre

mici (picnidiile ciupercii)

- infecția fructelor este rară icircn seră atacul pe fructe se observă icircn partea dinspre peduncul sub

formă de pete umede care se dezvoltă rapid icircn cercuri concentrice se brunifică și se adacircncesc

httpwwwalamycom

wwwbotanistiro

Mod de răspacircndire ciuperca iernează icircn resturile de plante rămase icircn sol putacircnd trăi ca saprofită Icircn

cazuri rare transmiterea bolii poate avea loc și prin semințe

Măsuri de management

Măsuri preventive

o dezinfecția amestecului de pămănt

o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă

o urmărirea umidității solului icircn perioada imediată a plantării

o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul

IMPORTANT

Semințele provenite din fructe bolnave pot găzdui organismul patogen fapt pentru care se

recomandă utilizarea de sămacircnță extrasă din fructe sănătoase

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Fulvia fulva (Cooke)

Denumire populară pătarea cafenie a frunzelor de tomate

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome se manifestă icircn special pe frunzele bătricircne de la baza plantei dar poate trece și pe tulpini și

pe fructele tinere icircn cazul unui atac puternic

Atacul icircncepe pe frunzele bazale apoi progresează și pe frunzele din etajele superioare

Pe partea superioară a frunzelor apar pete mici de culoare gălbuie care se măresc icircn diametru și devin

galbene

Pe partea inferioară a frunzelor icircn dreptul petelor apare un puf alb care devine cafeniu și icircn final brun-

violaceu format din conidioforii și conidiile ciupercii

Icircn condiții favorabile de mediu icircn cazul unor atacuri puternice petele confluează țesuturile atacate se

brunifică și se necrozează iar frunzele se usucă ceea ce determină debilitarea plantelor

Simptome produse pe frunze și fructe de tomate de ciuperca Fulvia fulva

Foto The Ohio State University OARDC Departament of Plant Pathology

Fructele sunt atacate mai rar dar icircn toate fazele de dezvoltare fiind afectate mai frecvent cele din etajul

superior la suprafață icircn jurul pedunculului apar pete de decolorare care se brunifică se adacircncesc icircn

pulpă apoi se extind și ocupă zone mari din fruct

Semințele infectate sunt mai icircnchise la culoare decacirct cele normale cu pete mici negricioase și hilul de

culoare neagră

Mod de răspacircndire ndash transmiterea patogenului de la un an la altul se realizează prin intermediul resturilor plantelor

infectate și semințe

ndash prin sporii ciupercii bdquoconidiirdquo ce se găsesc icircn praful depus pe elementele din seră sau solar

icircn și pe sol Foarte rezistente la uscăciune conidiile pot supraviețui icircn seră mai mult de un an icircn absența

gazdei sensibile

ndash temperaturile de 22 - 26 ordmC corelate cu umiditatea de peste 95

ndash lipsa aerisirii la care se adaugă și prezența picăturilor de apă pe frunze favorizează atacul ciupercii

ndash atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele cultivate icircn

cacircmp - prin sporii antrenați de curenții de aer picăturile de apă sau de unele insecte (musculița albă de seră-

Trialeurodes vaporariorum)

Măsuri de management

Măsuri preventive

ndash folosirea unor hibrizi cu rezistență genetică

ndash folosirea sistemelor de irigații prin picurare

ndash aerisirea corectă a solariilor și serelor sub 90

ndash curățarea frunzelor din partea inferioară a plantelor pentru o ventilație mai bună

ndash distrugerea totală a resturilor de plante infectate și dezinfectarea spațiului icircnchis de cultură

ndash utilizarea tehnologiei de mulcire pentru controlul umidității relative a aerului sub 90

Măsuri curative Icircncă de la primele simptome se recomandă combaterea chimică cu următoarele produse

- CIDELY TOP ndash 10 lha ( stadiul de 10 frunze) - ORTIVA 250 SC- 075lha-1 lha icircn funcție de gradul de infecție

Se aplică de la apariția primei inflorescențe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat

-BRAVO 500 SC - 15-2 lha

- ORTIVA TOP-1 lha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de

pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- CIDELY TOP 3 zile ORTIVA 250 SC 3zile BRAVO 500 SC 3 zile ORTIVA TOP 7 zile

IMPORTANT

Icircn spații protejate cu umiditate a aerului peste 85 poate produce pierderi de producție de

pacircnă la 25

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Fusarium spp

Denumire populară fuzarioza tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate

Simptome

La răsadurile bolnave se observă o scădere a turgescenței frunzelor iar icircn cele din urmă plăntuțele

se ofilesc și mor

La plantele mai avansate icircn vegetație primul simptom este icircngălbenirea de-a lungul marginilor

celor mai mature frunze cacircnd primele fructe sunt aproape de maturitate Icircngălbenirea este curacircnd urmată

de necrozarea și colapsul pețiolului frunzelor Simptomele se dezvoltă numai pe o singură parte a plantei

iar frunzuliţele de pe o singură parte a peţiolului se icircngălbenesc icircnaintea celor de pe cealaltă parte

Icircngălbenirea treptată afectează cea mai mare parte a foliajului şi este icircnsoţită de ofilirea plantei icircn cea mai

călduroasă parte a zilei Ofilirea devine mai accentuată de la zi la zi pacircnă cacircnd planta moare

Cacircnd sunt tinere (răsaduri) plantele afectate pot rămacircne pipernicite Unele plante se usucă icircncet

și pot rămacircne vii pacircnă la sfacircrșitul recoltării

La o verificare a bazei tulpinii se poate observa o brunificare a țesuturilor corticale la nivelul

solului sau la 10 ndash 30 cm mai sus iar secționarea longitudinală dezvăluie brunificarea xilemului Icircn urma

ploilor sau icircn timpul perioadelor cețoase ciuperca produce pe leziunile externe necrozate un miceliu

abundent de culoare roz

Infecţia la fructe apare ocazional şi poate fi detectată icircn ţesuturile vasculare din fruct unde apar

modificări de culoare

Icircngălbenire și ofilire Simptome la baza tulpinii Secțiune longitudinală

Foto The Ohio State University Foto Dan Egel Plant and Pest Diagnostic Laboratory

Mod de răspacircndire Fusarium spp este răspacircndită prin sămacircnță sol răsaduri infectate sau prin solul infectat aderent la

rădacinile răsadurilor vacircnt și apa care poartă sol infectat De asemenea echipamentele de lucru

vehiculele uneltele utilizate contaminate reprezintă tot atacirctea moduri de răspacircndire a ciupercii

Pe distanțe mari infecția este propagată de semințe și răsaduri infectate

Icircn sere sporii ciupercii se găsesc icircn stratul de mulci dintre racircndurile de tomate și pe plantele

putrezite aruncate la gunoi icircn apropierea spațiilor protejate Icircn mod frecvent sunt găsiți spori icircn aerul

infectat din sere și de asemenea o mare concentrație de clamidospori din sol servesc drept sursă de

infecție

Ciuperca pătrunde prin rănile din rădăcini iar dezvoltarea acesteia este favorizată de o temperatură

a solului și a aerului de 28degC temperatura optimă de creștere a plantelor fertilizarea icircn concentrații

scăzute de azot şi fosfor și ridicate de potasiu de pH-ul scăzut al solului de intensitatea mică a luminii

Virulența patogenului este intensificată de micronutrienți fosfor și ioni de amoniu și este diminuată de

nitrați

Simptom pe frunze Simptom pe fructe

Foto University of Connecticut (wwwbritannicacom)

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea la plantare a unui răsad sănatos și rezistent la Fusarium spp

sterilizarea solului cu vapori de apă supraicircncălziți

fertilizarea cu nitrat de calciu creșterea pH-ului solului pacircnă la 65 ndash 70

evitarea irigării icircn exces (inundarea) evitarea utilizării pentru irigare a apei din canale sau iazuri

deoarece poate fi contaminată cu acest patogen

rotația culturilor la 4 ani nu elimină patogenul icircnsă reduce semnificativ pierderile

combaterea buruienilor

Măsuri curative

sterilizarea chimică a solului cu două săptămacircni icircnainte de transplantare

combatere chimică cu TOPSIN M 500 SC- 17 Lha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză

-TOPSIN M 500 SC ndash 14 zile

IMPORTANT

Fusarium spp atacă o gamă largă de plante

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Leveillula taurica (Lev) Arnaud

Denumire populară făinare

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome organe atacate toate organele aeriene ale plantei dar icircn special pe frunze

- primele simptome ale atacului se observă sub forma unor pete de decolorare (gălbui) vizibile

mai ales pe fața superioară a frunzelor de formă neregulată de 2-9 mm diametru

- icircn condiții favorabile dezvoltării bolii apar un număr mare de pete (peste 30) care confluează

și acoperă porțiuni icircntinse din limb (pacircnă la 4 cm lungime și 1 cm lățime)

- pe fața inferioară a limbului icircn dreptul petelor se formează o eflorescență cenușie-albicioasă

formată din conidioforii și conidiile ciupercii

- frunzele puternic infectate mor dar rareori cad de pe plantă

Atacul ciupercii pe frunze de tomate

Image Ontario Crop IPM- Franța Image sanayidomatesiblogspotcom

(httpwwwalamycom)

Mod de răspacircndire conidiile ciupercii Leveillula taurica pot germina icircntr-un interval de temperatură de la 10 la

35degC iar icircn condiții de seră infecția este favorizată de temperaturi sub 30degC

odată infecția instalată temperaturile peste 30degC accelerează dezvoltarea bolii și moartea

frunzelor atacate

icircn zonele cu temperaturi ridicate icircn timpul zilei se produce infecția cu această ciupercă chiar

dacă nopțile sunt răcoroase

atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele

cultivate icircn cacircmp

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol

Măsuri curative -combatere chimică cu

- TOPAS 100 EC ndash 05 lha

- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)

- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie

Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat

- REFLECT ndash 10 lha ndash se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă la coacerea deplină

a fructelor

- MYCLOFIL ndash 40-60 ml100 l apă icircn timpul vegetaţie de la prima apariţie la 7 ndash 10 zile

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- TOPAS 100 EC - 3 zile

- CIDELY TOP - 3 zile

- ORTIVA 250 SC - 3 zile

- REFLECT - 1 zi

- MYCLOFIL - 3 zile

IMPORTANT

Se poate confunda cu atacul ciupercii Cladosporium fulvum (Fulvia fulva)

Poate ataca și alte specii ceapă usturoi ardei vinete bumbac

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Septoria lycopersici Speg

Denumire populară boala petelor albe

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome Organe atacate icircn special frunzele

- primele simptome ale bolii apar icircn răsadnițe pe cotiledoane sau pe frunzulițe sub forma

unor pete circulare de 1-4 mm diametru bine delimitate la icircnceput de culoare brun-gălbuie

iar mai tacircrziu albicioase

- icircn dreptul petelor pe ambele fețe ale frunzelor apar punctișoare negre (picnidiile ciupercii)

- icircn cacircmp boala se manifestă prin simptome asemănătoare cu cele din răsadnițe cu

deosebirea că petele rămacircn de culoare brun-gălbuie sau brun-cenușie

- de obicei atacul icircncepe pe frunzele de la bază și progresează spre vacircrf

- frunzele puternic atacate se brunifică se usucă și cad plantele rămacircnacircnd doar cu cacircteva

frunze tinere icircn partea de la vacircrf

Fig1 şi 2- Atacul ciupercii pe frunze de tomate ( wwwmissouribotanicalgardenorg www agndsuedu)

Fig 3 ndash Picnidiile ciupercii dezvoltate pe frunze Fig 4- Sporii ciupercii ieșiți sub formă de ciri din picnidii

vegetablemdonlineppathcornelledu Photos courtesy of TA Zitter Cornell University Ithaca NY

Mod de răspacircndire - transmiterea patogenului se realizează prin picnidii sau miceliu din resturile infectate

- sporii ciupercii sunt icircmprăștiați de la o plantă la alta prin apa de ploaie irigații curenți de aer sau

insecte

- temperaturile icircntre 20-25degC sunt optime pentru infecție

- perioadele lungi cu temperaturi crescute și umiditate mare icircn aer și pe frunze constituie condițiile

ideale pentru dezvoltarea bolii și răspacircndirea ciupercii

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol

IMPORTANT

Pierderile pot atinge 20-80 din producție icircn anii ploioși și icircn cazul culturilor netratate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Phytophthora parasitica Dast

Denumire populară putregaiul coletului sau mana de sol a tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă specie polifagă atacă tomate fasole ceapă vinete ardei pepeni galbeni și verzi

Simptome icircn funcție de faza de vegetație și de organul atacat (rădăcini tulpini fructe) boala se

manifestă prin simptome diferite

- pe răsad icircn faza de 4-6 frunze boala apare icircn dreptul coletului observacircnd o ușoară gacirctuire și

icircnmuiere a țesuturilor urmate de căderea răsadului

- pe rădăcini atacul se icircntacirclnește sub formă de putregai uscat țesuturile fiind de culoare brună ndash

albicioasă

- pe tulpini se manifestă prin apariția icircn dreptul coletului a unor pete verde icircnchis la icircnceput

apoase apoi brune ce se extind și cuprind tulpina de jur icircmprejur 10-15 cm deasupra pămacircntului

Plantele atacate se ofilesc și pier Țesuturile din dreptul petelor putrezesc și se acoperă cu un puf

albicios

- pe fructe apare o pată cenușie-brunie cu marginile nedefinite de formă neregulată cu suprafața

umedă zonată concentric la icircnceput pe partea fructului care vine icircn atingere cu pămacircntul apoi se

extinde cuprinzacircnd fructul icircn icircntregime de cele mai multe ori Icircn condiții de umiditate ridicată pe

suprafața țesuturilor atacate apare un puf albicios (conidioforii și conidiile ciuperci)

Mod de răspacircndire

Ciuperca Phytophthora parasitica rezistă icircn sol de la un an la altul sub forma de oospori dar

poate fi prezentă 5-10 ani icircn sol) Un rol icircnsemnat icircn dezvoltarea ciupercii icircl joacă umiditatea

atmosferică peste 90 cacirct şi temperatura ciuperca dezvoltacircndu-se icircntre 127 şi 35ordmC

temperatura optimă variind icircntre 238 şi 30 ordmC

Măsuri de management

Măsuri preventive

o dezinfecția amestecului de pămănt

o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă

o controlul umidității solului icircn perioada imediată a plantării

o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul

httpwwwbotanistiiro httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests

Osu-The Ohio University

IMPORTANT Intensitatea atacului este influențată icircn mare măsură de umiditatea solului icircn perioada

imediată plantării fiind necesar ca udarea să se facă icircn reprize cu cantități reduse de apă

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Phytophthora infestans (Mont) de By

Denumire populară mana tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate cartof

Simptome atacul se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor (frunze tulpini flori și

fructe)

- pe frunzele bazale sub formă de pete circulare sau de formă neregulată la icircnceput de culoare

verde-galbuie cu aspect umed devin apoi cenușii-brunii icircnconjurate de o zonă icircngustă

decolorată Petele se măresc confluează și pot acoperi icircntreaga suprafață a foliolelor atunci cacircnd

condițiile sunt favorabile dezvoltării bolii

Icircn dreptul petelor pe partea inferioară a frunzelor se observă un puf fin albicios ce

reprezintă fructificațiile ciupercii conidiofori cu conidii După cacircteva zile frunzele atacate se

usucă sau putrezesc

- pe fructe infecția icircncepe din primele faze de dezvoltare pacircnă aproape de maturare Pe fructe

apar pete mici de formă neregulată ușor cufundate icircn pulpă la icircnceput de culoare verde ndash

măslinie după care icircn scurt timp devin măsliniu icircnchis Cacircnd umiditatea este ridicată la fel și pe

frunze icircn dreptul petelor apare un puf albicios Fructele bolnave se desprind și cad prematur

urmare a putrezirii pedunculului

- pe tulpini atacul se manifestă sub forma unor pete mici ovale cenușii-brunii care se măresc și

icircnconjoară tulpina Tulpinile putrezesc și se rup

Fig 1 Fructe atacate Fig 2 Simptome pe tulpină şi frunze

(httpscommonswikimediaorg)

Mod de răspacircndire

Transmiterea de la un an la altul se realizează prin semințe infectate resturi de plante rămase

peste iarna unde patogenul rezistă Icircn perioadele calde și uscate ciuperca rămacircne viabilă icircn

țesuturile frunzelor inferioare și icircn leziunile de pe tulpini iar cacircnd vremea redevine favorabilă

ciuperca se reproduce din nou

La tomate mana apare mai tacircrziu cu 12-15 zile decacirct la cartof și anume icircn a doua decadă a lunii

iulie

Măsuri de management

Măsuri preventive

o asolament rațional

o evitarea cultivării tomatelor icircn vecinătatea cartofilor

o evitarea recoltării semințelor din fructele atacate

o adunarea și distrugerea resturilor de plante

o schimbarea sau dezinfectarea termicăchimică a pămacircntului

o cultivarea de soiuri rezistente la mană

o administrarea de icircngrășăminte minerale mai ales potasiu care intensifică rezistența

plantelor

Măsuri curative - combatere chimică cu următoarele produse REVUS 250 SC ndash 06 lha REVUS TOP -06 lha

PREVICUR ENERGY ndash 3 l ha se aplică la sol prin picurare ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1

lha icircn funcţie de gradul de infecţie

Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat

CYCLO-R Liquido ndash 24 -40 lha la icircnceputul icircnfloritului BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha

VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha RANMAN TOP ndash 050 lha AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă

ORTIVA TOP ndash 1 l ha ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha CUPROXATE FLOWABLE ndash 53 l ha

de la prima frunză pacircnă la coacere OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de

icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă

3-5 lmp

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză REVUS 250 SC 3 zile REVUS TOP 3 zile PREVICUR ENERGY 3 zile

ORTIVA 250 SC 3 zile CYCLO-R Liquido 28 zile BRAVO 500 SC 3 zile VITRA 50 WP 3

zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp RANMAN TOP 3 zile AZBANY 3 zile ORTIVA TOP 7 zile

ORTIVA OPTI 3 zile CUPROXATE FLOWABLE 3 zile pentru consum 8 zile pentru

industrializare OMIX - nu este necesar

IMPORTANT

Atacul produs de Phytophthora infestans pe fructe poate fi confundat cu cel produs de

Phytophthora parasitica Deosebirea constă specia Phytophthora infestans produce pete cu

suprafața neregulat reliefată al caror punct de plecare este de obicei icircn vecinătatea caliciului

icircn timp ce petele cauzate de Phytophthora parasitica sunt situate pe partea inferioară a

fructului apar zonate și au o evoluție mai rapidă

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pythium ultimum Trow

Denumire populară căderea și putrezirea plăntuțelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă se icircntacirclneşte frecvent la tomate

Simptome pe plantuțele răsărite din teren infectat se observă icircn zona bazală a tulpiniței o

brunificare a țesuturilor brunificare care se extinde icircn sus pe tulpină cacirct și pe rădăcină icircn jos Icircn

zona atacată tulpinițele se subțiază planta se veștejește se zbacircrceşte cade la pămacircnt unde va

putrezi icircn icircntregime

Simptomele pot apare icircn vetre și se extind rapid atunci cacircnd temperatura este cuprinsă icircntre 20-

30 degși umiditatea este peste 90

La suprafața solului se poate observa prezența unui strat fin de miceliu de culoare albă care se

extinde icircn timp Atunci cacircnd infecția solului este puternică plantele nu mai răsar deoarece

putrezesc pacircnă la ieșirea lor la suprafață

http wwwbotanistiiro

Mod de răspacircndire

Ciuperca Pythium ultimum se transmite de la un an la altul prin sporii de rezistență din sol iar icircn

perioada de vegetație transmiterea ciupercii de la o plantă la alta se realizează prin sporii duși de

apa din sol

Măsuri de management

Măsuri preventive -perioada critică a bolii se limitează la stadiul de plăntuțe fapt pentru care măsurile preventive

trebuie să asigure protecția răsadurilor de infecții pacircnă la transplatarea lor icircn cultură avacircnd icircn

vedere următoarele

- dezinfectarea amestecului de pămacircnt din răsadniță (termic sau chimic) sau icircnlocuirea lui cu

pămacircnt necontaminat

- dezinfectarea tocurilor răsadnițelor și uneltelor

- evitarea excesului de umezeală

- asigurarea unei bune aerisiri a plantelor

Măsuri curative - combatere chimică cu produsul OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de

icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă

3-5 lmp

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- OMIX - Nu este necesar

IMPORTANT

Ciuperca se icircntacirclnește la toate răsadurile de legume

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismelor dăunătoare

Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold

Verticillium dahliae Kleb

Denumire populară veștejirea verticiliană

Statut nu sunt organisme dăunătoare de carantină ambele specii sunt prezente icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate

Simptome ofilirea tomatelor datorată acestor ciuperci poate fi ușor confundată cu ofilirea

provocată de speciile de Fusarium sau de alte ciuperci care produc ofiliri la plante Uneori

simptomele pot fi atacirct de subtile icircncacirct duc cu gacircndul la probleme abiotice cum ar fi irigarea

insuficientă

Adesea primul indiciu de infecție cu Verticillium este ofilirea plantelor icircn timpul zilei

Plantele manifestă o ofilire ușoară spre moderată icircn cea mai călduroasă parte a zilei dar icircși revin icircn

timpul nopții Pe măsură ce boala avansează pe frunzele tinere se dezvoltă unele decolorări

marginale sau icircntre nervuri Pe aceste frunze se pot manifesta de asemenea leziuni caracteristice

icircn forma literei ldquoVrdquo unde apar icircngălbeniri icircn formă de evantai icircngustacircndu-se aproape de marginile

frunzei Dacă se efectuează o secțiune longitudinală prin tulpina unei plante infectate icircn special icircn

partea de jos a plantei se poate observa o brunificare vasculară a tulpinii Nu există nicio

brunificare vasculară a pețiolilor sau a măduvei

Veștejirea verticiliană ndash secțiune prin tulpină simptome pe frunze

Foto A Testen The Ohio State University Vegnet Newsletter

Plante de tomate infectate Foto CORNELL University Vegetable MD Online Department of Plant Pathology

Ithaca

Mod de răspacircndire Infecția se răspacircndește cu ajutorul solului infectat iar de la o plantă la alta cu ajutorul apei

de irigat și se produce de obicei icircn urma rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării icircn timpul formării

rădăcinilor secundare sau icircn urma rănilor provocate de nematozi

Microscleroții ciupercii V dahliae din sol icircși păstrează capacitatea de infecție pacircnă la 8 ani

și se dezvoltă cel mai bine la o temperatură cuprinsă icircntre 10-20degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

cultivarea soiurilor rezistente

sterilizarea solului pe o adacircncime cacirct mai mare utilizacircndu-se produse cu spectru larg

fumigarea

icircndepărtarea și distrugerea plantelor și a resturilor infectate pentru a limita conținutul de inocul

din sol

distrugerea buruienilor

evitarea rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării răsadurilor și formării rădăcinilor secundare

efectuarea unei rotații de cel puțin 4 ani

asigurarea unui drenaj eficient al apei de irigare

Măsuri curative tratamente cu biopreparatul Trichodermin 2 sau Binab T Seppic

222Bacterii

1 Pseudomonas corugata Roberts amp Scarlett - necroza măduvei tomatelor

2 Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie - pătarea pustulară

a tomatelor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pseudomonas corrugata Roberts amp Scarlett

Denumire populară necroza măduvei tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă speciile afectate sunt Solanum lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) -

doar rar și icircn zone unde necrozarea măduvei tomatelor a fost endemică icircn acel an

Chrysanthemum morifolium (crizantemă) Geranium sp (priboi)

Simptome Necroza măduvei tomatelor este o boală a plantelor mature Primul simptom al bolii

apare de obicei sub forma unei cloroze la cele mai tinere frunze ale plantelor la care fructele din

prima inflorescenţă sunt complet dezvoltate dar icircncă verzi

- icircn cazurile grave decolorarea (fig 1) afectează icircntreaga jumătate superioară a plantei

care icircşi pierde turgescenţa şi apoi se devitalizează apar leziuni brun-icircnchis pacircnă la negre pe

suprafaţa tulpinilor (uneori pacircnă la 30 cm lungime) tulpina este aproape icircn icircntregime distrusă iar

măduva este vizibilă icircn zona afectată apare uneori un exsudat vacircscos albicios şi tulbure care

se prelinge pe tulpină plantele afectate se devitalizează şi mor sau pot continua să crească foarte

icircncet icircn secţiune longitudinală prin tulpină icircn regiunea leziunii externe cavitatea măduvei este

scobită şi adesea cu un aspect deşirat spre marginile leziunii (fig 2) Dincolo de leziune măduva

are culoare brună icircnchis pacircnă la neagră şi este hidrozată dar nu moale cu marginile bine

delimitate

- icircn cazurile mai puţin grave - după apariţia simptomelor iniţiale constacircnd din

decolorarea frunzelor superioare şi uneori leziuni externe pe tulpină plantele care supravieţuiesc

continuă să crească normal fără să mai prezinte simptome interne sau externe şi adeseori dau o

recoltă bună

- la plantele fără leziuni externe măduva este colorată şi pot să apară sau nu scobituri ale

cavităţii iar sistemul vascular poate să fie brunificat apare necroza şi colorarea icircn brun a

măduvei care se extind deseori icircn tulpină de la nivelul solului pacircnă aproape de vacircrful de creştere

icircn pedunculi pacircnă la fruct şi icircn rahisul frunzelor cacircnd se detaşează una din frunzele inferioare

din leziuni se scurge un exsudat vacircscos de culoare alb-murdar

Icircn culturile mai bătracircne plantele care au fost infectate pot fi recunoscute după dezvoltarea

bogată a rădăcinilor adventive pe tulpină (fig 3) icircn porţiunea icircn care măduva a fost afectată

Uneori plantele pot să-şi revină diametrul tulpinii nou crescute fiind considerabil mai mic

Icircn cazul unui atac foarte puternic icircn prima săptămacircnă patogenul poate fi izolat uşor din

ţesutul de la marginea leziunii timp icircn care numeroase plante manifestă simptome tipice de

boală Icircn următoarele două săptămacircni mult mai puţine plante dezvoltă simptome iar din plantele

care iniţial au prezentat simptome patogenul nu mai poate fi izolat Plantele care şi-au revenit de

pe urma atacului pot creşte şi da o recoltă normală deşi pe o mare parte a tulpinii cavitatea

măduvei este scobită iar măduva este distrusă

Fig 1 Simptom de cloroză Fig 2 Secţiune longitudinală prin tulpină Fig 3 Rădăcini adventive (httpephytiainrafr) (httpswwwplantwiseorg) (httpsagumassedu)

Mod de răspacircndire

Patogenul supravieţuieşte icircn rezervoarele şi conductele pentru apa de irigare de la serele

afectate de boală şi există probabilitatea să se găsească şi icircn sol Este posibil că răspacircndirea

bacteriei să se realizeze cel puţin parţial pe parcursul lucrărilor din perioada de vegetaţie prin

uneltele folosite

Nu s-a putut pune icircn evidenţă calea prin care patogenul penetrează icircn plantă

Măsuri de management

Măsuri preventive

- respectarea strictă a măsurilor de igienă fitosanitară

- evitarea factorilor care favorizează atacul (icircn special adaosul prea mare de icircngrăşăminte azotate

a variaţiilor bruşte de temperatură şi a temperaturilor prea scăzute din timpul nopţii)

- icircnaintea transplantării răsadurilor este necesar ca solul să fie tratat cu vapori de apă iar

seminţele folosite să fie dezinfectate

- dezinfectarea conductelor de apă a uneltelor şi a macircinilor

- icircn timpul lucrărilor de copilit şi legat se va asigura dezinfectarea periodică a macircinilor

muncitorilor şi a conductelor de apă

- scoaterea plantelor bolnave din spaţiile protejate şi arderea acestora

IMPORTANT

Deși această bacterioză poate provoca distrugerea totală a unor plante ea are și un caracter

reversibil plantele slab afectate se pot recupera icircn condiții de producție favorabile (vreme

icircnsorită așadar o mai bună luminozitate icircn sere reducerea umidităţii aerului) Icircn unele

cazuri boala poate trece chiar neobservată

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie 1978 Denumire populară pătarea pustulară a tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei)

Simptome

Organe atacate frunze fructe verzi pețioli și tulpină

- pe frunze apar la icircnceput pete mici hidrozate cu margini distincte de 1 mm diametru

- icircn timp petele devin brun-negre ușor icircnalțate la centru iar icircn cazul unei densități mari

petele confluează formacircnd benzi de țesuturi necrotice icircnconjurate de țesut clorozat

- frecvent apar orificii icircn centrul leziunilor de pe frunzele tinere iar frunzele mai bătracircne

capătă un aspect zdrențuit

- pe fructe apar pete necrotice cu dimensiuni variind de la un punct abia vizibil pacircnă la 1

mm diametru icircnconjurate de un verde mai intens decacirct restul fructului petele fiind

proeminente

- leziunile de pe fructe pot conflua formacircnd areale crustoase care pot acoperi un sfert sau

chiar mai mult din suprafața fructului

- infecția icircn stadiul de corolă deschisă determină pierderi semnificative asupra producției

icircnsă sensibilitatea fructelor este maximă pacircnă cacircnd acestea ajung la un stadiu de 3 cm

diametru

- atacă numai fructele verzi niciodată pe cele coapte (datorită pH-ului fructului care este

aproape neutru la fructul tacircnar și acid la fructele coapte)

- pe pețioli și pe tulpină apar pete brun-negre cu diametrul de aproximativ 1 mm care pot

conflua formacircnd zone neregulate la icircnceput hidrozate dar care nu ajung pacircnă la țesutul

vascular

- pagubele sunt datorate atacului pe fructe chiar dacă leziunile sunt mici puțin profunde și

nu la fel de frecvente ca la alte boli produse de bacterii

- fructele pătate sunt declasate atacirct pentru consumul icircn stare proaspată cacirct și pentru

industrializare

Fig 1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze

httpwwwagrobestgrupcom httpswwwforestryimagesorg

Mod de răspacircndire - bacteria se transmite prin semințe fiind aderentă la suprafața acesteia ea nefiind icircnsă pusă icircn

evidență și icircn interiorul acestora

- de asemenea frunzele plantelor bolnave icircngropate icircn sol sunt o sursă importanta de inocul

durata de supraviețuire a bacteriei icircn sol depinzacircnd de umiditatea și temperatura lui ea fiind mai

mare icircn solurile acide reci și cu apă stagnantă

- ploile puternice icircnsoțite de vacircnt favorizează răspacircndirea bolii icircn cacircmp

- s-a observat că viabilitatea bacteriilor este inhibată la concentrațiile mari de substanțe nutritive

Măsuri de management

Măsuri preventive

folosirea soiurilor rezistente sau tolerante este considerată metoda cea mai bună de protecție

față de Pseudomonas syringae pv tomato

utilizarea de semințe sănătoase la obținerea răsadurilor

icircmbăierea semințelor icircn apă 30 de minute la 56degC după un tratament prealabil cu soluție de

fosfat trisodic 1

aerisirea serelor și solariilor dimineața și seara folosirea de folie anticondens rotația culturilor

dezinfecția echipamentelor și uneltelor folosite la lucrările manuale și mecanice

icircnlăturarea și distrugerea plantelor infectate a fructelor si frunzelor infectate și căzute pe sol

Măsuri curative- combatere chimică cu urmatoarele produse

- CURENOX 50 ndash 15-2 Kg ha

- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo ndash 375-5 Kg ha

- CUPERTINE SUPER ndash 35 Kg ha

- ALCUPRAL 50 PU ndash 15-2 Kg ha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- CURENOX 50 - 3 zile

- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo - 3 zile

- CUPERTINE SUPER - 3 zile icircn seră 10 zile icircn cacircmp

- ALCUPRAL 50 PU - 3 zile

IMPORTANT Tomatele sunt o specie importantă de legume sensibilă la Pseudomonas syringae pv

tomato boală care face pagube icircnsemnate icircn țările cultivatoare

223 Virusuri

1 Pepino mosaic virus (PepMV) -virusul mozaicului la Solanum muricatum

2 Tomato bushy stunt virus ( TBSV)-virusul piticirii tufoase a tomatelor

3 Tomato mosaic virus (ToMV ) -mozaicul tomatelor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pepino mosaic virus (PepMV)

Denumire populară virusul mozaicului la Solanum muricatum

Statut reglementat prin Decizia Comisiei Europene 2004200EC absent icircn Romacircnia prezent icircn

Africa America Asia și Europa (Austria Belgia Bulgaria Cipru Danemarca Franța Germania

Grecia Ungaria Irlanda Italia Lituania Olanda Polonia Spania Elveția Turcia Ucraina

Marea Britanie)

Plante gazdă solanaceele (Solanum lycopersicum Solanum muricatum Solanum melongena

Solanum tuberosum) busuiocul (Ocimum basilicum) specii din flora spontană (Amaranthus sp

Chenopodium sp Convolvulus sp Sonchus sp Malva parviflora etc)

Simptomele sunt variate icircn funcție de tulpina virală soi și condițiile climatice

- icircntreaga planta infectată este piticită

- frunzele sunt distorsionate şi prezintă mozaicuri cloroze şi bășicări

- primul semn de infecție este apariţia pe frunze a unor porțiuni mai deschise la culoare sub

forma unor pete clorotice unghiulare (cu vacircrful ascuțit)

- pe sepale și tulpini se observă striațiuni verzi

- pe fructe se observă porțiuni mai deschise la culoare care dau un aspect mozaicat

Simptome pe frunze (httpsgdeppoint)

Simptome pe fructe (httpsgdeppoint)

Biologie

virionii se găsesc la suprafața celulelor foliare infectate

Mod de răspacircndire

prin sămacircnță contaminată la exterior provenită de la plante infectate

prin contactul plantelor sănătoase cu plantele bolnave

cu obiectele contaminate pe care virusul rezistă timp icircndelungat icircn resturile de rădăcini

virusul rămacircne activ 31 zile pe suprafețele de sticlă rămicircne activ 14 zile

Măsuri de management

Măsuri preventive

respectarea regulior de carantină la importul de fructe semințe răsaduri din țările

contaminate

utilizarea de sămacircnță liberă de virus

examinarea plantelor cu privire la prezența atacului

eliminarea atentă a plantelor suspecte și aplicarea unor măsuri adecvate icircn cazul apariției

bolii

decontaminarea serelor utilajelor uneltelor și a semințelor cu dezinfectanți eficienți

IMPORTANT Boala este deosebit de gravă reducacircnd cantitatea și calitatea producției pierderile de

recoltă fiind apreciate la 15-80

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tomato bushy stunt virus (TBSV)

Denumire populară virusul piticirii tufoase a tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină a fost descris prima dată icircn Anglia la

Lycopersicon esculentum şi icircn prezent este răspacircndit icircn Argentina Maroc Tunisia Regatul Unit

al Marii Britanii SUA (California) Canada Germania Franţa Italia Portugalia şi alte ţări

Plante gazdă tomate (Lycopersicum esculentum) ardei (Capsicum annuum) vinete (Solanum

melongena) dar şi plante ornamentale buruieni etc

Simptome - pete inele şi linii clorotice care se necrozează pe frunze

- frunzele tinere au o culoare galbenă pală şi sunt puternic deformate

- creştere stufoasă ca urmare a formării unui număr mare de lăstari laterali slab dezvoltaţi

- plantele infectate icircşi icircncetează creşterea vacircrful de creștere fiind adesea necrozat

- pe fructe pete marmorări sau formaţiuni inelare mai icircnchise la culoare fructe mici puţine

Fig 1 Atac pe frunze Fig 2 Atac pe fructe

(httpwwwdpvwebnet) (httpgardenerwikiacom)

Biologie şi mod de răspacircndire virusul se transmite prin sol şi este preluat de plante prin

intermediul sistemului radicular şi icircn proporţie redusă prin sămacircnţă

Măsuri de management

Măsuri preventive

eliminarea plantelor infectate

cultivarea terenului cu plante rezistente la acest virus

selectarea exemplarelor sănătoase pentru icircnmulţire vegetativă

Măsuri curative icircn cazul soiurilor total infectate obţinerea de clone libere de virus prin

termoterapie dezinfectarea solului prin tratament termic

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tomato mosaic virus (ToMV)

Denumire populară virusul mozaicului tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate (Solanum lycopersicum) vinete (Solanum melongena) degețel lacircnos

(Digitalis lanata)

Simptomele sunt diferite icircn funcție de condițiile de mediu vacircrsta plantei la momentul infectării

tulpina virusului

Pe frunze

- simptome de tip mozaical caracterizate prin pete clorotice sau gălbui de forme și

mărimi diferite răspacircndite pe toată suprafața limbului frunzei

- distorsionarea frunzelor la plantele tinere aflate icircn stadiul de răsad caracterizată prin

creșterea neregulată și anormală a unor foliole mai tacircrziu cea mai mare parte a

suprafeței limbului fiind redusă pacircnă la nervura principală

- o altă tulpină a virusului mozaicul acuba manifestă decolorări internervuriene de

culoare galbenă pal sau alburie icircn cadrul petelor gălbui se observă uneori insule de

culoare normală

Pe fructe

- pete maronii pe suprafața fructelor

- necrozarea vaselor peretelui celular

- diminuarea creșterii plantelor și scăderea producției

Atac pe frunze (http wwwcreative-diagnosticscom tratat de virologie vegetală III Pop pg 111)

Atac pe fructe (http wwwavrdcorg)

Mod de răspacircndire

- sămacircnță contaminată virusul nu se găsește icircn embrion ci la suprafața semințelor sau icircn

endosperm infectarea noilor plăntuțe avacircnd loc la germinarea sau transplantarea acestora

- contactul dintre plantele sănătoase și bolnave

- resturile vegetale rămase icircn sol din anul precedent

- unelte și macircinile contaminate ale lucrătorilor din sere și solarii

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircn sere și icircn cacircmp după icircncheierea ciclului de producție se vor aduna și arde toate resturile

culturii precedente

tratarea semințelor icircnainte de plantare prin

o tratament termic sămacircnța fiind menținută 4-6 ore la 58degC (umiditate 10) și apoi 24 ore

la 80degC (umiditate 5)

o menținerea semințelor icircntr-un termostat obișnuit respectiv 3 zile la 70degC

icircnsămacircnțarea se va face icircn amestec de pămacircnt proaspăt

răsadul se va feri de infecțiile accidentale

la plantare se vor elimina toate exemplarele infectate care se recunosc printr-o mozaicare

difuză și o dințare accentuată neregulată a marginii limbului

respectarea rotației culturilor (soiurile susceptibile să nu fie cultivate doi ani consecutiv pe

aceiași suprafață)

cultivarea soiurilor rezistente la acest virus

IMPORTANT

Simptomele sunt asemănătoare cu cele produse de Tobacco mosaic virus cele două

virusuri fiind foarte greu de diferențiat pe baza simptomelor

224 Insecte acarieni

1 Aculops lycopersici Tryon - acarianul tomatelor

2 Aphis gossypii Glover - păduchele castraveţilor

3 Aulacorthum solani (Kaltenbach) - păduchele pătat al cartofului 4 Autographa gamma (L) ndash buha gamma

5 Chromatomyia horticola Goureau ndash musculiţa minieră a mazării

6 Frankliniella occidentalis (Pergande) ndash tripsul californian

7 Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute) ndash tripsul plantelor de seră

8 Lacanobia oleracea L ndash molia tomatelor

9 Liriomyza bryoniae (Kaltenbach) ndash musculiţa minieră a frunzelor de tomate 10 Macrosiphon euphorbiae Thomas ndash păduchele dungat al cartofului

11 Myzodes persicae Sulz - păduchele verde al piersicului

12 Myzus ornatus Laing ndash păduchele păstacircrnacului

13 Nezara viridula L ndash ploşniţa verde a legumelor

14 Poliphagotarsonemus latus Banks ndash păianjenul lat

15 Spodoptera exigua (Huumlbner) ndash buha cucurbitaceelor

16 Tetranychus urticae Koch - păianjenul roşu comun

17 Thrips tabaci Lind ndash tripsul tutunului

18 Trialeurodes vaporariorum Cockerell ndash musculiţa albă de seră

19 Tuta absoluta Meyrick- molia minieră a frunzelor

Fișa măsurilor privind managementul integrat al

organismului dăunător

Aculops lycopersici (Tryon) Denumire populară acarianul tomatelor acarianul de bronz al tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă este cel mai adesea semnalat ca organism dăunător al tomatelor dar poate dăuna

un spectru larg de Solanaceae incluzacircnd și specii ornamentale

Descriere corpul este fusiform robust de 150-200 microm culoarea variază de la alb la gălbui pacircnă

la portocaliu (fig 1) Corpul are o serie de anule evidente icircntre tergite și sternite Au numai două

perechi de picioare cu structură caracteristică a ghearei Datorită dimensiunilor reduse nu sunt

vizibili cu ochiul liber pe plante fiind puşi icircn evidenţă doar cu lupa sau la stereomicroscop

Fig 1 Adulți Aculops lycopersici Fig 2 Frunze atacate

(httpswwwagrolinkcombrculturasproblemaacaro-do-brozeamento_492html)

Simptome infestarea tomatelor icircncepe de la frunzele bazale care se brunifică şi se veştejesc

Odată cu dezvoltarea populației dăunătorului infestarea urcă spre vacircrful plantelor care se usucă

Hrănirea acarianului pe frunze inflorescențe și fructele tinere de tomate cauzează icircncrețirea și

necrozarea frunzelor căderea florilor ruginirea fructelor și icircn final moartea plantelor (fig 2) Icircn

urma hrănirii este redusă rata fotosintezei la plante datorită afectării celulelor şi icircncetinirii

schimburilor de gaze de la nivelul frunzelor

Biologie icircn sere sursele de infestare a plantelor tinere sunt populațiile de acarieni

supraviețuitoare pe resturile culturilor anterioare infestate sau acarieni nou introduși odată cu

răsadurile Ciclul biologic este complet icircn aproximativ 7 zile icircn condiţii optime la 21-25degC şi

30 umiditate atmosferică icircntr-un ciclu de vegetaţie dezvoltacircndu-se pacircnă la şapte generaţii

Femelele trăiesc cacircteva săptămacircni şi depun pacircnă la 50 de ouă Din ouăle fertilizate apar masculi

şi femele icircn timp ce din ouăle nefertilizate apar doar masculi

Măsuri de management

Măsuri preventive

monitorizarea prezenţei dăunătorului este esenţială recomandacircndu-se inspectarea

plantelor pentru depistarea frunzelor cu aspect bronzat icircn mod tipic daunele apăracircnd cacircnd

fructele verzi ating 5 cm

curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre

ciclurile de cultură

aplicarea tratamentelor la structura serelor

creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de

acariani (dar favorizează bolile fungice)

utilizarea soiurilor cu oarecare rezistenţă la acarieni

controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora care duce la reducerea populațiilor

de acarieni

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea prădătorilor

- Phytoseiulus persimilisis Neoseiulus californicus Pronematus ubiquitus (acarieni)

- Feltiella acarisuga (ţacircnţar)

- Macrolophus caliginosus (ploşniţă)

- Scolothrips sexmaculatus Leptothrips mali (tripşi)

metode chimice tratamente cu produsul APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme

mobile

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- APACHE- 3 zile

IMPORTANT

Aculops lycopersici poate fi identificat numai prin examinare la microscop

Climatul fierbinte uscat favorizează dezvoltarea acarienilor și dacă populațiile nu sunt

verificate plantele pot fi distruse icircn doar cacircteva zile

A lycopersici poate determina reducerea recoltei la cultura tomatelor mai ales cacircnd

plantele tinere sunt expuse atacului situaţie icircn care pierderile pot fi de pacircnă la 65

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Aphis gossypii Glover

Denumire populară păduchele castraveților

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă atacă un număr mare de plante cultivate și spontane din familiile

Cucurbitaceae Crucifereae Solanaceae Malvaceae Pagube deosebite sunt semnalate la

plantele cultivate icircn seră unde atacă frecvent și tomatele

Descriere Specia prezintă plasticitate fenotipică variațiile de colorit și morfologice pot varia icircn

funcție pe planta gazdă și de stadiul de dezvoltare al dăunătorului

Formele aptere (fără aripi) au formă ovală cu capul și toracele de culoare cenușie la unii

indivizi galbenă (fig 1) Corpul este sub 1-15 mm icircn lungime și diametrul puțin peste 034 mm

Culoarea variază de la galben la verde foarte icircnchis (aproape negru) Antenele sunt de culoare

galbenă cu vacircrful negru mai scurte decacirct lungimea corpului Picioarele sunt galbene-verzui

Corniculele sunt negre de formă cilindrică uşor lățite la bază Cauda este de culoare icircnchisă mai

scurtă decacirct corniculele și este prevăzută de o parte și de alta cu cacircte 2-3 peri

Formele aripate au capul toracele și abdomenul verde icircnchis cu 3-4 pete laterale de culoare

brună

Oul este de culoare galbenă la depunere după care virează icircn negru-lucios

Fig 1 Colonie de Aphis gossypii (httpwww7inrafr)

Simptome

Coloniile se situează pe fața inferioară a frunzelor dar și pe lăstarii tineri unde icircnțeapă și

sug sucul celular avacircnd ca efect răsucirea gofrarea și stracircngerea icircn glomerul a frunzelor la

icircnceput etiolate gălbui formacircnd pseudocecidii caracteristice uneori sub forma unor adevărate

buchete Produce secreţii dulci masive (fenomenul de rouă de miere) care acoperă frunzele

permițacircnd instalarea ciupercilor (fumaginei) şi icircmpiedică asimilația clorofiliană a frunzelor

Biologie

Icircn sere se icircntacirclnește icircn tot cursul anului unde se icircnmulțește continuu pe cale

partenogenetică vivipară Icircn condiții controlate cum sunt cele din sere o generație se dezvoltă icircn

medie icircn 10 zile Stadiul de ou nu există icircn spaţiile protejate trecerea de la un ciclu de vegetație

la următorul se face icircn stare activă (adult sau nimfă) O femelă adultă fundatrigenă dă naștere icircn

decursul vieții la 70-80 nimfe aproximativ 4-5zi Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia

este supraaglomerată apar formele aripate care migrează pe alte plante gazdă secundare

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri

combaterea afidelor prezente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus

abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani şi prădătorii Harmonia axyridis Adalia

bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -

10 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- VYDATE 10 L- 21 zile

IMPORTANT Atacul dăunătorului este deosebit de periculos la răsărire cacircnd poate compromite culturile

Produce pagube directe prin hrănire și indirecte prin dejecțiile zaharoase eliminate care

conduc la apariția ciupercilor din genurile Alternaria Fusarium Penicillium cu consecințe

negative asupra producției

Este un vector important de transmitere al virusurilor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Aulacorthum solani Kaltenbach Denumire populară păduchele pătat al cartofului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie foarte polifagă colonizează peste 200 de specii de plante mono şi

dicotiledonate cu excepţia celor din familia Poaceae Dăunătorul este prezent icircn sere şi depozite

şi atacă frecvent tomatele

Descriere

- femelele aptere au 18-3 mm lungime formă piriformă culoarea galben-verzui strălucitor cu

pete mai icircnchise la culoare la baza corniculelor Antenele sunt aproape la fel de lungi ca şi corpul

cornicule lungi subţiri deschise la culoare şi uşor fumurii la extremităţi (fig1)

- femelele aripate au aceleaşi dimensiuni cu femelele aptere Capul şi toracele sunt de culoare

brun icircnchis spre negru iar abdomenul verde ndash gălbui marcat de puncte şi benzi transversale de

culoare brună-icircnchis (fig 2)

Fig 1 Forma apteră Fig 2 Forma aripată

(httpinfluentialpointscom)

Simptome formează colonii pe partea inferioară a frunzelor pe care le icircnţeapă sugacircnd seva

Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se icircngălbenesc şi se usucă De asemenea se

observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe se formează

dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce capacitatea

fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub denumirea de rdquorouă

de miererdquo)

Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate

afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou

nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da

naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată

apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri

combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus

abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani prădătorii Harmonia axyridis Adalia

bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100

SC ndash075 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

MOVENTO 100 SC - 3 zile

IMPORTANT

Dăunătorul este considerat vector eficient a peste 40 virusuri la culturile de tomate

cartof castraveţi sfeclă morcov ţelină mazăre conopidă ridichi etc

Controlul este mult mai eficient cacircnd infestarea este depistată timpuriu

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Autographa gamma (L) Denumire populară buha gamma

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă produce pagube icircn special la legume (tomate fasole castraveţi

etc) dar şi la cereale lucernă sau cartofi

Descriere -adult fluture de talie mijlocie cu deschiderea aripilor de 4-45 cm aripile anterioare diferit

colorate de la cenuşiu pacircnă la violet-brun străbătute de linii transversale fine de culoare albă iar

cele posterioare brune deschis la bază şi cenuşii deschis spre vacircrf un semn alb-argintiu de forma

literei greceşti gamma se află icircn mijlocul zonei centrale a aripilor anterioare (fig1)

Fig 1 Adult (httpwwwagroatlasru) Fig 2 Larvă (httpswww7inrafr)

Fig 3 Atac produse de larve (httpwwwaomidoribiocontrolcom)

-larvă la completa lor dezvoltare poate atinge 2-4 cm are culoare verde sau verde gălbui cu şase

dungi fine albicioase longitudinale prezintă partea anterioară a corpului mai icircngustă Placa

toracică de culoare neagră iar capul castaniu pătat cu negru Caracteristic are trei perechi de

picioare toracice şi trei abdominale din care cauză omizile au mers asemănător cu cel al cotarilor

fiind cunoscute sub denumirea de bdquocotar falsrdquo (fig 2)

-ou albicios reticulat cu diametrul 05-06 mm

-pupa 17-20 mm brună-gălbuie sau brună-roşcată

Simptome larvele icircn primele vacircrste rod una din epiderme lăsacircnd intactă pe cealaltă ulterior pe

măsură ce cresc perforează limbul şi rod frunzele marginal rămacircnacircnd numai nervurile groase

(fig 3) La atac puternic plantele sunt defoliate iar la tomate pot fi atacate şi fructele Atacul la

răsaduri este periculos prin defolierea plantelor icircn totalitate dar şi prin afectarea mugurelui

apical de creştere al plăntuţelor O larvă poate distruge icircntre 2-5 frunze pe toată durata

dezvoltării

Biologie icircn cacircmp are două generaţii pe an ciclul de viaţă duracircnd 50-70 zile icircn spaţii protejate

poate avea mai multe generaţii pacircnă toamna

- femelele depun pacircnă la 2000 de ouă izolat sau icircn grupe mici de regulă pe dosul frunzelor de la

bază sau pe buruieni

- după eclozare apar omizile care se hrănesc cu limbul frunzelor la icircnceput pe partea inferioară

producacircnd orificii (fig 3) şi pe măsură ce cresc consumă tot mai multă masă vegetativă fiind

capabile să defolieze icircntreaga plantă iar icircn cazul icircn care hrana devine insuficientă migrează pe

alte plante

- omizile ajunse la completa dezvoltare icircşi confecţionează coconi albi-murdari de mătase de

obicei pe dosul frunzelor icircn care se transformă icircn crisalidă

- după o anumită perioadă apar fluturii din generaţia de vară şi ciclul se reia fiind dependent de

condiţiile de temperatură din spaţiile protejate

- spre deosebire de alte specii de Noctuidae fluturii sunt activi icircn timpul zilei Larvele sunt greu

vizibile dar atacul se poate observa uşor datorită rumeguşului de la baza plantelor rezultat icircn

urma hrănirii

Măsuri de management

Măsuri preventive

culturale distrugerea buruienilor plivitul respectarea epocilor de semănat şi plantat

Măsuri curative

metode fizice instalarea capcanelor cu feromoni sexuali la icircnceputul primăverii Atra-GAM

(icircn seră o capcană la 500 m2 cu un minimum de o capcanăseră) şi verificarea acestora o dată pe

săptămacircnă

metode biologice utilizarea de entomofagi cum ar fi Trichogramma evanescens (3 lansări a

60000 de femeleha)

IMPORTANT

Utilizarea capcanelor cu feromoni permite detectarea primelor insecte supravegherea

nivelului populației raționalizarea tratamentelor cu insecticide reducerea frecvenței

acestora

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Chromatomyia horticola (Goureau)

Denumire populară musculiţa minieră a mazării musculiţa minieră a crizantemei

Statut nu este organism de carantină specie extrem de răspacircndită icircn Europa prezentă şi icircn

Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă care atacă 268 de genuri din 36 de familii botanice printre care

Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Leguminosae Liliaceae Linaceae Solanaceae

Descriere

Adultul are o lungime de 2-25 mm lungime corpul de culoare neagră cu excepția capului și

picioarelor care sunt galbene Capul este mare globulos toracele prezintă două dungi laterale de

culoare gălbuie

Larvele tipice acefale (fără cap) apode (fără picioare) albe ajung la completa dezvoltare la 3

mm lungime

Ou alb neted şi strălucitor

Pupa de culoare verzuie se icircnchide la culoare icircn momentul apariţiei adulţilor

Fig1 Pupă (httpmediaeolorg ) Fig 2 Simptom de atac pe mazăre (gardenerwikiacom)

Simptome

Minele au formă liniară neregulată albicioase atacirct pe partea exterioară a frunzei cacirct și pe cea

inferioară Galeria este de lungime și grosime variabilă (grosime uniformă pe toată lungimea sau

mai mare la extremitatea terminală) Minele sunt vizibile mai adesea pe suprafața superioară a

frunzei decacirct pe partea inferioară a acesteia (fig 2)

Pupa rămacircne icircn mină icircntr-o cameră pupală de regulă pe suprafața inferioară a frunzei spiraculul

anterior penetrează epiderma minei şi este vizibil la exterior ca o pereche de cacircrlige mici (fig 1)

Larvele produc daune (mine) pe frunze care duc la ofilirea și căderea prematură a acestora Alte

daune rezultă de la femele care produc pete mici albe icircn mod normal de mică icircnsemnătate care

prin hrănire duc la perforarea frunzei

Biologie

Perioada larvară poate fi scurtă de exemplu 5 zile la temperatura de 23-28degC și este direct

proporțională cu temperatura Icircn ţările cu climat cald stadiul de pupă poate dura cel puțin 7-15

zile Specia poate avea 2ndash6 generații pe an Infestarea spaţiilor protejate este cauzată de utilizarea

unui material destinat plantării infestat şi prin pătrunderea adulţilor din exterior

Măsuri de management

Măsuri preventive

menţinerea serelor icircn stare perfectă de curăţenie

utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru capturarea adulţilor și inspectarea

periodică a plantelor icircn vederea depistării minelor și orifiicilor de hrănire care indică

prezența dăunătorului pe plantă

utilizarea plaselor de insecte care au rolul de a icircmpiedica intrarea adulţilor icircn seră

Măsuri curative

metode biologice utilizarea agenţilor biologici cum ar fi viespile parazite Dacnusa sibirica

Diglyphus isaea și Opius pallipes care pot asigura un control eficient al muștelor miniere Acești

paraziți sunt nativi din Europa și pot fi prezenți icircn seră icircn mod natural Dacnusa sibirica și Opius

pallipes depun ouăle icircn interiorul larvelor miniere parazitacircnd intern icircn timp ce Diglyphus isaea

depune ouăle icircn apropierea larvei gazdă larvele viespilor atacacircnd larva minieră de la exterior

Această specie poate fi găsită spontan după luna mai

metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar VOLIAM TARGO ndash

08 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha şi AFFIRM ndash 15 kgha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

VOLIAM TARGO - 3 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

AFFIRM - 3 zil

IMPORTANT

Efectuarea unui control fitosanitar strict icircn momentul icircnfiinţării culturii

Specia seamănă morfologic cu Chromatomyia syngenesiae identificarea necesitacircnd

examen microscopic de laborator

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute)

Denumire populară tripsul plantelor de seră

Plante gazdă specie foarte polifagă icircn condiții de seră tripsul produce pagube unui număr mare

de plante icircn special flori uneori este menționat ca dăunător la legume

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Descriere

Adult 14-17 mm lungime (femela) 11-12 mm (masculul) suprafaţa corpului puternic

reticulată de culoare maron negricioasă cu vacircrful abdomenului mai deschis la culoare (fig 1)

Picioarele galbene sau albe și antenele au opt segmente sunt de culoare galben deschis avacircnd

ultimul articol foarte lung şi subţire

Larva primul stadiu are culoarea albicioasă cu ochii roșii și devine galben după hrănire iar larva

de stadiul doi are 1mm lungime şi culoare galbenă

Pupa tripsul prezintă două stadii pupale (prepupă şi pupă) de culoare galbenă care se icircnchide cu

vacircrsta cu aripi rudimentare antene icircndoite icircnapoi peste cap Stadiile prepupal și pupal nu se

hrănesc

Ou de culoare albă și au formă de banană

Fig 1 Heliothrips haemorrhoidalis - adult și stadii imature (httpedisifasufledu)

Simptome Atacirct larvele cacirct şi adulţii atacă frunzele lăstarii și florile producacircnd pete de culoare

albă Atacul pe flori duce la deformarea acestora La atacuri puternice are loc necrozarea totală

sau parțială a organelor plantele atacate rămacircn mici iar fructificarea este redusă Pe fructe apar

pete brune iar dacă atacul se produce icircn perioada de creştere a acestora epiderma poate să crape

Biologie Tripsul plantelor de seră este partenogenetic și poate trăi cacircteva săptămacircni Ouăle

(aproximativ 25-50 pentru fiecare femelă) sunt depuse icircn ţesutul plantelor fiind acoperite cu

excremente Nu preferă frunzele tinere deoarece dezvoltarea rapidă a ţesuturilor distruge ouăle

dar nici pe cele foarte bătracircne Larvele apar icircn aproximativ 14-15 zile la temperatura optimă de

26-28degC şi 16-22 zile la 21-25degC Pragul de dezvoltare este de 11degC dăunătorul dezvoltacircnd o

generație icircn 17-18 zile anual prezentacircnd 4-7 generații chiar 12 Adulţii trăiesc pacircnă la 35 de zile

la 25-27degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

eliminarea buruienilor sau plantelor gazdă alternative

utilizarea răsadurilor libere de tripși

Măsuri curative

metode biologice

- Amblyseius cucumeris Amblyseius degenerans (acarieni prădători)

- Orius spp (ploşniţe prădătoare)

- Aelothrips fasciatus Frankliniothrips vespiformis (tripşi prădători)

- Dasyscapus parvipennis (musculiţă parazită)

metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare galbenă și albastră pentru

capturarea tripșilor adulţi

IMPORTANT

Heliothrips haemorrhoidalis poate fi identificat numai prin examinarea microscopică

Adulții și larvele sunt detectate prin examinarea suprafeței inferioare a frunzelor unde se

dezvoltă pete clorotice maronii și leziuni necrotice

Factorii care favorizează apariția şi evoluția tripsului sunt temperatura optimă de

dezvoltare și existența florilor cultivate icircn aceleași spații protejate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Lacanobia oleraceae Linnaeus Denumire populară molia tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate plante erbacee diverse plante ornamentale cultivate icircn seră

Descriere

Adult cu anvergura aripilor 35-45 mm cu aripile anterioare maron roşcat pacircnă la mov-maroniu

cu o stigmă (semn reniform) mică gălbuie cu o linie subterminală albă aripile posterioare gri-

maronii cu o tentă mai icircnchisă la marginea posterioară (fig1)

Larva de aproximativ 40 mm lungime de culoare verzuie gălbuie sau brun roşcată cu pete

foarte mici şi fine albe și mai puțin dese cu negru linii dorsale și subdorsale palide linia

spiraculară lată de culoare galbenă sau galben-portocalie cu marginea de deasupra mai

icircntunecată spiracule albe icircnconjurate cu negru capul verde deschis icircn primele două stadii

devine albicios pacircnă la maroniu deschis cu zone marmorate (fig 2)

Pupa 16-19 mm lungime suprafaţa punctată grosier la icircnceput de culoare maronie mai tacircrziu

ajunge de culoare neagră strălucitoare

Ou hemisferic 075 mm icircn diametru suprafaţă reticulată la depunere de culoare verzuie apoi se

deschide pacircnă la galben pal chiar alb

Fig1 Adult (httpswwwnaturespotorguk) Fig 2 Larva (httpswwwnaturespotorguk)

Simptome

- larvele tinere scheletuiesc frunzele pe măsură ce cresc atacă tulpinile şi fructele

Biologie adulţii nu zboară ziua se ascund icircn crăpăturile solului şi sunt vizibili destul de greu

uneori doar icircn momentul irigatului Fiecare femelă poate depune aproximativ 1000 de ouă icircn

pachete de 60-300 pe partea inferioară a frunzelor care eclozează icircn 8-10 zile Larvele trec prin

cinci-şapte stadii larvare ajungacircnd la completa dezvoltare icircn 33-39 de zile La icircnceput larvele

sunt gregare şi scheletuiesc frunzele apoi după prima năpacircrlire se dispersează dar datorită

capacităţii reduse de a coloniza alte plante numărul lor scade destul de mult Larvele de ultimele

vacircrste devorează frunzele dar au şi capacitatea de a ataca tulpina predispunacircndu-le la fracircngere

Icircn plus pot produce icircn urma hrănirii orificii mari atacirct icircn fructele necoapte cacirct şi coapte Pentru

icircmpupare larvele caută locuri uscate cum ar fi pereţi stacirclpi din lemn dar şi resturi de plante

icircmpuparea avacircnd loc icircntr-un cocon mătăsos

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere

icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de

infestare

Măsuri curative

metode biologice Bacillus thuringiensis este utilizat pe scară largă pentru a controla

Lacanobia Oleraceae dar este costisitor și necesită o aplicare repetată ceaţa termică pe bază de

Bacillus thuringiensis icircn doze de 1 2 și 4 kg ha reduce daunele pe care le poate cauza larvele

frunzelor și fructelor de tomate icircn sere

IMPORTANT

Atacul poate fi atacirct de puternic icircncacirct plantele atacate devin nevandabile

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Liriomyza bryoniae (Kaltenbach)

Denumire populară musca minieră a frunzelor de tomate

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie foarte polifagă (119 genuri din 31 familii de plante) Icircn spațiile protejate

este un dăunător principal al tomatelor

Descriere Adultul măsoară 2-3 mm lungime are corpul de culoare neagră-brună capul și toracele negre

Pe torace și abdomen prezintă 2 dungi longitudinale galbene Aripile sunt mai lungi decacirct

abdomenul Dorsal corpul este acoperit de perișori scurți Ca toate speciile de carantină din genul

Liriomza are scutelum de culoare galbenă vizibil ca o pată galbenă pe spate (fig 2)

Oul este sferic de 02-03 mm la depunere de culoare albă apoi devine gălbui

Larva este mică la eclozare 05 mm la completa dezvoltare atinge 3 mm lungime fără picioare

toracice sau abdominale și fără capsulă cefalică de culoare galbenă-verzuie sau crem cu

segmentația corpului vizibilă

Pupa are 17-21mm lungime și este de culoare castanie-icircnchis

Fig 1 Mina produsă de Liriomyza bryoniae Fig 2 Adult (femelă) de L bryoniae

(httpsgdeppoint) (httpsgdeppoint)

Simptome

Larvele minează caracteristic frunzele cauzacircnd galerii sinuoase inițial albe iar mai tacircrziu brune

Minele sunt alungite răsucite neregulat și nu sunt asociate cu nervurile frunzei (fig 1)

Excrementele de culoare neagră sunt depuse icircn zona mediană a galeriei sub forma unei linii

subțiri și icircntrerupte foarte des Larva la completa dezvoltare părăsește mina printr-o incizie icircn

epiderma superioară și se icircmpupează la exteriorul frunzei de regulă icircn sol Frunzele puternic

atacate se usucă parțial sau total și cad Cacircnd minează și tulpina plantelor acestea se ofilesc și se

usucă

Biologie

Are mai multe generații pe an icircn condiții de seră putacircndu-se icircnmulți permanent generațiile

suprapunacircndu-se La 1-3 zile de la apariție și de la icircmperecherea insectelor femelele depun ouăle

pe fața superioară a frunzelor plantelor gazdă O femelă depune 50-100 de ouă larvele eclozacircnd

după 5-11 zile Dezvoltarea larvei durează 8-11 zile iar la completa dezvoltare larva părăsește

frunza pătrunde icircn stratul superficial al solului și se icircmpupează stadiu care durează 4-8 zile O

generație se dezvoltă icircn 17-25 de zile

Măsuri de management

Măsuri preventive - utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru a detecta prezenţa adulţilor icircn cultură

- inspecția plantelor pentru a detecta frunzele cu galerii sau icircnțepăturile produse de femele pentru

hrănire avacircnd ca scop semnalarea din timp a prezenței daunătorului și alegerea metodei de

combatere cu cea mai mare eficiență

- utilizarea răsadurilor neinfestate și care să provină din locuri de producție libere de dăunatori

- distrugerea resturilor vegetale dezinfectarea solului și incintei

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius

palliles Chrysocharis parksi De asemenea pot fi utilizate preparate cu nematodul parazit

Neoaplectana carpocapsae şi specii prădătoare de insecte cum ar fi ploșnița Cyrtopeltis modestus

metode chimice tratamente cu următoarele produsele de protecţie a plantelor VOLIAM

TARGO - 06 - 08 lha (icircn funcţie de nivelul de infestare) AFFIRM ndash 15 kgha ACTARA 25

WG - 005 (0250 kg la 100 mp) aplicat la sol preventiv şi curativ

-utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum recomandacircndu-se acele produse care

afectează cel mai puţin fauna utilă

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

VOLIAM TARGO - 3 zile

AFFIRM - 3 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

IMPORTANT Principală sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din

serele icircnmulțitor

Răsadurile atacate pot fi compromise Frecvența plantelor atacate poate ajunge la 70-100

Fișa măsurilor privind managementul integrat al

organismului dăunător

Macrosiphon euphorbiae Thomas Denumire populară păduchele dungat al cartofului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă icircn ţara noastră se icircntacirclneşte pe plante legumicole şi floricole de Solanaceae atacirct icircn

cacircmp cacirct şi icircn spaţii protejate

Descriere

- formele aptere au corpul de culoare variabilă de la verde-gălbui pacircnă la roz chiar mov dorsal

cu dungi icircntunecate dorsal talie mare 3-36 mm Corpul este strălucitor iar ochii de culoare roşie

Antenele sunt mai lungi decacirct corpul iar corniculele lungi și subțiri lungimea lor ajungacircnd pacircnă

la vacircrful cozii (fig 1)

- formele aripate au culoare verde pacircnă la roz antenele şi corniculele mai icircnchise la culoare decacirct

formele aptere cu aripi bine dezvoltate

Fig 1 Macrosiphum euphorbiae ndash forma apteră

(httpinfluentialpointscom)

Simptome Daunele primare rezultă din efectele hrănirii coloniilor pe țesuturile tinere ce determină

slăbirea și distorsionarea creșterilor noi Afidele determină apariția petelor clorotice și

distorsionarea frunzelor piticirea și ofilirea plantelor

Daunele secundare sunt determinate de ciuperci (fumagina) de pe secrețiile de miere de

pe frunze și fructe rezultacircnd reducerea fotosintezei și calitatea fructelor

Dăunătorul afectează grav plantele prin transmiterea bolilor virale

Biologie M euphorbiae are 8-12 generații pe an o generaţie dezvoltacircndu-se icircn 2-3 săptămacircni Ca

şi alte afide prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) afidele femele dacircnd

naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este

supraaglomerată apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi Temperaturile mai mari

de 30degC duc la moartea insectelor icircn timp ce dezvoltarea este bună icircntre 5-25degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi

rezervor de virusuri

combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu

- paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus abdominalis Aphidius ervi Aphidius

colemani

- prădătorii Harmonia axyridis Adalia bipunctata Coccinella septepunctata Adonia

variegata Chrysoperla carnea Syrphus ribessi

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100

SC ndash075 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

IMPORTANT

Dăunătorul este vector pentru virusuri

Icircn sere inspecțiile fitosanitare și utilizarea de material de plantare neinfectat poate reduce

infestarea cu M euphorbiae

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Myzodes persicae Sulz Denumire populară păduchele verde al piersicului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specii lemnoase şi ierboase atacirct icircn cacircmp cacirct şi icircn sere şi răsadniţe

Descriere

-forma apteră (fără aripi) corp globulos oval de culoare verde-deschis sau verde icircnchis antene

negre exceptacircnd al treilea articol care este galben verzui spre bază (fig 1) Picioare galbene cu

tarse negre cornicule galben verzui cu vacircrfuri icircnchise la culoare Lungimea corpului 24-26 mm

-forma aripată corp verde gălbui sau roşcat capul şi toracele negre abdomenul are pe partea

dorsală o pată mare neagră precum şi 1-2 dungi transversale şi 4 pete laterale de aceeaşi culoare

Cornicule brune puţin icircngroşate median Aripile sunt bine dezvoltate Lungimea corpului 18-25

mm (fig 2)

Fig1 Nimfe (httpentnemdeptufledu) Fig3 Forma aripată (httpswwwcabiorg)

Simptome dăunătorul formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor care datorită

icircnţepăturilor şi sugerii sevei se necrozează şi se răsucesc (pseudocecidii) Cu timpul frunzele se

icircngălbenesc şi se usucă

Biologie - icircn seră se dezvoltă icircn tot cursul anului afidele se reproduc partenogenetic toate insectele

prezente sunt femele şi fiecare femelă dă naştere mai multor femele fără a fi nevoie să se

icircmperecheze aceste femele dau naştere nimfelor vii nu depun ouă

- populaţiile pot creşte exploziv descendenţa nou apărută icircncepe să se reproducă icircn doar 7 zile

- deoarece o colonie creşte icircn vacircrstă şi dimensiune pe plante individuale proporţia formelor

aripate creşte

- afidele pot fi găsite pe muguri tulpini şi suprafaţa interioară a frunzelor unele vor migra la noi

plante gazdă sau ţesuturile plantelor tinere şi vor căuta icircn mod activ ţesut moale proaspăt de

plante

- fiind predispusă să dezvolte forme aripate această specie este mai probabil să se răspacircndească

printr-o cultură mamă

Măsuri de management

Măsuri preventive

- utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură

- monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase (eficiente

pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor aptere şi

fenomenului de bdquorouă de miererdquo

- icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi

rezervor de virusuri

- combaterea afidelor existente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice

-specii parazitoide cum ar fi Aphidius colemani Aphidius matricariae și Aphidoletes

abdominalis Aphidoletes aphidimyza

- patogenul fungic Lecanicillium lecanii este compatibil cu insecticidele și este eficace icircmpotriva

M persicae icircntr-o gamă largă de culturi de seră dar numai acolo unde se poate menține o

umiditate ridicată cu succes se utilizează şi patogenul fungic Beauveria bassiana se recomandă

utilizarea patogenilor fungici mai ales cacircnd infestarea este incipientă tratamentele fiind repetate

la intervale de 3-5 zile

- aplicarea tratamentelor cu săpun s-a dovedit utilă icircn sere datorită toxicităţii reduse asupra

faunei utile

IMPORTANT

Este specie polifagă atacă peste 400 de plante gazdă

Specia este cunoscută ca principal vector al virusurilor producacircnd mozaicul la

Solanaceae

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Myzus ornatus Laing

Denumire populară păduchele păstacircrnacului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă deşi dăunătorul atacă icircn special culturile de păstacircrnac diferite plante ornamentale

este prezent şi icircn spaţii protejate provocacircnd daune importante la tomate

Descriere

Forma apteră corp galben verzui prezentacircnd dorsal pete castanii care formează racircnduri

tranversale fruntea prezintă tuberculi puternici antenele pacircnă la jumătatea corpului baza

ultimului articol antenal fiind de 35-5 ori mai lungă decacirct grosimea zonei mediane a acestuia

Corniculele au aspect solzos cu extremităţile drepte sau departate şi de nuanţă mai icircnchisă sau

mai deschisă cauda triunghiulară (fig1)

Forma aripată aripi de culoare galbenă abdomen cu o placă mare dorsală de culoare brună

care nu atinge marginile cornicule drepte uniform pigmentate cauda triunghiulară

Nimfa deschisă la culoare alb verzuie

Fig 1 Nimfe şi forme aptere (wwwinfluentialpointscom)

Simptome păduchele populează partea inferioară a frunzelor formacircnd colonii compacte

Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se gofrează se icircngălbenesc şi se usucă De

asemenea se observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe

se formează dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce

capacitatea fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub

denumirea derdquo rouă de miererdquo)

Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate

afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou

nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da

naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată

apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri

combaterea afidelor prezente icircn spaţiile protejate icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de

cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu specii de himenoptere parazite Aphidius matricariae

Praon volucre Lisiphlebus fabarum şi prădători din familiile Coccinellidae Chrysopidae

Syrphidae etc

IMPORTANT

Dăunătorul este cunoscut ca vector pentru diferite virusuri (peste 20 de virusuri)

La atac puternic producţia este semnificativ redusă şi de slabă calitate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Nezara viridula (Linnaeus) Denumire populară ploșnița verde a legumelor ploşniţa tomatelor şi a fasolei

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 30 de familii botanice icircn spaţii

protejate atacă cu preponderenţă ardeiul dar tomatele şi vinetele sunt atacate de asemenea

Descriere

Adultul 12-16 mm masculii sunt puțin mai mici decacirct femelele culoarea este uniform verde

deschis mai rar de nuanţă galbenă brună sau roşcată (fig 1) Articolele antenale 4 şi 5 şi o parte

din articolul al treilea de culoare roşie icircn partea distală Trei puncte albe mici sunt de obicei

evidente pe marginea anterioară a scutelului Culoarea punctelor de pe tegument corespunde cu

culoarea de bază a corpului

Ouăle alungite lipite unele de altele au formă de butoiaş de culoare crem-gălbui pe parcursul

dezvoltării devenind galben intens rozalii și icircn final portocaliu strălucitor

Nimfele au 5 stadii care se dezvoltă pe parcursul unei luni (30 zile) Culoarea nimfelor se

schimbă progresiv de la un stadiu la altul fiind predominant neagră la eclozare ajungacircnd ca

stadiul 5 să aibă culoarea verde Toate stadiile nimfale prezintă pe partea dorsală o serie de pete

albe aranjate icircn linii paralele (fig 2)

Fig 1 Adult (httpswwwcabiorg) Fig 2 Nimfă (httpswwwndsuedu)

Fig 3 - Atac pe fructe (httpjournalsusamvclujro)

Simptome atacă toate părțile plantelor inclusiv tulpina dar se hrănesc icircn special cu fructele și

lăstarii tineri ai tomatelor (fig 3) Icircn general pe fructe se observă orificii realizate prin perforarea

și sugerea țesuturilor formacircndu-se ulterior pete minuscule dure maronii sau negre Fructele

atacate nu se mai dezvoltă rămacircn mici și se stafidesc icircnainte de a ajunge la maturitate Icircn plus

prin injectarea salivei toxice se imprimă fructelor un gust şi miros neplăcut iar ţesuturile

degradate rămacircn ferme cacircnd fructele se coc La tomatele tinere atacul induce maturarea timpurie

reducerea dimensiunilor și greutății fructelor Punctele de hrănire devin porţi de intrare a

ciupercilor și bacteriilor

Biologie primăvara adulţii migrează din zonele icircnvecinate icircn spaţiile protejate atacacircnd culturile

plantelor gazdă Adulţii şi nimfele se hrănesc prin extragerea sevei plantelor icircn urma hrănirii

apăracircnd simptomele caracteristice

Femelele pot depune aproximativ 30-130 de ouă grupate icircntr-un singur strat pe fața inferioară a

frunzelor Perioada de incubație poate dura aproximativ 20 de zile icircn funcție de temperatură

Primul stadiu nu se hrăneşte şi nimfele stau grupate la locul de eclozare Stadiile nimfale doi şi

trei stau de asemenea grupate dar se dispersează dacă sunt deranjate icircn schimb stadiile patru şi

cinci şi adulţii se răspacircndesc icircn cultură

Măsuri de management

Măsuri preventive

- controlul riguros al buruienilor din spaţiile protejate şi din vecinătatea acestora reducacircnd astfel

numărul de insecte

- utilizarea culturilor capcană

- eliminarea locurilor de iernare preferate

- utilizarea de soiuri sau hibrizi rezistente la atac

- utilizarea de culturi alternative mai puțin atractive pentru insecte

Măsuri curative

metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare și

parazite ce pot icircn mod natural să mențină un nivel scăzut al gradului de atac icircn special asupra

pontei (Trissolcus spp Telenomus spp) dar şi specii entomopatogene (Bacillus thuringiensis)

IMPORTANT

Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate

Specie invazivă prezentă icircn Romacircnia din anul 2010 (Grozea şi colab 2012)

Este vector de virusuri

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Frankliniella occidentalis (Pergande) Denumire populară tripsul californian

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 250 de familii botanice icircn spaţii

protejate atacă cu preponderenţă tomate ardei castraveți vinete pepeni salată ceapă praz dar

și specii de flori

Descriere

Adult au aproximativ 2 mm corpul este oval-alungit convex dorsal masculii fiind mai mici

decacirct femelele (09 mm) La femele culoarea variază de la galben deschis icircn perioada de vară

pacircnă la maron accentuat iarna icircn timp ce masculii au culoarea gălbui deschis aproape albă

Antenele prezintă 8 articole (fig 1)

Larvă la eclozare sunt albe-hialine cu lungimea de 05 mm apoi culoarea devine gălbui deschis

şi ating15 mm antenă cu şase segmente

Pupa este imobilă

Ou sunt opace reniforme

Fig 1 Adulți (httpswwwcabiorg) Fig 2 Atac pe fructe (httpwwwtswvramporg) Simptome adulții și larvele icircnțeapă și sug seva din țesuturile frunzelor florilor și fructelor Pe

organele atacate se observă pete de decolorare care devin argintii sau brune Pe frunzele atacate

simptomele se pot observa de-a lungul nervurilor Din cauza atacului organele afectate se pot

deforma și devin succeptibile pentru instalarea ciupercilor și bacteriilor patogene (fig 2) Ritmul

de creștere al plantelor este icircncetinit bobocii florali datorită atacului nu se mai deschid la atacuri

mari obținacircndu-se producții reduse fără aspect comercial

Biologie icircn seră tripsul se icircnmulțește pe tot parcursul anului și poate avea icircntre 12 și 15 generații

Temperatura optimă de dezvoltare este de 25ordmC Femelele depun ouăle icircn țesuturile frunzelor

florilor dar și pe fructe O femelă poate depune icircntre 20 și 40 de ouă acestea fiind sensibile la

uscăciune și temperaturi scăzute Larvele au patru stadii de dezvoltare primele două sunt foarte

active producacircnd pagube organelor pe care se dezvoltă Larvele se retrag pentru icircmpupare icircn sol

uneori icircn florile plantelor gazdă Ciclul biologic icircn seră este complet icircn 14 zile la temperaturi de

30degC şi 44 de zile la temperaturi de 15 ordmC Durata de dezvoltare este de 1-3 zile larvele de prima

vacircrstă trei zile larvele de vacircrsta a doua o zi stadiul de prepupă 10 zile stadiul de pupă iar

femelele adulte trăiesc icircn general 40 de zile

Măsuri de management

Măsuri preventive

- utilizarea la plantare a unui material liber de tripşi

- monitorizarea culturilor prin capcane lipicioase de culoare albastră sau galbenă pentru

depistarea insectelor şi inspectarea periodică a plantelor pentru evidenţierea larvelor

- icircndepărtarea plantelor cu simptome de virus pentru a preveni infestarea altor plante

- arderea resturilor de plante după desființarea culturilor din spații protejate

- icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de infestare şi

rezervor de virusuri

- instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de

pătrundere a tripşilor icircn spaţiu

- mulcirea cu folie pentru a bloca retragerea larvelor icircn sol

Măsuri curative

metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de

a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate

săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)

metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare

Amblyseius barkeri Amblyseius cucumeri Amblyseius degenerans Anthocoris nemorum

Chrysoperla carnea Orius spp Sunt menționați și nematozi paraziți ai speciei Steinernema

feltiae dar și fungi entomopatogeni ca Verticillium lecanii Zimm

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOSPILAN 20

SP 20SG GAZELLE ndash 004 KOHINOR 200 SL TALENT ndash 075 lha SANOMECTIN

PRO 18 - 60-80 mlhl

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- MOSPILAN 20SP GAZELLE - 3 zile

- KOHINOR 200 SL TALENT - 7 zile

- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile

IMPORTANT

Vector de viroze acest trips transmite icircn stadiul de larvă la tomate virusul de carantină

TSWV (Tomato spotted wilt virus) și TSV (Tobacco streak ilavirus) ambele deosebit de

dăunătoare pentru culturile de tomate

Specia prezintă rezistenţă la o serie de produse de protecţie a plantelor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Polyphagotarsonemus latus (Banks)

Denumire populară păianjenul lat acarianul lat

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă atacă cu preponderenţă tomate ardei gras vinete fasole

castraveți cartof și alte specii cultivate icircn sere solarii și cacircmp

Descriere

- femelele adulte au 165-200 microm lungime piriforme de culoare alb-gălbuie Masculii sunt mai

mici aproximativ 110 microm lungime corpul este aplatizat avacircnd culoarea gălbuie (fig 1) Nimfele

sunt transparente acest stadiu putacircnd dura 1-3 zile Oul este oval hialin pe suprafaţa lui sunt

prezente mai multe racircnduri longitudinale de bulbi caracteristice speciei

- avacircnd dimensiuni microscopice acești acarieni nu se pot observa cu ochiul liber dar simptomele

de atac sunt vizibile

Fig 1 Adulți (httpswwwentocsiroau) Fig 2 Atac pe tomate (httpswwwpestnetorg)

Simptome Larvele și adulții se hrănesc cu seva țesuturilor icircn principal pe foliajul tacircnăr pe

partea inferioară a frunzelor dar colonile pot fi prezente şi pe alte organe ale plantei cum ar fi

boboci florali fructe lăstari Atacul porneşte de la bază şi se răspacircndeşte spre partea superioară

Plantele prezintă următoarele simptome stagnarea creșterii ramificarea puternică icircn zona de

vacircrf uscarea și căderea bobocilor floriferi avortarea florilor gofrarea decolorarea micşorarea

deformarea brunificarea şi suberificarea frunzelor brunificarea şi suberificarea fructelor (fig 2 )

La atac puternic cultura poate fi compromisă icircn special prin uscarea pedunculilor florali şi

suberificarea fructelor

Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului Icircn condiții optime icircn

sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile Femelele depun 35-50 de ouă pe partea

inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Acest dăunător poate fi răspacircndit de către

insecte (musculița albă și afide forma aripată) şi cu sol infestat Populaţia de acarieni creşte rapid

icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată

Măsuri de management

Măsuri preventive măsuri agrotehnice controlul culturii precedente pentru a preveni transmiterea acarianului de

la un sezon la altul curăţarea serei şi a echipamentelor (ex instalaţiile de irigare) creşterea

nivelului de umiditate deoarece influenţează negativ dezvoltarea acarienilor icircndepărtarea

plantelor cu simptome pentru a icircmpiedica răspacircndirea icircn cultură controlul periodic al răsadurilor

şi culturilor din seră pentru semnalarea timpurie a dăunătorului aplicacircnd ulterior măsuri de

combatere icircn timp util

Măsuri curative

metode biologice

-pentru menținerea unor densități scăzute icircn sere se pot utiliza specii de acarieni prădători

Phytoseiulus persimilis Amblyseius californicus Neoseiulus barkeri sau alte specii prădătoare

cum ar fi Macrolophus caliginosus De asemenea pentru reducerea nivelului populaţiilor de

acarieni se realizează cu ciuperca entomopatogenă Beauveria bassiana

- tratamentele cu extract de usturoi sunt eficiente icircmpotriva acarienilor

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor

- VERTIMEC PRO ndash 12 lha şi

- APACHE ndash 015-1 lha

-icircn condiții de seră tratamentele cu acaricide ar trebui aplicate doar icircn situaţia icircn care controlul

biologic nu a fost eficient se realizează la atingerea pragului economic de 1-3 acarienifrunză sau

5-8 plante atacate şi se selectează astfel icircncacirct să fie protejată fauna utilă şi albinele

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

- Timp de pauză

- VERTIMEC PRO- 3 zile

- APACHE- 3 zile

IMPORTANT

Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate la tomate

Este o specie extrem de polifagă

Unele populaţii de acarieni au dezvoltat rezistenţă la unele grupe de produse chimice

Controlul poate fi dificil la soiurile cu frunze gofrate

Fișa măsurilor privind managementul integrat al

organismului dăunător

Spodoptera exigua (Huumlbner) Denumire populară buha cucurbitaceelor

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă

Spodoptera exigua are o gamă largă de plante gazdă insecta fiind dăunătoare culturilor de

legume cacircmp și flori Printre culturile de legume susceptibile se numără tomatele sparanghelul

fasolea sfecla brocoli varza conopida țelina vinetele salată ceapa mazărea ardeii cartoful

ridichea spanacul cartoful dulce napul

Descriere

Adult de mărime medie anvergura aripilor 25-30 mm aripile anterioare de culoare gri ndash

maronii de obicei cu un model neregulat şi o pată deschisă de forma unei alune aripile

posterioare uniform gri sau albe tivite cu o linie icircnchisă pe margini (fig 2)

Larve icircn mod normal prezintă cinci stadii au culoare variabilă verde deschis sau gălbui icircn

primele două stadii apar dungi deschise icircn stadiul trei colorate mai icircnchis dorsal icircn stadiul patru

icircn stadiul cinci au variaţii de culoare de la verde dorsal cu roz sau galben ventral şi o linie albă

laterală Dorsal se poate observa o serie de pete icircnchise la culoare uneori larvele pot fi foarte

icircnchise la culoare aproape negre (fig 1)

Ou circular de culoare alb-verzuie acoperit cu un strat de solzi dacircnd aparenţă pacircsloasă

Pupă prezentă icircn sol de culoare brun-deschis aproximativ 15-20 mm

Fig 1 Larve Spodoptera exigua Fig 2 Adult Spodoptera exigua

(httpentnemdeptufledu)

Simptome Femelele depun oăle icircntr-o masă de 50-150 ouă pe dosul frunzei adesea aproape de inflorescenţe

sau vacircrful lăstarilor O femelă poate depune icircntre 300 şi 600 de ouă şi acestea eclozează icircn două-

trei zile Larvele tinere sun gregare icircn primele vacircrste (stau icircmpreună) se hrănesc pe partea

inferioară a frunzelor lăsacircnd intactă epiderma superioară şi nervurile mari Larvele mai mari

devin solitare produc perforaţii neregulate icircn frunze iar cele de ultimele vacircrste cauzează

defolierea completă aplantelor La tomate pot fi consumaţi mugurii și punctele de creștere iar

fructele perforate

Biologie Numărul de generații variază icircn funcție de condițiile climatice Ciclul biologic poate fi

complet de la cacircteva zile pacircnă la 24 de zile O larvă la 20 de plante de tomate poate produce

pagube economice

Măsuri de management

Măsuri preventive

- inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă

(pragul de acţiune este 03 larveplantă

- icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere

- icircndepărtarea buruienilor din zonele icircnvecinate

- icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii icircn mod regulat

- utilizarea de bariere (capcane)

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea

- virusului nuclear polihedrosis obţinut din Spodoptera exigua care are capacitatea de a

omoricirc larvele icircn 3-6 zile

- unor produse pe baza bacteriei Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a

doua generaţie) şi ciupercii Beauveria bassiana

- nematozilor entomopatogeni (Rhabditida Steinernematidae și Heterorhabditidae) dar

eficacitatea nematozilor icircn omoracircrea larvelor este dependentă de gradul de umiditate

de aceea nematozii sunt mai eficienţi cacircnd larvele coboară icircn sol pentru icircmpupare

- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus

maculiventris

metode chimice LANNATE 20 SL ndash 125 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

LANNATE 20 SL - 7 zile

IMPORTANT

Fluturele este un dăunător polifag

Daunele sunt determinate de hrănirea larvelor care lasă plantele complet defoliate

Controlul buruienilor este important deoarece plantele spontane reprezintă o sursă de

infestare

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Tetranychus urticae Koch

Denumire populară păianjenul roşu comun

Plante gazdă este cea mai polifagă specie de acarian icircn spaţii protejate atacacircnd peste 300 de

specii de plante gazdă

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Descriere

adult este extrem de mic abia vizibil cu ochiul liber femelele adulte măsoară aproximativ 04

mm lungime sunt de formă elipsoidală au culoare variabilă de la verde deschis brun şi galben

pacircnă la carmin sau roşu icircnchis masculul este piriform şi mai mic decacirct femela măsuracircnd 022-

035 mm lungime dar şi de culoare mai deschisă (fig1) Femele prezintă două forme de vară de

culoare galbenă pacircnă la verde cu două pete negre dorsal şi de iarnă care este mai icircnchisă la

culoare adesea portocalie sau roşie Culoare poate varia şi icircn funcţie de planta gazdă dar şi de

alţi factori

larva are formă elipsoidală de culoare galben-palid la eclozare devine verde-gălbui după hrănire

şi prezintă numai trei perechi de picioare (fig 2)

ou formă sferică de culoare pală translucid se icircnchide la culoare pe parcursul dezvoltării

Fig 1 Adulţi (mascul şi femelă) (httpswwwcabiorg) Fig 2 Ou şi larvă (httpjennytfrecwsuedu)

Simptome

-păianjenii colonizează partea inferioară a frunzelor iar prin icircnţepăturile pe care le produc

celulele ţesutului se golesc icircn urma absenţei sevei şi provoacă icircngroșarea sau icircngălbenirea

frunzelor Petele necrotice apar icircn stadiile avansate ale leziunilor frunzelor

-pe măsură ce infestarea devine severă frunzele par bronzate sau argintii devin fragile și cad

prematur plantele nu mai fructifică normal şi dau recolte scăzute

-defolierea completă poate apărea dacă acarienii nu sunt controlați

-atacul acarienilor la floarea deschisă provoacă o icircnroșire și dispariția petalelor care seamănă cu

arderea prin pulverizare

-frunzele şi tulpina plantelor sunt acoperite cu ţesătura acarienilor vizibilă cu ochiul liber

Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului dezvoltarea avacircnd loc

icircntre 12 şi 40degC Icircn condiții optime icircn sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile

Femelele depun 35-50 de ouă pe partea inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Poate

fi răspacircndit prin activitatea omului (unelte deplasarea icircn seră) cu plante infestate curenţi de aer

insecte (musculița albă și forma aripată a afidelor) dar şi cu sol infestat Populaţia de acarieni

creşte rapid icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată

Măsuri de management

Măsuri preventive

curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre

ciclurile de cultură

creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de

acariani (dar favorizează bolile fungice)

controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora

Măsuri curative

metode biologice

-pentru controlul dăunătorului sunt folosiţi cu succes prădătorii cel mai eficient fiind acarianul

Phytoseiulus micropilis acesta putacircnd reduce pacircnă aproape de zero populaţia acarianului Alte

specii de acarieni prădători eficace Neioseiulus californicus N fallacis N longispinosus

Galemdromus occidentalis (rata de eliberare a prădătorilor depinde de densitatea acarianului

fitofag de cultură temperatură)

- lansarea buburuzelor din genul Stethorus foarte eficientă fiind specia Stethorus punctillum care

poate consuma 1000 de ouă de acarieni icircn 2-3 săptămacircni

- utilizarea tripşilor prădători cum ar fi Scolothrips sexmaculatus (eficientă mai ales pentru

spaţiile uscate şi cu temperaturi mari

- preparatele entomopatogene avacircnd la bază ciupercile Enthomophthora thaxteriana şi E

adjarica s-au dovedit eficiente cu condiţia să se menţină o umiditate atmosferică aproape de

saturaţie o anumită perioadă de timp

-utilizarea de produse alternative cum ar fi săpun sau ulei esențial de muşeţel oregano

portocale care ar putea fi utile pentru limitarea dezvoltării acarianului

metode chimice cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM TARGO - 06-08

lha KANEMITE SC pentru plante cu icircnălţimea lt 50 cm ndash 0625 l ha icircn 600 l apă pentru

plante cu icircnălţimea icircntre 50-125 cm ndash 0938 lha icircn 900 l apă pentru plante cu icircnălţimea ˃125 cm

ndash 125 lha icircn 1200 l apă APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile INVERT

18 EW 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile

Timp de pauză

- VOLIAM TARGO - 3 zile

- KANEMITE - 7 zile

- APACHE - 3 zile

- INVERT 18 EW - 3 zile

IMPORTANT

Este una din speciile de acarieni care se găsesc frecvent icircn spaţii protejate şi produc daune

economice la culturile afectate

Acarianul poate trăi și pe plante spontane ceea ce poate constitui o sursă de infestare

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Thrips tabaci Lind

Denumire populară tripsul tutunului tripsul cepei

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă este o specie polifagă care atacă specii de plante din 25 familii botanice ex

legume (tomate ardei castraveţi vinete varză salată conopidă ) flori (trandafir garoafă

crizanteme gerbera orhidee) pomi (cais prun piersic) etc Dăunătorul este prezent atacirct icircn spaţii

protejate cacirct şi icircn cacircmp

Descriere

Adult 08-1 mm lungime corp alungit icircngust şi plat de culoare galbenă sau brună ndashcastanie

Antenele sunt formate din şapte articole Picioarele sunt galbene femurul şi tibia cu nuanţe slab

cenuşiu Aripile anterioare sunt de culoare uniform brun gălbuie prezintă două nervuri

longitudinale cu franjuri pe margine iar cele posterioare prezintă o singură nervură longitudinală

(fig1)

Larva asemănătoare cu adultul de culoare albă-palidă la icircnceput apoi verzuie sau gălbuie are

09-1 mm lungime antene din şase articole

Ou eliptic albicios depus icircn epiderma frunzelor sau florilor

Fig 1 Adult Fig 2 Atac pe frunze

( wwwbioforceconz) (www7inrafr)

Simptome adulţii şi larvele colonizează frunzele vacircrfurile vegetative şi florile şi sug seva din

ţesuturi producacircnd daune directe Icircn urma atacului apar pete galbene-cenuşii mai ales de-a lungul

nervurilor şi icircn timp ţesuturile atacate se necrozează De asemenea foliajul prezintă numeroase

pete argintii care corespund celulelor golite de conţinut (fig 2)

Biologie icircn condiţii de seră nu intră icircn diapauză se icircnmulţeşte tot tipul anului avacircnd pacircnă la 10

generaţii uneori 14 De asemenea cacircnd temperatura şi umiditatea sunt optime o generaţie se

dezvoltă icircn 16-20 de zile icircn schimb durează 20 de zile la 20oC şi 11 zile la 30

oC La 25degC durata

stadiilor a fost de 6 zile pentru ou 61 zile pentru larvă 14 zile pentru nimfă şi de 28 zile pentru

adult O femelă poate depune pacircnă la 50 de ouă pe parcursul vieţii

Măsuri de management

Măsuri preventive

rotaţia culturilor

folosirea foliei de mulci pentru a bloca contactul tripsului cu solul (tripsul se transformă

icircn adult icircn sol)

icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de

infestare şi rezervor de virusuri

instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de

pătrundere a tripşilor icircn spaţiu

arderea resturilor de plante rămase la desfiinţarea culturii

Măsuri curative

metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de

a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate

săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)

metode biologice tratamente cu Amblyseius swirskii Typhlodromus tripsi (acarieni prădător)

Aelothrips fasciatus (trips) Coccinella 7-punctata Coccinella undecimpunctata (buburuze)

Chrysoperla carnea

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -

10 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl VERTIMEC 18 EC ndash 60 ndash 80 mlhl

MATCH 050 EC ndash 15 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- VYDATE 10 L - 21 zile

- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile

- VERTIMEC 18 EC - 3 zile

- MATCH 050 EC - 7 zile

IMPORTANT

Atacul este foarte periculos la răsaduri

Dăunătorul este vector principal icircn transmiterea tospovirusurilor la tomate ardei

castraveţi inclusiv Tomato spotted wilt virus

Identificarea larvelor şi adulţilor se face prin analiză la microscop

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Trialeurodes vaporariorum Cockerell

Denumire populară musculița albă de seră

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie extrem de polifagă culturile de tomate din spațiile protejate fiind adesea

cele mai sever infestate

Descriere Adultul prezintă corpul alungit alb-gălbui acoperit de o secreție ceroasă albă pulverulentă (fig

1) Aripile de culoare albă nepătate bine dezvoltate și cu nervațiune redusă și rotunjite la bază

sunt ținute relativ plane cacircnd sunt icircn repaus Dimensiunile corpului sunt mici de 115- 15 mm

masculul fiind ușor mai mic decacirct femela

Oul este fusiform cu diametrul de 022-024 mm prevăzut cu un pedicel scurt la depunere fiind

de culoare alb-gălbui iar după două zile devine negru-violet cu reflexe metalice

Nimfa neonată are forma ovală de culoare galbenă-palid cu ochii roșii Ultimul stadiu de

dezvoltare al nimfeii denumit bdquopupariurdquo este de formă ovală turtit dorso-ventral cu colorit

verde pal și acoperit de o secreție ceroasă albă Pe partea dorsală a frunzei se văd ca niște

picături mici albe cu aspect ceros

Fig 1 Musculița albă de seră icircn diferite stadii de dezvoltare (http www7inrafr)

Simptome Adulții și larvele formează colonii pe spatele frunzelor icircn urma atacului frunzele se gofrează se

icircngălbenesc se usucă pornind de la margine și cad Pe frunze apare fenomenul de rdquorouă de

miererdquo din cauza dejecțiilor zaharoase ale insectei și ulterior acestea se acoperă cu fumagină

Plantele atacate au colorație anormală apare piticirea se ofilesc au creştere icircntacircrziată dau

producții reduse și chiar se usucă

Biologie Icircn condiții de seră musculița se dezvoltă icircn tot cursul anului putacircnd avea 10-12

generații care se suprapun astfel că icircn același timp sunt prezente toate stadiile După 2-3 zile de

la apariție femela icircncepe depunerea pontei alcătuită din 10-50 ouă numărul total depus de o

femelă fiind icircntre 100-500 Ouălele sunt depuse pe partea inferioară a frunzelor grupate icircn cerc

sau izolat Incubația la temperatură medie de 20-23ordm C durează 9-13 zile stadiul nimfal 9-11

zile iar stadiul de pupariu 7-12 zile Durata ciclului de dezvoltare este de 4-6 săptămacircni icircn seră

Dezvoltarea este influențată de temperatură umiditate atmosferică lumină și planta gazdă

Măsuri de management

Măsuri preventive

-distrugerea resturilor vegetale dezinfecţia solului și a incintei icircndepărtarea buruienilor care pot

fi surse de infestare din sere și din jurul spațiilor protejate

-utilizarea răsadurilor care să provină din locuri de producție libere de dăunători

- monitorizarea culturilor prin amplasarea capcanelor lipicioase care permit detecţia dăunătorului

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea de preparate fungice pe bază de Beauveria bassiana

Paecilomyces fumosoroseus Verticilium lecanii diferite specii de prădători Chrysopa carnea

Hippodamia comvergens Macrolophus caliginosus Delphastus pusillus sau specii de paraziți

Encarsia formosa și E mundus

- rezultate bune dau şi stropirile cu soluție din săpun de casă sau cu soluții obținute din tutun coji

de portocale sau lămacirci sau din ardei iuți

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor PROXIMO ndash50-

75 mlhl HARPUN- 75 ml100 l apa de la apariţia inflorescenţelor pacircnă la coacere prima

aplicare efectuacircndu-se la apariţia primilor adulţi VYDATE 10 G ndash 30-55kghaVYDATE 10L ndash

10 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha SANMITE 10 EC ndash 15 lha JUVINAL 10 EC ndash

005ha LIDER 200 SL ndash 075 lha

- utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum doar icircn situații de urgență

preferacircndu-se acele produse care sunt selective pentru duşmanii naturali Se va urmări acoperirea

cu soluție icircn special a părții inferioare a frunzelor

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză PROXIMO - 3 zile

HARPUN - 3 zile

VYDATE 10G - 21 zile

VYDATE 10L - 21 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

SANMITE 10 EC - 3-7 zile

JUVINAL 10 EC - 1-3 zile

LIDER 200 SL - 3 zile

IMPORTANT

Specie DEOSEBIT de dăunătoare pentru plantele cultivate icircn spaţii protejate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tuta absoluta Meyrick

Denumire populară molia minieră a frunzelor minierul tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă dăunător al culturii de tomate dar poate ataca şi alte plante din familia

Solanaceae cum ar fi Solanum tuberosum (cartof) Solanum melongena (vinete) Capsicum

annuum (ardei) diverse buruieni icircn Italia a fost semnalat şi pe Phaseolus vulgaris (fasole)

Descriere

Adult culoare brună-cenuşie uşor argintată cu pete mici negre pe aripile anterioare are

lungimea de 5-7 mm anvergura aripilor de 8-10 mm antene filiforme (fig1)

Larva are 05 mm de culoare crem şi capul negru la eclozare atinge 7-10 mm la completa

dezvoltare este de culoare galben-verzuie uneori cu tentă roşcată şi icircn ultimul stadiu prezintă o

bandă neagră pe protorace (fig 2)

Ou eliptic de culoare variabilă de la alb pacircnă la galben la depunere devine aproape negru icircn

momentul eclozării

Pupa de culoare verzuie la icircnceput devine brun icircnchis icircn momentul apariţiei adultului

Fig 1 Adult Fig 2 Larvă

(foto ANF) (foto ANF)

Simptome ponta este depusă pe partea inferioară a frunzelor Larvele atacă toate părţile aeriene

ale plantelor de tomate şi pot produce pagube icircn toate stadiile de dezvoltare ale plantelor Acestea

produc prin hrănire mine neregulate care icircn stadiu avansat de atac devin necrotice Galeriile

produse icircn tulpină influenţează negativ dezvoltarea plantelor Fructele pot fi atacate icircncă de la

apariţie şi galeriile formate pot fi invadate ulterior de patogeni secundari

Larvele pot fi depistate cu uşurinţă deoarece preferă staţionarea pe mugurii apicali flori sau

fructele icircn formare pe care se văd resturi de culoare neagră produse prin hrănire

Biologie insecta are un potenţial productiv foarte mare ciclul biologic fiind complet icircn 29-38

zile Ouăle sunt depuse pe partea aeriană a plantelor o femelă depunacircnd icircn cursul vieţii

aproximativ 260 de ouă Eclozarea durează 5-7 zile la temperatura de 26-30degC şi umiditate

relativă de 60-75 larvele trecacircnd ulterior prin 4 stadii larvare icircn aproximativ 20 de zile

Icircmpuparea are loc icircn sol la o adacircncime de 1-2 cm icircn interiorul minelor sau pe frunze Dăunătorul

nu intră icircn diapauză atacircta timp cacirct există hrană disponibilă După 10-13 zile de la icircmpupare apar

adulţii care pot trăi 30-40 zile icircn condiţii optime de laborator

Căi de răspacircndire prin plante destinate plantării fructe ambalaje zborul adulţilor

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

monitorizarea culturii prin instalarea capcanelor care au rol de a pune icircn evidenţă prezenţa

dăunătorului dar şi de colectare a indivizilor

asigurarea etanşeităţii serelor şi utilizarea plaselor de insecte

smulgerea şi distrugerea prin ardere a plantelor suspecte a fi infestate

eliminarea icircn totalitate a buruienilor gazdă din imediata vecinatate

Măsuri curative

metode biologice prin

- tratamente cu BACTOSPEINE DF 033-066 kgha administracircndu-se de la eclozare şi icircn

primele stadii

- insecticide bazate pe bacteria Bacillus thuringiensis

- paraziţi Trichogramma cacoeciae

- prădători Nesidiocoris tenuis Macroliphus caliginosus

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM

TARGO ndash 08 lha ALVERDE ndash 10 lha NUPRID AL 200 SC ndash 10 lha AFFIRM ndash 15 kgha

ACTARA 25 WG ndash 02 kgha

- tratamentele sunt necesare mai ales icircn ciclul doi de cultură

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

VOLIAM TARGO - 3 zile

ALVERDE - 3 zile

NUPRID 200 SC - 3 zile

AFFIRM - 3 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

BACTOSPEINE DF - nu este necesar

IMPORTANT

La tomate au fost icircnregistrate pierderi de recoltă icircntre 50-100

Combaterea chimică este dificilă datorităţii capacităţii larvelor de a se hrăni icircn interiorul

frunzelor şi potenţialului biotic ridicat

Adulţii sunt nocturni deci greu de detectat icircn timpul zilei

225 Nematozi

1 Meloidogyne spp ndash nematozi galicoli

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Meloidogyne spp Goeldi

Denumire populară nematozi galicoli

Statut nu sunt organisme de carantină prezente icircn Romacircnia Speciile semnalate icircn sere sunt

Meloidogyne arenaria M incognita şi M javanica

Plante gazdă extrem de polifage fiind semnalate pe mai mult de 1500 specii de plante care

aparțin la peste 40 familii botanice Icircn țara noastră produc daune mari la tomate cultivate icircn spaţii

protejate

Descriere adulţii prezintă dimorfism sexual evident prin forma şi dimensiunile celor două sexe

femelele au corpul rotund icircn timp ce masculii sunt vermiformi

Fig 1 Gale pe rădăcini de tomate (https wwwforestryimagesorg)

Simptome Primele simptome se manifestă prin ofilirea frunzelor și stagnarea icircn creștere urmată

de uscarea plantei de la vacircrf spre bază După 3-4 săptămacircni pe rădăcini se observă apariția galelor

specifice (fig 1) Pagubele produse culturilor sunt icircn funcție de gradul de infestare a solului și de

momentul cacircnd se produce atacul la nivelul rădăcinilor Icircn cazul plantelor tinere un atac puternic

poate compromite cultura La nivelul galelor vasele libero-lemnoase sunt opturate iar circulația

sevei se icircntrerupe determinacircnd putrezirea rădăcinilor și uscarea plantelor Icircn cele mai multe

cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și Verticillium spp care

grăbesc pieirea plantelor

Biologie Icircn seră nematozii galicoli ai rădăcinilor se icircntacirclnesc icircn tot cursul anului și pot avea 4-8

generații O femelă poate depune icircntre 300-1000 ouă dar icircn condiții optime numărul ouălor poate

ajunge pacircnă la 2000 Larvele de vacircrsta a II-a numite și larve de invazie se răspacircndesc icircn sol icircn

căutarea rădăcinilor diferitelor plante le perforează și pătrund icircn țesuturi de regulă icircn apropierea

vacircrfului de creștere După o perioadă scurtă de hrănire larvele devin imobile și rămacircn icircn aceleași

locuri pacircnă la sfacircrșitul dezvoltării Odată cu hrănirea larvele secretă niște enzime care determină

hipertrofierea țesuturilor din zonele de atac dacircnd naștere la niște umflături denumite gale Icircn

condiții termice normale numărul femelelor este mai mare decicirct cel al masculilor icircn timp ce la

temperaturi scăzute numărul masculilor este mai mare decacirct al femelelor Durata ciclului biologic

este influențată de temperatura și umiditatea solului precum și de calitatea hranei variind icircntre

25-90 zile

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea unor răsaduri sănătoase libere de nematozi

menţinerea solului curat rotaţia culturilor icircndepărtarea buruienilor

crearea și folosirea de soiuri și hibrizi cu rezistență la nematozi prin transferul unor gene

de rezistență de la specia Lycopersicum peruvianum cum ar fi Ronita Rossol Piernita

Piersol Anahu Gilestar sau cei produşi icircn țara noastră Oltbrid Craiobrid IR-18 IR-34

M-14

deschiderea serelor şi oprirea icircncălzitului icircn anumite perioade pe timpul iernii

Măsuri curative

metode fizice dezinfectarea solului prin tratamente termice cu aburi la temperaturi de

90-100ordmC timp de 2-3 ore dă rezultate bune dar icircn prezent această metodă se practică pe

scară redusă datorită consumului ridicat de energie și a costului acesteia o soluţie mai

ieftină este solarizarea solului

metode biologice aplicarea agenţilor Pasteuria penetrans utilizat icircn controlul M

incognita pe tomate și Paecilomyces lilanicus icircn controlul M incognita pe cartof

Verticillium chlamydosporium parazitează ouăle icircn UK

metode chimice utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar BASAMID

GRANULE 500 kgha la sol cu icircncorporare icircnainte de plantare VYDATE 10 L -10 lha

NEMATHORIN 10 G ndash 15 kgha aplicat pe racircnd VYDATE 10 G ndash 30 -55 kgha

VELUME PRIME 400 SC ndash 625 mlha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- BASAMID GRANULE - nu este necesar

- VYDATE 10 L - 21 zile

- NEMATHORIN 10 G - 70 zile

- VYDATE 10 G - 21 zile

- VELUME PRIME 400 SC - nu este necesar

IMPORTANT

Identificarea cu acurateţe a speciilor presupune examen microscopic de laborator

Icircn cele mai multe cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și

Verticillium spp care grăbesc pieirea plantelor

Bibliografie selectivă

- Alexandri Al Olangiu M Petrescu M Rădulescu E Rafailă C (1972) - Tratat de

fitopatologie agricolă Ed Academiei RSR p 72-76

- Alford D V (1991amp1995) ndash A colour atlas of pest of ornamental trees shrubs and flowers

Manson Publishing

- Costache M Roman T Costache C (2003) ndash Ghid pentru recunoașterea și combaterea bolilor

și dăunătorilor la legume Ed Agris p 115

- Csoka G (2003) ndash Leaf mines and leaf miners Forest Research Institute Tipografia Agroform

Budapest pag 37-39

- Deheleanu A Albina Macedon - Extras Producţia Vegetală Horticultura nr 101981

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare pag 25-28

- Dobreanu Ecaterina Manolache Constantin (1969) ndash Fauna RSR- Insecta Vol VIII fascicula

5 Homoptera pag 90 Editura Academiei RSR București1969

- Dobrin Ionela Frăsin Loredana Pașol P (2007) ndash Tratat de entomologie specială Editura

Ceres București pp 5-398

- Docea E Severin V Baicu T Pop I (1976)- Icircndrumător pentru recunoașterea și combaterea

bolilor plantelor cultivate Ed Ceres București p150-151 p147-148 p152

- Gigon V Camps C Le Corff Josiane Biological control of Tetranychus urticae by

Phytoseiulus macropilis and Macrolophus pygmaeus in tomato greenhouses Available from

httpswwwresearchgatenetpublication [accessed Mar 19 2018]

- Grozea I Stef R Virteiu AM Carabet A Molnar L 2012 Southern green stink bugs (Nezara

viridula L) a new pest of tomato crops in Western Romania Research Journal of Agricultural

Science 44 (2)24-27

- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Florian T Vlad M 2015 Trophic

evolution of southern green stink bugs (Nezara viridula L) in western part of Romania Bulletin

of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca Horticulture

72(2)371-375

- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Marcu Viorela Draga Diana (2015)

The Spread of Nezara viridula (HemipteraPentatomidae) species from its first occurrence in

Romania BulletinUASVM Horticulture 73(2) 2016 Print ISSN 1843-5254 Electronic ISSN

1843-5394

- Hussey N W Read W H Hesling J J (1969) ndashThe pest of protected cultivation The biology

and control of glasshouse and mushroom pests pp 404

- Jones JB Stall RE Zitter TA (2006)- Compendium of Tomato Diseases APS Press (The

American Phytopathological Society) p19 Pl23AB p22 Pl28 AB pag9-10 Pl11 p13-14

Pl15B p18-19 Pl21B

- Manolache C Boguleanu Gh şi colab (1978) - Tratat de zoologie agricolă vol I Ed

Academiei Romacircne pag440

- Perju T Ghizdavu (2001) - Tratat de zoologie agricolă vol V Ed Academiei Romacircne

Bucureşti pag 396

- Pașol P Dobrin Ionela Frasin I (2007) - Tratat de entomologie specială dăunătorii culturilor

horticole Ed Ceres Bucuresti p 110-111

- Pop IV Tratat de Virologie Vegetală Vol III- Virusurile Culturilor Horticole Ediţia I Editura

Printech Bucureşti 2009 p109-117 p 124-127 p 159-171

- Popescu Ghe (2005) - Tratat de patologia plantelor vol III Ed Eurobit p 15 33

- Roșca I Rada Istrate (2009) ndash Tratat de entomologie (agricultură horticultură silvicultură)

Alpha MDN Buzău Pag 331

- Quarantine pests for Europe Second Edition Data sheets on quarantine pests for the European

Union and for the European and Mediterranean Plant Protection Organisztion Prepare by CABI

and EPPO for the European Union p 981-985 p 1146-1151 p 1388-1392 p 1367-1372

- Roșca I Drosu S Bratu E (2001) ndash Entomologie horticolă specială Ed Editura Didactică și

Pedagogică RA p 309

- Roşca I Iacomi Beatrice Michaela (2012) ndash Bolile şi dăunătorii din principalele

agroecosisteme legumicole Alpha MDN Buzău p 67

- Săvescu A și colab (1982) ndash Tratat de zoologie agricolă Dăunătorii plantelor cultivate Vol II

Editura Academiei RSR pag 172 -178

- Săvescu A (1961) - Album de protecţia plantelor II

- Severin V Iliescu C H (2006) Bolile bacteriene ale plantelor Ed Geea p 158-173

- Spencer KA (1973) ndash Series Entomologica vol 9 Agromyzidae (Diptera) of Economic

Importance The Hague

- Scortichini M Le Malattie Batteriche delle colture agrarie e delle specie forestali Edagricole ndash

Edizioni Agricole p 329-330

- Standard OEPP PP 229 (1) Buletin OEPP 34 pp 41-42

- Ureche Camelia (2010) ndash Insectele miniere din Romacircnia Editura Pim pg 244

-Teodorescu G Roman T Sumedrea M (2003) ndash Entomologie Horticolă - dăunători specifici și

metode de combatere Ed Ceres București p 67

- Zhang Zhi-Qiang (2007)- Mites of greenhouses Identification Biology and control CABI

Publishing

Resurse www

httpswwwcabiorg

httpsgdeppoint

httpswwwplantwiseorg

httpsagumassedu

httpwwwhorticultorulro

httpshortuwexedu

httpwwwagroatlasru

httpwwwaomidoribiocontrolcom

httpinfluentialpointscom

httpentnemdeptufleducreatureshtm

httpsagumassedu

httpswwwagrolinkcombr

httpwwwagrihujiacil

httpwww7inrafr

httpgreenhouseipmorg

httpwwwtswvramporg

httpswwwosueds

httpswwwamericantomatogrowersorg

https wwwhortcornelledu

httpswwwgardeningknowhowcom

httpswwwmissouribotanicalgardenorg

httpswww agndsuedu

httpswwwbotanistiiro

httpswwwparadisverdero

httperecifasufledutomato-scouting-guidediseases

httpswwwideegreenit

httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests

httpwwwalamycom

Page 9: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE

Mod de răspacircndire

- pe distanțe mari principala cale de răspacircndire este transmiterea prin sămacircnță

- local răspacircndirea bolii este favorizată de picăturile de apă practicile culturale și utilizarea

echipamentelor contaminate

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea de sămacircnță sănătoasă certificată tratată chimic și termic tratamentul termic se realizează

prin scufundarea semințelor icircn apă fiartă la 56degC 30 min

extracția semințelor se realizeză cu HCl

utilizarea de soiuri rezistente

icircnființarea culturilor de răsaduri sănătoase

rotația culturilor la 4 ani

plantele atacate și cele din jur se scot (cu tot cu rădăcini și se introduc imediat icircn saci de

polietilenă) și se ard (bacteria poate rămacircne icircn sol o perioadă lungă)

este recomandată doar irigarea prin picurare

nu se efectuează lucrări atunci cacircnd pe plante sunt prezente picături de apă

combaterea buruienilor (care pot fi plante gazdă)

de la plantele infectate nu se recoltează semințe

după recoltare se stracircng resturile vegetale și se distrug prin ardere

tratarea solului cu produse pe bază de cupru

dezinfecţia serelor solariilor uneltelor macircinilor lucrătorilor etc

Măsuri curative

- combatere chimică cu următoarele produse CURENOX 50 ndash 15-2 Kg ha ZEAMA BORDELEZA

TIP MIFrdquo ndash 375-5 Kg ha CUPERTINE SUPER ndash 35 Kg ha ALCUPRAL 50 PU ndash 15-2 Kg ha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- CURENOX 50 - 3 zile

- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo - 3 zile

- CUPERTINE SUPER - 3 zile icircn seră 10 zile icircn cacircmp

- ALCUPRAL 50 PU - 3 zile

Icircntrucat este o boala sistemică tratamentele cu fungicide bactericide (cupru mancozeb) au eficiență

redusă

IMPORTANT

Plantele de tomate sunt sensibile pe toată durata vieții Bacteria se localizează icircn vasele

lemnoase unde produce cavități și supraviețuiește icircn resturile vegetale sol echipamente și

alte structuri ale serei icircn semințe rămacircnacircnd viabilă cel puțin 8 luni

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Xanthomonas campestris pv vesicatoria

(Doidge) Vauterin Hoste Kersters amp Swings

Denumire populară pătarea bacteriană a tomatelor

Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) buruieni (Datura

Hyoscyanum niger Lycium barbarum Nicotiana rustica Physalis Solanum spp) Solanum tuberosum

(cartof)

Simptome boală se instalează pe tot timpul perioadei de vegetație afectacircnd organele aeriene

Icircn stadiul de răsad

- pe frunzele tinere - apar pete galben-verzui brune cu centru necrozat și cu un exsudat cu aspect

de lacrimă

- pe hipocotil ocazional apar striații brune

La plantele mature

- pe frunze - apar pete circulare neregulate de 1-2 mm verde icircnchis cenușii brune cu aspect

hidrozat cu margini distincte răspacircndite de-a lungul nervurilor laterale și pe

marginea frunzelor uneori petele confluează icircn condiții de umezeală apare exsudat

iar suprafața leziunii și arealele icircnconjurătoare apar lucioase

- pe tulpini - icircn dreptul petelor țesutul se suberifică formacircnd verucozități și crăpături neregulate

- florile - cad icircn urma infecției și ca urmare numărul de fructe se reduce

- pe fructe - apar pete mici hidrozate gălbui brune cenușii crustoase cu halou gălbui alb

superficiale adanci

- leziunile de obicei se scufundă icircn centru și se icircnalță la margini dar se poate ca

icircntreaga leziune fie să se scufunde sau fie să se icircnalțe

- la coacerea fructelor țesutul din jurul leziunii rămacircne verde

- cacircnd atacul este puternic se produc crăpături (alb-maronii de 2-10 mm) ale

epidermei prin care pătrund alte microorganisme care determină putrezirea pulpei

fructului

- la fructele coapte nu se produce infecție secundară

La tomate

- pe frunze ndash apar leziuni neregulate icircnconjurate de zone apoase inițial verzi apoi maronii și

necrotice leziunile sunt frecvent icircnconjurate de un halou clorotic cacircnd leziunile fuzionează

apare arsura foliară

- pe tulpină ndash apar plesnituri de-a lungul ei iar pețiolii se necrozează

- pe fructe ndash apar inițial pustule mici ușor proeminente ulterior acestea cresc icircn dimensiune

devin maronii proeminente cu aspect rugos și icircnconjurate de un halou apos uneori leziunile

confluează

Atac pe tomate (httpsgdeppoint)

Mod de răspacircndire

- pe distanțe mari principala cale este transmiterea prin sămacircnță

- local răspacircndirea bolii este favorizată de picăturile de apă resturi vegetale practicile culturale și

utilizarea echipamentelor contaminate

Măsuri de management

Măsuri preventive

rotația culturilor

este recomandată irigarea pe rigole sau prin picurare

distrugerea prin ardere a resturilor de plante și buruieni rămase pe cacircmp după recoltare

utilizarea de sămacircnță sănătoasă (recoltată din plante sănătoase libere de boli) certificată tratată

chimic și termic (cu apă caldă 560C 30 minute)

utilizarea de soiuri rezistente

aerisirea spațiilor icircn sere și solarii

curățarea și dezinfecția echipamentelor a instrumentelor de lucru și a depozitelor

nu se efectuează lucrări atunci cacircnd pe plante sunt prezente picături de apă

efectuarea cu grijă a tuturor lucrărilor astfel icircncacirct leziunile să fie minime

IMPORTANT

Xanthomonas campestris pv vesicatoria este larg răspacircndită și produce pierderi economice la

tomate și ardei

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tomato spotted wilt virus (TSWV)

Denumire populară virusul ofilirii pătate a tomatelor

Statut este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă TSWV cuprinde un număr foarte mare de plante gazdă icircn principal tomate (Solanum

lycopersicum) ardei (Capsicum spp) vinete (Solanum melongena) cartof (Solanum tuberosum) ţelină

(Apium graveolens) mazăre (Pisum sativum) fasole (Phaseolus vulgaris) soia (Glycine max) tutun

(Nicotiana tabacum) etc

Simptome - pe frunze peţioluri tulpini clorozarea nervurilor prezenţa petelor brune pe faţa inferioară a frunzelor

tinere și uscarea limbului icircncreţirea sau contorsionarea frunzelor pete linii inele clorotice la icircnceput

apoi de culoarea bronzului şi necrotice icircn final pe frunze peţioluri și tulpini stoparea creşterii (vacircrful

plantei fiind curbat lateral) frunze mici mozaicate și deformate la tomatele care rezistă virusului

plantele tinere rămacircnacircnd pitice

- pe fructe pete arcuri formaţiuni inelare sau semiinelare de culoare roşiatică sau gălbuie cu epiderma

necrozată număr redus de fructe depreciate calitativ

Fig1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze (httpgardenerwikiacom) (httpwwwapsnetorg)

Mod de răspacircndire icircn sere virusul are ca vector principal de răspacircndire tripsul Frankliniella

occidentalis

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea materialului de plantare liber de virus

evitarea pătrunderii tripşilor de la exterior icircn spaţiile protejate prin utilizarea plaselor care reţin

insectele

producerea răsadului de tomate la distanţă de specii floricole gazdă pentru tripşi (crizanteme

begonii)

plantare timpurie

utilizare de soiuri rezistente la TSWV

combaterea vectorului

IMPORTANT

Simptomele TSWV variază icircn funcţie de speciile de plante gazdă şi de gradul de susceptibilitate

al acestora

cc op

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Bemisia tabaci (Gennadius)

Denumire populară musculița albă a tutunului

Statut populaţiile non-europene au statut de organism de carantină icircn Romacircnia este posibilă existenţa

populaţiilor europene

Plante gazdă este o specie polifagă și o putem găsi pe specii care aparțin următoarelor familii botanice

Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Euphorbiaceae Leguminosae Malvaceae Solanaceae

Convolvulaceae Icircn trecut era cunoscut mai ales ca un dăunător al culturilor de cacircmp din regiunile calde

cum ar fi tutun tomate bumbac Icircn timp a devenit responsabilă de daune provocate icircn serele din icircntreaga

lume și atacă icircn mod special Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum spp (ardei) Poinsettia

spp Hibiscus spp Gerbera spp Gloxinia spp

Descriere

Adultul are talie redusă de aproximativ 1 mm masculii sunt mult mai mici decacirct femelele corpul

galben icircnchis cele două perechi de aripi acoperite de o secreție ceroasă pulverulentă albă (fig1) Adulții

sunt asemănători cu alte musculiţe albe totuși icircn repaus adulţii de Bemisia tabaci ţin aripile icircn formă de

bdquocortrdquo icircn timp ce la Trialeurodes vaporariorum poziţia aripilor este mult mai plană Nimfa este plată de formă ovală neregulată și are lungimea de 07 mm

Pupariul este aplatizat cu contur neregulat prezintă pe partea dorsală peri lungi are tendinţa să fie mai

mare mai oval şi cu peri mai puţini pe frunzele netede

Oul este pedunculat are formă rotunjită la bază şi ascuţit apical de culoare maronie la cacircteva zile după

depunere lungime 02 mm

Fig1 Adult Fig 2 Atac pe fructe de tomate

Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda

Simptome

Plantele atacate prezintă următoarele simptome pete clorotice pe frunze nervuri icircngălbenite şi

icircngroşate icircngălbeniri mozaicări și răsucirea frunzelor precum şi deformarea tulpinilor și piticirea

plantelor Icircn cazul unor infestări severe plantele atacate se icircngălbenesc se ofilesc icircşi pierd frunzele

vigoarea plantelor este redusă și pot fi induse dezechilibre fiziologice De asemenea icircn urma atacului

dăunătorului pe frunze apare fenomenul de ldquorouă de miererdquo care diminuează capacitatea fotosintetică a

plantelor și determină apariția și dezvoltarea mucegaiurilor Atacul pe fructele de tomate poate provoca

o maturare inegală a acestora (fig 2)

De regulă toate stadiile dăunătorului se observă pe partea inferioară a frunzelor prin scuturarea

plantelor infestate adulţii zboară puţin şi se reaşază pe frunze

Biologie ciclul de viaţă prezintă şase stadii ou patru stadii nimfale şi adult Adulţii şi ouăle proaspăt

depuse se observă pe creşterile noi din vacircrful plantelor stadiul I şi II nimfal pe frunzele mai bătracircne de

la bază şi stadiile III şi IV nimfale icircntre aceste etaje Ouăle sunt dispuse rar icircn formă de cerc de regulă

izolate sau icircn grupuri mici eclozează după 5-9 zile la 30degC După eclozare stadiul I nimfal este mobil se

deplasează icircn căutarea locului de hrană după care rămacircne imobilizat pe durata celor patru stadii nimfale

Primele 3 stadii nimfale durează 2-4 zile icircn funcţie de temperatură ultimul numit puparium durează 6

zile după care apare adultul Icircmperecherea icircncepe la 12 h după ce apar și se repetă pe toată durata de

viață a adulților Femelele au o longevitate de aproximativ 60 zile icircn timp ce a masculilor este mai

scurtă (9-17 zile)

Măsuri de management

Măsuri preventive

- icircndepărtarea buruienilor icircnainte de icircnfiinţarea culturii deoarece pot constitui gazde pentru

musculiţele albe dar şi o sursă majoră de virusuri

- monitorizarea culturilor prin utilizarea capcanelor galbene lipicioase

Măsuri curative

metode biologice prin parazitoizi cum ar fi Encarsia luteola şi Eretmocerus spp agenți

entomopatogeni de tipul ciupercilor (Verticillium lacanii Beauveria bassiana) insecte prădătoare

(Macropholus caliginosus Franklinothrips vespiformis Delphastus pusillus Nabis spp Orius spp)

acarieni prădători (Amblyseius limonicus A swirskii Transeius montdorensis)

metode chimice prin utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar VYDATE 10 L ndash 10 lha

LANNATE 20 SL ndash 125 lha PROXIMO -50-75 mlhl la apariţia dăunătorilor şi SANMITE 10 EC ndash

15 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime

admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

VYDATE 10 L - 21 zile

LANNATE 20 SL - 7 zile

PROXIMO - 3 zile

SANMITE 10 EC - 3-7 zile

IMPORTANT

Este vector a peste 60 de virusuri ai plantelor inclusiv virusul de carantină Tomato yellow

leaf curl virus

Identificarea speciei necesită examen microscopic avacircnd icircn vedere că specia se aseamănă

foarte mult cu Trialeurodes vaporariorum specie extrem de frecventă icircn spaţii protejate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Helicoverpa armigera (Hubner)

Denumire populară omida fructificațiilor

Statut este organism de carantină reglementat pe plante destinate plantării de Dendranthema

Dianthus Pelargonium şi Solanaceae (Anexa II secţiunea II din HG 563-2007) prezent icircn Romacircnia pe

suprafețe mari

Plante gazdă specie polifagă care atacă peste 120 specii de plante cultivate și spontane dintre care

menționăm tomatele ardeii bamele mazărea fasolea garoafele gura leului etc Helicoverpa armigera

a devenit un important dăunător icircn culturile de seră și solarii

Descriere

Adultul lungimea corpului de 12-18 mm anvergura aripilor de 35-40 mm (fig1) de culoare variabilă

verde-gălbui brun-deschisă sau brun-icircnchisă Aripile anterioare prezintă pe marginea lor externă o linie

formată din 7-8 pete negricioase şi o bandă transversală brun-icircnchisă cu contur neregulat Aripile

posterioare au culoarea puţin mai deschisă cu o margine lată de culoare brună care conţine o zonă mai

pală nervurile sunt vizibile şi către bază au o pată icircn formă de virgulă de aceeași culoare

Larva icircn ultima vacircrstă are lungimea corpului de 30-40 mm și este de culoare variabilă de la verzui

pacircnă la roșcat-violet sau brun-icircnchis iar motivul descris poate forma umbre de verde galben-pai şi roz

murdar pacircnă la maron roşcat şi chiar negru Pe corp prezintă 5 dungi una dorsală mediană 2

suprastigmale și 2 substigmale (fig 2)

Oul hemisferic de 04-05 mm ornat cu numeroase striațiuni La depunere are culoarea alb-gălbui după

care devine verzui chiar maron icircnchis icircnainte de eclozare

Pupa de culoare maron stacojiu 14-18 mm lungime purtacircnd la extremitatea posterioară doi spini icircn

formă de cacircrlig

Fig1 Larvă (httpswwwcabiorgiscdatasheet) Fig 2 Adult (httpswwwcabiorgiscdatasheet)

Simptome pagubele provocate de acest dăunător sunt cauzate de hrănirea vorace a omizilor pe frunze

mai ales icircn fazele inițiale de după eclozare Mai tacircrziu pătrund icircn fructe și formează galerii unde lasă

numeroase dejecții făcacircndu-le improprii pentru consum De asemenea fructele atacate de larve cad

prematur sau se infectează secundar cu diferiți agenți patogeni

Biologie iernează icircn stadiul de pupă icircn sol icircntr-o celulă ovală de pămacircnt la adacircncimea de 7-25 cm

Fluturii zboară pe icircnserate și noaptea hrănindu-se cu nectarul florilor Ouăle sunt depuse izolat pe

frunzele tulpinile și inflorescențele plantelor gazdă O femelă poate depune icircntre 300-3000 ouă icircn

medie 500-1000 Ouăle eclozează icircn trei zile la 225degC perioada larvară durează 18 zile tot la 225degC şi

se prelungeşte pacircnă la 51 de zile la 175degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă

icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere

icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de

infestare

Măsuri curative

metode fizice prin amplasarea capcanelor atractive pentru ambele sexe cu rol de a pune icircn evidenţă

prezenţa dăunătorului dar şi de atragere şi omoracircre a acestora

metode biologice prin utilizarea

- unor produse pe baza de bacterii ex Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a

doua generaţie) şi virusuri ex Helicoverpa armigera nuclear polyhedrosis virus

- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus maculiventris

metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar ALVERDE - 10 lha icircn 1000

l apă ha MATCH 050 EC ndash 100 mlhl VOLIAM TARGO - 06-08 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime

admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- ALVERDE - 3 zile

- MATCH 050 EC - 7 zile

- VOLIAM TARGO - 3 zile

IMPORTANT

Se recomandă icircnchiderea spaţiilor protejate pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii

adulților

Adulţii sunt migratori şi pot parcurge distanţe mari (˃100 km)

Larvele şi adulţii pot fi identificaţi cu exactitate faţă de alte specii prin examen de laborator

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Liriomyza trifolii (Burgess)

Denumire populară musca minieră a plantelor de seră musca minieră

Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă semnalată pe 22 specii de plante gazdă fiind considerat principalul

dăunător al tomatelor icircn spaţii protejate

Descriere Adultul muscă mică lungime 13-23 mm de culoare neagră-cenușie Femelele sunt puțin mai mari

decacirct masculii Aripile nu depășesc lungimea corpului și au nervurile negre Scutelul este galben perii

ventrali de culoare galbenă pronotul și scutul de culoare neagră cu reflexe cenușii

Oul este sferic de 02-03mm la depunere albicios - cenușiu ușor translucid

Larva apodă și acefală de 3 mm lungime la icircnceput transparentă apoi galben-portocalie prezintă

posterior două stigme triunghiulare caracteristice

Pupa 18-23 mm lungime ovală ușor turtită ventral de culoare variabilă galben-portocalie deschis

pacircnă la maron auriu

Fig 1 Atac de Liriomyza trifolii (foto ANF) Fig 2 Adult L trifolii (foto ANF)

Simptome Minele de pe frunze și punctele de hrănire sunt de regulă cele mai evidente semne privind

prezența dăunătorului Icircnțepăturile de hrănire produse de femele apar ca niște adacircncituri circulare de

culoare albicioasă iar cele pentru pontă sunt ceva mai mici și dispuse mai uniform circular Minele

produse de larve vizibile tot pe partea superioară a frunzelor sunt tipic sinuoase foarte răsucite și de

formă neregulată lărgindu-se pe măsură ce larva se dezvoltă inițial de culoare verde apoi devin albe

odată cu icircmbătracircnirea țesutului

Biologie o generație se dezvoltă icircn 15-20 zile icircn funcție de temperatură Adulții zboară dimineața

copulația avacircnd loc la 24 de ore de la apariție Femelele trăiesc 15-30 zile timp icircn care depun 25-640 de

ouă icircn serii de cacircte 17 pe zi După 2-5 zile apar larvele care formează mine icircn țesutul palisadic al

frunzei unde rămacircn 4-7 zile pacircnă la completa dezvoltare Icircmpuparea are loc icircn afara minei de regulă icircn

stratul superficial al solului de lacircngă planta gazdă și durează 10-12 zile Icircn spații protejate specia

dezvoltă mai multe generații pe an care se suprapun

Măsuri de management

Măsuri preventive

controlul materialului de plantare icircnainte de icircnființarea culturii

distrugerea resturilor vegetale şi dezinfectarea solului și incintei

monitorizarea culturilor pentru detectarea adulţilor (capcane) şi larvelor (inspectarea plantelor)

Măsuri curative

metode fizice utilizarea capcanelor galbene lipicioase metodă eficace de capturare a adulților icircn

timpul perioadei de vegetație metode biologice utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius palliles

Chrysocharis parksi Diglyphus begini ploșniței prădătoare Cyrtopeltis modestus sau a nematodul

parazit Neoaplectana carpocapsae

-un produs inofensiv faţă de mediu şi om este Lasertrade 240 SC (05 lha) insecticid biologic obţinut din

fermentaţia bacteriei Saccharopolyspora spinosae din sol

metode chimice utilizarea insecticidelor trebuie să fie ținută la minimum doar icircn situații de urgență

preferacircndu-se acele produse care distrug cel mai puţin fauna utilă Stropirile se vor efectua doar la

apariția focarelor de infecție cu insecticide avizate folosind alternativ produse cu substanţă activă

diferită Produsele de protecţie a plantelor care se vor folosi sunt APACHE 015 lha SAFRAN 18 EC

- 09 lha icircn 1000 l apă VARGAS 18 EC - 09 lha icircn 1000 l apă ACTARA 25 WG (aplicat la sol ) ndash

08 kgha preventiv şi curativ la 4-5 zile de la plantarea răsadurilor de tomate icircn solarii VYDATE 10 L -

10 lha VOLIAM TARGO - 06-08 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii limitelor maxime

admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- APACHE - 3 zile

- SAFRAN 18 EC - 3 zile

- VARGAS 18 EC - 3 zile

- ACTARA 25 WG - 3 zile

- VYDATE 10 L - 21 zile

- LASER 240 SC - 3 zile

- VOLIAM TARGO - 3 zile

- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile

IMPORTANT Principala sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din

serele icircnmulțitor

Icircnțepăturile provocate de adulți sunt porți de pătrundere a altor tipuri de organisme

dăunătoare

22 Organisme dăunătoare non- carantină la tomate cultivate icircn spaţii protejate

221 Ciuperci

1 Alternaria sp - alternarioză

2 Botrytis cinerea PersFr - putregaiul cenușiu

3 Colletotrichum coccodes Wallr - antracnoza

4 Dydimella lycopersici Kleb - putrezirea coletului

5 Fulvia fulva ( Cladosporium fulvum) (Cooke) - pătarea cafenie a frunzelor de tomate

6 Fusarium sp - ofilirea fuzariană (fuzarioză)

7 Leveillula taurica (Lev) Arnaud - fainarea tomatelor

8 Septoria lycopersici - pătarea albă a frunzelor de tomate

9 Phytophtora infenstans (Mont) de By - mana tomatelor

10Phytophtora parasitica Dast - putregaiul coletului sau mana de sol a

tomatelor

11 Pytium ultimum Trow - căderea și putrezirea plăntuțelor

12 Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold şi Verticillium dahliae Kleb ndash ofilirea verticiliană

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Alternaria sp

Denumire populară alternarioza

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate cartof vinete ardei

Simptome boala se manifestă pe tulpini frunze și fructe Plantele pot fi atacate icircn toate fazele de

dezvoltare

Icircn răsadniță atacul apare icircn porțiunea bazală a tulpiniței pete alungite brune care se extind de jur

icircmprejur determinacircnd ofilirea și uscarea răsadului

După transplantare icircn spaţii protejate sau icircn cacircmp pe frunze apar pete circulare cenuşii-brunii cu

zonalităţi concentrice numite şi bdquopete ţintărdquo Petele la icircnceput mici se extind concentric pot atinge 2

cm icircn diametru şi prezintă un inel galben

Pe zona brunificată apare un mucegai fin negru iar ţesuturile se brunifică se subţiază şi uneori se rup

frunzele prezentacircnd perforaţii

Icircn condiţii de umiditate ridicată boala evoluează rapid apare veştejirea şi uscarea frunzelor ceea ce

duce la desfrunzirea icircnainte de vreme şi oprirea din creştere a fructelor ce nu se maturează

Dacă fructele sunt atacate cacircnd sunt mici se icircnnegresc și cad cu ușurință de pe plante

Fructele atacate prezintă zone scufundate brune cu crăpături şi cu zonalităţi concentrice

Fig 1 Atac pe tulpină (httpsimagesbugwoodorg) Fig 2 Atac pe frunze (httpsimagesbugwoodorg)

Foto D Blancard ( INRA)

Mod de răspacircndire

Răspacircndirea ciupercii de la plantă la plantă de la un etaj de frunze la altul se face prin intermediul

sporilor duşi de vacircnt sau de picăturile de apă Temperatura cuprinsă icircntre 2-35degC şi umiditatea

atmosferică de 100 sunt condiţii favorabile atacului Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face

prin miceliu sporii de pe resturile vegetale şi prin seminţele provenite din fructele parţial atacate

Ciuperca se poate răspacircndi cu uşurinţă icircn terenurile bogate icircn humus cele icircngrăşate excesiv icircn solurile

cu lipsă de magneziu şi pe diferite plante cartof vinete măselariţă ciumăfaie mătrăgună

Măsuri de management

Măsuri preventive

Tomatele se vor planta icircn soluri icircngrăşate echilibrat fără lipsă de magneziu curate de buruieni Solul

serelor şi solariilor va fi icircn prealabil dezinfectat termic sau chimic Măsurile de igienă culturale

obligatorii ca stracircngerea şi arderea resturilor vegetale sau icircngroparea lor icircn profunzime limitează

atacul ciupercii Icircntre măsurile agrotehnice remarcăm asolamentul icircn care tomatele nu trebuie să

revină pe sola ce a fost infestată cu Alternaria decacirct după 4 ani Utilizarea irigării la baza plantelor și

nu prin aspersiune pentru a nu disemina sporii ciupercii Aerisirea solariilor serelor dimineața

devreme sau seara tacircrziu pentru a evita formarea condensului pe frunze

Măsuri curative combatere chimică cu următoarele produse

- GRISU - 10 lha

- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)

- REVUS TOP -06 lha

- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie

Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe

- BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha

- VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha

- AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă

- ORTIVA TOP ndash 1 lha

- ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- GRISU - 3 zile

- CIDELY TOP - 3 zile

- REVUS TOP - 3 zile

- ORTIVA 250 SC - 3 zile

- BRAVO 500 SC - 3 zile

- VITRA 50 WP - 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp

- AZBANY - 3 zile

- ORTIVA TOP - 7 zile

- ORTIVA OPTI - 3 zile

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Botrytis cinerea PersFr Denumire populară putregaiul cenușiu al tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate

Simptome putregaiul cenușiu al tomatelor apare pe toate părțile aeriene ale plantelor Cel mai

caracteristic simptom al bolii icircl reprezintă prezența a numeroase mase de spori pe țesuturile necrozate

astfel icircncacirct acestea au un aspect pufos de culoare gri-icircnchis

Pe frunze

La icircnceput atacul se manifestă pe frunzele moarte de la baza plantei apoi pot fi invadate țesuturile

tinere Boala este asociată cu plantele mature care au un foliaj dens Umiditatea ridicată icircn foliajul

plantelor pe timpul nopții este suficientă pentru dezvoltarea bolii astfel icircncacirct nu este de preferat o

perioadă prelungită cu umiditate ridicată

Pe frunzele tinere infecția apare sub formă de zone necrozate adesea icircn forma literei ldquoVrdquo

progresează spre pețiol și apoi pătrunde icircn tulpină

Pe tulpină

La răsaduri leziunile pe frunzulițe se extind și cuprind icircntregul limb apoi pețiolul iar icircn final

tulpina Infecția poate icircnconjura tulpina provoacă ofilirea tuplina icircși pierde culoarea se dezvoltă cancere

ceea ce conduce la declinul plantei

Pe flori

Cum boala progresează pe plantele mature florile se infectează și ele se brunifică și mor sau

ciuperca trece din petalele infectate icircn sepale și de aici crește icircn fructul aflat icircn dezvoltare De asemenea

petalele infectate pot rămacircne atașate de fruct iar ciuperca pătrunde icircn fruct și apoi se deplasează către

tulpină

Pe fructe

Pe fructe simptomele sunt tipice de putregai moale cu zone distruse care devin albicioase De

obicei pielița se rupe icircn centrul zonelor afectate dar rămacircne icircntreagă icircn rest Sporii ciupercii se dezvoltă

icircn aceste zone cu țesuturile distruse Eventual icircntregul fruct devine afectat și se mumifică

Un simptom neobișnuit pe fructe icircl reprezintă apariția de halouri numite ldquopete fantomărdquo Icircn

centrul acestor halouri apar puncte mici necrotice Haloul este de culoare albă circular de 3-8 mm icircn

diametru Un număr mare de halouri pe fructe face ca acestea să aibă un aspect neplăcut și să fie greu de

comercializat

Fig 1 Leziuni pe frunze Fig 2 Cancere pe tulpini Fig 3 Simptome pe inflorescențe Foto David M Ingram Plant Foto The Ohio State University Foto D Maeso INIA Las Brujas Uruguay

Management Network 2006

Fig 4 Fructe infectate icircn seră Fig 5 Pete fantomă Fig 6 Mumificarea fructelor (httpswwwextensionumnedu) (httpcreerbizbotyrishtml) Spheragro Diseases and

plant pathologies Sevilia Spania

Mod de răspacircndire Sporii ciupercii sunt foarte ușor răspacircndiți de vacircnt Insectele pot răspacircndi patogenul prin icircnțeparea

sau rănirea plantelor

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircndepărtarea și distrugerea plantelor a resturilor infectate și a buruienilor care pot fi gazde pentru

această ciupercă

menținerea unei temperaturi și ventilații adecvate prin reducerea supraaglomerării plantelor și a tăierii

lor judicioase

evitarea excesului de apă pe plante

evitarea irigării icircn exces

sterilizarea macircinilor și a uneltelor de lucru icircn mod regulat

evitarea rănirii plantelor

evitarea aplicării repetate de tratamente cu săruri metalice ale fungicidelor ethylene bis

dithiocarbamate (intensifică severitatea bolii)

evitarea asocierii sărurilor metalice cu fungicidele

evitarea cultivării tomatelor pe solurile nisipoase acide care au un conținut ridicat de apă

efectuarea tratamentelor cu fungicide icircnainte ca plantele să-și formeze un foliaj dens (este imposibil de

acoperit frunzele senescente din centrul unui foliaj dens)

asigurarea unui raport calciu- fosfor de 2 la 1 sau mai mare icircn pețiolul frunzelor (este de ajutor icircn

controlul bolii)

Măsuri curative

tratarea cu var a solurilor acide pentru a crește conținutul de calciu icircn plante și a reduce sensibilitatea

acestora

tratamente cu ORTIVA TOP ndash 1 lha ORTIVA OPTI ndash 20-25 lha TOPSIN M 500 SC ndash

17 lha BRAVO 500 SC ndash 15-2 lha GRISU ndash 101 lha Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de

pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză ORTIVA TOP ndash 7 zile ORTIVA OPTI ndash 20-25 ndash 3 zile TOPSIN M 500 SC

ndash 14 zile BRAVO 500 SC ndash 3 zile GRISU ndash 3 zile

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător Colletotrichum coccodes Wallr

IMPORTANT Botrytis cinerea atacă o gamă largă de plante Controlul chimic al bolii prin utilizarea

fungicidelor poate fi evitat prin fertilizare irigare și tehnici de tăiere adecvate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Colletotrichum coccodes Wallr

Denumire populară antracnoză

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome Organe atacate boala apare icircn toate fazele de vegetație pe toate organele aeriene forma cea mai

frecventă și mai gravă fiind cea de pe fructe

- pe fructe simptomele apar icircn momentul maturării sub forma unor pete mici de 2-4 mm icircn

diametru circulare umede cufundate de culoare mai icircnchisă decacirct țesutul sănătos

- pe măsură ce petele cresc icircn dimensiuni ajungacircnd pacircnă la 10 mm porțiunea centrală se

icircnnegrește ca urmare a dezvoltării miceliului ciupercii sub pielița fructului

- la suprafața țesuturilor atacate apar fructificațiile ciupercii (microscleroți și acervuli cu lagăre

de conidiofori și conidii) sub forma unor pustule de culoare brun-icircnchis

- adesea numeroase pete se dezvoltă icircn același timp pe fructe și acoperă porțiuni largi

determinacircnd putrezirea fructului

- pe frunze infecția este caracterizată prin leziuni mici circulare brune icircnconjurate de halouri

galbene

- rădăcinile infectate prezintă leziuni brune cu miniscleroți la suprafață și pot fi ușor decorticate

- plantele bolnave se pot smulge ușor din sol deoarece sistemul radicular este deteriorat

Antracnoza pe fructe de tomate (wwwhortcornelledu)

Mod de răspacircndire - patogenul este un colonizator al solului dar se conservă ușor și pe resturile vegetale

- ciuperca este capabilă să colonizeze cel puțin 68 de specii vegetale din 19 familii botanice icircn primul

racircnd legume din fam Solanaceae (ardei vinete cartof) și Cucurbitaceae (pepene) care pot juca rol de

gazde alternative sau contribuie la creșterea inoculului icircn sol Mai multe buruieni asigură aceeași

funcție Solanum dulcamara S Nigrum Abutilon theophrasti Amaranthus retroflexus Chenopodium

album Convolvulus arvensis Capsella bursa-pastoris

- ciuperca a fost găsită și icircn apa utilizată pentru culturile fără sol apă ce provenea din bazine de stocare

exterioare

- atacul poate avea loc la temperaturi icircntre 15-30degC iar sporularea pe fructe este optimă la 28degC

- perioadele ploioase și irigarea prin aspersiune favorizează antracnoza

- apa liberă pe fructe mai multe ore legată de frecvența precipitațiilor sau irigărilor crește puternic

incidența icircn cultură

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnlăturarea și distrugerea resturilor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol

recoltarea cacirct mai rapidă a fructelor sensibile la antracnoză

gestionarea irigării prin aspersie și favorizarea uscării foliajului

Măsuri curative

combatere chimică cu următoarele produse

- BRAVO 500 SC- 15- 2Lha

- VITRA 50 WP- 15-20 kgha

- ALCUPRAL 50 PU - 15-2 kgha

- CUPRENOX 50 - 15-2 kgha

- ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 375-5 kgha

- CUPERTINE SUPER ndash 35 kgha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de

pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

BRAVO 500 SC- 3 zile

VITRA 50 WP- 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp

ALCUPRAL 50 PU - 3 zile

CUPRENOX 50 - 3 zile

ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 3 zile

CUPERTINE SUPER ndash 3 zile icircn sere

IMPORTANT

Boala este considerată cea mai gravă amenințare icircn cazul fructele de tomate pentru

industrializare icircn numeroase zone de producție din lume Icircn aceste zone icircn absența

măsurilor de protecție pierderile pot atinge 70

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Didymella lycopersici Kleb

Denumire populară putrezirea coletului

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă tomate

Simptome o boală majoră icircn special a tomatelor din sere Sunt afectate toate părțile superioare ale

plantei tulpini frunze și fructe cu predilecție deosebită pe tulpini

- primele simptome apar la puțin timp după repicare icircn dreptul coletului sub formă de pete

cenușii-brune sau brune-negricioase Petele se extind de jur icircmprejurul coletului astfel icircn dreptul

acestei porțiuni atacate tulpina se subțiază țesuturile sunt cufundate zbacircrcite scoarța este

putrezită și crăpată și desprinsă parțial de partea lemnoasă Apariția putregaiului stopează

circulația sevei icircn tulpină cauză ce duce la veștejirea plantei și pieirea treptată Pe țesuturile

atacate se observă punctişoare mici negre care reprezintă picnidiile ciupercii Astfel de leziuni

pot apărea mai tacircrziu și pe partea superioară a tulpinii la subsoara frunzelor pe nervuri sau pe

pețioli datorate picnosporilor formați icircn zona coletului

- pe frunze atacul apare cacircnd umiditatea este excesivă frunzele inferioare se transformă icircn galben

și leziunile frunzelor sunt maro cu inele concentrice Icircn centrul petelor se observă puncte negre

mici (picnidiile ciupercii)

- infecția fructelor este rară icircn seră atacul pe fructe se observă icircn partea dinspre peduncul sub

formă de pete umede care se dezvoltă rapid icircn cercuri concentrice se brunifică și se adacircncesc

httpwwwalamycom

wwwbotanistiro

Mod de răspacircndire ciuperca iernează icircn resturile de plante rămase icircn sol putacircnd trăi ca saprofită Icircn

cazuri rare transmiterea bolii poate avea loc și prin semințe

Măsuri de management

Măsuri preventive

o dezinfecția amestecului de pămănt

o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă

o urmărirea umidității solului icircn perioada imediată a plantării

o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul

IMPORTANT

Semințele provenite din fructe bolnave pot găzdui organismul patogen fapt pentru care se

recomandă utilizarea de sămacircnță extrasă din fructe sănătoase

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Fulvia fulva (Cooke)

Denumire populară pătarea cafenie a frunzelor de tomate

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome se manifestă icircn special pe frunzele bătricircne de la baza plantei dar poate trece și pe tulpini și

pe fructele tinere icircn cazul unui atac puternic

Atacul icircncepe pe frunzele bazale apoi progresează și pe frunzele din etajele superioare

Pe partea superioară a frunzelor apar pete mici de culoare gălbuie care se măresc icircn diametru și devin

galbene

Pe partea inferioară a frunzelor icircn dreptul petelor apare un puf alb care devine cafeniu și icircn final brun-

violaceu format din conidioforii și conidiile ciupercii

Icircn condiții favorabile de mediu icircn cazul unor atacuri puternice petele confluează țesuturile atacate se

brunifică și se necrozează iar frunzele se usucă ceea ce determină debilitarea plantelor

Simptome produse pe frunze și fructe de tomate de ciuperca Fulvia fulva

Foto The Ohio State University OARDC Departament of Plant Pathology

Fructele sunt atacate mai rar dar icircn toate fazele de dezvoltare fiind afectate mai frecvent cele din etajul

superior la suprafață icircn jurul pedunculului apar pete de decolorare care se brunifică se adacircncesc icircn

pulpă apoi se extind și ocupă zone mari din fruct

Semințele infectate sunt mai icircnchise la culoare decacirct cele normale cu pete mici negricioase și hilul de

culoare neagră

Mod de răspacircndire ndash transmiterea patogenului de la un an la altul se realizează prin intermediul resturilor plantelor

infectate și semințe

ndash prin sporii ciupercii bdquoconidiirdquo ce se găsesc icircn praful depus pe elementele din seră sau solar

icircn și pe sol Foarte rezistente la uscăciune conidiile pot supraviețui icircn seră mai mult de un an icircn absența

gazdei sensibile

ndash temperaturile de 22 - 26 ordmC corelate cu umiditatea de peste 95

ndash lipsa aerisirii la care se adaugă și prezența picăturilor de apă pe frunze favorizează atacul ciupercii

ndash atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele cultivate icircn

cacircmp - prin sporii antrenați de curenții de aer picăturile de apă sau de unele insecte (musculița albă de seră-

Trialeurodes vaporariorum)

Măsuri de management

Măsuri preventive

ndash folosirea unor hibrizi cu rezistență genetică

ndash folosirea sistemelor de irigații prin picurare

ndash aerisirea corectă a solariilor și serelor sub 90

ndash curățarea frunzelor din partea inferioară a plantelor pentru o ventilație mai bună

ndash distrugerea totală a resturilor de plante infectate și dezinfectarea spațiului icircnchis de cultură

ndash utilizarea tehnologiei de mulcire pentru controlul umidității relative a aerului sub 90

Măsuri curative Icircncă de la primele simptome se recomandă combaterea chimică cu următoarele produse

- CIDELY TOP ndash 10 lha ( stadiul de 10 frunze) - ORTIVA 250 SC- 075lha-1 lha icircn funcție de gradul de infecție

Se aplică de la apariția primei inflorescențe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat

-BRAVO 500 SC - 15-2 lha

- ORTIVA TOP-1 lha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de

pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- CIDELY TOP 3 zile ORTIVA 250 SC 3zile BRAVO 500 SC 3 zile ORTIVA TOP 7 zile

IMPORTANT

Icircn spații protejate cu umiditate a aerului peste 85 poate produce pierderi de producție de

pacircnă la 25

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Fusarium spp

Denumire populară fuzarioza tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate

Simptome

La răsadurile bolnave se observă o scădere a turgescenței frunzelor iar icircn cele din urmă plăntuțele

se ofilesc și mor

La plantele mai avansate icircn vegetație primul simptom este icircngălbenirea de-a lungul marginilor

celor mai mature frunze cacircnd primele fructe sunt aproape de maturitate Icircngălbenirea este curacircnd urmată

de necrozarea și colapsul pețiolului frunzelor Simptomele se dezvoltă numai pe o singură parte a plantei

iar frunzuliţele de pe o singură parte a peţiolului se icircngălbenesc icircnaintea celor de pe cealaltă parte

Icircngălbenirea treptată afectează cea mai mare parte a foliajului şi este icircnsoţită de ofilirea plantei icircn cea mai

călduroasă parte a zilei Ofilirea devine mai accentuată de la zi la zi pacircnă cacircnd planta moare

Cacircnd sunt tinere (răsaduri) plantele afectate pot rămacircne pipernicite Unele plante se usucă icircncet

și pot rămacircne vii pacircnă la sfacircrșitul recoltării

La o verificare a bazei tulpinii se poate observa o brunificare a țesuturilor corticale la nivelul

solului sau la 10 ndash 30 cm mai sus iar secționarea longitudinală dezvăluie brunificarea xilemului Icircn urma

ploilor sau icircn timpul perioadelor cețoase ciuperca produce pe leziunile externe necrozate un miceliu

abundent de culoare roz

Infecţia la fructe apare ocazional şi poate fi detectată icircn ţesuturile vasculare din fruct unde apar

modificări de culoare

Icircngălbenire și ofilire Simptome la baza tulpinii Secțiune longitudinală

Foto The Ohio State University Foto Dan Egel Plant and Pest Diagnostic Laboratory

Mod de răspacircndire Fusarium spp este răspacircndită prin sămacircnță sol răsaduri infectate sau prin solul infectat aderent la

rădacinile răsadurilor vacircnt și apa care poartă sol infectat De asemenea echipamentele de lucru

vehiculele uneltele utilizate contaminate reprezintă tot atacirctea moduri de răspacircndire a ciupercii

Pe distanțe mari infecția este propagată de semințe și răsaduri infectate

Icircn sere sporii ciupercii se găsesc icircn stratul de mulci dintre racircndurile de tomate și pe plantele

putrezite aruncate la gunoi icircn apropierea spațiilor protejate Icircn mod frecvent sunt găsiți spori icircn aerul

infectat din sere și de asemenea o mare concentrație de clamidospori din sol servesc drept sursă de

infecție

Ciuperca pătrunde prin rănile din rădăcini iar dezvoltarea acesteia este favorizată de o temperatură

a solului și a aerului de 28degC temperatura optimă de creștere a plantelor fertilizarea icircn concentrații

scăzute de azot şi fosfor și ridicate de potasiu de pH-ul scăzut al solului de intensitatea mică a luminii

Virulența patogenului este intensificată de micronutrienți fosfor și ioni de amoniu și este diminuată de

nitrați

Simptom pe frunze Simptom pe fructe

Foto University of Connecticut (wwwbritannicacom)

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea la plantare a unui răsad sănatos și rezistent la Fusarium spp

sterilizarea solului cu vapori de apă supraicircncălziți

fertilizarea cu nitrat de calciu creșterea pH-ului solului pacircnă la 65 ndash 70

evitarea irigării icircn exces (inundarea) evitarea utilizării pentru irigare a apei din canale sau iazuri

deoarece poate fi contaminată cu acest patogen

rotația culturilor la 4 ani nu elimină patogenul icircnsă reduce semnificativ pierderile

combaterea buruienilor

Măsuri curative

sterilizarea chimică a solului cu două săptămacircni icircnainte de transplantare

combatere chimică cu TOPSIN M 500 SC- 17 Lha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză

-TOPSIN M 500 SC ndash 14 zile

IMPORTANT

Fusarium spp atacă o gamă largă de plante

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Leveillula taurica (Lev) Arnaud

Denumire populară făinare

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome organe atacate toate organele aeriene ale plantei dar icircn special pe frunze

- primele simptome ale atacului se observă sub forma unor pete de decolorare (gălbui) vizibile

mai ales pe fața superioară a frunzelor de formă neregulată de 2-9 mm diametru

- icircn condiții favorabile dezvoltării bolii apar un număr mare de pete (peste 30) care confluează

și acoperă porțiuni icircntinse din limb (pacircnă la 4 cm lungime și 1 cm lățime)

- pe fața inferioară a limbului icircn dreptul petelor se formează o eflorescență cenușie-albicioasă

formată din conidioforii și conidiile ciupercii

- frunzele puternic infectate mor dar rareori cad de pe plantă

Atacul ciupercii pe frunze de tomate

Image Ontario Crop IPM- Franța Image sanayidomatesiblogspotcom

(httpwwwalamycom)

Mod de răspacircndire conidiile ciupercii Leveillula taurica pot germina icircntr-un interval de temperatură de la 10 la

35degC iar icircn condiții de seră infecția este favorizată de temperaturi sub 30degC

odată infecția instalată temperaturile peste 30degC accelerează dezvoltarea bolii și moartea

frunzelor atacate

icircn zonele cu temperaturi ridicate icircn timpul zilei se produce infecția cu această ciupercă chiar

dacă nopțile sunt răcoroase

atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele

cultivate icircn cacircmp

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol

Măsuri curative -combatere chimică cu

- TOPAS 100 EC ndash 05 lha

- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)

- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie

Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat

- REFLECT ndash 10 lha ndash se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă la coacerea deplină

a fructelor

- MYCLOFIL ndash 40-60 ml100 l apă icircn timpul vegetaţie de la prima apariţie la 7 ndash 10 zile

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- TOPAS 100 EC - 3 zile

- CIDELY TOP - 3 zile

- ORTIVA 250 SC - 3 zile

- REFLECT - 1 zi

- MYCLOFIL - 3 zile

IMPORTANT

Se poate confunda cu atacul ciupercii Cladosporium fulvum (Fulvia fulva)

Poate ataca și alte specii ceapă usturoi ardei vinete bumbac

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Septoria lycopersici Speg

Denumire populară boala petelor albe

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome Organe atacate icircn special frunzele

- primele simptome ale bolii apar icircn răsadnițe pe cotiledoane sau pe frunzulițe sub forma

unor pete circulare de 1-4 mm diametru bine delimitate la icircnceput de culoare brun-gălbuie

iar mai tacircrziu albicioase

- icircn dreptul petelor pe ambele fețe ale frunzelor apar punctișoare negre (picnidiile ciupercii)

- icircn cacircmp boala se manifestă prin simptome asemănătoare cu cele din răsadnițe cu

deosebirea că petele rămacircn de culoare brun-gălbuie sau brun-cenușie

- de obicei atacul icircncepe pe frunzele de la bază și progresează spre vacircrf

- frunzele puternic atacate se brunifică se usucă și cad plantele rămacircnacircnd doar cu cacircteva

frunze tinere icircn partea de la vacircrf

Fig1 şi 2- Atacul ciupercii pe frunze de tomate ( wwwmissouribotanicalgardenorg www agndsuedu)

Fig 3 ndash Picnidiile ciupercii dezvoltate pe frunze Fig 4- Sporii ciupercii ieșiți sub formă de ciri din picnidii

vegetablemdonlineppathcornelledu Photos courtesy of TA Zitter Cornell University Ithaca NY

Mod de răspacircndire - transmiterea patogenului se realizează prin picnidii sau miceliu din resturile infectate

- sporii ciupercii sunt icircmprăștiați de la o plantă la alta prin apa de ploaie irigații curenți de aer sau

insecte

- temperaturile icircntre 20-25degC sunt optime pentru infecție

- perioadele lungi cu temperaturi crescute și umiditate mare icircn aer și pe frunze constituie condițiile

ideale pentru dezvoltarea bolii și răspacircndirea ciupercii

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol

IMPORTANT

Pierderile pot atinge 20-80 din producție icircn anii ploioși și icircn cazul culturilor netratate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Phytophthora parasitica Dast

Denumire populară putregaiul coletului sau mana de sol a tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă specie polifagă atacă tomate fasole ceapă vinete ardei pepeni galbeni și verzi

Simptome icircn funcție de faza de vegetație și de organul atacat (rădăcini tulpini fructe) boala se

manifestă prin simptome diferite

- pe răsad icircn faza de 4-6 frunze boala apare icircn dreptul coletului observacircnd o ușoară gacirctuire și

icircnmuiere a țesuturilor urmate de căderea răsadului

- pe rădăcini atacul se icircntacirclnește sub formă de putregai uscat țesuturile fiind de culoare brună ndash

albicioasă

- pe tulpini se manifestă prin apariția icircn dreptul coletului a unor pete verde icircnchis la icircnceput

apoase apoi brune ce se extind și cuprind tulpina de jur icircmprejur 10-15 cm deasupra pămacircntului

Plantele atacate se ofilesc și pier Țesuturile din dreptul petelor putrezesc și se acoperă cu un puf

albicios

- pe fructe apare o pată cenușie-brunie cu marginile nedefinite de formă neregulată cu suprafața

umedă zonată concentric la icircnceput pe partea fructului care vine icircn atingere cu pămacircntul apoi se

extinde cuprinzacircnd fructul icircn icircntregime de cele mai multe ori Icircn condiții de umiditate ridicată pe

suprafața țesuturilor atacate apare un puf albicios (conidioforii și conidiile ciuperci)

Mod de răspacircndire

Ciuperca Phytophthora parasitica rezistă icircn sol de la un an la altul sub forma de oospori dar

poate fi prezentă 5-10 ani icircn sol) Un rol icircnsemnat icircn dezvoltarea ciupercii icircl joacă umiditatea

atmosferică peste 90 cacirct şi temperatura ciuperca dezvoltacircndu-se icircntre 127 şi 35ordmC

temperatura optimă variind icircntre 238 şi 30 ordmC

Măsuri de management

Măsuri preventive

o dezinfecția amestecului de pămănt

o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă

o controlul umidității solului icircn perioada imediată a plantării

o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul

httpwwwbotanistiiro httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests

Osu-The Ohio University

IMPORTANT Intensitatea atacului este influențată icircn mare măsură de umiditatea solului icircn perioada

imediată plantării fiind necesar ca udarea să se facă icircn reprize cu cantități reduse de apă

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Phytophthora infestans (Mont) de By

Denumire populară mana tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate cartof

Simptome atacul se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor (frunze tulpini flori și

fructe)

- pe frunzele bazale sub formă de pete circulare sau de formă neregulată la icircnceput de culoare

verde-galbuie cu aspect umed devin apoi cenușii-brunii icircnconjurate de o zonă icircngustă

decolorată Petele se măresc confluează și pot acoperi icircntreaga suprafață a foliolelor atunci cacircnd

condițiile sunt favorabile dezvoltării bolii

Icircn dreptul petelor pe partea inferioară a frunzelor se observă un puf fin albicios ce

reprezintă fructificațiile ciupercii conidiofori cu conidii După cacircteva zile frunzele atacate se

usucă sau putrezesc

- pe fructe infecția icircncepe din primele faze de dezvoltare pacircnă aproape de maturare Pe fructe

apar pete mici de formă neregulată ușor cufundate icircn pulpă la icircnceput de culoare verde ndash

măslinie după care icircn scurt timp devin măsliniu icircnchis Cacircnd umiditatea este ridicată la fel și pe

frunze icircn dreptul petelor apare un puf albicios Fructele bolnave se desprind și cad prematur

urmare a putrezirii pedunculului

- pe tulpini atacul se manifestă sub forma unor pete mici ovale cenușii-brunii care se măresc și

icircnconjoară tulpina Tulpinile putrezesc și se rup

Fig 1 Fructe atacate Fig 2 Simptome pe tulpină şi frunze

(httpscommonswikimediaorg)

Mod de răspacircndire

Transmiterea de la un an la altul se realizează prin semințe infectate resturi de plante rămase

peste iarna unde patogenul rezistă Icircn perioadele calde și uscate ciuperca rămacircne viabilă icircn

țesuturile frunzelor inferioare și icircn leziunile de pe tulpini iar cacircnd vremea redevine favorabilă

ciuperca se reproduce din nou

La tomate mana apare mai tacircrziu cu 12-15 zile decacirct la cartof și anume icircn a doua decadă a lunii

iulie

Măsuri de management

Măsuri preventive

o asolament rațional

o evitarea cultivării tomatelor icircn vecinătatea cartofilor

o evitarea recoltării semințelor din fructele atacate

o adunarea și distrugerea resturilor de plante

o schimbarea sau dezinfectarea termicăchimică a pămacircntului

o cultivarea de soiuri rezistente la mană

o administrarea de icircngrășăminte minerale mai ales potasiu care intensifică rezistența

plantelor

Măsuri curative - combatere chimică cu următoarele produse REVUS 250 SC ndash 06 lha REVUS TOP -06 lha

PREVICUR ENERGY ndash 3 l ha se aplică la sol prin picurare ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1

lha icircn funcţie de gradul de infecţie

Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat

CYCLO-R Liquido ndash 24 -40 lha la icircnceputul icircnfloritului BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha

VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha RANMAN TOP ndash 050 lha AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă

ORTIVA TOP ndash 1 l ha ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha CUPROXATE FLOWABLE ndash 53 l ha

de la prima frunză pacircnă la coacere OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de

icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă

3-5 lmp

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză REVUS 250 SC 3 zile REVUS TOP 3 zile PREVICUR ENERGY 3 zile

ORTIVA 250 SC 3 zile CYCLO-R Liquido 28 zile BRAVO 500 SC 3 zile VITRA 50 WP 3

zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp RANMAN TOP 3 zile AZBANY 3 zile ORTIVA TOP 7 zile

ORTIVA OPTI 3 zile CUPROXATE FLOWABLE 3 zile pentru consum 8 zile pentru

industrializare OMIX - nu este necesar

IMPORTANT

Atacul produs de Phytophthora infestans pe fructe poate fi confundat cu cel produs de

Phytophthora parasitica Deosebirea constă specia Phytophthora infestans produce pete cu

suprafața neregulat reliefată al caror punct de plecare este de obicei icircn vecinătatea caliciului

icircn timp ce petele cauzate de Phytophthora parasitica sunt situate pe partea inferioară a

fructului apar zonate și au o evoluție mai rapidă

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pythium ultimum Trow

Denumire populară căderea și putrezirea plăntuțelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă se icircntacirclneşte frecvent la tomate

Simptome pe plantuțele răsărite din teren infectat se observă icircn zona bazală a tulpiniței o

brunificare a țesuturilor brunificare care se extinde icircn sus pe tulpină cacirct și pe rădăcină icircn jos Icircn

zona atacată tulpinițele se subțiază planta se veștejește se zbacircrceşte cade la pămacircnt unde va

putrezi icircn icircntregime

Simptomele pot apare icircn vetre și se extind rapid atunci cacircnd temperatura este cuprinsă icircntre 20-

30 degși umiditatea este peste 90

La suprafața solului se poate observa prezența unui strat fin de miceliu de culoare albă care se

extinde icircn timp Atunci cacircnd infecția solului este puternică plantele nu mai răsar deoarece

putrezesc pacircnă la ieșirea lor la suprafață

http wwwbotanistiiro

Mod de răspacircndire

Ciuperca Pythium ultimum se transmite de la un an la altul prin sporii de rezistență din sol iar icircn

perioada de vegetație transmiterea ciupercii de la o plantă la alta se realizează prin sporii duși de

apa din sol

Măsuri de management

Măsuri preventive -perioada critică a bolii se limitează la stadiul de plăntuțe fapt pentru care măsurile preventive

trebuie să asigure protecția răsadurilor de infecții pacircnă la transplatarea lor icircn cultură avacircnd icircn

vedere următoarele

- dezinfectarea amestecului de pămacircnt din răsadniță (termic sau chimic) sau icircnlocuirea lui cu

pămacircnt necontaminat

- dezinfectarea tocurilor răsadnițelor și uneltelor

- evitarea excesului de umezeală

- asigurarea unei bune aerisiri a plantelor

Măsuri curative - combatere chimică cu produsul OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de

icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă

3-5 lmp

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- OMIX - Nu este necesar

IMPORTANT

Ciuperca se icircntacirclnește la toate răsadurile de legume

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismelor dăunătoare

Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold

Verticillium dahliae Kleb

Denumire populară veștejirea verticiliană

Statut nu sunt organisme dăunătoare de carantină ambele specii sunt prezente icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate

Simptome ofilirea tomatelor datorată acestor ciuperci poate fi ușor confundată cu ofilirea

provocată de speciile de Fusarium sau de alte ciuperci care produc ofiliri la plante Uneori

simptomele pot fi atacirct de subtile icircncacirct duc cu gacircndul la probleme abiotice cum ar fi irigarea

insuficientă

Adesea primul indiciu de infecție cu Verticillium este ofilirea plantelor icircn timpul zilei

Plantele manifestă o ofilire ușoară spre moderată icircn cea mai călduroasă parte a zilei dar icircși revin icircn

timpul nopții Pe măsură ce boala avansează pe frunzele tinere se dezvoltă unele decolorări

marginale sau icircntre nervuri Pe aceste frunze se pot manifesta de asemenea leziuni caracteristice

icircn forma literei ldquoVrdquo unde apar icircngălbeniri icircn formă de evantai icircngustacircndu-se aproape de marginile

frunzei Dacă se efectuează o secțiune longitudinală prin tulpina unei plante infectate icircn special icircn

partea de jos a plantei se poate observa o brunificare vasculară a tulpinii Nu există nicio

brunificare vasculară a pețiolilor sau a măduvei

Veștejirea verticiliană ndash secțiune prin tulpină simptome pe frunze

Foto A Testen The Ohio State University Vegnet Newsletter

Plante de tomate infectate Foto CORNELL University Vegetable MD Online Department of Plant Pathology

Ithaca

Mod de răspacircndire Infecția se răspacircndește cu ajutorul solului infectat iar de la o plantă la alta cu ajutorul apei

de irigat și se produce de obicei icircn urma rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării icircn timpul formării

rădăcinilor secundare sau icircn urma rănilor provocate de nematozi

Microscleroții ciupercii V dahliae din sol icircși păstrează capacitatea de infecție pacircnă la 8 ani

și se dezvoltă cel mai bine la o temperatură cuprinsă icircntre 10-20degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

cultivarea soiurilor rezistente

sterilizarea solului pe o adacircncime cacirct mai mare utilizacircndu-se produse cu spectru larg

fumigarea

icircndepărtarea și distrugerea plantelor și a resturilor infectate pentru a limita conținutul de inocul

din sol

distrugerea buruienilor

evitarea rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării răsadurilor și formării rădăcinilor secundare

efectuarea unei rotații de cel puțin 4 ani

asigurarea unui drenaj eficient al apei de irigare

Măsuri curative tratamente cu biopreparatul Trichodermin 2 sau Binab T Seppic

222Bacterii

1 Pseudomonas corugata Roberts amp Scarlett - necroza măduvei tomatelor

2 Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie - pătarea pustulară

a tomatelor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pseudomonas corrugata Roberts amp Scarlett

Denumire populară necroza măduvei tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă speciile afectate sunt Solanum lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) -

doar rar și icircn zone unde necrozarea măduvei tomatelor a fost endemică icircn acel an

Chrysanthemum morifolium (crizantemă) Geranium sp (priboi)

Simptome Necroza măduvei tomatelor este o boală a plantelor mature Primul simptom al bolii

apare de obicei sub forma unei cloroze la cele mai tinere frunze ale plantelor la care fructele din

prima inflorescenţă sunt complet dezvoltate dar icircncă verzi

- icircn cazurile grave decolorarea (fig 1) afectează icircntreaga jumătate superioară a plantei

care icircşi pierde turgescenţa şi apoi se devitalizează apar leziuni brun-icircnchis pacircnă la negre pe

suprafaţa tulpinilor (uneori pacircnă la 30 cm lungime) tulpina este aproape icircn icircntregime distrusă iar

măduva este vizibilă icircn zona afectată apare uneori un exsudat vacircscos albicios şi tulbure care

se prelinge pe tulpină plantele afectate se devitalizează şi mor sau pot continua să crească foarte

icircncet icircn secţiune longitudinală prin tulpină icircn regiunea leziunii externe cavitatea măduvei este

scobită şi adesea cu un aspect deşirat spre marginile leziunii (fig 2) Dincolo de leziune măduva

are culoare brună icircnchis pacircnă la neagră şi este hidrozată dar nu moale cu marginile bine

delimitate

- icircn cazurile mai puţin grave - după apariţia simptomelor iniţiale constacircnd din

decolorarea frunzelor superioare şi uneori leziuni externe pe tulpină plantele care supravieţuiesc

continuă să crească normal fără să mai prezinte simptome interne sau externe şi adeseori dau o

recoltă bună

- la plantele fără leziuni externe măduva este colorată şi pot să apară sau nu scobituri ale

cavităţii iar sistemul vascular poate să fie brunificat apare necroza şi colorarea icircn brun a

măduvei care se extind deseori icircn tulpină de la nivelul solului pacircnă aproape de vacircrful de creştere

icircn pedunculi pacircnă la fruct şi icircn rahisul frunzelor cacircnd se detaşează una din frunzele inferioare

din leziuni se scurge un exsudat vacircscos de culoare alb-murdar

Icircn culturile mai bătracircne plantele care au fost infectate pot fi recunoscute după dezvoltarea

bogată a rădăcinilor adventive pe tulpină (fig 3) icircn porţiunea icircn care măduva a fost afectată

Uneori plantele pot să-şi revină diametrul tulpinii nou crescute fiind considerabil mai mic

Icircn cazul unui atac foarte puternic icircn prima săptămacircnă patogenul poate fi izolat uşor din

ţesutul de la marginea leziunii timp icircn care numeroase plante manifestă simptome tipice de

boală Icircn următoarele două săptămacircni mult mai puţine plante dezvoltă simptome iar din plantele

care iniţial au prezentat simptome patogenul nu mai poate fi izolat Plantele care şi-au revenit de

pe urma atacului pot creşte şi da o recoltă normală deşi pe o mare parte a tulpinii cavitatea

măduvei este scobită iar măduva este distrusă

Fig 1 Simptom de cloroză Fig 2 Secţiune longitudinală prin tulpină Fig 3 Rădăcini adventive (httpephytiainrafr) (httpswwwplantwiseorg) (httpsagumassedu)

Mod de răspacircndire

Patogenul supravieţuieşte icircn rezervoarele şi conductele pentru apa de irigare de la serele

afectate de boală şi există probabilitatea să se găsească şi icircn sol Este posibil că răspacircndirea

bacteriei să se realizeze cel puţin parţial pe parcursul lucrărilor din perioada de vegetaţie prin

uneltele folosite

Nu s-a putut pune icircn evidenţă calea prin care patogenul penetrează icircn plantă

Măsuri de management

Măsuri preventive

- respectarea strictă a măsurilor de igienă fitosanitară

- evitarea factorilor care favorizează atacul (icircn special adaosul prea mare de icircngrăşăminte azotate

a variaţiilor bruşte de temperatură şi a temperaturilor prea scăzute din timpul nopţii)

- icircnaintea transplantării răsadurilor este necesar ca solul să fie tratat cu vapori de apă iar

seminţele folosite să fie dezinfectate

- dezinfectarea conductelor de apă a uneltelor şi a macircinilor

- icircn timpul lucrărilor de copilit şi legat se va asigura dezinfectarea periodică a macircinilor

muncitorilor şi a conductelor de apă

- scoaterea plantelor bolnave din spaţiile protejate şi arderea acestora

IMPORTANT

Deși această bacterioză poate provoca distrugerea totală a unor plante ea are și un caracter

reversibil plantele slab afectate se pot recupera icircn condiții de producție favorabile (vreme

icircnsorită așadar o mai bună luminozitate icircn sere reducerea umidităţii aerului) Icircn unele

cazuri boala poate trece chiar neobservată

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie 1978 Denumire populară pătarea pustulară a tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei)

Simptome

Organe atacate frunze fructe verzi pețioli și tulpină

- pe frunze apar la icircnceput pete mici hidrozate cu margini distincte de 1 mm diametru

- icircn timp petele devin brun-negre ușor icircnalțate la centru iar icircn cazul unei densități mari

petele confluează formacircnd benzi de țesuturi necrotice icircnconjurate de țesut clorozat

- frecvent apar orificii icircn centrul leziunilor de pe frunzele tinere iar frunzele mai bătracircne

capătă un aspect zdrențuit

- pe fructe apar pete necrotice cu dimensiuni variind de la un punct abia vizibil pacircnă la 1

mm diametru icircnconjurate de un verde mai intens decacirct restul fructului petele fiind

proeminente

- leziunile de pe fructe pot conflua formacircnd areale crustoase care pot acoperi un sfert sau

chiar mai mult din suprafața fructului

- infecția icircn stadiul de corolă deschisă determină pierderi semnificative asupra producției

icircnsă sensibilitatea fructelor este maximă pacircnă cacircnd acestea ajung la un stadiu de 3 cm

diametru

- atacă numai fructele verzi niciodată pe cele coapte (datorită pH-ului fructului care este

aproape neutru la fructul tacircnar și acid la fructele coapte)

- pe pețioli și pe tulpină apar pete brun-negre cu diametrul de aproximativ 1 mm care pot

conflua formacircnd zone neregulate la icircnceput hidrozate dar care nu ajung pacircnă la țesutul

vascular

- pagubele sunt datorate atacului pe fructe chiar dacă leziunile sunt mici puțin profunde și

nu la fel de frecvente ca la alte boli produse de bacterii

- fructele pătate sunt declasate atacirct pentru consumul icircn stare proaspată cacirct și pentru

industrializare

Fig 1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze

httpwwwagrobestgrupcom httpswwwforestryimagesorg

Mod de răspacircndire - bacteria se transmite prin semințe fiind aderentă la suprafața acesteia ea nefiind icircnsă pusă icircn

evidență și icircn interiorul acestora

- de asemenea frunzele plantelor bolnave icircngropate icircn sol sunt o sursă importanta de inocul

durata de supraviețuire a bacteriei icircn sol depinzacircnd de umiditatea și temperatura lui ea fiind mai

mare icircn solurile acide reci și cu apă stagnantă

- ploile puternice icircnsoțite de vacircnt favorizează răspacircndirea bolii icircn cacircmp

- s-a observat că viabilitatea bacteriilor este inhibată la concentrațiile mari de substanțe nutritive

Măsuri de management

Măsuri preventive

folosirea soiurilor rezistente sau tolerante este considerată metoda cea mai bună de protecție

față de Pseudomonas syringae pv tomato

utilizarea de semințe sănătoase la obținerea răsadurilor

icircmbăierea semințelor icircn apă 30 de minute la 56degC după un tratament prealabil cu soluție de

fosfat trisodic 1

aerisirea serelor și solariilor dimineața și seara folosirea de folie anticondens rotația culturilor

dezinfecția echipamentelor și uneltelor folosite la lucrările manuale și mecanice

icircnlăturarea și distrugerea plantelor infectate a fructelor si frunzelor infectate și căzute pe sol

Măsuri curative- combatere chimică cu urmatoarele produse

- CURENOX 50 ndash 15-2 Kg ha

- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo ndash 375-5 Kg ha

- CUPERTINE SUPER ndash 35 Kg ha

- ALCUPRAL 50 PU ndash 15-2 Kg ha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- CURENOX 50 - 3 zile

- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo - 3 zile

- CUPERTINE SUPER - 3 zile icircn seră 10 zile icircn cacircmp

- ALCUPRAL 50 PU - 3 zile

IMPORTANT Tomatele sunt o specie importantă de legume sensibilă la Pseudomonas syringae pv

tomato boală care face pagube icircnsemnate icircn țările cultivatoare

223 Virusuri

1 Pepino mosaic virus (PepMV) -virusul mozaicului la Solanum muricatum

2 Tomato bushy stunt virus ( TBSV)-virusul piticirii tufoase a tomatelor

3 Tomato mosaic virus (ToMV ) -mozaicul tomatelor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pepino mosaic virus (PepMV)

Denumire populară virusul mozaicului la Solanum muricatum

Statut reglementat prin Decizia Comisiei Europene 2004200EC absent icircn Romacircnia prezent icircn

Africa America Asia și Europa (Austria Belgia Bulgaria Cipru Danemarca Franța Germania

Grecia Ungaria Irlanda Italia Lituania Olanda Polonia Spania Elveția Turcia Ucraina

Marea Britanie)

Plante gazdă solanaceele (Solanum lycopersicum Solanum muricatum Solanum melongena

Solanum tuberosum) busuiocul (Ocimum basilicum) specii din flora spontană (Amaranthus sp

Chenopodium sp Convolvulus sp Sonchus sp Malva parviflora etc)

Simptomele sunt variate icircn funcție de tulpina virală soi și condițiile climatice

- icircntreaga planta infectată este piticită

- frunzele sunt distorsionate şi prezintă mozaicuri cloroze şi bășicări

- primul semn de infecție este apariţia pe frunze a unor porțiuni mai deschise la culoare sub

forma unor pete clorotice unghiulare (cu vacircrful ascuțit)

- pe sepale și tulpini se observă striațiuni verzi

- pe fructe se observă porțiuni mai deschise la culoare care dau un aspect mozaicat

Simptome pe frunze (httpsgdeppoint)

Simptome pe fructe (httpsgdeppoint)

Biologie

virionii se găsesc la suprafața celulelor foliare infectate

Mod de răspacircndire

prin sămacircnță contaminată la exterior provenită de la plante infectate

prin contactul plantelor sănătoase cu plantele bolnave

cu obiectele contaminate pe care virusul rezistă timp icircndelungat icircn resturile de rădăcini

virusul rămacircne activ 31 zile pe suprafețele de sticlă rămicircne activ 14 zile

Măsuri de management

Măsuri preventive

respectarea regulior de carantină la importul de fructe semințe răsaduri din țările

contaminate

utilizarea de sămacircnță liberă de virus

examinarea plantelor cu privire la prezența atacului

eliminarea atentă a plantelor suspecte și aplicarea unor măsuri adecvate icircn cazul apariției

bolii

decontaminarea serelor utilajelor uneltelor și a semințelor cu dezinfectanți eficienți

IMPORTANT Boala este deosebit de gravă reducacircnd cantitatea și calitatea producției pierderile de

recoltă fiind apreciate la 15-80

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tomato bushy stunt virus (TBSV)

Denumire populară virusul piticirii tufoase a tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină a fost descris prima dată icircn Anglia la

Lycopersicon esculentum şi icircn prezent este răspacircndit icircn Argentina Maroc Tunisia Regatul Unit

al Marii Britanii SUA (California) Canada Germania Franţa Italia Portugalia şi alte ţări

Plante gazdă tomate (Lycopersicum esculentum) ardei (Capsicum annuum) vinete (Solanum

melongena) dar şi plante ornamentale buruieni etc

Simptome - pete inele şi linii clorotice care se necrozează pe frunze

- frunzele tinere au o culoare galbenă pală şi sunt puternic deformate

- creştere stufoasă ca urmare a formării unui număr mare de lăstari laterali slab dezvoltaţi

- plantele infectate icircşi icircncetează creşterea vacircrful de creștere fiind adesea necrozat

- pe fructe pete marmorări sau formaţiuni inelare mai icircnchise la culoare fructe mici puţine

Fig 1 Atac pe frunze Fig 2 Atac pe fructe

(httpwwwdpvwebnet) (httpgardenerwikiacom)

Biologie şi mod de răspacircndire virusul se transmite prin sol şi este preluat de plante prin

intermediul sistemului radicular şi icircn proporţie redusă prin sămacircnţă

Măsuri de management

Măsuri preventive

eliminarea plantelor infectate

cultivarea terenului cu plante rezistente la acest virus

selectarea exemplarelor sănătoase pentru icircnmulţire vegetativă

Măsuri curative icircn cazul soiurilor total infectate obţinerea de clone libere de virus prin

termoterapie dezinfectarea solului prin tratament termic

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tomato mosaic virus (ToMV)

Denumire populară virusul mozaicului tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate (Solanum lycopersicum) vinete (Solanum melongena) degețel lacircnos

(Digitalis lanata)

Simptomele sunt diferite icircn funcție de condițiile de mediu vacircrsta plantei la momentul infectării

tulpina virusului

Pe frunze

- simptome de tip mozaical caracterizate prin pete clorotice sau gălbui de forme și

mărimi diferite răspacircndite pe toată suprafața limbului frunzei

- distorsionarea frunzelor la plantele tinere aflate icircn stadiul de răsad caracterizată prin

creșterea neregulată și anormală a unor foliole mai tacircrziu cea mai mare parte a

suprafeței limbului fiind redusă pacircnă la nervura principală

- o altă tulpină a virusului mozaicul acuba manifestă decolorări internervuriene de

culoare galbenă pal sau alburie icircn cadrul petelor gălbui se observă uneori insule de

culoare normală

Pe fructe

- pete maronii pe suprafața fructelor

- necrozarea vaselor peretelui celular

- diminuarea creșterii plantelor și scăderea producției

Atac pe frunze (http wwwcreative-diagnosticscom tratat de virologie vegetală III Pop pg 111)

Atac pe fructe (http wwwavrdcorg)

Mod de răspacircndire

- sămacircnță contaminată virusul nu se găsește icircn embrion ci la suprafața semințelor sau icircn

endosperm infectarea noilor plăntuțe avacircnd loc la germinarea sau transplantarea acestora

- contactul dintre plantele sănătoase și bolnave

- resturile vegetale rămase icircn sol din anul precedent

- unelte și macircinile contaminate ale lucrătorilor din sere și solarii

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircn sere și icircn cacircmp după icircncheierea ciclului de producție se vor aduna și arde toate resturile

culturii precedente

tratarea semințelor icircnainte de plantare prin

o tratament termic sămacircnța fiind menținută 4-6 ore la 58degC (umiditate 10) și apoi 24 ore

la 80degC (umiditate 5)

o menținerea semințelor icircntr-un termostat obișnuit respectiv 3 zile la 70degC

icircnsămacircnțarea se va face icircn amestec de pămacircnt proaspăt

răsadul se va feri de infecțiile accidentale

la plantare se vor elimina toate exemplarele infectate care se recunosc printr-o mozaicare

difuză și o dințare accentuată neregulată a marginii limbului

respectarea rotației culturilor (soiurile susceptibile să nu fie cultivate doi ani consecutiv pe

aceiași suprafață)

cultivarea soiurilor rezistente la acest virus

IMPORTANT

Simptomele sunt asemănătoare cu cele produse de Tobacco mosaic virus cele două

virusuri fiind foarte greu de diferențiat pe baza simptomelor

224 Insecte acarieni

1 Aculops lycopersici Tryon - acarianul tomatelor

2 Aphis gossypii Glover - păduchele castraveţilor

3 Aulacorthum solani (Kaltenbach) - păduchele pătat al cartofului 4 Autographa gamma (L) ndash buha gamma

5 Chromatomyia horticola Goureau ndash musculiţa minieră a mazării

6 Frankliniella occidentalis (Pergande) ndash tripsul californian

7 Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute) ndash tripsul plantelor de seră

8 Lacanobia oleracea L ndash molia tomatelor

9 Liriomyza bryoniae (Kaltenbach) ndash musculiţa minieră a frunzelor de tomate 10 Macrosiphon euphorbiae Thomas ndash păduchele dungat al cartofului

11 Myzodes persicae Sulz - păduchele verde al piersicului

12 Myzus ornatus Laing ndash păduchele păstacircrnacului

13 Nezara viridula L ndash ploşniţa verde a legumelor

14 Poliphagotarsonemus latus Banks ndash păianjenul lat

15 Spodoptera exigua (Huumlbner) ndash buha cucurbitaceelor

16 Tetranychus urticae Koch - păianjenul roşu comun

17 Thrips tabaci Lind ndash tripsul tutunului

18 Trialeurodes vaporariorum Cockerell ndash musculiţa albă de seră

19 Tuta absoluta Meyrick- molia minieră a frunzelor

Fișa măsurilor privind managementul integrat al

organismului dăunător

Aculops lycopersici (Tryon) Denumire populară acarianul tomatelor acarianul de bronz al tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă este cel mai adesea semnalat ca organism dăunător al tomatelor dar poate dăuna

un spectru larg de Solanaceae incluzacircnd și specii ornamentale

Descriere corpul este fusiform robust de 150-200 microm culoarea variază de la alb la gălbui pacircnă

la portocaliu (fig 1) Corpul are o serie de anule evidente icircntre tergite și sternite Au numai două

perechi de picioare cu structură caracteristică a ghearei Datorită dimensiunilor reduse nu sunt

vizibili cu ochiul liber pe plante fiind puşi icircn evidenţă doar cu lupa sau la stereomicroscop

Fig 1 Adulți Aculops lycopersici Fig 2 Frunze atacate

(httpswwwagrolinkcombrculturasproblemaacaro-do-brozeamento_492html)

Simptome infestarea tomatelor icircncepe de la frunzele bazale care se brunifică şi se veştejesc

Odată cu dezvoltarea populației dăunătorului infestarea urcă spre vacircrful plantelor care se usucă

Hrănirea acarianului pe frunze inflorescențe și fructele tinere de tomate cauzează icircncrețirea și

necrozarea frunzelor căderea florilor ruginirea fructelor și icircn final moartea plantelor (fig 2) Icircn

urma hrănirii este redusă rata fotosintezei la plante datorită afectării celulelor şi icircncetinirii

schimburilor de gaze de la nivelul frunzelor

Biologie icircn sere sursele de infestare a plantelor tinere sunt populațiile de acarieni

supraviețuitoare pe resturile culturilor anterioare infestate sau acarieni nou introduși odată cu

răsadurile Ciclul biologic este complet icircn aproximativ 7 zile icircn condiţii optime la 21-25degC şi

30 umiditate atmosferică icircntr-un ciclu de vegetaţie dezvoltacircndu-se pacircnă la şapte generaţii

Femelele trăiesc cacircteva săptămacircni şi depun pacircnă la 50 de ouă Din ouăle fertilizate apar masculi

şi femele icircn timp ce din ouăle nefertilizate apar doar masculi

Măsuri de management

Măsuri preventive

monitorizarea prezenţei dăunătorului este esenţială recomandacircndu-se inspectarea

plantelor pentru depistarea frunzelor cu aspect bronzat icircn mod tipic daunele apăracircnd cacircnd

fructele verzi ating 5 cm

curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre

ciclurile de cultură

aplicarea tratamentelor la structura serelor

creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de

acariani (dar favorizează bolile fungice)

utilizarea soiurilor cu oarecare rezistenţă la acarieni

controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora care duce la reducerea populațiilor

de acarieni

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea prădătorilor

- Phytoseiulus persimilisis Neoseiulus californicus Pronematus ubiquitus (acarieni)

- Feltiella acarisuga (ţacircnţar)

- Macrolophus caliginosus (ploşniţă)

- Scolothrips sexmaculatus Leptothrips mali (tripşi)

metode chimice tratamente cu produsul APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme

mobile

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- APACHE- 3 zile

IMPORTANT

Aculops lycopersici poate fi identificat numai prin examinare la microscop

Climatul fierbinte uscat favorizează dezvoltarea acarienilor și dacă populațiile nu sunt

verificate plantele pot fi distruse icircn doar cacircteva zile

A lycopersici poate determina reducerea recoltei la cultura tomatelor mai ales cacircnd

plantele tinere sunt expuse atacului situaţie icircn care pierderile pot fi de pacircnă la 65

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Aphis gossypii Glover

Denumire populară păduchele castraveților

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă atacă un număr mare de plante cultivate și spontane din familiile

Cucurbitaceae Crucifereae Solanaceae Malvaceae Pagube deosebite sunt semnalate la

plantele cultivate icircn seră unde atacă frecvent și tomatele

Descriere Specia prezintă plasticitate fenotipică variațiile de colorit și morfologice pot varia icircn

funcție pe planta gazdă și de stadiul de dezvoltare al dăunătorului

Formele aptere (fără aripi) au formă ovală cu capul și toracele de culoare cenușie la unii

indivizi galbenă (fig 1) Corpul este sub 1-15 mm icircn lungime și diametrul puțin peste 034 mm

Culoarea variază de la galben la verde foarte icircnchis (aproape negru) Antenele sunt de culoare

galbenă cu vacircrful negru mai scurte decacirct lungimea corpului Picioarele sunt galbene-verzui

Corniculele sunt negre de formă cilindrică uşor lățite la bază Cauda este de culoare icircnchisă mai

scurtă decacirct corniculele și este prevăzută de o parte și de alta cu cacircte 2-3 peri

Formele aripate au capul toracele și abdomenul verde icircnchis cu 3-4 pete laterale de culoare

brună

Oul este de culoare galbenă la depunere după care virează icircn negru-lucios

Fig 1 Colonie de Aphis gossypii (httpwww7inrafr)

Simptome

Coloniile se situează pe fața inferioară a frunzelor dar și pe lăstarii tineri unde icircnțeapă și

sug sucul celular avacircnd ca efect răsucirea gofrarea și stracircngerea icircn glomerul a frunzelor la

icircnceput etiolate gălbui formacircnd pseudocecidii caracteristice uneori sub forma unor adevărate

buchete Produce secreţii dulci masive (fenomenul de rouă de miere) care acoperă frunzele

permițacircnd instalarea ciupercilor (fumaginei) şi icircmpiedică asimilația clorofiliană a frunzelor

Biologie

Icircn sere se icircntacirclnește icircn tot cursul anului unde se icircnmulțește continuu pe cale

partenogenetică vivipară Icircn condiții controlate cum sunt cele din sere o generație se dezvoltă icircn

medie icircn 10 zile Stadiul de ou nu există icircn spaţiile protejate trecerea de la un ciclu de vegetație

la următorul se face icircn stare activă (adult sau nimfă) O femelă adultă fundatrigenă dă naștere icircn

decursul vieții la 70-80 nimfe aproximativ 4-5zi Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia

este supraaglomerată apar formele aripate care migrează pe alte plante gazdă secundare

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri

combaterea afidelor prezente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus

abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani şi prădătorii Harmonia axyridis Adalia

bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -

10 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- VYDATE 10 L- 21 zile

IMPORTANT Atacul dăunătorului este deosebit de periculos la răsărire cacircnd poate compromite culturile

Produce pagube directe prin hrănire și indirecte prin dejecțiile zaharoase eliminate care

conduc la apariția ciupercilor din genurile Alternaria Fusarium Penicillium cu consecințe

negative asupra producției

Este un vector important de transmitere al virusurilor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Aulacorthum solani Kaltenbach Denumire populară păduchele pătat al cartofului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie foarte polifagă colonizează peste 200 de specii de plante mono şi

dicotiledonate cu excepţia celor din familia Poaceae Dăunătorul este prezent icircn sere şi depozite

şi atacă frecvent tomatele

Descriere

- femelele aptere au 18-3 mm lungime formă piriformă culoarea galben-verzui strălucitor cu

pete mai icircnchise la culoare la baza corniculelor Antenele sunt aproape la fel de lungi ca şi corpul

cornicule lungi subţiri deschise la culoare şi uşor fumurii la extremităţi (fig1)

- femelele aripate au aceleaşi dimensiuni cu femelele aptere Capul şi toracele sunt de culoare

brun icircnchis spre negru iar abdomenul verde ndash gălbui marcat de puncte şi benzi transversale de

culoare brună-icircnchis (fig 2)

Fig 1 Forma apteră Fig 2 Forma aripată

(httpinfluentialpointscom)

Simptome formează colonii pe partea inferioară a frunzelor pe care le icircnţeapă sugacircnd seva

Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se icircngălbenesc şi se usucă De asemenea se

observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe se formează

dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce capacitatea

fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub denumirea de rdquorouă

de miererdquo)

Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate

afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou

nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da

naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată

apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri

combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus

abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani prădătorii Harmonia axyridis Adalia

bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100

SC ndash075 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

MOVENTO 100 SC - 3 zile

IMPORTANT

Dăunătorul este considerat vector eficient a peste 40 virusuri la culturile de tomate

cartof castraveţi sfeclă morcov ţelină mazăre conopidă ridichi etc

Controlul este mult mai eficient cacircnd infestarea este depistată timpuriu

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Autographa gamma (L) Denumire populară buha gamma

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă produce pagube icircn special la legume (tomate fasole castraveţi

etc) dar şi la cereale lucernă sau cartofi

Descriere -adult fluture de talie mijlocie cu deschiderea aripilor de 4-45 cm aripile anterioare diferit

colorate de la cenuşiu pacircnă la violet-brun străbătute de linii transversale fine de culoare albă iar

cele posterioare brune deschis la bază şi cenuşii deschis spre vacircrf un semn alb-argintiu de forma

literei greceşti gamma se află icircn mijlocul zonei centrale a aripilor anterioare (fig1)

Fig 1 Adult (httpwwwagroatlasru) Fig 2 Larvă (httpswww7inrafr)

Fig 3 Atac produse de larve (httpwwwaomidoribiocontrolcom)

-larvă la completa lor dezvoltare poate atinge 2-4 cm are culoare verde sau verde gălbui cu şase

dungi fine albicioase longitudinale prezintă partea anterioară a corpului mai icircngustă Placa

toracică de culoare neagră iar capul castaniu pătat cu negru Caracteristic are trei perechi de

picioare toracice şi trei abdominale din care cauză omizile au mers asemănător cu cel al cotarilor

fiind cunoscute sub denumirea de bdquocotar falsrdquo (fig 2)

-ou albicios reticulat cu diametrul 05-06 mm

-pupa 17-20 mm brună-gălbuie sau brună-roşcată

Simptome larvele icircn primele vacircrste rod una din epiderme lăsacircnd intactă pe cealaltă ulterior pe

măsură ce cresc perforează limbul şi rod frunzele marginal rămacircnacircnd numai nervurile groase

(fig 3) La atac puternic plantele sunt defoliate iar la tomate pot fi atacate şi fructele Atacul la

răsaduri este periculos prin defolierea plantelor icircn totalitate dar şi prin afectarea mugurelui

apical de creştere al plăntuţelor O larvă poate distruge icircntre 2-5 frunze pe toată durata

dezvoltării

Biologie icircn cacircmp are două generaţii pe an ciclul de viaţă duracircnd 50-70 zile icircn spaţii protejate

poate avea mai multe generaţii pacircnă toamna

- femelele depun pacircnă la 2000 de ouă izolat sau icircn grupe mici de regulă pe dosul frunzelor de la

bază sau pe buruieni

- după eclozare apar omizile care se hrănesc cu limbul frunzelor la icircnceput pe partea inferioară

producacircnd orificii (fig 3) şi pe măsură ce cresc consumă tot mai multă masă vegetativă fiind

capabile să defolieze icircntreaga plantă iar icircn cazul icircn care hrana devine insuficientă migrează pe

alte plante

- omizile ajunse la completa dezvoltare icircşi confecţionează coconi albi-murdari de mătase de

obicei pe dosul frunzelor icircn care se transformă icircn crisalidă

- după o anumită perioadă apar fluturii din generaţia de vară şi ciclul se reia fiind dependent de

condiţiile de temperatură din spaţiile protejate

- spre deosebire de alte specii de Noctuidae fluturii sunt activi icircn timpul zilei Larvele sunt greu

vizibile dar atacul se poate observa uşor datorită rumeguşului de la baza plantelor rezultat icircn

urma hrănirii

Măsuri de management

Măsuri preventive

culturale distrugerea buruienilor plivitul respectarea epocilor de semănat şi plantat

Măsuri curative

metode fizice instalarea capcanelor cu feromoni sexuali la icircnceputul primăverii Atra-GAM

(icircn seră o capcană la 500 m2 cu un minimum de o capcanăseră) şi verificarea acestora o dată pe

săptămacircnă

metode biologice utilizarea de entomofagi cum ar fi Trichogramma evanescens (3 lansări a

60000 de femeleha)

IMPORTANT

Utilizarea capcanelor cu feromoni permite detectarea primelor insecte supravegherea

nivelului populației raționalizarea tratamentelor cu insecticide reducerea frecvenței

acestora

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Chromatomyia horticola (Goureau)

Denumire populară musculiţa minieră a mazării musculiţa minieră a crizantemei

Statut nu este organism de carantină specie extrem de răspacircndită icircn Europa prezentă şi icircn

Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă care atacă 268 de genuri din 36 de familii botanice printre care

Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Leguminosae Liliaceae Linaceae Solanaceae

Descriere

Adultul are o lungime de 2-25 mm lungime corpul de culoare neagră cu excepția capului și

picioarelor care sunt galbene Capul este mare globulos toracele prezintă două dungi laterale de

culoare gălbuie

Larvele tipice acefale (fără cap) apode (fără picioare) albe ajung la completa dezvoltare la 3

mm lungime

Ou alb neted şi strălucitor

Pupa de culoare verzuie se icircnchide la culoare icircn momentul apariţiei adulţilor

Fig1 Pupă (httpmediaeolorg ) Fig 2 Simptom de atac pe mazăre (gardenerwikiacom)

Simptome

Minele au formă liniară neregulată albicioase atacirct pe partea exterioară a frunzei cacirct și pe cea

inferioară Galeria este de lungime și grosime variabilă (grosime uniformă pe toată lungimea sau

mai mare la extremitatea terminală) Minele sunt vizibile mai adesea pe suprafața superioară a

frunzei decacirct pe partea inferioară a acesteia (fig 2)

Pupa rămacircne icircn mină icircntr-o cameră pupală de regulă pe suprafața inferioară a frunzei spiraculul

anterior penetrează epiderma minei şi este vizibil la exterior ca o pereche de cacircrlige mici (fig 1)

Larvele produc daune (mine) pe frunze care duc la ofilirea și căderea prematură a acestora Alte

daune rezultă de la femele care produc pete mici albe icircn mod normal de mică icircnsemnătate care

prin hrănire duc la perforarea frunzei

Biologie

Perioada larvară poate fi scurtă de exemplu 5 zile la temperatura de 23-28degC și este direct

proporțională cu temperatura Icircn ţările cu climat cald stadiul de pupă poate dura cel puțin 7-15

zile Specia poate avea 2ndash6 generații pe an Infestarea spaţiilor protejate este cauzată de utilizarea

unui material destinat plantării infestat şi prin pătrunderea adulţilor din exterior

Măsuri de management

Măsuri preventive

menţinerea serelor icircn stare perfectă de curăţenie

utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru capturarea adulţilor și inspectarea

periodică a plantelor icircn vederea depistării minelor și orifiicilor de hrănire care indică

prezența dăunătorului pe plantă

utilizarea plaselor de insecte care au rolul de a icircmpiedica intrarea adulţilor icircn seră

Măsuri curative

metode biologice utilizarea agenţilor biologici cum ar fi viespile parazite Dacnusa sibirica

Diglyphus isaea și Opius pallipes care pot asigura un control eficient al muștelor miniere Acești

paraziți sunt nativi din Europa și pot fi prezenți icircn seră icircn mod natural Dacnusa sibirica și Opius

pallipes depun ouăle icircn interiorul larvelor miniere parazitacircnd intern icircn timp ce Diglyphus isaea

depune ouăle icircn apropierea larvei gazdă larvele viespilor atacacircnd larva minieră de la exterior

Această specie poate fi găsită spontan după luna mai

metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar VOLIAM TARGO ndash

08 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha şi AFFIRM ndash 15 kgha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

VOLIAM TARGO - 3 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

AFFIRM - 3 zil

IMPORTANT

Efectuarea unui control fitosanitar strict icircn momentul icircnfiinţării culturii

Specia seamănă morfologic cu Chromatomyia syngenesiae identificarea necesitacircnd

examen microscopic de laborator

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute)

Denumire populară tripsul plantelor de seră

Plante gazdă specie foarte polifagă icircn condiții de seră tripsul produce pagube unui număr mare

de plante icircn special flori uneori este menționat ca dăunător la legume

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Descriere

Adult 14-17 mm lungime (femela) 11-12 mm (masculul) suprafaţa corpului puternic

reticulată de culoare maron negricioasă cu vacircrful abdomenului mai deschis la culoare (fig 1)

Picioarele galbene sau albe și antenele au opt segmente sunt de culoare galben deschis avacircnd

ultimul articol foarte lung şi subţire

Larva primul stadiu are culoarea albicioasă cu ochii roșii și devine galben după hrănire iar larva

de stadiul doi are 1mm lungime şi culoare galbenă

Pupa tripsul prezintă două stadii pupale (prepupă şi pupă) de culoare galbenă care se icircnchide cu

vacircrsta cu aripi rudimentare antene icircndoite icircnapoi peste cap Stadiile prepupal și pupal nu se

hrănesc

Ou de culoare albă și au formă de banană

Fig 1 Heliothrips haemorrhoidalis - adult și stadii imature (httpedisifasufledu)

Simptome Atacirct larvele cacirct şi adulţii atacă frunzele lăstarii și florile producacircnd pete de culoare

albă Atacul pe flori duce la deformarea acestora La atacuri puternice are loc necrozarea totală

sau parțială a organelor plantele atacate rămacircn mici iar fructificarea este redusă Pe fructe apar

pete brune iar dacă atacul se produce icircn perioada de creştere a acestora epiderma poate să crape

Biologie Tripsul plantelor de seră este partenogenetic și poate trăi cacircteva săptămacircni Ouăle

(aproximativ 25-50 pentru fiecare femelă) sunt depuse icircn ţesutul plantelor fiind acoperite cu

excremente Nu preferă frunzele tinere deoarece dezvoltarea rapidă a ţesuturilor distruge ouăle

dar nici pe cele foarte bătracircne Larvele apar icircn aproximativ 14-15 zile la temperatura optimă de

26-28degC şi 16-22 zile la 21-25degC Pragul de dezvoltare este de 11degC dăunătorul dezvoltacircnd o

generație icircn 17-18 zile anual prezentacircnd 4-7 generații chiar 12 Adulţii trăiesc pacircnă la 35 de zile

la 25-27degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

eliminarea buruienilor sau plantelor gazdă alternative

utilizarea răsadurilor libere de tripși

Măsuri curative

metode biologice

- Amblyseius cucumeris Amblyseius degenerans (acarieni prădători)

- Orius spp (ploşniţe prădătoare)

- Aelothrips fasciatus Frankliniothrips vespiformis (tripşi prădători)

- Dasyscapus parvipennis (musculiţă parazită)

metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare galbenă și albastră pentru

capturarea tripșilor adulţi

IMPORTANT

Heliothrips haemorrhoidalis poate fi identificat numai prin examinarea microscopică

Adulții și larvele sunt detectate prin examinarea suprafeței inferioare a frunzelor unde se

dezvoltă pete clorotice maronii și leziuni necrotice

Factorii care favorizează apariția şi evoluția tripsului sunt temperatura optimă de

dezvoltare și existența florilor cultivate icircn aceleași spații protejate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Lacanobia oleraceae Linnaeus Denumire populară molia tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate plante erbacee diverse plante ornamentale cultivate icircn seră

Descriere

Adult cu anvergura aripilor 35-45 mm cu aripile anterioare maron roşcat pacircnă la mov-maroniu

cu o stigmă (semn reniform) mică gălbuie cu o linie subterminală albă aripile posterioare gri-

maronii cu o tentă mai icircnchisă la marginea posterioară (fig1)

Larva de aproximativ 40 mm lungime de culoare verzuie gălbuie sau brun roşcată cu pete

foarte mici şi fine albe și mai puțin dese cu negru linii dorsale și subdorsale palide linia

spiraculară lată de culoare galbenă sau galben-portocalie cu marginea de deasupra mai

icircntunecată spiracule albe icircnconjurate cu negru capul verde deschis icircn primele două stadii

devine albicios pacircnă la maroniu deschis cu zone marmorate (fig 2)

Pupa 16-19 mm lungime suprafaţa punctată grosier la icircnceput de culoare maronie mai tacircrziu

ajunge de culoare neagră strălucitoare

Ou hemisferic 075 mm icircn diametru suprafaţă reticulată la depunere de culoare verzuie apoi se

deschide pacircnă la galben pal chiar alb

Fig1 Adult (httpswwwnaturespotorguk) Fig 2 Larva (httpswwwnaturespotorguk)

Simptome

- larvele tinere scheletuiesc frunzele pe măsură ce cresc atacă tulpinile şi fructele

Biologie adulţii nu zboară ziua se ascund icircn crăpăturile solului şi sunt vizibili destul de greu

uneori doar icircn momentul irigatului Fiecare femelă poate depune aproximativ 1000 de ouă icircn

pachete de 60-300 pe partea inferioară a frunzelor care eclozează icircn 8-10 zile Larvele trec prin

cinci-şapte stadii larvare ajungacircnd la completa dezvoltare icircn 33-39 de zile La icircnceput larvele

sunt gregare şi scheletuiesc frunzele apoi după prima năpacircrlire se dispersează dar datorită

capacităţii reduse de a coloniza alte plante numărul lor scade destul de mult Larvele de ultimele

vacircrste devorează frunzele dar au şi capacitatea de a ataca tulpina predispunacircndu-le la fracircngere

Icircn plus pot produce icircn urma hrănirii orificii mari atacirct icircn fructele necoapte cacirct şi coapte Pentru

icircmpupare larvele caută locuri uscate cum ar fi pereţi stacirclpi din lemn dar şi resturi de plante

icircmpuparea avacircnd loc icircntr-un cocon mătăsos

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere

icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de

infestare

Măsuri curative

metode biologice Bacillus thuringiensis este utilizat pe scară largă pentru a controla

Lacanobia Oleraceae dar este costisitor și necesită o aplicare repetată ceaţa termică pe bază de

Bacillus thuringiensis icircn doze de 1 2 și 4 kg ha reduce daunele pe care le poate cauza larvele

frunzelor și fructelor de tomate icircn sere

IMPORTANT

Atacul poate fi atacirct de puternic icircncacirct plantele atacate devin nevandabile

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Liriomyza bryoniae (Kaltenbach)

Denumire populară musca minieră a frunzelor de tomate

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie foarte polifagă (119 genuri din 31 familii de plante) Icircn spațiile protejate

este un dăunător principal al tomatelor

Descriere Adultul măsoară 2-3 mm lungime are corpul de culoare neagră-brună capul și toracele negre

Pe torace și abdomen prezintă 2 dungi longitudinale galbene Aripile sunt mai lungi decacirct

abdomenul Dorsal corpul este acoperit de perișori scurți Ca toate speciile de carantină din genul

Liriomza are scutelum de culoare galbenă vizibil ca o pată galbenă pe spate (fig 2)

Oul este sferic de 02-03 mm la depunere de culoare albă apoi devine gălbui

Larva este mică la eclozare 05 mm la completa dezvoltare atinge 3 mm lungime fără picioare

toracice sau abdominale și fără capsulă cefalică de culoare galbenă-verzuie sau crem cu

segmentația corpului vizibilă

Pupa are 17-21mm lungime și este de culoare castanie-icircnchis

Fig 1 Mina produsă de Liriomyza bryoniae Fig 2 Adult (femelă) de L bryoniae

(httpsgdeppoint) (httpsgdeppoint)

Simptome

Larvele minează caracteristic frunzele cauzacircnd galerii sinuoase inițial albe iar mai tacircrziu brune

Minele sunt alungite răsucite neregulat și nu sunt asociate cu nervurile frunzei (fig 1)

Excrementele de culoare neagră sunt depuse icircn zona mediană a galeriei sub forma unei linii

subțiri și icircntrerupte foarte des Larva la completa dezvoltare părăsește mina printr-o incizie icircn

epiderma superioară și se icircmpupează la exteriorul frunzei de regulă icircn sol Frunzele puternic

atacate se usucă parțial sau total și cad Cacircnd minează și tulpina plantelor acestea se ofilesc și se

usucă

Biologie

Are mai multe generații pe an icircn condiții de seră putacircndu-se icircnmulți permanent generațiile

suprapunacircndu-se La 1-3 zile de la apariție și de la icircmperecherea insectelor femelele depun ouăle

pe fața superioară a frunzelor plantelor gazdă O femelă depune 50-100 de ouă larvele eclozacircnd

după 5-11 zile Dezvoltarea larvei durează 8-11 zile iar la completa dezvoltare larva părăsește

frunza pătrunde icircn stratul superficial al solului și se icircmpupează stadiu care durează 4-8 zile O

generație se dezvoltă icircn 17-25 de zile

Măsuri de management

Măsuri preventive - utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru a detecta prezenţa adulţilor icircn cultură

- inspecția plantelor pentru a detecta frunzele cu galerii sau icircnțepăturile produse de femele pentru

hrănire avacircnd ca scop semnalarea din timp a prezenței daunătorului și alegerea metodei de

combatere cu cea mai mare eficiență

- utilizarea răsadurilor neinfestate și care să provină din locuri de producție libere de dăunatori

- distrugerea resturilor vegetale dezinfectarea solului și incintei

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius

palliles Chrysocharis parksi De asemenea pot fi utilizate preparate cu nematodul parazit

Neoaplectana carpocapsae şi specii prădătoare de insecte cum ar fi ploșnița Cyrtopeltis modestus

metode chimice tratamente cu următoarele produsele de protecţie a plantelor VOLIAM

TARGO - 06 - 08 lha (icircn funcţie de nivelul de infestare) AFFIRM ndash 15 kgha ACTARA 25

WG - 005 (0250 kg la 100 mp) aplicat la sol preventiv şi curativ

-utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum recomandacircndu-se acele produse care

afectează cel mai puţin fauna utilă

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

VOLIAM TARGO - 3 zile

AFFIRM - 3 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

IMPORTANT Principală sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din

serele icircnmulțitor

Răsadurile atacate pot fi compromise Frecvența plantelor atacate poate ajunge la 70-100

Fișa măsurilor privind managementul integrat al

organismului dăunător

Macrosiphon euphorbiae Thomas Denumire populară păduchele dungat al cartofului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă icircn ţara noastră se icircntacirclneşte pe plante legumicole şi floricole de Solanaceae atacirct icircn

cacircmp cacirct şi icircn spaţii protejate

Descriere

- formele aptere au corpul de culoare variabilă de la verde-gălbui pacircnă la roz chiar mov dorsal

cu dungi icircntunecate dorsal talie mare 3-36 mm Corpul este strălucitor iar ochii de culoare roşie

Antenele sunt mai lungi decacirct corpul iar corniculele lungi și subțiri lungimea lor ajungacircnd pacircnă

la vacircrful cozii (fig 1)

- formele aripate au culoare verde pacircnă la roz antenele şi corniculele mai icircnchise la culoare decacirct

formele aptere cu aripi bine dezvoltate

Fig 1 Macrosiphum euphorbiae ndash forma apteră

(httpinfluentialpointscom)

Simptome Daunele primare rezultă din efectele hrănirii coloniilor pe țesuturile tinere ce determină

slăbirea și distorsionarea creșterilor noi Afidele determină apariția petelor clorotice și

distorsionarea frunzelor piticirea și ofilirea plantelor

Daunele secundare sunt determinate de ciuperci (fumagina) de pe secrețiile de miere de

pe frunze și fructe rezultacircnd reducerea fotosintezei și calitatea fructelor

Dăunătorul afectează grav plantele prin transmiterea bolilor virale

Biologie M euphorbiae are 8-12 generații pe an o generaţie dezvoltacircndu-se icircn 2-3 săptămacircni Ca

şi alte afide prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) afidele femele dacircnd

naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este

supraaglomerată apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi Temperaturile mai mari

de 30degC duc la moartea insectelor icircn timp ce dezvoltarea este bună icircntre 5-25degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi

rezervor de virusuri

combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu

- paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus abdominalis Aphidius ervi Aphidius

colemani

- prădătorii Harmonia axyridis Adalia bipunctata Coccinella septepunctata Adonia

variegata Chrysoperla carnea Syrphus ribessi

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100

SC ndash075 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

IMPORTANT

Dăunătorul este vector pentru virusuri

Icircn sere inspecțiile fitosanitare și utilizarea de material de plantare neinfectat poate reduce

infestarea cu M euphorbiae

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Myzodes persicae Sulz Denumire populară păduchele verde al piersicului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specii lemnoase şi ierboase atacirct icircn cacircmp cacirct şi icircn sere şi răsadniţe

Descriere

-forma apteră (fără aripi) corp globulos oval de culoare verde-deschis sau verde icircnchis antene

negre exceptacircnd al treilea articol care este galben verzui spre bază (fig 1) Picioare galbene cu

tarse negre cornicule galben verzui cu vacircrfuri icircnchise la culoare Lungimea corpului 24-26 mm

-forma aripată corp verde gălbui sau roşcat capul şi toracele negre abdomenul are pe partea

dorsală o pată mare neagră precum şi 1-2 dungi transversale şi 4 pete laterale de aceeaşi culoare

Cornicule brune puţin icircngroşate median Aripile sunt bine dezvoltate Lungimea corpului 18-25

mm (fig 2)

Fig1 Nimfe (httpentnemdeptufledu) Fig3 Forma aripată (httpswwwcabiorg)

Simptome dăunătorul formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor care datorită

icircnţepăturilor şi sugerii sevei se necrozează şi se răsucesc (pseudocecidii) Cu timpul frunzele se

icircngălbenesc şi se usucă

Biologie - icircn seră se dezvoltă icircn tot cursul anului afidele se reproduc partenogenetic toate insectele

prezente sunt femele şi fiecare femelă dă naştere mai multor femele fără a fi nevoie să se

icircmperecheze aceste femele dau naştere nimfelor vii nu depun ouă

- populaţiile pot creşte exploziv descendenţa nou apărută icircncepe să se reproducă icircn doar 7 zile

- deoarece o colonie creşte icircn vacircrstă şi dimensiune pe plante individuale proporţia formelor

aripate creşte

- afidele pot fi găsite pe muguri tulpini şi suprafaţa interioară a frunzelor unele vor migra la noi

plante gazdă sau ţesuturile plantelor tinere şi vor căuta icircn mod activ ţesut moale proaspăt de

plante

- fiind predispusă să dezvolte forme aripate această specie este mai probabil să se răspacircndească

printr-o cultură mamă

Măsuri de management

Măsuri preventive

- utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură

- monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase (eficiente

pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor aptere şi

fenomenului de bdquorouă de miererdquo

- icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi

rezervor de virusuri

- combaterea afidelor existente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice

-specii parazitoide cum ar fi Aphidius colemani Aphidius matricariae și Aphidoletes

abdominalis Aphidoletes aphidimyza

- patogenul fungic Lecanicillium lecanii este compatibil cu insecticidele și este eficace icircmpotriva

M persicae icircntr-o gamă largă de culturi de seră dar numai acolo unde se poate menține o

umiditate ridicată cu succes se utilizează şi patogenul fungic Beauveria bassiana se recomandă

utilizarea patogenilor fungici mai ales cacircnd infestarea este incipientă tratamentele fiind repetate

la intervale de 3-5 zile

- aplicarea tratamentelor cu săpun s-a dovedit utilă icircn sere datorită toxicităţii reduse asupra

faunei utile

IMPORTANT

Este specie polifagă atacă peste 400 de plante gazdă

Specia este cunoscută ca principal vector al virusurilor producacircnd mozaicul la

Solanaceae

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Myzus ornatus Laing

Denumire populară păduchele păstacircrnacului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă deşi dăunătorul atacă icircn special culturile de păstacircrnac diferite plante ornamentale

este prezent şi icircn spaţii protejate provocacircnd daune importante la tomate

Descriere

Forma apteră corp galben verzui prezentacircnd dorsal pete castanii care formează racircnduri

tranversale fruntea prezintă tuberculi puternici antenele pacircnă la jumătatea corpului baza

ultimului articol antenal fiind de 35-5 ori mai lungă decacirct grosimea zonei mediane a acestuia

Corniculele au aspect solzos cu extremităţile drepte sau departate şi de nuanţă mai icircnchisă sau

mai deschisă cauda triunghiulară (fig1)

Forma aripată aripi de culoare galbenă abdomen cu o placă mare dorsală de culoare brună

care nu atinge marginile cornicule drepte uniform pigmentate cauda triunghiulară

Nimfa deschisă la culoare alb verzuie

Fig 1 Nimfe şi forme aptere (wwwinfluentialpointscom)

Simptome păduchele populează partea inferioară a frunzelor formacircnd colonii compacte

Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se gofrează se icircngălbenesc şi se usucă De

asemenea se observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe

se formează dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce

capacitatea fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub

denumirea derdquo rouă de miererdquo)

Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate

afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou

nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da

naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată

apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri

combaterea afidelor prezente icircn spaţiile protejate icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de

cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu specii de himenoptere parazite Aphidius matricariae

Praon volucre Lisiphlebus fabarum şi prădători din familiile Coccinellidae Chrysopidae

Syrphidae etc

IMPORTANT

Dăunătorul este cunoscut ca vector pentru diferite virusuri (peste 20 de virusuri)

La atac puternic producţia este semnificativ redusă şi de slabă calitate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Nezara viridula (Linnaeus) Denumire populară ploșnița verde a legumelor ploşniţa tomatelor şi a fasolei

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 30 de familii botanice icircn spaţii

protejate atacă cu preponderenţă ardeiul dar tomatele şi vinetele sunt atacate de asemenea

Descriere

Adultul 12-16 mm masculii sunt puțin mai mici decacirct femelele culoarea este uniform verde

deschis mai rar de nuanţă galbenă brună sau roşcată (fig 1) Articolele antenale 4 şi 5 şi o parte

din articolul al treilea de culoare roşie icircn partea distală Trei puncte albe mici sunt de obicei

evidente pe marginea anterioară a scutelului Culoarea punctelor de pe tegument corespunde cu

culoarea de bază a corpului

Ouăle alungite lipite unele de altele au formă de butoiaş de culoare crem-gălbui pe parcursul

dezvoltării devenind galben intens rozalii și icircn final portocaliu strălucitor

Nimfele au 5 stadii care se dezvoltă pe parcursul unei luni (30 zile) Culoarea nimfelor se

schimbă progresiv de la un stadiu la altul fiind predominant neagră la eclozare ajungacircnd ca

stadiul 5 să aibă culoarea verde Toate stadiile nimfale prezintă pe partea dorsală o serie de pete

albe aranjate icircn linii paralele (fig 2)

Fig 1 Adult (httpswwwcabiorg) Fig 2 Nimfă (httpswwwndsuedu)

Fig 3 - Atac pe fructe (httpjournalsusamvclujro)

Simptome atacă toate părțile plantelor inclusiv tulpina dar se hrănesc icircn special cu fructele și

lăstarii tineri ai tomatelor (fig 3) Icircn general pe fructe se observă orificii realizate prin perforarea

și sugerea țesuturilor formacircndu-se ulterior pete minuscule dure maronii sau negre Fructele

atacate nu se mai dezvoltă rămacircn mici și se stafidesc icircnainte de a ajunge la maturitate Icircn plus

prin injectarea salivei toxice se imprimă fructelor un gust şi miros neplăcut iar ţesuturile

degradate rămacircn ferme cacircnd fructele se coc La tomatele tinere atacul induce maturarea timpurie

reducerea dimensiunilor și greutății fructelor Punctele de hrănire devin porţi de intrare a

ciupercilor și bacteriilor

Biologie primăvara adulţii migrează din zonele icircnvecinate icircn spaţiile protejate atacacircnd culturile

plantelor gazdă Adulţii şi nimfele se hrănesc prin extragerea sevei plantelor icircn urma hrănirii

apăracircnd simptomele caracteristice

Femelele pot depune aproximativ 30-130 de ouă grupate icircntr-un singur strat pe fața inferioară a

frunzelor Perioada de incubație poate dura aproximativ 20 de zile icircn funcție de temperatură

Primul stadiu nu se hrăneşte şi nimfele stau grupate la locul de eclozare Stadiile nimfale doi şi

trei stau de asemenea grupate dar se dispersează dacă sunt deranjate icircn schimb stadiile patru şi

cinci şi adulţii se răspacircndesc icircn cultură

Măsuri de management

Măsuri preventive

- controlul riguros al buruienilor din spaţiile protejate şi din vecinătatea acestora reducacircnd astfel

numărul de insecte

- utilizarea culturilor capcană

- eliminarea locurilor de iernare preferate

- utilizarea de soiuri sau hibrizi rezistente la atac

- utilizarea de culturi alternative mai puțin atractive pentru insecte

Măsuri curative

metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare și

parazite ce pot icircn mod natural să mențină un nivel scăzut al gradului de atac icircn special asupra

pontei (Trissolcus spp Telenomus spp) dar şi specii entomopatogene (Bacillus thuringiensis)

IMPORTANT

Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate

Specie invazivă prezentă icircn Romacircnia din anul 2010 (Grozea şi colab 2012)

Este vector de virusuri

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Frankliniella occidentalis (Pergande) Denumire populară tripsul californian

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 250 de familii botanice icircn spaţii

protejate atacă cu preponderenţă tomate ardei castraveți vinete pepeni salată ceapă praz dar

și specii de flori

Descriere

Adult au aproximativ 2 mm corpul este oval-alungit convex dorsal masculii fiind mai mici

decacirct femelele (09 mm) La femele culoarea variază de la galben deschis icircn perioada de vară

pacircnă la maron accentuat iarna icircn timp ce masculii au culoarea gălbui deschis aproape albă

Antenele prezintă 8 articole (fig 1)

Larvă la eclozare sunt albe-hialine cu lungimea de 05 mm apoi culoarea devine gălbui deschis

şi ating15 mm antenă cu şase segmente

Pupa este imobilă

Ou sunt opace reniforme

Fig 1 Adulți (httpswwwcabiorg) Fig 2 Atac pe fructe (httpwwwtswvramporg) Simptome adulții și larvele icircnțeapă și sug seva din țesuturile frunzelor florilor și fructelor Pe

organele atacate se observă pete de decolorare care devin argintii sau brune Pe frunzele atacate

simptomele se pot observa de-a lungul nervurilor Din cauza atacului organele afectate se pot

deforma și devin succeptibile pentru instalarea ciupercilor și bacteriilor patogene (fig 2) Ritmul

de creștere al plantelor este icircncetinit bobocii florali datorită atacului nu se mai deschid la atacuri

mari obținacircndu-se producții reduse fără aspect comercial

Biologie icircn seră tripsul se icircnmulțește pe tot parcursul anului și poate avea icircntre 12 și 15 generații

Temperatura optimă de dezvoltare este de 25ordmC Femelele depun ouăle icircn țesuturile frunzelor

florilor dar și pe fructe O femelă poate depune icircntre 20 și 40 de ouă acestea fiind sensibile la

uscăciune și temperaturi scăzute Larvele au patru stadii de dezvoltare primele două sunt foarte

active producacircnd pagube organelor pe care se dezvoltă Larvele se retrag pentru icircmpupare icircn sol

uneori icircn florile plantelor gazdă Ciclul biologic icircn seră este complet icircn 14 zile la temperaturi de

30degC şi 44 de zile la temperaturi de 15 ordmC Durata de dezvoltare este de 1-3 zile larvele de prima

vacircrstă trei zile larvele de vacircrsta a doua o zi stadiul de prepupă 10 zile stadiul de pupă iar

femelele adulte trăiesc icircn general 40 de zile

Măsuri de management

Măsuri preventive

- utilizarea la plantare a unui material liber de tripşi

- monitorizarea culturilor prin capcane lipicioase de culoare albastră sau galbenă pentru

depistarea insectelor şi inspectarea periodică a plantelor pentru evidenţierea larvelor

- icircndepărtarea plantelor cu simptome de virus pentru a preveni infestarea altor plante

- arderea resturilor de plante după desființarea culturilor din spații protejate

- icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de infestare şi

rezervor de virusuri

- instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de

pătrundere a tripşilor icircn spaţiu

- mulcirea cu folie pentru a bloca retragerea larvelor icircn sol

Măsuri curative

metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de

a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate

săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)

metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare

Amblyseius barkeri Amblyseius cucumeri Amblyseius degenerans Anthocoris nemorum

Chrysoperla carnea Orius spp Sunt menționați și nematozi paraziți ai speciei Steinernema

feltiae dar și fungi entomopatogeni ca Verticillium lecanii Zimm

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOSPILAN 20

SP 20SG GAZELLE ndash 004 KOHINOR 200 SL TALENT ndash 075 lha SANOMECTIN

PRO 18 - 60-80 mlhl

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- MOSPILAN 20SP GAZELLE - 3 zile

- KOHINOR 200 SL TALENT - 7 zile

- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile

IMPORTANT

Vector de viroze acest trips transmite icircn stadiul de larvă la tomate virusul de carantină

TSWV (Tomato spotted wilt virus) și TSV (Tobacco streak ilavirus) ambele deosebit de

dăunătoare pentru culturile de tomate

Specia prezintă rezistenţă la o serie de produse de protecţie a plantelor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Polyphagotarsonemus latus (Banks)

Denumire populară păianjenul lat acarianul lat

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă atacă cu preponderenţă tomate ardei gras vinete fasole

castraveți cartof și alte specii cultivate icircn sere solarii și cacircmp

Descriere

- femelele adulte au 165-200 microm lungime piriforme de culoare alb-gălbuie Masculii sunt mai

mici aproximativ 110 microm lungime corpul este aplatizat avacircnd culoarea gălbuie (fig 1) Nimfele

sunt transparente acest stadiu putacircnd dura 1-3 zile Oul este oval hialin pe suprafaţa lui sunt

prezente mai multe racircnduri longitudinale de bulbi caracteristice speciei

- avacircnd dimensiuni microscopice acești acarieni nu se pot observa cu ochiul liber dar simptomele

de atac sunt vizibile

Fig 1 Adulți (httpswwwentocsiroau) Fig 2 Atac pe tomate (httpswwwpestnetorg)

Simptome Larvele și adulții se hrănesc cu seva țesuturilor icircn principal pe foliajul tacircnăr pe

partea inferioară a frunzelor dar colonile pot fi prezente şi pe alte organe ale plantei cum ar fi

boboci florali fructe lăstari Atacul porneşte de la bază şi se răspacircndeşte spre partea superioară

Plantele prezintă următoarele simptome stagnarea creșterii ramificarea puternică icircn zona de

vacircrf uscarea și căderea bobocilor floriferi avortarea florilor gofrarea decolorarea micşorarea

deformarea brunificarea şi suberificarea frunzelor brunificarea şi suberificarea fructelor (fig 2 )

La atac puternic cultura poate fi compromisă icircn special prin uscarea pedunculilor florali şi

suberificarea fructelor

Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului Icircn condiții optime icircn

sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile Femelele depun 35-50 de ouă pe partea

inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Acest dăunător poate fi răspacircndit de către

insecte (musculița albă și afide forma aripată) şi cu sol infestat Populaţia de acarieni creşte rapid

icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată

Măsuri de management

Măsuri preventive măsuri agrotehnice controlul culturii precedente pentru a preveni transmiterea acarianului de

la un sezon la altul curăţarea serei şi a echipamentelor (ex instalaţiile de irigare) creşterea

nivelului de umiditate deoarece influenţează negativ dezvoltarea acarienilor icircndepărtarea

plantelor cu simptome pentru a icircmpiedica răspacircndirea icircn cultură controlul periodic al răsadurilor

şi culturilor din seră pentru semnalarea timpurie a dăunătorului aplicacircnd ulterior măsuri de

combatere icircn timp util

Măsuri curative

metode biologice

-pentru menținerea unor densități scăzute icircn sere se pot utiliza specii de acarieni prădători

Phytoseiulus persimilis Amblyseius californicus Neoseiulus barkeri sau alte specii prădătoare

cum ar fi Macrolophus caliginosus De asemenea pentru reducerea nivelului populaţiilor de

acarieni se realizează cu ciuperca entomopatogenă Beauveria bassiana

- tratamentele cu extract de usturoi sunt eficiente icircmpotriva acarienilor

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor

- VERTIMEC PRO ndash 12 lha şi

- APACHE ndash 015-1 lha

-icircn condiții de seră tratamentele cu acaricide ar trebui aplicate doar icircn situaţia icircn care controlul

biologic nu a fost eficient se realizează la atingerea pragului economic de 1-3 acarienifrunză sau

5-8 plante atacate şi se selectează astfel icircncacirct să fie protejată fauna utilă şi albinele

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

- Timp de pauză

- VERTIMEC PRO- 3 zile

- APACHE- 3 zile

IMPORTANT

Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate la tomate

Este o specie extrem de polifagă

Unele populaţii de acarieni au dezvoltat rezistenţă la unele grupe de produse chimice

Controlul poate fi dificil la soiurile cu frunze gofrate

Fișa măsurilor privind managementul integrat al

organismului dăunător

Spodoptera exigua (Huumlbner) Denumire populară buha cucurbitaceelor

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă

Spodoptera exigua are o gamă largă de plante gazdă insecta fiind dăunătoare culturilor de

legume cacircmp și flori Printre culturile de legume susceptibile se numără tomatele sparanghelul

fasolea sfecla brocoli varza conopida țelina vinetele salată ceapa mazărea ardeii cartoful

ridichea spanacul cartoful dulce napul

Descriere

Adult de mărime medie anvergura aripilor 25-30 mm aripile anterioare de culoare gri ndash

maronii de obicei cu un model neregulat şi o pată deschisă de forma unei alune aripile

posterioare uniform gri sau albe tivite cu o linie icircnchisă pe margini (fig 2)

Larve icircn mod normal prezintă cinci stadii au culoare variabilă verde deschis sau gălbui icircn

primele două stadii apar dungi deschise icircn stadiul trei colorate mai icircnchis dorsal icircn stadiul patru

icircn stadiul cinci au variaţii de culoare de la verde dorsal cu roz sau galben ventral şi o linie albă

laterală Dorsal se poate observa o serie de pete icircnchise la culoare uneori larvele pot fi foarte

icircnchise la culoare aproape negre (fig 1)

Ou circular de culoare alb-verzuie acoperit cu un strat de solzi dacircnd aparenţă pacircsloasă

Pupă prezentă icircn sol de culoare brun-deschis aproximativ 15-20 mm

Fig 1 Larve Spodoptera exigua Fig 2 Adult Spodoptera exigua

(httpentnemdeptufledu)

Simptome Femelele depun oăle icircntr-o masă de 50-150 ouă pe dosul frunzei adesea aproape de inflorescenţe

sau vacircrful lăstarilor O femelă poate depune icircntre 300 şi 600 de ouă şi acestea eclozează icircn două-

trei zile Larvele tinere sun gregare icircn primele vacircrste (stau icircmpreună) se hrănesc pe partea

inferioară a frunzelor lăsacircnd intactă epiderma superioară şi nervurile mari Larvele mai mari

devin solitare produc perforaţii neregulate icircn frunze iar cele de ultimele vacircrste cauzează

defolierea completă aplantelor La tomate pot fi consumaţi mugurii și punctele de creștere iar

fructele perforate

Biologie Numărul de generații variază icircn funcție de condițiile climatice Ciclul biologic poate fi

complet de la cacircteva zile pacircnă la 24 de zile O larvă la 20 de plante de tomate poate produce

pagube economice

Măsuri de management

Măsuri preventive

- inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă

(pragul de acţiune este 03 larveplantă

- icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere

- icircndepărtarea buruienilor din zonele icircnvecinate

- icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii icircn mod regulat

- utilizarea de bariere (capcane)

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea

- virusului nuclear polihedrosis obţinut din Spodoptera exigua care are capacitatea de a

omoricirc larvele icircn 3-6 zile

- unor produse pe baza bacteriei Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a

doua generaţie) şi ciupercii Beauveria bassiana

- nematozilor entomopatogeni (Rhabditida Steinernematidae și Heterorhabditidae) dar

eficacitatea nematozilor icircn omoracircrea larvelor este dependentă de gradul de umiditate

de aceea nematozii sunt mai eficienţi cacircnd larvele coboară icircn sol pentru icircmpupare

- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus

maculiventris

metode chimice LANNATE 20 SL ndash 125 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

LANNATE 20 SL - 7 zile

IMPORTANT

Fluturele este un dăunător polifag

Daunele sunt determinate de hrănirea larvelor care lasă plantele complet defoliate

Controlul buruienilor este important deoarece plantele spontane reprezintă o sursă de

infestare

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Tetranychus urticae Koch

Denumire populară păianjenul roşu comun

Plante gazdă este cea mai polifagă specie de acarian icircn spaţii protejate atacacircnd peste 300 de

specii de plante gazdă

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Descriere

adult este extrem de mic abia vizibil cu ochiul liber femelele adulte măsoară aproximativ 04

mm lungime sunt de formă elipsoidală au culoare variabilă de la verde deschis brun şi galben

pacircnă la carmin sau roşu icircnchis masculul este piriform şi mai mic decacirct femela măsuracircnd 022-

035 mm lungime dar şi de culoare mai deschisă (fig1) Femele prezintă două forme de vară de

culoare galbenă pacircnă la verde cu două pete negre dorsal şi de iarnă care este mai icircnchisă la

culoare adesea portocalie sau roşie Culoare poate varia şi icircn funcţie de planta gazdă dar şi de

alţi factori

larva are formă elipsoidală de culoare galben-palid la eclozare devine verde-gălbui după hrănire

şi prezintă numai trei perechi de picioare (fig 2)

ou formă sferică de culoare pală translucid se icircnchide la culoare pe parcursul dezvoltării

Fig 1 Adulţi (mascul şi femelă) (httpswwwcabiorg) Fig 2 Ou şi larvă (httpjennytfrecwsuedu)

Simptome

-păianjenii colonizează partea inferioară a frunzelor iar prin icircnţepăturile pe care le produc

celulele ţesutului se golesc icircn urma absenţei sevei şi provoacă icircngroșarea sau icircngălbenirea

frunzelor Petele necrotice apar icircn stadiile avansate ale leziunilor frunzelor

-pe măsură ce infestarea devine severă frunzele par bronzate sau argintii devin fragile și cad

prematur plantele nu mai fructifică normal şi dau recolte scăzute

-defolierea completă poate apărea dacă acarienii nu sunt controlați

-atacul acarienilor la floarea deschisă provoacă o icircnroșire și dispariția petalelor care seamănă cu

arderea prin pulverizare

-frunzele şi tulpina plantelor sunt acoperite cu ţesătura acarienilor vizibilă cu ochiul liber

Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului dezvoltarea avacircnd loc

icircntre 12 şi 40degC Icircn condiții optime icircn sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile

Femelele depun 35-50 de ouă pe partea inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Poate

fi răspacircndit prin activitatea omului (unelte deplasarea icircn seră) cu plante infestate curenţi de aer

insecte (musculița albă și forma aripată a afidelor) dar şi cu sol infestat Populaţia de acarieni

creşte rapid icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată

Măsuri de management

Măsuri preventive

curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre

ciclurile de cultură

creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de

acariani (dar favorizează bolile fungice)

controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora

Măsuri curative

metode biologice

-pentru controlul dăunătorului sunt folosiţi cu succes prădătorii cel mai eficient fiind acarianul

Phytoseiulus micropilis acesta putacircnd reduce pacircnă aproape de zero populaţia acarianului Alte

specii de acarieni prădători eficace Neioseiulus californicus N fallacis N longispinosus

Galemdromus occidentalis (rata de eliberare a prădătorilor depinde de densitatea acarianului

fitofag de cultură temperatură)

- lansarea buburuzelor din genul Stethorus foarte eficientă fiind specia Stethorus punctillum care

poate consuma 1000 de ouă de acarieni icircn 2-3 săptămacircni

- utilizarea tripşilor prădători cum ar fi Scolothrips sexmaculatus (eficientă mai ales pentru

spaţiile uscate şi cu temperaturi mari

- preparatele entomopatogene avacircnd la bază ciupercile Enthomophthora thaxteriana şi E

adjarica s-au dovedit eficiente cu condiţia să se menţină o umiditate atmosferică aproape de

saturaţie o anumită perioadă de timp

-utilizarea de produse alternative cum ar fi săpun sau ulei esențial de muşeţel oregano

portocale care ar putea fi utile pentru limitarea dezvoltării acarianului

metode chimice cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM TARGO - 06-08

lha KANEMITE SC pentru plante cu icircnălţimea lt 50 cm ndash 0625 l ha icircn 600 l apă pentru

plante cu icircnălţimea icircntre 50-125 cm ndash 0938 lha icircn 900 l apă pentru plante cu icircnălţimea ˃125 cm

ndash 125 lha icircn 1200 l apă APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile INVERT

18 EW 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile

Timp de pauză

- VOLIAM TARGO - 3 zile

- KANEMITE - 7 zile

- APACHE - 3 zile

- INVERT 18 EW - 3 zile

IMPORTANT

Este una din speciile de acarieni care se găsesc frecvent icircn spaţii protejate şi produc daune

economice la culturile afectate

Acarianul poate trăi și pe plante spontane ceea ce poate constitui o sursă de infestare

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Thrips tabaci Lind

Denumire populară tripsul tutunului tripsul cepei

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă este o specie polifagă care atacă specii de plante din 25 familii botanice ex

legume (tomate ardei castraveţi vinete varză salată conopidă ) flori (trandafir garoafă

crizanteme gerbera orhidee) pomi (cais prun piersic) etc Dăunătorul este prezent atacirct icircn spaţii

protejate cacirct şi icircn cacircmp

Descriere

Adult 08-1 mm lungime corp alungit icircngust şi plat de culoare galbenă sau brună ndashcastanie

Antenele sunt formate din şapte articole Picioarele sunt galbene femurul şi tibia cu nuanţe slab

cenuşiu Aripile anterioare sunt de culoare uniform brun gălbuie prezintă două nervuri

longitudinale cu franjuri pe margine iar cele posterioare prezintă o singură nervură longitudinală

(fig1)

Larva asemănătoare cu adultul de culoare albă-palidă la icircnceput apoi verzuie sau gălbuie are

09-1 mm lungime antene din şase articole

Ou eliptic albicios depus icircn epiderma frunzelor sau florilor

Fig 1 Adult Fig 2 Atac pe frunze

( wwwbioforceconz) (www7inrafr)

Simptome adulţii şi larvele colonizează frunzele vacircrfurile vegetative şi florile şi sug seva din

ţesuturi producacircnd daune directe Icircn urma atacului apar pete galbene-cenuşii mai ales de-a lungul

nervurilor şi icircn timp ţesuturile atacate se necrozează De asemenea foliajul prezintă numeroase

pete argintii care corespund celulelor golite de conţinut (fig 2)

Biologie icircn condiţii de seră nu intră icircn diapauză se icircnmulţeşte tot tipul anului avacircnd pacircnă la 10

generaţii uneori 14 De asemenea cacircnd temperatura şi umiditatea sunt optime o generaţie se

dezvoltă icircn 16-20 de zile icircn schimb durează 20 de zile la 20oC şi 11 zile la 30

oC La 25degC durata

stadiilor a fost de 6 zile pentru ou 61 zile pentru larvă 14 zile pentru nimfă şi de 28 zile pentru

adult O femelă poate depune pacircnă la 50 de ouă pe parcursul vieţii

Măsuri de management

Măsuri preventive

rotaţia culturilor

folosirea foliei de mulci pentru a bloca contactul tripsului cu solul (tripsul se transformă

icircn adult icircn sol)

icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de

infestare şi rezervor de virusuri

instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de

pătrundere a tripşilor icircn spaţiu

arderea resturilor de plante rămase la desfiinţarea culturii

Măsuri curative

metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de

a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate

săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)

metode biologice tratamente cu Amblyseius swirskii Typhlodromus tripsi (acarieni prădător)

Aelothrips fasciatus (trips) Coccinella 7-punctata Coccinella undecimpunctata (buburuze)

Chrysoperla carnea

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -

10 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl VERTIMEC 18 EC ndash 60 ndash 80 mlhl

MATCH 050 EC ndash 15 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- VYDATE 10 L - 21 zile

- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile

- VERTIMEC 18 EC - 3 zile

- MATCH 050 EC - 7 zile

IMPORTANT

Atacul este foarte periculos la răsaduri

Dăunătorul este vector principal icircn transmiterea tospovirusurilor la tomate ardei

castraveţi inclusiv Tomato spotted wilt virus

Identificarea larvelor şi adulţilor se face prin analiză la microscop

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Trialeurodes vaporariorum Cockerell

Denumire populară musculița albă de seră

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie extrem de polifagă culturile de tomate din spațiile protejate fiind adesea

cele mai sever infestate

Descriere Adultul prezintă corpul alungit alb-gălbui acoperit de o secreție ceroasă albă pulverulentă (fig

1) Aripile de culoare albă nepătate bine dezvoltate și cu nervațiune redusă și rotunjite la bază

sunt ținute relativ plane cacircnd sunt icircn repaus Dimensiunile corpului sunt mici de 115- 15 mm

masculul fiind ușor mai mic decacirct femela

Oul este fusiform cu diametrul de 022-024 mm prevăzut cu un pedicel scurt la depunere fiind

de culoare alb-gălbui iar după două zile devine negru-violet cu reflexe metalice

Nimfa neonată are forma ovală de culoare galbenă-palid cu ochii roșii Ultimul stadiu de

dezvoltare al nimfeii denumit bdquopupariurdquo este de formă ovală turtit dorso-ventral cu colorit

verde pal și acoperit de o secreție ceroasă albă Pe partea dorsală a frunzei se văd ca niște

picături mici albe cu aspect ceros

Fig 1 Musculița albă de seră icircn diferite stadii de dezvoltare (http www7inrafr)

Simptome Adulții și larvele formează colonii pe spatele frunzelor icircn urma atacului frunzele se gofrează se

icircngălbenesc se usucă pornind de la margine și cad Pe frunze apare fenomenul de rdquorouă de

miererdquo din cauza dejecțiilor zaharoase ale insectei și ulterior acestea se acoperă cu fumagină

Plantele atacate au colorație anormală apare piticirea se ofilesc au creştere icircntacircrziată dau

producții reduse și chiar se usucă

Biologie Icircn condiții de seră musculița se dezvoltă icircn tot cursul anului putacircnd avea 10-12

generații care se suprapun astfel că icircn același timp sunt prezente toate stadiile După 2-3 zile de

la apariție femela icircncepe depunerea pontei alcătuită din 10-50 ouă numărul total depus de o

femelă fiind icircntre 100-500 Ouălele sunt depuse pe partea inferioară a frunzelor grupate icircn cerc

sau izolat Incubația la temperatură medie de 20-23ordm C durează 9-13 zile stadiul nimfal 9-11

zile iar stadiul de pupariu 7-12 zile Durata ciclului de dezvoltare este de 4-6 săptămacircni icircn seră

Dezvoltarea este influențată de temperatură umiditate atmosferică lumină și planta gazdă

Măsuri de management

Măsuri preventive

-distrugerea resturilor vegetale dezinfecţia solului și a incintei icircndepărtarea buruienilor care pot

fi surse de infestare din sere și din jurul spațiilor protejate

-utilizarea răsadurilor care să provină din locuri de producție libere de dăunători

- monitorizarea culturilor prin amplasarea capcanelor lipicioase care permit detecţia dăunătorului

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea de preparate fungice pe bază de Beauveria bassiana

Paecilomyces fumosoroseus Verticilium lecanii diferite specii de prădători Chrysopa carnea

Hippodamia comvergens Macrolophus caliginosus Delphastus pusillus sau specii de paraziți

Encarsia formosa și E mundus

- rezultate bune dau şi stropirile cu soluție din săpun de casă sau cu soluții obținute din tutun coji

de portocale sau lămacirci sau din ardei iuți

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor PROXIMO ndash50-

75 mlhl HARPUN- 75 ml100 l apa de la apariţia inflorescenţelor pacircnă la coacere prima

aplicare efectuacircndu-se la apariţia primilor adulţi VYDATE 10 G ndash 30-55kghaVYDATE 10L ndash

10 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha SANMITE 10 EC ndash 15 lha JUVINAL 10 EC ndash

005ha LIDER 200 SL ndash 075 lha

- utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum doar icircn situații de urgență

preferacircndu-se acele produse care sunt selective pentru duşmanii naturali Se va urmări acoperirea

cu soluție icircn special a părții inferioare a frunzelor

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză PROXIMO - 3 zile

HARPUN - 3 zile

VYDATE 10G - 21 zile

VYDATE 10L - 21 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

SANMITE 10 EC - 3-7 zile

JUVINAL 10 EC - 1-3 zile

LIDER 200 SL - 3 zile

IMPORTANT

Specie DEOSEBIT de dăunătoare pentru plantele cultivate icircn spaţii protejate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tuta absoluta Meyrick

Denumire populară molia minieră a frunzelor minierul tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă dăunător al culturii de tomate dar poate ataca şi alte plante din familia

Solanaceae cum ar fi Solanum tuberosum (cartof) Solanum melongena (vinete) Capsicum

annuum (ardei) diverse buruieni icircn Italia a fost semnalat şi pe Phaseolus vulgaris (fasole)

Descriere

Adult culoare brună-cenuşie uşor argintată cu pete mici negre pe aripile anterioare are

lungimea de 5-7 mm anvergura aripilor de 8-10 mm antene filiforme (fig1)

Larva are 05 mm de culoare crem şi capul negru la eclozare atinge 7-10 mm la completa

dezvoltare este de culoare galben-verzuie uneori cu tentă roşcată şi icircn ultimul stadiu prezintă o

bandă neagră pe protorace (fig 2)

Ou eliptic de culoare variabilă de la alb pacircnă la galben la depunere devine aproape negru icircn

momentul eclozării

Pupa de culoare verzuie la icircnceput devine brun icircnchis icircn momentul apariţiei adultului

Fig 1 Adult Fig 2 Larvă

(foto ANF) (foto ANF)

Simptome ponta este depusă pe partea inferioară a frunzelor Larvele atacă toate părţile aeriene

ale plantelor de tomate şi pot produce pagube icircn toate stadiile de dezvoltare ale plantelor Acestea

produc prin hrănire mine neregulate care icircn stadiu avansat de atac devin necrotice Galeriile

produse icircn tulpină influenţează negativ dezvoltarea plantelor Fructele pot fi atacate icircncă de la

apariţie şi galeriile formate pot fi invadate ulterior de patogeni secundari

Larvele pot fi depistate cu uşurinţă deoarece preferă staţionarea pe mugurii apicali flori sau

fructele icircn formare pe care se văd resturi de culoare neagră produse prin hrănire

Biologie insecta are un potenţial productiv foarte mare ciclul biologic fiind complet icircn 29-38

zile Ouăle sunt depuse pe partea aeriană a plantelor o femelă depunacircnd icircn cursul vieţii

aproximativ 260 de ouă Eclozarea durează 5-7 zile la temperatura de 26-30degC şi umiditate

relativă de 60-75 larvele trecacircnd ulterior prin 4 stadii larvare icircn aproximativ 20 de zile

Icircmpuparea are loc icircn sol la o adacircncime de 1-2 cm icircn interiorul minelor sau pe frunze Dăunătorul

nu intră icircn diapauză atacircta timp cacirct există hrană disponibilă După 10-13 zile de la icircmpupare apar

adulţii care pot trăi 30-40 zile icircn condiţii optime de laborator

Căi de răspacircndire prin plante destinate plantării fructe ambalaje zborul adulţilor

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

monitorizarea culturii prin instalarea capcanelor care au rol de a pune icircn evidenţă prezenţa

dăunătorului dar şi de colectare a indivizilor

asigurarea etanşeităţii serelor şi utilizarea plaselor de insecte

smulgerea şi distrugerea prin ardere a plantelor suspecte a fi infestate

eliminarea icircn totalitate a buruienilor gazdă din imediata vecinatate

Măsuri curative

metode biologice prin

- tratamente cu BACTOSPEINE DF 033-066 kgha administracircndu-se de la eclozare şi icircn

primele stadii

- insecticide bazate pe bacteria Bacillus thuringiensis

- paraziţi Trichogramma cacoeciae

- prădători Nesidiocoris tenuis Macroliphus caliginosus

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM

TARGO ndash 08 lha ALVERDE ndash 10 lha NUPRID AL 200 SC ndash 10 lha AFFIRM ndash 15 kgha

ACTARA 25 WG ndash 02 kgha

- tratamentele sunt necesare mai ales icircn ciclul doi de cultură

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

VOLIAM TARGO - 3 zile

ALVERDE - 3 zile

NUPRID 200 SC - 3 zile

AFFIRM - 3 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

BACTOSPEINE DF - nu este necesar

IMPORTANT

La tomate au fost icircnregistrate pierderi de recoltă icircntre 50-100

Combaterea chimică este dificilă datorităţii capacităţii larvelor de a se hrăni icircn interiorul

frunzelor şi potenţialului biotic ridicat

Adulţii sunt nocturni deci greu de detectat icircn timpul zilei

225 Nematozi

1 Meloidogyne spp ndash nematozi galicoli

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Meloidogyne spp Goeldi

Denumire populară nematozi galicoli

Statut nu sunt organisme de carantină prezente icircn Romacircnia Speciile semnalate icircn sere sunt

Meloidogyne arenaria M incognita şi M javanica

Plante gazdă extrem de polifage fiind semnalate pe mai mult de 1500 specii de plante care

aparțin la peste 40 familii botanice Icircn țara noastră produc daune mari la tomate cultivate icircn spaţii

protejate

Descriere adulţii prezintă dimorfism sexual evident prin forma şi dimensiunile celor două sexe

femelele au corpul rotund icircn timp ce masculii sunt vermiformi

Fig 1 Gale pe rădăcini de tomate (https wwwforestryimagesorg)

Simptome Primele simptome se manifestă prin ofilirea frunzelor și stagnarea icircn creștere urmată

de uscarea plantei de la vacircrf spre bază După 3-4 săptămacircni pe rădăcini se observă apariția galelor

specifice (fig 1) Pagubele produse culturilor sunt icircn funcție de gradul de infestare a solului și de

momentul cacircnd se produce atacul la nivelul rădăcinilor Icircn cazul plantelor tinere un atac puternic

poate compromite cultura La nivelul galelor vasele libero-lemnoase sunt opturate iar circulația

sevei se icircntrerupe determinacircnd putrezirea rădăcinilor și uscarea plantelor Icircn cele mai multe

cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și Verticillium spp care

grăbesc pieirea plantelor

Biologie Icircn seră nematozii galicoli ai rădăcinilor se icircntacirclnesc icircn tot cursul anului și pot avea 4-8

generații O femelă poate depune icircntre 300-1000 ouă dar icircn condiții optime numărul ouălor poate

ajunge pacircnă la 2000 Larvele de vacircrsta a II-a numite și larve de invazie se răspacircndesc icircn sol icircn

căutarea rădăcinilor diferitelor plante le perforează și pătrund icircn țesuturi de regulă icircn apropierea

vacircrfului de creștere După o perioadă scurtă de hrănire larvele devin imobile și rămacircn icircn aceleași

locuri pacircnă la sfacircrșitul dezvoltării Odată cu hrănirea larvele secretă niște enzime care determină

hipertrofierea țesuturilor din zonele de atac dacircnd naștere la niște umflături denumite gale Icircn

condiții termice normale numărul femelelor este mai mare decicirct cel al masculilor icircn timp ce la

temperaturi scăzute numărul masculilor este mai mare decacirct al femelelor Durata ciclului biologic

este influențată de temperatura și umiditatea solului precum și de calitatea hranei variind icircntre

25-90 zile

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea unor răsaduri sănătoase libere de nematozi

menţinerea solului curat rotaţia culturilor icircndepărtarea buruienilor

crearea și folosirea de soiuri și hibrizi cu rezistență la nematozi prin transferul unor gene

de rezistență de la specia Lycopersicum peruvianum cum ar fi Ronita Rossol Piernita

Piersol Anahu Gilestar sau cei produşi icircn țara noastră Oltbrid Craiobrid IR-18 IR-34

M-14

deschiderea serelor şi oprirea icircncălzitului icircn anumite perioade pe timpul iernii

Măsuri curative

metode fizice dezinfectarea solului prin tratamente termice cu aburi la temperaturi de

90-100ordmC timp de 2-3 ore dă rezultate bune dar icircn prezent această metodă se practică pe

scară redusă datorită consumului ridicat de energie și a costului acesteia o soluţie mai

ieftină este solarizarea solului

metode biologice aplicarea agenţilor Pasteuria penetrans utilizat icircn controlul M

incognita pe tomate și Paecilomyces lilanicus icircn controlul M incognita pe cartof

Verticillium chlamydosporium parazitează ouăle icircn UK

metode chimice utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar BASAMID

GRANULE 500 kgha la sol cu icircncorporare icircnainte de plantare VYDATE 10 L -10 lha

NEMATHORIN 10 G ndash 15 kgha aplicat pe racircnd VYDATE 10 G ndash 30 -55 kgha

VELUME PRIME 400 SC ndash 625 mlha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- BASAMID GRANULE - nu este necesar

- VYDATE 10 L - 21 zile

- NEMATHORIN 10 G - 70 zile

- VYDATE 10 G - 21 zile

- VELUME PRIME 400 SC - nu este necesar

IMPORTANT

Identificarea cu acurateţe a speciilor presupune examen microscopic de laborator

Icircn cele mai multe cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și

Verticillium spp care grăbesc pieirea plantelor

Bibliografie selectivă

- Alexandri Al Olangiu M Petrescu M Rădulescu E Rafailă C (1972) - Tratat de

fitopatologie agricolă Ed Academiei RSR p 72-76

- Alford D V (1991amp1995) ndash A colour atlas of pest of ornamental trees shrubs and flowers

Manson Publishing

- Costache M Roman T Costache C (2003) ndash Ghid pentru recunoașterea și combaterea bolilor

și dăunătorilor la legume Ed Agris p 115

- Csoka G (2003) ndash Leaf mines and leaf miners Forest Research Institute Tipografia Agroform

Budapest pag 37-39

- Deheleanu A Albina Macedon - Extras Producţia Vegetală Horticultura nr 101981

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare pag 25-28

- Dobreanu Ecaterina Manolache Constantin (1969) ndash Fauna RSR- Insecta Vol VIII fascicula

5 Homoptera pag 90 Editura Academiei RSR București1969

- Dobrin Ionela Frăsin Loredana Pașol P (2007) ndash Tratat de entomologie specială Editura

Ceres București pp 5-398

- Docea E Severin V Baicu T Pop I (1976)- Icircndrumător pentru recunoașterea și combaterea

bolilor plantelor cultivate Ed Ceres București p150-151 p147-148 p152

- Gigon V Camps C Le Corff Josiane Biological control of Tetranychus urticae by

Phytoseiulus macropilis and Macrolophus pygmaeus in tomato greenhouses Available from

httpswwwresearchgatenetpublication [accessed Mar 19 2018]

- Grozea I Stef R Virteiu AM Carabet A Molnar L 2012 Southern green stink bugs (Nezara

viridula L) a new pest of tomato crops in Western Romania Research Journal of Agricultural

Science 44 (2)24-27

- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Florian T Vlad M 2015 Trophic

evolution of southern green stink bugs (Nezara viridula L) in western part of Romania Bulletin

of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca Horticulture

72(2)371-375

- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Marcu Viorela Draga Diana (2015)

The Spread of Nezara viridula (HemipteraPentatomidae) species from its first occurrence in

Romania BulletinUASVM Horticulture 73(2) 2016 Print ISSN 1843-5254 Electronic ISSN

1843-5394

- Hussey N W Read W H Hesling J J (1969) ndashThe pest of protected cultivation The biology

and control of glasshouse and mushroom pests pp 404

- Jones JB Stall RE Zitter TA (2006)- Compendium of Tomato Diseases APS Press (The

American Phytopathological Society) p19 Pl23AB p22 Pl28 AB pag9-10 Pl11 p13-14

Pl15B p18-19 Pl21B

- Manolache C Boguleanu Gh şi colab (1978) - Tratat de zoologie agricolă vol I Ed

Academiei Romacircne pag440

- Perju T Ghizdavu (2001) - Tratat de zoologie agricolă vol V Ed Academiei Romacircne

Bucureşti pag 396

- Pașol P Dobrin Ionela Frasin I (2007) - Tratat de entomologie specială dăunătorii culturilor

horticole Ed Ceres Bucuresti p 110-111

- Pop IV Tratat de Virologie Vegetală Vol III- Virusurile Culturilor Horticole Ediţia I Editura

Printech Bucureşti 2009 p109-117 p 124-127 p 159-171

- Popescu Ghe (2005) - Tratat de patologia plantelor vol III Ed Eurobit p 15 33

- Roșca I Rada Istrate (2009) ndash Tratat de entomologie (agricultură horticultură silvicultură)

Alpha MDN Buzău Pag 331

- Quarantine pests for Europe Second Edition Data sheets on quarantine pests for the European

Union and for the European and Mediterranean Plant Protection Organisztion Prepare by CABI

and EPPO for the European Union p 981-985 p 1146-1151 p 1388-1392 p 1367-1372

- Roșca I Drosu S Bratu E (2001) ndash Entomologie horticolă specială Ed Editura Didactică și

Pedagogică RA p 309

- Roşca I Iacomi Beatrice Michaela (2012) ndash Bolile şi dăunătorii din principalele

agroecosisteme legumicole Alpha MDN Buzău p 67

- Săvescu A și colab (1982) ndash Tratat de zoologie agricolă Dăunătorii plantelor cultivate Vol II

Editura Academiei RSR pag 172 -178

- Săvescu A (1961) - Album de protecţia plantelor II

- Severin V Iliescu C H (2006) Bolile bacteriene ale plantelor Ed Geea p 158-173

- Spencer KA (1973) ndash Series Entomologica vol 9 Agromyzidae (Diptera) of Economic

Importance The Hague

- Scortichini M Le Malattie Batteriche delle colture agrarie e delle specie forestali Edagricole ndash

Edizioni Agricole p 329-330

- Standard OEPP PP 229 (1) Buletin OEPP 34 pp 41-42

- Ureche Camelia (2010) ndash Insectele miniere din Romacircnia Editura Pim pg 244

-Teodorescu G Roman T Sumedrea M (2003) ndash Entomologie Horticolă - dăunători specifici și

metode de combatere Ed Ceres București p 67

- Zhang Zhi-Qiang (2007)- Mites of greenhouses Identification Biology and control CABI

Publishing

Resurse www

httpswwwcabiorg

httpsgdeppoint

httpswwwplantwiseorg

httpsagumassedu

httpwwwhorticultorulro

httpshortuwexedu

httpwwwagroatlasru

httpwwwaomidoribiocontrolcom

httpinfluentialpointscom

httpentnemdeptufleducreatureshtm

httpsagumassedu

httpswwwagrolinkcombr

httpwwwagrihujiacil

httpwww7inrafr

httpgreenhouseipmorg

httpwwwtswvramporg

httpswwwosueds

httpswwwamericantomatogrowersorg

https wwwhortcornelledu

httpswwwgardeningknowhowcom

httpswwwmissouribotanicalgardenorg

httpswww agndsuedu

httpswwwbotanistiiro

httpswwwparadisverdero

httperecifasufledutomato-scouting-guidediseases

httpswwwideegreenit

httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests

httpwwwalamycom

Page 10: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Xanthomonas campestris pv vesicatoria

(Doidge) Vauterin Hoste Kersters amp Swings

Denumire populară pătarea bacteriană a tomatelor

Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) buruieni (Datura

Hyoscyanum niger Lycium barbarum Nicotiana rustica Physalis Solanum spp) Solanum tuberosum

(cartof)

Simptome boală se instalează pe tot timpul perioadei de vegetație afectacircnd organele aeriene

Icircn stadiul de răsad

- pe frunzele tinere - apar pete galben-verzui brune cu centru necrozat și cu un exsudat cu aspect

de lacrimă

- pe hipocotil ocazional apar striații brune

La plantele mature

- pe frunze - apar pete circulare neregulate de 1-2 mm verde icircnchis cenușii brune cu aspect

hidrozat cu margini distincte răspacircndite de-a lungul nervurilor laterale și pe

marginea frunzelor uneori petele confluează icircn condiții de umezeală apare exsudat

iar suprafața leziunii și arealele icircnconjurătoare apar lucioase

- pe tulpini - icircn dreptul petelor țesutul se suberifică formacircnd verucozități și crăpături neregulate

- florile - cad icircn urma infecției și ca urmare numărul de fructe se reduce

- pe fructe - apar pete mici hidrozate gălbui brune cenușii crustoase cu halou gălbui alb

superficiale adanci

- leziunile de obicei se scufundă icircn centru și se icircnalță la margini dar se poate ca

icircntreaga leziune fie să se scufunde sau fie să se icircnalțe

- la coacerea fructelor țesutul din jurul leziunii rămacircne verde

- cacircnd atacul este puternic se produc crăpături (alb-maronii de 2-10 mm) ale

epidermei prin care pătrund alte microorganisme care determină putrezirea pulpei

fructului

- la fructele coapte nu se produce infecție secundară

La tomate

- pe frunze ndash apar leziuni neregulate icircnconjurate de zone apoase inițial verzi apoi maronii și

necrotice leziunile sunt frecvent icircnconjurate de un halou clorotic cacircnd leziunile fuzionează

apare arsura foliară

- pe tulpină ndash apar plesnituri de-a lungul ei iar pețiolii se necrozează

- pe fructe ndash apar inițial pustule mici ușor proeminente ulterior acestea cresc icircn dimensiune

devin maronii proeminente cu aspect rugos și icircnconjurate de un halou apos uneori leziunile

confluează

Atac pe tomate (httpsgdeppoint)

Mod de răspacircndire

- pe distanțe mari principala cale este transmiterea prin sămacircnță

- local răspacircndirea bolii este favorizată de picăturile de apă resturi vegetale practicile culturale și

utilizarea echipamentelor contaminate

Măsuri de management

Măsuri preventive

rotația culturilor

este recomandată irigarea pe rigole sau prin picurare

distrugerea prin ardere a resturilor de plante și buruieni rămase pe cacircmp după recoltare

utilizarea de sămacircnță sănătoasă (recoltată din plante sănătoase libere de boli) certificată tratată

chimic și termic (cu apă caldă 560C 30 minute)

utilizarea de soiuri rezistente

aerisirea spațiilor icircn sere și solarii

curățarea și dezinfecția echipamentelor a instrumentelor de lucru și a depozitelor

nu se efectuează lucrări atunci cacircnd pe plante sunt prezente picături de apă

efectuarea cu grijă a tuturor lucrărilor astfel icircncacirct leziunile să fie minime

IMPORTANT

Xanthomonas campestris pv vesicatoria este larg răspacircndită și produce pierderi economice la

tomate și ardei

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tomato spotted wilt virus (TSWV)

Denumire populară virusul ofilirii pătate a tomatelor

Statut este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă TSWV cuprinde un număr foarte mare de plante gazdă icircn principal tomate (Solanum

lycopersicum) ardei (Capsicum spp) vinete (Solanum melongena) cartof (Solanum tuberosum) ţelină

(Apium graveolens) mazăre (Pisum sativum) fasole (Phaseolus vulgaris) soia (Glycine max) tutun

(Nicotiana tabacum) etc

Simptome - pe frunze peţioluri tulpini clorozarea nervurilor prezenţa petelor brune pe faţa inferioară a frunzelor

tinere și uscarea limbului icircncreţirea sau contorsionarea frunzelor pete linii inele clorotice la icircnceput

apoi de culoarea bronzului şi necrotice icircn final pe frunze peţioluri și tulpini stoparea creşterii (vacircrful

plantei fiind curbat lateral) frunze mici mozaicate și deformate la tomatele care rezistă virusului

plantele tinere rămacircnacircnd pitice

- pe fructe pete arcuri formaţiuni inelare sau semiinelare de culoare roşiatică sau gălbuie cu epiderma

necrozată număr redus de fructe depreciate calitativ

Fig1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze (httpgardenerwikiacom) (httpwwwapsnetorg)

Mod de răspacircndire icircn sere virusul are ca vector principal de răspacircndire tripsul Frankliniella

occidentalis

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea materialului de plantare liber de virus

evitarea pătrunderii tripşilor de la exterior icircn spaţiile protejate prin utilizarea plaselor care reţin

insectele

producerea răsadului de tomate la distanţă de specii floricole gazdă pentru tripşi (crizanteme

begonii)

plantare timpurie

utilizare de soiuri rezistente la TSWV

combaterea vectorului

IMPORTANT

Simptomele TSWV variază icircn funcţie de speciile de plante gazdă şi de gradul de susceptibilitate

al acestora

cc op

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Bemisia tabaci (Gennadius)

Denumire populară musculița albă a tutunului

Statut populaţiile non-europene au statut de organism de carantină icircn Romacircnia este posibilă existenţa

populaţiilor europene

Plante gazdă este o specie polifagă și o putem găsi pe specii care aparțin următoarelor familii botanice

Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Euphorbiaceae Leguminosae Malvaceae Solanaceae

Convolvulaceae Icircn trecut era cunoscut mai ales ca un dăunător al culturilor de cacircmp din regiunile calde

cum ar fi tutun tomate bumbac Icircn timp a devenit responsabilă de daune provocate icircn serele din icircntreaga

lume și atacă icircn mod special Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum spp (ardei) Poinsettia

spp Hibiscus spp Gerbera spp Gloxinia spp

Descriere

Adultul are talie redusă de aproximativ 1 mm masculii sunt mult mai mici decacirct femelele corpul

galben icircnchis cele două perechi de aripi acoperite de o secreție ceroasă pulverulentă albă (fig1) Adulții

sunt asemănători cu alte musculiţe albe totuși icircn repaus adulţii de Bemisia tabaci ţin aripile icircn formă de

bdquocortrdquo icircn timp ce la Trialeurodes vaporariorum poziţia aripilor este mult mai plană Nimfa este plată de formă ovală neregulată și are lungimea de 07 mm

Pupariul este aplatizat cu contur neregulat prezintă pe partea dorsală peri lungi are tendinţa să fie mai

mare mai oval şi cu peri mai puţini pe frunzele netede

Oul este pedunculat are formă rotunjită la bază şi ascuţit apical de culoare maronie la cacircteva zile după

depunere lungime 02 mm

Fig1 Adult Fig 2 Atac pe fructe de tomate

Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda

Simptome

Plantele atacate prezintă următoarele simptome pete clorotice pe frunze nervuri icircngălbenite şi

icircngroşate icircngălbeniri mozaicări și răsucirea frunzelor precum şi deformarea tulpinilor și piticirea

plantelor Icircn cazul unor infestări severe plantele atacate se icircngălbenesc se ofilesc icircşi pierd frunzele

vigoarea plantelor este redusă și pot fi induse dezechilibre fiziologice De asemenea icircn urma atacului

dăunătorului pe frunze apare fenomenul de ldquorouă de miererdquo care diminuează capacitatea fotosintetică a

plantelor și determină apariția și dezvoltarea mucegaiurilor Atacul pe fructele de tomate poate provoca

o maturare inegală a acestora (fig 2)

De regulă toate stadiile dăunătorului se observă pe partea inferioară a frunzelor prin scuturarea

plantelor infestate adulţii zboară puţin şi se reaşază pe frunze

Biologie ciclul de viaţă prezintă şase stadii ou patru stadii nimfale şi adult Adulţii şi ouăle proaspăt

depuse se observă pe creşterile noi din vacircrful plantelor stadiul I şi II nimfal pe frunzele mai bătracircne de

la bază şi stadiile III şi IV nimfale icircntre aceste etaje Ouăle sunt dispuse rar icircn formă de cerc de regulă

izolate sau icircn grupuri mici eclozează după 5-9 zile la 30degC După eclozare stadiul I nimfal este mobil se

deplasează icircn căutarea locului de hrană după care rămacircne imobilizat pe durata celor patru stadii nimfale

Primele 3 stadii nimfale durează 2-4 zile icircn funcţie de temperatură ultimul numit puparium durează 6

zile după care apare adultul Icircmperecherea icircncepe la 12 h după ce apar și se repetă pe toată durata de

viață a adulților Femelele au o longevitate de aproximativ 60 zile icircn timp ce a masculilor este mai

scurtă (9-17 zile)

Măsuri de management

Măsuri preventive

- icircndepărtarea buruienilor icircnainte de icircnfiinţarea culturii deoarece pot constitui gazde pentru

musculiţele albe dar şi o sursă majoră de virusuri

- monitorizarea culturilor prin utilizarea capcanelor galbene lipicioase

Măsuri curative

metode biologice prin parazitoizi cum ar fi Encarsia luteola şi Eretmocerus spp agenți

entomopatogeni de tipul ciupercilor (Verticillium lacanii Beauveria bassiana) insecte prădătoare

(Macropholus caliginosus Franklinothrips vespiformis Delphastus pusillus Nabis spp Orius spp)

acarieni prădători (Amblyseius limonicus A swirskii Transeius montdorensis)

metode chimice prin utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar VYDATE 10 L ndash 10 lha

LANNATE 20 SL ndash 125 lha PROXIMO -50-75 mlhl la apariţia dăunătorilor şi SANMITE 10 EC ndash

15 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime

admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

VYDATE 10 L - 21 zile

LANNATE 20 SL - 7 zile

PROXIMO - 3 zile

SANMITE 10 EC - 3-7 zile

IMPORTANT

Este vector a peste 60 de virusuri ai plantelor inclusiv virusul de carantină Tomato yellow

leaf curl virus

Identificarea speciei necesită examen microscopic avacircnd icircn vedere că specia se aseamănă

foarte mult cu Trialeurodes vaporariorum specie extrem de frecventă icircn spaţii protejate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Helicoverpa armigera (Hubner)

Denumire populară omida fructificațiilor

Statut este organism de carantină reglementat pe plante destinate plantării de Dendranthema

Dianthus Pelargonium şi Solanaceae (Anexa II secţiunea II din HG 563-2007) prezent icircn Romacircnia pe

suprafețe mari

Plante gazdă specie polifagă care atacă peste 120 specii de plante cultivate și spontane dintre care

menționăm tomatele ardeii bamele mazărea fasolea garoafele gura leului etc Helicoverpa armigera

a devenit un important dăunător icircn culturile de seră și solarii

Descriere

Adultul lungimea corpului de 12-18 mm anvergura aripilor de 35-40 mm (fig1) de culoare variabilă

verde-gălbui brun-deschisă sau brun-icircnchisă Aripile anterioare prezintă pe marginea lor externă o linie

formată din 7-8 pete negricioase şi o bandă transversală brun-icircnchisă cu contur neregulat Aripile

posterioare au culoarea puţin mai deschisă cu o margine lată de culoare brună care conţine o zonă mai

pală nervurile sunt vizibile şi către bază au o pată icircn formă de virgulă de aceeași culoare

Larva icircn ultima vacircrstă are lungimea corpului de 30-40 mm și este de culoare variabilă de la verzui

pacircnă la roșcat-violet sau brun-icircnchis iar motivul descris poate forma umbre de verde galben-pai şi roz

murdar pacircnă la maron roşcat şi chiar negru Pe corp prezintă 5 dungi una dorsală mediană 2

suprastigmale și 2 substigmale (fig 2)

Oul hemisferic de 04-05 mm ornat cu numeroase striațiuni La depunere are culoarea alb-gălbui după

care devine verzui chiar maron icircnchis icircnainte de eclozare

Pupa de culoare maron stacojiu 14-18 mm lungime purtacircnd la extremitatea posterioară doi spini icircn

formă de cacircrlig

Fig1 Larvă (httpswwwcabiorgiscdatasheet) Fig 2 Adult (httpswwwcabiorgiscdatasheet)

Simptome pagubele provocate de acest dăunător sunt cauzate de hrănirea vorace a omizilor pe frunze

mai ales icircn fazele inițiale de după eclozare Mai tacircrziu pătrund icircn fructe și formează galerii unde lasă

numeroase dejecții făcacircndu-le improprii pentru consum De asemenea fructele atacate de larve cad

prematur sau se infectează secundar cu diferiți agenți patogeni

Biologie iernează icircn stadiul de pupă icircn sol icircntr-o celulă ovală de pămacircnt la adacircncimea de 7-25 cm

Fluturii zboară pe icircnserate și noaptea hrănindu-se cu nectarul florilor Ouăle sunt depuse izolat pe

frunzele tulpinile și inflorescențele plantelor gazdă O femelă poate depune icircntre 300-3000 ouă icircn

medie 500-1000 Ouăle eclozează icircn trei zile la 225degC perioada larvară durează 18 zile tot la 225degC şi

se prelungeşte pacircnă la 51 de zile la 175degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă

icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere

icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de

infestare

Măsuri curative

metode fizice prin amplasarea capcanelor atractive pentru ambele sexe cu rol de a pune icircn evidenţă

prezenţa dăunătorului dar şi de atragere şi omoracircre a acestora

metode biologice prin utilizarea

- unor produse pe baza de bacterii ex Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a

doua generaţie) şi virusuri ex Helicoverpa armigera nuclear polyhedrosis virus

- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus maculiventris

metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar ALVERDE - 10 lha icircn 1000

l apă ha MATCH 050 EC ndash 100 mlhl VOLIAM TARGO - 06-08 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime

admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- ALVERDE - 3 zile

- MATCH 050 EC - 7 zile

- VOLIAM TARGO - 3 zile

IMPORTANT

Se recomandă icircnchiderea spaţiilor protejate pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii

adulților

Adulţii sunt migratori şi pot parcurge distanţe mari (˃100 km)

Larvele şi adulţii pot fi identificaţi cu exactitate faţă de alte specii prin examen de laborator

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Liriomyza trifolii (Burgess)

Denumire populară musca minieră a plantelor de seră musca minieră

Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă semnalată pe 22 specii de plante gazdă fiind considerat principalul

dăunător al tomatelor icircn spaţii protejate

Descriere Adultul muscă mică lungime 13-23 mm de culoare neagră-cenușie Femelele sunt puțin mai mari

decacirct masculii Aripile nu depășesc lungimea corpului și au nervurile negre Scutelul este galben perii

ventrali de culoare galbenă pronotul și scutul de culoare neagră cu reflexe cenușii

Oul este sferic de 02-03mm la depunere albicios - cenușiu ușor translucid

Larva apodă și acefală de 3 mm lungime la icircnceput transparentă apoi galben-portocalie prezintă

posterior două stigme triunghiulare caracteristice

Pupa 18-23 mm lungime ovală ușor turtită ventral de culoare variabilă galben-portocalie deschis

pacircnă la maron auriu

Fig 1 Atac de Liriomyza trifolii (foto ANF) Fig 2 Adult L trifolii (foto ANF)

Simptome Minele de pe frunze și punctele de hrănire sunt de regulă cele mai evidente semne privind

prezența dăunătorului Icircnțepăturile de hrănire produse de femele apar ca niște adacircncituri circulare de

culoare albicioasă iar cele pentru pontă sunt ceva mai mici și dispuse mai uniform circular Minele

produse de larve vizibile tot pe partea superioară a frunzelor sunt tipic sinuoase foarte răsucite și de

formă neregulată lărgindu-se pe măsură ce larva se dezvoltă inițial de culoare verde apoi devin albe

odată cu icircmbătracircnirea țesutului

Biologie o generație se dezvoltă icircn 15-20 zile icircn funcție de temperatură Adulții zboară dimineața

copulația avacircnd loc la 24 de ore de la apariție Femelele trăiesc 15-30 zile timp icircn care depun 25-640 de

ouă icircn serii de cacircte 17 pe zi După 2-5 zile apar larvele care formează mine icircn țesutul palisadic al

frunzei unde rămacircn 4-7 zile pacircnă la completa dezvoltare Icircmpuparea are loc icircn afara minei de regulă icircn

stratul superficial al solului de lacircngă planta gazdă și durează 10-12 zile Icircn spații protejate specia

dezvoltă mai multe generații pe an care se suprapun

Măsuri de management

Măsuri preventive

controlul materialului de plantare icircnainte de icircnființarea culturii

distrugerea resturilor vegetale şi dezinfectarea solului și incintei

monitorizarea culturilor pentru detectarea adulţilor (capcane) şi larvelor (inspectarea plantelor)

Măsuri curative

metode fizice utilizarea capcanelor galbene lipicioase metodă eficace de capturare a adulților icircn

timpul perioadei de vegetație metode biologice utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius palliles

Chrysocharis parksi Diglyphus begini ploșniței prădătoare Cyrtopeltis modestus sau a nematodul

parazit Neoaplectana carpocapsae

-un produs inofensiv faţă de mediu şi om este Lasertrade 240 SC (05 lha) insecticid biologic obţinut din

fermentaţia bacteriei Saccharopolyspora spinosae din sol

metode chimice utilizarea insecticidelor trebuie să fie ținută la minimum doar icircn situații de urgență

preferacircndu-se acele produse care distrug cel mai puţin fauna utilă Stropirile se vor efectua doar la

apariția focarelor de infecție cu insecticide avizate folosind alternativ produse cu substanţă activă

diferită Produsele de protecţie a plantelor care se vor folosi sunt APACHE 015 lha SAFRAN 18 EC

- 09 lha icircn 1000 l apă VARGAS 18 EC - 09 lha icircn 1000 l apă ACTARA 25 WG (aplicat la sol ) ndash

08 kgha preventiv şi curativ la 4-5 zile de la plantarea răsadurilor de tomate icircn solarii VYDATE 10 L -

10 lha VOLIAM TARGO - 06-08 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii limitelor maxime

admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- APACHE - 3 zile

- SAFRAN 18 EC - 3 zile

- VARGAS 18 EC - 3 zile

- ACTARA 25 WG - 3 zile

- VYDATE 10 L - 21 zile

- LASER 240 SC - 3 zile

- VOLIAM TARGO - 3 zile

- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile

IMPORTANT Principala sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din

serele icircnmulțitor

Icircnțepăturile provocate de adulți sunt porți de pătrundere a altor tipuri de organisme

dăunătoare

22 Organisme dăunătoare non- carantină la tomate cultivate icircn spaţii protejate

221 Ciuperci

1 Alternaria sp - alternarioză

2 Botrytis cinerea PersFr - putregaiul cenușiu

3 Colletotrichum coccodes Wallr - antracnoza

4 Dydimella lycopersici Kleb - putrezirea coletului

5 Fulvia fulva ( Cladosporium fulvum) (Cooke) - pătarea cafenie a frunzelor de tomate

6 Fusarium sp - ofilirea fuzariană (fuzarioză)

7 Leveillula taurica (Lev) Arnaud - fainarea tomatelor

8 Septoria lycopersici - pătarea albă a frunzelor de tomate

9 Phytophtora infenstans (Mont) de By - mana tomatelor

10Phytophtora parasitica Dast - putregaiul coletului sau mana de sol a

tomatelor

11 Pytium ultimum Trow - căderea și putrezirea plăntuțelor

12 Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold şi Verticillium dahliae Kleb ndash ofilirea verticiliană

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Alternaria sp

Denumire populară alternarioza

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate cartof vinete ardei

Simptome boala se manifestă pe tulpini frunze și fructe Plantele pot fi atacate icircn toate fazele de

dezvoltare

Icircn răsadniță atacul apare icircn porțiunea bazală a tulpiniței pete alungite brune care se extind de jur

icircmprejur determinacircnd ofilirea și uscarea răsadului

După transplantare icircn spaţii protejate sau icircn cacircmp pe frunze apar pete circulare cenuşii-brunii cu

zonalităţi concentrice numite şi bdquopete ţintărdquo Petele la icircnceput mici se extind concentric pot atinge 2

cm icircn diametru şi prezintă un inel galben

Pe zona brunificată apare un mucegai fin negru iar ţesuturile se brunifică se subţiază şi uneori se rup

frunzele prezentacircnd perforaţii

Icircn condiţii de umiditate ridicată boala evoluează rapid apare veştejirea şi uscarea frunzelor ceea ce

duce la desfrunzirea icircnainte de vreme şi oprirea din creştere a fructelor ce nu se maturează

Dacă fructele sunt atacate cacircnd sunt mici se icircnnegresc și cad cu ușurință de pe plante

Fructele atacate prezintă zone scufundate brune cu crăpături şi cu zonalităţi concentrice

Fig 1 Atac pe tulpină (httpsimagesbugwoodorg) Fig 2 Atac pe frunze (httpsimagesbugwoodorg)

Foto D Blancard ( INRA)

Mod de răspacircndire

Răspacircndirea ciupercii de la plantă la plantă de la un etaj de frunze la altul se face prin intermediul

sporilor duşi de vacircnt sau de picăturile de apă Temperatura cuprinsă icircntre 2-35degC şi umiditatea

atmosferică de 100 sunt condiţii favorabile atacului Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face

prin miceliu sporii de pe resturile vegetale şi prin seminţele provenite din fructele parţial atacate

Ciuperca se poate răspacircndi cu uşurinţă icircn terenurile bogate icircn humus cele icircngrăşate excesiv icircn solurile

cu lipsă de magneziu şi pe diferite plante cartof vinete măselariţă ciumăfaie mătrăgună

Măsuri de management

Măsuri preventive

Tomatele se vor planta icircn soluri icircngrăşate echilibrat fără lipsă de magneziu curate de buruieni Solul

serelor şi solariilor va fi icircn prealabil dezinfectat termic sau chimic Măsurile de igienă culturale

obligatorii ca stracircngerea şi arderea resturilor vegetale sau icircngroparea lor icircn profunzime limitează

atacul ciupercii Icircntre măsurile agrotehnice remarcăm asolamentul icircn care tomatele nu trebuie să

revină pe sola ce a fost infestată cu Alternaria decacirct după 4 ani Utilizarea irigării la baza plantelor și

nu prin aspersiune pentru a nu disemina sporii ciupercii Aerisirea solariilor serelor dimineața

devreme sau seara tacircrziu pentru a evita formarea condensului pe frunze

Măsuri curative combatere chimică cu următoarele produse

- GRISU - 10 lha

- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)

- REVUS TOP -06 lha

- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie

Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe

- BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha

- VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha

- AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă

- ORTIVA TOP ndash 1 lha

- ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- GRISU - 3 zile

- CIDELY TOP - 3 zile

- REVUS TOP - 3 zile

- ORTIVA 250 SC - 3 zile

- BRAVO 500 SC - 3 zile

- VITRA 50 WP - 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp

- AZBANY - 3 zile

- ORTIVA TOP - 7 zile

- ORTIVA OPTI - 3 zile

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Botrytis cinerea PersFr Denumire populară putregaiul cenușiu al tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate

Simptome putregaiul cenușiu al tomatelor apare pe toate părțile aeriene ale plantelor Cel mai

caracteristic simptom al bolii icircl reprezintă prezența a numeroase mase de spori pe țesuturile necrozate

astfel icircncacirct acestea au un aspect pufos de culoare gri-icircnchis

Pe frunze

La icircnceput atacul se manifestă pe frunzele moarte de la baza plantei apoi pot fi invadate țesuturile

tinere Boala este asociată cu plantele mature care au un foliaj dens Umiditatea ridicată icircn foliajul

plantelor pe timpul nopții este suficientă pentru dezvoltarea bolii astfel icircncacirct nu este de preferat o

perioadă prelungită cu umiditate ridicată

Pe frunzele tinere infecția apare sub formă de zone necrozate adesea icircn forma literei ldquoVrdquo

progresează spre pețiol și apoi pătrunde icircn tulpină

Pe tulpină

La răsaduri leziunile pe frunzulițe se extind și cuprind icircntregul limb apoi pețiolul iar icircn final

tulpina Infecția poate icircnconjura tulpina provoacă ofilirea tuplina icircși pierde culoarea se dezvoltă cancere

ceea ce conduce la declinul plantei

Pe flori

Cum boala progresează pe plantele mature florile se infectează și ele se brunifică și mor sau

ciuperca trece din petalele infectate icircn sepale și de aici crește icircn fructul aflat icircn dezvoltare De asemenea

petalele infectate pot rămacircne atașate de fruct iar ciuperca pătrunde icircn fruct și apoi se deplasează către

tulpină

Pe fructe

Pe fructe simptomele sunt tipice de putregai moale cu zone distruse care devin albicioase De

obicei pielița se rupe icircn centrul zonelor afectate dar rămacircne icircntreagă icircn rest Sporii ciupercii se dezvoltă

icircn aceste zone cu țesuturile distruse Eventual icircntregul fruct devine afectat și se mumifică

Un simptom neobișnuit pe fructe icircl reprezintă apariția de halouri numite ldquopete fantomărdquo Icircn

centrul acestor halouri apar puncte mici necrotice Haloul este de culoare albă circular de 3-8 mm icircn

diametru Un număr mare de halouri pe fructe face ca acestea să aibă un aspect neplăcut și să fie greu de

comercializat

Fig 1 Leziuni pe frunze Fig 2 Cancere pe tulpini Fig 3 Simptome pe inflorescențe Foto David M Ingram Plant Foto The Ohio State University Foto D Maeso INIA Las Brujas Uruguay

Management Network 2006

Fig 4 Fructe infectate icircn seră Fig 5 Pete fantomă Fig 6 Mumificarea fructelor (httpswwwextensionumnedu) (httpcreerbizbotyrishtml) Spheragro Diseases and

plant pathologies Sevilia Spania

Mod de răspacircndire Sporii ciupercii sunt foarte ușor răspacircndiți de vacircnt Insectele pot răspacircndi patogenul prin icircnțeparea

sau rănirea plantelor

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircndepărtarea și distrugerea plantelor a resturilor infectate și a buruienilor care pot fi gazde pentru

această ciupercă

menținerea unei temperaturi și ventilații adecvate prin reducerea supraaglomerării plantelor și a tăierii

lor judicioase

evitarea excesului de apă pe plante

evitarea irigării icircn exces

sterilizarea macircinilor și a uneltelor de lucru icircn mod regulat

evitarea rănirii plantelor

evitarea aplicării repetate de tratamente cu săruri metalice ale fungicidelor ethylene bis

dithiocarbamate (intensifică severitatea bolii)

evitarea asocierii sărurilor metalice cu fungicidele

evitarea cultivării tomatelor pe solurile nisipoase acide care au un conținut ridicat de apă

efectuarea tratamentelor cu fungicide icircnainte ca plantele să-și formeze un foliaj dens (este imposibil de

acoperit frunzele senescente din centrul unui foliaj dens)

asigurarea unui raport calciu- fosfor de 2 la 1 sau mai mare icircn pețiolul frunzelor (este de ajutor icircn

controlul bolii)

Măsuri curative

tratarea cu var a solurilor acide pentru a crește conținutul de calciu icircn plante și a reduce sensibilitatea

acestora

tratamente cu ORTIVA TOP ndash 1 lha ORTIVA OPTI ndash 20-25 lha TOPSIN M 500 SC ndash

17 lha BRAVO 500 SC ndash 15-2 lha GRISU ndash 101 lha Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de

pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză ORTIVA TOP ndash 7 zile ORTIVA OPTI ndash 20-25 ndash 3 zile TOPSIN M 500 SC

ndash 14 zile BRAVO 500 SC ndash 3 zile GRISU ndash 3 zile

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător Colletotrichum coccodes Wallr

IMPORTANT Botrytis cinerea atacă o gamă largă de plante Controlul chimic al bolii prin utilizarea

fungicidelor poate fi evitat prin fertilizare irigare și tehnici de tăiere adecvate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Colletotrichum coccodes Wallr

Denumire populară antracnoză

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome Organe atacate boala apare icircn toate fazele de vegetație pe toate organele aeriene forma cea mai

frecventă și mai gravă fiind cea de pe fructe

- pe fructe simptomele apar icircn momentul maturării sub forma unor pete mici de 2-4 mm icircn

diametru circulare umede cufundate de culoare mai icircnchisă decacirct țesutul sănătos

- pe măsură ce petele cresc icircn dimensiuni ajungacircnd pacircnă la 10 mm porțiunea centrală se

icircnnegrește ca urmare a dezvoltării miceliului ciupercii sub pielița fructului

- la suprafața țesuturilor atacate apar fructificațiile ciupercii (microscleroți și acervuli cu lagăre

de conidiofori și conidii) sub forma unor pustule de culoare brun-icircnchis

- adesea numeroase pete se dezvoltă icircn același timp pe fructe și acoperă porțiuni largi

determinacircnd putrezirea fructului

- pe frunze infecția este caracterizată prin leziuni mici circulare brune icircnconjurate de halouri

galbene

- rădăcinile infectate prezintă leziuni brune cu miniscleroți la suprafață și pot fi ușor decorticate

- plantele bolnave se pot smulge ușor din sol deoarece sistemul radicular este deteriorat

Antracnoza pe fructe de tomate (wwwhortcornelledu)

Mod de răspacircndire - patogenul este un colonizator al solului dar se conservă ușor și pe resturile vegetale

- ciuperca este capabilă să colonizeze cel puțin 68 de specii vegetale din 19 familii botanice icircn primul

racircnd legume din fam Solanaceae (ardei vinete cartof) și Cucurbitaceae (pepene) care pot juca rol de

gazde alternative sau contribuie la creșterea inoculului icircn sol Mai multe buruieni asigură aceeași

funcție Solanum dulcamara S Nigrum Abutilon theophrasti Amaranthus retroflexus Chenopodium

album Convolvulus arvensis Capsella bursa-pastoris

- ciuperca a fost găsită și icircn apa utilizată pentru culturile fără sol apă ce provenea din bazine de stocare

exterioare

- atacul poate avea loc la temperaturi icircntre 15-30degC iar sporularea pe fructe este optimă la 28degC

- perioadele ploioase și irigarea prin aspersiune favorizează antracnoza

- apa liberă pe fructe mai multe ore legată de frecvența precipitațiilor sau irigărilor crește puternic

incidența icircn cultură

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnlăturarea și distrugerea resturilor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol

recoltarea cacirct mai rapidă a fructelor sensibile la antracnoză

gestionarea irigării prin aspersie și favorizarea uscării foliajului

Măsuri curative

combatere chimică cu următoarele produse

- BRAVO 500 SC- 15- 2Lha

- VITRA 50 WP- 15-20 kgha

- ALCUPRAL 50 PU - 15-2 kgha

- CUPRENOX 50 - 15-2 kgha

- ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 375-5 kgha

- CUPERTINE SUPER ndash 35 kgha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de

pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

BRAVO 500 SC- 3 zile

VITRA 50 WP- 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp

ALCUPRAL 50 PU - 3 zile

CUPRENOX 50 - 3 zile

ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 3 zile

CUPERTINE SUPER ndash 3 zile icircn sere

IMPORTANT

Boala este considerată cea mai gravă amenințare icircn cazul fructele de tomate pentru

industrializare icircn numeroase zone de producție din lume Icircn aceste zone icircn absența

măsurilor de protecție pierderile pot atinge 70

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Didymella lycopersici Kleb

Denumire populară putrezirea coletului

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă tomate

Simptome o boală majoră icircn special a tomatelor din sere Sunt afectate toate părțile superioare ale

plantei tulpini frunze și fructe cu predilecție deosebită pe tulpini

- primele simptome apar la puțin timp după repicare icircn dreptul coletului sub formă de pete

cenușii-brune sau brune-negricioase Petele se extind de jur icircmprejurul coletului astfel icircn dreptul

acestei porțiuni atacate tulpina se subțiază țesuturile sunt cufundate zbacircrcite scoarța este

putrezită și crăpată și desprinsă parțial de partea lemnoasă Apariția putregaiului stopează

circulația sevei icircn tulpină cauză ce duce la veștejirea plantei și pieirea treptată Pe țesuturile

atacate se observă punctişoare mici negre care reprezintă picnidiile ciupercii Astfel de leziuni

pot apărea mai tacircrziu și pe partea superioară a tulpinii la subsoara frunzelor pe nervuri sau pe

pețioli datorate picnosporilor formați icircn zona coletului

- pe frunze atacul apare cacircnd umiditatea este excesivă frunzele inferioare se transformă icircn galben

și leziunile frunzelor sunt maro cu inele concentrice Icircn centrul petelor se observă puncte negre

mici (picnidiile ciupercii)

- infecția fructelor este rară icircn seră atacul pe fructe se observă icircn partea dinspre peduncul sub

formă de pete umede care se dezvoltă rapid icircn cercuri concentrice se brunifică și se adacircncesc

httpwwwalamycom

wwwbotanistiro

Mod de răspacircndire ciuperca iernează icircn resturile de plante rămase icircn sol putacircnd trăi ca saprofită Icircn

cazuri rare transmiterea bolii poate avea loc și prin semințe

Măsuri de management

Măsuri preventive

o dezinfecția amestecului de pămănt

o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă

o urmărirea umidității solului icircn perioada imediată a plantării

o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul

IMPORTANT

Semințele provenite din fructe bolnave pot găzdui organismul patogen fapt pentru care se

recomandă utilizarea de sămacircnță extrasă din fructe sănătoase

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Fulvia fulva (Cooke)

Denumire populară pătarea cafenie a frunzelor de tomate

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome se manifestă icircn special pe frunzele bătricircne de la baza plantei dar poate trece și pe tulpini și

pe fructele tinere icircn cazul unui atac puternic

Atacul icircncepe pe frunzele bazale apoi progresează și pe frunzele din etajele superioare

Pe partea superioară a frunzelor apar pete mici de culoare gălbuie care se măresc icircn diametru și devin

galbene

Pe partea inferioară a frunzelor icircn dreptul petelor apare un puf alb care devine cafeniu și icircn final brun-

violaceu format din conidioforii și conidiile ciupercii

Icircn condiții favorabile de mediu icircn cazul unor atacuri puternice petele confluează țesuturile atacate se

brunifică și se necrozează iar frunzele se usucă ceea ce determină debilitarea plantelor

Simptome produse pe frunze și fructe de tomate de ciuperca Fulvia fulva

Foto The Ohio State University OARDC Departament of Plant Pathology

Fructele sunt atacate mai rar dar icircn toate fazele de dezvoltare fiind afectate mai frecvent cele din etajul

superior la suprafață icircn jurul pedunculului apar pete de decolorare care se brunifică se adacircncesc icircn

pulpă apoi se extind și ocupă zone mari din fruct

Semințele infectate sunt mai icircnchise la culoare decacirct cele normale cu pete mici negricioase și hilul de

culoare neagră

Mod de răspacircndire ndash transmiterea patogenului de la un an la altul se realizează prin intermediul resturilor plantelor

infectate și semințe

ndash prin sporii ciupercii bdquoconidiirdquo ce se găsesc icircn praful depus pe elementele din seră sau solar

icircn și pe sol Foarte rezistente la uscăciune conidiile pot supraviețui icircn seră mai mult de un an icircn absența

gazdei sensibile

ndash temperaturile de 22 - 26 ordmC corelate cu umiditatea de peste 95

ndash lipsa aerisirii la care se adaugă și prezența picăturilor de apă pe frunze favorizează atacul ciupercii

ndash atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele cultivate icircn

cacircmp - prin sporii antrenați de curenții de aer picăturile de apă sau de unele insecte (musculița albă de seră-

Trialeurodes vaporariorum)

Măsuri de management

Măsuri preventive

ndash folosirea unor hibrizi cu rezistență genetică

ndash folosirea sistemelor de irigații prin picurare

ndash aerisirea corectă a solariilor și serelor sub 90

ndash curățarea frunzelor din partea inferioară a plantelor pentru o ventilație mai bună

ndash distrugerea totală a resturilor de plante infectate și dezinfectarea spațiului icircnchis de cultură

ndash utilizarea tehnologiei de mulcire pentru controlul umidității relative a aerului sub 90

Măsuri curative Icircncă de la primele simptome se recomandă combaterea chimică cu următoarele produse

- CIDELY TOP ndash 10 lha ( stadiul de 10 frunze) - ORTIVA 250 SC- 075lha-1 lha icircn funcție de gradul de infecție

Se aplică de la apariția primei inflorescențe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat

-BRAVO 500 SC - 15-2 lha

- ORTIVA TOP-1 lha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de

pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- CIDELY TOP 3 zile ORTIVA 250 SC 3zile BRAVO 500 SC 3 zile ORTIVA TOP 7 zile

IMPORTANT

Icircn spații protejate cu umiditate a aerului peste 85 poate produce pierderi de producție de

pacircnă la 25

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Fusarium spp

Denumire populară fuzarioza tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate

Simptome

La răsadurile bolnave se observă o scădere a turgescenței frunzelor iar icircn cele din urmă plăntuțele

se ofilesc și mor

La plantele mai avansate icircn vegetație primul simptom este icircngălbenirea de-a lungul marginilor

celor mai mature frunze cacircnd primele fructe sunt aproape de maturitate Icircngălbenirea este curacircnd urmată

de necrozarea și colapsul pețiolului frunzelor Simptomele se dezvoltă numai pe o singură parte a plantei

iar frunzuliţele de pe o singură parte a peţiolului se icircngălbenesc icircnaintea celor de pe cealaltă parte

Icircngălbenirea treptată afectează cea mai mare parte a foliajului şi este icircnsoţită de ofilirea plantei icircn cea mai

călduroasă parte a zilei Ofilirea devine mai accentuată de la zi la zi pacircnă cacircnd planta moare

Cacircnd sunt tinere (răsaduri) plantele afectate pot rămacircne pipernicite Unele plante se usucă icircncet

și pot rămacircne vii pacircnă la sfacircrșitul recoltării

La o verificare a bazei tulpinii se poate observa o brunificare a țesuturilor corticale la nivelul

solului sau la 10 ndash 30 cm mai sus iar secționarea longitudinală dezvăluie brunificarea xilemului Icircn urma

ploilor sau icircn timpul perioadelor cețoase ciuperca produce pe leziunile externe necrozate un miceliu

abundent de culoare roz

Infecţia la fructe apare ocazional şi poate fi detectată icircn ţesuturile vasculare din fruct unde apar

modificări de culoare

Icircngălbenire și ofilire Simptome la baza tulpinii Secțiune longitudinală

Foto The Ohio State University Foto Dan Egel Plant and Pest Diagnostic Laboratory

Mod de răspacircndire Fusarium spp este răspacircndită prin sămacircnță sol răsaduri infectate sau prin solul infectat aderent la

rădacinile răsadurilor vacircnt și apa care poartă sol infectat De asemenea echipamentele de lucru

vehiculele uneltele utilizate contaminate reprezintă tot atacirctea moduri de răspacircndire a ciupercii

Pe distanțe mari infecția este propagată de semințe și răsaduri infectate

Icircn sere sporii ciupercii se găsesc icircn stratul de mulci dintre racircndurile de tomate și pe plantele

putrezite aruncate la gunoi icircn apropierea spațiilor protejate Icircn mod frecvent sunt găsiți spori icircn aerul

infectat din sere și de asemenea o mare concentrație de clamidospori din sol servesc drept sursă de

infecție

Ciuperca pătrunde prin rănile din rădăcini iar dezvoltarea acesteia este favorizată de o temperatură

a solului și a aerului de 28degC temperatura optimă de creștere a plantelor fertilizarea icircn concentrații

scăzute de azot şi fosfor și ridicate de potasiu de pH-ul scăzut al solului de intensitatea mică a luminii

Virulența patogenului este intensificată de micronutrienți fosfor și ioni de amoniu și este diminuată de

nitrați

Simptom pe frunze Simptom pe fructe

Foto University of Connecticut (wwwbritannicacom)

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea la plantare a unui răsad sănatos și rezistent la Fusarium spp

sterilizarea solului cu vapori de apă supraicircncălziți

fertilizarea cu nitrat de calciu creșterea pH-ului solului pacircnă la 65 ndash 70

evitarea irigării icircn exces (inundarea) evitarea utilizării pentru irigare a apei din canale sau iazuri

deoarece poate fi contaminată cu acest patogen

rotația culturilor la 4 ani nu elimină patogenul icircnsă reduce semnificativ pierderile

combaterea buruienilor

Măsuri curative

sterilizarea chimică a solului cu două săptămacircni icircnainte de transplantare

combatere chimică cu TOPSIN M 500 SC- 17 Lha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză

-TOPSIN M 500 SC ndash 14 zile

IMPORTANT

Fusarium spp atacă o gamă largă de plante

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Leveillula taurica (Lev) Arnaud

Denumire populară făinare

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome organe atacate toate organele aeriene ale plantei dar icircn special pe frunze

- primele simptome ale atacului se observă sub forma unor pete de decolorare (gălbui) vizibile

mai ales pe fața superioară a frunzelor de formă neregulată de 2-9 mm diametru

- icircn condiții favorabile dezvoltării bolii apar un număr mare de pete (peste 30) care confluează

și acoperă porțiuni icircntinse din limb (pacircnă la 4 cm lungime și 1 cm lățime)

- pe fața inferioară a limbului icircn dreptul petelor se formează o eflorescență cenușie-albicioasă

formată din conidioforii și conidiile ciupercii

- frunzele puternic infectate mor dar rareori cad de pe plantă

Atacul ciupercii pe frunze de tomate

Image Ontario Crop IPM- Franța Image sanayidomatesiblogspotcom

(httpwwwalamycom)

Mod de răspacircndire conidiile ciupercii Leveillula taurica pot germina icircntr-un interval de temperatură de la 10 la

35degC iar icircn condiții de seră infecția este favorizată de temperaturi sub 30degC

odată infecția instalată temperaturile peste 30degC accelerează dezvoltarea bolii și moartea

frunzelor atacate

icircn zonele cu temperaturi ridicate icircn timpul zilei se produce infecția cu această ciupercă chiar

dacă nopțile sunt răcoroase

atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele

cultivate icircn cacircmp

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol

Măsuri curative -combatere chimică cu

- TOPAS 100 EC ndash 05 lha

- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)

- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie

Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat

- REFLECT ndash 10 lha ndash se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă la coacerea deplină

a fructelor

- MYCLOFIL ndash 40-60 ml100 l apă icircn timpul vegetaţie de la prima apariţie la 7 ndash 10 zile

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- TOPAS 100 EC - 3 zile

- CIDELY TOP - 3 zile

- ORTIVA 250 SC - 3 zile

- REFLECT - 1 zi

- MYCLOFIL - 3 zile

IMPORTANT

Se poate confunda cu atacul ciupercii Cladosporium fulvum (Fulvia fulva)

Poate ataca și alte specii ceapă usturoi ardei vinete bumbac

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Septoria lycopersici Speg

Denumire populară boala petelor albe

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome Organe atacate icircn special frunzele

- primele simptome ale bolii apar icircn răsadnițe pe cotiledoane sau pe frunzulițe sub forma

unor pete circulare de 1-4 mm diametru bine delimitate la icircnceput de culoare brun-gălbuie

iar mai tacircrziu albicioase

- icircn dreptul petelor pe ambele fețe ale frunzelor apar punctișoare negre (picnidiile ciupercii)

- icircn cacircmp boala se manifestă prin simptome asemănătoare cu cele din răsadnițe cu

deosebirea că petele rămacircn de culoare brun-gălbuie sau brun-cenușie

- de obicei atacul icircncepe pe frunzele de la bază și progresează spre vacircrf

- frunzele puternic atacate se brunifică se usucă și cad plantele rămacircnacircnd doar cu cacircteva

frunze tinere icircn partea de la vacircrf

Fig1 şi 2- Atacul ciupercii pe frunze de tomate ( wwwmissouribotanicalgardenorg www agndsuedu)

Fig 3 ndash Picnidiile ciupercii dezvoltate pe frunze Fig 4- Sporii ciupercii ieșiți sub formă de ciri din picnidii

vegetablemdonlineppathcornelledu Photos courtesy of TA Zitter Cornell University Ithaca NY

Mod de răspacircndire - transmiterea patogenului se realizează prin picnidii sau miceliu din resturile infectate

- sporii ciupercii sunt icircmprăștiați de la o plantă la alta prin apa de ploaie irigații curenți de aer sau

insecte

- temperaturile icircntre 20-25degC sunt optime pentru infecție

- perioadele lungi cu temperaturi crescute și umiditate mare icircn aer și pe frunze constituie condițiile

ideale pentru dezvoltarea bolii și răspacircndirea ciupercii

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol

IMPORTANT

Pierderile pot atinge 20-80 din producție icircn anii ploioși și icircn cazul culturilor netratate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Phytophthora parasitica Dast

Denumire populară putregaiul coletului sau mana de sol a tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă specie polifagă atacă tomate fasole ceapă vinete ardei pepeni galbeni și verzi

Simptome icircn funcție de faza de vegetație și de organul atacat (rădăcini tulpini fructe) boala se

manifestă prin simptome diferite

- pe răsad icircn faza de 4-6 frunze boala apare icircn dreptul coletului observacircnd o ușoară gacirctuire și

icircnmuiere a țesuturilor urmate de căderea răsadului

- pe rădăcini atacul se icircntacirclnește sub formă de putregai uscat țesuturile fiind de culoare brună ndash

albicioasă

- pe tulpini se manifestă prin apariția icircn dreptul coletului a unor pete verde icircnchis la icircnceput

apoase apoi brune ce se extind și cuprind tulpina de jur icircmprejur 10-15 cm deasupra pămacircntului

Plantele atacate se ofilesc și pier Țesuturile din dreptul petelor putrezesc și se acoperă cu un puf

albicios

- pe fructe apare o pată cenușie-brunie cu marginile nedefinite de formă neregulată cu suprafața

umedă zonată concentric la icircnceput pe partea fructului care vine icircn atingere cu pămacircntul apoi se

extinde cuprinzacircnd fructul icircn icircntregime de cele mai multe ori Icircn condiții de umiditate ridicată pe

suprafața țesuturilor atacate apare un puf albicios (conidioforii și conidiile ciuperci)

Mod de răspacircndire

Ciuperca Phytophthora parasitica rezistă icircn sol de la un an la altul sub forma de oospori dar

poate fi prezentă 5-10 ani icircn sol) Un rol icircnsemnat icircn dezvoltarea ciupercii icircl joacă umiditatea

atmosferică peste 90 cacirct şi temperatura ciuperca dezvoltacircndu-se icircntre 127 şi 35ordmC

temperatura optimă variind icircntre 238 şi 30 ordmC

Măsuri de management

Măsuri preventive

o dezinfecția amestecului de pămănt

o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă

o controlul umidității solului icircn perioada imediată a plantării

o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul

httpwwwbotanistiiro httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests

Osu-The Ohio University

IMPORTANT Intensitatea atacului este influențată icircn mare măsură de umiditatea solului icircn perioada

imediată plantării fiind necesar ca udarea să se facă icircn reprize cu cantități reduse de apă

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Phytophthora infestans (Mont) de By

Denumire populară mana tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate cartof

Simptome atacul se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor (frunze tulpini flori și

fructe)

- pe frunzele bazale sub formă de pete circulare sau de formă neregulată la icircnceput de culoare

verde-galbuie cu aspect umed devin apoi cenușii-brunii icircnconjurate de o zonă icircngustă

decolorată Petele se măresc confluează și pot acoperi icircntreaga suprafață a foliolelor atunci cacircnd

condițiile sunt favorabile dezvoltării bolii

Icircn dreptul petelor pe partea inferioară a frunzelor se observă un puf fin albicios ce

reprezintă fructificațiile ciupercii conidiofori cu conidii După cacircteva zile frunzele atacate se

usucă sau putrezesc

- pe fructe infecția icircncepe din primele faze de dezvoltare pacircnă aproape de maturare Pe fructe

apar pete mici de formă neregulată ușor cufundate icircn pulpă la icircnceput de culoare verde ndash

măslinie după care icircn scurt timp devin măsliniu icircnchis Cacircnd umiditatea este ridicată la fel și pe

frunze icircn dreptul petelor apare un puf albicios Fructele bolnave se desprind și cad prematur

urmare a putrezirii pedunculului

- pe tulpini atacul se manifestă sub forma unor pete mici ovale cenușii-brunii care se măresc și

icircnconjoară tulpina Tulpinile putrezesc și se rup

Fig 1 Fructe atacate Fig 2 Simptome pe tulpină şi frunze

(httpscommonswikimediaorg)

Mod de răspacircndire

Transmiterea de la un an la altul se realizează prin semințe infectate resturi de plante rămase

peste iarna unde patogenul rezistă Icircn perioadele calde și uscate ciuperca rămacircne viabilă icircn

țesuturile frunzelor inferioare și icircn leziunile de pe tulpini iar cacircnd vremea redevine favorabilă

ciuperca se reproduce din nou

La tomate mana apare mai tacircrziu cu 12-15 zile decacirct la cartof și anume icircn a doua decadă a lunii

iulie

Măsuri de management

Măsuri preventive

o asolament rațional

o evitarea cultivării tomatelor icircn vecinătatea cartofilor

o evitarea recoltării semințelor din fructele atacate

o adunarea și distrugerea resturilor de plante

o schimbarea sau dezinfectarea termicăchimică a pămacircntului

o cultivarea de soiuri rezistente la mană

o administrarea de icircngrășăminte minerale mai ales potasiu care intensifică rezistența

plantelor

Măsuri curative - combatere chimică cu următoarele produse REVUS 250 SC ndash 06 lha REVUS TOP -06 lha

PREVICUR ENERGY ndash 3 l ha se aplică la sol prin picurare ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1

lha icircn funcţie de gradul de infecţie

Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat

CYCLO-R Liquido ndash 24 -40 lha la icircnceputul icircnfloritului BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha

VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha RANMAN TOP ndash 050 lha AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă

ORTIVA TOP ndash 1 l ha ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha CUPROXATE FLOWABLE ndash 53 l ha

de la prima frunză pacircnă la coacere OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de

icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă

3-5 lmp

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză REVUS 250 SC 3 zile REVUS TOP 3 zile PREVICUR ENERGY 3 zile

ORTIVA 250 SC 3 zile CYCLO-R Liquido 28 zile BRAVO 500 SC 3 zile VITRA 50 WP 3

zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp RANMAN TOP 3 zile AZBANY 3 zile ORTIVA TOP 7 zile

ORTIVA OPTI 3 zile CUPROXATE FLOWABLE 3 zile pentru consum 8 zile pentru

industrializare OMIX - nu este necesar

IMPORTANT

Atacul produs de Phytophthora infestans pe fructe poate fi confundat cu cel produs de

Phytophthora parasitica Deosebirea constă specia Phytophthora infestans produce pete cu

suprafața neregulat reliefată al caror punct de plecare este de obicei icircn vecinătatea caliciului

icircn timp ce petele cauzate de Phytophthora parasitica sunt situate pe partea inferioară a

fructului apar zonate și au o evoluție mai rapidă

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pythium ultimum Trow

Denumire populară căderea și putrezirea plăntuțelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă se icircntacirclneşte frecvent la tomate

Simptome pe plantuțele răsărite din teren infectat se observă icircn zona bazală a tulpiniței o

brunificare a țesuturilor brunificare care se extinde icircn sus pe tulpină cacirct și pe rădăcină icircn jos Icircn

zona atacată tulpinițele se subțiază planta se veștejește se zbacircrceşte cade la pămacircnt unde va

putrezi icircn icircntregime

Simptomele pot apare icircn vetre și se extind rapid atunci cacircnd temperatura este cuprinsă icircntre 20-

30 degși umiditatea este peste 90

La suprafața solului se poate observa prezența unui strat fin de miceliu de culoare albă care se

extinde icircn timp Atunci cacircnd infecția solului este puternică plantele nu mai răsar deoarece

putrezesc pacircnă la ieșirea lor la suprafață

http wwwbotanistiiro

Mod de răspacircndire

Ciuperca Pythium ultimum se transmite de la un an la altul prin sporii de rezistență din sol iar icircn

perioada de vegetație transmiterea ciupercii de la o plantă la alta se realizează prin sporii duși de

apa din sol

Măsuri de management

Măsuri preventive -perioada critică a bolii se limitează la stadiul de plăntuțe fapt pentru care măsurile preventive

trebuie să asigure protecția răsadurilor de infecții pacircnă la transplatarea lor icircn cultură avacircnd icircn

vedere următoarele

- dezinfectarea amestecului de pămacircnt din răsadniță (termic sau chimic) sau icircnlocuirea lui cu

pămacircnt necontaminat

- dezinfectarea tocurilor răsadnițelor și uneltelor

- evitarea excesului de umezeală

- asigurarea unei bune aerisiri a plantelor

Măsuri curative - combatere chimică cu produsul OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de

icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă

3-5 lmp

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- OMIX - Nu este necesar

IMPORTANT

Ciuperca se icircntacirclnește la toate răsadurile de legume

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismelor dăunătoare

Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold

Verticillium dahliae Kleb

Denumire populară veștejirea verticiliană

Statut nu sunt organisme dăunătoare de carantină ambele specii sunt prezente icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate

Simptome ofilirea tomatelor datorată acestor ciuperci poate fi ușor confundată cu ofilirea

provocată de speciile de Fusarium sau de alte ciuperci care produc ofiliri la plante Uneori

simptomele pot fi atacirct de subtile icircncacirct duc cu gacircndul la probleme abiotice cum ar fi irigarea

insuficientă

Adesea primul indiciu de infecție cu Verticillium este ofilirea plantelor icircn timpul zilei

Plantele manifestă o ofilire ușoară spre moderată icircn cea mai călduroasă parte a zilei dar icircși revin icircn

timpul nopții Pe măsură ce boala avansează pe frunzele tinere se dezvoltă unele decolorări

marginale sau icircntre nervuri Pe aceste frunze se pot manifesta de asemenea leziuni caracteristice

icircn forma literei ldquoVrdquo unde apar icircngălbeniri icircn formă de evantai icircngustacircndu-se aproape de marginile

frunzei Dacă se efectuează o secțiune longitudinală prin tulpina unei plante infectate icircn special icircn

partea de jos a plantei se poate observa o brunificare vasculară a tulpinii Nu există nicio

brunificare vasculară a pețiolilor sau a măduvei

Veștejirea verticiliană ndash secțiune prin tulpină simptome pe frunze

Foto A Testen The Ohio State University Vegnet Newsletter

Plante de tomate infectate Foto CORNELL University Vegetable MD Online Department of Plant Pathology

Ithaca

Mod de răspacircndire Infecția se răspacircndește cu ajutorul solului infectat iar de la o plantă la alta cu ajutorul apei

de irigat și se produce de obicei icircn urma rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării icircn timpul formării

rădăcinilor secundare sau icircn urma rănilor provocate de nematozi

Microscleroții ciupercii V dahliae din sol icircși păstrează capacitatea de infecție pacircnă la 8 ani

și se dezvoltă cel mai bine la o temperatură cuprinsă icircntre 10-20degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

cultivarea soiurilor rezistente

sterilizarea solului pe o adacircncime cacirct mai mare utilizacircndu-se produse cu spectru larg

fumigarea

icircndepărtarea și distrugerea plantelor și a resturilor infectate pentru a limita conținutul de inocul

din sol

distrugerea buruienilor

evitarea rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării răsadurilor și formării rădăcinilor secundare

efectuarea unei rotații de cel puțin 4 ani

asigurarea unui drenaj eficient al apei de irigare

Măsuri curative tratamente cu biopreparatul Trichodermin 2 sau Binab T Seppic

222Bacterii

1 Pseudomonas corugata Roberts amp Scarlett - necroza măduvei tomatelor

2 Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie - pătarea pustulară

a tomatelor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pseudomonas corrugata Roberts amp Scarlett

Denumire populară necroza măduvei tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă speciile afectate sunt Solanum lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) -

doar rar și icircn zone unde necrozarea măduvei tomatelor a fost endemică icircn acel an

Chrysanthemum morifolium (crizantemă) Geranium sp (priboi)

Simptome Necroza măduvei tomatelor este o boală a plantelor mature Primul simptom al bolii

apare de obicei sub forma unei cloroze la cele mai tinere frunze ale plantelor la care fructele din

prima inflorescenţă sunt complet dezvoltate dar icircncă verzi

- icircn cazurile grave decolorarea (fig 1) afectează icircntreaga jumătate superioară a plantei

care icircşi pierde turgescenţa şi apoi se devitalizează apar leziuni brun-icircnchis pacircnă la negre pe

suprafaţa tulpinilor (uneori pacircnă la 30 cm lungime) tulpina este aproape icircn icircntregime distrusă iar

măduva este vizibilă icircn zona afectată apare uneori un exsudat vacircscos albicios şi tulbure care

se prelinge pe tulpină plantele afectate se devitalizează şi mor sau pot continua să crească foarte

icircncet icircn secţiune longitudinală prin tulpină icircn regiunea leziunii externe cavitatea măduvei este

scobită şi adesea cu un aspect deşirat spre marginile leziunii (fig 2) Dincolo de leziune măduva

are culoare brună icircnchis pacircnă la neagră şi este hidrozată dar nu moale cu marginile bine

delimitate

- icircn cazurile mai puţin grave - după apariţia simptomelor iniţiale constacircnd din

decolorarea frunzelor superioare şi uneori leziuni externe pe tulpină plantele care supravieţuiesc

continuă să crească normal fără să mai prezinte simptome interne sau externe şi adeseori dau o

recoltă bună

- la plantele fără leziuni externe măduva este colorată şi pot să apară sau nu scobituri ale

cavităţii iar sistemul vascular poate să fie brunificat apare necroza şi colorarea icircn brun a

măduvei care se extind deseori icircn tulpină de la nivelul solului pacircnă aproape de vacircrful de creştere

icircn pedunculi pacircnă la fruct şi icircn rahisul frunzelor cacircnd se detaşează una din frunzele inferioare

din leziuni se scurge un exsudat vacircscos de culoare alb-murdar

Icircn culturile mai bătracircne plantele care au fost infectate pot fi recunoscute după dezvoltarea

bogată a rădăcinilor adventive pe tulpină (fig 3) icircn porţiunea icircn care măduva a fost afectată

Uneori plantele pot să-şi revină diametrul tulpinii nou crescute fiind considerabil mai mic

Icircn cazul unui atac foarte puternic icircn prima săptămacircnă patogenul poate fi izolat uşor din

ţesutul de la marginea leziunii timp icircn care numeroase plante manifestă simptome tipice de

boală Icircn următoarele două săptămacircni mult mai puţine plante dezvoltă simptome iar din plantele

care iniţial au prezentat simptome patogenul nu mai poate fi izolat Plantele care şi-au revenit de

pe urma atacului pot creşte şi da o recoltă normală deşi pe o mare parte a tulpinii cavitatea

măduvei este scobită iar măduva este distrusă

Fig 1 Simptom de cloroză Fig 2 Secţiune longitudinală prin tulpină Fig 3 Rădăcini adventive (httpephytiainrafr) (httpswwwplantwiseorg) (httpsagumassedu)

Mod de răspacircndire

Patogenul supravieţuieşte icircn rezervoarele şi conductele pentru apa de irigare de la serele

afectate de boală şi există probabilitatea să se găsească şi icircn sol Este posibil că răspacircndirea

bacteriei să se realizeze cel puţin parţial pe parcursul lucrărilor din perioada de vegetaţie prin

uneltele folosite

Nu s-a putut pune icircn evidenţă calea prin care patogenul penetrează icircn plantă

Măsuri de management

Măsuri preventive

- respectarea strictă a măsurilor de igienă fitosanitară

- evitarea factorilor care favorizează atacul (icircn special adaosul prea mare de icircngrăşăminte azotate

a variaţiilor bruşte de temperatură şi a temperaturilor prea scăzute din timpul nopţii)

- icircnaintea transplantării răsadurilor este necesar ca solul să fie tratat cu vapori de apă iar

seminţele folosite să fie dezinfectate

- dezinfectarea conductelor de apă a uneltelor şi a macircinilor

- icircn timpul lucrărilor de copilit şi legat se va asigura dezinfectarea periodică a macircinilor

muncitorilor şi a conductelor de apă

- scoaterea plantelor bolnave din spaţiile protejate şi arderea acestora

IMPORTANT

Deși această bacterioză poate provoca distrugerea totală a unor plante ea are și un caracter

reversibil plantele slab afectate se pot recupera icircn condiții de producție favorabile (vreme

icircnsorită așadar o mai bună luminozitate icircn sere reducerea umidităţii aerului) Icircn unele

cazuri boala poate trece chiar neobservată

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie 1978 Denumire populară pătarea pustulară a tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei)

Simptome

Organe atacate frunze fructe verzi pețioli și tulpină

- pe frunze apar la icircnceput pete mici hidrozate cu margini distincte de 1 mm diametru

- icircn timp petele devin brun-negre ușor icircnalțate la centru iar icircn cazul unei densități mari

petele confluează formacircnd benzi de țesuturi necrotice icircnconjurate de țesut clorozat

- frecvent apar orificii icircn centrul leziunilor de pe frunzele tinere iar frunzele mai bătracircne

capătă un aspect zdrențuit

- pe fructe apar pete necrotice cu dimensiuni variind de la un punct abia vizibil pacircnă la 1

mm diametru icircnconjurate de un verde mai intens decacirct restul fructului petele fiind

proeminente

- leziunile de pe fructe pot conflua formacircnd areale crustoase care pot acoperi un sfert sau

chiar mai mult din suprafața fructului

- infecția icircn stadiul de corolă deschisă determină pierderi semnificative asupra producției

icircnsă sensibilitatea fructelor este maximă pacircnă cacircnd acestea ajung la un stadiu de 3 cm

diametru

- atacă numai fructele verzi niciodată pe cele coapte (datorită pH-ului fructului care este

aproape neutru la fructul tacircnar și acid la fructele coapte)

- pe pețioli și pe tulpină apar pete brun-negre cu diametrul de aproximativ 1 mm care pot

conflua formacircnd zone neregulate la icircnceput hidrozate dar care nu ajung pacircnă la țesutul

vascular

- pagubele sunt datorate atacului pe fructe chiar dacă leziunile sunt mici puțin profunde și

nu la fel de frecvente ca la alte boli produse de bacterii

- fructele pătate sunt declasate atacirct pentru consumul icircn stare proaspată cacirct și pentru

industrializare

Fig 1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze

httpwwwagrobestgrupcom httpswwwforestryimagesorg

Mod de răspacircndire - bacteria se transmite prin semințe fiind aderentă la suprafața acesteia ea nefiind icircnsă pusă icircn

evidență și icircn interiorul acestora

- de asemenea frunzele plantelor bolnave icircngropate icircn sol sunt o sursă importanta de inocul

durata de supraviețuire a bacteriei icircn sol depinzacircnd de umiditatea și temperatura lui ea fiind mai

mare icircn solurile acide reci și cu apă stagnantă

- ploile puternice icircnsoțite de vacircnt favorizează răspacircndirea bolii icircn cacircmp

- s-a observat că viabilitatea bacteriilor este inhibată la concentrațiile mari de substanțe nutritive

Măsuri de management

Măsuri preventive

folosirea soiurilor rezistente sau tolerante este considerată metoda cea mai bună de protecție

față de Pseudomonas syringae pv tomato

utilizarea de semințe sănătoase la obținerea răsadurilor

icircmbăierea semințelor icircn apă 30 de minute la 56degC după un tratament prealabil cu soluție de

fosfat trisodic 1

aerisirea serelor și solariilor dimineața și seara folosirea de folie anticondens rotația culturilor

dezinfecția echipamentelor și uneltelor folosite la lucrările manuale și mecanice

icircnlăturarea și distrugerea plantelor infectate a fructelor si frunzelor infectate și căzute pe sol

Măsuri curative- combatere chimică cu urmatoarele produse

- CURENOX 50 ndash 15-2 Kg ha

- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo ndash 375-5 Kg ha

- CUPERTINE SUPER ndash 35 Kg ha

- ALCUPRAL 50 PU ndash 15-2 Kg ha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- CURENOX 50 - 3 zile

- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo - 3 zile

- CUPERTINE SUPER - 3 zile icircn seră 10 zile icircn cacircmp

- ALCUPRAL 50 PU - 3 zile

IMPORTANT Tomatele sunt o specie importantă de legume sensibilă la Pseudomonas syringae pv

tomato boală care face pagube icircnsemnate icircn țările cultivatoare

223 Virusuri

1 Pepino mosaic virus (PepMV) -virusul mozaicului la Solanum muricatum

2 Tomato bushy stunt virus ( TBSV)-virusul piticirii tufoase a tomatelor

3 Tomato mosaic virus (ToMV ) -mozaicul tomatelor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pepino mosaic virus (PepMV)

Denumire populară virusul mozaicului la Solanum muricatum

Statut reglementat prin Decizia Comisiei Europene 2004200EC absent icircn Romacircnia prezent icircn

Africa America Asia și Europa (Austria Belgia Bulgaria Cipru Danemarca Franța Germania

Grecia Ungaria Irlanda Italia Lituania Olanda Polonia Spania Elveția Turcia Ucraina

Marea Britanie)

Plante gazdă solanaceele (Solanum lycopersicum Solanum muricatum Solanum melongena

Solanum tuberosum) busuiocul (Ocimum basilicum) specii din flora spontană (Amaranthus sp

Chenopodium sp Convolvulus sp Sonchus sp Malva parviflora etc)

Simptomele sunt variate icircn funcție de tulpina virală soi și condițiile climatice

- icircntreaga planta infectată este piticită

- frunzele sunt distorsionate şi prezintă mozaicuri cloroze şi bășicări

- primul semn de infecție este apariţia pe frunze a unor porțiuni mai deschise la culoare sub

forma unor pete clorotice unghiulare (cu vacircrful ascuțit)

- pe sepale și tulpini se observă striațiuni verzi

- pe fructe se observă porțiuni mai deschise la culoare care dau un aspect mozaicat

Simptome pe frunze (httpsgdeppoint)

Simptome pe fructe (httpsgdeppoint)

Biologie

virionii se găsesc la suprafața celulelor foliare infectate

Mod de răspacircndire

prin sămacircnță contaminată la exterior provenită de la plante infectate

prin contactul plantelor sănătoase cu plantele bolnave

cu obiectele contaminate pe care virusul rezistă timp icircndelungat icircn resturile de rădăcini

virusul rămacircne activ 31 zile pe suprafețele de sticlă rămicircne activ 14 zile

Măsuri de management

Măsuri preventive

respectarea regulior de carantină la importul de fructe semințe răsaduri din țările

contaminate

utilizarea de sămacircnță liberă de virus

examinarea plantelor cu privire la prezența atacului

eliminarea atentă a plantelor suspecte și aplicarea unor măsuri adecvate icircn cazul apariției

bolii

decontaminarea serelor utilajelor uneltelor și a semințelor cu dezinfectanți eficienți

IMPORTANT Boala este deosebit de gravă reducacircnd cantitatea și calitatea producției pierderile de

recoltă fiind apreciate la 15-80

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tomato bushy stunt virus (TBSV)

Denumire populară virusul piticirii tufoase a tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină a fost descris prima dată icircn Anglia la

Lycopersicon esculentum şi icircn prezent este răspacircndit icircn Argentina Maroc Tunisia Regatul Unit

al Marii Britanii SUA (California) Canada Germania Franţa Italia Portugalia şi alte ţări

Plante gazdă tomate (Lycopersicum esculentum) ardei (Capsicum annuum) vinete (Solanum

melongena) dar şi plante ornamentale buruieni etc

Simptome - pete inele şi linii clorotice care se necrozează pe frunze

- frunzele tinere au o culoare galbenă pală şi sunt puternic deformate

- creştere stufoasă ca urmare a formării unui număr mare de lăstari laterali slab dezvoltaţi

- plantele infectate icircşi icircncetează creşterea vacircrful de creștere fiind adesea necrozat

- pe fructe pete marmorări sau formaţiuni inelare mai icircnchise la culoare fructe mici puţine

Fig 1 Atac pe frunze Fig 2 Atac pe fructe

(httpwwwdpvwebnet) (httpgardenerwikiacom)

Biologie şi mod de răspacircndire virusul se transmite prin sol şi este preluat de plante prin

intermediul sistemului radicular şi icircn proporţie redusă prin sămacircnţă

Măsuri de management

Măsuri preventive

eliminarea plantelor infectate

cultivarea terenului cu plante rezistente la acest virus

selectarea exemplarelor sănătoase pentru icircnmulţire vegetativă

Măsuri curative icircn cazul soiurilor total infectate obţinerea de clone libere de virus prin

termoterapie dezinfectarea solului prin tratament termic

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tomato mosaic virus (ToMV)

Denumire populară virusul mozaicului tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate (Solanum lycopersicum) vinete (Solanum melongena) degețel lacircnos

(Digitalis lanata)

Simptomele sunt diferite icircn funcție de condițiile de mediu vacircrsta plantei la momentul infectării

tulpina virusului

Pe frunze

- simptome de tip mozaical caracterizate prin pete clorotice sau gălbui de forme și

mărimi diferite răspacircndite pe toată suprafața limbului frunzei

- distorsionarea frunzelor la plantele tinere aflate icircn stadiul de răsad caracterizată prin

creșterea neregulată și anormală a unor foliole mai tacircrziu cea mai mare parte a

suprafeței limbului fiind redusă pacircnă la nervura principală

- o altă tulpină a virusului mozaicul acuba manifestă decolorări internervuriene de

culoare galbenă pal sau alburie icircn cadrul petelor gălbui se observă uneori insule de

culoare normală

Pe fructe

- pete maronii pe suprafața fructelor

- necrozarea vaselor peretelui celular

- diminuarea creșterii plantelor și scăderea producției

Atac pe frunze (http wwwcreative-diagnosticscom tratat de virologie vegetală III Pop pg 111)

Atac pe fructe (http wwwavrdcorg)

Mod de răspacircndire

- sămacircnță contaminată virusul nu se găsește icircn embrion ci la suprafața semințelor sau icircn

endosperm infectarea noilor plăntuțe avacircnd loc la germinarea sau transplantarea acestora

- contactul dintre plantele sănătoase și bolnave

- resturile vegetale rămase icircn sol din anul precedent

- unelte și macircinile contaminate ale lucrătorilor din sere și solarii

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircn sere și icircn cacircmp după icircncheierea ciclului de producție se vor aduna și arde toate resturile

culturii precedente

tratarea semințelor icircnainte de plantare prin

o tratament termic sămacircnța fiind menținută 4-6 ore la 58degC (umiditate 10) și apoi 24 ore

la 80degC (umiditate 5)

o menținerea semințelor icircntr-un termostat obișnuit respectiv 3 zile la 70degC

icircnsămacircnțarea se va face icircn amestec de pămacircnt proaspăt

răsadul se va feri de infecțiile accidentale

la plantare se vor elimina toate exemplarele infectate care se recunosc printr-o mozaicare

difuză și o dințare accentuată neregulată a marginii limbului

respectarea rotației culturilor (soiurile susceptibile să nu fie cultivate doi ani consecutiv pe

aceiași suprafață)

cultivarea soiurilor rezistente la acest virus

IMPORTANT

Simptomele sunt asemănătoare cu cele produse de Tobacco mosaic virus cele două

virusuri fiind foarte greu de diferențiat pe baza simptomelor

224 Insecte acarieni

1 Aculops lycopersici Tryon - acarianul tomatelor

2 Aphis gossypii Glover - păduchele castraveţilor

3 Aulacorthum solani (Kaltenbach) - păduchele pătat al cartofului 4 Autographa gamma (L) ndash buha gamma

5 Chromatomyia horticola Goureau ndash musculiţa minieră a mazării

6 Frankliniella occidentalis (Pergande) ndash tripsul californian

7 Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute) ndash tripsul plantelor de seră

8 Lacanobia oleracea L ndash molia tomatelor

9 Liriomyza bryoniae (Kaltenbach) ndash musculiţa minieră a frunzelor de tomate 10 Macrosiphon euphorbiae Thomas ndash păduchele dungat al cartofului

11 Myzodes persicae Sulz - păduchele verde al piersicului

12 Myzus ornatus Laing ndash păduchele păstacircrnacului

13 Nezara viridula L ndash ploşniţa verde a legumelor

14 Poliphagotarsonemus latus Banks ndash păianjenul lat

15 Spodoptera exigua (Huumlbner) ndash buha cucurbitaceelor

16 Tetranychus urticae Koch - păianjenul roşu comun

17 Thrips tabaci Lind ndash tripsul tutunului

18 Trialeurodes vaporariorum Cockerell ndash musculiţa albă de seră

19 Tuta absoluta Meyrick- molia minieră a frunzelor

Fișa măsurilor privind managementul integrat al

organismului dăunător

Aculops lycopersici (Tryon) Denumire populară acarianul tomatelor acarianul de bronz al tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă este cel mai adesea semnalat ca organism dăunător al tomatelor dar poate dăuna

un spectru larg de Solanaceae incluzacircnd și specii ornamentale

Descriere corpul este fusiform robust de 150-200 microm culoarea variază de la alb la gălbui pacircnă

la portocaliu (fig 1) Corpul are o serie de anule evidente icircntre tergite și sternite Au numai două

perechi de picioare cu structură caracteristică a ghearei Datorită dimensiunilor reduse nu sunt

vizibili cu ochiul liber pe plante fiind puşi icircn evidenţă doar cu lupa sau la stereomicroscop

Fig 1 Adulți Aculops lycopersici Fig 2 Frunze atacate

(httpswwwagrolinkcombrculturasproblemaacaro-do-brozeamento_492html)

Simptome infestarea tomatelor icircncepe de la frunzele bazale care se brunifică şi se veştejesc

Odată cu dezvoltarea populației dăunătorului infestarea urcă spre vacircrful plantelor care se usucă

Hrănirea acarianului pe frunze inflorescențe și fructele tinere de tomate cauzează icircncrețirea și

necrozarea frunzelor căderea florilor ruginirea fructelor și icircn final moartea plantelor (fig 2) Icircn

urma hrănirii este redusă rata fotosintezei la plante datorită afectării celulelor şi icircncetinirii

schimburilor de gaze de la nivelul frunzelor

Biologie icircn sere sursele de infestare a plantelor tinere sunt populațiile de acarieni

supraviețuitoare pe resturile culturilor anterioare infestate sau acarieni nou introduși odată cu

răsadurile Ciclul biologic este complet icircn aproximativ 7 zile icircn condiţii optime la 21-25degC şi

30 umiditate atmosferică icircntr-un ciclu de vegetaţie dezvoltacircndu-se pacircnă la şapte generaţii

Femelele trăiesc cacircteva săptămacircni şi depun pacircnă la 50 de ouă Din ouăle fertilizate apar masculi

şi femele icircn timp ce din ouăle nefertilizate apar doar masculi

Măsuri de management

Măsuri preventive

monitorizarea prezenţei dăunătorului este esenţială recomandacircndu-se inspectarea

plantelor pentru depistarea frunzelor cu aspect bronzat icircn mod tipic daunele apăracircnd cacircnd

fructele verzi ating 5 cm

curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre

ciclurile de cultură

aplicarea tratamentelor la structura serelor

creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de

acariani (dar favorizează bolile fungice)

utilizarea soiurilor cu oarecare rezistenţă la acarieni

controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora care duce la reducerea populațiilor

de acarieni

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea prădătorilor

- Phytoseiulus persimilisis Neoseiulus californicus Pronematus ubiquitus (acarieni)

- Feltiella acarisuga (ţacircnţar)

- Macrolophus caliginosus (ploşniţă)

- Scolothrips sexmaculatus Leptothrips mali (tripşi)

metode chimice tratamente cu produsul APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme

mobile

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- APACHE- 3 zile

IMPORTANT

Aculops lycopersici poate fi identificat numai prin examinare la microscop

Climatul fierbinte uscat favorizează dezvoltarea acarienilor și dacă populațiile nu sunt

verificate plantele pot fi distruse icircn doar cacircteva zile

A lycopersici poate determina reducerea recoltei la cultura tomatelor mai ales cacircnd

plantele tinere sunt expuse atacului situaţie icircn care pierderile pot fi de pacircnă la 65

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Aphis gossypii Glover

Denumire populară păduchele castraveților

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă atacă un număr mare de plante cultivate și spontane din familiile

Cucurbitaceae Crucifereae Solanaceae Malvaceae Pagube deosebite sunt semnalate la

plantele cultivate icircn seră unde atacă frecvent și tomatele

Descriere Specia prezintă plasticitate fenotipică variațiile de colorit și morfologice pot varia icircn

funcție pe planta gazdă și de stadiul de dezvoltare al dăunătorului

Formele aptere (fără aripi) au formă ovală cu capul și toracele de culoare cenușie la unii

indivizi galbenă (fig 1) Corpul este sub 1-15 mm icircn lungime și diametrul puțin peste 034 mm

Culoarea variază de la galben la verde foarte icircnchis (aproape negru) Antenele sunt de culoare

galbenă cu vacircrful negru mai scurte decacirct lungimea corpului Picioarele sunt galbene-verzui

Corniculele sunt negre de formă cilindrică uşor lățite la bază Cauda este de culoare icircnchisă mai

scurtă decacirct corniculele și este prevăzută de o parte și de alta cu cacircte 2-3 peri

Formele aripate au capul toracele și abdomenul verde icircnchis cu 3-4 pete laterale de culoare

brună

Oul este de culoare galbenă la depunere după care virează icircn negru-lucios

Fig 1 Colonie de Aphis gossypii (httpwww7inrafr)

Simptome

Coloniile se situează pe fața inferioară a frunzelor dar și pe lăstarii tineri unde icircnțeapă și

sug sucul celular avacircnd ca efect răsucirea gofrarea și stracircngerea icircn glomerul a frunzelor la

icircnceput etiolate gălbui formacircnd pseudocecidii caracteristice uneori sub forma unor adevărate

buchete Produce secreţii dulci masive (fenomenul de rouă de miere) care acoperă frunzele

permițacircnd instalarea ciupercilor (fumaginei) şi icircmpiedică asimilația clorofiliană a frunzelor

Biologie

Icircn sere se icircntacirclnește icircn tot cursul anului unde se icircnmulțește continuu pe cale

partenogenetică vivipară Icircn condiții controlate cum sunt cele din sere o generație se dezvoltă icircn

medie icircn 10 zile Stadiul de ou nu există icircn spaţiile protejate trecerea de la un ciclu de vegetație

la următorul se face icircn stare activă (adult sau nimfă) O femelă adultă fundatrigenă dă naștere icircn

decursul vieții la 70-80 nimfe aproximativ 4-5zi Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia

este supraaglomerată apar formele aripate care migrează pe alte plante gazdă secundare

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri

combaterea afidelor prezente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus

abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani şi prădătorii Harmonia axyridis Adalia

bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -

10 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- VYDATE 10 L- 21 zile

IMPORTANT Atacul dăunătorului este deosebit de periculos la răsărire cacircnd poate compromite culturile

Produce pagube directe prin hrănire și indirecte prin dejecțiile zaharoase eliminate care

conduc la apariția ciupercilor din genurile Alternaria Fusarium Penicillium cu consecințe

negative asupra producției

Este un vector important de transmitere al virusurilor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Aulacorthum solani Kaltenbach Denumire populară păduchele pătat al cartofului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie foarte polifagă colonizează peste 200 de specii de plante mono şi

dicotiledonate cu excepţia celor din familia Poaceae Dăunătorul este prezent icircn sere şi depozite

şi atacă frecvent tomatele

Descriere

- femelele aptere au 18-3 mm lungime formă piriformă culoarea galben-verzui strălucitor cu

pete mai icircnchise la culoare la baza corniculelor Antenele sunt aproape la fel de lungi ca şi corpul

cornicule lungi subţiri deschise la culoare şi uşor fumurii la extremităţi (fig1)

- femelele aripate au aceleaşi dimensiuni cu femelele aptere Capul şi toracele sunt de culoare

brun icircnchis spre negru iar abdomenul verde ndash gălbui marcat de puncte şi benzi transversale de

culoare brună-icircnchis (fig 2)

Fig 1 Forma apteră Fig 2 Forma aripată

(httpinfluentialpointscom)

Simptome formează colonii pe partea inferioară a frunzelor pe care le icircnţeapă sugacircnd seva

Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se icircngălbenesc şi se usucă De asemenea se

observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe se formează

dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce capacitatea

fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub denumirea de rdquorouă

de miererdquo)

Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate

afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou

nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da

naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată

apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri

combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus

abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani prădătorii Harmonia axyridis Adalia

bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100

SC ndash075 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

MOVENTO 100 SC - 3 zile

IMPORTANT

Dăunătorul este considerat vector eficient a peste 40 virusuri la culturile de tomate

cartof castraveţi sfeclă morcov ţelină mazăre conopidă ridichi etc

Controlul este mult mai eficient cacircnd infestarea este depistată timpuriu

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Autographa gamma (L) Denumire populară buha gamma

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă produce pagube icircn special la legume (tomate fasole castraveţi

etc) dar şi la cereale lucernă sau cartofi

Descriere -adult fluture de talie mijlocie cu deschiderea aripilor de 4-45 cm aripile anterioare diferit

colorate de la cenuşiu pacircnă la violet-brun străbătute de linii transversale fine de culoare albă iar

cele posterioare brune deschis la bază şi cenuşii deschis spre vacircrf un semn alb-argintiu de forma

literei greceşti gamma se află icircn mijlocul zonei centrale a aripilor anterioare (fig1)

Fig 1 Adult (httpwwwagroatlasru) Fig 2 Larvă (httpswww7inrafr)

Fig 3 Atac produse de larve (httpwwwaomidoribiocontrolcom)

-larvă la completa lor dezvoltare poate atinge 2-4 cm are culoare verde sau verde gălbui cu şase

dungi fine albicioase longitudinale prezintă partea anterioară a corpului mai icircngustă Placa

toracică de culoare neagră iar capul castaniu pătat cu negru Caracteristic are trei perechi de

picioare toracice şi trei abdominale din care cauză omizile au mers asemănător cu cel al cotarilor

fiind cunoscute sub denumirea de bdquocotar falsrdquo (fig 2)

-ou albicios reticulat cu diametrul 05-06 mm

-pupa 17-20 mm brună-gălbuie sau brună-roşcată

Simptome larvele icircn primele vacircrste rod una din epiderme lăsacircnd intactă pe cealaltă ulterior pe

măsură ce cresc perforează limbul şi rod frunzele marginal rămacircnacircnd numai nervurile groase

(fig 3) La atac puternic plantele sunt defoliate iar la tomate pot fi atacate şi fructele Atacul la

răsaduri este periculos prin defolierea plantelor icircn totalitate dar şi prin afectarea mugurelui

apical de creştere al plăntuţelor O larvă poate distruge icircntre 2-5 frunze pe toată durata

dezvoltării

Biologie icircn cacircmp are două generaţii pe an ciclul de viaţă duracircnd 50-70 zile icircn spaţii protejate

poate avea mai multe generaţii pacircnă toamna

- femelele depun pacircnă la 2000 de ouă izolat sau icircn grupe mici de regulă pe dosul frunzelor de la

bază sau pe buruieni

- după eclozare apar omizile care se hrănesc cu limbul frunzelor la icircnceput pe partea inferioară

producacircnd orificii (fig 3) şi pe măsură ce cresc consumă tot mai multă masă vegetativă fiind

capabile să defolieze icircntreaga plantă iar icircn cazul icircn care hrana devine insuficientă migrează pe

alte plante

- omizile ajunse la completa dezvoltare icircşi confecţionează coconi albi-murdari de mătase de

obicei pe dosul frunzelor icircn care se transformă icircn crisalidă

- după o anumită perioadă apar fluturii din generaţia de vară şi ciclul se reia fiind dependent de

condiţiile de temperatură din spaţiile protejate

- spre deosebire de alte specii de Noctuidae fluturii sunt activi icircn timpul zilei Larvele sunt greu

vizibile dar atacul se poate observa uşor datorită rumeguşului de la baza plantelor rezultat icircn

urma hrănirii

Măsuri de management

Măsuri preventive

culturale distrugerea buruienilor plivitul respectarea epocilor de semănat şi plantat

Măsuri curative

metode fizice instalarea capcanelor cu feromoni sexuali la icircnceputul primăverii Atra-GAM

(icircn seră o capcană la 500 m2 cu un minimum de o capcanăseră) şi verificarea acestora o dată pe

săptămacircnă

metode biologice utilizarea de entomofagi cum ar fi Trichogramma evanescens (3 lansări a

60000 de femeleha)

IMPORTANT

Utilizarea capcanelor cu feromoni permite detectarea primelor insecte supravegherea

nivelului populației raționalizarea tratamentelor cu insecticide reducerea frecvenței

acestora

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Chromatomyia horticola (Goureau)

Denumire populară musculiţa minieră a mazării musculiţa minieră a crizantemei

Statut nu este organism de carantină specie extrem de răspacircndită icircn Europa prezentă şi icircn

Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă care atacă 268 de genuri din 36 de familii botanice printre care

Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Leguminosae Liliaceae Linaceae Solanaceae

Descriere

Adultul are o lungime de 2-25 mm lungime corpul de culoare neagră cu excepția capului și

picioarelor care sunt galbene Capul este mare globulos toracele prezintă două dungi laterale de

culoare gălbuie

Larvele tipice acefale (fără cap) apode (fără picioare) albe ajung la completa dezvoltare la 3

mm lungime

Ou alb neted şi strălucitor

Pupa de culoare verzuie se icircnchide la culoare icircn momentul apariţiei adulţilor

Fig1 Pupă (httpmediaeolorg ) Fig 2 Simptom de atac pe mazăre (gardenerwikiacom)

Simptome

Minele au formă liniară neregulată albicioase atacirct pe partea exterioară a frunzei cacirct și pe cea

inferioară Galeria este de lungime și grosime variabilă (grosime uniformă pe toată lungimea sau

mai mare la extremitatea terminală) Minele sunt vizibile mai adesea pe suprafața superioară a

frunzei decacirct pe partea inferioară a acesteia (fig 2)

Pupa rămacircne icircn mină icircntr-o cameră pupală de regulă pe suprafața inferioară a frunzei spiraculul

anterior penetrează epiderma minei şi este vizibil la exterior ca o pereche de cacircrlige mici (fig 1)

Larvele produc daune (mine) pe frunze care duc la ofilirea și căderea prematură a acestora Alte

daune rezultă de la femele care produc pete mici albe icircn mod normal de mică icircnsemnătate care

prin hrănire duc la perforarea frunzei

Biologie

Perioada larvară poate fi scurtă de exemplu 5 zile la temperatura de 23-28degC și este direct

proporțională cu temperatura Icircn ţările cu climat cald stadiul de pupă poate dura cel puțin 7-15

zile Specia poate avea 2ndash6 generații pe an Infestarea spaţiilor protejate este cauzată de utilizarea

unui material destinat plantării infestat şi prin pătrunderea adulţilor din exterior

Măsuri de management

Măsuri preventive

menţinerea serelor icircn stare perfectă de curăţenie

utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru capturarea adulţilor și inspectarea

periodică a plantelor icircn vederea depistării minelor și orifiicilor de hrănire care indică

prezența dăunătorului pe plantă

utilizarea plaselor de insecte care au rolul de a icircmpiedica intrarea adulţilor icircn seră

Măsuri curative

metode biologice utilizarea agenţilor biologici cum ar fi viespile parazite Dacnusa sibirica

Diglyphus isaea și Opius pallipes care pot asigura un control eficient al muștelor miniere Acești

paraziți sunt nativi din Europa și pot fi prezenți icircn seră icircn mod natural Dacnusa sibirica și Opius

pallipes depun ouăle icircn interiorul larvelor miniere parazitacircnd intern icircn timp ce Diglyphus isaea

depune ouăle icircn apropierea larvei gazdă larvele viespilor atacacircnd larva minieră de la exterior

Această specie poate fi găsită spontan după luna mai

metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar VOLIAM TARGO ndash

08 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha şi AFFIRM ndash 15 kgha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

VOLIAM TARGO - 3 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

AFFIRM - 3 zil

IMPORTANT

Efectuarea unui control fitosanitar strict icircn momentul icircnfiinţării culturii

Specia seamănă morfologic cu Chromatomyia syngenesiae identificarea necesitacircnd

examen microscopic de laborator

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute)

Denumire populară tripsul plantelor de seră

Plante gazdă specie foarte polifagă icircn condiții de seră tripsul produce pagube unui număr mare

de plante icircn special flori uneori este menționat ca dăunător la legume

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Descriere

Adult 14-17 mm lungime (femela) 11-12 mm (masculul) suprafaţa corpului puternic

reticulată de culoare maron negricioasă cu vacircrful abdomenului mai deschis la culoare (fig 1)

Picioarele galbene sau albe și antenele au opt segmente sunt de culoare galben deschis avacircnd

ultimul articol foarte lung şi subţire

Larva primul stadiu are culoarea albicioasă cu ochii roșii și devine galben după hrănire iar larva

de stadiul doi are 1mm lungime şi culoare galbenă

Pupa tripsul prezintă două stadii pupale (prepupă şi pupă) de culoare galbenă care se icircnchide cu

vacircrsta cu aripi rudimentare antene icircndoite icircnapoi peste cap Stadiile prepupal și pupal nu se

hrănesc

Ou de culoare albă și au formă de banană

Fig 1 Heliothrips haemorrhoidalis - adult și stadii imature (httpedisifasufledu)

Simptome Atacirct larvele cacirct şi adulţii atacă frunzele lăstarii și florile producacircnd pete de culoare

albă Atacul pe flori duce la deformarea acestora La atacuri puternice are loc necrozarea totală

sau parțială a organelor plantele atacate rămacircn mici iar fructificarea este redusă Pe fructe apar

pete brune iar dacă atacul se produce icircn perioada de creştere a acestora epiderma poate să crape

Biologie Tripsul plantelor de seră este partenogenetic și poate trăi cacircteva săptămacircni Ouăle

(aproximativ 25-50 pentru fiecare femelă) sunt depuse icircn ţesutul plantelor fiind acoperite cu

excremente Nu preferă frunzele tinere deoarece dezvoltarea rapidă a ţesuturilor distruge ouăle

dar nici pe cele foarte bătracircne Larvele apar icircn aproximativ 14-15 zile la temperatura optimă de

26-28degC şi 16-22 zile la 21-25degC Pragul de dezvoltare este de 11degC dăunătorul dezvoltacircnd o

generație icircn 17-18 zile anual prezentacircnd 4-7 generații chiar 12 Adulţii trăiesc pacircnă la 35 de zile

la 25-27degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

eliminarea buruienilor sau plantelor gazdă alternative

utilizarea răsadurilor libere de tripși

Măsuri curative

metode biologice

- Amblyseius cucumeris Amblyseius degenerans (acarieni prădători)

- Orius spp (ploşniţe prădătoare)

- Aelothrips fasciatus Frankliniothrips vespiformis (tripşi prădători)

- Dasyscapus parvipennis (musculiţă parazită)

metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare galbenă și albastră pentru

capturarea tripșilor adulţi

IMPORTANT

Heliothrips haemorrhoidalis poate fi identificat numai prin examinarea microscopică

Adulții și larvele sunt detectate prin examinarea suprafeței inferioare a frunzelor unde se

dezvoltă pete clorotice maronii și leziuni necrotice

Factorii care favorizează apariția şi evoluția tripsului sunt temperatura optimă de

dezvoltare și existența florilor cultivate icircn aceleași spații protejate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Lacanobia oleraceae Linnaeus Denumire populară molia tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate plante erbacee diverse plante ornamentale cultivate icircn seră

Descriere

Adult cu anvergura aripilor 35-45 mm cu aripile anterioare maron roşcat pacircnă la mov-maroniu

cu o stigmă (semn reniform) mică gălbuie cu o linie subterminală albă aripile posterioare gri-

maronii cu o tentă mai icircnchisă la marginea posterioară (fig1)

Larva de aproximativ 40 mm lungime de culoare verzuie gălbuie sau brun roşcată cu pete

foarte mici şi fine albe și mai puțin dese cu negru linii dorsale și subdorsale palide linia

spiraculară lată de culoare galbenă sau galben-portocalie cu marginea de deasupra mai

icircntunecată spiracule albe icircnconjurate cu negru capul verde deschis icircn primele două stadii

devine albicios pacircnă la maroniu deschis cu zone marmorate (fig 2)

Pupa 16-19 mm lungime suprafaţa punctată grosier la icircnceput de culoare maronie mai tacircrziu

ajunge de culoare neagră strălucitoare

Ou hemisferic 075 mm icircn diametru suprafaţă reticulată la depunere de culoare verzuie apoi se

deschide pacircnă la galben pal chiar alb

Fig1 Adult (httpswwwnaturespotorguk) Fig 2 Larva (httpswwwnaturespotorguk)

Simptome

- larvele tinere scheletuiesc frunzele pe măsură ce cresc atacă tulpinile şi fructele

Biologie adulţii nu zboară ziua se ascund icircn crăpăturile solului şi sunt vizibili destul de greu

uneori doar icircn momentul irigatului Fiecare femelă poate depune aproximativ 1000 de ouă icircn

pachete de 60-300 pe partea inferioară a frunzelor care eclozează icircn 8-10 zile Larvele trec prin

cinci-şapte stadii larvare ajungacircnd la completa dezvoltare icircn 33-39 de zile La icircnceput larvele

sunt gregare şi scheletuiesc frunzele apoi după prima năpacircrlire se dispersează dar datorită

capacităţii reduse de a coloniza alte plante numărul lor scade destul de mult Larvele de ultimele

vacircrste devorează frunzele dar au şi capacitatea de a ataca tulpina predispunacircndu-le la fracircngere

Icircn plus pot produce icircn urma hrănirii orificii mari atacirct icircn fructele necoapte cacirct şi coapte Pentru

icircmpupare larvele caută locuri uscate cum ar fi pereţi stacirclpi din lemn dar şi resturi de plante

icircmpuparea avacircnd loc icircntr-un cocon mătăsos

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere

icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de

infestare

Măsuri curative

metode biologice Bacillus thuringiensis este utilizat pe scară largă pentru a controla

Lacanobia Oleraceae dar este costisitor și necesită o aplicare repetată ceaţa termică pe bază de

Bacillus thuringiensis icircn doze de 1 2 și 4 kg ha reduce daunele pe care le poate cauza larvele

frunzelor și fructelor de tomate icircn sere

IMPORTANT

Atacul poate fi atacirct de puternic icircncacirct plantele atacate devin nevandabile

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Liriomyza bryoniae (Kaltenbach)

Denumire populară musca minieră a frunzelor de tomate

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie foarte polifagă (119 genuri din 31 familii de plante) Icircn spațiile protejate

este un dăunător principal al tomatelor

Descriere Adultul măsoară 2-3 mm lungime are corpul de culoare neagră-brună capul și toracele negre

Pe torace și abdomen prezintă 2 dungi longitudinale galbene Aripile sunt mai lungi decacirct

abdomenul Dorsal corpul este acoperit de perișori scurți Ca toate speciile de carantină din genul

Liriomza are scutelum de culoare galbenă vizibil ca o pată galbenă pe spate (fig 2)

Oul este sferic de 02-03 mm la depunere de culoare albă apoi devine gălbui

Larva este mică la eclozare 05 mm la completa dezvoltare atinge 3 mm lungime fără picioare

toracice sau abdominale și fără capsulă cefalică de culoare galbenă-verzuie sau crem cu

segmentația corpului vizibilă

Pupa are 17-21mm lungime și este de culoare castanie-icircnchis

Fig 1 Mina produsă de Liriomyza bryoniae Fig 2 Adult (femelă) de L bryoniae

(httpsgdeppoint) (httpsgdeppoint)

Simptome

Larvele minează caracteristic frunzele cauzacircnd galerii sinuoase inițial albe iar mai tacircrziu brune

Minele sunt alungite răsucite neregulat și nu sunt asociate cu nervurile frunzei (fig 1)

Excrementele de culoare neagră sunt depuse icircn zona mediană a galeriei sub forma unei linii

subțiri și icircntrerupte foarte des Larva la completa dezvoltare părăsește mina printr-o incizie icircn

epiderma superioară și se icircmpupează la exteriorul frunzei de regulă icircn sol Frunzele puternic

atacate se usucă parțial sau total și cad Cacircnd minează și tulpina plantelor acestea se ofilesc și se

usucă

Biologie

Are mai multe generații pe an icircn condiții de seră putacircndu-se icircnmulți permanent generațiile

suprapunacircndu-se La 1-3 zile de la apariție și de la icircmperecherea insectelor femelele depun ouăle

pe fața superioară a frunzelor plantelor gazdă O femelă depune 50-100 de ouă larvele eclozacircnd

după 5-11 zile Dezvoltarea larvei durează 8-11 zile iar la completa dezvoltare larva părăsește

frunza pătrunde icircn stratul superficial al solului și se icircmpupează stadiu care durează 4-8 zile O

generație se dezvoltă icircn 17-25 de zile

Măsuri de management

Măsuri preventive - utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru a detecta prezenţa adulţilor icircn cultură

- inspecția plantelor pentru a detecta frunzele cu galerii sau icircnțepăturile produse de femele pentru

hrănire avacircnd ca scop semnalarea din timp a prezenței daunătorului și alegerea metodei de

combatere cu cea mai mare eficiență

- utilizarea răsadurilor neinfestate și care să provină din locuri de producție libere de dăunatori

- distrugerea resturilor vegetale dezinfectarea solului și incintei

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius

palliles Chrysocharis parksi De asemenea pot fi utilizate preparate cu nematodul parazit

Neoaplectana carpocapsae şi specii prădătoare de insecte cum ar fi ploșnița Cyrtopeltis modestus

metode chimice tratamente cu următoarele produsele de protecţie a plantelor VOLIAM

TARGO - 06 - 08 lha (icircn funcţie de nivelul de infestare) AFFIRM ndash 15 kgha ACTARA 25

WG - 005 (0250 kg la 100 mp) aplicat la sol preventiv şi curativ

-utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum recomandacircndu-se acele produse care

afectează cel mai puţin fauna utilă

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

VOLIAM TARGO - 3 zile

AFFIRM - 3 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

IMPORTANT Principală sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din

serele icircnmulțitor

Răsadurile atacate pot fi compromise Frecvența plantelor atacate poate ajunge la 70-100

Fișa măsurilor privind managementul integrat al

organismului dăunător

Macrosiphon euphorbiae Thomas Denumire populară păduchele dungat al cartofului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă icircn ţara noastră se icircntacirclneşte pe plante legumicole şi floricole de Solanaceae atacirct icircn

cacircmp cacirct şi icircn spaţii protejate

Descriere

- formele aptere au corpul de culoare variabilă de la verde-gălbui pacircnă la roz chiar mov dorsal

cu dungi icircntunecate dorsal talie mare 3-36 mm Corpul este strălucitor iar ochii de culoare roşie

Antenele sunt mai lungi decacirct corpul iar corniculele lungi și subțiri lungimea lor ajungacircnd pacircnă

la vacircrful cozii (fig 1)

- formele aripate au culoare verde pacircnă la roz antenele şi corniculele mai icircnchise la culoare decacirct

formele aptere cu aripi bine dezvoltate

Fig 1 Macrosiphum euphorbiae ndash forma apteră

(httpinfluentialpointscom)

Simptome Daunele primare rezultă din efectele hrănirii coloniilor pe țesuturile tinere ce determină

slăbirea și distorsionarea creșterilor noi Afidele determină apariția petelor clorotice și

distorsionarea frunzelor piticirea și ofilirea plantelor

Daunele secundare sunt determinate de ciuperci (fumagina) de pe secrețiile de miere de

pe frunze și fructe rezultacircnd reducerea fotosintezei și calitatea fructelor

Dăunătorul afectează grav plantele prin transmiterea bolilor virale

Biologie M euphorbiae are 8-12 generații pe an o generaţie dezvoltacircndu-se icircn 2-3 săptămacircni Ca

şi alte afide prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) afidele femele dacircnd

naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este

supraaglomerată apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi Temperaturile mai mari

de 30degC duc la moartea insectelor icircn timp ce dezvoltarea este bună icircntre 5-25degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi

rezervor de virusuri

combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu

- paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus abdominalis Aphidius ervi Aphidius

colemani

- prădătorii Harmonia axyridis Adalia bipunctata Coccinella septepunctata Adonia

variegata Chrysoperla carnea Syrphus ribessi

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100

SC ndash075 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

IMPORTANT

Dăunătorul este vector pentru virusuri

Icircn sere inspecțiile fitosanitare și utilizarea de material de plantare neinfectat poate reduce

infestarea cu M euphorbiae

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Myzodes persicae Sulz Denumire populară păduchele verde al piersicului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specii lemnoase şi ierboase atacirct icircn cacircmp cacirct şi icircn sere şi răsadniţe

Descriere

-forma apteră (fără aripi) corp globulos oval de culoare verde-deschis sau verde icircnchis antene

negre exceptacircnd al treilea articol care este galben verzui spre bază (fig 1) Picioare galbene cu

tarse negre cornicule galben verzui cu vacircrfuri icircnchise la culoare Lungimea corpului 24-26 mm

-forma aripată corp verde gălbui sau roşcat capul şi toracele negre abdomenul are pe partea

dorsală o pată mare neagră precum şi 1-2 dungi transversale şi 4 pete laterale de aceeaşi culoare

Cornicule brune puţin icircngroşate median Aripile sunt bine dezvoltate Lungimea corpului 18-25

mm (fig 2)

Fig1 Nimfe (httpentnemdeptufledu) Fig3 Forma aripată (httpswwwcabiorg)

Simptome dăunătorul formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor care datorită

icircnţepăturilor şi sugerii sevei se necrozează şi se răsucesc (pseudocecidii) Cu timpul frunzele se

icircngălbenesc şi se usucă

Biologie - icircn seră se dezvoltă icircn tot cursul anului afidele se reproduc partenogenetic toate insectele

prezente sunt femele şi fiecare femelă dă naştere mai multor femele fără a fi nevoie să se

icircmperecheze aceste femele dau naştere nimfelor vii nu depun ouă

- populaţiile pot creşte exploziv descendenţa nou apărută icircncepe să se reproducă icircn doar 7 zile

- deoarece o colonie creşte icircn vacircrstă şi dimensiune pe plante individuale proporţia formelor

aripate creşte

- afidele pot fi găsite pe muguri tulpini şi suprafaţa interioară a frunzelor unele vor migra la noi

plante gazdă sau ţesuturile plantelor tinere şi vor căuta icircn mod activ ţesut moale proaspăt de

plante

- fiind predispusă să dezvolte forme aripate această specie este mai probabil să se răspacircndească

printr-o cultură mamă

Măsuri de management

Măsuri preventive

- utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură

- monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase (eficiente

pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor aptere şi

fenomenului de bdquorouă de miererdquo

- icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi

rezervor de virusuri

- combaterea afidelor existente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice

-specii parazitoide cum ar fi Aphidius colemani Aphidius matricariae și Aphidoletes

abdominalis Aphidoletes aphidimyza

- patogenul fungic Lecanicillium lecanii este compatibil cu insecticidele și este eficace icircmpotriva

M persicae icircntr-o gamă largă de culturi de seră dar numai acolo unde se poate menține o

umiditate ridicată cu succes se utilizează şi patogenul fungic Beauveria bassiana se recomandă

utilizarea patogenilor fungici mai ales cacircnd infestarea este incipientă tratamentele fiind repetate

la intervale de 3-5 zile

- aplicarea tratamentelor cu săpun s-a dovedit utilă icircn sere datorită toxicităţii reduse asupra

faunei utile

IMPORTANT

Este specie polifagă atacă peste 400 de plante gazdă

Specia este cunoscută ca principal vector al virusurilor producacircnd mozaicul la

Solanaceae

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Myzus ornatus Laing

Denumire populară păduchele păstacircrnacului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă deşi dăunătorul atacă icircn special culturile de păstacircrnac diferite plante ornamentale

este prezent şi icircn spaţii protejate provocacircnd daune importante la tomate

Descriere

Forma apteră corp galben verzui prezentacircnd dorsal pete castanii care formează racircnduri

tranversale fruntea prezintă tuberculi puternici antenele pacircnă la jumătatea corpului baza

ultimului articol antenal fiind de 35-5 ori mai lungă decacirct grosimea zonei mediane a acestuia

Corniculele au aspect solzos cu extremităţile drepte sau departate şi de nuanţă mai icircnchisă sau

mai deschisă cauda triunghiulară (fig1)

Forma aripată aripi de culoare galbenă abdomen cu o placă mare dorsală de culoare brună

care nu atinge marginile cornicule drepte uniform pigmentate cauda triunghiulară

Nimfa deschisă la culoare alb verzuie

Fig 1 Nimfe şi forme aptere (wwwinfluentialpointscom)

Simptome păduchele populează partea inferioară a frunzelor formacircnd colonii compacte

Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se gofrează se icircngălbenesc şi se usucă De

asemenea se observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe

se formează dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce

capacitatea fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub

denumirea derdquo rouă de miererdquo)

Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate

afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou

nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da

naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată

apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri

combaterea afidelor prezente icircn spaţiile protejate icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de

cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu specii de himenoptere parazite Aphidius matricariae

Praon volucre Lisiphlebus fabarum şi prădători din familiile Coccinellidae Chrysopidae

Syrphidae etc

IMPORTANT

Dăunătorul este cunoscut ca vector pentru diferite virusuri (peste 20 de virusuri)

La atac puternic producţia este semnificativ redusă şi de slabă calitate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Nezara viridula (Linnaeus) Denumire populară ploșnița verde a legumelor ploşniţa tomatelor şi a fasolei

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 30 de familii botanice icircn spaţii

protejate atacă cu preponderenţă ardeiul dar tomatele şi vinetele sunt atacate de asemenea

Descriere

Adultul 12-16 mm masculii sunt puțin mai mici decacirct femelele culoarea este uniform verde

deschis mai rar de nuanţă galbenă brună sau roşcată (fig 1) Articolele antenale 4 şi 5 şi o parte

din articolul al treilea de culoare roşie icircn partea distală Trei puncte albe mici sunt de obicei

evidente pe marginea anterioară a scutelului Culoarea punctelor de pe tegument corespunde cu

culoarea de bază a corpului

Ouăle alungite lipite unele de altele au formă de butoiaş de culoare crem-gălbui pe parcursul

dezvoltării devenind galben intens rozalii și icircn final portocaliu strălucitor

Nimfele au 5 stadii care se dezvoltă pe parcursul unei luni (30 zile) Culoarea nimfelor se

schimbă progresiv de la un stadiu la altul fiind predominant neagră la eclozare ajungacircnd ca

stadiul 5 să aibă culoarea verde Toate stadiile nimfale prezintă pe partea dorsală o serie de pete

albe aranjate icircn linii paralele (fig 2)

Fig 1 Adult (httpswwwcabiorg) Fig 2 Nimfă (httpswwwndsuedu)

Fig 3 - Atac pe fructe (httpjournalsusamvclujro)

Simptome atacă toate părțile plantelor inclusiv tulpina dar se hrănesc icircn special cu fructele și

lăstarii tineri ai tomatelor (fig 3) Icircn general pe fructe se observă orificii realizate prin perforarea

și sugerea țesuturilor formacircndu-se ulterior pete minuscule dure maronii sau negre Fructele

atacate nu se mai dezvoltă rămacircn mici și se stafidesc icircnainte de a ajunge la maturitate Icircn plus

prin injectarea salivei toxice se imprimă fructelor un gust şi miros neplăcut iar ţesuturile

degradate rămacircn ferme cacircnd fructele se coc La tomatele tinere atacul induce maturarea timpurie

reducerea dimensiunilor și greutății fructelor Punctele de hrănire devin porţi de intrare a

ciupercilor și bacteriilor

Biologie primăvara adulţii migrează din zonele icircnvecinate icircn spaţiile protejate atacacircnd culturile

plantelor gazdă Adulţii şi nimfele se hrănesc prin extragerea sevei plantelor icircn urma hrănirii

apăracircnd simptomele caracteristice

Femelele pot depune aproximativ 30-130 de ouă grupate icircntr-un singur strat pe fața inferioară a

frunzelor Perioada de incubație poate dura aproximativ 20 de zile icircn funcție de temperatură

Primul stadiu nu se hrăneşte şi nimfele stau grupate la locul de eclozare Stadiile nimfale doi şi

trei stau de asemenea grupate dar se dispersează dacă sunt deranjate icircn schimb stadiile patru şi

cinci şi adulţii se răspacircndesc icircn cultură

Măsuri de management

Măsuri preventive

- controlul riguros al buruienilor din spaţiile protejate şi din vecinătatea acestora reducacircnd astfel

numărul de insecte

- utilizarea culturilor capcană

- eliminarea locurilor de iernare preferate

- utilizarea de soiuri sau hibrizi rezistente la atac

- utilizarea de culturi alternative mai puțin atractive pentru insecte

Măsuri curative

metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare și

parazite ce pot icircn mod natural să mențină un nivel scăzut al gradului de atac icircn special asupra

pontei (Trissolcus spp Telenomus spp) dar şi specii entomopatogene (Bacillus thuringiensis)

IMPORTANT

Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate

Specie invazivă prezentă icircn Romacircnia din anul 2010 (Grozea şi colab 2012)

Este vector de virusuri

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Frankliniella occidentalis (Pergande) Denumire populară tripsul californian

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 250 de familii botanice icircn spaţii

protejate atacă cu preponderenţă tomate ardei castraveți vinete pepeni salată ceapă praz dar

și specii de flori

Descriere

Adult au aproximativ 2 mm corpul este oval-alungit convex dorsal masculii fiind mai mici

decacirct femelele (09 mm) La femele culoarea variază de la galben deschis icircn perioada de vară

pacircnă la maron accentuat iarna icircn timp ce masculii au culoarea gălbui deschis aproape albă

Antenele prezintă 8 articole (fig 1)

Larvă la eclozare sunt albe-hialine cu lungimea de 05 mm apoi culoarea devine gălbui deschis

şi ating15 mm antenă cu şase segmente

Pupa este imobilă

Ou sunt opace reniforme

Fig 1 Adulți (httpswwwcabiorg) Fig 2 Atac pe fructe (httpwwwtswvramporg) Simptome adulții și larvele icircnțeapă și sug seva din țesuturile frunzelor florilor și fructelor Pe

organele atacate se observă pete de decolorare care devin argintii sau brune Pe frunzele atacate

simptomele se pot observa de-a lungul nervurilor Din cauza atacului organele afectate se pot

deforma și devin succeptibile pentru instalarea ciupercilor și bacteriilor patogene (fig 2) Ritmul

de creștere al plantelor este icircncetinit bobocii florali datorită atacului nu se mai deschid la atacuri

mari obținacircndu-se producții reduse fără aspect comercial

Biologie icircn seră tripsul se icircnmulțește pe tot parcursul anului și poate avea icircntre 12 și 15 generații

Temperatura optimă de dezvoltare este de 25ordmC Femelele depun ouăle icircn țesuturile frunzelor

florilor dar și pe fructe O femelă poate depune icircntre 20 și 40 de ouă acestea fiind sensibile la

uscăciune și temperaturi scăzute Larvele au patru stadii de dezvoltare primele două sunt foarte

active producacircnd pagube organelor pe care se dezvoltă Larvele se retrag pentru icircmpupare icircn sol

uneori icircn florile plantelor gazdă Ciclul biologic icircn seră este complet icircn 14 zile la temperaturi de

30degC şi 44 de zile la temperaturi de 15 ordmC Durata de dezvoltare este de 1-3 zile larvele de prima

vacircrstă trei zile larvele de vacircrsta a doua o zi stadiul de prepupă 10 zile stadiul de pupă iar

femelele adulte trăiesc icircn general 40 de zile

Măsuri de management

Măsuri preventive

- utilizarea la plantare a unui material liber de tripşi

- monitorizarea culturilor prin capcane lipicioase de culoare albastră sau galbenă pentru

depistarea insectelor şi inspectarea periodică a plantelor pentru evidenţierea larvelor

- icircndepărtarea plantelor cu simptome de virus pentru a preveni infestarea altor plante

- arderea resturilor de plante după desființarea culturilor din spații protejate

- icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de infestare şi

rezervor de virusuri

- instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de

pătrundere a tripşilor icircn spaţiu

- mulcirea cu folie pentru a bloca retragerea larvelor icircn sol

Măsuri curative

metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de

a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate

săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)

metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare

Amblyseius barkeri Amblyseius cucumeri Amblyseius degenerans Anthocoris nemorum

Chrysoperla carnea Orius spp Sunt menționați și nematozi paraziți ai speciei Steinernema

feltiae dar și fungi entomopatogeni ca Verticillium lecanii Zimm

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOSPILAN 20

SP 20SG GAZELLE ndash 004 KOHINOR 200 SL TALENT ndash 075 lha SANOMECTIN

PRO 18 - 60-80 mlhl

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- MOSPILAN 20SP GAZELLE - 3 zile

- KOHINOR 200 SL TALENT - 7 zile

- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile

IMPORTANT

Vector de viroze acest trips transmite icircn stadiul de larvă la tomate virusul de carantină

TSWV (Tomato spotted wilt virus) și TSV (Tobacco streak ilavirus) ambele deosebit de

dăunătoare pentru culturile de tomate

Specia prezintă rezistenţă la o serie de produse de protecţie a plantelor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Polyphagotarsonemus latus (Banks)

Denumire populară păianjenul lat acarianul lat

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă atacă cu preponderenţă tomate ardei gras vinete fasole

castraveți cartof și alte specii cultivate icircn sere solarii și cacircmp

Descriere

- femelele adulte au 165-200 microm lungime piriforme de culoare alb-gălbuie Masculii sunt mai

mici aproximativ 110 microm lungime corpul este aplatizat avacircnd culoarea gălbuie (fig 1) Nimfele

sunt transparente acest stadiu putacircnd dura 1-3 zile Oul este oval hialin pe suprafaţa lui sunt

prezente mai multe racircnduri longitudinale de bulbi caracteristice speciei

- avacircnd dimensiuni microscopice acești acarieni nu se pot observa cu ochiul liber dar simptomele

de atac sunt vizibile

Fig 1 Adulți (httpswwwentocsiroau) Fig 2 Atac pe tomate (httpswwwpestnetorg)

Simptome Larvele și adulții se hrănesc cu seva țesuturilor icircn principal pe foliajul tacircnăr pe

partea inferioară a frunzelor dar colonile pot fi prezente şi pe alte organe ale plantei cum ar fi

boboci florali fructe lăstari Atacul porneşte de la bază şi se răspacircndeşte spre partea superioară

Plantele prezintă următoarele simptome stagnarea creșterii ramificarea puternică icircn zona de

vacircrf uscarea și căderea bobocilor floriferi avortarea florilor gofrarea decolorarea micşorarea

deformarea brunificarea şi suberificarea frunzelor brunificarea şi suberificarea fructelor (fig 2 )

La atac puternic cultura poate fi compromisă icircn special prin uscarea pedunculilor florali şi

suberificarea fructelor

Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului Icircn condiții optime icircn

sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile Femelele depun 35-50 de ouă pe partea

inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Acest dăunător poate fi răspacircndit de către

insecte (musculița albă și afide forma aripată) şi cu sol infestat Populaţia de acarieni creşte rapid

icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată

Măsuri de management

Măsuri preventive măsuri agrotehnice controlul culturii precedente pentru a preveni transmiterea acarianului de

la un sezon la altul curăţarea serei şi a echipamentelor (ex instalaţiile de irigare) creşterea

nivelului de umiditate deoarece influenţează negativ dezvoltarea acarienilor icircndepărtarea

plantelor cu simptome pentru a icircmpiedica răspacircndirea icircn cultură controlul periodic al răsadurilor

şi culturilor din seră pentru semnalarea timpurie a dăunătorului aplicacircnd ulterior măsuri de

combatere icircn timp util

Măsuri curative

metode biologice

-pentru menținerea unor densități scăzute icircn sere se pot utiliza specii de acarieni prădători

Phytoseiulus persimilis Amblyseius californicus Neoseiulus barkeri sau alte specii prădătoare

cum ar fi Macrolophus caliginosus De asemenea pentru reducerea nivelului populaţiilor de

acarieni se realizează cu ciuperca entomopatogenă Beauveria bassiana

- tratamentele cu extract de usturoi sunt eficiente icircmpotriva acarienilor

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor

- VERTIMEC PRO ndash 12 lha şi

- APACHE ndash 015-1 lha

-icircn condiții de seră tratamentele cu acaricide ar trebui aplicate doar icircn situaţia icircn care controlul

biologic nu a fost eficient se realizează la atingerea pragului economic de 1-3 acarienifrunză sau

5-8 plante atacate şi se selectează astfel icircncacirct să fie protejată fauna utilă şi albinele

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

- Timp de pauză

- VERTIMEC PRO- 3 zile

- APACHE- 3 zile

IMPORTANT

Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate la tomate

Este o specie extrem de polifagă

Unele populaţii de acarieni au dezvoltat rezistenţă la unele grupe de produse chimice

Controlul poate fi dificil la soiurile cu frunze gofrate

Fișa măsurilor privind managementul integrat al

organismului dăunător

Spodoptera exigua (Huumlbner) Denumire populară buha cucurbitaceelor

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă

Spodoptera exigua are o gamă largă de plante gazdă insecta fiind dăunătoare culturilor de

legume cacircmp și flori Printre culturile de legume susceptibile se numără tomatele sparanghelul

fasolea sfecla brocoli varza conopida țelina vinetele salată ceapa mazărea ardeii cartoful

ridichea spanacul cartoful dulce napul

Descriere

Adult de mărime medie anvergura aripilor 25-30 mm aripile anterioare de culoare gri ndash

maronii de obicei cu un model neregulat şi o pată deschisă de forma unei alune aripile

posterioare uniform gri sau albe tivite cu o linie icircnchisă pe margini (fig 2)

Larve icircn mod normal prezintă cinci stadii au culoare variabilă verde deschis sau gălbui icircn

primele două stadii apar dungi deschise icircn stadiul trei colorate mai icircnchis dorsal icircn stadiul patru

icircn stadiul cinci au variaţii de culoare de la verde dorsal cu roz sau galben ventral şi o linie albă

laterală Dorsal se poate observa o serie de pete icircnchise la culoare uneori larvele pot fi foarte

icircnchise la culoare aproape negre (fig 1)

Ou circular de culoare alb-verzuie acoperit cu un strat de solzi dacircnd aparenţă pacircsloasă

Pupă prezentă icircn sol de culoare brun-deschis aproximativ 15-20 mm

Fig 1 Larve Spodoptera exigua Fig 2 Adult Spodoptera exigua

(httpentnemdeptufledu)

Simptome Femelele depun oăle icircntr-o masă de 50-150 ouă pe dosul frunzei adesea aproape de inflorescenţe

sau vacircrful lăstarilor O femelă poate depune icircntre 300 şi 600 de ouă şi acestea eclozează icircn două-

trei zile Larvele tinere sun gregare icircn primele vacircrste (stau icircmpreună) se hrănesc pe partea

inferioară a frunzelor lăsacircnd intactă epiderma superioară şi nervurile mari Larvele mai mari

devin solitare produc perforaţii neregulate icircn frunze iar cele de ultimele vacircrste cauzează

defolierea completă aplantelor La tomate pot fi consumaţi mugurii și punctele de creștere iar

fructele perforate

Biologie Numărul de generații variază icircn funcție de condițiile climatice Ciclul biologic poate fi

complet de la cacircteva zile pacircnă la 24 de zile O larvă la 20 de plante de tomate poate produce

pagube economice

Măsuri de management

Măsuri preventive

- inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă

(pragul de acţiune este 03 larveplantă

- icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere

- icircndepărtarea buruienilor din zonele icircnvecinate

- icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii icircn mod regulat

- utilizarea de bariere (capcane)

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea

- virusului nuclear polihedrosis obţinut din Spodoptera exigua care are capacitatea de a

omoricirc larvele icircn 3-6 zile

- unor produse pe baza bacteriei Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a

doua generaţie) şi ciupercii Beauveria bassiana

- nematozilor entomopatogeni (Rhabditida Steinernematidae și Heterorhabditidae) dar

eficacitatea nematozilor icircn omoracircrea larvelor este dependentă de gradul de umiditate

de aceea nematozii sunt mai eficienţi cacircnd larvele coboară icircn sol pentru icircmpupare

- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus

maculiventris

metode chimice LANNATE 20 SL ndash 125 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

LANNATE 20 SL - 7 zile

IMPORTANT

Fluturele este un dăunător polifag

Daunele sunt determinate de hrănirea larvelor care lasă plantele complet defoliate

Controlul buruienilor este important deoarece plantele spontane reprezintă o sursă de

infestare

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Tetranychus urticae Koch

Denumire populară păianjenul roşu comun

Plante gazdă este cea mai polifagă specie de acarian icircn spaţii protejate atacacircnd peste 300 de

specii de plante gazdă

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Descriere

adult este extrem de mic abia vizibil cu ochiul liber femelele adulte măsoară aproximativ 04

mm lungime sunt de formă elipsoidală au culoare variabilă de la verde deschis brun şi galben

pacircnă la carmin sau roşu icircnchis masculul este piriform şi mai mic decacirct femela măsuracircnd 022-

035 mm lungime dar şi de culoare mai deschisă (fig1) Femele prezintă două forme de vară de

culoare galbenă pacircnă la verde cu două pete negre dorsal şi de iarnă care este mai icircnchisă la

culoare adesea portocalie sau roşie Culoare poate varia şi icircn funcţie de planta gazdă dar şi de

alţi factori

larva are formă elipsoidală de culoare galben-palid la eclozare devine verde-gălbui după hrănire

şi prezintă numai trei perechi de picioare (fig 2)

ou formă sferică de culoare pală translucid se icircnchide la culoare pe parcursul dezvoltării

Fig 1 Adulţi (mascul şi femelă) (httpswwwcabiorg) Fig 2 Ou şi larvă (httpjennytfrecwsuedu)

Simptome

-păianjenii colonizează partea inferioară a frunzelor iar prin icircnţepăturile pe care le produc

celulele ţesutului se golesc icircn urma absenţei sevei şi provoacă icircngroșarea sau icircngălbenirea

frunzelor Petele necrotice apar icircn stadiile avansate ale leziunilor frunzelor

-pe măsură ce infestarea devine severă frunzele par bronzate sau argintii devin fragile și cad

prematur plantele nu mai fructifică normal şi dau recolte scăzute

-defolierea completă poate apărea dacă acarienii nu sunt controlați

-atacul acarienilor la floarea deschisă provoacă o icircnroșire și dispariția petalelor care seamănă cu

arderea prin pulverizare

-frunzele şi tulpina plantelor sunt acoperite cu ţesătura acarienilor vizibilă cu ochiul liber

Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului dezvoltarea avacircnd loc

icircntre 12 şi 40degC Icircn condiții optime icircn sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile

Femelele depun 35-50 de ouă pe partea inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Poate

fi răspacircndit prin activitatea omului (unelte deplasarea icircn seră) cu plante infestate curenţi de aer

insecte (musculița albă și forma aripată a afidelor) dar şi cu sol infestat Populaţia de acarieni

creşte rapid icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată

Măsuri de management

Măsuri preventive

curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre

ciclurile de cultură

creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de

acariani (dar favorizează bolile fungice)

controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora

Măsuri curative

metode biologice

-pentru controlul dăunătorului sunt folosiţi cu succes prădătorii cel mai eficient fiind acarianul

Phytoseiulus micropilis acesta putacircnd reduce pacircnă aproape de zero populaţia acarianului Alte

specii de acarieni prădători eficace Neioseiulus californicus N fallacis N longispinosus

Galemdromus occidentalis (rata de eliberare a prădătorilor depinde de densitatea acarianului

fitofag de cultură temperatură)

- lansarea buburuzelor din genul Stethorus foarte eficientă fiind specia Stethorus punctillum care

poate consuma 1000 de ouă de acarieni icircn 2-3 săptămacircni

- utilizarea tripşilor prădători cum ar fi Scolothrips sexmaculatus (eficientă mai ales pentru

spaţiile uscate şi cu temperaturi mari

- preparatele entomopatogene avacircnd la bază ciupercile Enthomophthora thaxteriana şi E

adjarica s-au dovedit eficiente cu condiţia să se menţină o umiditate atmosferică aproape de

saturaţie o anumită perioadă de timp

-utilizarea de produse alternative cum ar fi săpun sau ulei esențial de muşeţel oregano

portocale care ar putea fi utile pentru limitarea dezvoltării acarianului

metode chimice cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM TARGO - 06-08

lha KANEMITE SC pentru plante cu icircnălţimea lt 50 cm ndash 0625 l ha icircn 600 l apă pentru

plante cu icircnălţimea icircntre 50-125 cm ndash 0938 lha icircn 900 l apă pentru plante cu icircnălţimea ˃125 cm

ndash 125 lha icircn 1200 l apă APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile INVERT

18 EW 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile

Timp de pauză

- VOLIAM TARGO - 3 zile

- KANEMITE - 7 zile

- APACHE - 3 zile

- INVERT 18 EW - 3 zile

IMPORTANT

Este una din speciile de acarieni care se găsesc frecvent icircn spaţii protejate şi produc daune

economice la culturile afectate

Acarianul poate trăi și pe plante spontane ceea ce poate constitui o sursă de infestare

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Thrips tabaci Lind

Denumire populară tripsul tutunului tripsul cepei

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă este o specie polifagă care atacă specii de plante din 25 familii botanice ex

legume (tomate ardei castraveţi vinete varză salată conopidă ) flori (trandafir garoafă

crizanteme gerbera orhidee) pomi (cais prun piersic) etc Dăunătorul este prezent atacirct icircn spaţii

protejate cacirct şi icircn cacircmp

Descriere

Adult 08-1 mm lungime corp alungit icircngust şi plat de culoare galbenă sau brună ndashcastanie

Antenele sunt formate din şapte articole Picioarele sunt galbene femurul şi tibia cu nuanţe slab

cenuşiu Aripile anterioare sunt de culoare uniform brun gălbuie prezintă două nervuri

longitudinale cu franjuri pe margine iar cele posterioare prezintă o singură nervură longitudinală

(fig1)

Larva asemănătoare cu adultul de culoare albă-palidă la icircnceput apoi verzuie sau gălbuie are

09-1 mm lungime antene din şase articole

Ou eliptic albicios depus icircn epiderma frunzelor sau florilor

Fig 1 Adult Fig 2 Atac pe frunze

( wwwbioforceconz) (www7inrafr)

Simptome adulţii şi larvele colonizează frunzele vacircrfurile vegetative şi florile şi sug seva din

ţesuturi producacircnd daune directe Icircn urma atacului apar pete galbene-cenuşii mai ales de-a lungul

nervurilor şi icircn timp ţesuturile atacate se necrozează De asemenea foliajul prezintă numeroase

pete argintii care corespund celulelor golite de conţinut (fig 2)

Biologie icircn condiţii de seră nu intră icircn diapauză se icircnmulţeşte tot tipul anului avacircnd pacircnă la 10

generaţii uneori 14 De asemenea cacircnd temperatura şi umiditatea sunt optime o generaţie se

dezvoltă icircn 16-20 de zile icircn schimb durează 20 de zile la 20oC şi 11 zile la 30

oC La 25degC durata

stadiilor a fost de 6 zile pentru ou 61 zile pentru larvă 14 zile pentru nimfă şi de 28 zile pentru

adult O femelă poate depune pacircnă la 50 de ouă pe parcursul vieţii

Măsuri de management

Măsuri preventive

rotaţia culturilor

folosirea foliei de mulci pentru a bloca contactul tripsului cu solul (tripsul se transformă

icircn adult icircn sol)

icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de

infestare şi rezervor de virusuri

instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de

pătrundere a tripşilor icircn spaţiu

arderea resturilor de plante rămase la desfiinţarea culturii

Măsuri curative

metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de

a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate

săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)

metode biologice tratamente cu Amblyseius swirskii Typhlodromus tripsi (acarieni prădător)

Aelothrips fasciatus (trips) Coccinella 7-punctata Coccinella undecimpunctata (buburuze)

Chrysoperla carnea

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -

10 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl VERTIMEC 18 EC ndash 60 ndash 80 mlhl

MATCH 050 EC ndash 15 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- VYDATE 10 L - 21 zile

- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile

- VERTIMEC 18 EC - 3 zile

- MATCH 050 EC - 7 zile

IMPORTANT

Atacul este foarte periculos la răsaduri

Dăunătorul este vector principal icircn transmiterea tospovirusurilor la tomate ardei

castraveţi inclusiv Tomato spotted wilt virus

Identificarea larvelor şi adulţilor se face prin analiză la microscop

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Trialeurodes vaporariorum Cockerell

Denumire populară musculița albă de seră

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie extrem de polifagă culturile de tomate din spațiile protejate fiind adesea

cele mai sever infestate

Descriere Adultul prezintă corpul alungit alb-gălbui acoperit de o secreție ceroasă albă pulverulentă (fig

1) Aripile de culoare albă nepătate bine dezvoltate și cu nervațiune redusă și rotunjite la bază

sunt ținute relativ plane cacircnd sunt icircn repaus Dimensiunile corpului sunt mici de 115- 15 mm

masculul fiind ușor mai mic decacirct femela

Oul este fusiform cu diametrul de 022-024 mm prevăzut cu un pedicel scurt la depunere fiind

de culoare alb-gălbui iar după două zile devine negru-violet cu reflexe metalice

Nimfa neonată are forma ovală de culoare galbenă-palid cu ochii roșii Ultimul stadiu de

dezvoltare al nimfeii denumit bdquopupariurdquo este de formă ovală turtit dorso-ventral cu colorit

verde pal și acoperit de o secreție ceroasă albă Pe partea dorsală a frunzei se văd ca niște

picături mici albe cu aspect ceros

Fig 1 Musculița albă de seră icircn diferite stadii de dezvoltare (http www7inrafr)

Simptome Adulții și larvele formează colonii pe spatele frunzelor icircn urma atacului frunzele se gofrează se

icircngălbenesc se usucă pornind de la margine și cad Pe frunze apare fenomenul de rdquorouă de

miererdquo din cauza dejecțiilor zaharoase ale insectei și ulterior acestea se acoperă cu fumagină

Plantele atacate au colorație anormală apare piticirea se ofilesc au creştere icircntacircrziată dau

producții reduse și chiar se usucă

Biologie Icircn condiții de seră musculița se dezvoltă icircn tot cursul anului putacircnd avea 10-12

generații care se suprapun astfel că icircn același timp sunt prezente toate stadiile După 2-3 zile de

la apariție femela icircncepe depunerea pontei alcătuită din 10-50 ouă numărul total depus de o

femelă fiind icircntre 100-500 Ouălele sunt depuse pe partea inferioară a frunzelor grupate icircn cerc

sau izolat Incubația la temperatură medie de 20-23ordm C durează 9-13 zile stadiul nimfal 9-11

zile iar stadiul de pupariu 7-12 zile Durata ciclului de dezvoltare este de 4-6 săptămacircni icircn seră

Dezvoltarea este influențată de temperatură umiditate atmosferică lumină și planta gazdă

Măsuri de management

Măsuri preventive

-distrugerea resturilor vegetale dezinfecţia solului și a incintei icircndepărtarea buruienilor care pot

fi surse de infestare din sere și din jurul spațiilor protejate

-utilizarea răsadurilor care să provină din locuri de producție libere de dăunători

- monitorizarea culturilor prin amplasarea capcanelor lipicioase care permit detecţia dăunătorului

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea de preparate fungice pe bază de Beauveria bassiana

Paecilomyces fumosoroseus Verticilium lecanii diferite specii de prădători Chrysopa carnea

Hippodamia comvergens Macrolophus caliginosus Delphastus pusillus sau specii de paraziți

Encarsia formosa și E mundus

- rezultate bune dau şi stropirile cu soluție din săpun de casă sau cu soluții obținute din tutun coji

de portocale sau lămacirci sau din ardei iuți

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor PROXIMO ndash50-

75 mlhl HARPUN- 75 ml100 l apa de la apariţia inflorescenţelor pacircnă la coacere prima

aplicare efectuacircndu-se la apariţia primilor adulţi VYDATE 10 G ndash 30-55kghaVYDATE 10L ndash

10 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha SANMITE 10 EC ndash 15 lha JUVINAL 10 EC ndash

005ha LIDER 200 SL ndash 075 lha

- utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum doar icircn situații de urgență

preferacircndu-se acele produse care sunt selective pentru duşmanii naturali Se va urmări acoperirea

cu soluție icircn special a părții inferioare a frunzelor

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză PROXIMO - 3 zile

HARPUN - 3 zile

VYDATE 10G - 21 zile

VYDATE 10L - 21 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

SANMITE 10 EC - 3-7 zile

JUVINAL 10 EC - 1-3 zile

LIDER 200 SL - 3 zile

IMPORTANT

Specie DEOSEBIT de dăunătoare pentru plantele cultivate icircn spaţii protejate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tuta absoluta Meyrick

Denumire populară molia minieră a frunzelor minierul tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă dăunător al culturii de tomate dar poate ataca şi alte plante din familia

Solanaceae cum ar fi Solanum tuberosum (cartof) Solanum melongena (vinete) Capsicum

annuum (ardei) diverse buruieni icircn Italia a fost semnalat şi pe Phaseolus vulgaris (fasole)

Descriere

Adult culoare brună-cenuşie uşor argintată cu pete mici negre pe aripile anterioare are

lungimea de 5-7 mm anvergura aripilor de 8-10 mm antene filiforme (fig1)

Larva are 05 mm de culoare crem şi capul negru la eclozare atinge 7-10 mm la completa

dezvoltare este de culoare galben-verzuie uneori cu tentă roşcată şi icircn ultimul stadiu prezintă o

bandă neagră pe protorace (fig 2)

Ou eliptic de culoare variabilă de la alb pacircnă la galben la depunere devine aproape negru icircn

momentul eclozării

Pupa de culoare verzuie la icircnceput devine brun icircnchis icircn momentul apariţiei adultului

Fig 1 Adult Fig 2 Larvă

(foto ANF) (foto ANF)

Simptome ponta este depusă pe partea inferioară a frunzelor Larvele atacă toate părţile aeriene

ale plantelor de tomate şi pot produce pagube icircn toate stadiile de dezvoltare ale plantelor Acestea

produc prin hrănire mine neregulate care icircn stadiu avansat de atac devin necrotice Galeriile

produse icircn tulpină influenţează negativ dezvoltarea plantelor Fructele pot fi atacate icircncă de la

apariţie şi galeriile formate pot fi invadate ulterior de patogeni secundari

Larvele pot fi depistate cu uşurinţă deoarece preferă staţionarea pe mugurii apicali flori sau

fructele icircn formare pe care se văd resturi de culoare neagră produse prin hrănire

Biologie insecta are un potenţial productiv foarte mare ciclul biologic fiind complet icircn 29-38

zile Ouăle sunt depuse pe partea aeriană a plantelor o femelă depunacircnd icircn cursul vieţii

aproximativ 260 de ouă Eclozarea durează 5-7 zile la temperatura de 26-30degC şi umiditate

relativă de 60-75 larvele trecacircnd ulterior prin 4 stadii larvare icircn aproximativ 20 de zile

Icircmpuparea are loc icircn sol la o adacircncime de 1-2 cm icircn interiorul minelor sau pe frunze Dăunătorul

nu intră icircn diapauză atacircta timp cacirct există hrană disponibilă După 10-13 zile de la icircmpupare apar

adulţii care pot trăi 30-40 zile icircn condiţii optime de laborator

Căi de răspacircndire prin plante destinate plantării fructe ambalaje zborul adulţilor

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

monitorizarea culturii prin instalarea capcanelor care au rol de a pune icircn evidenţă prezenţa

dăunătorului dar şi de colectare a indivizilor

asigurarea etanşeităţii serelor şi utilizarea plaselor de insecte

smulgerea şi distrugerea prin ardere a plantelor suspecte a fi infestate

eliminarea icircn totalitate a buruienilor gazdă din imediata vecinatate

Măsuri curative

metode biologice prin

- tratamente cu BACTOSPEINE DF 033-066 kgha administracircndu-se de la eclozare şi icircn

primele stadii

- insecticide bazate pe bacteria Bacillus thuringiensis

- paraziţi Trichogramma cacoeciae

- prădători Nesidiocoris tenuis Macroliphus caliginosus

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM

TARGO ndash 08 lha ALVERDE ndash 10 lha NUPRID AL 200 SC ndash 10 lha AFFIRM ndash 15 kgha

ACTARA 25 WG ndash 02 kgha

- tratamentele sunt necesare mai ales icircn ciclul doi de cultură

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

VOLIAM TARGO - 3 zile

ALVERDE - 3 zile

NUPRID 200 SC - 3 zile

AFFIRM - 3 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

BACTOSPEINE DF - nu este necesar

IMPORTANT

La tomate au fost icircnregistrate pierderi de recoltă icircntre 50-100

Combaterea chimică este dificilă datorităţii capacităţii larvelor de a se hrăni icircn interiorul

frunzelor şi potenţialului biotic ridicat

Adulţii sunt nocturni deci greu de detectat icircn timpul zilei

225 Nematozi

1 Meloidogyne spp ndash nematozi galicoli

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Meloidogyne spp Goeldi

Denumire populară nematozi galicoli

Statut nu sunt organisme de carantină prezente icircn Romacircnia Speciile semnalate icircn sere sunt

Meloidogyne arenaria M incognita şi M javanica

Plante gazdă extrem de polifage fiind semnalate pe mai mult de 1500 specii de plante care

aparțin la peste 40 familii botanice Icircn țara noastră produc daune mari la tomate cultivate icircn spaţii

protejate

Descriere adulţii prezintă dimorfism sexual evident prin forma şi dimensiunile celor două sexe

femelele au corpul rotund icircn timp ce masculii sunt vermiformi

Fig 1 Gale pe rădăcini de tomate (https wwwforestryimagesorg)

Simptome Primele simptome se manifestă prin ofilirea frunzelor și stagnarea icircn creștere urmată

de uscarea plantei de la vacircrf spre bază După 3-4 săptămacircni pe rădăcini se observă apariția galelor

specifice (fig 1) Pagubele produse culturilor sunt icircn funcție de gradul de infestare a solului și de

momentul cacircnd se produce atacul la nivelul rădăcinilor Icircn cazul plantelor tinere un atac puternic

poate compromite cultura La nivelul galelor vasele libero-lemnoase sunt opturate iar circulația

sevei se icircntrerupe determinacircnd putrezirea rădăcinilor și uscarea plantelor Icircn cele mai multe

cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și Verticillium spp care

grăbesc pieirea plantelor

Biologie Icircn seră nematozii galicoli ai rădăcinilor se icircntacirclnesc icircn tot cursul anului și pot avea 4-8

generații O femelă poate depune icircntre 300-1000 ouă dar icircn condiții optime numărul ouălor poate

ajunge pacircnă la 2000 Larvele de vacircrsta a II-a numite și larve de invazie se răspacircndesc icircn sol icircn

căutarea rădăcinilor diferitelor plante le perforează și pătrund icircn țesuturi de regulă icircn apropierea

vacircrfului de creștere După o perioadă scurtă de hrănire larvele devin imobile și rămacircn icircn aceleași

locuri pacircnă la sfacircrșitul dezvoltării Odată cu hrănirea larvele secretă niște enzime care determină

hipertrofierea țesuturilor din zonele de atac dacircnd naștere la niște umflături denumite gale Icircn

condiții termice normale numărul femelelor este mai mare decicirct cel al masculilor icircn timp ce la

temperaturi scăzute numărul masculilor este mai mare decacirct al femelelor Durata ciclului biologic

este influențată de temperatura și umiditatea solului precum și de calitatea hranei variind icircntre

25-90 zile

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea unor răsaduri sănătoase libere de nematozi

menţinerea solului curat rotaţia culturilor icircndepărtarea buruienilor

crearea și folosirea de soiuri și hibrizi cu rezistență la nematozi prin transferul unor gene

de rezistență de la specia Lycopersicum peruvianum cum ar fi Ronita Rossol Piernita

Piersol Anahu Gilestar sau cei produşi icircn țara noastră Oltbrid Craiobrid IR-18 IR-34

M-14

deschiderea serelor şi oprirea icircncălzitului icircn anumite perioade pe timpul iernii

Măsuri curative

metode fizice dezinfectarea solului prin tratamente termice cu aburi la temperaturi de

90-100ordmC timp de 2-3 ore dă rezultate bune dar icircn prezent această metodă se practică pe

scară redusă datorită consumului ridicat de energie și a costului acesteia o soluţie mai

ieftină este solarizarea solului

metode biologice aplicarea agenţilor Pasteuria penetrans utilizat icircn controlul M

incognita pe tomate și Paecilomyces lilanicus icircn controlul M incognita pe cartof

Verticillium chlamydosporium parazitează ouăle icircn UK

metode chimice utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar BASAMID

GRANULE 500 kgha la sol cu icircncorporare icircnainte de plantare VYDATE 10 L -10 lha

NEMATHORIN 10 G ndash 15 kgha aplicat pe racircnd VYDATE 10 G ndash 30 -55 kgha

VELUME PRIME 400 SC ndash 625 mlha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- BASAMID GRANULE - nu este necesar

- VYDATE 10 L - 21 zile

- NEMATHORIN 10 G - 70 zile

- VYDATE 10 G - 21 zile

- VELUME PRIME 400 SC - nu este necesar

IMPORTANT

Identificarea cu acurateţe a speciilor presupune examen microscopic de laborator

Icircn cele mai multe cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și

Verticillium spp care grăbesc pieirea plantelor

Bibliografie selectivă

- Alexandri Al Olangiu M Petrescu M Rădulescu E Rafailă C (1972) - Tratat de

fitopatologie agricolă Ed Academiei RSR p 72-76

- Alford D V (1991amp1995) ndash A colour atlas of pest of ornamental trees shrubs and flowers

Manson Publishing

- Costache M Roman T Costache C (2003) ndash Ghid pentru recunoașterea și combaterea bolilor

și dăunătorilor la legume Ed Agris p 115

- Csoka G (2003) ndash Leaf mines and leaf miners Forest Research Institute Tipografia Agroform

Budapest pag 37-39

- Deheleanu A Albina Macedon - Extras Producţia Vegetală Horticultura nr 101981

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare pag 25-28

- Dobreanu Ecaterina Manolache Constantin (1969) ndash Fauna RSR- Insecta Vol VIII fascicula

5 Homoptera pag 90 Editura Academiei RSR București1969

- Dobrin Ionela Frăsin Loredana Pașol P (2007) ndash Tratat de entomologie specială Editura

Ceres București pp 5-398

- Docea E Severin V Baicu T Pop I (1976)- Icircndrumător pentru recunoașterea și combaterea

bolilor plantelor cultivate Ed Ceres București p150-151 p147-148 p152

- Gigon V Camps C Le Corff Josiane Biological control of Tetranychus urticae by

Phytoseiulus macropilis and Macrolophus pygmaeus in tomato greenhouses Available from

httpswwwresearchgatenetpublication [accessed Mar 19 2018]

- Grozea I Stef R Virteiu AM Carabet A Molnar L 2012 Southern green stink bugs (Nezara

viridula L) a new pest of tomato crops in Western Romania Research Journal of Agricultural

Science 44 (2)24-27

- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Florian T Vlad M 2015 Trophic

evolution of southern green stink bugs (Nezara viridula L) in western part of Romania Bulletin

of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca Horticulture

72(2)371-375

- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Marcu Viorela Draga Diana (2015)

The Spread of Nezara viridula (HemipteraPentatomidae) species from its first occurrence in

Romania BulletinUASVM Horticulture 73(2) 2016 Print ISSN 1843-5254 Electronic ISSN

1843-5394

- Hussey N W Read W H Hesling J J (1969) ndashThe pest of protected cultivation The biology

and control of glasshouse and mushroom pests pp 404

- Jones JB Stall RE Zitter TA (2006)- Compendium of Tomato Diseases APS Press (The

American Phytopathological Society) p19 Pl23AB p22 Pl28 AB pag9-10 Pl11 p13-14

Pl15B p18-19 Pl21B

- Manolache C Boguleanu Gh şi colab (1978) - Tratat de zoologie agricolă vol I Ed

Academiei Romacircne pag440

- Perju T Ghizdavu (2001) - Tratat de zoologie agricolă vol V Ed Academiei Romacircne

Bucureşti pag 396

- Pașol P Dobrin Ionela Frasin I (2007) - Tratat de entomologie specială dăunătorii culturilor

horticole Ed Ceres Bucuresti p 110-111

- Pop IV Tratat de Virologie Vegetală Vol III- Virusurile Culturilor Horticole Ediţia I Editura

Printech Bucureşti 2009 p109-117 p 124-127 p 159-171

- Popescu Ghe (2005) - Tratat de patologia plantelor vol III Ed Eurobit p 15 33

- Roșca I Rada Istrate (2009) ndash Tratat de entomologie (agricultură horticultură silvicultură)

Alpha MDN Buzău Pag 331

- Quarantine pests for Europe Second Edition Data sheets on quarantine pests for the European

Union and for the European and Mediterranean Plant Protection Organisztion Prepare by CABI

and EPPO for the European Union p 981-985 p 1146-1151 p 1388-1392 p 1367-1372

- Roșca I Drosu S Bratu E (2001) ndash Entomologie horticolă specială Ed Editura Didactică și

Pedagogică RA p 309

- Roşca I Iacomi Beatrice Michaela (2012) ndash Bolile şi dăunătorii din principalele

agroecosisteme legumicole Alpha MDN Buzău p 67

- Săvescu A și colab (1982) ndash Tratat de zoologie agricolă Dăunătorii plantelor cultivate Vol II

Editura Academiei RSR pag 172 -178

- Săvescu A (1961) - Album de protecţia plantelor II

- Severin V Iliescu C H (2006) Bolile bacteriene ale plantelor Ed Geea p 158-173

- Spencer KA (1973) ndash Series Entomologica vol 9 Agromyzidae (Diptera) of Economic

Importance The Hague

- Scortichini M Le Malattie Batteriche delle colture agrarie e delle specie forestali Edagricole ndash

Edizioni Agricole p 329-330

- Standard OEPP PP 229 (1) Buletin OEPP 34 pp 41-42

- Ureche Camelia (2010) ndash Insectele miniere din Romacircnia Editura Pim pg 244

-Teodorescu G Roman T Sumedrea M (2003) ndash Entomologie Horticolă - dăunători specifici și

metode de combatere Ed Ceres București p 67

- Zhang Zhi-Qiang (2007)- Mites of greenhouses Identification Biology and control CABI

Publishing

Resurse www

httpswwwcabiorg

httpsgdeppoint

httpswwwplantwiseorg

httpsagumassedu

httpwwwhorticultorulro

httpshortuwexedu

httpwwwagroatlasru

httpwwwaomidoribiocontrolcom

httpinfluentialpointscom

httpentnemdeptufleducreatureshtm

httpsagumassedu

httpswwwagrolinkcombr

httpwwwagrihujiacil

httpwww7inrafr

httpgreenhouseipmorg

httpwwwtswvramporg

httpswwwosueds

httpswwwamericantomatogrowersorg

https wwwhortcornelledu

httpswwwgardeningknowhowcom

httpswwwmissouribotanicalgardenorg

httpswww agndsuedu

httpswwwbotanistiiro

httpswwwparadisverdero

httperecifasufledutomato-scouting-guidediseases

httpswwwideegreenit

httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests

httpwwwalamycom

Page 11: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE

Atac pe tomate (httpsgdeppoint)

Mod de răspacircndire

- pe distanțe mari principala cale este transmiterea prin sămacircnță

- local răspacircndirea bolii este favorizată de picăturile de apă resturi vegetale practicile culturale și

utilizarea echipamentelor contaminate

Măsuri de management

Măsuri preventive

rotația culturilor

este recomandată irigarea pe rigole sau prin picurare

distrugerea prin ardere a resturilor de plante și buruieni rămase pe cacircmp după recoltare

utilizarea de sămacircnță sănătoasă (recoltată din plante sănătoase libere de boli) certificată tratată

chimic și termic (cu apă caldă 560C 30 minute)

utilizarea de soiuri rezistente

aerisirea spațiilor icircn sere și solarii

curățarea și dezinfecția echipamentelor a instrumentelor de lucru și a depozitelor

nu se efectuează lucrări atunci cacircnd pe plante sunt prezente picături de apă

efectuarea cu grijă a tuturor lucrărilor astfel icircncacirct leziunile să fie minime

IMPORTANT

Xanthomonas campestris pv vesicatoria este larg răspacircndită și produce pierderi economice la

tomate și ardei

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tomato spotted wilt virus (TSWV)

Denumire populară virusul ofilirii pătate a tomatelor

Statut este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă TSWV cuprinde un număr foarte mare de plante gazdă icircn principal tomate (Solanum

lycopersicum) ardei (Capsicum spp) vinete (Solanum melongena) cartof (Solanum tuberosum) ţelină

(Apium graveolens) mazăre (Pisum sativum) fasole (Phaseolus vulgaris) soia (Glycine max) tutun

(Nicotiana tabacum) etc

Simptome - pe frunze peţioluri tulpini clorozarea nervurilor prezenţa petelor brune pe faţa inferioară a frunzelor

tinere și uscarea limbului icircncreţirea sau contorsionarea frunzelor pete linii inele clorotice la icircnceput

apoi de culoarea bronzului şi necrotice icircn final pe frunze peţioluri și tulpini stoparea creşterii (vacircrful

plantei fiind curbat lateral) frunze mici mozaicate și deformate la tomatele care rezistă virusului

plantele tinere rămacircnacircnd pitice

- pe fructe pete arcuri formaţiuni inelare sau semiinelare de culoare roşiatică sau gălbuie cu epiderma

necrozată număr redus de fructe depreciate calitativ

Fig1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze (httpgardenerwikiacom) (httpwwwapsnetorg)

Mod de răspacircndire icircn sere virusul are ca vector principal de răspacircndire tripsul Frankliniella

occidentalis

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea materialului de plantare liber de virus

evitarea pătrunderii tripşilor de la exterior icircn spaţiile protejate prin utilizarea plaselor care reţin

insectele

producerea răsadului de tomate la distanţă de specii floricole gazdă pentru tripşi (crizanteme

begonii)

plantare timpurie

utilizare de soiuri rezistente la TSWV

combaterea vectorului

IMPORTANT

Simptomele TSWV variază icircn funcţie de speciile de plante gazdă şi de gradul de susceptibilitate

al acestora

cc op

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Bemisia tabaci (Gennadius)

Denumire populară musculița albă a tutunului

Statut populaţiile non-europene au statut de organism de carantină icircn Romacircnia este posibilă existenţa

populaţiilor europene

Plante gazdă este o specie polifagă și o putem găsi pe specii care aparțin următoarelor familii botanice

Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Euphorbiaceae Leguminosae Malvaceae Solanaceae

Convolvulaceae Icircn trecut era cunoscut mai ales ca un dăunător al culturilor de cacircmp din regiunile calde

cum ar fi tutun tomate bumbac Icircn timp a devenit responsabilă de daune provocate icircn serele din icircntreaga

lume și atacă icircn mod special Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum spp (ardei) Poinsettia

spp Hibiscus spp Gerbera spp Gloxinia spp

Descriere

Adultul are talie redusă de aproximativ 1 mm masculii sunt mult mai mici decacirct femelele corpul

galben icircnchis cele două perechi de aripi acoperite de o secreție ceroasă pulverulentă albă (fig1) Adulții

sunt asemănători cu alte musculiţe albe totuși icircn repaus adulţii de Bemisia tabaci ţin aripile icircn formă de

bdquocortrdquo icircn timp ce la Trialeurodes vaporariorum poziţia aripilor este mult mai plană Nimfa este plată de formă ovală neregulată și are lungimea de 07 mm

Pupariul este aplatizat cu contur neregulat prezintă pe partea dorsală peri lungi are tendinţa să fie mai

mare mai oval şi cu peri mai puţini pe frunzele netede

Oul este pedunculat are formă rotunjită la bază şi ascuţit apical de culoare maronie la cacircteva zile după

depunere lungime 02 mm

Fig1 Adult Fig 2 Atac pe fructe de tomate

Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda

Simptome

Plantele atacate prezintă următoarele simptome pete clorotice pe frunze nervuri icircngălbenite şi

icircngroşate icircngălbeniri mozaicări și răsucirea frunzelor precum şi deformarea tulpinilor și piticirea

plantelor Icircn cazul unor infestări severe plantele atacate se icircngălbenesc se ofilesc icircşi pierd frunzele

vigoarea plantelor este redusă și pot fi induse dezechilibre fiziologice De asemenea icircn urma atacului

dăunătorului pe frunze apare fenomenul de ldquorouă de miererdquo care diminuează capacitatea fotosintetică a

plantelor și determină apariția și dezvoltarea mucegaiurilor Atacul pe fructele de tomate poate provoca

o maturare inegală a acestora (fig 2)

De regulă toate stadiile dăunătorului se observă pe partea inferioară a frunzelor prin scuturarea

plantelor infestate adulţii zboară puţin şi se reaşază pe frunze

Biologie ciclul de viaţă prezintă şase stadii ou patru stadii nimfale şi adult Adulţii şi ouăle proaspăt

depuse se observă pe creşterile noi din vacircrful plantelor stadiul I şi II nimfal pe frunzele mai bătracircne de

la bază şi stadiile III şi IV nimfale icircntre aceste etaje Ouăle sunt dispuse rar icircn formă de cerc de regulă

izolate sau icircn grupuri mici eclozează după 5-9 zile la 30degC După eclozare stadiul I nimfal este mobil se

deplasează icircn căutarea locului de hrană după care rămacircne imobilizat pe durata celor patru stadii nimfale

Primele 3 stadii nimfale durează 2-4 zile icircn funcţie de temperatură ultimul numit puparium durează 6

zile după care apare adultul Icircmperecherea icircncepe la 12 h după ce apar și se repetă pe toată durata de

viață a adulților Femelele au o longevitate de aproximativ 60 zile icircn timp ce a masculilor este mai

scurtă (9-17 zile)

Măsuri de management

Măsuri preventive

- icircndepărtarea buruienilor icircnainte de icircnfiinţarea culturii deoarece pot constitui gazde pentru

musculiţele albe dar şi o sursă majoră de virusuri

- monitorizarea culturilor prin utilizarea capcanelor galbene lipicioase

Măsuri curative

metode biologice prin parazitoizi cum ar fi Encarsia luteola şi Eretmocerus spp agenți

entomopatogeni de tipul ciupercilor (Verticillium lacanii Beauveria bassiana) insecte prădătoare

(Macropholus caliginosus Franklinothrips vespiformis Delphastus pusillus Nabis spp Orius spp)

acarieni prădători (Amblyseius limonicus A swirskii Transeius montdorensis)

metode chimice prin utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar VYDATE 10 L ndash 10 lha

LANNATE 20 SL ndash 125 lha PROXIMO -50-75 mlhl la apariţia dăunătorilor şi SANMITE 10 EC ndash

15 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime

admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

VYDATE 10 L - 21 zile

LANNATE 20 SL - 7 zile

PROXIMO - 3 zile

SANMITE 10 EC - 3-7 zile

IMPORTANT

Este vector a peste 60 de virusuri ai plantelor inclusiv virusul de carantină Tomato yellow

leaf curl virus

Identificarea speciei necesită examen microscopic avacircnd icircn vedere că specia se aseamănă

foarte mult cu Trialeurodes vaporariorum specie extrem de frecventă icircn spaţii protejate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Helicoverpa armigera (Hubner)

Denumire populară omida fructificațiilor

Statut este organism de carantină reglementat pe plante destinate plantării de Dendranthema

Dianthus Pelargonium şi Solanaceae (Anexa II secţiunea II din HG 563-2007) prezent icircn Romacircnia pe

suprafețe mari

Plante gazdă specie polifagă care atacă peste 120 specii de plante cultivate și spontane dintre care

menționăm tomatele ardeii bamele mazărea fasolea garoafele gura leului etc Helicoverpa armigera

a devenit un important dăunător icircn culturile de seră și solarii

Descriere

Adultul lungimea corpului de 12-18 mm anvergura aripilor de 35-40 mm (fig1) de culoare variabilă

verde-gălbui brun-deschisă sau brun-icircnchisă Aripile anterioare prezintă pe marginea lor externă o linie

formată din 7-8 pete negricioase şi o bandă transversală brun-icircnchisă cu contur neregulat Aripile

posterioare au culoarea puţin mai deschisă cu o margine lată de culoare brună care conţine o zonă mai

pală nervurile sunt vizibile şi către bază au o pată icircn formă de virgulă de aceeași culoare

Larva icircn ultima vacircrstă are lungimea corpului de 30-40 mm și este de culoare variabilă de la verzui

pacircnă la roșcat-violet sau brun-icircnchis iar motivul descris poate forma umbre de verde galben-pai şi roz

murdar pacircnă la maron roşcat şi chiar negru Pe corp prezintă 5 dungi una dorsală mediană 2

suprastigmale și 2 substigmale (fig 2)

Oul hemisferic de 04-05 mm ornat cu numeroase striațiuni La depunere are culoarea alb-gălbui după

care devine verzui chiar maron icircnchis icircnainte de eclozare

Pupa de culoare maron stacojiu 14-18 mm lungime purtacircnd la extremitatea posterioară doi spini icircn

formă de cacircrlig

Fig1 Larvă (httpswwwcabiorgiscdatasheet) Fig 2 Adult (httpswwwcabiorgiscdatasheet)

Simptome pagubele provocate de acest dăunător sunt cauzate de hrănirea vorace a omizilor pe frunze

mai ales icircn fazele inițiale de după eclozare Mai tacircrziu pătrund icircn fructe și formează galerii unde lasă

numeroase dejecții făcacircndu-le improprii pentru consum De asemenea fructele atacate de larve cad

prematur sau se infectează secundar cu diferiți agenți patogeni

Biologie iernează icircn stadiul de pupă icircn sol icircntr-o celulă ovală de pămacircnt la adacircncimea de 7-25 cm

Fluturii zboară pe icircnserate și noaptea hrănindu-se cu nectarul florilor Ouăle sunt depuse izolat pe

frunzele tulpinile și inflorescențele plantelor gazdă O femelă poate depune icircntre 300-3000 ouă icircn

medie 500-1000 Ouăle eclozează icircn trei zile la 225degC perioada larvară durează 18 zile tot la 225degC şi

se prelungeşte pacircnă la 51 de zile la 175degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă

icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere

icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de

infestare

Măsuri curative

metode fizice prin amplasarea capcanelor atractive pentru ambele sexe cu rol de a pune icircn evidenţă

prezenţa dăunătorului dar şi de atragere şi omoracircre a acestora

metode biologice prin utilizarea

- unor produse pe baza de bacterii ex Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a

doua generaţie) şi virusuri ex Helicoverpa armigera nuclear polyhedrosis virus

- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus maculiventris

metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar ALVERDE - 10 lha icircn 1000

l apă ha MATCH 050 EC ndash 100 mlhl VOLIAM TARGO - 06-08 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime

admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- ALVERDE - 3 zile

- MATCH 050 EC - 7 zile

- VOLIAM TARGO - 3 zile

IMPORTANT

Se recomandă icircnchiderea spaţiilor protejate pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii

adulților

Adulţii sunt migratori şi pot parcurge distanţe mari (˃100 km)

Larvele şi adulţii pot fi identificaţi cu exactitate faţă de alte specii prin examen de laborator

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Liriomyza trifolii (Burgess)

Denumire populară musca minieră a plantelor de seră musca minieră

Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă semnalată pe 22 specii de plante gazdă fiind considerat principalul

dăunător al tomatelor icircn spaţii protejate

Descriere Adultul muscă mică lungime 13-23 mm de culoare neagră-cenușie Femelele sunt puțin mai mari

decacirct masculii Aripile nu depășesc lungimea corpului și au nervurile negre Scutelul este galben perii

ventrali de culoare galbenă pronotul și scutul de culoare neagră cu reflexe cenușii

Oul este sferic de 02-03mm la depunere albicios - cenușiu ușor translucid

Larva apodă și acefală de 3 mm lungime la icircnceput transparentă apoi galben-portocalie prezintă

posterior două stigme triunghiulare caracteristice

Pupa 18-23 mm lungime ovală ușor turtită ventral de culoare variabilă galben-portocalie deschis

pacircnă la maron auriu

Fig 1 Atac de Liriomyza trifolii (foto ANF) Fig 2 Adult L trifolii (foto ANF)

Simptome Minele de pe frunze și punctele de hrănire sunt de regulă cele mai evidente semne privind

prezența dăunătorului Icircnțepăturile de hrănire produse de femele apar ca niște adacircncituri circulare de

culoare albicioasă iar cele pentru pontă sunt ceva mai mici și dispuse mai uniform circular Minele

produse de larve vizibile tot pe partea superioară a frunzelor sunt tipic sinuoase foarte răsucite și de

formă neregulată lărgindu-se pe măsură ce larva se dezvoltă inițial de culoare verde apoi devin albe

odată cu icircmbătracircnirea țesutului

Biologie o generație se dezvoltă icircn 15-20 zile icircn funcție de temperatură Adulții zboară dimineața

copulația avacircnd loc la 24 de ore de la apariție Femelele trăiesc 15-30 zile timp icircn care depun 25-640 de

ouă icircn serii de cacircte 17 pe zi După 2-5 zile apar larvele care formează mine icircn țesutul palisadic al

frunzei unde rămacircn 4-7 zile pacircnă la completa dezvoltare Icircmpuparea are loc icircn afara minei de regulă icircn

stratul superficial al solului de lacircngă planta gazdă și durează 10-12 zile Icircn spații protejate specia

dezvoltă mai multe generații pe an care se suprapun

Măsuri de management

Măsuri preventive

controlul materialului de plantare icircnainte de icircnființarea culturii

distrugerea resturilor vegetale şi dezinfectarea solului și incintei

monitorizarea culturilor pentru detectarea adulţilor (capcane) şi larvelor (inspectarea plantelor)

Măsuri curative

metode fizice utilizarea capcanelor galbene lipicioase metodă eficace de capturare a adulților icircn

timpul perioadei de vegetație metode biologice utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius palliles

Chrysocharis parksi Diglyphus begini ploșniței prădătoare Cyrtopeltis modestus sau a nematodul

parazit Neoaplectana carpocapsae

-un produs inofensiv faţă de mediu şi om este Lasertrade 240 SC (05 lha) insecticid biologic obţinut din

fermentaţia bacteriei Saccharopolyspora spinosae din sol

metode chimice utilizarea insecticidelor trebuie să fie ținută la minimum doar icircn situații de urgență

preferacircndu-se acele produse care distrug cel mai puţin fauna utilă Stropirile se vor efectua doar la

apariția focarelor de infecție cu insecticide avizate folosind alternativ produse cu substanţă activă

diferită Produsele de protecţie a plantelor care se vor folosi sunt APACHE 015 lha SAFRAN 18 EC

- 09 lha icircn 1000 l apă VARGAS 18 EC - 09 lha icircn 1000 l apă ACTARA 25 WG (aplicat la sol ) ndash

08 kgha preventiv şi curativ la 4-5 zile de la plantarea răsadurilor de tomate icircn solarii VYDATE 10 L -

10 lha VOLIAM TARGO - 06-08 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii limitelor maxime

admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- APACHE - 3 zile

- SAFRAN 18 EC - 3 zile

- VARGAS 18 EC - 3 zile

- ACTARA 25 WG - 3 zile

- VYDATE 10 L - 21 zile

- LASER 240 SC - 3 zile

- VOLIAM TARGO - 3 zile

- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile

IMPORTANT Principala sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din

serele icircnmulțitor

Icircnțepăturile provocate de adulți sunt porți de pătrundere a altor tipuri de organisme

dăunătoare

22 Organisme dăunătoare non- carantină la tomate cultivate icircn spaţii protejate

221 Ciuperci

1 Alternaria sp - alternarioză

2 Botrytis cinerea PersFr - putregaiul cenușiu

3 Colletotrichum coccodes Wallr - antracnoza

4 Dydimella lycopersici Kleb - putrezirea coletului

5 Fulvia fulva ( Cladosporium fulvum) (Cooke) - pătarea cafenie a frunzelor de tomate

6 Fusarium sp - ofilirea fuzariană (fuzarioză)

7 Leveillula taurica (Lev) Arnaud - fainarea tomatelor

8 Septoria lycopersici - pătarea albă a frunzelor de tomate

9 Phytophtora infenstans (Mont) de By - mana tomatelor

10Phytophtora parasitica Dast - putregaiul coletului sau mana de sol a

tomatelor

11 Pytium ultimum Trow - căderea și putrezirea plăntuțelor

12 Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold şi Verticillium dahliae Kleb ndash ofilirea verticiliană

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Alternaria sp

Denumire populară alternarioza

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate cartof vinete ardei

Simptome boala se manifestă pe tulpini frunze și fructe Plantele pot fi atacate icircn toate fazele de

dezvoltare

Icircn răsadniță atacul apare icircn porțiunea bazală a tulpiniței pete alungite brune care se extind de jur

icircmprejur determinacircnd ofilirea și uscarea răsadului

După transplantare icircn spaţii protejate sau icircn cacircmp pe frunze apar pete circulare cenuşii-brunii cu

zonalităţi concentrice numite şi bdquopete ţintărdquo Petele la icircnceput mici se extind concentric pot atinge 2

cm icircn diametru şi prezintă un inel galben

Pe zona brunificată apare un mucegai fin negru iar ţesuturile se brunifică se subţiază şi uneori se rup

frunzele prezentacircnd perforaţii

Icircn condiţii de umiditate ridicată boala evoluează rapid apare veştejirea şi uscarea frunzelor ceea ce

duce la desfrunzirea icircnainte de vreme şi oprirea din creştere a fructelor ce nu se maturează

Dacă fructele sunt atacate cacircnd sunt mici se icircnnegresc și cad cu ușurință de pe plante

Fructele atacate prezintă zone scufundate brune cu crăpături şi cu zonalităţi concentrice

Fig 1 Atac pe tulpină (httpsimagesbugwoodorg) Fig 2 Atac pe frunze (httpsimagesbugwoodorg)

Foto D Blancard ( INRA)

Mod de răspacircndire

Răspacircndirea ciupercii de la plantă la plantă de la un etaj de frunze la altul se face prin intermediul

sporilor duşi de vacircnt sau de picăturile de apă Temperatura cuprinsă icircntre 2-35degC şi umiditatea

atmosferică de 100 sunt condiţii favorabile atacului Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face

prin miceliu sporii de pe resturile vegetale şi prin seminţele provenite din fructele parţial atacate

Ciuperca se poate răspacircndi cu uşurinţă icircn terenurile bogate icircn humus cele icircngrăşate excesiv icircn solurile

cu lipsă de magneziu şi pe diferite plante cartof vinete măselariţă ciumăfaie mătrăgună

Măsuri de management

Măsuri preventive

Tomatele se vor planta icircn soluri icircngrăşate echilibrat fără lipsă de magneziu curate de buruieni Solul

serelor şi solariilor va fi icircn prealabil dezinfectat termic sau chimic Măsurile de igienă culturale

obligatorii ca stracircngerea şi arderea resturilor vegetale sau icircngroparea lor icircn profunzime limitează

atacul ciupercii Icircntre măsurile agrotehnice remarcăm asolamentul icircn care tomatele nu trebuie să

revină pe sola ce a fost infestată cu Alternaria decacirct după 4 ani Utilizarea irigării la baza plantelor și

nu prin aspersiune pentru a nu disemina sporii ciupercii Aerisirea solariilor serelor dimineața

devreme sau seara tacircrziu pentru a evita formarea condensului pe frunze

Măsuri curative combatere chimică cu următoarele produse

- GRISU - 10 lha

- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)

- REVUS TOP -06 lha

- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie

Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe

- BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha

- VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha

- AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă

- ORTIVA TOP ndash 1 lha

- ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- GRISU - 3 zile

- CIDELY TOP - 3 zile

- REVUS TOP - 3 zile

- ORTIVA 250 SC - 3 zile

- BRAVO 500 SC - 3 zile

- VITRA 50 WP - 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp

- AZBANY - 3 zile

- ORTIVA TOP - 7 zile

- ORTIVA OPTI - 3 zile

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Botrytis cinerea PersFr Denumire populară putregaiul cenușiu al tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate

Simptome putregaiul cenușiu al tomatelor apare pe toate părțile aeriene ale plantelor Cel mai

caracteristic simptom al bolii icircl reprezintă prezența a numeroase mase de spori pe țesuturile necrozate

astfel icircncacirct acestea au un aspect pufos de culoare gri-icircnchis

Pe frunze

La icircnceput atacul se manifestă pe frunzele moarte de la baza plantei apoi pot fi invadate țesuturile

tinere Boala este asociată cu plantele mature care au un foliaj dens Umiditatea ridicată icircn foliajul

plantelor pe timpul nopții este suficientă pentru dezvoltarea bolii astfel icircncacirct nu este de preferat o

perioadă prelungită cu umiditate ridicată

Pe frunzele tinere infecția apare sub formă de zone necrozate adesea icircn forma literei ldquoVrdquo

progresează spre pețiol și apoi pătrunde icircn tulpină

Pe tulpină

La răsaduri leziunile pe frunzulițe se extind și cuprind icircntregul limb apoi pețiolul iar icircn final

tulpina Infecția poate icircnconjura tulpina provoacă ofilirea tuplina icircși pierde culoarea se dezvoltă cancere

ceea ce conduce la declinul plantei

Pe flori

Cum boala progresează pe plantele mature florile se infectează și ele se brunifică și mor sau

ciuperca trece din petalele infectate icircn sepale și de aici crește icircn fructul aflat icircn dezvoltare De asemenea

petalele infectate pot rămacircne atașate de fruct iar ciuperca pătrunde icircn fruct și apoi se deplasează către

tulpină

Pe fructe

Pe fructe simptomele sunt tipice de putregai moale cu zone distruse care devin albicioase De

obicei pielița se rupe icircn centrul zonelor afectate dar rămacircne icircntreagă icircn rest Sporii ciupercii se dezvoltă

icircn aceste zone cu țesuturile distruse Eventual icircntregul fruct devine afectat și se mumifică

Un simptom neobișnuit pe fructe icircl reprezintă apariția de halouri numite ldquopete fantomărdquo Icircn

centrul acestor halouri apar puncte mici necrotice Haloul este de culoare albă circular de 3-8 mm icircn

diametru Un număr mare de halouri pe fructe face ca acestea să aibă un aspect neplăcut și să fie greu de

comercializat

Fig 1 Leziuni pe frunze Fig 2 Cancere pe tulpini Fig 3 Simptome pe inflorescențe Foto David M Ingram Plant Foto The Ohio State University Foto D Maeso INIA Las Brujas Uruguay

Management Network 2006

Fig 4 Fructe infectate icircn seră Fig 5 Pete fantomă Fig 6 Mumificarea fructelor (httpswwwextensionumnedu) (httpcreerbizbotyrishtml) Spheragro Diseases and

plant pathologies Sevilia Spania

Mod de răspacircndire Sporii ciupercii sunt foarte ușor răspacircndiți de vacircnt Insectele pot răspacircndi patogenul prin icircnțeparea

sau rănirea plantelor

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircndepărtarea și distrugerea plantelor a resturilor infectate și a buruienilor care pot fi gazde pentru

această ciupercă

menținerea unei temperaturi și ventilații adecvate prin reducerea supraaglomerării plantelor și a tăierii

lor judicioase

evitarea excesului de apă pe plante

evitarea irigării icircn exces

sterilizarea macircinilor și a uneltelor de lucru icircn mod regulat

evitarea rănirii plantelor

evitarea aplicării repetate de tratamente cu săruri metalice ale fungicidelor ethylene bis

dithiocarbamate (intensifică severitatea bolii)

evitarea asocierii sărurilor metalice cu fungicidele

evitarea cultivării tomatelor pe solurile nisipoase acide care au un conținut ridicat de apă

efectuarea tratamentelor cu fungicide icircnainte ca plantele să-și formeze un foliaj dens (este imposibil de

acoperit frunzele senescente din centrul unui foliaj dens)

asigurarea unui raport calciu- fosfor de 2 la 1 sau mai mare icircn pețiolul frunzelor (este de ajutor icircn

controlul bolii)

Măsuri curative

tratarea cu var a solurilor acide pentru a crește conținutul de calciu icircn plante și a reduce sensibilitatea

acestora

tratamente cu ORTIVA TOP ndash 1 lha ORTIVA OPTI ndash 20-25 lha TOPSIN M 500 SC ndash

17 lha BRAVO 500 SC ndash 15-2 lha GRISU ndash 101 lha Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de

pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză ORTIVA TOP ndash 7 zile ORTIVA OPTI ndash 20-25 ndash 3 zile TOPSIN M 500 SC

ndash 14 zile BRAVO 500 SC ndash 3 zile GRISU ndash 3 zile

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător Colletotrichum coccodes Wallr

IMPORTANT Botrytis cinerea atacă o gamă largă de plante Controlul chimic al bolii prin utilizarea

fungicidelor poate fi evitat prin fertilizare irigare și tehnici de tăiere adecvate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Colletotrichum coccodes Wallr

Denumire populară antracnoză

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome Organe atacate boala apare icircn toate fazele de vegetație pe toate organele aeriene forma cea mai

frecventă și mai gravă fiind cea de pe fructe

- pe fructe simptomele apar icircn momentul maturării sub forma unor pete mici de 2-4 mm icircn

diametru circulare umede cufundate de culoare mai icircnchisă decacirct țesutul sănătos

- pe măsură ce petele cresc icircn dimensiuni ajungacircnd pacircnă la 10 mm porțiunea centrală se

icircnnegrește ca urmare a dezvoltării miceliului ciupercii sub pielița fructului

- la suprafața țesuturilor atacate apar fructificațiile ciupercii (microscleroți și acervuli cu lagăre

de conidiofori și conidii) sub forma unor pustule de culoare brun-icircnchis

- adesea numeroase pete se dezvoltă icircn același timp pe fructe și acoperă porțiuni largi

determinacircnd putrezirea fructului

- pe frunze infecția este caracterizată prin leziuni mici circulare brune icircnconjurate de halouri

galbene

- rădăcinile infectate prezintă leziuni brune cu miniscleroți la suprafață și pot fi ușor decorticate

- plantele bolnave se pot smulge ușor din sol deoarece sistemul radicular este deteriorat

Antracnoza pe fructe de tomate (wwwhortcornelledu)

Mod de răspacircndire - patogenul este un colonizator al solului dar se conservă ușor și pe resturile vegetale

- ciuperca este capabilă să colonizeze cel puțin 68 de specii vegetale din 19 familii botanice icircn primul

racircnd legume din fam Solanaceae (ardei vinete cartof) și Cucurbitaceae (pepene) care pot juca rol de

gazde alternative sau contribuie la creșterea inoculului icircn sol Mai multe buruieni asigură aceeași

funcție Solanum dulcamara S Nigrum Abutilon theophrasti Amaranthus retroflexus Chenopodium

album Convolvulus arvensis Capsella bursa-pastoris

- ciuperca a fost găsită și icircn apa utilizată pentru culturile fără sol apă ce provenea din bazine de stocare

exterioare

- atacul poate avea loc la temperaturi icircntre 15-30degC iar sporularea pe fructe este optimă la 28degC

- perioadele ploioase și irigarea prin aspersiune favorizează antracnoza

- apa liberă pe fructe mai multe ore legată de frecvența precipitațiilor sau irigărilor crește puternic

incidența icircn cultură

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnlăturarea și distrugerea resturilor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol

recoltarea cacirct mai rapidă a fructelor sensibile la antracnoză

gestionarea irigării prin aspersie și favorizarea uscării foliajului

Măsuri curative

combatere chimică cu următoarele produse

- BRAVO 500 SC- 15- 2Lha

- VITRA 50 WP- 15-20 kgha

- ALCUPRAL 50 PU - 15-2 kgha

- CUPRENOX 50 - 15-2 kgha

- ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 375-5 kgha

- CUPERTINE SUPER ndash 35 kgha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de

pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

BRAVO 500 SC- 3 zile

VITRA 50 WP- 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp

ALCUPRAL 50 PU - 3 zile

CUPRENOX 50 - 3 zile

ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 3 zile

CUPERTINE SUPER ndash 3 zile icircn sere

IMPORTANT

Boala este considerată cea mai gravă amenințare icircn cazul fructele de tomate pentru

industrializare icircn numeroase zone de producție din lume Icircn aceste zone icircn absența

măsurilor de protecție pierderile pot atinge 70

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Didymella lycopersici Kleb

Denumire populară putrezirea coletului

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă tomate

Simptome o boală majoră icircn special a tomatelor din sere Sunt afectate toate părțile superioare ale

plantei tulpini frunze și fructe cu predilecție deosebită pe tulpini

- primele simptome apar la puțin timp după repicare icircn dreptul coletului sub formă de pete

cenușii-brune sau brune-negricioase Petele se extind de jur icircmprejurul coletului astfel icircn dreptul

acestei porțiuni atacate tulpina se subțiază țesuturile sunt cufundate zbacircrcite scoarța este

putrezită și crăpată și desprinsă parțial de partea lemnoasă Apariția putregaiului stopează

circulația sevei icircn tulpină cauză ce duce la veștejirea plantei și pieirea treptată Pe țesuturile

atacate se observă punctişoare mici negre care reprezintă picnidiile ciupercii Astfel de leziuni

pot apărea mai tacircrziu și pe partea superioară a tulpinii la subsoara frunzelor pe nervuri sau pe

pețioli datorate picnosporilor formați icircn zona coletului

- pe frunze atacul apare cacircnd umiditatea este excesivă frunzele inferioare se transformă icircn galben

și leziunile frunzelor sunt maro cu inele concentrice Icircn centrul petelor se observă puncte negre

mici (picnidiile ciupercii)

- infecția fructelor este rară icircn seră atacul pe fructe se observă icircn partea dinspre peduncul sub

formă de pete umede care se dezvoltă rapid icircn cercuri concentrice se brunifică și se adacircncesc

httpwwwalamycom

wwwbotanistiro

Mod de răspacircndire ciuperca iernează icircn resturile de plante rămase icircn sol putacircnd trăi ca saprofită Icircn

cazuri rare transmiterea bolii poate avea loc și prin semințe

Măsuri de management

Măsuri preventive

o dezinfecția amestecului de pămănt

o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă

o urmărirea umidității solului icircn perioada imediată a plantării

o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul

IMPORTANT

Semințele provenite din fructe bolnave pot găzdui organismul patogen fapt pentru care se

recomandă utilizarea de sămacircnță extrasă din fructe sănătoase

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Fulvia fulva (Cooke)

Denumire populară pătarea cafenie a frunzelor de tomate

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome se manifestă icircn special pe frunzele bătricircne de la baza plantei dar poate trece și pe tulpini și

pe fructele tinere icircn cazul unui atac puternic

Atacul icircncepe pe frunzele bazale apoi progresează și pe frunzele din etajele superioare

Pe partea superioară a frunzelor apar pete mici de culoare gălbuie care se măresc icircn diametru și devin

galbene

Pe partea inferioară a frunzelor icircn dreptul petelor apare un puf alb care devine cafeniu și icircn final brun-

violaceu format din conidioforii și conidiile ciupercii

Icircn condiții favorabile de mediu icircn cazul unor atacuri puternice petele confluează țesuturile atacate se

brunifică și se necrozează iar frunzele se usucă ceea ce determină debilitarea plantelor

Simptome produse pe frunze și fructe de tomate de ciuperca Fulvia fulva

Foto The Ohio State University OARDC Departament of Plant Pathology

Fructele sunt atacate mai rar dar icircn toate fazele de dezvoltare fiind afectate mai frecvent cele din etajul

superior la suprafață icircn jurul pedunculului apar pete de decolorare care se brunifică se adacircncesc icircn

pulpă apoi se extind și ocupă zone mari din fruct

Semințele infectate sunt mai icircnchise la culoare decacirct cele normale cu pete mici negricioase și hilul de

culoare neagră

Mod de răspacircndire ndash transmiterea patogenului de la un an la altul se realizează prin intermediul resturilor plantelor

infectate și semințe

ndash prin sporii ciupercii bdquoconidiirdquo ce se găsesc icircn praful depus pe elementele din seră sau solar

icircn și pe sol Foarte rezistente la uscăciune conidiile pot supraviețui icircn seră mai mult de un an icircn absența

gazdei sensibile

ndash temperaturile de 22 - 26 ordmC corelate cu umiditatea de peste 95

ndash lipsa aerisirii la care se adaugă și prezența picăturilor de apă pe frunze favorizează atacul ciupercii

ndash atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele cultivate icircn

cacircmp - prin sporii antrenați de curenții de aer picăturile de apă sau de unele insecte (musculița albă de seră-

Trialeurodes vaporariorum)

Măsuri de management

Măsuri preventive

ndash folosirea unor hibrizi cu rezistență genetică

ndash folosirea sistemelor de irigații prin picurare

ndash aerisirea corectă a solariilor și serelor sub 90

ndash curățarea frunzelor din partea inferioară a plantelor pentru o ventilație mai bună

ndash distrugerea totală a resturilor de plante infectate și dezinfectarea spațiului icircnchis de cultură

ndash utilizarea tehnologiei de mulcire pentru controlul umidității relative a aerului sub 90

Măsuri curative Icircncă de la primele simptome se recomandă combaterea chimică cu următoarele produse

- CIDELY TOP ndash 10 lha ( stadiul de 10 frunze) - ORTIVA 250 SC- 075lha-1 lha icircn funcție de gradul de infecție

Se aplică de la apariția primei inflorescențe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat

-BRAVO 500 SC - 15-2 lha

- ORTIVA TOP-1 lha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele

agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de

pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- CIDELY TOP 3 zile ORTIVA 250 SC 3zile BRAVO 500 SC 3 zile ORTIVA TOP 7 zile

IMPORTANT

Icircn spații protejate cu umiditate a aerului peste 85 poate produce pierderi de producție de

pacircnă la 25

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Fusarium spp

Denumire populară fuzarioza tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate

Simptome

La răsadurile bolnave se observă o scădere a turgescenței frunzelor iar icircn cele din urmă plăntuțele

se ofilesc și mor

La plantele mai avansate icircn vegetație primul simptom este icircngălbenirea de-a lungul marginilor

celor mai mature frunze cacircnd primele fructe sunt aproape de maturitate Icircngălbenirea este curacircnd urmată

de necrozarea și colapsul pețiolului frunzelor Simptomele se dezvoltă numai pe o singură parte a plantei

iar frunzuliţele de pe o singură parte a peţiolului se icircngălbenesc icircnaintea celor de pe cealaltă parte

Icircngălbenirea treptată afectează cea mai mare parte a foliajului şi este icircnsoţită de ofilirea plantei icircn cea mai

călduroasă parte a zilei Ofilirea devine mai accentuată de la zi la zi pacircnă cacircnd planta moare

Cacircnd sunt tinere (răsaduri) plantele afectate pot rămacircne pipernicite Unele plante se usucă icircncet

și pot rămacircne vii pacircnă la sfacircrșitul recoltării

La o verificare a bazei tulpinii se poate observa o brunificare a țesuturilor corticale la nivelul

solului sau la 10 ndash 30 cm mai sus iar secționarea longitudinală dezvăluie brunificarea xilemului Icircn urma

ploilor sau icircn timpul perioadelor cețoase ciuperca produce pe leziunile externe necrozate un miceliu

abundent de culoare roz

Infecţia la fructe apare ocazional şi poate fi detectată icircn ţesuturile vasculare din fruct unde apar

modificări de culoare

Icircngălbenire și ofilire Simptome la baza tulpinii Secțiune longitudinală

Foto The Ohio State University Foto Dan Egel Plant and Pest Diagnostic Laboratory

Mod de răspacircndire Fusarium spp este răspacircndită prin sămacircnță sol răsaduri infectate sau prin solul infectat aderent la

rădacinile răsadurilor vacircnt și apa care poartă sol infectat De asemenea echipamentele de lucru

vehiculele uneltele utilizate contaminate reprezintă tot atacirctea moduri de răspacircndire a ciupercii

Pe distanțe mari infecția este propagată de semințe și răsaduri infectate

Icircn sere sporii ciupercii se găsesc icircn stratul de mulci dintre racircndurile de tomate și pe plantele

putrezite aruncate la gunoi icircn apropierea spațiilor protejate Icircn mod frecvent sunt găsiți spori icircn aerul

infectat din sere și de asemenea o mare concentrație de clamidospori din sol servesc drept sursă de

infecție

Ciuperca pătrunde prin rănile din rădăcini iar dezvoltarea acesteia este favorizată de o temperatură

a solului și a aerului de 28degC temperatura optimă de creștere a plantelor fertilizarea icircn concentrații

scăzute de azot şi fosfor și ridicate de potasiu de pH-ul scăzut al solului de intensitatea mică a luminii

Virulența patogenului este intensificată de micronutrienți fosfor și ioni de amoniu și este diminuată de

nitrați

Simptom pe frunze Simptom pe fructe

Foto University of Connecticut (wwwbritannicacom)

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea la plantare a unui răsad sănatos și rezistent la Fusarium spp

sterilizarea solului cu vapori de apă supraicircncălziți

fertilizarea cu nitrat de calciu creșterea pH-ului solului pacircnă la 65 ndash 70

evitarea irigării icircn exces (inundarea) evitarea utilizării pentru irigare a apei din canale sau iazuri

deoarece poate fi contaminată cu acest patogen

rotația culturilor la 4 ani nu elimină patogenul icircnsă reduce semnificativ pierderile

combaterea buruienilor

Măsuri curative

sterilizarea chimică a solului cu două săptămacircni icircnainte de transplantare

combatere chimică cu TOPSIN M 500 SC- 17 Lha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză

-TOPSIN M 500 SC ndash 14 zile

IMPORTANT

Fusarium spp atacă o gamă largă de plante

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Leveillula taurica (Lev) Arnaud

Denumire populară făinare

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome organe atacate toate organele aeriene ale plantei dar icircn special pe frunze

- primele simptome ale atacului se observă sub forma unor pete de decolorare (gălbui) vizibile

mai ales pe fața superioară a frunzelor de formă neregulată de 2-9 mm diametru

- icircn condiții favorabile dezvoltării bolii apar un număr mare de pete (peste 30) care confluează

și acoperă porțiuni icircntinse din limb (pacircnă la 4 cm lungime și 1 cm lățime)

- pe fața inferioară a limbului icircn dreptul petelor se formează o eflorescență cenușie-albicioasă

formată din conidioforii și conidiile ciupercii

- frunzele puternic infectate mor dar rareori cad de pe plantă

Atacul ciupercii pe frunze de tomate

Image Ontario Crop IPM- Franța Image sanayidomatesiblogspotcom

(httpwwwalamycom)

Mod de răspacircndire conidiile ciupercii Leveillula taurica pot germina icircntr-un interval de temperatură de la 10 la

35degC iar icircn condiții de seră infecția este favorizată de temperaturi sub 30degC

odată infecția instalată temperaturile peste 30degC accelerează dezvoltarea bolii și moartea

frunzelor atacate

icircn zonele cu temperaturi ridicate icircn timpul zilei se produce infecția cu această ciupercă chiar

dacă nopțile sunt răcoroase

atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele

cultivate icircn cacircmp

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol

Măsuri curative -combatere chimică cu

- TOPAS 100 EC ndash 05 lha

- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)

- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie

Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat

- REFLECT ndash 10 lha ndash se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă la coacerea deplină

a fructelor

- MYCLOFIL ndash 40-60 ml100 l apă icircn timpul vegetaţie de la prima apariţie la 7 ndash 10 zile

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- TOPAS 100 EC - 3 zile

- CIDELY TOP - 3 zile

- ORTIVA 250 SC - 3 zile

- REFLECT - 1 zi

- MYCLOFIL - 3 zile

IMPORTANT

Se poate confunda cu atacul ciupercii Cladosporium fulvum (Fulvia fulva)

Poate ataca și alte specii ceapă usturoi ardei vinete bumbac

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Septoria lycopersici Speg

Denumire populară boala petelor albe

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)

Simptome Organe atacate icircn special frunzele

- primele simptome ale bolii apar icircn răsadnițe pe cotiledoane sau pe frunzulițe sub forma

unor pete circulare de 1-4 mm diametru bine delimitate la icircnceput de culoare brun-gălbuie

iar mai tacircrziu albicioase

- icircn dreptul petelor pe ambele fețe ale frunzelor apar punctișoare negre (picnidiile ciupercii)

- icircn cacircmp boala se manifestă prin simptome asemănătoare cu cele din răsadnițe cu

deosebirea că petele rămacircn de culoare brun-gălbuie sau brun-cenușie

- de obicei atacul icircncepe pe frunzele de la bază și progresează spre vacircrf

- frunzele puternic atacate se brunifică se usucă și cad plantele rămacircnacircnd doar cu cacircteva

frunze tinere icircn partea de la vacircrf

Fig1 şi 2- Atacul ciupercii pe frunze de tomate ( wwwmissouribotanicalgardenorg www agndsuedu)

Fig 3 ndash Picnidiile ciupercii dezvoltate pe frunze Fig 4- Sporii ciupercii ieșiți sub formă de ciri din picnidii

vegetablemdonlineppathcornelledu Photos courtesy of TA Zitter Cornell University Ithaca NY

Mod de răspacircndire - transmiterea patogenului se realizează prin picnidii sau miceliu din resturile infectate

- sporii ciupercii sunt icircmprăștiați de la o plantă la alta prin apa de ploaie irigații curenți de aer sau

insecte

- temperaturile icircntre 20-25degC sunt optime pentru infecție

- perioadele lungi cu temperaturi crescute și umiditate mare icircn aer și pe frunze constituie condițiile

ideale pentru dezvoltarea bolii și răspacircndirea ciupercii

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol

IMPORTANT

Pierderile pot atinge 20-80 din producție icircn anii ploioși și icircn cazul culturilor netratate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Phytophthora parasitica Dast

Denumire populară putregaiul coletului sau mana de sol a tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă specie polifagă atacă tomate fasole ceapă vinete ardei pepeni galbeni și verzi

Simptome icircn funcție de faza de vegetație și de organul atacat (rădăcini tulpini fructe) boala se

manifestă prin simptome diferite

- pe răsad icircn faza de 4-6 frunze boala apare icircn dreptul coletului observacircnd o ușoară gacirctuire și

icircnmuiere a țesuturilor urmate de căderea răsadului

- pe rădăcini atacul se icircntacirclnește sub formă de putregai uscat țesuturile fiind de culoare brună ndash

albicioasă

- pe tulpini se manifestă prin apariția icircn dreptul coletului a unor pete verde icircnchis la icircnceput

apoase apoi brune ce se extind și cuprind tulpina de jur icircmprejur 10-15 cm deasupra pămacircntului

Plantele atacate se ofilesc și pier Țesuturile din dreptul petelor putrezesc și se acoperă cu un puf

albicios

- pe fructe apare o pată cenușie-brunie cu marginile nedefinite de formă neregulată cu suprafața

umedă zonată concentric la icircnceput pe partea fructului care vine icircn atingere cu pămacircntul apoi se

extinde cuprinzacircnd fructul icircn icircntregime de cele mai multe ori Icircn condiții de umiditate ridicată pe

suprafața țesuturilor atacate apare un puf albicios (conidioforii și conidiile ciuperci)

Mod de răspacircndire

Ciuperca Phytophthora parasitica rezistă icircn sol de la un an la altul sub forma de oospori dar

poate fi prezentă 5-10 ani icircn sol) Un rol icircnsemnat icircn dezvoltarea ciupercii icircl joacă umiditatea

atmosferică peste 90 cacirct şi temperatura ciuperca dezvoltacircndu-se icircntre 127 şi 35ordmC

temperatura optimă variind icircntre 238 şi 30 ordmC

Măsuri de management

Măsuri preventive

o dezinfecția amestecului de pămănt

o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă

o controlul umidității solului icircn perioada imediată a plantării

o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul

httpwwwbotanistiiro httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests

Osu-The Ohio University

IMPORTANT Intensitatea atacului este influențată icircn mare măsură de umiditatea solului icircn perioada

imediată plantării fiind necesar ca udarea să se facă icircn reprize cu cantități reduse de apă

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Phytophthora infestans (Mont) de By

Denumire populară mana tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate cartof

Simptome atacul se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor (frunze tulpini flori și

fructe)

- pe frunzele bazale sub formă de pete circulare sau de formă neregulată la icircnceput de culoare

verde-galbuie cu aspect umed devin apoi cenușii-brunii icircnconjurate de o zonă icircngustă

decolorată Petele se măresc confluează și pot acoperi icircntreaga suprafață a foliolelor atunci cacircnd

condițiile sunt favorabile dezvoltării bolii

Icircn dreptul petelor pe partea inferioară a frunzelor se observă un puf fin albicios ce

reprezintă fructificațiile ciupercii conidiofori cu conidii După cacircteva zile frunzele atacate se

usucă sau putrezesc

- pe fructe infecția icircncepe din primele faze de dezvoltare pacircnă aproape de maturare Pe fructe

apar pete mici de formă neregulată ușor cufundate icircn pulpă la icircnceput de culoare verde ndash

măslinie după care icircn scurt timp devin măsliniu icircnchis Cacircnd umiditatea este ridicată la fel și pe

frunze icircn dreptul petelor apare un puf albicios Fructele bolnave se desprind și cad prematur

urmare a putrezirii pedunculului

- pe tulpini atacul se manifestă sub forma unor pete mici ovale cenușii-brunii care se măresc și

icircnconjoară tulpina Tulpinile putrezesc și se rup

Fig 1 Fructe atacate Fig 2 Simptome pe tulpină şi frunze

(httpscommonswikimediaorg)

Mod de răspacircndire

Transmiterea de la un an la altul se realizează prin semințe infectate resturi de plante rămase

peste iarna unde patogenul rezistă Icircn perioadele calde și uscate ciuperca rămacircne viabilă icircn

țesuturile frunzelor inferioare și icircn leziunile de pe tulpini iar cacircnd vremea redevine favorabilă

ciuperca se reproduce din nou

La tomate mana apare mai tacircrziu cu 12-15 zile decacirct la cartof și anume icircn a doua decadă a lunii

iulie

Măsuri de management

Măsuri preventive

o asolament rațional

o evitarea cultivării tomatelor icircn vecinătatea cartofilor

o evitarea recoltării semințelor din fructele atacate

o adunarea și distrugerea resturilor de plante

o schimbarea sau dezinfectarea termicăchimică a pămacircntului

o cultivarea de soiuri rezistente la mană

o administrarea de icircngrășăminte minerale mai ales potasiu care intensifică rezistența

plantelor

Măsuri curative - combatere chimică cu următoarele produse REVUS 250 SC ndash 06 lha REVUS TOP -06 lha

PREVICUR ENERGY ndash 3 l ha se aplică la sol prin picurare ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1

lha icircn funcţie de gradul de infecţie

Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat

CYCLO-R Liquido ndash 24 -40 lha la icircnceputul icircnfloritului BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha

VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha RANMAN TOP ndash 050 lha AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă

ORTIVA TOP ndash 1 l ha ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha CUPROXATE FLOWABLE ndash 53 l ha

de la prima frunză pacircnă la coacere OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de

icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă

3-5 lmp

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză REVUS 250 SC 3 zile REVUS TOP 3 zile PREVICUR ENERGY 3 zile

ORTIVA 250 SC 3 zile CYCLO-R Liquido 28 zile BRAVO 500 SC 3 zile VITRA 50 WP 3

zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp RANMAN TOP 3 zile AZBANY 3 zile ORTIVA TOP 7 zile

ORTIVA OPTI 3 zile CUPROXATE FLOWABLE 3 zile pentru consum 8 zile pentru

industrializare OMIX - nu este necesar

IMPORTANT

Atacul produs de Phytophthora infestans pe fructe poate fi confundat cu cel produs de

Phytophthora parasitica Deosebirea constă specia Phytophthora infestans produce pete cu

suprafața neregulat reliefată al caror punct de plecare este de obicei icircn vecinătatea caliciului

icircn timp ce petele cauzate de Phytophthora parasitica sunt situate pe partea inferioară a

fructului apar zonate și au o evoluție mai rapidă

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pythium ultimum Trow

Denumire populară căderea și putrezirea plăntuțelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă se icircntacirclneşte frecvent la tomate

Simptome pe plantuțele răsărite din teren infectat se observă icircn zona bazală a tulpiniței o

brunificare a țesuturilor brunificare care se extinde icircn sus pe tulpină cacirct și pe rădăcină icircn jos Icircn

zona atacată tulpinițele se subțiază planta se veștejește se zbacircrceşte cade la pămacircnt unde va

putrezi icircn icircntregime

Simptomele pot apare icircn vetre și se extind rapid atunci cacircnd temperatura este cuprinsă icircntre 20-

30 degși umiditatea este peste 90

La suprafața solului se poate observa prezența unui strat fin de miceliu de culoare albă care se

extinde icircn timp Atunci cacircnd infecția solului este puternică plantele nu mai răsar deoarece

putrezesc pacircnă la ieșirea lor la suprafață

http wwwbotanistiiro

Mod de răspacircndire

Ciuperca Pythium ultimum se transmite de la un an la altul prin sporii de rezistență din sol iar icircn

perioada de vegetație transmiterea ciupercii de la o plantă la alta se realizează prin sporii duși de

apa din sol

Măsuri de management

Măsuri preventive -perioada critică a bolii se limitează la stadiul de plăntuțe fapt pentru care măsurile preventive

trebuie să asigure protecția răsadurilor de infecții pacircnă la transplatarea lor icircn cultură avacircnd icircn

vedere următoarele

- dezinfectarea amestecului de pămacircnt din răsadniță (termic sau chimic) sau icircnlocuirea lui cu

pămacircnt necontaminat

- dezinfectarea tocurilor răsadnițelor și uneltelor

- evitarea excesului de umezeală

- asigurarea unei bune aerisiri a plantelor

Măsuri curative - combatere chimică cu produsul OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de

icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă

3-5 lmp

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- OMIX - Nu este necesar

IMPORTANT

Ciuperca se icircntacirclnește la toate răsadurile de legume

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismelor dăunătoare

Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold

Verticillium dahliae Kleb

Denumire populară veștejirea verticiliană

Statut nu sunt organisme dăunătoare de carantină ambele specii sunt prezente icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate

Simptome ofilirea tomatelor datorată acestor ciuperci poate fi ușor confundată cu ofilirea

provocată de speciile de Fusarium sau de alte ciuperci care produc ofiliri la plante Uneori

simptomele pot fi atacirct de subtile icircncacirct duc cu gacircndul la probleme abiotice cum ar fi irigarea

insuficientă

Adesea primul indiciu de infecție cu Verticillium este ofilirea plantelor icircn timpul zilei

Plantele manifestă o ofilire ușoară spre moderată icircn cea mai călduroasă parte a zilei dar icircși revin icircn

timpul nopții Pe măsură ce boala avansează pe frunzele tinere se dezvoltă unele decolorări

marginale sau icircntre nervuri Pe aceste frunze se pot manifesta de asemenea leziuni caracteristice

icircn forma literei ldquoVrdquo unde apar icircngălbeniri icircn formă de evantai icircngustacircndu-se aproape de marginile

frunzei Dacă se efectuează o secțiune longitudinală prin tulpina unei plante infectate icircn special icircn

partea de jos a plantei se poate observa o brunificare vasculară a tulpinii Nu există nicio

brunificare vasculară a pețiolilor sau a măduvei

Veștejirea verticiliană ndash secțiune prin tulpină simptome pe frunze

Foto A Testen The Ohio State University Vegnet Newsletter

Plante de tomate infectate Foto CORNELL University Vegetable MD Online Department of Plant Pathology

Ithaca

Mod de răspacircndire Infecția se răspacircndește cu ajutorul solului infectat iar de la o plantă la alta cu ajutorul apei

de irigat și se produce de obicei icircn urma rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării icircn timpul formării

rădăcinilor secundare sau icircn urma rănilor provocate de nematozi

Microscleroții ciupercii V dahliae din sol icircși păstrează capacitatea de infecție pacircnă la 8 ani

și se dezvoltă cel mai bine la o temperatură cuprinsă icircntre 10-20degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

cultivarea soiurilor rezistente

sterilizarea solului pe o adacircncime cacirct mai mare utilizacircndu-se produse cu spectru larg

fumigarea

icircndepărtarea și distrugerea plantelor și a resturilor infectate pentru a limita conținutul de inocul

din sol

distrugerea buruienilor

evitarea rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării răsadurilor și formării rădăcinilor secundare

efectuarea unei rotații de cel puțin 4 ani

asigurarea unui drenaj eficient al apei de irigare

Măsuri curative tratamente cu biopreparatul Trichodermin 2 sau Binab T Seppic

222Bacterii

1 Pseudomonas corugata Roberts amp Scarlett - necroza măduvei tomatelor

2 Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie - pătarea pustulară

a tomatelor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pseudomonas corrugata Roberts amp Scarlett

Denumire populară necroza măduvei tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă speciile afectate sunt Solanum lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) -

doar rar și icircn zone unde necrozarea măduvei tomatelor a fost endemică icircn acel an

Chrysanthemum morifolium (crizantemă) Geranium sp (priboi)

Simptome Necroza măduvei tomatelor este o boală a plantelor mature Primul simptom al bolii

apare de obicei sub forma unei cloroze la cele mai tinere frunze ale plantelor la care fructele din

prima inflorescenţă sunt complet dezvoltate dar icircncă verzi

- icircn cazurile grave decolorarea (fig 1) afectează icircntreaga jumătate superioară a plantei

care icircşi pierde turgescenţa şi apoi se devitalizează apar leziuni brun-icircnchis pacircnă la negre pe

suprafaţa tulpinilor (uneori pacircnă la 30 cm lungime) tulpina este aproape icircn icircntregime distrusă iar

măduva este vizibilă icircn zona afectată apare uneori un exsudat vacircscos albicios şi tulbure care

se prelinge pe tulpină plantele afectate se devitalizează şi mor sau pot continua să crească foarte

icircncet icircn secţiune longitudinală prin tulpină icircn regiunea leziunii externe cavitatea măduvei este

scobită şi adesea cu un aspect deşirat spre marginile leziunii (fig 2) Dincolo de leziune măduva

are culoare brună icircnchis pacircnă la neagră şi este hidrozată dar nu moale cu marginile bine

delimitate

- icircn cazurile mai puţin grave - după apariţia simptomelor iniţiale constacircnd din

decolorarea frunzelor superioare şi uneori leziuni externe pe tulpină plantele care supravieţuiesc

continuă să crească normal fără să mai prezinte simptome interne sau externe şi adeseori dau o

recoltă bună

- la plantele fără leziuni externe măduva este colorată şi pot să apară sau nu scobituri ale

cavităţii iar sistemul vascular poate să fie brunificat apare necroza şi colorarea icircn brun a

măduvei care se extind deseori icircn tulpină de la nivelul solului pacircnă aproape de vacircrful de creştere

icircn pedunculi pacircnă la fruct şi icircn rahisul frunzelor cacircnd se detaşează una din frunzele inferioare

din leziuni se scurge un exsudat vacircscos de culoare alb-murdar

Icircn culturile mai bătracircne plantele care au fost infectate pot fi recunoscute după dezvoltarea

bogată a rădăcinilor adventive pe tulpină (fig 3) icircn porţiunea icircn care măduva a fost afectată

Uneori plantele pot să-şi revină diametrul tulpinii nou crescute fiind considerabil mai mic

Icircn cazul unui atac foarte puternic icircn prima săptămacircnă patogenul poate fi izolat uşor din

ţesutul de la marginea leziunii timp icircn care numeroase plante manifestă simptome tipice de

boală Icircn următoarele două săptămacircni mult mai puţine plante dezvoltă simptome iar din plantele

care iniţial au prezentat simptome patogenul nu mai poate fi izolat Plantele care şi-au revenit de

pe urma atacului pot creşte şi da o recoltă normală deşi pe o mare parte a tulpinii cavitatea

măduvei este scobită iar măduva este distrusă

Fig 1 Simptom de cloroză Fig 2 Secţiune longitudinală prin tulpină Fig 3 Rădăcini adventive (httpephytiainrafr) (httpswwwplantwiseorg) (httpsagumassedu)

Mod de răspacircndire

Patogenul supravieţuieşte icircn rezervoarele şi conductele pentru apa de irigare de la serele

afectate de boală şi există probabilitatea să se găsească şi icircn sol Este posibil că răspacircndirea

bacteriei să se realizeze cel puţin parţial pe parcursul lucrărilor din perioada de vegetaţie prin

uneltele folosite

Nu s-a putut pune icircn evidenţă calea prin care patogenul penetrează icircn plantă

Măsuri de management

Măsuri preventive

- respectarea strictă a măsurilor de igienă fitosanitară

- evitarea factorilor care favorizează atacul (icircn special adaosul prea mare de icircngrăşăminte azotate

a variaţiilor bruşte de temperatură şi a temperaturilor prea scăzute din timpul nopţii)

- icircnaintea transplantării răsadurilor este necesar ca solul să fie tratat cu vapori de apă iar

seminţele folosite să fie dezinfectate

- dezinfectarea conductelor de apă a uneltelor şi a macircinilor

- icircn timpul lucrărilor de copilit şi legat se va asigura dezinfectarea periodică a macircinilor

muncitorilor şi a conductelor de apă

- scoaterea plantelor bolnave din spaţiile protejate şi arderea acestora

IMPORTANT

Deși această bacterioză poate provoca distrugerea totală a unor plante ea are și un caracter

reversibil plantele slab afectate se pot recupera icircn condiții de producție favorabile (vreme

icircnsorită așadar o mai bună luminozitate icircn sere reducerea umidităţii aerului) Icircn unele

cazuri boala poate trece chiar neobservată

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie 1978 Denumire populară pătarea pustulară a tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei)

Simptome

Organe atacate frunze fructe verzi pețioli și tulpină

- pe frunze apar la icircnceput pete mici hidrozate cu margini distincte de 1 mm diametru

- icircn timp petele devin brun-negre ușor icircnalțate la centru iar icircn cazul unei densități mari

petele confluează formacircnd benzi de țesuturi necrotice icircnconjurate de țesut clorozat

- frecvent apar orificii icircn centrul leziunilor de pe frunzele tinere iar frunzele mai bătracircne

capătă un aspect zdrențuit

- pe fructe apar pete necrotice cu dimensiuni variind de la un punct abia vizibil pacircnă la 1

mm diametru icircnconjurate de un verde mai intens decacirct restul fructului petele fiind

proeminente

- leziunile de pe fructe pot conflua formacircnd areale crustoase care pot acoperi un sfert sau

chiar mai mult din suprafața fructului

- infecția icircn stadiul de corolă deschisă determină pierderi semnificative asupra producției

icircnsă sensibilitatea fructelor este maximă pacircnă cacircnd acestea ajung la un stadiu de 3 cm

diametru

- atacă numai fructele verzi niciodată pe cele coapte (datorită pH-ului fructului care este

aproape neutru la fructul tacircnar și acid la fructele coapte)

- pe pețioli și pe tulpină apar pete brun-negre cu diametrul de aproximativ 1 mm care pot

conflua formacircnd zone neregulate la icircnceput hidrozate dar care nu ajung pacircnă la țesutul

vascular

- pagubele sunt datorate atacului pe fructe chiar dacă leziunile sunt mici puțin profunde și

nu la fel de frecvente ca la alte boli produse de bacterii

- fructele pătate sunt declasate atacirct pentru consumul icircn stare proaspată cacirct și pentru

industrializare

Fig 1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze

httpwwwagrobestgrupcom httpswwwforestryimagesorg

Mod de răspacircndire - bacteria se transmite prin semințe fiind aderentă la suprafața acesteia ea nefiind icircnsă pusă icircn

evidență și icircn interiorul acestora

- de asemenea frunzele plantelor bolnave icircngropate icircn sol sunt o sursă importanta de inocul

durata de supraviețuire a bacteriei icircn sol depinzacircnd de umiditatea și temperatura lui ea fiind mai

mare icircn solurile acide reci și cu apă stagnantă

- ploile puternice icircnsoțite de vacircnt favorizează răspacircndirea bolii icircn cacircmp

- s-a observat că viabilitatea bacteriilor este inhibată la concentrațiile mari de substanțe nutritive

Măsuri de management

Măsuri preventive

folosirea soiurilor rezistente sau tolerante este considerată metoda cea mai bună de protecție

față de Pseudomonas syringae pv tomato

utilizarea de semințe sănătoase la obținerea răsadurilor

icircmbăierea semințelor icircn apă 30 de minute la 56degC după un tratament prealabil cu soluție de

fosfat trisodic 1

aerisirea serelor și solariilor dimineața și seara folosirea de folie anticondens rotația culturilor

dezinfecția echipamentelor și uneltelor folosite la lucrările manuale și mecanice

icircnlăturarea și distrugerea plantelor infectate a fructelor si frunzelor infectate și căzute pe sol

Măsuri curative- combatere chimică cu urmatoarele produse

- CURENOX 50 ndash 15-2 Kg ha

- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo ndash 375-5 Kg ha

- CUPERTINE SUPER ndash 35 Kg ha

- ALCUPRAL 50 PU ndash 15-2 Kg ha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor

maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare

Timp de pauză

- CURENOX 50 - 3 zile

- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo - 3 zile

- CUPERTINE SUPER - 3 zile icircn seră 10 zile icircn cacircmp

- ALCUPRAL 50 PU - 3 zile

IMPORTANT Tomatele sunt o specie importantă de legume sensibilă la Pseudomonas syringae pv

tomato boală care face pagube icircnsemnate icircn țările cultivatoare

223 Virusuri

1 Pepino mosaic virus (PepMV) -virusul mozaicului la Solanum muricatum

2 Tomato bushy stunt virus ( TBSV)-virusul piticirii tufoase a tomatelor

3 Tomato mosaic virus (ToMV ) -mozaicul tomatelor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Pepino mosaic virus (PepMV)

Denumire populară virusul mozaicului la Solanum muricatum

Statut reglementat prin Decizia Comisiei Europene 2004200EC absent icircn Romacircnia prezent icircn

Africa America Asia și Europa (Austria Belgia Bulgaria Cipru Danemarca Franța Germania

Grecia Ungaria Irlanda Italia Lituania Olanda Polonia Spania Elveția Turcia Ucraina

Marea Britanie)

Plante gazdă solanaceele (Solanum lycopersicum Solanum muricatum Solanum melongena

Solanum tuberosum) busuiocul (Ocimum basilicum) specii din flora spontană (Amaranthus sp

Chenopodium sp Convolvulus sp Sonchus sp Malva parviflora etc)

Simptomele sunt variate icircn funcție de tulpina virală soi și condițiile climatice

- icircntreaga planta infectată este piticită

- frunzele sunt distorsionate şi prezintă mozaicuri cloroze şi bășicări

- primul semn de infecție este apariţia pe frunze a unor porțiuni mai deschise la culoare sub

forma unor pete clorotice unghiulare (cu vacircrful ascuțit)

- pe sepale și tulpini se observă striațiuni verzi

- pe fructe se observă porțiuni mai deschise la culoare care dau un aspect mozaicat

Simptome pe frunze (httpsgdeppoint)

Simptome pe fructe (httpsgdeppoint)

Biologie

virionii se găsesc la suprafața celulelor foliare infectate

Mod de răspacircndire

prin sămacircnță contaminată la exterior provenită de la plante infectate

prin contactul plantelor sănătoase cu plantele bolnave

cu obiectele contaminate pe care virusul rezistă timp icircndelungat icircn resturile de rădăcini

virusul rămacircne activ 31 zile pe suprafețele de sticlă rămicircne activ 14 zile

Măsuri de management

Măsuri preventive

respectarea regulior de carantină la importul de fructe semințe răsaduri din țările

contaminate

utilizarea de sămacircnță liberă de virus

examinarea plantelor cu privire la prezența atacului

eliminarea atentă a plantelor suspecte și aplicarea unor măsuri adecvate icircn cazul apariției

bolii

decontaminarea serelor utilajelor uneltelor și a semințelor cu dezinfectanți eficienți

IMPORTANT Boala este deosebit de gravă reducacircnd cantitatea și calitatea producției pierderile de

recoltă fiind apreciate la 15-80

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tomato bushy stunt virus (TBSV)

Denumire populară virusul piticirii tufoase a tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină a fost descris prima dată icircn Anglia la

Lycopersicon esculentum şi icircn prezent este răspacircndit icircn Argentina Maroc Tunisia Regatul Unit

al Marii Britanii SUA (California) Canada Germania Franţa Italia Portugalia şi alte ţări

Plante gazdă tomate (Lycopersicum esculentum) ardei (Capsicum annuum) vinete (Solanum

melongena) dar şi plante ornamentale buruieni etc

Simptome - pete inele şi linii clorotice care se necrozează pe frunze

- frunzele tinere au o culoare galbenă pală şi sunt puternic deformate

- creştere stufoasă ca urmare a formării unui număr mare de lăstari laterali slab dezvoltaţi

- plantele infectate icircşi icircncetează creşterea vacircrful de creștere fiind adesea necrozat

- pe fructe pete marmorări sau formaţiuni inelare mai icircnchise la culoare fructe mici puţine

Fig 1 Atac pe frunze Fig 2 Atac pe fructe

(httpwwwdpvwebnet) (httpgardenerwikiacom)

Biologie şi mod de răspacircndire virusul se transmite prin sol şi este preluat de plante prin

intermediul sistemului radicular şi icircn proporţie redusă prin sămacircnţă

Măsuri de management

Măsuri preventive

eliminarea plantelor infectate

cultivarea terenului cu plante rezistente la acest virus

selectarea exemplarelor sănătoase pentru icircnmulţire vegetativă

Măsuri curative icircn cazul soiurilor total infectate obţinerea de clone libere de virus prin

termoterapie dezinfectarea solului prin tratament termic

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tomato mosaic virus (ToMV)

Denumire populară virusul mozaicului tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate (Solanum lycopersicum) vinete (Solanum melongena) degețel lacircnos

(Digitalis lanata)

Simptomele sunt diferite icircn funcție de condițiile de mediu vacircrsta plantei la momentul infectării

tulpina virusului

Pe frunze

- simptome de tip mozaical caracterizate prin pete clorotice sau gălbui de forme și

mărimi diferite răspacircndite pe toată suprafața limbului frunzei

- distorsionarea frunzelor la plantele tinere aflate icircn stadiul de răsad caracterizată prin

creșterea neregulată și anormală a unor foliole mai tacircrziu cea mai mare parte a

suprafeței limbului fiind redusă pacircnă la nervura principală

- o altă tulpină a virusului mozaicul acuba manifestă decolorări internervuriene de

culoare galbenă pal sau alburie icircn cadrul petelor gălbui se observă uneori insule de

culoare normală

Pe fructe

- pete maronii pe suprafața fructelor

- necrozarea vaselor peretelui celular

- diminuarea creșterii plantelor și scăderea producției

Atac pe frunze (http wwwcreative-diagnosticscom tratat de virologie vegetală III Pop pg 111)

Atac pe fructe (http wwwavrdcorg)

Mod de răspacircndire

- sămacircnță contaminată virusul nu se găsește icircn embrion ci la suprafața semințelor sau icircn

endosperm infectarea noilor plăntuțe avacircnd loc la germinarea sau transplantarea acestora

- contactul dintre plantele sănătoase și bolnave

- resturile vegetale rămase icircn sol din anul precedent

- unelte și macircinile contaminate ale lucrătorilor din sere și solarii

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircn sere și icircn cacircmp după icircncheierea ciclului de producție se vor aduna și arde toate resturile

culturii precedente

tratarea semințelor icircnainte de plantare prin

o tratament termic sămacircnța fiind menținută 4-6 ore la 58degC (umiditate 10) și apoi 24 ore

la 80degC (umiditate 5)

o menținerea semințelor icircntr-un termostat obișnuit respectiv 3 zile la 70degC

icircnsămacircnțarea se va face icircn amestec de pămacircnt proaspăt

răsadul se va feri de infecțiile accidentale

la plantare se vor elimina toate exemplarele infectate care se recunosc printr-o mozaicare

difuză și o dințare accentuată neregulată a marginii limbului

respectarea rotației culturilor (soiurile susceptibile să nu fie cultivate doi ani consecutiv pe

aceiași suprafață)

cultivarea soiurilor rezistente la acest virus

IMPORTANT

Simptomele sunt asemănătoare cu cele produse de Tobacco mosaic virus cele două

virusuri fiind foarte greu de diferențiat pe baza simptomelor

224 Insecte acarieni

1 Aculops lycopersici Tryon - acarianul tomatelor

2 Aphis gossypii Glover - păduchele castraveţilor

3 Aulacorthum solani (Kaltenbach) - păduchele pătat al cartofului 4 Autographa gamma (L) ndash buha gamma

5 Chromatomyia horticola Goureau ndash musculiţa minieră a mazării

6 Frankliniella occidentalis (Pergande) ndash tripsul californian

7 Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute) ndash tripsul plantelor de seră

8 Lacanobia oleracea L ndash molia tomatelor

9 Liriomyza bryoniae (Kaltenbach) ndash musculiţa minieră a frunzelor de tomate 10 Macrosiphon euphorbiae Thomas ndash păduchele dungat al cartofului

11 Myzodes persicae Sulz - păduchele verde al piersicului

12 Myzus ornatus Laing ndash păduchele păstacircrnacului

13 Nezara viridula L ndash ploşniţa verde a legumelor

14 Poliphagotarsonemus latus Banks ndash păianjenul lat

15 Spodoptera exigua (Huumlbner) ndash buha cucurbitaceelor

16 Tetranychus urticae Koch - păianjenul roşu comun

17 Thrips tabaci Lind ndash tripsul tutunului

18 Trialeurodes vaporariorum Cockerell ndash musculiţa albă de seră

19 Tuta absoluta Meyrick- molia minieră a frunzelor

Fișa măsurilor privind managementul integrat al

organismului dăunător

Aculops lycopersici (Tryon) Denumire populară acarianul tomatelor acarianul de bronz al tomatelor

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă este cel mai adesea semnalat ca organism dăunător al tomatelor dar poate dăuna

un spectru larg de Solanaceae incluzacircnd și specii ornamentale

Descriere corpul este fusiform robust de 150-200 microm culoarea variază de la alb la gălbui pacircnă

la portocaliu (fig 1) Corpul are o serie de anule evidente icircntre tergite și sternite Au numai două

perechi de picioare cu structură caracteristică a ghearei Datorită dimensiunilor reduse nu sunt

vizibili cu ochiul liber pe plante fiind puşi icircn evidenţă doar cu lupa sau la stereomicroscop

Fig 1 Adulți Aculops lycopersici Fig 2 Frunze atacate

(httpswwwagrolinkcombrculturasproblemaacaro-do-brozeamento_492html)

Simptome infestarea tomatelor icircncepe de la frunzele bazale care se brunifică şi se veştejesc

Odată cu dezvoltarea populației dăunătorului infestarea urcă spre vacircrful plantelor care se usucă

Hrănirea acarianului pe frunze inflorescențe și fructele tinere de tomate cauzează icircncrețirea și

necrozarea frunzelor căderea florilor ruginirea fructelor și icircn final moartea plantelor (fig 2) Icircn

urma hrănirii este redusă rata fotosintezei la plante datorită afectării celulelor şi icircncetinirii

schimburilor de gaze de la nivelul frunzelor

Biologie icircn sere sursele de infestare a plantelor tinere sunt populațiile de acarieni

supraviețuitoare pe resturile culturilor anterioare infestate sau acarieni nou introduși odată cu

răsadurile Ciclul biologic este complet icircn aproximativ 7 zile icircn condiţii optime la 21-25degC şi

30 umiditate atmosferică icircntr-un ciclu de vegetaţie dezvoltacircndu-se pacircnă la şapte generaţii

Femelele trăiesc cacircteva săptămacircni şi depun pacircnă la 50 de ouă Din ouăle fertilizate apar masculi

şi femele icircn timp ce din ouăle nefertilizate apar doar masculi

Măsuri de management

Măsuri preventive

monitorizarea prezenţei dăunătorului este esenţială recomandacircndu-se inspectarea

plantelor pentru depistarea frunzelor cu aspect bronzat icircn mod tipic daunele apăracircnd cacircnd

fructele verzi ating 5 cm

curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre

ciclurile de cultură

aplicarea tratamentelor la structura serelor

creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de

acariani (dar favorizează bolile fungice)

utilizarea soiurilor cu oarecare rezistenţă la acarieni

controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora care duce la reducerea populațiilor

de acarieni

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea prădătorilor

- Phytoseiulus persimilisis Neoseiulus californicus Pronematus ubiquitus (acarieni)

- Feltiella acarisuga (ţacircnţar)

- Macrolophus caliginosus (ploşniţă)

- Scolothrips sexmaculatus Leptothrips mali (tripşi)

metode chimice tratamente cu produsul APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme

mobile

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- APACHE- 3 zile

IMPORTANT

Aculops lycopersici poate fi identificat numai prin examinare la microscop

Climatul fierbinte uscat favorizează dezvoltarea acarienilor și dacă populațiile nu sunt

verificate plantele pot fi distruse icircn doar cacircteva zile

A lycopersici poate determina reducerea recoltei la cultura tomatelor mai ales cacircnd

plantele tinere sunt expuse atacului situaţie icircn care pierderile pot fi de pacircnă la 65

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Aphis gossypii Glover

Denumire populară păduchele castraveților

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă atacă un număr mare de plante cultivate și spontane din familiile

Cucurbitaceae Crucifereae Solanaceae Malvaceae Pagube deosebite sunt semnalate la

plantele cultivate icircn seră unde atacă frecvent și tomatele

Descriere Specia prezintă plasticitate fenotipică variațiile de colorit și morfologice pot varia icircn

funcție pe planta gazdă și de stadiul de dezvoltare al dăunătorului

Formele aptere (fără aripi) au formă ovală cu capul și toracele de culoare cenușie la unii

indivizi galbenă (fig 1) Corpul este sub 1-15 mm icircn lungime și diametrul puțin peste 034 mm

Culoarea variază de la galben la verde foarte icircnchis (aproape negru) Antenele sunt de culoare

galbenă cu vacircrful negru mai scurte decacirct lungimea corpului Picioarele sunt galbene-verzui

Corniculele sunt negre de formă cilindrică uşor lățite la bază Cauda este de culoare icircnchisă mai

scurtă decacirct corniculele și este prevăzută de o parte și de alta cu cacircte 2-3 peri

Formele aripate au capul toracele și abdomenul verde icircnchis cu 3-4 pete laterale de culoare

brună

Oul este de culoare galbenă la depunere după care virează icircn negru-lucios

Fig 1 Colonie de Aphis gossypii (httpwww7inrafr)

Simptome

Coloniile se situează pe fața inferioară a frunzelor dar și pe lăstarii tineri unde icircnțeapă și

sug sucul celular avacircnd ca efect răsucirea gofrarea și stracircngerea icircn glomerul a frunzelor la

icircnceput etiolate gălbui formacircnd pseudocecidii caracteristice uneori sub forma unor adevărate

buchete Produce secreţii dulci masive (fenomenul de rouă de miere) care acoperă frunzele

permițacircnd instalarea ciupercilor (fumaginei) şi icircmpiedică asimilația clorofiliană a frunzelor

Biologie

Icircn sere se icircntacirclnește icircn tot cursul anului unde se icircnmulțește continuu pe cale

partenogenetică vivipară Icircn condiții controlate cum sunt cele din sere o generație se dezvoltă icircn

medie icircn 10 zile Stadiul de ou nu există icircn spaţiile protejate trecerea de la un ciclu de vegetație

la următorul se face icircn stare activă (adult sau nimfă) O femelă adultă fundatrigenă dă naștere icircn

decursul vieții la 70-80 nimfe aproximativ 4-5zi Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia

este supraaglomerată apar formele aripate care migrează pe alte plante gazdă secundare

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri

combaterea afidelor prezente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus

abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani şi prădătorii Harmonia axyridis Adalia

bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -

10 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- VYDATE 10 L- 21 zile

IMPORTANT Atacul dăunătorului este deosebit de periculos la răsărire cacircnd poate compromite culturile

Produce pagube directe prin hrănire și indirecte prin dejecțiile zaharoase eliminate care

conduc la apariția ciupercilor din genurile Alternaria Fusarium Penicillium cu consecințe

negative asupra producției

Este un vector important de transmitere al virusurilor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Aulacorthum solani Kaltenbach Denumire populară păduchele pătat al cartofului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie foarte polifagă colonizează peste 200 de specii de plante mono şi

dicotiledonate cu excepţia celor din familia Poaceae Dăunătorul este prezent icircn sere şi depozite

şi atacă frecvent tomatele

Descriere

- femelele aptere au 18-3 mm lungime formă piriformă culoarea galben-verzui strălucitor cu

pete mai icircnchise la culoare la baza corniculelor Antenele sunt aproape la fel de lungi ca şi corpul

cornicule lungi subţiri deschise la culoare şi uşor fumurii la extremităţi (fig1)

- femelele aripate au aceleaşi dimensiuni cu femelele aptere Capul şi toracele sunt de culoare

brun icircnchis spre negru iar abdomenul verde ndash gălbui marcat de puncte şi benzi transversale de

culoare brună-icircnchis (fig 2)

Fig 1 Forma apteră Fig 2 Forma aripată

(httpinfluentialpointscom)

Simptome formează colonii pe partea inferioară a frunzelor pe care le icircnţeapă sugacircnd seva

Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se icircngălbenesc şi se usucă De asemenea se

observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe se formează

dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce capacitatea

fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub denumirea de rdquorouă

de miererdquo)

Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate

afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou

nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da

naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată

apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri

combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus

abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani prădătorii Harmonia axyridis Adalia

bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100

SC ndash075 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

MOVENTO 100 SC - 3 zile

IMPORTANT

Dăunătorul este considerat vector eficient a peste 40 virusuri la culturile de tomate

cartof castraveţi sfeclă morcov ţelină mazăre conopidă ridichi etc

Controlul este mult mai eficient cacircnd infestarea este depistată timpuriu

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Autographa gamma (L) Denumire populară buha gamma

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă produce pagube icircn special la legume (tomate fasole castraveţi

etc) dar şi la cereale lucernă sau cartofi

Descriere -adult fluture de talie mijlocie cu deschiderea aripilor de 4-45 cm aripile anterioare diferit

colorate de la cenuşiu pacircnă la violet-brun străbătute de linii transversale fine de culoare albă iar

cele posterioare brune deschis la bază şi cenuşii deschis spre vacircrf un semn alb-argintiu de forma

literei greceşti gamma se află icircn mijlocul zonei centrale a aripilor anterioare (fig1)

Fig 1 Adult (httpwwwagroatlasru) Fig 2 Larvă (httpswww7inrafr)

Fig 3 Atac produse de larve (httpwwwaomidoribiocontrolcom)

-larvă la completa lor dezvoltare poate atinge 2-4 cm are culoare verde sau verde gălbui cu şase

dungi fine albicioase longitudinale prezintă partea anterioară a corpului mai icircngustă Placa

toracică de culoare neagră iar capul castaniu pătat cu negru Caracteristic are trei perechi de

picioare toracice şi trei abdominale din care cauză omizile au mers asemănător cu cel al cotarilor

fiind cunoscute sub denumirea de bdquocotar falsrdquo (fig 2)

-ou albicios reticulat cu diametrul 05-06 mm

-pupa 17-20 mm brună-gălbuie sau brună-roşcată

Simptome larvele icircn primele vacircrste rod una din epiderme lăsacircnd intactă pe cealaltă ulterior pe

măsură ce cresc perforează limbul şi rod frunzele marginal rămacircnacircnd numai nervurile groase

(fig 3) La atac puternic plantele sunt defoliate iar la tomate pot fi atacate şi fructele Atacul la

răsaduri este periculos prin defolierea plantelor icircn totalitate dar şi prin afectarea mugurelui

apical de creştere al plăntuţelor O larvă poate distruge icircntre 2-5 frunze pe toată durata

dezvoltării

Biologie icircn cacircmp are două generaţii pe an ciclul de viaţă duracircnd 50-70 zile icircn spaţii protejate

poate avea mai multe generaţii pacircnă toamna

- femelele depun pacircnă la 2000 de ouă izolat sau icircn grupe mici de regulă pe dosul frunzelor de la

bază sau pe buruieni

- după eclozare apar omizile care se hrănesc cu limbul frunzelor la icircnceput pe partea inferioară

producacircnd orificii (fig 3) şi pe măsură ce cresc consumă tot mai multă masă vegetativă fiind

capabile să defolieze icircntreaga plantă iar icircn cazul icircn care hrana devine insuficientă migrează pe

alte plante

- omizile ajunse la completa dezvoltare icircşi confecţionează coconi albi-murdari de mătase de

obicei pe dosul frunzelor icircn care se transformă icircn crisalidă

- după o anumită perioadă apar fluturii din generaţia de vară şi ciclul se reia fiind dependent de

condiţiile de temperatură din spaţiile protejate

- spre deosebire de alte specii de Noctuidae fluturii sunt activi icircn timpul zilei Larvele sunt greu

vizibile dar atacul se poate observa uşor datorită rumeguşului de la baza plantelor rezultat icircn

urma hrănirii

Măsuri de management

Măsuri preventive

culturale distrugerea buruienilor plivitul respectarea epocilor de semănat şi plantat

Măsuri curative

metode fizice instalarea capcanelor cu feromoni sexuali la icircnceputul primăverii Atra-GAM

(icircn seră o capcană la 500 m2 cu un minimum de o capcanăseră) şi verificarea acestora o dată pe

săptămacircnă

metode biologice utilizarea de entomofagi cum ar fi Trichogramma evanescens (3 lansări a

60000 de femeleha)

IMPORTANT

Utilizarea capcanelor cu feromoni permite detectarea primelor insecte supravegherea

nivelului populației raționalizarea tratamentelor cu insecticide reducerea frecvenței

acestora

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Chromatomyia horticola (Goureau)

Denumire populară musculiţa minieră a mazării musculiţa minieră a crizantemei

Statut nu este organism de carantină specie extrem de răspacircndită icircn Europa prezentă şi icircn

Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă care atacă 268 de genuri din 36 de familii botanice printre care

Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Leguminosae Liliaceae Linaceae Solanaceae

Descriere

Adultul are o lungime de 2-25 mm lungime corpul de culoare neagră cu excepția capului și

picioarelor care sunt galbene Capul este mare globulos toracele prezintă două dungi laterale de

culoare gălbuie

Larvele tipice acefale (fără cap) apode (fără picioare) albe ajung la completa dezvoltare la 3

mm lungime

Ou alb neted şi strălucitor

Pupa de culoare verzuie se icircnchide la culoare icircn momentul apariţiei adulţilor

Fig1 Pupă (httpmediaeolorg ) Fig 2 Simptom de atac pe mazăre (gardenerwikiacom)

Simptome

Minele au formă liniară neregulată albicioase atacirct pe partea exterioară a frunzei cacirct și pe cea

inferioară Galeria este de lungime și grosime variabilă (grosime uniformă pe toată lungimea sau

mai mare la extremitatea terminală) Minele sunt vizibile mai adesea pe suprafața superioară a

frunzei decacirct pe partea inferioară a acesteia (fig 2)

Pupa rămacircne icircn mină icircntr-o cameră pupală de regulă pe suprafața inferioară a frunzei spiraculul

anterior penetrează epiderma minei şi este vizibil la exterior ca o pereche de cacircrlige mici (fig 1)

Larvele produc daune (mine) pe frunze care duc la ofilirea și căderea prematură a acestora Alte

daune rezultă de la femele care produc pete mici albe icircn mod normal de mică icircnsemnătate care

prin hrănire duc la perforarea frunzei

Biologie

Perioada larvară poate fi scurtă de exemplu 5 zile la temperatura de 23-28degC și este direct

proporțională cu temperatura Icircn ţările cu climat cald stadiul de pupă poate dura cel puțin 7-15

zile Specia poate avea 2ndash6 generații pe an Infestarea spaţiilor protejate este cauzată de utilizarea

unui material destinat plantării infestat şi prin pătrunderea adulţilor din exterior

Măsuri de management

Măsuri preventive

menţinerea serelor icircn stare perfectă de curăţenie

utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru capturarea adulţilor și inspectarea

periodică a plantelor icircn vederea depistării minelor și orifiicilor de hrănire care indică

prezența dăunătorului pe plantă

utilizarea plaselor de insecte care au rolul de a icircmpiedica intrarea adulţilor icircn seră

Măsuri curative

metode biologice utilizarea agenţilor biologici cum ar fi viespile parazite Dacnusa sibirica

Diglyphus isaea și Opius pallipes care pot asigura un control eficient al muștelor miniere Acești

paraziți sunt nativi din Europa și pot fi prezenți icircn seră icircn mod natural Dacnusa sibirica și Opius

pallipes depun ouăle icircn interiorul larvelor miniere parazitacircnd intern icircn timp ce Diglyphus isaea

depune ouăle icircn apropierea larvei gazdă larvele viespilor atacacircnd larva minieră de la exterior

Această specie poate fi găsită spontan după luna mai

metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar VOLIAM TARGO ndash

08 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha şi AFFIRM ndash 15 kgha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

VOLIAM TARGO - 3 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

AFFIRM - 3 zil

IMPORTANT

Efectuarea unui control fitosanitar strict icircn momentul icircnfiinţării culturii

Specia seamănă morfologic cu Chromatomyia syngenesiae identificarea necesitacircnd

examen microscopic de laborator

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute)

Denumire populară tripsul plantelor de seră

Plante gazdă specie foarte polifagă icircn condiții de seră tripsul produce pagube unui număr mare

de plante icircn special flori uneori este menționat ca dăunător la legume

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Descriere

Adult 14-17 mm lungime (femela) 11-12 mm (masculul) suprafaţa corpului puternic

reticulată de culoare maron negricioasă cu vacircrful abdomenului mai deschis la culoare (fig 1)

Picioarele galbene sau albe și antenele au opt segmente sunt de culoare galben deschis avacircnd

ultimul articol foarte lung şi subţire

Larva primul stadiu are culoarea albicioasă cu ochii roșii și devine galben după hrănire iar larva

de stadiul doi are 1mm lungime şi culoare galbenă

Pupa tripsul prezintă două stadii pupale (prepupă şi pupă) de culoare galbenă care se icircnchide cu

vacircrsta cu aripi rudimentare antene icircndoite icircnapoi peste cap Stadiile prepupal și pupal nu se

hrănesc

Ou de culoare albă și au formă de banană

Fig 1 Heliothrips haemorrhoidalis - adult și stadii imature (httpedisifasufledu)

Simptome Atacirct larvele cacirct şi adulţii atacă frunzele lăstarii și florile producacircnd pete de culoare

albă Atacul pe flori duce la deformarea acestora La atacuri puternice are loc necrozarea totală

sau parțială a organelor plantele atacate rămacircn mici iar fructificarea este redusă Pe fructe apar

pete brune iar dacă atacul se produce icircn perioada de creştere a acestora epiderma poate să crape

Biologie Tripsul plantelor de seră este partenogenetic și poate trăi cacircteva săptămacircni Ouăle

(aproximativ 25-50 pentru fiecare femelă) sunt depuse icircn ţesutul plantelor fiind acoperite cu

excremente Nu preferă frunzele tinere deoarece dezvoltarea rapidă a ţesuturilor distruge ouăle

dar nici pe cele foarte bătracircne Larvele apar icircn aproximativ 14-15 zile la temperatura optimă de

26-28degC şi 16-22 zile la 21-25degC Pragul de dezvoltare este de 11degC dăunătorul dezvoltacircnd o

generație icircn 17-18 zile anual prezentacircnd 4-7 generații chiar 12 Adulţii trăiesc pacircnă la 35 de zile

la 25-27degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

eliminarea buruienilor sau plantelor gazdă alternative

utilizarea răsadurilor libere de tripși

Măsuri curative

metode biologice

- Amblyseius cucumeris Amblyseius degenerans (acarieni prădători)

- Orius spp (ploşniţe prădătoare)

- Aelothrips fasciatus Frankliniothrips vespiformis (tripşi prădători)

- Dasyscapus parvipennis (musculiţă parazită)

metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare galbenă și albastră pentru

capturarea tripșilor adulţi

IMPORTANT

Heliothrips haemorrhoidalis poate fi identificat numai prin examinarea microscopică

Adulții și larvele sunt detectate prin examinarea suprafeței inferioare a frunzelor unde se

dezvoltă pete clorotice maronii și leziuni necrotice

Factorii care favorizează apariția şi evoluția tripsului sunt temperatura optimă de

dezvoltare și existența florilor cultivate icircn aceleași spații protejate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Lacanobia oleraceae Linnaeus Denumire populară molia tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă tomate plante erbacee diverse plante ornamentale cultivate icircn seră

Descriere

Adult cu anvergura aripilor 35-45 mm cu aripile anterioare maron roşcat pacircnă la mov-maroniu

cu o stigmă (semn reniform) mică gălbuie cu o linie subterminală albă aripile posterioare gri-

maronii cu o tentă mai icircnchisă la marginea posterioară (fig1)

Larva de aproximativ 40 mm lungime de culoare verzuie gălbuie sau brun roşcată cu pete

foarte mici şi fine albe și mai puțin dese cu negru linii dorsale și subdorsale palide linia

spiraculară lată de culoare galbenă sau galben-portocalie cu marginea de deasupra mai

icircntunecată spiracule albe icircnconjurate cu negru capul verde deschis icircn primele două stadii

devine albicios pacircnă la maroniu deschis cu zone marmorate (fig 2)

Pupa 16-19 mm lungime suprafaţa punctată grosier la icircnceput de culoare maronie mai tacircrziu

ajunge de culoare neagră strălucitoare

Ou hemisferic 075 mm icircn diametru suprafaţă reticulată la depunere de culoare verzuie apoi se

deschide pacircnă la galben pal chiar alb

Fig1 Adult (httpswwwnaturespotorguk) Fig 2 Larva (httpswwwnaturespotorguk)

Simptome

- larvele tinere scheletuiesc frunzele pe măsură ce cresc atacă tulpinile şi fructele

Biologie adulţii nu zboară ziua se ascund icircn crăpăturile solului şi sunt vizibili destul de greu

uneori doar icircn momentul irigatului Fiecare femelă poate depune aproximativ 1000 de ouă icircn

pachete de 60-300 pe partea inferioară a frunzelor care eclozează icircn 8-10 zile Larvele trec prin

cinci-şapte stadii larvare ajungacircnd la completa dezvoltare icircn 33-39 de zile La icircnceput larvele

sunt gregare şi scheletuiesc frunzele apoi după prima năpacircrlire se dispersează dar datorită

capacităţii reduse de a coloniza alte plante numărul lor scade destul de mult Larvele de ultimele

vacircrste devorează frunzele dar au şi capacitatea de a ataca tulpina predispunacircndu-le la fracircngere

Icircn plus pot produce icircn urma hrănirii orificii mari atacirct icircn fructele necoapte cacirct şi coapte Pentru

icircmpupare larvele caută locuri uscate cum ar fi pereţi stacirclpi din lemn dar şi resturi de plante

icircmpuparea avacircnd loc icircntr-un cocon mătăsos

Măsuri de management

Măsuri preventive

icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere

icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de

infestare

Măsuri curative

metode biologice Bacillus thuringiensis este utilizat pe scară largă pentru a controla

Lacanobia Oleraceae dar este costisitor și necesită o aplicare repetată ceaţa termică pe bază de

Bacillus thuringiensis icircn doze de 1 2 și 4 kg ha reduce daunele pe care le poate cauza larvele

frunzelor și fructelor de tomate icircn sere

IMPORTANT

Atacul poate fi atacirct de puternic icircncacirct plantele atacate devin nevandabile

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Liriomyza bryoniae (Kaltenbach)

Denumire populară musca minieră a frunzelor de tomate

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie foarte polifagă (119 genuri din 31 familii de plante) Icircn spațiile protejate

este un dăunător principal al tomatelor

Descriere Adultul măsoară 2-3 mm lungime are corpul de culoare neagră-brună capul și toracele negre

Pe torace și abdomen prezintă 2 dungi longitudinale galbene Aripile sunt mai lungi decacirct

abdomenul Dorsal corpul este acoperit de perișori scurți Ca toate speciile de carantină din genul

Liriomza are scutelum de culoare galbenă vizibil ca o pată galbenă pe spate (fig 2)

Oul este sferic de 02-03 mm la depunere de culoare albă apoi devine gălbui

Larva este mică la eclozare 05 mm la completa dezvoltare atinge 3 mm lungime fără picioare

toracice sau abdominale și fără capsulă cefalică de culoare galbenă-verzuie sau crem cu

segmentația corpului vizibilă

Pupa are 17-21mm lungime și este de culoare castanie-icircnchis

Fig 1 Mina produsă de Liriomyza bryoniae Fig 2 Adult (femelă) de L bryoniae

(httpsgdeppoint) (httpsgdeppoint)

Simptome

Larvele minează caracteristic frunzele cauzacircnd galerii sinuoase inițial albe iar mai tacircrziu brune

Minele sunt alungite răsucite neregulat și nu sunt asociate cu nervurile frunzei (fig 1)

Excrementele de culoare neagră sunt depuse icircn zona mediană a galeriei sub forma unei linii

subțiri și icircntrerupte foarte des Larva la completa dezvoltare părăsește mina printr-o incizie icircn

epiderma superioară și se icircmpupează la exteriorul frunzei de regulă icircn sol Frunzele puternic

atacate se usucă parțial sau total și cad Cacircnd minează și tulpina plantelor acestea se ofilesc și se

usucă

Biologie

Are mai multe generații pe an icircn condiții de seră putacircndu-se icircnmulți permanent generațiile

suprapunacircndu-se La 1-3 zile de la apariție și de la icircmperecherea insectelor femelele depun ouăle

pe fața superioară a frunzelor plantelor gazdă O femelă depune 50-100 de ouă larvele eclozacircnd

după 5-11 zile Dezvoltarea larvei durează 8-11 zile iar la completa dezvoltare larva părăsește

frunza pătrunde icircn stratul superficial al solului și se icircmpupează stadiu care durează 4-8 zile O

generație se dezvoltă icircn 17-25 de zile

Măsuri de management

Măsuri preventive - utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru a detecta prezenţa adulţilor icircn cultură

- inspecția plantelor pentru a detecta frunzele cu galerii sau icircnțepăturile produse de femele pentru

hrănire avacircnd ca scop semnalarea din timp a prezenței daunătorului și alegerea metodei de

combatere cu cea mai mare eficiență

- utilizarea răsadurilor neinfestate și care să provină din locuri de producție libere de dăunatori

- distrugerea resturilor vegetale dezinfectarea solului și incintei

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius

palliles Chrysocharis parksi De asemenea pot fi utilizate preparate cu nematodul parazit

Neoaplectana carpocapsae şi specii prădătoare de insecte cum ar fi ploșnița Cyrtopeltis modestus

metode chimice tratamente cu următoarele produsele de protecţie a plantelor VOLIAM

TARGO - 06 - 08 lha (icircn funcţie de nivelul de infestare) AFFIRM ndash 15 kgha ACTARA 25

WG - 005 (0250 kg la 100 mp) aplicat la sol preventiv şi curativ

-utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum recomandacircndu-se acele produse care

afectează cel mai puţin fauna utilă

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

VOLIAM TARGO - 3 zile

AFFIRM - 3 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

IMPORTANT Principală sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din

serele icircnmulțitor

Răsadurile atacate pot fi compromise Frecvența plantelor atacate poate ajunge la 70-100

Fișa măsurilor privind managementul integrat al

organismului dăunător

Macrosiphon euphorbiae Thomas Denumire populară păduchele dungat al cartofului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă icircn ţara noastră se icircntacirclneşte pe plante legumicole şi floricole de Solanaceae atacirct icircn

cacircmp cacirct şi icircn spaţii protejate

Descriere

- formele aptere au corpul de culoare variabilă de la verde-gălbui pacircnă la roz chiar mov dorsal

cu dungi icircntunecate dorsal talie mare 3-36 mm Corpul este strălucitor iar ochii de culoare roşie

Antenele sunt mai lungi decacirct corpul iar corniculele lungi și subțiri lungimea lor ajungacircnd pacircnă

la vacircrful cozii (fig 1)

- formele aripate au culoare verde pacircnă la roz antenele şi corniculele mai icircnchise la culoare decacirct

formele aptere cu aripi bine dezvoltate

Fig 1 Macrosiphum euphorbiae ndash forma apteră

(httpinfluentialpointscom)

Simptome Daunele primare rezultă din efectele hrănirii coloniilor pe țesuturile tinere ce determină

slăbirea și distorsionarea creșterilor noi Afidele determină apariția petelor clorotice și

distorsionarea frunzelor piticirea și ofilirea plantelor

Daunele secundare sunt determinate de ciuperci (fumagina) de pe secrețiile de miere de

pe frunze și fructe rezultacircnd reducerea fotosintezei și calitatea fructelor

Dăunătorul afectează grav plantele prin transmiterea bolilor virale

Biologie M euphorbiae are 8-12 generații pe an o generaţie dezvoltacircndu-se icircn 2-3 săptămacircni Ca

şi alte afide prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) afidele femele dacircnd

naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este

supraaglomerată apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi Temperaturile mai mari

de 30degC duc la moartea insectelor icircn timp ce dezvoltarea este bună icircntre 5-25degC

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi

rezervor de virusuri

combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu

- paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus abdominalis Aphidius ervi Aphidius

colemani

- prădătorii Harmonia axyridis Adalia bipunctata Coccinella septepunctata Adonia

variegata Chrysoperla carnea Syrphus ribessi

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100

SC ndash075 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

IMPORTANT

Dăunătorul este vector pentru virusuri

Icircn sere inspecțiile fitosanitare și utilizarea de material de plantare neinfectat poate reduce

infestarea cu M euphorbiae

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Myzodes persicae Sulz Denumire populară păduchele verde al piersicului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specii lemnoase şi ierboase atacirct icircn cacircmp cacirct şi icircn sere şi răsadniţe

Descriere

-forma apteră (fără aripi) corp globulos oval de culoare verde-deschis sau verde icircnchis antene

negre exceptacircnd al treilea articol care este galben verzui spre bază (fig 1) Picioare galbene cu

tarse negre cornicule galben verzui cu vacircrfuri icircnchise la culoare Lungimea corpului 24-26 mm

-forma aripată corp verde gălbui sau roşcat capul şi toracele negre abdomenul are pe partea

dorsală o pată mare neagră precum şi 1-2 dungi transversale şi 4 pete laterale de aceeaşi culoare

Cornicule brune puţin icircngroşate median Aripile sunt bine dezvoltate Lungimea corpului 18-25

mm (fig 2)

Fig1 Nimfe (httpentnemdeptufledu) Fig3 Forma aripată (httpswwwcabiorg)

Simptome dăunătorul formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor care datorită

icircnţepăturilor şi sugerii sevei se necrozează şi se răsucesc (pseudocecidii) Cu timpul frunzele se

icircngălbenesc şi se usucă

Biologie - icircn seră se dezvoltă icircn tot cursul anului afidele se reproduc partenogenetic toate insectele

prezente sunt femele şi fiecare femelă dă naştere mai multor femele fără a fi nevoie să se

icircmperecheze aceste femele dau naştere nimfelor vii nu depun ouă

- populaţiile pot creşte exploziv descendenţa nou apărută icircncepe să se reproducă icircn doar 7 zile

- deoarece o colonie creşte icircn vacircrstă şi dimensiune pe plante individuale proporţia formelor

aripate creşte

- afidele pot fi găsite pe muguri tulpini şi suprafaţa interioară a frunzelor unele vor migra la noi

plante gazdă sau ţesuturile plantelor tinere şi vor căuta icircn mod activ ţesut moale proaspăt de

plante

- fiind predispusă să dezvolte forme aripate această specie este mai probabil să se răspacircndească

printr-o cultură mamă

Măsuri de management

Măsuri preventive

- utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură

- monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase (eficiente

pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor aptere şi

fenomenului de bdquorouă de miererdquo

- icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi

rezervor de virusuri

- combaterea afidelor existente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură

Măsuri curative

metode biologice

-specii parazitoide cum ar fi Aphidius colemani Aphidius matricariae și Aphidoletes

abdominalis Aphidoletes aphidimyza

- patogenul fungic Lecanicillium lecanii este compatibil cu insecticidele și este eficace icircmpotriva

M persicae icircntr-o gamă largă de culturi de seră dar numai acolo unde se poate menține o

umiditate ridicată cu succes se utilizează şi patogenul fungic Beauveria bassiana se recomandă

utilizarea patogenilor fungici mai ales cacircnd infestarea este incipientă tratamentele fiind repetate

la intervale de 3-5 zile

- aplicarea tratamentelor cu săpun s-a dovedit utilă icircn sere datorită toxicităţii reduse asupra

faunei utile

IMPORTANT

Este specie polifagă atacă peste 400 de plante gazdă

Specia este cunoscută ca principal vector al virusurilor producacircnd mozaicul la

Solanaceae

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Myzus ornatus Laing

Denumire populară păduchele păstacircrnacului

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă deşi dăunătorul atacă icircn special culturile de păstacircrnac diferite plante ornamentale

este prezent şi icircn spaţii protejate provocacircnd daune importante la tomate

Descriere

Forma apteră corp galben verzui prezentacircnd dorsal pete castanii care formează racircnduri

tranversale fruntea prezintă tuberculi puternici antenele pacircnă la jumătatea corpului baza

ultimului articol antenal fiind de 35-5 ori mai lungă decacirct grosimea zonei mediane a acestuia

Corniculele au aspect solzos cu extremităţile drepte sau departate şi de nuanţă mai icircnchisă sau

mai deschisă cauda triunghiulară (fig1)

Forma aripată aripi de culoare galbenă abdomen cu o placă mare dorsală de culoare brună

care nu atinge marginile cornicule drepte uniform pigmentate cauda triunghiulară

Nimfa deschisă la culoare alb verzuie

Fig 1 Nimfe şi forme aptere (wwwinfluentialpointscom)

Simptome păduchele populează partea inferioară a frunzelor formacircnd colonii compacte

Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se gofrează se icircngălbenesc şi se usucă De

asemenea se observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe

se formează dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce

capacitatea fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub

denumirea derdquo rouă de miererdquo)

Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate

afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou

nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da

naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată

apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase

(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor

aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo

icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri

combaterea afidelor prezente icircn spaţiile protejate icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de

cultură

Măsuri curative

metode biologice prin tratamente cu specii de himenoptere parazite Aphidius matricariae

Praon volucre Lisiphlebus fabarum şi prădători din familiile Coccinellidae Chrysopidae

Syrphidae etc

IMPORTANT

Dăunătorul este cunoscut ca vector pentru diferite virusuri (peste 20 de virusuri)

La atac puternic producţia este semnificativ redusă şi de slabă calitate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Nezara viridula (Linnaeus) Denumire populară ploșnița verde a legumelor ploşniţa tomatelor şi a fasolei

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 30 de familii botanice icircn spaţii

protejate atacă cu preponderenţă ardeiul dar tomatele şi vinetele sunt atacate de asemenea

Descriere

Adultul 12-16 mm masculii sunt puțin mai mici decacirct femelele culoarea este uniform verde

deschis mai rar de nuanţă galbenă brună sau roşcată (fig 1) Articolele antenale 4 şi 5 şi o parte

din articolul al treilea de culoare roşie icircn partea distală Trei puncte albe mici sunt de obicei

evidente pe marginea anterioară a scutelului Culoarea punctelor de pe tegument corespunde cu

culoarea de bază a corpului

Ouăle alungite lipite unele de altele au formă de butoiaş de culoare crem-gălbui pe parcursul

dezvoltării devenind galben intens rozalii și icircn final portocaliu strălucitor

Nimfele au 5 stadii care se dezvoltă pe parcursul unei luni (30 zile) Culoarea nimfelor se

schimbă progresiv de la un stadiu la altul fiind predominant neagră la eclozare ajungacircnd ca

stadiul 5 să aibă culoarea verde Toate stadiile nimfale prezintă pe partea dorsală o serie de pete

albe aranjate icircn linii paralele (fig 2)

Fig 1 Adult (httpswwwcabiorg) Fig 2 Nimfă (httpswwwndsuedu)

Fig 3 - Atac pe fructe (httpjournalsusamvclujro)

Simptome atacă toate părțile plantelor inclusiv tulpina dar se hrănesc icircn special cu fructele și

lăstarii tineri ai tomatelor (fig 3) Icircn general pe fructe se observă orificii realizate prin perforarea

și sugerea țesuturilor formacircndu-se ulterior pete minuscule dure maronii sau negre Fructele

atacate nu se mai dezvoltă rămacircn mici și se stafidesc icircnainte de a ajunge la maturitate Icircn plus

prin injectarea salivei toxice se imprimă fructelor un gust şi miros neplăcut iar ţesuturile

degradate rămacircn ferme cacircnd fructele se coc La tomatele tinere atacul induce maturarea timpurie

reducerea dimensiunilor și greutății fructelor Punctele de hrănire devin porţi de intrare a

ciupercilor și bacteriilor

Biologie primăvara adulţii migrează din zonele icircnvecinate icircn spaţiile protejate atacacircnd culturile

plantelor gazdă Adulţii şi nimfele se hrănesc prin extragerea sevei plantelor icircn urma hrănirii

apăracircnd simptomele caracteristice

Femelele pot depune aproximativ 30-130 de ouă grupate icircntr-un singur strat pe fața inferioară a

frunzelor Perioada de incubație poate dura aproximativ 20 de zile icircn funcție de temperatură

Primul stadiu nu se hrăneşte şi nimfele stau grupate la locul de eclozare Stadiile nimfale doi şi

trei stau de asemenea grupate dar se dispersează dacă sunt deranjate icircn schimb stadiile patru şi

cinci şi adulţii se răspacircndesc icircn cultură

Măsuri de management

Măsuri preventive

- controlul riguros al buruienilor din spaţiile protejate şi din vecinătatea acestora reducacircnd astfel

numărul de insecte

- utilizarea culturilor capcană

- eliminarea locurilor de iernare preferate

- utilizarea de soiuri sau hibrizi rezistente la atac

- utilizarea de culturi alternative mai puțin atractive pentru insecte

Măsuri curative

metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare și

parazite ce pot icircn mod natural să mențină un nivel scăzut al gradului de atac icircn special asupra

pontei (Trissolcus spp Telenomus spp) dar şi specii entomopatogene (Bacillus thuringiensis)

IMPORTANT

Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate

Specie invazivă prezentă icircn Romacircnia din anul 2010 (Grozea şi colab 2012)

Este vector de virusuri

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Frankliniella occidentalis (Pergande) Denumire populară tripsul californian

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania

Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 250 de familii botanice icircn spaţii

protejate atacă cu preponderenţă tomate ardei castraveți vinete pepeni salată ceapă praz dar

și specii de flori

Descriere

Adult au aproximativ 2 mm corpul este oval-alungit convex dorsal masculii fiind mai mici

decacirct femelele (09 mm) La femele culoarea variază de la galben deschis icircn perioada de vară

pacircnă la maron accentuat iarna icircn timp ce masculii au culoarea gălbui deschis aproape albă

Antenele prezintă 8 articole (fig 1)

Larvă la eclozare sunt albe-hialine cu lungimea de 05 mm apoi culoarea devine gălbui deschis

şi ating15 mm antenă cu şase segmente

Pupa este imobilă

Ou sunt opace reniforme

Fig 1 Adulți (httpswwwcabiorg) Fig 2 Atac pe fructe (httpwwwtswvramporg) Simptome adulții și larvele icircnțeapă și sug seva din țesuturile frunzelor florilor și fructelor Pe

organele atacate se observă pete de decolorare care devin argintii sau brune Pe frunzele atacate

simptomele se pot observa de-a lungul nervurilor Din cauza atacului organele afectate se pot

deforma și devin succeptibile pentru instalarea ciupercilor și bacteriilor patogene (fig 2) Ritmul

de creștere al plantelor este icircncetinit bobocii florali datorită atacului nu se mai deschid la atacuri

mari obținacircndu-se producții reduse fără aspect comercial

Biologie icircn seră tripsul se icircnmulțește pe tot parcursul anului și poate avea icircntre 12 și 15 generații

Temperatura optimă de dezvoltare este de 25ordmC Femelele depun ouăle icircn țesuturile frunzelor

florilor dar și pe fructe O femelă poate depune icircntre 20 și 40 de ouă acestea fiind sensibile la

uscăciune și temperaturi scăzute Larvele au patru stadii de dezvoltare primele două sunt foarte

active producacircnd pagube organelor pe care se dezvoltă Larvele se retrag pentru icircmpupare icircn sol

uneori icircn florile plantelor gazdă Ciclul biologic icircn seră este complet icircn 14 zile la temperaturi de

30degC şi 44 de zile la temperaturi de 15 ordmC Durata de dezvoltare este de 1-3 zile larvele de prima

vacircrstă trei zile larvele de vacircrsta a doua o zi stadiul de prepupă 10 zile stadiul de pupă iar

femelele adulte trăiesc icircn general 40 de zile

Măsuri de management

Măsuri preventive

- utilizarea la plantare a unui material liber de tripşi

- monitorizarea culturilor prin capcane lipicioase de culoare albastră sau galbenă pentru

depistarea insectelor şi inspectarea periodică a plantelor pentru evidenţierea larvelor

- icircndepărtarea plantelor cu simptome de virus pentru a preveni infestarea altor plante

- arderea resturilor de plante după desființarea culturilor din spații protejate

- icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de infestare şi

rezervor de virusuri

- instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de

pătrundere a tripşilor icircn spaţiu

- mulcirea cu folie pentru a bloca retragerea larvelor icircn sol

Măsuri curative

metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de

a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate

săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)

metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare

Amblyseius barkeri Amblyseius cucumeri Amblyseius degenerans Anthocoris nemorum

Chrysoperla carnea Orius spp Sunt menționați și nematozi paraziți ai speciei Steinernema

feltiae dar și fungi entomopatogeni ca Verticillium lecanii Zimm

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOSPILAN 20

SP 20SG GAZELLE ndash 004 KOHINOR 200 SL TALENT ndash 075 lha SANOMECTIN

PRO 18 - 60-80 mlhl

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- MOSPILAN 20SP GAZELLE - 3 zile

- KOHINOR 200 SL TALENT - 7 zile

- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile

IMPORTANT

Vector de viroze acest trips transmite icircn stadiul de larvă la tomate virusul de carantină

TSWV (Tomato spotted wilt virus) și TSV (Tobacco streak ilavirus) ambele deosebit de

dăunătoare pentru culturile de tomate

Specia prezintă rezistenţă la o serie de produse de protecţie a plantelor

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Polyphagotarsonemus latus (Banks)

Denumire populară păianjenul lat acarianul lat

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie polifagă atacă cu preponderenţă tomate ardei gras vinete fasole

castraveți cartof și alte specii cultivate icircn sere solarii și cacircmp

Descriere

- femelele adulte au 165-200 microm lungime piriforme de culoare alb-gălbuie Masculii sunt mai

mici aproximativ 110 microm lungime corpul este aplatizat avacircnd culoarea gălbuie (fig 1) Nimfele

sunt transparente acest stadiu putacircnd dura 1-3 zile Oul este oval hialin pe suprafaţa lui sunt

prezente mai multe racircnduri longitudinale de bulbi caracteristice speciei

- avacircnd dimensiuni microscopice acești acarieni nu se pot observa cu ochiul liber dar simptomele

de atac sunt vizibile

Fig 1 Adulți (httpswwwentocsiroau) Fig 2 Atac pe tomate (httpswwwpestnetorg)

Simptome Larvele și adulții se hrănesc cu seva țesuturilor icircn principal pe foliajul tacircnăr pe

partea inferioară a frunzelor dar colonile pot fi prezente şi pe alte organe ale plantei cum ar fi

boboci florali fructe lăstari Atacul porneşte de la bază şi se răspacircndeşte spre partea superioară

Plantele prezintă următoarele simptome stagnarea creșterii ramificarea puternică icircn zona de

vacircrf uscarea și căderea bobocilor floriferi avortarea florilor gofrarea decolorarea micşorarea

deformarea brunificarea şi suberificarea frunzelor brunificarea şi suberificarea fructelor (fig 2 )

La atac puternic cultura poate fi compromisă icircn special prin uscarea pedunculilor florali şi

suberificarea fructelor

Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului Icircn condiții optime icircn

sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile Femelele depun 35-50 de ouă pe partea

inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Acest dăunător poate fi răspacircndit de către

insecte (musculița albă și afide forma aripată) şi cu sol infestat Populaţia de acarieni creşte rapid

icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată

Măsuri de management

Măsuri preventive măsuri agrotehnice controlul culturii precedente pentru a preveni transmiterea acarianului de

la un sezon la altul curăţarea serei şi a echipamentelor (ex instalaţiile de irigare) creşterea

nivelului de umiditate deoarece influenţează negativ dezvoltarea acarienilor icircndepărtarea

plantelor cu simptome pentru a icircmpiedica răspacircndirea icircn cultură controlul periodic al răsadurilor

şi culturilor din seră pentru semnalarea timpurie a dăunătorului aplicacircnd ulterior măsuri de

combatere icircn timp util

Măsuri curative

metode biologice

-pentru menținerea unor densități scăzute icircn sere se pot utiliza specii de acarieni prădători

Phytoseiulus persimilis Amblyseius californicus Neoseiulus barkeri sau alte specii prădătoare

cum ar fi Macrolophus caliginosus De asemenea pentru reducerea nivelului populaţiilor de

acarieni se realizează cu ciuperca entomopatogenă Beauveria bassiana

- tratamentele cu extract de usturoi sunt eficiente icircmpotriva acarienilor

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor

- VERTIMEC PRO ndash 12 lha şi

- APACHE ndash 015-1 lha

-icircn condiții de seră tratamentele cu acaricide ar trebui aplicate doar icircn situaţia icircn care controlul

biologic nu a fost eficient se realizează la atingerea pragului economic de 1-3 acarienifrunză sau

5-8 plante atacate şi se selectează astfel icircncacirct să fie protejată fauna utilă şi albinele

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

- Timp de pauză

- VERTIMEC PRO- 3 zile

- APACHE- 3 zile

IMPORTANT

Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate la tomate

Este o specie extrem de polifagă

Unele populaţii de acarieni au dezvoltat rezistenţă la unele grupe de produse chimice

Controlul poate fi dificil la soiurile cu frunze gofrate

Fișa măsurilor privind managementul integrat al

organismului dăunător

Spodoptera exigua (Huumlbner) Denumire populară buha cucurbitaceelor

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă

Spodoptera exigua are o gamă largă de plante gazdă insecta fiind dăunătoare culturilor de

legume cacircmp și flori Printre culturile de legume susceptibile se numără tomatele sparanghelul

fasolea sfecla brocoli varza conopida țelina vinetele salată ceapa mazărea ardeii cartoful

ridichea spanacul cartoful dulce napul

Descriere

Adult de mărime medie anvergura aripilor 25-30 mm aripile anterioare de culoare gri ndash

maronii de obicei cu un model neregulat şi o pată deschisă de forma unei alune aripile

posterioare uniform gri sau albe tivite cu o linie icircnchisă pe margini (fig 2)

Larve icircn mod normal prezintă cinci stadii au culoare variabilă verde deschis sau gălbui icircn

primele două stadii apar dungi deschise icircn stadiul trei colorate mai icircnchis dorsal icircn stadiul patru

icircn stadiul cinci au variaţii de culoare de la verde dorsal cu roz sau galben ventral şi o linie albă

laterală Dorsal se poate observa o serie de pete icircnchise la culoare uneori larvele pot fi foarte

icircnchise la culoare aproape negre (fig 1)

Ou circular de culoare alb-verzuie acoperit cu un strat de solzi dacircnd aparenţă pacircsloasă

Pupă prezentă icircn sol de culoare brun-deschis aproximativ 15-20 mm

Fig 1 Larve Spodoptera exigua Fig 2 Adult Spodoptera exigua

(httpentnemdeptufledu)

Simptome Femelele depun oăle icircntr-o masă de 50-150 ouă pe dosul frunzei adesea aproape de inflorescenţe

sau vacircrful lăstarilor O femelă poate depune icircntre 300 şi 600 de ouă şi acestea eclozează icircn două-

trei zile Larvele tinere sun gregare icircn primele vacircrste (stau icircmpreună) se hrănesc pe partea

inferioară a frunzelor lăsacircnd intactă epiderma superioară şi nervurile mari Larvele mai mari

devin solitare produc perforaţii neregulate icircn frunze iar cele de ultimele vacircrste cauzează

defolierea completă aplantelor La tomate pot fi consumaţi mugurii și punctele de creștere iar

fructele perforate

Biologie Numărul de generații variază icircn funcție de condițiile climatice Ciclul biologic poate fi

complet de la cacircteva zile pacircnă la 24 de zile O larvă la 20 de plante de tomate poate produce

pagube economice

Măsuri de management

Măsuri preventive

- inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă

(pragul de acţiune este 03 larveplantă

- icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere

- icircndepărtarea buruienilor din zonele icircnvecinate

- icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii icircn mod regulat

- utilizarea de bariere (capcane)

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea

- virusului nuclear polihedrosis obţinut din Spodoptera exigua care are capacitatea de a

omoricirc larvele icircn 3-6 zile

- unor produse pe baza bacteriei Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a

doua generaţie) şi ciupercii Beauveria bassiana

- nematozilor entomopatogeni (Rhabditida Steinernematidae și Heterorhabditidae) dar

eficacitatea nematozilor icircn omoracircrea larvelor este dependentă de gradul de umiditate

de aceea nematozii sunt mai eficienţi cacircnd larvele coboară icircn sol pentru icircmpupare

- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus

maculiventris

metode chimice LANNATE 20 SL ndash 125 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

LANNATE 20 SL - 7 zile

IMPORTANT

Fluturele este un dăunător polifag

Daunele sunt determinate de hrănirea larvelor care lasă plantele complet defoliate

Controlul buruienilor este important deoarece plantele spontane reprezintă o sursă de

infestare

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Tetranychus urticae Koch

Denumire populară păianjenul roşu comun

Plante gazdă este cea mai polifagă specie de acarian icircn spaţii protejate atacacircnd peste 300 de

specii de plante gazdă

Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia

Descriere

adult este extrem de mic abia vizibil cu ochiul liber femelele adulte măsoară aproximativ 04

mm lungime sunt de formă elipsoidală au culoare variabilă de la verde deschis brun şi galben

pacircnă la carmin sau roşu icircnchis masculul este piriform şi mai mic decacirct femela măsuracircnd 022-

035 mm lungime dar şi de culoare mai deschisă (fig1) Femele prezintă două forme de vară de

culoare galbenă pacircnă la verde cu două pete negre dorsal şi de iarnă care este mai icircnchisă la

culoare adesea portocalie sau roşie Culoare poate varia şi icircn funcţie de planta gazdă dar şi de

alţi factori

larva are formă elipsoidală de culoare galben-palid la eclozare devine verde-gălbui după hrănire

şi prezintă numai trei perechi de picioare (fig 2)

ou formă sferică de culoare pală translucid se icircnchide la culoare pe parcursul dezvoltării

Fig 1 Adulţi (mascul şi femelă) (httpswwwcabiorg) Fig 2 Ou şi larvă (httpjennytfrecwsuedu)

Simptome

-păianjenii colonizează partea inferioară a frunzelor iar prin icircnţepăturile pe care le produc

celulele ţesutului se golesc icircn urma absenţei sevei şi provoacă icircngroșarea sau icircngălbenirea

frunzelor Petele necrotice apar icircn stadiile avansate ale leziunilor frunzelor

-pe măsură ce infestarea devine severă frunzele par bronzate sau argintii devin fragile și cad

prematur plantele nu mai fructifică normal şi dau recolte scăzute

-defolierea completă poate apărea dacă acarienii nu sunt controlați

-atacul acarienilor la floarea deschisă provoacă o icircnroșire și dispariția petalelor care seamănă cu

arderea prin pulverizare

-frunzele şi tulpina plantelor sunt acoperite cu ţesătura acarienilor vizibilă cu ochiul liber

Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului dezvoltarea avacircnd loc

icircntre 12 şi 40degC Icircn condiții optime icircn sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile

Femelele depun 35-50 de ouă pe partea inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Poate

fi răspacircndit prin activitatea omului (unelte deplasarea icircn seră) cu plante infestate curenţi de aer

insecte (musculița albă și forma aripată a afidelor) dar şi cu sol infestat Populaţia de acarieni

creşte rapid icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată

Măsuri de management

Măsuri preventive

curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre

ciclurile de cultură

creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de

acariani (dar favorizează bolile fungice)

controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora

Măsuri curative

metode biologice

-pentru controlul dăunătorului sunt folosiţi cu succes prădătorii cel mai eficient fiind acarianul

Phytoseiulus micropilis acesta putacircnd reduce pacircnă aproape de zero populaţia acarianului Alte

specii de acarieni prădători eficace Neioseiulus californicus N fallacis N longispinosus

Galemdromus occidentalis (rata de eliberare a prădătorilor depinde de densitatea acarianului

fitofag de cultură temperatură)

- lansarea buburuzelor din genul Stethorus foarte eficientă fiind specia Stethorus punctillum care

poate consuma 1000 de ouă de acarieni icircn 2-3 săptămacircni

- utilizarea tripşilor prădători cum ar fi Scolothrips sexmaculatus (eficientă mai ales pentru

spaţiile uscate şi cu temperaturi mari

- preparatele entomopatogene avacircnd la bază ciupercile Enthomophthora thaxteriana şi E

adjarica s-au dovedit eficiente cu condiţia să se menţină o umiditate atmosferică aproape de

saturaţie o anumită perioadă de timp

-utilizarea de produse alternative cum ar fi săpun sau ulei esențial de muşeţel oregano

portocale care ar putea fi utile pentru limitarea dezvoltării acarianului

metode chimice cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM TARGO - 06-08

lha KANEMITE SC pentru plante cu icircnălţimea lt 50 cm ndash 0625 l ha icircn 600 l apă pentru

plante cu icircnălţimea icircntre 50-125 cm ndash 0938 lha icircn 900 l apă pentru plante cu icircnălţimea ˃125 cm

ndash 125 lha icircn 1200 l apă APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile INVERT

18 EW 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile

Timp de pauză

- VOLIAM TARGO - 3 zile

- KANEMITE - 7 zile

- APACHE - 3 zile

- INVERT 18 EW - 3 zile

IMPORTANT

Este una din speciile de acarieni care se găsesc frecvent icircn spaţii protejate şi produc daune

economice la culturile afectate

Acarianul poate trăi și pe plante spontane ceea ce poate constitui o sursă de infestare

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Thrips tabaci Lind

Denumire populară tripsul tutunului tripsul cepei

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă este o specie polifagă care atacă specii de plante din 25 familii botanice ex

legume (tomate ardei castraveţi vinete varză salată conopidă ) flori (trandafir garoafă

crizanteme gerbera orhidee) pomi (cais prun piersic) etc Dăunătorul este prezent atacirct icircn spaţii

protejate cacirct şi icircn cacircmp

Descriere

Adult 08-1 mm lungime corp alungit icircngust şi plat de culoare galbenă sau brună ndashcastanie

Antenele sunt formate din şapte articole Picioarele sunt galbene femurul şi tibia cu nuanţe slab

cenuşiu Aripile anterioare sunt de culoare uniform brun gălbuie prezintă două nervuri

longitudinale cu franjuri pe margine iar cele posterioare prezintă o singură nervură longitudinală

(fig1)

Larva asemănătoare cu adultul de culoare albă-palidă la icircnceput apoi verzuie sau gălbuie are

09-1 mm lungime antene din şase articole

Ou eliptic albicios depus icircn epiderma frunzelor sau florilor

Fig 1 Adult Fig 2 Atac pe frunze

( wwwbioforceconz) (www7inrafr)

Simptome adulţii şi larvele colonizează frunzele vacircrfurile vegetative şi florile şi sug seva din

ţesuturi producacircnd daune directe Icircn urma atacului apar pete galbene-cenuşii mai ales de-a lungul

nervurilor şi icircn timp ţesuturile atacate se necrozează De asemenea foliajul prezintă numeroase

pete argintii care corespund celulelor golite de conţinut (fig 2)

Biologie icircn condiţii de seră nu intră icircn diapauză se icircnmulţeşte tot tipul anului avacircnd pacircnă la 10

generaţii uneori 14 De asemenea cacircnd temperatura şi umiditatea sunt optime o generaţie se

dezvoltă icircn 16-20 de zile icircn schimb durează 20 de zile la 20oC şi 11 zile la 30

oC La 25degC durata

stadiilor a fost de 6 zile pentru ou 61 zile pentru larvă 14 zile pentru nimfă şi de 28 zile pentru

adult O femelă poate depune pacircnă la 50 de ouă pe parcursul vieţii

Măsuri de management

Măsuri preventive

rotaţia culturilor

folosirea foliei de mulci pentru a bloca contactul tripsului cu solul (tripsul se transformă

icircn adult icircn sol)

icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de

infestare şi rezervor de virusuri

instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de

pătrundere a tripşilor icircn spaţiu

arderea resturilor de plante rămase la desfiinţarea culturii

Măsuri curative

metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de

a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate

săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)

metode biologice tratamente cu Amblyseius swirskii Typhlodromus tripsi (acarieni prădător)

Aelothrips fasciatus (trips) Coccinella 7-punctata Coccinella undecimpunctata (buburuze)

Chrysoperla carnea

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -

10 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl VERTIMEC 18 EC ndash 60 ndash 80 mlhl

MATCH 050 EC ndash 15 lha

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- VYDATE 10 L - 21 zile

- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile

- VERTIMEC 18 EC - 3 zile

- MATCH 050 EC - 7 zile

IMPORTANT

Atacul este foarte periculos la răsaduri

Dăunătorul este vector principal icircn transmiterea tospovirusurilor la tomate ardei

castraveţi inclusiv Tomato spotted wilt virus

Identificarea larvelor şi adulţilor se face prin analiză la microscop

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Trialeurodes vaporariorum Cockerell

Denumire populară musculița albă de seră

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă specie extrem de polifagă culturile de tomate din spațiile protejate fiind adesea

cele mai sever infestate

Descriere Adultul prezintă corpul alungit alb-gălbui acoperit de o secreție ceroasă albă pulverulentă (fig

1) Aripile de culoare albă nepătate bine dezvoltate și cu nervațiune redusă și rotunjite la bază

sunt ținute relativ plane cacircnd sunt icircn repaus Dimensiunile corpului sunt mici de 115- 15 mm

masculul fiind ușor mai mic decacirct femela

Oul este fusiform cu diametrul de 022-024 mm prevăzut cu un pedicel scurt la depunere fiind

de culoare alb-gălbui iar după două zile devine negru-violet cu reflexe metalice

Nimfa neonată are forma ovală de culoare galbenă-palid cu ochii roșii Ultimul stadiu de

dezvoltare al nimfeii denumit bdquopupariurdquo este de formă ovală turtit dorso-ventral cu colorit

verde pal și acoperit de o secreție ceroasă albă Pe partea dorsală a frunzei se văd ca niște

picături mici albe cu aspect ceros

Fig 1 Musculița albă de seră icircn diferite stadii de dezvoltare (http www7inrafr)

Simptome Adulții și larvele formează colonii pe spatele frunzelor icircn urma atacului frunzele se gofrează se

icircngălbenesc se usucă pornind de la margine și cad Pe frunze apare fenomenul de rdquorouă de

miererdquo din cauza dejecțiilor zaharoase ale insectei și ulterior acestea se acoperă cu fumagină

Plantele atacate au colorație anormală apare piticirea se ofilesc au creştere icircntacircrziată dau

producții reduse și chiar se usucă

Biologie Icircn condiții de seră musculița se dezvoltă icircn tot cursul anului putacircnd avea 10-12

generații care se suprapun astfel că icircn același timp sunt prezente toate stadiile După 2-3 zile de

la apariție femela icircncepe depunerea pontei alcătuită din 10-50 ouă numărul total depus de o

femelă fiind icircntre 100-500 Ouălele sunt depuse pe partea inferioară a frunzelor grupate icircn cerc

sau izolat Incubația la temperatură medie de 20-23ordm C durează 9-13 zile stadiul nimfal 9-11

zile iar stadiul de pupariu 7-12 zile Durata ciclului de dezvoltare este de 4-6 săptămacircni icircn seră

Dezvoltarea este influențată de temperatură umiditate atmosferică lumină și planta gazdă

Măsuri de management

Măsuri preventive

-distrugerea resturilor vegetale dezinfecţia solului și a incintei icircndepărtarea buruienilor care pot

fi surse de infestare din sere și din jurul spațiilor protejate

-utilizarea răsadurilor care să provină din locuri de producție libere de dăunători

- monitorizarea culturilor prin amplasarea capcanelor lipicioase care permit detecţia dăunătorului

Măsuri curative

metode biologice prin utilizarea de preparate fungice pe bază de Beauveria bassiana

Paecilomyces fumosoroseus Verticilium lecanii diferite specii de prădători Chrysopa carnea

Hippodamia comvergens Macrolophus caliginosus Delphastus pusillus sau specii de paraziți

Encarsia formosa și E mundus

- rezultate bune dau şi stropirile cu soluție din săpun de casă sau cu soluții obținute din tutun coji

de portocale sau lămacirci sau din ardei iuți

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor PROXIMO ndash50-

75 mlhl HARPUN- 75 ml100 l apa de la apariţia inflorescenţelor pacircnă la coacere prima

aplicare efectuacircndu-se la apariţia primilor adulţi VYDATE 10 G ndash 30-55kghaVYDATE 10L ndash

10 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha SANMITE 10 EC ndash 15 lha JUVINAL 10 EC ndash

005ha LIDER 200 SL ndash 075 lha

- utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum doar icircn situații de urgență

preferacircndu-se acele produse care sunt selective pentru duşmanii naturali Se va urmări acoperirea

cu soluție icircn special a părții inferioare a frunzelor

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză PROXIMO - 3 zile

HARPUN - 3 zile

VYDATE 10G - 21 zile

VYDATE 10L - 21 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

SANMITE 10 EC - 3-7 zile

JUVINAL 10 EC - 1-3 zile

LIDER 200 SL - 3 zile

IMPORTANT

Specie DEOSEBIT de dăunătoare pentru plantele cultivate icircn spaţii protejate

Fișa măsurilor pentru managementul integrat

al organismului dăunător

Tuta absoluta Meyrick

Denumire populară molia minieră a frunzelor minierul tomatelor

Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia

Plante gazdă dăunător al culturii de tomate dar poate ataca şi alte plante din familia

Solanaceae cum ar fi Solanum tuberosum (cartof) Solanum melongena (vinete) Capsicum

annuum (ardei) diverse buruieni icircn Italia a fost semnalat şi pe Phaseolus vulgaris (fasole)

Descriere

Adult culoare brună-cenuşie uşor argintată cu pete mici negre pe aripile anterioare are

lungimea de 5-7 mm anvergura aripilor de 8-10 mm antene filiforme (fig1)

Larva are 05 mm de culoare crem şi capul negru la eclozare atinge 7-10 mm la completa

dezvoltare este de culoare galben-verzuie uneori cu tentă roşcată şi icircn ultimul stadiu prezintă o

bandă neagră pe protorace (fig 2)

Ou eliptic de culoare variabilă de la alb pacircnă la galben la depunere devine aproape negru icircn

momentul eclozării

Pupa de culoare verzuie la icircnceput devine brun icircnchis icircn momentul apariţiei adultului

Fig 1 Adult Fig 2 Larvă

(foto ANF) (foto ANF)

Simptome ponta este depusă pe partea inferioară a frunzelor Larvele atacă toate părţile aeriene

ale plantelor de tomate şi pot produce pagube icircn toate stadiile de dezvoltare ale plantelor Acestea

produc prin hrănire mine neregulate care icircn stadiu avansat de atac devin necrotice Galeriile

produse icircn tulpină influenţează negativ dezvoltarea plantelor Fructele pot fi atacate icircncă de la

apariţie şi galeriile formate pot fi invadate ulterior de patogeni secundari

Larvele pot fi depistate cu uşurinţă deoarece preferă staţionarea pe mugurii apicali flori sau

fructele icircn formare pe care se văd resturi de culoare neagră produse prin hrănire

Biologie insecta are un potenţial productiv foarte mare ciclul biologic fiind complet icircn 29-38

zile Ouăle sunt depuse pe partea aeriană a plantelor o femelă depunacircnd icircn cursul vieţii

aproximativ 260 de ouă Eclozarea durează 5-7 zile la temperatura de 26-30degC şi umiditate

relativă de 60-75 larvele trecacircnd ulterior prin 4 stadii larvare icircn aproximativ 20 de zile

Icircmpuparea are loc icircn sol la o adacircncime de 1-2 cm icircn interiorul minelor sau pe frunze Dăunătorul

nu intră icircn diapauză atacircta timp cacirct există hrană disponibilă După 10-13 zile de la icircmpupare apar

adulţii care pot trăi 30-40 zile icircn condiţii optime de laborator

Căi de răspacircndire prin plante destinate plantării fructe ambalaje zborul adulţilor

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător

monitorizarea culturii prin instalarea capcanelor care au rol de a pune icircn evidenţă prezenţa

dăunătorului dar şi de colectare a indivizilor

asigurarea etanşeităţii serelor şi utilizarea plaselor de insecte

smulgerea şi distrugerea prin ardere a plantelor suspecte a fi infestate

eliminarea icircn totalitate a buruienilor gazdă din imediata vecinatate

Măsuri curative

metode biologice prin

- tratamente cu BACTOSPEINE DF 033-066 kgha administracircndu-se de la eclozare şi icircn

primele stadii

- insecticide bazate pe bacteria Bacillus thuringiensis

- paraziţi Trichogramma cacoeciae

- prădători Nesidiocoris tenuis Macroliphus caliginosus

metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM

TARGO ndash 08 lha ALVERDE ndash 10 lha NUPRID AL 200 SC ndash 10 lha AFFIRM ndash 15 kgha

ACTARA 25 WG ndash 02 kgha

- tratamentele sunt necesare mai ales icircn ciclul doi de cultură

Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

VOLIAM TARGO - 3 zile

ALVERDE - 3 zile

NUPRID 200 SC - 3 zile

AFFIRM - 3 zile

ACTARA 25 WG - 3 zile

BACTOSPEINE DF - nu este necesar

IMPORTANT

La tomate au fost icircnregistrate pierderi de recoltă icircntre 50-100

Combaterea chimică este dificilă datorităţii capacităţii larvelor de a se hrăni icircn interiorul

frunzelor şi potenţialului biotic ridicat

Adulţii sunt nocturni deci greu de detectat icircn timpul zilei

225 Nematozi

1 Meloidogyne spp ndash nematozi galicoli

Fișa măsurilor pentru managementul integrat al

organismului dăunător

Meloidogyne spp Goeldi

Denumire populară nematozi galicoli

Statut nu sunt organisme de carantină prezente icircn Romacircnia Speciile semnalate icircn sere sunt

Meloidogyne arenaria M incognita şi M javanica

Plante gazdă extrem de polifage fiind semnalate pe mai mult de 1500 specii de plante care

aparțin la peste 40 familii botanice Icircn țara noastră produc daune mari la tomate cultivate icircn spaţii

protejate

Descriere adulţii prezintă dimorfism sexual evident prin forma şi dimensiunile celor două sexe

femelele au corpul rotund icircn timp ce masculii sunt vermiformi

Fig 1 Gale pe rădăcini de tomate (https wwwforestryimagesorg)

Simptome Primele simptome se manifestă prin ofilirea frunzelor și stagnarea icircn creștere urmată

de uscarea plantei de la vacircrf spre bază După 3-4 săptămacircni pe rădăcini se observă apariția galelor

specifice (fig 1) Pagubele produse culturilor sunt icircn funcție de gradul de infestare a solului și de

momentul cacircnd se produce atacul la nivelul rădăcinilor Icircn cazul plantelor tinere un atac puternic

poate compromite cultura La nivelul galelor vasele libero-lemnoase sunt opturate iar circulația

sevei se icircntrerupe determinacircnd putrezirea rădăcinilor și uscarea plantelor Icircn cele mai multe

cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și Verticillium spp care

grăbesc pieirea plantelor

Biologie Icircn seră nematozii galicoli ai rădăcinilor se icircntacirclnesc icircn tot cursul anului și pot avea 4-8

generații O femelă poate depune icircntre 300-1000 ouă dar icircn condiții optime numărul ouălor poate

ajunge pacircnă la 2000 Larvele de vacircrsta a II-a numite și larve de invazie se răspacircndesc icircn sol icircn

căutarea rădăcinilor diferitelor plante le perforează și pătrund icircn țesuturi de regulă icircn apropierea

vacircrfului de creștere După o perioadă scurtă de hrănire larvele devin imobile și rămacircn icircn aceleași

locuri pacircnă la sfacircrșitul dezvoltării Odată cu hrănirea larvele secretă niște enzime care determină

hipertrofierea țesuturilor din zonele de atac dacircnd naștere la niște umflături denumite gale Icircn

condiții termice normale numărul femelelor este mai mare decicirct cel al masculilor icircn timp ce la

temperaturi scăzute numărul masculilor este mai mare decacirct al femelelor Durata ciclului biologic

este influențată de temperatura și umiditatea solului precum și de calitatea hranei variind icircntre

25-90 zile

Măsuri de management

Măsuri preventive

utilizarea unor răsaduri sănătoase libere de nematozi

menţinerea solului curat rotaţia culturilor icircndepărtarea buruienilor

crearea și folosirea de soiuri și hibrizi cu rezistență la nematozi prin transferul unor gene

de rezistență de la specia Lycopersicum peruvianum cum ar fi Ronita Rossol Piernita

Piersol Anahu Gilestar sau cei produşi icircn țara noastră Oltbrid Craiobrid IR-18 IR-34

M-14

deschiderea serelor şi oprirea icircncălzitului icircn anumite perioade pe timpul iernii

Măsuri curative

metode fizice dezinfectarea solului prin tratamente termice cu aburi la temperaturi de

90-100ordmC timp de 2-3 ore dă rezultate bune dar icircn prezent această metodă se practică pe

scară redusă datorită consumului ridicat de energie și a costului acesteia o soluţie mai

ieftină este solarizarea solului

metode biologice aplicarea agenţilor Pasteuria penetrans utilizat icircn controlul M

incognita pe tomate și Paecilomyces lilanicus icircn controlul M incognita pe cartof

Verticillium chlamydosporium parazitează ouăle icircn UK

metode chimice utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar BASAMID

GRANULE 500 kgha la sol cu icircncorporare icircnainte de plantare VYDATE 10 L -10 lha

NEMATHORIN 10 G ndash 15 kgha aplicat pe racircnd VYDATE 10 G ndash 30 -55 kgha

VELUME PRIME 400 SC ndash 625 mlha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din

produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii

limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la

recoltare

Timp de pauză

- BASAMID GRANULE - nu este necesar

- VYDATE 10 L - 21 zile

- NEMATHORIN 10 G - 70 zile

- VYDATE 10 G - 21 zile

- VELUME PRIME 400 SC - nu este necesar

IMPORTANT

Identificarea cu acurateţe a speciilor presupune examen microscopic de laborator

Icircn cele mai multe cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și

Verticillium spp care grăbesc pieirea plantelor

Bibliografie selectivă

- Alexandri Al Olangiu M Petrescu M Rădulescu E Rafailă C (1972) - Tratat de

fitopatologie agricolă Ed Academiei RSR p 72-76

- Alford D V (1991amp1995) ndash A colour atlas of pest of ornamental trees shrubs and flowers

Manson Publishing

- Costache M Roman T Costache C (2003) ndash Ghid pentru recunoașterea și combaterea bolilor

și dăunătorilor la legume Ed Agris p 115

- Csoka G (2003) ndash Leaf mines and leaf miners Forest Research Institute Tipografia Agroform

Budapest pag 37-39

- Deheleanu A Albina Macedon - Extras Producţia Vegetală Horticultura nr 101981

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare pag 25-28

- Dobreanu Ecaterina Manolache Constantin (1969) ndash Fauna RSR- Insecta Vol VIII fascicula

5 Homoptera pag 90 Editura Academiei RSR București1969

- Dobrin Ionela Frăsin Loredana Pașol P (2007) ndash Tratat de entomologie specială Editura

Ceres București pp 5-398

- Docea E Severin V Baicu T Pop I (1976)- Icircndrumător pentru recunoașterea și combaterea

bolilor plantelor cultivate Ed Ceres București p150-151 p147-148 p152

- Gigon V Camps C Le Corff Josiane Biological control of Tetranychus urticae by

Phytoseiulus macropilis and Macrolophus pygmaeus in tomato greenhouses Available from

httpswwwresearchgatenetpublication [accessed Mar 19 2018]

- Grozea I Stef R Virteiu AM Carabet A Molnar L 2012 Southern green stink bugs (Nezara

viridula L) a new pest of tomato crops in Western Romania Research Journal of Agricultural

Science 44 (2)24-27

- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Florian T Vlad M 2015 Trophic

evolution of southern green stink bugs (Nezara viridula L) in western part of Romania Bulletin

of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca Horticulture

72(2)371-375

- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Marcu Viorela Draga Diana (2015)

The Spread of Nezara viridula (HemipteraPentatomidae) species from its first occurrence in

Romania BulletinUASVM Horticulture 73(2) 2016 Print ISSN 1843-5254 Electronic ISSN

1843-5394

- Hussey N W Read W H Hesling J J (1969) ndashThe pest of protected cultivation The biology

and control of glasshouse and mushroom pests pp 404

- Jones JB Stall RE Zitter TA (2006)- Compendium of Tomato Diseases APS Press (The

American Phytopathological Society) p19 Pl23AB p22 Pl28 AB pag9-10 Pl11 p13-14

Pl15B p18-19 Pl21B

- Manolache C Boguleanu Gh şi colab (1978) - Tratat de zoologie agricolă vol I Ed

Academiei Romacircne pag440

- Perju T Ghizdavu (2001) - Tratat de zoologie agricolă vol V Ed Academiei Romacircne

Bucureşti pag 396

- Pașol P Dobrin Ionela Frasin I (2007) - Tratat de entomologie specială dăunătorii culturilor

horticole Ed Ceres Bucuresti p 110-111

- Pop IV Tratat de Virologie Vegetală Vol III- Virusurile Culturilor Horticole Ediţia I Editura

Printech Bucureşti 2009 p109-117 p 124-127 p 159-171

- Popescu Ghe (2005) - Tratat de patologia plantelor vol III Ed Eurobit p 15 33

- Roșca I Rada Istrate (2009) ndash Tratat de entomologie (agricultură horticultură silvicultură)

Alpha MDN Buzău Pag 331

- Quarantine pests for Europe Second Edition Data sheets on quarantine pests for the European

Union and for the European and Mediterranean Plant Protection Organisztion Prepare by CABI

and EPPO for the European Union p 981-985 p 1146-1151 p 1388-1392 p 1367-1372

- Roșca I Drosu S Bratu E (2001) ndash Entomologie horticolă specială Ed Editura Didactică și

Pedagogică RA p 309

- Roşca I Iacomi Beatrice Michaela (2012) ndash Bolile şi dăunătorii din principalele

agroecosisteme legumicole Alpha MDN Buzău p 67

- Săvescu A și colab (1982) ndash Tratat de zoologie agricolă Dăunătorii plantelor cultivate Vol II

Editura Academiei RSR pag 172 -178

- Săvescu A (1961) - Album de protecţia plantelor II

- Severin V Iliescu C H (2006) Bolile bacteriene ale plantelor Ed Geea p 158-173

- Spencer KA (1973) ndash Series Entomologica vol 9 Agromyzidae (Diptera) of Economic

Importance The Hague

- Scortichini M Le Malattie Batteriche delle colture agrarie e delle specie forestali Edagricole ndash

Edizioni Agricole p 329-330

- Standard OEPP PP 229 (1) Buletin OEPP 34 pp 41-42

- Ureche Camelia (2010) ndash Insectele miniere din Romacircnia Editura Pim pg 244

-Teodorescu G Roman T Sumedrea M (2003) ndash Entomologie Horticolă - dăunători specifici și

metode de combatere Ed Ceres București p 67

- Zhang Zhi-Qiang (2007)- Mites of greenhouses Identification Biology and control CABI

Publishing

Resurse www

httpswwwcabiorg

httpsgdeppoint

httpswwwplantwiseorg

httpsagumassedu

httpwwwhorticultorulro

httpshortuwexedu

httpwwwagroatlasru

httpwwwaomidoribiocontrolcom

httpinfluentialpointscom

httpentnemdeptufleducreatureshtm

httpsagumassedu

httpswwwagrolinkcombr

httpwwwagrihujiacil

httpwww7inrafr

httpgreenhouseipmorg

httpwwwtswvramporg

httpswwwosueds

httpswwwamericantomatogrowersorg

https wwwhortcornelledu

httpswwwgardeningknowhowcom

httpswwwmissouribotanicalgardenorg

httpswww agndsuedu

httpswwwbotanistiiro

httpswwwparadisverdero

httperecifasufledutomato-scouting-guidediseases

httpswwwideegreenit

httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests

httpwwwalamycom

Page 12: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 13: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 14: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 15: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 16: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 17: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 18: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 19: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 20: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 21: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 22: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 23: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 24: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 25: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 26: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 27: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 28: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 29: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 30: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 31: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 32: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 33: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 34: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 35: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 36: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 37: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 38: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 39: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 40: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 41: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 42: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 43: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 44: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 45: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 46: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 47: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 48: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 49: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 50: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 51: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 52: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 53: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 54: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 55: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 56: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 57: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 58: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 59: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 60: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 61: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 62: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 63: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 64: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 65: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 66: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 67: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 68: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 69: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 70: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 71: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 72: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 73: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 74: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 75: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 76: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 77: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 78: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 79: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 80: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 81: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 82: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 83: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 84: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 85: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 86: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 87: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 88: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 89: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 90: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 91: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 92: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 93: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 94: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 95: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 96: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 97: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 98: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE
Page 99: GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI … · 2018. 7. 9. · GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE ÎN SPAŢII PROTEJATE