ghid pentru recunoaŞterea Şi combaterea bolilor Şi … · 2018. 7. 9. · ghid pentru...
TRANSCRIPT
AUTORITATEA NAŢIONALĂ FITOSANITARĂ
GHID PENTRU RECUNOAŞTEREA ŞI COMBATEREA
BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR LA TOMATE CULTIVATE
IcircN SPAŢII PROTEJATE (SERE SOLARII TUNELURI)
INTRODUCERE
Prezentul ghid se adresează fermierilor asociaţiilor de producători precum şi tuturor celor
interesaţi cu scopul de a facilita recunoaşterea rapidă a celor mai importante organisme dăunătoare
culturilor de tomate cultivate icircn spaţii protejate (sere solarii tuneluri) şi de a oferi soluţii privind
controlul eficient al acestora Ghidul furnizează informaţii utile de natură practică icircnsoţite de
imagini cu organismele dăunătoare şi simptome ale atacului produs de acestea la tomatele cultivate
icircn spaţii protejate
Cultivarea legumelor icircn spaţii protejate reprezintă fără icircndoială un avantaj faţă de culturile
tradiţionale care sunt supuse condiţiilor de climă şi sol producţia obţinută fiind nesigură Icircn spaţii
protejate se obţin producţii icircn extrasezon de calitate superioară şi semnificativ mai mari decacirct la
culturile din cacircmp deoarece intervenţia asupra factorilor de producţie se face mult mai uşor
Culturile din spații protejate necesită icircn schimb costuri ridicate icircn special cu infrastructura dar şi
cu tehnologia de cultură materialul de plantare utilizat etc Ministerul Agriculturii și Dezvoltării
Rurale şi-a propus să ajute fermierii cu o serie de programe icircn vederea creșterii competitivității
agroalimentare și a dezvoltării durabile a spațiului rural icircn condiții de siguranță alimentară și
mediu icircnconjurător protejat Un astfel de program se referă la un produs deficitar pe parcursul
anului respectiv tomatele Astfel strategia guvernului are icircn vedere 40000 de fermieri beneficiari
costurile atribuite programului ridicacircndu-se la 120 mil euroan din bugetul de stat
Gestionarea cu succes a bolilor şi dăunătorilor se asigură prin aplicarea unui program de
protecţie integrată care include o serie de componente printre care metode biologice
agrofitotehnice mecanice fizice şi chimice Abordarea icircn practica fitosanitară a managementului
integrat al organismelor dăunătoare se bazează pe menţinerea populaţiei organismului dăunător
sub pragul economic de dăunare
Măsurile de carantină fitosanitară cultivarea soiurilor adaptate zonal semănatul icircn perioada
optimă care asigură protecţie faţă de atacul organismelor dăunătoare metodele agrotehnice care
reduc mecanic o mare parte din rezerva biologică a organismelor dăunătoare (rotaţia culturilor
lucrările solului ndash arături discuit distrugerea samulastrei) sunt cacircteva măsuri aplicabile icircn
contextul managementului integrat Icircnmulţirea şi lansarea dirijată a paraziţilor şi prădătorilor
amplasarea capcanelor feromonale utilizarea preparatelor microbiologice (virusuri bacterii
ciuperci protozoare) sunt alte căi abordabile care au ca efect reducerea nivelului populaţiilor de
organisme dăunătoare fără a aplica tratamente chimice
Aplicarea produselor de protecţie a plantelor este o intervenţie cu impact puternic şi
complex asupra agroecosistemelor avacircnd o serie de avantaje dar şi dezavantaje legate mai ales de
toxicitatea produselor utilizate De asemenea aplicarea repetată a acestor produse duce la apariţia
fenomenului de rezistenţă a organismelor dăunătoare faţă de produsele de protecţie a plantelor
utilizate ceea ce atrage după sine necesitatea aplicării unui mare număr de tratamente şi respectiv
cheltuieli exagerate metoda devenind nerentabilă Icircn plus utilizarea unor doze mai mari decacirct cele
indicate icircn prospectele care icircnsoţesc produsele de protecţie a plantelor duce la apariţia unor
fenomene de fitotoxicitate (arsuri pe frunze stagnarea creşterii icircngălbeniri) Alegerea unor
produse de protecţie a plantelor selective pentru fauna utilă şi aplicarea acestora icircn concentraţiile
corespunzătoare reprezintă un deziderat icircn strategia de management integrat
O altă verigă care duce la limitarea utilizării nejustificate a produselor de protecţie a
plantelor este monitorizarea organismelor dăunătoare icircn vederea cunoaşterii dinamicii populaţiei
stabilirea speciilor ldquocheierdquo care justifică aplicarea tratamentelor şi punerea icircn evidenţă a
duşmanilor naturali care pot limita nivelul populaţiei de organisme dăunătoare
Elaborarea şi aplicarea unui program de protecţie faţă de boli şi dăunători nu se poate
realiza fără diagnosticul corect al acestora precum şi al duşmanilor naturali prezenţi icircn cultură
Identificarea cu acurateţe şi icircntr-un timp cacirct mai scurt este o condiţie esenţială pentru aplicarea
măsurilor icircn timp util şi eficiente din punct de vedere economic
Capitolul 1 Simptome produse de organismele dăunătoare la tomate cultivate icircn spaţii
protejate
11 Simptome produse de ciuperci
Ciupercile fitopatogene acţionează puternic asupra plantei la nivel biochimic fiziologic şi la
nivel anatomo-morfologic Icircn general bolile plantelor de cultură produse de ciuperci se caracterizează
prin cacircteva tipuri principale de simptome care permit şi identificarea lor Confirmarea organismului
dăunător se face icircnsă după un examen de laborator
Simptomele ce apar pe diferitele organe ale tomatelor (Lycopersicun lycopersicon) sunt variate
după cum urmează
Putregaiuri produse prin degradarea şi distrugerea diferitelor organe ale plantelor atacate sub
influenţa enzimelor secretate de ciuperci de exemplu Botrytis cinerea Fusarium sp Phytophthora
parasitica
Ofilirea plantelor simptom care apare ca o consecinţă a atacului unor organisme dăunătoare ce
dereglează regimul de apă cum ar fi Fusarium oxysporum f sp lycopersici Verticillium albondashatrum şi
Verticillium dahliae
Pătările frunzelor de diferite culori icircn diferite faze de vegetaţie sunt simptome foarte răspacircndite la
toate tipurile de boli cum ar fi Colletotrichum coccodes Fulvia fulva Septoria lycopersici Alternaria
spp
12 Simptome produse de bacterii
Icircn cazul bacteriozelor care afectează tomatele pot fi icircntacirclnite următoarele tipuri de simptome
Pătări și ciuruiri cu forme şi mărimi diferite (circulare sau neregulat circulare cu sau fără aureolă-
halou)
- apar pe frunze tulpini flori şi fructe pe frunze dezvoltarea petelor este limitată de nervuri iar petele
apar unghiulare pe tulpini pătările au formă de dungi sau benzi
- pe vreme umedă şi caldă ţesuturile infectate exsudează masa de bacterii producacircnd şi icircmbolnăvirea
altor plante
- porţiuni de ţesut foliar adesea cad lăsacircnd icircn frunză orificii de formă neregulată cu margini zdrenţuite
ciuruirea reprezintă stadiul final al bolii la nivelul ţesuturilor plantei gazdă
Exemplu Xanthomonas campestris pv vesicatoria Pseudomonas syringae pv tomato Clavibacter
michiganensis subsp michiganensis
Ofiliri
- cauzate de pătrunderea bacteriilor icircn xilem unde se multiplică şi migrează
- apa şi substanţele nutritive nu mai pot fi transportate avacircnd ca rezultat slăbirea ofilirea şi moartea
plantei
- bacteriile distrug adesea părţi ale pereţilor celulelor xilemice se răspacircndesc şi se multiplică icircn
ţesuturile parenchimatice adiacente icircn diferite puncte de-a lungul vaselor omoracircnd celulele
- bacteriile care produc aceste simptome pătrund prin răni ce expun elementele vasculare
Exemplu Clavibacter michiganensis subsp michiganensis
Ulcere (ulceraţii) leziuni
- apar pe tulpini
- sunt numai o parte a simptomului de boală
- aspectul lor nu este icircntotdeauna lucios şi moale ci poate fi sub formă de crăpături ale tulpinii zone
necrotice pe părțile aeriene ale plantei
- icircn unele cazuri ţesutul putrezit moare şi icircn tulpină pot să apară cavităţi
- bacteriile pătrund prin răni iar icircn plantele tinere şi prin deschideri naturale
Exemple Pseudomonas corrugata
13 Simptome produse de virusuri
Virusurile produc boli cu simptome ușoare pacircnă la foarte grave denumite viroze Spre deosebire
de alți agenți patogeni virusurile produc infecții sistemice prezente icircn toate organele plantelor
La tomate aceste simptome se manifestă prin
- Nanismul sau piticirea (micșorarea icircnălțimii plantelor)
- frecvent icircntacirclnit la Pepino mosaic virus Tomato mosaic virus
- Mozaic se manifestă
pe frunze zone de culoare verde-gălbuie difuze care alternează cu zone de culoare verde
(Tomato mosaic virus) icircntre nervuri pete mici clorotice dispersate pe toată suprafața limbului
(Tomato mosaic virus) pete de culoare verde-icircnchis și bășicareardquo suprafeței frunzelor la Pepino
mosaic virus
pe fructe zone mai deschise la culoare pe fructele icircn curs de coacere (Pepino mosaic virus)
- Pătări inelare se manifestă
- pe frunze pete inelare clorotice de culoare negricioasă (Tomato black ring virus) inele și linii
sinuoase necrotice (Tomato ringspot virus) pete sau leziuni clorotice sau necrotice situate icircn
jurul punctului unde a avut loc inocularea virusului prin icircnțepăturile tripşilor vector (Tomato
spotted wilt virus) pete brune sau de culoarea bronzului icircn stadiu mai avansat al bolii pe partea
inferioară a frunzelor (Tomato spotted wilt virus)
pe fructe pete arcuri sau formațiuni inelare de culoare maron verzuie mai deschise la culoare
decicirct restul suprafeței la fructele icircn curs de maturare (Tomato spotted wilt virus) desene inelare
superficiale concentrice de culoare gri sau brună (Tomato ringspot virus) pete brune pe fructele
verzi și desene inelare divers colorate pe fructele icircn curs de maturare (Tomato black ring virus)
- Necroze se manifestă icircn lungul pețiolurilor frunzelor și tulpinii icircntr-un stadiu mai avansat distrug
vacircrful plantei (Tomato black ring virus)
14 Simptome produse de insecte acarieni
Dăunări produse de organisme dăunătoare cu aparat bucal de ros care apar la exteriorul sau icircn
interiorul organelor atacate
perforarea frunzelor (larve fluturi ex Autographa gamma)
scheletarea frunzelor (larve fluturi ex Lacanobia oleracea Spodoptera littoralis)
minarea frunzelor (larve miniere Liriomyza spp Chromatomyia horticola Tuta
absoluta)
Dăunările produse de organisme dăunătoare cu aparat bucal de supt apar icircn urma faptului că
pentru hrănire dăunătorii introduc icircn țesuturi salivă conținacircnd enzime care determină modificări
morfologice și biochimice ale acestora printre care amintim
decolorarea organelor atacate frecvent a frunzelor (afide acarieni)
icircncrețirea și răsucirea frunzelor (afide)
deformarea şi decolorări ale fructelor (tripşi acarieni)
argintarea frunzelor (tripşi)
imprimarea unui miros caracteristic fructelor (ploşniţa Nezara viridula)
15 Simptome produse de nematozi
Nematozii fitoparaziţi au dimensiuni microscopice se localizează fie icircn țesuturile
rădăcinilor tulpinilor frunzelor sau icircn ovarele florilor (endoparaziți) fie la exteriorul organelor
atacate (ectoparaziți) fiind fixați de substratul alimentar cu aparatul lor bucal
Icircn urma hrănirii prin icircnțeparea și sugerea sucului celular nematozii pot să producă daune
care frecvent apar sub formă de
gale mici umflături ale țesuturilor vegetale pe seama cărora se hrănesc de exemplu pe
rădăcini (Meloidogyne spp)
stagnarea creşterii plantelor (Meloidogyne spp)
Capitolul 2 Organisme dăunătoare la tomate cultivate icircn spaţii protejate
Organismele dăunătoare plantelor şi produselor vegetale pot fi grupate icircn două categorii
organisme dăunătoare de carantină şi organisme dăunătoare non-carantină
Organismele dăunătoare de carantină sunt organismele care reprezintă o importanţă
economică potenţială pentru o zonă aflată icircn pericol care nu sunt prezente icircn acea zonă sau dacă
sunt prezente nu sunt larg răspacircndite şi fac obiectul unui control oficial Icircn ţara noastră organismele dăunătoare de carantină sunt reglementate prin Hotăracircrea
Guvernului 5632007 cu modificările şi completările ulterioare care transpune prevederile
Directivei 292000 a Uniunii Europene
21 Organisme dăunătoare de carantină la tomate (Lycopersicon lycopersicum)
Nr
crt
Denumire știinţifică şi
denumire populară
Răspacircndire geografică
Bacterii
1 Xanthomonas campestris pv
vesicatoria (Doidge) Vauterin
Hoste Kersters amp Swings -
pătarea bacteriană a tomatelor
Africa America Asia Oceania
Europa Austria Azerbaijan Belarus Bulgaria
Cehia Franța Grecia Ungaria Italia Polonia
Romacircnia Rusia Slovacia Slovenia Spania Turcia
2 Clavibacter michiganensis
subsp michiganensis (Smith)
Davis Gillaspies Vidaver amp
Harris - ofilirea bacteriană a
tomatelor
Africa America Asia Oceania
Armenia Azerbaijan
Europa Belarus Bulgaria Cipru Cehia Franța
Germania Grecia Ungaria Italia Letonia Polonia
Romacircnia Rusia Serbia Slovenia Spania Elveția
Turcia Ucraina
Virusuri și micoplasme
1 Tomato spotted wilt virus
(TSWV)-boala petelor de
bronz
Africa America Asia Oceania
Europa Albania Armenia Austria Azerbaijan
Belgia Bulgaria Croaţia Cipru Cehia Germania
Grecia Ungaria Italia Lituania Malta Republica
Moldova Romacircnia Muntenegru Rusia Serbia
Slovenia Spania Suedia Turcia Ucraina Franţa
Portugalia Olanda Norvegia
2 Tomato yellow leaf curl virus
(TYLC)-virusul icircncrețirii
galbene a frunzelor de tomate
Africa America Asia Oceania
Europa Cipru Franța Georgia Grecia Italia Malta
Portugalia Spania Turcia
3 Tomato ring spot virus
(ToRSV) - virusul pătării
inelare a tomatelor
Africa America Asia Oceania
Europa Belarus Croația Franța Lituania Serbia
Slovacia Slovenia Turcia
4 Tomato mottle virus ToMoV
(Florida tomato virus)
America
5 Tomato black ring virus-
(TBRV)-virusul pătării inelare
negre a tomatelor
Africa America Asia
Europa Albania Belarus Belgia Bulgaria Croația
Cehia Finlanda Franța Germania Grecia Ungaria
Irlanda Moldova Olanda Norvegia Polonia Rusia
Serbia Elveția Turcia Marea Britanie
Insecte acarieni
1 Bactericera cockerelli (Sulc)
(puricele melifer al tomatelor)
America Oceania
2 Bemisia tabaci (Gennadius)
populaţii non-europene
(musculița albă a tutunului)
Asia Africa America
Europa Austria Belgia Bosnia-Herțegovina
Bulgaria Cipru Croația Cehia Franța Giorgia
Germania Grecia Ungaria Italia Malta Muntenegru
Norvegia Olanda Polonia Portugalia Rusia Serbia
Slovenia Spania Elveția Turcia
3 Helicoverpa armigera
(Hubner)
(omida fructificațiilor)
Asia Africa America
Europa Albania Austria Belarus Belgia Bosnia-
Herțegovina Bulgaria Cipru Finlanda Franța
Georgia Germania Grecia Ungaria Italia
Macedonia Malta Moldova Muntenegru Polonia
Portugalia Romacircnia Rusia Serbia Slovacia
Slovenia Spania Elveția Turcia Ucraina
4 Keiferia lycopersicella
(Walshingam)
(minierul tomatelor)
America
Europa Absent
5 Liriomyza huidobrensis
(Blanchard)
(musca minieră sud-americană)
Asia Africa America
Europa Austria Bulgaria Croația Cipru Cehia
Finlanda Franța Germania Grecia Elveția Ungaria
Italia Malta Muntenegru Olanda Polonia Portugalia
Serbia Spania Turcia
6 Liriomyza sativae
(Blanchard)
(minierul tomatelor)
Asia Africa America Canada Oceania
Europa Turcia
7 Liriomyza trifolii (Burgess)
(musca minieră californiană)
Asia Africa America
Europa Albania Austria Belarus Belgia Bosnia-
Herțegovina Cipru Croația Finlanda Franța
Georgia Grecia Italia Malta Moldova Muntenegru
Olanda Portugalia Romacircnia Rusia Serbia Slovenia
Spania Elveția Turcia
8 Spodoptera eridania (Cramer)
(viermele sudic)
America
Europa Absent
9 Spodoptera frugiperda
(Smith)
(viermele frunzelor de porumb)
Africa America Canada
Europa Absent
10 Spodoptera littoralis
(Boisduval)
(noctuidul mediteraneean)
Asia Africa
Europa Cipru Franța Grecia Italia Malta
Portugalia Spania Turcia
11 Spodoptera litura (Fabricius)
(viermele tutunului)
Asia Africa America
Europa Rusia
Oceania
12 Thrips palmi (Karny)
(tripsul palmierilor)
Africa America Canada
Europa Absent
Nematozi
1
Nacobbus aberrans (Thorne)
Thorne and Allen
America
Europa Absent
2 Meloidogyne chitwoodi Golden
et al
Africa America
Europa Belgia Franţa Germania Olanda Portugalia
Turcia
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Clavibacter michiganensis subsp michiganensis
(Smith) Davis Gillaspies Vidaver amp Harris
Denumire populară ofilirea bacteriană a tomatelor
Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Lycopersicon spp Phaseolus vulgaris (fasole)
Pisum sativum (mazăre) Zea mays (porumb) Capsicum annuum (ardei) buruieni (Solanum douglasii
Solanum nigrum Solanum triforum)
Simptome
Boala apare icircn tot cursul perioadei de vegetație manifestacircndu-se diferit icircn funcție de organul afectat al
plantei astfel plantulele infectate mor rapid plantele adulte infectate se ofilesc lent și treptat pe
cotiledoane apar pete circulare de 1-5 mm icircn diametru cu centrul inițial albicios ulterior brun care se
unesc iar suprafața cotiledoanelor se icircncrețește pe frunzele tinere apar pete albicioase proeminente care
devin galben-verzui foliolele frunzelor mature se icircngălbenesc la margine și se răsucesc icircn jos de-a
lungul nervurii mediane pețiolul se curbează vasele conducătoare ale părților afectate se brunifică
țesutul medular se alterează și se colorează icircn galben pacircnă la brun roșcat pe tulpini și pețioli apar pete
longitudinale de culoare galbenă pacircnă la brun cu timpul țesutul din dreptul petelor crapă producacircnd
ulcerații fructele tinere se deformează rămacircn mici și se maturează prematur iar cele mature nu
prezintă simptome externe pulpa este colorată icircn galben iar vasele conducătoare icircn brun uneori apar
pete circulare de 3-6 mm diametru izolate sau dispuse icircn grupuri de culoare albă ulterior petele devin
lenticulare sau rămacircn rotunde maro-deschis cu o aureolă albă sau gălbuie cu asperități la centru (așa-
numitul simptom bdquoochi de pasărerdquo) semințe mici brune sau negre cu germinație redusă icircn cavitatea
pedunculară apar pete mici brune cu marginea icircntunecată pete care se extind și se unesc ulterior
Fig 1 Atac pe frunze (httpsgdeppoint) Fig 2 Atac pe tulpină (httpsgdeppoint)
Fig 3 Atac pe fructe Fig 4 Atac pe fructe
(httpsgdeppoint) (httpsalchetroncom)
Mod de răspacircndire
- pe distanțe mari principala cale de răspacircndire este transmiterea prin sămacircnță
- local răspacircndirea bolii este favorizată de picăturile de apă practicile culturale și utilizarea
echipamentelor contaminate
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea de sămacircnță sănătoasă certificată tratată chimic și termic tratamentul termic se realizează
prin scufundarea semințelor icircn apă fiartă la 56degC 30 min
extracția semințelor se realizeză cu HCl
utilizarea de soiuri rezistente
icircnființarea culturilor de răsaduri sănătoase
rotația culturilor la 4 ani
plantele atacate și cele din jur se scot (cu tot cu rădăcini și se introduc imediat icircn saci de
polietilenă) și se ard (bacteria poate rămacircne icircn sol o perioadă lungă)
este recomandată doar irigarea prin picurare
nu se efectuează lucrări atunci cacircnd pe plante sunt prezente picături de apă
combaterea buruienilor (care pot fi plante gazdă)
de la plantele infectate nu se recoltează semințe
după recoltare se stracircng resturile vegetale și se distrug prin ardere
tratarea solului cu produse pe bază de cupru
dezinfecţia serelor solariilor uneltelor macircinilor lucrătorilor etc
Măsuri curative
- combatere chimică cu următoarele produse CURENOX 50 ndash 15-2 Kg ha ZEAMA BORDELEZA
TIP MIFrdquo ndash 375-5 Kg ha CUPERTINE SUPER ndash 35 Kg ha ALCUPRAL 50 PU ndash 15-2 Kg ha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- CURENOX 50 - 3 zile
- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo - 3 zile
- CUPERTINE SUPER - 3 zile icircn seră 10 zile icircn cacircmp
- ALCUPRAL 50 PU - 3 zile
Icircntrucat este o boala sistemică tratamentele cu fungicide bactericide (cupru mancozeb) au eficiență
redusă
IMPORTANT
Plantele de tomate sunt sensibile pe toată durata vieții Bacteria se localizează icircn vasele
lemnoase unde produce cavități și supraviețuiește icircn resturile vegetale sol echipamente și
alte structuri ale serei icircn semințe rămacircnacircnd viabilă cel puțin 8 luni
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Xanthomonas campestris pv vesicatoria
(Doidge) Vauterin Hoste Kersters amp Swings
Denumire populară pătarea bacteriană a tomatelor
Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) buruieni (Datura
Hyoscyanum niger Lycium barbarum Nicotiana rustica Physalis Solanum spp) Solanum tuberosum
(cartof)
Simptome boală se instalează pe tot timpul perioadei de vegetație afectacircnd organele aeriene
Icircn stadiul de răsad
- pe frunzele tinere - apar pete galben-verzui brune cu centru necrozat și cu un exsudat cu aspect
de lacrimă
- pe hipocotil ocazional apar striații brune
La plantele mature
- pe frunze - apar pete circulare neregulate de 1-2 mm verde icircnchis cenușii brune cu aspect
hidrozat cu margini distincte răspacircndite de-a lungul nervurilor laterale și pe
marginea frunzelor uneori petele confluează icircn condiții de umezeală apare exsudat
iar suprafața leziunii și arealele icircnconjurătoare apar lucioase
- pe tulpini - icircn dreptul petelor țesutul se suberifică formacircnd verucozități și crăpături neregulate
- florile - cad icircn urma infecției și ca urmare numărul de fructe se reduce
- pe fructe - apar pete mici hidrozate gălbui brune cenușii crustoase cu halou gălbui alb
superficiale adanci
- leziunile de obicei se scufundă icircn centru și se icircnalță la margini dar se poate ca
icircntreaga leziune fie să se scufunde sau fie să se icircnalțe
- la coacerea fructelor țesutul din jurul leziunii rămacircne verde
- cacircnd atacul este puternic se produc crăpături (alb-maronii de 2-10 mm) ale
epidermei prin care pătrund alte microorganisme care determină putrezirea pulpei
fructului
- la fructele coapte nu se produce infecție secundară
La tomate
- pe frunze ndash apar leziuni neregulate icircnconjurate de zone apoase inițial verzi apoi maronii și
necrotice leziunile sunt frecvent icircnconjurate de un halou clorotic cacircnd leziunile fuzionează
apare arsura foliară
- pe tulpină ndash apar plesnituri de-a lungul ei iar pețiolii se necrozează
- pe fructe ndash apar inițial pustule mici ușor proeminente ulterior acestea cresc icircn dimensiune
devin maronii proeminente cu aspect rugos și icircnconjurate de un halou apos uneori leziunile
confluează
Atac pe tomate (httpsgdeppoint)
Mod de răspacircndire
- pe distanțe mari principala cale este transmiterea prin sămacircnță
- local răspacircndirea bolii este favorizată de picăturile de apă resturi vegetale practicile culturale și
utilizarea echipamentelor contaminate
Măsuri de management
Măsuri preventive
rotația culturilor
este recomandată irigarea pe rigole sau prin picurare
distrugerea prin ardere a resturilor de plante și buruieni rămase pe cacircmp după recoltare
utilizarea de sămacircnță sănătoasă (recoltată din plante sănătoase libere de boli) certificată tratată
chimic și termic (cu apă caldă 560C 30 minute)
utilizarea de soiuri rezistente
aerisirea spațiilor icircn sere și solarii
curățarea și dezinfecția echipamentelor a instrumentelor de lucru și a depozitelor
nu se efectuează lucrări atunci cacircnd pe plante sunt prezente picături de apă
efectuarea cu grijă a tuturor lucrărilor astfel icircncacirct leziunile să fie minime
IMPORTANT
Xanthomonas campestris pv vesicatoria este larg răspacircndită și produce pierderi economice la
tomate și ardei
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tomato spotted wilt virus (TSWV)
Denumire populară virusul ofilirii pătate a tomatelor
Statut este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă TSWV cuprinde un număr foarte mare de plante gazdă icircn principal tomate (Solanum
lycopersicum) ardei (Capsicum spp) vinete (Solanum melongena) cartof (Solanum tuberosum) ţelină
(Apium graveolens) mazăre (Pisum sativum) fasole (Phaseolus vulgaris) soia (Glycine max) tutun
(Nicotiana tabacum) etc
Simptome - pe frunze peţioluri tulpini clorozarea nervurilor prezenţa petelor brune pe faţa inferioară a frunzelor
tinere și uscarea limbului icircncreţirea sau contorsionarea frunzelor pete linii inele clorotice la icircnceput
apoi de culoarea bronzului şi necrotice icircn final pe frunze peţioluri și tulpini stoparea creşterii (vacircrful
plantei fiind curbat lateral) frunze mici mozaicate și deformate la tomatele care rezistă virusului
plantele tinere rămacircnacircnd pitice
- pe fructe pete arcuri formaţiuni inelare sau semiinelare de culoare roşiatică sau gălbuie cu epiderma
necrozată număr redus de fructe depreciate calitativ
Fig1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze (httpgardenerwikiacom) (httpwwwapsnetorg)
Mod de răspacircndire icircn sere virusul are ca vector principal de răspacircndire tripsul Frankliniella
occidentalis
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea materialului de plantare liber de virus
evitarea pătrunderii tripşilor de la exterior icircn spaţiile protejate prin utilizarea plaselor care reţin
insectele
producerea răsadului de tomate la distanţă de specii floricole gazdă pentru tripşi (crizanteme
begonii)
plantare timpurie
utilizare de soiuri rezistente la TSWV
combaterea vectorului
IMPORTANT
Simptomele TSWV variază icircn funcţie de speciile de plante gazdă şi de gradul de susceptibilitate
al acestora
cc op
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Bemisia tabaci (Gennadius)
Denumire populară musculița albă a tutunului
Statut populaţiile non-europene au statut de organism de carantină icircn Romacircnia este posibilă existenţa
populaţiilor europene
Plante gazdă este o specie polifagă și o putem găsi pe specii care aparțin următoarelor familii botanice
Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Euphorbiaceae Leguminosae Malvaceae Solanaceae
Convolvulaceae Icircn trecut era cunoscut mai ales ca un dăunător al culturilor de cacircmp din regiunile calde
cum ar fi tutun tomate bumbac Icircn timp a devenit responsabilă de daune provocate icircn serele din icircntreaga
lume și atacă icircn mod special Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum spp (ardei) Poinsettia
spp Hibiscus spp Gerbera spp Gloxinia spp
Descriere
Adultul are talie redusă de aproximativ 1 mm masculii sunt mult mai mici decacirct femelele corpul
galben icircnchis cele două perechi de aripi acoperite de o secreție ceroasă pulverulentă albă (fig1) Adulții
sunt asemănători cu alte musculiţe albe totuși icircn repaus adulţii de Bemisia tabaci ţin aripile icircn formă de
bdquocortrdquo icircn timp ce la Trialeurodes vaporariorum poziţia aripilor este mult mai plană Nimfa este plată de formă ovală neregulată și are lungimea de 07 mm
Pupariul este aplatizat cu contur neregulat prezintă pe partea dorsală peri lungi are tendinţa să fie mai
mare mai oval şi cu peri mai puţini pe frunzele netede
Oul este pedunculat are formă rotunjită la bază şi ascuţit apical de culoare maronie la cacircteva zile după
depunere lungime 02 mm
Fig1 Adult Fig 2 Atac pe fructe de tomate
Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda
Simptome
Plantele atacate prezintă următoarele simptome pete clorotice pe frunze nervuri icircngălbenite şi
icircngroşate icircngălbeniri mozaicări și răsucirea frunzelor precum şi deformarea tulpinilor și piticirea
plantelor Icircn cazul unor infestări severe plantele atacate se icircngălbenesc se ofilesc icircşi pierd frunzele
vigoarea plantelor este redusă și pot fi induse dezechilibre fiziologice De asemenea icircn urma atacului
dăunătorului pe frunze apare fenomenul de ldquorouă de miererdquo care diminuează capacitatea fotosintetică a
plantelor și determină apariția și dezvoltarea mucegaiurilor Atacul pe fructele de tomate poate provoca
o maturare inegală a acestora (fig 2)
De regulă toate stadiile dăunătorului se observă pe partea inferioară a frunzelor prin scuturarea
plantelor infestate adulţii zboară puţin şi se reaşază pe frunze
Biologie ciclul de viaţă prezintă şase stadii ou patru stadii nimfale şi adult Adulţii şi ouăle proaspăt
depuse se observă pe creşterile noi din vacircrful plantelor stadiul I şi II nimfal pe frunzele mai bătracircne de
la bază şi stadiile III şi IV nimfale icircntre aceste etaje Ouăle sunt dispuse rar icircn formă de cerc de regulă
izolate sau icircn grupuri mici eclozează după 5-9 zile la 30degC După eclozare stadiul I nimfal este mobil se
deplasează icircn căutarea locului de hrană după care rămacircne imobilizat pe durata celor patru stadii nimfale
Primele 3 stadii nimfale durează 2-4 zile icircn funcţie de temperatură ultimul numit puparium durează 6
zile după care apare adultul Icircmperecherea icircncepe la 12 h după ce apar și se repetă pe toată durata de
viață a adulților Femelele au o longevitate de aproximativ 60 zile icircn timp ce a masculilor este mai
scurtă (9-17 zile)
Măsuri de management
Măsuri preventive
- icircndepărtarea buruienilor icircnainte de icircnfiinţarea culturii deoarece pot constitui gazde pentru
musculiţele albe dar şi o sursă majoră de virusuri
- monitorizarea culturilor prin utilizarea capcanelor galbene lipicioase
Măsuri curative
metode biologice prin parazitoizi cum ar fi Encarsia luteola şi Eretmocerus spp agenți
entomopatogeni de tipul ciupercilor (Verticillium lacanii Beauveria bassiana) insecte prădătoare
(Macropholus caliginosus Franklinothrips vespiformis Delphastus pusillus Nabis spp Orius spp)
acarieni prădători (Amblyseius limonicus A swirskii Transeius montdorensis)
metode chimice prin utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar VYDATE 10 L ndash 10 lha
LANNATE 20 SL ndash 125 lha PROXIMO -50-75 mlhl la apariţia dăunătorilor şi SANMITE 10 EC ndash
15 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime
admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
VYDATE 10 L - 21 zile
LANNATE 20 SL - 7 zile
PROXIMO - 3 zile
SANMITE 10 EC - 3-7 zile
IMPORTANT
Este vector a peste 60 de virusuri ai plantelor inclusiv virusul de carantină Tomato yellow
leaf curl virus
Identificarea speciei necesită examen microscopic avacircnd icircn vedere că specia se aseamănă
foarte mult cu Trialeurodes vaporariorum specie extrem de frecventă icircn spaţii protejate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Helicoverpa armigera (Hubner)
Denumire populară omida fructificațiilor
Statut este organism de carantină reglementat pe plante destinate plantării de Dendranthema
Dianthus Pelargonium şi Solanaceae (Anexa II secţiunea II din HG 563-2007) prezent icircn Romacircnia pe
suprafețe mari
Plante gazdă specie polifagă care atacă peste 120 specii de plante cultivate și spontane dintre care
menționăm tomatele ardeii bamele mazărea fasolea garoafele gura leului etc Helicoverpa armigera
a devenit un important dăunător icircn culturile de seră și solarii
Descriere
Adultul lungimea corpului de 12-18 mm anvergura aripilor de 35-40 mm (fig1) de culoare variabilă
verde-gălbui brun-deschisă sau brun-icircnchisă Aripile anterioare prezintă pe marginea lor externă o linie
formată din 7-8 pete negricioase şi o bandă transversală brun-icircnchisă cu contur neregulat Aripile
posterioare au culoarea puţin mai deschisă cu o margine lată de culoare brună care conţine o zonă mai
pală nervurile sunt vizibile şi către bază au o pată icircn formă de virgulă de aceeași culoare
Larva icircn ultima vacircrstă are lungimea corpului de 30-40 mm și este de culoare variabilă de la verzui
pacircnă la roșcat-violet sau brun-icircnchis iar motivul descris poate forma umbre de verde galben-pai şi roz
murdar pacircnă la maron roşcat şi chiar negru Pe corp prezintă 5 dungi una dorsală mediană 2
suprastigmale și 2 substigmale (fig 2)
Oul hemisferic de 04-05 mm ornat cu numeroase striațiuni La depunere are culoarea alb-gălbui după
care devine verzui chiar maron icircnchis icircnainte de eclozare
Pupa de culoare maron stacojiu 14-18 mm lungime purtacircnd la extremitatea posterioară doi spini icircn
formă de cacircrlig
Fig1 Larvă (httpswwwcabiorgiscdatasheet) Fig 2 Adult (httpswwwcabiorgiscdatasheet)
Simptome pagubele provocate de acest dăunător sunt cauzate de hrănirea vorace a omizilor pe frunze
mai ales icircn fazele inițiale de după eclozare Mai tacircrziu pătrund icircn fructe și formează galerii unde lasă
numeroase dejecții făcacircndu-le improprii pentru consum De asemenea fructele atacate de larve cad
prematur sau se infectează secundar cu diferiți agenți patogeni
Biologie iernează icircn stadiul de pupă icircn sol icircntr-o celulă ovală de pămacircnt la adacircncimea de 7-25 cm
Fluturii zboară pe icircnserate și noaptea hrănindu-se cu nectarul florilor Ouăle sunt depuse izolat pe
frunzele tulpinile și inflorescențele plantelor gazdă O femelă poate depune icircntre 300-3000 ouă icircn
medie 500-1000 Ouăle eclozează icircn trei zile la 225degC perioada larvară durează 18 zile tot la 225degC şi
se prelungeşte pacircnă la 51 de zile la 175degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă
icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere
icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de
infestare
Măsuri curative
metode fizice prin amplasarea capcanelor atractive pentru ambele sexe cu rol de a pune icircn evidenţă
prezenţa dăunătorului dar şi de atragere şi omoracircre a acestora
metode biologice prin utilizarea
- unor produse pe baza de bacterii ex Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a
doua generaţie) şi virusuri ex Helicoverpa armigera nuclear polyhedrosis virus
- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus maculiventris
metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar ALVERDE - 10 lha icircn 1000
l apă ha MATCH 050 EC ndash 100 mlhl VOLIAM TARGO - 06-08 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime
admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- ALVERDE - 3 zile
- MATCH 050 EC - 7 zile
- VOLIAM TARGO - 3 zile
IMPORTANT
Se recomandă icircnchiderea spaţiilor protejate pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii
adulților
Adulţii sunt migratori şi pot parcurge distanţe mari (˃100 km)
Larvele şi adulţii pot fi identificaţi cu exactitate faţă de alte specii prin examen de laborator
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Liriomyza trifolii (Burgess)
Denumire populară musca minieră a plantelor de seră musca minieră
Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă semnalată pe 22 specii de plante gazdă fiind considerat principalul
dăunător al tomatelor icircn spaţii protejate
Descriere Adultul muscă mică lungime 13-23 mm de culoare neagră-cenușie Femelele sunt puțin mai mari
decacirct masculii Aripile nu depășesc lungimea corpului și au nervurile negre Scutelul este galben perii
ventrali de culoare galbenă pronotul și scutul de culoare neagră cu reflexe cenușii
Oul este sferic de 02-03mm la depunere albicios - cenușiu ușor translucid
Larva apodă și acefală de 3 mm lungime la icircnceput transparentă apoi galben-portocalie prezintă
posterior două stigme triunghiulare caracteristice
Pupa 18-23 mm lungime ovală ușor turtită ventral de culoare variabilă galben-portocalie deschis
pacircnă la maron auriu
Fig 1 Atac de Liriomyza trifolii (foto ANF) Fig 2 Adult L trifolii (foto ANF)
Simptome Minele de pe frunze și punctele de hrănire sunt de regulă cele mai evidente semne privind
prezența dăunătorului Icircnțepăturile de hrănire produse de femele apar ca niște adacircncituri circulare de
culoare albicioasă iar cele pentru pontă sunt ceva mai mici și dispuse mai uniform circular Minele
produse de larve vizibile tot pe partea superioară a frunzelor sunt tipic sinuoase foarte răsucite și de
formă neregulată lărgindu-se pe măsură ce larva se dezvoltă inițial de culoare verde apoi devin albe
odată cu icircmbătracircnirea țesutului
Biologie o generație se dezvoltă icircn 15-20 zile icircn funcție de temperatură Adulții zboară dimineața
copulația avacircnd loc la 24 de ore de la apariție Femelele trăiesc 15-30 zile timp icircn care depun 25-640 de
ouă icircn serii de cacircte 17 pe zi După 2-5 zile apar larvele care formează mine icircn țesutul palisadic al
frunzei unde rămacircn 4-7 zile pacircnă la completa dezvoltare Icircmpuparea are loc icircn afara minei de regulă icircn
stratul superficial al solului de lacircngă planta gazdă și durează 10-12 zile Icircn spații protejate specia
dezvoltă mai multe generații pe an care se suprapun
Măsuri de management
Măsuri preventive
controlul materialului de plantare icircnainte de icircnființarea culturii
distrugerea resturilor vegetale şi dezinfectarea solului și incintei
monitorizarea culturilor pentru detectarea adulţilor (capcane) şi larvelor (inspectarea plantelor)
Măsuri curative
metode fizice utilizarea capcanelor galbene lipicioase metodă eficace de capturare a adulților icircn
timpul perioadei de vegetație metode biologice utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius palliles
Chrysocharis parksi Diglyphus begini ploșniței prădătoare Cyrtopeltis modestus sau a nematodul
parazit Neoaplectana carpocapsae
-un produs inofensiv faţă de mediu şi om este Lasertrade 240 SC (05 lha) insecticid biologic obţinut din
fermentaţia bacteriei Saccharopolyspora spinosae din sol
metode chimice utilizarea insecticidelor trebuie să fie ținută la minimum doar icircn situații de urgență
preferacircndu-se acele produse care distrug cel mai puţin fauna utilă Stropirile se vor efectua doar la
apariția focarelor de infecție cu insecticide avizate folosind alternativ produse cu substanţă activă
diferită Produsele de protecţie a plantelor care se vor folosi sunt APACHE 015 lha SAFRAN 18 EC
- 09 lha icircn 1000 l apă VARGAS 18 EC - 09 lha icircn 1000 l apă ACTARA 25 WG (aplicat la sol ) ndash
08 kgha preventiv şi curativ la 4-5 zile de la plantarea răsadurilor de tomate icircn solarii VYDATE 10 L -
10 lha VOLIAM TARGO - 06-08 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii limitelor maxime
admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- APACHE - 3 zile
- SAFRAN 18 EC - 3 zile
- VARGAS 18 EC - 3 zile
- ACTARA 25 WG - 3 zile
- VYDATE 10 L - 21 zile
- LASER 240 SC - 3 zile
- VOLIAM TARGO - 3 zile
- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile
IMPORTANT Principala sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din
serele icircnmulțitor
Icircnțepăturile provocate de adulți sunt porți de pătrundere a altor tipuri de organisme
dăunătoare
22 Organisme dăunătoare non- carantină la tomate cultivate icircn spaţii protejate
221 Ciuperci
1 Alternaria sp - alternarioză
2 Botrytis cinerea PersFr - putregaiul cenușiu
3 Colletotrichum coccodes Wallr - antracnoza
4 Dydimella lycopersici Kleb - putrezirea coletului
5 Fulvia fulva ( Cladosporium fulvum) (Cooke) - pătarea cafenie a frunzelor de tomate
6 Fusarium sp - ofilirea fuzariană (fuzarioză)
7 Leveillula taurica (Lev) Arnaud - fainarea tomatelor
8 Septoria lycopersici - pătarea albă a frunzelor de tomate
9 Phytophtora infenstans (Mont) de By - mana tomatelor
10Phytophtora parasitica Dast - putregaiul coletului sau mana de sol a
tomatelor
11 Pytium ultimum Trow - căderea și putrezirea plăntuțelor
12 Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold şi Verticillium dahliae Kleb ndash ofilirea verticiliană
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Alternaria sp
Denumire populară alternarioza
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate cartof vinete ardei
Simptome boala se manifestă pe tulpini frunze și fructe Plantele pot fi atacate icircn toate fazele de
dezvoltare
Icircn răsadniță atacul apare icircn porțiunea bazală a tulpiniței pete alungite brune care se extind de jur
icircmprejur determinacircnd ofilirea și uscarea răsadului
După transplantare icircn spaţii protejate sau icircn cacircmp pe frunze apar pete circulare cenuşii-brunii cu
zonalităţi concentrice numite şi bdquopete ţintărdquo Petele la icircnceput mici se extind concentric pot atinge 2
cm icircn diametru şi prezintă un inel galben
Pe zona brunificată apare un mucegai fin negru iar ţesuturile se brunifică se subţiază şi uneori se rup
frunzele prezentacircnd perforaţii
Icircn condiţii de umiditate ridicată boala evoluează rapid apare veştejirea şi uscarea frunzelor ceea ce
duce la desfrunzirea icircnainte de vreme şi oprirea din creştere a fructelor ce nu se maturează
Dacă fructele sunt atacate cacircnd sunt mici se icircnnegresc și cad cu ușurință de pe plante
Fructele atacate prezintă zone scufundate brune cu crăpături şi cu zonalităţi concentrice
Fig 1 Atac pe tulpină (httpsimagesbugwoodorg) Fig 2 Atac pe frunze (httpsimagesbugwoodorg)
Foto D Blancard ( INRA)
Mod de răspacircndire
Răspacircndirea ciupercii de la plantă la plantă de la un etaj de frunze la altul se face prin intermediul
sporilor duşi de vacircnt sau de picăturile de apă Temperatura cuprinsă icircntre 2-35degC şi umiditatea
atmosferică de 100 sunt condiţii favorabile atacului Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face
prin miceliu sporii de pe resturile vegetale şi prin seminţele provenite din fructele parţial atacate
Ciuperca se poate răspacircndi cu uşurinţă icircn terenurile bogate icircn humus cele icircngrăşate excesiv icircn solurile
cu lipsă de magneziu şi pe diferite plante cartof vinete măselariţă ciumăfaie mătrăgună
Măsuri de management
Măsuri preventive
Tomatele se vor planta icircn soluri icircngrăşate echilibrat fără lipsă de magneziu curate de buruieni Solul
serelor şi solariilor va fi icircn prealabil dezinfectat termic sau chimic Măsurile de igienă culturale
obligatorii ca stracircngerea şi arderea resturilor vegetale sau icircngroparea lor icircn profunzime limitează
atacul ciupercii Icircntre măsurile agrotehnice remarcăm asolamentul icircn care tomatele nu trebuie să
revină pe sola ce a fost infestată cu Alternaria decacirct după 4 ani Utilizarea irigării la baza plantelor și
nu prin aspersiune pentru a nu disemina sporii ciupercii Aerisirea solariilor serelor dimineața
devreme sau seara tacircrziu pentru a evita formarea condensului pe frunze
Măsuri curative combatere chimică cu următoarele produse
- GRISU - 10 lha
- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)
- REVUS TOP -06 lha
- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie
Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe
- BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha
- VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha
- AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă
- ORTIVA TOP ndash 1 lha
- ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- GRISU - 3 zile
- CIDELY TOP - 3 zile
- REVUS TOP - 3 zile
- ORTIVA 250 SC - 3 zile
- BRAVO 500 SC - 3 zile
- VITRA 50 WP - 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp
- AZBANY - 3 zile
- ORTIVA TOP - 7 zile
- ORTIVA OPTI - 3 zile
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Botrytis cinerea PersFr Denumire populară putregaiul cenușiu al tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate
Simptome putregaiul cenușiu al tomatelor apare pe toate părțile aeriene ale plantelor Cel mai
caracteristic simptom al bolii icircl reprezintă prezența a numeroase mase de spori pe țesuturile necrozate
astfel icircncacirct acestea au un aspect pufos de culoare gri-icircnchis
Pe frunze
La icircnceput atacul se manifestă pe frunzele moarte de la baza plantei apoi pot fi invadate țesuturile
tinere Boala este asociată cu plantele mature care au un foliaj dens Umiditatea ridicată icircn foliajul
plantelor pe timpul nopții este suficientă pentru dezvoltarea bolii astfel icircncacirct nu este de preferat o
perioadă prelungită cu umiditate ridicată
Pe frunzele tinere infecția apare sub formă de zone necrozate adesea icircn forma literei ldquoVrdquo
progresează spre pețiol și apoi pătrunde icircn tulpină
Pe tulpină
La răsaduri leziunile pe frunzulițe se extind și cuprind icircntregul limb apoi pețiolul iar icircn final
tulpina Infecția poate icircnconjura tulpina provoacă ofilirea tuplina icircși pierde culoarea se dezvoltă cancere
ceea ce conduce la declinul plantei
Pe flori
Cum boala progresează pe plantele mature florile se infectează și ele se brunifică și mor sau
ciuperca trece din petalele infectate icircn sepale și de aici crește icircn fructul aflat icircn dezvoltare De asemenea
petalele infectate pot rămacircne atașate de fruct iar ciuperca pătrunde icircn fruct și apoi se deplasează către
tulpină
Pe fructe
Pe fructe simptomele sunt tipice de putregai moale cu zone distruse care devin albicioase De
obicei pielița se rupe icircn centrul zonelor afectate dar rămacircne icircntreagă icircn rest Sporii ciupercii se dezvoltă
icircn aceste zone cu țesuturile distruse Eventual icircntregul fruct devine afectat și se mumifică
Un simptom neobișnuit pe fructe icircl reprezintă apariția de halouri numite ldquopete fantomărdquo Icircn
centrul acestor halouri apar puncte mici necrotice Haloul este de culoare albă circular de 3-8 mm icircn
diametru Un număr mare de halouri pe fructe face ca acestea să aibă un aspect neplăcut și să fie greu de
comercializat
Fig 1 Leziuni pe frunze Fig 2 Cancere pe tulpini Fig 3 Simptome pe inflorescențe Foto David M Ingram Plant Foto The Ohio State University Foto D Maeso INIA Las Brujas Uruguay
Management Network 2006
Fig 4 Fructe infectate icircn seră Fig 5 Pete fantomă Fig 6 Mumificarea fructelor (httpswwwextensionumnedu) (httpcreerbizbotyrishtml) Spheragro Diseases and
plant pathologies Sevilia Spania
Mod de răspacircndire Sporii ciupercii sunt foarte ușor răspacircndiți de vacircnt Insectele pot răspacircndi patogenul prin icircnțeparea
sau rănirea plantelor
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircndepărtarea și distrugerea plantelor a resturilor infectate și a buruienilor care pot fi gazde pentru
această ciupercă
menținerea unei temperaturi și ventilații adecvate prin reducerea supraaglomerării plantelor și a tăierii
lor judicioase
evitarea excesului de apă pe plante
evitarea irigării icircn exces
sterilizarea macircinilor și a uneltelor de lucru icircn mod regulat
evitarea rănirii plantelor
evitarea aplicării repetate de tratamente cu săruri metalice ale fungicidelor ethylene bis
dithiocarbamate (intensifică severitatea bolii)
evitarea asocierii sărurilor metalice cu fungicidele
evitarea cultivării tomatelor pe solurile nisipoase acide care au un conținut ridicat de apă
efectuarea tratamentelor cu fungicide icircnainte ca plantele să-și formeze un foliaj dens (este imposibil de
acoperit frunzele senescente din centrul unui foliaj dens)
asigurarea unui raport calciu- fosfor de 2 la 1 sau mai mare icircn pețiolul frunzelor (este de ajutor icircn
controlul bolii)
Măsuri curative
tratarea cu var a solurilor acide pentru a crește conținutul de calciu icircn plante și a reduce sensibilitatea
acestora
tratamente cu ORTIVA TOP ndash 1 lha ORTIVA OPTI ndash 20-25 lha TOPSIN M 500 SC ndash
17 lha BRAVO 500 SC ndash 15-2 lha GRISU ndash 101 lha Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de
pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză ORTIVA TOP ndash 7 zile ORTIVA OPTI ndash 20-25 ndash 3 zile TOPSIN M 500 SC
ndash 14 zile BRAVO 500 SC ndash 3 zile GRISU ndash 3 zile
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător Colletotrichum coccodes Wallr
IMPORTANT Botrytis cinerea atacă o gamă largă de plante Controlul chimic al bolii prin utilizarea
fungicidelor poate fi evitat prin fertilizare irigare și tehnici de tăiere adecvate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Colletotrichum coccodes Wallr
Denumire populară antracnoză
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome Organe atacate boala apare icircn toate fazele de vegetație pe toate organele aeriene forma cea mai
frecventă și mai gravă fiind cea de pe fructe
- pe fructe simptomele apar icircn momentul maturării sub forma unor pete mici de 2-4 mm icircn
diametru circulare umede cufundate de culoare mai icircnchisă decacirct țesutul sănătos
- pe măsură ce petele cresc icircn dimensiuni ajungacircnd pacircnă la 10 mm porțiunea centrală se
icircnnegrește ca urmare a dezvoltării miceliului ciupercii sub pielița fructului
- la suprafața țesuturilor atacate apar fructificațiile ciupercii (microscleroți și acervuli cu lagăre
de conidiofori și conidii) sub forma unor pustule de culoare brun-icircnchis
- adesea numeroase pete se dezvoltă icircn același timp pe fructe și acoperă porțiuni largi
determinacircnd putrezirea fructului
- pe frunze infecția este caracterizată prin leziuni mici circulare brune icircnconjurate de halouri
galbene
- rădăcinile infectate prezintă leziuni brune cu miniscleroți la suprafață și pot fi ușor decorticate
- plantele bolnave se pot smulge ușor din sol deoarece sistemul radicular este deteriorat
Antracnoza pe fructe de tomate (wwwhortcornelledu)
Mod de răspacircndire - patogenul este un colonizator al solului dar se conservă ușor și pe resturile vegetale
- ciuperca este capabilă să colonizeze cel puțin 68 de specii vegetale din 19 familii botanice icircn primul
racircnd legume din fam Solanaceae (ardei vinete cartof) și Cucurbitaceae (pepene) care pot juca rol de
gazde alternative sau contribuie la creșterea inoculului icircn sol Mai multe buruieni asigură aceeași
funcție Solanum dulcamara S Nigrum Abutilon theophrasti Amaranthus retroflexus Chenopodium
album Convolvulus arvensis Capsella bursa-pastoris
- ciuperca a fost găsită și icircn apa utilizată pentru culturile fără sol apă ce provenea din bazine de stocare
exterioare
- atacul poate avea loc la temperaturi icircntre 15-30degC iar sporularea pe fructe este optimă la 28degC
- perioadele ploioase și irigarea prin aspersiune favorizează antracnoza
- apa liberă pe fructe mai multe ore legată de frecvența precipitațiilor sau irigărilor crește puternic
incidența icircn cultură
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnlăturarea și distrugerea resturilor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol
recoltarea cacirct mai rapidă a fructelor sensibile la antracnoză
gestionarea irigării prin aspersie și favorizarea uscării foliajului
Măsuri curative
combatere chimică cu următoarele produse
- BRAVO 500 SC- 15- 2Lha
- VITRA 50 WP- 15-20 kgha
- ALCUPRAL 50 PU - 15-2 kgha
- CUPRENOX 50 - 15-2 kgha
- ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 375-5 kgha
- CUPERTINE SUPER ndash 35 kgha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de
pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
BRAVO 500 SC- 3 zile
VITRA 50 WP- 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp
ALCUPRAL 50 PU - 3 zile
CUPRENOX 50 - 3 zile
ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 3 zile
CUPERTINE SUPER ndash 3 zile icircn sere
IMPORTANT
Boala este considerată cea mai gravă amenințare icircn cazul fructele de tomate pentru
industrializare icircn numeroase zone de producție din lume Icircn aceste zone icircn absența
măsurilor de protecție pierderile pot atinge 70
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Didymella lycopersici Kleb
Denumire populară putrezirea coletului
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă tomate
Simptome o boală majoră icircn special a tomatelor din sere Sunt afectate toate părțile superioare ale
plantei tulpini frunze și fructe cu predilecție deosebită pe tulpini
- primele simptome apar la puțin timp după repicare icircn dreptul coletului sub formă de pete
cenușii-brune sau brune-negricioase Petele se extind de jur icircmprejurul coletului astfel icircn dreptul
acestei porțiuni atacate tulpina se subțiază țesuturile sunt cufundate zbacircrcite scoarța este
putrezită și crăpată și desprinsă parțial de partea lemnoasă Apariția putregaiului stopează
circulația sevei icircn tulpină cauză ce duce la veștejirea plantei și pieirea treptată Pe țesuturile
atacate se observă punctişoare mici negre care reprezintă picnidiile ciupercii Astfel de leziuni
pot apărea mai tacircrziu și pe partea superioară a tulpinii la subsoara frunzelor pe nervuri sau pe
pețioli datorate picnosporilor formați icircn zona coletului
- pe frunze atacul apare cacircnd umiditatea este excesivă frunzele inferioare se transformă icircn galben
și leziunile frunzelor sunt maro cu inele concentrice Icircn centrul petelor se observă puncte negre
mici (picnidiile ciupercii)
- infecția fructelor este rară icircn seră atacul pe fructe se observă icircn partea dinspre peduncul sub
formă de pete umede care se dezvoltă rapid icircn cercuri concentrice se brunifică și se adacircncesc
httpwwwalamycom
wwwbotanistiro
Mod de răspacircndire ciuperca iernează icircn resturile de plante rămase icircn sol putacircnd trăi ca saprofită Icircn
cazuri rare transmiterea bolii poate avea loc și prin semințe
Măsuri de management
Măsuri preventive
o dezinfecția amestecului de pămănt
o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă
o urmărirea umidității solului icircn perioada imediată a plantării
o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul
IMPORTANT
Semințele provenite din fructe bolnave pot găzdui organismul patogen fapt pentru care se
recomandă utilizarea de sămacircnță extrasă din fructe sănătoase
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Fulvia fulva (Cooke)
Denumire populară pătarea cafenie a frunzelor de tomate
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome se manifestă icircn special pe frunzele bătricircne de la baza plantei dar poate trece și pe tulpini și
pe fructele tinere icircn cazul unui atac puternic
Atacul icircncepe pe frunzele bazale apoi progresează și pe frunzele din etajele superioare
Pe partea superioară a frunzelor apar pete mici de culoare gălbuie care se măresc icircn diametru și devin
galbene
Pe partea inferioară a frunzelor icircn dreptul petelor apare un puf alb care devine cafeniu și icircn final brun-
violaceu format din conidioforii și conidiile ciupercii
Icircn condiții favorabile de mediu icircn cazul unor atacuri puternice petele confluează țesuturile atacate se
brunifică și se necrozează iar frunzele se usucă ceea ce determină debilitarea plantelor
Simptome produse pe frunze și fructe de tomate de ciuperca Fulvia fulva
Foto The Ohio State University OARDC Departament of Plant Pathology
Fructele sunt atacate mai rar dar icircn toate fazele de dezvoltare fiind afectate mai frecvent cele din etajul
superior la suprafață icircn jurul pedunculului apar pete de decolorare care se brunifică se adacircncesc icircn
pulpă apoi se extind și ocupă zone mari din fruct
Semințele infectate sunt mai icircnchise la culoare decacirct cele normale cu pete mici negricioase și hilul de
culoare neagră
Mod de răspacircndire ndash transmiterea patogenului de la un an la altul se realizează prin intermediul resturilor plantelor
infectate și semințe
ndash prin sporii ciupercii bdquoconidiirdquo ce se găsesc icircn praful depus pe elementele din seră sau solar
icircn și pe sol Foarte rezistente la uscăciune conidiile pot supraviețui icircn seră mai mult de un an icircn absența
gazdei sensibile
ndash temperaturile de 22 - 26 ordmC corelate cu umiditatea de peste 95
ndash lipsa aerisirii la care se adaugă și prezența picăturilor de apă pe frunze favorizează atacul ciupercii
ndash atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele cultivate icircn
cacircmp - prin sporii antrenați de curenții de aer picăturile de apă sau de unele insecte (musculița albă de seră-
Trialeurodes vaporariorum)
Măsuri de management
Măsuri preventive
ndash folosirea unor hibrizi cu rezistență genetică
ndash folosirea sistemelor de irigații prin picurare
ndash aerisirea corectă a solariilor și serelor sub 90
ndash curățarea frunzelor din partea inferioară a plantelor pentru o ventilație mai bună
ndash distrugerea totală a resturilor de plante infectate și dezinfectarea spațiului icircnchis de cultură
ndash utilizarea tehnologiei de mulcire pentru controlul umidității relative a aerului sub 90
Măsuri curative Icircncă de la primele simptome se recomandă combaterea chimică cu următoarele produse
- CIDELY TOP ndash 10 lha ( stadiul de 10 frunze) - ORTIVA 250 SC- 075lha-1 lha icircn funcție de gradul de infecție
Se aplică de la apariția primei inflorescențe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat
-BRAVO 500 SC - 15-2 lha
- ORTIVA TOP-1 lha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de
pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- CIDELY TOP 3 zile ORTIVA 250 SC 3zile BRAVO 500 SC 3 zile ORTIVA TOP 7 zile
IMPORTANT
Icircn spații protejate cu umiditate a aerului peste 85 poate produce pierderi de producție de
pacircnă la 25
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Fusarium spp
Denumire populară fuzarioza tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate
Simptome
La răsadurile bolnave se observă o scădere a turgescenței frunzelor iar icircn cele din urmă plăntuțele
se ofilesc și mor
La plantele mai avansate icircn vegetație primul simptom este icircngălbenirea de-a lungul marginilor
celor mai mature frunze cacircnd primele fructe sunt aproape de maturitate Icircngălbenirea este curacircnd urmată
de necrozarea și colapsul pețiolului frunzelor Simptomele se dezvoltă numai pe o singură parte a plantei
iar frunzuliţele de pe o singură parte a peţiolului se icircngălbenesc icircnaintea celor de pe cealaltă parte
Icircngălbenirea treptată afectează cea mai mare parte a foliajului şi este icircnsoţită de ofilirea plantei icircn cea mai
călduroasă parte a zilei Ofilirea devine mai accentuată de la zi la zi pacircnă cacircnd planta moare
Cacircnd sunt tinere (răsaduri) plantele afectate pot rămacircne pipernicite Unele plante se usucă icircncet
și pot rămacircne vii pacircnă la sfacircrșitul recoltării
La o verificare a bazei tulpinii se poate observa o brunificare a țesuturilor corticale la nivelul
solului sau la 10 ndash 30 cm mai sus iar secționarea longitudinală dezvăluie brunificarea xilemului Icircn urma
ploilor sau icircn timpul perioadelor cețoase ciuperca produce pe leziunile externe necrozate un miceliu
abundent de culoare roz
Infecţia la fructe apare ocazional şi poate fi detectată icircn ţesuturile vasculare din fruct unde apar
modificări de culoare
Icircngălbenire și ofilire Simptome la baza tulpinii Secțiune longitudinală
Foto The Ohio State University Foto Dan Egel Plant and Pest Diagnostic Laboratory
Mod de răspacircndire Fusarium spp este răspacircndită prin sămacircnță sol răsaduri infectate sau prin solul infectat aderent la
rădacinile răsadurilor vacircnt și apa care poartă sol infectat De asemenea echipamentele de lucru
vehiculele uneltele utilizate contaminate reprezintă tot atacirctea moduri de răspacircndire a ciupercii
Pe distanțe mari infecția este propagată de semințe și răsaduri infectate
Icircn sere sporii ciupercii se găsesc icircn stratul de mulci dintre racircndurile de tomate și pe plantele
putrezite aruncate la gunoi icircn apropierea spațiilor protejate Icircn mod frecvent sunt găsiți spori icircn aerul
infectat din sere și de asemenea o mare concentrație de clamidospori din sol servesc drept sursă de
infecție
Ciuperca pătrunde prin rănile din rădăcini iar dezvoltarea acesteia este favorizată de o temperatură
a solului și a aerului de 28degC temperatura optimă de creștere a plantelor fertilizarea icircn concentrații
scăzute de azot şi fosfor și ridicate de potasiu de pH-ul scăzut al solului de intensitatea mică a luminii
Virulența patogenului este intensificată de micronutrienți fosfor și ioni de amoniu și este diminuată de
nitrați
Simptom pe frunze Simptom pe fructe
Foto University of Connecticut (wwwbritannicacom)
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea la plantare a unui răsad sănatos și rezistent la Fusarium spp
sterilizarea solului cu vapori de apă supraicircncălziți
fertilizarea cu nitrat de calciu creșterea pH-ului solului pacircnă la 65 ndash 70
evitarea irigării icircn exces (inundarea) evitarea utilizării pentru irigare a apei din canale sau iazuri
deoarece poate fi contaminată cu acest patogen
rotația culturilor la 4 ani nu elimină patogenul icircnsă reduce semnificativ pierderile
combaterea buruienilor
Măsuri curative
sterilizarea chimică a solului cu două săptămacircni icircnainte de transplantare
combatere chimică cu TOPSIN M 500 SC- 17 Lha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză
-TOPSIN M 500 SC ndash 14 zile
IMPORTANT
Fusarium spp atacă o gamă largă de plante
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Leveillula taurica (Lev) Arnaud
Denumire populară făinare
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome organe atacate toate organele aeriene ale plantei dar icircn special pe frunze
- primele simptome ale atacului se observă sub forma unor pete de decolorare (gălbui) vizibile
mai ales pe fața superioară a frunzelor de formă neregulată de 2-9 mm diametru
- icircn condiții favorabile dezvoltării bolii apar un număr mare de pete (peste 30) care confluează
și acoperă porțiuni icircntinse din limb (pacircnă la 4 cm lungime și 1 cm lățime)
- pe fața inferioară a limbului icircn dreptul petelor se formează o eflorescență cenușie-albicioasă
formată din conidioforii și conidiile ciupercii
- frunzele puternic infectate mor dar rareori cad de pe plantă
Atacul ciupercii pe frunze de tomate
Image Ontario Crop IPM- Franța Image sanayidomatesiblogspotcom
(httpwwwalamycom)
Mod de răspacircndire conidiile ciupercii Leveillula taurica pot germina icircntr-un interval de temperatură de la 10 la
35degC iar icircn condiții de seră infecția este favorizată de temperaturi sub 30degC
odată infecția instalată temperaturile peste 30degC accelerează dezvoltarea bolii și moartea
frunzelor atacate
icircn zonele cu temperaturi ridicate icircn timpul zilei se produce infecția cu această ciupercă chiar
dacă nopțile sunt răcoroase
atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele
cultivate icircn cacircmp
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol
Măsuri curative -combatere chimică cu
- TOPAS 100 EC ndash 05 lha
- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)
- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie
Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat
- REFLECT ndash 10 lha ndash se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă la coacerea deplină
a fructelor
- MYCLOFIL ndash 40-60 ml100 l apă icircn timpul vegetaţie de la prima apariţie la 7 ndash 10 zile
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- TOPAS 100 EC - 3 zile
- CIDELY TOP - 3 zile
- ORTIVA 250 SC - 3 zile
- REFLECT - 1 zi
- MYCLOFIL - 3 zile
IMPORTANT
Se poate confunda cu atacul ciupercii Cladosporium fulvum (Fulvia fulva)
Poate ataca și alte specii ceapă usturoi ardei vinete bumbac
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Septoria lycopersici Speg
Denumire populară boala petelor albe
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome Organe atacate icircn special frunzele
- primele simptome ale bolii apar icircn răsadnițe pe cotiledoane sau pe frunzulițe sub forma
unor pete circulare de 1-4 mm diametru bine delimitate la icircnceput de culoare brun-gălbuie
iar mai tacircrziu albicioase
- icircn dreptul petelor pe ambele fețe ale frunzelor apar punctișoare negre (picnidiile ciupercii)
- icircn cacircmp boala se manifestă prin simptome asemănătoare cu cele din răsadnițe cu
deosebirea că petele rămacircn de culoare brun-gălbuie sau brun-cenușie
- de obicei atacul icircncepe pe frunzele de la bază și progresează spre vacircrf
- frunzele puternic atacate se brunifică se usucă și cad plantele rămacircnacircnd doar cu cacircteva
frunze tinere icircn partea de la vacircrf
Fig1 şi 2- Atacul ciupercii pe frunze de tomate ( wwwmissouribotanicalgardenorg www agndsuedu)
Fig 3 ndash Picnidiile ciupercii dezvoltate pe frunze Fig 4- Sporii ciupercii ieșiți sub formă de ciri din picnidii
vegetablemdonlineppathcornelledu Photos courtesy of TA Zitter Cornell University Ithaca NY
Mod de răspacircndire - transmiterea patogenului se realizează prin picnidii sau miceliu din resturile infectate
- sporii ciupercii sunt icircmprăștiați de la o plantă la alta prin apa de ploaie irigații curenți de aer sau
insecte
- temperaturile icircntre 20-25degC sunt optime pentru infecție
- perioadele lungi cu temperaturi crescute și umiditate mare icircn aer și pe frunze constituie condițiile
ideale pentru dezvoltarea bolii și răspacircndirea ciupercii
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol
IMPORTANT
Pierderile pot atinge 20-80 din producție icircn anii ploioși și icircn cazul culturilor netratate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Phytophthora parasitica Dast
Denumire populară putregaiul coletului sau mana de sol a tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă specie polifagă atacă tomate fasole ceapă vinete ardei pepeni galbeni și verzi
Simptome icircn funcție de faza de vegetație și de organul atacat (rădăcini tulpini fructe) boala se
manifestă prin simptome diferite
- pe răsad icircn faza de 4-6 frunze boala apare icircn dreptul coletului observacircnd o ușoară gacirctuire și
icircnmuiere a țesuturilor urmate de căderea răsadului
- pe rădăcini atacul se icircntacirclnește sub formă de putregai uscat țesuturile fiind de culoare brună ndash
albicioasă
- pe tulpini se manifestă prin apariția icircn dreptul coletului a unor pete verde icircnchis la icircnceput
apoase apoi brune ce se extind și cuprind tulpina de jur icircmprejur 10-15 cm deasupra pămacircntului
Plantele atacate se ofilesc și pier Țesuturile din dreptul petelor putrezesc și se acoperă cu un puf
albicios
- pe fructe apare o pată cenușie-brunie cu marginile nedefinite de formă neregulată cu suprafața
umedă zonată concentric la icircnceput pe partea fructului care vine icircn atingere cu pămacircntul apoi se
extinde cuprinzacircnd fructul icircn icircntregime de cele mai multe ori Icircn condiții de umiditate ridicată pe
suprafața țesuturilor atacate apare un puf albicios (conidioforii și conidiile ciuperci)
Mod de răspacircndire
Ciuperca Phytophthora parasitica rezistă icircn sol de la un an la altul sub forma de oospori dar
poate fi prezentă 5-10 ani icircn sol) Un rol icircnsemnat icircn dezvoltarea ciupercii icircl joacă umiditatea
atmosferică peste 90 cacirct şi temperatura ciuperca dezvoltacircndu-se icircntre 127 şi 35ordmC
temperatura optimă variind icircntre 238 şi 30 ordmC
Măsuri de management
Măsuri preventive
o dezinfecția amestecului de pămănt
o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă
o controlul umidității solului icircn perioada imediată a plantării
o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul
httpwwwbotanistiiro httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests
Osu-The Ohio University
IMPORTANT Intensitatea atacului este influențată icircn mare măsură de umiditatea solului icircn perioada
imediată plantării fiind necesar ca udarea să se facă icircn reprize cu cantități reduse de apă
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Phytophthora infestans (Mont) de By
Denumire populară mana tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate cartof
Simptome atacul se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor (frunze tulpini flori și
fructe)
- pe frunzele bazale sub formă de pete circulare sau de formă neregulată la icircnceput de culoare
verde-galbuie cu aspect umed devin apoi cenușii-brunii icircnconjurate de o zonă icircngustă
decolorată Petele se măresc confluează și pot acoperi icircntreaga suprafață a foliolelor atunci cacircnd
condițiile sunt favorabile dezvoltării bolii
Icircn dreptul petelor pe partea inferioară a frunzelor se observă un puf fin albicios ce
reprezintă fructificațiile ciupercii conidiofori cu conidii După cacircteva zile frunzele atacate se
usucă sau putrezesc
- pe fructe infecția icircncepe din primele faze de dezvoltare pacircnă aproape de maturare Pe fructe
apar pete mici de formă neregulată ușor cufundate icircn pulpă la icircnceput de culoare verde ndash
măslinie după care icircn scurt timp devin măsliniu icircnchis Cacircnd umiditatea este ridicată la fel și pe
frunze icircn dreptul petelor apare un puf albicios Fructele bolnave se desprind și cad prematur
urmare a putrezirii pedunculului
- pe tulpini atacul se manifestă sub forma unor pete mici ovale cenușii-brunii care se măresc și
icircnconjoară tulpina Tulpinile putrezesc și se rup
Fig 1 Fructe atacate Fig 2 Simptome pe tulpină şi frunze
(httpscommonswikimediaorg)
Mod de răspacircndire
Transmiterea de la un an la altul se realizează prin semințe infectate resturi de plante rămase
peste iarna unde patogenul rezistă Icircn perioadele calde și uscate ciuperca rămacircne viabilă icircn
țesuturile frunzelor inferioare și icircn leziunile de pe tulpini iar cacircnd vremea redevine favorabilă
ciuperca se reproduce din nou
La tomate mana apare mai tacircrziu cu 12-15 zile decacirct la cartof și anume icircn a doua decadă a lunii
iulie
Măsuri de management
Măsuri preventive
o asolament rațional
o evitarea cultivării tomatelor icircn vecinătatea cartofilor
o evitarea recoltării semințelor din fructele atacate
o adunarea și distrugerea resturilor de plante
o schimbarea sau dezinfectarea termicăchimică a pămacircntului
o cultivarea de soiuri rezistente la mană
o administrarea de icircngrășăminte minerale mai ales potasiu care intensifică rezistența
plantelor
Măsuri curative - combatere chimică cu următoarele produse REVUS 250 SC ndash 06 lha REVUS TOP -06 lha
PREVICUR ENERGY ndash 3 l ha se aplică la sol prin picurare ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1
lha icircn funcţie de gradul de infecţie
Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat
CYCLO-R Liquido ndash 24 -40 lha la icircnceputul icircnfloritului BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha
VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha RANMAN TOP ndash 050 lha AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă
ORTIVA TOP ndash 1 l ha ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha CUPROXATE FLOWABLE ndash 53 l ha
de la prima frunză pacircnă la coacere OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de
icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă
3-5 lmp
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză REVUS 250 SC 3 zile REVUS TOP 3 zile PREVICUR ENERGY 3 zile
ORTIVA 250 SC 3 zile CYCLO-R Liquido 28 zile BRAVO 500 SC 3 zile VITRA 50 WP 3
zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp RANMAN TOP 3 zile AZBANY 3 zile ORTIVA TOP 7 zile
ORTIVA OPTI 3 zile CUPROXATE FLOWABLE 3 zile pentru consum 8 zile pentru
industrializare OMIX - nu este necesar
IMPORTANT
Atacul produs de Phytophthora infestans pe fructe poate fi confundat cu cel produs de
Phytophthora parasitica Deosebirea constă specia Phytophthora infestans produce pete cu
suprafața neregulat reliefată al caror punct de plecare este de obicei icircn vecinătatea caliciului
icircn timp ce petele cauzate de Phytophthora parasitica sunt situate pe partea inferioară a
fructului apar zonate și au o evoluție mai rapidă
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pythium ultimum Trow
Denumire populară căderea și putrezirea plăntuțelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă se icircntacirclneşte frecvent la tomate
Simptome pe plantuțele răsărite din teren infectat se observă icircn zona bazală a tulpiniței o
brunificare a țesuturilor brunificare care se extinde icircn sus pe tulpină cacirct și pe rădăcină icircn jos Icircn
zona atacată tulpinițele se subțiază planta se veștejește se zbacircrceşte cade la pămacircnt unde va
putrezi icircn icircntregime
Simptomele pot apare icircn vetre și se extind rapid atunci cacircnd temperatura este cuprinsă icircntre 20-
30 degși umiditatea este peste 90
La suprafața solului se poate observa prezența unui strat fin de miceliu de culoare albă care se
extinde icircn timp Atunci cacircnd infecția solului este puternică plantele nu mai răsar deoarece
putrezesc pacircnă la ieșirea lor la suprafață
http wwwbotanistiiro
Mod de răspacircndire
Ciuperca Pythium ultimum se transmite de la un an la altul prin sporii de rezistență din sol iar icircn
perioada de vegetație transmiterea ciupercii de la o plantă la alta se realizează prin sporii duși de
apa din sol
Măsuri de management
Măsuri preventive -perioada critică a bolii se limitează la stadiul de plăntuțe fapt pentru care măsurile preventive
trebuie să asigure protecția răsadurilor de infecții pacircnă la transplatarea lor icircn cultură avacircnd icircn
vedere următoarele
- dezinfectarea amestecului de pămacircnt din răsadniță (termic sau chimic) sau icircnlocuirea lui cu
pămacircnt necontaminat
- dezinfectarea tocurilor răsadnițelor și uneltelor
- evitarea excesului de umezeală
- asigurarea unei bune aerisiri a plantelor
Măsuri curative - combatere chimică cu produsul OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de
icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă
3-5 lmp
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- OMIX - Nu este necesar
IMPORTANT
Ciuperca se icircntacirclnește la toate răsadurile de legume
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismelor dăunătoare
Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold
Verticillium dahliae Kleb
Denumire populară veștejirea verticiliană
Statut nu sunt organisme dăunătoare de carantină ambele specii sunt prezente icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate
Simptome ofilirea tomatelor datorată acestor ciuperci poate fi ușor confundată cu ofilirea
provocată de speciile de Fusarium sau de alte ciuperci care produc ofiliri la plante Uneori
simptomele pot fi atacirct de subtile icircncacirct duc cu gacircndul la probleme abiotice cum ar fi irigarea
insuficientă
Adesea primul indiciu de infecție cu Verticillium este ofilirea plantelor icircn timpul zilei
Plantele manifestă o ofilire ușoară spre moderată icircn cea mai călduroasă parte a zilei dar icircși revin icircn
timpul nopții Pe măsură ce boala avansează pe frunzele tinere se dezvoltă unele decolorări
marginale sau icircntre nervuri Pe aceste frunze se pot manifesta de asemenea leziuni caracteristice
icircn forma literei ldquoVrdquo unde apar icircngălbeniri icircn formă de evantai icircngustacircndu-se aproape de marginile
frunzei Dacă se efectuează o secțiune longitudinală prin tulpina unei plante infectate icircn special icircn
partea de jos a plantei se poate observa o brunificare vasculară a tulpinii Nu există nicio
brunificare vasculară a pețiolilor sau a măduvei
Veștejirea verticiliană ndash secțiune prin tulpină simptome pe frunze
Foto A Testen The Ohio State University Vegnet Newsletter
Plante de tomate infectate Foto CORNELL University Vegetable MD Online Department of Plant Pathology
Ithaca
Mod de răspacircndire Infecția se răspacircndește cu ajutorul solului infectat iar de la o plantă la alta cu ajutorul apei
de irigat și se produce de obicei icircn urma rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării icircn timpul formării
rădăcinilor secundare sau icircn urma rănilor provocate de nematozi
Microscleroții ciupercii V dahliae din sol icircși păstrează capacitatea de infecție pacircnă la 8 ani
și se dezvoltă cel mai bine la o temperatură cuprinsă icircntre 10-20degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
cultivarea soiurilor rezistente
sterilizarea solului pe o adacircncime cacirct mai mare utilizacircndu-se produse cu spectru larg
fumigarea
icircndepărtarea și distrugerea plantelor și a resturilor infectate pentru a limita conținutul de inocul
din sol
distrugerea buruienilor
evitarea rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării răsadurilor și formării rădăcinilor secundare
efectuarea unei rotații de cel puțin 4 ani
asigurarea unui drenaj eficient al apei de irigare
Măsuri curative tratamente cu biopreparatul Trichodermin 2 sau Binab T Seppic
222Bacterii
1 Pseudomonas corugata Roberts amp Scarlett - necroza măduvei tomatelor
2 Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie - pătarea pustulară
a tomatelor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pseudomonas corrugata Roberts amp Scarlett
Denumire populară necroza măduvei tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă speciile afectate sunt Solanum lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) -
doar rar și icircn zone unde necrozarea măduvei tomatelor a fost endemică icircn acel an
Chrysanthemum morifolium (crizantemă) Geranium sp (priboi)
Simptome Necroza măduvei tomatelor este o boală a plantelor mature Primul simptom al bolii
apare de obicei sub forma unei cloroze la cele mai tinere frunze ale plantelor la care fructele din
prima inflorescenţă sunt complet dezvoltate dar icircncă verzi
- icircn cazurile grave decolorarea (fig 1) afectează icircntreaga jumătate superioară a plantei
care icircşi pierde turgescenţa şi apoi se devitalizează apar leziuni brun-icircnchis pacircnă la negre pe
suprafaţa tulpinilor (uneori pacircnă la 30 cm lungime) tulpina este aproape icircn icircntregime distrusă iar
măduva este vizibilă icircn zona afectată apare uneori un exsudat vacircscos albicios şi tulbure care
se prelinge pe tulpină plantele afectate se devitalizează şi mor sau pot continua să crească foarte
icircncet icircn secţiune longitudinală prin tulpină icircn regiunea leziunii externe cavitatea măduvei este
scobită şi adesea cu un aspect deşirat spre marginile leziunii (fig 2) Dincolo de leziune măduva
are culoare brună icircnchis pacircnă la neagră şi este hidrozată dar nu moale cu marginile bine
delimitate
- icircn cazurile mai puţin grave - după apariţia simptomelor iniţiale constacircnd din
decolorarea frunzelor superioare şi uneori leziuni externe pe tulpină plantele care supravieţuiesc
continuă să crească normal fără să mai prezinte simptome interne sau externe şi adeseori dau o
recoltă bună
- la plantele fără leziuni externe măduva este colorată şi pot să apară sau nu scobituri ale
cavităţii iar sistemul vascular poate să fie brunificat apare necroza şi colorarea icircn brun a
măduvei care se extind deseori icircn tulpină de la nivelul solului pacircnă aproape de vacircrful de creştere
icircn pedunculi pacircnă la fruct şi icircn rahisul frunzelor cacircnd se detaşează una din frunzele inferioare
din leziuni se scurge un exsudat vacircscos de culoare alb-murdar
Icircn culturile mai bătracircne plantele care au fost infectate pot fi recunoscute după dezvoltarea
bogată a rădăcinilor adventive pe tulpină (fig 3) icircn porţiunea icircn care măduva a fost afectată
Uneori plantele pot să-şi revină diametrul tulpinii nou crescute fiind considerabil mai mic
Icircn cazul unui atac foarte puternic icircn prima săptămacircnă patogenul poate fi izolat uşor din
ţesutul de la marginea leziunii timp icircn care numeroase plante manifestă simptome tipice de
boală Icircn următoarele două săptămacircni mult mai puţine plante dezvoltă simptome iar din plantele
care iniţial au prezentat simptome patogenul nu mai poate fi izolat Plantele care şi-au revenit de
pe urma atacului pot creşte şi da o recoltă normală deşi pe o mare parte a tulpinii cavitatea
măduvei este scobită iar măduva este distrusă
Fig 1 Simptom de cloroză Fig 2 Secţiune longitudinală prin tulpină Fig 3 Rădăcini adventive (httpephytiainrafr) (httpswwwplantwiseorg) (httpsagumassedu)
Mod de răspacircndire
Patogenul supravieţuieşte icircn rezervoarele şi conductele pentru apa de irigare de la serele
afectate de boală şi există probabilitatea să se găsească şi icircn sol Este posibil că răspacircndirea
bacteriei să se realizeze cel puţin parţial pe parcursul lucrărilor din perioada de vegetaţie prin
uneltele folosite
Nu s-a putut pune icircn evidenţă calea prin care patogenul penetrează icircn plantă
Măsuri de management
Măsuri preventive
- respectarea strictă a măsurilor de igienă fitosanitară
- evitarea factorilor care favorizează atacul (icircn special adaosul prea mare de icircngrăşăminte azotate
a variaţiilor bruşte de temperatură şi a temperaturilor prea scăzute din timpul nopţii)
- icircnaintea transplantării răsadurilor este necesar ca solul să fie tratat cu vapori de apă iar
seminţele folosite să fie dezinfectate
- dezinfectarea conductelor de apă a uneltelor şi a macircinilor
- icircn timpul lucrărilor de copilit şi legat se va asigura dezinfectarea periodică a macircinilor
muncitorilor şi a conductelor de apă
- scoaterea plantelor bolnave din spaţiile protejate şi arderea acestora
IMPORTANT
Deși această bacterioză poate provoca distrugerea totală a unor plante ea are și un caracter
reversibil plantele slab afectate se pot recupera icircn condiții de producție favorabile (vreme
icircnsorită așadar o mai bună luminozitate icircn sere reducerea umidităţii aerului) Icircn unele
cazuri boala poate trece chiar neobservată
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie 1978 Denumire populară pătarea pustulară a tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei)
Simptome
Organe atacate frunze fructe verzi pețioli și tulpină
- pe frunze apar la icircnceput pete mici hidrozate cu margini distincte de 1 mm diametru
- icircn timp petele devin brun-negre ușor icircnalțate la centru iar icircn cazul unei densități mari
petele confluează formacircnd benzi de țesuturi necrotice icircnconjurate de țesut clorozat
- frecvent apar orificii icircn centrul leziunilor de pe frunzele tinere iar frunzele mai bătracircne
capătă un aspect zdrențuit
- pe fructe apar pete necrotice cu dimensiuni variind de la un punct abia vizibil pacircnă la 1
mm diametru icircnconjurate de un verde mai intens decacirct restul fructului petele fiind
proeminente
- leziunile de pe fructe pot conflua formacircnd areale crustoase care pot acoperi un sfert sau
chiar mai mult din suprafața fructului
- infecția icircn stadiul de corolă deschisă determină pierderi semnificative asupra producției
icircnsă sensibilitatea fructelor este maximă pacircnă cacircnd acestea ajung la un stadiu de 3 cm
diametru
- atacă numai fructele verzi niciodată pe cele coapte (datorită pH-ului fructului care este
aproape neutru la fructul tacircnar și acid la fructele coapte)
- pe pețioli și pe tulpină apar pete brun-negre cu diametrul de aproximativ 1 mm care pot
conflua formacircnd zone neregulate la icircnceput hidrozate dar care nu ajung pacircnă la țesutul
vascular
- pagubele sunt datorate atacului pe fructe chiar dacă leziunile sunt mici puțin profunde și
nu la fel de frecvente ca la alte boli produse de bacterii
- fructele pătate sunt declasate atacirct pentru consumul icircn stare proaspată cacirct și pentru
industrializare
Fig 1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze
httpwwwagrobestgrupcom httpswwwforestryimagesorg
Mod de răspacircndire - bacteria se transmite prin semințe fiind aderentă la suprafața acesteia ea nefiind icircnsă pusă icircn
evidență și icircn interiorul acestora
- de asemenea frunzele plantelor bolnave icircngropate icircn sol sunt o sursă importanta de inocul
durata de supraviețuire a bacteriei icircn sol depinzacircnd de umiditatea și temperatura lui ea fiind mai
mare icircn solurile acide reci și cu apă stagnantă
- ploile puternice icircnsoțite de vacircnt favorizează răspacircndirea bolii icircn cacircmp
- s-a observat că viabilitatea bacteriilor este inhibată la concentrațiile mari de substanțe nutritive
Măsuri de management
Măsuri preventive
folosirea soiurilor rezistente sau tolerante este considerată metoda cea mai bună de protecție
față de Pseudomonas syringae pv tomato
utilizarea de semințe sănătoase la obținerea răsadurilor
icircmbăierea semințelor icircn apă 30 de minute la 56degC după un tratament prealabil cu soluție de
fosfat trisodic 1
aerisirea serelor și solariilor dimineața și seara folosirea de folie anticondens rotația culturilor
dezinfecția echipamentelor și uneltelor folosite la lucrările manuale și mecanice
icircnlăturarea și distrugerea plantelor infectate a fructelor si frunzelor infectate și căzute pe sol
Măsuri curative- combatere chimică cu urmatoarele produse
- CURENOX 50 ndash 15-2 Kg ha
- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo ndash 375-5 Kg ha
- CUPERTINE SUPER ndash 35 Kg ha
- ALCUPRAL 50 PU ndash 15-2 Kg ha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- CURENOX 50 - 3 zile
- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo - 3 zile
- CUPERTINE SUPER - 3 zile icircn seră 10 zile icircn cacircmp
- ALCUPRAL 50 PU - 3 zile
IMPORTANT Tomatele sunt o specie importantă de legume sensibilă la Pseudomonas syringae pv
tomato boală care face pagube icircnsemnate icircn țările cultivatoare
223 Virusuri
1 Pepino mosaic virus (PepMV) -virusul mozaicului la Solanum muricatum
2 Tomato bushy stunt virus ( TBSV)-virusul piticirii tufoase a tomatelor
3 Tomato mosaic virus (ToMV ) -mozaicul tomatelor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pepino mosaic virus (PepMV)
Denumire populară virusul mozaicului la Solanum muricatum
Statut reglementat prin Decizia Comisiei Europene 2004200EC absent icircn Romacircnia prezent icircn
Africa America Asia și Europa (Austria Belgia Bulgaria Cipru Danemarca Franța Germania
Grecia Ungaria Irlanda Italia Lituania Olanda Polonia Spania Elveția Turcia Ucraina
Marea Britanie)
Plante gazdă solanaceele (Solanum lycopersicum Solanum muricatum Solanum melongena
Solanum tuberosum) busuiocul (Ocimum basilicum) specii din flora spontană (Amaranthus sp
Chenopodium sp Convolvulus sp Sonchus sp Malva parviflora etc)
Simptomele sunt variate icircn funcție de tulpina virală soi și condițiile climatice
- icircntreaga planta infectată este piticită
- frunzele sunt distorsionate şi prezintă mozaicuri cloroze şi bășicări
- primul semn de infecție este apariţia pe frunze a unor porțiuni mai deschise la culoare sub
forma unor pete clorotice unghiulare (cu vacircrful ascuțit)
- pe sepale și tulpini se observă striațiuni verzi
- pe fructe se observă porțiuni mai deschise la culoare care dau un aspect mozaicat
Simptome pe frunze (httpsgdeppoint)
Simptome pe fructe (httpsgdeppoint)
Biologie
virionii se găsesc la suprafața celulelor foliare infectate
Mod de răspacircndire
prin sămacircnță contaminată la exterior provenită de la plante infectate
prin contactul plantelor sănătoase cu plantele bolnave
cu obiectele contaminate pe care virusul rezistă timp icircndelungat icircn resturile de rădăcini
virusul rămacircne activ 31 zile pe suprafețele de sticlă rămicircne activ 14 zile
Măsuri de management
Măsuri preventive
respectarea regulior de carantină la importul de fructe semințe răsaduri din țările
contaminate
utilizarea de sămacircnță liberă de virus
examinarea plantelor cu privire la prezența atacului
eliminarea atentă a plantelor suspecte și aplicarea unor măsuri adecvate icircn cazul apariției
bolii
decontaminarea serelor utilajelor uneltelor și a semințelor cu dezinfectanți eficienți
IMPORTANT Boala este deosebit de gravă reducacircnd cantitatea și calitatea producției pierderile de
recoltă fiind apreciate la 15-80
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tomato bushy stunt virus (TBSV)
Denumire populară virusul piticirii tufoase a tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină a fost descris prima dată icircn Anglia la
Lycopersicon esculentum şi icircn prezent este răspacircndit icircn Argentina Maroc Tunisia Regatul Unit
al Marii Britanii SUA (California) Canada Germania Franţa Italia Portugalia şi alte ţări
Plante gazdă tomate (Lycopersicum esculentum) ardei (Capsicum annuum) vinete (Solanum
melongena) dar şi plante ornamentale buruieni etc
Simptome - pete inele şi linii clorotice care se necrozează pe frunze
- frunzele tinere au o culoare galbenă pală şi sunt puternic deformate
- creştere stufoasă ca urmare a formării unui număr mare de lăstari laterali slab dezvoltaţi
- plantele infectate icircşi icircncetează creşterea vacircrful de creștere fiind adesea necrozat
- pe fructe pete marmorări sau formaţiuni inelare mai icircnchise la culoare fructe mici puţine
Fig 1 Atac pe frunze Fig 2 Atac pe fructe
(httpwwwdpvwebnet) (httpgardenerwikiacom)
Biologie şi mod de răspacircndire virusul se transmite prin sol şi este preluat de plante prin
intermediul sistemului radicular şi icircn proporţie redusă prin sămacircnţă
Măsuri de management
Măsuri preventive
eliminarea plantelor infectate
cultivarea terenului cu plante rezistente la acest virus
selectarea exemplarelor sănătoase pentru icircnmulţire vegetativă
Măsuri curative icircn cazul soiurilor total infectate obţinerea de clone libere de virus prin
termoterapie dezinfectarea solului prin tratament termic
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tomato mosaic virus (ToMV)
Denumire populară virusul mozaicului tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate (Solanum lycopersicum) vinete (Solanum melongena) degețel lacircnos
(Digitalis lanata)
Simptomele sunt diferite icircn funcție de condițiile de mediu vacircrsta plantei la momentul infectării
tulpina virusului
Pe frunze
- simptome de tip mozaical caracterizate prin pete clorotice sau gălbui de forme și
mărimi diferite răspacircndite pe toată suprafața limbului frunzei
- distorsionarea frunzelor la plantele tinere aflate icircn stadiul de răsad caracterizată prin
creșterea neregulată și anormală a unor foliole mai tacircrziu cea mai mare parte a
suprafeței limbului fiind redusă pacircnă la nervura principală
- o altă tulpină a virusului mozaicul acuba manifestă decolorări internervuriene de
culoare galbenă pal sau alburie icircn cadrul petelor gălbui se observă uneori insule de
culoare normală
Pe fructe
- pete maronii pe suprafața fructelor
- necrozarea vaselor peretelui celular
- diminuarea creșterii plantelor și scăderea producției
Atac pe frunze (http wwwcreative-diagnosticscom tratat de virologie vegetală III Pop pg 111)
Atac pe fructe (http wwwavrdcorg)
Mod de răspacircndire
- sămacircnță contaminată virusul nu se găsește icircn embrion ci la suprafața semințelor sau icircn
endosperm infectarea noilor plăntuțe avacircnd loc la germinarea sau transplantarea acestora
- contactul dintre plantele sănătoase și bolnave
- resturile vegetale rămase icircn sol din anul precedent
- unelte și macircinile contaminate ale lucrătorilor din sere și solarii
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircn sere și icircn cacircmp după icircncheierea ciclului de producție se vor aduna și arde toate resturile
culturii precedente
tratarea semințelor icircnainte de plantare prin
o tratament termic sămacircnța fiind menținută 4-6 ore la 58degC (umiditate 10) și apoi 24 ore
la 80degC (umiditate 5)
o menținerea semințelor icircntr-un termostat obișnuit respectiv 3 zile la 70degC
icircnsămacircnțarea se va face icircn amestec de pămacircnt proaspăt
răsadul se va feri de infecțiile accidentale
la plantare se vor elimina toate exemplarele infectate care se recunosc printr-o mozaicare
difuză și o dințare accentuată neregulată a marginii limbului
respectarea rotației culturilor (soiurile susceptibile să nu fie cultivate doi ani consecutiv pe
aceiași suprafață)
cultivarea soiurilor rezistente la acest virus
IMPORTANT
Simptomele sunt asemănătoare cu cele produse de Tobacco mosaic virus cele două
virusuri fiind foarte greu de diferențiat pe baza simptomelor
224 Insecte acarieni
1 Aculops lycopersici Tryon - acarianul tomatelor
2 Aphis gossypii Glover - păduchele castraveţilor
3 Aulacorthum solani (Kaltenbach) - păduchele pătat al cartofului 4 Autographa gamma (L) ndash buha gamma
5 Chromatomyia horticola Goureau ndash musculiţa minieră a mazării
6 Frankliniella occidentalis (Pergande) ndash tripsul californian
7 Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute) ndash tripsul plantelor de seră
8 Lacanobia oleracea L ndash molia tomatelor
9 Liriomyza bryoniae (Kaltenbach) ndash musculiţa minieră a frunzelor de tomate 10 Macrosiphon euphorbiae Thomas ndash păduchele dungat al cartofului
11 Myzodes persicae Sulz - păduchele verde al piersicului
12 Myzus ornatus Laing ndash păduchele păstacircrnacului
13 Nezara viridula L ndash ploşniţa verde a legumelor
14 Poliphagotarsonemus latus Banks ndash păianjenul lat
15 Spodoptera exigua (Huumlbner) ndash buha cucurbitaceelor
16 Tetranychus urticae Koch - păianjenul roşu comun
17 Thrips tabaci Lind ndash tripsul tutunului
18 Trialeurodes vaporariorum Cockerell ndash musculiţa albă de seră
19 Tuta absoluta Meyrick- molia minieră a frunzelor
Fișa măsurilor privind managementul integrat al
organismului dăunător
Aculops lycopersici (Tryon) Denumire populară acarianul tomatelor acarianul de bronz al tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă este cel mai adesea semnalat ca organism dăunător al tomatelor dar poate dăuna
un spectru larg de Solanaceae incluzacircnd și specii ornamentale
Descriere corpul este fusiform robust de 150-200 microm culoarea variază de la alb la gălbui pacircnă
la portocaliu (fig 1) Corpul are o serie de anule evidente icircntre tergite și sternite Au numai două
perechi de picioare cu structură caracteristică a ghearei Datorită dimensiunilor reduse nu sunt
vizibili cu ochiul liber pe plante fiind puşi icircn evidenţă doar cu lupa sau la stereomicroscop
Fig 1 Adulți Aculops lycopersici Fig 2 Frunze atacate
(httpswwwagrolinkcombrculturasproblemaacaro-do-brozeamento_492html)
Simptome infestarea tomatelor icircncepe de la frunzele bazale care se brunifică şi se veştejesc
Odată cu dezvoltarea populației dăunătorului infestarea urcă spre vacircrful plantelor care se usucă
Hrănirea acarianului pe frunze inflorescențe și fructele tinere de tomate cauzează icircncrețirea și
necrozarea frunzelor căderea florilor ruginirea fructelor și icircn final moartea plantelor (fig 2) Icircn
urma hrănirii este redusă rata fotosintezei la plante datorită afectării celulelor şi icircncetinirii
schimburilor de gaze de la nivelul frunzelor
Biologie icircn sere sursele de infestare a plantelor tinere sunt populațiile de acarieni
supraviețuitoare pe resturile culturilor anterioare infestate sau acarieni nou introduși odată cu
răsadurile Ciclul biologic este complet icircn aproximativ 7 zile icircn condiţii optime la 21-25degC şi
30 umiditate atmosferică icircntr-un ciclu de vegetaţie dezvoltacircndu-se pacircnă la şapte generaţii
Femelele trăiesc cacircteva săptămacircni şi depun pacircnă la 50 de ouă Din ouăle fertilizate apar masculi
şi femele icircn timp ce din ouăle nefertilizate apar doar masculi
Măsuri de management
Măsuri preventive
monitorizarea prezenţei dăunătorului este esenţială recomandacircndu-se inspectarea
plantelor pentru depistarea frunzelor cu aspect bronzat icircn mod tipic daunele apăracircnd cacircnd
fructele verzi ating 5 cm
curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre
ciclurile de cultură
aplicarea tratamentelor la structura serelor
creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de
acariani (dar favorizează bolile fungice)
utilizarea soiurilor cu oarecare rezistenţă la acarieni
controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora care duce la reducerea populațiilor
de acarieni
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea prădătorilor
- Phytoseiulus persimilisis Neoseiulus californicus Pronematus ubiquitus (acarieni)
- Feltiella acarisuga (ţacircnţar)
- Macrolophus caliginosus (ploşniţă)
- Scolothrips sexmaculatus Leptothrips mali (tripşi)
metode chimice tratamente cu produsul APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme
mobile
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- APACHE- 3 zile
IMPORTANT
Aculops lycopersici poate fi identificat numai prin examinare la microscop
Climatul fierbinte uscat favorizează dezvoltarea acarienilor și dacă populațiile nu sunt
verificate plantele pot fi distruse icircn doar cacircteva zile
A lycopersici poate determina reducerea recoltei la cultura tomatelor mai ales cacircnd
plantele tinere sunt expuse atacului situaţie icircn care pierderile pot fi de pacircnă la 65
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Aphis gossypii Glover
Denumire populară păduchele castraveților
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă atacă un număr mare de plante cultivate și spontane din familiile
Cucurbitaceae Crucifereae Solanaceae Malvaceae Pagube deosebite sunt semnalate la
plantele cultivate icircn seră unde atacă frecvent și tomatele
Descriere Specia prezintă plasticitate fenotipică variațiile de colorit și morfologice pot varia icircn
funcție pe planta gazdă și de stadiul de dezvoltare al dăunătorului
Formele aptere (fără aripi) au formă ovală cu capul și toracele de culoare cenușie la unii
indivizi galbenă (fig 1) Corpul este sub 1-15 mm icircn lungime și diametrul puțin peste 034 mm
Culoarea variază de la galben la verde foarte icircnchis (aproape negru) Antenele sunt de culoare
galbenă cu vacircrful negru mai scurte decacirct lungimea corpului Picioarele sunt galbene-verzui
Corniculele sunt negre de formă cilindrică uşor lățite la bază Cauda este de culoare icircnchisă mai
scurtă decacirct corniculele și este prevăzută de o parte și de alta cu cacircte 2-3 peri
Formele aripate au capul toracele și abdomenul verde icircnchis cu 3-4 pete laterale de culoare
brună
Oul este de culoare galbenă la depunere după care virează icircn negru-lucios
Fig 1 Colonie de Aphis gossypii (httpwww7inrafr)
Simptome
Coloniile se situează pe fața inferioară a frunzelor dar și pe lăstarii tineri unde icircnțeapă și
sug sucul celular avacircnd ca efect răsucirea gofrarea și stracircngerea icircn glomerul a frunzelor la
icircnceput etiolate gălbui formacircnd pseudocecidii caracteristice uneori sub forma unor adevărate
buchete Produce secreţii dulci masive (fenomenul de rouă de miere) care acoperă frunzele
permițacircnd instalarea ciupercilor (fumaginei) şi icircmpiedică asimilația clorofiliană a frunzelor
Biologie
Icircn sere se icircntacirclnește icircn tot cursul anului unde se icircnmulțește continuu pe cale
partenogenetică vivipară Icircn condiții controlate cum sunt cele din sere o generație se dezvoltă icircn
medie icircn 10 zile Stadiul de ou nu există icircn spaţiile protejate trecerea de la un ciclu de vegetație
la următorul se face icircn stare activă (adult sau nimfă) O femelă adultă fundatrigenă dă naștere icircn
decursul vieții la 70-80 nimfe aproximativ 4-5zi Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia
este supraaglomerată apar formele aripate care migrează pe alte plante gazdă secundare
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri
combaterea afidelor prezente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus
abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani şi prădătorii Harmonia axyridis Adalia
bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -
10 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- VYDATE 10 L- 21 zile
IMPORTANT Atacul dăunătorului este deosebit de periculos la răsărire cacircnd poate compromite culturile
Produce pagube directe prin hrănire și indirecte prin dejecțiile zaharoase eliminate care
conduc la apariția ciupercilor din genurile Alternaria Fusarium Penicillium cu consecințe
negative asupra producției
Este un vector important de transmitere al virusurilor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Aulacorthum solani Kaltenbach Denumire populară păduchele pătat al cartofului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie foarte polifagă colonizează peste 200 de specii de plante mono şi
dicotiledonate cu excepţia celor din familia Poaceae Dăunătorul este prezent icircn sere şi depozite
şi atacă frecvent tomatele
Descriere
- femelele aptere au 18-3 mm lungime formă piriformă culoarea galben-verzui strălucitor cu
pete mai icircnchise la culoare la baza corniculelor Antenele sunt aproape la fel de lungi ca şi corpul
cornicule lungi subţiri deschise la culoare şi uşor fumurii la extremităţi (fig1)
- femelele aripate au aceleaşi dimensiuni cu femelele aptere Capul şi toracele sunt de culoare
brun icircnchis spre negru iar abdomenul verde ndash gălbui marcat de puncte şi benzi transversale de
culoare brună-icircnchis (fig 2)
Fig 1 Forma apteră Fig 2 Forma aripată
(httpinfluentialpointscom)
Simptome formează colonii pe partea inferioară a frunzelor pe care le icircnţeapă sugacircnd seva
Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se icircngălbenesc şi se usucă De asemenea se
observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe se formează
dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce capacitatea
fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub denumirea de rdquorouă
de miererdquo)
Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate
afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou
nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da
naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată
apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri
combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus
abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani prădătorii Harmonia axyridis Adalia
bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100
SC ndash075 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
MOVENTO 100 SC - 3 zile
IMPORTANT
Dăunătorul este considerat vector eficient a peste 40 virusuri la culturile de tomate
cartof castraveţi sfeclă morcov ţelină mazăre conopidă ridichi etc
Controlul este mult mai eficient cacircnd infestarea este depistată timpuriu
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Autographa gamma (L) Denumire populară buha gamma
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă produce pagube icircn special la legume (tomate fasole castraveţi
etc) dar şi la cereale lucernă sau cartofi
Descriere -adult fluture de talie mijlocie cu deschiderea aripilor de 4-45 cm aripile anterioare diferit
colorate de la cenuşiu pacircnă la violet-brun străbătute de linii transversale fine de culoare albă iar
cele posterioare brune deschis la bază şi cenuşii deschis spre vacircrf un semn alb-argintiu de forma
literei greceşti gamma se află icircn mijlocul zonei centrale a aripilor anterioare (fig1)
Fig 1 Adult (httpwwwagroatlasru) Fig 2 Larvă (httpswww7inrafr)
Fig 3 Atac produse de larve (httpwwwaomidoribiocontrolcom)
-larvă la completa lor dezvoltare poate atinge 2-4 cm are culoare verde sau verde gălbui cu şase
dungi fine albicioase longitudinale prezintă partea anterioară a corpului mai icircngustă Placa
toracică de culoare neagră iar capul castaniu pătat cu negru Caracteristic are trei perechi de
picioare toracice şi trei abdominale din care cauză omizile au mers asemănător cu cel al cotarilor
fiind cunoscute sub denumirea de bdquocotar falsrdquo (fig 2)
-ou albicios reticulat cu diametrul 05-06 mm
-pupa 17-20 mm brună-gălbuie sau brună-roşcată
Simptome larvele icircn primele vacircrste rod una din epiderme lăsacircnd intactă pe cealaltă ulterior pe
măsură ce cresc perforează limbul şi rod frunzele marginal rămacircnacircnd numai nervurile groase
(fig 3) La atac puternic plantele sunt defoliate iar la tomate pot fi atacate şi fructele Atacul la
răsaduri este periculos prin defolierea plantelor icircn totalitate dar şi prin afectarea mugurelui
apical de creştere al plăntuţelor O larvă poate distruge icircntre 2-5 frunze pe toată durata
dezvoltării
Biologie icircn cacircmp are două generaţii pe an ciclul de viaţă duracircnd 50-70 zile icircn spaţii protejate
poate avea mai multe generaţii pacircnă toamna
- femelele depun pacircnă la 2000 de ouă izolat sau icircn grupe mici de regulă pe dosul frunzelor de la
bază sau pe buruieni
- după eclozare apar omizile care se hrănesc cu limbul frunzelor la icircnceput pe partea inferioară
producacircnd orificii (fig 3) şi pe măsură ce cresc consumă tot mai multă masă vegetativă fiind
capabile să defolieze icircntreaga plantă iar icircn cazul icircn care hrana devine insuficientă migrează pe
alte plante
- omizile ajunse la completa dezvoltare icircşi confecţionează coconi albi-murdari de mătase de
obicei pe dosul frunzelor icircn care se transformă icircn crisalidă
- după o anumită perioadă apar fluturii din generaţia de vară şi ciclul se reia fiind dependent de
condiţiile de temperatură din spaţiile protejate
- spre deosebire de alte specii de Noctuidae fluturii sunt activi icircn timpul zilei Larvele sunt greu
vizibile dar atacul se poate observa uşor datorită rumeguşului de la baza plantelor rezultat icircn
urma hrănirii
Măsuri de management
Măsuri preventive
culturale distrugerea buruienilor plivitul respectarea epocilor de semănat şi plantat
Măsuri curative
metode fizice instalarea capcanelor cu feromoni sexuali la icircnceputul primăverii Atra-GAM
(icircn seră o capcană la 500 m2 cu un minimum de o capcanăseră) şi verificarea acestora o dată pe
săptămacircnă
metode biologice utilizarea de entomofagi cum ar fi Trichogramma evanescens (3 lansări a
60000 de femeleha)
IMPORTANT
Utilizarea capcanelor cu feromoni permite detectarea primelor insecte supravegherea
nivelului populației raționalizarea tratamentelor cu insecticide reducerea frecvenței
acestora
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Chromatomyia horticola (Goureau)
Denumire populară musculiţa minieră a mazării musculiţa minieră a crizantemei
Statut nu este organism de carantină specie extrem de răspacircndită icircn Europa prezentă şi icircn
Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă care atacă 268 de genuri din 36 de familii botanice printre care
Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Leguminosae Liliaceae Linaceae Solanaceae
Descriere
Adultul are o lungime de 2-25 mm lungime corpul de culoare neagră cu excepția capului și
picioarelor care sunt galbene Capul este mare globulos toracele prezintă două dungi laterale de
culoare gălbuie
Larvele tipice acefale (fără cap) apode (fără picioare) albe ajung la completa dezvoltare la 3
mm lungime
Ou alb neted şi strălucitor
Pupa de culoare verzuie se icircnchide la culoare icircn momentul apariţiei adulţilor
Fig1 Pupă (httpmediaeolorg ) Fig 2 Simptom de atac pe mazăre (gardenerwikiacom)
Simptome
Minele au formă liniară neregulată albicioase atacirct pe partea exterioară a frunzei cacirct și pe cea
inferioară Galeria este de lungime și grosime variabilă (grosime uniformă pe toată lungimea sau
mai mare la extremitatea terminală) Minele sunt vizibile mai adesea pe suprafața superioară a
frunzei decacirct pe partea inferioară a acesteia (fig 2)
Pupa rămacircne icircn mină icircntr-o cameră pupală de regulă pe suprafața inferioară a frunzei spiraculul
anterior penetrează epiderma minei şi este vizibil la exterior ca o pereche de cacircrlige mici (fig 1)
Larvele produc daune (mine) pe frunze care duc la ofilirea și căderea prematură a acestora Alte
daune rezultă de la femele care produc pete mici albe icircn mod normal de mică icircnsemnătate care
prin hrănire duc la perforarea frunzei
Biologie
Perioada larvară poate fi scurtă de exemplu 5 zile la temperatura de 23-28degC și este direct
proporțională cu temperatura Icircn ţările cu climat cald stadiul de pupă poate dura cel puțin 7-15
zile Specia poate avea 2ndash6 generații pe an Infestarea spaţiilor protejate este cauzată de utilizarea
unui material destinat plantării infestat şi prin pătrunderea adulţilor din exterior
Măsuri de management
Măsuri preventive
menţinerea serelor icircn stare perfectă de curăţenie
utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru capturarea adulţilor și inspectarea
periodică a plantelor icircn vederea depistării minelor și orifiicilor de hrănire care indică
prezența dăunătorului pe plantă
utilizarea plaselor de insecte care au rolul de a icircmpiedica intrarea adulţilor icircn seră
Măsuri curative
metode biologice utilizarea agenţilor biologici cum ar fi viespile parazite Dacnusa sibirica
Diglyphus isaea și Opius pallipes care pot asigura un control eficient al muștelor miniere Acești
paraziți sunt nativi din Europa și pot fi prezenți icircn seră icircn mod natural Dacnusa sibirica și Opius
pallipes depun ouăle icircn interiorul larvelor miniere parazitacircnd intern icircn timp ce Diglyphus isaea
depune ouăle icircn apropierea larvei gazdă larvele viespilor atacacircnd larva minieră de la exterior
Această specie poate fi găsită spontan după luna mai
metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar VOLIAM TARGO ndash
08 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha şi AFFIRM ndash 15 kgha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
VOLIAM TARGO - 3 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
AFFIRM - 3 zil
IMPORTANT
Efectuarea unui control fitosanitar strict icircn momentul icircnfiinţării culturii
Specia seamănă morfologic cu Chromatomyia syngenesiae identificarea necesitacircnd
examen microscopic de laborator
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute)
Denumire populară tripsul plantelor de seră
Plante gazdă specie foarte polifagă icircn condiții de seră tripsul produce pagube unui număr mare
de plante icircn special flori uneori este menționat ca dăunător la legume
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Descriere
Adult 14-17 mm lungime (femela) 11-12 mm (masculul) suprafaţa corpului puternic
reticulată de culoare maron negricioasă cu vacircrful abdomenului mai deschis la culoare (fig 1)
Picioarele galbene sau albe și antenele au opt segmente sunt de culoare galben deschis avacircnd
ultimul articol foarte lung şi subţire
Larva primul stadiu are culoarea albicioasă cu ochii roșii și devine galben după hrănire iar larva
de stadiul doi are 1mm lungime şi culoare galbenă
Pupa tripsul prezintă două stadii pupale (prepupă şi pupă) de culoare galbenă care se icircnchide cu
vacircrsta cu aripi rudimentare antene icircndoite icircnapoi peste cap Stadiile prepupal și pupal nu se
hrănesc
Ou de culoare albă și au formă de banană
Fig 1 Heliothrips haemorrhoidalis - adult și stadii imature (httpedisifasufledu)
Simptome Atacirct larvele cacirct şi adulţii atacă frunzele lăstarii și florile producacircnd pete de culoare
albă Atacul pe flori duce la deformarea acestora La atacuri puternice are loc necrozarea totală
sau parțială a organelor plantele atacate rămacircn mici iar fructificarea este redusă Pe fructe apar
pete brune iar dacă atacul se produce icircn perioada de creştere a acestora epiderma poate să crape
Biologie Tripsul plantelor de seră este partenogenetic și poate trăi cacircteva săptămacircni Ouăle
(aproximativ 25-50 pentru fiecare femelă) sunt depuse icircn ţesutul plantelor fiind acoperite cu
excremente Nu preferă frunzele tinere deoarece dezvoltarea rapidă a ţesuturilor distruge ouăle
dar nici pe cele foarte bătracircne Larvele apar icircn aproximativ 14-15 zile la temperatura optimă de
26-28degC şi 16-22 zile la 21-25degC Pragul de dezvoltare este de 11degC dăunătorul dezvoltacircnd o
generație icircn 17-18 zile anual prezentacircnd 4-7 generații chiar 12 Adulţii trăiesc pacircnă la 35 de zile
la 25-27degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
eliminarea buruienilor sau plantelor gazdă alternative
utilizarea răsadurilor libere de tripși
Măsuri curative
metode biologice
- Amblyseius cucumeris Amblyseius degenerans (acarieni prădători)
- Orius spp (ploşniţe prădătoare)
- Aelothrips fasciatus Frankliniothrips vespiformis (tripşi prădători)
- Dasyscapus parvipennis (musculiţă parazită)
metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare galbenă și albastră pentru
capturarea tripșilor adulţi
IMPORTANT
Heliothrips haemorrhoidalis poate fi identificat numai prin examinarea microscopică
Adulții și larvele sunt detectate prin examinarea suprafeței inferioare a frunzelor unde se
dezvoltă pete clorotice maronii și leziuni necrotice
Factorii care favorizează apariția şi evoluția tripsului sunt temperatura optimă de
dezvoltare și existența florilor cultivate icircn aceleași spații protejate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Lacanobia oleraceae Linnaeus Denumire populară molia tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate plante erbacee diverse plante ornamentale cultivate icircn seră
Descriere
Adult cu anvergura aripilor 35-45 mm cu aripile anterioare maron roşcat pacircnă la mov-maroniu
cu o stigmă (semn reniform) mică gălbuie cu o linie subterminală albă aripile posterioare gri-
maronii cu o tentă mai icircnchisă la marginea posterioară (fig1)
Larva de aproximativ 40 mm lungime de culoare verzuie gălbuie sau brun roşcată cu pete
foarte mici şi fine albe și mai puțin dese cu negru linii dorsale și subdorsale palide linia
spiraculară lată de culoare galbenă sau galben-portocalie cu marginea de deasupra mai
icircntunecată spiracule albe icircnconjurate cu negru capul verde deschis icircn primele două stadii
devine albicios pacircnă la maroniu deschis cu zone marmorate (fig 2)
Pupa 16-19 mm lungime suprafaţa punctată grosier la icircnceput de culoare maronie mai tacircrziu
ajunge de culoare neagră strălucitoare
Ou hemisferic 075 mm icircn diametru suprafaţă reticulată la depunere de culoare verzuie apoi se
deschide pacircnă la galben pal chiar alb
Fig1 Adult (httpswwwnaturespotorguk) Fig 2 Larva (httpswwwnaturespotorguk)
Simptome
- larvele tinere scheletuiesc frunzele pe măsură ce cresc atacă tulpinile şi fructele
Biologie adulţii nu zboară ziua se ascund icircn crăpăturile solului şi sunt vizibili destul de greu
uneori doar icircn momentul irigatului Fiecare femelă poate depune aproximativ 1000 de ouă icircn
pachete de 60-300 pe partea inferioară a frunzelor care eclozează icircn 8-10 zile Larvele trec prin
cinci-şapte stadii larvare ajungacircnd la completa dezvoltare icircn 33-39 de zile La icircnceput larvele
sunt gregare şi scheletuiesc frunzele apoi după prima năpacircrlire se dispersează dar datorită
capacităţii reduse de a coloniza alte plante numărul lor scade destul de mult Larvele de ultimele
vacircrste devorează frunzele dar au şi capacitatea de a ataca tulpina predispunacircndu-le la fracircngere
Icircn plus pot produce icircn urma hrănirii orificii mari atacirct icircn fructele necoapte cacirct şi coapte Pentru
icircmpupare larvele caută locuri uscate cum ar fi pereţi stacirclpi din lemn dar şi resturi de plante
icircmpuparea avacircnd loc icircntr-un cocon mătăsos
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere
icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de
infestare
Măsuri curative
metode biologice Bacillus thuringiensis este utilizat pe scară largă pentru a controla
Lacanobia Oleraceae dar este costisitor și necesită o aplicare repetată ceaţa termică pe bază de
Bacillus thuringiensis icircn doze de 1 2 și 4 kg ha reduce daunele pe care le poate cauza larvele
frunzelor și fructelor de tomate icircn sere
IMPORTANT
Atacul poate fi atacirct de puternic icircncacirct plantele atacate devin nevandabile
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Liriomyza bryoniae (Kaltenbach)
Denumire populară musca minieră a frunzelor de tomate
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie foarte polifagă (119 genuri din 31 familii de plante) Icircn spațiile protejate
este un dăunător principal al tomatelor
Descriere Adultul măsoară 2-3 mm lungime are corpul de culoare neagră-brună capul și toracele negre
Pe torace și abdomen prezintă 2 dungi longitudinale galbene Aripile sunt mai lungi decacirct
abdomenul Dorsal corpul este acoperit de perișori scurți Ca toate speciile de carantină din genul
Liriomza are scutelum de culoare galbenă vizibil ca o pată galbenă pe spate (fig 2)
Oul este sferic de 02-03 mm la depunere de culoare albă apoi devine gălbui
Larva este mică la eclozare 05 mm la completa dezvoltare atinge 3 mm lungime fără picioare
toracice sau abdominale și fără capsulă cefalică de culoare galbenă-verzuie sau crem cu
segmentația corpului vizibilă
Pupa are 17-21mm lungime și este de culoare castanie-icircnchis
Fig 1 Mina produsă de Liriomyza bryoniae Fig 2 Adult (femelă) de L bryoniae
(httpsgdeppoint) (httpsgdeppoint)
Simptome
Larvele minează caracteristic frunzele cauzacircnd galerii sinuoase inițial albe iar mai tacircrziu brune
Minele sunt alungite răsucite neregulat și nu sunt asociate cu nervurile frunzei (fig 1)
Excrementele de culoare neagră sunt depuse icircn zona mediană a galeriei sub forma unei linii
subțiri și icircntrerupte foarte des Larva la completa dezvoltare părăsește mina printr-o incizie icircn
epiderma superioară și se icircmpupează la exteriorul frunzei de regulă icircn sol Frunzele puternic
atacate se usucă parțial sau total și cad Cacircnd minează și tulpina plantelor acestea se ofilesc și se
usucă
Biologie
Are mai multe generații pe an icircn condiții de seră putacircndu-se icircnmulți permanent generațiile
suprapunacircndu-se La 1-3 zile de la apariție și de la icircmperecherea insectelor femelele depun ouăle
pe fața superioară a frunzelor plantelor gazdă O femelă depune 50-100 de ouă larvele eclozacircnd
după 5-11 zile Dezvoltarea larvei durează 8-11 zile iar la completa dezvoltare larva părăsește
frunza pătrunde icircn stratul superficial al solului și se icircmpupează stadiu care durează 4-8 zile O
generație se dezvoltă icircn 17-25 de zile
Măsuri de management
Măsuri preventive - utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru a detecta prezenţa adulţilor icircn cultură
- inspecția plantelor pentru a detecta frunzele cu galerii sau icircnțepăturile produse de femele pentru
hrănire avacircnd ca scop semnalarea din timp a prezenței daunătorului și alegerea metodei de
combatere cu cea mai mare eficiență
- utilizarea răsadurilor neinfestate și care să provină din locuri de producție libere de dăunatori
- distrugerea resturilor vegetale dezinfectarea solului și incintei
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius
palliles Chrysocharis parksi De asemenea pot fi utilizate preparate cu nematodul parazit
Neoaplectana carpocapsae şi specii prădătoare de insecte cum ar fi ploșnița Cyrtopeltis modestus
metode chimice tratamente cu următoarele produsele de protecţie a plantelor VOLIAM
TARGO - 06 - 08 lha (icircn funcţie de nivelul de infestare) AFFIRM ndash 15 kgha ACTARA 25
WG - 005 (0250 kg la 100 mp) aplicat la sol preventiv şi curativ
-utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum recomandacircndu-se acele produse care
afectează cel mai puţin fauna utilă
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
VOLIAM TARGO - 3 zile
AFFIRM - 3 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
IMPORTANT Principală sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din
serele icircnmulțitor
Răsadurile atacate pot fi compromise Frecvența plantelor atacate poate ajunge la 70-100
Fișa măsurilor privind managementul integrat al
organismului dăunător
Macrosiphon euphorbiae Thomas Denumire populară păduchele dungat al cartofului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă icircn ţara noastră se icircntacirclneşte pe plante legumicole şi floricole de Solanaceae atacirct icircn
cacircmp cacirct şi icircn spaţii protejate
Descriere
- formele aptere au corpul de culoare variabilă de la verde-gălbui pacircnă la roz chiar mov dorsal
cu dungi icircntunecate dorsal talie mare 3-36 mm Corpul este strălucitor iar ochii de culoare roşie
Antenele sunt mai lungi decacirct corpul iar corniculele lungi și subțiri lungimea lor ajungacircnd pacircnă
la vacircrful cozii (fig 1)
- formele aripate au culoare verde pacircnă la roz antenele şi corniculele mai icircnchise la culoare decacirct
formele aptere cu aripi bine dezvoltate
Fig 1 Macrosiphum euphorbiae ndash forma apteră
(httpinfluentialpointscom)
Simptome Daunele primare rezultă din efectele hrănirii coloniilor pe țesuturile tinere ce determină
slăbirea și distorsionarea creșterilor noi Afidele determină apariția petelor clorotice și
distorsionarea frunzelor piticirea și ofilirea plantelor
Daunele secundare sunt determinate de ciuperci (fumagina) de pe secrețiile de miere de
pe frunze și fructe rezultacircnd reducerea fotosintezei și calitatea fructelor
Dăunătorul afectează grav plantele prin transmiterea bolilor virale
Biologie M euphorbiae are 8-12 generații pe an o generaţie dezvoltacircndu-se icircn 2-3 săptămacircni Ca
şi alte afide prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) afidele femele dacircnd
naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este
supraaglomerată apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi Temperaturile mai mari
de 30degC duc la moartea insectelor icircn timp ce dezvoltarea este bună icircntre 5-25degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi
rezervor de virusuri
combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu
- paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus abdominalis Aphidius ervi Aphidius
colemani
- prădătorii Harmonia axyridis Adalia bipunctata Coccinella septepunctata Adonia
variegata Chrysoperla carnea Syrphus ribessi
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100
SC ndash075 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
IMPORTANT
Dăunătorul este vector pentru virusuri
Icircn sere inspecțiile fitosanitare și utilizarea de material de plantare neinfectat poate reduce
infestarea cu M euphorbiae
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Myzodes persicae Sulz Denumire populară păduchele verde al piersicului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specii lemnoase şi ierboase atacirct icircn cacircmp cacirct şi icircn sere şi răsadniţe
Descriere
-forma apteră (fără aripi) corp globulos oval de culoare verde-deschis sau verde icircnchis antene
negre exceptacircnd al treilea articol care este galben verzui spre bază (fig 1) Picioare galbene cu
tarse negre cornicule galben verzui cu vacircrfuri icircnchise la culoare Lungimea corpului 24-26 mm
-forma aripată corp verde gălbui sau roşcat capul şi toracele negre abdomenul are pe partea
dorsală o pată mare neagră precum şi 1-2 dungi transversale şi 4 pete laterale de aceeaşi culoare
Cornicule brune puţin icircngroşate median Aripile sunt bine dezvoltate Lungimea corpului 18-25
mm (fig 2)
Fig1 Nimfe (httpentnemdeptufledu) Fig3 Forma aripată (httpswwwcabiorg)
Simptome dăunătorul formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor care datorită
icircnţepăturilor şi sugerii sevei se necrozează şi se răsucesc (pseudocecidii) Cu timpul frunzele se
icircngălbenesc şi se usucă
Biologie - icircn seră se dezvoltă icircn tot cursul anului afidele se reproduc partenogenetic toate insectele
prezente sunt femele şi fiecare femelă dă naştere mai multor femele fără a fi nevoie să se
icircmperecheze aceste femele dau naştere nimfelor vii nu depun ouă
- populaţiile pot creşte exploziv descendenţa nou apărută icircncepe să se reproducă icircn doar 7 zile
- deoarece o colonie creşte icircn vacircrstă şi dimensiune pe plante individuale proporţia formelor
aripate creşte
- afidele pot fi găsite pe muguri tulpini şi suprafaţa interioară a frunzelor unele vor migra la noi
plante gazdă sau ţesuturile plantelor tinere şi vor căuta icircn mod activ ţesut moale proaspăt de
plante
- fiind predispusă să dezvolte forme aripate această specie este mai probabil să se răspacircndească
printr-o cultură mamă
Măsuri de management
Măsuri preventive
- utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură
- monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase (eficiente
pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor aptere şi
fenomenului de bdquorouă de miererdquo
- icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi
rezervor de virusuri
- combaterea afidelor existente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice
-specii parazitoide cum ar fi Aphidius colemani Aphidius matricariae și Aphidoletes
abdominalis Aphidoletes aphidimyza
- patogenul fungic Lecanicillium lecanii este compatibil cu insecticidele și este eficace icircmpotriva
M persicae icircntr-o gamă largă de culturi de seră dar numai acolo unde se poate menține o
umiditate ridicată cu succes se utilizează şi patogenul fungic Beauveria bassiana se recomandă
utilizarea patogenilor fungici mai ales cacircnd infestarea este incipientă tratamentele fiind repetate
la intervale de 3-5 zile
- aplicarea tratamentelor cu săpun s-a dovedit utilă icircn sere datorită toxicităţii reduse asupra
faunei utile
IMPORTANT
Este specie polifagă atacă peste 400 de plante gazdă
Specia este cunoscută ca principal vector al virusurilor producacircnd mozaicul la
Solanaceae
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Myzus ornatus Laing
Denumire populară păduchele păstacircrnacului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă deşi dăunătorul atacă icircn special culturile de păstacircrnac diferite plante ornamentale
este prezent şi icircn spaţii protejate provocacircnd daune importante la tomate
Descriere
Forma apteră corp galben verzui prezentacircnd dorsal pete castanii care formează racircnduri
tranversale fruntea prezintă tuberculi puternici antenele pacircnă la jumătatea corpului baza
ultimului articol antenal fiind de 35-5 ori mai lungă decacirct grosimea zonei mediane a acestuia
Corniculele au aspect solzos cu extremităţile drepte sau departate şi de nuanţă mai icircnchisă sau
mai deschisă cauda triunghiulară (fig1)
Forma aripată aripi de culoare galbenă abdomen cu o placă mare dorsală de culoare brună
care nu atinge marginile cornicule drepte uniform pigmentate cauda triunghiulară
Nimfa deschisă la culoare alb verzuie
Fig 1 Nimfe şi forme aptere (wwwinfluentialpointscom)
Simptome păduchele populează partea inferioară a frunzelor formacircnd colonii compacte
Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se gofrează se icircngălbenesc şi se usucă De
asemenea se observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe
se formează dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce
capacitatea fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub
denumirea derdquo rouă de miererdquo)
Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate
afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou
nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da
naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată
apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri
combaterea afidelor prezente icircn spaţiile protejate icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de
cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu specii de himenoptere parazite Aphidius matricariae
Praon volucre Lisiphlebus fabarum şi prădători din familiile Coccinellidae Chrysopidae
Syrphidae etc
IMPORTANT
Dăunătorul este cunoscut ca vector pentru diferite virusuri (peste 20 de virusuri)
La atac puternic producţia este semnificativ redusă şi de slabă calitate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Nezara viridula (Linnaeus) Denumire populară ploșnița verde a legumelor ploşniţa tomatelor şi a fasolei
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 30 de familii botanice icircn spaţii
protejate atacă cu preponderenţă ardeiul dar tomatele şi vinetele sunt atacate de asemenea
Descriere
Adultul 12-16 mm masculii sunt puțin mai mici decacirct femelele culoarea este uniform verde
deschis mai rar de nuanţă galbenă brună sau roşcată (fig 1) Articolele antenale 4 şi 5 şi o parte
din articolul al treilea de culoare roşie icircn partea distală Trei puncte albe mici sunt de obicei
evidente pe marginea anterioară a scutelului Culoarea punctelor de pe tegument corespunde cu
culoarea de bază a corpului
Ouăle alungite lipite unele de altele au formă de butoiaş de culoare crem-gălbui pe parcursul
dezvoltării devenind galben intens rozalii și icircn final portocaliu strălucitor
Nimfele au 5 stadii care se dezvoltă pe parcursul unei luni (30 zile) Culoarea nimfelor se
schimbă progresiv de la un stadiu la altul fiind predominant neagră la eclozare ajungacircnd ca
stadiul 5 să aibă culoarea verde Toate stadiile nimfale prezintă pe partea dorsală o serie de pete
albe aranjate icircn linii paralele (fig 2)
Fig 1 Adult (httpswwwcabiorg) Fig 2 Nimfă (httpswwwndsuedu)
Fig 3 - Atac pe fructe (httpjournalsusamvclujro)
Simptome atacă toate părțile plantelor inclusiv tulpina dar se hrănesc icircn special cu fructele și
lăstarii tineri ai tomatelor (fig 3) Icircn general pe fructe se observă orificii realizate prin perforarea
și sugerea țesuturilor formacircndu-se ulterior pete minuscule dure maronii sau negre Fructele
atacate nu se mai dezvoltă rămacircn mici și se stafidesc icircnainte de a ajunge la maturitate Icircn plus
prin injectarea salivei toxice se imprimă fructelor un gust şi miros neplăcut iar ţesuturile
degradate rămacircn ferme cacircnd fructele se coc La tomatele tinere atacul induce maturarea timpurie
reducerea dimensiunilor și greutății fructelor Punctele de hrănire devin porţi de intrare a
ciupercilor și bacteriilor
Biologie primăvara adulţii migrează din zonele icircnvecinate icircn spaţiile protejate atacacircnd culturile
plantelor gazdă Adulţii şi nimfele se hrănesc prin extragerea sevei plantelor icircn urma hrănirii
apăracircnd simptomele caracteristice
Femelele pot depune aproximativ 30-130 de ouă grupate icircntr-un singur strat pe fața inferioară a
frunzelor Perioada de incubație poate dura aproximativ 20 de zile icircn funcție de temperatură
Primul stadiu nu se hrăneşte şi nimfele stau grupate la locul de eclozare Stadiile nimfale doi şi
trei stau de asemenea grupate dar se dispersează dacă sunt deranjate icircn schimb stadiile patru şi
cinci şi adulţii se răspacircndesc icircn cultură
Măsuri de management
Măsuri preventive
- controlul riguros al buruienilor din spaţiile protejate şi din vecinătatea acestora reducacircnd astfel
numărul de insecte
- utilizarea culturilor capcană
- eliminarea locurilor de iernare preferate
- utilizarea de soiuri sau hibrizi rezistente la atac
- utilizarea de culturi alternative mai puțin atractive pentru insecte
Măsuri curative
metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare și
parazite ce pot icircn mod natural să mențină un nivel scăzut al gradului de atac icircn special asupra
pontei (Trissolcus spp Telenomus spp) dar şi specii entomopatogene (Bacillus thuringiensis)
IMPORTANT
Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate
Specie invazivă prezentă icircn Romacircnia din anul 2010 (Grozea şi colab 2012)
Este vector de virusuri
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Frankliniella occidentalis (Pergande) Denumire populară tripsul californian
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 250 de familii botanice icircn spaţii
protejate atacă cu preponderenţă tomate ardei castraveți vinete pepeni salată ceapă praz dar
și specii de flori
Descriere
Adult au aproximativ 2 mm corpul este oval-alungit convex dorsal masculii fiind mai mici
decacirct femelele (09 mm) La femele culoarea variază de la galben deschis icircn perioada de vară
pacircnă la maron accentuat iarna icircn timp ce masculii au culoarea gălbui deschis aproape albă
Antenele prezintă 8 articole (fig 1)
Larvă la eclozare sunt albe-hialine cu lungimea de 05 mm apoi culoarea devine gălbui deschis
şi ating15 mm antenă cu şase segmente
Pupa este imobilă
Ou sunt opace reniforme
Fig 1 Adulți (httpswwwcabiorg) Fig 2 Atac pe fructe (httpwwwtswvramporg) Simptome adulții și larvele icircnțeapă și sug seva din țesuturile frunzelor florilor și fructelor Pe
organele atacate se observă pete de decolorare care devin argintii sau brune Pe frunzele atacate
simptomele se pot observa de-a lungul nervurilor Din cauza atacului organele afectate se pot
deforma și devin succeptibile pentru instalarea ciupercilor și bacteriilor patogene (fig 2) Ritmul
de creștere al plantelor este icircncetinit bobocii florali datorită atacului nu se mai deschid la atacuri
mari obținacircndu-se producții reduse fără aspect comercial
Biologie icircn seră tripsul se icircnmulțește pe tot parcursul anului și poate avea icircntre 12 și 15 generații
Temperatura optimă de dezvoltare este de 25ordmC Femelele depun ouăle icircn țesuturile frunzelor
florilor dar și pe fructe O femelă poate depune icircntre 20 și 40 de ouă acestea fiind sensibile la
uscăciune și temperaturi scăzute Larvele au patru stadii de dezvoltare primele două sunt foarte
active producacircnd pagube organelor pe care se dezvoltă Larvele se retrag pentru icircmpupare icircn sol
uneori icircn florile plantelor gazdă Ciclul biologic icircn seră este complet icircn 14 zile la temperaturi de
30degC şi 44 de zile la temperaturi de 15 ordmC Durata de dezvoltare este de 1-3 zile larvele de prima
vacircrstă trei zile larvele de vacircrsta a doua o zi stadiul de prepupă 10 zile stadiul de pupă iar
femelele adulte trăiesc icircn general 40 de zile
Măsuri de management
Măsuri preventive
- utilizarea la plantare a unui material liber de tripşi
- monitorizarea culturilor prin capcane lipicioase de culoare albastră sau galbenă pentru
depistarea insectelor şi inspectarea periodică a plantelor pentru evidenţierea larvelor
- icircndepărtarea plantelor cu simptome de virus pentru a preveni infestarea altor plante
- arderea resturilor de plante după desființarea culturilor din spații protejate
- icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de infestare şi
rezervor de virusuri
- instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de
pătrundere a tripşilor icircn spaţiu
- mulcirea cu folie pentru a bloca retragerea larvelor icircn sol
Măsuri curative
metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de
a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate
săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)
metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare
Amblyseius barkeri Amblyseius cucumeri Amblyseius degenerans Anthocoris nemorum
Chrysoperla carnea Orius spp Sunt menționați și nematozi paraziți ai speciei Steinernema
feltiae dar și fungi entomopatogeni ca Verticillium lecanii Zimm
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOSPILAN 20
SP 20SG GAZELLE ndash 004 KOHINOR 200 SL TALENT ndash 075 lha SANOMECTIN
PRO 18 - 60-80 mlhl
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- MOSPILAN 20SP GAZELLE - 3 zile
- KOHINOR 200 SL TALENT - 7 zile
- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile
IMPORTANT
Vector de viroze acest trips transmite icircn stadiul de larvă la tomate virusul de carantină
TSWV (Tomato spotted wilt virus) și TSV (Tobacco streak ilavirus) ambele deosebit de
dăunătoare pentru culturile de tomate
Specia prezintă rezistenţă la o serie de produse de protecţie a plantelor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Polyphagotarsonemus latus (Banks)
Denumire populară păianjenul lat acarianul lat
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă atacă cu preponderenţă tomate ardei gras vinete fasole
castraveți cartof și alte specii cultivate icircn sere solarii și cacircmp
Descriere
- femelele adulte au 165-200 microm lungime piriforme de culoare alb-gălbuie Masculii sunt mai
mici aproximativ 110 microm lungime corpul este aplatizat avacircnd culoarea gălbuie (fig 1) Nimfele
sunt transparente acest stadiu putacircnd dura 1-3 zile Oul este oval hialin pe suprafaţa lui sunt
prezente mai multe racircnduri longitudinale de bulbi caracteristice speciei
- avacircnd dimensiuni microscopice acești acarieni nu se pot observa cu ochiul liber dar simptomele
de atac sunt vizibile
Fig 1 Adulți (httpswwwentocsiroau) Fig 2 Atac pe tomate (httpswwwpestnetorg)
Simptome Larvele și adulții se hrănesc cu seva țesuturilor icircn principal pe foliajul tacircnăr pe
partea inferioară a frunzelor dar colonile pot fi prezente şi pe alte organe ale plantei cum ar fi
boboci florali fructe lăstari Atacul porneşte de la bază şi se răspacircndeşte spre partea superioară
Plantele prezintă următoarele simptome stagnarea creșterii ramificarea puternică icircn zona de
vacircrf uscarea și căderea bobocilor floriferi avortarea florilor gofrarea decolorarea micşorarea
deformarea brunificarea şi suberificarea frunzelor brunificarea şi suberificarea fructelor (fig 2 )
La atac puternic cultura poate fi compromisă icircn special prin uscarea pedunculilor florali şi
suberificarea fructelor
Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului Icircn condiții optime icircn
sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile Femelele depun 35-50 de ouă pe partea
inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Acest dăunător poate fi răspacircndit de către
insecte (musculița albă și afide forma aripată) şi cu sol infestat Populaţia de acarieni creşte rapid
icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată
Măsuri de management
Măsuri preventive măsuri agrotehnice controlul culturii precedente pentru a preveni transmiterea acarianului de
la un sezon la altul curăţarea serei şi a echipamentelor (ex instalaţiile de irigare) creşterea
nivelului de umiditate deoarece influenţează negativ dezvoltarea acarienilor icircndepărtarea
plantelor cu simptome pentru a icircmpiedica răspacircndirea icircn cultură controlul periodic al răsadurilor
şi culturilor din seră pentru semnalarea timpurie a dăunătorului aplicacircnd ulterior măsuri de
combatere icircn timp util
Măsuri curative
metode biologice
-pentru menținerea unor densități scăzute icircn sere se pot utiliza specii de acarieni prădători
Phytoseiulus persimilis Amblyseius californicus Neoseiulus barkeri sau alte specii prădătoare
cum ar fi Macrolophus caliginosus De asemenea pentru reducerea nivelului populaţiilor de
acarieni se realizează cu ciuperca entomopatogenă Beauveria bassiana
- tratamentele cu extract de usturoi sunt eficiente icircmpotriva acarienilor
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor
- VERTIMEC PRO ndash 12 lha şi
- APACHE ndash 015-1 lha
-icircn condiții de seră tratamentele cu acaricide ar trebui aplicate doar icircn situaţia icircn care controlul
biologic nu a fost eficient se realizează la atingerea pragului economic de 1-3 acarienifrunză sau
5-8 plante atacate şi se selectează astfel icircncacirct să fie protejată fauna utilă şi albinele
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
- Timp de pauză
- VERTIMEC PRO- 3 zile
- APACHE- 3 zile
IMPORTANT
Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate la tomate
Este o specie extrem de polifagă
Unele populaţii de acarieni au dezvoltat rezistenţă la unele grupe de produse chimice
Controlul poate fi dificil la soiurile cu frunze gofrate
Fișa măsurilor privind managementul integrat al
organismului dăunător
Spodoptera exigua (Huumlbner) Denumire populară buha cucurbitaceelor
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă
Spodoptera exigua are o gamă largă de plante gazdă insecta fiind dăunătoare culturilor de
legume cacircmp și flori Printre culturile de legume susceptibile se numără tomatele sparanghelul
fasolea sfecla brocoli varza conopida țelina vinetele salată ceapa mazărea ardeii cartoful
ridichea spanacul cartoful dulce napul
Descriere
Adult de mărime medie anvergura aripilor 25-30 mm aripile anterioare de culoare gri ndash
maronii de obicei cu un model neregulat şi o pată deschisă de forma unei alune aripile
posterioare uniform gri sau albe tivite cu o linie icircnchisă pe margini (fig 2)
Larve icircn mod normal prezintă cinci stadii au culoare variabilă verde deschis sau gălbui icircn
primele două stadii apar dungi deschise icircn stadiul trei colorate mai icircnchis dorsal icircn stadiul patru
icircn stadiul cinci au variaţii de culoare de la verde dorsal cu roz sau galben ventral şi o linie albă
laterală Dorsal se poate observa o serie de pete icircnchise la culoare uneori larvele pot fi foarte
icircnchise la culoare aproape negre (fig 1)
Ou circular de culoare alb-verzuie acoperit cu un strat de solzi dacircnd aparenţă pacircsloasă
Pupă prezentă icircn sol de culoare brun-deschis aproximativ 15-20 mm
Fig 1 Larve Spodoptera exigua Fig 2 Adult Spodoptera exigua
(httpentnemdeptufledu)
Simptome Femelele depun oăle icircntr-o masă de 50-150 ouă pe dosul frunzei adesea aproape de inflorescenţe
sau vacircrful lăstarilor O femelă poate depune icircntre 300 şi 600 de ouă şi acestea eclozează icircn două-
trei zile Larvele tinere sun gregare icircn primele vacircrste (stau icircmpreună) se hrănesc pe partea
inferioară a frunzelor lăsacircnd intactă epiderma superioară şi nervurile mari Larvele mai mari
devin solitare produc perforaţii neregulate icircn frunze iar cele de ultimele vacircrste cauzează
defolierea completă aplantelor La tomate pot fi consumaţi mugurii și punctele de creștere iar
fructele perforate
Biologie Numărul de generații variază icircn funcție de condițiile climatice Ciclul biologic poate fi
complet de la cacircteva zile pacircnă la 24 de zile O larvă la 20 de plante de tomate poate produce
pagube economice
Măsuri de management
Măsuri preventive
- inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă
(pragul de acţiune este 03 larveplantă
- icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere
- icircndepărtarea buruienilor din zonele icircnvecinate
- icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii icircn mod regulat
- utilizarea de bariere (capcane)
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea
- virusului nuclear polihedrosis obţinut din Spodoptera exigua care are capacitatea de a
omoricirc larvele icircn 3-6 zile
- unor produse pe baza bacteriei Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a
doua generaţie) şi ciupercii Beauveria bassiana
- nematozilor entomopatogeni (Rhabditida Steinernematidae și Heterorhabditidae) dar
eficacitatea nematozilor icircn omoracircrea larvelor este dependentă de gradul de umiditate
de aceea nematozii sunt mai eficienţi cacircnd larvele coboară icircn sol pentru icircmpupare
- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus
maculiventris
metode chimice LANNATE 20 SL ndash 125 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
LANNATE 20 SL - 7 zile
IMPORTANT
Fluturele este un dăunător polifag
Daunele sunt determinate de hrănirea larvelor care lasă plantele complet defoliate
Controlul buruienilor este important deoarece plantele spontane reprezintă o sursă de
infestare
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Tetranychus urticae Koch
Denumire populară păianjenul roşu comun
Plante gazdă este cea mai polifagă specie de acarian icircn spaţii protejate atacacircnd peste 300 de
specii de plante gazdă
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Descriere
adult este extrem de mic abia vizibil cu ochiul liber femelele adulte măsoară aproximativ 04
mm lungime sunt de formă elipsoidală au culoare variabilă de la verde deschis brun şi galben
pacircnă la carmin sau roşu icircnchis masculul este piriform şi mai mic decacirct femela măsuracircnd 022-
035 mm lungime dar şi de culoare mai deschisă (fig1) Femele prezintă două forme de vară de
culoare galbenă pacircnă la verde cu două pete negre dorsal şi de iarnă care este mai icircnchisă la
culoare adesea portocalie sau roşie Culoare poate varia şi icircn funcţie de planta gazdă dar şi de
alţi factori
larva are formă elipsoidală de culoare galben-palid la eclozare devine verde-gălbui după hrănire
şi prezintă numai trei perechi de picioare (fig 2)
ou formă sferică de culoare pală translucid se icircnchide la culoare pe parcursul dezvoltării
Fig 1 Adulţi (mascul şi femelă) (httpswwwcabiorg) Fig 2 Ou şi larvă (httpjennytfrecwsuedu)
Simptome
-păianjenii colonizează partea inferioară a frunzelor iar prin icircnţepăturile pe care le produc
celulele ţesutului se golesc icircn urma absenţei sevei şi provoacă icircngroșarea sau icircngălbenirea
frunzelor Petele necrotice apar icircn stadiile avansate ale leziunilor frunzelor
-pe măsură ce infestarea devine severă frunzele par bronzate sau argintii devin fragile și cad
prematur plantele nu mai fructifică normal şi dau recolte scăzute
-defolierea completă poate apărea dacă acarienii nu sunt controlați
-atacul acarienilor la floarea deschisă provoacă o icircnroșire și dispariția petalelor care seamănă cu
arderea prin pulverizare
-frunzele şi tulpina plantelor sunt acoperite cu ţesătura acarienilor vizibilă cu ochiul liber
Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului dezvoltarea avacircnd loc
icircntre 12 şi 40degC Icircn condiții optime icircn sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile
Femelele depun 35-50 de ouă pe partea inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Poate
fi răspacircndit prin activitatea omului (unelte deplasarea icircn seră) cu plante infestate curenţi de aer
insecte (musculița albă și forma aripată a afidelor) dar şi cu sol infestat Populaţia de acarieni
creşte rapid icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată
Măsuri de management
Măsuri preventive
curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre
ciclurile de cultură
creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de
acariani (dar favorizează bolile fungice)
controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora
Măsuri curative
metode biologice
-pentru controlul dăunătorului sunt folosiţi cu succes prădătorii cel mai eficient fiind acarianul
Phytoseiulus micropilis acesta putacircnd reduce pacircnă aproape de zero populaţia acarianului Alte
specii de acarieni prădători eficace Neioseiulus californicus N fallacis N longispinosus
Galemdromus occidentalis (rata de eliberare a prădătorilor depinde de densitatea acarianului
fitofag de cultură temperatură)
- lansarea buburuzelor din genul Stethorus foarte eficientă fiind specia Stethorus punctillum care
poate consuma 1000 de ouă de acarieni icircn 2-3 săptămacircni
- utilizarea tripşilor prădători cum ar fi Scolothrips sexmaculatus (eficientă mai ales pentru
spaţiile uscate şi cu temperaturi mari
- preparatele entomopatogene avacircnd la bază ciupercile Enthomophthora thaxteriana şi E
adjarica s-au dovedit eficiente cu condiţia să se menţină o umiditate atmosferică aproape de
saturaţie o anumită perioadă de timp
-utilizarea de produse alternative cum ar fi săpun sau ulei esențial de muşeţel oregano
portocale care ar putea fi utile pentru limitarea dezvoltării acarianului
metode chimice cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM TARGO - 06-08
lha KANEMITE SC pentru plante cu icircnălţimea lt 50 cm ndash 0625 l ha icircn 600 l apă pentru
plante cu icircnălţimea icircntre 50-125 cm ndash 0938 lha icircn 900 l apă pentru plante cu icircnălţimea ˃125 cm
ndash 125 lha icircn 1200 l apă APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile INVERT
18 EW 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile
Timp de pauză
- VOLIAM TARGO - 3 zile
- KANEMITE - 7 zile
- APACHE - 3 zile
- INVERT 18 EW - 3 zile
IMPORTANT
Este una din speciile de acarieni care se găsesc frecvent icircn spaţii protejate şi produc daune
economice la culturile afectate
Acarianul poate trăi și pe plante spontane ceea ce poate constitui o sursă de infestare
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Thrips tabaci Lind
Denumire populară tripsul tutunului tripsul cepei
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă este o specie polifagă care atacă specii de plante din 25 familii botanice ex
legume (tomate ardei castraveţi vinete varză salată conopidă ) flori (trandafir garoafă
crizanteme gerbera orhidee) pomi (cais prun piersic) etc Dăunătorul este prezent atacirct icircn spaţii
protejate cacirct şi icircn cacircmp
Descriere
Adult 08-1 mm lungime corp alungit icircngust şi plat de culoare galbenă sau brună ndashcastanie
Antenele sunt formate din şapte articole Picioarele sunt galbene femurul şi tibia cu nuanţe slab
cenuşiu Aripile anterioare sunt de culoare uniform brun gălbuie prezintă două nervuri
longitudinale cu franjuri pe margine iar cele posterioare prezintă o singură nervură longitudinală
(fig1)
Larva asemănătoare cu adultul de culoare albă-palidă la icircnceput apoi verzuie sau gălbuie are
09-1 mm lungime antene din şase articole
Ou eliptic albicios depus icircn epiderma frunzelor sau florilor
Fig 1 Adult Fig 2 Atac pe frunze
( wwwbioforceconz) (www7inrafr)
Simptome adulţii şi larvele colonizează frunzele vacircrfurile vegetative şi florile şi sug seva din
ţesuturi producacircnd daune directe Icircn urma atacului apar pete galbene-cenuşii mai ales de-a lungul
nervurilor şi icircn timp ţesuturile atacate se necrozează De asemenea foliajul prezintă numeroase
pete argintii care corespund celulelor golite de conţinut (fig 2)
Biologie icircn condiţii de seră nu intră icircn diapauză se icircnmulţeşte tot tipul anului avacircnd pacircnă la 10
generaţii uneori 14 De asemenea cacircnd temperatura şi umiditatea sunt optime o generaţie se
dezvoltă icircn 16-20 de zile icircn schimb durează 20 de zile la 20oC şi 11 zile la 30
oC La 25degC durata
stadiilor a fost de 6 zile pentru ou 61 zile pentru larvă 14 zile pentru nimfă şi de 28 zile pentru
adult O femelă poate depune pacircnă la 50 de ouă pe parcursul vieţii
Măsuri de management
Măsuri preventive
rotaţia culturilor
folosirea foliei de mulci pentru a bloca contactul tripsului cu solul (tripsul se transformă
icircn adult icircn sol)
icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de
infestare şi rezervor de virusuri
instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de
pătrundere a tripşilor icircn spaţiu
arderea resturilor de plante rămase la desfiinţarea culturii
Măsuri curative
metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de
a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate
săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)
metode biologice tratamente cu Amblyseius swirskii Typhlodromus tripsi (acarieni prădător)
Aelothrips fasciatus (trips) Coccinella 7-punctata Coccinella undecimpunctata (buburuze)
Chrysoperla carnea
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -
10 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl VERTIMEC 18 EC ndash 60 ndash 80 mlhl
MATCH 050 EC ndash 15 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- VYDATE 10 L - 21 zile
- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile
- VERTIMEC 18 EC - 3 zile
- MATCH 050 EC - 7 zile
IMPORTANT
Atacul este foarte periculos la răsaduri
Dăunătorul este vector principal icircn transmiterea tospovirusurilor la tomate ardei
castraveţi inclusiv Tomato spotted wilt virus
Identificarea larvelor şi adulţilor se face prin analiză la microscop
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Trialeurodes vaporariorum Cockerell
Denumire populară musculița albă de seră
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie extrem de polifagă culturile de tomate din spațiile protejate fiind adesea
cele mai sever infestate
Descriere Adultul prezintă corpul alungit alb-gălbui acoperit de o secreție ceroasă albă pulverulentă (fig
1) Aripile de culoare albă nepătate bine dezvoltate și cu nervațiune redusă și rotunjite la bază
sunt ținute relativ plane cacircnd sunt icircn repaus Dimensiunile corpului sunt mici de 115- 15 mm
masculul fiind ușor mai mic decacirct femela
Oul este fusiform cu diametrul de 022-024 mm prevăzut cu un pedicel scurt la depunere fiind
de culoare alb-gălbui iar după două zile devine negru-violet cu reflexe metalice
Nimfa neonată are forma ovală de culoare galbenă-palid cu ochii roșii Ultimul stadiu de
dezvoltare al nimfeii denumit bdquopupariurdquo este de formă ovală turtit dorso-ventral cu colorit
verde pal și acoperit de o secreție ceroasă albă Pe partea dorsală a frunzei se văd ca niște
picături mici albe cu aspect ceros
Fig 1 Musculița albă de seră icircn diferite stadii de dezvoltare (http www7inrafr)
Simptome Adulții și larvele formează colonii pe spatele frunzelor icircn urma atacului frunzele se gofrează se
icircngălbenesc se usucă pornind de la margine și cad Pe frunze apare fenomenul de rdquorouă de
miererdquo din cauza dejecțiilor zaharoase ale insectei și ulterior acestea se acoperă cu fumagină
Plantele atacate au colorație anormală apare piticirea se ofilesc au creştere icircntacircrziată dau
producții reduse și chiar se usucă
Biologie Icircn condiții de seră musculița se dezvoltă icircn tot cursul anului putacircnd avea 10-12
generații care se suprapun astfel că icircn același timp sunt prezente toate stadiile După 2-3 zile de
la apariție femela icircncepe depunerea pontei alcătuită din 10-50 ouă numărul total depus de o
femelă fiind icircntre 100-500 Ouălele sunt depuse pe partea inferioară a frunzelor grupate icircn cerc
sau izolat Incubația la temperatură medie de 20-23ordm C durează 9-13 zile stadiul nimfal 9-11
zile iar stadiul de pupariu 7-12 zile Durata ciclului de dezvoltare este de 4-6 săptămacircni icircn seră
Dezvoltarea este influențată de temperatură umiditate atmosferică lumină și planta gazdă
Măsuri de management
Măsuri preventive
-distrugerea resturilor vegetale dezinfecţia solului și a incintei icircndepărtarea buruienilor care pot
fi surse de infestare din sere și din jurul spațiilor protejate
-utilizarea răsadurilor care să provină din locuri de producție libere de dăunători
- monitorizarea culturilor prin amplasarea capcanelor lipicioase care permit detecţia dăunătorului
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea de preparate fungice pe bază de Beauveria bassiana
Paecilomyces fumosoroseus Verticilium lecanii diferite specii de prădători Chrysopa carnea
Hippodamia comvergens Macrolophus caliginosus Delphastus pusillus sau specii de paraziți
Encarsia formosa și E mundus
- rezultate bune dau şi stropirile cu soluție din săpun de casă sau cu soluții obținute din tutun coji
de portocale sau lămacirci sau din ardei iuți
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor PROXIMO ndash50-
75 mlhl HARPUN- 75 ml100 l apa de la apariţia inflorescenţelor pacircnă la coacere prima
aplicare efectuacircndu-se la apariţia primilor adulţi VYDATE 10 G ndash 30-55kghaVYDATE 10L ndash
10 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha SANMITE 10 EC ndash 15 lha JUVINAL 10 EC ndash
005ha LIDER 200 SL ndash 075 lha
- utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum doar icircn situații de urgență
preferacircndu-se acele produse care sunt selective pentru duşmanii naturali Se va urmări acoperirea
cu soluție icircn special a părții inferioare a frunzelor
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză PROXIMO - 3 zile
HARPUN - 3 zile
VYDATE 10G - 21 zile
VYDATE 10L - 21 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
SANMITE 10 EC - 3-7 zile
JUVINAL 10 EC - 1-3 zile
LIDER 200 SL - 3 zile
IMPORTANT
Specie DEOSEBIT de dăunătoare pentru plantele cultivate icircn spaţii protejate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tuta absoluta Meyrick
Denumire populară molia minieră a frunzelor minierul tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă dăunător al culturii de tomate dar poate ataca şi alte plante din familia
Solanaceae cum ar fi Solanum tuberosum (cartof) Solanum melongena (vinete) Capsicum
annuum (ardei) diverse buruieni icircn Italia a fost semnalat şi pe Phaseolus vulgaris (fasole)
Descriere
Adult culoare brună-cenuşie uşor argintată cu pete mici negre pe aripile anterioare are
lungimea de 5-7 mm anvergura aripilor de 8-10 mm antene filiforme (fig1)
Larva are 05 mm de culoare crem şi capul negru la eclozare atinge 7-10 mm la completa
dezvoltare este de culoare galben-verzuie uneori cu tentă roşcată şi icircn ultimul stadiu prezintă o
bandă neagră pe protorace (fig 2)
Ou eliptic de culoare variabilă de la alb pacircnă la galben la depunere devine aproape negru icircn
momentul eclozării
Pupa de culoare verzuie la icircnceput devine brun icircnchis icircn momentul apariţiei adultului
Fig 1 Adult Fig 2 Larvă
(foto ANF) (foto ANF)
Simptome ponta este depusă pe partea inferioară a frunzelor Larvele atacă toate părţile aeriene
ale plantelor de tomate şi pot produce pagube icircn toate stadiile de dezvoltare ale plantelor Acestea
produc prin hrănire mine neregulate care icircn stadiu avansat de atac devin necrotice Galeriile
produse icircn tulpină influenţează negativ dezvoltarea plantelor Fructele pot fi atacate icircncă de la
apariţie şi galeriile formate pot fi invadate ulterior de patogeni secundari
Larvele pot fi depistate cu uşurinţă deoarece preferă staţionarea pe mugurii apicali flori sau
fructele icircn formare pe care se văd resturi de culoare neagră produse prin hrănire
Biologie insecta are un potenţial productiv foarte mare ciclul biologic fiind complet icircn 29-38
zile Ouăle sunt depuse pe partea aeriană a plantelor o femelă depunacircnd icircn cursul vieţii
aproximativ 260 de ouă Eclozarea durează 5-7 zile la temperatura de 26-30degC şi umiditate
relativă de 60-75 larvele trecacircnd ulterior prin 4 stadii larvare icircn aproximativ 20 de zile
Icircmpuparea are loc icircn sol la o adacircncime de 1-2 cm icircn interiorul minelor sau pe frunze Dăunătorul
nu intră icircn diapauză atacircta timp cacirct există hrană disponibilă După 10-13 zile de la icircmpupare apar
adulţii care pot trăi 30-40 zile icircn condiţii optime de laborator
Căi de răspacircndire prin plante destinate plantării fructe ambalaje zborul adulţilor
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
monitorizarea culturii prin instalarea capcanelor care au rol de a pune icircn evidenţă prezenţa
dăunătorului dar şi de colectare a indivizilor
asigurarea etanşeităţii serelor şi utilizarea plaselor de insecte
smulgerea şi distrugerea prin ardere a plantelor suspecte a fi infestate
eliminarea icircn totalitate a buruienilor gazdă din imediata vecinatate
Măsuri curative
metode biologice prin
- tratamente cu BACTOSPEINE DF 033-066 kgha administracircndu-se de la eclozare şi icircn
primele stadii
- insecticide bazate pe bacteria Bacillus thuringiensis
- paraziţi Trichogramma cacoeciae
- prădători Nesidiocoris tenuis Macroliphus caliginosus
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM
TARGO ndash 08 lha ALVERDE ndash 10 lha NUPRID AL 200 SC ndash 10 lha AFFIRM ndash 15 kgha
ACTARA 25 WG ndash 02 kgha
- tratamentele sunt necesare mai ales icircn ciclul doi de cultură
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
VOLIAM TARGO - 3 zile
ALVERDE - 3 zile
NUPRID 200 SC - 3 zile
AFFIRM - 3 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
BACTOSPEINE DF - nu este necesar
IMPORTANT
La tomate au fost icircnregistrate pierderi de recoltă icircntre 50-100
Combaterea chimică este dificilă datorităţii capacităţii larvelor de a se hrăni icircn interiorul
frunzelor şi potenţialului biotic ridicat
Adulţii sunt nocturni deci greu de detectat icircn timpul zilei
225 Nematozi
1 Meloidogyne spp ndash nematozi galicoli
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Meloidogyne spp Goeldi
Denumire populară nematozi galicoli
Statut nu sunt organisme de carantină prezente icircn Romacircnia Speciile semnalate icircn sere sunt
Meloidogyne arenaria M incognita şi M javanica
Plante gazdă extrem de polifage fiind semnalate pe mai mult de 1500 specii de plante care
aparțin la peste 40 familii botanice Icircn țara noastră produc daune mari la tomate cultivate icircn spaţii
protejate
Descriere adulţii prezintă dimorfism sexual evident prin forma şi dimensiunile celor două sexe
femelele au corpul rotund icircn timp ce masculii sunt vermiformi
Fig 1 Gale pe rădăcini de tomate (https wwwforestryimagesorg)
Simptome Primele simptome se manifestă prin ofilirea frunzelor și stagnarea icircn creștere urmată
de uscarea plantei de la vacircrf spre bază După 3-4 săptămacircni pe rădăcini se observă apariția galelor
specifice (fig 1) Pagubele produse culturilor sunt icircn funcție de gradul de infestare a solului și de
momentul cacircnd se produce atacul la nivelul rădăcinilor Icircn cazul plantelor tinere un atac puternic
poate compromite cultura La nivelul galelor vasele libero-lemnoase sunt opturate iar circulația
sevei se icircntrerupe determinacircnd putrezirea rădăcinilor și uscarea plantelor Icircn cele mai multe
cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și Verticillium spp care
grăbesc pieirea plantelor
Biologie Icircn seră nematozii galicoli ai rădăcinilor se icircntacirclnesc icircn tot cursul anului și pot avea 4-8
generații O femelă poate depune icircntre 300-1000 ouă dar icircn condiții optime numărul ouălor poate
ajunge pacircnă la 2000 Larvele de vacircrsta a II-a numite și larve de invazie se răspacircndesc icircn sol icircn
căutarea rădăcinilor diferitelor plante le perforează și pătrund icircn țesuturi de regulă icircn apropierea
vacircrfului de creștere După o perioadă scurtă de hrănire larvele devin imobile și rămacircn icircn aceleași
locuri pacircnă la sfacircrșitul dezvoltării Odată cu hrănirea larvele secretă niște enzime care determină
hipertrofierea țesuturilor din zonele de atac dacircnd naștere la niște umflături denumite gale Icircn
condiții termice normale numărul femelelor este mai mare decicirct cel al masculilor icircn timp ce la
temperaturi scăzute numărul masculilor este mai mare decacirct al femelelor Durata ciclului biologic
este influențată de temperatura și umiditatea solului precum și de calitatea hranei variind icircntre
25-90 zile
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea unor răsaduri sănătoase libere de nematozi
menţinerea solului curat rotaţia culturilor icircndepărtarea buruienilor
crearea și folosirea de soiuri și hibrizi cu rezistență la nematozi prin transferul unor gene
de rezistență de la specia Lycopersicum peruvianum cum ar fi Ronita Rossol Piernita
Piersol Anahu Gilestar sau cei produşi icircn țara noastră Oltbrid Craiobrid IR-18 IR-34
M-14
deschiderea serelor şi oprirea icircncălzitului icircn anumite perioade pe timpul iernii
Măsuri curative
metode fizice dezinfectarea solului prin tratamente termice cu aburi la temperaturi de
90-100ordmC timp de 2-3 ore dă rezultate bune dar icircn prezent această metodă se practică pe
scară redusă datorită consumului ridicat de energie și a costului acesteia o soluţie mai
ieftină este solarizarea solului
metode biologice aplicarea agenţilor Pasteuria penetrans utilizat icircn controlul M
incognita pe tomate și Paecilomyces lilanicus icircn controlul M incognita pe cartof
Verticillium chlamydosporium parazitează ouăle icircn UK
metode chimice utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar BASAMID
GRANULE 500 kgha la sol cu icircncorporare icircnainte de plantare VYDATE 10 L -10 lha
NEMATHORIN 10 G ndash 15 kgha aplicat pe racircnd VYDATE 10 G ndash 30 -55 kgha
VELUME PRIME 400 SC ndash 625 mlha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- BASAMID GRANULE - nu este necesar
- VYDATE 10 L - 21 zile
- NEMATHORIN 10 G - 70 zile
- VYDATE 10 G - 21 zile
- VELUME PRIME 400 SC - nu este necesar
IMPORTANT
Identificarea cu acurateţe a speciilor presupune examen microscopic de laborator
Icircn cele mai multe cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și
Verticillium spp care grăbesc pieirea plantelor
Bibliografie selectivă
- Alexandri Al Olangiu M Petrescu M Rădulescu E Rafailă C (1972) - Tratat de
fitopatologie agricolă Ed Academiei RSR p 72-76
- Alford D V (1991amp1995) ndash A colour atlas of pest of ornamental trees shrubs and flowers
Manson Publishing
- Costache M Roman T Costache C (2003) ndash Ghid pentru recunoașterea și combaterea bolilor
și dăunătorilor la legume Ed Agris p 115
- Csoka G (2003) ndash Leaf mines and leaf miners Forest Research Institute Tipografia Agroform
Budapest pag 37-39
- Deheleanu A Albina Macedon - Extras Producţia Vegetală Horticultura nr 101981
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare pag 25-28
- Dobreanu Ecaterina Manolache Constantin (1969) ndash Fauna RSR- Insecta Vol VIII fascicula
5 Homoptera pag 90 Editura Academiei RSR București1969
- Dobrin Ionela Frăsin Loredana Pașol P (2007) ndash Tratat de entomologie specială Editura
Ceres București pp 5-398
- Docea E Severin V Baicu T Pop I (1976)- Icircndrumător pentru recunoașterea și combaterea
bolilor plantelor cultivate Ed Ceres București p150-151 p147-148 p152
- Gigon V Camps C Le Corff Josiane Biological control of Tetranychus urticae by
Phytoseiulus macropilis and Macrolophus pygmaeus in tomato greenhouses Available from
httpswwwresearchgatenetpublication [accessed Mar 19 2018]
- Grozea I Stef R Virteiu AM Carabet A Molnar L 2012 Southern green stink bugs (Nezara
viridula L) a new pest of tomato crops in Western Romania Research Journal of Agricultural
Science 44 (2)24-27
- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Florian T Vlad M 2015 Trophic
evolution of southern green stink bugs (Nezara viridula L) in western part of Romania Bulletin
of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca Horticulture
72(2)371-375
- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Marcu Viorela Draga Diana (2015)
The Spread of Nezara viridula (HemipteraPentatomidae) species from its first occurrence in
Romania BulletinUASVM Horticulture 73(2) 2016 Print ISSN 1843-5254 Electronic ISSN
1843-5394
- Hussey N W Read W H Hesling J J (1969) ndashThe pest of protected cultivation The biology
and control of glasshouse and mushroom pests pp 404
- Jones JB Stall RE Zitter TA (2006)- Compendium of Tomato Diseases APS Press (The
American Phytopathological Society) p19 Pl23AB p22 Pl28 AB pag9-10 Pl11 p13-14
Pl15B p18-19 Pl21B
- Manolache C Boguleanu Gh şi colab (1978) - Tratat de zoologie agricolă vol I Ed
Academiei Romacircne pag440
- Perju T Ghizdavu (2001) - Tratat de zoologie agricolă vol V Ed Academiei Romacircne
Bucureşti pag 396
- Pașol P Dobrin Ionela Frasin I (2007) - Tratat de entomologie specială dăunătorii culturilor
horticole Ed Ceres Bucuresti p 110-111
- Pop IV Tratat de Virologie Vegetală Vol III- Virusurile Culturilor Horticole Ediţia I Editura
Printech Bucureşti 2009 p109-117 p 124-127 p 159-171
- Popescu Ghe (2005) - Tratat de patologia plantelor vol III Ed Eurobit p 15 33
- Roșca I Rada Istrate (2009) ndash Tratat de entomologie (agricultură horticultură silvicultură)
Alpha MDN Buzău Pag 331
- Quarantine pests for Europe Second Edition Data sheets on quarantine pests for the European
Union and for the European and Mediterranean Plant Protection Organisztion Prepare by CABI
and EPPO for the European Union p 981-985 p 1146-1151 p 1388-1392 p 1367-1372
- Roșca I Drosu S Bratu E (2001) ndash Entomologie horticolă specială Ed Editura Didactică și
Pedagogică RA p 309
- Roşca I Iacomi Beatrice Michaela (2012) ndash Bolile şi dăunătorii din principalele
agroecosisteme legumicole Alpha MDN Buzău p 67
- Săvescu A și colab (1982) ndash Tratat de zoologie agricolă Dăunătorii plantelor cultivate Vol II
Editura Academiei RSR pag 172 -178
- Săvescu A (1961) - Album de protecţia plantelor II
- Severin V Iliescu C H (2006) Bolile bacteriene ale plantelor Ed Geea p 158-173
- Spencer KA (1973) ndash Series Entomologica vol 9 Agromyzidae (Diptera) of Economic
Importance The Hague
- Scortichini M Le Malattie Batteriche delle colture agrarie e delle specie forestali Edagricole ndash
Edizioni Agricole p 329-330
- Standard OEPP PP 229 (1) Buletin OEPP 34 pp 41-42
- Ureche Camelia (2010) ndash Insectele miniere din Romacircnia Editura Pim pg 244
-Teodorescu G Roman T Sumedrea M (2003) ndash Entomologie Horticolă - dăunători specifici și
metode de combatere Ed Ceres București p 67
- Zhang Zhi-Qiang (2007)- Mites of greenhouses Identification Biology and control CABI
Publishing
Resurse www
httpswwwcabiorg
httpsgdeppoint
httpswwwplantwiseorg
httpsagumassedu
httpwwwhorticultorulro
httpshortuwexedu
httpwwwagroatlasru
httpwwwaomidoribiocontrolcom
httpinfluentialpointscom
httpentnemdeptufleducreatureshtm
httpsagumassedu
httpswwwagrolinkcombr
httpwwwagrihujiacil
httpwww7inrafr
httpgreenhouseipmorg
httpwwwtswvramporg
httpswwwosueds
httpswwwamericantomatogrowersorg
https wwwhortcornelledu
httpswwwgardeningknowhowcom
httpswwwmissouribotanicalgardenorg
httpswww agndsuedu
httpswwwbotanistiiro
httpswwwparadisverdero
httperecifasufledutomato-scouting-guidediseases
httpswwwideegreenit
httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests
httpwwwalamycom
INTRODUCERE
Prezentul ghid se adresează fermierilor asociaţiilor de producători precum şi tuturor celor
interesaţi cu scopul de a facilita recunoaşterea rapidă a celor mai importante organisme dăunătoare
culturilor de tomate cultivate icircn spaţii protejate (sere solarii tuneluri) şi de a oferi soluţii privind
controlul eficient al acestora Ghidul furnizează informaţii utile de natură practică icircnsoţite de
imagini cu organismele dăunătoare şi simptome ale atacului produs de acestea la tomatele cultivate
icircn spaţii protejate
Cultivarea legumelor icircn spaţii protejate reprezintă fără icircndoială un avantaj faţă de culturile
tradiţionale care sunt supuse condiţiilor de climă şi sol producţia obţinută fiind nesigură Icircn spaţii
protejate se obţin producţii icircn extrasezon de calitate superioară şi semnificativ mai mari decacirct la
culturile din cacircmp deoarece intervenţia asupra factorilor de producţie se face mult mai uşor
Culturile din spații protejate necesită icircn schimb costuri ridicate icircn special cu infrastructura dar şi
cu tehnologia de cultură materialul de plantare utilizat etc Ministerul Agriculturii și Dezvoltării
Rurale şi-a propus să ajute fermierii cu o serie de programe icircn vederea creșterii competitivității
agroalimentare și a dezvoltării durabile a spațiului rural icircn condiții de siguranță alimentară și
mediu icircnconjurător protejat Un astfel de program se referă la un produs deficitar pe parcursul
anului respectiv tomatele Astfel strategia guvernului are icircn vedere 40000 de fermieri beneficiari
costurile atribuite programului ridicacircndu-se la 120 mil euroan din bugetul de stat
Gestionarea cu succes a bolilor şi dăunătorilor se asigură prin aplicarea unui program de
protecţie integrată care include o serie de componente printre care metode biologice
agrofitotehnice mecanice fizice şi chimice Abordarea icircn practica fitosanitară a managementului
integrat al organismelor dăunătoare se bazează pe menţinerea populaţiei organismului dăunător
sub pragul economic de dăunare
Măsurile de carantină fitosanitară cultivarea soiurilor adaptate zonal semănatul icircn perioada
optimă care asigură protecţie faţă de atacul organismelor dăunătoare metodele agrotehnice care
reduc mecanic o mare parte din rezerva biologică a organismelor dăunătoare (rotaţia culturilor
lucrările solului ndash arături discuit distrugerea samulastrei) sunt cacircteva măsuri aplicabile icircn
contextul managementului integrat Icircnmulţirea şi lansarea dirijată a paraziţilor şi prădătorilor
amplasarea capcanelor feromonale utilizarea preparatelor microbiologice (virusuri bacterii
ciuperci protozoare) sunt alte căi abordabile care au ca efect reducerea nivelului populaţiilor de
organisme dăunătoare fără a aplica tratamente chimice
Aplicarea produselor de protecţie a plantelor este o intervenţie cu impact puternic şi
complex asupra agroecosistemelor avacircnd o serie de avantaje dar şi dezavantaje legate mai ales de
toxicitatea produselor utilizate De asemenea aplicarea repetată a acestor produse duce la apariţia
fenomenului de rezistenţă a organismelor dăunătoare faţă de produsele de protecţie a plantelor
utilizate ceea ce atrage după sine necesitatea aplicării unui mare număr de tratamente şi respectiv
cheltuieli exagerate metoda devenind nerentabilă Icircn plus utilizarea unor doze mai mari decacirct cele
indicate icircn prospectele care icircnsoţesc produsele de protecţie a plantelor duce la apariţia unor
fenomene de fitotoxicitate (arsuri pe frunze stagnarea creşterii icircngălbeniri) Alegerea unor
produse de protecţie a plantelor selective pentru fauna utilă şi aplicarea acestora icircn concentraţiile
corespunzătoare reprezintă un deziderat icircn strategia de management integrat
O altă verigă care duce la limitarea utilizării nejustificate a produselor de protecţie a
plantelor este monitorizarea organismelor dăunătoare icircn vederea cunoaşterii dinamicii populaţiei
stabilirea speciilor ldquocheierdquo care justifică aplicarea tratamentelor şi punerea icircn evidenţă a
duşmanilor naturali care pot limita nivelul populaţiei de organisme dăunătoare
Elaborarea şi aplicarea unui program de protecţie faţă de boli şi dăunători nu se poate
realiza fără diagnosticul corect al acestora precum şi al duşmanilor naturali prezenţi icircn cultură
Identificarea cu acurateţe şi icircntr-un timp cacirct mai scurt este o condiţie esenţială pentru aplicarea
măsurilor icircn timp util şi eficiente din punct de vedere economic
Capitolul 1 Simptome produse de organismele dăunătoare la tomate cultivate icircn spaţii
protejate
11 Simptome produse de ciuperci
Ciupercile fitopatogene acţionează puternic asupra plantei la nivel biochimic fiziologic şi la
nivel anatomo-morfologic Icircn general bolile plantelor de cultură produse de ciuperci se caracterizează
prin cacircteva tipuri principale de simptome care permit şi identificarea lor Confirmarea organismului
dăunător se face icircnsă după un examen de laborator
Simptomele ce apar pe diferitele organe ale tomatelor (Lycopersicun lycopersicon) sunt variate
după cum urmează
Putregaiuri produse prin degradarea şi distrugerea diferitelor organe ale plantelor atacate sub
influenţa enzimelor secretate de ciuperci de exemplu Botrytis cinerea Fusarium sp Phytophthora
parasitica
Ofilirea plantelor simptom care apare ca o consecinţă a atacului unor organisme dăunătoare ce
dereglează regimul de apă cum ar fi Fusarium oxysporum f sp lycopersici Verticillium albondashatrum şi
Verticillium dahliae
Pătările frunzelor de diferite culori icircn diferite faze de vegetaţie sunt simptome foarte răspacircndite la
toate tipurile de boli cum ar fi Colletotrichum coccodes Fulvia fulva Septoria lycopersici Alternaria
spp
12 Simptome produse de bacterii
Icircn cazul bacteriozelor care afectează tomatele pot fi icircntacirclnite următoarele tipuri de simptome
Pătări și ciuruiri cu forme şi mărimi diferite (circulare sau neregulat circulare cu sau fără aureolă-
halou)
- apar pe frunze tulpini flori şi fructe pe frunze dezvoltarea petelor este limitată de nervuri iar petele
apar unghiulare pe tulpini pătările au formă de dungi sau benzi
- pe vreme umedă şi caldă ţesuturile infectate exsudează masa de bacterii producacircnd şi icircmbolnăvirea
altor plante
- porţiuni de ţesut foliar adesea cad lăsacircnd icircn frunză orificii de formă neregulată cu margini zdrenţuite
ciuruirea reprezintă stadiul final al bolii la nivelul ţesuturilor plantei gazdă
Exemplu Xanthomonas campestris pv vesicatoria Pseudomonas syringae pv tomato Clavibacter
michiganensis subsp michiganensis
Ofiliri
- cauzate de pătrunderea bacteriilor icircn xilem unde se multiplică şi migrează
- apa şi substanţele nutritive nu mai pot fi transportate avacircnd ca rezultat slăbirea ofilirea şi moartea
plantei
- bacteriile distrug adesea părţi ale pereţilor celulelor xilemice se răspacircndesc şi se multiplică icircn
ţesuturile parenchimatice adiacente icircn diferite puncte de-a lungul vaselor omoracircnd celulele
- bacteriile care produc aceste simptome pătrund prin răni ce expun elementele vasculare
Exemplu Clavibacter michiganensis subsp michiganensis
Ulcere (ulceraţii) leziuni
- apar pe tulpini
- sunt numai o parte a simptomului de boală
- aspectul lor nu este icircntotdeauna lucios şi moale ci poate fi sub formă de crăpături ale tulpinii zone
necrotice pe părțile aeriene ale plantei
- icircn unele cazuri ţesutul putrezit moare şi icircn tulpină pot să apară cavităţi
- bacteriile pătrund prin răni iar icircn plantele tinere şi prin deschideri naturale
Exemple Pseudomonas corrugata
13 Simptome produse de virusuri
Virusurile produc boli cu simptome ușoare pacircnă la foarte grave denumite viroze Spre deosebire
de alți agenți patogeni virusurile produc infecții sistemice prezente icircn toate organele plantelor
La tomate aceste simptome se manifestă prin
- Nanismul sau piticirea (micșorarea icircnălțimii plantelor)
- frecvent icircntacirclnit la Pepino mosaic virus Tomato mosaic virus
- Mozaic se manifestă
pe frunze zone de culoare verde-gălbuie difuze care alternează cu zone de culoare verde
(Tomato mosaic virus) icircntre nervuri pete mici clorotice dispersate pe toată suprafața limbului
(Tomato mosaic virus) pete de culoare verde-icircnchis și bășicareardquo suprafeței frunzelor la Pepino
mosaic virus
pe fructe zone mai deschise la culoare pe fructele icircn curs de coacere (Pepino mosaic virus)
- Pătări inelare se manifestă
- pe frunze pete inelare clorotice de culoare negricioasă (Tomato black ring virus) inele și linii
sinuoase necrotice (Tomato ringspot virus) pete sau leziuni clorotice sau necrotice situate icircn
jurul punctului unde a avut loc inocularea virusului prin icircnțepăturile tripşilor vector (Tomato
spotted wilt virus) pete brune sau de culoarea bronzului icircn stadiu mai avansat al bolii pe partea
inferioară a frunzelor (Tomato spotted wilt virus)
pe fructe pete arcuri sau formațiuni inelare de culoare maron verzuie mai deschise la culoare
decicirct restul suprafeței la fructele icircn curs de maturare (Tomato spotted wilt virus) desene inelare
superficiale concentrice de culoare gri sau brună (Tomato ringspot virus) pete brune pe fructele
verzi și desene inelare divers colorate pe fructele icircn curs de maturare (Tomato black ring virus)
- Necroze se manifestă icircn lungul pețiolurilor frunzelor și tulpinii icircntr-un stadiu mai avansat distrug
vacircrful plantei (Tomato black ring virus)
14 Simptome produse de insecte acarieni
Dăunări produse de organisme dăunătoare cu aparat bucal de ros care apar la exteriorul sau icircn
interiorul organelor atacate
perforarea frunzelor (larve fluturi ex Autographa gamma)
scheletarea frunzelor (larve fluturi ex Lacanobia oleracea Spodoptera littoralis)
minarea frunzelor (larve miniere Liriomyza spp Chromatomyia horticola Tuta
absoluta)
Dăunările produse de organisme dăunătoare cu aparat bucal de supt apar icircn urma faptului că
pentru hrănire dăunătorii introduc icircn țesuturi salivă conținacircnd enzime care determină modificări
morfologice și biochimice ale acestora printre care amintim
decolorarea organelor atacate frecvent a frunzelor (afide acarieni)
icircncrețirea și răsucirea frunzelor (afide)
deformarea şi decolorări ale fructelor (tripşi acarieni)
argintarea frunzelor (tripşi)
imprimarea unui miros caracteristic fructelor (ploşniţa Nezara viridula)
15 Simptome produse de nematozi
Nematozii fitoparaziţi au dimensiuni microscopice se localizează fie icircn țesuturile
rădăcinilor tulpinilor frunzelor sau icircn ovarele florilor (endoparaziți) fie la exteriorul organelor
atacate (ectoparaziți) fiind fixați de substratul alimentar cu aparatul lor bucal
Icircn urma hrănirii prin icircnțeparea și sugerea sucului celular nematozii pot să producă daune
care frecvent apar sub formă de
gale mici umflături ale țesuturilor vegetale pe seama cărora se hrănesc de exemplu pe
rădăcini (Meloidogyne spp)
stagnarea creşterii plantelor (Meloidogyne spp)
Capitolul 2 Organisme dăunătoare la tomate cultivate icircn spaţii protejate
Organismele dăunătoare plantelor şi produselor vegetale pot fi grupate icircn două categorii
organisme dăunătoare de carantină şi organisme dăunătoare non-carantină
Organismele dăunătoare de carantină sunt organismele care reprezintă o importanţă
economică potenţială pentru o zonă aflată icircn pericol care nu sunt prezente icircn acea zonă sau dacă
sunt prezente nu sunt larg răspacircndite şi fac obiectul unui control oficial Icircn ţara noastră organismele dăunătoare de carantină sunt reglementate prin Hotăracircrea
Guvernului 5632007 cu modificările şi completările ulterioare care transpune prevederile
Directivei 292000 a Uniunii Europene
21 Organisme dăunătoare de carantină la tomate (Lycopersicon lycopersicum)
Nr
crt
Denumire știinţifică şi
denumire populară
Răspacircndire geografică
Bacterii
1 Xanthomonas campestris pv
vesicatoria (Doidge) Vauterin
Hoste Kersters amp Swings -
pătarea bacteriană a tomatelor
Africa America Asia Oceania
Europa Austria Azerbaijan Belarus Bulgaria
Cehia Franța Grecia Ungaria Italia Polonia
Romacircnia Rusia Slovacia Slovenia Spania Turcia
2 Clavibacter michiganensis
subsp michiganensis (Smith)
Davis Gillaspies Vidaver amp
Harris - ofilirea bacteriană a
tomatelor
Africa America Asia Oceania
Armenia Azerbaijan
Europa Belarus Bulgaria Cipru Cehia Franța
Germania Grecia Ungaria Italia Letonia Polonia
Romacircnia Rusia Serbia Slovenia Spania Elveția
Turcia Ucraina
Virusuri și micoplasme
1 Tomato spotted wilt virus
(TSWV)-boala petelor de
bronz
Africa America Asia Oceania
Europa Albania Armenia Austria Azerbaijan
Belgia Bulgaria Croaţia Cipru Cehia Germania
Grecia Ungaria Italia Lituania Malta Republica
Moldova Romacircnia Muntenegru Rusia Serbia
Slovenia Spania Suedia Turcia Ucraina Franţa
Portugalia Olanda Norvegia
2 Tomato yellow leaf curl virus
(TYLC)-virusul icircncrețirii
galbene a frunzelor de tomate
Africa America Asia Oceania
Europa Cipru Franța Georgia Grecia Italia Malta
Portugalia Spania Turcia
3 Tomato ring spot virus
(ToRSV) - virusul pătării
inelare a tomatelor
Africa America Asia Oceania
Europa Belarus Croația Franța Lituania Serbia
Slovacia Slovenia Turcia
4 Tomato mottle virus ToMoV
(Florida tomato virus)
America
5 Tomato black ring virus-
(TBRV)-virusul pătării inelare
negre a tomatelor
Africa America Asia
Europa Albania Belarus Belgia Bulgaria Croația
Cehia Finlanda Franța Germania Grecia Ungaria
Irlanda Moldova Olanda Norvegia Polonia Rusia
Serbia Elveția Turcia Marea Britanie
Insecte acarieni
1 Bactericera cockerelli (Sulc)
(puricele melifer al tomatelor)
America Oceania
2 Bemisia tabaci (Gennadius)
populaţii non-europene
(musculița albă a tutunului)
Asia Africa America
Europa Austria Belgia Bosnia-Herțegovina
Bulgaria Cipru Croația Cehia Franța Giorgia
Germania Grecia Ungaria Italia Malta Muntenegru
Norvegia Olanda Polonia Portugalia Rusia Serbia
Slovenia Spania Elveția Turcia
3 Helicoverpa armigera
(Hubner)
(omida fructificațiilor)
Asia Africa America
Europa Albania Austria Belarus Belgia Bosnia-
Herțegovina Bulgaria Cipru Finlanda Franța
Georgia Germania Grecia Ungaria Italia
Macedonia Malta Moldova Muntenegru Polonia
Portugalia Romacircnia Rusia Serbia Slovacia
Slovenia Spania Elveția Turcia Ucraina
4 Keiferia lycopersicella
(Walshingam)
(minierul tomatelor)
America
Europa Absent
5 Liriomyza huidobrensis
(Blanchard)
(musca minieră sud-americană)
Asia Africa America
Europa Austria Bulgaria Croația Cipru Cehia
Finlanda Franța Germania Grecia Elveția Ungaria
Italia Malta Muntenegru Olanda Polonia Portugalia
Serbia Spania Turcia
6 Liriomyza sativae
(Blanchard)
(minierul tomatelor)
Asia Africa America Canada Oceania
Europa Turcia
7 Liriomyza trifolii (Burgess)
(musca minieră californiană)
Asia Africa America
Europa Albania Austria Belarus Belgia Bosnia-
Herțegovina Cipru Croația Finlanda Franța
Georgia Grecia Italia Malta Moldova Muntenegru
Olanda Portugalia Romacircnia Rusia Serbia Slovenia
Spania Elveția Turcia
8 Spodoptera eridania (Cramer)
(viermele sudic)
America
Europa Absent
9 Spodoptera frugiperda
(Smith)
(viermele frunzelor de porumb)
Africa America Canada
Europa Absent
10 Spodoptera littoralis
(Boisduval)
(noctuidul mediteraneean)
Asia Africa
Europa Cipru Franța Grecia Italia Malta
Portugalia Spania Turcia
11 Spodoptera litura (Fabricius)
(viermele tutunului)
Asia Africa America
Europa Rusia
Oceania
12 Thrips palmi (Karny)
(tripsul palmierilor)
Africa America Canada
Europa Absent
Nematozi
1
Nacobbus aberrans (Thorne)
Thorne and Allen
America
Europa Absent
2 Meloidogyne chitwoodi Golden
et al
Africa America
Europa Belgia Franţa Germania Olanda Portugalia
Turcia
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Clavibacter michiganensis subsp michiganensis
(Smith) Davis Gillaspies Vidaver amp Harris
Denumire populară ofilirea bacteriană a tomatelor
Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Lycopersicon spp Phaseolus vulgaris (fasole)
Pisum sativum (mazăre) Zea mays (porumb) Capsicum annuum (ardei) buruieni (Solanum douglasii
Solanum nigrum Solanum triforum)
Simptome
Boala apare icircn tot cursul perioadei de vegetație manifestacircndu-se diferit icircn funcție de organul afectat al
plantei astfel plantulele infectate mor rapid plantele adulte infectate se ofilesc lent și treptat pe
cotiledoane apar pete circulare de 1-5 mm icircn diametru cu centrul inițial albicios ulterior brun care se
unesc iar suprafața cotiledoanelor se icircncrețește pe frunzele tinere apar pete albicioase proeminente care
devin galben-verzui foliolele frunzelor mature se icircngălbenesc la margine și se răsucesc icircn jos de-a
lungul nervurii mediane pețiolul se curbează vasele conducătoare ale părților afectate se brunifică
țesutul medular se alterează și se colorează icircn galben pacircnă la brun roșcat pe tulpini și pețioli apar pete
longitudinale de culoare galbenă pacircnă la brun cu timpul țesutul din dreptul petelor crapă producacircnd
ulcerații fructele tinere se deformează rămacircn mici și se maturează prematur iar cele mature nu
prezintă simptome externe pulpa este colorată icircn galben iar vasele conducătoare icircn brun uneori apar
pete circulare de 3-6 mm diametru izolate sau dispuse icircn grupuri de culoare albă ulterior petele devin
lenticulare sau rămacircn rotunde maro-deschis cu o aureolă albă sau gălbuie cu asperități la centru (așa-
numitul simptom bdquoochi de pasărerdquo) semințe mici brune sau negre cu germinație redusă icircn cavitatea
pedunculară apar pete mici brune cu marginea icircntunecată pete care se extind și se unesc ulterior
Fig 1 Atac pe frunze (httpsgdeppoint) Fig 2 Atac pe tulpină (httpsgdeppoint)
Fig 3 Atac pe fructe Fig 4 Atac pe fructe
(httpsgdeppoint) (httpsalchetroncom)
Mod de răspacircndire
- pe distanțe mari principala cale de răspacircndire este transmiterea prin sămacircnță
- local răspacircndirea bolii este favorizată de picăturile de apă practicile culturale și utilizarea
echipamentelor contaminate
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea de sămacircnță sănătoasă certificată tratată chimic și termic tratamentul termic se realizează
prin scufundarea semințelor icircn apă fiartă la 56degC 30 min
extracția semințelor se realizeză cu HCl
utilizarea de soiuri rezistente
icircnființarea culturilor de răsaduri sănătoase
rotația culturilor la 4 ani
plantele atacate și cele din jur se scot (cu tot cu rădăcini și se introduc imediat icircn saci de
polietilenă) și se ard (bacteria poate rămacircne icircn sol o perioadă lungă)
este recomandată doar irigarea prin picurare
nu se efectuează lucrări atunci cacircnd pe plante sunt prezente picături de apă
combaterea buruienilor (care pot fi plante gazdă)
de la plantele infectate nu se recoltează semințe
după recoltare se stracircng resturile vegetale și se distrug prin ardere
tratarea solului cu produse pe bază de cupru
dezinfecţia serelor solariilor uneltelor macircinilor lucrătorilor etc
Măsuri curative
- combatere chimică cu următoarele produse CURENOX 50 ndash 15-2 Kg ha ZEAMA BORDELEZA
TIP MIFrdquo ndash 375-5 Kg ha CUPERTINE SUPER ndash 35 Kg ha ALCUPRAL 50 PU ndash 15-2 Kg ha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- CURENOX 50 - 3 zile
- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo - 3 zile
- CUPERTINE SUPER - 3 zile icircn seră 10 zile icircn cacircmp
- ALCUPRAL 50 PU - 3 zile
Icircntrucat este o boala sistemică tratamentele cu fungicide bactericide (cupru mancozeb) au eficiență
redusă
IMPORTANT
Plantele de tomate sunt sensibile pe toată durata vieții Bacteria se localizează icircn vasele
lemnoase unde produce cavități și supraviețuiește icircn resturile vegetale sol echipamente și
alte structuri ale serei icircn semințe rămacircnacircnd viabilă cel puțin 8 luni
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Xanthomonas campestris pv vesicatoria
(Doidge) Vauterin Hoste Kersters amp Swings
Denumire populară pătarea bacteriană a tomatelor
Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) buruieni (Datura
Hyoscyanum niger Lycium barbarum Nicotiana rustica Physalis Solanum spp) Solanum tuberosum
(cartof)
Simptome boală se instalează pe tot timpul perioadei de vegetație afectacircnd organele aeriene
Icircn stadiul de răsad
- pe frunzele tinere - apar pete galben-verzui brune cu centru necrozat și cu un exsudat cu aspect
de lacrimă
- pe hipocotil ocazional apar striații brune
La plantele mature
- pe frunze - apar pete circulare neregulate de 1-2 mm verde icircnchis cenușii brune cu aspect
hidrozat cu margini distincte răspacircndite de-a lungul nervurilor laterale și pe
marginea frunzelor uneori petele confluează icircn condiții de umezeală apare exsudat
iar suprafața leziunii și arealele icircnconjurătoare apar lucioase
- pe tulpini - icircn dreptul petelor țesutul se suberifică formacircnd verucozități și crăpături neregulate
- florile - cad icircn urma infecției și ca urmare numărul de fructe se reduce
- pe fructe - apar pete mici hidrozate gălbui brune cenușii crustoase cu halou gălbui alb
superficiale adanci
- leziunile de obicei se scufundă icircn centru și se icircnalță la margini dar se poate ca
icircntreaga leziune fie să se scufunde sau fie să se icircnalțe
- la coacerea fructelor țesutul din jurul leziunii rămacircne verde
- cacircnd atacul este puternic se produc crăpături (alb-maronii de 2-10 mm) ale
epidermei prin care pătrund alte microorganisme care determină putrezirea pulpei
fructului
- la fructele coapte nu se produce infecție secundară
La tomate
- pe frunze ndash apar leziuni neregulate icircnconjurate de zone apoase inițial verzi apoi maronii și
necrotice leziunile sunt frecvent icircnconjurate de un halou clorotic cacircnd leziunile fuzionează
apare arsura foliară
- pe tulpină ndash apar plesnituri de-a lungul ei iar pețiolii se necrozează
- pe fructe ndash apar inițial pustule mici ușor proeminente ulterior acestea cresc icircn dimensiune
devin maronii proeminente cu aspect rugos și icircnconjurate de un halou apos uneori leziunile
confluează
Atac pe tomate (httpsgdeppoint)
Mod de răspacircndire
- pe distanțe mari principala cale este transmiterea prin sămacircnță
- local răspacircndirea bolii este favorizată de picăturile de apă resturi vegetale practicile culturale și
utilizarea echipamentelor contaminate
Măsuri de management
Măsuri preventive
rotația culturilor
este recomandată irigarea pe rigole sau prin picurare
distrugerea prin ardere a resturilor de plante și buruieni rămase pe cacircmp după recoltare
utilizarea de sămacircnță sănătoasă (recoltată din plante sănătoase libere de boli) certificată tratată
chimic și termic (cu apă caldă 560C 30 minute)
utilizarea de soiuri rezistente
aerisirea spațiilor icircn sere și solarii
curățarea și dezinfecția echipamentelor a instrumentelor de lucru și a depozitelor
nu se efectuează lucrări atunci cacircnd pe plante sunt prezente picături de apă
efectuarea cu grijă a tuturor lucrărilor astfel icircncacirct leziunile să fie minime
IMPORTANT
Xanthomonas campestris pv vesicatoria este larg răspacircndită și produce pierderi economice la
tomate și ardei
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tomato spotted wilt virus (TSWV)
Denumire populară virusul ofilirii pătate a tomatelor
Statut este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă TSWV cuprinde un număr foarte mare de plante gazdă icircn principal tomate (Solanum
lycopersicum) ardei (Capsicum spp) vinete (Solanum melongena) cartof (Solanum tuberosum) ţelină
(Apium graveolens) mazăre (Pisum sativum) fasole (Phaseolus vulgaris) soia (Glycine max) tutun
(Nicotiana tabacum) etc
Simptome - pe frunze peţioluri tulpini clorozarea nervurilor prezenţa petelor brune pe faţa inferioară a frunzelor
tinere și uscarea limbului icircncreţirea sau contorsionarea frunzelor pete linii inele clorotice la icircnceput
apoi de culoarea bronzului şi necrotice icircn final pe frunze peţioluri și tulpini stoparea creşterii (vacircrful
plantei fiind curbat lateral) frunze mici mozaicate și deformate la tomatele care rezistă virusului
plantele tinere rămacircnacircnd pitice
- pe fructe pete arcuri formaţiuni inelare sau semiinelare de culoare roşiatică sau gălbuie cu epiderma
necrozată număr redus de fructe depreciate calitativ
Fig1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze (httpgardenerwikiacom) (httpwwwapsnetorg)
Mod de răspacircndire icircn sere virusul are ca vector principal de răspacircndire tripsul Frankliniella
occidentalis
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea materialului de plantare liber de virus
evitarea pătrunderii tripşilor de la exterior icircn spaţiile protejate prin utilizarea plaselor care reţin
insectele
producerea răsadului de tomate la distanţă de specii floricole gazdă pentru tripşi (crizanteme
begonii)
plantare timpurie
utilizare de soiuri rezistente la TSWV
combaterea vectorului
IMPORTANT
Simptomele TSWV variază icircn funcţie de speciile de plante gazdă şi de gradul de susceptibilitate
al acestora
cc op
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Bemisia tabaci (Gennadius)
Denumire populară musculița albă a tutunului
Statut populaţiile non-europene au statut de organism de carantină icircn Romacircnia este posibilă existenţa
populaţiilor europene
Plante gazdă este o specie polifagă și o putem găsi pe specii care aparțin următoarelor familii botanice
Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Euphorbiaceae Leguminosae Malvaceae Solanaceae
Convolvulaceae Icircn trecut era cunoscut mai ales ca un dăunător al culturilor de cacircmp din regiunile calde
cum ar fi tutun tomate bumbac Icircn timp a devenit responsabilă de daune provocate icircn serele din icircntreaga
lume și atacă icircn mod special Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum spp (ardei) Poinsettia
spp Hibiscus spp Gerbera spp Gloxinia spp
Descriere
Adultul are talie redusă de aproximativ 1 mm masculii sunt mult mai mici decacirct femelele corpul
galben icircnchis cele două perechi de aripi acoperite de o secreție ceroasă pulverulentă albă (fig1) Adulții
sunt asemănători cu alte musculiţe albe totuși icircn repaus adulţii de Bemisia tabaci ţin aripile icircn formă de
bdquocortrdquo icircn timp ce la Trialeurodes vaporariorum poziţia aripilor este mult mai plană Nimfa este plată de formă ovală neregulată și are lungimea de 07 mm
Pupariul este aplatizat cu contur neregulat prezintă pe partea dorsală peri lungi are tendinţa să fie mai
mare mai oval şi cu peri mai puţini pe frunzele netede
Oul este pedunculat are formă rotunjită la bază şi ascuţit apical de culoare maronie la cacircteva zile după
depunere lungime 02 mm
Fig1 Adult Fig 2 Atac pe fructe de tomate
Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda
Simptome
Plantele atacate prezintă următoarele simptome pete clorotice pe frunze nervuri icircngălbenite şi
icircngroşate icircngălbeniri mozaicări și răsucirea frunzelor precum şi deformarea tulpinilor și piticirea
plantelor Icircn cazul unor infestări severe plantele atacate se icircngălbenesc se ofilesc icircşi pierd frunzele
vigoarea plantelor este redusă și pot fi induse dezechilibre fiziologice De asemenea icircn urma atacului
dăunătorului pe frunze apare fenomenul de ldquorouă de miererdquo care diminuează capacitatea fotosintetică a
plantelor și determină apariția și dezvoltarea mucegaiurilor Atacul pe fructele de tomate poate provoca
o maturare inegală a acestora (fig 2)
De regulă toate stadiile dăunătorului se observă pe partea inferioară a frunzelor prin scuturarea
plantelor infestate adulţii zboară puţin şi se reaşază pe frunze
Biologie ciclul de viaţă prezintă şase stadii ou patru stadii nimfale şi adult Adulţii şi ouăle proaspăt
depuse se observă pe creşterile noi din vacircrful plantelor stadiul I şi II nimfal pe frunzele mai bătracircne de
la bază şi stadiile III şi IV nimfale icircntre aceste etaje Ouăle sunt dispuse rar icircn formă de cerc de regulă
izolate sau icircn grupuri mici eclozează după 5-9 zile la 30degC După eclozare stadiul I nimfal este mobil se
deplasează icircn căutarea locului de hrană după care rămacircne imobilizat pe durata celor patru stadii nimfale
Primele 3 stadii nimfale durează 2-4 zile icircn funcţie de temperatură ultimul numit puparium durează 6
zile după care apare adultul Icircmperecherea icircncepe la 12 h după ce apar și se repetă pe toată durata de
viață a adulților Femelele au o longevitate de aproximativ 60 zile icircn timp ce a masculilor este mai
scurtă (9-17 zile)
Măsuri de management
Măsuri preventive
- icircndepărtarea buruienilor icircnainte de icircnfiinţarea culturii deoarece pot constitui gazde pentru
musculiţele albe dar şi o sursă majoră de virusuri
- monitorizarea culturilor prin utilizarea capcanelor galbene lipicioase
Măsuri curative
metode biologice prin parazitoizi cum ar fi Encarsia luteola şi Eretmocerus spp agenți
entomopatogeni de tipul ciupercilor (Verticillium lacanii Beauveria bassiana) insecte prădătoare
(Macropholus caliginosus Franklinothrips vespiformis Delphastus pusillus Nabis spp Orius spp)
acarieni prădători (Amblyseius limonicus A swirskii Transeius montdorensis)
metode chimice prin utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar VYDATE 10 L ndash 10 lha
LANNATE 20 SL ndash 125 lha PROXIMO -50-75 mlhl la apariţia dăunătorilor şi SANMITE 10 EC ndash
15 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime
admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
VYDATE 10 L - 21 zile
LANNATE 20 SL - 7 zile
PROXIMO - 3 zile
SANMITE 10 EC - 3-7 zile
IMPORTANT
Este vector a peste 60 de virusuri ai plantelor inclusiv virusul de carantină Tomato yellow
leaf curl virus
Identificarea speciei necesită examen microscopic avacircnd icircn vedere că specia se aseamănă
foarte mult cu Trialeurodes vaporariorum specie extrem de frecventă icircn spaţii protejate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Helicoverpa armigera (Hubner)
Denumire populară omida fructificațiilor
Statut este organism de carantină reglementat pe plante destinate plantării de Dendranthema
Dianthus Pelargonium şi Solanaceae (Anexa II secţiunea II din HG 563-2007) prezent icircn Romacircnia pe
suprafețe mari
Plante gazdă specie polifagă care atacă peste 120 specii de plante cultivate și spontane dintre care
menționăm tomatele ardeii bamele mazărea fasolea garoafele gura leului etc Helicoverpa armigera
a devenit un important dăunător icircn culturile de seră și solarii
Descriere
Adultul lungimea corpului de 12-18 mm anvergura aripilor de 35-40 mm (fig1) de culoare variabilă
verde-gălbui brun-deschisă sau brun-icircnchisă Aripile anterioare prezintă pe marginea lor externă o linie
formată din 7-8 pete negricioase şi o bandă transversală brun-icircnchisă cu contur neregulat Aripile
posterioare au culoarea puţin mai deschisă cu o margine lată de culoare brună care conţine o zonă mai
pală nervurile sunt vizibile şi către bază au o pată icircn formă de virgulă de aceeași culoare
Larva icircn ultima vacircrstă are lungimea corpului de 30-40 mm și este de culoare variabilă de la verzui
pacircnă la roșcat-violet sau brun-icircnchis iar motivul descris poate forma umbre de verde galben-pai şi roz
murdar pacircnă la maron roşcat şi chiar negru Pe corp prezintă 5 dungi una dorsală mediană 2
suprastigmale și 2 substigmale (fig 2)
Oul hemisferic de 04-05 mm ornat cu numeroase striațiuni La depunere are culoarea alb-gălbui după
care devine verzui chiar maron icircnchis icircnainte de eclozare
Pupa de culoare maron stacojiu 14-18 mm lungime purtacircnd la extremitatea posterioară doi spini icircn
formă de cacircrlig
Fig1 Larvă (httpswwwcabiorgiscdatasheet) Fig 2 Adult (httpswwwcabiorgiscdatasheet)
Simptome pagubele provocate de acest dăunător sunt cauzate de hrănirea vorace a omizilor pe frunze
mai ales icircn fazele inițiale de după eclozare Mai tacircrziu pătrund icircn fructe și formează galerii unde lasă
numeroase dejecții făcacircndu-le improprii pentru consum De asemenea fructele atacate de larve cad
prematur sau se infectează secundar cu diferiți agenți patogeni
Biologie iernează icircn stadiul de pupă icircn sol icircntr-o celulă ovală de pămacircnt la adacircncimea de 7-25 cm
Fluturii zboară pe icircnserate și noaptea hrănindu-se cu nectarul florilor Ouăle sunt depuse izolat pe
frunzele tulpinile și inflorescențele plantelor gazdă O femelă poate depune icircntre 300-3000 ouă icircn
medie 500-1000 Ouăle eclozează icircn trei zile la 225degC perioada larvară durează 18 zile tot la 225degC şi
se prelungeşte pacircnă la 51 de zile la 175degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă
icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere
icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de
infestare
Măsuri curative
metode fizice prin amplasarea capcanelor atractive pentru ambele sexe cu rol de a pune icircn evidenţă
prezenţa dăunătorului dar şi de atragere şi omoracircre a acestora
metode biologice prin utilizarea
- unor produse pe baza de bacterii ex Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a
doua generaţie) şi virusuri ex Helicoverpa armigera nuclear polyhedrosis virus
- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus maculiventris
metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar ALVERDE - 10 lha icircn 1000
l apă ha MATCH 050 EC ndash 100 mlhl VOLIAM TARGO - 06-08 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime
admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- ALVERDE - 3 zile
- MATCH 050 EC - 7 zile
- VOLIAM TARGO - 3 zile
IMPORTANT
Se recomandă icircnchiderea spaţiilor protejate pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii
adulților
Adulţii sunt migratori şi pot parcurge distanţe mari (˃100 km)
Larvele şi adulţii pot fi identificaţi cu exactitate faţă de alte specii prin examen de laborator
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Liriomyza trifolii (Burgess)
Denumire populară musca minieră a plantelor de seră musca minieră
Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă semnalată pe 22 specii de plante gazdă fiind considerat principalul
dăunător al tomatelor icircn spaţii protejate
Descriere Adultul muscă mică lungime 13-23 mm de culoare neagră-cenușie Femelele sunt puțin mai mari
decacirct masculii Aripile nu depășesc lungimea corpului și au nervurile negre Scutelul este galben perii
ventrali de culoare galbenă pronotul și scutul de culoare neagră cu reflexe cenușii
Oul este sferic de 02-03mm la depunere albicios - cenușiu ușor translucid
Larva apodă și acefală de 3 mm lungime la icircnceput transparentă apoi galben-portocalie prezintă
posterior două stigme triunghiulare caracteristice
Pupa 18-23 mm lungime ovală ușor turtită ventral de culoare variabilă galben-portocalie deschis
pacircnă la maron auriu
Fig 1 Atac de Liriomyza trifolii (foto ANF) Fig 2 Adult L trifolii (foto ANF)
Simptome Minele de pe frunze și punctele de hrănire sunt de regulă cele mai evidente semne privind
prezența dăunătorului Icircnțepăturile de hrănire produse de femele apar ca niște adacircncituri circulare de
culoare albicioasă iar cele pentru pontă sunt ceva mai mici și dispuse mai uniform circular Minele
produse de larve vizibile tot pe partea superioară a frunzelor sunt tipic sinuoase foarte răsucite și de
formă neregulată lărgindu-se pe măsură ce larva se dezvoltă inițial de culoare verde apoi devin albe
odată cu icircmbătracircnirea țesutului
Biologie o generație se dezvoltă icircn 15-20 zile icircn funcție de temperatură Adulții zboară dimineața
copulația avacircnd loc la 24 de ore de la apariție Femelele trăiesc 15-30 zile timp icircn care depun 25-640 de
ouă icircn serii de cacircte 17 pe zi După 2-5 zile apar larvele care formează mine icircn țesutul palisadic al
frunzei unde rămacircn 4-7 zile pacircnă la completa dezvoltare Icircmpuparea are loc icircn afara minei de regulă icircn
stratul superficial al solului de lacircngă planta gazdă și durează 10-12 zile Icircn spații protejate specia
dezvoltă mai multe generații pe an care se suprapun
Măsuri de management
Măsuri preventive
controlul materialului de plantare icircnainte de icircnființarea culturii
distrugerea resturilor vegetale şi dezinfectarea solului și incintei
monitorizarea culturilor pentru detectarea adulţilor (capcane) şi larvelor (inspectarea plantelor)
Măsuri curative
metode fizice utilizarea capcanelor galbene lipicioase metodă eficace de capturare a adulților icircn
timpul perioadei de vegetație metode biologice utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius palliles
Chrysocharis parksi Diglyphus begini ploșniței prădătoare Cyrtopeltis modestus sau a nematodul
parazit Neoaplectana carpocapsae
-un produs inofensiv faţă de mediu şi om este Lasertrade 240 SC (05 lha) insecticid biologic obţinut din
fermentaţia bacteriei Saccharopolyspora spinosae din sol
metode chimice utilizarea insecticidelor trebuie să fie ținută la minimum doar icircn situații de urgență
preferacircndu-se acele produse care distrug cel mai puţin fauna utilă Stropirile se vor efectua doar la
apariția focarelor de infecție cu insecticide avizate folosind alternativ produse cu substanţă activă
diferită Produsele de protecţie a plantelor care se vor folosi sunt APACHE 015 lha SAFRAN 18 EC
- 09 lha icircn 1000 l apă VARGAS 18 EC - 09 lha icircn 1000 l apă ACTARA 25 WG (aplicat la sol ) ndash
08 kgha preventiv şi curativ la 4-5 zile de la plantarea răsadurilor de tomate icircn solarii VYDATE 10 L -
10 lha VOLIAM TARGO - 06-08 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii limitelor maxime
admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- APACHE - 3 zile
- SAFRAN 18 EC - 3 zile
- VARGAS 18 EC - 3 zile
- ACTARA 25 WG - 3 zile
- VYDATE 10 L - 21 zile
- LASER 240 SC - 3 zile
- VOLIAM TARGO - 3 zile
- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile
IMPORTANT Principala sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din
serele icircnmulțitor
Icircnțepăturile provocate de adulți sunt porți de pătrundere a altor tipuri de organisme
dăunătoare
22 Organisme dăunătoare non- carantină la tomate cultivate icircn spaţii protejate
221 Ciuperci
1 Alternaria sp - alternarioză
2 Botrytis cinerea PersFr - putregaiul cenușiu
3 Colletotrichum coccodes Wallr - antracnoza
4 Dydimella lycopersici Kleb - putrezirea coletului
5 Fulvia fulva ( Cladosporium fulvum) (Cooke) - pătarea cafenie a frunzelor de tomate
6 Fusarium sp - ofilirea fuzariană (fuzarioză)
7 Leveillula taurica (Lev) Arnaud - fainarea tomatelor
8 Septoria lycopersici - pătarea albă a frunzelor de tomate
9 Phytophtora infenstans (Mont) de By - mana tomatelor
10Phytophtora parasitica Dast - putregaiul coletului sau mana de sol a
tomatelor
11 Pytium ultimum Trow - căderea și putrezirea plăntuțelor
12 Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold şi Verticillium dahliae Kleb ndash ofilirea verticiliană
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Alternaria sp
Denumire populară alternarioza
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate cartof vinete ardei
Simptome boala se manifestă pe tulpini frunze și fructe Plantele pot fi atacate icircn toate fazele de
dezvoltare
Icircn răsadniță atacul apare icircn porțiunea bazală a tulpiniței pete alungite brune care se extind de jur
icircmprejur determinacircnd ofilirea și uscarea răsadului
După transplantare icircn spaţii protejate sau icircn cacircmp pe frunze apar pete circulare cenuşii-brunii cu
zonalităţi concentrice numite şi bdquopete ţintărdquo Petele la icircnceput mici se extind concentric pot atinge 2
cm icircn diametru şi prezintă un inel galben
Pe zona brunificată apare un mucegai fin negru iar ţesuturile se brunifică se subţiază şi uneori se rup
frunzele prezentacircnd perforaţii
Icircn condiţii de umiditate ridicată boala evoluează rapid apare veştejirea şi uscarea frunzelor ceea ce
duce la desfrunzirea icircnainte de vreme şi oprirea din creştere a fructelor ce nu se maturează
Dacă fructele sunt atacate cacircnd sunt mici se icircnnegresc și cad cu ușurință de pe plante
Fructele atacate prezintă zone scufundate brune cu crăpături şi cu zonalităţi concentrice
Fig 1 Atac pe tulpină (httpsimagesbugwoodorg) Fig 2 Atac pe frunze (httpsimagesbugwoodorg)
Foto D Blancard ( INRA)
Mod de răspacircndire
Răspacircndirea ciupercii de la plantă la plantă de la un etaj de frunze la altul se face prin intermediul
sporilor duşi de vacircnt sau de picăturile de apă Temperatura cuprinsă icircntre 2-35degC şi umiditatea
atmosferică de 100 sunt condiţii favorabile atacului Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face
prin miceliu sporii de pe resturile vegetale şi prin seminţele provenite din fructele parţial atacate
Ciuperca se poate răspacircndi cu uşurinţă icircn terenurile bogate icircn humus cele icircngrăşate excesiv icircn solurile
cu lipsă de magneziu şi pe diferite plante cartof vinete măselariţă ciumăfaie mătrăgună
Măsuri de management
Măsuri preventive
Tomatele se vor planta icircn soluri icircngrăşate echilibrat fără lipsă de magneziu curate de buruieni Solul
serelor şi solariilor va fi icircn prealabil dezinfectat termic sau chimic Măsurile de igienă culturale
obligatorii ca stracircngerea şi arderea resturilor vegetale sau icircngroparea lor icircn profunzime limitează
atacul ciupercii Icircntre măsurile agrotehnice remarcăm asolamentul icircn care tomatele nu trebuie să
revină pe sola ce a fost infestată cu Alternaria decacirct după 4 ani Utilizarea irigării la baza plantelor și
nu prin aspersiune pentru a nu disemina sporii ciupercii Aerisirea solariilor serelor dimineața
devreme sau seara tacircrziu pentru a evita formarea condensului pe frunze
Măsuri curative combatere chimică cu următoarele produse
- GRISU - 10 lha
- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)
- REVUS TOP -06 lha
- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie
Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe
- BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha
- VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha
- AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă
- ORTIVA TOP ndash 1 lha
- ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- GRISU - 3 zile
- CIDELY TOP - 3 zile
- REVUS TOP - 3 zile
- ORTIVA 250 SC - 3 zile
- BRAVO 500 SC - 3 zile
- VITRA 50 WP - 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp
- AZBANY - 3 zile
- ORTIVA TOP - 7 zile
- ORTIVA OPTI - 3 zile
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Botrytis cinerea PersFr Denumire populară putregaiul cenușiu al tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate
Simptome putregaiul cenușiu al tomatelor apare pe toate părțile aeriene ale plantelor Cel mai
caracteristic simptom al bolii icircl reprezintă prezența a numeroase mase de spori pe țesuturile necrozate
astfel icircncacirct acestea au un aspect pufos de culoare gri-icircnchis
Pe frunze
La icircnceput atacul se manifestă pe frunzele moarte de la baza plantei apoi pot fi invadate țesuturile
tinere Boala este asociată cu plantele mature care au un foliaj dens Umiditatea ridicată icircn foliajul
plantelor pe timpul nopții este suficientă pentru dezvoltarea bolii astfel icircncacirct nu este de preferat o
perioadă prelungită cu umiditate ridicată
Pe frunzele tinere infecția apare sub formă de zone necrozate adesea icircn forma literei ldquoVrdquo
progresează spre pețiol și apoi pătrunde icircn tulpină
Pe tulpină
La răsaduri leziunile pe frunzulițe se extind și cuprind icircntregul limb apoi pețiolul iar icircn final
tulpina Infecția poate icircnconjura tulpina provoacă ofilirea tuplina icircși pierde culoarea se dezvoltă cancere
ceea ce conduce la declinul plantei
Pe flori
Cum boala progresează pe plantele mature florile se infectează și ele se brunifică și mor sau
ciuperca trece din petalele infectate icircn sepale și de aici crește icircn fructul aflat icircn dezvoltare De asemenea
petalele infectate pot rămacircne atașate de fruct iar ciuperca pătrunde icircn fruct și apoi se deplasează către
tulpină
Pe fructe
Pe fructe simptomele sunt tipice de putregai moale cu zone distruse care devin albicioase De
obicei pielița se rupe icircn centrul zonelor afectate dar rămacircne icircntreagă icircn rest Sporii ciupercii se dezvoltă
icircn aceste zone cu țesuturile distruse Eventual icircntregul fruct devine afectat și se mumifică
Un simptom neobișnuit pe fructe icircl reprezintă apariția de halouri numite ldquopete fantomărdquo Icircn
centrul acestor halouri apar puncte mici necrotice Haloul este de culoare albă circular de 3-8 mm icircn
diametru Un număr mare de halouri pe fructe face ca acestea să aibă un aspect neplăcut și să fie greu de
comercializat
Fig 1 Leziuni pe frunze Fig 2 Cancere pe tulpini Fig 3 Simptome pe inflorescențe Foto David M Ingram Plant Foto The Ohio State University Foto D Maeso INIA Las Brujas Uruguay
Management Network 2006
Fig 4 Fructe infectate icircn seră Fig 5 Pete fantomă Fig 6 Mumificarea fructelor (httpswwwextensionumnedu) (httpcreerbizbotyrishtml) Spheragro Diseases and
plant pathologies Sevilia Spania
Mod de răspacircndire Sporii ciupercii sunt foarte ușor răspacircndiți de vacircnt Insectele pot răspacircndi patogenul prin icircnțeparea
sau rănirea plantelor
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircndepărtarea și distrugerea plantelor a resturilor infectate și a buruienilor care pot fi gazde pentru
această ciupercă
menținerea unei temperaturi și ventilații adecvate prin reducerea supraaglomerării plantelor și a tăierii
lor judicioase
evitarea excesului de apă pe plante
evitarea irigării icircn exces
sterilizarea macircinilor și a uneltelor de lucru icircn mod regulat
evitarea rănirii plantelor
evitarea aplicării repetate de tratamente cu săruri metalice ale fungicidelor ethylene bis
dithiocarbamate (intensifică severitatea bolii)
evitarea asocierii sărurilor metalice cu fungicidele
evitarea cultivării tomatelor pe solurile nisipoase acide care au un conținut ridicat de apă
efectuarea tratamentelor cu fungicide icircnainte ca plantele să-și formeze un foliaj dens (este imposibil de
acoperit frunzele senescente din centrul unui foliaj dens)
asigurarea unui raport calciu- fosfor de 2 la 1 sau mai mare icircn pețiolul frunzelor (este de ajutor icircn
controlul bolii)
Măsuri curative
tratarea cu var a solurilor acide pentru a crește conținutul de calciu icircn plante și a reduce sensibilitatea
acestora
tratamente cu ORTIVA TOP ndash 1 lha ORTIVA OPTI ndash 20-25 lha TOPSIN M 500 SC ndash
17 lha BRAVO 500 SC ndash 15-2 lha GRISU ndash 101 lha Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de
pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză ORTIVA TOP ndash 7 zile ORTIVA OPTI ndash 20-25 ndash 3 zile TOPSIN M 500 SC
ndash 14 zile BRAVO 500 SC ndash 3 zile GRISU ndash 3 zile
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător Colletotrichum coccodes Wallr
IMPORTANT Botrytis cinerea atacă o gamă largă de plante Controlul chimic al bolii prin utilizarea
fungicidelor poate fi evitat prin fertilizare irigare și tehnici de tăiere adecvate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Colletotrichum coccodes Wallr
Denumire populară antracnoză
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome Organe atacate boala apare icircn toate fazele de vegetație pe toate organele aeriene forma cea mai
frecventă și mai gravă fiind cea de pe fructe
- pe fructe simptomele apar icircn momentul maturării sub forma unor pete mici de 2-4 mm icircn
diametru circulare umede cufundate de culoare mai icircnchisă decacirct țesutul sănătos
- pe măsură ce petele cresc icircn dimensiuni ajungacircnd pacircnă la 10 mm porțiunea centrală se
icircnnegrește ca urmare a dezvoltării miceliului ciupercii sub pielița fructului
- la suprafața țesuturilor atacate apar fructificațiile ciupercii (microscleroți și acervuli cu lagăre
de conidiofori și conidii) sub forma unor pustule de culoare brun-icircnchis
- adesea numeroase pete se dezvoltă icircn același timp pe fructe și acoperă porțiuni largi
determinacircnd putrezirea fructului
- pe frunze infecția este caracterizată prin leziuni mici circulare brune icircnconjurate de halouri
galbene
- rădăcinile infectate prezintă leziuni brune cu miniscleroți la suprafață și pot fi ușor decorticate
- plantele bolnave se pot smulge ușor din sol deoarece sistemul radicular este deteriorat
Antracnoza pe fructe de tomate (wwwhortcornelledu)
Mod de răspacircndire - patogenul este un colonizator al solului dar se conservă ușor și pe resturile vegetale
- ciuperca este capabilă să colonizeze cel puțin 68 de specii vegetale din 19 familii botanice icircn primul
racircnd legume din fam Solanaceae (ardei vinete cartof) și Cucurbitaceae (pepene) care pot juca rol de
gazde alternative sau contribuie la creșterea inoculului icircn sol Mai multe buruieni asigură aceeași
funcție Solanum dulcamara S Nigrum Abutilon theophrasti Amaranthus retroflexus Chenopodium
album Convolvulus arvensis Capsella bursa-pastoris
- ciuperca a fost găsită și icircn apa utilizată pentru culturile fără sol apă ce provenea din bazine de stocare
exterioare
- atacul poate avea loc la temperaturi icircntre 15-30degC iar sporularea pe fructe este optimă la 28degC
- perioadele ploioase și irigarea prin aspersiune favorizează antracnoza
- apa liberă pe fructe mai multe ore legată de frecvența precipitațiilor sau irigărilor crește puternic
incidența icircn cultură
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnlăturarea și distrugerea resturilor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol
recoltarea cacirct mai rapidă a fructelor sensibile la antracnoză
gestionarea irigării prin aspersie și favorizarea uscării foliajului
Măsuri curative
combatere chimică cu următoarele produse
- BRAVO 500 SC- 15- 2Lha
- VITRA 50 WP- 15-20 kgha
- ALCUPRAL 50 PU - 15-2 kgha
- CUPRENOX 50 - 15-2 kgha
- ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 375-5 kgha
- CUPERTINE SUPER ndash 35 kgha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de
pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
BRAVO 500 SC- 3 zile
VITRA 50 WP- 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp
ALCUPRAL 50 PU - 3 zile
CUPRENOX 50 - 3 zile
ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 3 zile
CUPERTINE SUPER ndash 3 zile icircn sere
IMPORTANT
Boala este considerată cea mai gravă amenințare icircn cazul fructele de tomate pentru
industrializare icircn numeroase zone de producție din lume Icircn aceste zone icircn absența
măsurilor de protecție pierderile pot atinge 70
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Didymella lycopersici Kleb
Denumire populară putrezirea coletului
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă tomate
Simptome o boală majoră icircn special a tomatelor din sere Sunt afectate toate părțile superioare ale
plantei tulpini frunze și fructe cu predilecție deosebită pe tulpini
- primele simptome apar la puțin timp după repicare icircn dreptul coletului sub formă de pete
cenușii-brune sau brune-negricioase Petele se extind de jur icircmprejurul coletului astfel icircn dreptul
acestei porțiuni atacate tulpina se subțiază țesuturile sunt cufundate zbacircrcite scoarța este
putrezită și crăpată și desprinsă parțial de partea lemnoasă Apariția putregaiului stopează
circulația sevei icircn tulpină cauză ce duce la veștejirea plantei și pieirea treptată Pe țesuturile
atacate se observă punctişoare mici negre care reprezintă picnidiile ciupercii Astfel de leziuni
pot apărea mai tacircrziu și pe partea superioară a tulpinii la subsoara frunzelor pe nervuri sau pe
pețioli datorate picnosporilor formați icircn zona coletului
- pe frunze atacul apare cacircnd umiditatea este excesivă frunzele inferioare se transformă icircn galben
și leziunile frunzelor sunt maro cu inele concentrice Icircn centrul petelor se observă puncte negre
mici (picnidiile ciupercii)
- infecția fructelor este rară icircn seră atacul pe fructe se observă icircn partea dinspre peduncul sub
formă de pete umede care se dezvoltă rapid icircn cercuri concentrice se brunifică și se adacircncesc
httpwwwalamycom
wwwbotanistiro
Mod de răspacircndire ciuperca iernează icircn resturile de plante rămase icircn sol putacircnd trăi ca saprofită Icircn
cazuri rare transmiterea bolii poate avea loc și prin semințe
Măsuri de management
Măsuri preventive
o dezinfecția amestecului de pămănt
o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă
o urmărirea umidității solului icircn perioada imediată a plantării
o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul
IMPORTANT
Semințele provenite din fructe bolnave pot găzdui organismul patogen fapt pentru care se
recomandă utilizarea de sămacircnță extrasă din fructe sănătoase
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Fulvia fulva (Cooke)
Denumire populară pătarea cafenie a frunzelor de tomate
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome se manifestă icircn special pe frunzele bătricircne de la baza plantei dar poate trece și pe tulpini și
pe fructele tinere icircn cazul unui atac puternic
Atacul icircncepe pe frunzele bazale apoi progresează și pe frunzele din etajele superioare
Pe partea superioară a frunzelor apar pete mici de culoare gălbuie care se măresc icircn diametru și devin
galbene
Pe partea inferioară a frunzelor icircn dreptul petelor apare un puf alb care devine cafeniu și icircn final brun-
violaceu format din conidioforii și conidiile ciupercii
Icircn condiții favorabile de mediu icircn cazul unor atacuri puternice petele confluează țesuturile atacate se
brunifică și se necrozează iar frunzele se usucă ceea ce determină debilitarea plantelor
Simptome produse pe frunze și fructe de tomate de ciuperca Fulvia fulva
Foto The Ohio State University OARDC Departament of Plant Pathology
Fructele sunt atacate mai rar dar icircn toate fazele de dezvoltare fiind afectate mai frecvent cele din etajul
superior la suprafață icircn jurul pedunculului apar pete de decolorare care se brunifică se adacircncesc icircn
pulpă apoi se extind și ocupă zone mari din fruct
Semințele infectate sunt mai icircnchise la culoare decacirct cele normale cu pete mici negricioase și hilul de
culoare neagră
Mod de răspacircndire ndash transmiterea patogenului de la un an la altul se realizează prin intermediul resturilor plantelor
infectate și semințe
ndash prin sporii ciupercii bdquoconidiirdquo ce se găsesc icircn praful depus pe elementele din seră sau solar
icircn și pe sol Foarte rezistente la uscăciune conidiile pot supraviețui icircn seră mai mult de un an icircn absența
gazdei sensibile
ndash temperaturile de 22 - 26 ordmC corelate cu umiditatea de peste 95
ndash lipsa aerisirii la care se adaugă și prezența picăturilor de apă pe frunze favorizează atacul ciupercii
ndash atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele cultivate icircn
cacircmp - prin sporii antrenați de curenții de aer picăturile de apă sau de unele insecte (musculița albă de seră-
Trialeurodes vaporariorum)
Măsuri de management
Măsuri preventive
ndash folosirea unor hibrizi cu rezistență genetică
ndash folosirea sistemelor de irigații prin picurare
ndash aerisirea corectă a solariilor și serelor sub 90
ndash curățarea frunzelor din partea inferioară a plantelor pentru o ventilație mai bună
ndash distrugerea totală a resturilor de plante infectate și dezinfectarea spațiului icircnchis de cultură
ndash utilizarea tehnologiei de mulcire pentru controlul umidității relative a aerului sub 90
Măsuri curative Icircncă de la primele simptome se recomandă combaterea chimică cu următoarele produse
- CIDELY TOP ndash 10 lha ( stadiul de 10 frunze) - ORTIVA 250 SC- 075lha-1 lha icircn funcție de gradul de infecție
Se aplică de la apariția primei inflorescențe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat
-BRAVO 500 SC - 15-2 lha
- ORTIVA TOP-1 lha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de
pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- CIDELY TOP 3 zile ORTIVA 250 SC 3zile BRAVO 500 SC 3 zile ORTIVA TOP 7 zile
IMPORTANT
Icircn spații protejate cu umiditate a aerului peste 85 poate produce pierderi de producție de
pacircnă la 25
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Fusarium spp
Denumire populară fuzarioza tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate
Simptome
La răsadurile bolnave se observă o scădere a turgescenței frunzelor iar icircn cele din urmă plăntuțele
se ofilesc și mor
La plantele mai avansate icircn vegetație primul simptom este icircngălbenirea de-a lungul marginilor
celor mai mature frunze cacircnd primele fructe sunt aproape de maturitate Icircngălbenirea este curacircnd urmată
de necrozarea și colapsul pețiolului frunzelor Simptomele se dezvoltă numai pe o singură parte a plantei
iar frunzuliţele de pe o singură parte a peţiolului se icircngălbenesc icircnaintea celor de pe cealaltă parte
Icircngălbenirea treptată afectează cea mai mare parte a foliajului şi este icircnsoţită de ofilirea plantei icircn cea mai
călduroasă parte a zilei Ofilirea devine mai accentuată de la zi la zi pacircnă cacircnd planta moare
Cacircnd sunt tinere (răsaduri) plantele afectate pot rămacircne pipernicite Unele plante se usucă icircncet
și pot rămacircne vii pacircnă la sfacircrșitul recoltării
La o verificare a bazei tulpinii se poate observa o brunificare a țesuturilor corticale la nivelul
solului sau la 10 ndash 30 cm mai sus iar secționarea longitudinală dezvăluie brunificarea xilemului Icircn urma
ploilor sau icircn timpul perioadelor cețoase ciuperca produce pe leziunile externe necrozate un miceliu
abundent de culoare roz
Infecţia la fructe apare ocazional şi poate fi detectată icircn ţesuturile vasculare din fruct unde apar
modificări de culoare
Icircngălbenire și ofilire Simptome la baza tulpinii Secțiune longitudinală
Foto The Ohio State University Foto Dan Egel Plant and Pest Diagnostic Laboratory
Mod de răspacircndire Fusarium spp este răspacircndită prin sămacircnță sol răsaduri infectate sau prin solul infectat aderent la
rădacinile răsadurilor vacircnt și apa care poartă sol infectat De asemenea echipamentele de lucru
vehiculele uneltele utilizate contaminate reprezintă tot atacirctea moduri de răspacircndire a ciupercii
Pe distanțe mari infecția este propagată de semințe și răsaduri infectate
Icircn sere sporii ciupercii se găsesc icircn stratul de mulci dintre racircndurile de tomate și pe plantele
putrezite aruncate la gunoi icircn apropierea spațiilor protejate Icircn mod frecvent sunt găsiți spori icircn aerul
infectat din sere și de asemenea o mare concentrație de clamidospori din sol servesc drept sursă de
infecție
Ciuperca pătrunde prin rănile din rădăcini iar dezvoltarea acesteia este favorizată de o temperatură
a solului și a aerului de 28degC temperatura optimă de creștere a plantelor fertilizarea icircn concentrații
scăzute de azot şi fosfor și ridicate de potasiu de pH-ul scăzut al solului de intensitatea mică a luminii
Virulența patogenului este intensificată de micronutrienți fosfor și ioni de amoniu și este diminuată de
nitrați
Simptom pe frunze Simptom pe fructe
Foto University of Connecticut (wwwbritannicacom)
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea la plantare a unui răsad sănatos și rezistent la Fusarium spp
sterilizarea solului cu vapori de apă supraicircncălziți
fertilizarea cu nitrat de calciu creșterea pH-ului solului pacircnă la 65 ndash 70
evitarea irigării icircn exces (inundarea) evitarea utilizării pentru irigare a apei din canale sau iazuri
deoarece poate fi contaminată cu acest patogen
rotația culturilor la 4 ani nu elimină patogenul icircnsă reduce semnificativ pierderile
combaterea buruienilor
Măsuri curative
sterilizarea chimică a solului cu două săptămacircni icircnainte de transplantare
combatere chimică cu TOPSIN M 500 SC- 17 Lha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză
-TOPSIN M 500 SC ndash 14 zile
IMPORTANT
Fusarium spp atacă o gamă largă de plante
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Leveillula taurica (Lev) Arnaud
Denumire populară făinare
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome organe atacate toate organele aeriene ale plantei dar icircn special pe frunze
- primele simptome ale atacului se observă sub forma unor pete de decolorare (gălbui) vizibile
mai ales pe fața superioară a frunzelor de formă neregulată de 2-9 mm diametru
- icircn condiții favorabile dezvoltării bolii apar un număr mare de pete (peste 30) care confluează
și acoperă porțiuni icircntinse din limb (pacircnă la 4 cm lungime și 1 cm lățime)
- pe fața inferioară a limbului icircn dreptul petelor se formează o eflorescență cenușie-albicioasă
formată din conidioforii și conidiile ciupercii
- frunzele puternic infectate mor dar rareori cad de pe plantă
Atacul ciupercii pe frunze de tomate
Image Ontario Crop IPM- Franța Image sanayidomatesiblogspotcom
(httpwwwalamycom)
Mod de răspacircndire conidiile ciupercii Leveillula taurica pot germina icircntr-un interval de temperatură de la 10 la
35degC iar icircn condiții de seră infecția este favorizată de temperaturi sub 30degC
odată infecția instalată temperaturile peste 30degC accelerează dezvoltarea bolii și moartea
frunzelor atacate
icircn zonele cu temperaturi ridicate icircn timpul zilei se produce infecția cu această ciupercă chiar
dacă nopțile sunt răcoroase
atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele
cultivate icircn cacircmp
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol
Măsuri curative -combatere chimică cu
- TOPAS 100 EC ndash 05 lha
- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)
- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie
Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat
- REFLECT ndash 10 lha ndash se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă la coacerea deplină
a fructelor
- MYCLOFIL ndash 40-60 ml100 l apă icircn timpul vegetaţie de la prima apariţie la 7 ndash 10 zile
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- TOPAS 100 EC - 3 zile
- CIDELY TOP - 3 zile
- ORTIVA 250 SC - 3 zile
- REFLECT - 1 zi
- MYCLOFIL - 3 zile
IMPORTANT
Se poate confunda cu atacul ciupercii Cladosporium fulvum (Fulvia fulva)
Poate ataca și alte specii ceapă usturoi ardei vinete bumbac
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Septoria lycopersici Speg
Denumire populară boala petelor albe
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome Organe atacate icircn special frunzele
- primele simptome ale bolii apar icircn răsadnițe pe cotiledoane sau pe frunzulițe sub forma
unor pete circulare de 1-4 mm diametru bine delimitate la icircnceput de culoare brun-gălbuie
iar mai tacircrziu albicioase
- icircn dreptul petelor pe ambele fețe ale frunzelor apar punctișoare negre (picnidiile ciupercii)
- icircn cacircmp boala se manifestă prin simptome asemănătoare cu cele din răsadnițe cu
deosebirea că petele rămacircn de culoare brun-gălbuie sau brun-cenușie
- de obicei atacul icircncepe pe frunzele de la bază și progresează spre vacircrf
- frunzele puternic atacate se brunifică se usucă și cad plantele rămacircnacircnd doar cu cacircteva
frunze tinere icircn partea de la vacircrf
Fig1 şi 2- Atacul ciupercii pe frunze de tomate ( wwwmissouribotanicalgardenorg www agndsuedu)
Fig 3 ndash Picnidiile ciupercii dezvoltate pe frunze Fig 4- Sporii ciupercii ieșiți sub formă de ciri din picnidii
vegetablemdonlineppathcornelledu Photos courtesy of TA Zitter Cornell University Ithaca NY
Mod de răspacircndire - transmiterea patogenului se realizează prin picnidii sau miceliu din resturile infectate
- sporii ciupercii sunt icircmprăștiați de la o plantă la alta prin apa de ploaie irigații curenți de aer sau
insecte
- temperaturile icircntre 20-25degC sunt optime pentru infecție
- perioadele lungi cu temperaturi crescute și umiditate mare icircn aer și pe frunze constituie condițiile
ideale pentru dezvoltarea bolii și răspacircndirea ciupercii
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol
IMPORTANT
Pierderile pot atinge 20-80 din producție icircn anii ploioși și icircn cazul culturilor netratate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Phytophthora parasitica Dast
Denumire populară putregaiul coletului sau mana de sol a tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă specie polifagă atacă tomate fasole ceapă vinete ardei pepeni galbeni și verzi
Simptome icircn funcție de faza de vegetație și de organul atacat (rădăcini tulpini fructe) boala se
manifestă prin simptome diferite
- pe răsad icircn faza de 4-6 frunze boala apare icircn dreptul coletului observacircnd o ușoară gacirctuire și
icircnmuiere a țesuturilor urmate de căderea răsadului
- pe rădăcini atacul se icircntacirclnește sub formă de putregai uscat țesuturile fiind de culoare brună ndash
albicioasă
- pe tulpini se manifestă prin apariția icircn dreptul coletului a unor pete verde icircnchis la icircnceput
apoase apoi brune ce se extind și cuprind tulpina de jur icircmprejur 10-15 cm deasupra pămacircntului
Plantele atacate se ofilesc și pier Țesuturile din dreptul petelor putrezesc și se acoperă cu un puf
albicios
- pe fructe apare o pată cenușie-brunie cu marginile nedefinite de formă neregulată cu suprafața
umedă zonată concentric la icircnceput pe partea fructului care vine icircn atingere cu pămacircntul apoi se
extinde cuprinzacircnd fructul icircn icircntregime de cele mai multe ori Icircn condiții de umiditate ridicată pe
suprafața țesuturilor atacate apare un puf albicios (conidioforii și conidiile ciuperci)
Mod de răspacircndire
Ciuperca Phytophthora parasitica rezistă icircn sol de la un an la altul sub forma de oospori dar
poate fi prezentă 5-10 ani icircn sol) Un rol icircnsemnat icircn dezvoltarea ciupercii icircl joacă umiditatea
atmosferică peste 90 cacirct şi temperatura ciuperca dezvoltacircndu-se icircntre 127 şi 35ordmC
temperatura optimă variind icircntre 238 şi 30 ordmC
Măsuri de management
Măsuri preventive
o dezinfecția amestecului de pămănt
o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă
o controlul umidității solului icircn perioada imediată a plantării
o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul
httpwwwbotanistiiro httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests
Osu-The Ohio University
IMPORTANT Intensitatea atacului este influențată icircn mare măsură de umiditatea solului icircn perioada
imediată plantării fiind necesar ca udarea să se facă icircn reprize cu cantități reduse de apă
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Phytophthora infestans (Mont) de By
Denumire populară mana tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate cartof
Simptome atacul se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor (frunze tulpini flori și
fructe)
- pe frunzele bazale sub formă de pete circulare sau de formă neregulată la icircnceput de culoare
verde-galbuie cu aspect umed devin apoi cenușii-brunii icircnconjurate de o zonă icircngustă
decolorată Petele se măresc confluează și pot acoperi icircntreaga suprafață a foliolelor atunci cacircnd
condițiile sunt favorabile dezvoltării bolii
Icircn dreptul petelor pe partea inferioară a frunzelor se observă un puf fin albicios ce
reprezintă fructificațiile ciupercii conidiofori cu conidii După cacircteva zile frunzele atacate se
usucă sau putrezesc
- pe fructe infecția icircncepe din primele faze de dezvoltare pacircnă aproape de maturare Pe fructe
apar pete mici de formă neregulată ușor cufundate icircn pulpă la icircnceput de culoare verde ndash
măslinie după care icircn scurt timp devin măsliniu icircnchis Cacircnd umiditatea este ridicată la fel și pe
frunze icircn dreptul petelor apare un puf albicios Fructele bolnave se desprind și cad prematur
urmare a putrezirii pedunculului
- pe tulpini atacul se manifestă sub forma unor pete mici ovale cenușii-brunii care se măresc și
icircnconjoară tulpina Tulpinile putrezesc și se rup
Fig 1 Fructe atacate Fig 2 Simptome pe tulpină şi frunze
(httpscommonswikimediaorg)
Mod de răspacircndire
Transmiterea de la un an la altul se realizează prin semințe infectate resturi de plante rămase
peste iarna unde patogenul rezistă Icircn perioadele calde și uscate ciuperca rămacircne viabilă icircn
țesuturile frunzelor inferioare și icircn leziunile de pe tulpini iar cacircnd vremea redevine favorabilă
ciuperca se reproduce din nou
La tomate mana apare mai tacircrziu cu 12-15 zile decacirct la cartof și anume icircn a doua decadă a lunii
iulie
Măsuri de management
Măsuri preventive
o asolament rațional
o evitarea cultivării tomatelor icircn vecinătatea cartofilor
o evitarea recoltării semințelor din fructele atacate
o adunarea și distrugerea resturilor de plante
o schimbarea sau dezinfectarea termicăchimică a pămacircntului
o cultivarea de soiuri rezistente la mană
o administrarea de icircngrășăminte minerale mai ales potasiu care intensifică rezistența
plantelor
Măsuri curative - combatere chimică cu următoarele produse REVUS 250 SC ndash 06 lha REVUS TOP -06 lha
PREVICUR ENERGY ndash 3 l ha se aplică la sol prin picurare ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1
lha icircn funcţie de gradul de infecţie
Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat
CYCLO-R Liquido ndash 24 -40 lha la icircnceputul icircnfloritului BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha
VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha RANMAN TOP ndash 050 lha AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă
ORTIVA TOP ndash 1 l ha ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha CUPROXATE FLOWABLE ndash 53 l ha
de la prima frunză pacircnă la coacere OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de
icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă
3-5 lmp
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză REVUS 250 SC 3 zile REVUS TOP 3 zile PREVICUR ENERGY 3 zile
ORTIVA 250 SC 3 zile CYCLO-R Liquido 28 zile BRAVO 500 SC 3 zile VITRA 50 WP 3
zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp RANMAN TOP 3 zile AZBANY 3 zile ORTIVA TOP 7 zile
ORTIVA OPTI 3 zile CUPROXATE FLOWABLE 3 zile pentru consum 8 zile pentru
industrializare OMIX - nu este necesar
IMPORTANT
Atacul produs de Phytophthora infestans pe fructe poate fi confundat cu cel produs de
Phytophthora parasitica Deosebirea constă specia Phytophthora infestans produce pete cu
suprafața neregulat reliefată al caror punct de plecare este de obicei icircn vecinătatea caliciului
icircn timp ce petele cauzate de Phytophthora parasitica sunt situate pe partea inferioară a
fructului apar zonate și au o evoluție mai rapidă
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pythium ultimum Trow
Denumire populară căderea și putrezirea plăntuțelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă se icircntacirclneşte frecvent la tomate
Simptome pe plantuțele răsărite din teren infectat se observă icircn zona bazală a tulpiniței o
brunificare a țesuturilor brunificare care se extinde icircn sus pe tulpină cacirct și pe rădăcină icircn jos Icircn
zona atacată tulpinițele se subțiază planta se veștejește se zbacircrceşte cade la pămacircnt unde va
putrezi icircn icircntregime
Simptomele pot apare icircn vetre și se extind rapid atunci cacircnd temperatura este cuprinsă icircntre 20-
30 degși umiditatea este peste 90
La suprafața solului se poate observa prezența unui strat fin de miceliu de culoare albă care se
extinde icircn timp Atunci cacircnd infecția solului este puternică plantele nu mai răsar deoarece
putrezesc pacircnă la ieșirea lor la suprafață
http wwwbotanistiiro
Mod de răspacircndire
Ciuperca Pythium ultimum se transmite de la un an la altul prin sporii de rezistență din sol iar icircn
perioada de vegetație transmiterea ciupercii de la o plantă la alta se realizează prin sporii duși de
apa din sol
Măsuri de management
Măsuri preventive -perioada critică a bolii se limitează la stadiul de plăntuțe fapt pentru care măsurile preventive
trebuie să asigure protecția răsadurilor de infecții pacircnă la transplatarea lor icircn cultură avacircnd icircn
vedere următoarele
- dezinfectarea amestecului de pămacircnt din răsadniță (termic sau chimic) sau icircnlocuirea lui cu
pămacircnt necontaminat
- dezinfectarea tocurilor răsadnițelor și uneltelor
- evitarea excesului de umezeală
- asigurarea unei bune aerisiri a plantelor
Măsuri curative - combatere chimică cu produsul OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de
icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă
3-5 lmp
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- OMIX - Nu este necesar
IMPORTANT
Ciuperca se icircntacirclnește la toate răsadurile de legume
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismelor dăunătoare
Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold
Verticillium dahliae Kleb
Denumire populară veștejirea verticiliană
Statut nu sunt organisme dăunătoare de carantină ambele specii sunt prezente icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate
Simptome ofilirea tomatelor datorată acestor ciuperci poate fi ușor confundată cu ofilirea
provocată de speciile de Fusarium sau de alte ciuperci care produc ofiliri la plante Uneori
simptomele pot fi atacirct de subtile icircncacirct duc cu gacircndul la probleme abiotice cum ar fi irigarea
insuficientă
Adesea primul indiciu de infecție cu Verticillium este ofilirea plantelor icircn timpul zilei
Plantele manifestă o ofilire ușoară spre moderată icircn cea mai călduroasă parte a zilei dar icircși revin icircn
timpul nopții Pe măsură ce boala avansează pe frunzele tinere se dezvoltă unele decolorări
marginale sau icircntre nervuri Pe aceste frunze se pot manifesta de asemenea leziuni caracteristice
icircn forma literei ldquoVrdquo unde apar icircngălbeniri icircn formă de evantai icircngustacircndu-se aproape de marginile
frunzei Dacă se efectuează o secțiune longitudinală prin tulpina unei plante infectate icircn special icircn
partea de jos a plantei se poate observa o brunificare vasculară a tulpinii Nu există nicio
brunificare vasculară a pețiolilor sau a măduvei
Veștejirea verticiliană ndash secțiune prin tulpină simptome pe frunze
Foto A Testen The Ohio State University Vegnet Newsletter
Plante de tomate infectate Foto CORNELL University Vegetable MD Online Department of Plant Pathology
Ithaca
Mod de răspacircndire Infecția se răspacircndește cu ajutorul solului infectat iar de la o plantă la alta cu ajutorul apei
de irigat și se produce de obicei icircn urma rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării icircn timpul formării
rădăcinilor secundare sau icircn urma rănilor provocate de nematozi
Microscleroții ciupercii V dahliae din sol icircși păstrează capacitatea de infecție pacircnă la 8 ani
și se dezvoltă cel mai bine la o temperatură cuprinsă icircntre 10-20degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
cultivarea soiurilor rezistente
sterilizarea solului pe o adacircncime cacirct mai mare utilizacircndu-se produse cu spectru larg
fumigarea
icircndepărtarea și distrugerea plantelor și a resturilor infectate pentru a limita conținutul de inocul
din sol
distrugerea buruienilor
evitarea rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării răsadurilor și formării rădăcinilor secundare
efectuarea unei rotații de cel puțin 4 ani
asigurarea unui drenaj eficient al apei de irigare
Măsuri curative tratamente cu biopreparatul Trichodermin 2 sau Binab T Seppic
222Bacterii
1 Pseudomonas corugata Roberts amp Scarlett - necroza măduvei tomatelor
2 Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie - pătarea pustulară
a tomatelor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pseudomonas corrugata Roberts amp Scarlett
Denumire populară necroza măduvei tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă speciile afectate sunt Solanum lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) -
doar rar și icircn zone unde necrozarea măduvei tomatelor a fost endemică icircn acel an
Chrysanthemum morifolium (crizantemă) Geranium sp (priboi)
Simptome Necroza măduvei tomatelor este o boală a plantelor mature Primul simptom al bolii
apare de obicei sub forma unei cloroze la cele mai tinere frunze ale plantelor la care fructele din
prima inflorescenţă sunt complet dezvoltate dar icircncă verzi
- icircn cazurile grave decolorarea (fig 1) afectează icircntreaga jumătate superioară a plantei
care icircşi pierde turgescenţa şi apoi se devitalizează apar leziuni brun-icircnchis pacircnă la negre pe
suprafaţa tulpinilor (uneori pacircnă la 30 cm lungime) tulpina este aproape icircn icircntregime distrusă iar
măduva este vizibilă icircn zona afectată apare uneori un exsudat vacircscos albicios şi tulbure care
se prelinge pe tulpină plantele afectate se devitalizează şi mor sau pot continua să crească foarte
icircncet icircn secţiune longitudinală prin tulpină icircn regiunea leziunii externe cavitatea măduvei este
scobită şi adesea cu un aspect deşirat spre marginile leziunii (fig 2) Dincolo de leziune măduva
are culoare brună icircnchis pacircnă la neagră şi este hidrozată dar nu moale cu marginile bine
delimitate
- icircn cazurile mai puţin grave - după apariţia simptomelor iniţiale constacircnd din
decolorarea frunzelor superioare şi uneori leziuni externe pe tulpină plantele care supravieţuiesc
continuă să crească normal fără să mai prezinte simptome interne sau externe şi adeseori dau o
recoltă bună
- la plantele fără leziuni externe măduva este colorată şi pot să apară sau nu scobituri ale
cavităţii iar sistemul vascular poate să fie brunificat apare necroza şi colorarea icircn brun a
măduvei care se extind deseori icircn tulpină de la nivelul solului pacircnă aproape de vacircrful de creştere
icircn pedunculi pacircnă la fruct şi icircn rahisul frunzelor cacircnd se detaşează una din frunzele inferioare
din leziuni se scurge un exsudat vacircscos de culoare alb-murdar
Icircn culturile mai bătracircne plantele care au fost infectate pot fi recunoscute după dezvoltarea
bogată a rădăcinilor adventive pe tulpină (fig 3) icircn porţiunea icircn care măduva a fost afectată
Uneori plantele pot să-şi revină diametrul tulpinii nou crescute fiind considerabil mai mic
Icircn cazul unui atac foarte puternic icircn prima săptămacircnă patogenul poate fi izolat uşor din
ţesutul de la marginea leziunii timp icircn care numeroase plante manifestă simptome tipice de
boală Icircn următoarele două săptămacircni mult mai puţine plante dezvoltă simptome iar din plantele
care iniţial au prezentat simptome patogenul nu mai poate fi izolat Plantele care şi-au revenit de
pe urma atacului pot creşte şi da o recoltă normală deşi pe o mare parte a tulpinii cavitatea
măduvei este scobită iar măduva este distrusă
Fig 1 Simptom de cloroză Fig 2 Secţiune longitudinală prin tulpină Fig 3 Rădăcini adventive (httpephytiainrafr) (httpswwwplantwiseorg) (httpsagumassedu)
Mod de răspacircndire
Patogenul supravieţuieşte icircn rezervoarele şi conductele pentru apa de irigare de la serele
afectate de boală şi există probabilitatea să se găsească şi icircn sol Este posibil că răspacircndirea
bacteriei să se realizeze cel puţin parţial pe parcursul lucrărilor din perioada de vegetaţie prin
uneltele folosite
Nu s-a putut pune icircn evidenţă calea prin care patogenul penetrează icircn plantă
Măsuri de management
Măsuri preventive
- respectarea strictă a măsurilor de igienă fitosanitară
- evitarea factorilor care favorizează atacul (icircn special adaosul prea mare de icircngrăşăminte azotate
a variaţiilor bruşte de temperatură şi a temperaturilor prea scăzute din timpul nopţii)
- icircnaintea transplantării răsadurilor este necesar ca solul să fie tratat cu vapori de apă iar
seminţele folosite să fie dezinfectate
- dezinfectarea conductelor de apă a uneltelor şi a macircinilor
- icircn timpul lucrărilor de copilit şi legat se va asigura dezinfectarea periodică a macircinilor
muncitorilor şi a conductelor de apă
- scoaterea plantelor bolnave din spaţiile protejate şi arderea acestora
IMPORTANT
Deși această bacterioză poate provoca distrugerea totală a unor plante ea are și un caracter
reversibil plantele slab afectate se pot recupera icircn condiții de producție favorabile (vreme
icircnsorită așadar o mai bună luminozitate icircn sere reducerea umidităţii aerului) Icircn unele
cazuri boala poate trece chiar neobservată
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie 1978 Denumire populară pătarea pustulară a tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei)
Simptome
Organe atacate frunze fructe verzi pețioli și tulpină
- pe frunze apar la icircnceput pete mici hidrozate cu margini distincte de 1 mm diametru
- icircn timp petele devin brun-negre ușor icircnalțate la centru iar icircn cazul unei densități mari
petele confluează formacircnd benzi de țesuturi necrotice icircnconjurate de țesut clorozat
- frecvent apar orificii icircn centrul leziunilor de pe frunzele tinere iar frunzele mai bătracircne
capătă un aspect zdrențuit
- pe fructe apar pete necrotice cu dimensiuni variind de la un punct abia vizibil pacircnă la 1
mm diametru icircnconjurate de un verde mai intens decacirct restul fructului petele fiind
proeminente
- leziunile de pe fructe pot conflua formacircnd areale crustoase care pot acoperi un sfert sau
chiar mai mult din suprafața fructului
- infecția icircn stadiul de corolă deschisă determină pierderi semnificative asupra producției
icircnsă sensibilitatea fructelor este maximă pacircnă cacircnd acestea ajung la un stadiu de 3 cm
diametru
- atacă numai fructele verzi niciodată pe cele coapte (datorită pH-ului fructului care este
aproape neutru la fructul tacircnar și acid la fructele coapte)
- pe pețioli și pe tulpină apar pete brun-negre cu diametrul de aproximativ 1 mm care pot
conflua formacircnd zone neregulate la icircnceput hidrozate dar care nu ajung pacircnă la țesutul
vascular
- pagubele sunt datorate atacului pe fructe chiar dacă leziunile sunt mici puțin profunde și
nu la fel de frecvente ca la alte boli produse de bacterii
- fructele pătate sunt declasate atacirct pentru consumul icircn stare proaspată cacirct și pentru
industrializare
Fig 1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze
httpwwwagrobestgrupcom httpswwwforestryimagesorg
Mod de răspacircndire - bacteria se transmite prin semințe fiind aderentă la suprafața acesteia ea nefiind icircnsă pusă icircn
evidență și icircn interiorul acestora
- de asemenea frunzele plantelor bolnave icircngropate icircn sol sunt o sursă importanta de inocul
durata de supraviețuire a bacteriei icircn sol depinzacircnd de umiditatea și temperatura lui ea fiind mai
mare icircn solurile acide reci și cu apă stagnantă
- ploile puternice icircnsoțite de vacircnt favorizează răspacircndirea bolii icircn cacircmp
- s-a observat că viabilitatea bacteriilor este inhibată la concentrațiile mari de substanțe nutritive
Măsuri de management
Măsuri preventive
folosirea soiurilor rezistente sau tolerante este considerată metoda cea mai bună de protecție
față de Pseudomonas syringae pv tomato
utilizarea de semințe sănătoase la obținerea răsadurilor
icircmbăierea semințelor icircn apă 30 de minute la 56degC după un tratament prealabil cu soluție de
fosfat trisodic 1
aerisirea serelor și solariilor dimineața și seara folosirea de folie anticondens rotația culturilor
dezinfecția echipamentelor și uneltelor folosite la lucrările manuale și mecanice
icircnlăturarea și distrugerea plantelor infectate a fructelor si frunzelor infectate și căzute pe sol
Măsuri curative- combatere chimică cu urmatoarele produse
- CURENOX 50 ndash 15-2 Kg ha
- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo ndash 375-5 Kg ha
- CUPERTINE SUPER ndash 35 Kg ha
- ALCUPRAL 50 PU ndash 15-2 Kg ha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- CURENOX 50 - 3 zile
- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo - 3 zile
- CUPERTINE SUPER - 3 zile icircn seră 10 zile icircn cacircmp
- ALCUPRAL 50 PU - 3 zile
IMPORTANT Tomatele sunt o specie importantă de legume sensibilă la Pseudomonas syringae pv
tomato boală care face pagube icircnsemnate icircn țările cultivatoare
223 Virusuri
1 Pepino mosaic virus (PepMV) -virusul mozaicului la Solanum muricatum
2 Tomato bushy stunt virus ( TBSV)-virusul piticirii tufoase a tomatelor
3 Tomato mosaic virus (ToMV ) -mozaicul tomatelor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pepino mosaic virus (PepMV)
Denumire populară virusul mozaicului la Solanum muricatum
Statut reglementat prin Decizia Comisiei Europene 2004200EC absent icircn Romacircnia prezent icircn
Africa America Asia și Europa (Austria Belgia Bulgaria Cipru Danemarca Franța Germania
Grecia Ungaria Irlanda Italia Lituania Olanda Polonia Spania Elveția Turcia Ucraina
Marea Britanie)
Plante gazdă solanaceele (Solanum lycopersicum Solanum muricatum Solanum melongena
Solanum tuberosum) busuiocul (Ocimum basilicum) specii din flora spontană (Amaranthus sp
Chenopodium sp Convolvulus sp Sonchus sp Malva parviflora etc)
Simptomele sunt variate icircn funcție de tulpina virală soi și condițiile climatice
- icircntreaga planta infectată este piticită
- frunzele sunt distorsionate şi prezintă mozaicuri cloroze şi bășicări
- primul semn de infecție este apariţia pe frunze a unor porțiuni mai deschise la culoare sub
forma unor pete clorotice unghiulare (cu vacircrful ascuțit)
- pe sepale și tulpini se observă striațiuni verzi
- pe fructe se observă porțiuni mai deschise la culoare care dau un aspect mozaicat
Simptome pe frunze (httpsgdeppoint)
Simptome pe fructe (httpsgdeppoint)
Biologie
virionii se găsesc la suprafața celulelor foliare infectate
Mod de răspacircndire
prin sămacircnță contaminată la exterior provenită de la plante infectate
prin contactul plantelor sănătoase cu plantele bolnave
cu obiectele contaminate pe care virusul rezistă timp icircndelungat icircn resturile de rădăcini
virusul rămacircne activ 31 zile pe suprafețele de sticlă rămicircne activ 14 zile
Măsuri de management
Măsuri preventive
respectarea regulior de carantină la importul de fructe semințe răsaduri din țările
contaminate
utilizarea de sămacircnță liberă de virus
examinarea plantelor cu privire la prezența atacului
eliminarea atentă a plantelor suspecte și aplicarea unor măsuri adecvate icircn cazul apariției
bolii
decontaminarea serelor utilajelor uneltelor și a semințelor cu dezinfectanți eficienți
IMPORTANT Boala este deosebit de gravă reducacircnd cantitatea și calitatea producției pierderile de
recoltă fiind apreciate la 15-80
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tomato bushy stunt virus (TBSV)
Denumire populară virusul piticirii tufoase a tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină a fost descris prima dată icircn Anglia la
Lycopersicon esculentum şi icircn prezent este răspacircndit icircn Argentina Maroc Tunisia Regatul Unit
al Marii Britanii SUA (California) Canada Germania Franţa Italia Portugalia şi alte ţări
Plante gazdă tomate (Lycopersicum esculentum) ardei (Capsicum annuum) vinete (Solanum
melongena) dar şi plante ornamentale buruieni etc
Simptome - pete inele şi linii clorotice care se necrozează pe frunze
- frunzele tinere au o culoare galbenă pală şi sunt puternic deformate
- creştere stufoasă ca urmare a formării unui număr mare de lăstari laterali slab dezvoltaţi
- plantele infectate icircşi icircncetează creşterea vacircrful de creștere fiind adesea necrozat
- pe fructe pete marmorări sau formaţiuni inelare mai icircnchise la culoare fructe mici puţine
Fig 1 Atac pe frunze Fig 2 Atac pe fructe
(httpwwwdpvwebnet) (httpgardenerwikiacom)
Biologie şi mod de răspacircndire virusul se transmite prin sol şi este preluat de plante prin
intermediul sistemului radicular şi icircn proporţie redusă prin sămacircnţă
Măsuri de management
Măsuri preventive
eliminarea plantelor infectate
cultivarea terenului cu plante rezistente la acest virus
selectarea exemplarelor sănătoase pentru icircnmulţire vegetativă
Măsuri curative icircn cazul soiurilor total infectate obţinerea de clone libere de virus prin
termoterapie dezinfectarea solului prin tratament termic
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tomato mosaic virus (ToMV)
Denumire populară virusul mozaicului tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate (Solanum lycopersicum) vinete (Solanum melongena) degețel lacircnos
(Digitalis lanata)
Simptomele sunt diferite icircn funcție de condițiile de mediu vacircrsta plantei la momentul infectării
tulpina virusului
Pe frunze
- simptome de tip mozaical caracterizate prin pete clorotice sau gălbui de forme și
mărimi diferite răspacircndite pe toată suprafața limbului frunzei
- distorsionarea frunzelor la plantele tinere aflate icircn stadiul de răsad caracterizată prin
creșterea neregulată și anormală a unor foliole mai tacircrziu cea mai mare parte a
suprafeței limbului fiind redusă pacircnă la nervura principală
- o altă tulpină a virusului mozaicul acuba manifestă decolorări internervuriene de
culoare galbenă pal sau alburie icircn cadrul petelor gălbui se observă uneori insule de
culoare normală
Pe fructe
- pete maronii pe suprafața fructelor
- necrozarea vaselor peretelui celular
- diminuarea creșterii plantelor și scăderea producției
Atac pe frunze (http wwwcreative-diagnosticscom tratat de virologie vegetală III Pop pg 111)
Atac pe fructe (http wwwavrdcorg)
Mod de răspacircndire
- sămacircnță contaminată virusul nu se găsește icircn embrion ci la suprafața semințelor sau icircn
endosperm infectarea noilor plăntuțe avacircnd loc la germinarea sau transplantarea acestora
- contactul dintre plantele sănătoase și bolnave
- resturile vegetale rămase icircn sol din anul precedent
- unelte și macircinile contaminate ale lucrătorilor din sere și solarii
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircn sere și icircn cacircmp după icircncheierea ciclului de producție se vor aduna și arde toate resturile
culturii precedente
tratarea semințelor icircnainte de plantare prin
o tratament termic sămacircnța fiind menținută 4-6 ore la 58degC (umiditate 10) și apoi 24 ore
la 80degC (umiditate 5)
o menținerea semințelor icircntr-un termostat obișnuit respectiv 3 zile la 70degC
icircnsămacircnțarea se va face icircn amestec de pămacircnt proaspăt
răsadul se va feri de infecțiile accidentale
la plantare se vor elimina toate exemplarele infectate care se recunosc printr-o mozaicare
difuză și o dințare accentuată neregulată a marginii limbului
respectarea rotației culturilor (soiurile susceptibile să nu fie cultivate doi ani consecutiv pe
aceiași suprafață)
cultivarea soiurilor rezistente la acest virus
IMPORTANT
Simptomele sunt asemănătoare cu cele produse de Tobacco mosaic virus cele două
virusuri fiind foarte greu de diferențiat pe baza simptomelor
224 Insecte acarieni
1 Aculops lycopersici Tryon - acarianul tomatelor
2 Aphis gossypii Glover - păduchele castraveţilor
3 Aulacorthum solani (Kaltenbach) - păduchele pătat al cartofului 4 Autographa gamma (L) ndash buha gamma
5 Chromatomyia horticola Goureau ndash musculiţa minieră a mazării
6 Frankliniella occidentalis (Pergande) ndash tripsul californian
7 Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute) ndash tripsul plantelor de seră
8 Lacanobia oleracea L ndash molia tomatelor
9 Liriomyza bryoniae (Kaltenbach) ndash musculiţa minieră a frunzelor de tomate 10 Macrosiphon euphorbiae Thomas ndash păduchele dungat al cartofului
11 Myzodes persicae Sulz - păduchele verde al piersicului
12 Myzus ornatus Laing ndash păduchele păstacircrnacului
13 Nezara viridula L ndash ploşniţa verde a legumelor
14 Poliphagotarsonemus latus Banks ndash păianjenul lat
15 Spodoptera exigua (Huumlbner) ndash buha cucurbitaceelor
16 Tetranychus urticae Koch - păianjenul roşu comun
17 Thrips tabaci Lind ndash tripsul tutunului
18 Trialeurodes vaporariorum Cockerell ndash musculiţa albă de seră
19 Tuta absoluta Meyrick- molia minieră a frunzelor
Fișa măsurilor privind managementul integrat al
organismului dăunător
Aculops lycopersici (Tryon) Denumire populară acarianul tomatelor acarianul de bronz al tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă este cel mai adesea semnalat ca organism dăunător al tomatelor dar poate dăuna
un spectru larg de Solanaceae incluzacircnd și specii ornamentale
Descriere corpul este fusiform robust de 150-200 microm culoarea variază de la alb la gălbui pacircnă
la portocaliu (fig 1) Corpul are o serie de anule evidente icircntre tergite și sternite Au numai două
perechi de picioare cu structură caracteristică a ghearei Datorită dimensiunilor reduse nu sunt
vizibili cu ochiul liber pe plante fiind puşi icircn evidenţă doar cu lupa sau la stereomicroscop
Fig 1 Adulți Aculops lycopersici Fig 2 Frunze atacate
(httpswwwagrolinkcombrculturasproblemaacaro-do-brozeamento_492html)
Simptome infestarea tomatelor icircncepe de la frunzele bazale care se brunifică şi se veştejesc
Odată cu dezvoltarea populației dăunătorului infestarea urcă spre vacircrful plantelor care se usucă
Hrănirea acarianului pe frunze inflorescențe și fructele tinere de tomate cauzează icircncrețirea și
necrozarea frunzelor căderea florilor ruginirea fructelor și icircn final moartea plantelor (fig 2) Icircn
urma hrănirii este redusă rata fotosintezei la plante datorită afectării celulelor şi icircncetinirii
schimburilor de gaze de la nivelul frunzelor
Biologie icircn sere sursele de infestare a plantelor tinere sunt populațiile de acarieni
supraviețuitoare pe resturile culturilor anterioare infestate sau acarieni nou introduși odată cu
răsadurile Ciclul biologic este complet icircn aproximativ 7 zile icircn condiţii optime la 21-25degC şi
30 umiditate atmosferică icircntr-un ciclu de vegetaţie dezvoltacircndu-se pacircnă la şapte generaţii
Femelele trăiesc cacircteva săptămacircni şi depun pacircnă la 50 de ouă Din ouăle fertilizate apar masculi
şi femele icircn timp ce din ouăle nefertilizate apar doar masculi
Măsuri de management
Măsuri preventive
monitorizarea prezenţei dăunătorului este esenţială recomandacircndu-se inspectarea
plantelor pentru depistarea frunzelor cu aspect bronzat icircn mod tipic daunele apăracircnd cacircnd
fructele verzi ating 5 cm
curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre
ciclurile de cultură
aplicarea tratamentelor la structura serelor
creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de
acariani (dar favorizează bolile fungice)
utilizarea soiurilor cu oarecare rezistenţă la acarieni
controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora care duce la reducerea populațiilor
de acarieni
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea prădătorilor
- Phytoseiulus persimilisis Neoseiulus californicus Pronematus ubiquitus (acarieni)
- Feltiella acarisuga (ţacircnţar)
- Macrolophus caliginosus (ploşniţă)
- Scolothrips sexmaculatus Leptothrips mali (tripşi)
metode chimice tratamente cu produsul APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme
mobile
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- APACHE- 3 zile
IMPORTANT
Aculops lycopersici poate fi identificat numai prin examinare la microscop
Climatul fierbinte uscat favorizează dezvoltarea acarienilor și dacă populațiile nu sunt
verificate plantele pot fi distruse icircn doar cacircteva zile
A lycopersici poate determina reducerea recoltei la cultura tomatelor mai ales cacircnd
plantele tinere sunt expuse atacului situaţie icircn care pierderile pot fi de pacircnă la 65
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Aphis gossypii Glover
Denumire populară păduchele castraveților
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă atacă un număr mare de plante cultivate și spontane din familiile
Cucurbitaceae Crucifereae Solanaceae Malvaceae Pagube deosebite sunt semnalate la
plantele cultivate icircn seră unde atacă frecvent și tomatele
Descriere Specia prezintă plasticitate fenotipică variațiile de colorit și morfologice pot varia icircn
funcție pe planta gazdă și de stadiul de dezvoltare al dăunătorului
Formele aptere (fără aripi) au formă ovală cu capul și toracele de culoare cenușie la unii
indivizi galbenă (fig 1) Corpul este sub 1-15 mm icircn lungime și diametrul puțin peste 034 mm
Culoarea variază de la galben la verde foarte icircnchis (aproape negru) Antenele sunt de culoare
galbenă cu vacircrful negru mai scurte decacirct lungimea corpului Picioarele sunt galbene-verzui
Corniculele sunt negre de formă cilindrică uşor lățite la bază Cauda este de culoare icircnchisă mai
scurtă decacirct corniculele și este prevăzută de o parte și de alta cu cacircte 2-3 peri
Formele aripate au capul toracele și abdomenul verde icircnchis cu 3-4 pete laterale de culoare
brună
Oul este de culoare galbenă la depunere după care virează icircn negru-lucios
Fig 1 Colonie de Aphis gossypii (httpwww7inrafr)
Simptome
Coloniile se situează pe fața inferioară a frunzelor dar și pe lăstarii tineri unde icircnțeapă și
sug sucul celular avacircnd ca efect răsucirea gofrarea și stracircngerea icircn glomerul a frunzelor la
icircnceput etiolate gălbui formacircnd pseudocecidii caracteristice uneori sub forma unor adevărate
buchete Produce secreţii dulci masive (fenomenul de rouă de miere) care acoperă frunzele
permițacircnd instalarea ciupercilor (fumaginei) şi icircmpiedică asimilația clorofiliană a frunzelor
Biologie
Icircn sere se icircntacirclnește icircn tot cursul anului unde se icircnmulțește continuu pe cale
partenogenetică vivipară Icircn condiții controlate cum sunt cele din sere o generație se dezvoltă icircn
medie icircn 10 zile Stadiul de ou nu există icircn spaţiile protejate trecerea de la un ciclu de vegetație
la următorul se face icircn stare activă (adult sau nimfă) O femelă adultă fundatrigenă dă naștere icircn
decursul vieții la 70-80 nimfe aproximativ 4-5zi Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia
este supraaglomerată apar formele aripate care migrează pe alte plante gazdă secundare
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri
combaterea afidelor prezente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus
abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani şi prădătorii Harmonia axyridis Adalia
bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -
10 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- VYDATE 10 L- 21 zile
IMPORTANT Atacul dăunătorului este deosebit de periculos la răsărire cacircnd poate compromite culturile
Produce pagube directe prin hrănire și indirecte prin dejecțiile zaharoase eliminate care
conduc la apariția ciupercilor din genurile Alternaria Fusarium Penicillium cu consecințe
negative asupra producției
Este un vector important de transmitere al virusurilor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Aulacorthum solani Kaltenbach Denumire populară păduchele pătat al cartofului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie foarte polifagă colonizează peste 200 de specii de plante mono şi
dicotiledonate cu excepţia celor din familia Poaceae Dăunătorul este prezent icircn sere şi depozite
şi atacă frecvent tomatele
Descriere
- femelele aptere au 18-3 mm lungime formă piriformă culoarea galben-verzui strălucitor cu
pete mai icircnchise la culoare la baza corniculelor Antenele sunt aproape la fel de lungi ca şi corpul
cornicule lungi subţiri deschise la culoare şi uşor fumurii la extremităţi (fig1)
- femelele aripate au aceleaşi dimensiuni cu femelele aptere Capul şi toracele sunt de culoare
brun icircnchis spre negru iar abdomenul verde ndash gălbui marcat de puncte şi benzi transversale de
culoare brună-icircnchis (fig 2)
Fig 1 Forma apteră Fig 2 Forma aripată
(httpinfluentialpointscom)
Simptome formează colonii pe partea inferioară a frunzelor pe care le icircnţeapă sugacircnd seva
Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se icircngălbenesc şi se usucă De asemenea se
observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe se formează
dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce capacitatea
fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub denumirea de rdquorouă
de miererdquo)
Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate
afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou
nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da
naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată
apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri
combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus
abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani prădătorii Harmonia axyridis Adalia
bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100
SC ndash075 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
MOVENTO 100 SC - 3 zile
IMPORTANT
Dăunătorul este considerat vector eficient a peste 40 virusuri la culturile de tomate
cartof castraveţi sfeclă morcov ţelină mazăre conopidă ridichi etc
Controlul este mult mai eficient cacircnd infestarea este depistată timpuriu
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Autographa gamma (L) Denumire populară buha gamma
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă produce pagube icircn special la legume (tomate fasole castraveţi
etc) dar şi la cereale lucernă sau cartofi
Descriere -adult fluture de talie mijlocie cu deschiderea aripilor de 4-45 cm aripile anterioare diferit
colorate de la cenuşiu pacircnă la violet-brun străbătute de linii transversale fine de culoare albă iar
cele posterioare brune deschis la bază şi cenuşii deschis spre vacircrf un semn alb-argintiu de forma
literei greceşti gamma se află icircn mijlocul zonei centrale a aripilor anterioare (fig1)
Fig 1 Adult (httpwwwagroatlasru) Fig 2 Larvă (httpswww7inrafr)
Fig 3 Atac produse de larve (httpwwwaomidoribiocontrolcom)
-larvă la completa lor dezvoltare poate atinge 2-4 cm are culoare verde sau verde gălbui cu şase
dungi fine albicioase longitudinale prezintă partea anterioară a corpului mai icircngustă Placa
toracică de culoare neagră iar capul castaniu pătat cu negru Caracteristic are trei perechi de
picioare toracice şi trei abdominale din care cauză omizile au mers asemănător cu cel al cotarilor
fiind cunoscute sub denumirea de bdquocotar falsrdquo (fig 2)
-ou albicios reticulat cu diametrul 05-06 mm
-pupa 17-20 mm brună-gălbuie sau brună-roşcată
Simptome larvele icircn primele vacircrste rod una din epiderme lăsacircnd intactă pe cealaltă ulterior pe
măsură ce cresc perforează limbul şi rod frunzele marginal rămacircnacircnd numai nervurile groase
(fig 3) La atac puternic plantele sunt defoliate iar la tomate pot fi atacate şi fructele Atacul la
răsaduri este periculos prin defolierea plantelor icircn totalitate dar şi prin afectarea mugurelui
apical de creştere al plăntuţelor O larvă poate distruge icircntre 2-5 frunze pe toată durata
dezvoltării
Biologie icircn cacircmp are două generaţii pe an ciclul de viaţă duracircnd 50-70 zile icircn spaţii protejate
poate avea mai multe generaţii pacircnă toamna
- femelele depun pacircnă la 2000 de ouă izolat sau icircn grupe mici de regulă pe dosul frunzelor de la
bază sau pe buruieni
- după eclozare apar omizile care se hrănesc cu limbul frunzelor la icircnceput pe partea inferioară
producacircnd orificii (fig 3) şi pe măsură ce cresc consumă tot mai multă masă vegetativă fiind
capabile să defolieze icircntreaga plantă iar icircn cazul icircn care hrana devine insuficientă migrează pe
alte plante
- omizile ajunse la completa dezvoltare icircşi confecţionează coconi albi-murdari de mătase de
obicei pe dosul frunzelor icircn care se transformă icircn crisalidă
- după o anumită perioadă apar fluturii din generaţia de vară şi ciclul se reia fiind dependent de
condiţiile de temperatură din spaţiile protejate
- spre deosebire de alte specii de Noctuidae fluturii sunt activi icircn timpul zilei Larvele sunt greu
vizibile dar atacul se poate observa uşor datorită rumeguşului de la baza plantelor rezultat icircn
urma hrănirii
Măsuri de management
Măsuri preventive
culturale distrugerea buruienilor plivitul respectarea epocilor de semănat şi plantat
Măsuri curative
metode fizice instalarea capcanelor cu feromoni sexuali la icircnceputul primăverii Atra-GAM
(icircn seră o capcană la 500 m2 cu un minimum de o capcanăseră) şi verificarea acestora o dată pe
săptămacircnă
metode biologice utilizarea de entomofagi cum ar fi Trichogramma evanescens (3 lansări a
60000 de femeleha)
IMPORTANT
Utilizarea capcanelor cu feromoni permite detectarea primelor insecte supravegherea
nivelului populației raționalizarea tratamentelor cu insecticide reducerea frecvenței
acestora
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Chromatomyia horticola (Goureau)
Denumire populară musculiţa minieră a mazării musculiţa minieră a crizantemei
Statut nu este organism de carantină specie extrem de răspacircndită icircn Europa prezentă şi icircn
Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă care atacă 268 de genuri din 36 de familii botanice printre care
Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Leguminosae Liliaceae Linaceae Solanaceae
Descriere
Adultul are o lungime de 2-25 mm lungime corpul de culoare neagră cu excepția capului și
picioarelor care sunt galbene Capul este mare globulos toracele prezintă două dungi laterale de
culoare gălbuie
Larvele tipice acefale (fără cap) apode (fără picioare) albe ajung la completa dezvoltare la 3
mm lungime
Ou alb neted şi strălucitor
Pupa de culoare verzuie se icircnchide la culoare icircn momentul apariţiei adulţilor
Fig1 Pupă (httpmediaeolorg ) Fig 2 Simptom de atac pe mazăre (gardenerwikiacom)
Simptome
Minele au formă liniară neregulată albicioase atacirct pe partea exterioară a frunzei cacirct și pe cea
inferioară Galeria este de lungime și grosime variabilă (grosime uniformă pe toată lungimea sau
mai mare la extremitatea terminală) Minele sunt vizibile mai adesea pe suprafața superioară a
frunzei decacirct pe partea inferioară a acesteia (fig 2)
Pupa rămacircne icircn mină icircntr-o cameră pupală de regulă pe suprafața inferioară a frunzei spiraculul
anterior penetrează epiderma minei şi este vizibil la exterior ca o pereche de cacircrlige mici (fig 1)
Larvele produc daune (mine) pe frunze care duc la ofilirea și căderea prematură a acestora Alte
daune rezultă de la femele care produc pete mici albe icircn mod normal de mică icircnsemnătate care
prin hrănire duc la perforarea frunzei
Biologie
Perioada larvară poate fi scurtă de exemplu 5 zile la temperatura de 23-28degC și este direct
proporțională cu temperatura Icircn ţările cu climat cald stadiul de pupă poate dura cel puțin 7-15
zile Specia poate avea 2ndash6 generații pe an Infestarea spaţiilor protejate este cauzată de utilizarea
unui material destinat plantării infestat şi prin pătrunderea adulţilor din exterior
Măsuri de management
Măsuri preventive
menţinerea serelor icircn stare perfectă de curăţenie
utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru capturarea adulţilor și inspectarea
periodică a plantelor icircn vederea depistării minelor și orifiicilor de hrănire care indică
prezența dăunătorului pe plantă
utilizarea plaselor de insecte care au rolul de a icircmpiedica intrarea adulţilor icircn seră
Măsuri curative
metode biologice utilizarea agenţilor biologici cum ar fi viespile parazite Dacnusa sibirica
Diglyphus isaea și Opius pallipes care pot asigura un control eficient al muștelor miniere Acești
paraziți sunt nativi din Europa și pot fi prezenți icircn seră icircn mod natural Dacnusa sibirica și Opius
pallipes depun ouăle icircn interiorul larvelor miniere parazitacircnd intern icircn timp ce Diglyphus isaea
depune ouăle icircn apropierea larvei gazdă larvele viespilor atacacircnd larva minieră de la exterior
Această specie poate fi găsită spontan după luna mai
metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar VOLIAM TARGO ndash
08 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha şi AFFIRM ndash 15 kgha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
VOLIAM TARGO - 3 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
AFFIRM - 3 zil
IMPORTANT
Efectuarea unui control fitosanitar strict icircn momentul icircnfiinţării culturii
Specia seamănă morfologic cu Chromatomyia syngenesiae identificarea necesitacircnd
examen microscopic de laborator
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute)
Denumire populară tripsul plantelor de seră
Plante gazdă specie foarte polifagă icircn condiții de seră tripsul produce pagube unui număr mare
de plante icircn special flori uneori este menționat ca dăunător la legume
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Descriere
Adult 14-17 mm lungime (femela) 11-12 mm (masculul) suprafaţa corpului puternic
reticulată de culoare maron negricioasă cu vacircrful abdomenului mai deschis la culoare (fig 1)
Picioarele galbene sau albe și antenele au opt segmente sunt de culoare galben deschis avacircnd
ultimul articol foarte lung şi subţire
Larva primul stadiu are culoarea albicioasă cu ochii roșii și devine galben după hrănire iar larva
de stadiul doi are 1mm lungime şi culoare galbenă
Pupa tripsul prezintă două stadii pupale (prepupă şi pupă) de culoare galbenă care se icircnchide cu
vacircrsta cu aripi rudimentare antene icircndoite icircnapoi peste cap Stadiile prepupal și pupal nu se
hrănesc
Ou de culoare albă și au formă de banană
Fig 1 Heliothrips haemorrhoidalis - adult și stadii imature (httpedisifasufledu)
Simptome Atacirct larvele cacirct şi adulţii atacă frunzele lăstarii și florile producacircnd pete de culoare
albă Atacul pe flori duce la deformarea acestora La atacuri puternice are loc necrozarea totală
sau parțială a organelor plantele atacate rămacircn mici iar fructificarea este redusă Pe fructe apar
pete brune iar dacă atacul se produce icircn perioada de creştere a acestora epiderma poate să crape
Biologie Tripsul plantelor de seră este partenogenetic și poate trăi cacircteva săptămacircni Ouăle
(aproximativ 25-50 pentru fiecare femelă) sunt depuse icircn ţesutul plantelor fiind acoperite cu
excremente Nu preferă frunzele tinere deoarece dezvoltarea rapidă a ţesuturilor distruge ouăle
dar nici pe cele foarte bătracircne Larvele apar icircn aproximativ 14-15 zile la temperatura optimă de
26-28degC şi 16-22 zile la 21-25degC Pragul de dezvoltare este de 11degC dăunătorul dezvoltacircnd o
generație icircn 17-18 zile anual prezentacircnd 4-7 generații chiar 12 Adulţii trăiesc pacircnă la 35 de zile
la 25-27degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
eliminarea buruienilor sau plantelor gazdă alternative
utilizarea răsadurilor libere de tripși
Măsuri curative
metode biologice
- Amblyseius cucumeris Amblyseius degenerans (acarieni prădători)
- Orius spp (ploşniţe prădătoare)
- Aelothrips fasciatus Frankliniothrips vespiformis (tripşi prădători)
- Dasyscapus parvipennis (musculiţă parazită)
metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare galbenă și albastră pentru
capturarea tripșilor adulţi
IMPORTANT
Heliothrips haemorrhoidalis poate fi identificat numai prin examinarea microscopică
Adulții și larvele sunt detectate prin examinarea suprafeței inferioare a frunzelor unde se
dezvoltă pete clorotice maronii și leziuni necrotice
Factorii care favorizează apariția şi evoluția tripsului sunt temperatura optimă de
dezvoltare și existența florilor cultivate icircn aceleași spații protejate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Lacanobia oleraceae Linnaeus Denumire populară molia tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate plante erbacee diverse plante ornamentale cultivate icircn seră
Descriere
Adult cu anvergura aripilor 35-45 mm cu aripile anterioare maron roşcat pacircnă la mov-maroniu
cu o stigmă (semn reniform) mică gălbuie cu o linie subterminală albă aripile posterioare gri-
maronii cu o tentă mai icircnchisă la marginea posterioară (fig1)
Larva de aproximativ 40 mm lungime de culoare verzuie gălbuie sau brun roşcată cu pete
foarte mici şi fine albe și mai puțin dese cu negru linii dorsale și subdorsale palide linia
spiraculară lată de culoare galbenă sau galben-portocalie cu marginea de deasupra mai
icircntunecată spiracule albe icircnconjurate cu negru capul verde deschis icircn primele două stadii
devine albicios pacircnă la maroniu deschis cu zone marmorate (fig 2)
Pupa 16-19 mm lungime suprafaţa punctată grosier la icircnceput de culoare maronie mai tacircrziu
ajunge de culoare neagră strălucitoare
Ou hemisferic 075 mm icircn diametru suprafaţă reticulată la depunere de culoare verzuie apoi se
deschide pacircnă la galben pal chiar alb
Fig1 Adult (httpswwwnaturespotorguk) Fig 2 Larva (httpswwwnaturespotorguk)
Simptome
- larvele tinere scheletuiesc frunzele pe măsură ce cresc atacă tulpinile şi fructele
Biologie adulţii nu zboară ziua se ascund icircn crăpăturile solului şi sunt vizibili destul de greu
uneori doar icircn momentul irigatului Fiecare femelă poate depune aproximativ 1000 de ouă icircn
pachete de 60-300 pe partea inferioară a frunzelor care eclozează icircn 8-10 zile Larvele trec prin
cinci-şapte stadii larvare ajungacircnd la completa dezvoltare icircn 33-39 de zile La icircnceput larvele
sunt gregare şi scheletuiesc frunzele apoi după prima năpacircrlire se dispersează dar datorită
capacităţii reduse de a coloniza alte plante numărul lor scade destul de mult Larvele de ultimele
vacircrste devorează frunzele dar au şi capacitatea de a ataca tulpina predispunacircndu-le la fracircngere
Icircn plus pot produce icircn urma hrănirii orificii mari atacirct icircn fructele necoapte cacirct şi coapte Pentru
icircmpupare larvele caută locuri uscate cum ar fi pereţi stacirclpi din lemn dar şi resturi de plante
icircmpuparea avacircnd loc icircntr-un cocon mătăsos
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere
icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de
infestare
Măsuri curative
metode biologice Bacillus thuringiensis este utilizat pe scară largă pentru a controla
Lacanobia Oleraceae dar este costisitor și necesită o aplicare repetată ceaţa termică pe bază de
Bacillus thuringiensis icircn doze de 1 2 și 4 kg ha reduce daunele pe care le poate cauza larvele
frunzelor și fructelor de tomate icircn sere
IMPORTANT
Atacul poate fi atacirct de puternic icircncacirct plantele atacate devin nevandabile
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Liriomyza bryoniae (Kaltenbach)
Denumire populară musca minieră a frunzelor de tomate
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie foarte polifagă (119 genuri din 31 familii de plante) Icircn spațiile protejate
este un dăunător principal al tomatelor
Descriere Adultul măsoară 2-3 mm lungime are corpul de culoare neagră-brună capul și toracele negre
Pe torace și abdomen prezintă 2 dungi longitudinale galbene Aripile sunt mai lungi decacirct
abdomenul Dorsal corpul este acoperit de perișori scurți Ca toate speciile de carantină din genul
Liriomza are scutelum de culoare galbenă vizibil ca o pată galbenă pe spate (fig 2)
Oul este sferic de 02-03 mm la depunere de culoare albă apoi devine gălbui
Larva este mică la eclozare 05 mm la completa dezvoltare atinge 3 mm lungime fără picioare
toracice sau abdominale și fără capsulă cefalică de culoare galbenă-verzuie sau crem cu
segmentația corpului vizibilă
Pupa are 17-21mm lungime și este de culoare castanie-icircnchis
Fig 1 Mina produsă de Liriomyza bryoniae Fig 2 Adult (femelă) de L bryoniae
(httpsgdeppoint) (httpsgdeppoint)
Simptome
Larvele minează caracteristic frunzele cauzacircnd galerii sinuoase inițial albe iar mai tacircrziu brune
Minele sunt alungite răsucite neregulat și nu sunt asociate cu nervurile frunzei (fig 1)
Excrementele de culoare neagră sunt depuse icircn zona mediană a galeriei sub forma unei linii
subțiri și icircntrerupte foarte des Larva la completa dezvoltare părăsește mina printr-o incizie icircn
epiderma superioară și se icircmpupează la exteriorul frunzei de regulă icircn sol Frunzele puternic
atacate se usucă parțial sau total și cad Cacircnd minează și tulpina plantelor acestea se ofilesc și se
usucă
Biologie
Are mai multe generații pe an icircn condiții de seră putacircndu-se icircnmulți permanent generațiile
suprapunacircndu-se La 1-3 zile de la apariție și de la icircmperecherea insectelor femelele depun ouăle
pe fața superioară a frunzelor plantelor gazdă O femelă depune 50-100 de ouă larvele eclozacircnd
după 5-11 zile Dezvoltarea larvei durează 8-11 zile iar la completa dezvoltare larva părăsește
frunza pătrunde icircn stratul superficial al solului și se icircmpupează stadiu care durează 4-8 zile O
generație se dezvoltă icircn 17-25 de zile
Măsuri de management
Măsuri preventive - utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru a detecta prezenţa adulţilor icircn cultură
- inspecția plantelor pentru a detecta frunzele cu galerii sau icircnțepăturile produse de femele pentru
hrănire avacircnd ca scop semnalarea din timp a prezenței daunătorului și alegerea metodei de
combatere cu cea mai mare eficiență
- utilizarea răsadurilor neinfestate și care să provină din locuri de producție libere de dăunatori
- distrugerea resturilor vegetale dezinfectarea solului și incintei
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius
palliles Chrysocharis parksi De asemenea pot fi utilizate preparate cu nematodul parazit
Neoaplectana carpocapsae şi specii prădătoare de insecte cum ar fi ploșnița Cyrtopeltis modestus
metode chimice tratamente cu următoarele produsele de protecţie a plantelor VOLIAM
TARGO - 06 - 08 lha (icircn funcţie de nivelul de infestare) AFFIRM ndash 15 kgha ACTARA 25
WG - 005 (0250 kg la 100 mp) aplicat la sol preventiv şi curativ
-utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum recomandacircndu-se acele produse care
afectează cel mai puţin fauna utilă
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
VOLIAM TARGO - 3 zile
AFFIRM - 3 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
IMPORTANT Principală sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din
serele icircnmulțitor
Răsadurile atacate pot fi compromise Frecvența plantelor atacate poate ajunge la 70-100
Fișa măsurilor privind managementul integrat al
organismului dăunător
Macrosiphon euphorbiae Thomas Denumire populară păduchele dungat al cartofului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă icircn ţara noastră se icircntacirclneşte pe plante legumicole şi floricole de Solanaceae atacirct icircn
cacircmp cacirct şi icircn spaţii protejate
Descriere
- formele aptere au corpul de culoare variabilă de la verde-gălbui pacircnă la roz chiar mov dorsal
cu dungi icircntunecate dorsal talie mare 3-36 mm Corpul este strălucitor iar ochii de culoare roşie
Antenele sunt mai lungi decacirct corpul iar corniculele lungi și subțiri lungimea lor ajungacircnd pacircnă
la vacircrful cozii (fig 1)
- formele aripate au culoare verde pacircnă la roz antenele şi corniculele mai icircnchise la culoare decacirct
formele aptere cu aripi bine dezvoltate
Fig 1 Macrosiphum euphorbiae ndash forma apteră
(httpinfluentialpointscom)
Simptome Daunele primare rezultă din efectele hrănirii coloniilor pe țesuturile tinere ce determină
slăbirea și distorsionarea creșterilor noi Afidele determină apariția petelor clorotice și
distorsionarea frunzelor piticirea și ofilirea plantelor
Daunele secundare sunt determinate de ciuperci (fumagina) de pe secrețiile de miere de
pe frunze și fructe rezultacircnd reducerea fotosintezei și calitatea fructelor
Dăunătorul afectează grav plantele prin transmiterea bolilor virale
Biologie M euphorbiae are 8-12 generații pe an o generaţie dezvoltacircndu-se icircn 2-3 săptămacircni Ca
şi alte afide prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) afidele femele dacircnd
naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este
supraaglomerată apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi Temperaturile mai mari
de 30degC duc la moartea insectelor icircn timp ce dezvoltarea este bună icircntre 5-25degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi
rezervor de virusuri
combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu
- paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus abdominalis Aphidius ervi Aphidius
colemani
- prădătorii Harmonia axyridis Adalia bipunctata Coccinella septepunctata Adonia
variegata Chrysoperla carnea Syrphus ribessi
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100
SC ndash075 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
IMPORTANT
Dăunătorul este vector pentru virusuri
Icircn sere inspecțiile fitosanitare și utilizarea de material de plantare neinfectat poate reduce
infestarea cu M euphorbiae
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Myzodes persicae Sulz Denumire populară păduchele verde al piersicului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specii lemnoase şi ierboase atacirct icircn cacircmp cacirct şi icircn sere şi răsadniţe
Descriere
-forma apteră (fără aripi) corp globulos oval de culoare verde-deschis sau verde icircnchis antene
negre exceptacircnd al treilea articol care este galben verzui spre bază (fig 1) Picioare galbene cu
tarse negre cornicule galben verzui cu vacircrfuri icircnchise la culoare Lungimea corpului 24-26 mm
-forma aripată corp verde gălbui sau roşcat capul şi toracele negre abdomenul are pe partea
dorsală o pată mare neagră precum şi 1-2 dungi transversale şi 4 pete laterale de aceeaşi culoare
Cornicule brune puţin icircngroşate median Aripile sunt bine dezvoltate Lungimea corpului 18-25
mm (fig 2)
Fig1 Nimfe (httpentnemdeptufledu) Fig3 Forma aripată (httpswwwcabiorg)
Simptome dăunătorul formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor care datorită
icircnţepăturilor şi sugerii sevei se necrozează şi se răsucesc (pseudocecidii) Cu timpul frunzele se
icircngălbenesc şi se usucă
Biologie - icircn seră se dezvoltă icircn tot cursul anului afidele se reproduc partenogenetic toate insectele
prezente sunt femele şi fiecare femelă dă naştere mai multor femele fără a fi nevoie să se
icircmperecheze aceste femele dau naştere nimfelor vii nu depun ouă
- populaţiile pot creşte exploziv descendenţa nou apărută icircncepe să se reproducă icircn doar 7 zile
- deoarece o colonie creşte icircn vacircrstă şi dimensiune pe plante individuale proporţia formelor
aripate creşte
- afidele pot fi găsite pe muguri tulpini şi suprafaţa interioară a frunzelor unele vor migra la noi
plante gazdă sau ţesuturile plantelor tinere şi vor căuta icircn mod activ ţesut moale proaspăt de
plante
- fiind predispusă să dezvolte forme aripate această specie este mai probabil să se răspacircndească
printr-o cultură mamă
Măsuri de management
Măsuri preventive
- utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură
- monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase (eficiente
pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor aptere şi
fenomenului de bdquorouă de miererdquo
- icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi
rezervor de virusuri
- combaterea afidelor existente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice
-specii parazitoide cum ar fi Aphidius colemani Aphidius matricariae și Aphidoletes
abdominalis Aphidoletes aphidimyza
- patogenul fungic Lecanicillium lecanii este compatibil cu insecticidele și este eficace icircmpotriva
M persicae icircntr-o gamă largă de culturi de seră dar numai acolo unde se poate menține o
umiditate ridicată cu succes se utilizează şi patogenul fungic Beauveria bassiana se recomandă
utilizarea patogenilor fungici mai ales cacircnd infestarea este incipientă tratamentele fiind repetate
la intervale de 3-5 zile
- aplicarea tratamentelor cu săpun s-a dovedit utilă icircn sere datorită toxicităţii reduse asupra
faunei utile
IMPORTANT
Este specie polifagă atacă peste 400 de plante gazdă
Specia este cunoscută ca principal vector al virusurilor producacircnd mozaicul la
Solanaceae
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Myzus ornatus Laing
Denumire populară păduchele păstacircrnacului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă deşi dăunătorul atacă icircn special culturile de păstacircrnac diferite plante ornamentale
este prezent şi icircn spaţii protejate provocacircnd daune importante la tomate
Descriere
Forma apteră corp galben verzui prezentacircnd dorsal pete castanii care formează racircnduri
tranversale fruntea prezintă tuberculi puternici antenele pacircnă la jumătatea corpului baza
ultimului articol antenal fiind de 35-5 ori mai lungă decacirct grosimea zonei mediane a acestuia
Corniculele au aspect solzos cu extremităţile drepte sau departate şi de nuanţă mai icircnchisă sau
mai deschisă cauda triunghiulară (fig1)
Forma aripată aripi de culoare galbenă abdomen cu o placă mare dorsală de culoare brună
care nu atinge marginile cornicule drepte uniform pigmentate cauda triunghiulară
Nimfa deschisă la culoare alb verzuie
Fig 1 Nimfe şi forme aptere (wwwinfluentialpointscom)
Simptome păduchele populează partea inferioară a frunzelor formacircnd colonii compacte
Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se gofrează se icircngălbenesc şi se usucă De
asemenea se observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe
se formează dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce
capacitatea fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub
denumirea derdquo rouă de miererdquo)
Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate
afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou
nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da
naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată
apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri
combaterea afidelor prezente icircn spaţiile protejate icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de
cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu specii de himenoptere parazite Aphidius matricariae
Praon volucre Lisiphlebus fabarum şi prădători din familiile Coccinellidae Chrysopidae
Syrphidae etc
IMPORTANT
Dăunătorul este cunoscut ca vector pentru diferite virusuri (peste 20 de virusuri)
La atac puternic producţia este semnificativ redusă şi de slabă calitate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Nezara viridula (Linnaeus) Denumire populară ploșnița verde a legumelor ploşniţa tomatelor şi a fasolei
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 30 de familii botanice icircn spaţii
protejate atacă cu preponderenţă ardeiul dar tomatele şi vinetele sunt atacate de asemenea
Descriere
Adultul 12-16 mm masculii sunt puțin mai mici decacirct femelele culoarea este uniform verde
deschis mai rar de nuanţă galbenă brună sau roşcată (fig 1) Articolele antenale 4 şi 5 şi o parte
din articolul al treilea de culoare roşie icircn partea distală Trei puncte albe mici sunt de obicei
evidente pe marginea anterioară a scutelului Culoarea punctelor de pe tegument corespunde cu
culoarea de bază a corpului
Ouăle alungite lipite unele de altele au formă de butoiaş de culoare crem-gălbui pe parcursul
dezvoltării devenind galben intens rozalii și icircn final portocaliu strălucitor
Nimfele au 5 stadii care se dezvoltă pe parcursul unei luni (30 zile) Culoarea nimfelor se
schimbă progresiv de la un stadiu la altul fiind predominant neagră la eclozare ajungacircnd ca
stadiul 5 să aibă culoarea verde Toate stadiile nimfale prezintă pe partea dorsală o serie de pete
albe aranjate icircn linii paralele (fig 2)
Fig 1 Adult (httpswwwcabiorg) Fig 2 Nimfă (httpswwwndsuedu)
Fig 3 - Atac pe fructe (httpjournalsusamvclujro)
Simptome atacă toate părțile plantelor inclusiv tulpina dar se hrănesc icircn special cu fructele și
lăstarii tineri ai tomatelor (fig 3) Icircn general pe fructe se observă orificii realizate prin perforarea
și sugerea țesuturilor formacircndu-se ulterior pete minuscule dure maronii sau negre Fructele
atacate nu se mai dezvoltă rămacircn mici și se stafidesc icircnainte de a ajunge la maturitate Icircn plus
prin injectarea salivei toxice se imprimă fructelor un gust şi miros neplăcut iar ţesuturile
degradate rămacircn ferme cacircnd fructele se coc La tomatele tinere atacul induce maturarea timpurie
reducerea dimensiunilor și greutății fructelor Punctele de hrănire devin porţi de intrare a
ciupercilor și bacteriilor
Biologie primăvara adulţii migrează din zonele icircnvecinate icircn spaţiile protejate atacacircnd culturile
plantelor gazdă Adulţii şi nimfele se hrănesc prin extragerea sevei plantelor icircn urma hrănirii
apăracircnd simptomele caracteristice
Femelele pot depune aproximativ 30-130 de ouă grupate icircntr-un singur strat pe fața inferioară a
frunzelor Perioada de incubație poate dura aproximativ 20 de zile icircn funcție de temperatură
Primul stadiu nu se hrăneşte şi nimfele stau grupate la locul de eclozare Stadiile nimfale doi şi
trei stau de asemenea grupate dar se dispersează dacă sunt deranjate icircn schimb stadiile patru şi
cinci şi adulţii se răspacircndesc icircn cultură
Măsuri de management
Măsuri preventive
- controlul riguros al buruienilor din spaţiile protejate şi din vecinătatea acestora reducacircnd astfel
numărul de insecte
- utilizarea culturilor capcană
- eliminarea locurilor de iernare preferate
- utilizarea de soiuri sau hibrizi rezistente la atac
- utilizarea de culturi alternative mai puțin atractive pentru insecte
Măsuri curative
metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare și
parazite ce pot icircn mod natural să mențină un nivel scăzut al gradului de atac icircn special asupra
pontei (Trissolcus spp Telenomus spp) dar şi specii entomopatogene (Bacillus thuringiensis)
IMPORTANT
Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate
Specie invazivă prezentă icircn Romacircnia din anul 2010 (Grozea şi colab 2012)
Este vector de virusuri
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Frankliniella occidentalis (Pergande) Denumire populară tripsul californian
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 250 de familii botanice icircn spaţii
protejate atacă cu preponderenţă tomate ardei castraveți vinete pepeni salată ceapă praz dar
și specii de flori
Descriere
Adult au aproximativ 2 mm corpul este oval-alungit convex dorsal masculii fiind mai mici
decacirct femelele (09 mm) La femele culoarea variază de la galben deschis icircn perioada de vară
pacircnă la maron accentuat iarna icircn timp ce masculii au culoarea gălbui deschis aproape albă
Antenele prezintă 8 articole (fig 1)
Larvă la eclozare sunt albe-hialine cu lungimea de 05 mm apoi culoarea devine gălbui deschis
şi ating15 mm antenă cu şase segmente
Pupa este imobilă
Ou sunt opace reniforme
Fig 1 Adulți (httpswwwcabiorg) Fig 2 Atac pe fructe (httpwwwtswvramporg) Simptome adulții și larvele icircnțeapă și sug seva din țesuturile frunzelor florilor și fructelor Pe
organele atacate se observă pete de decolorare care devin argintii sau brune Pe frunzele atacate
simptomele se pot observa de-a lungul nervurilor Din cauza atacului organele afectate se pot
deforma și devin succeptibile pentru instalarea ciupercilor și bacteriilor patogene (fig 2) Ritmul
de creștere al plantelor este icircncetinit bobocii florali datorită atacului nu se mai deschid la atacuri
mari obținacircndu-se producții reduse fără aspect comercial
Biologie icircn seră tripsul se icircnmulțește pe tot parcursul anului și poate avea icircntre 12 și 15 generații
Temperatura optimă de dezvoltare este de 25ordmC Femelele depun ouăle icircn țesuturile frunzelor
florilor dar și pe fructe O femelă poate depune icircntre 20 și 40 de ouă acestea fiind sensibile la
uscăciune și temperaturi scăzute Larvele au patru stadii de dezvoltare primele două sunt foarte
active producacircnd pagube organelor pe care se dezvoltă Larvele se retrag pentru icircmpupare icircn sol
uneori icircn florile plantelor gazdă Ciclul biologic icircn seră este complet icircn 14 zile la temperaturi de
30degC şi 44 de zile la temperaturi de 15 ordmC Durata de dezvoltare este de 1-3 zile larvele de prima
vacircrstă trei zile larvele de vacircrsta a doua o zi stadiul de prepupă 10 zile stadiul de pupă iar
femelele adulte trăiesc icircn general 40 de zile
Măsuri de management
Măsuri preventive
- utilizarea la plantare a unui material liber de tripşi
- monitorizarea culturilor prin capcane lipicioase de culoare albastră sau galbenă pentru
depistarea insectelor şi inspectarea periodică a plantelor pentru evidenţierea larvelor
- icircndepărtarea plantelor cu simptome de virus pentru a preveni infestarea altor plante
- arderea resturilor de plante după desființarea culturilor din spații protejate
- icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de infestare şi
rezervor de virusuri
- instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de
pătrundere a tripşilor icircn spaţiu
- mulcirea cu folie pentru a bloca retragerea larvelor icircn sol
Măsuri curative
metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de
a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate
săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)
metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare
Amblyseius barkeri Amblyseius cucumeri Amblyseius degenerans Anthocoris nemorum
Chrysoperla carnea Orius spp Sunt menționați și nematozi paraziți ai speciei Steinernema
feltiae dar și fungi entomopatogeni ca Verticillium lecanii Zimm
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOSPILAN 20
SP 20SG GAZELLE ndash 004 KOHINOR 200 SL TALENT ndash 075 lha SANOMECTIN
PRO 18 - 60-80 mlhl
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- MOSPILAN 20SP GAZELLE - 3 zile
- KOHINOR 200 SL TALENT - 7 zile
- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile
IMPORTANT
Vector de viroze acest trips transmite icircn stadiul de larvă la tomate virusul de carantină
TSWV (Tomato spotted wilt virus) și TSV (Tobacco streak ilavirus) ambele deosebit de
dăunătoare pentru culturile de tomate
Specia prezintă rezistenţă la o serie de produse de protecţie a plantelor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Polyphagotarsonemus latus (Banks)
Denumire populară păianjenul lat acarianul lat
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă atacă cu preponderenţă tomate ardei gras vinete fasole
castraveți cartof și alte specii cultivate icircn sere solarii și cacircmp
Descriere
- femelele adulte au 165-200 microm lungime piriforme de culoare alb-gălbuie Masculii sunt mai
mici aproximativ 110 microm lungime corpul este aplatizat avacircnd culoarea gălbuie (fig 1) Nimfele
sunt transparente acest stadiu putacircnd dura 1-3 zile Oul este oval hialin pe suprafaţa lui sunt
prezente mai multe racircnduri longitudinale de bulbi caracteristice speciei
- avacircnd dimensiuni microscopice acești acarieni nu se pot observa cu ochiul liber dar simptomele
de atac sunt vizibile
Fig 1 Adulți (httpswwwentocsiroau) Fig 2 Atac pe tomate (httpswwwpestnetorg)
Simptome Larvele și adulții se hrănesc cu seva țesuturilor icircn principal pe foliajul tacircnăr pe
partea inferioară a frunzelor dar colonile pot fi prezente şi pe alte organe ale plantei cum ar fi
boboci florali fructe lăstari Atacul porneşte de la bază şi se răspacircndeşte spre partea superioară
Plantele prezintă următoarele simptome stagnarea creșterii ramificarea puternică icircn zona de
vacircrf uscarea și căderea bobocilor floriferi avortarea florilor gofrarea decolorarea micşorarea
deformarea brunificarea şi suberificarea frunzelor brunificarea şi suberificarea fructelor (fig 2 )
La atac puternic cultura poate fi compromisă icircn special prin uscarea pedunculilor florali şi
suberificarea fructelor
Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului Icircn condiții optime icircn
sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile Femelele depun 35-50 de ouă pe partea
inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Acest dăunător poate fi răspacircndit de către
insecte (musculița albă și afide forma aripată) şi cu sol infestat Populaţia de acarieni creşte rapid
icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată
Măsuri de management
Măsuri preventive măsuri agrotehnice controlul culturii precedente pentru a preveni transmiterea acarianului de
la un sezon la altul curăţarea serei şi a echipamentelor (ex instalaţiile de irigare) creşterea
nivelului de umiditate deoarece influenţează negativ dezvoltarea acarienilor icircndepărtarea
plantelor cu simptome pentru a icircmpiedica răspacircndirea icircn cultură controlul periodic al răsadurilor
şi culturilor din seră pentru semnalarea timpurie a dăunătorului aplicacircnd ulterior măsuri de
combatere icircn timp util
Măsuri curative
metode biologice
-pentru menținerea unor densități scăzute icircn sere se pot utiliza specii de acarieni prădători
Phytoseiulus persimilis Amblyseius californicus Neoseiulus barkeri sau alte specii prădătoare
cum ar fi Macrolophus caliginosus De asemenea pentru reducerea nivelului populaţiilor de
acarieni se realizează cu ciuperca entomopatogenă Beauveria bassiana
- tratamentele cu extract de usturoi sunt eficiente icircmpotriva acarienilor
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor
- VERTIMEC PRO ndash 12 lha şi
- APACHE ndash 015-1 lha
-icircn condiții de seră tratamentele cu acaricide ar trebui aplicate doar icircn situaţia icircn care controlul
biologic nu a fost eficient se realizează la atingerea pragului economic de 1-3 acarienifrunză sau
5-8 plante atacate şi se selectează astfel icircncacirct să fie protejată fauna utilă şi albinele
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
- Timp de pauză
- VERTIMEC PRO- 3 zile
- APACHE- 3 zile
IMPORTANT
Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate la tomate
Este o specie extrem de polifagă
Unele populaţii de acarieni au dezvoltat rezistenţă la unele grupe de produse chimice
Controlul poate fi dificil la soiurile cu frunze gofrate
Fișa măsurilor privind managementul integrat al
organismului dăunător
Spodoptera exigua (Huumlbner) Denumire populară buha cucurbitaceelor
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă
Spodoptera exigua are o gamă largă de plante gazdă insecta fiind dăunătoare culturilor de
legume cacircmp și flori Printre culturile de legume susceptibile se numără tomatele sparanghelul
fasolea sfecla brocoli varza conopida țelina vinetele salată ceapa mazărea ardeii cartoful
ridichea spanacul cartoful dulce napul
Descriere
Adult de mărime medie anvergura aripilor 25-30 mm aripile anterioare de culoare gri ndash
maronii de obicei cu un model neregulat şi o pată deschisă de forma unei alune aripile
posterioare uniform gri sau albe tivite cu o linie icircnchisă pe margini (fig 2)
Larve icircn mod normal prezintă cinci stadii au culoare variabilă verde deschis sau gălbui icircn
primele două stadii apar dungi deschise icircn stadiul trei colorate mai icircnchis dorsal icircn stadiul patru
icircn stadiul cinci au variaţii de culoare de la verde dorsal cu roz sau galben ventral şi o linie albă
laterală Dorsal se poate observa o serie de pete icircnchise la culoare uneori larvele pot fi foarte
icircnchise la culoare aproape negre (fig 1)
Ou circular de culoare alb-verzuie acoperit cu un strat de solzi dacircnd aparenţă pacircsloasă
Pupă prezentă icircn sol de culoare brun-deschis aproximativ 15-20 mm
Fig 1 Larve Spodoptera exigua Fig 2 Adult Spodoptera exigua
(httpentnemdeptufledu)
Simptome Femelele depun oăle icircntr-o masă de 50-150 ouă pe dosul frunzei adesea aproape de inflorescenţe
sau vacircrful lăstarilor O femelă poate depune icircntre 300 şi 600 de ouă şi acestea eclozează icircn două-
trei zile Larvele tinere sun gregare icircn primele vacircrste (stau icircmpreună) se hrănesc pe partea
inferioară a frunzelor lăsacircnd intactă epiderma superioară şi nervurile mari Larvele mai mari
devin solitare produc perforaţii neregulate icircn frunze iar cele de ultimele vacircrste cauzează
defolierea completă aplantelor La tomate pot fi consumaţi mugurii și punctele de creștere iar
fructele perforate
Biologie Numărul de generații variază icircn funcție de condițiile climatice Ciclul biologic poate fi
complet de la cacircteva zile pacircnă la 24 de zile O larvă la 20 de plante de tomate poate produce
pagube economice
Măsuri de management
Măsuri preventive
- inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă
(pragul de acţiune este 03 larveplantă
- icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere
- icircndepărtarea buruienilor din zonele icircnvecinate
- icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii icircn mod regulat
- utilizarea de bariere (capcane)
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea
- virusului nuclear polihedrosis obţinut din Spodoptera exigua care are capacitatea de a
omoricirc larvele icircn 3-6 zile
- unor produse pe baza bacteriei Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a
doua generaţie) şi ciupercii Beauveria bassiana
- nematozilor entomopatogeni (Rhabditida Steinernematidae și Heterorhabditidae) dar
eficacitatea nematozilor icircn omoracircrea larvelor este dependentă de gradul de umiditate
de aceea nematozii sunt mai eficienţi cacircnd larvele coboară icircn sol pentru icircmpupare
- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus
maculiventris
metode chimice LANNATE 20 SL ndash 125 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
LANNATE 20 SL - 7 zile
IMPORTANT
Fluturele este un dăunător polifag
Daunele sunt determinate de hrănirea larvelor care lasă plantele complet defoliate
Controlul buruienilor este important deoarece plantele spontane reprezintă o sursă de
infestare
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Tetranychus urticae Koch
Denumire populară păianjenul roşu comun
Plante gazdă este cea mai polifagă specie de acarian icircn spaţii protejate atacacircnd peste 300 de
specii de plante gazdă
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Descriere
adult este extrem de mic abia vizibil cu ochiul liber femelele adulte măsoară aproximativ 04
mm lungime sunt de formă elipsoidală au culoare variabilă de la verde deschis brun şi galben
pacircnă la carmin sau roşu icircnchis masculul este piriform şi mai mic decacirct femela măsuracircnd 022-
035 mm lungime dar şi de culoare mai deschisă (fig1) Femele prezintă două forme de vară de
culoare galbenă pacircnă la verde cu două pete negre dorsal şi de iarnă care este mai icircnchisă la
culoare adesea portocalie sau roşie Culoare poate varia şi icircn funcţie de planta gazdă dar şi de
alţi factori
larva are formă elipsoidală de culoare galben-palid la eclozare devine verde-gălbui după hrănire
şi prezintă numai trei perechi de picioare (fig 2)
ou formă sferică de culoare pală translucid se icircnchide la culoare pe parcursul dezvoltării
Fig 1 Adulţi (mascul şi femelă) (httpswwwcabiorg) Fig 2 Ou şi larvă (httpjennytfrecwsuedu)
Simptome
-păianjenii colonizează partea inferioară a frunzelor iar prin icircnţepăturile pe care le produc
celulele ţesutului se golesc icircn urma absenţei sevei şi provoacă icircngroșarea sau icircngălbenirea
frunzelor Petele necrotice apar icircn stadiile avansate ale leziunilor frunzelor
-pe măsură ce infestarea devine severă frunzele par bronzate sau argintii devin fragile și cad
prematur plantele nu mai fructifică normal şi dau recolte scăzute
-defolierea completă poate apărea dacă acarienii nu sunt controlați
-atacul acarienilor la floarea deschisă provoacă o icircnroșire și dispariția petalelor care seamănă cu
arderea prin pulverizare
-frunzele şi tulpina plantelor sunt acoperite cu ţesătura acarienilor vizibilă cu ochiul liber
Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului dezvoltarea avacircnd loc
icircntre 12 şi 40degC Icircn condiții optime icircn sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile
Femelele depun 35-50 de ouă pe partea inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Poate
fi răspacircndit prin activitatea omului (unelte deplasarea icircn seră) cu plante infestate curenţi de aer
insecte (musculița albă și forma aripată a afidelor) dar şi cu sol infestat Populaţia de acarieni
creşte rapid icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată
Măsuri de management
Măsuri preventive
curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre
ciclurile de cultură
creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de
acariani (dar favorizează bolile fungice)
controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora
Măsuri curative
metode biologice
-pentru controlul dăunătorului sunt folosiţi cu succes prădătorii cel mai eficient fiind acarianul
Phytoseiulus micropilis acesta putacircnd reduce pacircnă aproape de zero populaţia acarianului Alte
specii de acarieni prădători eficace Neioseiulus californicus N fallacis N longispinosus
Galemdromus occidentalis (rata de eliberare a prădătorilor depinde de densitatea acarianului
fitofag de cultură temperatură)
- lansarea buburuzelor din genul Stethorus foarte eficientă fiind specia Stethorus punctillum care
poate consuma 1000 de ouă de acarieni icircn 2-3 săptămacircni
- utilizarea tripşilor prădători cum ar fi Scolothrips sexmaculatus (eficientă mai ales pentru
spaţiile uscate şi cu temperaturi mari
- preparatele entomopatogene avacircnd la bază ciupercile Enthomophthora thaxteriana şi E
adjarica s-au dovedit eficiente cu condiţia să se menţină o umiditate atmosferică aproape de
saturaţie o anumită perioadă de timp
-utilizarea de produse alternative cum ar fi săpun sau ulei esențial de muşeţel oregano
portocale care ar putea fi utile pentru limitarea dezvoltării acarianului
metode chimice cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM TARGO - 06-08
lha KANEMITE SC pentru plante cu icircnălţimea lt 50 cm ndash 0625 l ha icircn 600 l apă pentru
plante cu icircnălţimea icircntre 50-125 cm ndash 0938 lha icircn 900 l apă pentru plante cu icircnălţimea ˃125 cm
ndash 125 lha icircn 1200 l apă APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile INVERT
18 EW 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile
Timp de pauză
- VOLIAM TARGO - 3 zile
- KANEMITE - 7 zile
- APACHE - 3 zile
- INVERT 18 EW - 3 zile
IMPORTANT
Este una din speciile de acarieni care se găsesc frecvent icircn spaţii protejate şi produc daune
economice la culturile afectate
Acarianul poate trăi și pe plante spontane ceea ce poate constitui o sursă de infestare
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Thrips tabaci Lind
Denumire populară tripsul tutunului tripsul cepei
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă este o specie polifagă care atacă specii de plante din 25 familii botanice ex
legume (tomate ardei castraveţi vinete varză salată conopidă ) flori (trandafir garoafă
crizanteme gerbera orhidee) pomi (cais prun piersic) etc Dăunătorul este prezent atacirct icircn spaţii
protejate cacirct şi icircn cacircmp
Descriere
Adult 08-1 mm lungime corp alungit icircngust şi plat de culoare galbenă sau brună ndashcastanie
Antenele sunt formate din şapte articole Picioarele sunt galbene femurul şi tibia cu nuanţe slab
cenuşiu Aripile anterioare sunt de culoare uniform brun gălbuie prezintă două nervuri
longitudinale cu franjuri pe margine iar cele posterioare prezintă o singură nervură longitudinală
(fig1)
Larva asemănătoare cu adultul de culoare albă-palidă la icircnceput apoi verzuie sau gălbuie are
09-1 mm lungime antene din şase articole
Ou eliptic albicios depus icircn epiderma frunzelor sau florilor
Fig 1 Adult Fig 2 Atac pe frunze
( wwwbioforceconz) (www7inrafr)
Simptome adulţii şi larvele colonizează frunzele vacircrfurile vegetative şi florile şi sug seva din
ţesuturi producacircnd daune directe Icircn urma atacului apar pete galbene-cenuşii mai ales de-a lungul
nervurilor şi icircn timp ţesuturile atacate se necrozează De asemenea foliajul prezintă numeroase
pete argintii care corespund celulelor golite de conţinut (fig 2)
Biologie icircn condiţii de seră nu intră icircn diapauză se icircnmulţeşte tot tipul anului avacircnd pacircnă la 10
generaţii uneori 14 De asemenea cacircnd temperatura şi umiditatea sunt optime o generaţie se
dezvoltă icircn 16-20 de zile icircn schimb durează 20 de zile la 20oC şi 11 zile la 30
oC La 25degC durata
stadiilor a fost de 6 zile pentru ou 61 zile pentru larvă 14 zile pentru nimfă şi de 28 zile pentru
adult O femelă poate depune pacircnă la 50 de ouă pe parcursul vieţii
Măsuri de management
Măsuri preventive
rotaţia culturilor
folosirea foliei de mulci pentru a bloca contactul tripsului cu solul (tripsul se transformă
icircn adult icircn sol)
icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de
infestare şi rezervor de virusuri
instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de
pătrundere a tripşilor icircn spaţiu
arderea resturilor de plante rămase la desfiinţarea culturii
Măsuri curative
metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de
a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate
săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)
metode biologice tratamente cu Amblyseius swirskii Typhlodromus tripsi (acarieni prădător)
Aelothrips fasciatus (trips) Coccinella 7-punctata Coccinella undecimpunctata (buburuze)
Chrysoperla carnea
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -
10 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl VERTIMEC 18 EC ndash 60 ndash 80 mlhl
MATCH 050 EC ndash 15 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- VYDATE 10 L - 21 zile
- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile
- VERTIMEC 18 EC - 3 zile
- MATCH 050 EC - 7 zile
IMPORTANT
Atacul este foarte periculos la răsaduri
Dăunătorul este vector principal icircn transmiterea tospovirusurilor la tomate ardei
castraveţi inclusiv Tomato spotted wilt virus
Identificarea larvelor şi adulţilor se face prin analiză la microscop
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Trialeurodes vaporariorum Cockerell
Denumire populară musculița albă de seră
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie extrem de polifagă culturile de tomate din spațiile protejate fiind adesea
cele mai sever infestate
Descriere Adultul prezintă corpul alungit alb-gălbui acoperit de o secreție ceroasă albă pulverulentă (fig
1) Aripile de culoare albă nepătate bine dezvoltate și cu nervațiune redusă și rotunjite la bază
sunt ținute relativ plane cacircnd sunt icircn repaus Dimensiunile corpului sunt mici de 115- 15 mm
masculul fiind ușor mai mic decacirct femela
Oul este fusiform cu diametrul de 022-024 mm prevăzut cu un pedicel scurt la depunere fiind
de culoare alb-gălbui iar după două zile devine negru-violet cu reflexe metalice
Nimfa neonată are forma ovală de culoare galbenă-palid cu ochii roșii Ultimul stadiu de
dezvoltare al nimfeii denumit bdquopupariurdquo este de formă ovală turtit dorso-ventral cu colorit
verde pal și acoperit de o secreție ceroasă albă Pe partea dorsală a frunzei se văd ca niște
picături mici albe cu aspect ceros
Fig 1 Musculița albă de seră icircn diferite stadii de dezvoltare (http www7inrafr)
Simptome Adulții și larvele formează colonii pe spatele frunzelor icircn urma atacului frunzele se gofrează se
icircngălbenesc se usucă pornind de la margine și cad Pe frunze apare fenomenul de rdquorouă de
miererdquo din cauza dejecțiilor zaharoase ale insectei și ulterior acestea se acoperă cu fumagină
Plantele atacate au colorație anormală apare piticirea se ofilesc au creştere icircntacircrziată dau
producții reduse și chiar se usucă
Biologie Icircn condiții de seră musculița se dezvoltă icircn tot cursul anului putacircnd avea 10-12
generații care se suprapun astfel că icircn același timp sunt prezente toate stadiile După 2-3 zile de
la apariție femela icircncepe depunerea pontei alcătuită din 10-50 ouă numărul total depus de o
femelă fiind icircntre 100-500 Ouălele sunt depuse pe partea inferioară a frunzelor grupate icircn cerc
sau izolat Incubația la temperatură medie de 20-23ordm C durează 9-13 zile stadiul nimfal 9-11
zile iar stadiul de pupariu 7-12 zile Durata ciclului de dezvoltare este de 4-6 săptămacircni icircn seră
Dezvoltarea este influențată de temperatură umiditate atmosferică lumină și planta gazdă
Măsuri de management
Măsuri preventive
-distrugerea resturilor vegetale dezinfecţia solului și a incintei icircndepărtarea buruienilor care pot
fi surse de infestare din sere și din jurul spațiilor protejate
-utilizarea răsadurilor care să provină din locuri de producție libere de dăunători
- monitorizarea culturilor prin amplasarea capcanelor lipicioase care permit detecţia dăunătorului
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea de preparate fungice pe bază de Beauveria bassiana
Paecilomyces fumosoroseus Verticilium lecanii diferite specii de prădători Chrysopa carnea
Hippodamia comvergens Macrolophus caliginosus Delphastus pusillus sau specii de paraziți
Encarsia formosa și E mundus
- rezultate bune dau şi stropirile cu soluție din săpun de casă sau cu soluții obținute din tutun coji
de portocale sau lămacirci sau din ardei iuți
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor PROXIMO ndash50-
75 mlhl HARPUN- 75 ml100 l apa de la apariţia inflorescenţelor pacircnă la coacere prima
aplicare efectuacircndu-se la apariţia primilor adulţi VYDATE 10 G ndash 30-55kghaVYDATE 10L ndash
10 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha SANMITE 10 EC ndash 15 lha JUVINAL 10 EC ndash
005ha LIDER 200 SL ndash 075 lha
- utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum doar icircn situații de urgență
preferacircndu-se acele produse care sunt selective pentru duşmanii naturali Se va urmări acoperirea
cu soluție icircn special a părții inferioare a frunzelor
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză PROXIMO - 3 zile
HARPUN - 3 zile
VYDATE 10G - 21 zile
VYDATE 10L - 21 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
SANMITE 10 EC - 3-7 zile
JUVINAL 10 EC - 1-3 zile
LIDER 200 SL - 3 zile
IMPORTANT
Specie DEOSEBIT de dăunătoare pentru plantele cultivate icircn spaţii protejate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tuta absoluta Meyrick
Denumire populară molia minieră a frunzelor minierul tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă dăunător al culturii de tomate dar poate ataca şi alte plante din familia
Solanaceae cum ar fi Solanum tuberosum (cartof) Solanum melongena (vinete) Capsicum
annuum (ardei) diverse buruieni icircn Italia a fost semnalat şi pe Phaseolus vulgaris (fasole)
Descriere
Adult culoare brună-cenuşie uşor argintată cu pete mici negre pe aripile anterioare are
lungimea de 5-7 mm anvergura aripilor de 8-10 mm antene filiforme (fig1)
Larva are 05 mm de culoare crem şi capul negru la eclozare atinge 7-10 mm la completa
dezvoltare este de culoare galben-verzuie uneori cu tentă roşcată şi icircn ultimul stadiu prezintă o
bandă neagră pe protorace (fig 2)
Ou eliptic de culoare variabilă de la alb pacircnă la galben la depunere devine aproape negru icircn
momentul eclozării
Pupa de culoare verzuie la icircnceput devine brun icircnchis icircn momentul apariţiei adultului
Fig 1 Adult Fig 2 Larvă
(foto ANF) (foto ANF)
Simptome ponta este depusă pe partea inferioară a frunzelor Larvele atacă toate părţile aeriene
ale plantelor de tomate şi pot produce pagube icircn toate stadiile de dezvoltare ale plantelor Acestea
produc prin hrănire mine neregulate care icircn stadiu avansat de atac devin necrotice Galeriile
produse icircn tulpină influenţează negativ dezvoltarea plantelor Fructele pot fi atacate icircncă de la
apariţie şi galeriile formate pot fi invadate ulterior de patogeni secundari
Larvele pot fi depistate cu uşurinţă deoarece preferă staţionarea pe mugurii apicali flori sau
fructele icircn formare pe care se văd resturi de culoare neagră produse prin hrănire
Biologie insecta are un potenţial productiv foarte mare ciclul biologic fiind complet icircn 29-38
zile Ouăle sunt depuse pe partea aeriană a plantelor o femelă depunacircnd icircn cursul vieţii
aproximativ 260 de ouă Eclozarea durează 5-7 zile la temperatura de 26-30degC şi umiditate
relativă de 60-75 larvele trecacircnd ulterior prin 4 stadii larvare icircn aproximativ 20 de zile
Icircmpuparea are loc icircn sol la o adacircncime de 1-2 cm icircn interiorul minelor sau pe frunze Dăunătorul
nu intră icircn diapauză atacircta timp cacirct există hrană disponibilă După 10-13 zile de la icircmpupare apar
adulţii care pot trăi 30-40 zile icircn condiţii optime de laborator
Căi de răspacircndire prin plante destinate plantării fructe ambalaje zborul adulţilor
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
monitorizarea culturii prin instalarea capcanelor care au rol de a pune icircn evidenţă prezenţa
dăunătorului dar şi de colectare a indivizilor
asigurarea etanşeităţii serelor şi utilizarea plaselor de insecte
smulgerea şi distrugerea prin ardere a plantelor suspecte a fi infestate
eliminarea icircn totalitate a buruienilor gazdă din imediata vecinatate
Măsuri curative
metode biologice prin
- tratamente cu BACTOSPEINE DF 033-066 kgha administracircndu-se de la eclozare şi icircn
primele stadii
- insecticide bazate pe bacteria Bacillus thuringiensis
- paraziţi Trichogramma cacoeciae
- prădători Nesidiocoris tenuis Macroliphus caliginosus
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM
TARGO ndash 08 lha ALVERDE ndash 10 lha NUPRID AL 200 SC ndash 10 lha AFFIRM ndash 15 kgha
ACTARA 25 WG ndash 02 kgha
- tratamentele sunt necesare mai ales icircn ciclul doi de cultură
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
VOLIAM TARGO - 3 zile
ALVERDE - 3 zile
NUPRID 200 SC - 3 zile
AFFIRM - 3 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
BACTOSPEINE DF - nu este necesar
IMPORTANT
La tomate au fost icircnregistrate pierderi de recoltă icircntre 50-100
Combaterea chimică este dificilă datorităţii capacităţii larvelor de a se hrăni icircn interiorul
frunzelor şi potenţialului biotic ridicat
Adulţii sunt nocturni deci greu de detectat icircn timpul zilei
225 Nematozi
1 Meloidogyne spp ndash nematozi galicoli
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Meloidogyne spp Goeldi
Denumire populară nematozi galicoli
Statut nu sunt organisme de carantină prezente icircn Romacircnia Speciile semnalate icircn sere sunt
Meloidogyne arenaria M incognita şi M javanica
Plante gazdă extrem de polifage fiind semnalate pe mai mult de 1500 specii de plante care
aparțin la peste 40 familii botanice Icircn țara noastră produc daune mari la tomate cultivate icircn spaţii
protejate
Descriere adulţii prezintă dimorfism sexual evident prin forma şi dimensiunile celor două sexe
femelele au corpul rotund icircn timp ce masculii sunt vermiformi
Fig 1 Gale pe rădăcini de tomate (https wwwforestryimagesorg)
Simptome Primele simptome se manifestă prin ofilirea frunzelor și stagnarea icircn creștere urmată
de uscarea plantei de la vacircrf spre bază După 3-4 săptămacircni pe rădăcini se observă apariția galelor
specifice (fig 1) Pagubele produse culturilor sunt icircn funcție de gradul de infestare a solului și de
momentul cacircnd se produce atacul la nivelul rădăcinilor Icircn cazul plantelor tinere un atac puternic
poate compromite cultura La nivelul galelor vasele libero-lemnoase sunt opturate iar circulația
sevei se icircntrerupe determinacircnd putrezirea rădăcinilor și uscarea plantelor Icircn cele mai multe
cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și Verticillium spp care
grăbesc pieirea plantelor
Biologie Icircn seră nematozii galicoli ai rădăcinilor se icircntacirclnesc icircn tot cursul anului și pot avea 4-8
generații O femelă poate depune icircntre 300-1000 ouă dar icircn condiții optime numărul ouălor poate
ajunge pacircnă la 2000 Larvele de vacircrsta a II-a numite și larve de invazie se răspacircndesc icircn sol icircn
căutarea rădăcinilor diferitelor plante le perforează și pătrund icircn țesuturi de regulă icircn apropierea
vacircrfului de creștere După o perioadă scurtă de hrănire larvele devin imobile și rămacircn icircn aceleași
locuri pacircnă la sfacircrșitul dezvoltării Odată cu hrănirea larvele secretă niște enzime care determină
hipertrofierea țesuturilor din zonele de atac dacircnd naștere la niște umflături denumite gale Icircn
condiții termice normale numărul femelelor este mai mare decicirct cel al masculilor icircn timp ce la
temperaturi scăzute numărul masculilor este mai mare decacirct al femelelor Durata ciclului biologic
este influențată de temperatura și umiditatea solului precum și de calitatea hranei variind icircntre
25-90 zile
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea unor răsaduri sănătoase libere de nematozi
menţinerea solului curat rotaţia culturilor icircndepărtarea buruienilor
crearea și folosirea de soiuri și hibrizi cu rezistență la nematozi prin transferul unor gene
de rezistență de la specia Lycopersicum peruvianum cum ar fi Ronita Rossol Piernita
Piersol Anahu Gilestar sau cei produşi icircn țara noastră Oltbrid Craiobrid IR-18 IR-34
M-14
deschiderea serelor şi oprirea icircncălzitului icircn anumite perioade pe timpul iernii
Măsuri curative
metode fizice dezinfectarea solului prin tratamente termice cu aburi la temperaturi de
90-100ordmC timp de 2-3 ore dă rezultate bune dar icircn prezent această metodă se practică pe
scară redusă datorită consumului ridicat de energie și a costului acesteia o soluţie mai
ieftină este solarizarea solului
metode biologice aplicarea agenţilor Pasteuria penetrans utilizat icircn controlul M
incognita pe tomate și Paecilomyces lilanicus icircn controlul M incognita pe cartof
Verticillium chlamydosporium parazitează ouăle icircn UK
metode chimice utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar BASAMID
GRANULE 500 kgha la sol cu icircncorporare icircnainte de plantare VYDATE 10 L -10 lha
NEMATHORIN 10 G ndash 15 kgha aplicat pe racircnd VYDATE 10 G ndash 30 -55 kgha
VELUME PRIME 400 SC ndash 625 mlha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- BASAMID GRANULE - nu este necesar
- VYDATE 10 L - 21 zile
- NEMATHORIN 10 G - 70 zile
- VYDATE 10 G - 21 zile
- VELUME PRIME 400 SC - nu este necesar
IMPORTANT
Identificarea cu acurateţe a speciilor presupune examen microscopic de laborator
Icircn cele mai multe cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și
Verticillium spp care grăbesc pieirea plantelor
Bibliografie selectivă
- Alexandri Al Olangiu M Petrescu M Rădulescu E Rafailă C (1972) - Tratat de
fitopatologie agricolă Ed Academiei RSR p 72-76
- Alford D V (1991amp1995) ndash A colour atlas of pest of ornamental trees shrubs and flowers
Manson Publishing
- Costache M Roman T Costache C (2003) ndash Ghid pentru recunoașterea și combaterea bolilor
și dăunătorilor la legume Ed Agris p 115
- Csoka G (2003) ndash Leaf mines and leaf miners Forest Research Institute Tipografia Agroform
Budapest pag 37-39
- Deheleanu A Albina Macedon - Extras Producţia Vegetală Horticultura nr 101981
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare pag 25-28
- Dobreanu Ecaterina Manolache Constantin (1969) ndash Fauna RSR- Insecta Vol VIII fascicula
5 Homoptera pag 90 Editura Academiei RSR București1969
- Dobrin Ionela Frăsin Loredana Pașol P (2007) ndash Tratat de entomologie specială Editura
Ceres București pp 5-398
- Docea E Severin V Baicu T Pop I (1976)- Icircndrumător pentru recunoașterea și combaterea
bolilor plantelor cultivate Ed Ceres București p150-151 p147-148 p152
- Gigon V Camps C Le Corff Josiane Biological control of Tetranychus urticae by
Phytoseiulus macropilis and Macrolophus pygmaeus in tomato greenhouses Available from
httpswwwresearchgatenetpublication [accessed Mar 19 2018]
- Grozea I Stef R Virteiu AM Carabet A Molnar L 2012 Southern green stink bugs (Nezara
viridula L) a new pest of tomato crops in Western Romania Research Journal of Agricultural
Science 44 (2)24-27
- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Florian T Vlad M 2015 Trophic
evolution of southern green stink bugs (Nezara viridula L) in western part of Romania Bulletin
of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca Horticulture
72(2)371-375
- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Marcu Viorela Draga Diana (2015)
The Spread of Nezara viridula (HemipteraPentatomidae) species from its first occurrence in
Romania BulletinUASVM Horticulture 73(2) 2016 Print ISSN 1843-5254 Electronic ISSN
1843-5394
- Hussey N W Read W H Hesling J J (1969) ndashThe pest of protected cultivation The biology
and control of glasshouse and mushroom pests pp 404
- Jones JB Stall RE Zitter TA (2006)- Compendium of Tomato Diseases APS Press (The
American Phytopathological Society) p19 Pl23AB p22 Pl28 AB pag9-10 Pl11 p13-14
Pl15B p18-19 Pl21B
- Manolache C Boguleanu Gh şi colab (1978) - Tratat de zoologie agricolă vol I Ed
Academiei Romacircne pag440
- Perju T Ghizdavu (2001) - Tratat de zoologie agricolă vol V Ed Academiei Romacircne
Bucureşti pag 396
- Pașol P Dobrin Ionela Frasin I (2007) - Tratat de entomologie specială dăunătorii culturilor
horticole Ed Ceres Bucuresti p 110-111
- Pop IV Tratat de Virologie Vegetală Vol III- Virusurile Culturilor Horticole Ediţia I Editura
Printech Bucureşti 2009 p109-117 p 124-127 p 159-171
- Popescu Ghe (2005) - Tratat de patologia plantelor vol III Ed Eurobit p 15 33
- Roșca I Rada Istrate (2009) ndash Tratat de entomologie (agricultură horticultură silvicultură)
Alpha MDN Buzău Pag 331
- Quarantine pests for Europe Second Edition Data sheets on quarantine pests for the European
Union and for the European and Mediterranean Plant Protection Organisztion Prepare by CABI
and EPPO for the European Union p 981-985 p 1146-1151 p 1388-1392 p 1367-1372
- Roșca I Drosu S Bratu E (2001) ndash Entomologie horticolă specială Ed Editura Didactică și
Pedagogică RA p 309
- Roşca I Iacomi Beatrice Michaela (2012) ndash Bolile şi dăunătorii din principalele
agroecosisteme legumicole Alpha MDN Buzău p 67
- Săvescu A și colab (1982) ndash Tratat de zoologie agricolă Dăunătorii plantelor cultivate Vol II
Editura Academiei RSR pag 172 -178
- Săvescu A (1961) - Album de protecţia plantelor II
- Severin V Iliescu C H (2006) Bolile bacteriene ale plantelor Ed Geea p 158-173
- Spencer KA (1973) ndash Series Entomologica vol 9 Agromyzidae (Diptera) of Economic
Importance The Hague
- Scortichini M Le Malattie Batteriche delle colture agrarie e delle specie forestali Edagricole ndash
Edizioni Agricole p 329-330
- Standard OEPP PP 229 (1) Buletin OEPP 34 pp 41-42
- Ureche Camelia (2010) ndash Insectele miniere din Romacircnia Editura Pim pg 244
-Teodorescu G Roman T Sumedrea M (2003) ndash Entomologie Horticolă - dăunători specifici și
metode de combatere Ed Ceres București p 67
- Zhang Zhi-Qiang (2007)- Mites of greenhouses Identification Biology and control CABI
Publishing
Resurse www
httpswwwcabiorg
httpsgdeppoint
httpswwwplantwiseorg
httpsagumassedu
httpwwwhorticultorulro
httpshortuwexedu
httpwwwagroatlasru
httpwwwaomidoribiocontrolcom
httpinfluentialpointscom
httpentnemdeptufleducreatureshtm
httpsagumassedu
httpswwwagrolinkcombr
httpwwwagrihujiacil
httpwww7inrafr
httpgreenhouseipmorg
httpwwwtswvramporg
httpswwwosueds
httpswwwamericantomatogrowersorg
https wwwhortcornelledu
httpswwwgardeningknowhowcom
httpswwwmissouribotanicalgardenorg
httpswww agndsuedu
httpswwwbotanistiiro
httpswwwparadisverdero
httperecifasufledutomato-scouting-guidediseases
httpswwwideegreenit
httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests
httpwwwalamycom
stabilirea speciilor ldquocheierdquo care justifică aplicarea tratamentelor şi punerea icircn evidenţă a
duşmanilor naturali care pot limita nivelul populaţiei de organisme dăunătoare
Elaborarea şi aplicarea unui program de protecţie faţă de boli şi dăunători nu se poate
realiza fără diagnosticul corect al acestora precum şi al duşmanilor naturali prezenţi icircn cultură
Identificarea cu acurateţe şi icircntr-un timp cacirct mai scurt este o condiţie esenţială pentru aplicarea
măsurilor icircn timp util şi eficiente din punct de vedere economic
Capitolul 1 Simptome produse de organismele dăunătoare la tomate cultivate icircn spaţii
protejate
11 Simptome produse de ciuperci
Ciupercile fitopatogene acţionează puternic asupra plantei la nivel biochimic fiziologic şi la
nivel anatomo-morfologic Icircn general bolile plantelor de cultură produse de ciuperci se caracterizează
prin cacircteva tipuri principale de simptome care permit şi identificarea lor Confirmarea organismului
dăunător se face icircnsă după un examen de laborator
Simptomele ce apar pe diferitele organe ale tomatelor (Lycopersicun lycopersicon) sunt variate
după cum urmează
Putregaiuri produse prin degradarea şi distrugerea diferitelor organe ale plantelor atacate sub
influenţa enzimelor secretate de ciuperci de exemplu Botrytis cinerea Fusarium sp Phytophthora
parasitica
Ofilirea plantelor simptom care apare ca o consecinţă a atacului unor organisme dăunătoare ce
dereglează regimul de apă cum ar fi Fusarium oxysporum f sp lycopersici Verticillium albondashatrum şi
Verticillium dahliae
Pătările frunzelor de diferite culori icircn diferite faze de vegetaţie sunt simptome foarte răspacircndite la
toate tipurile de boli cum ar fi Colletotrichum coccodes Fulvia fulva Septoria lycopersici Alternaria
spp
12 Simptome produse de bacterii
Icircn cazul bacteriozelor care afectează tomatele pot fi icircntacirclnite următoarele tipuri de simptome
Pătări și ciuruiri cu forme şi mărimi diferite (circulare sau neregulat circulare cu sau fără aureolă-
halou)
- apar pe frunze tulpini flori şi fructe pe frunze dezvoltarea petelor este limitată de nervuri iar petele
apar unghiulare pe tulpini pătările au formă de dungi sau benzi
- pe vreme umedă şi caldă ţesuturile infectate exsudează masa de bacterii producacircnd şi icircmbolnăvirea
altor plante
- porţiuni de ţesut foliar adesea cad lăsacircnd icircn frunză orificii de formă neregulată cu margini zdrenţuite
ciuruirea reprezintă stadiul final al bolii la nivelul ţesuturilor plantei gazdă
Exemplu Xanthomonas campestris pv vesicatoria Pseudomonas syringae pv tomato Clavibacter
michiganensis subsp michiganensis
Ofiliri
- cauzate de pătrunderea bacteriilor icircn xilem unde se multiplică şi migrează
- apa şi substanţele nutritive nu mai pot fi transportate avacircnd ca rezultat slăbirea ofilirea şi moartea
plantei
- bacteriile distrug adesea părţi ale pereţilor celulelor xilemice se răspacircndesc şi se multiplică icircn
ţesuturile parenchimatice adiacente icircn diferite puncte de-a lungul vaselor omoracircnd celulele
- bacteriile care produc aceste simptome pătrund prin răni ce expun elementele vasculare
Exemplu Clavibacter michiganensis subsp michiganensis
Ulcere (ulceraţii) leziuni
- apar pe tulpini
- sunt numai o parte a simptomului de boală
- aspectul lor nu este icircntotdeauna lucios şi moale ci poate fi sub formă de crăpături ale tulpinii zone
necrotice pe părțile aeriene ale plantei
- icircn unele cazuri ţesutul putrezit moare şi icircn tulpină pot să apară cavităţi
- bacteriile pătrund prin răni iar icircn plantele tinere şi prin deschideri naturale
Exemple Pseudomonas corrugata
13 Simptome produse de virusuri
Virusurile produc boli cu simptome ușoare pacircnă la foarte grave denumite viroze Spre deosebire
de alți agenți patogeni virusurile produc infecții sistemice prezente icircn toate organele plantelor
La tomate aceste simptome se manifestă prin
- Nanismul sau piticirea (micșorarea icircnălțimii plantelor)
- frecvent icircntacirclnit la Pepino mosaic virus Tomato mosaic virus
- Mozaic se manifestă
pe frunze zone de culoare verde-gălbuie difuze care alternează cu zone de culoare verde
(Tomato mosaic virus) icircntre nervuri pete mici clorotice dispersate pe toată suprafața limbului
(Tomato mosaic virus) pete de culoare verde-icircnchis și bășicareardquo suprafeței frunzelor la Pepino
mosaic virus
pe fructe zone mai deschise la culoare pe fructele icircn curs de coacere (Pepino mosaic virus)
- Pătări inelare se manifestă
- pe frunze pete inelare clorotice de culoare negricioasă (Tomato black ring virus) inele și linii
sinuoase necrotice (Tomato ringspot virus) pete sau leziuni clorotice sau necrotice situate icircn
jurul punctului unde a avut loc inocularea virusului prin icircnțepăturile tripşilor vector (Tomato
spotted wilt virus) pete brune sau de culoarea bronzului icircn stadiu mai avansat al bolii pe partea
inferioară a frunzelor (Tomato spotted wilt virus)
pe fructe pete arcuri sau formațiuni inelare de culoare maron verzuie mai deschise la culoare
decicirct restul suprafeței la fructele icircn curs de maturare (Tomato spotted wilt virus) desene inelare
superficiale concentrice de culoare gri sau brună (Tomato ringspot virus) pete brune pe fructele
verzi și desene inelare divers colorate pe fructele icircn curs de maturare (Tomato black ring virus)
- Necroze se manifestă icircn lungul pețiolurilor frunzelor și tulpinii icircntr-un stadiu mai avansat distrug
vacircrful plantei (Tomato black ring virus)
14 Simptome produse de insecte acarieni
Dăunări produse de organisme dăunătoare cu aparat bucal de ros care apar la exteriorul sau icircn
interiorul organelor atacate
perforarea frunzelor (larve fluturi ex Autographa gamma)
scheletarea frunzelor (larve fluturi ex Lacanobia oleracea Spodoptera littoralis)
minarea frunzelor (larve miniere Liriomyza spp Chromatomyia horticola Tuta
absoluta)
Dăunările produse de organisme dăunătoare cu aparat bucal de supt apar icircn urma faptului că
pentru hrănire dăunătorii introduc icircn țesuturi salivă conținacircnd enzime care determină modificări
morfologice și biochimice ale acestora printre care amintim
decolorarea organelor atacate frecvent a frunzelor (afide acarieni)
icircncrețirea și răsucirea frunzelor (afide)
deformarea şi decolorări ale fructelor (tripşi acarieni)
argintarea frunzelor (tripşi)
imprimarea unui miros caracteristic fructelor (ploşniţa Nezara viridula)
15 Simptome produse de nematozi
Nematozii fitoparaziţi au dimensiuni microscopice se localizează fie icircn țesuturile
rădăcinilor tulpinilor frunzelor sau icircn ovarele florilor (endoparaziți) fie la exteriorul organelor
atacate (ectoparaziți) fiind fixați de substratul alimentar cu aparatul lor bucal
Icircn urma hrănirii prin icircnțeparea și sugerea sucului celular nematozii pot să producă daune
care frecvent apar sub formă de
gale mici umflături ale țesuturilor vegetale pe seama cărora se hrănesc de exemplu pe
rădăcini (Meloidogyne spp)
stagnarea creşterii plantelor (Meloidogyne spp)
Capitolul 2 Organisme dăunătoare la tomate cultivate icircn spaţii protejate
Organismele dăunătoare plantelor şi produselor vegetale pot fi grupate icircn două categorii
organisme dăunătoare de carantină şi organisme dăunătoare non-carantină
Organismele dăunătoare de carantină sunt organismele care reprezintă o importanţă
economică potenţială pentru o zonă aflată icircn pericol care nu sunt prezente icircn acea zonă sau dacă
sunt prezente nu sunt larg răspacircndite şi fac obiectul unui control oficial Icircn ţara noastră organismele dăunătoare de carantină sunt reglementate prin Hotăracircrea
Guvernului 5632007 cu modificările şi completările ulterioare care transpune prevederile
Directivei 292000 a Uniunii Europene
21 Organisme dăunătoare de carantină la tomate (Lycopersicon lycopersicum)
Nr
crt
Denumire știinţifică şi
denumire populară
Răspacircndire geografică
Bacterii
1 Xanthomonas campestris pv
vesicatoria (Doidge) Vauterin
Hoste Kersters amp Swings -
pătarea bacteriană a tomatelor
Africa America Asia Oceania
Europa Austria Azerbaijan Belarus Bulgaria
Cehia Franța Grecia Ungaria Italia Polonia
Romacircnia Rusia Slovacia Slovenia Spania Turcia
2 Clavibacter michiganensis
subsp michiganensis (Smith)
Davis Gillaspies Vidaver amp
Harris - ofilirea bacteriană a
tomatelor
Africa America Asia Oceania
Armenia Azerbaijan
Europa Belarus Bulgaria Cipru Cehia Franța
Germania Grecia Ungaria Italia Letonia Polonia
Romacircnia Rusia Serbia Slovenia Spania Elveția
Turcia Ucraina
Virusuri și micoplasme
1 Tomato spotted wilt virus
(TSWV)-boala petelor de
bronz
Africa America Asia Oceania
Europa Albania Armenia Austria Azerbaijan
Belgia Bulgaria Croaţia Cipru Cehia Germania
Grecia Ungaria Italia Lituania Malta Republica
Moldova Romacircnia Muntenegru Rusia Serbia
Slovenia Spania Suedia Turcia Ucraina Franţa
Portugalia Olanda Norvegia
2 Tomato yellow leaf curl virus
(TYLC)-virusul icircncrețirii
galbene a frunzelor de tomate
Africa America Asia Oceania
Europa Cipru Franța Georgia Grecia Italia Malta
Portugalia Spania Turcia
3 Tomato ring spot virus
(ToRSV) - virusul pătării
inelare a tomatelor
Africa America Asia Oceania
Europa Belarus Croația Franța Lituania Serbia
Slovacia Slovenia Turcia
4 Tomato mottle virus ToMoV
(Florida tomato virus)
America
5 Tomato black ring virus-
(TBRV)-virusul pătării inelare
negre a tomatelor
Africa America Asia
Europa Albania Belarus Belgia Bulgaria Croația
Cehia Finlanda Franța Germania Grecia Ungaria
Irlanda Moldova Olanda Norvegia Polonia Rusia
Serbia Elveția Turcia Marea Britanie
Insecte acarieni
1 Bactericera cockerelli (Sulc)
(puricele melifer al tomatelor)
America Oceania
2 Bemisia tabaci (Gennadius)
populaţii non-europene
(musculița albă a tutunului)
Asia Africa America
Europa Austria Belgia Bosnia-Herțegovina
Bulgaria Cipru Croația Cehia Franța Giorgia
Germania Grecia Ungaria Italia Malta Muntenegru
Norvegia Olanda Polonia Portugalia Rusia Serbia
Slovenia Spania Elveția Turcia
3 Helicoverpa armigera
(Hubner)
(omida fructificațiilor)
Asia Africa America
Europa Albania Austria Belarus Belgia Bosnia-
Herțegovina Bulgaria Cipru Finlanda Franța
Georgia Germania Grecia Ungaria Italia
Macedonia Malta Moldova Muntenegru Polonia
Portugalia Romacircnia Rusia Serbia Slovacia
Slovenia Spania Elveția Turcia Ucraina
4 Keiferia lycopersicella
(Walshingam)
(minierul tomatelor)
America
Europa Absent
5 Liriomyza huidobrensis
(Blanchard)
(musca minieră sud-americană)
Asia Africa America
Europa Austria Bulgaria Croația Cipru Cehia
Finlanda Franța Germania Grecia Elveția Ungaria
Italia Malta Muntenegru Olanda Polonia Portugalia
Serbia Spania Turcia
6 Liriomyza sativae
(Blanchard)
(minierul tomatelor)
Asia Africa America Canada Oceania
Europa Turcia
7 Liriomyza trifolii (Burgess)
(musca minieră californiană)
Asia Africa America
Europa Albania Austria Belarus Belgia Bosnia-
Herțegovina Cipru Croația Finlanda Franța
Georgia Grecia Italia Malta Moldova Muntenegru
Olanda Portugalia Romacircnia Rusia Serbia Slovenia
Spania Elveția Turcia
8 Spodoptera eridania (Cramer)
(viermele sudic)
America
Europa Absent
9 Spodoptera frugiperda
(Smith)
(viermele frunzelor de porumb)
Africa America Canada
Europa Absent
10 Spodoptera littoralis
(Boisduval)
(noctuidul mediteraneean)
Asia Africa
Europa Cipru Franța Grecia Italia Malta
Portugalia Spania Turcia
11 Spodoptera litura (Fabricius)
(viermele tutunului)
Asia Africa America
Europa Rusia
Oceania
12 Thrips palmi (Karny)
(tripsul palmierilor)
Africa America Canada
Europa Absent
Nematozi
1
Nacobbus aberrans (Thorne)
Thorne and Allen
America
Europa Absent
2 Meloidogyne chitwoodi Golden
et al
Africa America
Europa Belgia Franţa Germania Olanda Portugalia
Turcia
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Clavibacter michiganensis subsp michiganensis
(Smith) Davis Gillaspies Vidaver amp Harris
Denumire populară ofilirea bacteriană a tomatelor
Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Lycopersicon spp Phaseolus vulgaris (fasole)
Pisum sativum (mazăre) Zea mays (porumb) Capsicum annuum (ardei) buruieni (Solanum douglasii
Solanum nigrum Solanum triforum)
Simptome
Boala apare icircn tot cursul perioadei de vegetație manifestacircndu-se diferit icircn funcție de organul afectat al
plantei astfel plantulele infectate mor rapid plantele adulte infectate se ofilesc lent și treptat pe
cotiledoane apar pete circulare de 1-5 mm icircn diametru cu centrul inițial albicios ulterior brun care se
unesc iar suprafața cotiledoanelor se icircncrețește pe frunzele tinere apar pete albicioase proeminente care
devin galben-verzui foliolele frunzelor mature se icircngălbenesc la margine și se răsucesc icircn jos de-a
lungul nervurii mediane pețiolul se curbează vasele conducătoare ale părților afectate se brunifică
țesutul medular se alterează și se colorează icircn galben pacircnă la brun roșcat pe tulpini și pețioli apar pete
longitudinale de culoare galbenă pacircnă la brun cu timpul țesutul din dreptul petelor crapă producacircnd
ulcerații fructele tinere se deformează rămacircn mici și se maturează prematur iar cele mature nu
prezintă simptome externe pulpa este colorată icircn galben iar vasele conducătoare icircn brun uneori apar
pete circulare de 3-6 mm diametru izolate sau dispuse icircn grupuri de culoare albă ulterior petele devin
lenticulare sau rămacircn rotunde maro-deschis cu o aureolă albă sau gălbuie cu asperități la centru (așa-
numitul simptom bdquoochi de pasărerdquo) semințe mici brune sau negre cu germinație redusă icircn cavitatea
pedunculară apar pete mici brune cu marginea icircntunecată pete care se extind și se unesc ulterior
Fig 1 Atac pe frunze (httpsgdeppoint) Fig 2 Atac pe tulpină (httpsgdeppoint)
Fig 3 Atac pe fructe Fig 4 Atac pe fructe
(httpsgdeppoint) (httpsalchetroncom)
Mod de răspacircndire
- pe distanțe mari principala cale de răspacircndire este transmiterea prin sămacircnță
- local răspacircndirea bolii este favorizată de picăturile de apă practicile culturale și utilizarea
echipamentelor contaminate
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea de sămacircnță sănătoasă certificată tratată chimic și termic tratamentul termic se realizează
prin scufundarea semințelor icircn apă fiartă la 56degC 30 min
extracția semințelor se realizeză cu HCl
utilizarea de soiuri rezistente
icircnființarea culturilor de răsaduri sănătoase
rotația culturilor la 4 ani
plantele atacate și cele din jur se scot (cu tot cu rădăcini și se introduc imediat icircn saci de
polietilenă) și se ard (bacteria poate rămacircne icircn sol o perioadă lungă)
este recomandată doar irigarea prin picurare
nu se efectuează lucrări atunci cacircnd pe plante sunt prezente picături de apă
combaterea buruienilor (care pot fi plante gazdă)
de la plantele infectate nu se recoltează semințe
după recoltare se stracircng resturile vegetale și se distrug prin ardere
tratarea solului cu produse pe bază de cupru
dezinfecţia serelor solariilor uneltelor macircinilor lucrătorilor etc
Măsuri curative
- combatere chimică cu următoarele produse CURENOX 50 ndash 15-2 Kg ha ZEAMA BORDELEZA
TIP MIFrdquo ndash 375-5 Kg ha CUPERTINE SUPER ndash 35 Kg ha ALCUPRAL 50 PU ndash 15-2 Kg ha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- CURENOX 50 - 3 zile
- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo - 3 zile
- CUPERTINE SUPER - 3 zile icircn seră 10 zile icircn cacircmp
- ALCUPRAL 50 PU - 3 zile
Icircntrucat este o boala sistemică tratamentele cu fungicide bactericide (cupru mancozeb) au eficiență
redusă
IMPORTANT
Plantele de tomate sunt sensibile pe toată durata vieții Bacteria se localizează icircn vasele
lemnoase unde produce cavități și supraviețuiește icircn resturile vegetale sol echipamente și
alte structuri ale serei icircn semințe rămacircnacircnd viabilă cel puțin 8 luni
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Xanthomonas campestris pv vesicatoria
(Doidge) Vauterin Hoste Kersters amp Swings
Denumire populară pătarea bacteriană a tomatelor
Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) buruieni (Datura
Hyoscyanum niger Lycium barbarum Nicotiana rustica Physalis Solanum spp) Solanum tuberosum
(cartof)
Simptome boală se instalează pe tot timpul perioadei de vegetație afectacircnd organele aeriene
Icircn stadiul de răsad
- pe frunzele tinere - apar pete galben-verzui brune cu centru necrozat și cu un exsudat cu aspect
de lacrimă
- pe hipocotil ocazional apar striații brune
La plantele mature
- pe frunze - apar pete circulare neregulate de 1-2 mm verde icircnchis cenușii brune cu aspect
hidrozat cu margini distincte răspacircndite de-a lungul nervurilor laterale și pe
marginea frunzelor uneori petele confluează icircn condiții de umezeală apare exsudat
iar suprafața leziunii și arealele icircnconjurătoare apar lucioase
- pe tulpini - icircn dreptul petelor țesutul se suberifică formacircnd verucozități și crăpături neregulate
- florile - cad icircn urma infecției și ca urmare numărul de fructe se reduce
- pe fructe - apar pete mici hidrozate gălbui brune cenușii crustoase cu halou gălbui alb
superficiale adanci
- leziunile de obicei se scufundă icircn centru și se icircnalță la margini dar se poate ca
icircntreaga leziune fie să se scufunde sau fie să se icircnalțe
- la coacerea fructelor țesutul din jurul leziunii rămacircne verde
- cacircnd atacul este puternic se produc crăpături (alb-maronii de 2-10 mm) ale
epidermei prin care pătrund alte microorganisme care determină putrezirea pulpei
fructului
- la fructele coapte nu se produce infecție secundară
La tomate
- pe frunze ndash apar leziuni neregulate icircnconjurate de zone apoase inițial verzi apoi maronii și
necrotice leziunile sunt frecvent icircnconjurate de un halou clorotic cacircnd leziunile fuzionează
apare arsura foliară
- pe tulpină ndash apar plesnituri de-a lungul ei iar pețiolii se necrozează
- pe fructe ndash apar inițial pustule mici ușor proeminente ulterior acestea cresc icircn dimensiune
devin maronii proeminente cu aspect rugos și icircnconjurate de un halou apos uneori leziunile
confluează
Atac pe tomate (httpsgdeppoint)
Mod de răspacircndire
- pe distanțe mari principala cale este transmiterea prin sămacircnță
- local răspacircndirea bolii este favorizată de picăturile de apă resturi vegetale practicile culturale și
utilizarea echipamentelor contaminate
Măsuri de management
Măsuri preventive
rotația culturilor
este recomandată irigarea pe rigole sau prin picurare
distrugerea prin ardere a resturilor de plante și buruieni rămase pe cacircmp după recoltare
utilizarea de sămacircnță sănătoasă (recoltată din plante sănătoase libere de boli) certificată tratată
chimic și termic (cu apă caldă 560C 30 minute)
utilizarea de soiuri rezistente
aerisirea spațiilor icircn sere și solarii
curățarea și dezinfecția echipamentelor a instrumentelor de lucru și a depozitelor
nu se efectuează lucrări atunci cacircnd pe plante sunt prezente picături de apă
efectuarea cu grijă a tuturor lucrărilor astfel icircncacirct leziunile să fie minime
IMPORTANT
Xanthomonas campestris pv vesicatoria este larg răspacircndită și produce pierderi economice la
tomate și ardei
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tomato spotted wilt virus (TSWV)
Denumire populară virusul ofilirii pătate a tomatelor
Statut este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă TSWV cuprinde un număr foarte mare de plante gazdă icircn principal tomate (Solanum
lycopersicum) ardei (Capsicum spp) vinete (Solanum melongena) cartof (Solanum tuberosum) ţelină
(Apium graveolens) mazăre (Pisum sativum) fasole (Phaseolus vulgaris) soia (Glycine max) tutun
(Nicotiana tabacum) etc
Simptome - pe frunze peţioluri tulpini clorozarea nervurilor prezenţa petelor brune pe faţa inferioară a frunzelor
tinere și uscarea limbului icircncreţirea sau contorsionarea frunzelor pete linii inele clorotice la icircnceput
apoi de culoarea bronzului şi necrotice icircn final pe frunze peţioluri și tulpini stoparea creşterii (vacircrful
plantei fiind curbat lateral) frunze mici mozaicate și deformate la tomatele care rezistă virusului
plantele tinere rămacircnacircnd pitice
- pe fructe pete arcuri formaţiuni inelare sau semiinelare de culoare roşiatică sau gălbuie cu epiderma
necrozată număr redus de fructe depreciate calitativ
Fig1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze (httpgardenerwikiacom) (httpwwwapsnetorg)
Mod de răspacircndire icircn sere virusul are ca vector principal de răspacircndire tripsul Frankliniella
occidentalis
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea materialului de plantare liber de virus
evitarea pătrunderii tripşilor de la exterior icircn spaţiile protejate prin utilizarea plaselor care reţin
insectele
producerea răsadului de tomate la distanţă de specii floricole gazdă pentru tripşi (crizanteme
begonii)
plantare timpurie
utilizare de soiuri rezistente la TSWV
combaterea vectorului
IMPORTANT
Simptomele TSWV variază icircn funcţie de speciile de plante gazdă şi de gradul de susceptibilitate
al acestora
cc op
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Bemisia tabaci (Gennadius)
Denumire populară musculița albă a tutunului
Statut populaţiile non-europene au statut de organism de carantină icircn Romacircnia este posibilă existenţa
populaţiilor europene
Plante gazdă este o specie polifagă și o putem găsi pe specii care aparțin următoarelor familii botanice
Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Euphorbiaceae Leguminosae Malvaceae Solanaceae
Convolvulaceae Icircn trecut era cunoscut mai ales ca un dăunător al culturilor de cacircmp din regiunile calde
cum ar fi tutun tomate bumbac Icircn timp a devenit responsabilă de daune provocate icircn serele din icircntreaga
lume și atacă icircn mod special Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum spp (ardei) Poinsettia
spp Hibiscus spp Gerbera spp Gloxinia spp
Descriere
Adultul are talie redusă de aproximativ 1 mm masculii sunt mult mai mici decacirct femelele corpul
galben icircnchis cele două perechi de aripi acoperite de o secreție ceroasă pulverulentă albă (fig1) Adulții
sunt asemănători cu alte musculiţe albe totuși icircn repaus adulţii de Bemisia tabaci ţin aripile icircn formă de
bdquocortrdquo icircn timp ce la Trialeurodes vaporariorum poziţia aripilor este mult mai plană Nimfa este plată de formă ovală neregulată și are lungimea de 07 mm
Pupariul este aplatizat cu contur neregulat prezintă pe partea dorsală peri lungi are tendinţa să fie mai
mare mai oval şi cu peri mai puţini pe frunzele netede
Oul este pedunculat are formă rotunjită la bază şi ascuţit apical de culoare maronie la cacircteva zile după
depunere lungime 02 mm
Fig1 Adult Fig 2 Atac pe fructe de tomate
Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda
Simptome
Plantele atacate prezintă următoarele simptome pete clorotice pe frunze nervuri icircngălbenite şi
icircngroşate icircngălbeniri mozaicări și răsucirea frunzelor precum şi deformarea tulpinilor și piticirea
plantelor Icircn cazul unor infestări severe plantele atacate se icircngălbenesc se ofilesc icircşi pierd frunzele
vigoarea plantelor este redusă și pot fi induse dezechilibre fiziologice De asemenea icircn urma atacului
dăunătorului pe frunze apare fenomenul de ldquorouă de miererdquo care diminuează capacitatea fotosintetică a
plantelor și determină apariția și dezvoltarea mucegaiurilor Atacul pe fructele de tomate poate provoca
o maturare inegală a acestora (fig 2)
De regulă toate stadiile dăunătorului se observă pe partea inferioară a frunzelor prin scuturarea
plantelor infestate adulţii zboară puţin şi se reaşază pe frunze
Biologie ciclul de viaţă prezintă şase stadii ou patru stadii nimfale şi adult Adulţii şi ouăle proaspăt
depuse se observă pe creşterile noi din vacircrful plantelor stadiul I şi II nimfal pe frunzele mai bătracircne de
la bază şi stadiile III şi IV nimfale icircntre aceste etaje Ouăle sunt dispuse rar icircn formă de cerc de regulă
izolate sau icircn grupuri mici eclozează după 5-9 zile la 30degC După eclozare stadiul I nimfal este mobil se
deplasează icircn căutarea locului de hrană după care rămacircne imobilizat pe durata celor patru stadii nimfale
Primele 3 stadii nimfale durează 2-4 zile icircn funcţie de temperatură ultimul numit puparium durează 6
zile după care apare adultul Icircmperecherea icircncepe la 12 h după ce apar și se repetă pe toată durata de
viață a adulților Femelele au o longevitate de aproximativ 60 zile icircn timp ce a masculilor este mai
scurtă (9-17 zile)
Măsuri de management
Măsuri preventive
- icircndepărtarea buruienilor icircnainte de icircnfiinţarea culturii deoarece pot constitui gazde pentru
musculiţele albe dar şi o sursă majoră de virusuri
- monitorizarea culturilor prin utilizarea capcanelor galbene lipicioase
Măsuri curative
metode biologice prin parazitoizi cum ar fi Encarsia luteola şi Eretmocerus spp agenți
entomopatogeni de tipul ciupercilor (Verticillium lacanii Beauveria bassiana) insecte prădătoare
(Macropholus caliginosus Franklinothrips vespiformis Delphastus pusillus Nabis spp Orius spp)
acarieni prădători (Amblyseius limonicus A swirskii Transeius montdorensis)
metode chimice prin utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar VYDATE 10 L ndash 10 lha
LANNATE 20 SL ndash 125 lha PROXIMO -50-75 mlhl la apariţia dăunătorilor şi SANMITE 10 EC ndash
15 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime
admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
VYDATE 10 L - 21 zile
LANNATE 20 SL - 7 zile
PROXIMO - 3 zile
SANMITE 10 EC - 3-7 zile
IMPORTANT
Este vector a peste 60 de virusuri ai plantelor inclusiv virusul de carantină Tomato yellow
leaf curl virus
Identificarea speciei necesită examen microscopic avacircnd icircn vedere că specia se aseamănă
foarte mult cu Trialeurodes vaporariorum specie extrem de frecventă icircn spaţii protejate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Helicoverpa armigera (Hubner)
Denumire populară omida fructificațiilor
Statut este organism de carantină reglementat pe plante destinate plantării de Dendranthema
Dianthus Pelargonium şi Solanaceae (Anexa II secţiunea II din HG 563-2007) prezent icircn Romacircnia pe
suprafețe mari
Plante gazdă specie polifagă care atacă peste 120 specii de plante cultivate și spontane dintre care
menționăm tomatele ardeii bamele mazărea fasolea garoafele gura leului etc Helicoverpa armigera
a devenit un important dăunător icircn culturile de seră și solarii
Descriere
Adultul lungimea corpului de 12-18 mm anvergura aripilor de 35-40 mm (fig1) de culoare variabilă
verde-gălbui brun-deschisă sau brun-icircnchisă Aripile anterioare prezintă pe marginea lor externă o linie
formată din 7-8 pete negricioase şi o bandă transversală brun-icircnchisă cu contur neregulat Aripile
posterioare au culoarea puţin mai deschisă cu o margine lată de culoare brună care conţine o zonă mai
pală nervurile sunt vizibile şi către bază au o pată icircn formă de virgulă de aceeași culoare
Larva icircn ultima vacircrstă are lungimea corpului de 30-40 mm și este de culoare variabilă de la verzui
pacircnă la roșcat-violet sau brun-icircnchis iar motivul descris poate forma umbre de verde galben-pai şi roz
murdar pacircnă la maron roşcat şi chiar negru Pe corp prezintă 5 dungi una dorsală mediană 2
suprastigmale și 2 substigmale (fig 2)
Oul hemisferic de 04-05 mm ornat cu numeroase striațiuni La depunere are culoarea alb-gălbui după
care devine verzui chiar maron icircnchis icircnainte de eclozare
Pupa de culoare maron stacojiu 14-18 mm lungime purtacircnd la extremitatea posterioară doi spini icircn
formă de cacircrlig
Fig1 Larvă (httpswwwcabiorgiscdatasheet) Fig 2 Adult (httpswwwcabiorgiscdatasheet)
Simptome pagubele provocate de acest dăunător sunt cauzate de hrănirea vorace a omizilor pe frunze
mai ales icircn fazele inițiale de după eclozare Mai tacircrziu pătrund icircn fructe și formează galerii unde lasă
numeroase dejecții făcacircndu-le improprii pentru consum De asemenea fructele atacate de larve cad
prematur sau se infectează secundar cu diferiți agenți patogeni
Biologie iernează icircn stadiul de pupă icircn sol icircntr-o celulă ovală de pămacircnt la adacircncimea de 7-25 cm
Fluturii zboară pe icircnserate și noaptea hrănindu-se cu nectarul florilor Ouăle sunt depuse izolat pe
frunzele tulpinile și inflorescențele plantelor gazdă O femelă poate depune icircntre 300-3000 ouă icircn
medie 500-1000 Ouăle eclozează icircn trei zile la 225degC perioada larvară durează 18 zile tot la 225degC şi
se prelungeşte pacircnă la 51 de zile la 175degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă
icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere
icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de
infestare
Măsuri curative
metode fizice prin amplasarea capcanelor atractive pentru ambele sexe cu rol de a pune icircn evidenţă
prezenţa dăunătorului dar şi de atragere şi omoracircre a acestora
metode biologice prin utilizarea
- unor produse pe baza de bacterii ex Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a
doua generaţie) şi virusuri ex Helicoverpa armigera nuclear polyhedrosis virus
- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus maculiventris
metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar ALVERDE - 10 lha icircn 1000
l apă ha MATCH 050 EC ndash 100 mlhl VOLIAM TARGO - 06-08 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime
admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- ALVERDE - 3 zile
- MATCH 050 EC - 7 zile
- VOLIAM TARGO - 3 zile
IMPORTANT
Se recomandă icircnchiderea spaţiilor protejate pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii
adulților
Adulţii sunt migratori şi pot parcurge distanţe mari (˃100 km)
Larvele şi adulţii pot fi identificaţi cu exactitate faţă de alte specii prin examen de laborator
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Liriomyza trifolii (Burgess)
Denumire populară musca minieră a plantelor de seră musca minieră
Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă semnalată pe 22 specii de plante gazdă fiind considerat principalul
dăunător al tomatelor icircn spaţii protejate
Descriere Adultul muscă mică lungime 13-23 mm de culoare neagră-cenușie Femelele sunt puțin mai mari
decacirct masculii Aripile nu depășesc lungimea corpului și au nervurile negre Scutelul este galben perii
ventrali de culoare galbenă pronotul și scutul de culoare neagră cu reflexe cenușii
Oul este sferic de 02-03mm la depunere albicios - cenușiu ușor translucid
Larva apodă și acefală de 3 mm lungime la icircnceput transparentă apoi galben-portocalie prezintă
posterior două stigme triunghiulare caracteristice
Pupa 18-23 mm lungime ovală ușor turtită ventral de culoare variabilă galben-portocalie deschis
pacircnă la maron auriu
Fig 1 Atac de Liriomyza trifolii (foto ANF) Fig 2 Adult L trifolii (foto ANF)
Simptome Minele de pe frunze și punctele de hrănire sunt de regulă cele mai evidente semne privind
prezența dăunătorului Icircnțepăturile de hrănire produse de femele apar ca niște adacircncituri circulare de
culoare albicioasă iar cele pentru pontă sunt ceva mai mici și dispuse mai uniform circular Minele
produse de larve vizibile tot pe partea superioară a frunzelor sunt tipic sinuoase foarte răsucite și de
formă neregulată lărgindu-se pe măsură ce larva se dezvoltă inițial de culoare verde apoi devin albe
odată cu icircmbătracircnirea țesutului
Biologie o generație se dezvoltă icircn 15-20 zile icircn funcție de temperatură Adulții zboară dimineața
copulația avacircnd loc la 24 de ore de la apariție Femelele trăiesc 15-30 zile timp icircn care depun 25-640 de
ouă icircn serii de cacircte 17 pe zi După 2-5 zile apar larvele care formează mine icircn țesutul palisadic al
frunzei unde rămacircn 4-7 zile pacircnă la completa dezvoltare Icircmpuparea are loc icircn afara minei de regulă icircn
stratul superficial al solului de lacircngă planta gazdă și durează 10-12 zile Icircn spații protejate specia
dezvoltă mai multe generații pe an care se suprapun
Măsuri de management
Măsuri preventive
controlul materialului de plantare icircnainte de icircnființarea culturii
distrugerea resturilor vegetale şi dezinfectarea solului și incintei
monitorizarea culturilor pentru detectarea adulţilor (capcane) şi larvelor (inspectarea plantelor)
Măsuri curative
metode fizice utilizarea capcanelor galbene lipicioase metodă eficace de capturare a adulților icircn
timpul perioadei de vegetație metode biologice utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius palliles
Chrysocharis parksi Diglyphus begini ploșniței prădătoare Cyrtopeltis modestus sau a nematodul
parazit Neoaplectana carpocapsae
-un produs inofensiv faţă de mediu şi om este Lasertrade 240 SC (05 lha) insecticid biologic obţinut din
fermentaţia bacteriei Saccharopolyspora spinosae din sol
metode chimice utilizarea insecticidelor trebuie să fie ținută la minimum doar icircn situații de urgență
preferacircndu-se acele produse care distrug cel mai puţin fauna utilă Stropirile se vor efectua doar la
apariția focarelor de infecție cu insecticide avizate folosind alternativ produse cu substanţă activă
diferită Produsele de protecţie a plantelor care se vor folosi sunt APACHE 015 lha SAFRAN 18 EC
- 09 lha icircn 1000 l apă VARGAS 18 EC - 09 lha icircn 1000 l apă ACTARA 25 WG (aplicat la sol ) ndash
08 kgha preventiv şi curativ la 4-5 zile de la plantarea răsadurilor de tomate icircn solarii VYDATE 10 L -
10 lha VOLIAM TARGO - 06-08 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii limitelor maxime
admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- APACHE - 3 zile
- SAFRAN 18 EC - 3 zile
- VARGAS 18 EC - 3 zile
- ACTARA 25 WG - 3 zile
- VYDATE 10 L - 21 zile
- LASER 240 SC - 3 zile
- VOLIAM TARGO - 3 zile
- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile
IMPORTANT Principala sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din
serele icircnmulțitor
Icircnțepăturile provocate de adulți sunt porți de pătrundere a altor tipuri de organisme
dăunătoare
22 Organisme dăunătoare non- carantină la tomate cultivate icircn spaţii protejate
221 Ciuperci
1 Alternaria sp - alternarioză
2 Botrytis cinerea PersFr - putregaiul cenușiu
3 Colletotrichum coccodes Wallr - antracnoza
4 Dydimella lycopersici Kleb - putrezirea coletului
5 Fulvia fulva ( Cladosporium fulvum) (Cooke) - pătarea cafenie a frunzelor de tomate
6 Fusarium sp - ofilirea fuzariană (fuzarioză)
7 Leveillula taurica (Lev) Arnaud - fainarea tomatelor
8 Septoria lycopersici - pătarea albă a frunzelor de tomate
9 Phytophtora infenstans (Mont) de By - mana tomatelor
10Phytophtora parasitica Dast - putregaiul coletului sau mana de sol a
tomatelor
11 Pytium ultimum Trow - căderea și putrezirea plăntuțelor
12 Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold şi Verticillium dahliae Kleb ndash ofilirea verticiliană
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Alternaria sp
Denumire populară alternarioza
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate cartof vinete ardei
Simptome boala se manifestă pe tulpini frunze și fructe Plantele pot fi atacate icircn toate fazele de
dezvoltare
Icircn răsadniță atacul apare icircn porțiunea bazală a tulpiniței pete alungite brune care se extind de jur
icircmprejur determinacircnd ofilirea și uscarea răsadului
După transplantare icircn spaţii protejate sau icircn cacircmp pe frunze apar pete circulare cenuşii-brunii cu
zonalităţi concentrice numite şi bdquopete ţintărdquo Petele la icircnceput mici se extind concentric pot atinge 2
cm icircn diametru şi prezintă un inel galben
Pe zona brunificată apare un mucegai fin negru iar ţesuturile se brunifică se subţiază şi uneori se rup
frunzele prezentacircnd perforaţii
Icircn condiţii de umiditate ridicată boala evoluează rapid apare veştejirea şi uscarea frunzelor ceea ce
duce la desfrunzirea icircnainte de vreme şi oprirea din creştere a fructelor ce nu se maturează
Dacă fructele sunt atacate cacircnd sunt mici se icircnnegresc și cad cu ușurință de pe plante
Fructele atacate prezintă zone scufundate brune cu crăpături şi cu zonalităţi concentrice
Fig 1 Atac pe tulpină (httpsimagesbugwoodorg) Fig 2 Atac pe frunze (httpsimagesbugwoodorg)
Foto D Blancard ( INRA)
Mod de răspacircndire
Răspacircndirea ciupercii de la plantă la plantă de la un etaj de frunze la altul se face prin intermediul
sporilor duşi de vacircnt sau de picăturile de apă Temperatura cuprinsă icircntre 2-35degC şi umiditatea
atmosferică de 100 sunt condiţii favorabile atacului Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face
prin miceliu sporii de pe resturile vegetale şi prin seminţele provenite din fructele parţial atacate
Ciuperca se poate răspacircndi cu uşurinţă icircn terenurile bogate icircn humus cele icircngrăşate excesiv icircn solurile
cu lipsă de magneziu şi pe diferite plante cartof vinete măselariţă ciumăfaie mătrăgună
Măsuri de management
Măsuri preventive
Tomatele se vor planta icircn soluri icircngrăşate echilibrat fără lipsă de magneziu curate de buruieni Solul
serelor şi solariilor va fi icircn prealabil dezinfectat termic sau chimic Măsurile de igienă culturale
obligatorii ca stracircngerea şi arderea resturilor vegetale sau icircngroparea lor icircn profunzime limitează
atacul ciupercii Icircntre măsurile agrotehnice remarcăm asolamentul icircn care tomatele nu trebuie să
revină pe sola ce a fost infestată cu Alternaria decacirct după 4 ani Utilizarea irigării la baza plantelor și
nu prin aspersiune pentru a nu disemina sporii ciupercii Aerisirea solariilor serelor dimineața
devreme sau seara tacircrziu pentru a evita formarea condensului pe frunze
Măsuri curative combatere chimică cu următoarele produse
- GRISU - 10 lha
- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)
- REVUS TOP -06 lha
- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie
Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe
- BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha
- VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha
- AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă
- ORTIVA TOP ndash 1 lha
- ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- GRISU - 3 zile
- CIDELY TOP - 3 zile
- REVUS TOP - 3 zile
- ORTIVA 250 SC - 3 zile
- BRAVO 500 SC - 3 zile
- VITRA 50 WP - 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp
- AZBANY - 3 zile
- ORTIVA TOP - 7 zile
- ORTIVA OPTI - 3 zile
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Botrytis cinerea PersFr Denumire populară putregaiul cenușiu al tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate
Simptome putregaiul cenușiu al tomatelor apare pe toate părțile aeriene ale plantelor Cel mai
caracteristic simptom al bolii icircl reprezintă prezența a numeroase mase de spori pe țesuturile necrozate
astfel icircncacirct acestea au un aspect pufos de culoare gri-icircnchis
Pe frunze
La icircnceput atacul se manifestă pe frunzele moarte de la baza plantei apoi pot fi invadate țesuturile
tinere Boala este asociată cu plantele mature care au un foliaj dens Umiditatea ridicată icircn foliajul
plantelor pe timpul nopții este suficientă pentru dezvoltarea bolii astfel icircncacirct nu este de preferat o
perioadă prelungită cu umiditate ridicată
Pe frunzele tinere infecția apare sub formă de zone necrozate adesea icircn forma literei ldquoVrdquo
progresează spre pețiol și apoi pătrunde icircn tulpină
Pe tulpină
La răsaduri leziunile pe frunzulițe se extind și cuprind icircntregul limb apoi pețiolul iar icircn final
tulpina Infecția poate icircnconjura tulpina provoacă ofilirea tuplina icircși pierde culoarea se dezvoltă cancere
ceea ce conduce la declinul plantei
Pe flori
Cum boala progresează pe plantele mature florile se infectează și ele se brunifică și mor sau
ciuperca trece din petalele infectate icircn sepale și de aici crește icircn fructul aflat icircn dezvoltare De asemenea
petalele infectate pot rămacircne atașate de fruct iar ciuperca pătrunde icircn fruct și apoi se deplasează către
tulpină
Pe fructe
Pe fructe simptomele sunt tipice de putregai moale cu zone distruse care devin albicioase De
obicei pielița se rupe icircn centrul zonelor afectate dar rămacircne icircntreagă icircn rest Sporii ciupercii se dezvoltă
icircn aceste zone cu țesuturile distruse Eventual icircntregul fruct devine afectat și se mumifică
Un simptom neobișnuit pe fructe icircl reprezintă apariția de halouri numite ldquopete fantomărdquo Icircn
centrul acestor halouri apar puncte mici necrotice Haloul este de culoare albă circular de 3-8 mm icircn
diametru Un număr mare de halouri pe fructe face ca acestea să aibă un aspect neplăcut și să fie greu de
comercializat
Fig 1 Leziuni pe frunze Fig 2 Cancere pe tulpini Fig 3 Simptome pe inflorescențe Foto David M Ingram Plant Foto The Ohio State University Foto D Maeso INIA Las Brujas Uruguay
Management Network 2006
Fig 4 Fructe infectate icircn seră Fig 5 Pete fantomă Fig 6 Mumificarea fructelor (httpswwwextensionumnedu) (httpcreerbizbotyrishtml) Spheragro Diseases and
plant pathologies Sevilia Spania
Mod de răspacircndire Sporii ciupercii sunt foarte ușor răspacircndiți de vacircnt Insectele pot răspacircndi patogenul prin icircnțeparea
sau rănirea plantelor
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircndepărtarea și distrugerea plantelor a resturilor infectate și a buruienilor care pot fi gazde pentru
această ciupercă
menținerea unei temperaturi și ventilații adecvate prin reducerea supraaglomerării plantelor și a tăierii
lor judicioase
evitarea excesului de apă pe plante
evitarea irigării icircn exces
sterilizarea macircinilor și a uneltelor de lucru icircn mod regulat
evitarea rănirii plantelor
evitarea aplicării repetate de tratamente cu săruri metalice ale fungicidelor ethylene bis
dithiocarbamate (intensifică severitatea bolii)
evitarea asocierii sărurilor metalice cu fungicidele
evitarea cultivării tomatelor pe solurile nisipoase acide care au un conținut ridicat de apă
efectuarea tratamentelor cu fungicide icircnainte ca plantele să-și formeze un foliaj dens (este imposibil de
acoperit frunzele senescente din centrul unui foliaj dens)
asigurarea unui raport calciu- fosfor de 2 la 1 sau mai mare icircn pețiolul frunzelor (este de ajutor icircn
controlul bolii)
Măsuri curative
tratarea cu var a solurilor acide pentru a crește conținutul de calciu icircn plante și a reduce sensibilitatea
acestora
tratamente cu ORTIVA TOP ndash 1 lha ORTIVA OPTI ndash 20-25 lha TOPSIN M 500 SC ndash
17 lha BRAVO 500 SC ndash 15-2 lha GRISU ndash 101 lha Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de
pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză ORTIVA TOP ndash 7 zile ORTIVA OPTI ndash 20-25 ndash 3 zile TOPSIN M 500 SC
ndash 14 zile BRAVO 500 SC ndash 3 zile GRISU ndash 3 zile
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător Colletotrichum coccodes Wallr
IMPORTANT Botrytis cinerea atacă o gamă largă de plante Controlul chimic al bolii prin utilizarea
fungicidelor poate fi evitat prin fertilizare irigare și tehnici de tăiere adecvate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Colletotrichum coccodes Wallr
Denumire populară antracnoză
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome Organe atacate boala apare icircn toate fazele de vegetație pe toate organele aeriene forma cea mai
frecventă și mai gravă fiind cea de pe fructe
- pe fructe simptomele apar icircn momentul maturării sub forma unor pete mici de 2-4 mm icircn
diametru circulare umede cufundate de culoare mai icircnchisă decacirct țesutul sănătos
- pe măsură ce petele cresc icircn dimensiuni ajungacircnd pacircnă la 10 mm porțiunea centrală se
icircnnegrește ca urmare a dezvoltării miceliului ciupercii sub pielița fructului
- la suprafața țesuturilor atacate apar fructificațiile ciupercii (microscleroți și acervuli cu lagăre
de conidiofori și conidii) sub forma unor pustule de culoare brun-icircnchis
- adesea numeroase pete se dezvoltă icircn același timp pe fructe și acoperă porțiuni largi
determinacircnd putrezirea fructului
- pe frunze infecția este caracterizată prin leziuni mici circulare brune icircnconjurate de halouri
galbene
- rădăcinile infectate prezintă leziuni brune cu miniscleroți la suprafață și pot fi ușor decorticate
- plantele bolnave se pot smulge ușor din sol deoarece sistemul radicular este deteriorat
Antracnoza pe fructe de tomate (wwwhortcornelledu)
Mod de răspacircndire - patogenul este un colonizator al solului dar se conservă ușor și pe resturile vegetale
- ciuperca este capabilă să colonizeze cel puțin 68 de specii vegetale din 19 familii botanice icircn primul
racircnd legume din fam Solanaceae (ardei vinete cartof) și Cucurbitaceae (pepene) care pot juca rol de
gazde alternative sau contribuie la creșterea inoculului icircn sol Mai multe buruieni asigură aceeași
funcție Solanum dulcamara S Nigrum Abutilon theophrasti Amaranthus retroflexus Chenopodium
album Convolvulus arvensis Capsella bursa-pastoris
- ciuperca a fost găsită și icircn apa utilizată pentru culturile fără sol apă ce provenea din bazine de stocare
exterioare
- atacul poate avea loc la temperaturi icircntre 15-30degC iar sporularea pe fructe este optimă la 28degC
- perioadele ploioase și irigarea prin aspersiune favorizează antracnoza
- apa liberă pe fructe mai multe ore legată de frecvența precipitațiilor sau irigărilor crește puternic
incidența icircn cultură
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnlăturarea și distrugerea resturilor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol
recoltarea cacirct mai rapidă a fructelor sensibile la antracnoză
gestionarea irigării prin aspersie și favorizarea uscării foliajului
Măsuri curative
combatere chimică cu următoarele produse
- BRAVO 500 SC- 15- 2Lha
- VITRA 50 WP- 15-20 kgha
- ALCUPRAL 50 PU - 15-2 kgha
- CUPRENOX 50 - 15-2 kgha
- ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 375-5 kgha
- CUPERTINE SUPER ndash 35 kgha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de
pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
BRAVO 500 SC- 3 zile
VITRA 50 WP- 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp
ALCUPRAL 50 PU - 3 zile
CUPRENOX 50 - 3 zile
ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 3 zile
CUPERTINE SUPER ndash 3 zile icircn sere
IMPORTANT
Boala este considerată cea mai gravă amenințare icircn cazul fructele de tomate pentru
industrializare icircn numeroase zone de producție din lume Icircn aceste zone icircn absența
măsurilor de protecție pierderile pot atinge 70
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Didymella lycopersici Kleb
Denumire populară putrezirea coletului
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă tomate
Simptome o boală majoră icircn special a tomatelor din sere Sunt afectate toate părțile superioare ale
plantei tulpini frunze și fructe cu predilecție deosebită pe tulpini
- primele simptome apar la puțin timp după repicare icircn dreptul coletului sub formă de pete
cenușii-brune sau brune-negricioase Petele se extind de jur icircmprejurul coletului astfel icircn dreptul
acestei porțiuni atacate tulpina se subțiază țesuturile sunt cufundate zbacircrcite scoarța este
putrezită și crăpată și desprinsă parțial de partea lemnoasă Apariția putregaiului stopează
circulația sevei icircn tulpină cauză ce duce la veștejirea plantei și pieirea treptată Pe țesuturile
atacate se observă punctişoare mici negre care reprezintă picnidiile ciupercii Astfel de leziuni
pot apărea mai tacircrziu și pe partea superioară a tulpinii la subsoara frunzelor pe nervuri sau pe
pețioli datorate picnosporilor formați icircn zona coletului
- pe frunze atacul apare cacircnd umiditatea este excesivă frunzele inferioare se transformă icircn galben
și leziunile frunzelor sunt maro cu inele concentrice Icircn centrul petelor se observă puncte negre
mici (picnidiile ciupercii)
- infecția fructelor este rară icircn seră atacul pe fructe se observă icircn partea dinspre peduncul sub
formă de pete umede care se dezvoltă rapid icircn cercuri concentrice se brunifică și se adacircncesc
httpwwwalamycom
wwwbotanistiro
Mod de răspacircndire ciuperca iernează icircn resturile de plante rămase icircn sol putacircnd trăi ca saprofită Icircn
cazuri rare transmiterea bolii poate avea loc și prin semințe
Măsuri de management
Măsuri preventive
o dezinfecția amestecului de pămănt
o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă
o urmărirea umidității solului icircn perioada imediată a plantării
o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul
IMPORTANT
Semințele provenite din fructe bolnave pot găzdui organismul patogen fapt pentru care se
recomandă utilizarea de sămacircnță extrasă din fructe sănătoase
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Fulvia fulva (Cooke)
Denumire populară pătarea cafenie a frunzelor de tomate
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome se manifestă icircn special pe frunzele bătricircne de la baza plantei dar poate trece și pe tulpini și
pe fructele tinere icircn cazul unui atac puternic
Atacul icircncepe pe frunzele bazale apoi progresează și pe frunzele din etajele superioare
Pe partea superioară a frunzelor apar pete mici de culoare gălbuie care se măresc icircn diametru și devin
galbene
Pe partea inferioară a frunzelor icircn dreptul petelor apare un puf alb care devine cafeniu și icircn final brun-
violaceu format din conidioforii și conidiile ciupercii
Icircn condiții favorabile de mediu icircn cazul unor atacuri puternice petele confluează țesuturile atacate se
brunifică și se necrozează iar frunzele se usucă ceea ce determină debilitarea plantelor
Simptome produse pe frunze și fructe de tomate de ciuperca Fulvia fulva
Foto The Ohio State University OARDC Departament of Plant Pathology
Fructele sunt atacate mai rar dar icircn toate fazele de dezvoltare fiind afectate mai frecvent cele din etajul
superior la suprafață icircn jurul pedunculului apar pete de decolorare care se brunifică se adacircncesc icircn
pulpă apoi se extind și ocupă zone mari din fruct
Semințele infectate sunt mai icircnchise la culoare decacirct cele normale cu pete mici negricioase și hilul de
culoare neagră
Mod de răspacircndire ndash transmiterea patogenului de la un an la altul se realizează prin intermediul resturilor plantelor
infectate și semințe
ndash prin sporii ciupercii bdquoconidiirdquo ce se găsesc icircn praful depus pe elementele din seră sau solar
icircn și pe sol Foarte rezistente la uscăciune conidiile pot supraviețui icircn seră mai mult de un an icircn absența
gazdei sensibile
ndash temperaturile de 22 - 26 ordmC corelate cu umiditatea de peste 95
ndash lipsa aerisirii la care se adaugă și prezența picăturilor de apă pe frunze favorizează atacul ciupercii
ndash atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele cultivate icircn
cacircmp - prin sporii antrenați de curenții de aer picăturile de apă sau de unele insecte (musculița albă de seră-
Trialeurodes vaporariorum)
Măsuri de management
Măsuri preventive
ndash folosirea unor hibrizi cu rezistență genetică
ndash folosirea sistemelor de irigații prin picurare
ndash aerisirea corectă a solariilor și serelor sub 90
ndash curățarea frunzelor din partea inferioară a plantelor pentru o ventilație mai bună
ndash distrugerea totală a resturilor de plante infectate și dezinfectarea spațiului icircnchis de cultură
ndash utilizarea tehnologiei de mulcire pentru controlul umidității relative a aerului sub 90
Măsuri curative Icircncă de la primele simptome se recomandă combaterea chimică cu următoarele produse
- CIDELY TOP ndash 10 lha ( stadiul de 10 frunze) - ORTIVA 250 SC- 075lha-1 lha icircn funcție de gradul de infecție
Se aplică de la apariția primei inflorescențe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat
-BRAVO 500 SC - 15-2 lha
- ORTIVA TOP-1 lha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de
pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- CIDELY TOP 3 zile ORTIVA 250 SC 3zile BRAVO 500 SC 3 zile ORTIVA TOP 7 zile
IMPORTANT
Icircn spații protejate cu umiditate a aerului peste 85 poate produce pierderi de producție de
pacircnă la 25
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Fusarium spp
Denumire populară fuzarioza tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate
Simptome
La răsadurile bolnave se observă o scădere a turgescenței frunzelor iar icircn cele din urmă plăntuțele
se ofilesc și mor
La plantele mai avansate icircn vegetație primul simptom este icircngălbenirea de-a lungul marginilor
celor mai mature frunze cacircnd primele fructe sunt aproape de maturitate Icircngălbenirea este curacircnd urmată
de necrozarea și colapsul pețiolului frunzelor Simptomele se dezvoltă numai pe o singură parte a plantei
iar frunzuliţele de pe o singură parte a peţiolului se icircngălbenesc icircnaintea celor de pe cealaltă parte
Icircngălbenirea treptată afectează cea mai mare parte a foliajului şi este icircnsoţită de ofilirea plantei icircn cea mai
călduroasă parte a zilei Ofilirea devine mai accentuată de la zi la zi pacircnă cacircnd planta moare
Cacircnd sunt tinere (răsaduri) plantele afectate pot rămacircne pipernicite Unele plante se usucă icircncet
și pot rămacircne vii pacircnă la sfacircrșitul recoltării
La o verificare a bazei tulpinii se poate observa o brunificare a țesuturilor corticale la nivelul
solului sau la 10 ndash 30 cm mai sus iar secționarea longitudinală dezvăluie brunificarea xilemului Icircn urma
ploilor sau icircn timpul perioadelor cețoase ciuperca produce pe leziunile externe necrozate un miceliu
abundent de culoare roz
Infecţia la fructe apare ocazional şi poate fi detectată icircn ţesuturile vasculare din fruct unde apar
modificări de culoare
Icircngălbenire și ofilire Simptome la baza tulpinii Secțiune longitudinală
Foto The Ohio State University Foto Dan Egel Plant and Pest Diagnostic Laboratory
Mod de răspacircndire Fusarium spp este răspacircndită prin sămacircnță sol răsaduri infectate sau prin solul infectat aderent la
rădacinile răsadurilor vacircnt și apa care poartă sol infectat De asemenea echipamentele de lucru
vehiculele uneltele utilizate contaminate reprezintă tot atacirctea moduri de răspacircndire a ciupercii
Pe distanțe mari infecția este propagată de semințe și răsaduri infectate
Icircn sere sporii ciupercii se găsesc icircn stratul de mulci dintre racircndurile de tomate și pe plantele
putrezite aruncate la gunoi icircn apropierea spațiilor protejate Icircn mod frecvent sunt găsiți spori icircn aerul
infectat din sere și de asemenea o mare concentrație de clamidospori din sol servesc drept sursă de
infecție
Ciuperca pătrunde prin rănile din rădăcini iar dezvoltarea acesteia este favorizată de o temperatură
a solului și a aerului de 28degC temperatura optimă de creștere a plantelor fertilizarea icircn concentrații
scăzute de azot şi fosfor și ridicate de potasiu de pH-ul scăzut al solului de intensitatea mică a luminii
Virulența patogenului este intensificată de micronutrienți fosfor și ioni de amoniu și este diminuată de
nitrați
Simptom pe frunze Simptom pe fructe
Foto University of Connecticut (wwwbritannicacom)
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea la plantare a unui răsad sănatos și rezistent la Fusarium spp
sterilizarea solului cu vapori de apă supraicircncălziți
fertilizarea cu nitrat de calciu creșterea pH-ului solului pacircnă la 65 ndash 70
evitarea irigării icircn exces (inundarea) evitarea utilizării pentru irigare a apei din canale sau iazuri
deoarece poate fi contaminată cu acest patogen
rotația culturilor la 4 ani nu elimină patogenul icircnsă reduce semnificativ pierderile
combaterea buruienilor
Măsuri curative
sterilizarea chimică a solului cu două săptămacircni icircnainte de transplantare
combatere chimică cu TOPSIN M 500 SC- 17 Lha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză
-TOPSIN M 500 SC ndash 14 zile
IMPORTANT
Fusarium spp atacă o gamă largă de plante
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Leveillula taurica (Lev) Arnaud
Denumire populară făinare
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome organe atacate toate organele aeriene ale plantei dar icircn special pe frunze
- primele simptome ale atacului se observă sub forma unor pete de decolorare (gălbui) vizibile
mai ales pe fața superioară a frunzelor de formă neregulată de 2-9 mm diametru
- icircn condiții favorabile dezvoltării bolii apar un număr mare de pete (peste 30) care confluează
și acoperă porțiuni icircntinse din limb (pacircnă la 4 cm lungime și 1 cm lățime)
- pe fața inferioară a limbului icircn dreptul petelor se formează o eflorescență cenușie-albicioasă
formată din conidioforii și conidiile ciupercii
- frunzele puternic infectate mor dar rareori cad de pe plantă
Atacul ciupercii pe frunze de tomate
Image Ontario Crop IPM- Franța Image sanayidomatesiblogspotcom
(httpwwwalamycom)
Mod de răspacircndire conidiile ciupercii Leveillula taurica pot germina icircntr-un interval de temperatură de la 10 la
35degC iar icircn condiții de seră infecția este favorizată de temperaturi sub 30degC
odată infecția instalată temperaturile peste 30degC accelerează dezvoltarea bolii și moartea
frunzelor atacate
icircn zonele cu temperaturi ridicate icircn timpul zilei se produce infecția cu această ciupercă chiar
dacă nopțile sunt răcoroase
atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele
cultivate icircn cacircmp
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol
Măsuri curative -combatere chimică cu
- TOPAS 100 EC ndash 05 lha
- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)
- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie
Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat
- REFLECT ndash 10 lha ndash se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă la coacerea deplină
a fructelor
- MYCLOFIL ndash 40-60 ml100 l apă icircn timpul vegetaţie de la prima apariţie la 7 ndash 10 zile
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- TOPAS 100 EC - 3 zile
- CIDELY TOP - 3 zile
- ORTIVA 250 SC - 3 zile
- REFLECT - 1 zi
- MYCLOFIL - 3 zile
IMPORTANT
Se poate confunda cu atacul ciupercii Cladosporium fulvum (Fulvia fulva)
Poate ataca și alte specii ceapă usturoi ardei vinete bumbac
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Septoria lycopersici Speg
Denumire populară boala petelor albe
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome Organe atacate icircn special frunzele
- primele simptome ale bolii apar icircn răsadnițe pe cotiledoane sau pe frunzulițe sub forma
unor pete circulare de 1-4 mm diametru bine delimitate la icircnceput de culoare brun-gălbuie
iar mai tacircrziu albicioase
- icircn dreptul petelor pe ambele fețe ale frunzelor apar punctișoare negre (picnidiile ciupercii)
- icircn cacircmp boala se manifestă prin simptome asemănătoare cu cele din răsadnițe cu
deosebirea că petele rămacircn de culoare brun-gălbuie sau brun-cenușie
- de obicei atacul icircncepe pe frunzele de la bază și progresează spre vacircrf
- frunzele puternic atacate se brunifică se usucă și cad plantele rămacircnacircnd doar cu cacircteva
frunze tinere icircn partea de la vacircrf
Fig1 şi 2- Atacul ciupercii pe frunze de tomate ( wwwmissouribotanicalgardenorg www agndsuedu)
Fig 3 ndash Picnidiile ciupercii dezvoltate pe frunze Fig 4- Sporii ciupercii ieșiți sub formă de ciri din picnidii
vegetablemdonlineppathcornelledu Photos courtesy of TA Zitter Cornell University Ithaca NY
Mod de răspacircndire - transmiterea patogenului se realizează prin picnidii sau miceliu din resturile infectate
- sporii ciupercii sunt icircmprăștiați de la o plantă la alta prin apa de ploaie irigații curenți de aer sau
insecte
- temperaturile icircntre 20-25degC sunt optime pentru infecție
- perioadele lungi cu temperaturi crescute și umiditate mare icircn aer și pe frunze constituie condițiile
ideale pentru dezvoltarea bolii și răspacircndirea ciupercii
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol
IMPORTANT
Pierderile pot atinge 20-80 din producție icircn anii ploioși și icircn cazul culturilor netratate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Phytophthora parasitica Dast
Denumire populară putregaiul coletului sau mana de sol a tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă specie polifagă atacă tomate fasole ceapă vinete ardei pepeni galbeni și verzi
Simptome icircn funcție de faza de vegetație și de organul atacat (rădăcini tulpini fructe) boala se
manifestă prin simptome diferite
- pe răsad icircn faza de 4-6 frunze boala apare icircn dreptul coletului observacircnd o ușoară gacirctuire și
icircnmuiere a țesuturilor urmate de căderea răsadului
- pe rădăcini atacul se icircntacirclnește sub formă de putregai uscat țesuturile fiind de culoare brună ndash
albicioasă
- pe tulpini se manifestă prin apariția icircn dreptul coletului a unor pete verde icircnchis la icircnceput
apoase apoi brune ce se extind și cuprind tulpina de jur icircmprejur 10-15 cm deasupra pămacircntului
Plantele atacate se ofilesc și pier Țesuturile din dreptul petelor putrezesc și se acoperă cu un puf
albicios
- pe fructe apare o pată cenușie-brunie cu marginile nedefinite de formă neregulată cu suprafața
umedă zonată concentric la icircnceput pe partea fructului care vine icircn atingere cu pămacircntul apoi se
extinde cuprinzacircnd fructul icircn icircntregime de cele mai multe ori Icircn condiții de umiditate ridicată pe
suprafața țesuturilor atacate apare un puf albicios (conidioforii și conidiile ciuperci)
Mod de răspacircndire
Ciuperca Phytophthora parasitica rezistă icircn sol de la un an la altul sub forma de oospori dar
poate fi prezentă 5-10 ani icircn sol) Un rol icircnsemnat icircn dezvoltarea ciupercii icircl joacă umiditatea
atmosferică peste 90 cacirct şi temperatura ciuperca dezvoltacircndu-se icircntre 127 şi 35ordmC
temperatura optimă variind icircntre 238 şi 30 ordmC
Măsuri de management
Măsuri preventive
o dezinfecția amestecului de pămănt
o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă
o controlul umidității solului icircn perioada imediată a plantării
o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul
httpwwwbotanistiiro httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests
Osu-The Ohio University
IMPORTANT Intensitatea atacului este influențată icircn mare măsură de umiditatea solului icircn perioada
imediată plantării fiind necesar ca udarea să se facă icircn reprize cu cantități reduse de apă
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Phytophthora infestans (Mont) de By
Denumire populară mana tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate cartof
Simptome atacul se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor (frunze tulpini flori și
fructe)
- pe frunzele bazale sub formă de pete circulare sau de formă neregulată la icircnceput de culoare
verde-galbuie cu aspect umed devin apoi cenușii-brunii icircnconjurate de o zonă icircngustă
decolorată Petele se măresc confluează și pot acoperi icircntreaga suprafață a foliolelor atunci cacircnd
condițiile sunt favorabile dezvoltării bolii
Icircn dreptul petelor pe partea inferioară a frunzelor se observă un puf fin albicios ce
reprezintă fructificațiile ciupercii conidiofori cu conidii După cacircteva zile frunzele atacate se
usucă sau putrezesc
- pe fructe infecția icircncepe din primele faze de dezvoltare pacircnă aproape de maturare Pe fructe
apar pete mici de formă neregulată ușor cufundate icircn pulpă la icircnceput de culoare verde ndash
măslinie după care icircn scurt timp devin măsliniu icircnchis Cacircnd umiditatea este ridicată la fel și pe
frunze icircn dreptul petelor apare un puf albicios Fructele bolnave se desprind și cad prematur
urmare a putrezirii pedunculului
- pe tulpini atacul se manifestă sub forma unor pete mici ovale cenușii-brunii care se măresc și
icircnconjoară tulpina Tulpinile putrezesc și se rup
Fig 1 Fructe atacate Fig 2 Simptome pe tulpină şi frunze
(httpscommonswikimediaorg)
Mod de răspacircndire
Transmiterea de la un an la altul se realizează prin semințe infectate resturi de plante rămase
peste iarna unde patogenul rezistă Icircn perioadele calde și uscate ciuperca rămacircne viabilă icircn
țesuturile frunzelor inferioare și icircn leziunile de pe tulpini iar cacircnd vremea redevine favorabilă
ciuperca se reproduce din nou
La tomate mana apare mai tacircrziu cu 12-15 zile decacirct la cartof și anume icircn a doua decadă a lunii
iulie
Măsuri de management
Măsuri preventive
o asolament rațional
o evitarea cultivării tomatelor icircn vecinătatea cartofilor
o evitarea recoltării semințelor din fructele atacate
o adunarea și distrugerea resturilor de plante
o schimbarea sau dezinfectarea termicăchimică a pămacircntului
o cultivarea de soiuri rezistente la mană
o administrarea de icircngrășăminte minerale mai ales potasiu care intensifică rezistența
plantelor
Măsuri curative - combatere chimică cu următoarele produse REVUS 250 SC ndash 06 lha REVUS TOP -06 lha
PREVICUR ENERGY ndash 3 l ha se aplică la sol prin picurare ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1
lha icircn funcţie de gradul de infecţie
Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat
CYCLO-R Liquido ndash 24 -40 lha la icircnceputul icircnfloritului BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha
VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha RANMAN TOP ndash 050 lha AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă
ORTIVA TOP ndash 1 l ha ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha CUPROXATE FLOWABLE ndash 53 l ha
de la prima frunză pacircnă la coacere OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de
icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă
3-5 lmp
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză REVUS 250 SC 3 zile REVUS TOP 3 zile PREVICUR ENERGY 3 zile
ORTIVA 250 SC 3 zile CYCLO-R Liquido 28 zile BRAVO 500 SC 3 zile VITRA 50 WP 3
zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp RANMAN TOP 3 zile AZBANY 3 zile ORTIVA TOP 7 zile
ORTIVA OPTI 3 zile CUPROXATE FLOWABLE 3 zile pentru consum 8 zile pentru
industrializare OMIX - nu este necesar
IMPORTANT
Atacul produs de Phytophthora infestans pe fructe poate fi confundat cu cel produs de
Phytophthora parasitica Deosebirea constă specia Phytophthora infestans produce pete cu
suprafața neregulat reliefată al caror punct de plecare este de obicei icircn vecinătatea caliciului
icircn timp ce petele cauzate de Phytophthora parasitica sunt situate pe partea inferioară a
fructului apar zonate și au o evoluție mai rapidă
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pythium ultimum Trow
Denumire populară căderea și putrezirea plăntuțelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă se icircntacirclneşte frecvent la tomate
Simptome pe plantuțele răsărite din teren infectat se observă icircn zona bazală a tulpiniței o
brunificare a țesuturilor brunificare care se extinde icircn sus pe tulpină cacirct și pe rădăcină icircn jos Icircn
zona atacată tulpinițele se subțiază planta se veștejește se zbacircrceşte cade la pămacircnt unde va
putrezi icircn icircntregime
Simptomele pot apare icircn vetre și se extind rapid atunci cacircnd temperatura este cuprinsă icircntre 20-
30 degși umiditatea este peste 90
La suprafața solului se poate observa prezența unui strat fin de miceliu de culoare albă care se
extinde icircn timp Atunci cacircnd infecția solului este puternică plantele nu mai răsar deoarece
putrezesc pacircnă la ieșirea lor la suprafață
http wwwbotanistiiro
Mod de răspacircndire
Ciuperca Pythium ultimum se transmite de la un an la altul prin sporii de rezistență din sol iar icircn
perioada de vegetație transmiterea ciupercii de la o plantă la alta se realizează prin sporii duși de
apa din sol
Măsuri de management
Măsuri preventive -perioada critică a bolii se limitează la stadiul de plăntuțe fapt pentru care măsurile preventive
trebuie să asigure protecția răsadurilor de infecții pacircnă la transplatarea lor icircn cultură avacircnd icircn
vedere următoarele
- dezinfectarea amestecului de pămacircnt din răsadniță (termic sau chimic) sau icircnlocuirea lui cu
pămacircnt necontaminat
- dezinfectarea tocurilor răsadnițelor și uneltelor
- evitarea excesului de umezeală
- asigurarea unei bune aerisiri a plantelor
Măsuri curative - combatere chimică cu produsul OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de
icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă
3-5 lmp
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- OMIX - Nu este necesar
IMPORTANT
Ciuperca se icircntacirclnește la toate răsadurile de legume
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismelor dăunătoare
Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold
Verticillium dahliae Kleb
Denumire populară veștejirea verticiliană
Statut nu sunt organisme dăunătoare de carantină ambele specii sunt prezente icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate
Simptome ofilirea tomatelor datorată acestor ciuperci poate fi ușor confundată cu ofilirea
provocată de speciile de Fusarium sau de alte ciuperci care produc ofiliri la plante Uneori
simptomele pot fi atacirct de subtile icircncacirct duc cu gacircndul la probleme abiotice cum ar fi irigarea
insuficientă
Adesea primul indiciu de infecție cu Verticillium este ofilirea plantelor icircn timpul zilei
Plantele manifestă o ofilire ușoară spre moderată icircn cea mai călduroasă parte a zilei dar icircși revin icircn
timpul nopții Pe măsură ce boala avansează pe frunzele tinere se dezvoltă unele decolorări
marginale sau icircntre nervuri Pe aceste frunze se pot manifesta de asemenea leziuni caracteristice
icircn forma literei ldquoVrdquo unde apar icircngălbeniri icircn formă de evantai icircngustacircndu-se aproape de marginile
frunzei Dacă se efectuează o secțiune longitudinală prin tulpina unei plante infectate icircn special icircn
partea de jos a plantei se poate observa o brunificare vasculară a tulpinii Nu există nicio
brunificare vasculară a pețiolilor sau a măduvei
Veștejirea verticiliană ndash secțiune prin tulpină simptome pe frunze
Foto A Testen The Ohio State University Vegnet Newsletter
Plante de tomate infectate Foto CORNELL University Vegetable MD Online Department of Plant Pathology
Ithaca
Mod de răspacircndire Infecția se răspacircndește cu ajutorul solului infectat iar de la o plantă la alta cu ajutorul apei
de irigat și se produce de obicei icircn urma rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării icircn timpul formării
rădăcinilor secundare sau icircn urma rănilor provocate de nematozi
Microscleroții ciupercii V dahliae din sol icircși păstrează capacitatea de infecție pacircnă la 8 ani
și se dezvoltă cel mai bine la o temperatură cuprinsă icircntre 10-20degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
cultivarea soiurilor rezistente
sterilizarea solului pe o adacircncime cacirct mai mare utilizacircndu-se produse cu spectru larg
fumigarea
icircndepărtarea și distrugerea plantelor și a resturilor infectate pentru a limita conținutul de inocul
din sol
distrugerea buruienilor
evitarea rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării răsadurilor și formării rădăcinilor secundare
efectuarea unei rotații de cel puțin 4 ani
asigurarea unui drenaj eficient al apei de irigare
Măsuri curative tratamente cu biopreparatul Trichodermin 2 sau Binab T Seppic
222Bacterii
1 Pseudomonas corugata Roberts amp Scarlett - necroza măduvei tomatelor
2 Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie - pătarea pustulară
a tomatelor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pseudomonas corrugata Roberts amp Scarlett
Denumire populară necroza măduvei tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă speciile afectate sunt Solanum lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) -
doar rar și icircn zone unde necrozarea măduvei tomatelor a fost endemică icircn acel an
Chrysanthemum morifolium (crizantemă) Geranium sp (priboi)
Simptome Necroza măduvei tomatelor este o boală a plantelor mature Primul simptom al bolii
apare de obicei sub forma unei cloroze la cele mai tinere frunze ale plantelor la care fructele din
prima inflorescenţă sunt complet dezvoltate dar icircncă verzi
- icircn cazurile grave decolorarea (fig 1) afectează icircntreaga jumătate superioară a plantei
care icircşi pierde turgescenţa şi apoi se devitalizează apar leziuni brun-icircnchis pacircnă la negre pe
suprafaţa tulpinilor (uneori pacircnă la 30 cm lungime) tulpina este aproape icircn icircntregime distrusă iar
măduva este vizibilă icircn zona afectată apare uneori un exsudat vacircscos albicios şi tulbure care
se prelinge pe tulpină plantele afectate se devitalizează şi mor sau pot continua să crească foarte
icircncet icircn secţiune longitudinală prin tulpină icircn regiunea leziunii externe cavitatea măduvei este
scobită şi adesea cu un aspect deşirat spre marginile leziunii (fig 2) Dincolo de leziune măduva
are culoare brună icircnchis pacircnă la neagră şi este hidrozată dar nu moale cu marginile bine
delimitate
- icircn cazurile mai puţin grave - după apariţia simptomelor iniţiale constacircnd din
decolorarea frunzelor superioare şi uneori leziuni externe pe tulpină plantele care supravieţuiesc
continuă să crească normal fără să mai prezinte simptome interne sau externe şi adeseori dau o
recoltă bună
- la plantele fără leziuni externe măduva este colorată şi pot să apară sau nu scobituri ale
cavităţii iar sistemul vascular poate să fie brunificat apare necroza şi colorarea icircn brun a
măduvei care se extind deseori icircn tulpină de la nivelul solului pacircnă aproape de vacircrful de creştere
icircn pedunculi pacircnă la fruct şi icircn rahisul frunzelor cacircnd se detaşează una din frunzele inferioare
din leziuni se scurge un exsudat vacircscos de culoare alb-murdar
Icircn culturile mai bătracircne plantele care au fost infectate pot fi recunoscute după dezvoltarea
bogată a rădăcinilor adventive pe tulpină (fig 3) icircn porţiunea icircn care măduva a fost afectată
Uneori plantele pot să-şi revină diametrul tulpinii nou crescute fiind considerabil mai mic
Icircn cazul unui atac foarte puternic icircn prima săptămacircnă patogenul poate fi izolat uşor din
ţesutul de la marginea leziunii timp icircn care numeroase plante manifestă simptome tipice de
boală Icircn următoarele două săptămacircni mult mai puţine plante dezvoltă simptome iar din plantele
care iniţial au prezentat simptome patogenul nu mai poate fi izolat Plantele care şi-au revenit de
pe urma atacului pot creşte şi da o recoltă normală deşi pe o mare parte a tulpinii cavitatea
măduvei este scobită iar măduva este distrusă
Fig 1 Simptom de cloroză Fig 2 Secţiune longitudinală prin tulpină Fig 3 Rădăcini adventive (httpephytiainrafr) (httpswwwplantwiseorg) (httpsagumassedu)
Mod de răspacircndire
Patogenul supravieţuieşte icircn rezervoarele şi conductele pentru apa de irigare de la serele
afectate de boală şi există probabilitatea să se găsească şi icircn sol Este posibil că răspacircndirea
bacteriei să se realizeze cel puţin parţial pe parcursul lucrărilor din perioada de vegetaţie prin
uneltele folosite
Nu s-a putut pune icircn evidenţă calea prin care patogenul penetrează icircn plantă
Măsuri de management
Măsuri preventive
- respectarea strictă a măsurilor de igienă fitosanitară
- evitarea factorilor care favorizează atacul (icircn special adaosul prea mare de icircngrăşăminte azotate
a variaţiilor bruşte de temperatură şi a temperaturilor prea scăzute din timpul nopţii)
- icircnaintea transplantării răsadurilor este necesar ca solul să fie tratat cu vapori de apă iar
seminţele folosite să fie dezinfectate
- dezinfectarea conductelor de apă a uneltelor şi a macircinilor
- icircn timpul lucrărilor de copilit şi legat se va asigura dezinfectarea periodică a macircinilor
muncitorilor şi a conductelor de apă
- scoaterea plantelor bolnave din spaţiile protejate şi arderea acestora
IMPORTANT
Deși această bacterioză poate provoca distrugerea totală a unor plante ea are și un caracter
reversibil plantele slab afectate se pot recupera icircn condiții de producție favorabile (vreme
icircnsorită așadar o mai bună luminozitate icircn sere reducerea umidităţii aerului) Icircn unele
cazuri boala poate trece chiar neobservată
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie 1978 Denumire populară pătarea pustulară a tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei)
Simptome
Organe atacate frunze fructe verzi pețioli și tulpină
- pe frunze apar la icircnceput pete mici hidrozate cu margini distincte de 1 mm diametru
- icircn timp petele devin brun-negre ușor icircnalțate la centru iar icircn cazul unei densități mari
petele confluează formacircnd benzi de țesuturi necrotice icircnconjurate de țesut clorozat
- frecvent apar orificii icircn centrul leziunilor de pe frunzele tinere iar frunzele mai bătracircne
capătă un aspect zdrențuit
- pe fructe apar pete necrotice cu dimensiuni variind de la un punct abia vizibil pacircnă la 1
mm diametru icircnconjurate de un verde mai intens decacirct restul fructului petele fiind
proeminente
- leziunile de pe fructe pot conflua formacircnd areale crustoase care pot acoperi un sfert sau
chiar mai mult din suprafața fructului
- infecția icircn stadiul de corolă deschisă determină pierderi semnificative asupra producției
icircnsă sensibilitatea fructelor este maximă pacircnă cacircnd acestea ajung la un stadiu de 3 cm
diametru
- atacă numai fructele verzi niciodată pe cele coapte (datorită pH-ului fructului care este
aproape neutru la fructul tacircnar și acid la fructele coapte)
- pe pețioli și pe tulpină apar pete brun-negre cu diametrul de aproximativ 1 mm care pot
conflua formacircnd zone neregulate la icircnceput hidrozate dar care nu ajung pacircnă la țesutul
vascular
- pagubele sunt datorate atacului pe fructe chiar dacă leziunile sunt mici puțin profunde și
nu la fel de frecvente ca la alte boli produse de bacterii
- fructele pătate sunt declasate atacirct pentru consumul icircn stare proaspată cacirct și pentru
industrializare
Fig 1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze
httpwwwagrobestgrupcom httpswwwforestryimagesorg
Mod de răspacircndire - bacteria se transmite prin semințe fiind aderentă la suprafața acesteia ea nefiind icircnsă pusă icircn
evidență și icircn interiorul acestora
- de asemenea frunzele plantelor bolnave icircngropate icircn sol sunt o sursă importanta de inocul
durata de supraviețuire a bacteriei icircn sol depinzacircnd de umiditatea și temperatura lui ea fiind mai
mare icircn solurile acide reci și cu apă stagnantă
- ploile puternice icircnsoțite de vacircnt favorizează răspacircndirea bolii icircn cacircmp
- s-a observat că viabilitatea bacteriilor este inhibată la concentrațiile mari de substanțe nutritive
Măsuri de management
Măsuri preventive
folosirea soiurilor rezistente sau tolerante este considerată metoda cea mai bună de protecție
față de Pseudomonas syringae pv tomato
utilizarea de semințe sănătoase la obținerea răsadurilor
icircmbăierea semințelor icircn apă 30 de minute la 56degC după un tratament prealabil cu soluție de
fosfat trisodic 1
aerisirea serelor și solariilor dimineața și seara folosirea de folie anticondens rotația culturilor
dezinfecția echipamentelor și uneltelor folosite la lucrările manuale și mecanice
icircnlăturarea și distrugerea plantelor infectate a fructelor si frunzelor infectate și căzute pe sol
Măsuri curative- combatere chimică cu urmatoarele produse
- CURENOX 50 ndash 15-2 Kg ha
- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo ndash 375-5 Kg ha
- CUPERTINE SUPER ndash 35 Kg ha
- ALCUPRAL 50 PU ndash 15-2 Kg ha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- CURENOX 50 - 3 zile
- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo - 3 zile
- CUPERTINE SUPER - 3 zile icircn seră 10 zile icircn cacircmp
- ALCUPRAL 50 PU - 3 zile
IMPORTANT Tomatele sunt o specie importantă de legume sensibilă la Pseudomonas syringae pv
tomato boală care face pagube icircnsemnate icircn țările cultivatoare
223 Virusuri
1 Pepino mosaic virus (PepMV) -virusul mozaicului la Solanum muricatum
2 Tomato bushy stunt virus ( TBSV)-virusul piticirii tufoase a tomatelor
3 Tomato mosaic virus (ToMV ) -mozaicul tomatelor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pepino mosaic virus (PepMV)
Denumire populară virusul mozaicului la Solanum muricatum
Statut reglementat prin Decizia Comisiei Europene 2004200EC absent icircn Romacircnia prezent icircn
Africa America Asia și Europa (Austria Belgia Bulgaria Cipru Danemarca Franța Germania
Grecia Ungaria Irlanda Italia Lituania Olanda Polonia Spania Elveția Turcia Ucraina
Marea Britanie)
Plante gazdă solanaceele (Solanum lycopersicum Solanum muricatum Solanum melongena
Solanum tuberosum) busuiocul (Ocimum basilicum) specii din flora spontană (Amaranthus sp
Chenopodium sp Convolvulus sp Sonchus sp Malva parviflora etc)
Simptomele sunt variate icircn funcție de tulpina virală soi și condițiile climatice
- icircntreaga planta infectată este piticită
- frunzele sunt distorsionate şi prezintă mozaicuri cloroze şi bășicări
- primul semn de infecție este apariţia pe frunze a unor porțiuni mai deschise la culoare sub
forma unor pete clorotice unghiulare (cu vacircrful ascuțit)
- pe sepale și tulpini se observă striațiuni verzi
- pe fructe se observă porțiuni mai deschise la culoare care dau un aspect mozaicat
Simptome pe frunze (httpsgdeppoint)
Simptome pe fructe (httpsgdeppoint)
Biologie
virionii se găsesc la suprafața celulelor foliare infectate
Mod de răspacircndire
prin sămacircnță contaminată la exterior provenită de la plante infectate
prin contactul plantelor sănătoase cu plantele bolnave
cu obiectele contaminate pe care virusul rezistă timp icircndelungat icircn resturile de rădăcini
virusul rămacircne activ 31 zile pe suprafețele de sticlă rămicircne activ 14 zile
Măsuri de management
Măsuri preventive
respectarea regulior de carantină la importul de fructe semințe răsaduri din țările
contaminate
utilizarea de sămacircnță liberă de virus
examinarea plantelor cu privire la prezența atacului
eliminarea atentă a plantelor suspecte și aplicarea unor măsuri adecvate icircn cazul apariției
bolii
decontaminarea serelor utilajelor uneltelor și a semințelor cu dezinfectanți eficienți
IMPORTANT Boala este deosebit de gravă reducacircnd cantitatea și calitatea producției pierderile de
recoltă fiind apreciate la 15-80
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tomato bushy stunt virus (TBSV)
Denumire populară virusul piticirii tufoase a tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină a fost descris prima dată icircn Anglia la
Lycopersicon esculentum şi icircn prezent este răspacircndit icircn Argentina Maroc Tunisia Regatul Unit
al Marii Britanii SUA (California) Canada Germania Franţa Italia Portugalia şi alte ţări
Plante gazdă tomate (Lycopersicum esculentum) ardei (Capsicum annuum) vinete (Solanum
melongena) dar şi plante ornamentale buruieni etc
Simptome - pete inele şi linii clorotice care se necrozează pe frunze
- frunzele tinere au o culoare galbenă pală şi sunt puternic deformate
- creştere stufoasă ca urmare a formării unui număr mare de lăstari laterali slab dezvoltaţi
- plantele infectate icircşi icircncetează creşterea vacircrful de creștere fiind adesea necrozat
- pe fructe pete marmorări sau formaţiuni inelare mai icircnchise la culoare fructe mici puţine
Fig 1 Atac pe frunze Fig 2 Atac pe fructe
(httpwwwdpvwebnet) (httpgardenerwikiacom)
Biologie şi mod de răspacircndire virusul se transmite prin sol şi este preluat de plante prin
intermediul sistemului radicular şi icircn proporţie redusă prin sămacircnţă
Măsuri de management
Măsuri preventive
eliminarea plantelor infectate
cultivarea terenului cu plante rezistente la acest virus
selectarea exemplarelor sănătoase pentru icircnmulţire vegetativă
Măsuri curative icircn cazul soiurilor total infectate obţinerea de clone libere de virus prin
termoterapie dezinfectarea solului prin tratament termic
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tomato mosaic virus (ToMV)
Denumire populară virusul mozaicului tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate (Solanum lycopersicum) vinete (Solanum melongena) degețel lacircnos
(Digitalis lanata)
Simptomele sunt diferite icircn funcție de condițiile de mediu vacircrsta plantei la momentul infectării
tulpina virusului
Pe frunze
- simptome de tip mozaical caracterizate prin pete clorotice sau gălbui de forme și
mărimi diferite răspacircndite pe toată suprafața limbului frunzei
- distorsionarea frunzelor la plantele tinere aflate icircn stadiul de răsad caracterizată prin
creșterea neregulată și anormală a unor foliole mai tacircrziu cea mai mare parte a
suprafeței limbului fiind redusă pacircnă la nervura principală
- o altă tulpină a virusului mozaicul acuba manifestă decolorări internervuriene de
culoare galbenă pal sau alburie icircn cadrul petelor gălbui se observă uneori insule de
culoare normală
Pe fructe
- pete maronii pe suprafața fructelor
- necrozarea vaselor peretelui celular
- diminuarea creșterii plantelor și scăderea producției
Atac pe frunze (http wwwcreative-diagnosticscom tratat de virologie vegetală III Pop pg 111)
Atac pe fructe (http wwwavrdcorg)
Mod de răspacircndire
- sămacircnță contaminată virusul nu se găsește icircn embrion ci la suprafața semințelor sau icircn
endosperm infectarea noilor plăntuțe avacircnd loc la germinarea sau transplantarea acestora
- contactul dintre plantele sănătoase și bolnave
- resturile vegetale rămase icircn sol din anul precedent
- unelte și macircinile contaminate ale lucrătorilor din sere și solarii
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircn sere și icircn cacircmp după icircncheierea ciclului de producție se vor aduna și arde toate resturile
culturii precedente
tratarea semințelor icircnainte de plantare prin
o tratament termic sămacircnța fiind menținută 4-6 ore la 58degC (umiditate 10) și apoi 24 ore
la 80degC (umiditate 5)
o menținerea semințelor icircntr-un termostat obișnuit respectiv 3 zile la 70degC
icircnsămacircnțarea se va face icircn amestec de pămacircnt proaspăt
răsadul se va feri de infecțiile accidentale
la plantare se vor elimina toate exemplarele infectate care se recunosc printr-o mozaicare
difuză și o dințare accentuată neregulată a marginii limbului
respectarea rotației culturilor (soiurile susceptibile să nu fie cultivate doi ani consecutiv pe
aceiași suprafață)
cultivarea soiurilor rezistente la acest virus
IMPORTANT
Simptomele sunt asemănătoare cu cele produse de Tobacco mosaic virus cele două
virusuri fiind foarte greu de diferențiat pe baza simptomelor
224 Insecte acarieni
1 Aculops lycopersici Tryon - acarianul tomatelor
2 Aphis gossypii Glover - păduchele castraveţilor
3 Aulacorthum solani (Kaltenbach) - păduchele pătat al cartofului 4 Autographa gamma (L) ndash buha gamma
5 Chromatomyia horticola Goureau ndash musculiţa minieră a mazării
6 Frankliniella occidentalis (Pergande) ndash tripsul californian
7 Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute) ndash tripsul plantelor de seră
8 Lacanobia oleracea L ndash molia tomatelor
9 Liriomyza bryoniae (Kaltenbach) ndash musculiţa minieră a frunzelor de tomate 10 Macrosiphon euphorbiae Thomas ndash păduchele dungat al cartofului
11 Myzodes persicae Sulz - păduchele verde al piersicului
12 Myzus ornatus Laing ndash păduchele păstacircrnacului
13 Nezara viridula L ndash ploşniţa verde a legumelor
14 Poliphagotarsonemus latus Banks ndash păianjenul lat
15 Spodoptera exigua (Huumlbner) ndash buha cucurbitaceelor
16 Tetranychus urticae Koch - păianjenul roşu comun
17 Thrips tabaci Lind ndash tripsul tutunului
18 Trialeurodes vaporariorum Cockerell ndash musculiţa albă de seră
19 Tuta absoluta Meyrick- molia minieră a frunzelor
Fișa măsurilor privind managementul integrat al
organismului dăunător
Aculops lycopersici (Tryon) Denumire populară acarianul tomatelor acarianul de bronz al tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă este cel mai adesea semnalat ca organism dăunător al tomatelor dar poate dăuna
un spectru larg de Solanaceae incluzacircnd și specii ornamentale
Descriere corpul este fusiform robust de 150-200 microm culoarea variază de la alb la gălbui pacircnă
la portocaliu (fig 1) Corpul are o serie de anule evidente icircntre tergite și sternite Au numai două
perechi de picioare cu structură caracteristică a ghearei Datorită dimensiunilor reduse nu sunt
vizibili cu ochiul liber pe plante fiind puşi icircn evidenţă doar cu lupa sau la stereomicroscop
Fig 1 Adulți Aculops lycopersici Fig 2 Frunze atacate
(httpswwwagrolinkcombrculturasproblemaacaro-do-brozeamento_492html)
Simptome infestarea tomatelor icircncepe de la frunzele bazale care se brunifică şi se veştejesc
Odată cu dezvoltarea populației dăunătorului infestarea urcă spre vacircrful plantelor care se usucă
Hrănirea acarianului pe frunze inflorescențe și fructele tinere de tomate cauzează icircncrețirea și
necrozarea frunzelor căderea florilor ruginirea fructelor și icircn final moartea plantelor (fig 2) Icircn
urma hrănirii este redusă rata fotosintezei la plante datorită afectării celulelor şi icircncetinirii
schimburilor de gaze de la nivelul frunzelor
Biologie icircn sere sursele de infestare a plantelor tinere sunt populațiile de acarieni
supraviețuitoare pe resturile culturilor anterioare infestate sau acarieni nou introduși odată cu
răsadurile Ciclul biologic este complet icircn aproximativ 7 zile icircn condiţii optime la 21-25degC şi
30 umiditate atmosferică icircntr-un ciclu de vegetaţie dezvoltacircndu-se pacircnă la şapte generaţii
Femelele trăiesc cacircteva săptămacircni şi depun pacircnă la 50 de ouă Din ouăle fertilizate apar masculi
şi femele icircn timp ce din ouăle nefertilizate apar doar masculi
Măsuri de management
Măsuri preventive
monitorizarea prezenţei dăunătorului este esenţială recomandacircndu-se inspectarea
plantelor pentru depistarea frunzelor cu aspect bronzat icircn mod tipic daunele apăracircnd cacircnd
fructele verzi ating 5 cm
curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre
ciclurile de cultură
aplicarea tratamentelor la structura serelor
creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de
acariani (dar favorizează bolile fungice)
utilizarea soiurilor cu oarecare rezistenţă la acarieni
controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora care duce la reducerea populațiilor
de acarieni
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea prădătorilor
- Phytoseiulus persimilisis Neoseiulus californicus Pronematus ubiquitus (acarieni)
- Feltiella acarisuga (ţacircnţar)
- Macrolophus caliginosus (ploşniţă)
- Scolothrips sexmaculatus Leptothrips mali (tripşi)
metode chimice tratamente cu produsul APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme
mobile
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- APACHE- 3 zile
IMPORTANT
Aculops lycopersici poate fi identificat numai prin examinare la microscop
Climatul fierbinte uscat favorizează dezvoltarea acarienilor și dacă populațiile nu sunt
verificate plantele pot fi distruse icircn doar cacircteva zile
A lycopersici poate determina reducerea recoltei la cultura tomatelor mai ales cacircnd
plantele tinere sunt expuse atacului situaţie icircn care pierderile pot fi de pacircnă la 65
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Aphis gossypii Glover
Denumire populară păduchele castraveților
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă atacă un număr mare de plante cultivate și spontane din familiile
Cucurbitaceae Crucifereae Solanaceae Malvaceae Pagube deosebite sunt semnalate la
plantele cultivate icircn seră unde atacă frecvent și tomatele
Descriere Specia prezintă plasticitate fenotipică variațiile de colorit și morfologice pot varia icircn
funcție pe planta gazdă și de stadiul de dezvoltare al dăunătorului
Formele aptere (fără aripi) au formă ovală cu capul și toracele de culoare cenușie la unii
indivizi galbenă (fig 1) Corpul este sub 1-15 mm icircn lungime și diametrul puțin peste 034 mm
Culoarea variază de la galben la verde foarte icircnchis (aproape negru) Antenele sunt de culoare
galbenă cu vacircrful negru mai scurte decacirct lungimea corpului Picioarele sunt galbene-verzui
Corniculele sunt negre de formă cilindrică uşor lățite la bază Cauda este de culoare icircnchisă mai
scurtă decacirct corniculele și este prevăzută de o parte și de alta cu cacircte 2-3 peri
Formele aripate au capul toracele și abdomenul verde icircnchis cu 3-4 pete laterale de culoare
brună
Oul este de culoare galbenă la depunere după care virează icircn negru-lucios
Fig 1 Colonie de Aphis gossypii (httpwww7inrafr)
Simptome
Coloniile se situează pe fața inferioară a frunzelor dar și pe lăstarii tineri unde icircnțeapă și
sug sucul celular avacircnd ca efect răsucirea gofrarea și stracircngerea icircn glomerul a frunzelor la
icircnceput etiolate gălbui formacircnd pseudocecidii caracteristice uneori sub forma unor adevărate
buchete Produce secreţii dulci masive (fenomenul de rouă de miere) care acoperă frunzele
permițacircnd instalarea ciupercilor (fumaginei) şi icircmpiedică asimilația clorofiliană a frunzelor
Biologie
Icircn sere se icircntacirclnește icircn tot cursul anului unde se icircnmulțește continuu pe cale
partenogenetică vivipară Icircn condiții controlate cum sunt cele din sere o generație se dezvoltă icircn
medie icircn 10 zile Stadiul de ou nu există icircn spaţiile protejate trecerea de la un ciclu de vegetație
la următorul se face icircn stare activă (adult sau nimfă) O femelă adultă fundatrigenă dă naștere icircn
decursul vieții la 70-80 nimfe aproximativ 4-5zi Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia
este supraaglomerată apar formele aripate care migrează pe alte plante gazdă secundare
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri
combaterea afidelor prezente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus
abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani şi prădătorii Harmonia axyridis Adalia
bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -
10 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- VYDATE 10 L- 21 zile
IMPORTANT Atacul dăunătorului este deosebit de periculos la răsărire cacircnd poate compromite culturile
Produce pagube directe prin hrănire și indirecte prin dejecțiile zaharoase eliminate care
conduc la apariția ciupercilor din genurile Alternaria Fusarium Penicillium cu consecințe
negative asupra producției
Este un vector important de transmitere al virusurilor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Aulacorthum solani Kaltenbach Denumire populară păduchele pătat al cartofului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie foarte polifagă colonizează peste 200 de specii de plante mono şi
dicotiledonate cu excepţia celor din familia Poaceae Dăunătorul este prezent icircn sere şi depozite
şi atacă frecvent tomatele
Descriere
- femelele aptere au 18-3 mm lungime formă piriformă culoarea galben-verzui strălucitor cu
pete mai icircnchise la culoare la baza corniculelor Antenele sunt aproape la fel de lungi ca şi corpul
cornicule lungi subţiri deschise la culoare şi uşor fumurii la extremităţi (fig1)
- femelele aripate au aceleaşi dimensiuni cu femelele aptere Capul şi toracele sunt de culoare
brun icircnchis spre negru iar abdomenul verde ndash gălbui marcat de puncte şi benzi transversale de
culoare brună-icircnchis (fig 2)
Fig 1 Forma apteră Fig 2 Forma aripată
(httpinfluentialpointscom)
Simptome formează colonii pe partea inferioară a frunzelor pe care le icircnţeapă sugacircnd seva
Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se icircngălbenesc şi se usucă De asemenea se
observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe se formează
dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce capacitatea
fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub denumirea de rdquorouă
de miererdquo)
Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate
afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou
nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da
naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată
apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri
combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus
abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani prădătorii Harmonia axyridis Adalia
bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100
SC ndash075 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
MOVENTO 100 SC - 3 zile
IMPORTANT
Dăunătorul este considerat vector eficient a peste 40 virusuri la culturile de tomate
cartof castraveţi sfeclă morcov ţelină mazăre conopidă ridichi etc
Controlul este mult mai eficient cacircnd infestarea este depistată timpuriu
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Autographa gamma (L) Denumire populară buha gamma
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă produce pagube icircn special la legume (tomate fasole castraveţi
etc) dar şi la cereale lucernă sau cartofi
Descriere -adult fluture de talie mijlocie cu deschiderea aripilor de 4-45 cm aripile anterioare diferit
colorate de la cenuşiu pacircnă la violet-brun străbătute de linii transversale fine de culoare albă iar
cele posterioare brune deschis la bază şi cenuşii deschis spre vacircrf un semn alb-argintiu de forma
literei greceşti gamma se află icircn mijlocul zonei centrale a aripilor anterioare (fig1)
Fig 1 Adult (httpwwwagroatlasru) Fig 2 Larvă (httpswww7inrafr)
Fig 3 Atac produse de larve (httpwwwaomidoribiocontrolcom)
-larvă la completa lor dezvoltare poate atinge 2-4 cm are culoare verde sau verde gălbui cu şase
dungi fine albicioase longitudinale prezintă partea anterioară a corpului mai icircngustă Placa
toracică de culoare neagră iar capul castaniu pătat cu negru Caracteristic are trei perechi de
picioare toracice şi trei abdominale din care cauză omizile au mers asemănător cu cel al cotarilor
fiind cunoscute sub denumirea de bdquocotar falsrdquo (fig 2)
-ou albicios reticulat cu diametrul 05-06 mm
-pupa 17-20 mm brună-gălbuie sau brună-roşcată
Simptome larvele icircn primele vacircrste rod una din epiderme lăsacircnd intactă pe cealaltă ulterior pe
măsură ce cresc perforează limbul şi rod frunzele marginal rămacircnacircnd numai nervurile groase
(fig 3) La atac puternic plantele sunt defoliate iar la tomate pot fi atacate şi fructele Atacul la
răsaduri este periculos prin defolierea plantelor icircn totalitate dar şi prin afectarea mugurelui
apical de creştere al plăntuţelor O larvă poate distruge icircntre 2-5 frunze pe toată durata
dezvoltării
Biologie icircn cacircmp are două generaţii pe an ciclul de viaţă duracircnd 50-70 zile icircn spaţii protejate
poate avea mai multe generaţii pacircnă toamna
- femelele depun pacircnă la 2000 de ouă izolat sau icircn grupe mici de regulă pe dosul frunzelor de la
bază sau pe buruieni
- după eclozare apar omizile care se hrănesc cu limbul frunzelor la icircnceput pe partea inferioară
producacircnd orificii (fig 3) şi pe măsură ce cresc consumă tot mai multă masă vegetativă fiind
capabile să defolieze icircntreaga plantă iar icircn cazul icircn care hrana devine insuficientă migrează pe
alte plante
- omizile ajunse la completa dezvoltare icircşi confecţionează coconi albi-murdari de mătase de
obicei pe dosul frunzelor icircn care se transformă icircn crisalidă
- după o anumită perioadă apar fluturii din generaţia de vară şi ciclul se reia fiind dependent de
condiţiile de temperatură din spaţiile protejate
- spre deosebire de alte specii de Noctuidae fluturii sunt activi icircn timpul zilei Larvele sunt greu
vizibile dar atacul se poate observa uşor datorită rumeguşului de la baza plantelor rezultat icircn
urma hrănirii
Măsuri de management
Măsuri preventive
culturale distrugerea buruienilor plivitul respectarea epocilor de semănat şi plantat
Măsuri curative
metode fizice instalarea capcanelor cu feromoni sexuali la icircnceputul primăverii Atra-GAM
(icircn seră o capcană la 500 m2 cu un minimum de o capcanăseră) şi verificarea acestora o dată pe
săptămacircnă
metode biologice utilizarea de entomofagi cum ar fi Trichogramma evanescens (3 lansări a
60000 de femeleha)
IMPORTANT
Utilizarea capcanelor cu feromoni permite detectarea primelor insecte supravegherea
nivelului populației raționalizarea tratamentelor cu insecticide reducerea frecvenței
acestora
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Chromatomyia horticola (Goureau)
Denumire populară musculiţa minieră a mazării musculiţa minieră a crizantemei
Statut nu este organism de carantină specie extrem de răspacircndită icircn Europa prezentă şi icircn
Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă care atacă 268 de genuri din 36 de familii botanice printre care
Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Leguminosae Liliaceae Linaceae Solanaceae
Descriere
Adultul are o lungime de 2-25 mm lungime corpul de culoare neagră cu excepția capului și
picioarelor care sunt galbene Capul este mare globulos toracele prezintă două dungi laterale de
culoare gălbuie
Larvele tipice acefale (fără cap) apode (fără picioare) albe ajung la completa dezvoltare la 3
mm lungime
Ou alb neted şi strălucitor
Pupa de culoare verzuie se icircnchide la culoare icircn momentul apariţiei adulţilor
Fig1 Pupă (httpmediaeolorg ) Fig 2 Simptom de atac pe mazăre (gardenerwikiacom)
Simptome
Minele au formă liniară neregulată albicioase atacirct pe partea exterioară a frunzei cacirct și pe cea
inferioară Galeria este de lungime și grosime variabilă (grosime uniformă pe toată lungimea sau
mai mare la extremitatea terminală) Minele sunt vizibile mai adesea pe suprafața superioară a
frunzei decacirct pe partea inferioară a acesteia (fig 2)
Pupa rămacircne icircn mină icircntr-o cameră pupală de regulă pe suprafața inferioară a frunzei spiraculul
anterior penetrează epiderma minei şi este vizibil la exterior ca o pereche de cacircrlige mici (fig 1)
Larvele produc daune (mine) pe frunze care duc la ofilirea și căderea prematură a acestora Alte
daune rezultă de la femele care produc pete mici albe icircn mod normal de mică icircnsemnătate care
prin hrănire duc la perforarea frunzei
Biologie
Perioada larvară poate fi scurtă de exemplu 5 zile la temperatura de 23-28degC și este direct
proporțională cu temperatura Icircn ţările cu climat cald stadiul de pupă poate dura cel puțin 7-15
zile Specia poate avea 2ndash6 generații pe an Infestarea spaţiilor protejate este cauzată de utilizarea
unui material destinat plantării infestat şi prin pătrunderea adulţilor din exterior
Măsuri de management
Măsuri preventive
menţinerea serelor icircn stare perfectă de curăţenie
utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru capturarea adulţilor și inspectarea
periodică a plantelor icircn vederea depistării minelor și orifiicilor de hrănire care indică
prezența dăunătorului pe plantă
utilizarea plaselor de insecte care au rolul de a icircmpiedica intrarea adulţilor icircn seră
Măsuri curative
metode biologice utilizarea agenţilor biologici cum ar fi viespile parazite Dacnusa sibirica
Diglyphus isaea și Opius pallipes care pot asigura un control eficient al muștelor miniere Acești
paraziți sunt nativi din Europa și pot fi prezenți icircn seră icircn mod natural Dacnusa sibirica și Opius
pallipes depun ouăle icircn interiorul larvelor miniere parazitacircnd intern icircn timp ce Diglyphus isaea
depune ouăle icircn apropierea larvei gazdă larvele viespilor atacacircnd larva minieră de la exterior
Această specie poate fi găsită spontan după luna mai
metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar VOLIAM TARGO ndash
08 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha şi AFFIRM ndash 15 kgha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
VOLIAM TARGO - 3 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
AFFIRM - 3 zil
IMPORTANT
Efectuarea unui control fitosanitar strict icircn momentul icircnfiinţării culturii
Specia seamănă morfologic cu Chromatomyia syngenesiae identificarea necesitacircnd
examen microscopic de laborator
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute)
Denumire populară tripsul plantelor de seră
Plante gazdă specie foarte polifagă icircn condiții de seră tripsul produce pagube unui număr mare
de plante icircn special flori uneori este menționat ca dăunător la legume
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Descriere
Adult 14-17 mm lungime (femela) 11-12 mm (masculul) suprafaţa corpului puternic
reticulată de culoare maron negricioasă cu vacircrful abdomenului mai deschis la culoare (fig 1)
Picioarele galbene sau albe și antenele au opt segmente sunt de culoare galben deschis avacircnd
ultimul articol foarte lung şi subţire
Larva primul stadiu are culoarea albicioasă cu ochii roșii și devine galben după hrănire iar larva
de stadiul doi are 1mm lungime şi culoare galbenă
Pupa tripsul prezintă două stadii pupale (prepupă şi pupă) de culoare galbenă care se icircnchide cu
vacircrsta cu aripi rudimentare antene icircndoite icircnapoi peste cap Stadiile prepupal și pupal nu se
hrănesc
Ou de culoare albă și au formă de banană
Fig 1 Heliothrips haemorrhoidalis - adult și stadii imature (httpedisifasufledu)
Simptome Atacirct larvele cacirct şi adulţii atacă frunzele lăstarii și florile producacircnd pete de culoare
albă Atacul pe flori duce la deformarea acestora La atacuri puternice are loc necrozarea totală
sau parțială a organelor plantele atacate rămacircn mici iar fructificarea este redusă Pe fructe apar
pete brune iar dacă atacul se produce icircn perioada de creştere a acestora epiderma poate să crape
Biologie Tripsul plantelor de seră este partenogenetic și poate trăi cacircteva săptămacircni Ouăle
(aproximativ 25-50 pentru fiecare femelă) sunt depuse icircn ţesutul plantelor fiind acoperite cu
excremente Nu preferă frunzele tinere deoarece dezvoltarea rapidă a ţesuturilor distruge ouăle
dar nici pe cele foarte bătracircne Larvele apar icircn aproximativ 14-15 zile la temperatura optimă de
26-28degC şi 16-22 zile la 21-25degC Pragul de dezvoltare este de 11degC dăunătorul dezvoltacircnd o
generație icircn 17-18 zile anual prezentacircnd 4-7 generații chiar 12 Adulţii trăiesc pacircnă la 35 de zile
la 25-27degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
eliminarea buruienilor sau plantelor gazdă alternative
utilizarea răsadurilor libere de tripși
Măsuri curative
metode biologice
- Amblyseius cucumeris Amblyseius degenerans (acarieni prădători)
- Orius spp (ploşniţe prădătoare)
- Aelothrips fasciatus Frankliniothrips vespiformis (tripşi prădători)
- Dasyscapus parvipennis (musculiţă parazită)
metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare galbenă și albastră pentru
capturarea tripșilor adulţi
IMPORTANT
Heliothrips haemorrhoidalis poate fi identificat numai prin examinarea microscopică
Adulții și larvele sunt detectate prin examinarea suprafeței inferioare a frunzelor unde se
dezvoltă pete clorotice maronii și leziuni necrotice
Factorii care favorizează apariția şi evoluția tripsului sunt temperatura optimă de
dezvoltare și existența florilor cultivate icircn aceleași spații protejate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Lacanobia oleraceae Linnaeus Denumire populară molia tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate plante erbacee diverse plante ornamentale cultivate icircn seră
Descriere
Adult cu anvergura aripilor 35-45 mm cu aripile anterioare maron roşcat pacircnă la mov-maroniu
cu o stigmă (semn reniform) mică gălbuie cu o linie subterminală albă aripile posterioare gri-
maronii cu o tentă mai icircnchisă la marginea posterioară (fig1)
Larva de aproximativ 40 mm lungime de culoare verzuie gălbuie sau brun roşcată cu pete
foarte mici şi fine albe și mai puțin dese cu negru linii dorsale și subdorsale palide linia
spiraculară lată de culoare galbenă sau galben-portocalie cu marginea de deasupra mai
icircntunecată spiracule albe icircnconjurate cu negru capul verde deschis icircn primele două stadii
devine albicios pacircnă la maroniu deschis cu zone marmorate (fig 2)
Pupa 16-19 mm lungime suprafaţa punctată grosier la icircnceput de culoare maronie mai tacircrziu
ajunge de culoare neagră strălucitoare
Ou hemisferic 075 mm icircn diametru suprafaţă reticulată la depunere de culoare verzuie apoi se
deschide pacircnă la galben pal chiar alb
Fig1 Adult (httpswwwnaturespotorguk) Fig 2 Larva (httpswwwnaturespotorguk)
Simptome
- larvele tinere scheletuiesc frunzele pe măsură ce cresc atacă tulpinile şi fructele
Biologie adulţii nu zboară ziua se ascund icircn crăpăturile solului şi sunt vizibili destul de greu
uneori doar icircn momentul irigatului Fiecare femelă poate depune aproximativ 1000 de ouă icircn
pachete de 60-300 pe partea inferioară a frunzelor care eclozează icircn 8-10 zile Larvele trec prin
cinci-şapte stadii larvare ajungacircnd la completa dezvoltare icircn 33-39 de zile La icircnceput larvele
sunt gregare şi scheletuiesc frunzele apoi după prima năpacircrlire se dispersează dar datorită
capacităţii reduse de a coloniza alte plante numărul lor scade destul de mult Larvele de ultimele
vacircrste devorează frunzele dar au şi capacitatea de a ataca tulpina predispunacircndu-le la fracircngere
Icircn plus pot produce icircn urma hrănirii orificii mari atacirct icircn fructele necoapte cacirct şi coapte Pentru
icircmpupare larvele caută locuri uscate cum ar fi pereţi stacirclpi din lemn dar şi resturi de plante
icircmpuparea avacircnd loc icircntr-un cocon mătăsos
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere
icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de
infestare
Măsuri curative
metode biologice Bacillus thuringiensis este utilizat pe scară largă pentru a controla
Lacanobia Oleraceae dar este costisitor și necesită o aplicare repetată ceaţa termică pe bază de
Bacillus thuringiensis icircn doze de 1 2 și 4 kg ha reduce daunele pe care le poate cauza larvele
frunzelor și fructelor de tomate icircn sere
IMPORTANT
Atacul poate fi atacirct de puternic icircncacirct plantele atacate devin nevandabile
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Liriomyza bryoniae (Kaltenbach)
Denumire populară musca minieră a frunzelor de tomate
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie foarte polifagă (119 genuri din 31 familii de plante) Icircn spațiile protejate
este un dăunător principal al tomatelor
Descriere Adultul măsoară 2-3 mm lungime are corpul de culoare neagră-brună capul și toracele negre
Pe torace și abdomen prezintă 2 dungi longitudinale galbene Aripile sunt mai lungi decacirct
abdomenul Dorsal corpul este acoperit de perișori scurți Ca toate speciile de carantină din genul
Liriomza are scutelum de culoare galbenă vizibil ca o pată galbenă pe spate (fig 2)
Oul este sferic de 02-03 mm la depunere de culoare albă apoi devine gălbui
Larva este mică la eclozare 05 mm la completa dezvoltare atinge 3 mm lungime fără picioare
toracice sau abdominale și fără capsulă cefalică de culoare galbenă-verzuie sau crem cu
segmentația corpului vizibilă
Pupa are 17-21mm lungime și este de culoare castanie-icircnchis
Fig 1 Mina produsă de Liriomyza bryoniae Fig 2 Adult (femelă) de L bryoniae
(httpsgdeppoint) (httpsgdeppoint)
Simptome
Larvele minează caracteristic frunzele cauzacircnd galerii sinuoase inițial albe iar mai tacircrziu brune
Minele sunt alungite răsucite neregulat și nu sunt asociate cu nervurile frunzei (fig 1)
Excrementele de culoare neagră sunt depuse icircn zona mediană a galeriei sub forma unei linii
subțiri și icircntrerupte foarte des Larva la completa dezvoltare părăsește mina printr-o incizie icircn
epiderma superioară și se icircmpupează la exteriorul frunzei de regulă icircn sol Frunzele puternic
atacate se usucă parțial sau total și cad Cacircnd minează și tulpina plantelor acestea se ofilesc și se
usucă
Biologie
Are mai multe generații pe an icircn condiții de seră putacircndu-se icircnmulți permanent generațiile
suprapunacircndu-se La 1-3 zile de la apariție și de la icircmperecherea insectelor femelele depun ouăle
pe fața superioară a frunzelor plantelor gazdă O femelă depune 50-100 de ouă larvele eclozacircnd
după 5-11 zile Dezvoltarea larvei durează 8-11 zile iar la completa dezvoltare larva părăsește
frunza pătrunde icircn stratul superficial al solului și se icircmpupează stadiu care durează 4-8 zile O
generație se dezvoltă icircn 17-25 de zile
Măsuri de management
Măsuri preventive - utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru a detecta prezenţa adulţilor icircn cultură
- inspecția plantelor pentru a detecta frunzele cu galerii sau icircnțepăturile produse de femele pentru
hrănire avacircnd ca scop semnalarea din timp a prezenței daunătorului și alegerea metodei de
combatere cu cea mai mare eficiență
- utilizarea răsadurilor neinfestate și care să provină din locuri de producție libere de dăunatori
- distrugerea resturilor vegetale dezinfectarea solului și incintei
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius
palliles Chrysocharis parksi De asemenea pot fi utilizate preparate cu nematodul parazit
Neoaplectana carpocapsae şi specii prădătoare de insecte cum ar fi ploșnița Cyrtopeltis modestus
metode chimice tratamente cu următoarele produsele de protecţie a plantelor VOLIAM
TARGO - 06 - 08 lha (icircn funcţie de nivelul de infestare) AFFIRM ndash 15 kgha ACTARA 25
WG - 005 (0250 kg la 100 mp) aplicat la sol preventiv şi curativ
-utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum recomandacircndu-se acele produse care
afectează cel mai puţin fauna utilă
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
VOLIAM TARGO - 3 zile
AFFIRM - 3 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
IMPORTANT Principală sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din
serele icircnmulțitor
Răsadurile atacate pot fi compromise Frecvența plantelor atacate poate ajunge la 70-100
Fișa măsurilor privind managementul integrat al
organismului dăunător
Macrosiphon euphorbiae Thomas Denumire populară păduchele dungat al cartofului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă icircn ţara noastră se icircntacirclneşte pe plante legumicole şi floricole de Solanaceae atacirct icircn
cacircmp cacirct şi icircn spaţii protejate
Descriere
- formele aptere au corpul de culoare variabilă de la verde-gălbui pacircnă la roz chiar mov dorsal
cu dungi icircntunecate dorsal talie mare 3-36 mm Corpul este strălucitor iar ochii de culoare roşie
Antenele sunt mai lungi decacirct corpul iar corniculele lungi și subțiri lungimea lor ajungacircnd pacircnă
la vacircrful cozii (fig 1)
- formele aripate au culoare verde pacircnă la roz antenele şi corniculele mai icircnchise la culoare decacirct
formele aptere cu aripi bine dezvoltate
Fig 1 Macrosiphum euphorbiae ndash forma apteră
(httpinfluentialpointscom)
Simptome Daunele primare rezultă din efectele hrănirii coloniilor pe țesuturile tinere ce determină
slăbirea și distorsionarea creșterilor noi Afidele determină apariția petelor clorotice și
distorsionarea frunzelor piticirea și ofilirea plantelor
Daunele secundare sunt determinate de ciuperci (fumagina) de pe secrețiile de miere de
pe frunze și fructe rezultacircnd reducerea fotosintezei și calitatea fructelor
Dăunătorul afectează grav plantele prin transmiterea bolilor virale
Biologie M euphorbiae are 8-12 generații pe an o generaţie dezvoltacircndu-se icircn 2-3 săptămacircni Ca
şi alte afide prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) afidele femele dacircnd
naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este
supraaglomerată apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi Temperaturile mai mari
de 30degC duc la moartea insectelor icircn timp ce dezvoltarea este bună icircntre 5-25degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi
rezervor de virusuri
combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu
- paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus abdominalis Aphidius ervi Aphidius
colemani
- prădătorii Harmonia axyridis Adalia bipunctata Coccinella septepunctata Adonia
variegata Chrysoperla carnea Syrphus ribessi
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100
SC ndash075 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
IMPORTANT
Dăunătorul este vector pentru virusuri
Icircn sere inspecțiile fitosanitare și utilizarea de material de plantare neinfectat poate reduce
infestarea cu M euphorbiae
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Myzodes persicae Sulz Denumire populară păduchele verde al piersicului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specii lemnoase şi ierboase atacirct icircn cacircmp cacirct şi icircn sere şi răsadniţe
Descriere
-forma apteră (fără aripi) corp globulos oval de culoare verde-deschis sau verde icircnchis antene
negre exceptacircnd al treilea articol care este galben verzui spre bază (fig 1) Picioare galbene cu
tarse negre cornicule galben verzui cu vacircrfuri icircnchise la culoare Lungimea corpului 24-26 mm
-forma aripată corp verde gălbui sau roşcat capul şi toracele negre abdomenul are pe partea
dorsală o pată mare neagră precum şi 1-2 dungi transversale şi 4 pete laterale de aceeaşi culoare
Cornicule brune puţin icircngroşate median Aripile sunt bine dezvoltate Lungimea corpului 18-25
mm (fig 2)
Fig1 Nimfe (httpentnemdeptufledu) Fig3 Forma aripată (httpswwwcabiorg)
Simptome dăunătorul formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor care datorită
icircnţepăturilor şi sugerii sevei se necrozează şi se răsucesc (pseudocecidii) Cu timpul frunzele se
icircngălbenesc şi se usucă
Biologie - icircn seră se dezvoltă icircn tot cursul anului afidele se reproduc partenogenetic toate insectele
prezente sunt femele şi fiecare femelă dă naştere mai multor femele fără a fi nevoie să se
icircmperecheze aceste femele dau naştere nimfelor vii nu depun ouă
- populaţiile pot creşte exploziv descendenţa nou apărută icircncepe să se reproducă icircn doar 7 zile
- deoarece o colonie creşte icircn vacircrstă şi dimensiune pe plante individuale proporţia formelor
aripate creşte
- afidele pot fi găsite pe muguri tulpini şi suprafaţa interioară a frunzelor unele vor migra la noi
plante gazdă sau ţesuturile plantelor tinere şi vor căuta icircn mod activ ţesut moale proaspăt de
plante
- fiind predispusă să dezvolte forme aripate această specie este mai probabil să se răspacircndească
printr-o cultură mamă
Măsuri de management
Măsuri preventive
- utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură
- monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase (eficiente
pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor aptere şi
fenomenului de bdquorouă de miererdquo
- icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi
rezervor de virusuri
- combaterea afidelor existente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice
-specii parazitoide cum ar fi Aphidius colemani Aphidius matricariae și Aphidoletes
abdominalis Aphidoletes aphidimyza
- patogenul fungic Lecanicillium lecanii este compatibil cu insecticidele și este eficace icircmpotriva
M persicae icircntr-o gamă largă de culturi de seră dar numai acolo unde se poate menține o
umiditate ridicată cu succes se utilizează şi patogenul fungic Beauveria bassiana se recomandă
utilizarea patogenilor fungici mai ales cacircnd infestarea este incipientă tratamentele fiind repetate
la intervale de 3-5 zile
- aplicarea tratamentelor cu săpun s-a dovedit utilă icircn sere datorită toxicităţii reduse asupra
faunei utile
IMPORTANT
Este specie polifagă atacă peste 400 de plante gazdă
Specia este cunoscută ca principal vector al virusurilor producacircnd mozaicul la
Solanaceae
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Myzus ornatus Laing
Denumire populară păduchele păstacircrnacului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă deşi dăunătorul atacă icircn special culturile de păstacircrnac diferite plante ornamentale
este prezent şi icircn spaţii protejate provocacircnd daune importante la tomate
Descriere
Forma apteră corp galben verzui prezentacircnd dorsal pete castanii care formează racircnduri
tranversale fruntea prezintă tuberculi puternici antenele pacircnă la jumătatea corpului baza
ultimului articol antenal fiind de 35-5 ori mai lungă decacirct grosimea zonei mediane a acestuia
Corniculele au aspect solzos cu extremităţile drepte sau departate şi de nuanţă mai icircnchisă sau
mai deschisă cauda triunghiulară (fig1)
Forma aripată aripi de culoare galbenă abdomen cu o placă mare dorsală de culoare brună
care nu atinge marginile cornicule drepte uniform pigmentate cauda triunghiulară
Nimfa deschisă la culoare alb verzuie
Fig 1 Nimfe şi forme aptere (wwwinfluentialpointscom)
Simptome păduchele populează partea inferioară a frunzelor formacircnd colonii compacte
Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se gofrează se icircngălbenesc şi se usucă De
asemenea se observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe
se formează dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce
capacitatea fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub
denumirea derdquo rouă de miererdquo)
Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate
afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou
nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da
naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată
apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri
combaterea afidelor prezente icircn spaţiile protejate icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de
cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu specii de himenoptere parazite Aphidius matricariae
Praon volucre Lisiphlebus fabarum şi prădători din familiile Coccinellidae Chrysopidae
Syrphidae etc
IMPORTANT
Dăunătorul este cunoscut ca vector pentru diferite virusuri (peste 20 de virusuri)
La atac puternic producţia este semnificativ redusă şi de slabă calitate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Nezara viridula (Linnaeus) Denumire populară ploșnița verde a legumelor ploşniţa tomatelor şi a fasolei
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 30 de familii botanice icircn spaţii
protejate atacă cu preponderenţă ardeiul dar tomatele şi vinetele sunt atacate de asemenea
Descriere
Adultul 12-16 mm masculii sunt puțin mai mici decacirct femelele culoarea este uniform verde
deschis mai rar de nuanţă galbenă brună sau roşcată (fig 1) Articolele antenale 4 şi 5 şi o parte
din articolul al treilea de culoare roşie icircn partea distală Trei puncte albe mici sunt de obicei
evidente pe marginea anterioară a scutelului Culoarea punctelor de pe tegument corespunde cu
culoarea de bază a corpului
Ouăle alungite lipite unele de altele au formă de butoiaş de culoare crem-gălbui pe parcursul
dezvoltării devenind galben intens rozalii și icircn final portocaliu strălucitor
Nimfele au 5 stadii care se dezvoltă pe parcursul unei luni (30 zile) Culoarea nimfelor se
schimbă progresiv de la un stadiu la altul fiind predominant neagră la eclozare ajungacircnd ca
stadiul 5 să aibă culoarea verde Toate stadiile nimfale prezintă pe partea dorsală o serie de pete
albe aranjate icircn linii paralele (fig 2)
Fig 1 Adult (httpswwwcabiorg) Fig 2 Nimfă (httpswwwndsuedu)
Fig 3 - Atac pe fructe (httpjournalsusamvclujro)
Simptome atacă toate părțile plantelor inclusiv tulpina dar se hrănesc icircn special cu fructele și
lăstarii tineri ai tomatelor (fig 3) Icircn general pe fructe se observă orificii realizate prin perforarea
și sugerea țesuturilor formacircndu-se ulterior pete minuscule dure maronii sau negre Fructele
atacate nu se mai dezvoltă rămacircn mici și se stafidesc icircnainte de a ajunge la maturitate Icircn plus
prin injectarea salivei toxice se imprimă fructelor un gust şi miros neplăcut iar ţesuturile
degradate rămacircn ferme cacircnd fructele se coc La tomatele tinere atacul induce maturarea timpurie
reducerea dimensiunilor și greutății fructelor Punctele de hrănire devin porţi de intrare a
ciupercilor și bacteriilor
Biologie primăvara adulţii migrează din zonele icircnvecinate icircn spaţiile protejate atacacircnd culturile
plantelor gazdă Adulţii şi nimfele se hrănesc prin extragerea sevei plantelor icircn urma hrănirii
apăracircnd simptomele caracteristice
Femelele pot depune aproximativ 30-130 de ouă grupate icircntr-un singur strat pe fața inferioară a
frunzelor Perioada de incubație poate dura aproximativ 20 de zile icircn funcție de temperatură
Primul stadiu nu se hrăneşte şi nimfele stau grupate la locul de eclozare Stadiile nimfale doi şi
trei stau de asemenea grupate dar se dispersează dacă sunt deranjate icircn schimb stadiile patru şi
cinci şi adulţii se răspacircndesc icircn cultură
Măsuri de management
Măsuri preventive
- controlul riguros al buruienilor din spaţiile protejate şi din vecinătatea acestora reducacircnd astfel
numărul de insecte
- utilizarea culturilor capcană
- eliminarea locurilor de iernare preferate
- utilizarea de soiuri sau hibrizi rezistente la atac
- utilizarea de culturi alternative mai puțin atractive pentru insecte
Măsuri curative
metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare și
parazite ce pot icircn mod natural să mențină un nivel scăzut al gradului de atac icircn special asupra
pontei (Trissolcus spp Telenomus spp) dar şi specii entomopatogene (Bacillus thuringiensis)
IMPORTANT
Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate
Specie invazivă prezentă icircn Romacircnia din anul 2010 (Grozea şi colab 2012)
Este vector de virusuri
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Frankliniella occidentalis (Pergande) Denumire populară tripsul californian
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 250 de familii botanice icircn spaţii
protejate atacă cu preponderenţă tomate ardei castraveți vinete pepeni salată ceapă praz dar
și specii de flori
Descriere
Adult au aproximativ 2 mm corpul este oval-alungit convex dorsal masculii fiind mai mici
decacirct femelele (09 mm) La femele culoarea variază de la galben deschis icircn perioada de vară
pacircnă la maron accentuat iarna icircn timp ce masculii au culoarea gălbui deschis aproape albă
Antenele prezintă 8 articole (fig 1)
Larvă la eclozare sunt albe-hialine cu lungimea de 05 mm apoi culoarea devine gălbui deschis
şi ating15 mm antenă cu şase segmente
Pupa este imobilă
Ou sunt opace reniforme
Fig 1 Adulți (httpswwwcabiorg) Fig 2 Atac pe fructe (httpwwwtswvramporg) Simptome adulții și larvele icircnțeapă și sug seva din țesuturile frunzelor florilor și fructelor Pe
organele atacate se observă pete de decolorare care devin argintii sau brune Pe frunzele atacate
simptomele se pot observa de-a lungul nervurilor Din cauza atacului organele afectate se pot
deforma și devin succeptibile pentru instalarea ciupercilor și bacteriilor patogene (fig 2) Ritmul
de creștere al plantelor este icircncetinit bobocii florali datorită atacului nu se mai deschid la atacuri
mari obținacircndu-se producții reduse fără aspect comercial
Biologie icircn seră tripsul se icircnmulțește pe tot parcursul anului și poate avea icircntre 12 și 15 generații
Temperatura optimă de dezvoltare este de 25ordmC Femelele depun ouăle icircn țesuturile frunzelor
florilor dar și pe fructe O femelă poate depune icircntre 20 și 40 de ouă acestea fiind sensibile la
uscăciune și temperaturi scăzute Larvele au patru stadii de dezvoltare primele două sunt foarte
active producacircnd pagube organelor pe care se dezvoltă Larvele se retrag pentru icircmpupare icircn sol
uneori icircn florile plantelor gazdă Ciclul biologic icircn seră este complet icircn 14 zile la temperaturi de
30degC şi 44 de zile la temperaturi de 15 ordmC Durata de dezvoltare este de 1-3 zile larvele de prima
vacircrstă trei zile larvele de vacircrsta a doua o zi stadiul de prepupă 10 zile stadiul de pupă iar
femelele adulte trăiesc icircn general 40 de zile
Măsuri de management
Măsuri preventive
- utilizarea la plantare a unui material liber de tripşi
- monitorizarea culturilor prin capcane lipicioase de culoare albastră sau galbenă pentru
depistarea insectelor şi inspectarea periodică a plantelor pentru evidenţierea larvelor
- icircndepărtarea plantelor cu simptome de virus pentru a preveni infestarea altor plante
- arderea resturilor de plante după desființarea culturilor din spații protejate
- icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de infestare şi
rezervor de virusuri
- instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de
pătrundere a tripşilor icircn spaţiu
- mulcirea cu folie pentru a bloca retragerea larvelor icircn sol
Măsuri curative
metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de
a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate
săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)
metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare
Amblyseius barkeri Amblyseius cucumeri Amblyseius degenerans Anthocoris nemorum
Chrysoperla carnea Orius spp Sunt menționați și nematozi paraziți ai speciei Steinernema
feltiae dar și fungi entomopatogeni ca Verticillium lecanii Zimm
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOSPILAN 20
SP 20SG GAZELLE ndash 004 KOHINOR 200 SL TALENT ndash 075 lha SANOMECTIN
PRO 18 - 60-80 mlhl
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- MOSPILAN 20SP GAZELLE - 3 zile
- KOHINOR 200 SL TALENT - 7 zile
- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile
IMPORTANT
Vector de viroze acest trips transmite icircn stadiul de larvă la tomate virusul de carantină
TSWV (Tomato spotted wilt virus) și TSV (Tobacco streak ilavirus) ambele deosebit de
dăunătoare pentru culturile de tomate
Specia prezintă rezistenţă la o serie de produse de protecţie a plantelor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Polyphagotarsonemus latus (Banks)
Denumire populară păianjenul lat acarianul lat
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă atacă cu preponderenţă tomate ardei gras vinete fasole
castraveți cartof și alte specii cultivate icircn sere solarii și cacircmp
Descriere
- femelele adulte au 165-200 microm lungime piriforme de culoare alb-gălbuie Masculii sunt mai
mici aproximativ 110 microm lungime corpul este aplatizat avacircnd culoarea gălbuie (fig 1) Nimfele
sunt transparente acest stadiu putacircnd dura 1-3 zile Oul este oval hialin pe suprafaţa lui sunt
prezente mai multe racircnduri longitudinale de bulbi caracteristice speciei
- avacircnd dimensiuni microscopice acești acarieni nu se pot observa cu ochiul liber dar simptomele
de atac sunt vizibile
Fig 1 Adulți (httpswwwentocsiroau) Fig 2 Atac pe tomate (httpswwwpestnetorg)
Simptome Larvele și adulții se hrănesc cu seva țesuturilor icircn principal pe foliajul tacircnăr pe
partea inferioară a frunzelor dar colonile pot fi prezente şi pe alte organe ale plantei cum ar fi
boboci florali fructe lăstari Atacul porneşte de la bază şi se răspacircndeşte spre partea superioară
Plantele prezintă următoarele simptome stagnarea creșterii ramificarea puternică icircn zona de
vacircrf uscarea și căderea bobocilor floriferi avortarea florilor gofrarea decolorarea micşorarea
deformarea brunificarea şi suberificarea frunzelor brunificarea şi suberificarea fructelor (fig 2 )
La atac puternic cultura poate fi compromisă icircn special prin uscarea pedunculilor florali şi
suberificarea fructelor
Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului Icircn condiții optime icircn
sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile Femelele depun 35-50 de ouă pe partea
inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Acest dăunător poate fi răspacircndit de către
insecte (musculița albă și afide forma aripată) şi cu sol infestat Populaţia de acarieni creşte rapid
icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată
Măsuri de management
Măsuri preventive măsuri agrotehnice controlul culturii precedente pentru a preveni transmiterea acarianului de
la un sezon la altul curăţarea serei şi a echipamentelor (ex instalaţiile de irigare) creşterea
nivelului de umiditate deoarece influenţează negativ dezvoltarea acarienilor icircndepărtarea
plantelor cu simptome pentru a icircmpiedica răspacircndirea icircn cultură controlul periodic al răsadurilor
şi culturilor din seră pentru semnalarea timpurie a dăunătorului aplicacircnd ulterior măsuri de
combatere icircn timp util
Măsuri curative
metode biologice
-pentru menținerea unor densități scăzute icircn sere se pot utiliza specii de acarieni prădători
Phytoseiulus persimilis Amblyseius californicus Neoseiulus barkeri sau alte specii prădătoare
cum ar fi Macrolophus caliginosus De asemenea pentru reducerea nivelului populaţiilor de
acarieni se realizează cu ciuperca entomopatogenă Beauveria bassiana
- tratamentele cu extract de usturoi sunt eficiente icircmpotriva acarienilor
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor
- VERTIMEC PRO ndash 12 lha şi
- APACHE ndash 015-1 lha
-icircn condiții de seră tratamentele cu acaricide ar trebui aplicate doar icircn situaţia icircn care controlul
biologic nu a fost eficient se realizează la atingerea pragului economic de 1-3 acarienifrunză sau
5-8 plante atacate şi se selectează astfel icircncacirct să fie protejată fauna utilă şi albinele
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
- Timp de pauză
- VERTIMEC PRO- 3 zile
- APACHE- 3 zile
IMPORTANT
Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate la tomate
Este o specie extrem de polifagă
Unele populaţii de acarieni au dezvoltat rezistenţă la unele grupe de produse chimice
Controlul poate fi dificil la soiurile cu frunze gofrate
Fișa măsurilor privind managementul integrat al
organismului dăunător
Spodoptera exigua (Huumlbner) Denumire populară buha cucurbitaceelor
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă
Spodoptera exigua are o gamă largă de plante gazdă insecta fiind dăunătoare culturilor de
legume cacircmp și flori Printre culturile de legume susceptibile se numără tomatele sparanghelul
fasolea sfecla brocoli varza conopida țelina vinetele salată ceapa mazărea ardeii cartoful
ridichea spanacul cartoful dulce napul
Descriere
Adult de mărime medie anvergura aripilor 25-30 mm aripile anterioare de culoare gri ndash
maronii de obicei cu un model neregulat şi o pată deschisă de forma unei alune aripile
posterioare uniform gri sau albe tivite cu o linie icircnchisă pe margini (fig 2)
Larve icircn mod normal prezintă cinci stadii au culoare variabilă verde deschis sau gălbui icircn
primele două stadii apar dungi deschise icircn stadiul trei colorate mai icircnchis dorsal icircn stadiul patru
icircn stadiul cinci au variaţii de culoare de la verde dorsal cu roz sau galben ventral şi o linie albă
laterală Dorsal se poate observa o serie de pete icircnchise la culoare uneori larvele pot fi foarte
icircnchise la culoare aproape negre (fig 1)
Ou circular de culoare alb-verzuie acoperit cu un strat de solzi dacircnd aparenţă pacircsloasă
Pupă prezentă icircn sol de culoare brun-deschis aproximativ 15-20 mm
Fig 1 Larve Spodoptera exigua Fig 2 Adult Spodoptera exigua
(httpentnemdeptufledu)
Simptome Femelele depun oăle icircntr-o masă de 50-150 ouă pe dosul frunzei adesea aproape de inflorescenţe
sau vacircrful lăstarilor O femelă poate depune icircntre 300 şi 600 de ouă şi acestea eclozează icircn două-
trei zile Larvele tinere sun gregare icircn primele vacircrste (stau icircmpreună) se hrănesc pe partea
inferioară a frunzelor lăsacircnd intactă epiderma superioară şi nervurile mari Larvele mai mari
devin solitare produc perforaţii neregulate icircn frunze iar cele de ultimele vacircrste cauzează
defolierea completă aplantelor La tomate pot fi consumaţi mugurii și punctele de creștere iar
fructele perforate
Biologie Numărul de generații variază icircn funcție de condițiile climatice Ciclul biologic poate fi
complet de la cacircteva zile pacircnă la 24 de zile O larvă la 20 de plante de tomate poate produce
pagube economice
Măsuri de management
Măsuri preventive
- inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă
(pragul de acţiune este 03 larveplantă
- icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere
- icircndepărtarea buruienilor din zonele icircnvecinate
- icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii icircn mod regulat
- utilizarea de bariere (capcane)
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea
- virusului nuclear polihedrosis obţinut din Spodoptera exigua care are capacitatea de a
omoricirc larvele icircn 3-6 zile
- unor produse pe baza bacteriei Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a
doua generaţie) şi ciupercii Beauveria bassiana
- nematozilor entomopatogeni (Rhabditida Steinernematidae și Heterorhabditidae) dar
eficacitatea nematozilor icircn omoracircrea larvelor este dependentă de gradul de umiditate
de aceea nematozii sunt mai eficienţi cacircnd larvele coboară icircn sol pentru icircmpupare
- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus
maculiventris
metode chimice LANNATE 20 SL ndash 125 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
LANNATE 20 SL - 7 zile
IMPORTANT
Fluturele este un dăunător polifag
Daunele sunt determinate de hrănirea larvelor care lasă plantele complet defoliate
Controlul buruienilor este important deoarece plantele spontane reprezintă o sursă de
infestare
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Tetranychus urticae Koch
Denumire populară păianjenul roşu comun
Plante gazdă este cea mai polifagă specie de acarian icircn spaţii protejate atacacircnd peste 300 de
specii de plante gazdă
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Descriere
adult este extrem de mic abia vizibil cu ochiul liber femelele adulte măsoară aproximativ 04
mm lungime sunt de formă elipsoidală au culoare variabilă de la verde deschis brun şi galben
pacircnă la carmin sau roşu icircnchis masculul este piriform şi mai mic decacirct femela măsuracircnd 022-
035 mm lungime dar şi de culoare mai deschisă (fig1) Femele prezintă două forme de vară de
culoare galbenă pacircnă la verde cu două pete negre dorsal şi de iarnă care este mai icircnchisă la
culoare adesea portocalie sau roşie Culoare poate varia şi icircn funcţie de planta gazdă dar şi de
alţi factori
larva are formă elipsoidală de culoare galben-palid la eclozare devine verde-gălbui după hrănire
şi prezintă numai trei perechi de picioare (fig 2)
ou formă sferică de culoare pală translucid se icircnchide la culoare pe parcursul dezvoltării
Fig 1 Adulţi (mascul şi femelă) (httpswwwcabiorg) Fig 2 Ou şi larvă (httpjennytfrecwsuedu)
Simptome
-păianjenii colonizează partea inferioară a frunzelor iar prin icircnţepăturile pe care le produc
celulele ţesutului se golesc icircn urma absenţei sevei şi provoacă icircngroșarea sau icircngălbenirea
frunzelor Petele necrotice apar icircn stadiile avansate ale leziunilor frunzelor
-pe măsură ce infestarea devine severă frunzele par bronzate sau argintii devin fragile și cad
prematur plantele nu mai fructifică normal şi dau recolte scăzute
-defolierea completă poate apărea dacă acarienii nu sunt controlați
-atacul acarienilor la floarea deschisă provoacă o icircnroșire și dispariția petalelor care seamănă cu
arderea prin pulverizare
-frunzele şi tulpina plantelor sunt acoperite cu ţesătura acarienilor vizibilă cu ochiul liber
Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului dezvoltarea avacircnd loc
icircntre 12 şi 40degC Icircn condiții optime icircn sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile
Femelele depun 35-50 de ouă pe partea inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Poate
fi răspacircndit prin activitatea omului (unelte deplasarea icircn seră) cu plante infestate curenţi de aer
insecte (musculița albă și forma aripată a afidelor) dar şi cu sol infestat Populaţia de acarieni
creşte rapid icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată
Măsuri de management
Măsuri preventive
curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre
ciclurile de cultură
creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de
acariani (dar favorizează bolile fungice)
controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora
Măsuri curative
metode biologice
-pentru controlul dăunătorului sunt folosiţi cu succes prădătorii cel mai eficient fiind acarianul
Phytoseiulus micropilis acesta putacircnd reduce pacircnă aproape de zero populaţia acarianului Alte
specii de acarieni prădători eficace Neioseiulus californicus N fallacis N longispinosus
Galemdromus occidentalis (rata de eliberare a prădătorilor depinde de densitatea acarianului
fitofag de cultură temperatură)
- lansarea buburuzelor din genul Stethorus foarte eficientă fiind specia Stethorus punctillum care
poate consuma 1000 de ouă de acarieni icircn 2-3 săptămacircni
- utilizarea tripşilor prădători cum ar fi Scolothrips sexmaculatus (eficientă mai ales pentru
spaţiile uscate şi cu temperaturi mari
- preparatele entomopatogene avacircnd la bază ciupercile Enthomophthora thaxteriana şi E
adjarica s-au dovedit eficiente cu condiţia să se menţină o umiditate atmosferică aproape de
saturaţie o anumită perioadă de timp
-utilizarea de produse alternative cum ar fi săpun sau ulei esențial de muşeţel oregano
portocale care ar putea fi utile pentru limitarea dezvoltării acarianului
metode chimice cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM TARGO - 06-08
lha KANEMITE SC pentru plante cu icircnălţimea lt 50 cm ndash 0625 l ha icircn 600 l apă pentru
plante cu icircnălţimea icircntre 50-125 cm ndash 0938 lha icircn 900 l apă pentru plante cu icircnălţimea ˃125 cm
ndash 125 lha icircn 1200 l apă APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile INVERT
18 EW 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile
Timp de pauză
- VOLIAM TARGO - 3 zile
- KANEMITE - 7 zile
- APACHE - 3 zile
- INVERT 18 EW - 3 zile
IMPORTANT
Este una din speciile de acarieni care se găsesc frecvent icircn spaţii protejate şi produc daune
economice la culturile afectate
Acarianul poate trăi și pe plante spontane ceea ce poate constitui o sursă de infestare
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Thrips tabaci Lind
Denumire populară tripsul tutunului tripsul cepei
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă este o specie polifagă care atacă specii de plante din 25 familii botanice ex
legume (tomate ardei castraveţi vinete varză salată conopidă ) flori (trandafir garoafă
crizanteme gerbera orhidee) pomi (cais prun piersic) etc Dăunătorul este prezent atacirct icircn spaţii
protejate cacirct şi icircn cacircmp
Descriere
Adult 08-1 mm lungime corp alungit icircngust şi plat de culoare galbenă sau brună ndashcastanie
Antenele sunt formate din şapte articole Picioarele sunt galbene femurul şi tibia cu nuanţe slab
cenuşiu Aripile anterioare sunt de culoare uniform brun gălbuie prezintă două nervuri
longitudinale cu franjuri pe margine iar cele posterioare prezintă o singură nervură longitudinală
(fig1)
Larva asemănătoare cu adultul de culoare albă-palidă la icircnceput apoi verzuie sau gălbuie are
09-1 mm lungime antene din şase articole
Ou eliptic albicios depus icircn epiderma frunzelor sau florilor
Fig 1 Adult Fig 2 Atac pe frunze
( wwwbioforceconz) (www7inrafr)
Simptome adulţii şi larvele colonizează frunzele vacircrfurile vegetative şi florile şi sug seva din
ţesuturi producacircnd daune directe Icircn urma atacului apar pete galbene-cenuşii mai ales de-a lungul
nervurilor şi icircn timp ţesuturile atacate se necrozează De asemenea foliajul prezintă numeroase
pete argintii care corespund celulelor golite de conţinut (fig 2)
Biologie icircn condiţii de seră nu intră icircn diapauză se icircnmulţeşte tot tipul anului avacircnd pacircnă la 10
generaţii uneori 14 De asemenea cacircnd temperatura şi umiditatea sunt optime o generaţie se
dezvoltă icircn 16-20 de zile icircn schimb durează 20 de zile la 20oC şi 11 zile la 30
oC La 25degC durata
stadiilor a fost de 6 zile pentru ou 61 zile pentru larvă 14 zile pentru nimfă şi de 28 zile pentru
adult O femelă poate depune pacircnă la 50 de ouă pe parcursul vieţii
Măsuri de management
Măsuri preventive
rotaţia culturilor
folosirea foliei de mulci pentru a bloca contactul tripsului cu solul (tripsul se transformă
icircn adult icircn sol)
icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de
infestare şi rezervor de virusuri
instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de
pătrundere a tripşilor icircn spaţiu
arderea resturilor de plante rămase la desfiinţarea culturii
Măsuri curative
metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de
a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate
săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)
metode biologice tratamente cu Amblyseius swirskii Typhlodromus tripsi (acarieni prădător)
Aelothrips fasciatus (trips) Coccinella 7-punctata Coccinella undecimpunctata (buburuze)
Chrysoperla carnea
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -
10 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl VERTIMEC 18 EC ndash 60 ndash 80 mlhl
MATCH 050 EC ndash 15 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- VYDATE 10 L - 21 zile
- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile
- VERTIMEC 18 EC - 3 zile
- MATCH 050 EC - 7 zile
IMPORTANT
Atacul este foarte periculos la răsaduri
Dăunătorul este vector principal icircn transmiterea tospovirusurilor la tomate ardei
castraveţi inclusiv Tomato spotted wilt virus
Identificarea larvelor şi adulţilor se face prin analiză la microscop
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Trialeurodes vaporariorum Cockerell
Denumire populară musculița albă de seră
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie extrem de polifagă culturile de tomate din spațiile protejate fiind adesea
cele mai sever infestate
Descriere Adultul prezintă corpul alungit alb-gălbui acoperit de o secreție ceroasă albă pulverulentă (fig
1) Aripile de culoare albă nepătate bine dezvoltate și cu nervațiune redusă și rotunjite la bază
sunt ținute relativ plane cacircnd sunt icircn repaus Dimensiunile corpului sunt mici de 115- 15 mm
masculul fiind ușor mai mic decacirct femela
Oul este fusiform cu diametrul de 022-024 mm prevăzut cu un pedicel scurt la depunere fiind
de culoare alb-gălbui iar după două zile devine negru-violet cu reflexe metalice
Nimfa neonată are forma ovală de culoare galbenă-palid cu ochii roșii Ultimul stadiu de
dezvoltare al nimfeii denumit bdquopupariurdquo este de formă ovală turtit dorso-ventral cu colorit
verde pal și acoperit de o secreție ceroasă albă Pe partea dorsală a frunzei se văd ca niște
picături mici albe cu aspect ceros
Fig 1 Musculița albă de seră icircn diferite stadii de dezvoltare (http www7inrafr)
Simptome Adulții și larvele formează colonii pe spatele frunzelor icircn urma atacului frunzele se gofrează se
icircngălbenesc se usucă pornind de la margine și cad Pe frunze apare fenomenul de rdquorouă de
miererdquo din cauza dejecțiilor zaharoase ale insectei și ulterior acestea se acoperă cu fumagină
Plantele atacate au colorație anormală apare piticirea se ofilesc au creştere icircntacircrziată dau
producții reduse și chiar se usucă
Biologie Icircn condiții de seră musculița se dezvoltă icircn tot cursul anului putacircnd avea 10-12
generații care se suprapun astfel că icircn același timp sunt prezente toate stadiile După 2-3 zile de
la apariție femela icircncepe depunerea pontei alcătuită din 10-50 ouă numărul total depus de o
femelă fiind icircntre 100-500 Ouălele sunt depuse pe partea inferioară a frunzelor grupate icircn cerc
sau izolat Incubația la temperatură medie de 20-23ordm C durează 9-13 zile stadiul nimfal 9-11
zile iar stadiul de pupariu 7-12 zile Durata ciclului de dezvoltare este de 4-6 săptămacircni icircn seră
Dezvoltarea este influențată de temperatură umiditate atmosferică lumină și planta gazdă
Măsuri de management
Măsuri preventive
-distrugerea resturilor vegetale dezinfecţia solului și a incintei icircndepărtarea buruienilor care pot
fi surse de infestare din sere și din jurul spațiilor protejate
-utilizarea răsadurilor care să provină din locuri de producție libere de dăunători
- monitorizarea culturilor prin amplasarea capcanelor lipicioase care permit detecţia dăunătorului
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea de preparate fungice pe bază de Beauveria bassiana
Paecilomyces fumosoroseus Verticilium lecanii diferite specii de prădători Chrysopa carnea
Hippodamia comvergens Macrolophus caliginosus Delphastus pusillus sau specii de paraziți
Encarsia formosa și E mundus
- rezultate bune dau şi stropirile cu soluție din săpun de casă sau cu soluții obținute din tutun coji
de portocale sau lămacirci sau din ardei iuți
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor PROXIMO ndash50-
75 mlhl HARPUN- 75 ml100 l apa de la apariţia inflorescenţelor pacircnă la coacere prima
aplicare efectuacircndu-se la apariţia primilor adulţi VYDATE 10 G ndash 30-55kghaVYDATE 10L ndash
10 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha SANMITE 10 EC ndash 15 lha JUVINAL 10 EC ndash
005ha LIDER 200 SL ndash 075 lha
- utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum doar icircn situații de urgență
preferacircndu-se acele produse care sunt selective pentru duşmanii naturali Se va urmări acoperirea
cu soluție icircn special a părții inferioare a frunzelor
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză PROXIMO - 3 zile
HARPUN - 3 zile
VYDATE 10G - 21 zile
VYDATE 10L - 21 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
SANMITE 10 EC - 3-7 zile
JUVINAL 10 EC - 1-3 zile
LIDER 200 SL - 3 zile
IMPORTANT
Specie DEOSEBIT de dăunătoare pentru plantele cultivate icircn spaţii protejate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tuta absoluta Meyrick
Denumire populară molia minieră a frunzelor minierul tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă dăunător al culturii de tomate dar poate ataca şi alte plante din familia
Solanaceae cum ar fi Solanum tuberosum (cartof) Solanum melongena (vinete) Capsicum
annuum (ardei) diverse buruieni icircn Italia a fost semnalat şi pe Phaseolus vulgaris (fasole)
Descriere
Adult culoare brună-cenuşie uşor argintată cu pete mici negre pe aripile anterioare are
lungimea de 5-7 mm anvergura aripilor de 8-10 mm antene filiforme (fig1)
Larva are 05 mm de culoare crem şi capul negru la eclozare atinge 7-10 mm la completa
dezvoltare este de culoare galben-verzuie uneori cu tentă roşcată şi icircn ultimul stadiu prezintă o
bandă neagră pe protorace (fig 2)
Ou eliptic de culoare variabilă de la alb pacircnă la galben la depunere devine aproape negru icircn
momentul eclozării
Pupa de culoare verzuie la icircnceput devine brun icircnchis icircn momentul apariţiei adultului
Fig 1 Adult Fig 2 Larvă
(foto ANF) (foto ANF)
Simptome ponta este depusă pe partea inferioară a frunzelor Larvele atacă toate părţile aeriene
ale plantelor de tomate şi pot produce pagube icircn toate stadiile de dezvoltare ale plantelor Acestea
produc prin hrănire mine neregulate care icircn stadiu avansat de atac devin necrotice Galeriile
produse icircn tulpină influenţează negativ dezvoltarea plantelor Fructele pot fi atacate icircncă de la
apariţie şi galeriile formate pot fi invadate ulterior de patogeni secundari
Larvele pot fi depistate cu uşurinţă deoarece preferă staţionarea pe mugurii apicali flori sau
fructele icircn formare pe care se văd resturi de culoare neagră produse prin hrănire
Biologie insecta are un potenţial productiv foarte mare ciclul biologic fiind complet icircn 29-38
zile Ouăle sunt depuse pe partea aeriană a plantelor o femelă depunacircnd icircn cursul vieţii
aproximativ 260 de ouă Eclozarea durează 5-7 zile la temperatura de 26-30degC şi umiditate
relativă de 60-75 larvele trecacircnd ulterior prin 4 stadii larvare icircn aproximativ 20 de zile
Icircmpuparea are loc icircn sol la o adacircncime de 1-2 cm icircn interiorul minelor sau pe frunze Dăunătorul
nu intră icircn diapauză atacircta timp cacirct există hrană disponibilă După 10-13 zile de la icircmpupare apar
adulţii care pot trăi 30-40 zile icircn condiţii optime de laborator
Căi de răspacircndire prin plante destinate plantării fructe ambalaje zborul adulţilor
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
monitorizarea culturii prin instalarea capcanelor care au rol de a pune icircn evidenţă prezenţa
dăunătorului dar şi de colectare a indivizilor
asigurarea etanşeităţii serelor şi utilizarea plaselor de insecte
smulgerea şi distrugerea prin ardere a plantelor suspecte a fi infestate
eliminarea icircn totalitate a buruienilor gazdă din imediata vecinatate
Măsuri curative
metode biologice prin
- tratamente cu BACTOSPEINE DF 033-066 kgha administracircndu-se de la eclozare şi icircn
primele stadii
- insecticide bazate pe bacteria Bacillus thuringiensis
- paraziţi Trichogramma cacoeciae
- prădători Nesidiocoris tenuis Macroliphus caliginosus
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM
TARGO ndash 08 lha ALVERDE ndash 10 lha NUPRID AL 200 SC ndash 10 lha AFFIRM ndash 15 kgha
ACTARA 25 WG ndash 02 kgha
- tratamentele sunt necesare mai ales icircn ciclul doi de cultură
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
VOLIAM TARGO - 3 zile
ALVERDE - 3 zile
NUPRID 200 SC - 3 zile
AFFIRM - 3 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
BACTOSPEINE DF - nu este necesar
IMPORTANT
La tomate au fost icircnregistrate pierderi de recoltă icircntre 50-100
Combaterea chimică este dificilă datorităţii capacităţii larvelor de a se hrăni icircn interiorul
frunzelor şi potenţialului biotic ridicat
Adulţii sunt nocturni deci greu de detectat icircn timpul zilei
225 Nematozi
1 Meloidogyne spp ndash nematozi galicoli
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Meloidogyne spp Goeldi
Denumire populară nematozi galicoli
Statut nu sunt organisme de carantină prezente icircn Romacircnia Speciile semnalate icircn sere sunt
Meloidogyne arenaria M incognita şi M javanica
Plante gazdă extrem de polifage fiind semnalate pe mai mult de 1500 specii de plante care
aparțin la peste 40 familii botanice Icircn țara noastră produc daune mari la tomate cultivate icircn spaţii
protejate
Descriere adulţii prezintă dimorfism sexual evident prin forma şi dimensiunile celor două sexe
femelele au corpul rotund icircn timp ce masculii sunt vermiformi
Fig 1 Gale pe rădăcini de tomate (https wwwforestryimagesorg)
Simptome Primele simptome se manifestă prin ofilirea frunzelor și stagnarea icircn creștere urmată
de uscarea plantei de la vacircrf spre bază După 3-4 săptămacircni pe rădăcini se observă apariția galelor
specifice (fig 1) Pagubele produse culturilor sunt icircn funcție de gradul de infestare a solului și de
momentul cacircnd se produce atacul la nivelul rădăcinilor Icircn cazul plantelor tinere un atac puternic
poate compromite cultura La nivelul galelor vasele libero-lemnoase sunt opturate iar circulația
sevei se icircntrerupe determinacircnd putrezirea rădăcinilor și uscarea plantelor Icircn cele mai multe
cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și Verticillium spp care
grăbesc pieirea plantelor
Biologie Icircn seră nematozii galicoli ai rădăcinilor se icircntacirclnesc icircn tot cursul anului și pot avea 4-8
generații O femelă poate depune icircntre 300-1000 ouă dar icircn condiții optime numărul ouălor poate
ajunge pacircnă la 2000 Larvele de vacircrsta a II-a numite și larve de invazie se răspacircndesc icircn sol icircn
căutarea rădăcinilor diferitelor plante le perforează și pătrund icircn țesuturi de regulă icircn apropierea
vacircrfului de creștere După o perioadă scurtă de hrănire larvele devin imobile și rămacircn icircn aceleași
locuri pacircnă la sfacircrșitul dezvoltării Odată cu hrănirea larvele secretă niște enzime care determină
hipertrofierea țesuturilor din zonele de atac dacircnd naștere la niște umflături denumite gale Icircn
condiții termice normale numărul femelelor este mai mare decicirct cel al masculilor icircn timp ce la
temperaturi scăzute numărul masculilor este mai mare decacirct al femelelor Durata ciclului biologic
este influențată de temperatura și umiditatea solului precum și de calitatea hranei variind icircntre
25-90 zile
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea unor răsaduri sănătoase libere de nematozi
menţinerea solului curat rotaţia culturilor icircndepărtarea buruienilor
crearea și folosirea de soiuri și hibrizi cu rezistență la nematozi prin transferul unor gene
de rezistență de la specia Lycopersicum peruvianum cum ar fi Ronita Rossol Piernita
Piersol Anahu Gilestar sau cei produşi icircn țara noastră Oltbrid Craiobrid IR-18 IR-34
M-14
deschiderea serelor şi oprirea icircncălzitului icircn anumite perioade pe timpul iernii
Măsuri curative
metode fizice dezinfectarea solului prin tratamente termice cu aburi la temperaturi de
90-100ordmC timp de 2-3 ore dă rezultate bune dar icircn prezent această metodă se practică pe
scară redusă datorită consumului ridicat de energie și a costului acesteia o soluţie mai
ieftină este solarizarea solului
metode biologice aplicarea agenţilor Pasteuria penetrans utilizat icircn controlul M
incognita pe tomate și Paecilomyces lilanicus icircn controlul M incognita pe cartof
Verticillium chlamydosporium parazitează ouăle icircn UK
metode chimice utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar BASAMID
GRANULE 500 kgha la sol cu icircncorporare icircnainte de plantare VYDATE 10 L -10 lha
NEMATHORIN 10 G ndash 15 kgha aplicat pe racircnd VYDATE 10 G ndash 30 -55 kgha
VELUME PRIME 400 SC ndash 625 mlha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- BASAMID GRANULE - nu este necesar
- VYDATE 10 L - 21 zile
- NEMATHORIN 10 G - 70 zile
- VYDATE 10 G - 21 zile
- VELUME PRIME 400 SC - nu este necesar
IMPORTANT
Identificarea cu acurateţe a speciilor presupune examen microscopic de laborator
Icircn cele mai multe cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și
Verticillium spp care grăbesc pieirea plantelor
Bibliografie selectivă
- Alexandri Al Olangiu M Petrescu M Rădulescu E Rafailă C (1972) - Tratat de
fitopatologie agricolă Ed Academiei RSR p 72-76
- Alford D V (1991amp1995) ndash A colour atlas of pest of ornamental trees shrubs and flowers
Manson Publishing
- Costache M Roman T Costache C (2003) ndash Ghid pentru recunoașterea și combaterea bolilor
și dăunătorilor la legume Ed Agris p 115
- Csoka G (2003) ndash Leaf mines and leaf miners Forest Research Institute Tipografia Agroform
Budapest pag 37-39
- Deheleanu A Albina Macedon - Extras Producţia Vegetală Horticultura nr 101981
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare pag 25-28
- Dobreanu Ecaterina Manolache Constantin (1969) ndash Fauna RSR- Insecta Vol VIII fascicula
5 Homoptera pag 90 Editura Academiei RSR București1969
- Dobrin Ionela Frăsin Loredana Pașol P (2007) ndash Tratat de entomologie specială Editura
Ceres București pp 5-398
- Docea E Severin V Baicu T Pop I (1976)- Icircndrumător pentru recunoașterea și combaterea
bolilor plantelor cultivate Ed Ceres București p150-151 p147-148 p152
- Gigon V Camps C Le Corff Josiane Biological control of Tetranychus urticae by
Phytoseiulus macropilis and Macrolophus pygmaeus in tomato greenhouses Available from
httpswwwresearchgatenetpublication [accessed Mar 19 2018]
- Grozea I Stef R Virteiu AM Carabet A Molnar L 2012 Southern green stink bugs (Nezara
viridula L) a new pest of tomato crops in Western Romania Research Journal of Agricultural
Science 44 (2)24-27
- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Florian T Vlad M 2015 Trophic
evolution of southern green stink bugs (Nezara viridula L) in western part of Romania Bulletin
of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca Horticulture
72(2)371-375
- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Marcu Viorela Draga Diana (2015)
The Spread of Nezara viridula (HemipteraPentatomidae) species from its first occurrence in
Romania BulletinUASVM Horticulture 73(2) 2016 Print ISSN 1843-5254 Electronic ISSN
1843-5394
- Hussey N W Read W H Hesling J J (1969) ndashThe pest of protected cultivation The biology
and control of glasshouse and mushroom pests pp 404
- Jones JB Stall RE Zitter TA (2006)- Compendium of Tomato Diseases APS Press (The
American Phytopathological Society) p19 Pl23AB p22 Pl28 AB pag9-10 Pl11 p13-14
Pl15B p18-19 Pl21B
- Manolache C Boguleanu Gh şi colab (1978) - Tratat de zoologie agricolă vol I Ed
Academiei Romacircne pag440
- Perju T Ghizdavu (2001) - Tratat de zoologie agricolă vol V Ed Academiei Romacircne
Bucureşti pag 396
- Pașol P Dobrin Ionela Frasin I (2007) - Tratat de entomologie specială dăunătorii culturilor
horticole Ed Ceres Bucuresti p 110-111
- Pop IV Tratat de Virologie Vegetală Vol III- Virusurile Culturilor Horticole Ediţia I Editura
Printech Bucureşti 2009 p109-117 p 124-127 p 159-171
- Popescu Ghe (2005) - Tratat de patologia plantelor vol III Ed Eurobit p 15 33
- Roșca I Rada Istrate (2009) ndash Tratat de entomologie (agricultură horticultură silvicultură)
Alpha MDN Buzău Pag 331
- Quarantine pests for Europe Second Edition Data sheets on quarantine pests for the European
Union and for the European and Mediterranean Plant Protection Organisztion Prepare by CABI
and EPPO for the European Union p 981-985 p 1146-1151 p 1388-1392 p 1367-1372
- Roșca I Drosu S Bratu E (2001) ndash Entomologie horticolă specială Ed Editura Didactică și
Pedagogică RA p 309
- Roşca I Iacomi Beatrice Michaela (2012) ndash Bolile şi dăunătorii din principalele
agroecosisteme legumicole Alpha MDN Buzău p 67
- Săvescu A și colab (1982) ndash Tratat de zoologie agricolă Dăunătorii plantelor cultivate Vol II
Editura Academiei RSR pag 172 -178
- Săvescu A (1961) - Album de protecţia plantelor II
- Severin V Iliescu C H (2006) Bolile bacteriene ale plantelor Ed Geea p 158-173
- Spencer KA (1973) ndash Series Entomologica vol 9 Agromyzidae (Diptera) of Economic
Importance The Hague
- Scortichini M Le Malattie Batteriche delle colture agrarie e delle specie forestali Edagricole ndash
Edizioni Agricole p 329-330
- Standard OEPP PP 229 (1) Buletin OEPP 34 pp 41-42
- Ureche Camelia (2010) ndash Insectele miniere din Romacircnia Editura Pim pg 244
-Teodorescu G Roman T Sumedrea M (2003) ndash Entomologie Horticolă - dăunători specifici și
metode de combatere Ed Ceres București p 67
- Zhang Zhi-Qiang (2007)- Mites of greenhouses Identification Biology and control CABI
Publishing
Resurse www
httpswwwcabiorg
httpsgdeppoint
httpswwwplantwiseorg
httpsagumassedu
httpwwwhorticultorulro
httpshortuwexedu
httpwwwagroatlasru
httpwwwaomidoribiocontrolcom
httpinfluentialpointscom
httpentnemdeptufleducreatureshtm
httpsagumassedu
httpswwwagrolinkcombr
httpwwwagrihujiacil
httpwww7inrafr
httpgreenhouseipmorg
httpwwwtswvramporg
httpswwwosueds
httpswwwamericantomatogrowersorg
https wwwhortcornelledu
httpswwwgardeningknowhowcom
httpswwwmissouribotanicalgardenorg
httpswww agndsuedu
httpswwwbotanistiiro
httpswwwparadisverdero
httperecifasufledutomato-scouting-guidediseases
httpswwwideegreenit
httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests
httpwwwalamycom
Ulcere (ulceraţii) leziuni
- apar pe tulpini
- sunt numai o parte a simptomului de boală
- aspectul lor nu este icircntotdeauna lucios şi moale ci poate fi sub formă de crăpături ale tulpinii zone
necrotice pe părțile aeriene ale plantei
- icircn unele cazuri ţesutul putrezit moare şi icircn tulpină pot să apară cavităţi
- bacteriile pătrund prin răni iar icircn plantele tinere şi prin deschideri naturale
Exemple Pseudomonas corrugata
13 Simptome produse de virusuri
Virusurile produc boli cu simptome ușoare pacircnă la foarte grave denumite viroze Spre deosebire
de alți agenți patogeni virusurile produc infecții sistemice prezente icircn toate organele plantelor
La tomate aceste simptome se manifestă prin
- Nanismul sau piticirea (micșorarea icircnălțimii plantelor)
- frecvent icircntacirclnit la Pepino mosaic virus Tomato mosaic virus
- Mozaic se manifestă
pe frunze zone de culoare verde-gălbuie difuze care alternează cu zone de culoare verde
(Tomato mosaic virus) icircntre nervuri pete mici clorotice dispersate pe toată suprafața limbului
(Tomato mosaic virus) pete de culoare verde-icircnchis și bășicareardquo suprafeței frunzelor la Pepino
mosaic virus
pe fructe zone mai deschise la culoare pe fructele icircn curs de coacere (Pepino mosaic virus)
- Pătări inelare se manifestă
- pe frunze pete inelare clorotice de culoare negricioasă (Tomato black ring virus) inele și linii
sinuoase necrotice (Tomato ringspot virus) pete sau leziuni clorotice sau necrotice situate icircn
jurul punctului unde a avut loc inocularea virusului prin icircnțepăturile tripşilor vector (Tomato
spotted wilt virus) pete brune sau de culoarea bronzului icircn stadiu mai avansat al bolii pe partea
inferioară a frunzelor (Tomato spotted wilt virus)
pe fructe pete arcuri sau formațiuni inelare de culoare maron verzuie mai deschise la culoare
decicirct restul suprafeței la fructele icircn curs de maturare (Tomato spotted wilt virus) desene inelare
superficiale concentrice de culoare gri sau brună (Tomato ringspot virus) pete brune pe fructele
verzi și desene inelare divers colorate pe fructele icircn curs de maturare (Tomato black ring virus)
- Necroze se manifestă icircn lungul pețiolurilor frunzelor și tulpinii icircntr-un stadiu mai avansat distrug
vacircrful plantei (Tomato black ring virus)
14 Simptome produse de insecte acarieni
Dăunări produse de organisme dăunătoare cu aparat bucal de ros care apar la exteriorul sau icircn
interiorul organelor atacate
perforarea frunzelor (larve fluturi ex Autographa gamma)
scheletarea frunzelor (larve fluturi ex Lacanobia oleracea Spodoptera littoralis)
minarea frunzelor (larve miniere Liriomyza spp Chromatomyia horticola Tuta
absoluta)
Dăunările produse de organisme dăunătoare cu aparat bucal de supt apar icircn urma faptului că
pentru hrănire dăunătorii introduc icircn țesuturi salivă conținacircnd enzime care determină modificări
morfologice și biochimice ale acestora printre care amintim
decolorarea organelor atacate frecvent a frunzelor (afide acarieni)
icircncrețirea și răsucirea frunzelor (afide)
deformarea şi decolorări ale fructelor (tripşi acarieni)
argintarea frunzelor (tripşi)
imprimarea unui miros caracteristic fructelor (ploşniţa Nezara viridula)
15 Simptome produse de nematozi
Nematozii fitoparaziţi au dimensiuni microscopice se localizează fie icircn țesuturile
rădăcinilor tulpinilor frunzelor sau icircn ovarele florilor (endoparaziți) fie la exteriorul organelor
atacate (ectoparaziți) fiind fixați de substratul alimentar cu aparatul lor bucal
Icircn urma hrănirii prin icircnțeparea și sugerea sucului celular nematozii pot să producă daune
care frecvent apar sub formă de
gale mici umflături ale țesuturilor vegetale pe seama cărora se hrănesc de exemplu pe
rădăcini (Meloidogyne spp)
stagnarea creşterii plantelor (Meloidogyne spp)
Capitolul 2 Organisme dăunătoare la tomate cultivate icircn spaţii protejate
Organismele dăunătoare plantelor şi produselor vegetale pot fi grupate icircn două categorii
organisme dăunătoare de carantină şi organisme dăunătoare non-carantină
Organismele dăunătoare de carantină sunt organismele care reprezintă o importanţă
economică potenţială pentru o zonă aflată icircn pericol care nu sunt prezente icircn acea zonă sau dacă
sunt prezente nu sunt larg răspacircndite şi fac obiectul unui control oficial Icircn ţara noastră organismele dăunătoare de carantină sunt reglementate prin Hotăracircrea
Guvernului 5632007 cu modificările şi completările ulterioare care transpune prevederile
Directivei 292000 a Uniunii Europene
21 Organisme dăunătoare de carantină la tomate (Lycopersicon lycopersicum)
Nr
crt
Denumire știinţifică şi
denumire populară
Răspacircndire geografică
Bacterii
1 Xanthomonas campestris pv
vesicatoria (Doidge) Vauterin
Hoste Kersters amp Swings -
pătarea bacteriană a tomatelor
Africa America Asia Oceania
Europa Austria Azerbaijan Belarus Bulgaria
Cehia Franța Grecia Ungaria Italia Polonia
Romacircnia Rusia Slovacia Slovenia Spania Turcia
2 Clavibacter michiganensis
subsp michiganensis (Smith)
Davis Gillaspies Vidaver amp
Harris - ofilirea bacteriană a
tomatelor
Africa America Asia Oceania
Armenia Azerbaijan
Europa Belarus Bulgaria Cipru Cehia Franța
Germania Grecia Ungaria Italia Letonia Polonia
Romacircnia Rusia Serbia Slovenia Spania Elveția
Turcia Ucraina
Virusuri și micoplasme
1 Tomato spotted wilt virus
(TSWV)-boala petelor de
bronz
Africa America Asia Oceania
Europa Albania Armenia Austria Azerbaijan
Belgia Bulgaria Croaţia Cipru Cehia Germania
Grecia Ungaria Italia Lituania Malta Republica
Moldova Romacircnia Muntenegru Rusia Serbia
Slovenia Spania Suedia Turcia Ucraina Franţa
Portugalia Olanda Norvegia
2 Tomato yellow leaf curl virus
(TYLC)-virusul icircncrețirii
galbene a frunzelor de tomate
Africa America Asia Oceania
Europa Cipru Franța Georgia Grecia Italia Malta
Portugalia Spania Turcia
3 Tomato ring spot virus
(ToRSV) - virusul pătării
inelare a tomatelor
Africa America Asia Oceania
Europa Belarus Croația Franța Lituania Serbia
Slovacia Slovenia Turcia
4 Tomato mottle virus ToMoV
(Florida tomato virus)
America
5 Tomato black ring virus-
(TBRV)-virusul pătării inelare
negre a tomatelor
Africa America Asia
Europa Albania Belarus Belgia Bulgaria Croația
Cehia Finlanda Franța Germania Grecia Ungaria
Irlanda Moldova Olanda Norvegia Polonia Rusia
Serbia Elveția Turcia Marea Britanie
Insecte acarieni
1 Bactericera cockerelli (Sulc)
(puricele melifer al tomatelor)
America Oceania
2 Bemisia tabaci (Gennadius)
populaţii non-europene
(musculița albă a tutunului)
Asia Africa America
Europa Austria Belgia Bosnia-Herțegovina
Bulgaria Cipru Croația Cehia Franța Giorgia
Germania Grecia Ungaria Italia Malta Muntenegru
Norvegia Olanda Polonia Portugalia Rusia Serbia
Slovenia Spania Elveția Turcia
3 Helicoverpa armigera
(Hubner)
(omida fructificațiilor)
Asia Africa America
Europa Albania Austria Belarus Belgia Bosnia-
Herțegovina Bulgaria Cipru Finlanda Franța
Georgia Germania Grecia Ungaria Italia
Macedonia Malta Moldova Muntenegru Polonia
Portugalia Romacircnia Rusia Serbia Slovacia
Slovenia Spania Elveția Turcia Ucraina
4 Keiferia lycopersicella
(Walshingam)
(minierul tomatelor)
America
Europa Absent
5 Liriomyza huidobrensis
(Blanchard)
(musca minieră sud-americană)
Asia Africa America
Europa Austria Bulgaria Croația Cipru Cehia
Finlanda Franța Germania Grecia Elveția Ungaria
Italia Malta Muntenegru Olanda Polonia Portugalia
Serbia Spania Turcia
6 Liriomyza sativae
(Blanchard)
(minierul tomatelor)
Asia Africa America Canada Oceania
Europa Turcia
7 Liriomyza trifolii (Burgess)
(musca minieră californiană)
Asia Africa America
Europa Albania Austria Belarus Belgia Bosnia-
Herțegovina Cipru Croația Finlanda Franța
Georgia Grecia Italia Malta Moldova Muntenegru
Olanda Portugalia Romacircnia Rusia Serbia Slovenia
Spania Elveția Turcia
8 Spodoptera eridania (Cramer)
(viermele sudic)
America
Europa Absent
9 Spodoptera frugiperda
(Smith)
(viermele frunzelor de porumb)
Africa America Canada
Europa Absent
10 Spodoptera littoralis
(Boisduval)
(noctuidul mediteraneean)
Asia Africa
Europa Cipru Franța Grecia Italia Malta
Portugalia Spania Turcia
11 Spodoptera litura (Fabricius)
(viermele tutunului)
Asia Africa America
Europa Rusia
Oceania
12 Thrips palmi (Karny)
(tripsul palmierilor)
Africa America Canada
Europa Absent
Nematozi
1
Nacobbus aberrans (Thorne)
Thorne and Allen
America
Europa Absent
2 Meloidogyne chitwoodi Golden
et al
Africa America
Europa Belgia Franţa Germania Olanda Portugalia
Turcia
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Clavibacter michiganensis subsp michiganensis
(Smith) Davis Gillaspies Vidaver amp Harris
Denumire populară ofilirea bacteriană a tomatelor
Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Lycopersicon spp Phaseolus vulgaris (fasole)
Pisum sativum (mazăre) Zea mays (porumb) Capsicum annuum (ardei) buruieni (Solanum douglasii
Solanum nigrum Solanum triforum)
Simptome
Boala apare icircn tot cursul perioadei de vegetație manifestacircndu-se diferit icircn funcție de organul afectat al
plantei astfel plantulele infectate mor rapid plantele adulte infectate se ofilesc lent și treptat pe
cotiledoane apar pete circulare de 1-5 mm icircn diametru cu centrul inițial albicios ulterior brun care se
unesc iar suprafața cotiledoanelor se icircncrețește pe frunzele tinere apar pete albicioase proeminente care
devin galben-verzui foliolele frunzelor mature se icircngălbenesc la margine și se răsucesc icircn jos de-a
lungul nervurii mediane pețiolul se curbează vasele conducătoare ale părților afectate se brunifică
țesutul medular se alterează și se colorează icircn galben pacircnă la brun roșcat pe tulpini și pețioli apar pete
longitudinale de culoare galbenă pacircnă la brun cu timpul țesutul din dreptul petelor crapă producacircnd
ulcerații fructele tinere se deformează rămacircn mici și se maturează prematur iar cele mature nu
prezintă simptome externe pulpa este colorată icircn galben iar vasele conducătoare icircn brun uneori apar
pete circulare de 3-6 mm diametru izolate sau dispuse icircn grupuri de culoare albă ulterior petele devin
lenticulare sau rămacircn rotunde maro-deschis cu o aureolă albă sau gălbuie cu asperități la centru (așa-
numitul simptom bdquoochi de pasărerdquo) semințe mici brune sau negre cu germinație redusă icircn cavitatea
pedunculară apar pete mici brune cu marginea icircntunecată pete care se extind și se unesc ulterior
Fig 1 Atac pe frunze (httpsgdeppoint) Fig 2 Atac pe tulpină (httpsgdeppoint)
Fig 3 Atac pe fructe Fig 4 Atac pe fructe
(httpsgdeppoint) (httpsalchetroncom)
Mod de răspacircndire
- pe distanțe mari principala cale de răspacircndire este transmiterea prin sămacircnță
- local răspacircndirea bolii este favorizată de picăturile de apă practicile culturale și utilizarea
echipamentelor contaminate
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea de sămacircnță sănătoasă certificată tratată chimic și termic tratamentul termic se realizează
prin scufundarea semințelor icircn apă fiartă la 56degC 30 min
extracția semințelor se realizeză cu HCl
utilizarea de soiuri rezistente
icircnființarea culturilor de răsaduri sănătoase
rotația culturilor la 4 ani
plantele atacate și cele din jur se scot (cu tot cu rădăcini și se introduc imediat icircn saci de
polietilenă) și se ard (bacteria poate rămacircne icircn sol o perioadă lungă)
este recomandată doar irigarea prin picurare
nu se efectuează lucrări atunci cacircnd pe plante sunt prezente picături de apă
combaterea buruienilor (care pot fi plante gazdă)
de la plantele infectate nu se recoltează semințe
după recoltare se stracircng resturile vegetale și se distrug prin ardere
tratarea solului cu produse pe bază de cupru
dezinfecţia serelor solariilor uneltelor macircinilor lucrătorilor etc
Măsuri curative
- combatere chimică cu următoarele produse CURENOX 50 ndash 15-2 Kg ha ZEAMA BORDELEZA
TIP MIFrdquo ndash 375-5 Kg ha CUPERTINE SUPER ndash 35 Kg ha ALCUPRAL 50 PU ndash 15-2 Kg ha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- CURENOX 50 - 3 zile
- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo - 3 zile
- CUPERTINE SUPER - 3 zile icircn seră 10 zile icircn cacircmp
- ALCUPRAL 50 PU - 3 zile
Icircntrucat este o boala sistemică tratamentele cu fungicide bactericide (cupru mancozeb) au eficiență
redusă
IMPORTANT
Plantele de tomate sunt sensibile pe toată durata vieții Bacteria se localizează icircn vasele
lemnoase unde produce cavități și supraviețuiește icircn resturile vegetale sol echipamente și
alte structuri ale serei icircn semințe rămacircnacircnd viabilă cel puțin 8 luni
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Xanthomonas campestris pv vesicatoria
(Doidge) Vauterin Hoste Kersters amp Swings
Denumire populară pătarea bacteriană a tomatelor
Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) buruieni (Datura
Hyoscyanum niger Lycium barbarum Nicotiana rustica Physalis Solanum spp) Solanum tuberosum
(cartof)
Simptome boală se instalează pe tot timpul perioadei de vegetație afectacircnd organele aeriene
Icircn stadiul de răsad
- pe frunzele tinere - apar pete galben-verzui brune cu centru necrozat și cu un exsudat cu aspect
de lacrimă
- pe hipocotil ocazional apar striații brune
La plantele mature
- pe frunze - apar pete circulare neregulate de 1-2 mm verde icircnchis cenușii brune cu aspect
hidrozat cu margini distincte răspacircndite de-a lungul nervurilor laterale și pe
marginea frunzelor uneori petele confluează icircn condiții de umezeală apare exsudat
iar suprafața leziunii și arealele icircnconjurătoare apar lucioase
- pe tulpini - icircn dreptul petelor țesutul se suberifică formacircnd verucozități și crăpături neregulate
- florile - cad icircn urma infecției și ca urmare numărul de fructe se reduce
- pe fructe - apar pete mici hidrozate gălbui brune cenușii crustoase cu halou gălbui alb
superficiale adanci
- leziunile de obicei se scufundă icircn centru și se icircnalță la margini dar se poate ca
icircntreaga leziune fie să se scufunde sau fie să se icircnalțe
- la coacerea fructelor țesutul din jurul leziunii rămacircne verde
- cacircnd atacul este puternic se produc crăpături (alb-maronii de 2-10 mm) ale
epidermei prin care pătrund alte microorganisme care determină putrezirea pulpei
fructului
- la fructele coapte nu se produce infecție secundară
La tomate
- pe frunze ndash apar leziuni neregulate icircnconjurate de zone apoase inițial verzi apoi maronii și
necrotice leziunile sunt frecvent icircnconjurate de un halou clorotic cacircnd leziunile fuzionează
apare arsura foliară
- pe tulpină ndash apar plesnituri de-a lungul ei iar pețiolii se necrozează
- pe fructe ndash apar inițial pustule mici ușor proeminente ulterior acestea cresc icircn dimensiune
devin maronii proeminente cu aspect rugos și icircnconjurate de un halou apos uneori leziunile
confluează
Atac pe tomate (httpsgdeppoint)
Mod de răspacircndire
- pe distanțe mari principala cale este transmiterea prin sămacircnță
- local răspacircndirea bolii este favorizată de picăturile de apă resturi vegetale practicile culturale și
utilizarea echipamentelor contaminate
Măsuri de management
Măsuri preventive
rotația culturilor
este recomandată irigarea pe rigole sau prin picurare
distrugerea prin ardere a resturilor de plante și buruieni rămase pe cacircmp după recoltare
utilizarea de sămacircnță sănătoasă (recoltată din plante sănătoase libere de boli) certificată tratată
chimic și termic (cu apă caldă 560C 30 minute)
utilizarea de soiuri rezistente
aerisirea spațiilor icircn sere și solarii
curățarea și dezinfecția echipamentelor a instrumentelor de lucru și a depozitelor
nu se efectuează lucrări atunci cacircnd pe plante sunt prezente picături de apă
efectuarea cu grijă a tuturor lucrărilor astfel icircncacirct leziunile să fie minime
IMPORTANT
Xanthomonas campestris pv vesicatoria este larg răspacircndită și produce pierderi economice la
tomate și ardei
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tomato spotted wilt virus (TSWV)
Denumire populară virusul ofilirii pătate a tomatelor
Statut este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă TSWV cuprinde un număr foarte mare de plante gazdă icircn principal tomate (Solanum
lycopersicum) ardei (Capsicum spp) vinete (Solanum melongena) cartof (Solanum tuberosum) ţelină
(Apium graveolens) mazăre (Pisum sativum) fasole (Phaseolus vulgaris) soia (Glycine max) tutun
(Nicotiana tabacum) etc
Simptome - pe frunze peţioluri tulpini clorozarea nervurilor prezenţa petelor brune pe faţa inferioară a frunzelor
tinere și uscarea limbului icircncreţirea sau contorsionarea frunzelor pete linii inele clorotice la icircnceput
apoi de culoarea bronzului şi necrotice icircn final pe frunze peţioluri și tulpini stoparea creşterii (vacircrful
plantei fiind curbat lateral) frunze mici mozaicate și deformate la tomatele care rezistă virusului
plantele tinere rămacircnacircnd pitice
- pe fructe pete arcuri formaţiuni inelare sau semiinelare de culoare roşiatică sau gălbuie cu epiderma
necrozată număr redus de fructe depreciate calitativ
Fig1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze (httpgardenerwikiacom) (httpwwwapsnetorg)
Mod de răspacircndire icircn sere virusul are ca vector principal de răspacircndire tripsul Frankliniella
occidentalis
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea materialului de plantare liber de virus
evitarea pătrunderii tripşilor de la exterior icircn spaţiile protejate prin utilizarea plaselor care reţin
insectele
producerea răsadului de tomate la distanţă de specii floricole gazdă pentru tripşi (crizanteme
begonii)
plantare timpurie
utilizare de soiuri rezistente la TSWV
combaterea vectorului
IMPORTANT
Simptomele TSWV variază icircn funcţie de speciile de plante gazdă şi de gradul de susceptibilitate
al acestora
cc op
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Bemisia tabaci (Gennadius)
Denumire populară musculița albă a tutunului
Statut populaţiile non-europene au statut de organism de carantină icircn Romacircnia este posibilă existenţa
populaţiilor europene
Plante gazdă este o specie polifagă și o putem găsi pe specii care aparțin următoarelor familii botanice
Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Euphorbiaceae Leguminosae Malvaceae Solanaceae
Convolvulaceae Icircn trecut era cunoscut mai ales ca un dăunător al culturilor de cacircmp din regiunile calde
cum ar fi tutun tomate bumbac Icircn timp a devenit responsabilă de daune provocate icircn serele din icircntreaga
lume și atacă icircn mod special Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum spp (ardei) Poinsettia
spp Hibiscus spp Gerbera spp Gloxinia spp
Descriere
Adultul are talie redusă de aproximativ 1 mm masculii sunt mult mai mici decacirct femelele corpul
galben icircnchis cele două perechi de aripi acoperite de o secreție ceroasă pulverulentă albă (fig1) Adulții
sunt asemănători cu alte musculiţe albe totuși icircn repaus adulţii de Bemisia tabaci ţin aripile icircn formă de
bdquocortrdquo icircn timp ce la Trialeurodes vaporariorum poziţia aripilor este mult mai plană Nimfa este plată de formă ovală neregulată și are lungimea de 07 mm
Pupariul este aplatizat cu contur neregulat prezintă pe partea dorsală peri lungi are tendinţa să fie mai
mare mai oval şi cu peri mai puţini pe frunzele netede
Oul este pedunculat are formă rotunjită la bază şi ascuţit apical de culoare maronie la cacircteva zile după
depunere lungime 02 mm
Fig1 Adult Fig 2 Atac pe fructe de tomate
Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda
Simptome
Plantele atacate prezintă următoarele simptome pete clorotice pe frunze nervuri icircngălbenite şi
icircngroşate icircngălbeniri mozaicări și răsucirea frunzelor precum şi deformarea tulpinilor și piticirea
plantelor Icircn cazul unor infestări severe plantele atacate se icircngălbenesc se ofilesc icircşi pierd frunzele
vigoarea plantelor este redusă și pot fi induse dezechilibre fiziologice De asemenea icircn urma atacului
dăunătorului pe frunze apare fenomenul de ldquorouă de miererdquo care diminuează capacitatea fotosintetică a
plantelor și determină apariția și dezvoltarea mucegaiurilor Atacul pe fructele de tomate poate provoca
o maturare inegală a acestora (fig 2)
De regulă toate stadiile dăunătorului se observă pe partea inferioară a frunzelor prin scuturarea
plantelor infestate adulţii zboară puţin şi se reaşază pe frunze
Biologie ciclul de viaţă prezintă şase stadii ou patru stadii nimfale şi adult Adulţii şi ouăle proaspăt
depuse se observă pe creşterile noi din vacircrful plantelor stadiul I şi II nimfal pe frunzele mai bătracircne de
la bază şi stadiile III şi IV nimfale icircntre aceste etaje Ouăle sunt dispuse rar icircn formă de cerc de regulă
izolate sau icircn grupuri mici eclozează după 5-9 zile la 30degC După eclozare stadiul I nimfal este mobil se
deplasează icircn căutarea locului de hrană după care rămacircne imobilizat pe durata celor patru stadii nimfale
Primele 3 stadii nimfale durează 2-4 zile icircn funcţie de temperatură ultimul numit puparium durează 6
zile după care apare adultul Icircmperecherea icircncepe la 12 h după ce apar și se repetă pe toată durata de
viață a adulților Femelele au o longevitate de aproximativ 60 zile icircn timp ce a masculilor este mai
scurtă (9-17 zile)
Măsuri de management
Măsuri preventive
- icircndepărtarea buruienilor icircnainte de icircnfiinţarea culturii deoarece pot constitui gazde pentru
musculiţele albe dar şi o sursă majoră de virusuri
- monitorizarea culturilor prin utilizarea capcanelor galbene lipicioase
Măsuri curative
metode biologice prin parazitoizi cum ar fi Encarsia luteola şi Eretmocerus spp agenți
entomopatogeni de tipul ciupercilor (Verticillium lacanii Beauveria bassiana) insecte prădătoare
(Macropholus caliginosus Franklinothrips vespiformis Delphastus pusillus Nabis spp Orius spp)
acarieni prădători (Amblyseius limonicus A swirskii Transeius montdorensis)
metode chimice prin utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar VYDATE 10 L ndash 10 lha
LANNATE 20 SL ndash 125 lha PROXIMO -50-75 mlhl la apariţia dăunătorilor şi SANMITE 10 EC ndash
15 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime
admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
VYDATE 10 L - 21 zile
LANNATE 20 SL - 7 zile
PROXIMO - 3 zile
SANMITE 10 EC - 3-7 zile
IMPORTANT
Este vector a peste 60 de virusuri ai plantelor inclusiv virusul de carantină Tomato yellow
leaf curl virus
Identificarea speciei necesită examen microscopic avacircnd icircn vedere că specia se aseamănă
foarte mult cu Trialeurodes vaporariorum specie extrem de frecventă icircn spaţii protejate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Helicoverpa armigera (Hubner)
Denumire populară omida fructificațiilor
Statut este organism de carantină reglementat pe plante destinate plantării de Dendranthema
Dianthus Pelargonium şi Solanaceae (Anexa II secţiunea II din HG 563-2007) prezent icircn Romacircnia pe
suprafețe mari
Plante gazdă specie polifagă care atacă peste 120 specii de plante cultivate și spontane dintre care
menționăm tomatele ardeii bamele mazărea fasolea garoafele gura leului etc Helicoverpa armigera
a devenit un important dăunător icircn culturile de seră și solarii
Descriere
Adultul lungimea corpului de 12-18 mm anvergura aripilor de 35-40 mm (fig1) de culoare variabilă
verde-gălbui brun-deschisă sau brun-icircnchisă Aripile anterioare prezintă pe marginea lor externă o linie
formată din 7-8 pete negricioase şi o bandă transversală brun-icircnchisă cu contur neregulat Aripile
posterioare au culoarea puţin mai deschisă cu o margine lată de culoare brună care conţine o zonă mai
pală nervurile sunt vizibile şi către bază au o pată icircn formă de virgulă de aceeași culoare
Larva icircn ultima vacircrstă are lungimea corpului de 30-40 mm și este de culoare variabilă de la verzui
pacircnă la roșcat-violet sau brun-icircnchis iar motivul descris poate forma umbre de verde galben-pai şi roz
murdar pacircnă la maron roşcat şi chiar negru Pe corp prezintă 5 dungi una dorsală mediană 2
suprastigmale și 2 substigmale (fig 2)
Oul hemisferic de 04-05 mm ornat cu numeroase striațiuni La depunere are culoarea alb-gălbui după
care devine verzui chiar maron icircnchis icircnainte de eclozare
Pupa de culoare maron stacojiu 14-18 mm lungime purtacircnd la extremitatea posterioară doi spini icircn
formă de cacircrlig
Fig1 Larvă (httpswwwcabiorgiscdatasheet) Fig 2 Adult (httpswwwcabiorgiscdatasheet)
Simptome pagubele provocate de acest dăunător sunt cauzate de hrănirea vorace a omizilor pe frunze
mai ales icircn fazele inițiale de după eclozare Mai tacircrziu pătrund icircn fructe și formează galerii unde lasă
numeroase dejecții făcacircndu-le improprii pentru consum De asemenea fructele atacate de larve cad
prematur sau se infectează secundar cu diferiți agenți patogeni
Biologie iernează icircn stadiul de pupă icircn sol icircntr-o celulă ovală de pămacircnt la adacircncimea de 7-25 cm
Fluturii zboară pe icircnserate și noaptea hrănindu-se cu nectarul florilor Ouăle sunt depuse izolat pe
frunzele tulpinile și inflorescențele plantelor gazdă O femelă poate depune icircntre 300-3000 ouă icircn
medie 500-1000 Ouăle eclozează icircn trei zile la 225degC perioada larvară durează 18 zile tot la 225degC şi
se prelungeşte pacircnă la 51 de zile la 175degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă
icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere
icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de
infestare
Măsuri curative
metode fizice prin amplasarea capcanelor atractive pentru ambele sexe cu rol de a pune icircn evidenţă
prezenţa dăunătorului dar şi de atragere şi omoracircre a acestora
metode biologice prin utilizarea
- unor produse pe baza de bacterii ex Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a
doua generaţie) şi virusuri ex Helicoverpa armigera nuclear polyhedrosis virus
- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus maculiventris
metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar ALVERDE - 10 lha icircn 1000
l apă ha MATCH 050 EC ndash 100 mlhl VOLIAM TARGO - 06-08 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime
admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- ALVERDE - 3 zile
- MATCH 050 EC - 7 zile
- VOLIAM TARGO - 3 zile
IMPORTANT
Se recomandă icircnchiderea spaţiilor protejate pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii
adulților
Adulţii sunt migratori şi pot parcurge distanţe mari (˃100 km)
Larvele şi adulţii pot fi identificaţi cu exactitate faţă de alte specii prin examen de laborator
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Liriomyza trifolii (Burgess)
Denumire populară musca minieră a plantelor de seră musca minieră
Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă semnalată pe 22 specii de plante gazdă fiind considerat principalul
dăunător al tomatelor icircn spaţii protejate
Descriere Adultul muscă mică lungime 13-23 mm de culoare neagră-cenușie Femelele sunt puțin mai mari
decacirct masculii Aripile nu depășesc lungimea corpului și au nervurile negre Scutelul este galben perii
ventrali de culoare galbenă pronotul și scutul de culoare neagră cu reflexe cenușii
Oul este sferic de 02-03mm la depunere albicios - cenușiu ușor translucid
Larva apodă și acefală de 3 mm lungime la icircnceput transparentă apoi galben-portocalie prezintă
posterior două stigme triunghiulare caracteristice
Pupa 18-23 mm lungime ovală ușor turtită ventral de culoare variabilă galben-portocalie deschis
pacircnă la maron auriu
Fig 1 Atac de Liriomyza trifolii (foto ANF) Fig 2 Adult L trifolii (foto ANF)
Simptome Minele de pe frunze și punctele de hrănire sunt de regulă cele mai evidente semne privind
prezența dăunătorului Icircnțepăturile de hrănire produse de femele apar ca niște adacircncituri circulare de
culoare albicioasă iar cele pentru pontă sunt ceva mai mici și dispuse mai uniform circular Minele
produse de larve vizibile tot pe partea superioară a frunzelor sunt tipic sinuoase foarte răsucite și de
formă neregulată lărgindu-se pe măsură ce larva se dezvoltă inițial de culoare verde apoi devin albe
odată cu icircmbătracircnirea țesutului
Biologie o generație se dezvoltă icircn 15-20 zile icircn funcție de temperatură Adulții zboară dimineața
copulația avacircnd loc la 24 de ore de la apariție Femelele trăiesc 15-30 zile timp icircn care depun 25-640 de
ouă icircn serii de cacircte 17 pe zi După 2-5 zile apar larvele care formează mine icircn țesutul palisadic al
frunzei unde rămacircn 4-7 zile pacircnă la completa dezvoltare Icircmpuparea are loc icircn afara minei de regulă icircn
stratul superficial al solului de lacircngă planta gazdă și durează 10-12 zile Icircn spații protejate specia
dezvoltă mai multe generații pe an care se suprapun
Măsuri de management
Măsuri preventive
controlul materialului de plantare icircnainte de icircnființarea culturii
distrugerea resturilor vegetale şi dezinfectarea solului și incintei
monitorizarea culturilor pentru detectarea adulţilor (capcane) şi larvelor (inspectarea plantelor)
Măsuri curative
metode fizice utilizarea capcanelor galbene lipicioase metodă eficace de capturare a adulților icircn
timpul perioadei de vegetație metode biologice utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius palliles
Chrysocharis parksi Diglyphus begini ploșniței prădătoare Cyrtopeltis modestus sau a nematodul
parazit Neoaplectana carpocapsae
-un produs inofensiv faţă de mediu şi om este Lasertrade 240 SC (05 lha) insecticid biologic obţinut din
fermentaţia bacteriei Saccharopolyspora spinosae din sol
metode chimice utilizarea insecticidelor trebuie să fie ținută la minimum doar icircn situații de urgență
preferacircndu-se acele produse care distrug cel mai puţin fauna utilă Stropirile se vor efectua doar la
apariția focarelor de infecție cu insecticide avizate folosind alternativ produse cu substanţă activă
diferită Produsele de protecţie a plantelor care se vor folosi sunt APACHE 015 lha SAFRAN 18 EC
- 09 lha icircn 1000 l apă VARGAS 18 EC - 09 lha icircn 1000 l apă ACTARA 25 WG (aplicat la sol ) ndash
08 kgha preventiv şi curativ la 4-5 zile de la plantarea răsadurilor de tomate icircn solarii VYDATE 10 L -
10 lha VOLIAM TARGO - 06-08 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii limitelor maxime
admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- APACHE - 3 zile
- SAFRAN 18 EC - 3 zile
- VARGAS 18 EC - 3 zile
- ACTARA 25 WG - 3 zile
- VYDATE 10 L - 21 zile
- LASER 240 SC - 3 zile
- VOLIAM TARGO - 3 zile
- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile
IMPORTANT Principala sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din
serele icircnmulțitor
Icircnțepăturile provocate de adulți sunt porți de pătrundere a altor tipuri de organisme
dăunătoare
22 Organisme dăunătoare non- carantină la tomate cultivate icircn spaţii protejate
221 Ciuperci
1 Alternaria sp - alternarioză
2 Botrytis cinerea PersFr - putregaiul cenușiu
3 Colletotrichum coccodes Wallr - antracnoza
4 Dydimella lycopersici Kleb - putrezirea coletului
5 Fulvia fulva ( Cladosporium fulvum) (Cooke) - pătarea cafenie a frunzelor de tomate
6 Fusarium sp - ofilirea fuzariană (fuzarioză)
7 Leveillula taurica (Lev) Arnaud - fainarea tomatelor
8 Septoria lycopersici - pătarea albă a frunzelor de tomate
9 Phytophtora infenstans (Mont) de By - mana tomatelor
10Phytophtora parasitica Dast - putregaiul coletului sau mana de sol a
tomatelor
11 Pytium ultimum Trow - căderea și putrezirea plăntuțelor
12 Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold şi Verticillium dahliae Kleb ndash ofilirea verticiliană
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Alternaria sp
Denumire populară alternarioza
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate cartof vinete ardei
Simptome boala se manifestă pe tulpini frunze și fructe Plantele pot fi atacate icircn toate fazele de
dezvoltare
Icircn răsadniță atacul apare icircn porțiunea bazală a tulpiniței pete alungite brune care se extind de jur
icircmprejur determinacircnd ofilirea și uscarea răsadului
După transplantare icircn spaţii protejate sau icircn cacircmp pe frunze apar pete circulare cenuşii-brunii cu
zonalităţi concentrice numite şi bdquopete ţintărdquo Petele la icircnceput mici se extind concentric pot atinge 2
cm icircn diametru şi prezintă un inel galben
Pe zona brunificată apare un mucegai fin negru iar ţesuturile se brunifică se subţiază şi uneori se rup
frunzele prezentacircnd perforaţii
Icircn condiţii de umiditate ridicată boala evoluează rapid apare veştejirea şi uscarea frunzelor ceea ce
duce la desfrunzirea icircnainte de vreme şi oprirea din creştere a fructelor ce nu se maturează
Dacă fructele sunt atacate cacircnd sunt mici se icircnnegresc și cad cu ușurință de pe plante
Fructele atacate prezintă zone scufundate brune cu crăpături şi cu zonalităţi concentrice
Fig 1 Atac pe tulpină (httpsimagesbugwoodorg) Fig 2 Atac pe frunze (httpsimagesbugwoodorg)
Foto D Blancard ( INRA)
Mod de răspacircndire
Răspacircndirea ciupercii de la plantă la plantă de la un etaj de frunze la altul se face prin intermediul
sporilor duşi de vacircnt sau de picăturile de apă Temperatura cuprinsă icircntre 2-35degC şi umiditatea
atmosferică de 100 sunt condiţii favorabile atacului Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face
prin miceliu sporii de pe resturile vegetale şi prin seminţele provenite din fructele parţial atacate
Ciuperca se poate răspacircndi cu uşurinţă icircn terenurile bogate icircn humus cele icircngrăşate excesiv icircn solurile
cu lipsă de magneziu şi pe diferite plante cartof vinete măselariţă ciumăfaie mătrăgună
Măsuri de management
Măsuri preventive
Tomatele se vor planta icircn soluri icircngrăşate echilibrat fără lipsă de magneziu curate de buruieni Solul
serelor şi solariilor va fi icircn prealabil dezinfectat termic sau chimic Măsurile de igienă culturale
obligatorii ca stracircngerea şi arderea resturilor vegetale sau icircngroparea lor icircn profunzime limitează
atacul ciupercii Icircntre măsurile agrotehnice remarcăm asolamentul icircn care tomatele nu trebuie să
revină pe sola ce a fost infestată cu Alternaria decacirct după 4 ani Utilizarea irigării la baza plantelor și
nu prin aspersiune pentru a nu disemina sporii ciupercii Aerisirea solariilor serelor dimineața
devreme sau seara tacircrziu pentru a evita formarea condensului pe frunze
Măsuri curative combatere chimică cu următoarele produse
- GRISU - 10 lha
- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)
- REVUS TOP -06 lha
- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie
Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe
- BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha
- VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha
- AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă
- ORTIVA TOP ndash 1 lha
- ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- GRISU - 3 zile
- CIDELY TOP - 3 zile
- REVUS TOP - 3 zile
- ORTIVA 250 SC - 3 zile
- BRAVO 500 SC - 3 zile
- VITRA 50 WP - 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp
- AZBANY - 3 zile
- ORTIVA TOP - 7 zile
- ORTIVA OPTI - 3 zile
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Botrytis cinerea PersFr Denumire populară putregaiul cenușiu al tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate
Simptome putregaiul cenușiu al tomatelor apare pe toate părțile aeriene ale plantelor Cel mai
caracteristic simptom al bolii icircl reprezintă prezența a numeroase mase de spori pe țesuturile necrozate
astfel icircncacirct acestea au un aspect pufos de culoare gri-icircnchis
Pe frunze
La icircnceput atacul se manifestă pe frunzele moarte de la baza plantei apoi pot fi invadate țesuturile
tinere Boala este asociată cu plantele mature care au un foliaj dens Umiditatea ridicată icircn foliajul
plantelor pe timpul nopții este suficientă pentru dezvoltarea bolii astfel icircncacirct nu este de preferat o
perioadă prelungită cu umiditate ridicată
Pe frunzele tinere infecția apare sub formă de zone necrozate adesea icircn forma literei ldquoVrdquo
progresează spre pețiol și apoi pătrunde icircn tulpină
Pe tulpină
La răsaduri leziunile pe frunzulițe se extind și cuprind icircntregul limb apoi pețiolul iar icircn final
tulpina Infecția poate icircnconjura tulpina provoacă ofilirea tuplina icircși pierde culoarea se dezvoltă cancere
ceea ce conduce la declinul plantei
Pe flori
Cum boala progresează pe plantele mature florile se infectează și ele se brunifică și mor sau
ciuperca trece din petalele infectate icircn sepale și de aici crește icircn fructul aflat icircn dezvoltare De asemenea
petalele infectate pot rămacircne atașate de fruct iar ciuperca pătrunde icircn fruct și apoi se deplasează către
tulpină
Pe fructe
Pe fructe simptomele sunt tipice de putregai moale cu zone distruse care devin albicioase De
obicei pielița se rupe icircn centrul zonelor afectate dar rămacircne icircntreagă icircn rest Sporii ciupercii se dezvoltă
icircn aceste zone cu țesuturile distruse Eventual icircntregul fruct devine afectat și se mumifică
Un simptom neobișnuit pe fructe icircl reprezintă apariția de halouri numite ldquopete fantomărdquo Icircn
centrul acestor halouri apar puncte mici necrotice Haloul este de culoare albă circular de 3-8 mm icircn
diametru Un număr mare de halouri pe fructe face ca acestea să aibă un aspect neplăcut și să fie greu de
comercializat
Fig 1 Leziuni pe frunze Fig 2 Cancere pe tulpini Fig 3 Simptome pe inflorescențe Foto David M Ingram Plant Foto The Ohio State University Foto D Maeso INIA Las Brujas Uruguay
Management Network 2006
Fig 4 Fructe infectate icircn seră Fig 5 Pete fantomă Fig 6 Mumificarea fructelor (httpswwwextensionumnedu) (httpcreerbizbotyrishtml) Spheragro Diseases and
plant pathologies Sevilia Spania
Mod de răspacircndire Sporii ciupercii sunt foarte ușor răspacircndiți de vacircnt Insectele pot răspacircndi patogenul prin icircnțeparea
sau rănirea plantelor
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircndepărtarea și distrugerea plantelor a resturilor infectate și a buruienilor care pot fi gazde pentru
această ciupercă
menținerea unei temperaturi și ventilații adecvate prin reducerea supraaglomerării plantelor și a tăierii
lor judicioase
evitarea excesului de apă pe plante
evitarea irigării icircn exces
sterilizarea macircinilor și a uneltelor de lucru icircn mod regulat
evitarea rănirii plantelor
evitarea aplicării repetate de tratamente cu săruri metalice ale fungicidelor ethylene bis
dithiocarbamate (intensifică severitatea bolii)
evitarea asocierii sărurilor metalice cu fungicidele
evitarea cultivării tomatelor pe solurile nisipoase acide care au un conținut ridicat de apă
efectuarea tratamentelor cu fungicide icircnainte ca plantele să-și formeze un foliaj dens (este imposibil de
acoperit frunzele senescente din centrul unui foliaj dens)
asigurarea unui raport calciu- fosfor de 2 la 1 sau mai mare icircn pețiolul frunzelor (este de ajutor icircn
controlul bolii)
Măsuri curative
tratarea cu var a solurilor acide pentru a crește conținutul de calciu icircn plante și a reduce sensibilitatea
acestora
tratamente cu ORTIVA TOP ndash 1 lha ORTIVA OPTI ndash 20-25 lha TOPSIN M 500 SC ndash
17 lha BRAVO 500 SC ndash 15-2 lha GRISU ndash 101 lha Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de
pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză ORTIVA TOP ndash 7 zile ORTIVA OPTI ndash 20-25 ndash 3 zile TOPSIN M 500 SC
ndash 14 zile BRAVO 500 SC ndash 3 zile GRISU ndash 3 zile
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător Colletotrichum coccodes Wallr
IMPORTANT Botrytis cinerea atacă o gamă largă de plante Controlul chimic al bolii prin utilizarea
fungicidelor poate fi evitat prin fertilizare irigare și tehnici de tăiere adecvate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Colletotrichum coccodes Wallr
Denumire populară antracnoză
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome Organe atacate boala apare icircn toate fazele de vegetație pe toate organele aeriene forma cea mai
frecventă și mai gravă fiind cea de pe fructe
- pe fructe simptomele apar icircn momentul maturării sub forma unor pete mici de 2-4 mm icircn
diametru circulare umede cufundate de culoare mai icircnchisă decacirct țesutul sănătos
- pe măsură ce petele cresc icircn dimensiuni ajungacircnd pacircnă la 10 mm porțiunea centrală se
icircnnegrește ca urmare a dezvoltării miceliului ciupercii sub pielița fructului
- la suprafața țesuturilor atacate apar fructificațiile ciupercii (microscleroți și acervuli cu lagăre
de conidiofori și conidii) sub forma unor pustule de culoare brun-icircnchis
- adesea numeroase pete se dezvoltă icircn același timp pe fructe și acoperă porțiuni largi
determinacircnd putrezirea fructului
- pe frunze infecția este caracterizată prin leziuni mici circulare brune icircnconjurate de halouri
galbene
- rădăcinile infectate prezintă leziuni brune cu miniscleroți la suprafață și pot fi ușor decorticate
- plantele bolnave se pot smulge ușor din sol deoarece sistemul radicular este deteriorat
Antracnoza pe fructe de tomate (wwwhortcornelledu)
Mod de răspacircndire - patogenul este un colonizator al solului dar se conservă ușor și pe resturile vegetale
- ciuperca este capabilă să colonizeze cel puțin 68 de specii vegetale din 19 familii botanice icircn primul
racircnd legume din fam Solanaceae (ardei vinete cartof) și Cucurbitaceae (pepene) care pot juca rol de
gazde alternative sau contribuie la creșterea inoculului icircn sol Mai multe buruieni asigură aceeași
funcție Solanum dulcamara S Nigrum Abutilon theophrasti Amaranthus retroflexus Chenopodium
album Convolvulus arvensis Capsella bursa-pastoris
- ciuperca a fost găsită și icircn apa utilizată pentru culturile fără sol apă ce provenea din bazine de stocare
exterioare
- atacul poate avea loc la temperaturi icircntre 15-30degC iar sporularea pe fructe este optimă la 28degC
- perioadele ploioase și irigarea prin aspersiune favorizează antracnoza
- apa liberă pe fructe mai multe ore legată de frecvența precipitațiilor sau irigărilor crește puternic
incidența icircn cultură
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnlăturarea și distrugerea resturilor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol
recoltarea cacirct mai rapidă a fructelor sensibile la antracnoză
gestionarea irigării prin aspersie și favorizarea uscării foliajului
Măsuri curative
combatere chimică cu următoarele produse
- BRAVO 500 SC- 15- 2Lha
- VITRA 50 WP- 15-20 kgha
- ALCUPRAL 50 PU - 15-2 kgha
- CUPRENOX 50 - 15-2 kgha
- ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 375-5 kgha
- CUPERTINE SUPER ndash 35 kgha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de
pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
BRAVO 500 SC- 3 zile
VITRA 50 WP- 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp
ALCUPRAL 50 PU - 3 zile
CUPRENOX 50 - 3 zile
ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 3 zile
CUPERTINE SUPER ndash 3 zile icircn sere
IMPORTANT
Boala este considerată cea mai gravă amenințare icircn cazul fructele de tomate pentru
industrializare icircn numeroase zone de producție din lume Icircn aceste zone icircn absența
măsurilor de protecție pierderile pot atinge 70
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Didymella lycopersici Kleb
Denumire populară putrezirea coletului
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă tomate
Simptome o boală majoră icircn special a tomatelor din sere Sunt afectate toate părțile superioare ale
plantei tulpini frunze și fructe cu predilecție deosebită pe tulpini
- primele simptome apar la puțin timp după repicare icircn dreptul coletului sub formă de pete
cenușii-brune sau brune-negricioase Petele se extind de jur icircmprejurul coletului astfel icircn dreptul
acestei porțiuni atacate tulpina se subțiază țesuturile sunt cufundate zbacircrcite scoarța este
putrezită și crăpată și desprinsă parțial de partea lemnoasă Apariția putregaiului stopează
circulația sevei icircn tulpină cauză ce duce la veștejirea plantei și pieirea treptată Pe țesuturile
atacate se observă punctişoare mici negre care reprezintă picnidiile ciupercii Astfel de leziuni
pot apărea mai tacircrziu și pe partea superioară a tulpinii la subsoara frunzelor pe nervuri sau pe
pețioli datorate picnosporilor formați icircn zona coletului
- pe frunze atacul apare cacircnd umiditatea este excesivă frunzele inferioare se transformă icircn galben
și leziunile frunzelor sunt maro cu inele concentrice Icircn centrul petelor se observă puncte negre
mici (picnidiile ciupercii)
- infecția fructelor este rară icircn seră atacul pe fructe se observă icircn partea dinspre peduncul sub
formă de pete umede care se dezvoltă rapid icircn cercuri concentrice se brunifică și se adacircncesc
httpwwwalamycom
wwwbotanistiro
Mod de răspacircndire ciuperca iernează icircn resturile de plante rămase icircn sol putacircnd trăi ca saprofită Icircn
cazuri rare transmiterea bolii poate avea loc și prin semințe
Măsuri de management
Măsuri preventive
o dezinfecția amestecului de pămănt
o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă
o urmărirea umidității solului icircn perioada imediată a plantării
o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul
IMPORTANT
Semințele provenite din fructe bolnave pot găzdui organismul patogen fapt pentru care se
recomandă utilizarea de sămacircnță extrasă din fructe sănătoase
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Fulvia fulva (Cooke)
Denumire populară pătarea cafenie a frunzelor de tomate
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome se manifestă icircn special pe frunzele bătricircne de la baza plantei dar poate trece și pe tulpini și
pe fructele tinere icircn cazul unui atac puternic
Atacul icircncepe pe frunzele bazale apoi progresează și pe frunzele din etajele superioare
Pe partea superioară a frunzelor apar pete mici de culoare gălbuie care se măresc icircn diametru și devin
galbene
Pe partea inferioară a frunzelor icircn dreptul petelor apare un puf alb care devine cafeniu și icircn final brun-
violaceu format din conidioforii și conidiile ciupercii
Icircn condiții favorabile de mediu icircn cazul unor atacuri puternice petele confluează țesuturile atacate se
brunifică și se necrozează iar frunzele se usucă ceea ce determină debilitarea plantelor
Simptome produse pe frunze și fructe de tomate de ciuperca Fulvia fulva
Foto The Ohio State University OARDC Departament of Plant Pathology
Fructele sunt atacate mai rar dar icircn toate fazele de dezvoltare fiind afectate mai frecvent cele din etajul
superior la suprafață icircn jurul pedunculului apar pete de decolorare care se brunifică se adacircncesc icircn
pulpă apoi se extind și ocupă zone mari din fruct
Semințele infectate sunt mai icircnchise la culoare decacirct cele normale cu pete mici negricioase și hilul de
culoare neagră
Mod de răspacircndire ndash transmiterea patogenului de la un an la altul se realizează prin intermediul resturilor plantelor
infectate și semințe
ndash prin sporii ciupercii bdquoconidiirdquo ce se găsesc icircn praful depus pe elementele din seră sau solar
icircn și pe sol Foarte rezistente la uscăciune conidiile pot supraviețui icircn seră mai mult de un an icircn absența
gazdei sensibile
ndash temperaturile de 22 - 26 ordmC corelate cu umiditatea de peste 95
ndash lipsa aerisirii la care se adaugă și prezența picăturilor de apă pe frunze favorizează atacul ciupercii
ndash atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele cultivate icircn
cacircmp - prin sporii antrenați de curenții de aer picăturile de apă sau de unele insecte (musculița albă de seră-
Trialeurodes vaporariorum)
Măsuri de management
Măsuri preventive
ndash folosirea unor hibrizi cu rezistență genetică
ndash folosirea sistemelor de irigații prin picurare
ndash aerisirea corectă a solariilor și serelor sub 90
ndash curățarea frunzelor din partea inferioară a plantelor pentru o ventilație mai bună
ndash distrugerea totală a resturilor de plante infectate și dezinfectarea spațiului icircnchis de cultură
ndash utilizarea tehnologiei de mulcire pentru controlul umidității relative a aerului sub 90
Măsuri curative Icircncă de la primele simptome se recomandă combaterea chimică cu următoarele produse
- CIDELY TOP ndash 10 lha ( stadiul de 10 frunze) - ORTIVA 250 SC- 075lha-1 lha icircn funcție de gradul de infecție
Se aplică de la apariția primei inflorescențe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat
-BRAVO 500 SC - 15-2 lha
- ORTIVA TOP-1 lha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de
pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- CIDELY TOP 3 zile ORTIVA 250 SC 3zile BRAVO 500 SC 3 zile ORTIVA TOP 7 zile
IMPORTANT
Icircn spații protejate cu umiditate a aerului peste 85 poate produce pierderi de producție de
pacircnă la 25
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Fusarium spp
Denumire populară fuzarioza tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate
Simptome
La răsadurile bolnave se observă o scădere a turgescenței frunzelor iar icircn cele din urmă plăntuțele
se ofilesc și mor
La plantele mai avansate icircn vegetație primul simptom este icircngălbenirea de-a lungul marginilor
celor mai mature frunze cacircnd primele fructe sunt aproape de maturitate Icircngălbenirea este curacircnd urmată
de necrozarea și colapsul pețiolului frunzelor Simptomele se dezvoltă numai pe o singură parte a plantei
iar frunzuliţele de pe o singură parte a peţiolului se icircngălbenesc icircnaintea celor de pe cealaltă parte
Icircngălbenirea treptată afectează cea mai mare parte a foliajului şi este icircnsoţită de ofilirea plantei icircn cea mai
călduroasă parte a zilei Ofilirea devine mai accentuată de la zi la zi pacircnă cacircnd planta moare
Cacircnd sunt tinere (răsaduri) plantele afectate pot rămacircne pipernicite Unele plante se usucă icircncet
și pot rămacircne vii pacircnă la sfacircrșitul recoltării
La o verificare a bazei tulpinii se poate observa o brunificare a țesuturilor corticale la nivelul
solului sau la 10 ndash 30 cm mai sus iar secționarea longitudinală dezvăluie brunificarea xilemului Icircn urma
ploilor sau icircn timpul perioadelor cețoase ciuperca produce pe leziunile externe necrozate un miceliu
abundent de culoare roz
Infecţia la fructe apare ocazional şi poate fi detectată icircn ţesuturile vasculare din fruct unde apar
modificări de culoare
Icircngălbenire și ofilire Simptome la baza tulpinii Secțiune longitudinală
Foto The Ohio State University Foto Dan Egel Plant and Pest Diagnostic Laboratory
Mod de răspacircndire Fusarium spp este răspacircndită prin sămacircnță sol răsaduri infectate sau prin solul infectat aderent la
rădacinile răsadurilor vacircnt și apa care poartă sol infectat De asemenea echipamentele de lucru
vehiculele uneltele utilizate contaminate reprezintă tot atacirctea moduri de răspacircndire a ciupercii
Pe distanțe mari infecția este propagată de semințe și răsaduri infectate
Icircn sere sporii ciupercii se găsesc icircn stratul de mulci dintre racircndurile de tomate și pe plantele
putrezite aruncate la gunoi icircn apropierea spațiilor protejate Icircn mod frecvent sunt găsiți spori icircn aerul
infectat din sere și de asemenea o mare concentrație de clamidospori din sol servesc drept sursă de
infecție
Ciuperca pătrunde prin rănile din rădăcini iar dezvoltarea acesteia este favorizată de o temperatură
a solului și a aerului de 28degC temperatura optimă de creștere a plantelor fertilizarea icircn concentrații
scăzute de azot şi fosfor și ridicate de potasiu de pH-ul scăzut al solului de intensitatea mică a luminii
Virulența patogenului este intensificată de micronutrienți fosfor și ioni de amoniu și este diminuată de
nitrați
Simptom pe frunze Simptom pe fructe
Foto University of Connecticut (wwwbritannicacom)
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea la plantare a unui răsad sănatos și rezistent la Fusarium spp
sterilizarea solului cu vapori de apă supraicircncălziți
fertilizarea cu nitrat de calciu creșterea pH-ului solului pacircnă la 65 ndash 70
evitarea irigării icircn exces (inundarea) evitarea utilizării pentru irigare a apei din canale sau iazuri
deoarece poate fi contaminată cu acest patogen
rotația culturilor la 4 ani nu elimină patogenul icircnsă reduce semnificativ pierderile
combaterea buruienilor
Măsuri curative
sterilizarea chimică a solului cu două săptămacircni icircnainte de transplantare
combatere chimică cu TOPSIN M 500 SC- 17 Lha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză
-TOPSIN M 500 SC ndash 14 zile
IMPORTANT
Fusarium spp atacă o gamă largă de plante
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Leveillula taurica (Lev) Arnaud
Denumire populară făinare
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome organe atacate toate organele aeriene ale plantei dar icircn special pe frunze
- primele simptome ale atacului se observă sub forma unor pete de decolorare (gălbui) vizibile
mai ales pe fața superioară a frunzelor de formă neregulată de 2-9 mm diametru
- icircn condiții favorabile dezvoltării bolii apar un număr mare de pete (peste 30) care confluează
și acoperă porțiuni icircntinse din limb (pacircnă la 4 cm lungime și 1 cm lățime)
- pe fața inferioară a limbului icircn dreptul petelor se formează o eflorescență cenușie-albicioasă
formată din conidioforii și conidiile ciupercii
- frunzele puternic infectate mor dar rareori cad de pe plantă
Atacul ciupercii pe frunze de tomate
Image Ontario Crop IPM- Franța Image sanayidomatesiblogspotcom
(httpwwwalamycom)
Mod de răspacircndire conidiile ciupercii Leveillula taurica pot germina icircntr-un interval de temperatură de la 10 la
35degC iar icircn condiții de seră infecția este favorizată de temperaturi sub 30degC
odată infecția instalată temperaturile peste 30degC accelerează dezvoltarea bolii și moartea
frunzelor atacate
icircn zonele cu temperaturi ridicate icircn timpul zilei se produce infecția cu această ciupercă chiar
dacă nopțile sunt răcoroase
atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele
cultivate icircn cacircmp
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol
Măsuri curative -combatere chimică cu
- TOPAS 100 EC ndash 05 lha
- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)
- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie
Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat
- REFLECT ndash 10 lha ndash se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă la coacerea deplină
a fructelor
- MYCLOFIL ndash 40-60 ml100 l apă icircn timpul vegetaţie de la prima apariţie la 7 ndash 10 zile
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- TOPAS 100 EC - 3 zile
- CIDELY TOP - 3 zile
- ORTIVA 250 SC - 3 zile
- REFLECT - 1 zi
- MYCLOFIL - 3 zile
IMPORTANT
Se poate confunda cu atacul ciupercii Cladosporium fulvum (Fulvia fulva)
Poate ataca și alte specii ceapă usturoi ardei vinete bumbac
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Septoria lycopersici Speg
Denumire populară boala petelor albe
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome Organe atacate icircn special frunzele
- primele simptome ale bolii apar icircn răsadnițe pe cotiledoane sau pe frunzulițe sub forma
unor pete circulare de 1-4 mm diametru bine delimitate la icircnceput de culoare brun-gălbuie
iar mai tacircrziu albicioase
- icircn dreptul petelor pe ambele fețe ale frunzelor apar punctișoare negre (picnidiile ciupercii)
- icircn cacircmp boala se manifestă prin simptome asemănătoare cu cele din răsadnițe cu
deosebirea că petele rămacircn de culoare brun-gălbuie sau brun-cenușie
- de obicei atacul icircncepe pe frunzele de la bază și progresează spre vacircrf
- frunzele puternic atacate se brunifică se usucă și cad plantele rămacircnacircnd doar cu cacircteva
frunze tinere icircn partea de la vacircrf
Fig1 şi 2- Atacul ciupercii pe frunze de tomate ( wwwmissouribotanicalgardenorg www agndsuedu)
Fig 3 ndash Picnidiile ciupercii dezvoltate pe frunze Fig 4- Sporii ciupercii ieșiți sub formă de ciri din picnidii
vegetablemdonlineppathcornelledu Photos courtesy of TA Zitter Cornell University Ithaca NY
Mod de răspacircndire - transmiterea patogenului se realizează prin picnidii sau miceliu din resturile infectate
- sporii ciupercii sunt icircmprăștiați de la o plantă la alta prin apa de ploaie irigații curenți de aer sau
insecte
- temperaturile icircntre 20-25degC sunt optime pentru infecție
- perioadele lungi cu temperaturi crescute și umiditate mare icircn aer și pe frunze constituie condițiile
ideale pentru dezvoltarea bolii și răspacircndirea ciupercii
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol
IMPORTANT
Pierderile pot atinge 20-80 din producție icircn anii ploioși și icircn cazul culturilor netratate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Phytophthora parasitica Dast
Denumire populară putregaiul coletului sau mana de sol a tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă specie polifagă atacă tomate fasole ceapă vinete ardei pepeni galbeni și verzi
Simptome icircn funcție de faza de vegetație și de organul atacat (rădăcini tulpini fructe) boala se
manifestă prin simptome diferite
- pe răsad icircn faza de 4-6 frunze boala apare icircn dreptul coletului observacircnd o ușoară gacirctuire și
icircnmuiere a țesuturilor urmate de căderea răsadului
- pe rădăcini atacul se icircntacirclnește sub formă de putregai uscat țesuturile fiind de culoare brună ndash
albicioasă
- pe tulpini se manifestă prin apariția icircn dreptul coletului a unor pete verde icircnchis la icircnceput
apoase apoi brune ce se extind și cuprind tulpina de jur icircmprejur 10-15 cm deasupra pămacircntului
Plantele atacate se ofilesc și pier Țesuturile din dreptul petelor putrezesc și se acoperă cu un puf
albicios
- pe fructe apare o pată cenușie-brunie cu marginile nedefinite de formă neregulată cu suprafața
umedă zonată concentric la icircnceput pe partea fructului care vine icircn atingere cu pămacircntul apoi se
extinde cuprinzacircnd fructul icircn icircntregime de cele mai multe ori Icircn condiții de umiditate ridicată pe
suprafața țesuturilor atacate apare un puf albicios (conidioforii și conidiile ciuperci)
Mod de răspacircndire
Ciuperca Phytophthora parasitica rezistă icircn sol de la un an la altul sub forma de oospori dar
poate fi prezentă 5-10 ani icircn sol) Un rol icircnsemnat icircn dezvoltarea ciupercii icircl joacă umiditatea
atmosferică peste 90 cacirct şi temperatura ciuperca dezvoltacircndu-se icircntre 127 şi 35ordmC
temperatura optimă variind icircntre 238 şi 30 ordmC
Măsuri de management
Măsuri preventive
o dezinfecția amestecului de pămănt
o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă
o controlul umidității solului icircn perioada imediată a plantării
o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul
httpwwwbotanistiiro httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests
Osu-The Ohio University
IMPORTANT Intensitatea atacului este influențată icircn mare măsură de umiditatea solului icircn perioada
imediată plantării fiind necesar ca udarea să se facă icircn reprize cu cantități reduse de apă
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Phytophthora infestans (Mont) de By
Denumire populară mana tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate cartof
Simptome atacul se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor (frunze tulpini flori și
fructe)
- pe frunzele bazale sub formă de pete circulare sau de formă neregulată la icircnceput de culoare
verde-galbuie cu aspect umed devin apoi cenușii-brunii icircnconjurate de o zonă icircngustă
decolorată Petele se măresc confluează și pot acoperi icircntreaga suprafață a foliolelor atunci cacircnd
condițiile sunt favorabile dezvoltării bolii
Icircn dreptul petelor pe partea inferioară a frunzelor se observă un puf fin albicios ce
reprezintă fructificațiile ciupercii conidiofori cu conidii După cacircteva zile frunzele atacate se
usucă sau putrezesc
- pe fructe infecția icircncepe din primele faze de dezvoltare pacircnă aproape de maturare Pe fructe
apar pete mici de formă neregulată ușor cufundate icircn pulpă la icircnceput de culoare verde ndash
măslinie după care icircn scurt timp devin măsliniu icircnchis Cacircnd umiditatea este ridicată la fel și pe
frunze icircn dreptul petelor apare un puf albicios Fructele bolnave se desprind și cad prematur
urmare a putrezirii pedunculului
- pe tulpini atacul se manifestă sub forma unor pete mici ovale cenușii-brunii care se măresc și
icircnconjoară tulpina Tulpinile putrezesc și se rup
Fig 1 Fructe atacate Fig 2 Simptome pe tulpină şi frunze
(httpscommonswikimediaorg)
Mod de răspacircndire
Transmiterea de la un an la altul se realizează prin semințe infectate resturi de plante rămase
peste iarna unde patogenul rezistă Icircn perioadele calde și uscate ciuperca rămacircne viabilă icircn
țesuturile frunzelor inferioare și icircn leziunile de pe tulpini iar cacircnd vremea redevine favorabilă
ciuperca se reproduce din nou
La tomate mana apare mai tacircrziu cu 12-15 zile decacirct la cartof și anume icircn a doua decadă a lunii
iulie
Măsuri de management
Măsuri preventive
o asolament rațional
o evitarea cultivării tomatelor icircn vecinătatea cartofilor
o evitarea recoltării semințelor din fructele atacate
o adunarea și distrugerea resturilor de plante
o schimbarea sau dezinfectarea termicăchimică a pămacircntului
o cultivarea de soiuri rezistente la mană
o administrarea de icircngrășăminte minerale mai ales potasiu care intensifică rezistența
plantelor
Măsuri curative - combatere chimică cu următoarele produse REVUS 250 SC ndash 06 lha REVUS TOP -06 lha
PREVICUR ENERGY ndash 3 l ha se aplică la sol prin picurare ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1
lha icircn funcţie de gradul de infecţie
Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat
CYCLO-R Liquido ndash 24 -40 lha la icircnceputul icircnfloritului BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha
VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha RANMAN TOP ndash 050 lha AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă
ORTIVA TOP ndash 1 l ha ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha CUPROXATE FLOWABLE ndash 53 l ha
de la prima frunză pacircnă la coacere OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de
icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă
3-5 lmp
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză REVUS 250 SC 3 zile REVUS TOP 3 zile PREVICUR ENERGY 3 zile
ORTIVA 250 SC 3 zile CYCLO-R Liquido 28 zile BRAVO 500 SC 3 zile VITRA 50 WP 3
zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp RANMAN TOP 3 zile AZBANY 3 zile ORTIVA TOP 7 zile
ORTIVA OPTI 3 zile CUPROXATE FLOWABLE 3 zile pentru consum 8 zile pentru
industrializare OMIX - nu este necesar
IMPORTANT
Atacul produs de Phytophthora infestans pe fructe poate fi confundat cu cel produs de
Phytophthora parasitica Deosebirea constă specia Phytophthora infestans produce pete cu
suprafața neregulat reliefată al caror punct de plecare este de obicei icircn vecinătatea caliciului
icircn timp ce petele cauzate de Phytophthora parasitica sunt situate pe partea inferioară a
fructului apar zonate și au o evoluție mai rapidă
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pythium ultimum Trow
Denumire populară căderea și putrezirea plăntuțelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă se icircntacirclneşte frecvent la tomate
Simptome pe plantuțele răsărite din teren infectat se observă icircn zona bazală a tulpiniței o
brunificare a țesuturilor brunificare care se extinde icircn sus pe tulpină cacirct și pe rădăcină icircn jos Icircn
zona atacată tulpinițele se subțiază planta se veștejește se zbacircrceşte cade la pămacircnt unde va
putrezi icircn icircntregime
Simptomele pot apare icircn vetre și se extind rapid atunci cacircnd temperatura este cuprinsă icircntre 20-
30 degși umiditatea este peste 90
La suprafața solului se poate observa prezența unui strat fin de miceliu de culoare albă care se
extinde icircn timp Atunci cacircnd infecția solului este puternică plantele nu mai răsar deoarece
putrezesc pacircnă la ieșirea lor la suprafață
http wwwbotanistiiro
Mod de răspacircndire
Ciuperca Pythium ultimum se transmite de la un an la altul prin sporii de rezistență din sol iar icircn
perioada de vegetație transmiterea ciupercii de la o plantă la alta se realizează prin sporii duși de
apa din sol
Măsuri de management
Măsuri preventive -perioada critică a bolii se limitează la stadiul de plăntuțe fapt pentru care măsurile preventive
trebuie să asigure protecția răsadurilor de infecții pacircnă la transplatarea lor icircn cultură avacircnd icircn
vedere următoarele
- dezinfectarea amestecului de pămacircnt din răsadniță (termic sau chimic) sau icircnlocuirea lui cu
pămacircnt necontaminat
- dezinfectarea tocurilor răsadnițelor și uneltelor
- evitarea excesului de umezeală
- asigurarea unei bune aerisiri a plantelor
Măsuri curative - combatere chimică cu produsul OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de
icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă
3-5 lmp
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- OMIX - Nu este necesar
IMPORTANT
Ciuperca se icircntacirclnește la toate răsadurile de legume
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismelor dăunătoare
Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold
Verticillium dahliae Kleb
Denumire populară veștejirea verticiliană
Statut nu sunt organisme dăunătoare de carantină ambele specii sunt prezente icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate
Simptome ofilirea tomatelor datorată acestor ciuperci poate fi ușor confundată cu ofilirea
provocată de speciile de Fusarium sau de alte ciuperci care produc ofiliri la plante Uneori
simptomele pot fi atacirct de subtile icircncacirct duc cu gacircndul la probleme abiotice cum ar fi irigarea
insuficientă
Adesea primul indiciu de infecție cu Verticillium este ofilirea plantelor icircn timpul zilei
Plantele manifestă o ofilire ușoară spre moderată icircn cea mai călduroasă parte a zilei dar icircși revin icircn
timpul nopții Pe măsură ce boala avansează pe frunzele tinere se dezvoltă unele decolorări
marginale sau icircntre nervuri Pe aceste frunze se pot manifesta de asemenea leziuni caracteristice
icircn forma literei ldquoVrdquo unde apar icircngălbeniri icircn formă de evantai icircngustacircndu-se aproape de marginile
frunzei Dacă se efectuează o secțiune longitudinală prin tulpina unei plante infectate icircn special icircn
partea de jos a plantei se poate observa o brunificare vasculară a tulpinii Nu există nicio
brunificare vasculară a pețiolilor sau a măduvei
Veștejirea verticiliană ndash secțiune prin tulpină simptome pe frunze
Foto A Testen The Ohio State University Vegnet Newsletter
Plante de tomate infectate Foto CORNELL University Vegetable MD Online Department of Plant Pathology
Ithaca
Mod de răspacircndire Infecția se răspacircndește cu ajutorul solului infectat iar de la o plantă la alta cu ajutorul apei
de irigat și se produce de obicei icircn urma rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării icircn timpul formării
rădăcinilor secundare sau icircn urma rănilor provocate de nematozi
Microscleroții ciupercii V dahliae din sol icircși păstrează capacitatea de infecție pacircnă la 8 ani
și se dezvoltă cel mai bine la o temperatură cuprinsă icircntre 10-20degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
cultivarea soiurilor rezistente
sterilizarea solului pe o adacircncime cacirct mai mare utilizacircndu-se produse cu spectru larg
fumigarea
icircndepărtarea și distrugerea plantelor și a resturilor infectate pentru a limita conținutul de inocul
din sol
distrugerea buruienilor
evitarea rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării răsadurilor și formării rădăcinilor secundare
efectuarea unei rotații de cel puțin 4 ani
asigurarea unui drenaj eficient al apei de irigare
Măsuri curative tratamente cu biopreparatul Trichodermin 2 sau Binab T Seppic
222Bacterii
1 Pseudomonas corugata Roberts amp Scarlett - necroza măduvei tomatelor
2 Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie - pătarea pustulară
a tomatelor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pseudomonas corrugata Roberts amp Scarlett
Denumire populară necroza măduvei tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă speciile afectate sunt Solanum lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) -
doar rar și icircn zone unde necrozarea măduvei tomatelor a fost endemică icircn acel an
Chrysanthemum morifolium (crizantemă) Geranium sp (priboi)
Simptome Necroza măduvei tomatelor este o boală a plantelor mature Primul simptom al bolii
apare de obicei sub forma unei cloroze la cele mai tinere frunze ale plantelor la care fructele din
prima inflorescenţă sunt complet dezvoltate dar icircncă verzi
- icircn cazurile grave decolorarea (fig 1) afectează icircntreaga jumătate superioară a plantei
care icircşi pierde turgescenţa şi apoi se devitalizează apar leziuni brun-icircnchis pacircnă la negre pe
suprafaţa tulpinilor (uneori pacircnă la 30 cm lungime) tulpina este aproape icircn icircntregime distrusă iar
măduva este vizibilă icircn zona afectată apare uneori un exsudat vacircscos albicios şi tulbure care
se prelinge pe tulpină plantele afectate se devitalizează şi mor sau pot continua să crească foarte
icircncet icircn secţiune longitudinală prin tulpină icircn regiunea leziunii externe cavitatea măduvei este
scobită şi adesea cu un aspect deşirat spre marginile leziunii (fig 2) Dincolo de leziune măduva
are culoare brună icircnchis pacircnă la neagră şi este hidrozată dar nu moale cu marginile bine
delimitate
- icircn cazurile mai puţin grave - după apariţia simptomelor iniţiale constacircnd din
decolorarea frunzelor superioare şi uneori leziuni externe pe tulpină plantele care supravieţuiesc
continuă să crească normal fără să mai prezinte simptome interne sau externe şi adeseori dau o
recoltă bună
- la plantele fără leziuni externe măduva este colorată şi pot să apară sau nu scobituri ale
cavităţii iar sistemul vascular poate să fie brunificat apare necroza şi colorarea icircn brun a
măduvei care se extind deseori icircn tulpină de la nivelul solului pacircnă aproape de vacircrful de creştere
icircn pedunculi pacircnă la fruct şi icircn rahisul frunzelor cacircnd se detaşează una din frunzele inferioare
din leziuni se scurge un exsudat vacircscos de culoare alb-murdar
Icircn culturile mai bătracircne plantele care au fost infectate pot fi recunoscute după dezvoltarea
bogată a rădăcinilor adventive pe tulpină (fig 3) icircn porţiunea icircn care măduva a fost afectată
Uneori plantele pot să-şi revină diametrul tulpinii nou crescute fiind considerabil mai mic
Icircn cazul unui atac foarte puternic icircn prima săptămacircnă patogenul poate fi izolat uşor din
ţesutul de la marginea leziunii timp icircn care numeroase plante manifestă simptome tipice de
boală Icircn următoarele două săptămacircni mult mai puţine plante dezvoltă simptome iar din plantele
care iniţial au prezentat simptome patogenul nu mai poate fi izolat Plantele care şi-au revenit de
pe urma atacului pot creşte şi da o recoltă normală deşi pe o mare parte a tulpinii cavitatea
măduvei este scobită iar măduva este distrusă
Fig 1 Simptom de cloroză Fig 2 Secţiune longitudinală prin tulpină Fig 3 Rădăcini adventive (httpephytiainrafr) (httpswwwplantwiseorg) (httpsagumassedu)
Mod de răspacircndire
Patogenul supravieţuieşte icircn rezervoarele şi conductele pentru apa de irigare de la serele
afectate de boală şi există probabilitatea să se găsească şi icircn sol Este posibil că răspacircndirea
bacteriei să se realizeze cel puţin parţial pe parcursul lucrărilor din perioada de vegetaţie prin
uneltele folosite
Nu s-a putut pune icircn evidenţă calea prin care patogenul penetrează icircn plantă
Măsuri de management
Măsuri preventive
- respectarea strictă a măsurilor de igienă fitosanitară
- evitarea factorilor care favorizează atacul (icircn special adaosul prea mare de icircngrăşăminte azotate
a variaţiilor bruşte de temperatură şi a temperaturilor prea scăzute din timpul nopţii)
- icircnaintea transplantării răsadurilor este necesar ca solul să fie tratat cu vapori de apă iar
seminţele folosite să fie dezinfectate
- dezinfectarea conductelor de apă a uneltelor şi a macircinilor
- icircn timpul lucrărilor de copilit şi legat se va asigura dezinfectarea periodică a macircinilor
muncitorilor şi a conductelor de apă
- scoaterea plantelor bolnave din spaţiile protejate şi arderea acestora
IMPORTANT
Deși această bacterioză poate provoca distrugerea totală a unor plante ea are și un caracter
reversibil plantele slab afectate se pot recupera icircn condiții de producție favorabile (vreme
icircnsorită așadar o mai bună luminozitate icircn sere reducerea umidităţii aerului) Icircn unele
cazuri boala poate trece chiar neobservată
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie 1978 Denumire populară pătarea pustulară a tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei)
Simptome
Organe atacate frunze fructe verzi pețioli și tulpină
- pe frunze apar la icircnceput pete mici hidrozate cu margini distincte de 1 mm diametru
- icircn timp petele devin brun-negre ușor icircnalțate la centru iar icircn cazul unei densități mari
petele confluează formacircnd benzi de țesuturi necrotice icircnconjurate de țesut clorozat
- frecvent apar orificii icircn centrul leziunilor de pe frunzele tinere iar frunzele mai bătracircne
capătă un aspect zdrențuit
- pe fructe apar pete necrotice cu dimensiuni variind de la un punct abia vizibil pacircnă la 1
mm diametru icircnconjurate de un verde mai intens decacirct restul fructului petele fiind
proeminente
- leziunile de pe fructe pot conflua formacircnd areale crustoase care pot acoperi un sfert sau
chiar mai mult din suprafața fructului
- infecția icircn stadiul de corolă deschisă determină pierderi semnificative asupra producției
icircnsă sensibilitatea fructelor este maximă pacircnă cacircnd acestea ajung la un stadiu de 3 cm
diametru
- atacă numai fructele verzi niciodată pe cele coapte (datorită pH-ului fructului care este
aproape neutru la fructul tacircnar și acid la fructele coapte)
- pe pețioli și pe tulpină apar pete brun-negre cu diametrul de aproximativ 1 mm care pot
conflua formacircnd zone neregulate la icircnceput hidrozate dar care nu ajung pacircnă la țesutul
vascular
- pagubele sunt datorate atacului pe fructe chiar dacă leziunile sunt mici puțin profunde și
nu la fel de frecvente ca la alte boli produse de bacterii
- fructele pătate sunt declasate atacirct pentru consumul icircn stare proaspată cacirct și pentru
industrializare
Fig 1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze
httpwwwagrobestgrupcom httpswwwforestryimagesorg
Mod de răspacircndire - bacteria se transmite prin semințe fiind aderentă la suprafața acesteia ea nefiind icircnsă pusă icircn
evidență și icircn interiorul acestora
- de asemenea frunzele plantelor bolnave icircngropate icircn sol sunt o sursă importanta de inocul
durata de supraviețuire a bacteriei icircn sol depinzacircnd de umiditatea și temperatura lui ea fiind mai
mare icircn solurile acide reci și cu apă stagnantă
- ploile puternice icircnsoțite de vacircnt favorizează răspacircndirea bolii icircn cacircmp
- s-a observat că viabilitatea bacteriilor este inhibată la concentrațiile mari de substanțe nutritive
Măsuri de management
Măsuri preventive
folosirea soiurilor rezistente sau tolerante este considerată metoda cea mai bună de protecție
față de Pseudomonas syringae pv tomato
utilizarea de semințe sănătoase la obținerea răsadurilor
icircmbăierea semințelor icircn apă 30 de minute la 56degC după un tratament prealabil cu soluție de
fosfat trisodic 1
aerisirea serelor și solariilor dimineața și seara folosirea de folie anticondens rotația culturilor
dezinfecția echipamentelor și uneltelor folosite la lucrările manuale și mecanice
icircnlăturarea și distrugerea plantelor infectate a fructelor si frunzelor infectate și căzute pe sol
Măsuri curative- combatere chimică cu urmatoarele produse
- CURENOX 50 ndash 15-2 Kg ha
- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo ndash 375-5 Kg ha
- CUPERTINE SUPER ndash 35 Kg ha
- ALCUPRAL 50 PU ndash 15-2 Kg ha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- CURENOX 50 - 3 zile
- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo - 3 zile
- CUPERTINE SUPER - 3 zile icircn seră 10 zile icircn cacircmp
- ALCUPRAL 50 PU - 3 zile
IMPORTANT Tomatele sunt o specie importantă de legume sensibilă la Pseudomonas syringae pv
tomato boală care face pagube icircnsemnate icircn țările cultivatoare
223 Virusuri
1 Pepino mosaic virus (PepMV) -virusul mozaicului la Solanum muricatum
2 Tomato bushy stunt virus ( TBSV)-virusul piticirii tufoase a tomatelor
3 Tomato mosaic virus (ToMV ) -mozaicul tomatelor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pepino mosaic virus (PepMV)
Denumire populară virusul mozaicului la Solanum muricatum
Statut reglementat prin Decizia Comisiei Europene 2004200EC absent icircn Romacircnia prezent icircn
Africa America Asia și Europa (Austria Belgia Bulgaria Cipru Danemarca Franța Germania
Grecia Ungaria Irlanda Italia Lituania Olanda Polonia Spania Elveția Turcia Ucraina
Marea Britanie)
Plante gazdă solanaceele (Solanum lycopersicum Solanum muricatum Solanum melongena
Solanum tuberosum) busuiocul (Ocimum basilicum) specii din flora spontană (Amaranthus sp
Chenopodium sp Convolvulus sp Sonchus sp Malva parviflora etc)
Simptomele sunt variate icircn funcție de tulpina virală soi și condițiile climatice
- icircntreaga planta infectată este piticită
- frunzele sunt distorsionate şi prezintă mozaicuri cloroze şi bășicări
- primul semn de infecție este apariţia pe frunze a unor porțiuni mai deschise la culoare sub
forma unor pete clorotice unghiulare (cu vacircrful ascuțit)
- pe sepale și tulpini se observă striațiuni verzi
- pe fructe se observă porțiuni mai deschise la culoare care dau un aspect mozaicat
Simptome pe frunze (httpsgdeppoint)
Simptome pe fructe (httpsgdeppoint)
Biologie
virionii se găsesc la suprafața celulelor foliare infectate
Mod de răspacircndire
prin sămacircnță contaminată la exterior provenită de la plante infectate
prin contactul plantelor sănătoase cu plantele bolnave
cu obiectele contaminate pe care virusul rezistă timp icircndelungat icircn resturile de rădăcini
virusul rămacircne activ 31 zile pe suprafețele de sticlă rămicircne activ 14 zile
Măsuri de management
Măsuri preventive
respectarea regulior de carantină la importul de fructe semințe răsaduri din țările
contaminate
utilizarea de sămacircnță liberă de virus
examinarea plantelor cu privire la prezența atacului
eliminarea atentă a plantelor suspecte și aplicarea unor măsuri adecvate icircn cazul apariției
bolii
decontaminarea serelor utilajelor uneltelor și a semințelor cu dezinfectanți eficienți
IMPORTANT Boala este deosebit de gravă reducacircnd cantitatea și calitatea producției pierderile de
recoltă fiind apreciate la 15-80
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tomato bushy stunt virus (TBSV)
Denumire populară virusul piticirii tufoase a tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină a fost descris prima dată icircn Anglia la
Lycopersicon esculentum şi icircn prezent este răspacircndit icircn Argentina Maroc Tunisia Regatul Unit
al Marii Britanii SUA (California) Canada Germania Franţa Italia Portugalia şi alte ţări
Plante gazdă tomate (Lycopersicum esculentum) ardei (Capsicum annuum) vinete (Solanum
melongena) dar şi plante ornamentale buruieni etc
Simptome - pete inele şi linii clorotice care se necrozează pe frunze
- frunzele tinere au o culoare galbenă pală şi sunt puternic deformate
- creştere stufoasă ca urmare a formării unui număr mare de lăstari laterali slab dezvoltaţi
- plantele infectate icircşi icircncetează creşterea vacircrful de creștere fiind adesea necrozat
- pe fructe pete marmorări sau formaţiuni inelare mai icircnchise la culoare fructe mici puţine
Fig 1 Atac pe frunze Fig 2 Atac pe fructe
(httpwwwdpvwebnet) (httpgardenerwikiacom)
Biologie şi mod de răspacircndire virusul se transmite prin sol şi este preluat de plante prin
intermediul sistemului radicular şi icircn proporţie redusă prin sămacircnţă
Măsuri de management
Măsuri preventive
eliminarea plantelor infectate
cultivarea terenului cu plante rezistente la acest virus
selectarea exemplarelor sănătoase pentru icircnmulţire vegetativă
Măsuri curative icircn cazul soiurilor total infectate obţinerea de clone libere de virus prin
termoterapie dezinfectarea solului prin tratament termic
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tomato mosaic virus (ToMV)
Denumire populară virusul mozaicului tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate (Solanum lycopersicum) vinete (Solanum melongena) degețel lacircnos
(Digitalis lanata)
Simptomele sunt diferite icircn funcție de condițiile de mediu vacircrsta plantei la momentul infectării
tulpina virusului
Pe frunze
- simptome de tip mozaical caracterizate prin pete clorotice sau gălbui de forme și
mărimi diferite răspacircndite pe toată suprafața limbului frunzei
- distorsionarea frunzelor la plantele tinere aflate icircn stadiul de răsad caracterizată prin
creșterea neregulată și anormală a unor foliole mai tacircrziu cea mai mare parte a
suprafeței limbului fiind redusă pacircnă la nervura principală
- o altă tulpină a virusului mozaicul acuba manifestă decolorări internervuriene de
culoare galbenă pal sau alburie icircn cadrul petelor gălbui se observă uneori insule de
culoare normală
Pe fructe
- pete maronii pe suprafața fructelor
- necrozarea vaselor peretelui celular
- diminuarea creșterii plantelor și scăderea producției
Atac pe frunze (http wwwcreative-diagnosticscom tratat de virologie vegetală III Pop pg 111)
Atac pe fructe (http wwwavrdcorg)
Mod de răspacircndire
- sămacircnță contaminată virusul nu se găsește icircn embrion ci la suprafața semințelor sau icircn
endosperm infectarea noilor plăntuțe avacircnd loc la germinarea sau transplantarea acestora
- contactul dintre plantele sănătoase și bolnave
- resturile vegetale rămase icircn sol din anul precedent
- unelte și macircinile contaminate ale lucrătorilor din sere și solarii
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircn sere și icircn cacircmp după icircncheierea ciclului de producție se vor aduna și arde toate resturile
culturii precedente
tratarea semințelor icircnainte de plantare prin
o tratament termic sămacircnța fiind menținută 4-6 ore la 58degC (umiditate 10) și apoi 24 ore
la 80degC (umiditate 5)
o menținerea semințelor icircntr-un termostat obișnuit respectiv 3 zile la 70degC
icircnsămacircnțarea se va face icircn amestec de pămacircnt proaspăt
răsadul se va feri de infecțiile accidentale
la plantare se vor elimina toate exemplarele infectate care se recunosc printr-o mozaicare
difuză și o dințare accentuată neregulată a marginii limbului
respectarea rotației culturilor (soiurile susceptibile să nu fie cultivate doi ani consecutiv pe
aceiași suprafață)
cultivarea soiurilor rezistente la acest virus
IMPORTANT
Simptomele sunt asemănătoare cu cele produse de Tobacco mosaic virus cele două
virusuri fiind foarte greu de diferențiat pe baza simptomelor
224 Insecte acarieni
1 Aculops lycopersici Tryon - acarianul tomatelor
2 Aphis gossypii Glover - păduchele castraveţilor
3 Aulacorthum solani (Kaltenbach) - păduchele pătat al cartofului 4 Autographa gamma (L) ndash buha gamma
5 Chromatomyia horticola Goureau ndash musculiţa minieră a mazării
6 Frankliniella occidentalis (Pergande) ndash tripsul californian
7 Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute) ndash tripsul plantelor de seră
8 Lacanobia oleracea L ndash molia tomatelor
9 Liriomyza bryoniae (Kaltenbach) ndash musculiţa minieră a frunzelor de tomate 10 Macrosiphon euphorbiae Thomas ndash păduchele dungat al cartofului
11 Myzodes persicae Sulz - păduchele verde al piersicului
12 Myzus ornatus Laing ndash păduchele păstacircrnacului
13 Nezara viridula L ndash ploşniţa verde a legumelor
14 Poliphagotarsonemus latus Banks ndash păianjenul lat
15 Spodoptera exigua (Huumlbner) ndash buha cucurbitaceelor
16 Tetranychus urticae Koch - păianjenul roşu comun
17 Thrips tabaci Lind ndash tripsul tutunului
18 Trialeurodes vaporariorum Cockerell ndash musculiţa albă de seră
19 Tuta absoluta Meyrick- molia minieră a frunzelor
Fișa măsurilor privind managementul integrat al
organismului dăunător
Aculops lycopersici (Tryon) Denumire populară acarianul tomatelor acarianul de bronz al tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă este cel mai adesea semnalat ca organism dăunător al tomatelor dar poate dăuna
un spectru larg de Solanaceae incluzacircnd și specii ornamentale
Descriere corpul este fusiform robust de 150-200 microm culoarea variază de la alb la gălbui pacircnă
la portocaliu (fig 1) Corpul are o serie de anule evidente icircntre tergite și sternite Au numai două
perechi de picioare cu structură caracteristică a ghearei Datorită dimensiunilor reduse nu sunt
vizibili cu ochiul liber pe plante fiind puşi icircn evidenţă doar cu lupa sau la stereomicroscop
Fig 1 Adulți Aculops lycopersici Fig 2 Frunze atacate
(httpswwwagrolinkcombrculturasproblemaacaro-do-brozeamento_492html)
Simptome infestarea tomatelor icircncepe de la frunzele bazale care se brunifică şi se veştejesc
Odată cu dezvoltarea populației dăunătorului infestarea urcă spre vacircrful plantelor care se usucă
Hrănirea acarianului pe frunze inflorescențe și fructele tinere de tomate cauzează icircncrețirea și
necrozarea frunzelor căderea florilor ruginirea fructelor și icircn final moartea plantelor (fig 2) Icircn
urma hrănirii este redusă rata fotosintezei la plante datorită afectării celulelor şi icircncetinirii
schimburilor de gaze de la nivelul frunzelor
Biologie icircn sere sursele de infestare a plantelor tinere sunt populațiile de acarieni
supraviețuitoare pe resturile culturilor anterioare infestate sau acarieni nou introduși odată cu
răsadurile Ciclul biologic este complet icircn aproximativ 7 zile icircn condiţii optime la 21-25degC şi
30 umiditate atmosferică icircntr-un ciclu de vegetaţie dezvoltacircndu-se pacircnă la şapte generaţii
Femelele trăiesc cacircteva săptămacircni şi depun pacircnă la 50 de ouă Din ouăle fertilizate apar masculi
şi femele icircn timp ce din ouăle nefertilizate apar doar masculi
Măsuri de management
Măsuri preventive
monitorizarea prezenţei dăunătorului este esenţială recomandacircndu-se inspectarea
plantelor pentru depistarea frunzelor cu aspect bronzat icircn mod tipic daunele apăracircnd cacircnd
fructele verzi ating 5 cm
curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre
ciclurile de cultură
aplicarea tratamentelor la structura serelor
creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de
acariani (dar favorizează bolile fungice)
utilizarea soiurilor cu oarecare rezistenţă la acarieni
controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora care duce la reducerea populațiilor
de acarieni
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea prădătorilor
- Phytoseiulus persimilisis Neoseiulus californicus Pronematus ubiquitus (acarieni)
- Feltiella acarisuga (ţacircnţar)
- Macrolophus caliginosus (ploşniţă)
- Scolothrips sexmaculatus Leptothrips mali (tripşi)
metode chimice tratamente cu produsul APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme
mobile
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- APACHE- 3 zile
IMPORTANT
Aculops lycopersici poate fi identificat numai prin examinare la microscop
Climatul fierbinte uscat favorizează dezvoltarea acarienilor și dacă populațiile nu sunt
verificate plantele pot fi distruse icircn doar cacircteva zile
A lycopersici poate determina reducerea recoltei la cultura tomatelor mai ales cacircnd
plantele tinere sunt expuse atacului situaţie icircn care pierderile pot fi de pacircnă la 65
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Aphis gossypii Glover
Denumire populară păduchele castraveților
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă atacă un număr mare de plante cultivate și spontane din familiile
Cucurbitaceae Crucifereae Solanaceae Malvaceae Pagube deosebite sunt semnalate la
plantele cultivate icircn seră unde atacă frecvent și tomatele
Descriere Specia prezintă plasticitate fenotipică variațiile de colorit și morfologice pot varia icircn
funcție pe planta gazdă și de stadiul de dezvoltare al dăunătorului
Formele aptere (fără aripi) au formă ovală cu capul și toracele de culoare cenușie la unii
indivizi galbenă (fig 1) Corpul este sub 1-15 mm icircn lungime și diametrul puțin peste 034 mm
Culoarea variază de la galben la verde foarte icircnchis (aproape negru) Antenele sunt de culoare
galbenă cu vacircrful negru mai scurte decacirct lungimea corpului Picioarele sunt galbene-verzui
Corniculele sunt negre de formă cilindrică uşor lățite la bază Cauda este de culoare icircnchisă mai
scurtă decacirct corniculele și este prevăzută de o parte și de alta cu cacircte 2-3 peri
Formele aripate au capul toracele și abdomenul verde icircnchis cu 3-4 pete laterale de culoare
brună
Oul este de culoare galbenă la depunere după care virează icircn negru-lucios
Fig 1 Colonie de Aphis gossypii (httpwww7inrafr)
Simptome
Coloniile se situează pe fața inferioară a frunzelor dar și pe lăstarii tineri unde icircnțeapă și
sug sucul celular avacircnd ca efect răsucirea gofrarea și stracircngerea icircn glomerul a frunzelor la
icircnceput etiolate gălbui formacircnd pseudocecidii caracteristice uneori sub forma unor adevărate
buchete Produce secreţii dulci masive (fenomenul de rouă de miere) care acoperă frunzele
permițacircnd instalarea ciupercilor (fumaginei) şi icircmpiedică asimilația clorofiliană a frunzelor
Biologie
Icircn sere se icircntacirclnește icircn tot cursul anului unde se icircnmulțește continuu pe cale
partenogenetică vivipară Icircn condiții controlate cum sunt cele din sere o generație se dezvoltă icircn
medie icircn 10 zile Stadiul de ou nu există icircn spaţiile protejate trecerea de la un ciclu de vegetație
la următorul se face icircn stare activă (adult sau nimfă) O femelă adultă fundatrigenă dă naștere icircn
decursul vieții la 70-80 nimfe aproximativ 4-5zi Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia
este supraaglomerată apar formele aripate care migrează pe alte plante gazdă secundare
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri
combaterea afidelor prezente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus
abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani şi prădătorii Harmonia axyridis Adalia
bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -
10 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- VYDATE 10 L- 21 zile
IMPORTANT Atacul dăunătorului este deosebit de periculos la răsărire cacircnd poate compromite culturile
Produce pagube directe prin hrănire și indirecte prin dejecțiile zaharoase eliminate care
conduc la apariția ciupercilor din genurile Alternaria Fusarium Penicillium cu consecințe
negative asupra producției
Este un vector important de transmitere al virusurilor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Aulacorthum solani Kaltenbach Denumire populară păduchele pătat al cartofului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie foarte polifagă colonizează peste 200 de specii de plante mono şi
dicotiledonate cu excepţia celor din familia Poaceae Dăunătorul este prezent icircn sere şi depozite
şi atacă frecvent tomatele
Descriere
- femelele aptere au 18-3 mm lungime formă piriformă culoarea galben-verzui strălucitor cu
pete mai icircnchise la culoare la baza corniculelor Antenele sunt aproape la fel de lungi ca şi corpul
cornicule lungi subţiri deschise la culoare şi uşor fumurii la extremităţi (fig1)
- femelele aripate au aceleaşi dimensiuni cu femelele aptere Capul şi toracele sunt de culoare
brun icircnchis spre negru iar abdomenul verde ndash gălbui marcat de puncte şi benzi transversale de
culoare brună-icircnchis (fig 2)
Fig 1 Forma apteră Fig 2 Forma aripată
(httpinfluentialpointscom)
Simptome formează colonii pe partea inferioară a frunzelor pe care le icircnţeapă sugacircnd seva
Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se icircngălbenesc şi se usucă De asemenea se
observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe se formează
dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce capacitatea
fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub denumirea de rdquorouă
de miererdquo)
Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate
afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou
nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da
naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată
apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri
combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus
abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani prădătorii Harmonia axyridis Adalia
bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100
SC ndash075 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
MOVENTO 100 SC - 3 zile
IMPORTANT
Dăunătorul este considerat vector eficient a peste 40 virusuri la culturile de tomate
cartof castraveţi sfeclă morcov ţelină mazăre conopidă ridichi etc
Controlul este mult mai eficient cacircnd infestarea este depistată timpuriu
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Autographa gamma (L) Denumire populară buha gamma
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă produce pagube icircn special la legume (tomate fasole castraveţi
etc) dar şi la cereale lucernă sau cartofi
Descriere -adult fluture de talie mijlocie cu deschiderea aripilor de 4-45 cm aripile anterioare diferit
colorate de la cenuşiu pacircnă la violet-brun străbătute de linii transversale fine de culoare albă iar
cele posterioare brune deschis la bază şi cenuşii deschis spre vacircrf un semn alb-argintiu de forma
literei greceşti gamma se află icircn mijlocul zonei centrale a aripilor anterioare (fig1)
Fig 1 Adult (httpwwwagroatlasru) Fig 2 Larvă (httpswww7inrafr)
Fig 3 Atac produse de larve (httpwwwaomidoribiocontrolcom)
-larvă la completa lor dezvoltare poate atinge 2-4 cm are culoare verde sau verde gălbui cu şase
dungi fine albicioase longitudinale prezintă partea anterioară a corpului mai icircngustă Placa
toracică de culoare neagră iar capul castaniu pătat cu negru Caracteristic are trei perechi de
picioare toracice şi trei abdominale din care cauză omizile au mers asemănător cu cel al cotarilor
fiind cunoscute sub denumirea de bdquocotar falsrdquo (fig 2)
-ou albicios reticulat cu diametrul 05-06 mm
-pupa 17-20 mm brună-gălbuie sau brună-roşcată
Simptome larvele icircn primele vacircrste rod una din epiderme lăsacircnd intactă pe cealaltă ulterior pe
măsură ce cresc perforează limbul şi rod frunzele marginal rămacircnacircnd numai nervurile groase
(fig 3) La atac puternic plantele sunt defoliate iar la tomate pot fi atacate şi fructele Atacul la
răsaduri este periculos prin defolierea plantelor icircn totalitate dar şi prin afectarea mugurelui
apical de creştere al plăntuţelor O larvă poate distruge icircntre 2-5 frunze pe toată durata
dezvoltării
Biologie icircn cacircmp are două generaţii pe an ciclul de viaţă duracircnd 50-70 zile icircn spaţii protejate
poate avea mai multe generaţii pacircnă toamna
- femelele depun pacircnă la 2000 de ouă izolat sau icircn grupe mici de regulă pe dosul frunzelor de la
bază sau pe buruieni
- după eclozare apar omizile care se hrănesc cu limbul frunzelor la icircnceput pe partea inferioară
producacircnd orificii (fig 3) şi pe măsură ce cresc consumă tot mai multă masă vegetativă fiind
capabile să defolieze icircntreaga plantă iar icircn cazul icircn care hrana devine insuficientă migrează pe
alte plante
- omizile ajunse la completa dezvoltare icircşi confecţionează coconi albi-murdari de mătase de
obicei pe dosul frunzelor icircn care se transformă icircn crisalidă
- după o anumită perioadă apar fluturii din generaţia de vară şi ciclul se reia fiind dependent de
condiţiile de temperatură din spaţiile protejate
- spre deosebire de alte specii de Noctuidae fluturii sunt activi icircn timpul zilei Larvele sunt greu
vizibile dar atacul se poate observa uşor datorită rumeguşului de la baza plantelor rezultat icircn
urma hrănirii
Măsuri de management
Măsuri preventive
culturale distrugerea buruienilor plivitul respectarea epocilor de semănat şi plantat
Măsuri curative
metode fizice instalarea capcanelor cu feromoni sexuali la icircnceputul primăverii Atra-GAM
(icircn seră o capcană la 500 m2 cu un minimum de o capcanăseră) şi verificarea acestora o dată pe
săptămacircnă
metode biologice utilizarea de entomofagi cum ar fi Trichogramma evanescens (3 lansări a
60000 de femeleha)
IMPORTANT
Utilizarea capcanelor cu feromoni permite detectarea primelor insecte supravegherea
nivelului populației raționalizarea tratamentelor cu insecticide reducerea frecvenței
acestora
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Chromatomyia horticola (Goureau)
Denumire populară musculiţa minieră a mazării musculiţa minieră a crizantemei
Statut nu este organism de carantină specie extrem de răspacircndită icircn Europa prezentă şi icircn
Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă care atacă 268 de genuri din 36 de familii botanice printre care
Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Leguminosae Liliaceae Linaceae Solanaceae
Descriere
Adultul are o lungime de 2-25 mm lungime corpul de culoare neagră cu excepția capului și
picioarelor care sunt galbene Capul este mare globulos toracele prezintă două dungi laterale de
culoare gălbuie
Larvele tipice acefale (fără cap) apode (fără picioare) albe ajung la completa dezvoltare la 3
mm lungime
Ou alb neted şi strălucitor
Pupa de culoare verzuie se icircnchide la culoare icircn momentul apariţiei adulţilor
Fig1 Pupă (httpmediaeolorg ) Fig 2 Simptom de atac pe mazăre (gardenerwikiacom)
Simptome
Minele au formă liniară neregulată albicioase atacirct pe partea exterioară a frunzei cacirct și pe cea
inferioară Galeria este de lungime și grosime variabilă (grosime uniformă pe toată lungimea sau
mai mare la extremitatea terminală) Minele sunt vizibile mai adesea pe suprafața superioară a
frunzei decacirct pe partea inferioară a acesteia (fig 2)
Pupa rămacircne icircn mină icircntr-o cameră pupală de regulă pe suprafața inferioară a frunzei spiraculul
anterior penetrează epiderma minei şi este vizibil la exterior ca o pereche de cacircrlige mici (fig 1)
Larvele produc daune (mine) pe frunze care duc la ofilirea și căderea prematură a acestora Alte
daune rezultă de la femele care produc pete mici albe icircn mod normal de mică icircnsemnătate care
prin hrănire duc la perforarea frunzei
Biologie
Perioada larvară poate fi scurtă de exemplu 5 zile la temperatura de 23-28degC și este direct
proporțională cu temperatura Icircn ţările cu climat cald stadiul de pupă poate dura cel puțin 7-15
zile Specia poate avea 2ndash6 generații pe an Infestarea spaţiilor protejate este cauzată de utilizarea
unui material destinat plantării infestat şi prin pătrunderea adulţilor din exterior
Măsuri de management
Măsuri preventive
menţinerea serelor icircn stare perfectă de curăţenie
utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru capturarea adulţilor și inspectarea
periodică a plantelor icircn vederea depistării minelor și orifiicilor de hrănire care indică
prezența dăunătorului pe plantă
utilizarea plaselor de insecte care au rolul de a icircmpiedica intrarea adulţilor icircn seră
Măsuri curative
metode biologice utilizarea agenţilor biologici cum ar fi viespile parazite Dacnusa sibirica
Diglyphus isaea și Opius pallipes care pot asigura un control eficient al muștelor miniere Acești
paraziți sunt nativi din Europa și pot fi prezenți icircn seră icircn mod natural Dacnusa sibirica și Opius
pallipes depun ouăle icircn interiorul larvelor miniere parazitacircnd intern icircn timp ce Diglyphus isaea
depune ouăle icircn apropierea larvei gazdă larvele viespilor atacacircnd larva minieră de la exterior
Această specie poate fi găsită spontan după luna mai
metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar VOLIAM TARGO ndash
08 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha şi AFFIRM ndash 15 kgha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
VOLIAM TARGO - 3 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
AFFIRM - 3 zil
IMPORTANT
Efectuarea unui control fitosanitar strict icircn momentul icircnfiinţării culturii
Specia seamănă morfologic cu Chromatomyia syngenesiae identificarea necesitacircnd
examen microscopic de laborator
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute)
Denumire populară tripsul plantelor de seră
Plante gazdă specie foarte polifagă icircn condiții de seră tripsul produce pagube unui număr mare
de plante icircn special flori uneori este menționat ca dăunător la legume
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Descriere
Adult 14-17 mm lungime (femela) 11-12 mm (masculul) suprafaţa corpului puternic
reticulată de culoare maron negricioasă cu vacircrful abdomenului mai deschis la culoare (fig 1)
Picioarele galbene sau albe și antenele au opt segmente sunt de culoare galben deschis avacircnd
ultimul articol foarte lung şi subţire
Larva primul stadiu are culoarea albicioasă cu ochii roșii și devine galben după hrănire iar larva
de stadiul doi are 1mm lungime şi culoare galbenă
Pupa tripsul prezintă două stadii pupale (prepupă şi pupă) de culoare galbenă care se icircnchide cu
vacircrsta cu aripi rudimentare antene icircndoite icircnapoi peste cap Stadiile prepupal și pupal nu se
hrănesc
Ou de culoare albă și au formă de banană
Fig 1 Heliothrips haemorrhoidalis - adult și stadii imature (httpedisifasufledu)
Simptome Atacirct larvele cacirct şi adulţii atacă frunzele lăstarii și florile producacircnd pete de culoare
albă Atacul pe flori duce la deformarea acestora La atacuri puternice are loc necrozarea totală
sau parțială a organelor plantele atacate rămacircn mici iar fructificarea este redusă Pe fructe apar
pete brune iar dacă atacul se produce icircn perioada de creştere a acestora epiderma poate să crape
Biologie Tripsul plantelor de seră este partenogenetic și poate trăi cacircteva săptămacircni Ouăle
(aproximativ 25-50 pentru fiecare femelă) sunt depuse icircn ţesutul plantelor fiind acoperite cu
excremente Nu preferă frunzele tinere deoarece dezvoltarea rapidă a ţesuturilor distruge ouăle
dar nici pe cele foarte bătracircne Larvele apar icircn aproximativ 14-15 zile la temperatura optimă de
26-28degC şi 16-22 zile la 21-25degC Pragul de dezvoltare este de 11degC dăunătorul dezvoltacircnd o
generație icircn 17-18 zile anual prezentacircnd 4-7 generații chiar 12 Adulţii trăiesc pacircnă la 35 de zile
la 25-27degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
eliminarea buruienilor sau plantelor gazdă alternative
utilizarea răsadurilor libere de tripși
Măsuri curative
metode biologice
- Amblyseius cucumeris Amblyseius degenerans (acarieni prădători)
- Orius spp (ploşniţe prădătoare)
- Aelothrips fasciatus Frankliniothrips vespiformis (tripşi prădători)
- Dasyscapus parvipennis (musculiţă parazită)
metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare galbenă și albastră pentru
capturarea tripșilor adulţi
IMPORTANT
Heliothrips haemorrhoidalis poate fi identificat numai prin examinarea microscopică
Adulții și larvele sunt detectate prin examinarea suprafeței inferioare a frunzelor unde se
dezvoltă pete clorotice maronii și leziuni necrotice
Factorii care favorizează apariția şi evoluția tripsului sunt temperatura optimă de
dezvoltare și existența florilor cultivate icircn aceleași spații protejate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Lacanobia oleraceae Linnaeus Denumire populară molia tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate plante erbacee diverse plante ornamentale cultivate icircn seră
Descriere
Adult cu anvergura aripilor 35-45 mm cu aripile anterioare maron roşcat pacircnă la mov-maroniu
cu o stigmă (semn reniform) mică gălbuie cu o linie subterminală albă aripile posterioare gri-
maronii cu o tentă mai icircnchisă la marginea posterioară (fig1)
Larva de aproximativ 40 mm lungime de culoare verzuie gălbuie sau brun roşcată cu pete
foarte mici şi fine albe și mai puțin dese cu negru linii dorsale și subdorsale palide linia
spiraculară lată de culoare galbenă sau galben-portocalie cu marginea de deasupra mai
icircntunecată spiracule albe icircnconjurate cu negru capul verde deschis icircn primele două stadii
devine albicios pacircnă la maroniu deschis cu zone marmorate (fig 2)
Pupa 16-19 mm lungime suprafaţa punctată grosier la icircnceput de culoare maronie mai tacircrziu
ajunge de culoare neagră strălucitoare
Ou hemisferic 075 mm icircn diametru suprafaţă reticulată la depunere de culoare verzuie apoi se
deschide pacircnă la galben pal chiar alb
Fig1 Adult (httpswwwnaturespotorguk) Fig 2 Larva (httpswwwnaturespotorguk)
Simptome
- larvele tinere scheletuiesc frunzele pe măsură ce cresc atacă tulpinile şi fructele
Biologie adulţii nu zboară ziua se ascund icircn crăpăturile solului şi sunt vizibili destul de greu
uneori doar icircn momentul irigatului Fiecare femelă poate depune aproximativ 1000 de ouă icircn
pachete de 60-300 pe partea inferioară a frunzelor care eclozează icircn 8-10 zile Larvele trec prin
cinci-şapte stadii larvare ajungacircnd la completa dezvoltare icircn 33-39 de zile La icircnceput larvele
sunt gregare şi scheletuiesc frunzele apoi după prima năpacircrlire se dispersează dar datorită
capacităţii reduse de a coloniza alte plante numărul lor scade destul de mult Larvele de ultimele
vacircrste devorează frunzele dar au şi capacitatea de a ataca tulpina predispunacircndu-le la fracircngere
Icircn plus pot produce icircn urma hrănirii orificii mari atacirct icircn fructele necoapte cacirct şi coapte Pentru
icircmpupare larvele caută locuri uscate cum ar fi pereţi stacirclpi din lemn dar şi resturi de plante
icircmpuparea avacircnd loc icircntr-un cocon mătăsos
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere
icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de
infestare
Măsuri curative
metode biologice Bacillus thuringiensis este utilizat pe scară largă pentru a controla
Lacanobia Oleraceae dar este costisitor și necesită o aplicare repetată ceaţa termică pe bază de
Bacillus thuringiensis icircn doze de 1 2 și 4 kg ha reduce daunele pe care le poate cauza larvele
frunzelor și fructelor de tomate icircn sere
IMPORTANT
Atacul poate fi atacirct de puternic icircncacirct plantele atacate devin nevandabile
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Liriomyza bryoniae (Kaltenbach)
Denumire populară musca minieră a frunzelor de tomate
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie foarte polifagă (119 genuri din 31 familii de plante) Icircn spațiile protejate
este un dăunător principal al tomatelor
Descriere Adultul măsoară 2-3 mm lungime are corpul de culoare neagră-brună capul și toracele negre
Pe torace și abdomen prezintă 2 dungi longitudinale galbene Aripile sunt mai lungi decacirct
abdomenul Dorsal corpul este acoperit de perișori scurți Ca toate speciile de carantină din genul
Liriomza are scutelum de culoare galbenă vizibil ca o pată galbenă pe spate (fig 2)
Oul este sferic de 02-03 mm la depunere de culoare albă apoi devine gălbui
Larva este mică la eclozare 05 mm la completa dezvoltare atinge 3 mm lungime fără picioare
toracice sau abdominale și fără capsulă cefalică de culoare galbenă-verzuie sau crem cu
segmentația corpului vizibilă
Pupa are 17-21mm lungime și este de culoare castanie-icircnchis
Fig 1 Mina produsă de Liriomyza bryoniae Fig 2 Adult (femelă) de L bryoniae
(httpsgdeppoint) (httpsgdeppoint)
Simptome
Larvele minează caracteristic frunzele cauzacircnd galerii sinuoase inițial albe iar mai tacircrziu brune
Minele sunt alungite răsucite neregulat și nu sunt asociate cu nervurile frunzei (fig 1)
Excrementele de culoare neagră sunt depuse icircn zona mediană a galeriei sub forma unei linii
subțiri și icircntrerupte foarte des Larva la completa dezvoltare părăsește mina printr-o incizie icircn
epiderma superioară și se icircmpupează la exteriorul frunzei de regulă icircn sol Frunzele puternic
atacate se usucă parțial sau total și cad Cacircnd minează și tulpina plantelor acestea se ofilesc și se
usucă
Biologie
Are mai multe generații pe an icircn condiții de seră putacircndu-se icircnmulți permanent generațiile
suprapunacircndu-se La 1-3 zile de la apariție și de la icircmperecherea insectelor femelele depun ouăle
pe fața superioară a frunzelor plantelor gazdă O femelă depune 50-100 de ouă larvele eclozacircnd
după 5-11 zile Dezvoltarea larvei durează 8-11 zile iar la completa dezvoltare larva părăsește
frunza pătrunde icircn stratul superficial al solului și se icircmpupează stadiu care durează 4-8 zile O
generație se dezvoltă icircn 17-25 de zile
Măsuri de management
Măsuri preventive - utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru a detecta prezenţa adulţilor icircn cultură
- inspecția plantelor pentru a detecta frunzele cu galerii sau icircnțepăturile produse de femele pentru
hrănire avacircnd ca scop semnalarea din timp a prezenței daunătorului și alegerea metodei de
combatere cu cea mai mare eficiență
- utilizarea răsadurilor neinfestate și care să provină din locuri de producție libere de dăunatori
- distrugerea resturilor vegetale dezinfectarea solului și incintei
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius
palliles Chrysocharis parksi De asemenea pot fi utilizate preparate cu nematodul parazit
Neoaplectana carpocapsae şi specii prădătoare de insecte cum ar fi ploșnița Cyrtopeltis modestus
metode chimice tratamente cu următoarele produsele de protecţie a plantelor VOLIAM
TARGO - 06 - 08 lha (icircn funcţie de nivelul de infestare) AFFIRM ndash 15 kgha ACTARA 25
WG - 005 (0250 kg la 100 mp) aplicat la sol preventiv şi curativ
-utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum recomandacircndu-se acele produse care
afectează cel mai puţin fauna utilă
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
VOLIAM TARGO - 3 zile
AFFIRM - 3 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
IMPORTANT Principală sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din
serele icircnmulțitor
Răsadurile atacate pot fi compromise Frecvența plantelor atacate poate ajunge la 70-100
Fișa măsurilor privind managementul integrat al
organismului dăunător
Macrosiphon euphorbiae Thomas Denumire populară păduchele dungat al cartofului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă icircn ţara noastră se icircntacirclneşte pe plante legumicole şi floricole de Solanaceae atacirct icircn
cacircmp cacirct şi icircn spaţii protejate
Descriere
- formele aptere au corpul de culoare variabilă de la verde-gălbui pacircnă la roz chiar mov dorsal
cu dungi icircntunecate dorsal talie mare 3-36 mm Corpul este strălucitor iar ochii de culoare roşie
Antenele sunt mai lungi decacirct corpul iar corniculele lungi și subțiri lungimea lor ajungacircnd pacircnă
la vacircrful cozii (fig 1)
- formele aripate au culoare verde pacircnă la roz antenele şi corniculele mai icircnchise la culoare decacirct
formele aptere cu aripi bine dezvoltate
Fig 1 Macrosiphum euphorbiae ndash forma apteră
(httpinfluentialpointscom)
Simptome Daunele primare rezultă din efectele hrănirii coloniilor pe țesuturile tinere ce determină
slăbirea și distorsionarea creșterilor noi Afidele determină apariția petelor clorotice și
distorsionarea frunzelor piticirea și ofilirea plantelor
Daunele secundare sunt determinate de ciuperci (fumagina) de pe secrețiile de miere de
pe frunze și fructe rezultacircnd reducerea fotosintezei și calitatea fructelor
Dăunătorul afectează grav plantele prin transmiterea bolilor virale
Biologie M euphorbiae are 8-12 generații pe an o generaţie dezvoltacircndu-se icircn 2-3 săptămacircni Ca
şi alte afide prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) afidele femele dacircnd
naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este
supraaglomerată apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi Temperaturile mai mari
de 30degC duc la moartea insectelor icircn timp ce dezvoltarea este bună icircntre 5-25degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi
rezervor de virusuri
combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu
- paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus abdominalis Aphidius ervi Aphidius
colemani
- prădătorii Harmonia axyridis Adalia bipunctata Coccinella septepunctata Adonia
variegata Chrysoperla carnea Syrphus ribessi
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100
SC ndash075 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
IMPORTANT
Dăunătorul este vector pentru virusuri
Icircn sere inspecțiile fitosanitare și utilizarea de material de plantare neinfectat poate reduce
infestarea cu M euphorbiae
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Myzodes persicae Sulz Denumire populară păduchele verde al piersicului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specii lemnoase şi ierboase atacirct icircn cacircmp cacirct şi icircn sere şi răsadniţe
Descriere
-forma apteră (fără aripi) corp globulos oval de culoare verde-deschis sau verde icircnchis antene
negre exceptacircnd al treilea articol care este galben verzui spre bază (fig 1) Picioare galbene cu
tarse negre cornicule galben verzui cu vacircrfuri icircnchise la culoare Lungimea corpului 24-26 mm
-forma aripată corp verde gălbui sau roşcat capul şi toracele negre abdomenul are pe partea
dorsală o pată mare neagră precum şi 1-2 dungi transversale şi 4 pete laterale de aceeaşi culoare
Cornicule brune puţin icircngroşate median Aripile sunt bine dezvoltate Lungimea corpului 18-25
mm (fig 2)
Fig1 Nimfe (httpentnemdeptufledu) Fig3 Forma aripată (httpswwwcabiorg)
Simptome dăunătorul formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor care datorită
icircnţepăturilor şi sugerii sevei se necrozează şi se răsucesc (pseudocecidii) Cu timpul frunzele se
icircngălbenesc şi se usucă
Biologie - icircn seră se dezvoltă icircn tot cursul anului afidele se reproduc partenogenetic toate insectele
prezente sunt femele şi fiecare femelă dă naştere mai multor femele fără a fi nevoie să se
icircmperecheze aceste femele dau naştere nimfelor vii nu depun ouă
- populaţiile pot creşte exploziv descendenţa nou apărută icircncepe să se reproducă icircn doar 7 zile
- deoarece o colonie creşte icircn vacircrstă şi dimensiune pe plante individuale proporţia formelor
aripate creşte
- afidele pot fi găsite pe muguri tulpini şi suprafaţa interioară a frunzelor unele vor migra la noi
plante gazdă sau ţesuturile plantelor tinere şi vor căuta icircn mod activ ţesut moale proaspăt de
plante
- fiind predispusă să dezvolte forme aripate această specie este mai probabil să se răspacircndească
printr-o cultură mamă
Măsuri de management
Măsuri preventive
- utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură
- monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase (eficiente
pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor aptere şi
fenomenului de bdquorouă de miererdquo
- icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi
rezervor de virusuri
- combaterea afidelor existente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice
-specii parazitoide cum ar fi Aphidius colemani Aphidius matricariae și Aphidoletes
abdominalis Aphidoletes aphidimyza
- patogenul fungic Lecanicillium lecanii este compatibil cu insecticidele și este eficace icircmpotriva
M persicae icircntr-o gamă largă de culturi de seră dar numai acolo unde se poate menține o
umiditate ridicată cu succes se utilizează şi patogenul fungic Beauveria bassiana se recomandă
utilizarea patogenilor fungici mai ales cacircnd infestarea este incipientă tratamentele fiind repetate
la intervale de 3-5 zile
- aplicarea tratamentelor cu săpun s-a dovedit utilă icircn sere datorită toxicităţii reduse asupra
faunei utile
IMPORTANT
Este specie polifagă atacă peste 400 de plante gazdă
Specia este cunoscută ca principal vector al virusurilor producacircnd mozaicul la
Solanaceae
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Myzus ornatus Laing
Denumire populară păduchele păstacircrnacului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă deşi dăunătorul atacă icircn special culturile de păstacircrnac diferite plante ornamentale
este prezent şi icircn spaţii protejate provocacircnd daune importante la tomate
Descriere
Forma apteră corp galben verzui prezentacircnd dorsal pete castanii care formează racircnduri
tranversale fruntea prezintă tuberculi puternici antenele pacircnă la jumătatea corpului baza
ultimului articol antenal fiind de 35-5 ori mai lungă decacirct grosimea zonei mediane a acestuia
Corniculele au aspect solzos cu extremităţile drepte sau departate şi de nuanţă mai icircnchisă sau
mai deschisă cauda triunghiulară (fig1)
Forma aripată aripi de culoare galbenă abdomen cu o placă mare dorsală de culoare brună
care nu atinge marginile cornicule drepte uniform pigmentate cauda triunghiulară
Nimfa deschisă la culoare alb verzuie
Fig 1 Nimfe şi forme aptere (wwwinfluentialpointscom)
Simptome păduchele populează partea inferioară a frunzelor formacircnd colonii compacte
Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se gofrează se icircngălbenesc şi se usucă De
asemenea se observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe
se formează dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce
capacitatea fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub
denumirea derdquo rouă de miererdquo)
Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate
afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou
nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da
naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată
apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri
combaterea afidelor prezente icircn spaţiile protejate icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de
cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu specii de himenoptere parazite Aphidius matricariae
Praon volucre Lisiphlebus fabarum şi prădători din familiile Coccinellidae Chrysopidae
Syrphidae etc
IMPORTANT
Dăunătorul este cunoscut ca vector pentru diferite virusuri (peste 20 de virusuri)
La atac puternic producţia este semnificativ redusă şi de slabă calitate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Nezara viridula (Linnaeus) Denumire populară ploșnița verde a legumelor ploşniţa tomatelor şi a fasolei
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 30 de familii botanice icircn spaţii
protejate atacă cu preponderenţă ardeiul dar tomatele şi vinetele sunt atacate de asemenea
Descriere
Adultul 12-16 mm masculii sunt puțin mai mici decacirct femelele culoarea este uniform verde
deschis mai rar de nuanţă galbenă brună sau roşcată (fig 1) Articolele antenale 4 şi 5 şi o parte
din articolul al treilea de culoare roşie icircn partea distală Trei puncte albe mici sunt de obicei
evidente pe marginea anterioară a scutelului Culoarea punctelor de pe tegument corespunde cu
culoarea de bază a corpului
Ouăle alungite lipite unele de altele au formă de butoiaş de culoare crem-gălbui pe parcursul
dezvoltării devenind galben intens rozalii și icircn final portocaliu strălucitor
Nimfele au 5 stadii care se dezvoltă pe parcursul unei luni (30 zile) Culoarea nimfelor se
schimbă progresiv de la un stadiu la altul fiind predominant neagră la eclozare ajungacircnd ca
stadiul 5 să aibă culoarea verde Toate stadiile nimfale prezintă pe partea dorsală o serie de pete
albe aranjate icircn linii paralele (fig 2)
Fig 1 Adult (httpswwwcabiorg) Fig 2 Nimfă (httpswwwndsuedu)
Fig 3 - Atac pe fructe (httpjournalsusamvclujro)
Simptome atacă toate părțile plantelor inclusiv tulpina dar se hrănesc icircn special cu fructele și
lăstarii tineri ai tomatelor (fig 3) Icircn general pe fructe se observă orificii realizate prin perforarea
și sugerea țesuturilor formacircndu-se ulterior pete minuscule dure maronii sau negre Fructele
atacate nu se mai dezvoltă rămacircn mici și se stafidesc icircnainte de a ajunge la maturitate Icircn plus
prin injectarea salivei toxice se imprimă fructelor un gust şi miros neplăcut iar ţesuturile
degradate rămacircn ferme cacircnd fructele se coc La tomatele tinere atacul induce maturarea timpurie
reducerea dimensiunilor și greutății fructelor Punctele de hrănire devin porţi de intrare a
ciupercilor și bacteriilor
Biologie primăvara adulţii migrează din zonele icircnvecinate icircn spaţiile protejate atacacircnd culturile
plantelor gazdă Adulţii şi nimfele se hrănesc prin extragerea sevei plantelor icircn urma hrănirii
apăracircnd simptomele caracteristice
Femelele pot depune aproximativ 30-130 de ouă grupate icircntr-un singur strat pe fața inferioară a
frunzelor Perioada de incubație poate dura aproximativ 20 de zile icircn funcție de temperatură
Primul stadiu nu se hrăneşte şi nimfele stau grupate la locul de eclozare Stadiile nimfale doi şi
trei stau de asemenea grupate dar se dispersează dacă sunt deranjate icircn schimb stadiile patru şi
cinci şi adulţii se răspacircndesc icircn cultură
Măsuri de management
Măsuri preventive
- controlul riguros al buruienilor din spaţiile protejate şi din vecinătatea acestora reducacircnd astfel
numărul de insecte
- utilizarea culturilor capcană
- eliminarea locurilor de iernare preferate
- utilizarea de soiuri sau hibrizi rezistente la atac
- utilizarea de culturi alternative mai puțin atractive pentru insecte
Măsuri curative
metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare și
parazite ce pot icircn mod natural să mențină un nivel scăzut al gradului de atac icircn special asupra
pontei (Trissolcus spp Telenomus spp) dar şi specii entomopatogene (Bacillus thuringiensis)
IMPORTANT
Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate
Specie invazivă prezentă icircn Romacircnia din anul 2010 (Grozea şi colab 2012)
Este vector de virusuri
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Frankliniella occidentalis (Pergande) Denumire populară tripsul californian
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 250 de familii botanice icircn spaţii
protejate atacă cu preponderenţă tomate ardei castraveți vinete pepeni salată ceapă praz dar
și specii de flori
Descriere
Adult au aproximativ 2 mm corpul este oval-alungit convex dorsal masculii fiind mai mici
decacirct femelele (09 mm) La femele culoarea variază de la galben deschis icircn perioada de vară
pacircnă la maron accentuat iarna icircn timp ce masculii au culoarea gălbui deschis aproape albă
Antenele prezintă 8 articole (fig 1)
Larvă la eclozare sunt albe-hialine cu lungimea de 05 mm apoi culoarea devine gălbui deschis
şi ating15 mm antenă cu şase segmente
Pupa este imobilă
Ou sunt opace reniforme
Fig 1 Adulți (httpswwwcabiorg) Fig 2 Atac pe fructe (httpwwwtswvramporg) Simptome adulții și larvele icircnțeapă și sug seva din țesuturile frunzelor florilor și fructelor Pe
organele atacate se observă pete de decolorare care devin argintii sau brune Pe frunzele atacate
simptomele se pot observa de-a lungul nervurilor Din cauza atacului organele afectate se pot
deforma și devin succeptibile pentru instalarea ciupercilor și bacteriilor patogene (fig 2) Ritmul
de creștere al plantelor este icircncetinit bobocii florali datorită atacului nu se mai deschid la atacuri
mari obținacircndu-se producții reduse fără aspect comercial
Biologie icircn seră tripsul se icircnmulțește pe tot parcursul anului și poate avea icircntre 12 și 15 generații
Temperatura optimă de dezvoltare este de 25ordmC Femelele depun ouăle icircn țesuturile frunzelor
florilor dar și pe fructe O femelă poate depune icircntre 20 și 40 de ouă acestea fiind sensibile la
uscăciune și temperaturi scăzute Larvele au patru stadii de dezvoltare primele două sunt foarte
active producacircnd pagube organelor pe care se dezvoltă Larvele se retrag pentru icircmpupare icircn sol
uneori icircn florile plantelor gazdă Ciclul biologic icircn seră este complet icircn 14 zile la temperaturi de
30degC şi 44 de zile la temperaturi de 15 ordmC Durata de dezvoltare este de 1-3 zile larvele de prima
vacircrstă trei zile larvele de vacircrsta a doua o zi stadiul de prepupă 10 zile stadiul de pupă iar
femelele adulte trăiesc icircn general 40 de zile
Măsuri de management
Măsuri preventive
- utilizarea la plantare a unui material liber de tripşi
- monitorizarea culturilor prin capcane lipicioase de culoare albastră sau galbenă pentru
depistarea insectelor şi inspectarea periodică a plantelor pentru evidenţierea larvelor
- icircndepărtarea plantelor cu simptome de virus pentru a preveni infestarea altor plante
- arderea resturilor de plante după desființarea culturilor din spații protejate
- icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de infestare şi
rezervor de virusuri
- instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de
pătrundere a tripşilor icircn spaţiu
- mulcirea cu folie pentru a bloca retragerea larvelor icircn sol
Măsuri curative
metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de
a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate
săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)
metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare
Amblyseius barkeri Amblyseius cucumeri Amblyseius degenerans Anthocoris nemorum
Chrysoperla carnea Orius spp Sunt menționați și nematozi paraziți ai speciei Steinernema
feltiae dar și fungi entomopatogeni ca Verticillium lecanii Zimm
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOSPILAN 20
SP 20SG GAZELLE ndash 004 KOHINOR 200 SL TALENT ndash 075 lha SANOMECTIN
PRO 18 - 60-80 mlhl
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- MOSPILAN 20SP GAZELLE - 3 zile
- KOHINOR 200 SL TALENT - 7 zile
- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile
IMPORTANT
Vector de viroze acest trips transmite icircn stadiul de larvă la tomate virusul de carantină
TSWV (Tomato spotted wilt virus) și TSV (Tobacco streak ilavirus) ambele deosebit de
dăunătoare pentru culturile de tomate
Specia prezintă rezistenţă la o serie de produse de protecţie a plantelor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Polyphagotarsonemus latus (Banks)
Denumire populară păianjenul lat acarianul lat
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă atacă cu preponderenţă tomate ardei gras vinete fasole
castraveți cartof și alte specii cultivate icircn sere solarii și cacircmp
Descriere
- femelele adulte au 165-200 microm lungime piriforme de culoare alb-gălbuie Masculii sunt mai
mici aproximativ 110 microm lungime corpul este aplatizat avacircnd culoarea gălbuie (fig 1) Nimfele
sunt transparente acest stadiu putacircnd dura 1-3 zile Oul este oval hialin pe suprafaţa lui sunt
prezente mai multe racircnduri longitudinale de bulbi caracteristice speciei
- avacircnd dimensiuni microscopice acești acarieni nu se pot observa cu ochiul liber dar simptomele
de atac sunt vizibile
Fig 1 Adulți (httpswwwentocsiroau) Fig 2 Atac pe tomate (httpswwwpestnetorg)
Simptome Larvele și adulții se hrănesc cu seva țesuturilor icircn principal pe foliajul tacircnăr pe
partea inferioară a frunzelor dar colonile pot fi prezente şi pe alte organe ale plantei cum ar fi
boboci florali fructe lăstari Atacul porneşte de la bază şi se răspacircndeşte spre partea superioară
Plantele prezintă următoarele simptome stagnarea creșterii ramificarea puternică icircn zona de
vacircrf uscarea și căderea bobocilor floriferi avortarea florilor gofrarea decolorarea micşorarea
deformarea brunificarea şi suberificarea frunzelor brunificarea şi suberificarea fructelor (fig 2 )
La atac puternic cultura poate fi compromisă icircn special prin uscarea pedunculilor florali şi
suberificarea fructelor
Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului Icircn condiții optime icircn
sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile Femelele depun 35-50 de ouă pe partea
inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Acest dăunător poate fi răspacircndit de către
insecte (musculița albă și afide forma aripată) şi cu sol infestat Populaţia de acarieni creşte rapid
icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată
Măsuri de management
Măsuri preventive măsuri agrotehnice controlul culturii precedente pentru a preveni transmiterea acarianului de
la un sezon la altul curăţarea serei şi a echipamentelor (ex instalaţiile de irigare) creşterea
nivelului de umiditate deoarece influenţează negativ dezvoltarea acarienilor icircndepărtarea
plantelor cu simptome pentru a icircmpiedica răspacircndirea icircn cultură controlul periodic al răsadurilor
şi culturilor din seră pentru semnalarea timpurie a dăunătorului aplicacircnd ulterior măsuri de
combatere icircn timp util
Măsuri curative
metode biologice
-pentru menținerea unor densități scăzute icircn sere se pot utiliza specii de acarieni prădători
Phytoseiulus persimilis Amblyseius californicus Neoseiulus barkeri sau alte specii prădătoare
cum ar fi Macrolophus caliginosus De asemenea pentru reducerea nivelului populaţiilor de
acarieni se realizează cu ciuperca entomopatogenă Beauveria bassiana
- tratamentele cu extract de usturoi sunt eficiente icircmpotriva acarienilor
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor
- VERTIMEC PRO ndash 12 lha şi
- APACHE ndash 015-1 lha
-icircn condiții de seră tratamentele cu acaricide ar trebui aplicate doar icircn situaţia icircn care controlul
biologic nu a fost eficient se realizează la atingerea pragului economic de 1-3 acarienifrunză sau
5-8 plante atacate şi se selectează astfel icircncacirct să fie protejată fauna utilă şi albinele
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
- Timp de pauză
- VERTIMEC PRO- 3 zile
- APACHE- 3 zile
IMPORTANT
Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate la tomate
Este o specie extrem de polifagă
Unele populaţii de acarieni au dezvoltat rezistenţă la unele grupe de produse chimice
Controlul poate fi dificil la soiurile cu frunze gofrate
Fișa măsurilor privind managementul integrat al
organismului dăunător
Spodoptera exigua (Huumlbner) Denumire populară buha cucurbitaceelor
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă
Spodoptera exigua are o gamă largă de plante gazdă insecta fiind dăunătoare culturilor de
legume cacircmp și flori Printre culturile de legume susceptibile se numără tomatele sparanghelul
fasolea sfecla brocoli varza conopida țelina vinetele salată ceapa mazărea ardeii cartoful
ridichea spanacul cartoful dulce napul
Descriere
Adult de mărime medie anvergura aripilor 25-30 mm aripile anterioare de culoare gri ndash
maronii de obicei cu un model neregulat şi o pată deschisă de forma unei alune aripile
posterioare uniform gri sau albe tivite cu o linie icircnchisă pe margini (fig 2)
Larve icircn mod normal prezintă cinci stadii au culoare variabilă verde deschis sau gălbui icircn
primele două stadii apar dungi deschise icircn stadiul trei colorate mai icircnchis dorsal icircn stadiul patru
icircn stadiul cinci au variaţii de culoare de la verde dorsal cu roz sau galben ventral şi o linie albă
laterală Dorsal se poate observa o serie de pete icircnchise la culoare uneori larvele pot fi foarte
icircnchise la culoare aproape negre (fig 1)
Ou circular de culoare alb-verzuie acoperit cu un strat de solzi dacircnd aparenţă pacircsloasă
Pupă prezentă icircn sol de culoare brun-deschis aproximativ 15-20 mm
Fig 1 Larve Spodoptera exigua Fig 2 Adult Spodoptera exigua
(httpentnemdeptufledu)
Simptome Femelele depun oăle icircntr-o masă de 50-150 ouă pe dosul frunzei adesea aproape de inflorescenţe
sau vacircrful lăstarilor O femelă poate depune icircntre 300 şi 600 de ouă şi acestea eclozează icircn două-
trei zile Larvele tinere sun gregare icircn primele vacircrste (stau icircmpreună) se hrănesc pe partea
inferioară a frunzelor lăsacircnd intactă epiderma superioară şi nervurile mari Larvele mai mari
devin solitare produc perforaţii neregulate icircn frunze iar cele de ultimele vacircrste cauzează
defolierea completă aplantelor La tomate pot fi consumaţi mugurii și punctele de creștere iar
fructele perforate
Biologie Numărul de generații variază icircn funcție de condițiile climatice Ciclul biologic poate fi
complet de la cacircteva zile pacircnă la 24 de zile O larvă la 20 de plante de tomate poate produce
pagube economice
Măsuri de management
Măsuri preventive
- inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă
(pragul de acţiune este 03 larveplantă
- icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere
- icircndepărtarea buruienilor din zonele icircnvecinate
- icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii icircn mod regulat
- utilizarea de bariere (capcane)
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea
- virusului nuclear polihedrosis obţinut din Spodoptera exigua care are capacitatea de a
omoricirc larvele icircn 3-6 zile
- unor produse pe baza bacteriei Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a
doua generaţie) şi ciupercii Beauveria bassiana
- nematozilor entomopatogeni (Rhabditida Steinernematidae și Heterorhabditidae) dar
eficacitatea nematozilor icircn omoracircrea larvelor este dependentă de gradul de umiditate
de aceea nematozii sunt mai eficienţi cacircnd larvele coboară icircn sol pentru icircmpupare
- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus
maculiventris
metode chimice LANNATE 20 SL ndash 125 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
LANNATE 20 SL - 7 zile
IMPORTANT
Fluturele este un dăunător polifag
Daunele sunt determinate de hrănirea larvelor care lasă plantele complet defoliate
Controlul buruienilor este important deoarece plantele spontane reprezintă o sursă de
infestare
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Tetranychus urticae Koch
Denumire populară păianjenul roşu comun
Plante gazdă este cea mai polifagă specie de acarian icircn spaţii protejate atacacircnd peste 300 de
specii de plante gazdă
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Descriere
adult este extrem de mic abia vizibil cu ochiul liber femelele adulte măsoară aproximativ 04
mm lungime sunt de formă elipsoidală au culoare variabilă de la verde deschis brun şi galben
pacircnă la carmin sau roşu icircnchis masculul este piriform şi mai mic decacirct femela măsuracircnd 022-
035 mm lungime dar şi de culoare mai deschisă (fig1) Femele prezintă două forme de vară de
culoare galbenă pacircnă la verde cu două pete negre dorsal şi de iarnă care este mai icircnchisă la
culoare adesea portocalie sau roşie Culoare poate varia şi icircn funcţie de planta gazdă dar şi de
alţi factori
larva are formă elipsoidală de culoare galben-palid la eclozare devine verde-gălbui după hrănire
şi prezintă numai trei perechi de picioare (fig 2)
ou formă sferică de culoare pală translucid se icircnchide la culoare pe parcursul dezvoltării
Fig 1 Adulţi (mascul şi femelă) (httpswwwcabiorg) Fig 2 Ou şi larvă (httpjennytfrecwsuedu)
Simptome
-păianjenii colonizează partea inferioară a frunzelor iar prin icircnţepăturile pe care le produc
celulele ţesutului se golesc icircn urma absenţei sevei şi provoacă icircngroșarea sau icircngălbenirea
frunzelor Petele necrotice apar icircn stadiile avansate ale leziunilor frunzelor
-pe măsură ce infestarea devine severă frunzele par bronzate sau argintii devin fragile și cad
prematur plantele nu mai fructifică normal şi dau recolte scăzute
-defolierea completă poate apărea dacă acarienii nu sunt controlați
-atacul acarienilor la floarea deschisă provoacă o icircnroșire și dispariția petalelor care seamănă cu
arderea prin pulverizare
-frunzele şi tulpina plantelor sunt acoperite cu ţesătura acarienilor vizibilă cu ochiul liber
Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului dezvoltarea avacircnd loc
icircntre 12 şi 40degC Icircn condiții optime icircn sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile
Femelele depun 35-50 de ouă pe partea inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Poate
fi răspacircndit prin activitatea omului (unelte deplasarea icircn seră) cu plante infestate curenţi de aer
insecte (musculița albă și forma aripată a afidelor) dar şi cu sol infestat Populaţia de acarieni
creşte rapid icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată
Măsuri de management
Măsuri preventive
curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre
ciclurile de cultură
creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de
acariani (dar favorizează bolile fungice)
controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora
Măsuri curative
metode biologice
-pentru controlul dăunătorului sunt folosiţi cu succes prădătorii cel mai eficient fiind acarianul
Phytoseiulus micropilis acesta putacircnd reduce pacircnă aproape de zero populaţia acarianului Alte
specii de acarieni prădători eficace Neioseiulus californicus N fallacis N longispinosus
Galemdromus occidentalis (rata de eliberare a prădătorilor depinde de densitatea acarianului
fitofag de cultură temperatură)
- lansarea buburuzelor din genul Stethorus foarte eficientă fiind specia Stethorus punctillum care
poate consuma 1000 de ouă de acarieni icircn 2-3 săptămacircni
- utilizarea tripşilor prădători cum ar fi Scolothrips sexmaculatus (eficientă mai ales pentru
spaţiile uscate şi cu temperaturi mari
- preparatele entomopatogene avacircnd la bază ciupercile Enthomophthora thaxteriana şi E
adjarica s-au dovedit eficiente cu condiţia să se menţină o umiditate atmosferică aproape de
saturaţie o anumită perioadă de timp
-utilizarea de produse alternative cum ar fi săpun sau ulei esențial de muşeţel oregano
portocale care ar putea fi utile pentru limitarea dezvoltării acarianului
metode chimice cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM TARGO - 06-08
lha KANEMITE SC pentru plante cu icircnălţimea lt 50 cm ndash 0625 l ha icircn 600 l apă pentru
plante cu icircnălţimea icircntre 50-125 cm ndash 0938 lha icircn 900 l apă pentru plante cu icircnălţimea ˃125 cm
ndash 125 lha icircn 1200 l apă APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile INVERT
18 EW 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile
Timp de pauză
- VOLIAM TARGO - 3 zile
- KANEMITE - 7 zile
- APACHE - 3 zile
- INVERT 18 EW - 3 zile
IMPORTANT
Este una din speciile de acarieni care se găsesc frecvent icircn spaţii protejate şi produc daune
economice la culturile afectate
Acarianul poate trăi și pe plante spontane ceea ce poate constitui o sursă de infestare
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Thrips tabaci Lind
Denumire populară tripsul tutunului tripsul cepei
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă este o specie polifagă care atacă specii de plante din 25 familii botanice ex
legume (tomate ardei castraveţi vinete varză salată conopidă ) flori (trandafir garoafă
crizanteme gerbera orhidee) pomi (cais prun piersic) etc Dăunătorul este prezent atacirct icircn spaţii
protejate cacirct şi icircn cacircmp
Descriere
Adult 08-1 mm lungime corp alungit icircngust şi plat de culoare galbenă sau brună ndashcastanie
Antenele sunt formate din şapte articole Picioarele sunt galbene femurul şi tibia cu nuanţe slab
cenuşiu Aripile anterioare sunt de culoare uniform brun gălbuie prezintă două nervuri
longitudinale cu franjuri pe margine iar cele posterioare prezintă o singură nervură longitudinală
(fig1)
Larva asemănătoare cu adultul de culoare albă-palidă la icircnceput apoi verzuie sau gălbuie are
09-1 mm lungime antene din şase articole
Ou eliptic albicios depus icircn epiderma frunzelor sau florilor
Fig 1 Adult Fig 2 Atac pe frunze
( wwwbioforceconz) (www7inrafr)
Simptome adulţii şi larvele colonizează frunzele vacircrfurile vegetative şi florile şi sug seva din
ţesuturi producacircnd daune directe Icircn urma atacului apar pete galbene-cenuşii mai ales de-a lungul
nervurilor şi icircn timp ţesuturile atacate se necrozează De asemenea foliajul prezintă numeroase
pete argintii care corespund celulelor golite de conţinut (fig 2)
Biologie icircn condiţii de seră nu intră icircn diapauză se icircnmulţeşte tot tipul anului avacircnd pacircnă la 10
generaţii uneori 14 De asemenea cacircnd temperatura şi umiditatea sunt optime o generaţie se
dezvoltă icircn 16-20 de zile icircn schimb durează 20 de zile la 20oC şi 11 zile la 30
oC La 25degC durata
stadiilor a fost de 6 zile pentru ou 61 zile pentru larvă 14 zile pentru nimfă şi de 28 zile pentru
adult O femelă poate depune pacircnă la 50 de ouă pe parcursul vieţii
Măsuri de management
Măsuri preventive
rotaţia culturilor
folosirea foliei de mulci pentru a bloca contactul tripsului cu solul (tripsul se transformă
icircn adult icircn sol)
icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de
infestare şi rezervor de virusuri
instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de
pătrundere a tripşilor icircn spaţiu
arderea resturilor de plante rămase la desfiinţarea culturii
Măsuri curative
metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de
a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate
săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)
metode biologice tratamente cu Amblyseius swirskii Typhlodromus tripsi (acarieni prădător)
Aelothrips fasciatus (trips) Coccinella 7-punctata Coccinella undecimpunctata (buburuze)
Chrysoperla carnea
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -
10 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl VERTIMEC 18 EC ndash 60 ndash 80 mlhl
MATCH 050 EC ndash 15 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- VYDATE 10 L - 21 zile
- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile
- VERTIMEC 18 EC - 3 zile
- MATCH 050 EC - 7 zile
IMPORTANT
Atacul este foarte periculos la răsaduri
Dăunătorul este vector principal icircn transmiterea tospovirusurilor la tomate ardei
castraveţi inclusiv Tomato spotted wilt virus
Identificarea larvelor şi adulţilor se face prin analiză la microscop
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Trialeurodes vaporariorum Cockerell
Denumire populară musculița albă de seră
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie extrem de polifagă culturile de tomate din spațiile protejate fiind adesea
cele mai sever infestate
Descriere Adultul prezintă corpul alungit alb-gălbui acoperit de o secreție ceroasă albă pulverulentă (fig
1) Aripile de culoare albă nepătate bine dezvoltate și cu nervațiune redusă și rotunjite la bază
sunt ținute relativ plane cacircnd sunt icircn repaus Dimensiunile corpului sunt mici de 115- 15 mm
masculul fiind ușor mai mic decacirct femela
Oul este fusiform cu diametrul de 022-024 mm prevăzut cu un pedicel scurt la depunere fiind
de culoare alb-gălbui iar după două zile devine negru-violet cu reflexe metalice
Nimfa neonată are forma ovală de culoare galbenă-palid cu ochii roșii Ultimul stadiu de
dezvoltare al nimfeii denumit bdquopupariurdquo este de formă ovală turtit dorso-ventral cu colorit
verde pal și acoperit de o secreție ceroasă albă Pe partea dorsală a frunzei se văd ca niște
picături mici albe cu aspect ceros
Fig 1 Musculița albă de seră icircn diferite stadii de dezvoltare (http www7inrafr)
Simptome Adulții și larvele formează colonii pe spatele frunzelor icircn urma atacului frunzele se gofrează se
icircngălbenesc se usucă pornind de la margine și cad Pe frunze apare fenomenul de rdquorouă de
miererdquo din cauza dejecțiilor zaharoase ale insectei și ulterior acestea se acoperă cu fumagină
Plantele atacate au colorație anormală apare piticirea se ofilesc au creştere icircntacircrziată dau
producții reduse și chiar se usucă
Biologie Icircn condiții de seră musculița se dezvoltă icircn tot cursul anului putacircnd avea 10-12
generații care se suprapun astfel că icircn același timp sunt prezente toate stadiile După 2-3 zile de
la apariție femela icircncepe depunerea pontei alcătuită din 10-50 ouă numărul total depus de o
femelă fiind icircntre 100-500 Ouălele sunt depuse pe partea inferioară a frunzelor grupate icircn cerc
sau izolat Incubația la temperatură medie de 20-23ordm C durează 9-13 zile stadiul nimfal 9-11
zile iar stadiul de pupariu 7-12 zile Durata ciclului de dezvoltare este de 4-6 săptămacircni icircn seră
Dezvoltarea este influențată de temperatură umiditate atmosferică lumină și planta gazdă
Măsuri de management
Măsuri preventive
-distrugerea resturilor vegetale dezinfecţia solului și a incintei icircndepărtarea buruienilor care pot
fi surse de infestare din sere și din jurul spațiilor protejate
-utilizarea răsadurilor care să provină din locuri de producție libere de dăunători
- monitorizarea culturilor prin amplasarea capcanelor lipicioase care permit detecţia dăunătorului
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea de preparate fungice pe bază de Beauveria bassiana
Paecilomyces fumosoroseus Verticilium lecanii diferite specii de prădători Chrysopa carnea
Hippodamia comvergens Macrolophus caliginosus Delphastus pusillus sau specii de paraziți
Encarsia formosa și E mundus
- rezultate bune dau şi stropirile cu soluție din săpun de casă sau cu soluții obținute din tutun coji
de portocale sau lămacirci sau din ardei iuți
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor PROXIMO ndash50-
75 mlhl HARPUN- 75 ml100 l apa de la apariţia inflorescenţelor pacircnă la coacere prima
aplicare efectuacircndu-se la apariţia primilor adulţi VYDATE 10 G ndash 30-55kghaVYDATE 10L ndash
10 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha SANMITE 10 EC ndash 15 lha JUVINAL 10 EC ndash
005ha LIDER 200 SL ndash 075 lha
- utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum doar icircn situații de urgență
preferacircndu-se acele produse care sunt selective pentru duşmanii naturali Se va urmări acoperirea
cu soluție icircn special a părții inferioare a frunzelor
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză PROXIMO - 3 zile
HARPUN - 3 zile
VYDATE 10G - 21 zile
VYDATE 10L - 21 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
SANMITE 10 EC - 3-7 zile
JUVINAL 10 EC - 1-3 zile
LIDER 200 SL - 3 zile
IMPORTANT
Specie DEOSEBIT de dăunătoare pentru plantele cultivate icircn spaţii protejate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tuta absoluta Meyrick
Denumire populară molia minieră a frunzelor minierul tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă dăunător al culturii de tomate dar poate ataca şi alte plante din familia
Solanaceae cum ar fi Solanum tuberosum (cartof) Solanum melongena (vinete) Capsicum
annuum (ardei) diverse buruieni icircn Italia a fost semnalat şi pe Phaseolus vulgaris (fasole)
Descriere
Adult culoare brună-cenuşie uşor argintată cu pete mici negre pe aripile anterioare are
lungimea de 5-7 mm anvergura aripilor de 8-10 mm antene filiforme (fig1)
Larva are 05 mm de culoare crem şi capul negru la eclozare atinge 7-10 mm la completa
dezvoltare este de culoare galben-verzuie uneori cu tentă roşcată şi icircn ultimul stadiu prezintă o
bandă neagră pe protorace (fig 2)
Ou eliptic de culoare variabilă de la alb pacircnă la galben la depunere devine aproape negru icircn
momentul eclozării
Pupa de culoare verzuie la icircnceput devine brun icircnchis icircn momentul apariţiei adultului
Fig 1 Adult Fig 2 Larvă
(foto ANF) (foto ANF)
Simptome ponta este depusă pe partea inferioară a frunzelor Larvele atacă toate părţile aeriene
ale plantelor de tomate şi pot produce pagube icircn toate stadiile de dezvoltare ale plantelor Acestea
produc prin hrănire mine neregulate care icircn stadiu avansat de atac devin necrotice Galeriile
produse icircn tulpină influenţează negativ dezvoltarea plantelor Fructele pot fi atacate icircncă de la
apariţie şi galeriile formate pot fi invadate ulterior de patogeni secundari
Larvele pot fi depistate cu uşurinţă deoarece preferă staţionarea pe mugurii apicali flori sau
fructele icircn formare pe care se văd resturi de culoare neagră produse prin hrănire
Biologie insecta are un potenţial productiv foarte mare ciclul biologic fiind complet icircn 29-38
zile Ouăle sunt depuse pe partea aeriană a plantelor o femelă depunacircnd icircn cursul vieţii
aproximativ 260 de ouă Eclozarea durează 5-7 zile la temperatura de 26-30degC şi umiditate
relativă de 60-75 larvele trecacircnd ulterior prin 4 stadii larvare icircn aproximativ 20 de zile
Icircmpuparea are loc icircn sol la o adacircncime de 1-2 cm icircn interiorul minelor sau pe frunze Dăunătorul
nu intră icircn diapauză atacircta timp cacirct există hrană disponibilă După 10-13 zile de la icircmpupare apar
adulţii care pot trăi 30-40 zile icircn condiţii optime de laborator
Căi de răspacircndire prin plante destinate plantării fructe ambalaje zborul adulţilor
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
monitorizarea culturii prin instalarea capcanelor care au rol de a pune icircn evidenţă prezenţa
dăunătorului dar şi de colectare a indivizilor
asigurarea etanşeităţii serelor şi utilizarea plaselor de insecte
smulgerea şi distrugerea prin ardere a plantelor suspecte a fi infestate
eliminarea icircn totalitate a buruienilor gazdă din imediata vecinatate
Măsuri curative
metode biologice prin
- tratamente cu BACTOSPEINE DF 033-066 kgha administracircndu-se de la eclozare şi icircn
primele stadii
- insecticide bazate pe bacteria Bacillus thuringiensis
- paraziţi Trichogramma cacoeciae
- prădători Nesidiocoris tenuis Macroliphus caliginosus
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM
TARGO ndash 08 lha ALVERDE ndash 10 lha NUPRID AL 200 SC ndash 10 lha AFFIRM ndash 15 kgha
ACTARA 25 WG ndash 02 kgha
- tratamentele sunt necesare mai ales icircn ciclul doi de cultură
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
VOLIAM TARGO - 3 zile
ALVERDE - 3 zile
NUPRID 200 SC - 3 zile
AFFIRM - 3 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
BACTOSPEINE DF - nu este necesar
IMPORTANT
La tomate au fost icircnregistrate pierderi de recoltă icircntre 50-100
Combaterea chimică este dificilă datorităţii capacităţii larvelor de a se hrăni icircn interiorul
frunzelor şi potenţialului biotic ridicat
Adulţii sunt nocturni deci greu de detectat icircn timpul zilei
225 Nematozi
1 Meloidogyne spp ndash nematozi galicoli
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Meloidogyne spp Goeldi
Denumire populară nematozi galicoli
Statut nu sunt organisme de carantină prezente icircn Romacircnia Speciile semnalate icircn sere sunt
Meloidogyne arenaria M incognita şi M javanica
Plante gazdă extrem de polifage fiind semnalate pe mai mult de 1500 specii de plante care
aparțin la peste 40 familii botanice Icircn țara noastră produc daune mari la tomate cultivate icircn spaţii
protejate
Descriere adulţii prezintă dimorfism sexual evident prin forma şi dimensiunile celor două sexe
femelele au corpul rotund icircn timp ce masculii sunt vermiformi
Fig 1 Gale pe rădăcini de tomate (https wwwforestryimagesorg)
Simptome Primele simptome se manifestă prin ofilirea frunzelor și stagnarea icircn creștere urmată
de uscarea plantei de la vacircrf spre bază După 3-4 săptămacircni pe rădăcini se observă apariția galelor
specifice (fig 1) Pagubele produse culturilor sunt icircn funcție de gradul de infestare a solului și de
momentul cacircnd se produce atacul la nivelul rădăcinilor Icircn cazul plantelor tinere un atac puternic
poate compromite cultura La nivelul galelor vasele libero-lemnoase sunt opturate iar circulația
sevei se icircntrerupe determinacircnd putrezirea rădăcinilor și uscarea plantelor Icircn cele mai multe
cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și Verticillium spp care
grăbesc pieirea plantelor
Biologie Icircn seră nematozii galicoli ai rădăcinilor se icircntacirclnesc icircn tot cursul anului și pot avea 4-8
generații O femelă poate depune icircntre 300-1000 ouă dar icircn condiții optime numărul ouălor poate
ajunge pacircnă la 2000 Larvele de vacircrsta a II-a numite și larve de invazie se răspacircndesc icircn sol icircn
căutarea rădăcinilor diferitelor plante le perforează și pătrund icircn țesuturi de regulă icircn apropierea
vacircrfului de creștere După o perioadă scurtă de hrănire larvele devin imobile și rămacircn icircn aceleași
locuri pacircnă la sfacircrșitul dezvoltării Odată cu hrănirea larvele secretă niște enzime care determină
hipertrofierea țesuturilor din zonele de atac dacircnd naștere la niște umflături denumite gale Icircn
condiții termice normale numărul femelelor este mai mare decicirct cel al masculilor icircn timp ce la
temperaturi scăzute numărul masculilor este mai mare decacirct al femelelor Durata ciclului biologic
este influențată de temperatura și umiditatea solului precum și de calitatea hranei variind icircntre
25-90 zile
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea unor răsaduri sănătoase libere de nematozi
menţinerea solului curat rotaţia culturilor icircndepărtarea buruienilor
crearea și folosirea de soiuri și hibrizi cu rezistență la nematozi prin transferul unor gene
de rezistență de la specia Lycopersicum peruvianum cum ar fi Ronita Rossol Piernita
Piersol Anahu Gilestar sau cei produşi icircn țara noastră Oltbrid Craiobrid IR-18 IR-34
M-14
deschiderea serelor şi oprirea icircncălzitului icircn anumite perioade pe timpul iernii
Măsuri curative
metode fizice dezinfectarea solului prin tratamente termice cu aburi la temperaturi de
90-100ordmC timp de 2-3 ore dă rezultate bune dar icircn prezent această metodă se practică pe
scară redusă datorită consumului ridicat de energie și a costului acesteia o soluţie mai
ieftină este solarizarea solului
metode biologice aplicarea agenţilor Pasteuria penetrans utilizat icircn controlul M
incognita pe tomate și Paecilomyces lilanicus icircn controlul M incognita pe cartof
Verticillium chlamydosporium parazitează ouăle icircn UK
metode chimice utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar BASAMID
GRANULE 500 kgha la sol cu icircncorporare icircnainte de plantare VYDATE 10 L -10 lha
NEMATHORIN 10 G ndash 15 kgha aplicat pe racircnd VYDATE 10 G ndash 30 -55 kgha
VELUME PRIME 400 SC ndash 625 mlha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- BASAMID GRANULE - nu este necesar
- VYDATE 10 L - 21 zile
- NEMATHORIN 10 G - 70 zile
- VYDATE 10 G - 21 zile
- VELUME PRIME 400 SC - nu este necesar
IMPORTANT
Identificarea cu acurateţe a speciilor presupune examen microscopic de laborator
Icircn cele mai multe cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și
Verticillium spp care grăbesc pieirea plantelor
Bibliografie selectivă
- Alexandri Al Olangiu M Petrescu M Rădulescu E Rafailă C (1972) - Tratat de
fitopatologie agricolă Ed Academiei RSR p 72-76
- Alford D V (1991amp1995) ndash A colour atlas of pest of ornamental trees shrubs and flowers
Manson Publishing
- Costache M Roman T Costache C (2003) ndash Ghid pentru recunoașterea și combaterea bolilor
și dăunătorilor la legume Ed Agris p 115
- Csoka G (2003) ndash Leaf mines and leaf miners Forest Research Institute Tipografia Agroform
Budapest pag 37-39
- Deheleanu A Albina Macedon - Extras Producţia Vegetală Horticultura nr 101981
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare pag 25-28
- Dobreanu Ecaterina Manolache Constantin (1969) ndash Fauna RSR- Insecta Vol VIII fascicula
5 Homoptera pag 90 Editura Academiei RSR București1969
- Dobrin Ionela Frăsin Loredana Pașol P (2007) ndash Tratat de entomologie specială Editura
Ceres București pp 5-398
- Docea E Severin V Baicu T Pop I (1976)- Icircndrumător pentru recunoașterea și combaterea
bolilor plantelor cultivate Ed Ceres București p150-151 p147-148 p152
- Gigon V Camps C Le Corff Josiane Biological control of Tetranychus urticae by
Phytoseiulus macropilis and Macrolophus pygmaeus in tomato greenhouses Available from
httpswwwresearchgatenetpublication [accessed Mar 19 2018]
- Grozea I Stef R Virteiu AM Carabet A Molnar L 2012 Southern green stink bugs (Nezara
viridula L) a new pest of tomato crops in Western Romania Research Journal of Agricultural
Science 44 (2)24-27
- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Florian T Vlad M 2015 Trophic
evolution of southern green stink bugs (Nezara viridula L) in western part of Romania Bulletin
of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca Horticulture
72(2)371-375
- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Marcu Viorela Draga Diana (2015)
The Spread of Nezara viridula (HemipteraPentatomidae) species from its first occurrence in
Romania BulletinUASVM Horticulture 73(2) 2016 Print ISSN 1843-5254 Electronic ISSN
1843-5394
- Hussey N W Read W H Hesling J J (1969) ndashThe pest of protected cultivation The biology
and control of glasshouse and mushroom pests pp 404
- Jones JB Stall RE Zitter TA (2006)- Compendium of Tomato Diseases APS Press (The
American Phytopathological Society) p19 Pl23AB p22 Pl28 AB pag9-10 Pl11 p13-14
Pl15B p18-19 Pl21B
- Manolache C Boguleanu Gh şi colab (1978) - Tratat de zoologie agricolă vol I Ed
Academiei Romacircne pag440
- Perju T Ghizdavu (2001) - Tratat de zoologie agricolă vol V Ed Academiei Romacircne
Bucureşti pag 396
- Pașol P Dobrin Ionela Frasin I (2007) - Tratat de entomologie specială dăunătorii culturilor
horticole Ed Ceres Bucuresti p 110-111
- Pop IV Tratat de Virologie Vegetală Vol III- Virusurile Culturilor Horticole Ediţia I Editura
Printech Bucureşti 2009 p109-117 p 124-127 p 159-171
- Popescu Ghe (2005) - Tratat de patologia plantelor vol III Ed Eurobit p 15 33
- Roșca I Rada Istrate (2009) ndash Tratat de entomologie (agricultură horticultură silvicultură)
Alpha MDN Buzău Pag 331
- Quarantine pests for Europe Second Edition Data sheets on quarantine pests for the European
Union and for the European and Mediterranean Plant Protection Organisztion Prepare by CABI
and EPPO for the European Union p 981-985 p 1146-1151 p 1388-1392 p 1367-1372
- Roșca I Drosu S Bratu E (2001) ndash Entomologie horticolă specială Ed Editura Didactică și
Pedagogică RA p 309
- Roşca I Iacomi Beatrice Michaela (2012) ndash Bolile şi dăunătorii din principalele
agroecosisteme legumicole Alpha MDN Buzău p 67
- Săvescu A și colab (1982) ndash Tratat de zoologie agricolă Dăunătorii plantelor cultivate Vol II
Editura Academiei RSR pag 172 -178
- Săvescu A (1961) - Album de protecţia plantelor II
- Severin V Iliescu C H (2006) Bolile bacteriene ale plantelor Ed Geea p 158-173
- Spencer KA (1973) ndash Series Entomologica vol 9 Agromyzidae (Diptera) of Economic
Importance The Hague
- Scortichini M Le Malattie Batteriche delle colture agrarie e delle specie forestali Edagricole ndash
Edizioni Agricole p 329-330
- Standard OEPP PP 229 (1) Buletin OEPP 34 pp 41-42
- Ureche Camelia (2010) ndash Insectele miniere din Romacircnia Editura Pim pg 244
-Teodorescu G Roman T Sumedrea M (2003) ndash Entomologie Horticolă - dăunători specifici și
metode de combatere Ed Ceres București p 67
- Zhang Zhi-Qiang (2007)- Mites of greenhouses Identification Biology and control CABI
Publishing
Resurse www
httpswwwcabiorg
httpsgdeppoint
httpswwwplantwiseorg
httpsagumassedu
httpwwwhorticultorulro
httpshortuwexedu
httpwwwagroatlasru
httpwwwaomidoribiocontrolcom
httpinfluentialpointscom
httpentnemdeptufleducreatureshtm
httpsagumassedu
httpswwwagrolinkcombr
httpwwwagrihujiacil
httpwww7inrafr
httpgreenhouseipmorg
httpwwwtswvramporg
httpswwwosueds
httpswwwamericantomatogrowersorg
https wwwhortcornelledu
httpswwwgardeningknowhowcom
httpswwwmissouribotanicalgardenorg
httpswww agndsuedu
httpswwwbotanistiiro
httpswwwparadisverdero
httperecifasufledutomato-scouting-guidediseases
httpswwwideegreenit
httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests
httpwwwalamycom
deformarea şi decolorări ale fructelor (tripşi acarieni)
argintarea frunzelor (tripşi)
imprimarea unui miros caracteristic fructelor (ploşniţa Nezara viridula)
15 Simptome produse de nematozi
Nematozii fitoparaziţi au dimensiuni microscopice se localizează fie icircn țesuturile
rădăcinilor tulpinilor frunzelor sau icircn ovarele florilor (endoparaziți) fie la exteriorul organelor
atacate (ectoparaziți) fiind fixați de substratul alimentar cu aparatul lor bucal
Icircn urma hrănirii prin icircnțeparea și sugerea sucului celular nematozii pot să producă daune
care frecvent apar sub formă de
gale mici umflături ale țesuturilor vegetale pe seama cărora se hrănesc de exemplu pe
rădăcini (Meloidogyne spp)
stagnarea creşterii plantelor (Meloidogyne spp)
Capitolul 2 Organisme dăunătoare la tomate cultivate icircn spaţii protejate
Organismele dăunătoare plantelor şi produselor vegetale pot fi grupate icircn două categorii
organisme dăunătoare de carantină şi organisme dăunătoare non-carantină
Organismele dăunătoare de carantină sunt organismele care reprezintă o importanţă
economică potenţială pentru o zonă aflată icircn pericol care nu sunt prezente icircn acea zonă sau dacă
sunt prezente nu sunt larg răspacircndite şi fac obiectul unui control oficial Icircn ţara noastră organismele dăunătoare de carantină sunt reglementate prin Hotăracircrea
Guvernului 5632007 cu modificările şi completările ulterioare care transpune prevederile
Directivei 292000 a Uniunii Europene
21 Organisme dăunătoare de carantină la tomate (Lycopersicon lycopersicum)
Nr
crt
Denumire știinţifică şi
denumire populară
Răspacircndire geografică
Bacterii
1 Xanthomonas campestris pv
vesicatoria (Doidge) Vauterin
Hoste Kersters amp Swings -
pătarea bacteriană a tomatelor
Africa America Asia Oceania
Europa Austria Azerbaijan Belarus Bulgaria
Cehia Franța Grecia Ungaria Italia Polonia
Romacircnia Rusia Slovacia Slovenia Spania Turcia
2 Clavibacter michiganensis
subsp michiganensis (Smith)
Davis Gillaspies Vidaver amp
Harris - ofilirea bacteriană a
tomatelor
Africa America Asia Oceania
Armenia Azerbaijan
Europa Belarus Bulgaria Cipru Cehia Franța
Germania Grecia Ungaria Italia Letonia Polonia
Romacircnia Rusia Serbia Slovenia Spania Elveția
Turcia Ucraina
Virusuri și micoplasme
1 Tomato spotted wilt virus
(TSWV)-boala petelor de
bronz
Africa America Asia Oceania
Europa Albania Armenia Austria Azerbaijan
Belgia Bulgaria Croaţia Cipru Cehia Germania
Grecia Ungaria Italia Lituania Malta Republica
Moldova Romacircnia Muntenegru Rusia Serbia
Slovenia Spania Suedia Turcia Ucraina Franţa
Portugalia Olanda Norvegia
2 Tomato yellow leaf curl virus
(TYLC)-virusul icircncrețirii
galbene a frunzelor de tomate
Africa America Asia Oceania
Europa Cipru Franța Georgia Grecia Italia Malta
Portugalia Spania Turcia
3 Tomato ring spot virus
(ToRSV) - virusul pătării
inelare a tomatelor
Africa America Asia Oceania
Europa Belarus Croația Franța Lituania Serbia
Slovacia Slovenia Turcia
4 Tomato mottle virus ToMoV
(Florida tomato virus)
America
5 Tomato black ring virus-
(TBRV)-virusul pătării inelare
negre a tomatelor
Africa America Asia
Europa Albania Belarus Belgia Bulgaria Croația
Cehia Finlanda Franța Germania Grecia Ungaria
Irlanda Moldova Olanda Norvegia Polonia Rusia
Serbia Elveția Turcia Marea Britanie
Insecte acarieni
1 Bactericera cockerelli (Sulc)
(puricele melifer al tomatelor)
America Oceania
2 Bemisia tabaci (Gennadius)
populaţii non-europene
(musculița albă a tutunului)
Asia Africa America
Europa Austria Belgia Bosnia-Herțegovina
Bulgaria Cipru Croația Cehia Franța Giorgia
Germania Grecia Ungaria Italia Malta Muntenegru
Norvegia Olanda Polonia Portugalia Rusia Serbia
Slovenia Spania Elveția Turcia
3 Helicoverpa armigera
(Hubner)
(omida fructificațiilor)
Asia Africa America
Europa Albania Austria Belarus Belgia Bosnia-
Herțegovina Bulgaria Cipru Finlanda Franța
Georgia Germania Grecia Ungaria Italia
Macedonia Malta Moldova Muntenegru Polonia
Portugalia Romacircnia Rusia Serbia Slovacia
Slovenia Spania Elveția Turcia Ucraina
4 Keiferia lycopersicella
(Walshingam)
(minierul tomatelor)
America
Europa Absent
5 Liriomyza huidobrensis
(Blanchard)
(musca minieră sud-americană)
Asia Africa America
Europa Austria Bulgaria Croația Cipru Cehia
Finlanda Franța Germania Grecia Elveția Ungaria
Italia Malta Muntenegru Olanda Polonia Portugalia
Serbia Spania Turcia
6 Liriomyza sativae
(Blanchard)
(minierul tomatelor)
Asia Africa America Canada Oceania
Europa Turcia
7 Liriomyza trifolii (Burgess)
(musca minieră californiană)
Asia Africa America
Europa Albania Austria Belarus Belgia Bosnia-
Herțegovina Cipru Croația Finlanda Franța
Georgia Grecia Italia Malta Moldova Muntenegru
Olanda Portugalia Romacircnia Rusia Serbia Slovenia
Spania Elveția Turcia
8 Spodoptera eridania (Cramer)
(viermele sudic)
America
Europa Absent
9 Spodoptera frugiperda
(Smith)
(viermele frunzelor de porumb)
Africa America Canada
Europa Absent
10 Spodoptera littoralis
(Boisduval)
(noctuidul mediteraneean)
Asia Africa
Europa Cipru Franța Grecia Italia Malta
Portugalia Spania Turcia
11 Spodoptera litura (Fabricius)
(viermele tutunului)
Asia Africa America
Europa Rusia
Oceania
12 Thrips palmi (Karny)
(tripsul palmierilor)
Africa America Canada
Europa Absent
Nematozi
1
Nacobbus aberrans (Thorne)
Thorne and Allen
America
Europa Absent
2 Meloidogyne chitwoodi Golden
et al
Africa America
Europa Belgia Franţa Germania Olanda Portugalia
Turcia
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Clavibacter michiganensis subsp michiganensis
(Smith) Davis Gillaspies Vidaver amp Harris
Denumire populară ofilirea bacteriană a tomatelor
Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Lycopersicon spp Phaseolus vulgaris (fasole)
Pisum sativum (mazăre) Zea mays (porumb) Capsicum annuum (ardei) buruieni (Solanum douglasii
Solanum nigrum Solanum triforum)
Simptome
Boala apare icircn tot cursul perioadei de vegetație manifestacircndu-se diferit icircn funcție de organul afectat al
plantei astfel plantulele infectate mor rapid plantele adulte infectate se ofilesc lent și treptat pe
cotiledoane apar pete circulare de 1-5 mm icircn diametru cu centrul inițial albicios ulterior brun care se
unesc iar suprafața cotiledoanelor se icircncrețește pe frunzele tinere apar pete albicioase proeminente care
devin galben-verzui foliolele frunzelor mature se icircngălbenesc la margine și se răsucesc icircn jos de-a
lungul nervurii mediane pețiolul se curbează vasele conducătoare ale părților afectate se brunifică
țesutul medular se alterează și se colorează icircn galben pacircnă la brun roșcat pe tulpini și pețioli apar pete
longitudinale de culoare galbenă pacircnă la brun cu timpul țesutul din dreptul petelor crapă producacircnd
ulcerații fructele tinere se deformează rămacircn mici și se maturează prematur iar cele mature nu
prezintă simptome externe pulpa este colorată icircn galben iar vasele conducătoare icircn brun uneori apar
pete circulare de 3-6 mm diametru izolate sau dispuse icircn grupuri de culoare albă ulterior petele devin
lenticulare sau rămacircn rotunde maro-deschis cu o aureolă albă sau gălbuie cu asperități la centru (așa-
numitul simptom bdquoochi de pasărerdquo) semințe mici brune sau negre cu germinație redusă icircn cavitatea
pedunculară apar pete mici brune cu marginea icircntunecată pete care se extind și se unesc ulterior
Fig 1 Atac pe frunze (httpsgdeppoint) Fig 2 Atac pe tulpină (httpsgdeppoint)
Fig 3 Atac pe fructe Fig 4 Atac pe fructe
(httpsgdeppoint) (httpsalchetroncom)
Mod de răspacircndire
- pe distanțe mari principala cale de răspacircndire este transmiterea prin sămacircnță
- local răspacircndirea bolii este favorizată de picăturile de apă practicile culturale și utilizarea
echipamentelor contaminate
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea de sămacircnță sănătoasă certificată tratată chimic și termic tratamentul termic se realizează
prin scufundarea semințelor icircn apă fiartă la 56degC 30 min
extracția semințelor se realizeză cu HCl
utilizarea de soiuri rezistente
icircnființarea culturilor de răsaduri sănătoase
rotația culturilor la 4 ani
plantele atacate și cele din jur se scot (cu tot cu rădăcini și se introduc imediat icircn saci de
polietilenă) și se ard (bacteria poate rămacircne icircn sol o perioadă lungă)
este recomandată doar irigarea prin picurare
nu se efectuează lucrări atunci cacircnd pe plante sunt prezente picături de apă
combaterea buruienilor (care pot fi plante gazdă)
de la plantele infectate nu se recoltează semințe
după recoltare se stracircng resturile vegetale și se distrug prin ardere
tratarea solului cu produse pe bază de cupru
dezinfecţia serelor solariilor uneltelor macircinilor lucrătorilor etc
Măsuri curative
- combatere chimică cu următoarele produse CURENOX 50 ndash 15-2 Kg ha ZEAMA BORDELEZA
TIP MIFrdquo ndash 375-5 Kg ha CUPERTINE SUPER ndash 35 Kg ha ALCUPRAL 50 PU ndash 15-2 Kg ha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- CURENOX 50 - 3 zile
- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo - 3 zile
- CUPERTINE SUPER - 3 zile icircn seră 10 zile icircn cacircmp
- ALCUPRAL 50 PU - 3 zile
Icircntrucat este o boala sistemică tratamentele cu fungicide bactericide (cupru mancozeb) au eficiență
redusă
IMPORTANT
Plantele de tomate sunt sensibile pe toată durata vieții Bacteria se localizează icircn vasele
lemnoase unde produce cavități și supraviețuiește icircn resturile vegetale sol echipamente și
alte structuri ale serei icircn semințe rămacircnacircnd viabilă cel puțin 8 luni
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Xanthomonas campestris pv vesicatoria
(Doidge) Vauterin Hoste Kersters amp Swings
Denumire populară pătarea bacteriană a tomatelor
Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) buruieni (Datura
Hyoscyanum niger Lycium barbarum Nicotiana rustica Physalis Solanum spp) Solanum tuberosum
(cartof)
Simptome boală se instalează pe tot timpul perioadei de vegetație afectacircnd organele aeriene
Icircn stadiul de răsad
- pe frunzele tinere - apar pete galben-verzui brune cu centru necrozat și cu un exsudat cu aspect
de lacrimă
- pe hipocotil ocazional apar striații brune
La plantele mature
- pe frunze - apar pete circulare neregulate de 1-2 mm verde icircnchis cenușii brune cu aspect
hidrozat cu margini distincte răspacircndite de-a lungul nervurilor laterale și pe
marginea frunzelor uneori petele confluează icircn condiții de umezeală apare exsudat
iar suprafața leziunii și arealele icircnconjurătoare apar lucioase
- pe tulpini - icircn dreptul petelor țesutul se suberifică formacircnd verucozități și crăpături neregulate
- florile - cad icircn urma infecției și ca urmare numărul de fructe se reduce
- pe fructe - apar pete mici hidrozate gălbui brune cenușii crustoase cu halou gălbui alb
superficiale adanci
- leziunile de obicei se scufundă icircn centru și se icircnalță la margini dar se poate ca
icircntreaga leziune fie să se scufunde sau fie să se icircnalțe
- la coacerea fructelor țesutul din jurul leziunii rămacircne verde
- cacircnd atacul este puternic se produc crăpături (alb-maronii de 2-10 mm) ale
epidermei prin care pătrund alte microorganisme care determină putrezirea pulpei
fructului
- la fructele coapte nu se produce infecție secundară
La tomate
- pe frunze ndash apar leziuni neregulate icircnconjurate de zone apoase inițial verzi apoi maronii și
necrotice leziunile sunt frecvent icircnconjurate de un halou clorotic cacircnd leziunile fuzionează
apare arsura foliară
- pe tulpină ndash apar plesnituri de-a lungul ei iar pețiolii se necrozează
- pe fructe ndash apar inițial pustule mici ușor proeminente ulterior acestea cresc icircn dimensiune
devin maronii proeminente cu aspect rugos și icircnconjurate de un halou apos uneori leziunile
confluează
Atac pe tomate (httpsgdeppoint)
Mod de răspacircndire
- pe distanțe mari principala cale este transmiterea prin sămacircnță
- local răspacircndirea bolii este favorizată de picăturile de apă resturi vegetale practicile culturale și
utilizarea echipamentelor contaminate
Măsuri de management
Măsuri preventive
rotația culturilor
este recomandată irigarea pe rigole sau prin picurare
distrugerea prin ardere a resturilor de plante și buruieni rămase pe cacircmp după recoltare
utilizarea de sămacircnță sănătoasă (recoltată din plante sănătoase libere de boli) certificată tratată
chimic și termic (cu apă caldă 560C 30 minute)
utilizarea de soiuri rezistente
aerisirea spațiilor icircn sere și solarii
curățarea și dezinfecția echipamentelor a instrumentelor de lucru și a depozitelor
nu se efectuează lucrări atunci cacircnd pe plante sunt prezente picături de apă
efectuarea cu grijă a tuturor lucrărilor astfel icircncacirct leziunile să fie minime
IMPORTANT
Xanthomonas campestris pv vesicatoria este larg răspacircndită și produce pierderi economice la
tomate și ardei
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tomato spotted wilt virus (TSWV)
Denumire populară virusul ofilirii pătate a tomatelor
Statut este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă TSWV cuprinde un număr foarte mare de plante gazdă icircn principal tomate (Solanum
lycopersicum) ardei (Capsicum spp) vinete (Solanum melongena) cartof (Solanum tuberosum) ţelină
(Apium graveolens) mazăre (Pisum sativum) fasole (Phaseolus vulgaris) soia (Glycine max) tutun
(Nicotiana tabacum) etc
Simptome - pe frunze peţioluri tulpini clorozarea nervurilor prezenţa petelor brune pe faţa inferioară a frunzelor
tinere și uscarea limbului icircncreţirea sau contorsionarea frunzelor pete linii inele clorotice la icircnceput
apoi de culoarea bronzului şi necrotice icircn final pe frunze peţioluri și tulpini stoparea creşterii (vacircrful
plantei fiind curbat lateral) frunze mici mozaicate și deformate la tomatele care rezistă virusului
plantele tinere rămacircnacircnd pitice
- pe fructe pete arcuri formaţiuni inelare sau semiinelare de culoare roşiatică sau gălbuie cu epiderma
necrozată număr redus de fructe depreciate calitativ
Fig1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze (httpgardenerwikiacom) (httpwwwapsnetorg)
Mod de răspacircndire icircn sere virusul are ca vector principal de răspacircndire tripsul Frankliniella
occidentalis
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea materialului de plantare liber de virus
evitarea pătrunderii tripşilor de la exterior icircn spaţiile protejate prin utilizarea plaselor care reţin
insectele
producerea răsadului de tomate la distanţă de specii floricole gazdă pentru tripşi (crizanteme
begonii)
plantare timpurie
utilizare de soiuri rezistente la TSWV
combaterea vectorului
IMPORTANT
Simptomele TSWV variază icircn funcţie de speciile de plante gazdă şi de gradul de susceptibilitate
al acestora
cc op
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Bemisia tabaci (Gennadius)
Denumire populară musculița albă a tutunului
Statut populaţiile non-europene au statut de organism de carantină icircn Romacircnia este posibilă existenţa
populaţiilor europene
Plante gazdă este o specie polifagă și o putem găsi pe specii care aparțin următoarelor familii botanice
Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Euphorbiaceae Leguminosae Malvaceae Solanaceae
Convolvulaceae Icircn trecut era cunoscut mai ales ca un dăunător al culturilor de cacircmp din regiunile calde
cum ar fi tutun tomate bumbac Icircn timp a devenit responsabilă de daune provocate icircn serele din icircntreaga
lume și atacă icircn mod special Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum spp (ardei) Poinsettia
spp Hibiscus spp Gerbera spp Gloxinia spp
Descriere
Adultul are talie redusă de aproximativ 1 mm masculii sunt mult mai mici decacirct femelele corpul
galben icircnchis cele două perechi de aripi acoperite de o secreție ceroasă pulverulentă albă (fig1) Adulții
sunt asemănători cu alte musculiţe albe totuși icircn repaus adulţii de Bemisia tabaci ţin aripile icircn formă de
bdquocortrdquo icircn timp ce la Trialeurodes vaporariorum poziţia aripilor este mult mai plană Nimfa este plată de formă ovală neregulată și are lungimea de 07 mm
Pupariul este aplatizat cu contur neregulat prezintă pe partea dorsală peri lungi are tendinţa să fie mai
mare mai oval şi cu peri mai puţini pe frunzele netede
Oul este pedunculat are formă rotunjită la bază şi ascuţit apical de culoare maronie la cacircteva zile după
depunere lungime 02 mm
Fig1 Adult Fig 2 Atac pe fructe de tomate
Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda
Simptome
Plantele atacate prezintă următoarele simptome pete clorotice pe frunze nervuri icircngălbenite şi
icircngroşate icircngălbeniri mozaicări și răsucirea frunzelor precum şi deformarea tulpinilor și piticirea
plantelor Icircn cazul unor infestări severe plantele atacate se icircngălbenesc se ofilesc icircşi pierd frunzele
vigoarea plantelor este redusă și pot fi induse dezechilibre fiziologice De asemenea icircn urma atacului
dăunătorului pe frunze apare fenomenul de ldquorouă de miererdquo care diminuează capacitatea fotosintetică a
plantelor și determină apariția și dezvoltarea mucegaiurilor Atacul pe fructele de tomate poate provoca
o maturare inegală a acestora (fig 2)
De regulă toate stadiile dăunătorului se observă pe partea inferioară a frunzelor prin scuturarea
plantelor infestate adulţii zboară puţin şi se reaşază pe frunze
Biologie ciclul de viaţă prezintă şase stadii ou patru stadii nimfale şi adult Adulţii şi ouăle proaspăt
depuse se observă pe creşterile noi din vacircrful plantelor stadiul I şi II nimfal pe frunzele mai bătracircne de
la bază şi stadiile III şi IV nimfale icircntre aceste etaje Ouăle sunt dispuse rar icircn formă de cerc de regulă
izolate sau icircn grupuri mici eclozează după 5-9 zile la 30degC După eclozare stadiul I nimfal este mobil se
deplasează icircn căutarea locului de hrană după care rămacircne imobilizat pe durata celor patru stadii nimfale
Primele 3 stadii nimfale durează 2-4 zile icircn funcţie de temperatură ultimul numit puparium durează 6
zile după care apare adultul Icircmperecherea icircncepe la 12 h după ce apar și se repetă pe toată durata de
viață a adulților Femelele au o longevitate de aproximativ 60 zile icircn timp ce a masculilor este mai
scurtă (9-17 zile)
Măsuri de management
Măsuri preventive
- icircndepărtarea buruienilor icircnainte de icircnfiinţarea culturii deoarece pot constitui gazde pentru
musculiţele albe dar şi o sursă majoră de virusuri
- monitorizarea culturilor prin utilizarea capcanelor galbene lipicioase
Măsuri curative
metode biologice prin parazitoizi cum ar fi Encarsia luteola şi Eretmocerus spp agenți
entomopatogeni de tipul ciupercilor (Verticillium lacanii Beauveria bassiana) insecte prădătoare
(Macropholus caliginosus Franklinothrips vespiformis Delphastus pusillus Nabis spp Orius spp)
acarieni prădători (Amblyseius limonicus A swirskii Transeius montdorensis)
metode chimice prin utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar VYDATE 10 L ndash 10 lha
LANNATE 20 SL ndash 125 lha PROXIMO -50-75 mlhl la apariţia dăunătorilor şi SANMITE 10 EC ndash
15 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime
admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
VYDATE 10 L - 21 zile
LANNATE 20 SL - 7 zile
PROXIMO - 3 zile
SANMITE 10 EC - 3-7 zile
IMPORTANT
Este vector a peste 60 de virusuri ai plantelor inclusiv virusul de carantină Tomato yellow
leaf curl virus
Identificarea speciei necesită examen microscopic avacircnd icircn vedere că specia se aseamănă
foarte mult cu Trialeurodes vaporariorum specie extrem de frecventă icircn spaţii protejate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Helicoverpa armigera (Hubner)
Denumire populară omida fructificațiilor
Statut este organism de carantină reglementat pe plante destinate plantării de Dendranthema
Dianthus Pelargonium şi Solanaceae (Anexa II secţiunea II din HG 563-2007) prezent icircn Romacircnia pe
suprafețe mari
Plante gazdă specie polifagă care atacă peste 120 specii de plante cultivate și spontane dintre care
menționăm tomatele ardeii bamele mazărea fasolea garoafele gura leului etc Helicoverpa armigera
a devenit un important dăunător icircn culturile de seră și solarii
Descriere
Adultul lungimea corpului de 12-18 mm anvergura aripilor de 35-40 mm (fig1) de culoare variabilă
verde-gălbui brun-deschisă sau brun-icircnchisă Aripile anterioare prezintă pe marginea lor externă o linie
formată din 7-8 pete negricioase şi o bandă transversală brun-icircnchisă cu contur neregulat Aripile
posterioare au culoarea puţin mai deschisă cu o margine lată de culoare brună care conţine o zonă mai
pală nervurile sunt vizibile şi către bază au o pată icircn formă de virgulă de aceeași culoare
Larva icircn ultima vacircrstă are lungimea corpului de 30-40 mm și este de culoare variabilă de la verzui
pacircnă la roșcat-violet sau brun-icircnchis iar motivul descris poate forma umbre de verde galben-pai şi roz
murdar pacircnă la maron roşcat şi chiar negru Pe corp prezintă 5 dungi una dorsală mediană 2
suprastigmale și 2 substigmale (fig 2)
Oul hemisferic de 04-05 mm ornat cu numeroase striațiuni La depunere are culoarea alb-gălbui după
care devine verzui chiar maron icircnchis icircnainte de eclozare
Pupa de culoare maron stacojiu 14-18 mm lungime purtacircnd la extremitatea posterioară doi spini icircn
formă de cacircrlig
Fig1 Larvă (httpswwwcabiorgiscdatasheet) Fig 2 Adult (httpswwwcabiorgiscdatasheet)
Simptome pagubele provocate de acest dăunător sunt cauzate de hrănirea vorace a omizilor pe frunze
mai ales icircn fazele inițiale de după eclozare Mai tacircrziu pătrund icircn fructe și formează galerii unde lasă
numeroase dejecții făcacircndu-le improprii pentru consum De asemenea fructele atacate de larve cad
prematur sau se infectează secundar cu diferiți agenți patogeni
Biologie iernează icircn stadiul de pupă icircn sol icircntr-o celulă ovală de pămacircnt la adacircncimea de 7-25 cm
Fluturii zboară pe icircnserate și noaptea hrănindu-se cu nectarul florilor Ouăle sunt depuse izolat pe
frunzele tulpinile și inflorescențele plantelor gazdă O femelă poate depune icircntre 300-3000 ouă icircn
medie 500-1000 Ouăle eclozează icircn trei zile la 225degC perioada larvară durează 18 zile tot la 225degC şi
se prelungeşte pacircnă la 51 de zile la 175degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă
icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere
icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de
infestare
Măsuri curative
metode fizice prin amplasarea capcanelor atractive pentru ambele sexe cu rol de a pune icircn evidenţă
prezenţa dăunătorului dar şi de atragere şi omoracircre a acestora
metode biologice prin utilizarea
- unor produse pe baza de bacterii ex Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a
doua generaţie) şi virusuri ex Helicoverpa armigera nuclear polyhedrosis virus
- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus maculiventris
metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar ALVERDE - 10 lha icircn 1000
l apă ha MATCH 050 EC ndash 100 mlhl VOLIAM TARGO - 06-08 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime
admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- ALVERDE - 3 zile
- MATCH 050 EC - 7 zile
- VOLIAM TARGO - 3 zile
IMPORTANT
Se recomandă icircnchiderea spaţiilor protejate pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii
adulților
Adulţii sunt migratori şi pot parcurge distanţe mari (˃100 km)
Larvele şi adulţii pot fi identificaţi cu exactitate faţă de alte specii prin examen de laborator
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Liriomyza trifolii (Burgess)
Denumire populară musca minieră a plantelor de seră musca minieră
Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă semnalată pe 22 specii de plante gazdă fiind considerat principalul
dăunător al tomatelor icircn spaţii protejate
Descriere Adultul muscă mică lungime 13-23 mm de culoare neagră-cenușie Femelele sunt puțin mai mari
decacirct masculii Aripile nu depășesc lungimea corpului și au nervurile negre Scutelul este galben perii
ventrali de culoare galbenă pronotul și scutul de culoare neagră cu reflexe cenușii
Oul este sferic de 02-03mm la depunere albicios - cenușiu ușor translucid
Larva apodă și acefală de 3 mm lungime la icircnceput transparentă apoi galben-portocalie prezintă
posterior două stigme triunghiulare caracteristice
Pupa 18-23 mm lungime ovală ușor turtită ventral de culoare variabilă galben-portocalie deschis
pacircnă la maron auriu
Fig 1 Atac de Liriomyza trifolii (foto ANF) Fig 2 Adult L trifolii (foto ANF)
Simptome Minele de pe frunze și punctele de hrănire sunt de regulă cele mai evidente semne privind
prezența dăunătorului Icircnțepăturile de hrănire produse de femele apar ca niște adacircncituri circulare de
culoare albicioasă iar cele pentru pontă sunt ceva mai mici și dispuse mai uniform circular Minele
produse de larve vizibile tot pe partea superioară a frunzelor sunt tipic sinuoase foarte răsucite și de
formă neregulată lărgindu-se pe măsură ce larva se dezvoltă inițial de culoare verde apoi devin albe
odată cu icircmbătracircnirea țesutului
Biologie o generație se dezvoltă icircn 15-20 zile icircn funcție de temperatură Adulții zboară dimineața
copulația avacircnd loc la 24 de ore de la apariție Femelele trăiesc 15-30 zile timp icircn care depun 25-640 de
ouă icircn serii de cacircte 17 pe zi După 2-5 zile apar larvele care formează mine icircn țesutul palisadic al
frunzei unde rămacircn 4-7 zile pacircnă la completa dezvoltare Icircmpuparea are loc icircn afara minei de regulă icircn
stratul superficial al solului de lacircngă planta gazdă și durează 10-12 zile Icircn spații protejate specia
dezvoltă mai multe generații pe an care se suprapun
Măsuri de management
Măsuri preventive
controlul materialului de plantare icircnainte de icircnființarea culturii
distrugerea resturilor vegetale şi dezinfectarea solului și incintei
monitorizarea culturilor pentru detectarea adulţilor (capcane) şi larvelor (inspectarea plantelor)
Măsuri curative
metode fizice utilizarea capcanelor galbene lipicioase metodă eficace de capturare a adulților icircn
timpul perioadei de vegetație metode biologice utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius palliles
Chrysocharis parksi Diglyphus begini ploșniței prădătoare Cyrtopeltis modestus sau a nematodul
parazit Neoaplectana carpocapsae
-un produs inofensiv faţă de mediu şi om este Lasertrade 240 SC (05 lha) insecticid biologic obţinut din
fermentaţia bacteriei Saccharopolyspora spinosae din sol
metode chimice utilizarea insecticidelor trebuie să fie ținută la minimum doar icircn situații de urgență
preferacircndu-se acele produse care distrug cel mai puţin fauna utilă Stropirile se vor efectua doar la
apariția focarelor de infecție cu insecticide avizate folosind alternativ produse cu substanţă activă
diferită Produsele de protecţie a plantelor care se vor folosi sunt APACHE 015 lha SAFRAN 18 EC
- 09 lha icircn 1000 l apă VARGAS 18 EC - 09 lha icircn 1000 l apă ACTARA 25 WG (aplicat la sol ) ndash
08 kgha preventiv şi curativ la 4-5 zile de la plantarea răsadurilor de tomate icircn solarii VYDATE 10 L -
10 lha VOLIAM TARGO - 06-08 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii limitelor maxime
admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- APACHE - 3 zile
- SAFRAN 18 EC - 3 zile
- VARGAS 18 EC - 3 zile
- ACTARA 25 WG - 3 zile
- VYDATE 10 L - 21 zile
- LASER 240 SC - 3 zile
- VOLIAM TARGO - 3 zile
- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile
IMPORTANT Principala sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din
serele icircnmulțitor
Icircnțepăturile provocate de adulți sunt porți de pătrundere a altor tipuri de organisme
dăunătoare
22 Organisme dăunătoare non- carantină la tomate cultivate icircn spaţii protejate
221 Ciuperci
1 Alternaria sp - alternarioză
2 Botrytis cinerea PersFr - putregaiul cenușiu
3 Colletotrichum coccodes Wallr - antracnoza
4 Dydimella lycopersici Kleb - putrezirea coletului
5 Fulvia fulva ( Cladosporium fulvum) (Cooke) - pătarea cafenie a frunzelor de tomate
6 Fusarium sp - ofilirea fuzariană (fuzarioză)
7 Leveillula taurica (Lev) Arnaud - fainarea tomatelor
8 Septoria lycopersici - pătarea albă a frunzelor de tomate
9 Phytophtora infenstans (Mont) de By - mana tomatelor
10Phytophtora parasitica Dast - putregaiul coletului sau mana de sol a
tomatelor
11 Pytium ultimum Trow - căderea și putrezirea plăntuțelor
12 Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold şi Verticillium dahliae Kleb ndash ofilirea verticiliană
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Alternaria sp
Denumire populară alternarioza
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate cartof vinete ardei
Simptome boala se manifestă pe tulpini frunze și fructe Plantele pot fi atacate icircn toate fazele de
dezvoltare
Icircn răsadniță atacul apare icircn porțiunea bazală a tulpiniței pete alungite brune care se extind de jur
icircmprejur determinacircnd ofilirea și uscarea răsadului
După transplantare icircn spaţii protejate sau icircn cacircmp pe frunze apar pete circulare cenuşii-brunii cu
zonalităţi concentrice numite şi bdquopete ţintărdquo Petele la icircnceput mici se extind concentric pot atinge 2
cm icircn diametru şi prezintă un inel galben
Pe zona brunificată apare un mucegai fin negru iar ţesuturile se brunifică se subţiază şi uneori se rup
frunzele prezentacircnd perforaţii
Icircn condiţii de umiditate ridicată boala evoluează rapid apare veştejirea şi uscarea frunzelor ceea ce
duce la desfrunzirea icircnainte de vreme şi oprirea din creştere a fructelor ce nu se maturează
Dacă fructele sunt atacate cacircnd sunt mici se icircnnegresc și cad cu ușurință de pe plante
Fructele atacate prezintă zone scufundate brune cu crăpături şi cu zonalităţi concentrice
Fig 1 Atac pe tulpină (httpsimagesbugwoodorg) Fig 2 Atac pe frunze (httpsimagesbugwoodorg)
Foto D Blancard ( INRA)
Mod de răspacircndire
Răspacircndirea ciupercii de la plantă la plantă de la un etaj de frunze la altul se face prin intermediul
sporilor duşi de vacircnt sau de picăturile de apă Temperatura cuprinsă icircntre 2-35degC şi umiditatea
atmosferică de 100 sunt condiţii favorabile atacului Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face
prin miceliu sporii de pe resturile vegetale şi prin seminţele provenite din fructele parţial atacate
Ciuperca se poate răspacircndi cu uşurinţă icircn terenurile bogate icircn humus cele icircngrăşate excesiv icircn solurile
cu lipsă de magneziu şi pe diferite plante cartof vinete măselariţă ciumăfaie mătrăgună
Măsuri de management
Măsuri preventive
Tomatele se vor planta icircn soluri icircngrăşate echilibrat fără lipsă de magneziu curate de buruieni Solul
serelor şi solariilor va fi icircn prealabil dezinfectat termic sau chimic Măsurile de igienă culturale
obligatorii ca stracircngerea şi arderea resturilor vegetale sau icircngroparea lor icircn profunzime limitează
atacul ciupercii Icircntre măsurile agrotehnice remarcăm asolamentul icircn care tomatele nu trebuie să
revină pe sola ce a fost infestată cu Alternaria decacirct după 4 ani Utilizarea irigării la baza plantelor și
nu prin aspersiune pentru a nu disemina sporii ciupercii Aerisirea solariilor serelor dimineața
devreme sau seara tacircrziu pentru a evita formarea condensului pe frunze
Măsuri curative combatere chimică cu următoarele produse
- GRISU - 10 lha
- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)
- REVUS TOP -06 lha
- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie
Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe
- BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha
- VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha
- AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă
- ORTIVA TOP ndash 1 lha
- ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- GRISU - 3 zile
- CIDELY TOP - 3 zile
- REVUS TOP - 3 zile
- ORTIVA 250 SC - 3 zile
- BRAVO 500 SC - 3 zile
- VITRA 50 WP - 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp
- AZBANY - 3 zile
- ORTIVA TOP - 7 zile
- ORTIVA OPTI - 3 zile
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Botrytis cinerea PersFr Denumire populară putregaiul cenușiu al tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate
Simptome putregaiul cenușiu al tomatelor apare pe toate părțile aeriene ale plantelor Cel mai
caracteristic simptom al bolii icircl reprezintă prezența a numeroase mase de spori pe țesuturile necrozate
astfel icircncacirct acestea au un aspect pufos de culoare gri-icircnchis
Pe frunze
La icircnceput atacul se manifestă pe frunzele moarte de la baza plantei apoi pot fi invadate țesuturile
tinere Boala este asociată cu plantele mature care au un foliaj dens Umiditatea ridicată icircn foliajul
plantelor pe timpul nopții este suficientă pentru dezvoltarea bolii astfel icircncacirct nu este de preferat o
perioadă prelungită cu umiditate ridicată
Pe frunzele tinere infecția apare sub formă de zone necrozate adesea icircn forma literei ldquoVrdquo
progresează spre pețiol și apoi pătrunde icircn tulpină
Pe tulpină
La răsaduri leziunile pe frunzulițe se extind și cuprind icircntregul limb apoi pețiolul iar icircn final
tulpina Infecția poate icircnconjura tulpina provoacă ofilirea tuplina icircși pierde culoarea se dezvoltă cancere
ceea ce conduce la declinul plantei
Pe flori
Cum boala progresează pe plantele mature florile se infectează și ele se brunifică și mor sau
ciuperca trece din petalele infectate icircn sepale și de aici crește icircn fructul aflat icircn dezvoltare De asemenea
petalele infectate pot rămacircne atașate de fruct iar ciuperca pătrunde icircn fruct și apoi se deplasează către
tulpină
Pe fructe
Pe fructe simptomele sunt tipice de putregai moale cu zone distruse care devin albicioase De
obicei pielița se rupe icircn centrul zonelor afectate dar rămacircne icircntreagă icircn rest Sporii ciupercii se dezvoltă
icircn aceste zone cu țesuturile distruse Eventual icircntregul fruct devine afectat și se mumifică
Un simptom neobișnuit pe fructe icircl reprezintă apariția de halouri numite ldquopete fantomărdquo Icircn
centrul acestor halouri apar puncte mici necrotice Haloul este de culoare albă circular de 3-8 mm icircn
diametru Un număr mare de halouri pe fructe face ca acestea să aibă un aspect neplăcut și să fie greu de
comercializat
Fig 1 Leziuni pe frunze Fig 2 Cancere pe tulpini Fig 3 Simptome pe inflorescențe Foto David M Ingram Plant Foto The Ohio State University Foto D Maeso INIA Las Brujas Uruguay
Management Network 2006
Fig 4 Fructe infectate icircn seră Fig 5 Pete fantomă Fig 6 Mumificarea fructelor (httpswwwextensionumnedu) (httpcreerbizbotyrishtml) Spheragro Diseases and
plant pathologies Sevilia Spania
Mod de răspacircndire Sporii ciupercii sunt foarte ușor răspacircndiți de vacircnt Insectele pot răspacircndi patogenul prin icircnțeparea
sau rănirea plantelor
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircndepărtarea și distrugerea plantelor a resturilor infectate și a buruienilor care pot fi gazde pentru
această ciupercă
menținerea unei temperaturi și ventilații adecvate prin reducerea supraaglomerării plantelor și a tăierii
lor judicioase
evitarea excesului de apă pe plante
evitarea irigării icircn exces
sterilizarea macircinilor și a uneltelor de lucru icircn mod regulat
evitarea rănirii plantelor
evitarea aplicării repetate de tratamente cu săruri metalice ale fungicidelor ethylene bis
dithiocarbamate (intensifică severitatea bolii)
evitarea asocierii sărurilor metalice cu fungicidele
evitarea cultivării tomatelor pe solurile nisipoase acide care au un conținut ridicat de apă
efectuarea tratamentelor cu fungicide icircnainte ca plantele să-și formeze un foliaj dens (este imposibil de
acoperit frunzele senescente din centrul unui foliaj dens)
asigurarea unui raport calciu- fosfor de 2 la 1 sau mai mare icircn pețiolul frunzelor (este de ajutor icircn
controlul bolii)
Măsuri curative
tratarea cu var a solurilor acide pentru a crește conținutul de calciu icircn plante și a reduce sensibilitatea
acestora
tratamente cu ORTIVA TOP ndash 1 lha ORTIVA OPTI ndash 20-25 lha TOPSIN M 500 SC ndash
17 lha BRAVO 500 SC ndash 15-2 lha GRISU ndash 101 lha Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de
pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză ORTIVA TOP ndash 7 zile ORTIVA OPTI ndash 20-25 ndash 3 zile TOPSIN M 500 SC
ndash 14 zile BRAVO 500 SC ndash 3 zile GRISU ndash 3 zile
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător Colletotrichum coccodes Wallr
IMPORTANT Botrytis cinerea atacă o gamă largă de plante Controlul chimic al bolii prin utilizarea
fungicidelor poate fi evitat prin fertilizare irigare și tehnici de tăiere adecvate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Colletotrichum coccodes Wallr
Denumire populară antracnoză
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome Organe atacate boala apare icircn toate fazele de vegetație pe toate organele aeriene forma cea mai
frecventă și mai gravă fiind cea de pe fructe
- pe fructe simptomele apar icircn momentul maturării sub forma unor pete mici de 2-4 mm icircn
diametru circulare umede cufundate de culoare mai icircnchisă decacirct țesutul sănătos
- pe măsură ce petele cresc icircn dimensiuni ajungacircnd pacircnă la 10 mm porțiunea centrală se
icircnnegrește ca urmare a dezvoltării miceliului ciupercii sub pielița fructului
- la suprafața țesuturilor atacate apar fructificațiile ciupercii (microscleroți și acervuli cu lagăre
de conidiofori și conidii) sub forma unor pustule de culoare brun-icircnchis
- adesea numeroase pete se dezvoltă icircn același timp pe fructe și acoperă porțiuni largi
determinacircnd putrezirea fructului
- pe frunze infecția este caracterizată prin leziuni mici circulare brune icircnconjurate de halouri
galbene
- rădăcinile infectate prezintă leziuni brune cu miniscleroți la suprafață și pot fi ușor decorticate
- plantele bolnave se pot smulge ușor din sol deoarece sistemul radicular este deteriorat
Antracnoza pe fructe de tomate (wwwhortcornelledu)
Mod de răspacircndire - patogenul este un colonizator al solului dar se conservă ușor și pe resturile vegetale
- ciuperca este capabilă să colonizeze cel puțin 68 de specii vegetale din 19 familii botanice icircn primul
racircnd legume din fam Solanaceae (ardei vinete cartof) și Cucurbitaceae (pepene) care pot juca rol de
gazde alternative sau contribuie la creșterea inoculului icircn sol Mai multe buruieni asigură aceeași
funcție Solanum dulcamara S Nigrum Abutilon theophrasti Amaranthus retroflexus Chenopodium
album Convolvulus arvensis Capsella bursa-pastoris
- ciuperca a fost găsită și icircn apa utilizată pentru culturile fără sol apă ce provenea din bazine de stocare
exterioare
- atacul poate avea loc la temperaturi icircntre 15-30degC iar sporularea pe fructe este optimă la 28degC
- perioadele ploioase și irigarea prin aspersiune favorizează antracnoza
- apa liberă pe fructe mai multe ore legată de frecvența precipitațiilor sau irigărilor crește puternic
incidența icircn cultură
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnlăturarea și distrugerea resturilor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol
recoltarea cacirct mai rapidă a fructelor sensibile la antracnoză
gestionarea irigării prin aspersie și favorizarea uscării foliajului
Măsuri curative
combatere chimică cu următoarele produse
- BRAVO 500 SC- 15- 2Lha
- VITRA 50 WP- 15-20 kgha
- ALCUPRAL 50 PU - 15-2 kgha
- CUPRENOX 50 - 15-2 kgha
- ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 375-5 kgha
- CUPERTINE SUPER ndash 35 kgha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de
pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
BRAVO 500 SC- 3 zile
VITRA 50 WP- 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp
ALCUPRAL 50 PU - 3 zile
CUPRENOX 50 - 3 zile
ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 3 zile
CUPERTINE SUPER ndash 3 zile icircn sere
IMPORTANT
Boala este considerată cea mai gravă amenințare icircn cazul fructele de tomate pentru
industrializare icircn numeroase zone de producție din lume Icircn aceste zone icircn absența
măsurilor de protecție pierderile pot atinge 70
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Didymella lycopersici Kleb
Denumire populară putrezirea coletului
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă tomate
Simptome o boală majoră icircn special a tomatelor din sere Sunt afectate toate părțile superioare ale
plantei tulpini frunze și fructe cu predilecție deosebită pe tulpini
- primele simptome apar la puțin timp după repicare icircn dreptul coletului sub formă de pete
cenușii-brune sau brune-negricioase Petele se extind de jur icircmprejurul coletului astfel icircn dreptul
acestei porțiuni atacate tulpina se subțiază țesuturile sunt cufundate zbacircrcite scoarța este
putrezită și crăpată și desprinsă parțial de partea lemnoasă Apariția putregaiului stopează
circulația sevei icircn tulpină cauză ce duce la veștejirea plantei și pieirea treptată Pe țesuturile
atacate se observă punctişoare mici negre care reprezintă picnidiile ciupercii Astfel de leziuni
pot apărea mai tacircrziu și pe partea superioară a tulpinii la subsoara frunzelor pe nervuri sau pe
pețioli datorate picnosporilor formați icircn zona coletului
- pe frunze atacul apare cacircnd umiditatea este excesivă frunzele inferioare se transformă icircn galben
și leziunile frunzelor sunt maro cu inele concentrice Icircn centrul petelor se observă puncte negre
mici (picnidiile ciupercii)
- infecția fructelor este rară icircn seră atacul pe fructe se observă icircn partea dinspre peduncul sub
formă de pete umede care se dezvoltă rapid icircn cercuri concentrice se brunifică și se adacircncesc
httpwwwalamycom
wwwbotanistiro
Mod de răspacircndire ciuperca iernează icircn resturile de plante rămase icircn sol putacircnd trăi ca saprofită Icircn
cazuri rare transmiterea bolii poate avea loc și prin semințe
Măsuri de management
Măsuri preventive
o dezinfecția amestecului de pămănt
o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă
o urmărirea umidității solului icircn perioada imediată a plantării
o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul
IMPORTANT
Semințele provenite din fructe bolnave pot găzdui organismul patogen fapt pentru care se
recomandă utilizarea de sămacircnță extrasă din fructe sănătoase
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Fulvia fulva (Cooke)
Denumire populară pătarea cafenie a frunzelor de tomate
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome se manifestă icircn special pe frunzele bătricircne de la baza plantei dar poate trece și pe tulpini și
pe fructele tinere icircn cazul unui atac puternic
Atacul icircncepe pe frunzele bazale apoi progresează și pe frunzele din etajele superioare
Pe partea superioară a frunzelor apar pete mici de culoare gălbuie care se măresc icircn diametru și devin
galbene
Pe partea inferioară a frunzelor icircn dreptul petelor apare un puf alb care devine cafeniu și icircn final brun-
violaceu format din conidioforii și conidiile ciupercii
Icircn condiții favorabile de mediu icircn cazul unor atacuri puternice petele confluează țesuturile atacate se
brunifică și se necrozează iar frunzele se usucă ceea ce determină debilitarea plantelor
Simptome produse pe frunze și fructe de tomate de ciuperca Fulvia fulva
Foto The Ohio State University OARDC Departament of Plant Pathology
Fructele sunt atacate mai rar dar icircn toate fazele de dezvoltare fiind afectate mai frecvent cele din etajul
superior la suprafață icircn jurul pedunculului apar pete de decolorare care se brunifică se adacircncesc icircn
pulpă apoi se extind și ocupă zone mari din fruct
Semințele infectate sunt mai icircnchise la culoare decacirct cele normale cu pete mici negricioase și hilul de
culoare neagră
Mod de răspacircndire ndash transmiterea patogenului de la un an la altul se realizează prin intermediul resturilor plantelor
infectate și semințe
ndash prin sporii ciupercii bdquoconidiirdquo ce se găsesc icircn praful depus pe elementele din seră sau solar
icircn și pe sol Foarte rezistente la uscăciune conidiile pot supraviețui icircn seră mai mult de un an icircn absența
gazdei sensibile
ndash temperaturile de 22 - 26 ordmC corelate cu umiditatea de peste 95
ndash lipsa aerisirii la care se adaugă și prezența picăturilor de apă pe frunze favorizează atacul ciupercii
ndash atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele cultivate icircn
cacircmp - prin sporii antrenați de curenții de aer picăturile de apă sau de unele insecte (musculița albă de seră-
Trialeurodes vaporariorum)
Măsuri de management
Măsuri preventive
ndash folosirea unor hibrizi cu rezistență genetică
ndash folosirea sistemelor de irigații prin picurare
ndash aerisirea corectă a solariilor și serelor sub 90
ndash curățarea frunzelor din partea inferioară a plantelor pentru o ventilație mai bună
ndash distrugerea totală a resturilor de plante infectate și dezinfectarea spațiului icircnchis de cultură
ndash utilizarea tehnologiei de mulcire pentru controlul umidității relative a aerului sub 90
Măsuri curative Icircncă de la primele simptome se recomandă combaterea chimică cu următoarele produse
- CIDELY TOP ndash 10 lha ( stadiul de 10 frunze) - ORTIVA 250 SC- 075lha-1 lha icircn funcție de gradul de infecție
Se aplică de la apariția primei inflorescențe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat
-BRAVO 500 SC - 15-2 lha
- ORTIVA TOP-1 lha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de
pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- CIDELY TOP 3 zile ORTIVA 250 SC 3zile BRAVO 500 SC 3 zile ORTIVA TOP 7 zile
IMPORTANT
Icircn spații protejate cu umiditate a aerului peste 85 poate produce pierderi de producție de
pacircnă la 25
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Fusarium spp
Denumire populară fuzarioza tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate
Simptome
La răsadurile bolnave se observă o scădere a turgescenței frunzelor iar icircn cele din urmă plăntuțele
se ofilesc și mor
La plantele mai avansate icircn vegetație primul simptom este icircngălbenirea de-a lungul marginilor
celor mai mature frunze cacircnd primele fructe sunt aproape de maturitate Icircngălbenirea este curacircnd urmată
de necrozarea și colapsul pețiolului frunzelor Simptomele se dezvoltă numai pe o singură parte a plantei
iar frunzuliţele de pe o singură parte a peţiolului se icircngălbenesc icircnaintea celor de pe cealaltă parte
Icircngălbenirea treptată afectează cea mai mare parte a foliajului şi este icircnsoţită de ofilirea plantei icircn cea mai
călduroasă parte a zilei Ofilirea devine mai accentuată de la zi la zi pacircnă cacircnd planta moare
Cacircnd sunt tinere (răsaduri) plantele afectate pot rămacircne pipernicite Unele plante se usucă icircncet
și pot rămacircne vii pacircnă la sfacircrșitul recoltării
La o verificare a bazei tulpinii se poate observa o brunificare a țesuturilor corticale la nivelul
solului sau la 10 ndash 30 cm mai sus iar secționarea longitudinală dezvăluie brunificarea xilemului Icircn urma
ploilor sau icircn timpul perioadelor cețoase ciuperca produce pe leziunile externe necrozate un miceliu
abundent de culoare roz
Infecţia la fructe apare ocazional şi poate fi detectată icircn ţesuturile vasculare din fruct unde apar
modificări de culoare
Icircngălbenire și ofilire Simptome la baza tulpinii Secțiune longitudinală
Foto The Ohio State University Foto Dan Egel Plant and Pest Diagnostic Laboratory
Mod de răspacircndire Fusarium spp este răspacircndită prin sămacircnță sol răsaduri infectate sau prin solul infectat aderent la
rădacinile răsadurilor vacircnt și apa care poartă sol infectat De asemenea echipamentele de lucru
vehiculele uneltele utilizate contaminate reprezintă tot atacirctea moduri de răspacircndire a ciupercii
Pe distanțe mari infecția este propagată de semințe și răsaduri infectate
Icircn sere sporii ciupercii se găsesc icircn stratul de mulci dintre racircndurile de tomate și pe plantele
putrezite aruncate la gunoi icircn apropierea spațiilor protejate Icircn mod frecvent sunt găsiți spori icircn aerul
infectat din sere și de asemenea o mare concentrație de clamidospori din sol servesc drept sursă de
infecție
Ciuperca pătrunde prin rănile din rădăcini iar dezvoltarea acesteia este favorizată de o temperatură
a solului și a aerului de 28degC temperatura optimă de creștere a plantelor fertilizarea icircn concentrații
scăzute de azot şi fosfor și ridicate de potasiu de pH-ul scăzut al solului de intensitatea mică a luminii
Virulența patogenului este intensificată de micronutrienți fosfor și ioni de amoniu și este diminuată de
nitrați
Simptom pe frunze Simptom pe fructe
Foto University of Connecticut (wwwbritannicacom)
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea la plantare a unui răsad sănatos și rezistent la Fusarium spp
sterilizarea solului cu vapori de apă supraicircncălziți
fertilizarea cu nitrat de calciu creșterea pH-ului solului pacircnă la 65 ndash 70
evitarea irigării icircn exces (inundarea) evitarea utilizării pentru irigare a apei din canale sau iazuri
deoarece poate fi contaminată cu acest patogen
rotația culturilor la 4 ani nu elimină patogenul icircnsă reduce semnificativ pierderile
combaterea buruienilor
Măsuri curative
sterilizarea chimică a solului cu două săptămacircni icircnainte de transplantare
combatere chimică cu TOPSIN M 500 SC- 17 Lha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză
-TOPSIN M 500 SC ndash 14 zile
IMPORTANT
Fusarium spp atacă o gamă largă de plante
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Leveillula taurica (Lev) Arnaud
Denumire populară făinare
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome organe atacate toate organele aeriene ale plantei dar icircn special pe frunze
- primele simptome ale atacului se observă sub forma unor pete de decolorare (gălbui) vizibile
mai ales pe fața superioară a frunzelor de formă neregulată de 2-9 mm diametru
- icircn condiții favorabile dezvoltării bolii apar un număr mare de pete (peste 30) care confluează
și acoperă porțiuni icircntinse din limb (pacircnă la 4 cm lungime și 1 cm lățime)
- pe fața inferioară a limbului icircn dreptul petelor se formează o eflorescență cenușie-albicioasă
formată din conidioforii și conidiile ciupercii
- frunzele puternic infectate mor dar rareori cad de pe plantă
Atacul ciupercii pe frunze de tomate
Image Ontario Crop IPM- Franța Image sanayidomatesiblogspotcom
(httpwwwalamycom)
Mod de răspacircndire conidiile ciupercii Leveillula taurica pot germina icircntr-un interval de temperatură de la 10 la
35degC iar icircn condiții de seră infecția este favorizată de temperaturi sub 30degC
odată infecția instalată temperaturile peste 30degC accelerează dezvoltarea bolii și moartea
frunzelor atacate
icircn zonele cu temperaturi ridicate icircn timpul zilei se produce infecția cu această ciupercă chiar
dacă nopțile sunt răcoroase
atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele
cultivate icircn cacircmp
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol
Măsuri curative -combatere chimică cu
- TOPAS 100 EC ndash 05 lha
- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)
- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie
Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat
- REFLECT ndash 10 lha ndash se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă la coacerea deplină
a fructelor
- MYCLOFIL ndash 40-60 ml100 l apă icircn timpul vegetaţie de la prima apariţie la 7 ndash 10 zile
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- TOPAS 100 EC - 3 zile
- CIDELY TOP - 3 zile
- ORTIVA 250 SC - 3 zile
- REFLECT - 1 zi
- MYCLOFIL - 3 zile
IMPORTANT
Se poate confunda cu atacul ciupercii Cladosporium fulvum (Fulvia fulva)
Poate ataca și alte specii ceapă usturoi ardei vinete bumbac
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Septoria lycopersici Speg
Denumire populară boala petelor albe
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome Organe atacate icircn special frunzele
- primele simptome ale bolii apar icircn răsadnițe pe cotiledoane sau pe frunzulițe sub forma
unor pete circulare de 1-4 mm diametru bine delimitate la icircnceput de culoare brun-gălbuie
iar mai tacircrziu albicioase
- icircn dreptul petelor pe ambele fețe ale frunzelor apar punctișoare negre (picnidiile ciupercii)
- icircn cacircmp boala se manifestă prin simptome asemănătoare cu cele din răsadnițe cu
deosebirea că petele rămacircn de culoare brun-gălbuie sau brun-cenușie
- de obicei atacul icircncepe pe frunzele de la bază și progresează spre vacircrf
- frunzele puternic atacate se brunifică se usucă și cad plantele rămacircnacircnd doar cu cacircteva
frunze tinere icircn partea de la vacircrf
Fig1 şi 2- Atacul ciupercii pe frunze de tomate ( wwwmissouribotanicalgardenorg www agndsuedu)
Fig 3 ndash Picnidiile ciupercii dezvoltate pe frunze Fig 4- Sporii ciupercii ieșiți sub formă de ciri din picnidii
vegetablemdonlineppathcornelledu Photos courtesy of TA Zitter Cornell University Ithaca NY
Mod de răspacircndire - transmiterea patogenului se realizează prin picnidii sau miceliu din resturile infectate
- sporii ciupercii sunt icircmprăștiați de la o plantă la alta prin apa de ploaie irigații curenți de aer sau
insecte
- temperaturile icircntre 20-25degC sunt optime pentru infecție
- perioadele lungi cu temperaturi crescute și umiditate mare icircn aer și pe frunze constituie condițiile
ideale pentru dezvoltarea bolii și răspacircndirea ciupercii
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol
IMPORTANT
Pierderile pot atinge 20-80 din producție icircn anii ploioși și icircn cazul culturilor netratate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Phytophthora parasitica Dast
Denumire populară putregaiul coletului sau mana de sol a tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă specie polifagă atacă tomate fasole ceapă vinete ardei pepeni galbeni și verzi
Simptome icircn funcție de faza de vegetație și de organul atacat (rădăcini tulpini fructe) boala se
manifestă prin simptome diferite
- pe răsad icircn faza de 4-6 frunze boala apare icircn dreptul coletului observacircnd o ușoară gacirctuire și
icircnmuiere a țesuturilor urmate de căderea răsadului
- pe rădăcini atacul se icircntacirclnește sub formă de putregai uscat țesuturile fiind de culoare brună ndash
albicioasă
- pe tulpini se manifestă prin apariția icircn dreptul coletului a unor pete verde icircnchis la icircnceput
apoase apoi brune ce se extind și cuprind tulpina de jur icircmprejur 10-15 cm deasupra pămacircntului
Plantele atacate se ofilesc și pier Țesuturile din dreptul petelor putrezesc și se acoperă cu un puf
albicios
- pe fructe apare o pată cenușie-brunie cu marginile nedefinite de formă neregulată cu suprafața
umedă zonată concentric la icircnceput pe partea fructului care vine icircn atingere cu pămacircntul apoi se
extinde cuprinzacircnd fructul icircn icircntregime de cele mai multe ori Icircn condiții de umiditate ridicată pe
suprafața țesuturilor atacate apare un puf albicios (conidioforii și conidiile ciuperci)
Mod de răspacircndire
Ciuperca Phytophthora parasitica rezistă icircn sol de la un an la altul sub forma de oospori dar
poate fi prezentă 5-10 ani icircn sol) Un rol icircnsemnat icircn dezvoltarea ciupercii icircl joacă umiditatea
atmosferică peste 90 cacirct şi temperatura ciuperca dezvoltacircndu-se icircntre 127 şi 35ordmC
temperatura optimă variind icircntre 238 şi 30 ordmC
Măsuri de management
Măsuri preventive
o dezinfecția amestecului de pămănt
o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă
o controlul umidității solului icircn perioada imediată a plantării
o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul
httpwwwbotanistiiro httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests
Osu-The Ohio University
IMPORTANT Intensitatea atacului este influențată icircn mare măsură de umiditatea solului icircn perioada
imediată plantării fiind necesar ca udarea să se facă icircn reprize cu cantități reduse de apă
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Phytophthora infestans (Mont) de By
Denumire populară mana tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate cartof
Simptome atacul se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor (frunze tulpini flori și
fructe)
- pe frunzele bazale sub formă de pete circulare sau de formă neregulată la icircnceput de culoare
verde-galbuie cu aspect umed devin apoi cenușii-brunii icircnconjurate de o zonă icircngustă
decolorată Petele se măresc confluează și pot acoperi icircntreaga suprafață a foliolelor atunci cacircnd
condițiile sunt favorabile dezvoltării bolii
Icircn dreptul petelor pe partea inferioară a frunzelor se observă un puf fin albicios ce
reprezintă fructificațiile ciupercii conidiofori cu conidii După cacircteva zile frunzele atacate se
usucă sau putrezesc
- pe fructe infecția icircncepe din primele faze de dezvoltare pacircnă aproape de maturare Pe fructe
apar pete mici de formă neregulată ușor cufundate icircn pulpă la icircnceput de culoare verde ndash
măslinie după care icircn scurt timp devin măsliniu icircnchis Cacircnd umiditatea este ridicată la fel și pe
frunze icircn dreptul petelor apare un puf albicios Fructele bolnave se desprind și cad prematur
urmare a putrezirii pedunculului
- pe tulpini atacul se manifestă sub forma unor pete mici ovale cenușii-brunii care se măresc și
icircnconjoară tulpina Tulpinile putrezesc și se rup
Fig 1 Fructe atacate Fig 2 Simptome pe tulpină şi frunze
(httpscommonswikimediaorg)
Mod de răspacircndire
Transmiterea de la un an la altul se realizează prin semințe infectate resturi de plante rămase
peste iarna unde patogenul rezistă Icircn perioadele calde și uscate ciuperca rămacircne viabilă icircn
țesuturile frunzelor inferioare și icircn leziunile de pe tulpini iar cacircnd vremea redevine favorabilă
ciuperca se reproduce din nou
La tomate mana apare mai tacircrziu cu 12-15 zile decacirct la cartof și anume icircn a doua decadă a lunii
iulie
Măsuri de management
Măsuri preventive
o asolament rațional
o evitarea cultivării tomatelor icircn vecinătatea cartofilor
o evitarea recoltării semințelor din fructele atacate
o adunarea și distrugerea resturilor de plante
o schimbarea sau dezinfectarea termicăchimică a pămacircntului
o cultivarea de soiuri rezistente la mană
o administrarea de icircngrășăminte minerale mai ales potasiu care intensifică rezistența
plantelor
Măsuri curative - combatere chimică cu următoarele produse REVUS 250 SC ndash 06 lha REVUS TOP -06 lha
PREVICUR ENERGY ndash 3 l ha se aplică la sol prin picurare ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1
lha icircn funcţie de gradul de infecţie
Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat
CYCLO-R Liquido ndash 24 -40 lha la icircnceputul icircnfloritului BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha
VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha RANMAN TOP ndash 050 lha AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă
ORTIVA TOP ndash 1 l ha ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha CUPROXATE FLOWABLE ndash 53 l ha
de la prima frunză pacircnă la coacere OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de
icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă
3-5 lmp
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză REVUS 250 SC 3 zile REVUS TOP 3 zile PREVICUR ENERGY 3 zile
ORTIVA 250 SC 3 zile CYCLO-R Liquido 28 zile BRAVO 500 SC 3 zile VITRA 50 WP 3
zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp RANMAN TOP 3 zile AZBANY 3 zile ORTIVA TOP 7 zile
ORTIVA OPTI 3 zile CUPROXATE FLOWABLE 3 zile pentru consum 8 zile pentru
industrializare OMIX - nu este necesar
IMPORTANT
Atacul produs de Phytophthora infestans pe fructe poate fi confundat cu cel produs de
Phytophthora parasitica Deosebirea constă specia Phytophthora infestans produce pete cu
suprafața neregulat reliefată al caror punct de plecare este de obicei icircn vecinătatea caliciului
icircn timp ce petele cauzate de Phytophthora parasitica sunt situate pe partea inferioară a
fructului apar zonate și au o evoluție mai rapidă
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pythium ultimum Trow
Denumire populară căderea și putrezirea plăntuțelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă se icircntacirclneşte frecvent la tomate
Simptome pe plantuțele răsărite din teren infectat se observă icircn zona bazală a tulpiniței o
brunificare a țesuturilor brunificare care se extinde icircn sus pe tulpină cacirct și pe rădăcină icircn jos Icircn
zona atacată tulpinițele se subțiază planta se veștejește se zbacircrceşte cade la pămacircnt unde va
putrezi icircn icircntregime
Simptomele pot apare icircn vetre și se extind rapid atunci cacircnd temperatura este cuprinsă icircntre 20-
30 degși umiditatea este peste 90
La suprafața solului se poate observa prezența unui strat fin de miceliu de culoare albă care se
extinde icircn timp Atunci cacircnd infecția solului este puternică plantele nu mai răsar deoarece
putrezesc pacircnă la ieșirea lor la suprafață
http wwwbotanistiiro
Mod de răspacircndire
Ciuperca Pythium ultimum se transmite de la un an la altul prin sporii de rezistență din sol iar icircn
perioada de vegetație transmiterea ciupercii de la o plantă la alta se realizează prin sporii duși de
apa din sol
Măsuri de management
Măsuri preventive -perioada critică a bolii se limitează la stadiul de plăntuțe fapt pentru care măsurile preventive
trebuie să asigure protecția răsadurilor de infecții pacircnă la transplatarea lor icircn cultură avacircnd icircn
vedere următoarele
- dezinfectarea amestecului de pămacircnt din răsadniță (termic sau chimic) sau icircnlocuirea lui cu
pămacircnt necontaminat
- dezinfectarea tocurilor răsadnițelor și uneltelor
- evitarea excesului de umezeală
- asigurarea unei bune aerisiri a plantelor
Măsuri curative - combatere chimică cu produsul OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de
icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă
3-5 lmp
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- OMIX - Nu este necesar
IMPORTANT
Ciuperca se icircntacirclnește la toate răsadurile de legume
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismelor dăunătoare
Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold
Verticillium dahliae Kleb
Denumire populară veștejirea verticiliană
Statut nu sunt organisme dăunătoare de carantină ambele specii sunt prezente icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate
Simptome ofilirea tomatelor datorată acestor ciuperci poate fi ușor confundată cu ofilirea
provocată de speciile de Fusarium sau de alte ciuperci care produc ofiliri la plante Uneori
simptomele pot fi atacirct de subtile icircncacirct duc cu gacircndul la probleme abiotice cum ar fi irigarea
insuficientă
Adesea primul indiciu de infecție cu Verticillium este ofilirea plantelor icircn timpul zilei
Plantele manifestă o ofilire ușoară spre moderată icircn cea mai călduroasă parte a zilei dar icircși revin icircn
timpul nopții Pe măsură ce boala avansează pe frunzele tinere se dezvoltă unele decolorări
marginale sau icircntre nervuri Pe aceste frunze se pot manifesta de asemenea leziuni caracteristice
icircn forma literei ldquoVrdquo unde apar icircngălbeniri icircn formă de evantai icircngustacircndu-se aproape de marginile
frunzei Dacă se efectuează o secțiune longitudinală prin tulpina unei plante infectate icircn special icircn
partea de jos a plantei se poate observa o brunificare vasculară a tulpinii Nu există nicio
brunificare vasculară a pețiolilor sau a măduvei
Veștejirea verticiliană ndash secțiune prin tulpină simptome pe frunze
Foto A Testen The Ohio State University Vegnet Newsletter
Plante de tomate infectate Foto CORNELL University Vegetable MD Online Department of Plant Pathology
Ithaca
Mod de răspacircndire Infecția se răspacircndește cu ajutorul solului infectat iar de la o plantă la alta cu ajutorul apei
de irigat și se produce de obicei icircn urma rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării icircn timpul formării
rădăcinilor secundare sau icircn urma rănilor provocate de nematozi
Microscleroții ciupercii V dahliae din sol icircși păstrează capacitatea de infecție pacircnă la 8 ani
și se dezvoltă cel mai bine la o temperatură cuprinsă icircntre 10-20degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
cultivarea soiurilor rezistente
sterilizarea solului pe o adacircncime cacirct mai mare utilizacircndu-se produse cu spectru larg
fumigarea
icircndepărtarea și distrugerea plantelor și a resturilor infectate pentru a limita conținutul de inocul
din sol
distrugerea buruienilor
evitarea rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării răsadurilor și formării rădăcinilor secundare
efectuarea unei rotații de cel puțin 4 ani
asigurarea unui drenaj eficient al apei de irigare
Măsuri curative tratamente cu biopreparatul Trichodermin 2 sau Binab T Seppic
222Bacterii
1 Pseudomonas corugata Roberts amp Scarlett - necroza măduvei tomatelor
2 Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie - pătarea pustulară
a tomatelor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pseudomonas corrugata Roberts amp Scarlett
Denumire populară necroza măduvei tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă speciile afectate sunt Solanum lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) -
doar rar și icircn zone unde necrozarea măduvei tomatelor a fost endemică icircn acel an
Chrysanthemum morifolium (crizantemă) Geranium sp (priboi)
Simptome Necroza măduvei tomatelor este o boală a plantelor mature Primul simptom al bolii
apare de obicei sub forma unei cloroze la cele mai tinere frunze ale plantelor la care fructele din
prima inflorescenţă sunt complet dezvoltate dar icircncă verzi
- icircn cazurile grave decolorarea (fig 1) afectează icircntreaga jumătate superioară a plantei
care icircşi pierde turgescenţa şi apoi se devitalizează apar leziuni brun-icircnchis pacircnă la negre pe
suprafaţa tulpinilor (uneori pacircnă la 30 cm lungime) tulpina este aproape icircn icircntregime distrusă iar
măduva este vizibilă icircn zona afectată apare uneori un exsudat vacircscos albicios şi tulbure care
se prelinge pe tulpină plantele afectate se devitalizează şi mor sau pot continua să crească foarte
icircncet icircn secţiune longitudinală prin tulpină icircn regiunea leziunii externe cavitatea măduvei este
scobită şi adesea cu un aspect deşirat spre marginile leziunii (fig 2) Dincolo de leziune măduva
are culoare brună icircnchis pacircnă la neagră şi este hidrozată dar nu moale cu marginile bine
delimitate
- icircn cazurile mai puţin grave - după apariţia simptomelor iniţiale constacircnd din
decolorarea frunzelor superioare şi uneori leziuni externe pe tulpină plantele care supravieţuiesc
continuă să crească normal fără să mai prezinte simptome interne sau externe şi adeseori dau o
recoltă bună
- la plantele fără leziuni externe măduva este colorată şi pot să apară sau nu scobituri ale
cavităţii iar sistemul vascular poate să fie brunificat apare necroza şi colorarea icircn brun a
măduvei care se extind deseori icircn tulpină de la nivelul solului pacircnă aproape de vacircrful de creştere
icircn pedunculi pacircnă la fruct şi icircn rahisul frunzelor cacircnd se detaşează una din frunzele inferioare
din leziuni se scurge un exsudat vacircscos de culoare alb-murdar
Icircn culturile mai bătracircne plantele care au fost infectate pot fi recunoscute după dezvoltarea
bogată a rădăcinilor adventive pe tulpină (fig 3) icircn porţiunea icircn care măduva a fost afectată
Uneori plantele pot să-şi revină diametrul tulpinii nou crescute fiind considerabil mai mic
Icircn cazul unui atac foarte puternic icircn prima săptămacircnă patogenul poate fi izolat uşor din
ţesutul de la marginea leziunii timp icircn care numeroase plante manifestă simptome tipice de
boală Icircn următoarele două săptămacircni mult mai puţine plante dezvoltă simptome iar din plantele
care iniţial au prezentat simptome patogenul nu mai poate fi izolat Plantele care şi-au revenit de
pe urma atacului pot creşte şi da o recoltă normală deşi pe o mare parte a tulpinii cavitatea
măduvei este scobită iar măduva este distrusă
Fig 1 Simptom de cloroză Fig 2 Secţiune longitudinală prin tulpină Fig 3 Rădăcini adventive (httpephytiainrafr) (httpswwwplantwiseorg) (httpsagumassedu)
Mod de răspacircndire
Patogenul supravieţuieşte icircn rezervoarele şi conductele pentru apa de irigare de la serele
afectate de boală şi există probabilitatea să se găsească şi icircn sol Este posibil că răspacircndirea
bacteriei să se realizeze cel puţin parţial pe parcursul lucrărilor din perioada de vegetaţie prin
uneltele folosite
Nu s-a putut pune icircn evidenţă calea prin care patogenul penetrează icircn plantă
Măsuri de management
Măsuri preventive
- respectarea strictă a măsurilor de igienă fitosanitară
- evitarea factorilor care favorizează atacul (icircn special adaosul prea mare de icircngrăşăminte azotate
a variaţiilor bruşte de temperatură şi a temperaturilor prea scăzute din timpul nopţii)
- icircnaintea transplantării răsadurilor este necesar ca solul să fie tratat cu vapori de apă iar
seminţele folosite să fie dezinfectate
- dezinfectarea conductelor de apă a uneltelor şi a macircinilor
- icircn timpul lucrărilor de copilit şi legat se va asigura dezinfectarea periodică a macircinilor
muncitorilor şi a conductelor de apă
- scoaterea plantelor bolnave din spaţiile protejate şi arderea acestora
IMPORTANT
Deși această bacterioză poate provoca distrugerea totală a unor plante ea are și un caracter
reversibil plantele slab afectate se pot recupera icircn condiții de producție favorabile (vreme
icircnsorită așadar o mai bună luminozitate icircn sere reducerea umidităţii aerului) Icircn unele
cazuri boala poate trece chiar neobservată
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie 1978 Denumire populară pătarea pustulară a tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei)
Simptome
Organe atacate frunze fructe verzi pețioli și tulpină
- pe frunze apar la icircnceput pete mici hidrozate cu margini distincte de 1 mm diametru
- icircn timp petele devin brun-negre ușor icircnalțate la centru iar icircn cazul unei densități mari
petele confluează formacircnd benzi de țesuturi necrotice icircnconjurate de țesut clorozat
- frecvent apar orificii icircn centrul leziunilor de pe frunzele tinere iar frunzele mai bătracircne
capătă un aspect zdrențuit
- pe fructe apar pete necrotice cu dimensiuni variind de la un punct abia vizibil pacircnă la 1
mm diametru icircnconjurate de un verde mai intens decacirct restul fructului petele fiind
proeminente
- leziunile de pe fructe pot conflua formacircnd areale crustoase care pot acoperi un sfert sau
chiar mai mult din suprafața fructului
- infecția icircn stadiul de corolă deschisă determină pierderi semnificative asupra producției
icircnsă sensibilitatea fructelor este maximă pacircnă cacircnd acestea ajung la un stadiu de 3 cm
diametru
- atacă numai fructele verzi niciodată pe cele coapte (datorită pH-ului fructului care este
aproape neutru la fructul tacircnar și acid la fructele coapte)
- pe pețioli și pe tulpină apar pete brun-negre cu diametrul de aproximativ 1 mm care pot
conflua formacircnd zone neregulate la icircnceput hidrozate dar care nu ajung pacircnă la țesutul
vascular
- pagubele sunt datorate atacului pe fructe chiar dacă leziunile sunt mici puțin profunde și
nu la fel de frecvente ca la alte boli produse de bacterii
- fructele pătate sunt declasate atacirct pentru consumul icircn stare proaspată cacirct și pentru
industrializare
Fig 1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze
httpwwwagrobestgrupcom httpswwwforestryimagesorg
Mod de răspacircndire - bacteria se transmite prin semințe fiind aderentă la suprafața acesteia ea nefiind icircnsă pusă icircn
evidență și icircn interiorul acestora
- de asemenea frunzele plantelor bolnave icircngropate icircn sol sunt o sursă importanta de inocul
durata de supraviețuire a bacteriei icircn sol depinzacircnd de umiditatea și temperatura lui ea fiind mai
mare icircn solurile acide reci și cu apă stagnantă
- ploile puternice icircnsoțite de vacircnt favorizează răspacircndirea bolii icircn cacircmp
- s-a observat că viabilitatea bacteriilor este inhibată la concentrațiile mari de substanțe nutritive
Măsuri de management
Măsuri preventive
folosirea soiurilor rezistente sau tolerante este considerată metoda cea mai bună de protecție
față de Pseudomonas syringae pv tomato
utilizarea de semințe sănătoase la obținerea răsadurilor
icircmbăierea semințelor icircn apă 30 de minute la 56degC după un tratament prealabil cu soluție de
fosfat trisodic 1
aerisirea serelor și solariilor dimineața și seara folosirea de folie anticondens rotația culturilor
dezinfecția echipamentelor și uneltelor folosite la lucrările manuale și mecanice
icircnlăturarea și distrugerea plantelor infectate a fructelor si frunzelor infectate și căzute pe sol
Măsuri curative- combatere chimică cu urmatoarele produse
- CURENOX 50 ndash 15-2 Kg ha
- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo ndash 375-5 Kg ha
- CUPERTINE SUPER ndash 35 Kg ha
- ALCUPRAL 50 PU ndash 15-2 Kg ha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- CURENOX 50 - 3 zile
- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo - 3 zile
- CUPERTINE SUPER - 3 zile icircn seră 10 zile icircn cacircmp
- ALCUPRAL 50 PU - 3 zile
IMPORTANT Tomatele sunt o specie importantă de legume sensibilă la Pseudomonas syringae pv
tomato boală care face pagube icircnsemnate icircn țările cultivatoare
223 Virusuri
1 Pepino mosaic virus (PepMV) -virusul mozaicului la Solanum muricatum
2 Tomato bushy stunt virus ( TBSV)-virusul piticirii tufoase a tomatelor
3 Tomato mosaic virus (ToMV ) -mozaicul tomatelor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pepino mosaic virus (PepMV)
Denumire populară virusul mozaicului la Solanum muricatum
Statut reglementat prin Decizia Comisiei Europene 2004200EC absent icircn Romacircnia prezent icircn
Africa America Asia și Europa (Austria Belgia Bulgaria Cipru Danemarca Franța Germania
Grecia Ungaria Irlanda Italia Lituania Olanda Polonia Spania Elveția Turcia Ucraina
Marea Britanie)
Plante gazdă solanaceele (Solanum lycopersicum Solanum muricatum Solanum melongena
Solanum tuberosum) busuiocul (Ocimum basilicum) specii din flora spontană (Amaranthus sp
Chenopodium sp Convolvulus sp Sonchus sp Malva parviflora etc)
Simptomele sunt variate icircn funcție de tulpina virală soi și condițiile climatice
- icircntreaga planta infectată este piticită
- frunzele sunt distorsionate şi prezintă mozaicuri cloroze şi bășicări
- primul semn de infecție este apariţia pe frunze a unor porțiuni mai deschise la culoare sub
forma unor pete clorotice unghiulare (cu vacircrful ascuțit)
- pe sepale și tulpini se observă striațiuni verzi
- pe fructe se observă porțiuni mai deschise la culoare care dau un aspect mozaicat
Simptome pe frunze (httpsgdeppoint)
Simptome pe fructe (httpsgdeppoint)
Biologie
virionii se găsesc la suprafața celulelor foliare infectate
Mod de răspacircndire
prin sămacircnță contaminată la exterior provenită de la plante infectate
prin contactul plantelor sănătoase cu plantele bolnave
cu obiectele contaminate pe care virusul rezistă timp icircndelungat icircn resturile de rădăcini
virusul rămacircne activ 31 zile pe suprafețele de sticlă rămicircne activ 14 zile
Măsuri de management
Măsuri preventive
respectarea regulior de carantină la importul de fructe semințe răsaduri din țările
contaminate
utilizarea de sămacircnță liberă de virus
examinarea plantelor cu privire la prezența atacului
eliminarea atentă a plantelor suspecte și aplicarea unor măsuri adecvate icircn cazul apariției
bolii
decontaminarea serelor utilajelor uneltelor și a semințelor cu dezinfectanți eficienți
IMPORTANT Boala este deosebit de gravă reducacircnd cantitatea și calitatea producției pierderile de
recoltă fiind apreciate la 15-80
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tomato bushy stunt virus (TBSV)
Denumire populară virusul piticirii tufoase a tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină a fost descris prima dată icircn Anglia la
Lycopersicon esculentum şi icircn prezent este răspacircndit icircn Argentina Maroc Tunisia Regatul Unit
al Marii Britanii SUA (California) Canada Germania Franţa Italia Portugalia şi alte ţări
Plante gazdă tomate (Lycopersicum esculentum) ardei (Capsicum annuum) vinete (Solanum
melongena) dar şi plante ornamentale buruieni etc
Simptome - pete inele şi linii clorotice care se necrozează pe frunze
- frunzele tinere au o culoare galbenă pală şi sunt puternic deformate
- creştere stufoasă ca urmare a formării unui număr mare de lăstari laterali slab dezvoltaţi
- plantele infectate icircşi icircncetează creşterea vacircrful de creștere fiind adesea necrozat
- pe fructe pete marmorări sau formaţiuni inelare mai icircnchise la culoare fructe mici puţine
Fig 1 Atac pe frunze Fig 2 Atac pe fructe
(httpwwwdpvwebnet) (httpgardenerwikiacom)
Biologie şi mod de răspacircndire virusul se transmite prin sol şi este preluat de plante prin
intermediul sistemului radicular şi icircn proporţie redusă prin sămacircnţă
Măsuri de management
Măsuri preventive
eliminarea plantelor infectate
cultivarea terenului cu plante rezistente la acest virus
selectarea exemplarelor sănătoase pentru icircnmulţire vegetativă
Măsuri curative icircn cazul soiurilor total infectate obţinerea de clone libere de virus prin
termoterapie dezinfectarea solului prin tratament termic
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tomato mosaic virus (ToMV)
Denumire populară virusul mozaicului tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate (Solanum lycopersicum) vinete (Solanum melongena) degețel lacircnos
(Digitalis lanata)
Simptomele sunt diferite icircn funcție de condițiile de mediu vacircrsta plantei la momentul infectării
tulpina virusului
Pe frunze
- simptome de tip mozaical caracterizate prin pete clorotice sau gălbui de forme și
mărimi diferite răspacircndite pe toată suprafața limbului frunzei
- distorsionarea frunzelor la plantele tinere aflate icircn stadiul de răsad caracterizată prin
creșterea neregulată și anormală a unor foliole mai tacircrziu cea mai mare parte a
suprafeței limbului fiind redusă pacircnă la nervura principală
- o altă tulpină a virusului mozaicul acuba manifestă decolorări internervuriene de
culoare galbenă pal sau alburie icircn cadrul petelor gălbui se observă uneori insule de
culoare normală
Pe fructe
- pete maronii pe suprafața fructelor
- necrozarea vaselor peretelui celular
- diminuarea creșterii plantelor și scăderea producției
Atac pe frunze (http wwwcreative-diagnosticscom tratat de virologie vegetală III Pop pg 111)
Atac pe fructe (http wwwavrdcorg)
Mod de răspacircndire
- sămacircnță contaminată virusul nu se găsește icircn embrion ci la suprafața semințelor sau icircn
endosperm infectarea noilor plăntuțe avacircnd loc la germinarea sau transplantarea acestora
- contactul dintre plantele sănătoase și bolnave
- resturile vegetale rămase icircn sol din anul precedent
- unelte și macircinile contaminate ale lucrătorilor din sere și solarii
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircn sere și icircn cacircmp după icircncheierea ciclului de producție se vor aduna și arde toate resturile
culturii precedente
tratarea semințelor icircnainte de plantare prin
o tratament termic sămacircnța fiind menținută 4-6 ore la 58degC (umiditate 10) și apoi 24 ore
la 80degC (umiditate 5)
o menținerea semințelor icircntr-un termostat obișnuit respectiv 3 zile la 70degC
icircnsămacircnțarea se va face icircn amestec de pămacircnt proaspăt
răsadul se va feri de infecțiile accidentale
la plantare se vor elimina toate exemplarele infectate care se recunosc printr-o mozaicare
difuză și o dințare accentuată neregulată a marginii limbului
respectarea rotației culturilor (soiurile susceptibile să nu fie cultivate doi ani consecutiv pe
aceiași suprafață)
cultivarea soiurilor rezistente la acest virus
IMPORTANT
Simptomele sunt asemănătoare cu cele produse de Tobacco mosaic virus cele două
virusuri fiind foarte greu de diferențiat pe baza simptomelor
224 Insecte acarieni
1 Aculops lycopersici Tryon - acarianul tomatelor
2 Aphis gossypii Glover - păduchele castraveţilor
3 Aulacorthum solani (Kaltenbach) - păduchele pătat al cartofului 4 Autographa gamma (L) ndash buha gamma
5 Chromatomyia horticola Goureau ndash musculiţa minieră a mazării
6 Frankliniella occidentalis (Pergande) ndash tripsul californian
7 Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute) ndash tripsul plantelor de seră
8 Lacanobia oleracea L ndash molia tomatelor
9 Liriomyza bryoniae (Kaltenbach) ndash musculiţa minieră a frunzelor de tomate 10 Macrosiphon euphorbiae Thomas ndash păduchele dungat al cartofului
11 Myzodes persicae Sulz - păduchele verde al piersicului
12 Myzus ornatus Laing ndash păduchele păstacircrnacului
13 Nezara viridula L ndash ploşniţa verde a legumelor
14 Poliphagotarsonemus latus Banks ndash păianjenul lat
15 Spodoptera exigua (Huumlbner) ndash buha cucurbitaceelor
16 Tetranychus urticae Koch - păianjenul roşu comun
17 Thrips tabaci Lind ndash tripsul tutunului
18 Trialeurodes vaporariorum Cockerell ndash musculiţa albă de seră
19 Tuta absoluta Meyrick- molia minieră a frunzelor
Fișa măsurilor privind managementul integrat al
organismului dăunător
Aculops lycopersici (Tryon) Denumire populară acarianul tomatelor acarianul de bronz al tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă este cel mai adesea semnalat ca organism dăunător al tomatelor dar poate dăuna
un spectru larg de Solanaceae incluzacircnd și specii ornamentale
Descriere corpul este fusiform robust de 150-200 microm culoarea variază de la alb la gălbui pacircnă
la portocaliu (fig 1) Corpul are o serie de anule evidente icircntre tergite și sternite Au numai două
perechi de picioare cu structură caracteristică a ghearei Datorită dimensiunilor reduse nu sunt
vizibili cu ochiul liber pe plante fiind puşi icircn evidenţă doar cu lupa sau la stereomicroscop
Fig 1 Adulți Aculops lycopersici Fig 2 Frunze atacate
(httpswwwagrolinkcombrculturasproblemaacaro-do-brozeamento_492html)
Simptome infestarea tomatelor icircncepe de la frunzele bazale care se brunifică şi se veştejesc
Odată cu dezvoltarea populației dăunătorului infestarea urcă spre vacircrful plantelor care se usucă
Hrănirea acarianului pe frunze inflorescențe și fructele tinere de tomate cauzează icircncrețirea și
necrozarea frunzelor căderea florilor ruginirea fructelor și icircn final moartea plantelor (fig 2) Icircn
urma hrănirii este redusă rata fotosintezei la plante datorită afectării celulelor şi icircncetinirii
schimburilor de gaze de la nivelul frunzelor
Biologie icircn sere sursele de infestare a plantelor tinere sunt populațiile de acarieni
supraviețuitoare pe resturile culturilor anterioare infestate sau acarieni nou introduși odată cu
răsadurile Ciclul biologic este complet icircn aproximativ 7 zile icircn condiţii optime la 21-25degC şi
30 umiditate atmosferică icircntr-un ciclu de vegetaţie dezvoltacircndu-se pacircnă la şapte generaţii
Femelele trăiesc cacircteva săptămacircni şi depun pacircnă la 50 de ouă Din ouăle fertilizate apar masculi
şi femele icircn timp ce din ouăle nefertilizate apar doar masculi
Măsuri de management
Măsuri preventive
monitorizarea prezenţei dăunătorului este esenţială recomandacircndu-se inspectarea
plantelor pentru depistarea frunzelor cu aspect bronzat icircn mod tipic daunele apăracircnd cacircnd
fructele verzi ating 5 cm
curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre
ciclurile de cultură
aplicarea tratamentelor la structura serelor
creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de
acariani (dar favorizează bolile fungice)
utilizarea soiurilor cu oarecare rezistenţă la acarieni
controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora care duce la reducerea populațiilor
de acarieni
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea prădătorilor
- Phytoseiulus persimilisis Neoseiulus californicus Pronematus ubiquitus (acarieni)
- Feltiella acarisuga (ţacircnţar)
- Macrolophus caliginosus (ploşniţă)
- Scolothrips sexmaculatus Leptothrips mali (tripşi)
metode chimice tratamente cu produsul APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme
mobile
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- APACHE- 3 zile
IMPORTANT
Aculops lycopersici poate fi identificat numai prin examinare la microscop
Climatul fierbinte uscat favorizează dezvoltarea acarienilor și dacă populațiile nu sunt
verificate plantele pot fi distruse icircn doar cacircteva zile
A lycopersici poate determina reducerea recoltei la cultura tomatelor mai ales cacircnd
plantele tinere sunt expuse atacului situaţie icircn care pierderile pot fi de pacircnă la 65
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Aphis gossypii Glover
Denumire populară păduchele castraveților
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă atacă un număr mare de plante cultivate și spontane din familiile
Cucurbitaceae Crucifereae Solanaceae Malvaceae Pagube deosebite sunt semnalate la
plantele cultivate icircn seră unde atacă frecvent și tomatele
Descriere Specia prezintă plasticitate fenotipică variațiile de colorit și morfologice pot varia icircn
funcție pe planta gazdă și de stadiul de dezvoltare al dăunătorului
Formele aptere (fără aripi) au formă ovală cu capul și toracele de culoare cenușie la unii
indivizi galbenă (fig 1) Corpul este sub 1-15 mm icircn lungime și diametrul puțin peste 034 mm
Culoarea variază de la galben la verde foarte icircnchis (aproape negru) Antenele sunt de culoare
galbenă cu vacircrful negru mai scurte decacirct lungimea corpului Picioarele sunt galbene-verzui
Corniculele sunt negre de formă cilindrică uşor lățite la bază Cauda este de culoare icircnchisă mai
scurtă decacirct corniculele și este prevăzută de o parte și de alta cu cacircte 2-3 peri
Formele aripate au capul toracele și abdomenul verde icircnchis cu 3-4 pete laterale de culoare
brună
Oul este de culoare galbenă la depunere după care virează icircn negru-lucios
Fig 1 Colonie de Aphis gossypii (httpwww7inrafr)
Simptome
Coloniile se situează pe fața inferioară a frunzelor dar și pe lăstarii tineri unde icircnțeapă și
sug sucul celular avacircnd ca efect răsucirea gofrarea și stracircngerea icircn glomerul a frunzelor la
icircnceput etiolate gălbui formacircnd pseudocecidii caracteristice uneori sub forma unor adevărate
buchete Produce secreţii dulci masive (fenomenul de rouă de miere) care acoperă frunzele
permițacircnd instalarea ciupercilor (fumaginei) şi icircmpiedică asimilația clorofiliană a frunzelor
Biologie
Icircn sere se icircntacirclnește icircn tot cursul anului unde se icircnmulțește continuu pe cale
partenogenetică vivipară Icircn condiții controlate cum sunt cele din sere o generație se dezvoltă icircn
medie icircn 10 zile Stadiul de ou nu există icircn spaţiile protejate trecerea de la un ciclu de vegetație
la următorul se face icircn stare activă (adult sau nimfă) O femelă adultă fundatrigenă dă naștere icircn
decursul vieții la 70-80 nimfe aproximativ 4-5zi Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia
este supraaglomerată apar formele aripate care migrează pe alte plante gazdă secundare
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri
combaterea afidelor prezente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus
abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani şi prădătorii Harmonia axyridis Adalia
bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -
10 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- VYDATE 10 L- 21 zile
IMPORTANT Atacul dăunătorului este deosebit de periculos la răsărire cacircnd poate compromite culturile
Produce pagube directe prin hrănire și indirecte prin dejecțiile zaharoase eliminate care
conduc la apariția ciupercilor din genurile Alternaria Fusarium Penicillium cu consecințe
negative asupra producției
Este un vector important de transmitere al virusurilor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Aulacorthum solani Kaltenbach Denumire populară păduchele pătat al cartofului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie foarte polifagă colonizează peste 200 de specii de plante mono şi
dicotiledonate cu excepţia celor din familia Poaceae Dăunătorul este prezent icircn sere şi depozite
şi atacă frecvent tomatele
Descriere
- femelele aptere au 18-3 mm lungime formă piriformă culoarea galben-verzui strălucitor cu
pete mai icircnchise la culoare la baza corniculelor Antenele sunt aproape la fel de lungi ca şi corpul
cornicule lungi subţiri deschise la culoare şi uşor fumurii la extremităţi (fig1)
- femelele aripate au aceleaşi dimensiuni cu femelele aptere Capul şi toracele sunt de culoare
brun icircnchis spre negru iar abdomenul verde ndash gălbui marcat de puncte şi benzi transversale de
culoare brună-icircnchis (fig 2)
Fig 1 Forma apteră Fig 2 Forma aripată
(httpinfluentialpointscom)
Simptome formează colonii pe partea inferioară a frunzelor pe care le icircnţeapă sugacircnd seva
Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se icircngălbenesc şi se usucă De asemenea se
observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe se formează
dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce capacitatea
fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub denumirea de rdquorouă
de miererdquo)
Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate
afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou
nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da
naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată
apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri
combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus
abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani prădătorii Harmonia axyridis Adalia
bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100
SC ndash075 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
MOVENTO 100 SC - 3 zile
IMPORTANT
Dăunătorul este considerat vector eficient a peste 40 virusuri la culturile de tomate
cartof castraveţi sfeclă morcov ţelină mazăre conopidă ridichi etc
Controlul este mult mai eficient cacircnd infestarea este depistată timpuriu
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Autographa gamma (L) Denumire populară buha gamma
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă produce pagube icircn special la legume (tomate fasole castraveţi
etc) dar şi la cereale lucernă sau cartofi
Descriere -adult fluture de talie mijlocie cu deschiderea aripilor de 4-45 cm aripile anterioare diferit
colorate de la cenuşiu pacircnă la violet-brun străbătute de linii transversale fine de culoare albă iar
cele posterioare brune deschis la bază şi cenuşii deschis spre vacircrf un semn alb-argintiu de forma
literei greceşti gamma se află icircn mijlocul zonei centrale a aripilor anterioare (fig1)
Fig 1 Adult (httpwwwagroatlasru) Fig 2 Larvă (httpswww7inrafr)
Fig 3 Atac produse de larve (httpwwwaomidoribiocontrolcom)
-larvă la completa lor dezvoltare poate atinge 2-4 cm are culoare verde sau verde gălbui cu şase
dungi fine albicioase longitudinale prezintă partea anterioară a corpului mai icircngustă Placa
toracică de culoare neagră iar capul castaniu pătat cu negru Caracteristic are trei perechi de
picioare toracice şi trei abdominale din care cauză omizile au mers asemănător cu cel al cotarilor
fiind cunoscute sub denumirea de bdquocotar falsrdquo (fig 2)
-ou albicios reticulat cu diametrul 05-06 mm
-pupa 17-20 mm brună-gălbuie sau brună-roşcată
Simptome larvele icircn primele vacircrste rod una din epiderme lăsacircnd intactă pe cealaltă ulterior pe
măsură ce cresc perforează limbul şi rod frunzele marginal rămacircnacircnd numai nervurile groase
(fig 3) La atac puternic plantele sunt defoliate iar la tomate pot fi atacate şi fructele Atacul la
răsaduri este periculos prin defolierea plantelor icircn totalitate dar şi prin afectarea mugurelui
apical de creştere al plăntuţelor O larvă poate distruge icircntre 2-5 frunze pe toată durata
dezvoltării
Biologie icircn cacircmp are două generaţii pe an ciclul de viaţă duracircnd 50-70 zile icircn spaţii protejate
poate avea mai multe generaţii pacircnă toamna
- femelele depun pacircnă la 2000 de ouă izolat sau icircn grupe mici de regulă pe dosul frunzelor de la
bază sau pe buruieni
- după eclozare apar omizile care se hrănesc cu limbul frunzelor la icircnceput pe partea inferioară
producacircnd orificii (fig 3) şi pe măsură ce cresc consumă tot mai multă masă vegetativă fiind
capabile să defolieze icircntreaga plantă iar icircn cazul icircn care hrana devine insuficientă migrează pe
alte plante
- omizile ajunse la completa dezvoltare icircşi confecţionează coconi albi-murdari de mătase de
obicei pe dosul frunzelor icircn care se transformă icircn crisalidă
- după o anumită perioadă apar fluturii din generaţia de vară şi ciclul se reia fiind dependent de
condiţiile de temperatură din spaţiile protejate
- spre deosebire de alte specii de Noctuidae fluturii sunt activi icircn timpul zilei Larvele sunt greu
vizibile dar atacul se poate observa uşor datorită rumeguşului de la baza plantelor rezultat icircn
urma hrănirii
Măsuri de management
Măsuri preventive
culturale distrugerea buruienilor plivitul respectarea epocilor de semănat şi plantat
Măsuri curative
metode fizice instalarea capcanelor cu feromoni sexuali la icircnceputul primăverii Atra-GAM
(icircn seră o capcană la 500 m2 cu un minimum de o capcanăseră) şi verificarea acestora o dată pe
săptămacircnă
metode biologice utilizarea de entomofagi cum ar fi Trichogramma evanescens (3 lansări a
60000 de femeleha)
IMPORTANT
Utilizarea capcanelor cu feromoni permite detectarea primelor insecte supravegherea
nivelului populației raționalizarea tratamentelor cu insecticide reducerea frecvenței
acestora
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Chromatomyia horticola (Goureau)
Denumire populară musculiţa minieră a mazării musculiţa minieră a crizantemei
Statut nu este organism de carantină specie extrem de răspacircndită icircn Europa prezentă şi icircn
Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă care atacă 268 de genuri din 36 de familii botanice printre care
Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Leguminosae Liliaceae Linaceae Solanaceae
Descriere
Adultul are o lungime de 2-25 mm lungime corpul de culoare neagră cu excepția capului și
picioarelor care sunt galbene Capul este mare globulos toracele prezintă două dungi laterale de
culoare gălbuie
Larvele tipice acefale (fără cap) apode (fără picioare) albe ajung la completa dezvoltare la 3
mm lungime
Ou alb neted şi strălucitor
Pupa de culoare verzuie se icircnchide la culoare icircn momentul apariţiei adulţilor
Fig1 Pupă (httpmediaeolorg ) Fig 2 Simptom de atac pe mazăre (gardenerwikiacom)
Simptome
Minele au formă liniară neregulată albicioase atacirct pe partea exterioară a frunzei cacirct și pe cea
inferioară Galeria este de lungime și grosime variabilă (grosime uniformă pe toată lungimea sau
mai mare la extremitatea terminală) Minele sunt vizibile mai adesea pe suprafața superioară a
frunzei decacirct pe partea inferioară a acesteia (fig 2)
Pupa rămacircne icircn mină icircntr-o cameră pupală de regulă pe suprafața inferioară a frunzei spiraculul
anterior penetrează epiderma minei şi este vizibil la exterior ca o pereche de cacircrlige mici (fig 1)
Larvele produc daune (mine) pe frunze care duc la ofilirea și căderea prematură a acestora Alte
daune rezultă de la femele care produc pete mici albe icircn mod normal de mică icircnsemnătate care
prin hrănire duc la perforarea frunzei
Biologie
Perioada larvară poate fi scurtă de exemplu 5 zile la temperatura de 23-28degC și este direct
proporțională cu temperatura Icircn ţările cu climat cald stadiul de pupă poate dura cel puțin 7-15
zile Specia poate avea 2ndash6 generații pe an Infestarea spaţiilor protejate este cauzată de utilizarea
unui material destinat plantării infestat şi prin pătrunderea adulţilor din exterior
Măsuri de management
Măsuri preventive
menţinerea serelor icircn stare perfectă de curăţenie
utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru capturarea adulţilor și inspectarea
periodică a plantelor icircn vederea depistării minelor și orifiicilor de hrănire care indică
prezența dăunătorului pe plantă
utilizarea plaselor de insecte care au rolul de a icircmpiedica intrarea adulţilor icircn seră
Măsuri curative
metode biologice utilizarea agenţilor biologici cum ar fi viespile parazite Dacnusa sibirica
Diglyphus isaea și Opius pallipes care pot asigura un control eficient al muștelor miniere Acești
paraziți sunt nativi din Europa și pot fi prezenți icircn seră icircn mod natural Dacnusa sibirica și Opius
pallipes depun ouăle icircn interiorul larvelor miniere parazitacircnd intern icircn timp ce Diglyphus isaea
depune ouăle icircn apropierea larvei gazdă larvele viespilor atacacircnd larva minieră de la exterior
Această specie poate fi găsită spontan după luna mai
metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar VOLIAM TARGO ndash
08 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha şi AFFIRM ndash 15 kgha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
VOLIAM TARGO - 3 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
AFFIRM - 3 zil
IMPORTANT
Efectuarea unui control fitosanitar strict icircn momentul icircnfiinţării culturii
Specia seamănă morfologic cu Chromatomyia syngenesiae identificarea necesitacircnd
examen microscopic de laborator
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute)
Denumire populară tripsul plantelor de seră
Plante gazdă specie foarte polifagă icircn condiții de seră tripsul produce pagube unui număr mare
de plante icircn special flori uneori este menționat ca dăunător la legume
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Descriere
Adult 14-17 mm lungime (femela) 11-12 mm (masculul) suprafaţa corpului puternic
reticulată de culoare maron negricioasă cu vacircrful abdomenului mai deschis la culoare (fig 1)
Picioarele galbene sau albe și antenele au opt segmente sunt de culoare galben deschis avacircnd
ultimul articol foarte lung şi subţire
Larva primul stadiu are culoarea albicioasă cu ochii roșii și devine galben după hrănire iar larva
de stadiul doi are 1mm lungime şi culoare galbenă
Pupa tripsul prezintă două stadii pupale (prepupă şi pupă) de culoare galbenă care se icircnchide cu
vacircrsta cu aripi rudimentare antene icircndoite icircnapoi peste cap Stadiile prepupal și pupal nu se
hrănesc
Ou de culoare albă și au formă de banană
Fig 1 Heliothrips haemorrhoidalis - adult și stadii imature (httpedisifasufledu)
Simptome Atacirct larvele cacirct şi adulţii atacă frunzele lăstarii și florile producacircnd pete de culoare
albă Atacul pe flori duce la deformarea acestora La atacuri puternice are loc necrozarea totală
sau parțială a organelor plantele atacate rămacircn mici iar fructificarea este redusă Pe fructe apar
pete brune iar dacă atacul se produce icircn perioada de creştere a acestora epiderma poate să crape
Biologie Tripsul plantelor de seră este partenogenetic și poate trăi cacircteva săptămacircni Ouăle
(aproximativ 25-50 pentru fiecare femelă) sunt depuse icircn ţesutul plantelor fiind acoperite cu
excremente Nu preferă frunzele tinere deoarece dezvoltarea rapidă a ţesuturilor distruge ouăle
dar nici pe cele foarte bătracircne Larvele apar icircn aproximativ 14-15 zile la temperatura optimă de
26-28degC şi 16-22 zile la 21-25degC Pragul de dezvoltare este de 11degC dăunătorul dezvoltacircnd o
generație icircn 17-18 zile anual prezentacircnd 4-7 generații chiar 12 Adulţii trăiesc pacircnă la 35 de zile
la 25-27degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
eliminarea buruienilor sau plantelor gazdă alternative
utilizarea răsadurilor libere de tripși
Măsuri curative
metode biologice
- Amblyseius cucumeris Amblyseius degenerans (acarieni prădători)
- Orius spp (ploşniţe prădătoare)
- Aelothrips fasciatus Frankliniothrips vespiformis (tripşi prădători)
- Dasyscapus parvipennis (musculiţă parazită)
metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare galbenă și albastră pentru
capturarea tripșilor adulţi
IMPORTANT
Heliothrips haemorrhoidalis poate fi identificat numai prin examinarea microscopică
Adulții și larvele sunt detectate prin examinarea suprafeței inferioare a frunzelor unde se
dezvoltă pete clorotice maronii și leziuni necrotice
Factorii care favorizează apariția şi evoluția tripsului sunt temperatura optimă de
dezvoltare și existența florilor cultivate icircn aceleași spații protejate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Lacanobia oleraceae Linnaeus Denumire populară molia tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate plante erbacee diverse plante ornamentale cultivate icircn seră
Descriere
Adult cu anvergura aripilor 35-45 mm cu aripile anterioare maron roşcat pacircnă la mov-maroniu
cu o stigmă (semn reniform) mică gălbuie cu o linie subterminală albă aripile posterioare gri-
maronii cu o tentă mai icircnchisă la marginea posterioară (fig1)
Larva de aproximativ 40 mm lungime de culoare verzuie gălbuie sau brun roşcată cu pete
foarte mici şi fine albe și mai puțin dese cu negru linii dorsale și subdorsale palide linia
spiraculară lată de culoare galbenă sau galben-portocalie cu marginea de deasupra mai
icircntunecată spiracule albe icircnconjurate cu negru capul verde deschis icircn primele două stadii
devine albicios pacircnă la maroniu deschis cu zone marmorate (fig 2)
Pupa 16-19 mm lungime suprafaţa punctată grosier la icircnceput de culoare maronie mai tacircrziu
ajunge de culoare neagră strălucitoare
Ou hemisferic 075 mm icircn diametru suprafaţă reticulată la depunere de culoare verzuie apoi se
deschide pacircnă la galben pal chiar alb
Fig1 Adult (httpswwwnaturespotorguk) Fig 2 Larva (httpswwwnaturespotorguk)
Simptome
- larvele tinere scheletuiesc frunzele pe măsură ce cresc atacă tulpinile şi fructele
Biologie adulţii nu zboară ziua se ascund icircn crăpăturile solului şi sunt vizibili destul de greu
uneori doar icircn momentul irigatului Fiecare femelă poate depune aproximativ 1000 de ouă icircn
pachete de 60-300 pe partea inferioară a frunzelor care eclozează icircn 8-10 zile Larvele trec prin
cinci-şapte stadii larvare ajungacircnd la completa dezvoltare icircn 33-39 de zile La icircnceput larvele
sunt gregare şi scheletuiesc frunzele apoi după prima năpacircrlire se dispersează dar datorită
capacităţii reduse de a coloniza alte plante numărul lor scade destul de mult Larvele de ultimele
vacircrste devorează frunzele dar au şi capacitatea de a ataca tulpina predispunacircndu-le la fracircngere
Icircn plus pot produce icircn urma hrănirii orificii mari atacirct icircn fructele necoapte cacirct şi coapte Pentru
icircmpupare larvele caută locuri uscate cum ar fi pereţi stacirclpi din lemn dar şi resturi de plante
icircmpuparea avacircnd loc icircntr-un cocon mătăsos
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere
icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de
infestare
Măsuri curative
metode biologice Bacillus thuringiensis este utilizat pe scară largă pentru a controla
Lacanobia Oleraceae dar este costisitor și necesită o aplicare repetată ceaţa termică pe bază de
Bacillus thuringiensis icircn doze de 1 2 și 4 kg ha reduce daunele pe care le poate cauza larvele
frunzelor și fructelor de tomate icircn sere
IMPORTANT
Atacul poate fi atacirct de puternic icircncacirct plantele atacate devin nevandabile
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Liriomyza bryoniae (Kaltenbach)
Denumire populară musca minieră a frunzelor de tomate
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie foarte polifagă (119 genuri din 31 familii de plante) Icircn spațiile protejate
este un dăunător principal al tomatelor
Descriere Adultul măsoară 2-3 mm lungime are corpul de culoare neagră-brună capul și toracele negre
Pe torace și abdomen prezintă 2 dungi longitudinale galbene Aripile sunt mai lungi decacirct
abdomenul Dorsal corpul este acoperit de perișori scurți Ca toate speciile de carantină din genul
Liriomza are scutelum de culoare galbenă vizibil ca o pată galbenă pe spate (fig 2)
Oul este sferic de 02-03 mm la depunere de culoare albă apoi devine gălbui
Larva este mică la eclozare 05 mm la completa dezvoltare atinge 3 mm lungime fără picioare
toracice sau abdominale și fără capsulă cefalică de culoare galbenă-verzuie sau crem cu
segmentația corpului vizibilă
Pupa are 17-21mm lungime și este de culoare castanie-icircnchis
Fig 1 Mina produsă de Liriomyza bryoniae Fig 2 Adult (femelă) de L bryoniae
(httpsgdeppoint) (httpsgdeppoint)
Simptome
Larvele minează caracteristic frunzele cauzacircnd galerii sinuoase inițial albe iar mai tacircrziu brune
Minele sunt alungite răsucite neregulat și nu sunt asociate cu nervurile frunzei (fig 1)
Excrementele de culoare neagră sunt depuse icircn zona mediană a galeriei sub forma unei linii
subțiri și icircntrerupte foarte des Larva la completa dezvoltare părăsește mina printr-o incizie icircn
epiderma superioară și se icircmpupează la exteriorul frunzei de regulă icircn sol Frunzele puternic
atacate se usucă parțial sau total și cad Cacircnd minează și tulpina plantelor acestea se ofilesc și se
usucă
Biologie
Are mai multe generații pe an icircn condiții de seră putacircndu-se icircnmulți permanent generațiile
suprapunacircndu-se La 1-3 zile de la apariție și de la icircmperecherea insectelor femelele depun ouăle
pe fața superioară a frunzelor plantelor gazdă O femelă depune 50-100 de ouă larvele eclozacircnd
după 5-11 zile Dezvoltarea larvei durează 8-11 zile iar la completa dezvoltare larva părăsește
frunza pătrunde icircn stratul superficial al solului și se icircmpupează stadiu care durează 4-8 zile O
generație se dezvoltă icircn 17-25 de zile
Măsuri de management
Măsuri preventive - utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru a detecta prezenţa adulţilor icircn cultură
- inspecția plantelor pentru a detecta frunzele cu galerii sau icircnțepăturile produse de femele pentru
hrănire avacircnd ca scop semnalarea din timp a prezenței daunătorului și alegerea metodei de
combatere cu cea mai mare eficiență
- utilizarea răsadurilor neinfestate și care să provină din locuri de producție libere de dăunatori
- distrugerea resturilor vegetale dezinfectarea solului și incintei
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius
palliles Chrysocharis parksi De asemenea pot fi utilizate preparate cu nematodul parazit
Neoaplectana carpocapsae şi specii prădătoare de insecte cum ar fi ploșnița Cyrtopeltis modestus
metode chimice tratamente cu următoarele produsele de protecţie a plantelor VOLIAM
TARGO - 06 - 08 lha (icircn funcţie de nivelul de infestare) AFFIRM ndash 15 kgha ACTARA 25
WG - 005 (0250 kg la 100 mp) aplicat la sol preventiv şi curativ
-utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum recomandacircndu-se acele produse care
afectează cel mai puţin fauna utilă
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
VOLIAM TARGO - 3 zile
AFFIRM - 3 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
IMPORTANT Principală sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din
serele icircnmulțitor
Răsadurile atacate pot fi compromise Frecvența plantelor atacate poate ajunge la 70-100
Fișa măsurilor privind managementul integrat al
organismului dăunător
Macrosiphon euphorbiae Thomas Denumire populară păduchele dungat al cartofului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă icircn ţara noastră se icircntacirclneşte pe plante legumicole şi floricole de Solanaceae atacirct icircn
cacircmp cacirct şi icircn spaţii protejate
Descriere
- formele aptere au corpul de culoare variabilă de la verde-gălbui pacircnă la roz chiar mov dorsal
cu dungi icircntunecate dorsal talie mare 3-36 mm Corpul este strălucitor iar ochii de culoare roşie
Antenele sunt mai lungi decacirct corpul iar corniculele lungi și subțiri lungimea lor ajungacircnd pacircnă
la vacircrful cozii (fig 1)
- formele aripate au culoare verde pacircnă la roz antenele şi corniculele mai icircnchise la culoare decacirct
formele aptere cu aripi bine dezvoltate
Fig 1 Macrosiphum euphorbiae ndash forma apteră
(httpinfluentialpointscom)
Simptome Daunele primare rezultă din efectele hrănirii coloniilor pe țesuturile tinere ce determină
slăbirea și distorsionarea creșterilor noi Afidele determină apariția petelor clorotice și
distorsionarea frunzelor piticirea și ofilirea plantelor
Daunele secundare sunt determinate de ciuperci (fumagina) de pe secrețiile de miere de
pe frunze și fructe rezultacircnd reducerea fotosintezei și calitatea fructelor
Dăunătorul afectează grav plantele prin transmiterea bolilor virale
Biologie M euphorbiae are 8-12 generații pe an o generaţie dezvoltacircndu-se icircn 2-3 săptămacircni Ca
şi alte afide prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) afidele femele dacircnd
naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este
supraaglomerată apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi Temperaturile mai mari
de 30degC duc la moartea insectelor icircn timp ce dezvoltarea este bună icircntre 5-25degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi
rezervor de virusuri
combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu
- paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus abdominalis Aphidius ervi Aphidius
colemani
- prădătorii Harmonia axyridis Adalia bipunctata Coccinella septepunctata Adonia
variegata Chrysoperla carnea Syrphus ribessi
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100
SC ndash075 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
IMPORTANT
Dăunătorul este vector pentru virusuri
Icircn sere inspecțiile fitosanitare și utilizarea de material de plantare neinfectat poate reduce
infestarea cu M euphorbiae
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Myzodes persicae Sulz Denumire populară păduchele verde al piersicului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specii lemnoase şi ierboase atacirct icircn cacircmp cacirct şi icircn sere şi răsadniţe
Descriere
-forma apteră (fără aripi) corp globulos oval de culoare verde-deschis sau verde icircnchis antene
negre exceptacircnd al treilea articol care este galben verzui spre bază (fig 1) Picioare galbene cu
tarse negre cornicule galben verzui cu vacircrfuri icircnchise la culoare Lungimea corpului 24-26 mm
-forma aripată corp verde gălbui sau roşcat capul şi toracele negre abdomenul are pe partea
dorsală o pată mare neagră precum şi 1-2 dungi transversale şi 4 pete laterale de aceeaşi culoare
Cornicule brune puţin icircngroşate median Aripile sunt bine dezvoltate Lungimea corpului 18-25
mm (fig 2)
Fig1 Nimfe (httpentnemdeptufledu) Fig3 Forma aripată (httpswwwcabiorg)
Simptome dăunătorul formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor care datorită
icircnţepăturilor şi sugerii sevei se necrozează şi se răsucesc (pseudocecidii) Cu timpul frunzele se
icircngălbenesc şi se usucă
Biologie - icircn seră se dezvoltă icircn tot cursul anului afidele se reproduc partenogenetic toate insectele
prezente sunt femele şi fiecare femelă dă naştere mai multor femele fără a fi nevoie să se
icircmperecheze aceste femele dau naştere nimfelor vii nu depun ouă
- populaţiile pot creşte exploziv descendenţa nou apărută icircncepe să se reproducă icircn doar 7 zile
- deoarece o colonie creşte icircn vacircrstă şi dimensiune pe plante individuale proporţia formelor
aripate creşte
- afidele pot fi găsite pe muguri tulpini şi suprafaţa interioară a frunzelor unele vor migra la noi
plante gazdă sau ţesuturile plantelor tinere şi vor căuta icircn mod activ ţesut moale proaspăt de
plante
- fiind predispusă să dezvolte forme aripate această specie este mai probabil să se răspacircndească
printr-o cultură mamă
Măsuri de management
Măsuri preventive
- utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură
- monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase (eficiente
pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor aptere şi
fenomenului de bdquorouă de miererdquo
- icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi
rezervor de virusuri
- combaterea afidelor existente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice
-specii parazitoide cum ar fi Aphidius colemani Aphidius matricariae și Aphidoletes
abdominalis Aphidoletes aphidimyza
- patogenul fungic Lecanicillium lecanii este compatibil cu insecticidele și este eficace icircmpotriva
M persicae icircntr-o gamă largă de culturi de seră dar numai acolo unde se poate menține o
umiditate ridicată cu succes se utilizează şi patogenul fungic Beauveria bassiana se recomandă
utilizarea patogenilor fungici mai ales cacircnd infestarea este incipientă tratamentele fiind repetate
la intervale de 3-5 zile
- aplicarea tratamentelor cu săpun s-a dovedit utilă icircn sere datorită toxicităţii reduse asupra
faunei utile
IMPORTANT
Este specie polifagă atacă peste 400 de plante gazdă
Specia este cunoscută ca principal vector al virusurilor producacircnd mozaicul la
Solanaceae
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Myzus ornatus Laing
Denumire populară păduchele păstacircrnacului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă deşi dăunătorul atacă icircn special culturile de păstacircrnac diferite plante ornamentale
este prezent şi icircn spaţii protejate provocacircnd daune importante la tomate
Descriere
Forma apteră corp galben verzui prezentacircnd dorsal pete castanii care formează racircnduri
tranversale fruntea prezintă tuberculi puternici antenele pacircnă la jumătatea corpului baza
ultimului articol antenal fiind de 35-5 ori mai lungă decacirct grosimea zonei mediane a acestuia
Corniculele au aspect solzos cu extremităţile drepte sau departate şi de nuanţă mai icircnchisă sau
mai deschisă cauda triunghiulară (fig1)
Forma aripată aripi de culoare galbenă abdomen cu o placă mare dorsală de culoare brună
care nu atinge marginile cornicule drepte uniform pigmentate cauda triunghiulară
Nimfa deschisă la culoare alb verzuie
Fig 1 Nimfe şi forme aptere (wwwinfluentialpointscom)
Simptome păduchele populează partea inferioară a frunzelor formacircnd colonii compacte
Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se gofrează se icircngălbenesc şi se usucă De
asemenea se observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe
se formează dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce
capacitatea fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub
denumirea derdquo rouă de miererdquo)
Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate
afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou
nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da
naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată
apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri
combaterea afidelor prezente icircn spaţiile protejate icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de
cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu specii de himenoptere parazite Aphidius matricariae
Praon volucre Lisiphlebus fabarum şi prădători din familiile Coccinellidae Chrysopidae
Syrphidae etc
IMPORTANT
Dăunătorul este cunoscut ca vector pentru diferite virusuri (peste 20 de virusuri)
La atac puternic producţia este semnificativ redusă şi de slabă calitate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Nezara viridula (Linnaeus) Denumire populară ploșnița verde a legumelor ploşniţa tomatelor şi a fasolei
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 30 de familii botanice icircn spaţii
protejate atacă cu preponderenţă ardeiul dar tomatele şi vinetele sunt atacate de asemenea
Descriere
Adultul 12-16 mm masculii sunt puțin mai mici decacirct femelele culoarea este uniform verde
deschis mai rar de nuanţă galbenă brună sau roşcată (fig 1) Articolele antenale 4 şi 5 şi o parte
din articolul al treilea de culoare roşie icircn partea distală Trei puncte albe mici sunt de obicei
evidente pe marginea anterioară a scutelului Culoarea punctelor de pe tegument corespunde cu
culoarea de bază a corpului
Ouăle alungite lipite unele de altele au formă de butoiaş de culoare crem-gălbui pe parcursul
dezvoltării devenind galben intens rozalii și icircn final portocaliu strălucitor
Nimfele au 5 stadii care se dezvoltă pe parcursul unei luni (30 zile) Culoarea nimfelor se
schimbă progresiv de la un stadiu la altul fiind predominant neagră la eclozare ajungacircnd ca
stadiul 5 să aibă culoarea verde Toate stadiile nimfale prezintă pe partea dorsală o serie de pete
albe aranjate icircn linii paralele (fig 2)
Fig 1 Adult (httpswwwcabiorg) Fig 2 Nimfă (httpswwwndsuedu)
Fig 3 - Atac pe fructe (httpjournalsusamvclujro)
Simptome atacă toate părțile plantelor inclusiv tulpina dar se hrănesc icircn special cu fructele și
lăstarii tineri ai tomatelor (fig 3) Icircn general pe fructe se observă orificii realizate prin perforarea
și sugerea țesuturilor formacircndu-se ulterior pete minuscule dure maronii sau negre Fructele
atacate nu se mai dezvoltă rămacircn mici și se stafidesc icircnainte de a ajunge la maturitate Icircn plus
prin injectarea salivei toxice se imprimă fructelor un gust şi miros neplăcut iar ţesuturile
degradate rămacircn ferme cacircnd fructele se coc La tomatele tinere atacul induce maturarea timpurie
reducerea dimensiunilor și greutății fructelor Punctele de hrănire devin porţi de intrare a
ciupercilor și bacteriilor
Biologie primăvara adulţii migrează din zonele icircnvecinate icircn spaţiile protejate atacacircnd culturile
plantelor gazdă Adulţii şi nimfele se hrănesc prin extragerea sevei plantelor icircn urma hrănirii
apăracircnd simptomele caracteristice
Femelele pot depune aproximativ 30-130 de ouă grupate icircntr-un singur strat pe fața inferioară a
frunzelor Perioada de incubație poate dura aproximativ 20 de zile icircn funcție de temperatură
Primul stadiu nu se hrăneşte şi nimfele stau grupate la locul de eclozare Stadiile nimfale doi şi
trei stau de asemenea grupate dar se dispersează dacă sunt deranjate icircn schimb stadiile patru şi
cinci şi adulţii se răspacircndesc icircn cultură
Măsuri de management
Măsuri preventive
- controlul riguros al buruienilor din spaţiile protejate şi din vecinătatea acestora reducacircnd astfel
numărul de insecte
- utilizarea culturilor capcană
- eliminarea locurilor de iernare preferate
- utilizarea de soiuri sau hibrizi rezistente la atac
- utilizarea de culturi alternative mai puțin atractive pentru insecte
Măsuri curative
metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare și
parazite ce pot icircn mod natural să mențină un nivel scăzut al gradului de atac icircn special asupra
pontei (Trissolcus spp Telenomus spp) dar şi specii entomopatogene (Bacillus thuringiensis)
IMPORTANT
Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate
Specie invazivă prezentă icircn Romacircnia din anul 2010 (Grozea şi colab 2012)
Este vector de virusuri
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Frankliniella occidentalis (Pergande) Denumire populară tripsul californian
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 250 de familii botanice icircn spaţii
protejate atacă cu preponderenţă tomate ardei castraveți vinete pepeni salată ceapă praz dar
și specii de flori
Descriere
Adult au aproximativ 2 mm corpul este oval-alungit convex dorsal masculii fiind mai mici
decacirct femelele (09 mm) La femele culoarea variază de la galben deschis icircn perioada de vară
pacircnă la maron accentuat iarna icircn timp ce masculii au culoarea gălbui deschis aproape albă
Antenele prezintă 8 articole (fig 1)
Larvă la eclozare sunt albe-hialine cu lungimea de 05 mm apoi culoarea devine gălbui deschis
şi ating15 mm antenă cu şase segmente
Pupa este imobilă
Ou sunt opace reniforme
Fig 1 Adulți (httpswwwcabiorg) Fig 2 Atac pe fructe (httpwwwtswvramporg) Simptome adulții și larvele icircnțeapă și sug seva din țesuturile frunzelor florilor și fructelor Pe
organele atacate se observă pete de decolorare care devin argintii sau brune Pe frunzele atacate
simptomele se pot observa de-a lungul nervurilor Din cauza atacului organele afectate se pot
deforma și devin succeptibile pentru instalarea ciupercilor și bacteriilor patogene (fig 2) Ritmul
de creștere al plantelor este icircncetinit bobocii florali datorită atacului nu se mai deschid la atacuri
mari obținacircndu-se producții reduse fără aspect comercial
Biologie icircn seră tripsul se icircnmulțește pe tot parcursul anului și poate avea icircntre 12 și 15 generații
Temperatura optimă de dezvoltare este de 25ordmC Femelele depun ouăle icircn țesuturile frunzelor
florilor dar și pe fructe O femelă poate depune icircntre 20 și 40 de ouă acestea fiind sensibile la
uscăciune și temperaturi scăzute Larvele au patru stadii de dezvoltare primele două sunt foarte
active producacircnd pagube organelor pe care se dezvoltă Larvele se retrag pentru icircmpupare icircn sol
uneori icircn florile plantelor gazdă Ciclul biologic icircn seră este complet icircn 14 zile la temperaturi de
30degC şi 44 de zile la temperaturi de 15 ordmC Durata de dezvoltare este de 1-3 zile larvele de prima
vacircrstă trei zile larvele de vacircrsta a doua o zi stadiul de prepupă 10 zile stadiul de pupă iar
femelele adulte trăiesc icircn general 40 de zile
Măsuri de management
Măsuri preventive
- utilizarea la plantare a unui material liber de tripşi
- monitorizarea culturilor prin capcane lipicioase de culoare albastră sau galbenă pentru
depistarea insectelor şi inspectarea periodică a plantelor pentru evidenţierea larvelor
- icircndepărtarea plantelor cu simptome de virus pentru a preveni infestarea altor plante
- arderea resturilor de plante după desființarea culturilor din spații protejate
- icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de infestare şi
rezervor de virusuri
- instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de
pătrundere a tripşilor icircn spaţiu
- mulcirea cu folie pentru a bloca retragerea larvelor icircn sol
Măsuri curative
metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de
a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate
săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)
metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare
Amblyseius barkeri Amblyseius cucumeri Amblyseius degenerans Anthocoris nemorum
Chrysoperla carnea Orius spp Sunt menționați și nematozi paraziți ai speciei Steinernema
feltiae dar și fungi entomopatogeni ca Verticillium lecanii Zimm
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOSPILAN 20
SP 20SG GAZELLE ndash 004 KOHINOR 200 SL TALENT ndash 075 lha SANOMECTIN
PRO 18 - 60-80 mlhl
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- MOSPILAN 20SP GAZELLE - 3 zile
- KOHINOR 200 SL TALENT - 7 zile
- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile
IMPORTANT
Vector de viroze acest trips transmite icircn stadiul de larvă la tomate virusul de carantină
TSWV (Tomato spotted wilt virus) și TSV (Tobacco streak ilavirus) ambele deosebit de
dăunătoare pentru culturile de tomate
Specia prezintă rezistenţă la o serie de produse de protecţie a plantelor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Polyphagotarsonemus latus (Banks)
Denumire populară păianjenul lat acarianul lat
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă atacă cu preponderenţă tomate ardei gras vinete fasole
castraveți cartof și alte specii cultivate icircn sere solarii și cacircmp
Descriere
- femelele adulte au 165-200 microm lungime piriforme de culoare alb-gălbuie Masculii sunt mai
mici aproximativ 110 microm lungime corpul este aplatizat avacircnd culoarea gălbuie (fig 1) Nimfele
sunt transparente acest stadiu putacircnd dura 1-3 zile Oul este oval hialin pe suprafaţa lui sunt
prezente mai multe racircnduri longitudinale de bulbi caracteristice speciei
- avacircnd dimensiuni microscopice acești acarieni nu se pot observa cu ochiul liber dar simptomele
de atac sunt vizibile
Fig 1 Adulți (httpswwwentocsiroau) Fig 2 Atac pe tomate (httpswwwpestnetorg)
Simptome Larvele și adulții se hrănesc cu seva țesuturilor icircn principal pe foliajul tacircnăr pe
partea inferioară a frunzelor dar colonile pot fi prezente şi pe alte organe ale plantei cum ar fi
boboci florali fructe lăstari Atacul porneşte de la bază şi se răspacircndeşte spre partea superioară
Plantele prezintă următoarele simptome stagnarea creșterii ramificarea puternică icircn zona de
vacircrf uscarea și căderea bobocilor floriferi avortarea florilor gofrarea decolorarea micşorarea
deformarea brunificarea şi suberificarea frunzelor brunificarea şi suberificarea fructelor (fig 2 )
La atac puternic cultura poate fi compromisă icircn special prin uscarea pedunculilor florali şi
suberificarea fructelor
Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului Icircn condiții optime icircn
sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile Femelele depun 35-50 de ouă pe partea
inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Acest dăunător poate fi răspacircndit de către
insecte (musculița albă și afide forma aripată) şi cu sol infestat Populaţia de acarieni creşte rapid
icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată
Măsuri de management
Măsuri preventive măsuri agrotehnice controlul culturii precedente pentru a preveni transmiterea acarianului de
la un sezon la altul curăţarea serei şi a echipamentelor (ex instalaţiile de irigare) creşterea
nivelului de umiditate deoarece influenţează negativ dezvoltarea acarienilor icircndepărtarea
plantelor cu simptome pentru a icircmpiedica răspacircndirea icircn cultură controlul periodic al răsadurilor
şi culturilor din seră pentru semnalarea timpurie a dăunătorului aplicacircnd ulterior măsuri de
combatere icircn timp util
Măsuri curative
metode biologice
-pentru menținerea unor densități scăzute icircn sere se pot utiliza specii de acarieni prădători
Phytoseiulus persimilis Amblyseius californicus Neoseiulus barkeri sau alte specii prădătoare
cum ar fi Macrolophus caliginosus De asemenea pentru reducerea nivelului populaţiilor de
acarieni se realizează cu ciuperca entomopatogenă Beauveria bassiana
- tratamentele cu extract de usturoi sunt eficiente icircmpotriva acarienilor
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor
- VERTIMEC PRO ndash 12 lha şi
- APACHE ndash 015-1 lha
-icircn condiții de seră tratamentele cu acaricide ar trebui aplicate doar icircn situaţia icircn care controlul
biologic nu a fost eficient se realizează la atingerea pragului economic de 1-3 acarienifrunză sau
5-8 plante atacate şi se selectează astfel icircncacirct să fie protejată fauna utilă şi albinele
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
- Timp de pauză
- VERTIMEC PRO- 3 zile
- APACHE- 3 zile
IMPORTANT
Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate la tomate
Este o specie extrem de polifagă
Unele populaţii de acarieni au dezvoltat rezistenţă la unele grupe de produse chimice
Controlul poate fi dificil la soiurile cu frunze gofrate
Fișa măsurilor privind managementul integrat al
organismului dăunător
Spodoptera exigua (Huumlbner) Denumire populară buha cucurbitaceelor
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă
Spodoptera exigua are o gamă largă de plante gazdă insecta fiind dăunătoare culturilor de
legume cacircmp și flori Printre culturile de legume susceptibile se numără tomatele sparanghelul
fasolea sfecla brocoli varza conopida țelina vinetele salată ceapa mazărea ardeii cartoful
ridichea spanacul cartoful dulce napul
Descriere
Adult de mărime medie anvergura aripilor 25-30 mm aripile anterioare de culoare gri ndash
maronii de obicei cu un model neregulat şi o pată deschisă de forma unei alune aripile
posterioare uniform gri sau albe tivite cu o linie icircnchisă pe margini (fig 2)
Larve icircn mod normal prezintă cinci stadii au culoare variabilă verde deschis sau gălbui icircn
primele două stadii apar dungi deschise icircn stadiul trei colorate mai icircnchis dorsal icircn stadiul patru
icircn stadiul cinci au variaţii de culoare de la verde dorsal cu roz sau galben ventral şi o linie albă
laterală Dorsal se poate observa o serie de pete icircnchise la culoare uneori larvele pot fi foarte
icircnchise la culoare aproape negre (fig 1)
Ou circular de culoare alb-verzuie acoperit cu un strat de solzi dacircnd aparenţă pacircsloasă
Pupă prezentă icircn sol de culoare brun-deschis aproximativ 15-20 mm
Fig 1 Larve Spodoptera exigua Fig 2 Adult Spodoptera exigua
(httpentnemdeptufledu)
Simptome Femelele depun oăle icircntr-o masă de 50-150 ouă pe dosul frunzei adesea aproape de inflorescenţe
sau vacircrful lăstarilor O femelă poate depune icircntre 300 şi 600 de ouă şi acestea eclozează icircn două-
trei zile Larvele tinere sun gregare icircn primele vacircrste (stau icircmpreună) se hrănesc pe partea
inferioară a frunzelor lăsacircnd intactă epiderma superioară şi nervurile mari Larvele mai mari
devin solitare produc perforaţii neregulate icircn frunze iar cele de ultimele vacircrste cauzează
defolierea completă aplantelor La tomate pot fi consumaţi mugurii și punctele de creștere iar
fructele perforate
Biologie Numărul de generații variază icircn funcție de condițiile climatice Ciclul biologic poate fi
complet de la cacircteva zile pacircnă la 24 de zile O larvă la 20 de plante de tomate poate produce
pagube economice
Măsuri de management
Măsuri preventive
- inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă
(pragul de acţiune este 03 larveplantă
- icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere
- icircndepărtarea buruienilor din zonele icircnvecinate
- icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii icircn mod regulat
- utilizarea de bariere (capcane)
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea
- virusului nuclear polihedrosis obţinut din Spodoptera exigua care are capacitatea de a
omoricirc larvele icircn 3-6 zile
- unor produse pe baza bacteriei Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a
doua generaţie) şi ciupercii Beauveria bassiana
- nematozilor entomopatogeni (Rhabditida Steinernematidae și Heterorhabditidae) dar
eficacitatea nematozilor icircn omoracircrea larvelor este dependentă de gradul de umiditate
de aceea nematozii sunt mai eficienţi cacircnd larvele coboară icircn sol pentru icircmpupare
- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus
maculiventris
metode chimice LANNATE 20 SL ndash 125 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
LANNATE 20 SL - 7 zile
IMPORTANT
Fluturele este un dăunător polifag
Daunele sunt determinate de hrănirea larvelor care lasă plantele complet defoliate
Controlul buruienilor este important deoarece plantele spontane reprezintă o sursă de
infestare
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Tetranychus urticae Koch
Denumire populară păianjenul roşu comun
Plante gazdă este cea mai polifagă specie de acarian icircn spaţii protejate atacacircnd peste 300 de
specii de plante gazdă
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Descriere
adult este extrem de mic abia vizibil cu ochiul liber femelele adulte măsoară aproximativ 04
mm lungime sunt de formă elipsoidală au culoare variabilă de la verde deschis brun şi galben
pacircnă la carmin sau roşu icircnchis masculul este piriform şi mai mic decacirct femela măsuracircnd 022-
035 mm lungime dar şi de culoare mai deschisă (fig1) Femele prezintă două forme de vară de
culoare galbenă pacircnă la verde cu două pete negre dorsal şi de iarnă care este mai icircnchisă la
culoare adesea portocalie sau roşie Culoare poate varia şi icircn funcţie de planta gazdă dar şi de
alţi factori
larva are formă elipsoidală de culoare galben-palid la eclozare devine verde-gălbui după hrănire
şi prezintă numai trei perechi de picioare (fig 2)
ou formă sferică de culoare pală translucid se icircnchide la culoare pe parcursul dezvoltării
Fig 1 Adulţi (mascul şi femelă) (httpswwwcabiorg) Fig 2 Ou şi larvă (httpjennytfrecwsuedu)
Simptome
-păianjenii colonizează partea inferioară a frunzelor iar prin icircnţepăturile pe care le produc
celulele ţesutului se golesc icircn urma absenţei sevei şi provoacă icircngroșarea sau icircngălbenirea
frunzelor Petele necrotice apar icircn stadiile avansate ale leziunilor frunzelor
-pe măsură ce infestarea devine severă frunzele par bronzate sau argintii devin fragile și cad
prematur plantele nu mai fructifică normal şi dau recolte scăzute
-defolierea completă poate apărea dacă acarienii nu sunt controlați
-atacul acarienilor la floarea deschisă provoacă o icircnroșire și dispariția petalelor care seamănă cu
arderea prin pulverizare
-frunzele şi tulpina plantelor sunt acoperite cu ţesătura acarienilor vizibilă cu ochiul liber
Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului dezvoltarea avacircnd loc
icircntre 12 şi 40degC Icircn condiții optime icircn sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile
Femelele depun 35-50 de ouă pe partea inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Poate
fi răspacircndit prin activitatea omului (unelte deplasarea icircn seră) cu plante infestate curenţi de aer
insecte (musculița albă și forma aripată a afidelor) dar şi cu sol infestat Populaţia de acarieni
creşte rapid icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată
Măsuri de management
Măsuri preventive
curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre
ciclurile de cultură
creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de
acariani (dar favorizează bolile fungice)
controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora
Măsuri curative
metode biologice
-pentru controlul dăunătorului sunt folosiţi cu succes prădătorii cel mai eficient fiind acarianul
Phytoseiulus micropilis acesta putacircnd reduce pacircnă aproape de zero populaţia acarianului Alte
specii de acarieni prădători eficace Neioseiulus californicus N fallacis N longispinosus
Galemdromus occidentalis (rata de eliberare a prădătorilor depinde de densitatea acarianului
fitofag de cultură temperatură)
- lansarea buburuzelor din genul Stethorus foarte eficientă fiind specia Stethorus punctillum care
poate consuma 1000 de ouă de acarieni icircn 2-3 săptămacircni
- utilizarea tripşilor prădători cum ar fi Scolothrips sexmaculatus (eficientă mai ales pentru
spaţiile uscate şi cu temperaturi mari
- preparatele entomopatogene avacircnd la bază ciupercile Enthomophthora thaxteriana şi E
adjarica s-au dovedit eficiente cu condiţia să se menţină o umiditate atmosferică aproape de
saturaţie o anumită perioadă de timp
-utilizarea de produse alternative cum ar fi săpun sau ulei esențial de muşeţel oregano
portocale care ar putea fi utile pentru limitarea dezvoltării acarianului
metode chimice cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM TARGO - 06-08
lha KANEMITE SC pentru plante cu icircnălţimea lt 50 cm ndash 0625 l ha icircn 600 l apă pentru
plante cu icircnălţimea icircntre 50-125 cm ndash 0938 lha icircn 900 l apă pentru plante cu icircnălţimea ˃125 cm
ndash 125 lha icircn 1200 l apă APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile INVERT
18 EW 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile
Timp de pauză
- VOLIAM TARGO - 3 zile
- KANEMITE - 7 zile
- APACHE - 3 zile
- INVERT 18 EW - 3 zile
IMPORTANT
Este una din speciile de acarieni care se găsesc frecvent icircn spaţii protejate şi produc daune
economice la culturile afectate
Acarianul poate trăi și pe plante spontane ceea ce poate constitui o sursă de infestare
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Thrips tabaci Lind
Denumire populară tripsul tutunului tripsul cepei
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă este o specie polifagă care atacă specii de plante din 25 familii botanice ex
legume (tomate ardei castraveţi vinete varză salată conopidă ) flori (trandafir garoafă
crizanteme gerbera orhidee) pomi (cais prun piersic) etc Dăunătorul este prezent atacirct icircn spaţii
protejate cacirct şi icircn cacircmp
Descriere
Adult 08-1 mm lungime corp alungit icircngust şi plat de culoare galbenă sau brună ndashcastanie
Antenele sunt formate din şapte articole Picioarele sunt galbene femurul şi tibia cu nuanţe slab
cenuşiu Aripile anterioare sunt de culoare uniform brun gălbuie prezintă două nervuri
longitudinale cu franjuri pe margine iar cele posterioare prezintă o singură nervură longitudinală
(fig1)
Larva asemănătoare cu adultul de culoare albă-palidă la icircnceput apoi verzuie sau gălbuie are
09-1 mm lungime antene din şase articole
Ou eliptic albicios depus icircn epiderma frunzelor sau florilor
Fig 1 Adult Fig 2 Atac pe frunze
( wwwbioforceconz) (www7inrafr)
Simptome adulţii şi larvele colonizează frunzele vacircrfurile vegetative şi florile şi sug seva din
ţesuturi producacircnd daune directe Icircn urma atacului apar pete galbene-cenuşii mai ales de-a lungul
nervurilor şi icircn timp ţesuturile atacate se necrozează De asemenea foliajul prezintă numeroase
pete argintii care corespund celulelor golite de conţinut (fig 2)
Biologie icircn condiţii de seră nu intră icircn diapauză se icircnmulţeşte tot tipul anului avacircnd pacircnă la 10
generaţii uneori 14 De asemenea cacircnd temperatura şi umiditatea sunt optime o generaţie se
dezvoltă icircn 16-20 de zile icircn schimb durează 20 de zile la 20oC şi 11 zile la 30
oC La 25degC durata
stadiilor a fost de 6 zile pentru ou 61 zile pentru larvă 14 zile pentru nimfă şi de 28 zile pentru
adult O femelă poate depune pacircnă la 50 de ouă pe parcursul vieţii
Măsuri de management
Măsuri preventive
rotaţia culturilor
folosirea foliei de mulci pentru a bloca contactul tripsului cu solul (tripsul se transformă
icircn adult icircn sol)
icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de
infestare şi rezervor de virusuri
instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de
pătrundere a tripşilor icircn spaţiu
arderea resturilor de plante rămase la desfiinţarea culturii
Măsuri curative
metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de
a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate
săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)
metode biologice tratamente cu Amblyseius swirskii Typhlodromus tripsi (acarieni prădător)
Aelothrips fasciatus (trips) Coccinella 7-punctata Coccinella undecimpunctata (buburuze)
Chrysoperla carnea
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -
10 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl VERTIMEC 18 EC ndash 60 ndash 80 mlhl
MATCH 050 EC ndash 15 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- VYDATE 10 L - 21 zile
- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile
- VERTIMEC 18 EC - 3 zile
- MATCH 050 EC - 7 zile
IMPORTANT
Atacul este foarte periculos la răsaduri
Dăunătorul este vector principal icircn transmiterea tospovirusurilor la tomate ardei
castraveţi inclusiv Tomato spotted wilt virus
Identificarea larvelor şi adulţilor se face prin analiză la microscop
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Trialeurodes vaporariorum Cockerell
Denumire populară musculița albă de seră
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie extrem de polifagă culturile de tomate din spațiile protejate fiind adesea
cele mai sever infestate
Descriere Adultul prezintă corpul alungit alb-gălbui acoperit de o secreție ceroasă albă pulverulentă (fig
1) Aripile de culoare albă nepătate bine dezvoltate și cu nervațiune redusă și rotunjite la bază
sunt ținute relativ plane cacircnd sunt icircn repaus Dimensiunile corpului sunt mici de 115- 15 mm
masculul fiind ușor mai mic decacirct femela
Oul este fusiform cu diametrul de 022-024 mm prevăzut cu un pedicel scurt la depunere fiind
de culoare alb-gălbui iar după două zile devine negru-violet cu reflexe metalice
Nimfa neonată are forma ovală de culoare galbenă-palid cu ochii roșii Ultimul stadiu de
dezvoltare al nimfeii denumit bdquopupariurdquo este de formă ovală turtit dorso-ventral cu colorit
verde pal și acoperit de o secreție ceroasă albă Pe partea dorsală a frunzei se văd ca niște
picături mici albe cu aspect ceros
Fig 1 Musculița albă de seră icircn diferite stadii de dezvoltare (http www7inrafr)
Simptome Adulții și larvele formează colonii pe spatele frunzelor icircn urma atacului frunzele se gofrează se
icircngălbenesc se usucă pornind de la margine și cad Pe frunze apare fenomenul de rdquorouă de
miererdquo din cauza dejecțiilor zaharoase ale insectei și ulterior acestea se acoperă cu fumagină
Plantele atacate au colorație anormală apare piticirea se ofilesc au creştere icircntacircrziată dau
producții reduse și chiar se usucă
Biologie Icircn condiții de seră musculița se dezvoltă icircn tot cursul anului putacircnd avea 10-12
generații care se suprapun astfel că icircn același timp sunt prezente toate stadiile După 2-3 zile de
la apariție femela icircncepe depunerea pontei alcătuită din 10-50 ouă numărul total depus de o
femelă fiind icircntre 100-500 Ouălele sunt depuse pe partea inferioară a frunzelor grupate icircn cerc
sau izolat Incubația la temperatură medie de 20-23ordm C durează 9-13 zile stadiul nimfal 9-11
zile iar stadiul de pupariu 7-12 zile Durata ciclului de dezvoltare este de 4-6 săptămacircni icircn seră
Dezvoltarea este influențată de temperatură umiditate atmosferică lumină și planta gazdă
Măsuri de management
Măsuri preventive
-distrugerea resturilor vegetale dezinfecţia solului și a incintei icircndepărtarea buruienilor care pot
fi surse de infestare din sere și din jurul spațiilor protejate
-utilizarea răsadurilor care să provină din locuri de producție libere de dăunători
- monitorizarea culturilor prin amplasarea capcanelor lipicioase care permit detecţia dăunătorului
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea de preparate fungice pe bază de Beauveria bassiana
Paecilomyces fumosoroseus Verticilium lecanii diferite specii de prădători Chrysopa carnea
Hippodamia comvergens Macrolophus caliginosus Delphastus pusillus sau specii de paraziți
Encarsia formosa și E mundus
- rezultate bune dau şi stropirile cu soluție din săpun de casă sau cu soluții obținute din tutun coji
de portocale sau lămacirci sau din ardei iuți
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor PROXIMO ndash50-
75 mlhl HARPUN- 75 ml100 l apa de la apariţia inflorescenţelor pacircnă la coacere prima
aplicare efectuacircndu-se la apariţia primilor adulţi VYDATE 10 G ndash 30-55kghaVYDATE 10L ndash
10 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha SANMITE 10 EC ndash 15 lha JUVINAL 10 EC ndash
005ha LIDER 200 SL ndash 075 lha
- utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum doar icircn situații de urgență
preferacircndu-se acele produse care sunt selective pentru duşmanii naturali Se va urmări acoperirea
cu soluție icircn special a părții inferioare a frunzelor
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză PROXIMO - 3 zile
HARPUN - 3 zile
VYDATE 10G - 21 zile
VYDATE 10L - 21 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
SANMITE 10 EC - 3-7 zile
JUVINAL 10 EC - 1-3 zile
LIDER 200 SL - 3 zile
IMPORTANT
Specie DEOSEBIT de dăunătoare pentru plantele cultivate icircn spaţii protejate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tuta absoluta Meyrick
Denumire populară molia minieră a frunzelor minierul tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă dăunător al culturii de tomate dar poate ataca şi alte plante din familia
Solanaceae cum ar fi Solanum tuberosum (cartof) Solanum melongena (vinete) Capsicum
annuum (ardei) diverse buruieni icircn Italia a fost semnalat şi pe Phaseolus vulgaris (fasole)
Descriere
Adult culoare brună-cenuşie uşor argintată cu pete mici negre pe aripile anterioare are
lungimea de 5-7 mm anvergura aripilor de 8-10 mm antene filiforme (fig1)
Larva are 05 mm de culoare crem şi capul negru la eclozare atinge 7-10 mm la completa
dezvoltare este de culoare galben-verzuie uneori cu tentă roşcată şi icircn ultimul stadiu prezintă o
bandă neagră pe protorace (fig 2)
Ou eliptic de culoare variabilă de la alb pacircnă la galben la depunere devine aproape negru icircn
momentul eclozării
Pupa de culoare verzuie la icircnceput devine brun icircnchis icircn momentul apariţiei adultului
Fig 1 Adult Fig 2 Larvă
(foto ANF) (foto ANF)
Simptome ponta este depusă pe partea inferioară a frunzelor Larvele atacă toate părţile aeriene
ale plantelor de tomate şi pot produce pagube icircn toate stadiile de dezvoltare ale plantelor Acestea
produc prin hrănire mine neregulate care icircn stadiu avansat de atac devin necrotice Galeriile
produse icircn tulpină influenţează negativ dezvoltarea plantelor Fructele pot fi atacate icircncă de la
apariţie şi galeriile formate pot fi invadate ulterior de patogeni secundari
Larvele pot fi depistate cu uşurinţă deoarece preferă staţionarea pe mugurii apicali flori sau
fructele icircn formare pe care se văd resturi de culoare neagră produse prin hrănire
Biologie insecta are un potenţial productiv foarte mare ciclul biologic fiind complet icircn 29-38
zile Ouăle sunt depuse pe partea aeriană a plantelor o femelă depunacircnd icircn cursul vieţii
aproximativ 260 de ouă Eclozarea durează 5-7 zile la temperatura de 26-30degC şi umiditate
relativă de 60-75 larvele trecacircnd ulterior prin 4 stadii larvare icircn aproximativ 20 de zile
Icircmpuparea are loc icircn sol la o adacircncime de 1-2 cm icircn interiorul minelor sau pe frunze Dăunătorul
nu intră icircn diapauză atacircta timp cacirct există hrană disponibilă După 10-13 zile de la icircmpupare apar
adulţii care pot trăi 30-40 zile icircn condiţii optime de laborator
Căi de răspacircndire prin plante destinate plantării fructe ambalaje zborul adulţilor
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
monitorizarea culturii prin instalarea capcanelor care au rol de a pune icircn evidenţă prezenţa
dăunătorului dar şi de colectare a indivizilor
asigurarea etanşeităţii serelor şi utilizarea plaselor de insecte
smulgerea şi distrugerea prin ardere a plantelor suspecte a fi infestate
eliminarea icircn totalitate a buruienilor gazdă din imediata vecinatate
Măsuri curative
metode biologice prin
- tratamente cu BACTOSPEINE DF 033-066 kgha administracircndu-se de la eclozare şi icircn
primele stadii
- insecticide bazate pe bacteria Bacillus thuringiensis
- paraziţi Trichogramma cacoeciae
- prădători Nesidiocoris tenuis Macroliphus caliginosus
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM
TARGO ndash 08 lha ALVERDE ndash 10 lha NUPRID AL 200 SC ndash 10 lha AFFIRM ndash 15 kgha
ACTARA 25 WG ndash 02 kgha
- tratamentele sunt necesare mai ales icircn ciclul doi de cultură
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
VOLIAM TARGO - 3 zile
ALVERDE - 3 zile
NUPRID 200 SC - 3 zile
AFFIRM - 3 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
BACTOSPEINE DF - nu este necesar
IMPORTANT
La tomate au fost icircnregistrate pierderi de recoltă icircntre 50-100
Combaterea chimică este dificilă datorităţii capacităţii larvelor de a se hrăni icircn interiorul
frunzelor şi potenţialului biotic ridicat
Adulţii sunt nocturni deci greu de detectat icircn timpul zilei
225 Nematozi
1 Meloidogyne spp ndash nematozi galicoli
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Meloidogyne spp Goeldi
Denumire populară nematozi galicoli
Statut nu sunt organisme de carantină prezente icircn Romacircnia Speciile semnalate icircn sere sunt
Meloidogyne arenaria M incognita şi M javanica
Plante gazdă extrem de polifage fiind semnalate pe mai mult de 1500 specii de plante care
aparțin la peste 40 familii botanice Icircn țara noastră produc daune mari la tomate cultivate icircn spaţii
protejate
Descriere adulţii prezintă dimorfism sexual evident prin forma şi dimensiunile celor două sexe
femelele au corpul rotund icircn timp ce masculii sunt vermiformi
Fig 1 Gale pe rădăcini de tomate (https wwwforestryimagesorg)
Simptome Primele simptome se manifestă prin ofilirea frunzelor și stagnarea icircn creștere urmată
de uscarea plantei de la vacircrf spre bază După 3-4 săptămacircni pe rădăcini se observă apariția galelor
specifice (fig 1) Pagubele produse culturilor sunt icircn funcție de gradul de infestare a solului și de
momentul cacircnd se produce atacul la nivelul rădăcinilor Icircn cazul plantelor tinere un atac puternic
poate compromite cultura La nivelul galelor vasele libero-lemnoase sunt opturate iar circulația
sevei se icircntrerupe determinacircnd putrezirea rădăcinilor și uscarea plantelor Icircn cele mai multe
cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și Verticillium spp care
grăbesc pieirea plantelor
Biologie Icircn seră nematozii galicoli ai rădăcinilor se icircntacirclnesc icircn tot cursul anului și pot avea 4-8
generații O femelă poate depune icircntre 300-1000 ouă dar icircn condiții optime numărul ouălor poate
ajunge pacircnă la 2000 Larvele de vacircrsta a II-a numite și larve de invazie se răspacircndesc icircn sol icircn
căutarea rădăcinilor diferitelor plante le perforează și pătrund icircn țesuturi de regulă icircn apropierea
vacircrfului de creștere După o perioadă scurtă de hrănire larvele devin imobile și rămacircn icircn aceleași
locuri pacircnă la sfacircrșitul dezvoltării Odată cu hrănirea larvele secretă niște enzime care determină
hipertrofierea țesuturilor din zonele de atac dacircnd naștere la niște umflături denumite gale Icircn
condiții termice normale numărul femelelor este mai mare decicirct cel al masculilor icircn timp ce la
temperaturi scăzute numărul masculilor este mai mare decacirct al femelelor Durata ciclului biologic
este influențată de temperatura și umiditatea solului precum și de calitatea hranei variind icircntre
25-90 zile
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea unor răsaduri sănătoase libere de nematozi
menţinerea solului curat rotaţia culturilor icircndepărtarea buruienilor
crearea și folosirea de soiuri și hibrizi cu rezistență la nematozi prin transferul unor gene
de rezistență de la specia Lycopersicum peruvianum cum ar fi Ronita Rossol Piernita
Piersol Anahu Gilestar sau cei produşi icircn țara noastră Oltbrid Craiobrid IR-18 IR-34
M-14
deschiderea serelor şi oprirea icircncălzitului icircn anumite perioade pe timpul iernii
Măsuri curative
metode fizice dezinfectarea solului prin tratamente termice cu aburi la temperaturi de
90-100ordmC timp de 2-3 ore dă rezultate bune dar icircn prezent această metodă se practică pe
scară redusă datorită consumului ridicat de energie și a costului acesteia o soluţie mai
ieftină este solarizarea solului
metode biologice aplicarea agenţilor Pasteuria penetrans utilizat icircn controlul M
incognita pe tomate și Paecilomyces lilanicus icircn controlul M incognita pe cartof
Verticillium chlamydosporium parazitează ouăle icircn UK
metode chimice utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar BASAMID
GRANULE 500 kgha la sol cu icircncorporare icircnainte de plantare VYDATE 10 L -10 lha
NEMATHORIN 10 G ndash 15 kgha aplicat pe racircnd VYDATE 10 G ndash 30 -55 kgha
VELUME PRIME 400 SC ndash 625 mlha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- BASAMID GRANULE - nu este necesar
- VYDATE 10 L - 21 zile
- NEMATHORIN 10 G - 70 zile
- VYDATE 10 G - 21 zile
- VELUME PRIME 400 SC - nu este necesar
IMPORTANT
Identificarea cu acurateţe a speciilor presupune examen microscopic de laborator
Icircn cele mai multe cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și
Verticillium spp care grăbesc pieirea plantelor
Bibliografie selectivă
- Alexandri Al Olangiu M Petrescu M Rădulescu E Rafailă C (1972) - Tratat de
fitopatologie agricolă Ed Academiei RSR p 72-76
- Alford D V (1991amp1995) ndash A colour atlas of pest of ornamental trees shrubs and flowers
Manson Publishing
- Costache M Roman T Costache C (2003) ndash Ghid pentru recunoașterea și combaterea bolilor
și dăunătorilor la legume Ed Agris p 115
- Csoka G (2003) ndash Leaf mines and leaf miners Forest Research Institute Tipografia Agroform
Budapest pag 37-39
- Deheleanu A Albina Macedon - Extras Producţia Vegetală Horticultura nr 101981
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare pag 25-28
- Dobreanu Ecaterina Manolache Constantin (1969) ndash Fauna RSR- Insecta Vol VIII fascicula
5 Homoptera pag 90 Editura Academiei RSR București1969
- Dobrin Ionela Frăsin Loredana Pașol P (2007) ndash Tratat de entomologie specială Editura
Ceres București pp 5-398
- Docea E Severin V Baicu T Pop I (1976)- Icircndrumător pentru recunoașterea și combaterea
bolilor plantelor cultivate Ed Ceres București p150-151 p147-148 p152
- Gigon V Camps C Le Corff Josiane Biological control of Tetranychus urticae by
Phytoseiulus macropilis and Macrolophus pygmaeus in tomato greenhouses Available from
httpswwwresearchgatenetpublication [accessed Mar 19 2018]
- Grozea I Stef R Virteiu AM Carabet A Molnar L 2012 Southern green stink bugs (Nezara
viridula L) a new pest of tomato crops in Western Romania Research Journal of Agricultural
Science 44 (2)24-27
- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Florian T Vlad M 2015 Trophic
evolution of southern green stink bugs (Nezara viridula L) in western part of Romania Bulletin
of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca Horticulture
72(2)371-375
- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Marcu Viorela Draga Diana (2015)
The Spread of Nezara viridula (HemipteraPentatomidae) species from its first occurrence in
Romania BulletinUASVM Horticulture 73(2) 2016 Print ISSN 1843-5254 Electronic ISSN
1843-5394
- Hussey N W Read W H Hesling J J (1969) ndashThe pest of protected cultivation The biology
and control of glasshouse and mushroom pests pp 404
- Jones JB Stall RE Zitter TA (2006)- Compendium of Tomato Diseases APS Press (The
American Phytopathological Society) p19 Pl23AB p22 Pl28 AB pag9-10 Pl11 p13-14
Pl15B p18-19 Pl21B
- Manolache C Boguleanu Gh şi colab (1978) - Tratat de zoologie agricolă vol I Ed
Academiei Romacircne pag440
- Perju T Ghizdavu (2001) - Tratat de zoologie agricolă vol V Ed Academiei Romacircne
Bucureşti pag 396
- Pașol P Dobrin Ionela Frasin I (2007) - Tratat de entomologie specială dăunătorii culturilor
horticole Ed Ceres Bucuresti p 110-111
- Pop IV Tratat de Virologie Vegetală Vol III- Virusurile Culturilor Horticole Ediţia I Editura
Printech Bucureşti 2009 p109-117 p 124-127 p 159-171
- Popescu Ghe (2005) - Tratat de patologia plantelor vol III Ed Eurobit p 15 33
- Roșca I Rada Istrate (2009) ndash Tratat de entomologie (agricultură horticultură silvicultură)
Alpha MDN Buzău Pag 331
- Quarantine pests for Europe Second Edition Data sheets on quarantine pests for the European
Union and for the European and Mediterranean Plant Protection Organisztion Prepare by CABI
and EPPO for the European Union p 981-985 p 1146-1151 p 1388-1392 p 1367-1372
- Roșca I Drosu S Bratu E (2001) ndash Entomologie horticolă specială Ed Editura Didactică și
Pedagogică RA p 309
- Roşca I Iacomi Beatrice Michaela (2012) ndash Bolile şi dăunătorii din principalele
agroecosisteme legumicole Alpha MDN Buzău p 67
- Săvescu A și colab (1982) ndash Tratat de zoologie agricolă Dăunătorii plantelor cultivate Vol II
Editura Academiei RSR pag 172 -178
- Săvescu A (1961) - Album de protecţia plantelor II
- Severin V Iliescu C H (2006) Bolile bacteriene ale plantelor Ed Geea p 158-173
- Spencer KA (1973) ndash Series Entomologica vol 9 Agromyzidae (Diptera) of Economic
Importance The Hague
- Scortichini M Le Malattie Batteriche delle colture agrarie e delle specie forestali Edagricole ndash
Edizioni Agricole p 329-330
- Standard OEPP PP 229 (1) Buletin OEPP 34 pp 41-42
- Ureche Camelia (2010) ndash Insectele miniere din Romacircnia Editura Pim pg 244
-Teodorescu G Roman T Sumedrea M (2003) ndash Entomologie Horticolă - dăunători specifici și
metode de combatere Ed Ceres București p 67
- Zhang Zhi-Qiang (2007)- Mites of greenhouses Identification Biology and control CABI
Publishing
Resurse www
httpswwwcabiorg
httpsgdeppoint
httpswwwplantwiseorg
httpsagumassedu
httpwwwhorticultorulro
httpshortuwexedu
httpwwwagroatlasru
httpwwwaomidoribiocontrolcom
httpinfluentialpointscom
httpentnemdeptufleducreatureshtm
httpsagumassedu
httpswwwagrolinkcombr
httpwwwagrihujiacil
httpwww7inrafr
httpgreenhouseipmorg
httpwwwtswvramporg
httpswwwosueds
httpswwwamericantomatogrowersorg
https wwwhortcornelledu
httpswwwgardeningknowhowcom
httpswwwmissouribotanicalgardenorg
httpswww agndsuedu
httpswwwbotanistiiro
httpswwwparadisverdero
httperecifasufledutomato-scouting-guidediseases
httpswwwideegreenit
httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests
httpwwwalamycom
2 Tomato yellow leaf curl virus
(TYLC)-virusul icircncrețirii
galbene a frunzelor de tomate
Africa America Asia Oceania
Europa Cipru Franța Georgia Grecia Italia Malta
Portugalia Spania Turcia
3 Tomato ring spot virus
(ToRSV) - virusul pătării
inelare a tomatelor
Africa America Asia Oceania
Europa Belarus Croația Franța Lituania Serbia
Slovacia Slovenia Turcia
4 Tomato mottle virus ToMoV
(Florida tomato virus)
America
5 Tomato black ring virus-
(TBRV)-virusul pătării inelare
negre a tomatelor
Africa America Asia
Europa Albania Belarus Belgia Bulgaria Croația
Cehia Finlanda Franța Germania Grecia Ungaria
Irlanda Moldova Olanda Norvegia Polonia Rusia
Serbia Elveția Turcia Marea Britanie
Insecte acarieni
1 Bactericera cockerelli (Sulc)
(puricele melifer al tomatelor)
America Oceania
2 Bemisia tabaci (Gennadius)
populaţii non-europene
(musculița albă a tutunului)
Asia Africa America
Europa Austria Belgia Bosnia-Herțegovina
Bulgaria Cipru Croația Cehia Franța Giorgia
Germania Grecia Ungaria Italia Malta Muntenegru
Norvegia Olanda Polonia Portugalia Rusia Serbia
Slovenia Spania Elveția Turcia
3 Helicoverpa armigera
(Hubner)
(omida fructificațiilor)
Asia Africa America
Europa Albania Austria Belarus Belgia Bosnia-
Herțegovina Bulgaria Cipru Finlanda Franța
Georgia Germania Grecia Ungaria Italia
Macedonia Malta Moldova Muntenegru Polonia
Portugalia Romacircnia Rusia Serbia Slovacia
Slovenia Spania Elveția Turcia Ucraina
4 Keiferia lycopersicella
(Walshingam)
(minierul tomatelor)
America
Europa Absent
5 Liriomyza huidobrensis
(Blanchard)
(musca minieră sud-americană)
Asia Africa America
Europa Austria Bulgaria Croația Cipru Cehia
Finlanda Franța Germania Grecia Elveția Ungaria
Italia Malta Muntenegru Olanda Polonia Portugalia
Serbia Spania Turcia
6 Liriomyza sativae
(Blanchard)
(minierul tomatelor)
Asia Africa America Canada Oceania
Europa Turcia
7 Liriomyza trifolii (Burgess)
(musca minieră californiană)
Asia Africa America
Europa Albania Austria Belarus Belgia Bosnia-
Herțegovina Cipru Croația Finlanda Franța
Georgia Grecia Italia Malta Moldova Muntenegru
Olanda Portugalia Romacircnia Rusia Serbia Slovenia
Spania Elveția Turcia
8 Spodoptera eridania (Cramer)
(viermele sudic)
America
Europa Absent
9 Spodoptera frugiperda
(Smith)
(viermele frunzelor de porumb)
Africa America Canada
Europa Absent
10 Spodoptera littoralis
(Boisduval)
(noctuidul mediteraneean)
Asia Africa
Europa Cipru Franța Grecia Italia Malta
Portugalia Spania Turcia
11 Spodoptera litura (Fabricius)
(viermele tutunului)
Asia Africa America
Europa Rusia
Oceania
12 Thrips palmi (Karny)
(tripsul palmierilor)
Africa America Canada
Europa Absent
Nematozi
1
Nacobbus aberrans (Thorne)
Thorne and Allen
America
Europa Absent
2 Meloidogyne chitwoodi Golden
et al
Africa America
Europa Belgia Franţa Germania Olanda Portugalia
Turcia
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Clavibacter michiganensis subsp michiganensis
(Smith) Davis Gillaspies Vidaver amp Harris
Denumire populară ofilirea bacteriană a tomatelor
Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Lycopersicon spp Phaseolus vulgaris (fasole)
Pisum sativum (mazăre) Zea mays (porumb) Capsicum annuum (ardei) buruieni (Solanum douglasii
Solanum nigrum Solanum triforum)
Simptome
Boala apare icircn tot cursul perioadei de vegetație manifestacircndu-se diferit icircn funcție de organul afectat al
plantei astfel plantulele infectate mor rapid plantele adulte infectate se ofilesc lent și treptat pe
cotiledoane apar pete circulare de 1-5 mm icircn diametru cu centrul inițial albicios ulterior brun care se
unesc iar suprafața cotiledoanelor se icircncrețește pe frunzele tinere apar pete albicioase proeminente care
devin galben-verzui foliolele frunzelor mature se icircngălbenesc la margine și se răsucesc icircn jos de-a
lungul nervurii mediane pețiolul se curbează vasele conducătoare ale părților afectate se brunifică
țesutul medular se alterează și se colorează icircn galben pacircnă la brun roșcat pe tulpini și pețioli apar pete
longitudinale de culoare galbenă pacircnă la brun cu timpul țesutul din dreptul petelor crapă producacircnd
ulcerații fructele tinere se deformează rămacircn mici și se maturează prematur iar cele mature nu
prezintă simptome externe pulpa este colorată icircn galben iar vasele conducătoare icircn brun uneori apar
pete circulare de 3-6 mm diametru izolate sau dispuse icircn grupuri de culoare albă ulterior petele devin
lenticulare sau rămacircn rotunde maro-deschis cu o aureolă albă sau gălbuie cu asperități la centru (așa-
numitul simptom bdquoochi de pasărerdquo) semințe mici brune sau negre cu germinație redusă icircn cavitatea
pedunculară apar pete mici brune cu marginea icircntunecată pete care se extind și se unesc ulterior
Fig 1 Atac pe frunze (httpsgdeppoint) Fig 2 Atac pe tulpină (httpsgdeppoint)
Fig 3 Atac pe fructe Fig 4 Atac pe fructe
(httpsgdeppoint) (httpsalchetroncom)
Mod de răspacircndire
- pe distanțe mari principala cale de răspacircndire este transmiterea prin sămacircnță
- local răspacircndirea bolii este favorizată de picăturile de apă practicile culturale și utilizarea
echipamentelor contaminate
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea de sămacircnță sănătoasă certificată tratată chimic și termic tratamentul termic se realizează
prin scufundarea semințelor icircn apă fiartă la 56degC 30 min
extracția semințelor se realizeză cu HCl
utilizarea de soiuri rezistente
icircnființarea culturilor de răsaduri sănătoase
rotația culturilor la 4 ani
plantele atacate și cele din jur se scot (cu tot cu rădăcini și se introduc imediat icircn saci de
polietilenă) și se ard (bacteria poate rămacircne icircn sol o perioadă lungă)
este recomandată doar irigarea prin picurare
nu se efectuează lucrări atunci cacircnd pe plante sunt prezente picături de apă
combaterea buruienilor (care pot fi plante gazdă)
de la plantele infectate nu se recoltează semințe
după recoltare se stracircng resturile vegetale și se distrug prin ardere
tratarea solului cu produse pe bază de cupru
dezinfecţia serelor solariilor uneltelor macircinilor lucrătorilor etc
Măsuri curative
- combatere chimică cu următoarele produse CURENOX 50 ndash 15-2 Kg ha ZEAMA BORDELEZA
TIP MIFrdquo ndash 375-5 Kg ha CUPERTINE SUPER ndash 35 Kg ha ALCUPRAL 50 PU ndash 15-2 Kg ha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- CURENOX 50 - 3 zile
- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo - 3 zile
- CUPERTINE SUPER - 3 zile icircn seră 10 zile icircn cacircmp
- ALCUPRAL 50 PU - 3 zile
Icircntrucat este o boala sistemică tratamentele cu fungicide bactericide (cupru mancozeb) au eficiență
redusă
IMPORTANT
Plantele de tomate sunt sensibile pe toată durata vieții Bacteria se localizează icircn vasele
lemnoase unde produce cavități și supraviețuiește icircn resturile vegetale sol echipamente și
alte structuri ale serei icircn semințe rămacircnacircnd viabilă cel puțin 8 luni
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Xanthomonas campestris pv vesicatoria
(Doidge) Vauterin Hoste Kersters amp Swings
Denumire populară pătarea bacteriană a tomatelor
Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) buruieni (Datura
Hyoscyanum niger Lycium barbarum Nicotiana rustica Physalis Solanum spp) Solanum tuberosum
(cartof)
Simptome boală se instalează pe tot timpul perioadei de vegetație afectacircnd organele aeriene
Icircn stadiul de răsad
- pe frunzele tinere - apar pete galben-verzui brune cu centru necrozat și cu un exsudat cu aspect
de lacrimă
- pe hipocotil ocazional apar striații brune
La plantele mature
- pe frunze - apar pete circulare neregulate de 1-2 mm verde icircnchis cenușii brune cu aspect
hidrozat cu margini distincte răspacircndite de-a lungul nervurilor laterale și pe
marginea frunzelor uneori petele confluează icircn condiții de umezeală apare exsudat
iar suprafața leziunii și arealele icircnconjurătoare apar lucioase
- pe tulpini - icircn dreptul petelor țesutul se suberifică formacircnd verucozități și crăpături neregulate
- florile - cad icircn urma infecției și ca urmare numărul de fructe se reduce
- pe fructe - apar pete mici hidrozate gălbui brune cenușii crustoase cu halou gălbui alb
superficiale adanci
- leziunile de obicei se scufundă icircn centru și se icircnalță la margini dar se poate ca
icircntreaga leziune fie să se scufunde sau fie să se icircnalțe
- la coacerea fructelor țesutul din jurul leziunii rămacircne verde
- cacircnd atacul este puternic se produc crăpături (alb-maronii de 2-10 mm) ale
epidermei prin care pătrund alte microorganisme care determină putrezirea pulpei
fructului
- la fructele coapte nu se produce infecție secundară
La tomate
- pe frunze ndash apar leziuni neregulate icircnconjurate de zone apoase inițial verzi apoi maronii și
necrotice leziunile sunt frecvent icircnconjurate de un halou clorotic cacircnd leziunile fuzionează
apare arsura foliară
- pe tulpină ndash apar plesnituri de-a lungul ei iar pețiolii se necrozează
- pe fructe ndash apar inițial pustule mici ușor proeminente ulterior acestea cresc icircn dimensiune
devin maronii proeminente cu aspect rugos și icircnconjurate de un halou apos uneori leziunile
confluează
Atac pe tomate (httpsgdeppoint)
Mod de răspacircndire
- pe distanțe mari principala cale este transmiterea prin sămacircnță
- local răspacircndirea bolii este favorizată de picăturile de apă resturi vegetale practicile culturale și
utilizarea echipamentelor contaminate
Măsuri de management
Măsuri preventive
rotația culturilor
este recomandată irigarea pe rigole sau prin picurare
distrugerea prin ardere a resturilor de plante și buruieni rămase pe cacircmp după recoltare
utilizarea de sămacircnță sănătoasă (recoltată din plante sănătoase libere de boli) certificată tratată
chimic și termic (cu apă caldă 560C 30 minute)
utilizarea de soiuri rezistente
aerisirea spațiilor icircn sere și solarii
curățarea și dezinfecția echipamentelor a instrumentelor de lucru și a depozitelor
nu se efectuează lucrări atunci cacircnd pe plante sunt prezente picături de apă
efectuarea cu grijă a tuturor lucrărilor astfel icircncacirct leziunile să fie minime
IMPORTANT
Xanthomonas campestris pv vesicatoria este larg răspacircndită și produce pierderi economice la
tomate și ardei
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tomato spotted wilt virus (TSWV)
Denumire populară virusul ofilirii pătate a tomatelor
Statut este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă TSWV cuprinde un număr foarte mare de plante gazdă icircn principal tomate (Solanum
lycopersicum) ardei (Capsicum spp) vinete (Solanum melongena) cartof (Solanum tuberosum) ţelină
(Apium graveolens) mazăre (Pisum sativum) fasole (Phaseolus vulgaris) soia (Glycine max) tutun
(Nicotiana tabacum) etc
Simptome - pe frunze peţioluri tulpini clorozarea nervurilor prezenţa petelor brune pe faţa inferioară a frunzelor
tinere și uscarea limbului icircncreţirea sau contorsionarea frunzelor pete linii inele clorotice la icircnceput
apoi de culoarea bronzului şi necrotice icircn final pe frunze peţioluri și tulpini stoparea creşterii (vacircrful
plantei fiind curbat lateral) frunze mici mozaicate și deformate la tomatele care rezistă virusului
plantele tinere rămacircnacircnd pitice
- pe fructe pete arcuri formaţiuni inelare sau semiinelare de culoare roşiatică sau gălbuie cu epiderma
necrozată număr redus de fructe depreciate calitativ
Fig1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze (httpgardenerwikiacom) (httpwwwapsnetorg)
Mod de răspacircndire icircn sere virusul are ca vector principal de răspacircndire tripsul Frankliniella
occidentalis
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea materialului de plantare liber de virus
evitarea pătrunderii tripşilor de la exterior icircn spaţiile protejate prin utilizarea plaselor care reţin
insectele
producerea răsadului de tomate la distanţă de specii floricole gazdă pentru tripşi (crizanteme
begonii)
plantare timpurie
utilizare de soiuri rezistente la TSWV
combaterea vectorului
IMPORTANT
Simptomele TSWV variază icircn funcţie de speciile de plante gazdă şi de gradul de susceptibilitate
al acestora
cc op
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Bemisia tabaci (Gennadius)
Denumire populară musculița albă a tutunului
Statut populaţiile non-europene au statut de organism de carantină icircn Romacircnia este posibilă existenţa
populaţiilor europene
Plante gazdă este o specie polifagă și o putem găsi pe specii care aparțin următoarelor familii botanice
Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Euphorbiaceae Leguminosae Malvaceae Solanaceae
Convolvulaceae Icircn trecut era cunoscut mai ales ca un dăunător al culturilor de cacircmp din regiunile calde
cum ar fi tutun tomate bumbac Icircn timp a devenit responsabilă de daune provocate icircn serele din icircntreaga
lume și atacă icircn mod special Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum spp (ardei) Poinsettia
spp Hibiscus spp Gerbera spp Gloxinia spp
Descriere
Adultul are talie redusă de aproximativ 1 mm masculii sunt mult mai mici decacirct femelele corpul
galben icircnchis cele două perechi de aripi acoperite de o secreție ceroasă pulverulentă albă (fig1) Adulții
sunt asemănători cu alte musculiţe albe totuși icircn repaus adulţii de Bemisia tabaci ţin aripile icircn formă de
bdquocortrdquo icircn timp ce la Trialeurodes vaporariorum poziţia aripilor este mult mai plană Nimfa este plată de formă ovală neregulată și are lungimea de 07 mm
Pupariul este aplatizat cu contur neregulat prezintă pe partea dorsală peri lungi are tendinţa să fie mai
mare mai oval şi cu peri mai puţini pe frunzele netede
Oul este pedunculat are formă rotunjită la bază şi ascuţit apical de culoare maronie la cacircteva zile după
depunere lungime 02 mm
Fig1 Adult Fig 2 Atac pe fructe de tomate
Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda
Simptome
Plantele atacate prezintă următoarele simptome pete clorotice pe frunze nervuri icircngălbenite şi
icircngroşate icircngălbeniri mozaicări și răsucirea frunzelor precum şi deformarea tulpinilor și piticirea
plantelor Icircn cazul unor infestări severe plantele atacate se icircngălbenesc se ofilesc icircşi pierd frunzele
vigoarea plantelor este redusă și pot fi induse dezechilibre fiziologice De asemenea icircn urma atacului
dăunătorului pe frunze apare fenomenul de ldquorouă de miererdquo care diminuează capacitatea fotosintetică a
plantelor și determină apariția și dezvoltarea mucegaiurilor Atacul pe fructele de tomate poate provoca
o maturare inegală a acestora (fig 2)
De regulă toate stadiile dăunătorului se observă pe partea inferioară a frunzelor prin scuturarea
plantelor infestate adulţii zboară puţin şi se reaşază pe frunze
Biologie ciclul de viaţă prezintă şase stadii ou patru stadii nimfale şi adult Adulţii şi ouăle proaspăt
depuse se observă pe creşterile noi din vacircrful plantelor stadiul I şi II nimfal pe frunzele mai bătracircne de
la bază şi stadiile III şi IV nimfale icircntre aceste etaje Ouăle sunt dispuse rar icircn formă de cerc de regulă
izolate sau icircn grupuri mici eclozează după 5-9 zile la 30degC După eclozare stadiul I nimfal este mobil se
deplasează icircn căutarea locului de hrană după care rămacircne imobilizat pe durata celor patru stadii nimfale
Primele 3 stadii nimfale durează 2-4 zile icircn funcţie de temperatură ultimul numit puparium durează 6
zile după care apare adultul Icircmperecherea icircncepe la 12 h după ce apar și se repetă pe toată durata de
viață a adulților Femelele au o longevitate de aproximativ 60 zile icircn timp ce a masculilor este mai
scurtă (9-17 zile)
Măsuri de management
Măsuri preventive
- icircndepărtarea buruienilor icircnainte de icircnfiinţarea culturii deoarece pot constitui gazde pentru
musculiţele albe dar şi o sursă majoră de virusuri
- monitorizarea culturilor prin utilizarea capcanelor galbene lipicioase
Măsuri curative
metode biologice prin parazitoizi cum ar fi Encarsia luteola şi Eretmocerus spp agenți
entomopatogeni de tipul ciupercilor (Verticillium lacanii Beauveria bassiana) insecte prădătoare
(Macropholus caliginosus Franklinothrips vespiformis Delphastus pusillus Nabis spp Orius spp)
acarieni prădători (Amblyseius limonicus A swirskii Transeius montdorensis)
metode chimice prin utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar VYDATE 10 L ndash 10 lha
LANNATE 20 SL ndash 125 lha PROXIMO -50-75 mlhl la apariţia dăunătorilor şi SANMITE 10 EC ndash
15 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime
admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
VYDATE 10 L - 21 zile
LANNATE 20 SL - 7 zile
PROXIMO - 3 zile
SANMITE 10 EC - 3-7 zile
IMPORTANT
Este vector a peste 60 de virusuri ai plantelor inclusiv virusul de carantină Tomato yellow
leaf curl virus
Identificarea speciei necesită examen microscopic avacircnd icircn vedere că specia se aseamănă
foarte mult cu Trialeurodes vaporariorum specie extrem de frecventă icircn spaţii protejate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Helicoverpa armigera (Hubner)
Denumire populară omida fructificațiilor
Statut este organism de carantină reglementat pe plante destinate plantării de Dendranthema
Dianthus Pelargonium şi Solanaceae (Anexa II secţiunea II din HG 563-2007) prezent icircn Romacircnia pe
suprafețe mari
Plante gazdă specie polifagă care atacă peste 120 specii de plante cultivate și spontane dintre care
menționăm tomatele ardeii bamele mazărea fasolea garoafele gura leului etc Helicoverpa armigera
a devenit un important dăunător icircn culturile de seră și solarii
Descriere
Adultul lungimea corpului de 12-18 mm anvergura aripilor de 35-40 mm (fig1) de culoare variabilă
verde-gălbui brun-deschisă sau brun-icircnchisă Aripile anterioare prezintă pe marginea lor externă o linie
formată din 7-8 pete negricioase şi o bandă transversală brun-icircnchisă cu contur neregulat Aripile
posterioare au culoarea puţin mai deschisă cu o margine lată de culoare brună care conţine o zonă mai
pală nervurile sunt vizibile şi către bază au o pată icircn formă de virgulă de aceeași culoare
Larva icircn ultima vacircrstă are lungimea corpului de 30-40 mm și este de culoare variabilă de la verzui
pacircnă la roșcat-violet sau brun-icircnchis iar motivul descris poate forma umbre de verde galben-pai şi roz
murdar pacircnă la maron roşcat şi chiar negru Pe corp prezintă 5 dungi una dorsală mediană 2
suprastigmale și 2 substigmale (fig 2)
Oul hemisferic de 04-05 mm ornat cu numeroase striațiuni La depunere are culoarea alb-gălbui după
care devine verzui chiar maron icircnchis icircnainte de eclozare
Pupa de culoare maron stacojiu 14-18 mm lungime purtacircnd la extremitatea posterioară doi spini icircn
formă de cacircrlig
Fig1 Larvă (httpswwwcabiorgiscdatasheet) Fig 2 Adult (httpswwwcabiorgiscdatasheet)
Simptome pagubele provocate de acest dăunător sunt cauzate de hrănirea vorace a omizilor pe frunze
mai ales icircn fazele inițiale de după eclozare Mai tacircrziu pătrund icircn fructe și formează galerii unde lasă
numeroase dejecții făcacircndu-le improprii pentru consum De asemenea fructele atacate de larve cad
prematur sau se infectează secundar cu diferiți agenți patogeni
Biologie iernează icircn stadiul de pupă icircn sol icircntr-o celulă ovală de pămacircnt la adacircncimea de 7-25 cm
Fluturii zboară pe icircnserate și noaptea hrănindu-se cu nectarul florilor Ouăle sunt depuse izolat pe
frunzele tulpinile și inflorescențele plantelor gazdă O femelă poate depune icircntre 300-3000 ouă icircn
medie 500-1000 Ouăle eclozează icircn trei zile la 225degC perioada larvară durează 18 zile tot la 225degC şi
se prelungeşte pacircnă la 51 de zile la 175degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă
icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere
icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de
infestare
Măsuri curative
metode fizice prin amplasarea capcanelor atractive pentru ambele sexe cu rol de a pune icircn evidenţă
prezenţa dăunătorului dar şi de atragere şi omoracircre a acestora
metode biologice prin utilizarea
- unor produse pe baza de bacterii ex Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a
doua generaţie) şi virusuri ex Helicoverpa armigera nuclear polyhedrosis virus
- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus maculiventris
metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar ALVERDE - 10 lha icircn 1000
l apă ha MATCH 050 EC ndash 100 mlhl VOLIAM TARGO - 06-08 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime
admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- ALVERDE - 3 zile
- MATCH 050 EC - 7 zile
- VOLIAM TARGO - 3 zile
IMPORTANT
Se recomandă icircnchiderea spaţiilor protejate pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii
adulților
Adulţii sunt migratori şi pot parcurge distanţe mari (˃100 km)
Larvele şi adulţii pot fi identificaţi cu exactitate faţă de alte specii prin examen de laborator
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Liriomyza trifolii (Burgess)
Denumire populară musca minieră a plantelor de seră musca minieră
Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă semnalată pe 22 specii de plante gazdă fiind considerat principalul
dăunător al tomatelor icircn spaţii protejate
Descriere Adultul muscă mică lungime 13-23 mm de culoare neagră-cenușie Femelele sunt puțin mai mari
decacirct masculii Aripile nu depășesc lungimea corpului și au nervurile negre Scutelul este galben perii
ventrali de culoare galbenă pronotul și scutul de culoare neagră cu reflexe cenușii
Oul este sferic de 02-03mm la depunere albicios - cenușiu ușor translucid
Larva apodă și acefală de 3 mm lungime la icircnceput transparentă apoi galben-portocalie prezintă
posterior două stigme triunghiulare caracteristice
Pupa 18-23 mm lungime ovală ușor turtită ventral de culoare variabilă galben-portocalie deschis
pacircnă la maron auriu
Fig 1 Atac de Liriomyza trifolii (foto ANF) Fig 2 Adult L trifolii (foto ANF)
Simptome Minele de pe frunze și punctele de hrănire sunt de regulă cele mai evidente semne privind
prezența dăunătorului Icircnțepăturile de hrănire produse de femele apar ca niște adacircncituri circulare de
culoare albicioasă iar cele pentru pontă sunt ceva mai mici și dispuse mai uniform circular Minele
produse de larve vizibile tot pe partea superioară a frunzelor sunt tipic sinuoase foarte răsucite și de
formă neregulată lărgindu-se pe măsură ce larva se dezvoltă inițial de culoare verde apoi devin albe
odată cu icircmbătracircnirea țesutului
Biologie o generație se dezvoltă icircn 15-20 zile icircn funcție de temperatură Adulții zboară dimineața
copulația avacircnd loc la 24 de ore de la apariție Femelele trăiesc 15-30 zile timp icircn care depun 25-640 de
ouă icircn serii de cacircte 17 pe zi După 2-5 zile apar larvele care formează mine icircn țesutul palisadic al
frunzei unde rămacircn 4-7 zile pacircnă la completa dezvoltare Icircmpuparea are loc icircn afara minei de regulă icircn
stratul superficial al solului de lacircngă planta gazdă și durează 10-12 zile Icircn spații protejate specia
dezvoltă mai multe generații pe an care se suprapun
Măsuri de management
Măsuri preventive
controlul materialului de plantare icircnainte de icircnființarea culturii
distrugerea resturilor vegetale şi dezinfectarea solului și incintei
monitorizarea culturilor pentru detectarea adulţilor (capcane) şi larvelor (inspectarea plantelor)
Măsuri curative
metode fizice utilizarea capcanelor galbene lipicioase metodă eficace de capturare a adulților icircn
timpul perioadei de vegetație metode biologice utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius palliles
Chrysocharis parksi Diglyphus begini ploșniței prădătoare Cyrtopeltis modestus sau a nematodul
parazit Neoaplectana carpocapsae
-un produs inofensiv faţă de mediu şi om este Lasertrade 240 SC (05 lha) insecticid biologic obţinut din
fermentaţia bacteriei Saccharopolyspora spinosae din sol
metode chimice utilizarea insecticidelor trebuie să fie ținută la minimum doar icircn situații de urgență
preferacircndu-se acele produse care distrug cel mai puţin fauna utilă Stropirile se vor efectua doar la
apariția focarelor de infecție cu insecticide avizate folosind alternativ produse cu substanţă activă
diferită Produsele de protecţie a plantelor care se vor folosi sunt APACHE 015 lha SAFRAN 18 EC
- 09 lha icircn 1000 l apă VARGAS 18 EC - 09 lha icircn 1000 l apă ACTARA 25 WG (aplicat la sol ) ndash
08 kgha preventiv şi curativ la 4-5 zile de la plantarea răsadurilor de tomate icircn solarii VYDATE 10 L -
10 lha VOLIAM TARGO - 06-08 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii limitelor maxime
admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- APACHE - 3 zile
- SAFRAN 18 EC - 3 zile
- VARGAS 18 EC - 3 zile
- ACTARA 25 WG - 3 zile
- VYDATE 10 L - 21 zile
- LASER 240 SC - 3 zile
- VOLIAM TARGO - 3 zile
- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile
IMPORTANT Principala sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din
serele icircnmulțitor
Icircnțepăturile provocate de adulți sunt porți de pătrundere a altor tipuri de organisme
dăunătoare
22 Organisme dăunătoare non- carantină la tomate cultivate icircn spaţii protejate
221 Ciuperci
1 Alternaria sp - alternarioză
2 Botrytis cinerea PersFr - putregaiul cenușiu
3 Colletotrichum coccodes Wallr - antracnoza
4 Dydimella lycopersici Kleb - putrezirea coletului
5 Fulvia fulva ( Cladosporium fulvum) (Cooke) - pătarea cafenie a frunzelor de tomate
6 Fusarium sp - ofilirea fuzariană (fuzarioză)
7 Leveillula taurica (Lev) Arnaud - fainarea tomatelor
8 Septoria lycopersici - pătarea albă a frunzelor de tomate
9 Phytophtora infenstans (Mont) de By - mana tomatelor
10Phytophtora parasitica Dast - putregaiul coletului sau mana de sol a
tomatelor
11 Pytium ultimum Trow - căderea și putrezirea plăntuțelor
12 Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold şi Verticillium dahliae Kleb ndash ofilirea verticiliană
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Alternaria sp
Denumire populară alternarioza
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate cartof vinete ardei
Simptome boala se manifestă pe tulpini frunze și fructe Plantele pot fi atacate icircn toate fazele de
dezvoltare
Icircn răsadniță atacul apare icircn porțiunea bazală a tulpiniței pete alungite brune care se extind de jur
icircmprejur determinacircnd ofilirea și uscarea răsadului
După transplantare icircn spaţii protejate sau icircn cacircmp pe frunze apar pete circulare cenuşii-brunii cu
zonalităţi concentrice numite şi bdquopete ţintărdquo Petele la icircnceput mici se extind concentric pot atinge 2
cm icircn diametru şi prezintă un inel galben
Pe zona brunificată apare un mucegai fin negru iar ţesuturile se brunifică se subţiază şi uneori se rup
frunzele prezentacircnd perforaţii
Icircn condiţii de umiditate ridicată boala evoluează rapid apare veştejirea şi uscarea frunzelor ceea ce
duce la desfrunzirea icircnainte de vreme şi oprirea din creştere a fructelor ce nu se maturează
Dacă fructele sunt atacate cacircnd sunt mici se icircnnegresc și cad cu ușurință de pe plante
Fructele atacate prezintă zone scufundate brune cu crăpături şi cu zonalităţi concentrice
Fig 1 Atac pe tulpină (httpsimagesbugwoodorg) Fig 2 Atac pe frunze (httpsimagesbugwoodorg)
Foto D Blancard ( INRA)
Mod de răspacircndire
Răspacircndirea ciupercii de la plantă la plantă de la un etaj de frunze la altul se face prin intermediul
sporilor duşi de vacircnt sau de picăturile de apă Temperatura cuprinsă icircntre 2-35degC şi umiditatea
atmosferică de 100 sunt condiţii favorabile atacului Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face
prin miceliu sporii de pe resturile vegetale şi prin seminţele provenite din fructele parţial atacate
Ciuperca se poate răspacircndi cu uşurinţă icircn terenurile bogate icircn humus cele icircngrăşate excesiv icircn solurile
cu lipsă de magneziu şi pe diferite plante cartof vinete măselariţă ciumăfaie mătrăgună
Măsuri de management
Măsuri preventive
Tomatele se vor planta icircn soluri icircngrăşate echilibrat fără lipsă de magneziu curate de buruieni Solul
serelor şi solariilor va fi icircn prealabil dezinfectat termic sau chimic Măsurile de igienă culturale
obligatorii ca stracircngerea şi arderea resturilor vegetale sau icircngroparea lor icircn profunzime limitează
atacul ciupercii Icircntre măsurile agrotehnice remarcăm asolamentul icircn care tomatele nu trebuie să
revină pe sola ce a fost infestată cu Alternaria decacirct după 4 ani Utilizarea irigării la baza plantelor și
nu prin aspersiune pentru a nu disemina sporii ciupercii Aerisirea solariilor serelor dimineața
devreme sau seara tacircrziu pentru a evita formarea condensului pe frunze
Măsuri curative combatere chimică cu următoarele produse
- GRISU - 10 lha
- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)
- REVUS TOP -06 lha
- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie
Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe
- BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha
- VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha
- AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă
- ORTIVA TOP ndash 1 lha
- ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- GRISU - 3 zile
- CIDELY TOP - 3 zile
- REVUS TOP - 3 zile
- ORTIVA 250 SC - 3 zile
- BRAVO 500 SC - 3 zile
- VITRA 50 WP - 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp
- AZBANY - 3 zile
- ORTIVA TOP - 7 zile
- ORTIVA OPTI - 3 zile
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Botrytis cinerea PersFr Denumire populară putregaiul cenușiu al tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate
Simptome putregaiul cenușiu al tomatelor apare pe toate părțile aeriene ale plantelor Cel mai
caracteristic simptom al bolii icircl reprezintă prezența a numeroase mase de spori pe țesuturile necrozate
astfel icircncacirct acestea au un aspect pufos de culoare gri-icircnchis
Pe frunze
La icircnceput atacul se manifestă pe frunzele moarte de la baza plantei apoi pot fi invadate țesuturile
tinere Boala este asociată cu plantele mature care au un foliaj dens Umiditatea ridicată icircn foliajul
plantelor pe timpul nopții este suficientă pentru dezvoltarea bolii astfel icircncacirct nu este de preferat o
perioadă prelungită cu umiditate ridicată
Pe frunzele tinere infecția apare sub formă de zone necrozate adesea icircn forma literei ldquoVrdquo
progresează spre pețiol și apoi pătrunde icircn tulpină
Pe tulpină
La răsaduri leziunile pe frunzulițe se extind și cuprind icircntregul limb apoi pețiolul iar icircn final
tulpina Infecția poate icircnconjura tulpina provoacă ofilirea tuplina icircși pierde culoarea se dezvoltă cancere
ceea ce conduce la declinul plantei
Pe flori
Cum boala progresează pe plantele mature florile se infectează și ele se brunifică și mor sau
ciuperca trece din petalele infectate icircn sepale și de aici crește icircn fructul aflat icircn dezvoltare De asemenea
petalele infectate pot rămacircne atașate de fruct iar ciuperca pătrunde icircn fruct și apoi se deplasează către
tulpină
Pe fructe
Pe fructe simptomele sunt tipice de putregai moale cu zone distruse care devin albicioase De
obicei pielița se rupe icircn centrul zonelor afectate dar rămacircne icircntreagă icircn rest Sporii ciupercii se dezvoltă
icircn aceste zone cu țesuturile distruse Eventual icircntregul fruct devine afectat și se mumifică
Un simptom neobișnuit pe fructe icircl reprezintă apariția de halouri numite ldquopete fantomărdquo Icircn
centrul acestor halouri apar puncte mici necrotice Haloul este de culoare albă circular de 3-8 mm icircn
diametru Un număr mare de halouri pe fructe face ca acestea să aibă un aspect neplăcut și să fie greu de
comercializat
Fig 1 Leziuni pe frunze Fig 2 Cancere pe tulpini Fig 3 Simptome pe inflorescențe Foto David M Ingram Plant Foto The Ohio State University Foto D Maeso INIA Las Brujas Uruguay
Management Network 2006
Fig 4 Fructe infectate icircn seră Fig 5 Pete fantomă Fig 6 Mumificarea fructelor (httpswwwextensionumnedu) (httpcreerbizbotyrishtml) Spheragro Diseases and
plant pathologies Sevilia Spania
Mod de răspacircndire Sporii ciupercii sunt foarte ușor răspacircndiți de vacircnt Insectele pot răspacircndi patogenul prin icircnțeparea
sau rănirea plantelor
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircndepărtarea și distrugerea plantelor a resturilor infectate și a buruienilor care pot fi gazde pentru
această ciupercă
menținerea unei temperaturi și ventilații adecvate prin reducerea supraaglomerării plantelor și a tăierii
lor judicioase
evitarea excesului de apă pe plante
evitarea irigării icircn exces
sterilizarea macircinilor și a uneltelor de lucru icircn mod regulat
evitarea rănirii plantelor
evitarea aplicării repetate de tratamente cu săruri metalice ale fungicidelor ethylene bis
dithiocarbamate (intensifică severitatea bolii)
evitarea asocierii sărurilor metalice cu fungicidele
evitarea cultivării tomatelor pe solurile nisipoase acide care au un conținut ridicat de apă
efectuarea tratamentelor cu fungicide icircnainte ca plantele să-și formeze un foliaj dens (este imposibil de
acoperit frunzele senescente din centrul unui foliaj dens)
asigurarea unui raport calciu- fosfor de 2 la 1 sau mai mare icircn pețiolul frunzelor (este de ajutor icircn
controlul bolii)
Măsuri curative
tratarea cu var a solurilor acide pentru a crește conținutul de calciu icircn plante și a reduce sensibilitatea
acestora
tratamente cu ORTIVA TOP ndash 1 lha ORTIVA OPTI ndash 20-25 lha TOPSIN M 500 SC ndash
17 lha BRAVO 500 SC ndash 15-2 lha GRISU ndash 101 lha Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de
pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză ORTIVA TOP ndash 7 zile ORTIVA OPTI ndash 20-25 ndash 3 zile TOPSIN M 500 SC
ndash 14 zile BRAVO 500 SC ndash 3 zile GRISU ndash 3 zile
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător Colletotrichum coccodes Wallr
IMPORTANT Botrytis cinerea atacă o gamă largă de plante Controlul chimic al bolii prin utilizarea
fungicidelor poate fi evitat prin fertilizare irigare și tehnici de tăiere adecvate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Colletotrichum coccodes Wallr
Denumire populară antracnoză
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome Organe atacate boala apare icircn toate fazele de vegetație pe toate organele aeriene forma cea mai
frecventă și mai gravă fiind cea de pe fructe
- pe fructe simptomele apar icircn momentul maturării sub forma unor pete mici de 2-4 mm icircn
diametru circulare umede cufundate de culoare mai icircnchisă decacirct țesutul sănătos
- pe măsură ce petele cresc icircn dimensiuni ajungacircnd pacircnă la 10 mm porțiunea centrală se
icircnnegrește ca urmare a dezvoltării miceliului ciupercii sub pielița fructului
- la suprafața țesuturilor atacate apar fructificațiile ciupercii (microscleroți și acervuli cu lagăre
de conidiofori și conidii) sub forma unor pustule de culoare brun-icircnchis
- adesea numeroase pete se dezvoltă icircn același timp pe fructe și acoperă porțiuni largi
determinacircnd putrezirea fructului
- pe frunze infecția este caracterizată prin leziuni mici circulare brune icircnconjurate de halouri
galbene
- rădăcinile infectate prezintă leziuni brune cu miniscleroți la suprafață și pot fi ușor decorticate
- plantele bolnave se pot smulge ușor din sol deoarece sistemul radicular este deteriorat
Antracnoza pe fructe de tomate (wwwhortcornelledu)
Mod de răspacircndire - patogenul este un colonizator al solului dar se conservă ușor și pe resturile vegetale
- ciuperca este capabilă să colonizeze cel puțin 68 de specii vegetale din 19 familii botanice icircn primul
racircnd legume din fam Solanaceae (ardei vinete cartof) și Cucurbitaceae (pepene) care pot juca rol de
gazde alternative sau contribuie la creșterea inoculului icircn sol Mai multe buruieni asigură aceeași
funcție Solanum dulcamara S Nigrum Abutilon theophrasti Amaranthus retroflexus Chenopodium
album Convolvulus arvensis Capsella bursa-pastoris
- ciuperca a fost găsită și icircn apa utilizată pentru culturile fără sol apă ce provenea din bazine de stocare
exterioare
- atacul poate avea loc la temperaturi icircntre 15-30degC iar sporularea pe fructe este optimă la 28degC
- perioadele ploioase și irigarea prin aspersiune favorizează antracnoza
- apa liberă pe fructe mai multe ore legată de frecvența precipitațiilor sau irigărilor crește puternic
incidența icircn cultură
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnlăturarea și distrugerea resturilor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol
recoltarea cacirct mai rapidă a fructelor sensibile la antracnoză
gestionarea irigării prin aspersie și favorizarea uscării foliajului
Măsuri curative
combatere chimică cu următoarele produse
- BRAVO 500 SC- 15- 2Lha
- VITRA 50 WP- 15-20 kgha
- ALCUPRAL 50 PU - 15-2 kgha
- CUPRENOX 50 - 15-2 kgha
- ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 375-5 kgha
- CUPERTINE SUPER ndash 35 kgha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de
pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
BRAVO 500 SC- 3 zile
VITRA 50 WP- 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp
ALCUPRAL 50 PU - 3 zile
CUPRENOX 50 - 3 zile
ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 3 zile
CUPERTINE SUPER ndash 3 zile icircn sere
IMPORTANT
Boala este considerată cea mai gravă amenințare icircn cazul fructele de tomate pentru
industrializare icircn numeroase zone de producție din lume Icircn aceste zone icircn absența
măsurilor de protecție pierderile pot atinge 70
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Didymella lycopersici Kleb
Denumire populară putrezirea coletului
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă tomate
Simptome o boală majoră icircn special a tomatelor din sere Sunt afectate toate părțile superioare ale
plantei tulpini frunze și fructe cu predilecție deosebită pe tulpini
- primele simptome apar la puțin timp după repicare icircn dreptul coletului sub formă de pete
cenușii-brune sau brune-negricioase Petele se extind de jur icircmprejurul coletului astfel icircn dreptul
acestei porțiuni atacate tulpina se subțiază țesuturile sunt cufundate zbacircrcite scoarța este
putrezită și crăpată și desprinsă parțial de partea lemnoasă Apariția putregaiului stopează
circulația sevei icircn tulpină cauză ce duce la veștejirea plantei și pieirea treptată Pe țesuturile
atacate se observă punctişoare mici negre care reprezintă picnidiile ciupercii Astfel de leziuni
pot apărea mai tacircrziu și pe partea superioară a tulpinii la subsoara frunzelor pe nervuri sau pe
pețioli datorate picnosporilor formați icircn zona coletului
- pe frunze atacul apare cacircnd umiditatea este excesivă frunzele inferioare se transformă icircn galben
și leziunile frunzelor sunt maro cu inele concentrice Icircn centrul petelor se observă puncte negre
mici (picnidiile ciupercii)
- infecția fructelor este rară icircn seră atacul pe fructe se observă icircn partea dinspre peduncul sub
formă de pete umede care se dezvoltă rapid icircn cercuri concentrice se brunifică și se adacircncesc
httpwwwalamycom
wwwbotanistiro
Mod de răspacircndire ciuperca iernează icircn resturile de plante rămase icircn sol putacircnd trăi ca saprofită Icircn
cazuri rare transmiterea bolii poate avea loc și prin semințe
Măsuri de management
Măsuri preventive
o dezinfecția amestecului de pămănt
o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă
o urmărirea umidității solului icircn perioada imediată a plantării
o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul
IMPORTANT
Semințele provenite din fructe bolnave pot găzdui organismul patogen fapt pentru care se
recomandă utilizarea de sămacircnță extrasă din fructe sănătoase
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Fulvia fulva (Cooke)
Denumire populară pătarea cafenie a frunzelor de tomate
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome se manifestă icircn special pe frunzele bătricircne de la baza plantei dar poate trece și pe tulpini și
pe fructele tinere icircn cazul unui atac puternic
Atacul icircncepe pe frunzele bazale apoi progresează și pe frunzele din etajele superioare
Pe partea superioară a frunzelor apar pete mici de culoare gălbuie care se măresc icircn diametru și devin
galbene
Pe partea inferioară a frunzelor icircn dreptul petelor apare un puf alb care devine cafeniu și icircn final brun-
violaceu format din conidioforii și conidiile ciupercii
Icircn condiții favorabile de mediu icircn cazul unor atacuri puternice petele confluează țesuturile atacate se
brunifică și se necrozează iar frunzele se usucă ceea ce determină debilitarea plantelor
Simptome produse pe frunze și fructe de tomate de ciuperca Fulvia fulva
Foto The Ohio State University OARDC Departament of Plant Pathology
Fructele sunt atacate mai rar dar icircn toate fazele de dezvoltare fiind afectate mai frecvent cele din etajul
superior la suprafață icircn jurul pedunculului apar pete de decolorare care se brunifică se adacircncesc icircn
pulpă apoi se extind și ocupă zone mari din fruct
Semințele infectate sunt mai icircnchise la culoare decacirct cele normale cu pete mici negricioase și hilul de
culoare neagră
Mod de răspacircndire ndash transmiterea patogenului de la un an la altul se realizează prin intermediul resturilor plantelor
infectate și semințe
ndash prin sporii ciupercii bdquoconidiirdquo ce se găsesc icircn praful depus pe elementele din seră sau solar
icircn și pe sol Foarte rezistente la uscăciune conidiile pot supraviețui icircn seră mai mult de un an icircn absența
gazdei sensibile
ndash temperaturile de 22 - 26 ordmC corelate cu umiditatea de peste 95
ndash lipsa aerisirii la care se adaugă și prezența picăturilor de apă pe frunze favorizează atacul ciupercii
ndash atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele cultivate icircn
cacircmp - prin sporii antrenați de curenții de aer picăturile de apă sau de unele insecte (musculița albă de seră-
Trialeurodes vaporariorum)
Măsuri de management
Măsuri preventive
ndash folosirea unor hibrizi cu rezistență genetică
ndash folosirea sistemelor de irigații prin picurare
ndash aerisirea corectă a solariilor și serelor sub 90
ndash curățarea frunzelor din partea inferioară a plantelor pentru o ventilație mai bună
ndash distrugerea totală a resturilor de plante infectate și dezinfectarea spațiului icircnchis de cultură
ndash utilizarea tehnologiei de mulcire pentru controlul umidității relative a aerului sub 90
Măsuri curative Icircncă de la primele simptome se recomandă combaterea chimică cu următoarele produse
- CIDELY TOP ndash 10 lha ( stadiul de 10 frunze) - ORTIVA 250 SC- 075lha-1 lha icircn funcție de gradul de infecție
Se aplică de la apariția primei inflorescențe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat
-BRAVO 500 SC - 15-2 lha
- ORTIVA TOP-1 lha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de
pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- CIDELY TOP 3 zile ORTIVA 250 SC 3zile BRAVO 500 SC 3 zile ORTIVA TOP 7 zile
IMPORTANT
Icircn spații protejate cu umiditate a aerului peste 85 poate produce pierderi de producție de
pacircnă la 25
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Fusarium spp
Denumire populară fuzarioza tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate
Simptome
La răsadurile bolnave se observă o scădere a turgescenței frunzelor iar icircn cele din urmă plăntuțele
se ofilesc și mor
La plantele mai avansate icircn vegetație primul simptom este icircngălbenirea de-a lungul marginilor
celor mai mature frunze cacircnd primele fructe sunt aproape de maturitate Icircngălbenirea este curacircnd urmată
de necrozarea și colapsul pețiolului frunzelor Simptomele se dezvoltă numai pe o singură parte a plantei
iar frunzuliţele de pe o singură parte a peţiolului se icircngălbenesc icircnaintea celor de pe cealaltă parte
Icircngălbenirea treptată afectează cea mai mare parte a foliajului şi este icircnsoţită de ofilirea plantei icircn cea mai
călduroasă parte a zilei Ofilirea devine mai accentuată de la zi la zi pacircnă cacircnd planta moare
Cacircnd sunt tinere (răsaduri) plantele afectate pot rămacircne pipernicite Unele plante se usucă icircncet
și pot rămacircne vii pacircnă la sfacircrșitul recoltării
La o verificare a bazei tulpinii se poate observa o brunificare a țesuturilor corticale la nivelul
solului sau la 10 ndash 30 cm mai sus iar secționarea longitudinală dezvăluie brunificarea xilemului Icircn urma
ploilor sau icircn timpul perioadelor cețoase ciuperca produce pe leziunile externe necrozate un miceliu
abundent de culoare roz
Infecţia la fructe apare ocazional şi poate fi detectată icircn ţesuturile vasculare din fruct unde apar
modificări de culoare
Icircngălbenire și ofilire Simptome la baza tulpinii Secțiune longitudinală
Foto The Ohio State University Foto Dan Egel Plant and Pest Diagnostic Laboratory
Mod de răspacircndire Fusarium spp este răspacircndită prin sămacircnță sol răsaduri infectate sau prin solul infectat aderent la
rădacinile răsadurilor vacircnt și apa care poartă sol infectat De asemenea echipamentele de lucru
vehiculele uneltele utilizate contaminate reprezintă tot atacirctea moduri de răspacircndire a ciupercii
Pe distanțe mari infecția este propagată de semințe și răsaduri infectate
Icircn sere sporii ciupercii se găsesc icircn stratul de mulci dintre racircndurile de tomate și pe plantele
putrezite aruncate la gunoi icircn apropierea spațiilor protejate Icircn mod frecvent sunt găsiți spori icircn aerul
infectat din sere și de asemenea o mare concentrație de clamidospori din sol servesc drept sursă de
infecție
Ciuperca pătrunde prin rănile din rădăcini iar dezvoltarea acesteia este favorizată de o temperatură
a solului și a aerului de 28degC temperatura optimă de creștere a plantelor fertilizarea icircn concentrații
scăzute de azot şi fosfor și ridicate de potasiu de pH-ul scăzut al solului de intensitatea mică a luminii
Virulența patogenului este intensificată de micronutrienți fosfor și ioni de amoniu și este diminuată de
nitrați
Simptom pe frunze Simptom pe fructe
Foto University of Connecticut (wwwbritannicacom)
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea la plantare a unui răsad sănatos și rezistent la Fusarium spp
sterilizarea solului cu vapori de apă supraicircncălziți
fertilizarea cu nitrat de calciu creșterea pH-ului solului pacircnă la 65 ndash 70
evitarea irigării icircn exces (inundarea) evitarea utilizării pentru irigare a apei din canale sau iazuri
deoarece poate fi contaminată cu acest patogen
rotația culturilor la 4 ani nu elimină patogenul icircnsă reduce semnificativ pierderile
combaterea buruienilor
Măsuri curative
sterilizarea chimică a solului cu două săptămacircni icircnainte de transplantare
combatere chimică cu TOPSIN M 500 SC- 17 Lha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză
-TOPSIN M 500 SC ndash 14 zile
IMPORTANT
Fusarium spp atacă o gamă largă de plante
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Leveillula taurica (Lev) Arnaud
Denumire populară făinare
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome organe atacate toate organele aeriene ale plantei dar icircn special pe frunze
- primele simptome ale atacului se observă sub forma unor pete de decolorare (gălbui) vizibile
mai ales pe fața superioară a frunzelor de formă neregulată de 2-9 mm diametru
- icircn condiții favorabile dezvoltării bolii apar un număr mare de pete (peste 30) care confluează
și acoperă porțiuni icircntinse din limb (pacircnă la 4 cm lungime și 1 cm lățime)
- pe fața inferioară a limbului icircn dreptul petelor se formează o eflorescență cenușie-albicioasă
formată din conidioforii și conidiile ciupercii
- frunzele puternic infectate mor dar rareori cad de pe plantă
Atacul ciupercii pe frunze de tomate
Image Ontario Crop IPM- Franța Image sanayidomatesiblogspotcom
(httpwwwalamycom)
Mod de răspacircndire conidiile ciupercii Leveillula taurica pot germina icircntr-un interval de temperatură de la 10 la
35degC iar icircn condiții de seră infecția este favorizată de temperaturi sub 30degC
odată infecția instalată temperaturile peste 30degC accelerează dezvoltarea bolii și moartea
frunzelor atacate
icircn zonele cu temperaturi ridicate icircn timpul zilei se produce infecția cu această ciupercă chiar
dacă nopțile sunt răcoroase
atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele
cultivate icircn cacircmp
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol
Măsuri curative -combatere chimică cu
- TOPAS 100 EC ndash 05 lha
- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)
- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie
Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat
- REFLECT ndash 10 lha ndash se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă la coacerea deplină
a fructelor
- MYCLOFIL ndash 40-60 ml100 l apă icircn timpul vegetaţie de la prima apariţie la 7 ndash 10 zile
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- TOPAS 100 EC - 3 zile
- CIDELY TOP - 3 zile
- ORTIVA 250 SC - 3 zile
- REFLECT - 1 zi
- MYCLOFIL - 3 zile
IMPORTANT
Se poate confunda cu atacul ciupercii Cladosporium fulvum (Fulvia fulva)
Poate ataca și alte specii ceapă usturoi ardei vinete bumbac
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Septoria lycopersici Speg
Denumire populară boala petelor albe
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome Organe atacate icircn special frunzele
- primele simptome ale bolii apar icircn răsadnițe pe cotiledoane sau pe frunzulițe sub forma
unor pete circulare de 1-4 mm diametru bine delimitate la icircnceput de culoare brun-gălbuie
iar mai tacircrziu albicioase
- icircn dreptul petelor pe ambele fețe ale frunzelor apar punctișoare negre (picnidiile ciupercii)
- icircn cacircmp boala se manifestă prin simptome asemănătoare cu cele din răsadnițe cu
deosebirea că petele rămacircn de culoare brun-gălbuie sau brun-cenușie
- de obicei atacul icircncepe pe frunzele de la bază și progresează spre vacircrf
- frunzele puternic atacate se brunifică se usucă și cad plantele rămacircnacircnd doar cu cacircteva
frunze tinere icircn partea de la vacircrf
Fig1 şi 2- Atacul ciupercii pe frunze de tomate ( wwwmissouribotanicalgardenorg www agndsuedu)
Fig 3 ndash Picnidiile ciupercii dezvoltate pe frunze Fig 4- Sporii ciupercii ieșiți sub formă de ciri din picnidii
vegetablemdonlineppathcornelledu Photos courtesy of TA Zitter Cornell University Ithaca NY
Mod de răspacircndire - transmiterea patogenului se realizează prin picnidii sau miceliu din resturile infectate
- sporii ciupercii sunt icircmprăștiați de la o plantă la alta prin apa de ploaie irigații curenți de aer sau
insecte
- temperaturile icircntre 20-25degC sunt optime pentru infecție
- perioadele lungi cu temperaturi crescute și umiditate mare icircn aer și pe frunze constituie condițiile
ideale pentru dezvoltarea bolii și răspacircndirea ciupercii
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol
IMPORTANT
Pierderile pot atinge 20-80 din producție icircn anii ploioși și icircn cazul culturilor netratate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Phytophthora parasitica Dast
Denumire populară putregaiul coletului sau mana de sol a tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă specie polifagă atacă tomate fasole ceapă vinete ardei pepeni galbeni și verzi
Simptome icircn funcție de faza de vegetație și de organul atacat (rădăcini tulpini fructe) boala se
manifestă prin simptome diferite
- pe răsad icircn faza de 4-6 frunze boala apare icircn dreptul coletului observacircnd o ușoară gacirctuire și
icircnmuiere a țesuturilor urmate de căderea răsadului
- pe rădăcini atacul se icircntacirclnește sub formă de putregai uscat țesuturile fiind de culoare brună ndash
albicioasă
- pe tulpini se manifestă prin apariția icircn dreptul coletului a unor pete verde icircnchis la icircnceput
apoase apoi brune ce se extind și cuprind tulpina de jur icircmprejur 10-15 cm deasupra pămacircntului
Plantele atacate se ofilesc și pier Țesuturile din dreptul petelor putrezesc și se acoperă cu un puf
albicios
- pe fructe apare o pată cenușie-brunie cu marginile nedefinite de formă neregulată cu suprafața
umedă zonată concentric la icircnceput pe partea fructului care vine icircn atingere cu pămacircntul apoi se
extinde cuprinzacircnd fructul icircn icircntregime de cele mai multe ori Icircn condiții de umiditate ridicată pe
suprafața țesuturilor atacate apare un puf albicios (conidioforii și conidiile ciuperci)
Mod de răspacircndire
Ciuperca Phytophthora parasitica rezistă icircn sol de la un an la altul sub forma de oospori dar
poate fi prezentă 5-10 ani icircn sol) Un rol icircnsemnat icircn dezvoltarea ciupercii icircl joacă umiditatea
atmosferică peste 90 cacirct şi temperatura ciuperca dezvoltacircndu-se icircntre 127 şi 35ordmC
temperatura optimă variind icircntre 238 şi 30 ordmC
Măsuri de management
Măsuri preventive
o dezinfecția amestecului de pămănt
o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă
o controlul umidității solului icircn perioada imediată a plantării
o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul
httpwwwbotanistiiro httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests
Osu-The Ohio University
IMPORTANT Intensitatea atacului este influențată icircn mare măsură de umiditatea solului icircn perioada
imediată plantării fiind necesar ca udarea să se facă icircn reprize cu cantități reduse de apă
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Phytophthora infestans (Mont) de By
Denumire populară mana tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate cartof
Simptome atacul se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor (frunze tulpini flori și
fructe)
- pe frunzele bazale sub formă de pete circulare sau de formă neregulată la icircnceput de culoare
verde-galbuie cu aspect umed devin apoi cenușii-brunii icircnconjurate de o zonă icircngustă
decolorată Petele se măresc confluează și pot acoperi icircntreaga suprafață a foliolelor atunci cacircnd
condițiile sunt favorabile dezvoltării bolii
Icircn dreptul petelor pe partea inferioară a frunzelor se observă un puf fin albicios ce
reprezintă fructificațiile ciupercii conidiofori cu conidii După cacircteva zile frunzele atacate se
usucă sau putrezesc
- pe fructe infecția icircncepe din primele faze de dezvoltare pacircnă aproape de maturare Pe fructe
apar pete mici de formă neregulată ușor cufundate icircn pulpă la icircnceput de culoare verde ndash
măslinie după care icircn scurt timp devin măsliniu icircnchis Cacircnd umiditatea este ridicată la fel și pe
frunze icircn dreptul petelor apare un puf albicios Fructele bolnave se desprind și cad prematur
urmare a putrezirii pedunculului
- pe tulpini atacul se manifestă sub forma unor pete mici ovale cenușii-brunii care se măresc și
icircnconjoară tulpina Tulpinile putrezesc și se rup
Fig 1 Fructe atacate Fig 2 Simptome pe tulpină şi frunze
(httpscommonswikimediaorg)
Mod de răspacircndire
Transmiterea de la un an la altul se realizează prin semințe infectate resturi de plante rămase
peste iarna unde patogenul rezistă Icircn perioadele calde și uscate ciuperca rămacircne viabilă icircn
țesuturile frunzelor inferioare și icircn leziunile de pe tulpini iar cacircnd vremea redevine favorabilă
ciuperca se reproduce din nou
La tomate mana apare mai tacircrziu cu 12-15 zile decacirct la cartof și anume icircn a doua decadă a lunii
iulie
Măsuri de management
Măsuri preventive
o asolament rațional
o evitarea cultivării tomatelor icircn vecinătatea cartofilor
o evitarea recoltării semințelor din fructele atacate
o adunarea și distrugerea resturilor de plante
o schimbarea sau dezinfectarea termicăchimică a pămacircntului
o cultivarea de soiuri rezistente la mană
o administrarea de icircngrășăminte minerale mai ales potasiu care intensifică rezistența
plantelor
Măsuri curative - combatere chimică cu următoarele produse REVUS 250 SC ndash 06 lha REVUS TOP -06 lha
PREVICUR ENERGY ndash 3 l ha se aplică la sol prin picurare ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1
lha icircn funcţie de gradul de infecţie
Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat
CYCLO-R Liquido ndash 24 -40 lha la icircnceputul icircnfloritului BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha
VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha RANMAN TOP ndash 050 lha AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă
ORTIVA TOP ndash 1 l ha ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha CUPROXATE FLOWABLE ndash 53 l ha
de la prima frunză pacircnă la coacere OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de
icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă
3-5 lmp
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză REVUS 250 SC 3 zile REVUS TOP 3 zile PREVICUR ENERGY 3 zile
ORTIVA 250 SC 3 zile CYCLO-R Liquido 28 zile BRAVO 500 SC 3 zile VITRA 50 WP 3
zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp RANMAN TOP 3 zile AZBANY 3 zile ORTIVA TOP 7 zile
ORTIVA OPTI 3 zile CUPROXATE FLOWABLE 3 zile pentru consum 8 zile pentru
industrializare OMIX - nu este necesar
IMPORTANT
Atacul produs de Phytophthora infestans pe fructe poate fi confundat cu cel produs de
Phytophthora parasitica Deosebirea constă specia Phytophthora infestans produce pete cu
suprafața neregulat reliefată al caror punct de plecare este de obicei icircn vecinătatea caliciului
icircn timp ce petele cauzate de Phytophthora parasitica sunt situate pe partea inferioară a
fructului apar zonate și au o evoluție mai rapidă
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pythium ultimum Trow
Denumire populară căderea și putrezirea plăntuțelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă se icircntacirclneşte frecvent la tomate
Simptome pe plantuțele răsărite din teren infectat se observă icircn zona bazală a tulpiniței o
brunificare a țesuturilor brunificare care se extinde icircn sus pe tulpină cacirct și pe rădăcină icircn jos Icircn
zona atacată tulpinițele se subțiază planta se veștejește se zbacircrceşte cade la pămacircnt unde va
putrezi icircn icircntregime
Simptomele pot apare icircn vetre și se extind rapid atunci cacircnd temperatura este cuprinsă icircntre 20-
30 degși umiditatea este peste 90
La suprafața solului se poate observa prezența unui strat fin de miceliu de culoare albă care se
extinde icircn timp Atunci cacircnd infecția solului este puternică plantele nu mai răsar deoarece
putrezesc pacircnă la ieșirea lor la suprafață
http wwwbotanistiiro
Mod de răspacircndire
Ciuperca Pythium ultimum se transmite de la un an la altul prin sporii de rezistență din sol iar icircn
perioada de vegetație transmiterea ciupercii de la o plantă la alta se realizează prin sporii duși de
apa din sol
Măsuri de management
Măsuri preventive -perioada critică a bolii se limitează la stadiul de plăntuțe fapt pentru care măsurile preventive
trebuie să asigure protecția răsadurilor de infecții pacircnă la transplatarea lor icircn cultură avacircnd icircn
vedere următoarele
- dezinfectarea amestecului de pămacircnt din răsadniță (termic sau chimic) sau icircnlocuirea lui cu
pămacircnt necontaminat
- dezinfectarea tocurilor răsadnițelor și uneltelor
- evitarea excesului de umezeală
- asigurarea unei bune aerisiri a plantelor
Măsuri curative - combatere chimică cu produsul OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de
icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă
3-5 lmp
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- OMIX - Nu este necesar
IMPORTANT
Ciuperca se icircntacirclnește la toate răsadurile de legume
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismelor dăunătoare
Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold
Verticillium dahliae Kleb
Denumire populară veștejirea verticiliană
Statut nu sunt organisme dăunătoare de carantină ambele specii sunt prezente icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate
Simptome ofilirea tomatelor datorată acestor ciuperci poate fi ușor confundată cu ofilirea
provocată de speciile de Fusarium sau de alte ciuperci care produc ofiliri la plante Uneori
simptomele pot fi atacirct de subtile icircncacirct duc cu gacircndul la probleme abiotice cum ar fi irigarea
insuficientă
Adesea primul indiciu de infecție cu Verticillium este ofilirea plantelor icircn timpul zilei
Plantele manifestă o ofilire ușoară spre moderată icircn cea mai călduroasă parte a zilei dar icircși revin icircn
timpul nopții Pe măsură ce boala avansează pe frunzele tinere se dezvoltă unele decolorări
marginale sau icircntre nervuri Pe aceste frunze se pot manifesta de asemenea leziuni caracteristice
icircn forma literei ldquoVrdquo unde apar icircngălbeniri icircn formă de evantai icircngustacircndu-se aproape de marginile
frunzei Dacă se efectuează o secțiune longitudinală prin tulpina unei plante infectate icircn special icircn
partea de jos a plantei se poate observa o brunificare vasculară a tulpinii Nu există nicio
brunificare vasculară a pețiolilor sau a măduvei
Veștejirea verticiliană ndash secțiune prin tulpină simptome pe frunze
Foto A Testen The Ohio State University Vegnet Newsletter
Plante de tomate infectate Foto CORNELL University Vegetable MD Online Department of Plant Pathology
Ithaca
Mod de răspacircndire Infecția se răspacircndește cu ajutorul solului infectat iar de la o plantă la alta cu ajutorul apei
de irigat și se produce de obicei icircn urma rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării icircn timpul formării
rădăcinilor secundare sau icircn urma rănilor provocate de nematozi
Microscleroții ciupercii V dahliae din sol icircși păstrează capacitatea de infecție pacircnă la 8 ani
și se dezvoltă cel mai bine la o temperatură cuprinsă icircntre 10-20degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
cultivarea soiurilor rezistente
sterilizarea solului pe o adacircncime cacirct mai mare utilizacircndu-se produse cu spectru larg
fumigarea
icircndepărtarea și distrugerea plantelor și a resturilor infectate pentru a limita conținutul de inocul
din sol
distrugerea buruienilor
evitarea rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării răsadurilor și formării rădăcinilor secundare
efectuarea unei rotații de cel puțin 4 ani
asigurarea unui drenaj eficient al apei de irigare
Măsuri curative tratamente cu biopreparatul Trichodermin 2 sau Binab T Seppic
222Bacterii
1 Pseudomonas corugata Roberts amp Scarlett - necroza măduvei tomatelor
2 Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie - pătarea pustulară
a tomatelor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pseudomonas corrugata Roberts amp Scarlett
Denumire populară necroza măduvei tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă speciile afectate sunt Solanum lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) -
doar rar și icircn zone unde necrozarea măduvei tomatelor a fost endemică icircn acel an
Chrysanthemum morifolium (crizantemă) Geranium sp (priboi)
Simptome Necroza măduvei tomatelor este o boală a plantelor mature Primul simptom al bolii
apare de obicei sub forma unei cloroze la cele mai tinere frunze ale plantelor la care fructele din
prima inflorescenţă sunt complet dezvoltate dar icircncă verzi
- icircn cazurile grave decolorarea (fig 1) afectează icircntreaga jumătate superioară a plantei
care icircşi pierde turgescenţa şi apoi se devitalizează apar leziuni brun-icircnchis pacircnă la negre pe
suprafaţa tulpinilor (uneori pacircnă la 30 cm lungime) tulpina este aproape icircn icircntregime distrusă iar
măduva este vizibilă icircn zona afectată apare uneori un exsudat vacircscos albicios şi tulbure care
se prelinge pe tulpină plantele afectate se devitalizează şi mor sau pot continua să crească foarte
icircncet icircn secţiune longitudinală prin tulpină icircn regiunea leziunii externe cavitatea măduvei este
scobită şi adesea cu un aspect deşirat spre marginile leziunii (fig 2) Dincolo de leziune măduva
are culoare brună icircnchis pacircnă la neagră şi este hidrozată dar nu moale cu marginile bine
delimitate
- icircn cazurile mai puţin grave - după apariţia simptomelor iniţiale constacircnd din
decolorarea frunzelor superioare şi uneori leziuni externe pe tulpină plantele care supravieţuiesc
continuă să crească normal fără să mai prezinte simptome interne sau externe şi adeseori dau o
recoltă bună
- la plantele fără leziuni externe măduva este colorată şi pot să apară sau nu scobituri ale
cavităţii iar sistemul vascular poate să fie brunificat apare necroza şi colorarea icircn brun a
măduvei care se extind deseori icircn tulpină de la nivelul solului pacircnă aproape de vacircrful de creştere
icircn pedunculi pacircnă la fruct şi icircn rahisul frunzelor cacircnd se detaşează una din frunzele inferioare
din leziuni se scurge un exsudat vacircscos de culoare alb-murdar
Icircn culturile mai bătracircne plantele care au fost infectate pot fi recunoscute după dezvoltarea
bogată a rădăcinilor adventive pe tulpină (fig 3) icircn porţiunea icircn care măduva a fost afectată
Uneori plantele pot să-şi revină diametrul tulpinii nou crescute fiind considerabil mai mic
Icircn cazul unui atac foarte puternic icircn prima săptămacircnă patogenul poate fi izolat uşor din
ţesutul de la marginea leziunii timp icircn care numeroase plante manifestă simptome tipice de
boală Icircn următoarele două săptămacircni mult mai puţine plante dezvoltă simptome iar din plantele
care iniţial au prezentat simptome patogenul nu mai poate fi izolat Plantele care şi-au revenit de
pe urma atacului pot creşte şi da o recoltă normală deşi pe o mare parte a tulpinii cavitatea
măduvei este scobită iar măduva este distrusă
Fig 1 Simptom de cloroză Fig 2 Secţiune longitudinală prin tulpină Fig 3 Rădăcini adventive (httpephytiainrafr) (httpswwwplantwiseorg) (httpsagumassedu)
Mod de răspacircndire
Patogenul supravieţuieşte icircn rezervoarele şi conductele pentru apa de irigare de la serele
afectate de boală şi există probabilitatea să se găsească şi icircn sol Este posibil că răspacircndirea
bacteriei să se realizeze cel puţin parţial pe parcursul lucrărilor din perioada de vegetaţie prin
uneltele folosite
Nu s-a putut pune icircn evidenţă calea prin care patogenul penetrează icircn plantă
Măsuri de management
Măsuri preventive
- respectarea strictă a măsurilor de igienă fitosanitară
- evitarea factorilor care favorizează atacul (icircn special adaosul prea mare de icircngrăşăminte azotate
a variaţiilor bruşte de temperatură şi a temperaturilor prea scăzute din timpul nopţii)
- icircnaintea transplantării răsadurilor este necesar ca solul să fie tratat cu vapori de apă iar
seminţele folosite să fie dezinfectate
- dezinfectarea conductelor de apă a uneltelor şi a macircinilor
- icircn timpul lucrărilor de copilit şi legat se va asigura dezinfectarea periodică a macircinilor
muncitorilor şi a conductelor de apă
- scoaterea plantelor bolnave din spaţiile protejate şi arderea acestora
IMPORTANT
Deși această bacterioză poate provoca distrugerea totală a unor plante ea are și un caracter
reversibil plantele slab afectate se pot recupera icircn condiții de producție favorabile (vreme
icircnsorită așadar o mai bună luminozitate icircn sere reducerea umidităţii aerului) Icircn unele
cazuri boala poate trece chiar neobservată
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie 1978 Denumire populară pătarea pustulară a tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei)
Simptome
Organe atacate frunze fructe verzi pețioli și tulpină
- pe frunze apar la icircnceput pete mici hidrozate cu margini distincte de 1 mm diametru
- icircn timp petele devin brun-negre ușor icircnalțate la centru iar icircn cazul unei densități mari
petele confluează formacircnd benzi de țesuturi necrotice icircnconjurate de țesut clorozat
- frecvent apar orificii icircn centrul leziunilor de pe frunzele tinere iar frunzele mai bătracircne
capătă un aspect zdrențuit
- pe fructe apar pete necrotice cu dimensiuni variind de la un punct abia vizibil pacircnă la 1
mm diametru icircnconjurate de un verde mai intens decacirct restul fructului petele fiind
proeminente
- leziunile de pe fructe pot conflua formacircnd areale crustoase care pot acoperi un sfert sau
chiar mai mult din suprafața fructului
- infecția icircn stadiul de corolă deschisă determină pierderi semnificative asupra producției
icircnsă sensibilitatea fructelor este maximă pacircnă cacircnd acestea ajung la un stadiu de 3 cm
diametru
- atacă numai fructele verzi niciodată pe cele coapte (datorită pH-ului fructului care este
aproape neutru la fructul tacircnar și acid la fructele coapte)
- pe pețioli și pe tulpină apar pete brun-negre cu diametrul de aproximativ 1 mm care pot
conflua formacircnd zone neregulate la icircnceput hidrozate dar care nu ajung pacircnă la țesutul
vascular
- pagubele sunt datorate atacului pe fructe chiar dacă leziunile sunt mici puțin profunde și
nu la fel de frecvente ca la alte boli produse de bacterii
- fructele pătate sunt declasate atacirct pentru consumul icircn stare proaspată cacirct și pentru
industrializare
Fig 1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze
httpwwwagrobestgrupcom httpswwwforestryimagesorg
Mod de răspacircndire - bacteria se transmite prin semințe fiind aderentă la suprafața acesteia ea nefiind icircnsă pusă icircn
evidență și icircn interiorul acestora
- de asemenea frunzele plantelor bolnave icircngropate icircn sol sunt o sursă importanta de inocul
durata de supraviețuire a bacteriei icircn sol depinzacircnd de umiditatea și temperatura lui ea fiind mai
mare icircn solurile acide reci și cu apă stagnantă
- ploile puternice icircnsoțite de vacircnt favorizează răspacircndirea bolii icircn cacircmp
- s-a observat că viabilitatea bacteriilor este inhibată la concentrațiile mari de substanțe nutritive
Măsuri de management
Măsuri preventive
folosirea soiurilor rezistente sau tolerante este considerată metoda cea mai bună de protecție
față de Pseudomonas syringae pv tomato
utilizarea de semințe sănătoase la obținerea răsadurilor
icircmbăierea semințelor icircn apă 30 de minute la 56degC după un tratament prealabil cu soluție de
fosfat trisodic 1
aerisirea serelor și solariilor dimineața și seara folosirea de folie anticondens rotația culturilor
dezinfecția echipamentelor și uneltelor folosite la lucrările manuale și mecanice
icircnlăturarea și distrugerea plantelor infectate a fructelor si frunzelor infectate și căzute pe sol
Măsuri curative- combatere chimică cu urmatoarele produse
- CURENOX 50 ndash 15-2 Kg ha
- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo ndash 375-5 Kg ha
- CUPERTINE SUPER ndash 35 Kg ha
- ALCUPRAL 50 PU ndash 15-2 Kg ha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- CURENOX 50 - 3 zile
- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo - 3 zile
- CUPERTINE SUPER - 3 zile icircn seră 10 zile icircn cacircmp
- ALCUPRAL 50 PU - 3 zile
IMPORTANT Tomatele sunt o specie importantă de legume sensibilă la Pseudomonas syringae pv
tomato boală care face pagube icircnsemnate icircn țările cultivatoare
223 Virusuri
1 Pepino mosaic virus (PepMV) -virusul mozaicului la Solanum muricatum
2 Tomato bushy stunt virus ( TBSV)-virusul piticirii tufoase a tomatelor
3 Tomato mosaic virus (ToMV ) -mozaicul tomatelor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pepino mosaic virus (PepMV)
Denumire populară virusul mozaicului la Solanum muricatum
Statut reglementat prin Decizia Comisiei Europene 2004200EC absent icircn Romacircnia prezent icircn
Africa America Asia și Europa (Austria Belgia Bulgaria Cipru Danemarca Franța Germania
Grecia Ungaria Irlanda Italia Lituania Olanda Polonia Spania Elveția Turcia Ucraina
Marea Britanie)
Plante gazdă solanaceele (Solanum lycopersicum Solanum muricatum Solanum melongena
Solanum tuberosum) busuiocul (Ocimum basilicum) specii din flora spontană (Amaranthus sp
Chenopodium sp Convolvulus sp Sonchus sp Malva parviflora etc)
Simptomele sunt variate icircn funcție de tulpina virală soi și condițiile climatice
- icircntreaga planta infectată este piticită
- frunzele sunt distorsionate şi prezintă mozaicuri cloroze şi bășicări
- primul semn de infecție este apariţia pe frunze a unor porțiuni mai deschise la culoare sub
forma unor pete clorotice unghiulare (cu vacircrful ascuțit)
- pe sepale și tulpini se observă striațiuni verzi
- pe fructe se observă porțiuni mai deschise la culoare care dau un aspect mozaicat
Simptome pe frunze (httpsgdeppoint)
Simptome pe fructe (httpsgdeppoint)
Biologie
virionii se găsesc la suprafața celulelor foliare infectate
Mod de răspacircndire
prin sămacircnță contaminată la exterior provenită de la plante infectate
prin contactul plantelor sănătoase cu plantele bolnave
cu obiectele contaminate pe care virusul rezistă timp icircndelungat icircn resturile de rădăcini
virusul rămacircne activ 31 zile pe suprafețele de sticlă rămicircne activ 14 zile
Măsuri de management
Măsuri preventive
respectarea regulior de carantină la importul de fructe semințe răsaduri din țările
contaminate
utilizarea de sămacircnță liberă de virus
examinarea plantelor cu privire la prezența atacului
eliminarea atentă a plantelor suspecte și aplicarea unor măsuri adecvate icircn cazul apariției
bolii
decontaminarea serelor utilajelor uneltelor și a semințelor cu dezinfectanți eficienți
IMPORTANT Boala este deosebit de gravă reducacircnd cantitatea și calitatea producției pierderile de
recoltă fiind apreciate la 15-80
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tomato bushy stunt virus (TBSV)
Denumire populară virusul piticirii tufoase a tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină a fost descris prima dată icircn Anglia la
Lycopersicon esculentum şi icircn prezent este răspacircndit icircn Argentina Maroc Tunisia Regatul Unit
al Marii Britanii SUA (California) Canada Germania Franţa Italia Portugalia şi alte ţări
Plante gazdă tomate (Lycopersicum esculentum) ardei (Capsicum annuum) vinete (Solanum
melongena) dar şi plante ornamentale buruieni etc
Simptome - pete inele şi linii clorotice care se necrozează pe frunze
- frunzele tinere au o culoare galbenă pală şi sunt puternic deformate
- creştere stufoasă ca urmare a formării unui număr mare de lăstari laterali slab dezvoltaţi
- plantele infectate icircşi icircncetează creşterea vacircrful de creștere fiind adesea necrozat
- pe fructe pete marmorări sau formaţiuni inelare mai icircnchise la culoare fructe mici puţine
Fig 1 Atac pe frunze Fig 2 Atac pe fructe
(httpwwwdpvwebnet) (httpgardenerwikiacom)
Biologie şi mod de răspacircndire virusul se transmite prin sol şi este preluat de plante prin
intermediul sistemului radicular şi icircn proporţie redusă prin sămacircnţă
Măsuri de management
Măsuri preventive
eliminarea plantelor infectate
cultivarea terenului cu plante rezistente la acest virus
selectarea exemplarelor sănătoase pentru icircnmulţire vegetativă
Măsuri curative icircn cazul soiurilor total infectate obţinerea de clone libere de virus prin
termoterapie dezinfectarea solului prin tratament termic
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tomato mosaic virus (ToMV)
Denumire populară virusul mozaicului tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate (Solanum lycopersicum) vinete (Solanum melongena) degețel lacircnos
(Digitalis lanata)
Simptomele sunt diferite icircn funcție de condițiile de mediu vacircrsta plantei la momentul infectării
tulpina virusului
Pe frunze
- simptome de tip mozaical caracterizate prin pete clorotice sau gălbui de forme și
mărimi diferite răspacircndite pe toată suprafața limbului frunzei
- distorsionarea frunzelor la plantele tinere aflate icircn stadiul de răsad caracterizată prin
creșterea neregulată și anormală a unor foliole mai tacircrziu cea mai mare parte a
suprafeței limbului fiind redusă pacircnă la nervura principală
- o altă tulpină a virusului mozaicul acuba manifestă decolorări internervuriene de
culoare galbenă pal sau alburie icircn cadrul petelor gălbui se observă uneori insule de
culoare normală
Pe fructe
- pete maronii pe suprafața fructelor
- necrozarea vaselor peretelui celular
- diminuarea creșterii plantelor și scăderea producției
Atac pe frunze (http wwwcreative-diagnosticscom tratat de virologie vegetală III Pop pg 111)
Atac pe fructe (http wwwavrdcorg)
Mod de răspacircndire
- sămacircnță contaminată virusul nu se găsește icircn embrion ci la suprafața semințelor sau icircn
endosperm infectarea noilor plăntuțe avacircnd loc la germinarea sau transplantarea acestora
- contactul dintre plantele sănătoase și bolnave
- resturile vegetale rămase icircn sol din anul precedent
- unelte și macircinile contaminate ale lucrătorilor din sere și solarii
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircn sere și icircn cacircmp după icircncheierea ciclului de producție se vor aduna și arde toate resturile
culturii precedente
tratarea semințelor icircnainte de plantare prin
o tratament termic sămacircnța fiind menținută 4-6 ore la 58degC (umiditate 10) și apoi 24 ore
la 80degC (umiditate 5)
o menținerea semințelor icircntr-un termostat obișnuit respectiv 3 zile la 70degC
icircnsămacircnțarea se va face icircn amestec de pămacircnt proaspăt
răsadul se va feri de infecțiile accidentale
la plantare se vor elimina toate exemplarele infectate care se recunosc printr-o mozaicare
difuză și o dințare accentuată neregulată a marginii limbului
respectarea rotației culturilor (soiurile susceptibile să nu fie cultivate doi ani consecutiv pe
aceiași suprafață)
cultivarea soiurilor rezistente la acest virus
IMPORTANT
Simptomele sunt asemănătoare cu cele produse de Tobacco mosaic virus cele două
virusuri fiind foarte greu de diferențiat pe baza simptomelor
224 Insecte acarieni
1 Aculops lycopersici Tryon - acarianul tomatelor
2 Aphis gossypii Glover - păduchele castraveţilor
3 Aulacorthum solani (Kaltenbach) - păduchele pătat al cartofului 4 Autographa gamma (L) ndash buha gamma
5 Chromatomyia horticola Goureau ndash musculiţa minieră a mazării
6 Frankliniella occidentalis (Pergande) ndash tripsul californian
7 Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute) ndash tripsul plantelor de seră
8 Lacanobia oleracea L ndash molia tomatelor
9 Liriomyza bryoniae (Kaltenbach) ndash musculiţa minieră a frunzelor de tomate 10 Macrosiphon euphorbiae Thomas ndash păduchele dungat al cartofului
11 Myzodes persicae Sulz - păduchele verde al piersicului
12 Myzus ornatus Laing ndash păduchele păstacircrnacului
13 Nezara viridula L ndash ploşniţa verde a legumelor
14 Poliphagotarsonemus latus Banks ndash păianjenul lat
15 Spodoptera exigua (Huumlbner) ndash buha cucurbitaceelor
16 Tetranychus urticae Koch - păianjenul roşu comun
17 Thrips tabaci Lind ndash tripsul tutunului
18 Trialeurodes vaporariorum Cockerell ndash musculiţa albă de seră
19 Tuta absoluta Meyrick- molia minieră a frunzelor
Fișa măsurilor privind managementul integrat al
organismului dăunător
Aculops lycopersici (Tryon) Denumire populară acarianul tomatelor acarianul de bronz al tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă este cel mai adesea semnalat ca organism dăunător al tomatelor dar poate dăuna
un spectru larg de Solanaceae incluzacircnd și specii ornamentale
Descriere corpul este fusiform robust de 150-200 microm culoarea variază de la alb la gălbui pacircnă
la portocaliu (fig 1) Corpul are o serie de anule evidente icircntre tergite și sternite Au numai două
perechi de picioare cu structură caracteristică a ghearei Datorită dimensiunilor reduse nu sunt
vizibili cu ochiul liber pe plante fiind puşi icircn evidenţă doar cu lupa sau la stereomicroscop
Fig 1 Adulți Aculops lycopersici Fig 2 Frunze atacate
(httpswwwagrolinkcombrculturasproblemaacaro-do-brozeamento_492html)
Simptome infestarea tomatelor icircncepe de la frunzele bazale care se brunifică şi se veştejesc
Odată cu dezvoltarea populației dăunătorului infestarea urcă spre vacircrful plantelor care se usucă
Hrănirea acarianului pe frunze inflorescențe și fructele tinere de tomate cauzează icircncrețirea și
necrozarea frunzelor căderea florilor ruginirea fructelor și icircn final moartea plantelor (fig 2) Icircn
urma hrănirii este redusă rata fotosintezei la plante datorită afectării celulelor şi icircncetinirii
schimburilor de gaze de la nivelul frunzelor
Biologie icircn sere sursele de infestare a plantelor tinere sunt populațiile de acarieni
supraviețuitoare pe resturile culturilor anterioare infestate sau acarieni nou introduși odată cu
răsadurile Ciclul biologic este complet icircn aproximativ 7 zile icircn condiţii optime la 21-25degC şi
30 umiditate atmosferică icircntr-un ciclu de vegetaţie dezvoltacircndu-se pacircnă la şapte generaţii
Femelele trăiesc cacircteva săptămacircni şi depun pacircnă la 50 de ouă Din ouăle fertilizate apar masculi
şi femele icircn timp ce din ouăle nefertilizate apar doar masculi
Măsuri de management
Măsuri preventive
monitorizarea prezenţei dăunătorului este esenţială recomandacircndu-se inspectarea
plantelor pentru depistarea frunzelor cu aspect bronzat icircn mod tipic daunele apăracircnd cacircnd
fructele verzi ating 5 cm
curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre
ciclurile de cultură
aplicarea tratamentelor la structura serelor
creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de
acariani (dar favorizează bolile fungice)
utilizarea soiurilor cu oarecare rezistenţă la acarieni
controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora care duce la reducerea populațiilor
de acarieni
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea prădătorilor
- Phytoseiulus persimilisis Neoseiulus californicus Pronematus ubiquitus (acarieni)
- Feltiella acarisuga (ţacircnţar)
- Macrolophus caliginosus (ploşniţă)
- Scolothrips sexmaculatus Leptothrips mali (tripşi)
metode chimice tratamente cu produsul APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme
mobile
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- APACHE- 3 zile
IMPORTANT
Aculops lycopersici poate fi identificat numai prin examinare la microscop
Climatul fierbinte uscat favorizează dezvoltarea acarienilor și dacă populațiile nu sunt
verificate plantele pot fi distruse icircn doar cacircteva zile
A lycopersici poate determina reducerea recoltei la cultura tomatelor mai ales cacircnd
plantele tinere sunt expuse atacului situaţie icircn care pierderile pot fi de pacircnă la 65
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Aphis gossypii Glover
Denumire populară păduchele castraveților
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă atacă un număr mare de plante cultivate și spontane din familiile
Cucurbitaceae Crucifereae Solanaceae Malvaceae Pagube deosebite sunt semnalate la
plantele cultivate icircn seră unde atacă frecvent și tomatele
Descriere Specia prezintă plasticitate fenotipică variațiile de colorit și morfologice pot varia icircn
funcție pe planta gazdă și de stadiul de dezvoltare al dăunătorului
Formele aptere (fără aripi) au formă ovală cu capul și toracele de culoare cenușie la unii
indivizi galbenă (fig 1) Corpul este sub 1-15 mm icircn lungime și diametrul puțin peste 034 mm
Culoarea variază de la galben la verde foarte icircnchis (aproape negru) Antenele sunt de culoare
galbenă cu vacircrful negru mai scurte decacirct lungimea corpului Picioarele sunt galbene-verzui
Corniculele sunt negre de formă cilindrică uşor lățite la bază Cauda este de culoare icircnchisă mai
scurtă decacirct corniculele și este prevăzută de o parte și de alta cu cacircte 2-3 peri
Formele aripate au capul toracele și abdomenul verde icircnchis cu 3-4 pete laterale de culoare
brună
Oul este de culoare galbenă la depunere după care virează icircn negru-lucios
Fig 1 Colonie de Aphis gossypii (httpwww7inrafr)
Simptome
Coloniile se situează pe fața inferioară a frunzelor dar și pe lăstarii tineri unde icircnțeapă și
sug sucul celular avacircnd ca efect răsucirea gofrarea și stracircngerea icircn glomerul a frunzelor la
icircnceput etiolate gălbui formacircnd pseudocecidii caracteristice uneori sub forma unor adevărate
buchete Produce secreţii dulci masive (fenomenul de rouă de miere) care acoperă frunzele
permițacircnd instalarea ciupercilor (fumaginei) şi icircmpiedică asimilația clorofiliană a frunzelor
Biologie
Icircn sere se icircntacirclnește icircn tot cursul anului unde se icircnmulțește continuu pe cale
partenogenetică vivipară Icircn condiții controlate cum sunt cele din sere o generație se dezvoltă icircn
medie icircn 10 zile Stadiul de ou nu există icircn spaţiile protejate trecerea de la un ciclu de vegetație
la următorul se face icircn stare activă (adult sau nimfă) O femelă adultă fundatrigenă dă naștere icircn
decursul vieții la 70-80 nimfe aproximativ 4-5zi Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia
este supraaglomerată apar formele aripate care migrează pe alte plante gazdă secundare
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri
combaterea afidelor prezente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus
abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani şi prădătorii Harmonia axyridis Adalia
bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -
10 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- VYDATE 10 L- 21 zile
IMPORTANT Atacul dăunătorului este deosebit de periculos la răsărire cacircnd poate compromite culturile
Produce pagube directe prin hrănire și indirecte prin dejecțiile zaharoase eliminate care
conduc la apariția ciupercilor din genurile Alternaria Fusarium Penicillium cu consecințe
negative asupra producției
Este un vector important de transmitere al virusurilor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Aulacorthum solani Kaltenbach Denumire populară păduchele pătat al cartofului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie foarte polifagă colonizează peste 200 de specii de plante mono şi
dicotiledonate cu excepţia celor din familia Poaceae Dăunătorul este prezent icircn sere şi depozite
şi atacă frecvent tomatele
Descriere
- femelele aptere au 18-3 mm lungime formă piriformă culoarea galben-verzui strălucitor cu
pete mai icircnchise la culoare la baza corniculelor Antenele sunt aproape la fel de lungi ca şi corpul
cornicule lungi subţiri deschise la culoare şi uşor fumurii la extremităţi (fig1)
- femelele aripate au aceleaşi dimensiuni cu femelele aptere Capul şi toracele sunt de culoare
brun icircnchis spre negru iar abdomenul verde ndash gălbui marcat de puncte şi benzi transversale de
culoare brună-icircnchis (fig 2)
Fig 1 Forma apteră Fig 2 Forma aripată
(httpinfluentialpointscom)
Simptome formează colonii pe partea inferioară a frunzelor pe care le icircnţeapă sugacircnd seva
Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se icircngălbenesc şi se usucă De asemenea se
observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe se formează
dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce capacitatea
fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub denumirea de rdquorouă
de miererdquo)
Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate
afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou
nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da
naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată
apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri
combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus
abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani prădătorii Harmonia axyridis Adalia
bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100
SC ndash075 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
MOVENTO 100 SC - 3 zile
IMPORTANT
Dăunătorul este considerat vector eficient a peste 40 virusuri la culturile de tomate
cartof castraveţi sfeclă morcov ţelină mazăre conopidă ridichi etc
Controlul este mult mai eficient cacircnd infestarea este depistată timpuriu
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Autographa gamma (L) Denumire populară buha gamma
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă produce pagube icircn special la legume (tomate fasole castraveţi
etc) dar şi la cereale lucernă sau cartofi
Descriere -adult fluture de talie mijlocie cu deschiderea aripilor de 4-45 cm aripile anterioare diferit
colorate de la cenuşiu pacircnă la violet-brun străbătute de linii transversale fine de culoare albă iar
cele posterioare brune deschis la bază şi cenuşii deschis spre vacircrf un semn alb-argintiu de forma
literei greceşti gamma se află icircn mijlocul zonei centrale a aripilor anterioare (fig1)
Fig 1 Adult (httpwwwagroatlasru) Fig 2 Larvă (httpswww7inrafr)
Fig 3 Atac produse de larve (httpwwwaomidoribiocontrolcom)
-larvă la completa lor dezvoltare poate atinge 2-4 cm are culoare verde sau verde gălbui cu şase
dungi fine albicioase longitudinale prezintă partea anterioară a corpului mai icircngustă Placa
toracică de culoare neagră iar capul castaniu pătat cu negru Caracteristic are trei perechi de
picioare toracice şi trei abdominale din care cauză omizile au mers asemănător cu cel al cotarilor
fiind cunoscute sub denumirea de bdquocotar falsrdquo (fig 2)
-ou albicios reticulat cu diametrul 05-06 mm
-pupa 17-20 mm brună-gălbuie sau brună-roşcată
Simptome larvele icircn primele vacircrste rod una din epiderme lăsacircnd intactă pe cealaltă ulterior pe
măsură ce cresc perforează limbul şi rod frunzele marginal rămacircnacircnd numai nervurile groase
(fig 3) La atac puternic plantele sunt defoliate iar la tomate pot fi atacate şi fructele Atacul la
răsaduri este periculos prin defolierea plantelor icircn totalitate dar şi prin afectarea mugurelui
apical de creştere al plăntuţelor O larvă poate distruge icircntre 2-5 frunze pe toată durata
dezvoltării
Biologie icircn cacircmp are două generaţii pe an ciclul de viaţă duracircnd 50-70 zile icircn spaţii protejate
poate avea mai multe generaţii pacircnă toamna
- femelele depun pacircnă la 2000 de ouă izolat sau icircn grupe mici de regulă pe dosul frunzelor de la
bază sau pe buruieni
- după eclozare apar omizile care se hrănesc cu limbul frunzelor la icircnceput pe partea inferioară
producacircnd orificii (fig 3) şi pe măsură ce cresc consumă tot mai multă masă vegetativă fiind
capabile să defolieze icircntreaga plantă iar icircn cazul icircn care hrana devine insuficientă migrează pe
alte plante
- omizile ajunse la completa dezvoltare icircşi confecţionează coconi albi-murdari de mătase de
obicei pe dosul frunzelor icircn care se transformă icircn crisalidă
- după o anumită perioadă apar fluturii din generaţia de vară şi ciclul se reia fiind dependent de
condiţiile de temperatură din spaţiile protejate
- spre deosebire de alte specii de Noctuidae fluturii sunt activi icircn timpul zilei Larvele sunt greu
vizibile dar atacul se poate observa uşor datorită rumeguşului de la baza plantelor rezultat icircn
urma hrănirii
Măsuri de management
Măsuri preventive
culturale distrugerea buruienilor plivitul respectarea epocilor de semănat şi plantat
Măsuri curative
metode fizice instalarea capcanelor cu feromoni sexuali la icircnceputul primăverii Atra-GAM
(icircn seră o capcană la 500 m2 cu un minimum de o capcanăseră) şi verificarea acestora o dată pe
săptămacircnă
metode biologice utilizarea de entomofagi cum ar fi Trichogramma evanescens (3 lansări a
60000 de femeleha)
IMPORTANT
Utilizarea capcanelor cu feromoni permite detectarea primelor insecte supravegherea
nivelului populației raționalizarea tratamentelor cu insecticide reducerea frecvenței
acestora
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Chromatomyia horticola (Goureau)
Denumire populară musculiţa minieră a mazării musculiţa minieră a crizantemei
Statut nu este organism de carantină specie extrem de răspacircndită icircn Europa prezentă şi icircn
Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă care atacă 268 de genuri din 36 de familii botanice printre care
Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Leguminosae Liliaceae Linaceae Solanaceae
Descriere
Adultul are o lungime de 2-25 mm lungime corpul de culoare neagră cu excepția capului și
picioarelor care sunt galbene Capul este mare globulos toracele prezintă două dungi laterale de
culoare gălbuie
Larvele tipice acefale (fără cap) apode (fără picioare) albe ajung la completa dezvoltare la 3
mm lungime
Ou alb neted şi strălucitor
Pupa de culoare verzuie se icircnchide la culoare icircn momentul apariţiei adulţilor
Fig1 Pupă (httpmediaeolorg ) Fig 2 Simptom de atac pe mazăre (gardenerwikiacom)
Simptome
Minele au formă liniară neregulată albicioase atacirct pe partea exterioară a frunzei cacirct și pe cea
inferioară Galeria este de lungime și grosime variabilă (grosime uniformă pe toată lungimea sau
mai mare la extremitatea terminală) Minele sunt vizibile mai adesea pe suprafața superioară a
frunzei decacirct pe partea inferioară a acesteia (fig 2)
Pupa rămacircne icircn mină icircntr-o cameră pupală de regulă pe suprafața inferioară a frunzei spiraculul
anterior penetrează epiderma minei şi este vizibil la exterior ca o pereche de cacircrlige mici (fig 1)
Larvele produc daune (mine) pe frunze care duc la ofilirea și căderea prematură a acestora Alte
daune rezultă de la femele care produc pete mici albe icircn mod normal de mică icircnsemnătate care
prin hrănire duc la perforarea frunzei
Biologie
Perioada larvară poate fi scurtă de exemplu 5 zile la temperatura de 23-28degC și este direct
proporțională cu temperatura Icircn ţările cu climat cald stadiul de pupă poate dura cel puțin 7-15
zile Specia poate avea 2ndash6 generații pe an Infestarea spaţiilor protejate este cauzată de utilizarea
unui material destinat plantării infestat şi prin pătrunderea adulţilor din exterior
Măsuri de management
Măsuri preventive
menţinerea serelor icircn stare perfectă de curăţenie
utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru capturarea adulţilor și inspectarea
periodică a plantelor icircn vederea depistării minelor și orifiicilor de hrănire care indică
prezența dăunătorului pe plantă
utilizarea plaselor de insecte care au rolul de a icircmpiedica intrarea adulţilor icircn seră
Măsuri curative
metode biologice utilizarea agenţilor biologici cum ar fi viespile parazite Dacnusa sibirica
Diglyphus isaea și Opius pallipes care pot asigura un control eficient al muștelor miniere Acești
paraziți sunt nativi din Europa și pot fi prezenți icircn seră icircn mod natural Dacnusa sibirica și Opius
pallipes depun ouăle icircn interiorul larvelor miniere parazitacircnd intern icircn timp ce Diglyphus isaea
depune ouăle icircn apropierea larvei gazdă larvele viespilor atacacircnd larva minieră de la exterior
Această specie poate fi găsită spontan după luna mai
metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar VOLIAM TARGO ndash
08 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha şi AFFIRM ndash 15 kgha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
VOLIAM TARGO - 3 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
AFFIRM - 3 zil
IMPORTANT
Efectuarea unui control fitosanitar strict icircn momentul icircnfiinţării culturii
Specia seamănă morfologic cu Chromatomyia syngenesiae identificarea necesitacircnd
examen microscopic de laborator
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute)
Denumire populară tripsul plantelor de seră
Plante gazdă specie foarte polifagă icircn condiții de seră tripsul produce pagube unui număr mare
de plante icircn special flori uneori este menționat ca dăunător la legume
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Descriere
Adult 14-17 mm lungime (femela) 11-12 mm (masculul) suprafaţa corpului puternic
reticulată de culoare maron negricioasă cu vacircrful abdomenului mai deschis la culoare (fig 1)
Picioarele galbene sau albe și antenele au opt segmente sunt de culoare galben deschis avacircnd
ultimul articol foarte lung şi subţire
Larva primul stadiu are culoarea albicioasă cu ochii roșii și devine galben după hrănire iar larva
de stadiul doi are 1mm lungime şi culoare galbenă
Pupa tripsul prezintă două stadii pupale (prepupă şi pupă) de culoare galbenă care se icircnchide cu
vacircrsta cu aripi rudimentare antene icircndoite icircnapoi peste cap Stadiile prepupal și pupal nu se
hrănesc
Ou de culoare albă și au formă de banană
Fig 1 Heliothrips haemorrhoidalis - adult și stadii imature (httpedisifasufledu)
Simptome Atacirct larvele cacirct şi adulţii atacă frunzele lăstarii și florile producacircnd pete de culoare
albă Atacul pe flori duce la deformarea acestora La atacuri puternice are loc necrozarea totală
sau parțială a organelor plantele atacate rămacircn mici iar fructificarea este redusă Pe fructe apar
pete brune iar dacă atacul se produce icircn perioada de creştere a acestora epiderma poate să crape
Biologie Tripsul plantelor de seră este partenogenetic și poate trăi cacircteva săptămacircni Ouăle
(aproximativ 25-50 pentru fiecare femelă) sunt depuse icircn ţesutul plantelor fiind acoperite cu
excremente Nu preferă frunzele tinere deoarece dezvoltarea rapidă a ţesuturilor distruge ouăle
dar nici pe cele foarte bătracircne Larvele apar icircn aproximativ 14-15 zile la temperatura optimă de
26-28degC şi 16-22 zile la 21-25degC Pragul de dezvoltare este de 11degC dăunătorul dezvoltacircnd o
generație icircn 17-18 zile anual prezentacircnd 4-7 generații chiar 12 Adulţii trăiesc pacircnă la 35 de zile
la 25-27degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
eliminarea buruienilor sau plantelor gazdă alternative
utilizarea răsadurilor libere de tripși
Măsuri curative
metode biologice
- Amblyseius cucumeris Amblyseius degenerans (acarieni prădători)
- Orius spp (ploşniţe prădătoare)
- Aelothrips fasciatus Frankliniothrips vespiformis (tripşi prădători)
- Dasyscapus parvipennis (musculiţă parazită)
metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare galbenă și albastră pentru
capturarea tripșilor adulţi
IMPORTANT
Heliothrips haemorrhoidalis poate fi identificat numai prin examinarea microscopică
Adulții și larvele sunt detectate prin examinarea suprafeței inferioare a frunzelor unde se
dezvoltă pete clorotice maronii și leziuni necrotice
Factorii care favorizează apariția şi evoluția tripsului sunt temperatura optimă de
dezvoltare și existența florilor cultivate icircn aceleași spații protejate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Lacanobia oleraceae Linnaeus Denumire populară molia tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate plante erbacee diverse plante ornamentale cultivate icircn seră
Descriere
Adult cu anvergura aripilor 35-45 mm cu aripile anterioare maron roşcat pacircnă la mov-maroniu
cu o stigmă (semn reniform) mică gălbuie cu o linie subterminală albă aripile posterioare gri-
maronii cu o tentă mai icircnchisă la marginea posterioară (fig1)
Larva de aproximativ 40 mm lungime de culoare verzuie gălbuie sau brun roşcată cu pete
foarte mici şi fine albe și mai puțin dese cu negru linii dorsale și subdorsale palide linia
spiraculară lată de culoare galbenă sau galben-portocalie cu marginea de deasupra mai
icircntunecată spiracule albe icircnconjurate cu negru capul verde deschis icircn primele două stadii
devine albicios pacircnă la maroniu deschis cu zone marmorate (fig 2)
Pupa 16-19 mm lungime suprafaţa punctată grosier la icircnceput de culoare maronie mai tacircrziu
ajunge de culoare neagră strălucitoare
Ou hemisferic 075 mm icircn diametru suprafaţă reticulată la depunere de culoare verzuie apoi se
deschide pacircnă la galben pal chiar alb
Fig1 Adult (httpswwwnaturespotorguk) Fig 2 Larva (httpswwwnaturespotorguk)
Simptome
- larvele tinere scheletuiesc frunzele pe măsură ce cresc atacă tulpinile şi fructele
Biologie adulţii nu zboară ziua se ascund icircn crăpăturile solului şi sunt vizibili destul de greu
uneori doar icircn momentul irigatului Fiecare femelă poate depune aproximativ 1000 de ouă icircn
pachete de 60-300 pe partea inferioară a frunzelor care eclozează icircn 8-10 zile Larvele trec prin
cinci-şapte stadii larvare ajungacircnd la completa dezvoltare icircn 33-39 de zile La icircnceput larvele
sunt gregare şi scheletuiesc frunzele apoi după prima năpacircrlire se dispersează dar datorită
capacităţii reduse de a coloniza alte plante numărul lor scade destul de mult Larvele de ultimele
vacircrste devorează frunzele dar au şi capacitatea de a ataca tulpina predispunacircndu-le la fracircngere
Icircn plus pot produce icircn urma hrănirii orificii mari atacirct icircn fructele necoapte cacirct şi coapte Pentru
icircmpupare larvele caută locuri uscate cum ar fi pereţi stacirclpi din lemn dar şi resturi de plante
icircmpuparea avacircnd loc icircntr-un cocon mătăsos
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere
icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de
infestare
Măsuri curative
metode biologice Bacillus thuringiensis este utilizat pe scară largă pentru a controla
Lacanobia Oleraceae dar este costisitor și necesită o aplicare repetată ceaţa termică pe bază de
Bacillus thuringiensis icircn doze de 1 2 și 4 kg ha reduce daunele pe care le poate cauza larvele
frunzelor și fructelor de tomate icircn sere
IMPORTANT
Atacul poate fi atacirct de puternic icircncacirct plantele atacate devin nevandabile
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Liriomyza bryoniae (Kaltenbach)
Denumire populară musca minieră a frunzelor de tomate
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie foarte polifagă (119 genuri din 31 familii de plante) Icircn spațiile protejate
este un dăunător principal al tomatelor
Descriere Adultul măsoară 2-3 mm lungime are corpul de culoare neagră-brună capul și toracele negre
Pe torace și abdomen prezintă 2 dungi longitudinale galbene Aripile sunt mai lungi decacirct
abdomenul Dorsal corpul este acoperit de perișori scurți Ca toate speciile de carantină din genul
Liriomza are scutelum de culoare galbenă vizibil ca o pată galbenă pe spate (fig 2)
Oul este sferic de 02-03 mm la depunere de culoare albă apoi devine gălbui
Larva este mică la eclozare 05 mm la completa dezvoltare atinge 3 mm lungime fără picioare
toracice sau abdominale și fără capsulă cefalică de culoare galbenă-verzuie sau crem cu
segmentația corpului vizibilă
Pupa are 17-21mm lungime și este de culoare castanie-icircnchis
Fig 1 Mina produsă de Liriomyza bryoniae Fig 2 Adult (femelă) de L bryoniae
(httpsgdeppoint) (httpsgdeppoint)
Simptome
Larvele minează caracteristic frunzele cauzacircnd galerii sinuoase inițial albe iar mai tacircrziu brune
Minele sunt alungite răsucite neregulat și nu sunt asociate cu nervurile frunzei (fig 1)
Excrementele de culoare neagră sunt depuse icircn zona mediană a galeriei sub forma unei linii
subțiri și icircntrerupte foarte des Larva la completa dezvoltare părăsește mina printr-o incizie icircn
epiderma superioară și se icircmpupează la exteriorul frunzei de regulă icircn sol Frunzele puternic
atacate se usucă parțial sau total și cad Cacircnd minează și tulpina plantelor acestea se ofilesc și se
usucă
Biologie
Are mai multe generații pe an icircn condiții de seră putacircndu-se icircnmulți permanent generațiile
suprapunacircndu-se La 1-3 zile de la apariție și de la icircmperecherea insectelor femelele depun ouăle
pe fața superioară a frunzelor plantelor gazdă O femelă depune 50-100 de ouă larvele eclozacircnd
după 5-11 zile Dezvoltarea larvei durează 8-11 zile iar la completa dezvoltare larva părăsește
frunza pătrunde icircn stratul superficial al solului și se icircmpupează stadiu care durează 4-8 zile O
generație se dezvoltă icircn 17-25 de zile
Măsuri de management
Măsuri preventive - utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru a detecta prezenţa adulţilor icircn cultură
- inspecția plantelor pentru a detecta frunzele cu galerii sau icircnțepăturile produse de femele pentru
hrănire avacircnd ca scop semnalarea din timp a prezenței daunătorului și alegerea metodei de
combatere cu cea mai mare eficiență
- utilizarea răsadurilor neinfestate și care să provină din locuri de producție libere de dăunatori
- distrugerea resturilor vegetale dezinfectarea solului și incintei
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius
palliles Chrysocharis parksi De asemenea pot fi utilizate preparate cu nematodul parazit
Neoaplectana carpocapsae şi specii prădătoare de insecte cum ar fi ploșnița Cyrtopeltis modestus
metode chimice tratamente cu următoarele produsele de protecţie a plantelor VOLIAM
TARGO - 06 - 08 lha (icircn funcţie de nivelul de infestare) AFFIRM ndash 15 kgha ACTARA 25
WG - 005 (0250 kg la 100 mp) aplicat la sol preventiv şi curativ
-utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum recomandacircndu-se acele produse care
afectează cel mai puţin fauna utilă
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
VOLIAM TARGO - 3 zile
AFFIRM - 3 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
IMPORTANT Principală sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din
serele icircnmulțitor
Răsadurile atacate pot fi compromise Frecvența plantelor atacate poate ajunge la 70-100
Fișa măsurilor privind managementul integrat al
organismului dăunător
Macrosiphon euphorbiae Thomas Denumire populară păduchele dungat al cartofului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă icircn ţara noastră se icircntacirclneşte pe plante legumicole şi floricole de Solanaceae atacirct icircn
cacircmp cacirct şi icircn spaţii protejate
Descriere
- formele aptere au corpul de culoare variabilă de la verde-gălbui pacircnă la roz chiar mov dorsal
cu dungi icircntunecate dorsal talie mare 3-36 mm Corpul este strălucitor iar ochii de culoare roşie
Antenele sunt mai lungi decacirct corpul iar corniculele lungi și subțiri lungimea lor ajungacircnd pacircnă
la vacircrful cozii (fig 1)
- formele aripate au culoare verde pacircnă la roz antenele şi corniculele mai icircnchise la culoare decacirct
formele aptere cu aripi bine dezvoltate
Fig 1 Macrosiphum euphorbiae ndash forma apteră
(httpinfluentialpointscom)
Simptome Daunele primare rezultă din efectele hrănirii coloniilor pe țesuturile tinere ce determină
slăbirea și distorsionarea creșterilor noi Afidele determină apariția petelor clorotice și
distorsionarea frunzelor piticirea și ofilirea plantelor
Daunele secundare sunt determinate de ciuperci (fumagina) de pe secrețiile de miere de
pe frunze și fructe rezultacircnd reducerea fotosintezei și calitatea fructelor
Dăunătorul afectează grav plantele prin transmiterea bolilor virale
Biologie M euphorbiae are 8-12 generații pe an o generaţie dezvoltacircndu-se icircn 2-3 săptămacircni Ca
şi alte afide prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) afidele femele dacircnd
naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este
supraaglomerată apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi Temperaturile mai mari
de 30degC duc la moartea insectelor icircn timp ce dezvoltarea este bună icircntre 5-25degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi
rezervor de virusuri
combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu
- paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus abdominalis Aphidius ervi Aphidius
colemani
- prădătorii Harmonia axyridis Adalia bipunctata Coccinella septepunctata Adonia
variegata Chrysoperla carnea Syrphus ribessi
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100
SC ndash075 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
IMPORTANT
Dăunătorul este vector pentru virusuri
Icircn sere inspecțiile fitosanitare și utilizarea de material de plantare neinfectat poate reduce
infestarea cu M euphorbiae
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Myzodes persicae Sulz Denumire populară păduchele verde al piersicului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specii lemnoase şi ierboase atacirct icircn cacircmp cacirct şi icircn sere şi răsadniţe
Descriere
-forma apteră (fără aripi) corp globulos oval de culoare verde-deschis sau verde icircnchis antene
negre exceptacircnd al treilea articol care este galben verzui spre bază (fig 1) Picioare galbene cu
tarse negre cornicule galben verzui cu vacircrfuri icircnchise la culoare Lungimea corpului 24-26 mm
-forma aripată corp verde gălbui sau roşcat capul şi toracele negre abdomenul are pe partea
dorsală o pată mare neagră precum şi 1-2 dungi transversale şi 4 pete laterale de aceeaşi culoare
Cornicule brune puţin icircngroşate median Aripile sunt bine dezvoltate Lungimea corpului 18-25
mm (fig 2)
Fig1 Nimfe (httpentnemdeptufledu) Fig3 Forma aripată (httpswwwcabiorg)
Simptome dăunătorul formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor care datorită
icircnţepăturilor şi sugerii sevei se necrozează şi se răsucesc (pseudocecidii) Cu timpul frunzele se
icircngălbenesc şi se usucă
Biologie - icircn seră se dezvoltă icircn tot cursul anului afidele se reproduc partenogenetic toate insectele
prezente sunt femele şi fiecare femelă dă naştere mai multor femele fără a fi nevoie să se
icircmperecheze aceste femele dau naştere nimfelor vii nu depun ouă
- populaţiile pot creşte exploziv descendenţa nou apărută icircncepe să se reproducă icircn doar 7 zile
- deoarece o colonie creşte icircn vacircrstă şi dimensiune pe plante individuale proporţia formelor
aripate creşte
- afidele pot fi găsite pe muguri tulpini şi suprafaţa interioară a frunzelor unele vor migra la noi
plante gazdă sau ţesuturile plantelor tinere şi vor căuta icircn mod activ ţesut moale proaspăt de
plante
- fiind predispusă să dezvolte forme aripate această specie este mai probabil să se răspacircndească
printr-o cultură mamă
Măsuri de management
Măsuri preventive
- utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură
- monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase (eficiente
pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor aptere şi
fenomenului de bdquorouă de miererdquo
- icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi
rezervor de virusuri
- combaterea afidelor existente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice
-specii parazitoide cum ar fi Aphidius colemani Aphidius matricariae și Aphidoletes
abdominalis Aphidoletes aphidimyza
- patogenul fungic Lecanicillium lecanii este compatibil cu insecticidele și este eficace icircmpotriva
M persicae icircntr-o gamă largă de culturi de seră dar numai acolo unde se poate menține o
umiditate ridicată cu succes se utilizează şi patogenul fungic Beauveria bassiana se recomandă
utilizarea patogenilor fungici mai ales cacircnd infestarea este incipientă tratamentele fiind repetate
la intervale de 3-5 zile
- aplicarea tratamentelor cu săpun s-a dovedit utilă icircn sere datorită toxicităţii reduse asupra
faunei utile
IMPORTANT
Este specie polifagă atacă peste 400 de plante gazdă
Specia este cunoscută ca principal vector al virusurilor producacircnd mozaicul la
Solanaceae
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Myzus ornatus Laing
Denumire populară păduchele păstacircrnacului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă deşi dăunătorul atacă icircn special culturile de păstacircrnac diferite plante ornamentale
este prezent şi icircn spaţii protejate provocacircnd daune importante la tomate
Descriere
Forma apteră corp galben verzui prezentacircnd dorsal pete castanii care formează racircnduri
tranversale fruntea prezintă tuberculi puternici antenele pacircnă la jumătatea corpului baza
ultimului articol antenal fiind de 35-5 ori mai lungă decacirct grosimea zonei mediane a acestuia
Corniculele au aspect solzos cu extremităţile drepte sau departate şi de nuanţă mai icircnchisă sau
mai deschisă cauda triunghiulară (fig1)
Forma aripată aripi de culoare galbenă abdomen cu o placă mare dorsală de culoare brună
care nu atinge marginile cornicule drepte uniform pigmentate cauda triunghiulară
Nimfa deschisă la culoare alb verzuie
Fig 1 Nimfe şi forme aptere (wwwinfluentialpointscom)
Simptome păduchele populează partea inferioară a frunzelor formacircnd colonii compacte
Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se gofrează se icircngălbenesc şi se usucă De
asemenea se observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe
se formează dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce
capacitatea fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub
denumirea derdquo rouă de miererdquo)
Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate
afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou
nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da
naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată
apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri
combaterea afidelor prezente icircn spaţiile protejate icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de
cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu specii de himenoptere parazite Aphidius matricariae
Praon volucre Lisiphlebus fabarum şi prădători din familiile Coccinellidae Chrysopidae
Syrphidae etc
IMPORTANT
Dăunătorul este cunoscut ca vector pentru diferite virusuri (peste 20 de virusuri)
La atac puternic producţia este semnificativ redusă şi de slabă calitate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Nezara viridula (Linnaeus) Denumire populară ploșnița verde a legumelor ploşniţa tomatelor şi a fasolei
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 30 de familii botanice icircn spaţii
protejate atacă cu preponderenţă ardeiul dar tomatele şi vinetele sunt atacate de asemenea
Descriere
Adultul 12-16 mm masculii sunt puțin mai mici decacirct femelele culoarea este uniform verde
deschis mai rar de nuanţă galbenă brună sau roşcată (fig 1) Articolele antenale 4 şi 5 şi o parte
din articolul al treilea de culoare roşie icircn partea distală Trei puncte albe mici sunt de obicei
evidente pe marginea anterioară a scutelului Culoarea punctelor de pe tegument corespunde cu
culoarea de bază a corpului
Ouăle alungite lipite unele de altele au formă de butoiaş de culoare crem-gălbui pe parcursul
dezvoltării devenind galben intens rozalii și icircn final portocaliu strălucitor
Nimfele au 5 stadii care se dezvoltă pe parcursul unei luni (30 zile) Culoarea nimfelor se
schimbă progresiv de la un stadiu la altul fiind predominant neagră la eclozare ajungacircnd ca
stadiul 5 să aibă culoarea verde Toate stadiile nimfale prezintă pe partea dorsală o serie de pete
albe aranjate icircn linii paralele (fig 2)
Fig 1 Adult (httpswwwcabiorg) Fig 2 Nimfă (httpswwwndsuedu)
Fig 3 - Atac pe fructe (httpjournalsusamvclujro)
Simptome atacă toate părțile plantelor inclusiv tulpina dar se hrănesc icircn special cu fructele și
lăstarii tineri ai tomatelor (fig 3) Icircn general pe fructe se observă orificii realizate prin perforarea
și sugerea țesuturilor formacircndu-se ulterior pete minuscule dure maronii sau negre Fructele
atacate nu se mai dezvoltă rămacircn mici și se stafidesc icircnainte de a ajunge la maturitate Icircn plus
prin injectarea salivei toxice se imprimă fructelor un gust şi miros neplăcut iar ţesuturile
degradate rămacircn ferme cacircnd fructele se coc La tomatele tinere atacul induce maturarea timpurie
reducerea dimensiunilor și greutății fructelor Punctele de hrănire devin porţi de intrare a
ciupercilor și bacteriilor
Biologie primăvara adulţii migrează din zonele icircnvecinate icircn spaţiile protejate atacacircnd culturile
plantelor gazdă Adulţii şi nimfele se hrănesc prin extragerea sevei plantelor icircn urma hrănirii
apăracircnd simptomele caracteristice
Femelele pot depune aproximativ 30-130 de ouă grupate icircntr-un singur strat pe fața inferioară a
frunzelor Perioada de incubație poate dura aproximativ 20 de zile icircn funcție de temperatură
Primul stadiu nu se hrăneşte şi nimfele stau grupate la locul de eclozare Stadiile nimfale doi şi
trei stau de asemenea grupate dar se dispersează dacă sunt deranjate icircn schimb stadiile patru şi
cinci şi adulţii se răspacircndesc icircn cultură
Măsuri de management
Măsuri preventive
- controlul riguros al buruienilor din spaţiile protejate şi din vecinătatea acestora reducacircnd astfel
numărul de insecte
- utilizarea culturilor capcană
- eliminarea locurilor de iernare preferate
- utilizarea de soiuri sau hibrizi rezistente la atac
- utilizarea de culturi alternative mai puțin atractive pentru insecte
Măsuri curative
metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare și
parazite ce pot icircn mod natural să mențină un nivel scăzut al gradului de atac icircn special asupra
pontei (Trissolcus spp Telenomus spp) dar şi specii entomopatogene (Bacillus thuringiensis)
IMPORTANT
Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate
Specie invazivă prezentă icircn Romacircnia din anul 2010 (Grozea şi colab 2012)
Este vector de virusuri
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Frankliniella occidentalis (Pergande) Denumire populară tripsul californian
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 250 de familii botanice icircn spaţii
protejate atacă cu preponderenţă tomate ardei castraveți vinete pepeni salată ceapă praz dar
și specii de flori
Descriere
Adult au aproximativ 2 mm corpul este oval-alungit convex dorsal masculii fiind mai mici
decacirct femelele (09 mm) La femele culoarea variază de la galben deschis icircn perioada de vară
pacircnă la maron accentuat iarna icircn timp ce masculii au culoarea gălbui deschis aproape albă
Antenele prezintă 8 articole (fig 1)
Larvă la eclozare sunt albe-hialine cu lungimea de 05 mm apoi culoarea devine gălbui deschis
şi ating15 mm antenă cu şase segmente
Pupa este imobilă
Ou sunt opace reniforme
Fig 1 Adulți (httpswwwcabiorg) Fig 2 Atac pe fructe (httpwwwtswvramporg) Simptome adulții și larvele icircnțeapă și sug seva din țesuturile frunzelor florilor și fructelor Pe
organele atacate se observă pete de decolorare care devin argintii sau brune Pe frunzele atacate
simptomele se pot observa de-a lungul nervurilor Din cauza atacului organele afectate se pot
deforma și devin succeptibile pentru instalarea ciupercilor și bacteriilor patogene (fig 2) Ritmul
de creștere al plantelor este icircncetinit bobocii florali datorită atacului nu se mai deschid la atacuri
mari obținacircndu-se producții reduse fără aspect comercial
Biologie icircn seră tripsul se icircnmulțește pe tot parcursul anului și poate avea icircntre 12 și 15 generații
Temperatura optimă de dezvoltare este de 25ordmC Femelele depun ouăle icircn țesuturile frunzelor
florilor dar și pe fructe O femelă poate depune icircntre 20 și 40 de ouă acestea fiind sensibile la
uscăciune și temperaturi scăzute Larvele au patru stadii de dezvoltare primele două sunt foarte
active producacircnd pagube organelor pe care se dezvoltă Larvele se retrag pentru icircmpupare icircn sol
uneori icircn florile plantelor gazdă Ciclul biologic icircn seră este complet icircn 14 zile la temperaturi de
30degC şi 44 de zile la temperaturi de 15 ordmC Durata de dezvoltare este de 1-3 zile larvele de prima
vacircrstă trei zile larvele de vacircrsta a doua o zi stadiul de prepupă 10 zile stadiul de pupă iar
femelele adulte trăiesc icircn general 40 de zile
Măsuri de management
Măsuri preventive
- utilizarea la plantare a unui material liber de tripşi
- monitorizarea culturilor prin capcane lipicioase de culoare albastră sau galbenă pentru
depistarea insectelor şi inspectarea periodică a plantelor pentru evidenţierea larvelor
- icircndepărtarea plantelor cu simptome de virus pentru a preveni infestarea altor plante
- arderea resturilor de plante după desființarea culturilor din spații protejate
- icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de infestare şi
rezervor de virusuri
- instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de
pătrundere a tripşilor icircn spaţiu
- mulcirea cu folie pentru a bloca retragerea larvelor icircn sol
Măsuri curative
metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de
a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate
săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)
metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare
Amblyseius barkeri Amblyseius cucumeri Amblyseius degenerans Anthocoris nemorum
Chrysoperla carnea Orius spp Sunt menționați și nematozi paraziți ai speciei Steinernema
feltiae dar și fungi entomopatogeni ca Verticillium lecanii Zimm
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOSPILAN 20
SP 20SG GAZELLE ndash 004 KOHINOR 200 SL TALENT ndash 075 lha SANOMECTIN
PRO 18 - 60-80 mlhl
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- MOSPILAN 20SP GAZELLE - 3 zile
- KOHINOR 200 SL TALENT - 7 zile
- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile
IMPORTANT
Vector de viroze acest trips transmite icircn stadiul de larvă la tomate virusul de carantină
TSWV (Tomato spotted wilt virus) și TSV (Tobacco streak ilavirus) ambele deosebit de
dăunătoare pentru culturile de tomate
Specia prezintă rezistenţă la o serie de produse de protecţie a plantelor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Polyphagotarsonemus latus (Banks)
Denumire populară păianjenul lat acarianul lat
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă atacă cu preponderenţă tomate ardei gras vinete fasole
castraveți cartof și alte specii cultivate icircn sere solarii și cacircmp
Descriere
- femelele adulte au 165-200 microm lungime piriforme de culoare alb-gălbuie Masculii sunt mai
mici aproximativ 110 microm lungime corpul este aplatizat avacircnd culoarea gălbuie (fig 1) Nimfele
sunt transparente acest stadiu putacircnd dura 1-3 zile Oul este oval hialin pe suprafaţa lui sunt
prezente mai multe racircnduri longitudinale de bulbi caracteristice speciei
- avacircnd dimensiuni microscopice acești acarieni nu se pot observa cu ochiul liber dar simptomele
de atac sunt vizibile
Fig 1 Adulți (httpswwwentocsiroau) Fig 2 Atac pe tomate (httpswwwpestnetorg)
Simptome Larvele și adulții se hrănesc cu seva țesuturilor icircn principal pe foliajul tacircnăr pe
partea inferioară a frunzelor dar colonile pot fi prezente şi pe alte organe ale plantei cum ar fi
boboci florali fructe lăstari Atacul porneşte de la bază şi se răspacircndeşte spre partea superioară
Plantele prezintă următoarele simptome stagnarea creșterii ramificarea puternică icircn zona de
vacircrf uscarea și căderea bobocilor floriferi avortarea florilor gofrarea decolorarea micşorarea
deformarea brunificarea şi suberificarea frunzelor brunificarea şi suberificarea fructelor (fig 2 )
La atac puternic cultura poate fi compromisă icircn special prin uscarea pedunculilor florali şi
suberificarea fructelor
Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului Icircn condiții optime icircn
sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile Femelele depun 35-50 de ouă pe partea
inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Acest dăunător poate fi răspacircndit de către
insecte (musculița albă și afide forma aripată) şi cu sol infestat Populaţia de acarieni creşte rapid
icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată
Măsuri de management
Măsuri preventive măsuri agrotehnice controlul culturii precedente pentru a preveni transmiterea acarianului de
la un sezon la altul curăţarea serei şi a echipamentelor (ex instalaţiile de irigare) creşterea
nivelului de umiditate deoarece influenţează negativ dezvoltarea acarienilor icircndepărtarea
plantelor cu simptome pentru a icircmpiedica răspacircndirea icircn cultură controlul periodic al răsadurilor
şi culturilor din seră pentru semnalarea timpurie a dăunătorului aplicacircnd ulterior măsuri de
combatere icircn timp util
Măsuri curative
metode biologice
-pentru menținerea unor densități scăzute icircn sere se pot utiliza specii de acarieni prădători
Phytoseiulus persimilis Amblyseius californicus Neoseiulus barkeri sau alte specii prădătoare
cum ar fi Macrolophus caliginosus De asemenea pentru reducerea nivelului populaţiilor de
acarieni se realizează cu ciuperca entomopatogenă Beauveria bassiana
- tratamentele cu extract de usturoi sunt eficiente icircmpotriva acarienilor
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor
- VERTIMEC PRO ndash 12 lha şi
- APACHE ndash 015-1 lha
-icircn condiții de seră tratamentele cu acaricide ar trebui aplicate doar icircn situaţia icircn care controlul
biologic nu a fost eficient se realizează la atingerea pragului economic de 1-3 acarienifrunză sau
5-8 plante atacate şi se selectează astfel icircncacirct să fie protejată fauna utilă şi albinele
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
- Timp de pauză
- VERTIMEC PRO- 3 zile
- APACHE- 3 zile
IMPORTANT
Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate la tomate
Este o specie extrem de polifagă
Unele populaţii de acarieni au dezvoltat rezistenţă la unele grupe de produse chimice
Controlul poate fi dificil la soiurile cu frunze gofrate
Fișa măsurilor privind managementul integrat al
organismului dăunător
Spodoptera exigua (Huumlbner) Denumire populară buha cucurbitaceelor
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă
Spodoptera exigua are o gamă largă de plante gazdă insecta fiind dăunătoare culturilor de
legume cacircmp și flori Printre culturile de legume susceptibile se numără tomatele sparanghelul
fasolea sfecla brocoli varza conopida țelina vinetele salată ceapa mazărea ardeii cartoful
ridichea spanacul cartoful dulce napul
Descriere
Adult de mărime medie anvergura aripilor 25-30 mm aripile anterioare de culoare gri ndash
maronii de obicei cu un model neregulat şi o pată deschisă de forma unei alune aripile
posterioare uniform gri sau albe tivite cu o linie icircnchisă pe margini (fig 2)
Larve icircn mod normal prezintă cinci stadii au culoare variabilă verde deschis sau gălbui icircn
primele două stadii apar dungi deschise icircn stadiul trei colorate mai icircnchis dorsal icircn stadiul patru
icircn stadiul cinci au variaţii de culoare de la verde dorsal cu roz sau galben ventral şi o linie albă
laterală Dorsal se poate observa o serie de pete icircnchise la culoare uneori larvele pot fi foarte
icircnchise la culoare aproape negre (fig 1)
Ou circular de culoare alb-verzuie acoperit cu un strat de solzi dacircnd aparenţă pacircsloasă
Pupă prezentă icircn sol de culoare brun-deschis aproximativ 15-20 mm
Fig 1 Larve Spodoptera exigua Fig 2 Adult Spodoptera exigua
(httpentnemdeptufledu)
Simptome Femelele depun oăle icircntr-o masă de 50-150 ouă pe dosul frunzei adesea aproape de inflorescenţe
sau vacircrful lăstarilor O femelă poate depune icircntre 300 şi 600 de ouă şi acestea eclozează icircn două-
trei zile Larvele tinere sun gregare icircn primele vacircrste (stau icircmpreună) se hrănesc pe partea
inferioară a frunzelor lăsacircnd intactă epiderma superioară şi nervurile mari Larvele mai mari
devin solitare produc perforaţii neregulate icircn frunze iar cele de ultimele vacircrste cauzează
defolierea completă aplantelor La tomate pot fi consumaţi mugurii și punctele de creștere iar
fructele perforate
Biologie Numărul de generații variază icircn funcție de condițiile climatice Ciclul biologic poate fi
complet de la cacircteva zile pacircnă la 24 de zile O larvă la 20 de plante de tomate poate produce
pagube economice
Măsuri de management
Măsuri preventive
- inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă
(pragul de acţiune este 03 larveplantă
- icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere
- icircndepărtarea buruienilor din zonele icircnvecinate
- icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii icircn mod regulat
- utilizarea de bariere (capcane)
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea
- virusului nuclear polihedrosis obţinut din Spodoptera exigua care are capacitatea de a
omoricirc larvele icircn 3-6 zile
- unor produse pe baza bacteriei Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a
doua generaţie) şi ciupercii Beauveria bassiana
- nematozilor entomopatogeni (Rhabditida Steinernematidae și Heterorhabditidae) dar
eficacitatea nematozilor icircn omoracircrea larvelor este dependentă de gradul de umiditate
de aceea nematozii sunt mai eficienţi cacircnd larvele coboară icircn sol pentru icircmpupare
- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus
maculiventris
metode chimice LANNATE 20 SL ndash 125 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
LANNATE 20 SL - 7 zile
IMPORTANT
Fluturele este un dăunător polifag
Daunele sunt determinate de hrănirea larvelor care lasă plantele complet defoliate
Controlul buruienilor este important deoarece plantele spontane reprezintă o sursă de
infestare
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Tetranychus urticae Koch
Denumire populară păianjenul roşu comun
Plante gazdă este cea mai polifagă specie de acarian icircn spaţii protejate atacacircnd peste 300 de
specii de plante gazdă
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Descriere
adult este extrem de mic abia vizibil cu ochiul liber femelele adulte măsoară aproximativ 04
mm lungime sunt de formă elipsoidală au culoare variabilă de la verde deschis brun şi galben
pacircnă la carmin sau roşu icircnchis masculul este piriform şi mai mic decacirct femela măsuracircnd 022-
035 mm lungime dar şi de culoare mai deschisă (fig1) Femele prezintă două forme de vară de
culoare galbenă pacircnă la verde cu două pete negre dorsal şi de iarnă care este mai icircnchisă la
culoare adesea portocalie sau roşie Culoare poate varia şi icircn funcţie de planta gazdă dar şi de
alţi factori
larva are formă elipsoidală de culoare galben-palid la eclozare devine verde-gălbui după hrănire
şi prezintă numai trei perechi de picioare (fig 2)
ou formă sferică de culoare pală translucid se icircnchide la culoare pe parcursul dezvoltării
Fig 1 Adulţi (mascul şi femelă) (httpswwwcabiorg) Fig 2 Ou şi larvă (httpjennytfrecwsuedu)
Simptome
-păianjenii colonizează partea inferioară a frunzelor iar prin icircnţepăturile pe care le produc
celulele ţesutului se golesc icircn urma absenţei sevei şi provoacă icircngroșarea sau icircngălbenirea
frunzelor Petele necrotice apar icircn stadiile avansate ale leziunilor frunzelor
-pe măsură ce infestarea devine severă frunzele par bronzate sau argintii devin fragile și cad
prematur plantele nu mai fructifică normal şi dau recolte scăzute
-defolierea completă poate apărea dacă acarienii nu sunt controlați
-atacul acarienilor la floarea deschisă provoacă o icircnroșire și dispariția petalelor care seamănă cu
arderea prin pulverizare
-frunzele şi tulpina plantelor sunt acoperite cu ţesătura acarienilor vizibilă cu ochiul liber
Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului dezvoltarea avacircnd loc
icircntre 12 şi 40degC Icircn condiții optime icircn sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile
Femelele depun 35-50 de ouă pe partea inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Poate
fi răspacircndit prin activitatea omului (unelte deplasarea icircn seră) cu plante infestate curenţi de aer
insecte (musculița albă și forma aripată a afidelor) dar şi cu sol infestat Populaţia de acarieni
creşte rapid icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată
Măsuri de management
Măsuri preventive
curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre
ciclurile de cultură
creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de
acariani (dar favorizează bolile fungice)
controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora
Măsuri curative
metode biologice
-pentru controlul dăunătorului sunt folosiţi cu succes prădătorii cel mai eficient fiind acarianul
Phytoseiulus micropilis acesta putacircnd reduce pacircnă aproape de zero populaţia acarianului Alte
specii de acarieni prădători eficace Neioseiulus californicus N fallacis N longispinosus
Galemdromus occidentalis (rata de eliberare a prădătorilor depinde de densitatea acarianului
fitofag de cultură temperatură)
- lansarea buburuzelor din genul Stethorus foarte eficientă fiind specia Stethorus punctillum care
poate consuma 1000 de ouă de acarieni icircn 2-3 săptămacircni
- utilizarea tripşilor prădători cum ar fi Scolothrips sexmaculatus (eficientă mai ales pentru
spaţiile uscate şi cu temperaturi mari
- preparatele entomopatogene avacircnd la bază ciupercile Enthomophthora thaxteriana şi E
adjarica s-au dovedit eficiente cu condiţia să se menţină o umiditate atmosferică aproape de
saturaţie o anumită perioadă de timp
-utilizarea de produse alternative cum ar fi săpun sau ulei esențial de muşeţel oregano
portocale care ar putea fi utile pentru limitarea dezvoltării acarianului
metode chimice cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM TARGO - 06-08
lha KANEMITE SC pentru plante cu icircnălţimea lt 50 cm ndash 0625 l ha icircn 600 l apă pentru
plante cu icircnălţimea icircntre 50-125 cm ndash 0938 lha icircn 900 l apă pentru plante cu icircnălţimea ˃125 cm
ndash 125 lha icircn 1200 l apă APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile INVERT
18 EW 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile
Timp de pauză
- VOLIAM TARGO - 3 zile
- KANEMITE - 7 zile
- APACHE - 3 zile
- INVERT 18 EW - 3 zile
IMPORTANT
Este una din speciile de acarieni care se găsesc frecvent icircn spaţii protejate şi produc daune
economice la culturile afectate
Acarianul poate trăi și pe plante spontane ceea ce poate constitui o sursă de infestare
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Thrips tabaci Lind
Denumire populară tripsul tutunului tripsul cepei
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă este o specie polifagă care atacă specii de plante din 25 familii botanice ex
legume (tomate ardei castraveţi vinete varză salată conopidă ) flori (trandafir garoafă
crizanteme gerbera orhidee) pomi (cais prun piersic) etc Dăunătorul este prezent atacirct icircn spaţii
protejate cacirct şi icircn cacircmp
Descriere
Adult 08-1 mm lungime corp alungit icircngust şi plat de culoare galbenă sau brună ndashcastanie
Antenele sunt formate din şapte articole Picioarele sunt galbene femurul şi tibia cu nuanţe slab
cenuşiu Aripile anterioare sunt de culoare uniform brun gălbuie prezintă două nervuri
longitudinale cu franjuri pe margine iar cele posterioare prezintă o singură nervură longitudinală
(fig1)
Larva asemănătoare cu adultul de culoare albă-palidă la icircnceput apoi verzuie sau gălbuie are
09-1 mm lungime antene din şase articole
Ou eliptic albicios depus icircn epiderma frunzelor sau florilor
Fig 1 Adult Fig 2 Atac pe frunze
( wwwbioforceconz) (www7inrafr)
Simptome adulţii şi larvele colonizează frunzele vacircrfurile vegetative şi florile şi sug seva din
ţesuturi producacircnd daune directe Icircn urma atacului apar pete galbene-cenuşii mai ales de-a lungul
nervurilor şi icircn timp ţesuturile atacate se necrozează De asemenea foliajul prezintă numeroase
pete argintii care corespund celulelor golite de conţinut (fig 2)
Biologie icircn condiţii de seră nu intră icircn diapauză se icircnmulţeşte tot tipul anului avacircnd pacircnă la 10
generaţii uneori 14 De asemenea cacircnd temperatura şi umiditatea sunt optime o generaţie se
dezvoltă icircn 16-20 de zile icircn schimb durează 20 de zile la 20oC şi 11 zile la 30
oC La 25degC durata
stadiilor a fost de 6 zile pentru ou 61 zile pentru larvă 14 zile pentru nimfă şi de 28 zile pentru
adult O femelă poate depune pacircnă la 50 de ouă pe parcursul vieţii
Măsuri de management
Măsuri preventive
rotaţia culturilor
folosirea foliei de mulci pentru a bloca contactul tripsului cu solul (tripsul se transformă
icircn adult icircn sol)
icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de
infestare şi rezervor de virusuri
instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de
pătrundere a tripşilor icircn spaţiu
arderea resturilor de plante rămase la desfiinţarea culturii
Măsuri curative
metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de
a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate
săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)
metode biologice tratamente cu Amblyseius swirskii Typhlodromus tripsi (acarieni prădător)
Aelothrips fasciatus (trips) Coccinella 7-punctata Coccinella undecimpunctata (buburuze)
Chrysoperla carnea
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -
10 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl VERTIMEC 18 EC ndash 60 ndash 80 mlhl
MATCH 050 EC ndash 15 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- VYDATE 10 L - 21 zile
- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile
- VERTIMEC 18 EC - 3 zile
- MATCH 050 EC - 7 zile
IMPORTANT
Atacul este foarte periculos la răsaduri
Dăunătorul este vector principal icircn transmiterea tospovirusurilor la tomate ardei
castraveţi inclusiv Tomato spotted wilt virus
Identificarea larvelor şi adulţilor se face prin analiză la microscop
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Trialeurodes vaporariorum Cockerell
Denumire populară musculița albă de seră
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie extrem de polifagă culturile de tomate din spațiile protejate fiind adesea
cele mai sever infestate
Descriere Adultul prezintă corpul alungit alb-gălbui acoperit de o secreție ceroasă albă pulverulentă (fig
1) Aripile de culoare albă nepătate bine dezvoltate și cu nervațiune redusă și rotunjite la bază
sunt ținute relativ plane cacircnd sunt icircn repaus Dimensiunile corpului sunt mici de 115- 15 mm
masculul fiind ușor mai mic decacirct femela
Oul este fusiform cu diametrul de 022-024 mm prevăzut cu un pedicel scurt la depunere fiind
de culoare alb-gălbui iar după două zile devine negru-violet cu reflexe metalice
Nimfa neonată are forma ovală de culoare galbenă-palid cu ochii roșii Ultimul stadiu de
dezvoltare al nimfeii denumit bdquopupariurdquo este de formă ovală turtit dorso-ventral cu colorit
verde pal și acoperit de o secreție ceroasă albă Pe partea dorsală a frunzei se văd ca niște
picături mici albe cu aspect ceros
Fig 1 Musculița albă de seră icircn diferite stadii de dezvoltare (http www7inrafr)
Simptome Adulții și larvele formează colonii pe spatele frunzelor icircn urma atacului frunzele se gofrează se
icircngălbenesc se usucă pornind de la margine și cad Pe frunze apare fenomenul de rdquorouă de
miererdquo din cauza dejecțiilor zaharoase ale insectei și ulterior acestea se acoperă cu fumagină
Plantele atacate au colorație anormală apare piticirea se ofilesc au creştere icircntacircrziată dau
producții reduse și chiar se usucă
Biologie Icircn condiții de seră musculița se dezvoltă icircn tot cursul anului putacircnd avea 10-12
generații care se suprapun astfel că icircn același timp sunt prezente toate stadiile După 2-3 zile de
la apariție femela icircncepe depunerea pontei alcătuită din 10-50 ouă numărul total depus de o
femelă fiind icircntre 100-500 Ouălele sunt depuse pe partea inferioară a frunzelor grupate icircn cerc
sau izolat Incubația la temperatură medie de 20-23ordm C durează 9-13 zile stadiul nimfal 9-11
zile iar stadiul de pupariu 7-12 zile Durata ciclului de dezvoltare este de 4-6 săptămacircni icircn seră
Dezvoltarea este influențată de temperatură umiditate atmosferică lumină și planta gazdă
Măsuri de management
Măsuri preventive
-distrugerea resturilor vegetale dezinfecţia solului și a incintei icircndepărtarea buruienilor care pot
fi surse de infestare din sere și din jurul spațiilor protejate
-utilizarea răsadurilor care să provină din locuri de producție libere de dăunători
- monitorizarea culturilor prin amplasarea capcanelor lipicioase care permit detecţia dăunătorului
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea de preparate fungice pe bază de Beauveria bassiana
Paecilomyces fumosoroseus Verticilium lecanii diferite specii de prădători Chrysopa carnea
Hippodamia comvergens Macrolophus caliginosus Delphastus pusillus sau specii de paraziți
Encarsia formosa și E mundus
- rezultate bune dau şi stropirile cu soluție din săpun de casă sau cu soluții obținute din tutun coji
de portocale sau lămacirci sau din ardei iuți
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor PROXIMO ndash50-
75 mlhl HARPUN- 75 ml100 l apa de la apariţia inflorescenţelor pacircnă la coacere prima
aplicare efectuacircndu-se la apariţia primilor adulţi VYDATE 10 G ndash 30-55kghaVYDATE 10L ndash
10 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha SANMITE 10 EC ndash 15 lha JUVINAL 10 EC ndash
005ha LIDER 200 SL ndash 075 lha
- utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum doar icircn situații de urgență
preferacircndu-se acele produse care sunt selective pentru duşmanii naturali Se va urmări acoperirea
cu soluție icircn special a părții inferioare a frunzelor
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză PROXIMO - 3 zile
HARPUN - 3 zile
VYDATE 10G - 21 zile
VYDATE 10L - 21 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
SANMITE 10 EC - 3-7 zile
JUVINAL 10 EC - 1-3 zile
LIDER 200 SL - 3 zile
IMPORTANT
Specie DEOSEBIT de dăunătoare pentru plantele cultivate icircn spaţii protejate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tuta absoluta Meyrick
Denumire populară molia minieră a frunzelor minierul tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă dăunător al culturii de tomate dar poate ataca şi alte plante din familia
Solanaceae cum ar fi Solanum tuberosum (cartof) Solanum melongena (vinete) Capsicum
annuum (ardei) diverse buruieni icircn Italia a fost semnalat şi pe Phaseolus vulgaris (fasole)
Descriere
Adult culoare brună-cenuşie uşor argintată cu pete mici negre pe aripile anterioare are
lungimea de 5-7 mm anvergura aripilor de 8-10 mm antene filiforme (fig1)
Larva are 05 mm de culoare crem şi capul negru la eclozare atinge 7-10 mm la completa
dezvoltare este de culoare galben-verzuie uneori cu tentă roşcată şi icircn ultimul stadiu prezintă o
bandă neagră pe protorace (fig 2)
Ou eliptic de culoare variabilă de la alb pacircnă la galben la depunere devine aproape negru icircn
momentul eclozării
Pupa de culoare verzuie la icircnceput devine brun icircnchis icircn momentul apariţiei adultului
Fig 1 Adult Fig 2 Larvă
(foto ANF) (foto ANF)
Simptome ponta este depusă pe partea inferioară a frunzelor Larvele atacă toate părţile aeriene
ale plantelor de tomate şi pot produce pagube icircn toate stadiile de dezvoltare ale plantelor Acestea
produc prin hrănire mine neregulate care icircn stadiu avansat de atac devin necrotice Galeriile
produse icircn tulpină influenţează negativ dezvoltarea plantelor Fructele pot fi atacate icircncă de la
apariţie şi galeriile formate pot fi invadate ulterior de patogeni secundari
Larvele pot fi depistate cu uşurinţă deoarece preferă staţionarea pe mugurii apicali flori sau
fructele icircn formare pe care se văd resturi de culoare neagră produse prin hrănire
Biologie insecta are un potenţial productiv foarte mare ciclul biologic fiind complet icircn 29-38
zile Ouăle sunt depuse pe partea aeriană a plantelor o femelă depunacircnd icircn cursul vieţii
aproximativ 260 de ouă Eclozarea durează 5-7 zile la temperatura de 26-30degC şi umiditate
relativă de 60-75 larvele trecacircnd ulterior prin 4 stadii larvare icircn aproximativ 20 de zile
Icircmpuparea are loc icircn sol la o adacircncime de 1-2 cm icircn interiorul minelor sau pe frunze Dăunătorul
nu intră icircn diapauză atacircta timp cacirct există hrană disponibilă După 10-13 zile de la icircmpupare apar
adulţii care pot trăi 30-40 zile icircn condiţii optime de laborator
Căi de răspacircndire prin plante destinate plantării fructe ambalaje zborul adulţilor
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
monitorizarea culturii prin instalarea capcanelor care au rol de a pune icircn evidenţă prezenţa
dăunătorului dar şi de colectare a indivizilor
asigurarea etanşeităţii serelor şi utilizarea plaselor de insecte
smulgerea şi distrugerea prin ardere a plantelor suspecte a fi infestate
eliminarea icircn totalitate a buruienilor gazdă din imediata vecinatate
Măsuri curative
metode biologice prin
- tratamente cu BACTOSPEINE DF 033-066 kgha administracircndu-se de la eclozare şi icircn
primele stadii
- insecticide bazate pe bacteria Bacillus thuringiensis
- paraziţi Trichogramma cacoeciae
- prădători Nesidiocoris tenuis Macroliphus caliginosus
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM
TARGO ndash 08 lha ALVERDE ndash 10 lha NUPRID AL 200 SC ndash 10 lha AFFIRM ndash 15 kgha
ACTARA 25 WG ndash 02 kgha
- tratamentele sunt necesare mai ales icircn ciclul doi de cultură
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
VOLIAM TARGO - 3 zile
ALVERDE - 3 zile
NUPRID 200 SC - 3 zile
AFFIRM - 3 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
BACTOSPEINE DF - nu este necesar
IMPORTANT
La tomate au fost icircnregistrate pierderi de recoltă icircntre 50-100
Combaterea chimică este dificilă datorităţii capacităţii larvelor de a se hrăni icircn interiorul
frunzelor şi potenţialului biotic ridicat
Adulţii sunt nocturni deci greu de detectat icircn timpul zilei
225 Nematozi
1 Meloidogyne spp ndash nematozi galicoli
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Meloidogyne spp Goeldi
Denumire populară nematozi galicoli
Statut nu sunt organisme de carantină prezente icircn Romacircnia Speciile semnalate icircn sere sunt
Meloidogyne arenaria M incognita şi M javanica
Plante gazdă extrem de polifage fiind semnalate pe mai mult de 1500 specii de plante care
aparțin la peste 40 familii botanice Icircn țara noastră produc daune mari la tomate cultivate icircn spaţii
protejate
Descriere adulţii prezintă dimorfism sexual evident prin forma şi dimensiunile celor două sexe
femelele au corpul rotund icircn timp ce masculii sunt vermiformi
Fig 1 Gale pe rădăcini de tomate (https wwwforestryimagesorg)
Simptome Primele simptome se manifestă prin ofilirea frunzelor și stagnarea icircn creștere urmată
de uscarea plantei de la vacircrf spre bază După 3-4 săptămacircni pe rădăcini se observă apariția galelor
specifice (fig 1) Pagubele produse culturilor sunt icircn funcție de gradul de infestare a solului și de
momentul cacircnd se produce atacul la nivelul rădăcinilor Icircn cazul plantelor tinere un atac puternic
poate compromite cultura La nivelul galelor vasele libero-lemnoase sunt opturate iar circulația
sevei se icircntrerupe determinacircnd putrezirea rădăcinilor și uscarea plantelor Icircn cele mai multe
cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și Verticillium spp care
grăbesc pieirea plantelor
Biologie Icircn seră nematozii galicoli ai rădăcinilor se icircntacirclnesc icircn tot cursul anului și pot avea 4-8
generații O femelă poate depune icircntre 300-1000 ouă dar icircn condiții optime numărul ouălor poate
ajunge pacircnă la 2000 Larvele de vacircrsta a II-a numite și larve de invazie se răspacircndesc icircn sol icircn
căutarea rădăcinilor diferitelor plante le perforează și pătrund icircn țesuturi de regulă icircn apropierea
vacircrfului de creștere După o perioadă scurtă de hrănire larvele devin imobile și rămacircn icircn aceleași
locuri pacircnă la sfacircrșitul dezvoltării Odată cu hrănirea larvele secretă niște enzime care determină
hipertrofierea țesuturilor din zonele de atac dacircnd naștere la niște umflături denumite gale Icircn
condiții termice normale numărul femelelor este mai mare decicirct cel al masculilor icircn timp ce la
temperaturi scăzute numărul masculilor este mai mare decacirct al femelelor Durata ciclului biologic
este influențată de temperatura și umiditatea solului precum și de calitatea hranei variind icircntre
25-90 zile
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea unor răsaduri sănătoase libere de nematozi
menţinerea solului curat rotaţia culturilor icircndepărtarea buruienilor
crearea și folosirea de soiuri și hibrizi cu rezistență la nematozi prin transferul unor gene
de rezistență de la specia Lycopersicum peruvianum cum ar fi Ronita Rossol Piernita
Piersol Anahu Gilestar sau cei produşi icircn țara noastră Oltbrid Craiobrid IR-18 IR-34
M-14
deschiderea serelor şi oprirea icircncălzitului icircn anumite perioade pe timpul iernii
Măsuri curative
metode fizice dezinfectarea solului prin tratamente termice cu aburi la temperaturi de
90-100ordmC timp de 2-3 ore dă rezultate bune dar icircn prezent această metodă se practică pe
scară redusă datorită consumului ridicat de energie și a costului acesteia o soluţie mai
ieftină este solarizarea solului
metode biologice aplicarea agenţilor Pasteuria penetrans utilizat icircn controlul M
incognita pe tomate și Paecilomyces lilanicus icircn controlul M incognita pe cartof
Verticillium chlamydosporium parazitează ouăle icircn UK
metode chimice utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar BASAMID
GRANULE 500 kgha la sol cu icircncorporare icircnainte de plantare VYDATE 10 L -10 lha
NEMATHORIN 10 G ndash 15 kgha aplicat pe racircnd VYDATE 10 G ndash 30 -55 kgha
VELUME PRIME 400 SC ndash 625 mlha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- BASAMID GRANULE - nu este necesar
- VYDATE 10 L - 21 zile
- NEMATHORIN 10 G - 70 zile
- VYDATE 10 G - 21 zile
- VELUME PRIME 400 SC - nu este necesar
IMPORTANT
Identificarea cu acurateţe a speciilor presupune examen microscopic de laborator
Icircn cele mai multe cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și
Verticillium spp care grăbesc pieirea plantelor
Bibliografie selectivă
- Alexandri Al Olangiu M Petrescu M Rădulescu E Rafailă C (1972) - Tratat de
fitopatologie agricolă Ed Academiei RSR p 72-76
- Alford D V (1991amp1995) ndash A colour atlas of pest of ornamental trees shrubs and flowers
Manson Publishing
- Costache M Roman T Costache C (2003) ndash Ghid pentru recunoașterea și combaterea bolilor
și dăunătorilor la legume Ed Agris p 115
- Csoka G (2003) ndash Leaf mines and leaf miners Forest Research Institute Tipografia Agroform
Budapest pag 37-39
- Deheleanu A Albina Macedon - Extras Producţia Vegetală Horticultura nr 101981
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare pag 25-28
- Dobreanu Ecaterina Manolache Constantin (1969) ndash Fauna RSR- Insecta Vol VIII fascicula
5 Homoptera pag 90 Editura Academiei RSR București1969
- Dobrin Ionela Frăsin Loredana Pașol P (2007) ndash Tratat de entomologie specială Editura
Ceres București pp 5-398
- Docea E Severin V Baicu T Pop I (1976)- Icircndrumător pentru recunoașterea și combaterea
bolilor plantelor cultivate Ed Ceres București p150-151 p147-148 p152
- Gigon V Camps C Le Corff Josiane Biological control of Tetranychus urticae by
Phytoseiulus macropilis and Macrolophus pygmaeus in tomato greenhouses Available from
httpswwwresearchgatenetpublication [accessed Mar 19 2018]
- Grozea I Stef R Virteiu AM Carabet A Molnar L 2012 Southern green stink bugs (Nezara
viridula L) a new pest of tomato crops in Western Romania Research Journal of Agricultural
Science 44 (2)24-27
- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Florian T Vlad M 2015 Trophic
evolution of southern green stink bugs (Nezara viridula L) in western part of Romania Bulletin
of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca Horticulture
72(2)371-375
- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Marcu Viorela Draga Diana (2015)
The Spread of Nezara viridula (HemipteraPentatomidae) species from its first occurrence in
Romania BulletinUASVM Horticulture 73(2) 2016 Print ISSN 1843-5254 Electronic ISSN
1843-5394
- Hussey N W Read W H Hesling J J (1969) ndashThe pest of protected cultivation The biology
and control of glasshouse and mushroom pests pp 404
- Jones JB Stall RE Zitter TA (2006)- Compendium of Tomato Diseases APS Press (The
American Phytopathological Society) p19 Pl23AB p22 Pl28 AB pag9-10 Pl11 p13-14
Pl15B p18-19 Pl21B
- Manolache C Boguleanu Gh şi colab (1978) - Tratat de zoologie agricolă vol I Ed
Academiei Romacircne pag440
- Perju T Ghizdavu (2001) - Tratat de zoologie agricolă vol V Ed Academiei Romacircne
Bucureşti pag 396
- Pașol P Dobrin Ionela Frasin I (2007) - Tratat de entomologie specială dăunătorii culturilor
horticole Ed Ceres Bucuresti p 110-111
- Pop IV Tratat de Virologie Vegetală Vol III- Virusurile Culturilor Horticole Ediţia I Editura
Printech Bucureşti 2009 p109-117 p 124-127 p 159-171
- Popescu Ghe (2005) - Tratat de patologia plantelor vol III Ed Eurobit p 15 33
- Roșca I Rada Istrate (2009) ndash Tratat de entomologie (agricultură horticultură silvicultură)
Alpha MDN Buzău Pag 331
- Quarantine pests for Europe Second Edition Data sheets on quarantine pests for the European
Union and for the European and Mediterranean Plant Protection Organisztion Prepare by CABI
and EPPO for the European Union p 981-985 p 1146-1151 p 1388-1392 p 1367-1372
- Roșca I Drosu S Bratu E (2001) ndash Entomologie horticolă specială Ed Editura Didactică și
Pedagogică RA p 309
- Roşca I Iacomi Beatrice Michaela (2012) ndash Bolile şi dăunătorii din principalele
agroecosisteme legumicole Alpha MDN Buzău p 67
- Săvescu A și colab (1982) ndash Tratat de zoologie agricolă Dăunătorii plantelor cultivate Vol II
Editura Academiei RSR pag 172 -178
- Săvescu A (1961) - Album de protecţia plantelor II
- Severin V Iliescu C H (2006) Bolile bacteriene ale plantelor Ed Geea p 158-173
- Spencer KA (1973) ndash Series Entomologica vol 9 Agromyzidae (Diptera) of Economic
Importance The Hague
- Scortichini M Le Malattie Batteriche delle colture agrarie e delle specie forestali Edagricole ndash
Edizioni Agricole p 329-330
- Standard OEPP PP 229 (1) Buletin OEPP 34 pp 41-42
- Ureche Camelia (2010) ndash Insectele miniere din Romacircnia Editura Pim pg 244
-Teodorescu G Roman T Sumedrea M (2003) ndash Entomologie Horticolă - dăunători specifici și
metode de combatere Ed Ceres București p 67
- Zhang Zhi-Qiang (2007)- Mites of greenhouses Identification Biology and control CABI
Publishing
Resurse www
httpswwwcabiorg
httpsgdeppoint
httpswwwplantwiseorg
httpsagumassedu
httpwwwhorticultorulro
httpshortuwexedu
httpwwwagroatlasru
httpwwwaomidoribiocontrolcom
httpinfluentialpointscom
httpentnemdeptufleducreatureshtm
httpsagumassedu
httpswwwagrolinkcombr
httpwwwagrihujiacil
httpwww7inrafr
httpgreenhouseipmorg
httpwwwtswvramporg
httpswwwosueds
httpswwwamericantomatogrowersorg
https wwwhortcornelledu
httpswwwgardeningknowhowcom
httpswwwmissouribotanicalgardenorg
httpswww agndsuedu
httpswwwbotanistiiro
httpswwwparadisverdero
httperecifasufledutomato-scouting-guidediseases
httpswwwideegreenit
httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests
httpwwwalamycom
10 Spodoptera littoralis
(Boisduval)
(noctuidul mediteraneean)
Asia Africa
Europa Cipru Franța Grecia Italia Malta
Portugalia Spania Turcia
11 Spodoptera litura (Fabricius)
(viermele tutunului)
Asia Africa America
Europa Rusia
Oceania
12 Thrips palmi (Karny)
(tripsul palmierilor)
Africa America Canada
Europa Absent
Nematozi
1
Nacobbus aberrans (Thorne)
Thorne and Allen
America
Europa Absent
2 Meloidogyne chitwoodi Golden
et al
Africa America
Europa Belgia Franţa Germania Olanda Portugalia
Turcia
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Clavibacter michiganensis subsp michiganensis
(Smith) Davis Gillaspies Vidaver amp Harris
Denumire populară ofilirea bacteriană a tomatelor
Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Lycopersicon spp Phaseolus vulgaris (fasole)
Pisum sativum (mazăre) Zea mays (porumb) Capsicum annuum (ardei) buruieni (Solanum douglasii
Solanum nigrum Solanum triforum)
Simptome
Boala apare icircn tot cursul perioadei de vegetație manifestacircndu-se diferit icircn funcție de organul afectat al
plantei astfel plantulele infectate mor rapid plantele adulte infectate se ofilesc lent și treptat pe
cotiledoane apar pete circulare de 1-5 mm icircn diametru cu centrul inițial albicios ulterior brun care se
unesc iar suprafața cotiledoanelor se icircncrețește pe frunzele tinere apar pete albicioase proeminente care
devin galben-verzui foliolele frunzelor mature se icircngălbenesc la margine și se răsucesc icircn jos de-a
lungul nervurii mediane pețiolul se curbează vasele conducătoare ale părților afectate se brunifică
țesutul medular se alterează și se colorează icircn galben pacircnă la brun roșcat pe tulpini și pețioli apar pete
longitudinale de culoare galbenă pacircnă la brun cu timpul țesutul din dreptul petelor crapă producacircnd
ulcerații fructele tinere se deformează rămacircn mici și se maturează prematur iar cele mature nu
prezintă simptome externe pulpa este colorată icircn galben iar vasele conducătoare icircn brun uneori apar
pete circulare de 3-6 mm diametru izolate sau dispuse icircn grupuri de culoare albă ulterior petele devin
lenticulare sau rămacircn rotunde maro-deschis cu o aureolă albă sau gălbuie cu asperități la centru (așa-
numitul simptom bdquoochi de pasărerdquo) semințe mici brune sau negre cu germinație redusă icircn cavitatea
pedunculară apar pete mici brune cu marginea icircntunecată pete care se extind și se unesc ulterior
Fig 1 Atac pe frunze (httpsgdeppoint) Fig 2 Atac pe tulpină (httpsgdeppoint)
Fig 3 Atac pe fructe Fig 4 Atac pe fructe
(httpsgdeppoint) (httpsalchetroncom)
Mod de răspacircndire
- pe distanțe mari principala cale de răspacircndire este transmiterea prin sămacircnță
- local răspacircndirea bolii este favorizată de picăturile de apă practicile culturale și utilizarea
echipamentelor contaminate
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea de sămacircnță sănătoasă certificată tratată chimic și termic tratamentul termic se realizează
prin scufundarea semințelor icircn apă fiartă la 56degC 30 min
extracția semințelor se realizeză cu HCl
utilizarea de soiuri rezistente
icircnființarea culturilor de răsaduri sănătoase
rotația culturilor la 4 ani
plantele atacate și cele din jur se scot (cu tot cu rădăcini și se introduc imediat icircn saci de
polietilenă) și se ard (bacteria poate rămacircne icircn sol o perioadă lungă)
este recomandată doar irigarea prin picurare
nu se efectuează lucrări atunci cacircnd pe plante sunt prezente picături de apă
combaterea buruienilor (care pot fi plante gazdă)
de la plantele infectate nu se recoltează semințe
după recoltare se stracircng resturile vegetale și se distrug prin ardere
tratarea solului cu produse pe bază de cupru
dezinfecţia serelor solariilor uneltelor macircinilor lucrătorilor etc
Măsuri curative
- combatere chimică cu următoarele produse CURENOX 50 ndash 15-2 Kg ha ZEAMA BORDELEZA
TIP MIFrdquo ndash 375-5 Kg ha CUPERTINE SUPER ndash 35 Kg ha ALCUPRAL 50 PU ndash 15-2 Kg ha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- CURENOX 50 - 3 zile
- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo - 3 zile
- CUPERTINE SUPER - 3 zile icircn seră 10 zile icircn cacircmp
- ALCUPRAL 50 PU - 3 zile
Icircntrucat este o boala sistemică tratamentele cu fungicide bactericide (cupru mancozeb) au eficiență
redusă
IMPORTANT
Plantele de tomate sunt sensibile pe toată durata vieții Bacteria se localizează icircn vasele
lemnoase unde produce cavități și supraviețuiește icircn resturile vegetale sol echipamente și
alte structuri ale serei icircn semințe rămacircnacircnd viabilă cel puțin 8 luni
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Xanthomonas campestris pv vesicatoria
(Doidge) Vauterin Hoste Kersters amp Swings
Denumire populară pătarea bacteriană a tomatelor
Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) buruieni (Datura
Hyoscyanum niger Lycium barbarum Nicotiana rustica Physalis Solanum spp) Solanum tuberosum
(cartof)
Simptome boală se instalează pe tot timpul perioadei de vegetație afectacircnd organele aeriene
Icircn stadiul de răsad
- pe frunzele tinere - apar pete galben-verzui brune cu centru necrozat și cu un exsudat cu aspect
de lacrimă
- pe hipocotil ocazional apar striații brune
La plantele mature
- pe frunze - apar pete circulare neregulate de 1-2 mm verde icircnchis cenușii brune cu aspect
hidrozat cu margini distincte răspacircndite de-a lungul nervurilor laterale și pe
marginea frunzelor uneori petele confluează icircn condiții de umezeală apare exsudat
iar suprafața leziunii și arealele icircnconjurătoare apar lucioase
- pe tulpini - icircn dreptul petelor țesutul se suberifică formacircnd verucozități și crăpături neregulate
- florile - cad icircn urma infecției și ca urmare numărul de fructe se reduce
- pe fructe - apar pete mici hidrozate gălbui brune cenușii crustoase cu halou gălbui alb
superficiale adanci
- leziunile de obicei se scufundă icircn centru și se icircnalță la margini dar se poate ca
icircntreaga leziune fie să se scufunde sau fie să se icircnalțe
- la coacerea fructelor țesutul din jurul leziunii rămacircne verde
- cacircnd atacul este puternic se produc crăpături (alb-maronii de 2-10 mm) ale
epidermei prin care pătrund alte microorganisme care determină putrezirea pulpei
fructului
- la fructele coapte nu se produce infecție secundară
La tomate
- pe frunze ndash apar leziuni neregulate icircnconjurate de zone apoase inițial verzi apoi maronii și
necrotice leziunile sunt frecvent icircnconjurate de un halou clorotic cacircnd leziunile fuzionează
apare arsura foliară
- pe tulpină ndash apar plesnituri de-a lungul ei iar pețiolii se necrozează
- pe fructe ndash apar inițial pustule mici ușor proeminente ulterior acestea cresc icircn dimensiune
devin maronii proeminente cu aspect rugos și icircnconjurate de un halou apos uneori leziunile
confluează
Atac pe tomate (httpsgdeppoint)
Mod de răspacircndire
- pe distanțe mari principala cale este transmiterea prin sămacircnță
- local răspacircndirea bolii este favorizată de picăturile de apă resturi vegetale practicile culturale și
utilizarea echipamentelor contaminate
Măsuri de management
Măsuri preventive
rotația culturilor
este recomandată irigarea pe rigole sau prin picurare
distrugerea prin ardere a resturilor de plante și buruieni rămase pe cacircmp după recoltare
utilizarea de sămacircnță sănătoasă (recoltată din plante sănătoase libere de boli) certificată tratată
chimic și termic (cu apă caldă 560C 30 minute)
utilizarea de soiuri rezistente
aerisirea spațiilor icircn sere și solarii
curățarea și dezinfecția echipamentelor a instrumentelor de lucru și a depozitelor
nu se efectuează lucrări atunci cacircnd pe plante sunt prezente picături de apă
efectuarea cu grijă a tuturor lucrărilor astfel icircncacirct leziunile să fie minime
IMPORTANT
Xanthomonas campestris pv vesicatoria este larg răspacircndită și produce pierderi economice la
tomate și ardei
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tomato spotted wilt virus (TSWV)
Denumire populară virusul ofilirii pătate a tomatelor
Statut este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă TSWV cuprinde un număr foarte mare de plante gazdă icircn principal tomate (Solanum
lycopersicum) ardei (Capsicum spp) vinete (Solanum melongena) cartof (Solanum tuberosum) ţelină
(Apium graveolens) mazăre (Pisum sativum) fasole (Phaseolus vulgaris) soia (Glycine max) tutun
(Nicotiana tabacum) etc
Simptome - pe frunze peţioluri tulpini clorozarea nervurilor prezenţa petelor brune pe faţa inferioară a frunzelor
tinere și uscarea limbului icircncreţirea sau contorsionarea frunzelor pete linii inele clorotice la icircnceput
apoi de culoarea bronzului şi necrotice icircn final pe frunze peţioluri și tulpini stoparea creşterii (vacircrful
plantei fiind curbat lateral) frunze mici mozaicate și deformate la tomatele care rezistă virusului
plantele tinere rămacircnacircnd pitice
- pe fructe pete arcuri formaţiuni inelare sau semiinelare de culoare roşiatică sau gălbuie cu epiderma
necrozată număr redus de fructe depreciate calitativ
Fig1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze (httpgardenerwikiacom) (httpwwwapsnetorg)
Mod de răspacircndire icircn sere virusul are ca vector principal de răspacircndire tripsul Frankliniella
occidentalis
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea materialului de plantare liber de virus
evitarea pătrunderii tripşilor de la exterior icircn spaţiile protejate prin utilizarea plaselor care reţin
insectele
producerea răsadului de tomate la distanţă de specii floricole gazdă pentru tripşi (crizanteme
begonii)
plantare timpurie
utilizare de soiuri rezistente la TSWV
combaterea vectorului
IMPORTANT
Simptomele TSWV variază icircn funcţie de speciile de plante gazdă şi de gradul de susceptibilitate
al acestora
cc op
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Bemisia tabaci (Gennadius)
Denumire populară musculița albă a tutunului
Statut populaţiile non-europene au statut de organism de carantină icircn Romacircnia este posibilă existenţa
populaţiilor europene
Plante gazdă este o specie polifagă și o putem găsi pe specii care aparțin următoarelor familii botanice
Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Euphorbiaceae Leguminosae Malvaceae Solanaceae
Convolvulaceae Icircn trecut era cunoscut mai ales ca un dăunător al culturilor de cacircmp din regiunile calde
cum ar fi tutun tomate bumbac Icircn timp a devenit responsabilă de daune provocate icircn serele din icircntreaga
lume și atacă icircn mod special Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum spp (ardei) Poinsettia
spp Hibiscus spp Gerbera spp Gloxinia spp
Descriere
Adultul are talie redusă de aproximativ 1 mm masculii sunt mult mai mici decacirct femelele corpul
galben icircnchis cele două perechi de aripi acoperite de o secreție ceroasă pulverulentă albă (fig1) Adulții
sunt asemănători cu alte musculiţe albe totuși icircn repaus adulţii de Bemisia tabaci ţin aripile icircn formă de
bdquocortrdquo icircn timp ce la Trialeurodes vaporariorum poziţia aripilor este mult mai plană Nimfa este plată de formă ovală neregulată și are lungimea de 07 mm
Pupariul este aplatizat cu contur neregulat prezintă pe partea dorsală peri lungi are tendinţa să fie mai
mare mai oval şi cu peri mai puţini pe frunzele netede
Oul este pedunculat are formă rotunjită la bază şi ascuţit apical de culoare maronie la cacircteva zile după
depunere lungime 02 mm
Fig1 Adult Fig 2 Atac pe fructe de tomate
Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda
Simptome
Plantele atacate prezintă următoarele simptome pete clorotice pe frunze nervuri icircngălbenite şi
icircngroşate icircngălbeniri mozaicări și răsucirea frunzelor precum şi deformarea tulpinilor și piticirea
plantelor Icircn cazul unor infestări severe plantele atacate se icircngălbenesc se ofilesc icircşi pierd frunzele
vigoarea plantelor este redusă și pot fi induse dezechilibre fiziologice De asemenea icircn urma atacului
dăunătorului pe frunze apare fenomenul de ldquorouă de miererdquo care diminuează capacitatea fotosintetică a
plantelor și determină apariția și dezvoltarea mucegaiurilor Atacul pe fructele de tomate poate provoca
o maturare inegală a acestora (fig 2)
De regulă toate stadiile dăunătorului se observă pe partea inferioară a frunzelor prin scuturarea
plantelor infestate adulţii zboară puţin şi se reaşază pe frunze
Biologie ciclul de viaţă prezintă şase stadii ou patru stadii nimfale şi adult Adulţii şi ouăle proaspăt
depuse se observă pe creşterile noi din vacircrful plantelor stadiul I şi II nimfal pe frunzele mai bătracircne de
la bază şi stadiile III şi IV nimfale icircntre aceste etaje Ouăle sunt dispuse rar icircn formă de cerc de regulă
izolate sau icircn grupuri mici eclozează după 5-9 zile la 30degC După eclozare stadiul I nimfal este mobil se
deplasează icircn căutarea locului de hrană după care rămacircne imobilizat pe durata celor patru stadii nimfale
Primele 3 stadii nimfale durează 2-4 zile icircn funcţie de temperatură ultimul numit puparium durează 6
zile după care apare adultul Icircmperecherea icircncepe la 12 h după ce apar și se repetă pe toată durata de
viață a adulților Femelele au o longevitate de aproximativ 60 zile icircn timp ce a masculilor este mai
scurtă (9-17 zile)
Măsuri de management
Măsuri preventive
- icircndepărtarea buruienilor icircnainte de icircnfiinţarea culturii deoarece pot constitui gazde pentru
musculiţele albe dar şi o sursă majoră de virusuri
- monitorizarea culturilor prin utilizarea capcanelor galbene lipicioase
Măsuri curative
metode biologice prin parazitoizi cum ar fi Encarsia luteola şi Eretmocerus spp agenți
entomopatogeni de tipul ciupercilor (Verticillium lacanii Beauveria bassiana) insecte prădătoare
(Macropholus caliginosus Franklinothrips vespiformis Delphastus pusillus Nabis spp Orius spp)
acarieni prădători (Amblyseius limonicus A swirskii Transeius montdorensis)
metode chimice prin utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar VYDATE 10 L ndash 10 lha
LANNATE 20 SL ndash 125 lha PROXIMO -50-75 mlhl la apariţia dăunătorilor şi SANMITE 10 EC ndash
15 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime
admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
VYDATE 10 L - 21 zile
LANNATE 20 SL - 7 zile
PROXIMO - 3 zile
SANMITE 10 EC - 3-7 zile
IMPORTANT
Este vector a peste 60 de virusuri ai plantelor inclusiv virusul de carantină Tomato yellow
leaf curl virus
Identificarea speciei necesită examen microscopic avacircnd icircn vedere că specia se aseamănă
foarte mult cu Trialeurodes vaporariorum specie extrem de frecventă icircn spaţii protejate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Helicoverpa armigera (Hubner)
Denumire populară omida fructificațiilor
Statut este organism de carantină reglementat pe plante destinate plantării de Dendranthema
Dianthus Pelargonium şi Solanaceae (Anexa II secţiunea II din HG 563-2007) prezent icircn Romacircnia pe
suprafețe mari
Plante gazdă specie polifagă care atacă peste 120 specii de plante cultivate și spontane dintre care
menționăm tomatele ardeii bamele mazărea fasolea garoafele gura leului etc Helicoverpa armigera
a devenit un important dăunător icircn culturile de seră și solarii
Descriere
Adultul lungimea corpului de 12-18 mm anvergura aripilor de 35-40 mm (fig1) de culoare variabilă
verde-gălbui brun-deschisă sau brun-icircnchisă Aripile anterioare prezintă pe marginea lor externă o linie
formată din 7-8 pete negricioase şi o bandă transversală brun-icircnchisă cu contur neregulat Aripile
posterioare au culoarea puţin mai deschisă cu o margine lată de culoare brună care conţine o zonă mai
pală nervurile sunt vizibile şi către bază au o pată icircn formă de virgulă de aceeași culoare
Larva icircn ultima vacircrstă are lungimea corpului de 30-40 mm și este de culoare variabilă de la verzui
pacircnă la roșcat-violet sau brun-icircnchis iar motivul descris poate forma umbre de verde galben-pai şi roz
murdar pacircnă la maron roşcat şi chiar negru Pe corp prezintă 5 dungi una dorsală mediană 2
suprastigmale și 2 substigmale (fig 2)
Oul hemisferic de 04-05 mm ornat cu numeroase striațiuni La depunere are culoarea alb-gălbui după
care devine verzui chiar maron icircnchis icircnainte de eclozare
Pupa de culoare maron stacojiu 14-18 mm lungime purtacircnd la extremitatea posterioară doi spini icircn
formă de cacircrlig
Fig1 Larvă (httpswwwcabiorgiscdatasheet) Fig 2 Adult (httpswwwcabiorgiscdatasheet)
Simptome pagubele provocate de acest dăunător sunt cauzate de hrănirea vorace a omizilor pe frunze
mai ales icircn fazele inițiale de după eclozare Mai tacircrziu pătrund icircn fructe și formează galerii unde lasă
numeroase dejecții făcacircndu-le improprii pentru consum De asemenea fructele atacate de larve cad
prematur sau se infectează secundar cu diferiți agenți patogeni
Biologie iernează icircn stadiul de pupă icircn sol icircntr-o celulă ovală de pămacircnt la adacircncimea de 7-25 cm
Fluturii zboară pe icircnserate și noaptea hrănindu-se cu nectarul florilor Ouăle sunt depuse izolat pe
frunzele tulpinile și inflorescențele plantelor gazdă O femelă poate depune icircntre 300-3000 ouă icircn
medie 500-1000 Ouăle eclozează icircn trei zile la 225degC perioada larvară durează 18 zile tot la 225degC şi
se prelungeşte pacircnă la 51 de zile la 175degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă
icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere
icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de
infestare
Măsuri curative
metode fizice prin amplasarea capcanelor atractive pentru ambele sexe cu rol de a pune icircn evidenţă
prezenţa dăunătorului dar şi de atragere şi omoracircre a acestora
metode biologice prin utilizarea
- unor produse pe baza de bacterii ex Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a
doua generaţie) şi virusuri ex Helicoverpa armigera nuclear polyhedrosis virus
- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus maculiventris
metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar ALVERDE - 10 lha icircn 1000
l apă ha MATCH 050 EC ndash 100 mlhl VOLIAM TARGO - 06-08 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime
admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- ALVERDE - 3 zile
- MATCH 050 EC - 7 zile
- VOLIAM TARGO - 3 zile
IMPORTANT
Se recomandă icircnchiderea spaţiilor protejate pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii
adulților
Adulţii sunt migratori şi pot parcurge distanţe mari (˃100 km)
Larvele şi adulţii pot fi identificaţi cu exactitate faţă de alte specii prin examen de laborator
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Liriomyza trifolii (Burgess)
Denumire populară musca minieră a plantelor de seră musca minieră
Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă semnalată pe 22 specii de plante gazdă fiind considerat principalul
dăunător al tomatelor icircn spaţii protejate
Descriere Adultul muscă mică lungime 13-23 mm de culoare neagră-cenușie Femelele sunt puțin mai mari
decacirct masculii Aripile nu depășesc lungimea corpului și au nervurile negre Scutelul este galben perii
ventrali de culoare galbenă pronotul și scutul de culoare neagră cu reflexe cenușii
Oul este sferic de 02-03mm la depunere albicios - cenușiu ușor translucid
Larva apodă și acefală de 3 mm lungime la icircnceput transparentă apoi galben-portocalie prezintă
posterior două stigme triunghiulare caracteristice
Pupa 18-23 mm lungime ovală ușor turtită ventral de culoare variabilă galben-portocalie deschis
pacircnă la maron auriu
Fig 1 Atac de Liriomyza trifolii (foto ANF) Fig 2 Adult L trifolii (foto ANF)
Simptome Minele de pe frunze și punctele de hrănire sunt de regulă cele mai evidente semne privind
prezența dăunătorului Icircnțepăturile de hrănire produse de femele apar ca niște adacircncituri circulare de
culoare albicioasă iar cele pentru pontă sunt ceva mai mici și dispuse mai uniform circular Minele
produse de larve vizibile tot pe partea superioară a frunzelor sunt tipic sinuoase foarte răsucite și de
formă neregulată lărgindu-se pe măsură ce larva se dezvoltă inițial de culoare verde apoi devin albe
odată cu icircmbătracircnirea țesutului
Biologie o generație se dezvoltă icircn 15-20 zile icircn funcție de temperatură Adulții zboară dimineața
copulația avacircnd loc la 24 de ore de la apariție Femelele trăiesc 15-30 zile timp icircn care depun 25-640 de
ouă icircn serii de cacircte 17 pe zi După 2-5 zile apar larvele care formează mine icircn țesutul palisadic al
frunzei unde rămacircn 4-7 zile pacircnă la completa dezvoltare Icircmpuparea are loc icircn afara minei de regulă icircn
stratul superficial al solului de lacircngă planta gazdă și durează 10-12 zile Icircn spații protejate specia
dezvoltă mai multe generații pe an care se suprapun
Măsuri de management
Măsuri preventive
controlul materialului de plantare icircnainte de icircnființarea culturii
distrugerea resturilor vegetale şi dezinfectarea solului și incintei
monitorizarea culturilor pentru detectarea adulţilor (capcane) şi larvelor (inspectarea plantelor)
Măsuri curative
metode fizice utilizarea capcanelor galbene lipicioase metodă eficace de capturare a adulților icircn
timpul perioadei de vegetație metode biologice utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius palliles
Chrysocharis parksi Diglyphus begini ploșniței prădătoare Cyrtopeltis modestus sau a nematodul
parazit Neoaplectana carpocapsae
-un produs inofensiv faţă de mediu şi om este Lasertrade 240 SC (05 lha) insecticid biologic obţinut din
fermentaţia bacteriei Saccharopolyspora spinosae din sol
metode chimice utilizarea insecticidelor trebuie să fie ținută la minimum doar icircn situații de urgență
preferacircndu-se acele produse care distrug cel mai puţin fauna utilă Stropirile se vor efectua doar la
apariția focarelor de infecție cu insecticide avizate folosind alternativ produse cu substanţă activă
diferită Produsele de protecţie a plantelor care se vor folosi sunt APACHE 015 lha SAFRAN 18 EC
- 09 lha icircn 1000 l apă VARGAS 18 EC - 09 lha icircn 1000 l apă ACTARA 25 WG (aplicat la sol ) ndash
08 kgha preventiv şi curativ la 4-5 zile de la plantarea răsadurilor de tomate icircn solarii VYDATE 10 L -
10 lha VOLIAM TARGO - 06-08 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii limitelor maxime
admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- APACHE - 3 zile
- SAFRAN 18 EC - 3 zile
- VARGAS 18 EC - 3 zile
- ACTARA 25 WG - 3 zile
- VYDATE 10 L - 21 zile
- LASER 240 SC - 3 zile
- VOLIAM TARGO - 3 zile
- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile
IMPORTANT Principala sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din
serele icircnmulțitor
Icircnțepăturile provocate de adulți sunt porți de pătrundere a altor tipuri de organisme
dăunătoare
22 Organisme dăunătoare non- carantină la tomate cultivate icircn spaţii protejate
221 Ciuperci
1 Alternaria sp - alternarioză
2 Botrytis cinerea PersFr - putregaiul cenușiu
3 Colletotrichum coccodes Wallr - antracnoza
4 Dydimella lycopersici Kleb - putrezirea coletului
5 Fulvia fulva ( Cladosporium fulvum) (Cooke) - pătarea cafenie a frunzelor de tomate
6 Fusarium sp - ofilirea fuzariană (fuzarioză)
7 Leveillula taurica (Lev) Arnaud - fainarea tomatelor
8 Septoria lycopersici - pătarea albă a frunzelor de tomate
9 Phytophtora infenstans (Mont) de By - mana tomatelor
10Phytophtora parasitica Dast - putregaiul coletului sau mana de sol a
tomatelor
11 Pytium ultimum Trow - căderea și putrezirea plăntuțelor
12 Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold şi Verticillium dahliae Kleb ndash ofilirea verticiliană
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Alternaria sp
Denumire populară alternarioza
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate cartof vinete ardei
Simptome boala se manifestă pe tulpini frunze și fructe Plantele pot fi atacate icircn toate fazele de
dezvoltare
Icircn răsadniță atacul apare icircn porțiunea bazală a tulpiniței pete alungite brune care se extind de jur
icircmprejur determinacircnd ofilirea și uscarea răsadului
După transplantare icircn spaţii protejate sau icircn cacircmp pe frunze apar pete circulare cenuşii-brunii cu
zonalităţi concentrice numite şi bdquopete ţintărdquo Petele la icircnceput mici se extind concentric pot atinge 2
cm icircn diametru şi prezintă un inel galben
Pe zona brunificată apare un mucegai fin negru iar ţesuturile se brunifică se subţiază şi uneori se rup
frunzele prezentacircnd perforaţii
Icircn condiţii de umiditate ridicată boala evoluează rapid apare veştejirea şi uscarea frunzelor ceea ce
duce la desfrunzirea icircnainte de vreme şi oprirea din creştere a fructelor ce nu se maturează
Dacă fructele sunt atacate cacircnd sunt mici se icircnnegresc și cad cu ușurință de pe plante
Fructele atacate prezintă zone scufundate brune cu crăpături şi cu zonalităţi concentrice
Fig 1 Atac pe tulpină (httpsimagesbugwoodorg) Fig 2 Atac pe frunze (httpsimagesbugwoodorg)
Foto D Blancard ( INRA)
Mod de răspacircndire
Răspacircndirea ciupercii de la plantă la plantă de la un etaj de frunze la altul se face prin intermediul
sporilor duşi de vacircnt sau de picăturile de apă Temperatura cuprinsă icircntre 2-35degC şi umiditatea
atmosferică de 100 sunt condiţii favorabile atacului Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face
prin miceliu sporii de pe resturile vegetale şi prin seminţele provenite din fructele parţial atacate
Ciuperca se poate răspacircndi cu uşurinţă icircn terenurile bogate icircn humus cele icircngrăşate excesiv icircn solurile
cu lipsă de magneziu şi pe diferite plante cartof vinete măselariţă ciumăfaie mătrăgună
Măsuri de management
Măsuri preventive
Tomatele se vor planta icircn soluri icircngrăşate echilibrat fără lipsă de magneziu curate de buruieni Solul
serelor şi solariilor va fi icircn prealabil dezinfectat termic sau chimic Măsurile de igienă culturale
obligatorii ca stracircngerea şi arderea resturilor vegetale sau icircngroparea lor icircn profunzime limitează
atacul ciupercii Icircntre măsurile agrotehnice remarcăm asolamentul icircn care tomatele nu trebuie să
revină pe sola ce a fost infestată cu Alternaria decacirct după 4 ani Utilizarea irigării la baza plantelor și
nu prin aspersiune pentru a nu disemina sporii ciupercii Aerisirea solariilor serelor dimineața
devreme sau seara tacircrziu pentru a evita formarea condensului pe frunze
Măsuri curative combatere chimică cu următoarele produse
- GRISU - 10 lha
- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)
- REVUS TOP -06 lha
- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie
Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe
- BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha
- VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha
- AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă
- ORTIVA TOP ndash 1 lha
- ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- GRISU - 3 zile
- CIDELY TOP - 3 zile
- REVUS TOP - 3 zile
- ORTIVA 250 SC - 3 zile
- BRAVO 500 SC - 3 zile
- VITRA 50 WP - 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp
- AZBANY - 3 zile
- ORTIVA TOP - 7 zile
- ORTIVA OPTI - 3 zile
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Botrytis cinerea PersFr Denumire populară putregaiul cenușiu al tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate
Simptome putregaiul cenușiu al tomatelor apare pe toate părțile aeriene ale plantelor Cel mai
caracteristic simptom al bolii icircl reprezintă prezența a numeroase mase de spori pe țesuturile necrozate
astfel icircncacirct acestea au un aspect pufos de culoare gri-icircnchis
Pe frunze
La icircnceput atacul se manifestă pe frunzele moarte de la baza plantei apoi pot fi invadate țesuturile
tinere Boala este asociată cu plantele mature care au un foliaj dens Umiditatea ridicată icircn foliajul
plantelor pe timpul nopții este suficientă pentru dezvoltarea bolii astfel icircncacirct nu este de preferat o
perioadă prelungită cu umiditate ridicată
Pe frunzele tinere infecția apare sub formă de zone necrozate adesea icircn forma literei ldquoVrdquo
progresează spre pețiol și apoi pătrunde icircn tulpină
Pe tulpină
La răsaduri leziunile pe frunzulițe se extind și cuprind icircntregul limb apoi pețiolul iar icircn final
tulpina Infecția poate icircnconjura tulpina provoacă ofilirea tuplina icircși pierde culoarea se dezvoltă cancere
ceea ce conduce la declinul plantei
Pe flori
Cum boala progresează pe plantele mature florile se infectează și ele se brunifică și mor sau
ciuperca trece din petalele infectate icircn sepale și de aici crește icircn fructul aflat icircn dezvoltare De asemenea
petalele infectate pot rămacircne atașate de fruct iar ciuperca pătrunde icircn fruct și apoi se deplasează către
tulpină
Pe fructe
Pe fructe simptomele sunt tipice de putregai moale cu zone distruse care devin albicioase De
obicei pielița se rupe icircn centrul zonelor afectate dar rămacircne icircntreagă icircn rest Sporii ciupercii se dezvoltă
icircn aceste zone cu țesuturile distruse Eventual icircntregul fruct devine afectat și se mumifică
Un simptom neobișnuit pe fructe icircl reprezintă apariția de halouri numite ldquopete fantomărdquo Icircn
centrul acestor halouri apar puncte mici necrotice Haloul este de culoare albă circular de 3-8 mm icircn
diametru Un număr mare de halouri pe fructe face ca acestea să aibă un aspect neplăcut și să fie greu de
comercializat
Fig 1 Leziuni pe frunze Fig 2 Cancere pe tulpini Fig 3 Simptome pe inflorescențe Foto David M Ingram Plant Foto The Ohio State University Foto D Maeso INIA Las Brujas Uruguay
Management Network 2006
Fig 4 Fructe infectate icircn seră Fig 5 Pete fantomă Fig 6 Mumificarea fructelor (httpswwwextensionumnedu) (httpcreerbizbotyrishtml) Spheragro Diseases and
plant pathologies Sevilia Spania
Mod de răspacircndire Sporii ciupercii sunt foarte ușor răspacircndiți de vacircnt Insectele pot răspacircndi patogenul prin icircnțeparea
sau rănirea plantelor
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircndepărtarea și distrugerea plantelor a resturilor infectate și a buruienilor care pot fi gazde pentru
această ciupercă
menținerea unei temperaturi și ventilații adecvate prin reducerea supraaglomerării plantelor și a tăierii
lor judicioase
evitarea excesului de apă pe plante
evitarea irigării icircn exces
sterilizarea macircinilor și a uneltelor de lucru icircn mod regulat
evitarea rănirii plantelor
evitarea aplicării repetate de tratamente cu săruri metalice ale fungicidelor ethylene bis
dithiocarbamate (intensifică severitatea bolii)
evitarea asocierii sărurilor metalice cu fungicidele
evitarea cultivării tomatelor pe solurile nisipoase acide care au un conținut ridicat de apă
efectuarea tratamentelor cu fungicide icircnainte ca plantele să-și formeze un foliaj dens (este imposibil de
acoperit frunzele senescente din centrul unui foliaj dens)
asigurarea unui raport calciu- fosfor de 2 la 1 sau mai mare icircn pețiolul frunzelor (este de ajutor icircn
controlul bolii)
Măsuri curative
tratarea cu var a solurilor acide pentru a crește conținutul de calciu icircn plante și a reduce sensibilitatea
acestora
tratamente cu ORTIVA TOP ndash 1 lha ORTIVA OPTI ndash 20-25 lha TOPSIN M 500 SC ndash
17 lha BRAVO 500 SC ndash 15-2 lha GRISU ndash 101 lha Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de
pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză ORTIVA TOP ndash 7 zile ORTIVA OPTI ndash 20-25 ndash 3 zile TOPSIN M 500 SC
ndash 14 zile BRAVO 500 SC ndash 3 zile GRISU ndash 3 zile
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător Colletotrichum coccodes Wallr
IMPORTANT Botrytis cinerea atacă o gamă largă de plante Controlul chimic al bolii prin utilizarea
fungicidelor poate fi evitat prin fertilizare irigare și tehnici de tăiere adecvate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Colletotrichum coccodes Wallr
Denumire populară antracnoză
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome Organe atacate boala apare icircn toate fazele de vegetație pe toate organele aeriene forma cea mai
frecventă și mai gravă fiind cea de pe fructe
- pe fructe simptomele apar icircn momentul maturării sub forma unor pete mici de 2-4 mm icircn
diametru circulare umede cufundate de culoare mai icircnchisă decacirct țesutul sănătos
- pe măsură ce petele cresc icircn dimensiuni ajungacircnd pacircnă la 10 mm porțiunea centrală se
icircnnegrește ca urmare a dezvoltării miceliului ciupercii sub pielița fructului
- la suprafața țesuturilor atacate apar fructificațiile ciupercii (microscleroți și acervuli cu lagăre
de conidiofori și conidii) sub forma unor pustule de culoare brun-icircnchis
- adesea numeroase pete se dezvoltă icircn același timp pe fructe și acoperă porțiuni largi
determinacircnd putrezirea fructului
- pe frunze infecția este caracterizată prin leziuni mici circulare brune icircnconjurate de halouri
galbene
- rădăcinile infectate prezintă leziuni brune cu miniscleroți la suprafață și pot fi ușor decorticate
- plantele bolnave se pot smulge ușor din sol deoarece sistemul radicular este deteriorat
Antracnoza pe fructe de tomate (wwwhortcornelledu)
Mod de răspacircndire - patogenul este un colonizator al solului dar se conservă ușor și pe resturile vegetale
- ciuperca este capabilă să colonizeze cel puțin 68 de specii vegetale din 19 familii botanice icircn primul
racircnd legume din fam Solanaceae (ardei vinete cartof) și Cucurbitaceae (pepene) care pot juca rol de
gazde alternative sau contribuie la creșterea inoculului icircn sol Mai multe buruieni asigură aceeași
funcție Solanum dulcamara S Nigrum Abutilon theophrasti Amaranthus retroflexus Chenopodium
album Convolvulus arvensis Capsella bursa-pastoris
- ciuperca a fost găsită și icircn apa utilizată pentru culturile fără sol apă ce provenea din bazine de stocare
exterioare
- atacul poate avea loc la temperaturi icircntre 15-30degC iar sporularea pe fructe este optimă la 28degC
- perioadele ploioase și irigarea prin aspersiune favorizează antracnoza
- apa liberă pe fructe mai multe ore legată de frecvența precipitațiilor sau irigărilor crește puternic
incidența icircn cultură
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnlăturarea și distrugerea resturilor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol
recoltarea cacirct mai rapidă a fructelor sensibile la antracnoză
gestionarea irigării prin aspersie și favorizarea uscării foliajului
Măsuri curative
combatere chimică cu următoarele produse
- BRAVO 500 SC- 15- 2Lha
- VITRA 50 WP- 15-20 kgha
- ALCUPRAL 50 PU - 15-2 kgha
- CUPRENOX 50 - 15-2 kgha
- ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 375-5 kgha
- CUPERTINE SUPER ndash 35 kgha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de
pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
BRAVO 500 SC- 3 zile
VITRA 50 WP- 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp
ALCUPRAL 50 PU - 3 zile
CUPRENOX 50 - 3 zile
ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 3 zile
CUPERTINE SUPER ndash 3 zile icircn sere
IMPORTANT
Boala este considerată cea mai gravă amenințare icircn cazul fructele de tomate pentru
industrializare icircn numeroase zone de producție din lume Icircn aceste zone icircn absența
măsurilor de protecție pierderile pot atinge 70
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Didymella lycopersici Kleb
Denumire populară putrezirea coletului
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă tomate
Simptome o boală majoră icircn special a tomatelor din sere Sunt afectate toate părțile superioare ale
plantei tulpini frunze și fructe cu predilecție deosebită pe tulpini
- primele simptome apar la puțin timp după repicare icircn dreptul coletului sub formă de pete
cenușii-brune sau brune-negricioase Petele se extind de jur icircmprejurul coletului astfel icircn dreptul
acestei porțiuni atacate tulpina se subțiază țesuturile sunt cufundate zbacircrcite scoarța este
putrezită și crăpată și desprinsă parțial de partea lemnoasă Apariția putregaiului stopează
circulația sevei icircn tulpină cauză ce duce la veștejirea plantei și pieirea treptată Pe țesuturile
atacate se observă punctişoare mici negre care reprezintă picnidiile ciupercii Astfel de leziuni
pot apărea mai tacircrziu și pe partea superioară a tulpinii la subsoara frunzelor pe nervuri sau pe
pețioli datorate picnosporilor formați icircn zona coletului
- pe frunze atacul apare cacircnd umiditatea este excesivă frunzele inferioare se transformă icircn galben
și leziunile frunzelor sunt maro cu inele concentrice Icircn centrul petelor se observă puncte negre
mici (picnidiile ciupercii)
- infecția fructelor este rară icircn seră atacul pe fructe se observă icircn partea dinspre peduncul sub
formă de pete umede care se dezvoltă rapid icircn cercuri concentrice se brunifică și se adacircncesc
httpwwwalamycom
wwwbotanistiro
Mod de răspacircndire ciuperca iernează icircn resturile de plante rămase icircn sol putacircnd trăi ca saprofită Icircn
cazuri rare transmiterea bolii poate avea loc și prin semințe
Măsuri de management
Măsuri preventive
o dezinfecția amestecului de pămănt
o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă
o urmărirea umidității solului icircn perioada imediată a plantării
o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul
IMPORTANT
Semințele provenite din fructe bolnave pot găzdui organismul patogen fapt pentru care se
recomandă utilizarea de sămacircnță extrasă din fructe sănătoase
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Fulvia fulva (Cooke)
Denumire populară pătarea cafenie a frunzelor de tomate
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome se manifestă icircn special pe frunzele bătricircne de la baza plantei dar poate trece și pe tulpini și
pe fructele tinere icircn cazul unui atac puternic
Atacul icircncepe pe frunzele bazale apoi progresează și pe frunzele din etajele superioare
Pe partea superioară a frunzelor apar pete mici de culoare gălbuie care se măresc icircn diametru și devin
galbene
Pe partea inferioară a frunzelor icircn dreptul petelor apare un puf alb care devine cafeniu și icircn final brun-
violaceu format din conidioforii și conidiile ciupercii
Icircn condiții favorabile de mediu icircn cazul unor atacuri puternice petele confluează țesuturile atacate se
brunifică și se necrozează iar frunzele se usucă ceea ce determină debilitarea plantelor
Simptome produse pe frunze și fructe de tomate de ciuperca Fulvia fulva
Foto The Ohio State University OARDC Departament of Plant Pathology
Fructele sunt atacate mai rar dar icircn toate fazele de dezvoltare fiind afectate mai frecvent cele din etajul
superior la suprafață icircn jurul pedunculului apar pete de decolorare care se brunifică se adacircncesc icircn
pulpă apoi se extind și ocupă zone mari din fruct
Semințele infectate sunt mai icircnchise la culoare decacirct cele normale cu pete mici negricioase și hilul de
culoare neagră
Mod de răspacircndire ndash transmiterea patogenului de la un an la altul se realizează prin intermediul resturilor plantelor
infectate și semințe
ndash prin sporii ciupercii bdquoconidiirdquo ce se găsesc icircn praful depus pe elementele din seră sau solar
icircn și pe sol Foarte rezistente la uscăciune conidiile pot supraviețui icircn seră mai mult de un an icircn absența
gazdei sensibile
ndash temperaturile de 22 - 26 ordmC corelate cu umiditatea de peste 95
ndash lipsa aerisirii la care se adaugă și prezența picăturilor de apă pe frunze favorizează atacul ciupercii
ndash atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele cultivate icircn
cacircmp - prin sporii antrenați de curenții de aer picăturile de apă sau de unele insecte (musculița albă de seră-
Trialeurodes vaporariorum)
Măsuri de management
Măsuri preventive
ndash folosirea unor hibrizi cu rezistență genetică
ndash folosirea sistemelor de irigații prin picurare
ndash aerisirea corectă a solariilor și serelor sub 90
ndash curățarea frunzelor din partea inferioară a plantelor pentru o ventilație mai bună
ndash distrugerea totală a resturilor de plante infectate și dezinfectarea spațiului icircnchis de cultură
ndash utilizarea tehnologiei de mulcire pentru controlul umidității relative a aerului sub 90
Măsuri curative Icircncă de la primele simptome se recomandă combaterea chimică cu următoarele produse
- CIDELY TOP ndash 10 lha ( stadiul de 10 frunze) - ORTIVA 250 SC- 075lha-1 lha icircn funcție de gradul de infecție
Se aplică de la apariția primei inflorescențe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat
-BRAVO 500 SC - 15-2 lha
- ORTIVA TOP-1 lha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de
pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- CIDELY TOP 3 zile ORTIVA 250 SC 3zile BRAVO 500 SC 3 zile ORTIVA TOP 7 zile
IMPORTANT
Icircn spații protejate cu umiditate a aerului peste 85 poate produce pierderi de producție de
pacircnă la 25
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Fusarium spp
Denumire populară fuzarioza tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate
Simptome
La răsadurile bolnave se observă o scădere a turgescenței frunzelor iar icircn cele din urmă plăntuțele
se ofilesc și mor
La plantele mai avansate icircn vegetație primul simptom este icircngălbenirea de-a lungul marginilor
celor mai mature frunze cacircnd primele fructe sunt aproape de maturitate Icircngălbenirea este curacircnd urmată
de necrozarea și colapsul pețiolului frunzelor Simptomele se dezvoltă numai pe o singură parte a plantei
iar frunzuliţele de pe o singură parte a peţiolului se icircngălbenesc icircnaintea celor de pe cealaltă parte
Icircngălbenirea treptată afectează cea mai mare parte a foliajului şi este icircnsoţită de ofilirea plantei icircn cea mai
călduroasă parte a zilei Ofilirea devine mai accentuată de la zi la zi pacircnă cacircnd planta moare
Cacircnd sunt tinere (răsaduri) plantele afectate pot rămacircne pipernicite Unele plante se usucă icircncet
și pot rămacircne vii pacircnă la sfacircrșitul recoltării
La o verificare a bazei tulpinii se poate observa o brunificare a țesuturilor corticale la nivelul
solului sau la 10 ndash 30 cm mai sus iar secționarea longitudinală dezvăluie brunificarea xilemului Icircn urma
ploilor sau icircn timpul perioadelor cețoase ciuperca produce pe leziunile externe necrozate un miceliu
abundent de culoare roz
Infecţia la fructe apare ocazional şi poate fi detectată icircn ţesuturile vasculare din fruct unde apar
modificări de culoare
Icircngălbenire și ofilire Simptome la baza tulpinii Secțiune longitudinală
Foto The Ohio State University Foto Dan Egel Plant and Pest Diagnostic Laboratory
Mod de răspacircndire Fusarium spp este răspacircndită prin sămacircnță sol răsaduri infectate sau prin solul infectat aderent la
rădacinile răsadurilor vacircnt și apa care poartă sol infectat De asemenea echipamentele de lucru
vehiculele uneltele utilizate contaminate reprezintă tot atacirctea moduri de răspacircndire a ciupercii
Pe distanțe mari infecția este propagată de semințe și răsaduri infectate
Icircn sere sporii ciupercii se găsesc icircn stratul de mulci dintre racircndurile de tomate și pe plantele
putrezite aruncate la gunoi icircn apropierea spațiilor protejate Icircn mod frecvent sunt găsiți spori icircn aerul
infectat din sere și de asemenea o mare concentrație de clamidospori din sol servesc drept sursă de
infecție
Ciuperca pătrunde prin rănile din rădăcini iar dezvoltarea acesteia este favorizată de o temperatură
a solului și a aerului de 28degC temperatura optimă de creștere a plantelor fertilizarea icircn concentrații
scăzute de azot şi fosfor și ridicate de potasiu de pH-ul scăzut al solului de intensitatea mică a luminii
Virulența patogenului este intensificată de micronutrienți fosfor și ioni de amoniu și este diminuată de
nitrați
Simptom pe frunze Simptom pe fructe
Foto University of Connecticut (wwwbritannicacom)
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea la plantare a unui răsad sănatos și rezistent la Fusarium spp
sterilizarea solului cu vapori de apă supraicircncălziți
fertilizarea cu nitrat de calciu creșterea pH-ului solului pacircnă la 65 ndash 70
evitarea irigării icircn exces (inundarea) evitarea utilizării pentru irigare a apei din canale sau iazuri
deoarece poate fi contaminată cu acest patogen
rotația culturilor la 4 ani nu elimină patogenul icircnsă reduce semnificativ pierderile
combaterea buruienilor
Măsuri curative
sterilizarea chimică a solului cu două săptămacircni icircnainte de transplantare
combatere chimică cu TOPSIN M 500 SC- 17 Lha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză
-TOPSIN M 500 SC ndash 14 zile
IMPORTANT
Fusarium spp atacă o gamă largă de plante
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Leveillula taurica (Lev) Arnaud
Denumire populară făinare
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome organe atacate toate organele aeriene ale plantei dar icircn special pe frunze
- primele simptome ale atacului se observă sub forma unor pete de decolorare (gălbui) vizibile
mai ales pe fața superioară a frunzelor de formă neregulată de 2-9 mm diametru
- icircn condiții favorabile dezvoltării bolii apar un număr mare de pete (peste 30) care confluează
și acoperă porțiuni icircntinse din limb (pacircnă la 4 cm lungime și 1 cm lățime)
- pe fața inferioară a limbului icircn dreptul petelor se formează o eflorescență cenușie-albicioasă
formată din conidioforii și conidiile ciupercii
- frunzele puternic infectate mor dar rareori cad de pe plantă
Atacul ciupercii pe frunze de tomate
Image Ontario Crop IPM- Franța Image sanayidomatesiblogspotcom
(httpwwwalamycom)
Mod de răspacircndire conidiile ciupercii Leveillula taurica pot germina icircntr-un interval de temperatură de la 10 la
35degC iar icircn condiții de seră infecția este favorizată de temperaturi sub 30degC
odată infecția instalată temperaturile peste 30degC accelerează dezvoltarea bolii și moartea
frunzelor atacate
icircn zonele cu temperaturi ridicate icircn timpul zilei se produce infecția cu această ciupercă chiar
dacă nopțile sunt răcoroase
atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele
cultivate icircn cacircmp
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol
Măsuri curative -combatere chimică cu
- TOPAS 100 EC ndash 05 lha
- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)
- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie
Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat
- REFLECT ndash 10 lha ndash se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă la coacerea deplină
a fructelor
- MYCLOFIL ndash 40-60 ml100 l apă icircn timpul vegetaţie de la prima apariţie la 7 ndash 10 zile
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- TOPAS 100 EC - 3 zile
- CIDELY TOP - 3 zile
- ORTIVA 250 SC - 3 zile
- REFLECT - 1 zi
- MYCLOFIL - 3 zile
IMPORTANT
Se poate confunda cu atacul ciupercii Cladosporium fulvum (Fulvia fulva)
Poate ataca și alte specii ceapă usturoi ardei vinete bumbac
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Septoria lycopersici Speg
Denumire populară boala petelor albe
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome Organe atacate icircn special frunzele
- primele simptome ale bolii apar icircn răsadnițe pe cotiledoane sau pe frunzulițe sub forma
unor pete circulare de 1-4 mm diametru bine delimitate la icircnceput de culoare brun-gălbuie
iar mai tacircrziu albicioase
- icircn dreptul petelor pe ambele fețe ale frunzelor apar punctișoare negre (picnidiile ciupercii)
- icircn cacircmp boala se manifestă prin simptome asemănătoare cu cele din răsadnițe cu
deosebirea că petele rămacircn de culoare brun-gălbuie sau brun-cenușie
- de obicei atacul icircncepe pe frunzele de la bază și progresează spre vacircrf
- frunzele puternic atacate se brunifică se usucă și cad plantele rămacircnacircnd doar cu cacircteva
frunze tinere icircn partea de la vacircrf
Fig1 şi 2- Atacul ciupercii pe frunze de tomate ( wwwmissouribotanicalgardenorg www agndsuedu)
Fig 3 ndash Picnidiile ciupercii dezvoltate pe frunze Fig 4- Sporii ciupercii ieșiți sub formă de ciri din picnidii
vegetablemdonlineppathcornelledu Photos courtesy of TA Zitter Cornell University Ithaca NY
Mod de răspacircndire - transmiterea patogenului se realizează prin picnidii sau miceliu din resturile infectate
- sporii ciupercii sunt icircmprăștiați de la o plantă la alta prin apa de ploaie irigații curenți de aer sau
insecte
- temperaturile icircntre 20-25degC sunt optime pentru infecție
- perioadele lungi cu temperaturi crescute și umiditate mare icircn aer și pe frunze constituie condițiile
ideale pentru dezvoltarea bolii și răspacircndirea ciupercii
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol
IMPORTANT
Pierderile pot atinge 20-80 din producție icircn anii ploioși și icircn cazul culturilor netratate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Phytophthora parasitica Dast
Denumire populară putregaiul coletului sau mana de sol a tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă specie polifagă atacă tomate fasole ceapă vinete ardei pepeni galbeni și verzi
Simptome icircn funcție de faza de vegetație și de organul atacat (rădăcini tulpini fructe) boala se
manifestă prin simptome diferite
- pe răsad icircn faza de 4-6 frunze boala apare icircn dreptul coletului observacircnd o ușoară gacirctuire și
icircnmuiere a țesuturilor urmate de căderea răsadului
- pe rădăcini atacul se icircntacirclnește sub formă de putregai uscat țesuturile fiind de culoare brună ndash
albicioasă
- pe tulpini se manifestă prin apariția icircn dreptul coletului a unor pete verde icircnchis la icircnceput
apoase apoi brune ce se extind și cuprind tulpina de jur icircmprejur 10-15 cm deasupra pămacircntului
Plantele atacate se ofilesc și pier Țesuturile din dreptul petelor putrezesc și se acoperă cu un puf
albicios
- pe fructe apare o pată cenușie-brunie cu marginile nedefinite de formă neregulată cu suprafața
umedă zonată concentric la icircnceput pe partea fructului care vine icircn atingere cu pămacircntul apoi se
extinde cuprinzacircnd fructul icircn icircntregime de cele mai multe ori Icircn condiții de umiditate ridicată pe
suprafața țesuturilor atacate apare un puf albicios (conidioforii și conidiile ciuperci)
Mod de răspacircndire
Ciuperca Phytophthora parasitica rezistă icircn sol de la un an la altul sub forma de oospori dar
poate fi prezentă 5-10 ani icircn sol) Un rol icircnsemnat icircn dezvoltarea ciupercii icircl joacă umiditatea
atmosferică peste 90 cacirct şi temperatura ciuperca dezvoltacircndu-se icircntre 127 şi 35ordmC
temperatura optimă variind icircntre 238 şi 30 ordmC
Măsuri de management
Măsuri preventive
o dezinfecția amestecului de pămănt
o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă
o controlul umidității solului icircn perioada imediată a plantării
o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul
httpwwwbotanistiiro httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests
Osu-The Ohio University
IMPORTANT Intensitatea atacului este influențată icircn mare măsură de umiditatea solului icircn perioada
imediată plantării fiind necesar ca udarea să se facă icircn reprize cu cantități reduse de apă
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Phytophthora infestans (Mont) de By
Denumire populară mana tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate cartof
Simptome atacul se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor (frunze tulpini flori și
fructe)
- pe frunzele bazale sub formă de pete circulare sau de formă neregulată la icircnceput de culoare
verde-galbuie cu aspect umed devin apoi cenușii-brunii icircnconjurate de o zonă icircngustă
decolorată Petele se măresc confluează și pot acoperi icircntreaga suprafață a foliolelor atunci cacircnd
condițiile sunt favorabile dezvoltării bolii
Icircn dreptul petelor pe partea inferioară a frunzelor se observă un puf fin albicios ce
reprezintă fructificațiile ciupercii conidiofori cu conidii După cacircteva zile frunzele atacate se
usucă sau putrezesc
- pe fructe infecția icircncepe din primele faze de dezvoltare pacircnă aproape de maturare Pe fructe
apar pete mici de formă neregulată ușor cufundate icircn pulpă la icircnceput de culoare verde ndash
măslinie după care icircn scurt timp devin măsliniu icircnchis Cacircnd umiditatea este ridicată la fel și pe
frunze icircn dreptul petelor apare un puf albicios Fructele bolnave se desprind și cad prematur
urmare a putrezirii pedunculului
- pe tulpini atacul se manifestă sub forma unor pete mici ovale cenușii-brunii care se măresc și
icircnconjoară tulpina Tulpinile putrezesc și se rup
Fig 1 Fructe atacate Fig 2 Simptome pe tulpină şi frunze
(httpscommonswikimediaorg)
Mod de răspacircndire
Transmiterea de la un an la altul se realizează prin semințe infectate resturi de plante rămase
peste iarna unde patogenul rezistă Icircn perioadele calde și uscate ciuperca rămacircne viabilă icircn
țesuturile frunzelor inferioare și icircn leziunile de pe tulpini iar cacircnd vremea redevine favorabilă
ciuperca se reproduce din nou
La tomate mana apare mai tacircrziu cu 12-15 zile decacirct la cartof și anume icircn a doua decadă a lunii
iulie
Măsuri de management
Măsuri preventive
o asolament rațional
o evitarea cultivării tomatelor icircn vecinătatea cartofilor
o evitarea recoltării semințelor din fructele atacate
o adunarea și distrugerea resturilor de plante
o schimbarea sau dezinfectarea termicăchimică a pămacircntului
o cultivarea de soiuri rezistente la mană
o administrarea de icircngrășăminte minerale mai ales potasiu care intensifică rezistența
plantelor
Măsuri curative - combatere chimică cu următoarele produse REVUS 250 SC ndash 06 lha REVUS TOP -06 lha
PREVICUR ENERGY ndash 3 l ha se aplică la sol prin picurare ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1
lha icircn funcţie de gradul de infecţie
Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat
CYCLO-R Liquido ndash 24 -40 lha la icircnceputul icircnfloritului BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha
VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha RANMAN TOP ndash 050 lha AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă
ORTIVA TOP ndash 1 l ha ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha CUPROXATE FLOWABLE ndash 53 l ha
de la prima frunză pacircnă la coacere OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de
icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă
3-5 lmp
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză REVUS 250 SC 3 zile REVUS TOP 3 zile PREVICUR ENERGY 3 zile
ORTIVA 250 SC 3 zile CYCLO-R Liquido 28 zile BRAVO 500 SC 3 zile VITRA 50 WP 3
zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp RANMAN TOP 3 zile AZBANY 3 zile ORTIVA TOP 7 zile
ORTIVA OPTI 3 zile CUPROXATE FLOWABLE 3 zile pentru consum 8 zile pentru
industrializare OMIX - nu este necesar
IMPORTANT
Atacul produs de Phytophthora infestans pe fructe poate fi confundat cu cel produs de
Phytophthora parasitica Deosebirea constă specia Phytophthora infestans produce pete cu
suprafața neregulat reliefată al caror punct de plecare este de obicei icircn vecinătatea caliciului
icircn timp ce petele cauzate de Phytophthora parasitica sunt situate pe partea inferioară a
fructului apar zonate și au o evoluție mai rapidă
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pythium ultimum Trow
Denumire populară căderea și putrezirea plăntuțelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă se icircntacirclneşte frecvent la tomate
Simptome pe plantuțele răsărite din teren infectat se observă icircn zona bazală a tulpiniței o
brunificare a țesuturilor brunificare care se extinde icircn sus pe tulpină cacirct și pe rădăcină icircn jos Icircn
zona atacată tulpinițele se subțiază planta se veștejește se zbacircrceşte cade la pămacircnt unde va
putrezi icircn icircntregime
Simptomele pot apare icircn vetre și se extind rapid atunci cacircnd temperatura este cuprinsă icircntre 20-
30 degși umiditatea este peste 90
La suprafața solului se poate observa prezența unui strat fin de miceliu de culoare albă care se
extinde icircn timp Atunci cacircnd infecția solului este puternică plantele nu mai răsar deoarece
putrezesc pacircnă la ieșirea lor la suprafață
http wwwbotanistiiro
Mod de răspacircndire
Ciuperca Pythium ultimum se transmite de la un an la altul prin sporii de rezistență din sol iar icircn
perioada de vegetație transmiterea ciupercii de la o plantă la alta se realizează prin sporii duși de
apa din sol
Măsuri de management
Măsuri preventive -perioada critică a bolii se limitează la stadiul de plăntuțe fapt pentru care măsurile preventive
trebuie să asigure protecția răsadurilor de infecții pacircnă la transplatarea lor icircn cultură avacircnd icircn
vedere următoarele
- dezinfectarea amestecului de pămacircnt din răsadniță (termic sau chimic) sau icircnlocuirea lui cu
pămacircnt necontaminat
- dezinfectarea tocurilor răsadnițelor și uneltelor
- evitarea excesului de umezeală
- asigurarea unei bune aerisiri a plantelor
Măsuri curative - combatere chimică cu produsul OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de
icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă
3-5 lmp
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- OMIX - Nu este necesar
IMPORTANT
Ciuperca se icircntacirclnește la toate răsadurile de legume
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismelor dăunătoare
Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold
Verticillium dahliae Kleb
Denumire populară veștejirea verticiliană
Statut nu sunt organisme dăunătoare de carantină ambele specii sunt prezente icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate
Simptome ofilirea tomatelor datorată acestor ciuperci poate fi ușor confundată cu ofilirea
provocată de speciile de Fusarium sau de alte ciuperci care produc ofiliri la plante Uneori
simptomele pot fi atacirct de subtile icircncacirct duc cu gacircndul la probleme abiotice cum ar fi irigarea
insuficientă
Adesea primul indiciu de infecție cu Verticillium este ofilirea plantelor icircn timpul zilei
Plantele manifestă o ofilire ușoară spre moderată icircn cea mai călduroasă parte a zilei dar icircși revin icircn
timpul nopții Pe măsură ce boala avansează pe frunzele tinere se dezvoltă unele decolorări
marginale sau icircntre nervuri Pe aceste frunze se pot manifesta de asemenea leziuni caracteristice
icircn forma literei ldquoVrdquo unde apar icircngălbeniri icircn formă de evantai icircngustacircndu-se aproape de marginile
frunzei Dacă se efectuează o secțiune longitudinală prin tulpina unei plante infectate icircn special icircn
partea de jos a plantei se poate observa o brunificare vasculară a tulpinii Nu există nicio
brunificare vasculară a pețiolilor sau a măduvei
Veștejirea verticiliană ndash secțiune prin tulpină simptome pe frunze
Foto A Testen The Ohio State University Vegnet Newsletter
Plante de tomate infectate Foto CORNELL University Vegetable MD Online Department of Plant Pathology
Ithaca
Mod de răspacircndire Infecția se răspacircndește cu ajutorul solului infectat iar de la o plantă la alta cu ajutorul apei
de irigat și se produce de obicei icircn urma rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării icircn timpul formării
rădăcinilor secundare sau icircn urma rănilor provocate de nematozi
Microscleroții ciupercii V dahliae din sol icircși păstrează capacitatea de infecție pacircnă la 8 ani
și se dezvoltă cel mai bine la o temperatură cuprinsă icircntre 10-20degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
cultivarea soiurilor rezistente
sterilizarea solului pe o adacircncime cacirct mai mare utilizacircndu-se produse cu spectru larg
fumigarea
icircndepărtarea și distrugerea plantelor și a resturilor infectate pentru a limita conținutul de inocul
din sol
distrugerea buruienilor
evitarea rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării răsadurilor și formării rădăcinilor secundare
efectuarea unei rotații de cel puțin 4 ani
asigurarea unui drenaj eficient al apei de irigare
Măsuri curative tratamente cu biopreparatul Trichodermin 2 sau Binab T Seppic
222Bacterii
1 Pseudomonas corugata Roberts amp Scarlett - necroza măduvei tomatelor
2 Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie - pătarea pustulară
a tomatelor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pseudomonas corrugata Roberts amp Scarlett
Denumire populară necroza măduvei tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă speciile afectate sunt Solanum lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) -
doar rar și icircn zone unde necrozarea măduvei tomatelor a fost endemică icircn acel an
Chrysanthemum morifolium (crizantemă) Geranium sp (priboi)
Simptome Necroza măduvei tomatelor este o boală a plantelor mature Primul simptom al bolii
apare de obicei sub forma unei cloroze la cele mai tinere frunze ale plantelor la care fructele din
prima inflorescenţă sunt complet dezvoltate dar icircncă verzi
- icircn cazurile grave decolorarea (fig 1) afectează icircntreaga jumătate superioară a plantei
care icircşi pierde turgescenţa şi apoi se devitalizează apar leziuni brun-icircnchis pacircnă la negre pe
suprafaţa tulpinilor (uneori pacircnă la 30 cm lungime) tulpina este aproape icircn icircntregime distrusă iar
măduva este vizibilă icircn zona afectată apare uneori un exsudat vacircscos albicios şi tulbure care
se prelinge pe tulpină plantele afectate se devitalizează şi mor sau pot continua să crească foarte
icircncet icircn secţiune longitudinală prin tulpină icircn regiunea leziunii externe cavitatea măduvei este
scobită şi adesea cu un aspect deşirat spre marginile leziunii (fig 2) Dincolo de leziune măduva
are culoare brună icircnchis pacircnă la neagră şi este hidrozată dar nu moale cu marginile bine
delimitate
- icircn cazurile mai puţin grave - după apariţia simptomelor iniţiale constacircnd din
decolorarea frunzelor superioare şi uneori leziuni externe pe tulpină plantele care supravieţuiesc
continuă să crească normal fără să mai prezinte simptome interne sau externe şi adeseori dau o
recoltă bună
- la plantele fără leziuni externe măduva este colorată şi pot să apară sau nu scobituri ale
cavităţii iar sistemul vascular poate să fie brunificat apare necroza şi colorarea icircn brun a
măduvei care se extind deseori icircn tulpină de la nivelul solului pacircnă aproape de vacircrful de creştere
icircn pedunculi pacircnă la fruct şi icircn rahisul frunzelor cacircnd se detaşează una din frunzele inferioare
din leziuni se scurge un exsudat vacircscos de culoare alb-murdar
Icircn culturile mai bătracircne plantele care au fost infectate pot fi recunoscute după dezvoltarea
bogată a rădăcinilor adventive pe tulpină (fig 3) icircn porţiunea icircn care măduva a fost afectată
Uneori plantele pot să-şi revină diametrul tulpinii nou crescute fiind considerabil mai mic
Icircn cazul unui atac foarte puternic icircn prima săptămacircnă patogenul poate fi izolat uşor din
ţesutul de la marginea leziunii timp icircn care numeroase plante manifestă simptome tipice de
boală Icircn următoarele două săptămacircni mult mai puţine plante dezvoltă simptome iar din plantele
care iniţial au prezentat simptome patogenul nu mai poate fi izolat Plantele care şi-au revenit de
pe urma atacului pot creşte şi da o recoltă normală deşi pe o mare parte a tulpinii cavitatea
măduvei este scobită iar măduva este distrusă
Fig 1 Simptom de cloroză Fig 2 Secţiune longitudinală prin tulpină Fig 3 Rădăcini adventive (httpephytiainrafr) (httpswwwplantwiseorg) (httpsagumassedu)
Mod de răspacircndire
Patogenul supravieţuieşte icircn rezervoarele şi conductele pentru apa de irigare de la serele
afectate de boală şi există probabilitatea să se găsească şi icircn sol Este posibil că răspacircndirea
bacteriei să se realizeze cel puţin parţial pe parcursul lucrărilor din perioada de vegetaţie prin
uneltele folosite
Nu s-a putut pune icircn evidenţă calea prin care patogenul penetrează icircn plantă
Măsuri de management
Măsuri preventive
- respectarea strictă a măsurilor de igienă fitosanitară
- evitarea factorilor care favorizează atacul (icircn special adaosul prea mare de icircngrăşăminte azotate
a variaţiilor bruşte de temperatură şi a temperaturilor prea scăzute din timpul nopţii)
- icircnaintea transplantării răsadurilor este necesar ca solul să fie tratat cu vapori de apă iar
seminţele folosite să fie dezinfectate
- dezinfectarea conductelor de apă a uneltelor şi a macircinilor
- icircn timpul lucrărilor de copilit şi legat se va asigura dezinfectarea periodică a macircinilor
muncitorilor şi a conductelor de apă
- scoaterea plantelor bolnave din spaţiile protejate şi arderea acestora
IMPORTANT
Deși această bacterioză poate provoca distrugerea totală a unor plante ea are și un caracter
reversibil plantele slab afectate se pot recupera icircn condiții de producție favorabile (vreme
icircnsorită așadar o mai bună luminozitate icircn sere reducerea umidităţii aerului) Icircn unele
cazuri boala poate trece chiar neobservată
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie 1978 Denumire populară pătarea pustulară a tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei)
Simptome
Organe atacate frunze fructe verzi pețioli și tulpină
- pe frunze apar la icircnceput pete mici hidrozate cu margini distincte de 1 mm diametru
- icircn timp petele devin brun-negre ușor icircnalțate la centru iar icircn cazul unei densități mari
petele confluează formacircnd benzi de țesuturi necrotice icircnconjurate de țesut clorozat
- frecvent apar orificii icircn centrul leziunilor de pe frunzele tinere iar frunzele mai bătracircne
capătă un aspect zdrențuit
- pe fructe apar pete necrotice cu dimensiuni variind de la un punct abia vizibil pacircnă la 1
mm diametru icircnconjurate de un verde mai intens decacirct restul fructului petele fiind
proeminente
- leziunile de pe fructe pot conflua formacircnd areale crustoase care pot acoperi un sfert sau
chiar mai mult din suprafața fructului
- infecția icircn stadiul de corolă deschisă determină pierderi semnificative asupra producției
icircnsă sensibilitatea fructelor este maximă pacircnă cacircnd acestea ajung la un stadiu de 3 cm
diametru
- atacă numai fructele verzi niciodată pe cele coapte (datorită pH-ului fructului care este
aproape neutru la fructul tacircnar și acid la fructele coapte)
- pe pețioli și pe tulpină apar pete brun-negre cu diametrul de aproximativ 1 mm care pot
conflua formacircnd zone neregulate la icircnceput hidrozate dar care nu ajung pacircnă la țesutul
vascular
- pagubele sunt datorate atacului pe fructe chiar dacă leziunile sunt mici puțin profunde și
nu la fel de frecvente ca la alte boli produse de bacterii
- fructele pătate sunt declasate atacirct pentru consumul icircn stare proaspată cacirct și pentru
industrializare
Fig 1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze
httpwwwagrobestgrupcom httpswwwforestryimagesorg
Mod de răspacircndire - bacteria se transmite prin semințe fiind aderentă la suprafața acesteia ea nefiind icircnsă pusă icircn
evidență și icircn interiorul acestora
- de asemenea frunzele plantelor bolnave icircngropate icircn sol sunt o sursă importanta de inocul
durata de supraviețuire a bacteriei icircn sol depinzacircnd de umiditatea și temperatura lui ea fiind mai
mare icircn solurile acide reci și cu apă stagnantă
- ploile puternice icircnsoțite de vacircnt favorizează răspacircndirea bolii icircn cacircmp
- s-a observat că viabilitatea bacteriilor este inhibată la concentrațiile mari de substanțe nutritive
Măsuri de management
Măsuri preventive
folosirea soiurilor rezistente sau tolerante este considerată metoda cea mai bună de protecție
față de Pseudomonas syringae pv tomato
utilizarea de semințe sănătoase la obținerea răsadurilor
icircmbăierea semințelor icircn apă 30 de minute la 56degC după un tratament prealabil cu soluție de
fosfat trisodic 1
aerisirea serelor și solariilor dimineața și seara folosirea de folie anticondens rotația culturilor
dezinfecția echipamentelor și uneltelor folosite la lucrările manuale și mecanice
icircnlăturarea și distrugerea plantelor infectate a fructelor si frunzelor infectate și căzute pe sol
Măsuri curative- combatere chimică cu urmatoarele produse
- CURENOX 50 ndash 15-2 Kg ha
- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo ndash 375-5 Kg ha
- CUPERTINE SUPER ndash 35 Kg ha
- ALCUPRAL 50 PU ndash 15-2 Kg ha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- CURENOX 50 - 3 zile
- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo - 3 zile
- CUPERTINE SUPER - 3 zile icircn seră 10 zile icircn cacircmp
- ALCUPRAL 50 PU - 3 zile
IMPORTANT Tomatele sunt o specie importantă de legume sensibilă la Pseudomonas syringae pv
tomato boală care face pagube icircnsemnate icircn țările cultivatoare
223 Virusuri
1 Pepino mosaic virus (PepMV) -virusul mozaicului la Solanum muricatum
2 Tomato bushy stunt virus ( TBSV)-virusul piticirii tufoase a tomatelor
3 Tomato mosaic virus (ToMV ) -mozaicul tomatelor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pepino mosaic virus (PepMV)
Denumire populară virusul mozaicului la Solanum muricatum
Statut reglementat prin Decizia Comisiei Europene 2004200EC absent icircn Romacircnia prezent icircn
Africa America Asia și Europa (Austria Belgia Bulgaria Cipru Danemarca Franța Germania
Grecia Ungaria Irlanda Italia Lituania Olanda Polonia Spania Elveția Turcia Ucraina
Marea Britanie)
Plante gazdă solanaceele (Solanum lycopersicum Solanum muricatum Solanum melongena
Solanum tuberosum) busuiocul (Ocimum basilicum) specii din flora spontană (Amaranthus sp
Chenopodium sp Convolvulus sp Sonchus sp Malva parviflora etc)
Simptomele sunt variate icircn funcție de tulpina virală soi și condițiile climatice
- icircntreaga planta infectată este piticită
- frunzele sunt distorsionate şi prezintă mozaicuri cloroze şi bășicări
- primul semn de infecție este apariţia pe frunze a unor porțiuni mai deschise la culoare sub
forma unor pete clorotice unghiulare (cu vacircrful ascuțit)
- pe sepale și tulpini se observă striațiuni verzi
- pe fructe se observă porțiuni mai deschise la culoare care dau un aspect mozaicat
Simptome pe frunze (httpsgdeppoint)
Simptome pe fructe (httpsgdeppoint)
Biologie
virionii se găsesc la suprafața celulelor foliare infectate
Mod de răspacircndire
prin sămacircnță contaminată la exterior provenită de la plante infectate
prin contactul plantelor sănătoase cu plantele bolnave
cu obiectele contaminate pe care virusul rezistă timp icircndelungat icircn resturile de rădăcini
virusul rămacircne activ 31 zile pe suprafețele de sticlă rămicircne activ 14 zile
Măsuri de management
Măsuri preventive
respectarea regulior de carantină la importul de fructe semințe răsaduri din țările
contaminate
utilizarea de sămacircnță liberă de virus
examinarea plantelor cu privire la prezența atacului
eliminarea atentă a plantelor suspecte și aplicarea unor măsuri adecvate icircn cazul apariției
bolii
decontaminarea serelor utilajelor uneltelor și a semințelor cu dezinfectanți eficienți
IMPORTANT Boala este deosebit de gravă reducacircnd cantitatea și calitatea producției pierderile de
recoltă fiind apreciate la 15-80
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tomato bushy stunt virus (TBSV)
Denumire populară virusul piticirii tufoase a tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină a fost descris prima dată icircn Anglia la
Lycopersicon esculentum şi icircn prezent este răspacircndit icircn Argentina Maroc Tunisia Regatul Unit
al Marii Britanii SUA (California) Canada Germania Franţa Italia Portugalia şi alte ţări
Plante gazdă tomate (Lycopersicum esculentum) ardei (Capsicum annuum) vinete (Solanum
melongena) dar şi plante ornamentale buruieni etc
Simptome - pete inele şi linii clorotice care se necrozează pe frunze
- frunzele tinere au o culoare galbenă pală şi sunt puternic deformate
- creştere stufoasă ca urmare a formării unui număr mare de lăstari laterali slab dezvoltaţi
- plantele infectate icircşi icircncetează creşterea vacircrful de creștere fiind adesea necrozat
- pe fructe pete marmorări sau formaţiuni inelare mai icircnchise la culoare fructe mici puţine
Fig 1 Atac pe frunze Fig 2 Atac pe fructe
(httpwwwdpvwebnet) (httpgardenerwikiacom)
Biologie şi mod de răspacircndire virusul se transmite prin sol şi este preluat de plante prin
intermediul sistemului radicular şi icircn proporţie redusă prin sămacircnţă
Măsuri de management
Măsuri preventive
eliminarea plantelor infectate
cultivarea terenului cu plante rezistente la acest virus
selectarea exemplarelor sănătoase pentru icircnmulţire vegetativă
Măsuri curative icircn cazul soiurilor total infectate obţinerea de clone libere de virus prin
termoterapie dezinfectarea solului prin tratament termic
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tomato mosaic virus (ToMV)
Denumire populară virusul mozaicului tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate (Solanum lycopersicum) vinete (Solanum melongena) degețel lacircnos
(Digitalis lanata)
Simptomele sunt diferite icircn funcție de condițiile de mediu vacircrsta plantei la momentul infectării
tulpina virusului
Pe frunze
- simptome de tip mozaical caracterizate prin pete clorotice sau gălbui de forme și
mărimi diferite răspacircndite pe toată suprafața limbului frunzei
- distorsionarea frunzelor la plantele tinere aflate icircn stadiul de răsad caracterizată prin
creșterea neregulată și anormală a unor foliole mai tacircrziu cea mai mare parte a
suprafeței limbului fiind redusă pacircnă la nervura principală
- o altă tulpină a virusului mozaicul acuba manifestă decolorări internervuriene de
culoare galbenă pal sau alburie icircn cadrul petelor gălbui se observă uneori insule de
culoare normală
Pe fructe
- pete maronii pe suprafața fructelor
- necrozarea vaselor peretelui celular
- diminuarea creșterii plantelor și scăderea producției
Atac pe frunze (http wwwcreative-diagnosticscom tratat de virologie vegetală III Pop pg 111)
Atac pe fructe (http wwwavrdcorg)
Mod de răspacircndire
- sămacircnță contaminată virusul nu se găsește icircn embrion ci la suprafața semințelor sau icircn
endosperm infectarea noilor plăntuțe avacircnd loc la germinarea sau transplantarea acestora
- contactul dintre plantele sănătoase și bolnave
- resturile vegetale rămase icircn sol din anul precedent
- unelte și macircinile contaminate ale lucrătorilor din sere și solarii
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircn sere și icircn cacircmp după icircncheierea ciclului de producție se vor aduna și arde toate resturile
culturii precedente
tratarea semințelor icircnainte de plantare prin
o tratament termic sămacircnța fiind menținută 4-6 ore la 58degC (umiditate 10) și apoi 24 ore
la 80degC (umiditate 5)
o menținerea semințelor icircntr-un termostat obișnuit respectiv 3 zile la 70degC
icircnsămacircnțarea se va face icircn amestec de pămacircnt proaspăt
răsadul se va feri de infecțiile accidentale
la plantare se vor elimina toate exemplarele infectate care se recunosc printr-o mozaicare
difuză și o dințare accentuată neregulată a marginii limbului
respectarea rotației culturilor (soiurile susceptibile să nu fie cultivate doi ani consecutiv pe
aceiași suprafață)
cultivarea soiurilor rezistente la acest virus
IMPORTANT
Simptomele sunt asemănătoare cu cele produse de Tobacco mosaic virus cele două
virusuri fiind foarte greu de diferențiat pe baza simptomelor
224 Insecte acarieni
1 Aculops lycopersici Tryon - acarianul tomatelor
2 Aphis gossypii Glover - păduchele castraveţilor
3 Aulacorthum solani (Kaltenbach) - păduchele pătat al cartofului 4 Autographa gamma (L) ndash buha gamma
5 Chromatomyia horticola Goureau ndash musculiţa minieră a mazării
6 Frankliniella occidentalis (Pergande) ndash tripsul californian
7 Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute) ndash tripsul plantelor de seră
8 Lacanobia oleracea L ndash molia tomatelor
9 Liriomyza bryoniae (Kaltenbach) ndash musculiţa minieră a frunzelor de tomate 10 Macrosiphon euphorbiae Thomas ndash păduchele dungat al cartofului
11 Myzodes persicae Sulz - păduchele verde al piersicului
12 Myzus ornatus Laing ndash păduchele păstacircrnacului
13 Nezara viridula L ndash ploşniţa verde a legumelor
14 Poliphagotarsonemus latus Banks ndash păianjenul lat
15 Spodoptera exigua (Huumlbner) ndash buha cucurbitaceelor
16 Tetranychus urticae Koch - păianjenul roşu comun
17 Thrips tabaci Lind ndash tripsul tutunului
18 Trialeurodes vaporariorum Cockerell ndash musculiţa albă de seră
19 Tuta absoluta Meyrick- molia minieră a frunzelor
Fișa măsurilor privind managementul integrat al
organismului dăunător
Aculops lycopersici (Tryon) Denumire populară acarianul tomatelor acarianul de bronz al tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă este cel mai adesea semnalat ca organism dăunător al tomatelor dar poate dăuna
un spectru larg de Solanaceae incluzacircnd și specii ornamentale
Descriere corpul este fusiform robust de 150-200 microm culoarea variază de la alb la gălbui pacircnă
la portocaliu (fig 1) Corpul are o serie de anule evidente icircntre tergite și sternite Au numai două
perechi de picioare cu structură caracteristică a ghearei Datorită dimensiunilor reduse nu sunt
vizibili cu ochiul liber pe plante fiind puşi icircn evidenţă doar cu lupa sau la stereomicroscop
Fig 1 Adulți Aculops lycopersici Fig 2 Frunze atacate
(httpswwwagrolinkcombrculturasproblemaacaro-do-brozeamento_492html)
Simptome infestarea tomatelor icircncepe de la frunzele bazale care se brunifică şi se veştejesc
Odată cu dezvoltarea populației dăunătorului infestarea urcă spre vacircrful plantelor care se usucă
Hrănirea acarianului pe frunze inflorescențe și fructele tinere de tomate cauzează icircncrețirea și
necrozarea frunzelor căderea florilor ruginirea fructelor și icircn final moartea plantelor (fig 2) Icircn
urma hrănirii este redusă rata fotosintezei la plante datorită afectării celulelor şi icircncetinirii
schimburilor de gaze de la nivelul frunzelor
Biologie icircn sere sursele de infestare a plantelor tinere sunt populațiile de acarieni
supraviețuitoare pe resturile culturilor anterioare infestate sau acarieni nou introduși odată cu
răsadurile Ciclul biologic este complet icircn aproximativ 7 zile icircn condiţii optime la 21-25degC şi
30 umiditate atmosferică icircntr-un ciclu de vegetaţie dezvoltacircndu-se pacircnă la şapte generaţii
Femelele trăiesc cacircteva săptămacircni şi depun pacircnă la 50 de ouă Din ouăle fertilizate apar masculi
şi femele icircn timp ce din ouăle nefertilizate apar doar masculi
Măsuri de management
Măsuri preventive
monitorizarea prezenţei dăunătorului este esenţială recomandacircndu-se inspectarea
plantelor pentru depistarea frunzelor cu aspect bronzat icircn mod tipic daunele apăracircnd cacircnd
fructele verzi ating 5 cm
curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre
ciclurile de cultură
aplicarea tratamentelor la structura serelor
creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de
acariani (dar favorizează bolile fungice)
utilizarea soiurilor cu oarecare rezistenţă la acarieni
controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora care duce la reducerea populațiilor
de acarieni
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea prădătorilor
- Phytoseiulus persimilisis Neoseiulus californicus Pronematus ubiquitus (acarieni)
- Feltiella acarisuga (ţacircnţar)
- Macrolophus caliginosus (ploşniţă)
- Scolothrips sexmaculatus Leptothrips mali (tripşi)
metode chimice tratamente cu produsul APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme
mobile
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- APACHE- 3 zile
IMPORTANT
Aculops lycopersici poate fi identificat numai prin examinare la microscop
Climatul fierbinte uscat favorizează dezvoltarea acarienilor și dacă populațiile nu sunt
verificate plantele pot fi distruse icircn doar cacircteva zile
A lycopersici poate determina reducerea recoltei la cultura tomatelor mai ales cacircnd
plantele tinere sunt expuse atacului situaţie icircn care pierderile pot fi de pacircnă la 65
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Aphis gossypii Glover
Denumire populară păduchele castraveților
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă atacă un număr mare de plante cultivate și spontane din familiile
Cucurbitaceae Crucifereae Solanaceae Malvaceae Pagube deosebite sunt semnalate la
plantele cultivate icircn seră unde atacă frecvent și tomatele
Descriere Specia prezintă plasticitate fenotipică variațiile de colorit și morfologice pot varia icircn
funcție pe planta gazdă și de stadiul de dezvoltare al dăunătorului
Formele aptere (fără aripi) au formă ovală cu capul și toracele de culoare cenușie la unii
indivizi galbenă (fig 1) Corpul este sub 1-15 mm icircn lungime și diametrul puțin peste 034 mm
Culoarea variază de la galben la verde foarte icircnchis (aproape negru) Antenele sunt de culoare
galbenă cu vacircrful negru mai scurte decacirct lungimea corpului Picioarele sunt galbene-verzui
Corniculele sunt negre de formă cilindrică uşor lățite la bază Cauda este de culoare icircnchisă mai
scurtă decacirct corniculele și este prevăzută de o parte și de alta cu cacircte 2-3 peri
Formele aripate au capul toracele și abdomenul verde icircnchis cu 3-4 pete laterale de culoare
brună
Oul este de culoare galbenă la depunere după care virează icircn negru-lucios
Fig 1 Colonie de Aphis gossypii (httpwww7inrafr)
Simptome
Coloniile se situează pe fața inferioară a frunzelor dar și pe lăstarii tineri unde icircnțeapă și
sug sucul celular avacircnd ca efect răsucirea gofrarea și stracircngerea icircn glomerul a frunzelor la
icircnceput etiolate gălbui formacircnd pseudocecidii caracteristice uneori sub forma unor adevărate
buchete Produce secreţii dulci masive (fenomenul de rouă de miere) care acoperă frunzele
permițacircnd instalarea ciupercilor (fumaginei) şi icircmpiedică asimilația clorofiliană a frunzelor
Biologie
Icircn sere se icircntacirclnește icircn tot cursul anului unde se icircnmulțește continuu pe cale
partenogenetică vivipară Icircn condiții controlate cum sunt cele din sere o generație se dezvoltă icircn
medie icircn 10 zile Stadiul de ou nu există icircn spaţiile protejate trecerea de la un ciclu de vegetație
la următorul se face icircn stare activă (adult sau nimfă) O femelă adultă fundatrigenă dă naștere icircn
decursul vieții la 70-80 nimfe aproximativ 4-5zi Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia
este supraaglomerată apar formele aripate care migrează pe alte plante gazdă secundare
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri
combaterea afidelor prezente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus
abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani şi prădătorii Harmonia axyridis Adalia
bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -
10 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- VYDATE 10 L- 21 zile
IMPORTANT Atacul dăunătorului este deosebit de periculos la răsărire cacircnd poate compromite culturile
Produce pagube directe prin hrănire și indirecte prin dejecțiile zaharoase eliminate care
conduc la apariția ciupercilor din genurile Alternaria Fusarium Penicillium cu consecințe
negative asupra producției
Este un vector important de transmitere al virusurilor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Aulacorthum solani Kaltenbach Denumire populară păduchele pătat al cartofului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie foarte polifagă colonizează peste 200 de specii de plante mono şi
dicotiledonate cu excepţia celor din familia Poaceae Dăunătorul este prezent icircn sere şi depozite
şi atacă frecvent tomatele
Descriere
- femelele aptere au 18-3 mm lungime formă piriformă culoarea galben-verzui strălucitor cu
pete mai icircnchise la culoare la baza corniculelor Antenele sunt aproape la fel de lungi ca şi corpul
cornicule lungi subţiri deschise la culoare şi uşor fumurii la extremităţi (fig1)
- femelele aripate au aceleaşi dimensiuni cu femelele aptere Capul şi toracele sunt de culoare
brun icircnchis spre negru iar abdomenul verde ndash gălbui marcat de puncte şi benzi transversale de
culoare brună-icircnchis (fig 2)
Fig 1 Forma apteră Fig 2 Forma aripată
(httpinfluentialpointscom)
Simptome formează colonii pe partea inferioară a frunzelor pe care le icircnţeapă sugacircnd seva
Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se icircngălbenesc şi se usucă De asemenea se
observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe se formează
dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce capacitatea
fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub denumirea de rdquorouă
de miererdquo)
Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate
afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou
nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da
naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată
apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri
combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus
abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani prădătorii Harmonia axyridis Adalia
bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100
SC ndash075 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
MOVENTO 100 SC - 3 zile
IMPORTANT
Dăunătorul este considerat vector eficient a peste 40 virusuri la culturile de tomate
cartof castraveţi sfeclă morcov ţelină mazăre conopidă ridichi etc
Controlul este mult mai eficient cacircnd infestarea este depistată timpuriu
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Autographa gamma (L) Denumire populară buha gamma
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă produce pagube icircn special la legume (tomate fasole castraveţi
etc) dar şi la cereale lucernă sau cartofi
Descriere -adult fluture de talie mijlocie cu deschiderea aripilor de 4-45 cm aripile anterioare diferit
colorate de la cenuşiu pacircnă la violet-brun străbătute de linii transversale fine de culoare albă iar
cele posterioare brune deschis la bază şi cenuşii deschis spre vacircrf un semn alb-argintiu de forma
literei greceşti gamma se află icircn mijlocul zonei centrale a aripilor anterioare (fig1)
Fig 1 Adult (httpwwwagroatlasru) Fig 2 Larvă (httpswww7inrafr)
Fig 3 Atac produse de larve (httpwwwaomidoribiocontrolcom)
-larvă la completa lor dezvoltare poate atinge 2-4 cm are culoare verde sau verde gălbui cu şase
dungi fine albicioase longitudinale prezintă partea anterioară a corpului mai icircngustă Placa
toracică de culoare neagră iar capul castaniu pătat cu negru Caracteristic are trei perechi de
picioare toracice şi trei abdominale din care cauză omizile au mers asemănător cu cel al cotarilor
fiind cunoscute sub denumirea de bdquocotar falsrdquo (fig 2)
-ou albicios reticulat cu diametrul 05-06 mm
-pupa 17-20 mm brună-gălbuie sau brună-roşcată
Simptome larvele icircn primele vacircrste rod una din epiderme lăsacircnd intactă pe cealaltă ulterior pe
măsură ce cresc perforează limbul şi rod frunzele marginal rămacircnacircnd numai nervurile groase
(fig 3) La atac puternic plantele sunt defoliate iar la tomate pot fi atacate şi fructele Atacul la
răsaduri este periculos prin defolierea plantelor icircn totalitate dar şi prin afectarea mugurelui
apical de creştere al plăntuţelor O larvă poate distruge icircntre 2-5 frunze pe toată durata
dezvoltării
Biologie icircn cacircmp are două generaţii pe an ciclul de viaţă duracircnd 50-70 zile icircn spaţii protejate
poate avea mai multe generaţii pacircnă toamna
- femelele depun pacircnă la 2000 de ouă izolat sau icircn grupe mici de regulă pe dosul frunzelor de la
bază sau pe buruieni
- după eclozare apar omizile care se hrănesc cu limbul frunzelor la icircnceput pe partea inferioară
producacircnd orificii (fig 3) şi pe măsură ce cresc consumă tot mai multă masă vegetativă fiind
capabile să defolieze icircntreaga plantă iar icircn cazul icircn care hrana devine insuficientă migrează pe
alte plante
- omizile ajunse la completa dezvoltare icircşi confecţionează coconi albi-murdari de mătase de
obicei pe dosul frunzelor icircn care se transformă icircn crisalidă
- după o anumită perioadă apar fluturii din generaţia de vară şi ciclul se reia fiind dependent de
condiţiile de temperatură din spaţiile protejate
- spre deosebire de alte specii de Noctuidae fluturii sunt activi icircn timpul zilei Larvele sunt greu
vizibile dar atacul se poate observa uşor datorită rumeguşului de la baza plantelor rezultat icircn
urma hrănirii
Măsuri de management
Măsuri preventive
culturale distrugerea buruienilor plivitul respectarea epocilor de semănat şi plantat
Măsuri curative
metode fizice instalarea capcanelor cu feromoni sexuali la icircnceputul primăverii Atra-GAM
(icircn seră o capcană la 500 m2 cu un minimum de o capcanăseră) şi verificarea acestora o dată pe
săptămacircnă
metode biologice utilizarea de entomofagi cum ar fi Trichogramma evanescens (3 lansări a
60000 de femeleha)
IMPORTANT
Utilizarea capcanelor cu feromoni permite detectarea primelor insecte supravegherea
nivelului populației raționalizarea tratamentelor cu insecticide reducerea frecvenței
acestora
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Chromatomyia horticola (Goureau)
Denumire populară musculiţa minieră a mazării musculiţa minieră a crizantemei
Statut nu este organism de carantină specie extrem de răspacircndită icircn Europa prezentă şi icircn
Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă care atacă 268 de genuri din 36 de familii botanice printre care
Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Leguminosae Liliaceae Linaceae Solanaceae
Descriere
Adultul are o lungime de 2-25 mm lungime corpul de culoare neagră cu excepția capului și
picioarelor care sunt galbene Capul este mare globulos toracele prezintă două dungi laterale de
culoare gălbuie
Larvele tipice acefale (fără cap) apode (fără picioare) albe ajung la completa dezvoltare la 3
mm lungime
Ou alb neted şi strălucitor
Pupa de culoare verzuie se icircnchide la culoare icircn momentul apariţiei adulţilor
Fig1 Pupă (httpmediaeolorg ) Fig 2 Simptom de atac pe mazăre (gardenerwikiacom)
Simptome
Minele au formă liniară neregulată albicioase atacirct pe partea exterioară a frunzei cacirct și pe cea
inferioară Galeria este de lungime și grosime variabilă (grosime uniformă pe toată lungimea sau
mai mare la extremitatea terminală) Minele sunt vizibile mai adesea pe suprafața superioară a
frunzei decacirct pe partea inferioară a acesteia (fig 2)
Pupa rămacircne icircn mină icircntr-o cameră pupală de regulă pe suprafața inferioară a frunzei spiraculul
anterior penetrează epiderma minei şi este vizibil la exterior ca o pereche de cacircrlige mici (fig 1)
Larvele produc daune (mine) pe frunze care duc la ofilirea și căderea prematură a acestora Alte
daune rezultă de la femele care produc pete mici albe icircn mod normal de mică icircnsemnătate care
prin hrănire duc la perforarea frunzei
Biologie
Perioada larvară poate fi scurtă de exemplu 5 zile la temperatura de 23-28degC și este direct
proporțională cu temperatura Icircn ţările cu climat cald stadiul de pupă poate dura cel puțin 7-15
zile Specia poate avea 2ndash6 generații pe an Infestarea spaţiilor protejate este cauzată de utilizarea
unui material destinat plantării infestat şi prin pătrunderea adulţilor din exterior
Măsuri de management
Măsuri preventive
menţinerea serelor icircn stare perfectă de curăţenie
utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru capturarea adulţilor și inspectarea
periodică a plantelor icircn vederea depistării minelor și orifiicilor de hrănire care indică
prezența dăunătorului pe plantă
utilizarea plaselor de insecte care au rolul de a icircmpiedica intrarea adulţilor icircn seră
Măsuri curative
metode biologice utilizarea agenţilor biologici cum ar fi viespile parazite Dacnusa sibirica
Diglyphus isaea și Opius pallipes care pot asigura un control eficient al muștelor miniere Acești
paraziți sunt nativi din Europa și pot fi prezenți icircn seră icircn mod natural Dacnusa sibirica și Opius
pallipes depun ouăle icircn interiorul larvelor miniere parazitacircnd intern icircn timp ce Diglyphus isaea
depune ouăle icircn apropierea larvei gazdă larvele viespilor atacacircnd larva minieră de la exterior
Această specie poate fi găsită spontan după luna mai
metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar VOLIAM TARGO ndash
08 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha şi AFFIRM ndash 15 kgha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
VOLIAM TARGO - 3 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
AFFIRM - 3 zil
IMPORTANT
Efectuarea unui control fitosanitar strict icircn momentul icircnfiinţării culturii
Specia seamănă morfologic cu Chromatomyia syngenesiae identificarea necesitacircnd
examen microscopic de laborator
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute)
Denumire populară tripsul plantelor de seră
Plante gazdă specie foarte polifagă icircn condiții de seră tripsul produce pagube unui număr mare
de plante icircn special flori uneori este menționat ca dăunător la legume
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Descriere
Adult 14-17 mm lungime (femela) 11-12 mm (masculul) suprafaţa corpului puternic
reticulată de culoare maron negricioasă cu vacircrful abdomenului mai deschis la culoare (fig 1)
Picioarele galbene sau albe și antenele au opt segmente sunt de culoare galben deschis avacircnd
ultimul articol foarte lung şi subţire
Larva primul stadiu are culoarea albicioasă cu ochii roșii și devine galben după hrănire iar larva
de stadiul doi are 1mm lungime şi culoare galbenă
Pupa tripsul prezintă două stadii pupale (prepupă şi pupă) de culoare galbenă care se icircnchide cu
vacircrsta cu aripi rudimentare antene icircndoite icircnapoi peste cap Stadiile prepupal și pupal nu se
hrănesc
Ou de culoare albă și au formă de banană
Fig 1 Heliothrips haemorrhoidalis - adult și stadii imature (httpedisifasufledu)
Simptome Atacirct larvele cacirct şi adulţii atacă frunzele lăstarii și florile producacircnd pete de culoare
albă Atacul pe flori duce la deformarea acestora La atacuri puternice are loc necrozarea totală
sau parțială a organelor plantele atacate rămacircn mici iar fructificarea este redusă Pe fructe apar
pete brune iar dacă atacul se produce icircn perioada de creştere a acestora epiderma poate să crape
Biologie Tripsul plantelor de seră este partenogenetic și poate trăi cacircteva săptămacircni Ouăle
(aproximativ 25-50 pentru fiecare femelă) sunt depuse icircn ţesutul plantelor fiind acoperite cu
excremente Nu preferă frunzele tinere deoarece dezvoltarea rapidă a ţesuturilor distruge ouăle
dar nici pe cele foarte bătracircne Larvele apar icircn aproximativ 14-15 zile la temperatura optimă de
26-28degC şi 16-22 zile la 21-25degC Pragul de dezvoltare este de 11degC dăunătorul dezvoltacircnd o
generație icircn 17-18 zile anual prezentacircnd 4-7 generații chiar 12 Adulţii trăiesc pacircnă la 35 de zile
la 25-27degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
eliminarea buruienilor sau plantelor gazdă alternative
utilizarea răsadurilor libere de tripși
Măsuri curative
metode biologice
- Amblyseius cucumeris Amblyseius degenerans (acarieni prădători)
- Orius spp (ploşniţe prădătoare)
- Aelothrips fasciatus Frankliniothrips vespiformis (tripşi prădători)
- Dasyscapus parvipennis (musculiţă parazită)
metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare galbenă și albastră pentru
capturarea tripșilor adulţi
IMPORTANT
Heliothrips haemorrhoidalis poate fi identificat numai prin examinarea microscopică
Adulții și larvele sunt detectate prin examinarea suprafeței inferioare a frunzelor unde se
dezvoltă pete clorotice maronii și leziuni necrotice
Factorii care favorizează apariția şi evoluția tripsului sunt temperatura optimă de
dezvoltare și existența florilor cultivate icircn aceleași spații protejate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Lacanobia oleraceae Linnaeus Denumire populară molia tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate plante erbacee diverse plante ornamentale cultivate icircn seră
Descriere
Adult cu anvergura aripilor 35-45 mm cu aripile anterioare maron roşcat pacircnă la mov-maroniu
cu o stigmă (semn reniform) mică gălbuie cu o linie subterminală albă aripile posterioare gri-
maronii cu o tentă mai icircnchisă la marginea posterioară (fig1)
Larva de aproximativ 40 mm lungime de culoare verzuie gălbuie sau brun roşcată cu pete
foarte mici şi fine albe și mai puțin dese cu negru linii dorsale și subdorsale palide linia
spiraculară lată de culoare galbenă sau galben-portocalie cu marginea de deasupra mai
icircntunecată spiracule albe icircnconjurate cu negru capul verde deschis icircn primele două stadii
devine albicios pacircnă la maroniu deschis cu zone marmorate (fig 2)
Pupa 16-19 mm lungime suprafaţa punctată grosier la icircnceput de culoare maronie mai tacircrziu
ajunge de culoare neagră strălucitoare
Ou hemisferic 075 mm icircn diametru suprafaţă reticulată la depunere de culoare verzuie apoi se
deschide pacircnă la galben pal chiar alb
Fig1 Adult (httpswwwnaturespotorguk) Fig 2 Larva (httpswwwnaturespotorguk)
Simptome
- larvele tinere scheletuiesc frunzele pe măsură ce cresc atacă tulpinile şi fructele
Biologie adulţii nu zboară ziua se ascund icircn crăpăturile solului şi sunt vizibili destul de greu
uneori doar icircn momentul irigatului Fiecare femelă poate depune aproximativ 1000 de ouă icircn
pachete de 60-300 pe partea inferioară a frunzelor care eclozează icircn 8-10 zile Larvele trec prin
cinci-şapte stadii larvare ajungacircnd la completa dezvoltare icircn 33-39 de zile La icircnceput larvele
sunt gregare şi scheletuiesc frunzele apoi după prima năpacircrlire se dispersează dar datorită
capacităţii reduse de a coloniza alte plante numărul lor scade destul de mult Larvele de ultimele
vacircrste devorează frunzele dar au şi capacitatea de a ataca tulpina predispunacircndu-le la fracircngere
Icircn plus pot produce icircn urma hrănirii orificii mari atacirct icircn fructele necoapte cacirct şi coapte Pentru
icircmpupare larvele caută locuri uscate cum ar fi pereţi stacirclpi din lemn dar şi resturi de plante
icircmpuparea avacircnd loc icircntr-un cocon mătăsos
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere
icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de
infestare
Măsuri curative
metode biologice Bacillus thuringiensis este utilizat pe scară largă pentru a controla
Lacanobia Oleraceae dar este costisitor și necesită o aplicare repetată ceaţa termică pe bază de
Bacillus thuringiensis icircn doze de 1 2 și 4 kg ha reduce daunele pe care le poate cauza larvele
frunzelor și fructelor de tomate icircn sere
IMPORTANT
Atacul poate fi atacirct de puternic icircncacirct plantele atacate devin nevandabile
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Liriomyza bryoniae (Kaltenbach)
Denumire populară musca minieră a frunzelor de tomate
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie foarte polifagă (119 genuri din 31 familii de plante) Icircn spațiile protejate
este un dăunător principal al tomatelor
Descriere Adultul măsoară 2-3 mm lungime are corpul de culoare neagră-brună capul și toracele negre
Pe torace și abdomen prezintă 2 dungi longitudinale galbene Aripile sunt mai lungi decacirct
abdomenul Dorsal corpul este acoperit de perișori scurți Ca toate speciile de carantină din genul
Liriomza are scutelum de culoare galbenă vizibil ca o pată galbenă pe spate (fig 2)
Oul este sferic de 02-03 mm la depunere de culoare albă apoi devine gălbui
Larva este mică la eclozare 05 mm la completa dezvoltare atinge 3 mm lungime fără picioare
toracice sau abdominale și fără capsulă cefalică de culoare galbenă-verzuie sau crem cu
segmentația corpului vizibilă
Pupa are 17-21mm lungime și este de culoare castanie-icircnchis
Fig 1 Mina produsă de Liriomyza bryoniae Fig 2 Adult (femelă) de L bryoniae
(httpsgdeppoint) (httpsgdeppoint)
Simptome
Larvele minează caracteristic frunzele cauzacircnd galerii sinuoase inițial albe iar mai tacircrziu brune
Minele sunt alungite răsucite neregulat și nu sunt asociate cu nervurile frunzei (fig 1)
Excrementele de culoare neagră sunt depuse icircn zona mediană a galeriei sub forma unei linii
subțiri și icircntrerupte foarte des Larva la completa dezvoltare părăsește mina printr-o incizie icircn
epiderma superioară și se icircmpupează la exteriorul frunzei de regulă icircn sol Frunzele puternic
atacate se usucă parțial sau total și cad Cacircnd minează și tulpina plantelor acestea se ofilesc și se
usucă
Biologie
Are mai multe generații pe an icircn condiții de seră putacircndu-se icircnmulți permanent generațiile
suprapunacircndu-se La 1-3 zile de la apariție și de la icircmperecherea insectelor femelele depun ouăle
pe fața superioară a frunzelor plantelor gazdă O femelă depune 50-100 de ouă larvele eclozacircnd
după 5-11 zile Dezvoltarea larvei durează 8-11 zile iar la completa dezvoltare larva părăsește
frunza pătrunde icircn stratul superficial al solului și se icircmpupează stadiu care durează 4-8 zile O
generație se dezvoltă icircn 17-25 de zile
Măsuri de management
Măsuri preventive - utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru a detecta prezenţa adulţilor icircn cultură
- inspecția plantelor pentru a detecta frunzele cu galerii sau icircnțepăturile produse de femele pentru
hrănire avacircnd ca scop semnalarea din timp a prezenței daunătorului și alegerea metodei de
combatere cu cea mai mare eficiență
- utilizarea răsadurilor neinfestate și care să provină din locuri de producție libere de dăunatori
- distrugerea resturilor vegetale dezinfectarea solului și incintei
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius
palliles Chrysocharis parksi De asemenea pot fi utilizate preparate cu nematodul parazit
Neoaplectana carpocapsae şi specii prădătoare de insecte cum ar fi ploșnița Cyrtopeltis modestus
metode chimice tratamente cu următoarele produsele de protecţie a plantelor VOLIAM
TARGO - 06 - 08 lha (icircn funcţie de nivelul de infestare) AFFIRM ndash 15 kgha ACTARA 25
WG - 005 (0250 kg la 100 mp) aplicat la sol preventiv şi curativ
-utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum recomandacircndu-se acele produse care
afectează cel mai puţin fauna utilă
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
VOLIAM TARGO - 3 zile
AFFIRM - 3 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
IMPORTANT Principală sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din
serele icircnmulțitor
Răsadurile atacate pot fi compromise Frecvența plantelor atacate poate ajunge la 70-100
Fișa măsurilor privind managementul integrat al
organismului dăunător
Macrosiphon euphorbiae Thomas Denumire populară păduchele dungat al cartofului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă icircn ţara noastră se icircntacirclneşte pe plante legumicole şi floricole de Solanaceae atacirct icircn
cacircmp cacirct şi icircn spaţii protejate
Descriere
- formele aptere au corpul de culoare variabilă de la verde-gălbui pacircnă la roz chiar mov dorsal
cu dungi icircntunecate dorsal talie mare 3-36 mm Corpul este strălucitor iar ochii de culoare roşie
Antenele sunt mai lungi decacirct corpul iar corniculele lungi și subțiri lungimea lor ajungacircnd pacircnă
la vacircrful cozii (fig 1)
- formele aripate au culoare verde pacircnă la roz antenele şi corniculele mai icircnchise la culoare decacirct
formele aptere cu aripi bine dezvoltate
Fig 1 Macrosiphum euphorbiae ndash forma apteră
(httpinfluentialpointscom)
Simptome Daunele primare rezultă din efectele hrănirii coloniilor pe țesuturile tinere ce determină
slăbirea și distorsionarea creșterilor noi Afidele determină apariția petelor clorotice și
distorsionarea frunzelor piticirea și ofilirea plantelor
Daunele secundare sunt determinate de ciuperci (fumagina) de pe secrețiile de miere de
pe frunze și fructe rezultacircnd reducerea fotosintezei și calitatea fructelor
Dăunătorul afectează grav plantele prin transmiterea bolilor virale
Biologie M euphorbiae are 8-12 generații pe an o generaţie dezvoltacircndu-se icircn 2-3 săptămacircni Ca
şi alte afide prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) afidele femele dacircnd
naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este
supraaglomerată apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi Temperaturile mai mari
de 30degC duc la moartea insectelor icircn timp ce dezvoltarea este bună icircntre 5-25degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi
rezervor de virusuri
combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu
- paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus abdominalis Aphidius ervi Aphidius
colemani
- prădătorii Harmonia axyridis Adalia bipunctata Coccinella septepunctata Adonia
variegata Chrysoperla carnea Syrphus ribessi
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100
SC ndash075 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
IMPORTANT
Dăunătorul este vector pentru virusuri
Icircn sere inspecțiile fitosanitare și utilizarea de material de plantare neinfectat poate reduce
infestarea cu M euphorbiae
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Myzodes persicae Sulz Denumire populară păduchele verde al piersicului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specii lemnoase şi ierboase atacirct icircn cacircmp cacirct şi icircn sere şi răsadniţe
Descriere
-forma apteră (fără aripi) corp globulos oval de culoare verde-deschis sau verde icircnchis antene
negre exceptacircnd al treilea articol care este galben verzui spre bază (fig 1) Picioare galbene cu
tarse negre cornicule galben verzui cu vacircrfuri icircnchise la culoare Lungimea corpului 24-26 mm
-forma aripată corp verde gălbui sau roşcat capul şi toracele negre abdomenul are pe partea
dorsală o pată mare neagră precum şi 1-2 dungi transversale şi 4 pete laterale de aceeaşi culoare
Cornicule brune puţin icircngroşate median Aripile sunt bine dezvoltate Lungimea corpului 18-25
mm (fig 2)
Fig1 Nimfe (httpentnemdeptufledu) Fig3 Forma aripată (httpswwwcabiorg)
Simptome dăunătorul formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor care datorită
icircnţepăturilor şi sugerii sevei se necrozează şi se răsucesc (pseudocecidii) Cu timpul frunzele se
icircngălbenesc şi se usucă
Biologie - icircn seră se dezvoltă icircn tot cursul anului afidele se reproduc partenogenetic toate insectele
prezente sunt femele şi fiecare femelă dă naştere mai multor femele fără a fi nevoie să se
icircmperecheze aceste femele dau naştere nimfelor vii nu depun ouă
- populaţiile pot creşte exploziv descendenţa nou apărută icircncepe să se reproducă icircn doar 7 zile
- deoarece o colonie creşte icircn vacircrstă şi dimensiune pe plante individuale proporţia formelor
aripate creşte
- afidele pot fi găsite pe muguri tulpini şi suprafaţa interioară a frunzelor unele vor migra la noi
plante gazdă sau ţesuturile plantelor tinere şi vor căuta icircn mod activ ţesut moale proaspăt de
plante
- fiind predispusă să dezvolte forme aripate această specie este mai probabil să se răspacircndească
printr-o cultură mamă
Măsuri de management
Măsuri preventive
- utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură
- monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase (eficiente
pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor aptere şi
fenomenului de bdquorouă de miererdquo
- icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi
rezervor de virusuri
- combaterea afidelor existente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice
-specii parazitoide cum ar fi Aphidius colemani Aphidius matricariae și Aphidoletes
abdominalis Aphidoletes aphidimyza
- patogenul fungic Lecanicillium lecanii este compatibil cu insecticidele și este eficace icircmpotriva
M persicae icircntr-o gamă largă de culturi de seră dar numai acolo unde se poate menține o
umiditate ridicată cu succes se utilizează şi patogenul fungic Beauveria bassiana se recomandă
utilizarea patogenilor fungici mai ales cacircnd infestarea este incipientă tratamentele fiind repetate
la intervale de 3-5 zile
- aplicarea tratamentelor cu săpun s-a dovedit utilă icircn sere datorită toxicităţii reduse asupra
faunei utile
IMPORTANT
Este specie polifagă atacă peste 400 de plante gazdă
Specia este cunoscută ca principal vector al virusurilor producacircnd mozaicul la
Solanaceae
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Myzus ornatus Laing
Denumire populară păduchele păstacircrnacului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă deşi dăunătorul atacă icircn special culturile de păstacircrnac diferite plante ornamentale
este prezent şi icircn spaţii protejate provocacircnd daune importante la tomate
Descriere
Forma apteră corp galben verzui prezentacircnd dorsal pete castanii care formează racircnduri
tranversale fruntea prezintă tuberculi puternici antenele pacircnă la jumătatea corpului baza
ultimului articol antenal fiind de 35-5 ori mai lungă decacirct grosimea zonei mediane a acestuia
Corniculele au aspect solzos cu extremităţile drepte sau departate şi de nuanţă mai icircnchisă sau
mai deschisă cauda triunghiulară (fig1)
Forma aripată aripi de culoare galbenă abdomen cu o placă mare dorsală de culoare brună
care nu atinge marginile cornicule drepte uniform pigmentate cauda triunghiulară
Nimfa deschisă la culoare alb verzuie
Fig 1 Nimfe şi forme aptere (wwwinfluentialpointscom)
Simptome păduchele populează partea inferioară a frunzelor formacircnd colonii compacte
Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se gofrează se icircngălbenesc şi se usucă De
asemenea se observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe
se formează dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce
capacitatea fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub
denumirea derdquo rouă de miererdquo)
Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate
afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou
nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da
naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată
apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri
combaterea afidelor prezente icircn spaţiile protejate icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de
cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu specii de himenoptere parazite Aphidius matricariae
Praon volucre Lisiphlebus fabarum şi prădători din familiile Coccinellidae Chrysopidae
Syrphidae etc
IMPORTANT
Dăunătorul este cunoscut ca vector pentru diferite virusuri (peste 20 de virusuri)
La atac puternic producţia este semnificativ redusă şi de slabă calitate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Nezara viridula (Linnaeus) Denumire populară ploșnița verde a legumelor ploşniţa tomatelor şi a fasolei
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 30 de familii botanice icircn spaţii
protejate atacă cu preponderenţă ardeiul dar tomatele şi vinetele sunt atacate de asemenea
Descriere
Adultul 12-16 mm masculii sunt puțin mai mici decacirct femelele culoarea este uniform verde
deschis mai rar de nuanţă galbenă brună sau roşcată (fig 1) Articolele antenale 4 şi 5 şi o parte
din articolul al treilea de culoare roşie icircn partea distală Trei puncte albe mici sunt de obicei
evidente pe marginea anterioară a scutelului Culoarea punctelor de pe tegument corespunde cu
culoarea de bază a corpului
Ouăle alungite lipite unele de altele au formă de butoiaş de culoare crem-gălbui pe parcursul
dezvoltării devenind galben intens rozalii și icircn final portocaliu strălucitor
Nimfele au 5 stadii care se dezvoltă pe parcursul unei luni (30 zile) Culoarea nimfelor se
schimbă progresiv de la un stadiu la altul fiind predominant neagră la eclozare ajungacircnd ca
stadiul 5 să aibă culoarea verde Toate stadiile nimfale prezintă pe partea dorsală o serie de pete
albe aranjate icircn linii paralele (fig 2)
Fig 1 Adult (httpswwwcabiorg) Fig 2 Nimfă (httpswwwndsuedu)
Fig 3 - Atac pe fructe (httpjournalsusamvclujro)
Simptome atacă toate părțile plantelor inclusiv tulpina dar se hrănesc icircn special cu fructele și
lăstarii tineri ai tomatelor (fig 3) Icircn general pe fructe se observă orificii realizate prin perforarea
și sugerea țesuturilor formacircndu-se ulterior pete minuscule dure maronii sau negre Fructele
atacate nu se mai dezvoltă rămacircn mici și se stafidesc icircnainte de a ajunge la maturitate Icircn plus
prin injectarea salivei toxice se imprimă fructelor un gust şi miros neplăcut iar ţesuturile
degradate rămacircn ferme cacircnd fructele se coc La tomatele tinere atacul induce maturarea timpurie
reducerea dimensiunilor și greutății fructelor Punctele de hrănire devin porţi de intrare a
ciupercilor și bacteriilor
Biologie primăvara adulţii migrează din zonele icircnvecinate icircn spaţiile protejate atacacircnd culturile
plantelor gazdă Adulţii şi nimfele se hrănesc prin extragerea sevei plantelor icircn urma hrănirii
apăracircnd simptomele caracteristice
Femelele pot depune aproximativ 30-130 de ouă grupate icircntr-un singur strat pe fața inferioară a
frunzelor Perioada de incubație poate dura aproximativ 20 de zile icircn funcție de temperatură
Primul stadiu nu se hrăneşte şi nimfele stau grupate la locul de eclozare Stadiile nimfale doi şi
trei stau de asemenea grupate dar se dispersează dacă sunt deranjate icircn schimb stadiile patru şi
cinci şi adulţii se răspacircndesc icircn cultură
Măsuri de management
Măsuri preventive
- controlul riguros al buruienilor din spaţiile protejate şi din vecinătatea acestora reducacircnd astfel
numărul de insecte
- utilizarea culturilor capcană
- eliminarea locurilor de iernare preferate
- utilizarea de soiuri sau hibrizi rezistente la atac
- utilizarea de culturi alternative mai puțin atractive pentru insecte
Măsuri curative
metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare și
parazite ce pot icircn mod natural să mențină un nivel scăzut al gradului de atac icircn special asupra
pontei (Trissolcus spp Telenomus spp) dar şi specii entomopatogene (Bacillus thuringiensis)
IMPORTANT
Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate
Specie invazivă prezentă icircn Romacircnia din anul 2010 (Grozea şi colab 2012)
Este vector de virusuri
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Frankliniella occidentalis (Pergande) Denumire populară tripsul californian
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 250 de familii botanice icircn spaţii
protejate atacă cu preponderenţă tomate ardei castraveți vinete pepeni salată ceapă praz dar
și specii de flori
Descriere
Adult au aproximativ 2 mm corpul este oval-alungit convex dorsal masculii fiind mai mici
decacirct femelele (09 mm) La femele culoarea variază de la galben deschis icircn perioada de vară
pacircnă la maron accentuat iarna icircn timp ce masculii au culoarea gălbui deschis aproape albă
Antenele prezintă 8 articole (fig 1)
Larvă la eclozare sunt albe-hialine cu lungimea de 05 mm apoi culoarea devine gălbui deschis
şi ating15 mm antenă cu şase segmente
Pupa este imobilă
Ou sunt opace reniforme
Fig 1 Adulți (httpswwwcabiorg) Fig 2 Atac pe fructe (httpwwwtswvramporg) Simptome adulții și larvele icircnțeapă și sug seva din țesuturile frunzelor florilor și fructelor Pe
organele atacate se observă pete de decolorare care devin argintii sau brune Pe frunzele atacate
simptomele se pot observa de-a lungul nervurilor Din cauza atacului organele afectate se pot
deforma și devin succeptibile pentru instalarea ciupercilor și bacteriilor patogene (fig 2) Ritmul
de creștere al plantelor este icircncetinit bobocii florali datorită atacului nu se mai deschid la atacuri
mari obținacircndu-se producții reduse fără aspect comercial
Biologie icircn seră tripsul se icircnmulțește pe tot parcursul anului și poate avea icircntre 12 și 15 generații
Temperatura optimă de dezvoltare este de 25ordmC Femelele depun ouăle icircn țesuturile frunzelor
florilor dar și pe fructe O femelă poate depune icircntre 20 și 40 de ouă acestea fiind sensibile la
uscăciune și temperaturi scăzute Larvele au patru stadii de dezvoltare primele două sunt foarte
active producacircnd pagube organelor pe care se dezvoltă Larvele se retrag pentru icircmpupare icircn sol
uneori icircn florile plantelor gazdă Ciclul biologic icircn seră este complet icircn 14 zile la temperaturi de
30degC şi 44 de zile la temperaturi de 15 ordmC Durata de dezvoltare este de 1-3 zile larvele de prima
vacircrstă trei zile larvele de vacircrsta a doua o zi stadiul de prepupă 10 zile stadiul de pupă iar
femelele adulte trăiesc icircn general 40 de zile
Măsuri de management
Măsuri preventive
- utilizarea la plantare a unui material liber de tripşi
- monitorizarea culturilor prin capcane lipicioase de culoare albastră sau galbenă pentru
depistarea insectelor şi inspectarea periodică a plantelor pentru evidenţierea larvelor
- icircndepărtarea plantelor cu simptome de virus pentru a preveni infestarea altor plante
- arderea resturilor de plante după desființarea culturilor din spații protejate
- icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de infestare şi
rezervor de virusuri
- instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de
pătrundere a tripşilor icircn spaţiu
- mulcirea cu folie pentru a bloca retragerea larvelor icircn sol
Măsuri curative
metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de
a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate
săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)
metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare
Amblyseius barkeri Amblyseius cucumeri Amblyseius degenerans Anthocoris nemorum
Chrysoperla carnea Orius spp Sunt menționați și nematozi paraziți ai speciei Steinernema
feltiae dar și fungi entomopatogeni ca Verticillium lecanii Zimm
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOSPILAN 20
SP 20SG GAZELLE ndash 004 KOHINOR 200 SL TALENT ndash 075 lha SANOMECTIN
PRO 18 - 60-80 mlhl
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- MOSPILAN 20SP GAZELLE - 3 zile
- KOHINOR 200 SL TALENT - 7 zile
- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile
IMPORTANT
Vector de viroze acest trips transmite icircn stadiul de larvă la tomate virusul de carantină
TSWV (Tomato spotted wilt virus) și TSV (Tobacco streak ilavirus) ambele deosebit de
dăunătoare pentru culturile de tomate
Specia prezintă rezistenţă la o serie de produse de protecţie a plantelor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Polyphagotarsonemus latus (Banks)
Denumire populară păianjenul lat acarianul lat
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă atacă cu preponderenţă tomate ardei gras vinete fasole
castraveți cartof și alte specii cultivate icircn sere solarii și cacircmp
Descriere
- femelele adulte au 165-200 microm lungime piriforme de culoare alb-gălbuie Masculii sunt mai
mici aproximativ 110 microm lungime corpul este aplatizat avacircnd culoarea gălbuie (fig 1) Nimfele
sunt transparente acest stadiu putacircnd dura 1-3 zile Oul este oval hialin pe suprafaţa lui sunt
prezente mai multe racircnduri longitudinale de bulbi caracteristice speciei
- avacircnd dimensiuni microscopice acești acarieni nu se pot observa cu ochiul liber dar simptomele
de atac sunt vizibile
Fig 1 Adulți (httpswwwentocsiroau) Fig 2 Atac pe tomate (httpswwwpestnetorg)
Simptome Larvele și adulții se hrănesc cu seva țesuturilor icircn principal pe foliajul tacircnăr pe
partea inferioară a frunzelor dar colonile pot fi prezente şi pe alte organe ale plantei cum ar fi
boboci florali fructe lăstari Atacul porneşte de la bază şi se răspacircndeşte spre partea superioară
Plantele prezintă următoarele simptome stagnarea creșterii ramificarea puternică icircn zona de
vacircrf uscarea și căderea bobocilor floriferi avortarea florilor gofrarea decolorarea micşorarea
deformarea brunificarea şi suberificarea frunzelor brunificarea şi suberificarea fructelor (fig 2 )
La atac puternic cultura poate fi compromisă icircn special prin uscarea pedunculilor florali şi
suberificarea fructelor
Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului Icircn condiții optime icircn
sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile Femelele depun 35-50 de ouă pe partea
inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Acest dăunător poate fi răspacircndit de către
insecte (musculița albă și afide forma aripată) şi cu sol infestat Populaţia de acarieni creşte rapid
icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată
Măsuri de management
Măsuri preventive măsuri agrotehnice controlul culturii precedente pentru a preveni transmiterea acarianului de
la un sezon la altul curăţarea serei şi a echipamentelor (ex instalaţiile de irigare) creşterea
nivelului de umiditate deoarece influenţează negativ dezvoltarea acarienilor icircndepărtarea
plantelor cu simptome pentru a icircmpiedica răspacircndirea icircn cultură controlul periodic al răsadurilor
şi culturilor din seră pentru semnalarea timpurie a dăunătorului aplicacircnd ulterior măsuri de
combatere icircn timp util
Măsuri curative
metode biologice
-pentru menținerea unor densități scăzute icircn sere se pot utiliza specii de acarieni prădători
Phytoseiulus persimilis Amblyseius californicus Neoseiulus barkeri sau alte specii prădătoare
cum ar fi Macrolophus caliginosus De asemenea pentru reducerea nivelului populaţiilor de
acarieni se realizează cu ciuperca entomopatogenă Beauveria bassiana
- tratamentele cu extract de usturoi sunt eficiente icircmpotriva acarienilor
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor
- VERTIMEC PRO ndash 12 lha şi
- APACHE ndash 015-1 lha
-icircn condiții de seră tratamentele cu acaricide ar trebui aplicate doar icircn situaţia icircn care controlul
biologic nu a fost eficient se realizează la atingerea pragului economic de 1-3 acarienifrunză sau
5-8 plante atacate şi se selectează astfel icircncacirct să fie protejată fauna utilă şi albinele
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
- Timp de pauză
- VERTIMEC PRO- 3 zile
- APACHE- 3 zile
IMPORTANT
Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate la tomate
Este o specie extrem de polifagă
Unele populaţii de acarieni au dezvoltat rezistenţă la unele grupe de produse chimice
Controlul poate fi dificil la soiurile cu frunze gofrate
Fișa măsurilor privind managementul integrat al
organismului dăunător
Spodoptera exigua (Huumlbner) Denumire populară buha cucurbitaceelor
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă
Spodoptera exigua are o gamă largă de plante gazdă insecta fiind dăunătoare culturilor de
legume cacircmp și flori Printre culturile de legume susceptibile se numără tomatele sparanghelul
fasolea sfecla brocoli varza conopida țelina vinetele salată ceapa mazărea ardeii cartoful
ridichea spanacul cartoful dulce napul
Descriere
Adult de mărime medie anvergura aripilor 25-30 mm aripile anterioare de culoare gri ndash
maronii de obicei cu un model neregulat şi o pată deschisă de forma unei alune aripile
posterioare uniform gri sau albe tivite cu o linie icircnchisă pe margini (fig 2)
Larve icircn mod normal prezintă cinci stadii au culoare variabilă verde deschis sau gălbui icircn
primele două stadii apar dungi deschise icircn stadiul trei colorate mai icircnchis dorsal icircn stadiul patru
icircn stadiul cinci au variaţii de culoare de la verde dorsal cu roz sau galben ventral şi o linie albă
laterală Dorsal se poate observa o serie de pete icircnchise la culoare uneori larvele pot fi foarte
icircnchise la culoare aproape negre (fig 1)
Ou circular de culoare alb-verzuie acoperit cu un strat de solzi dacircnd aparenţă pacircsloasă
Pupă prezentă icircn sol de culoare brun-deschis aproximativ 15-20 mm
Fig 1 Larve Spodoptera exigua Fig 2 Adult Spodoptera exigua
(httpentnemdeptufledu)
Simptome Femelele depun oăle icircntr-o masă de 50-150 ouă pe dosul frunzei adesea aproape de inflorescenţe
sau vacircrful lăstarilor O femelă poate depune icircntre 300 şi 600 de ouă şi acestea eclozează icircn două-
trei zile Larvele tinere sun gregare icircn primele vacircrste (stau icircmpreună) se hrănesc pe partea
inferioară a frunzelor lăsacircnd intactă epiderma superioară şi nervurile mari Larvele mai mari
devin solitare produc perforaţii neregulate icircn frunze iar cele de ultimele vacircrste cauzează
defolierea completă aplantelor La tomate pot fi consumaţi mugurii și punctele de creștere iar
fructele perforate
Biologie Numărul de generații variază icircn funcție de condițiile climatice Ciclul biologic poate fi
complet de la cacircteva zile pacircnă la 24 de zile O larvă la 20 de plante de tomate poate produce
pagube economice
Măsuri de management
Măsuri preventive
- inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă
(pragul de acţiune este 03 larveplantă
- icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere
- icircndepărtarea buruienilor din zonele icircnvecinate
- icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii icircn mod regulat
- utilizarea de bariere (capcane)
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea
- virusului nuclear polihedrosis obţinut din Spodoptera exigua care are capacitatea de a
omoricirc larvele icircn 3-6 zile
- unor produse pe baza bacteriei Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a
doua generaţie) şi ciupercii Beauveria bassiana
- nematozilor entomopatogeni (Rhabditida Steinernematidae și Heterorhabditidae) dar
eficacitatea nematozilor icircn omoracircrea larvelor este dependentă de gradul de umiditate
de aceea nematozii sunt mai eficienţi cacircnd larvele coboară icircn sol pentru icircmpupare
- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus
maculiventris
metode chimice LANNATE 20 SL ndash 125 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
LANNATE 20 SL - 7 zile
IMPORTANT
Fluturele este un dăunător polifag
Daunele sunt determinate de hrănirea larvelor care lasă plantele complet defoliate
Controlul buruienilor este important deoarece plantele spontane reprezintă o sursă de
infestare
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Tetranychus urticae Koch
Denumire populară păianjenul roşu comun
Plante gazdă este cea mai polifagă specie de acarian icircn spaţii protejate atacacircnd peste 300 de
specii de plante gazdă
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Descriere
adult este extrem de mic abia vizibil cu ochiul liber femelele adulte măsoară aproximativ 04
mm lungime sunt de formă elipsoidală au culoare variabilă de la verde deschis brun şi galben
pacircnă la carmin sau roşu icircnchis masculul este piriform şi mai mic decacirct femela măsuracircnd 022-
035 mm lungime dar şi de culoare mai deschisă (fig1) Femele prezintă două forme de vară de
culoare galbenă pacircnă la verde cu două pete negre dorsal şi de iarnă care este mai icircnchisă la
culoare adesea portocalie sau roşie Culoare poate varia şi icircn funcţie de planta gazdă dar şi de
alţi factori
larva are formă elipsoidală de culoare galben-palid la eclozare devine verde-gălbui după hrănire
şi prezintă numai trei perechi de picioare (fig 2)
ou formă sferică de culoare pală translucid se icircnchide la culoare pe parcursul dezvoltării
Fig 1 Adulţi (mascul şi femelă) (httpswwwcabiorg) Fig 2 Ou şi larvă (httpjennytfrecwsuedu)
Simptome
-păianjenii colonizează partea inferioară a frunzelor iar prin icircnţepăturile pe care le produc
celulele ţesutului se golesc icircn urma absenţei sevei şi provoacă icircngroșarea sau icircngălbenirea
frunzelor Petele necrotice apar icircn stadiile avansate ale leziunilor frunzelor
-pe măsură ce infestarea devine severă frunzele par bronzate sau argintii devin fragile și cad
prematur plantele nu mai fructifică normal şi dau recolte scăzute
-defolierea completă poate apărea dacă acarienii nu sunt controlați
-atacul acarienilor la floarea deschisă provoacă o icircnroșire și dispariția petalelor care seamănă cu
arderea prin pulverizare
-frunzele şi tulpina plantelor sunt acoperite cu ţesătura acarienilor vizibilă cu ochiul liber
Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului dezvoltarea avacircnd loc
icircntre 12 şi 40degC Icircn condiții optime icircn sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile
Femelele depun 35-50 de ouă pe partea inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Poate
fi răspacircndit prin activitatea omului (unelte deplasarea icircn seră) cu plante infestate curenţi de aer
insecte (musculița albă și forma aripată a afidelor) dar şi cu sol infestat Populaţia de acarieni
creşte rapid icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată
Măsuri de management
Măsuri preventive
curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre
ciclurile de cultură
creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de
acariani (dar favorizează bolile fungice)
controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora
Măsuri curative
metode biologice
-pentru controlul dăunătorului sunt folosiţi cu succes prădătorii cel mai eficient fiind acarianul
Phytoseiulus micropilis acesta putacircnd reduce pacircnă aproape de zero populaţia acarianului Alte
specii de acarieni prădători eficace Neioseiulus californicus N fallacis N longispinosus
Galemdromus occidentalis (rata de eliberare a prădătorilor depinde de densitatea acarianului
fitofag de cultură temperatură)
- lansarea buburuzelor din genul Stethorus foarte eficientă fiind specia Stethorus punctillum care
poate consuma 1000 de ouă de acarieni icircn 2-3 săptămacircni
- utilizarea tripşilor prădători cum ar fi Scolothrips sexmaculatus (eficientă mai ales pentru
spaţiile uscate şi cu temperaturi mari
- preparatele entomopatogene avacircnd la bază ciupercile Enthomophthora thaxteriana şi E
adjarica s-au dovedit eficiente cu condiţia să se menţină o umiditate atmosferică aproape de
saturaţie o anumită perioadă de timp
-utilizarea de produse alternative cum ar fi săpun sau ulei esențial de muşeţel oregano
portocale care ar putea fi utile pentru limitarea dezvoltării acarianului
metode chimice cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM TARGO - 06-08
lha KANEMITE SC pentru plante cu icircnălţimea lt 50 cm ndash 0625 l ha icircn 600 l apă pentru
plante cu icircnălţimea icircntre 50-125 cm ndash 0938 lha icircn 900 l apă pentru plante cu icircnălţimea ˃125 cm
ndash 125 lha icircn 1200 l apă APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile INVERT
18 EW 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile
Timp de pauză
- VOLIAM TARGO - 3 zile
- KANEMITE - 7 zile
- APACHE - 3 zile
- INVERT 18 EW - 3 zile
IMPORTANT
Este una din speciile de acarieni care se găsesc frecvent icircn spaţii protejate şi produc daune
economice la culturile afectate
Acarianul poate trăi și pe plante spontane ceea ce poate constitui o sursă de infestare
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Thrips tabaci Lind
Denumire populară tripsul tutunului tripsul cepei
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă este o specie polifagă care atacă specii de plante din 25 familii botanice ex
legume (tomate ardei castraveţi vinete varză salată conopidă ) flori (trandafir garoafă
crizanteme gerbera orhidee) pomi (cais prun piersic) etc Dăunătorul este prezent atacirct icircn spaţii
protejate cacirct şi icircn cacircmp
Descriere
Adult 08-1 mm lungime corp alungit icircngust şi plat de culoare galbenă sau brună ndashcastanie
Antenele sunt formate din şapte articole Picioarele sunt galbene femurul şi tibia cu nuanţe slab
cenuşiu Aripile anterioare sunt de culoare uniform brun gălbuie prezintă două nervuri
longitudinale cu franjuri pe margine iar cele posterioare prezintă o singură nervură longitudinală
(fig1)
Larva asemănătoare cu adultul de culoare albă-palidă la icircnceput apoi verzuie sau gălbuie are
09-1 mm lungime antene din şase articole
Ou eliptic albicios depus icircn epiderma frunzelor sau florilor
Fig 1 Adult Fig 2 Atac pe frunze
( wwwbioforceconz) (www7inrafr)
Simptome adulţii şi larvele colonizează frunzele vacircrfurile vegetative şi florile şi sug seva din
ţesuturi producacircnd daune directe Icircn urma atacului apar pete galbene-cenuşii mai ales de-a lungul
nervurilor şi icircn timp ţesuturile atacate se necrozează De asemenea foliajul prezintă numeroase
pete argintii care corespund celulelor golite de conţinut (fig 2)
Biologie icircn condiţii de seră nu intră icircn diapauză se icircnmulţeşte tot tipul anului avacircnd pacircnă la 10
generaţii uneori 14 De asemenea cacircnd temperatura şi umiditatea sunt optime o generaţie se
dezvoltă icircn 16-20 de zile icircn schimb durează 20 de zile la 20oC şi 11 zile la 30
oC La 25degC durata
stadiilor a fost de 6 zile pentru ou 61 zile pentru larvă 14 zile pentru nimfă şi de 28 zile pentru
adult O femelă poate depune pacircnă la 50 de ouă pe parcursul vieţii
Măsuri de management
Măsuri preventive
rotaţia culturilor
folosirea foliei de mulci pentru a bloca contactul tripsului cu solul (tripsul se transformă
icircn adult icircn sol)
icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de
infestare şi rezervor de virusuri
instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de
pătrundere a tripşilor icircn spaţiu
arderea resturilor de plante rămase la desfiinţarea culturii
Măsuri curative
metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de
a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate
săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)
metode biologice tratamente cu Amblyseius swirskii Typhlodromus tripsi (acarieni prădător)
Aelothrips fasciatus (trips) Coccinella 7-punctata Coccinella undecimpunctata (buburuze)
Chrysoperla carnea
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -
10 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl VERTIMEC 18 EC ndash 60 ndash 80 mlhl
MATCH 050 EC ndash 15 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- VYDATE 10 L - 21 zile
- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile
- VERTIMEC 18 EC - 3 zile
- MATCH 050 EC - 7 zile
IMPORTANT
Atacul este foarte periculos la răsaduri
Dăunătorul este vector principal icircn transmiterea tospovirusurilor la tomate ardei
castraveţi inclusiv Tomato spotted wilt virus
Identificarea larvelor şi adulţilor se face prin analiză la microscop
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Trialeurodes vaporariorum Cockerell
Denumire populară musculița albă de seră
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie extrem de polifagă culturile de tomate din spațiile protejate fiind adesea
cele mai sever infestate
Descriere Adultul prezintă corpul alungit alb-gălbui acoperit de o secreție ceroasă albă pulverulentă (fig
1) Aripile de culoare albă nepătate bine dezvoltate și cu nervațiune redusă și rotunjite la bază
sunt ținute relativ plane cacircnd sunt icircn repaus Dimensiunile corpului sunt mici de 115- 15 mm
masculul fiind ușor mai mic decacirct femela
Oul este fusiform cu diametrul de 022-024 mm prevăzut cu un pedicel scurt la depunere fiind
de culoare alb-gălbui iar după două zile devine negru-violet cu reflexe metalice
Nimfa neonată are forma ovală de culoare galbenă-palid cu ochii roșii Ultimul stadiu de
dezvoltare al nimfeii denumit bdquopupariurdquo este de formă ovală turtit dorso-ventral cu colorit
verde pal și acoperit de o secreție ceroasă albă Pe partea dorsală a frunzei se văd ca niște
picături mici albe cu aspect ceros
Fig 1 Musculița albă de seră icircn diferite stadii de dezvoltare (http www7inrafr)
Simptome Adulții și larvele formează colonii pe spatele frunzelor icircn urma atacului frunzele se gofrează se
icircngălbenesc se usucă pornind de la margine și cad Pe frunze apare fenomenul de rdquorouă de
miererdquo din cauza dejecțiilor zaharoase ale insectei și ulterior acestea se acoperă cu fumagină
Plantele atacate au colorație anormală apare piticirea se ofilesc au creştere icircntacircrziată dau
producții reduse și chiar se usucă
Biologie Icircn condiții de seră musculița se dezvoltă icircn tot cursul anului putacircnd avea 10-12
generații care se suprapun astfel că icircn același timp sunt prezente toate stadiile După 2-3 zile de
la apariție femela icircncepe depunerea pontei alcătuită din 10-50 ouă numărul total depus de o
femelă fiind icircntre 100-500 Ouălele sunt depuse pe partea inferioară a frunzelor grupate icircn cerc
sau izolat Incubația la temperatură medie de 20-23ordm C durează 9-13 zile stadiul nimfal 9-11
zile iar stadiul de pupariu 7-12 zile Durata ciclului de dezvoltare este de 4-6 săptămacircni icircn seră
Dezvoltarea este influențată de temperatură umiditate atmosferică lumină și planta gazdă
Măsuri de management
Măsuri preventive
-distrugerea resturilor vegetale dezinfecţia solului și a incintei icircndepărtarea buruienilor care pot
fi surse de infestare din sere și din jurul spațiilor protejate
-utilizarea răsadurilor care să provină din locuri de producție libere de dăunători
- monitorizarea culturilor prin amplasarea capcanelor lipicioase care permit detecţia dăunătorului
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea de preparate fungice pe bază de Beauveria bassiana
Paecilomyces fumosoroseus Verticilium lecanii diferite specii de prădători Chrysopa carnea
Hippodamia comvergens Macrolophus caliginosus Delphastus pusillus sau specii de paraziți
Encarsia formosa și E mundus
- rezultate bune dau şi stropirile cu soluție din săpun de casă sau cu soluții obținute din tutun coji
de portocale sau lămacirci sau din ardei iuți
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor PROXIMO ndash50-
75 mlhl HARPUN- 75 ml100 l apa de la apariţia inflorescenţelor pacircnă la coacere prima
aplicare efectuacircndu-se la apariţia primilor adulţi VYDATE 10 G ndash 30-55kghaVYDATE 10L ndash
10 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha SANMITE 10 EC ndash 15 lha JUVINAL 10 EC ndash
005ha LIDER 200 SL ndash 075 lha
- utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum doar icircn situații de urgență
preferacircndu-se acele produse care sunt selective pentru duşmanii naturali Se va urmări acoperirea
cu soluție icircn special a părții inferioare a frunzelor
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză PROXIMO - 3 zile
HARPUN - 3 zile
VYDATE 10G - 21 zile
VYDATE 10L - 21 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
SANMITE 10 EC - 3-7 zile
JUVINAL 10 EC - 1-3 zile
LIDER 200 SL - 3 zile
IMPORTANT
Specie DEOSEBIT de dăunătoare pentru plantele cultivate icircn spaţii protejate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tuta absoluta Meyrick
Denumire populară molia minieră a frunzelor minierul tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă dăunător al culturii de tomate dar poate ataca şi alte plante din familia
Solanaceae cum ar fi Solanum tuberosum (cartof) Solanum melongena (vinete) Capsicum
annuum (ardei) diverse buruieni icircn Italia a fost semnalat şi pe Phaseolus vulgaris (fasole)
Descriere
Adult culoare brună-cenuşie uşor argintată cu pete mici negre pe aripile anterioare are
lungimea de 5-7 mm anvergura aripilor de 8-10 mm antene filiforme (fig1)
Larva are 05 mm de culoare crem şi capul negru la eclozare atinge 7-10 mm la completa
dezvoltare este de culoare galben-verzuie uneori cu tentă roşcată şi icircn ultimul stadiu prezintă o
bandă neagră pe protorace (fig 2)
Ou eliptic de culoare variabilă de la alb pacircnă la galben la depunere devine aproape negru icircn
momentul eclozării
Pupa de culoare verzuie la icircnceput devine brun icircnchis icircn momentul apariţiei adultului
Fig 1 Adult Fig 2 Larvă
(foto ANF) (foto ANF)
Simptome ponta este depusă pe partea inferioară a frunzelor Larvele atacă toate părţile aeriene
ale plantelor de tomate şi pot produce pagube icircn toate stadiile de dezvoltare ale plantelor Acestea
produc prin hrănire mine neregulate care icircn stadiu avansat de atac devin necrotice Galeriile
produse icircn tulpină influenţează negativ dezvoltarea plantelor Fructele pot fi atacate icircncă de la
apariţie şi galeriile formate pot fi invadate ulterior de patogeni secundari
Larvele pot fi depistate cu uşurinţă deoarece preferă staţionarea pe mugurii apicali flori sau
fructele icircn formare pe care se văd resturi de culoare neagră produse prin hrănire
Biologie insecta are un potenţial productiv foarte mare ciclul biologic fiind complet icircn 29-38
zile Ouăle sunt depuse pe partea aeriană a plantelor o femelă depunacircnd icircn cursul vieţii
aproximativ 260 de ouă Eclozarea durează 5-7 zile la temperatura de 26-30degC şi umiditate
relativă de 60-75 larvele trecacircnd ulterior prin 4 stadii larvare icircn aproximativ 20 de zile
Icircmpuparea are loc icircn sol la o adacircncime de 1-2 cm icircn interiorul minelor sau pe frunze Dăunătorul
nu intră icircn diapauză atacircta timp cacirct există hrană disponibilă După 10-13 zile de la icircmpupare apar
adulţii care pot trăi 30-40 zile icircn condiţii optime de laborator
Căi de răspacircndire prin plante destinate plantării fructe ambalaje zborul adulţilor
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
monitorizarea culturii prin instalarea capcanelor care au rol de a pune icircn evidenţă prezenţa
dăunătorului dar şi de colectare a indivizilor
asigurarea etanşeităţii serelor şi utilizarea plaselor de insecte
smulgerea şi distrugerea prin ardere a plantelor suspecte a fi infestate
eliminarea icircn totalitate a buruienilor gazdă din imediata vecinatate
Măsuri curative
metode biologice prin
- tratamente cu BACTOSPEINE DF 033-066 kgha administracircndu-se de la eclozare şi icircn
primele stadii
- insecticide bazate pe bacteria Bacillus thuringiensis
- paraziţi Trichogramma cacoeciae
- prădători Nesidiocoris tenuis Macroliphus caliginosus
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM
TARGO ndash 08 lha ALVERDE ndash 10 lha NUPRID AL 200 SC ndash 10 lha AFFIRM ndash 15 kgha
ACTARA 25 WG ndash 02 kgha
- tratamentele sunt necesare mai ales icircn ciclul doi de cultură
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
VOLIAM TARGO - 3 zile
ALVERDE - 3 zile
NUPRID 200 SC - 3 zile
AFFIRM - 3 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
BACTOSPEINE DF - nu este necesar
IMPORTANT
La tomate au fost icircnregistrate pierderi de recoltă icircntre 50-100
Combaterea chimică este dificilă datorităţii capacităţii larvelor de a se hrăni icircn interiorul
frunzelor şi potenţialului biotic ridicat
Adulţii sunt nocturni deci greu de detectat icircn timpul zilei
225 Nematozi
1 Meloidogyne spp ndash nematozi galicoli
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Meloidogyne spp Goeldi
Denumire populară nematozi galicoli
Statut nu sunt organisme de carantină prezente icircn Romacircnia Speciile semnalate icircn sere sunt
Meloidogyne arenaria M incognita şi M javanica
Plante gazdă extrem de polifage fiind semnalate pe mai mult de 1500 specii de plante care
aparțin la peste 40 familii botanice Icircn țara noastră produc daune mari la tomate cultivate icircn spaţii
protejate
Descriere adulţii prezintă dimorfism sexual evident prin forma şi dimensiunile celor două sexe
femelele au corpul rotund icircn timp ce masculii sunt vermiformi
Fig 1 Gale pe rădăcini de tomate (https wwwforestryimagesorg)
Simptome Primele simptome se manifestă prin ofilirea frunzelor și stagnarea icircn creștere urmată
de uscarea plantei de la vacircrf spre bază După 3-4 săptămacircni pe rădăcini se observă apariția galelor
specifice (fig 1) Pagubele produse culturilor sunt icircn funcție de gradul de infestare a solului și de
momentul cacircnd se produce atacul la nivelul rădăcinilor Icircn cazul plantelor tinere un atac puternic
poate compromite cultura La nivelul galelor vasele libero-lemnoase sunt opturate iar circulația
sevei se icircntrerupe determinacircnd putrezirea rădăcinilor și uscarea plantelor Icircn cele mai multe
cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și Verticillium spp care
grăbesc pieirea plantelor
Biologie Icircn seră nematozii galicoli ai rădăcinilor se icircntacirclnesc icircn tot cursul anului și pot avea 4-8
generații O femelă poate depune icircntre 300-1000 ouă dar icircn condiții optime numărul ouălor poate
ajunge pacircnă la 2000 Larvele de vacircrsta a II-a numite și larve de invazie se răspacircndesc icircn sol icircn
căutarea rădăcinilor diferitelor plante le perforează și pătrund icircn țesuturi de regulă icircn apropierea
vacircrfului de creștere După o perioadă scurtă de hrănire larvele devin imobile și rămacircn icircn aceleași
locuri pacircnă la sfacircrșitul dezvoltării Odată cu hrănirea larvele secretă niște enzime care determină
hipertrofierea țesuturilor din zonele de atac dacircnd naștere la niște umflături denumite gale Icircn
condiții termice normale numărul femelelor este mai mare decicirct cel al masculilor icircn timp ce la
temperaturi scăzute numărul masculilor este mai mare decacirct al femelelor Durata ciclului biologic
este influențată de temperatura și umiditatea solului precum și de calitatea hranei variind icircntre
25-90 zile
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea unor răsaduri sănătoase libere de nematozi
menţinerea solului curat rotaţia culturilor icircndepărtarea buruienilor
crearea și folosirea de soiuri și hibrizi cu rezistență la nematozi prin transferul unor gene
de rezistență de la specia Lycopersicum peruvianum cum ar fi Ronita Rossol Piernita
Piersol Anahu Gilestar sau cei produşi icircn țara noastră Oltbrid Craiobrid IR-18 IR-34
M-14
deschiderea serelor şi oprirea icircncălzitului icircn anumite perioade pe timpul iernii
Măsuri curative
metode fizice dezinfectarea solului prin tratamente termice cu aburi la temperaturi de
90-100ordmC timp de 2-3 ore dă rezultate bune dar icircn prezent această metodă se practică pe
scară redusă datorită consumului ridicat de energie și a costului acesteia o soluţie mai
ieftină este solarizarea solului
metode biologice aplicarea agenţilor Pasteuria penetrans utilizat icircn controlul M
incognita pe tomate și Paecilomyces lilanicus icircn controlul M incognita pe cartof
Verticillium chlamydosporium parazitează ouăle icircn UK
metode chimice utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar BASAMID
GRANULE 500 kgha la sol cu icircncorporare icircnainte de plantare VYDATE 10 L -10 lha
NEMATHORIN 10 G ndash 15 kgha aplicat pe racircnd VYDATE 10 G ndash 30 -55 kgha
VELUME PRIME 400 SC ndash 625 mlha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- BASAMID GRANULE - nu este necesar
- VYDATE 10 L - 21 zile
- NEMATHORIN 10 G - 70 zile
- VYDATE 10 G - 21 zile
- VELUME PRIME 400 SC - nu este necesar
IMPORTANT
Identificarea cu acurateţe a speciilor presupune examen microscopic de laborator
Icircn cele mai multe cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și
Verticillium spp care grăbesc pieirea plantelor
Bibliografie selectivă
- Alexandri Al Olangiu M Petrescu M Rădulescu E Rafailă C (1972) - Tratat de
fitopatologie agricolă Ed Academiei RSR p 72-76
- Alford D V (1991amp1995) ndash A colour atlas of pest of ornamental trees shrubs and flowers
Manson Publishing
- Costache M Roman T Costache C (2003) ndash Ghid pentru recunoașterea și combaterea bolilor
și dăunătorilor la legume Ed Agris p 115
- Csoka G (2003) ndash Leaf mines and leaf miners Forest Research Institute Tipografia Agroform
Budapest pag 37-39
- Deheleanu A Albina Macedon - Extras Producţia Vegetală Horticultura nr 101981
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare pag 25-28
- Dobreanu Ecaterina Manolache Constantin (1969) ndash Fauna RSR- Insecta Vol VIII fascicula
5 Homoptera pag 90 Editura Academiei RSR București1969
- Dobrin Ionela Frăsin Loredana Pașol P (2007) ndash Tratat de entomologie specială Editura
Ceres București pp 5-398
- Docea E Severin V Baicu T Pop I (1976)- Icircndrumător pentru recunoașterea și combaterea
bolilor plantelor cultivate Ed Ceres București p150-151 p147-148 p152
- Gigon V Camps C Le Corff Josiane Biological control of Tetranychus urticae by
Phytoseiulus macropilis and Macrolophus pygmaeus in tomato greenhouses Available from
httpswwwresearchgatenetpublication [accessed Mar 19 2018]
- Grozea I Stef R Virteiu AM Carabet A Molnar L 2012 Southern green stink bugs (Nezara
viridula L) a new pest of tomato crops in Western Romania Research Journal of Agricultural
Science 44 (2)24-27
- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Florian T Vlad M 2015 Trophic
evolution of southern green stink bugs (Nezara viridula L) in western part of Romania Bulletin
of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca Horticulture
72(2)371-375
- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Marcu Viorela Draga Diana (2015)
The Spread of Nezara viridula (HemipteraPentatomidae) species from its first occurrence in
Romania BulletinUASVM Horticulture 73(2) 2016 Print ISSN 1843-5254 Electronic ISSN
1843-5394
- Hussey N W Read W H Hesling J J (1969) ndashThe pest of protected cultivation The biology
and control of glasshouse and mushroom pests pp 404
- Jones JB Stall RE Zitter TA (2006)- Compendium of Tomato Diseases APS Press (The
American Phytopathological Society) p19 Pl23AB p22 Pl28 AB pag9-10 Pl11 p13-14
Pl15B p18-19 Pl21B
- Manolache C Boguleanu Gh şi colab (1978) - Tratat de zoologie agricolă vol I Ed
Academiei Romacircne pag440
- Perju T Ghizdavu (2001) - Tratat de zoologie agricolă vol V Ed Academiei Romacircne
Bucureşti pag 396
- Pașol P Dobrin Ionela Frasin I (2007) - Tratat de entomologie specială dăunătorii culturilor
horticole Ed Ceres Bucuresti p 110-111
- Pop IV Tratat de Virologie Vegetală Vol III- Virusurile Culturilor Horticole Ediţia I Editura
Printech Bucureşti 2009 p109-117 p 124-127 p 159-171
- Popescu Ghe (2005) - Tratat de patologia plantelor vol III Ed Eurobit p 15 33
- Roșca I Rada Istrate (2009) ndash Tratat de entomologie (agricultură horticultură silvicultură)
Alpha MDN Buzău Pag 331
- Quarantine pests for Europe Second Edition Data sheets on quarantine pests for the European
Union and for the European and Mediterranean Plant Protection Organisztion Prepare by CABI
and EPPO for the European Union p 981-985 p 1146-1151 p 1388-1392 p 1367-1372
- Roșca I Drosu S Bratu E (2001) ndash Entomologie horticolă specială Ed Editura Didactică și
Pedagogică RA p 309
- Roşca I Iacomi Beatrice Michaela (2012) ndash Bolile şi dăunătorii din principalele
agroecosisteme legumicole Alpha MDN Buzău p 67
- Săvescu A și colab (1982) ndash Tratat de zoologie agricolă Dăunătorii plantelor cultivate Vol II
Editura Academiei RSR pag 172 -178
- Săvescu A (1961) - Album de protecţia plantelor II
- Severin V Iliescu C H (2006) Bolile bacteriene ale plantelor Ed Geea p 158-173
- Spencer KA (1973) ndash Series Entomologica vol 9 Agromyzidae (Diptera) of Economic
Importance The Hague
- Scortichini M Le Malattie Batteriche delle colture agrarie e delle specie forestali Edagricole ndash
Edizioni Agricole p 329-330
- Standard OEPP PP 229 (1) Buletin OEPP 34 pp 41-42
- Ureche Camelia (2010) ndash Insectele miniere din Romacircnia Editura Pim pg 244
-Teodorescu G Roman T Sumedrea M (2003) ndash Entomologie Horticolă - dăunători specifici și
metode de combatere Ed Ceres București p 67
- Zhang Zhi-Qiang (2007)- Mites of greenhouses Identification Biology and control CABI
Publishing
Resurse www
httpswwwcabiorg
httpsgdeppoint
httpswwwplantwiseorg
httpsagumassedu
httpwwwhorticultorulro
httpshortuwexedu
httpwwwagroatlasru
httpwwwaomidoribiocontrolcom
httpinfluentialpointscom
httpentnemdeptufleducreatureshtm
httpsagumassedu
httpswwwagrolinkcombr
httpwwwagrihujiacil
httpwww7inrafr
httpgreenhouseipmorg
httpwwwtswvramporg
httpswwwosueds
httpswwwamericantomatogrowersorg
https wwwhortcornelledu
httpswwwgardeningknowhowcom
httpswwwmissouribotanicalgardenorg
httpswww agndsuedu
httpswwwbotanistiiro
httpswwwparadisverdero
httperecifasufledutomato-scouting-guidediseases
httpswwwideegreenit
httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests
httpwwwalamycom
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Clavibacter michiganensis subsp michiganensis
(Smith) Davis Gillaspies Vidaver amp Harris
Denumire populară ofilirea bacteriană a tomatelor
Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Lycopersicon spp Phaseolus vulgaris (fasole)
Pisum sativum (mazăre) Zea mays (porumb) Capsicum annuum (ardei) buruieni (Solanum douglasii
Solanum nigrum Solanum triforum)
Simptome
Boala apare icircn tot cursul perioadei de vegetație manifestacircndu-se diferit icircn funcție de organul afectat al
plantei astfel plantulele infectate mor rapid plantele adulte infectate se ofilesc lent și treptat pe
cotiledoane apar pete circulare de 1-5 mm icircn diametru cu centrul inițial albicios ulterior brun care se
unesc iar suprafața cotiledoanelor se icircncrețește pe frunzele tinere apar pete albicioase proeminente care
devin galben-verzui foliolele frunzelor mature se icircngălbenesc la margine și se răsucesc icircn jos de-a
lungul nervurii mediane pețiolul se curbează vasele conducătoare ale părților afectate se brunifică
țesutul medular se alterează și se colorează icircn galben pacircnă la brun roșcat pe tulpini și pețioli apar pete
longitudinale de culoare galbenă pacircnă la brun cu timpul țesutul din dreptul petelor crapă producacircnd
ulcerații fructele tinere se deformează rămacircn mici și se maturează prematur iar cele mature nu
prezintă simptome externe pulpa este colorată icircn galben iar vasele conducătoare icircn brun uneori apar
pete circulare de 3-6 mm diametru izolate sau dispuse icircn grupuri de culoare albă ulterior petele devin
lenticulare sau rămacircn rotunde maro-deschis cu o aureolă albă sau gălbuie cu asperități la centru (așa-
numitul simptom bdquoochi de pasărerdquo) semințe mici brune sau negre cu germinație redusă icircn cavitatea
pedunculară apar pete mici brune cu marginea icircntunecată pete care se extind și se unesc ulterior
Fig 1 Atac pe frunze (httpsgdeppoint) Fig 2 Atac pe tulpină (httpsgdeppoint)
Fig 3 Atac pe fructe Fig 4 Atac pe fructe
(httpsgdeppoint) (httpsalchetroncom)
Mod de răspacircndire
- pe distanțe mari principala cale de răspacircndire este transmiterea prin sămacircnță
- local răspacircndirea bolii este favorizată de picăturile de apă practicile culturale și utilizarea
echipamentelor contaminate
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea de sămacircnță sănătoasă certificată tratată chimic și termic tratamentul termic se realizează
prin scufundarea semințelor icircn apă fiartă la 56degC 30 min
extracția semințelor se realizeză cu HCl
utilizarea de soiuri rezistente
icircnființarea culturilor de răsaduri sănătoase
rotația culturilor la 4 ani
plantele atacate și cele din jur se scot (cu tot cu rădăcini și se introduc imediat icircn saci de
polietilenă) și se ard (bacteria poate rămacircne icircn sol o perioadă lungă)
este recomandată doar irigarea prin picurare
nu se efectuează lucrări atunci cacircnd pe plante sunt prezente picături de apă
combaterea buruienilor (care pot fi plante gazdă)
de la plantele infectate nu se recoltează semințe
după recoltare se stracircng resturile vegetale și se distrug prin ardere
tratarea solului cu produse pe bază de cupru
dezinfecţia serelor solariilor uneltelor macircinilor lucrătorilor etc
Măsuri curative
- combatere chimică cu următoarele produse CURENOX 50 ndash 15-2 Kg ha ZEAMA BORDELEZA
TIP MIFrdquo ndash 375-5 Kg ha CUPERTINE SUPER ndash 35 Kg ha ALCUPRAL 50 PU ndash 15-2 Kg ha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- CURENOX 50 - 3 zile
- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo - 3 zile
- CUPERTINE SUPER - 3 zile icircn seră 10 zile icircn cacircmp
- ALCUPRAL 50 PU - 3 zile
Icircntrucat este o boala sistemică tratamentele cu fungicide bactericide (cupru mancozeb) au eficiență
redusă
IMPORTANT
Plantele de tomate sunt sensibile pe toată durata vieții Bacteria se localizează icircn vasele
lemnoase unde produce cavități și supraviețuiește icircn resturile vegetale sol echipamente și
alte structuri ale serei icircn semințe rămacircnacircnd viabilă cel puțin 8 luni
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Xanthomonas campestris pv vesicatoria
(Doidge) Vauterin Hoste Kersters amp Swings
Denumire populară pătarea bacteriană a tomatelor
Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) buruieni (Datura
Hyoscyanum niger Lycium barbarum Nicotiana rustica Physalis Solanum spp) Solanum tuberosum
(cartof)
Simptome boală se instalează pe tot timpul perioadei de vegetație afectacircnd organele aeriene
Icircn stadiul de răsad
- pe frunzele tinere - apar pete galben-verzui brune cu centru necrozat și cu un exsudat cu aspect
de lacrimă
- pe hipocotil ocazional apar striații brune
La plantele mature
- pe frunze - apar pete circulare neregulate de 1-2 mm verde icircnchis cenușii brune cu aspect
hidrozat cu margini distincte răspacircndite de-a lungul nervurilor laterale și pe
marginea frunzelor uneori petele confluează icircn condiții de umezeală apare exsudat
iar suprafața leziunii și arealele icircnconjurătoare apar lucioase
- pe tulpini - icircn dreptul petelor țesutul se suberifică formacircnd verucozități și crăpături neregulate
- florile - cad icircn urma infecției și ca urmare numărul de fructe se reduce
- pe fructe - apar pete mici hidrozate gălbui brune cenușii crustoase cu halou gălbui alb
superficiale adanci
- leziunile de obicei se scufundă icircn centru și se icircnalță la margini dar se poate ca
icircntreaga leziune fie să se scufunde sau fie să se icircnalțe
- la coacerea fructelor țesutul din jurul leziunii rămacircne verde
- cacircnd atacul este puternic se produc crăpături (alb-maronii de 2-10 mm) ale
epidermei prin care pătrund alte microorganisme care determină putrezirea pulpei
fructului
- la fructele coapte nu se produce infecție secundară
La tomate
- pe frunze ndash apar leziuni neregulate icircnconjurate de zone apoase inițial verzi apoi maronii și
necrotice leziunile sunt frecvent icircnconjurate de un halou clorotic cacircnd leziunile fuzionează
apare arsura foliară
- pe tulpină ndash apar plesnituri de-a lungul ei iar pețiolii se necrozează
- pe fructe ndash apar inițial pustule mici ușor proeminente ulterior acestea cresc icircn dimensiune
devin maronii proeminente cu aspect rugos și icircnconjurate de un halou apos uneori leziunile
confluează
Atac pe tomate (httpsgdeppoint)
Mod de răspacircndire
- pe distanțe mari principala cale este transmiterea prin sămacircnță
- local răspacircndirea bolii este favorizată de picăturile de apă resturi vegetale practicile culturale și
utilizarea echipamentelor contaminate
Măsuri de management
Măsuri preventive
rotația culturilor
este recomandată irigarea pe rigole sau prin picurare
distrugerea prin ardere a resturilor de plante și buruieni rămase pe cacircmp după recoltare
utilizarea de sămacircnță sănătoasă (recoltată din plante sănătoase libere de boli) certificată tratată
chimic și termic (cu apă caldă 560C 30 minute)
utilizarea de soiuri rezistente
aerisirea spațiilor icircn sere și solarii
curățarea și dezinfecția echipamentelor a instrumentelor de lucru și a depozitelor
nu se efectuează lucrări atunci cacircnd pe plante sunt prezente picături de apă
efectuarea cu grijă a tuturor lucrărilor astfel icircncacirct leziunile să fie minime
IMPORTANT
Xanthomonas campestris pv vesicatoria este larg răspacircndită și produce pierderi economice la
tomate și ardei
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tomato spotted wilt virus (TSWV)
Denumire populară virusul ofilirii pătate a tomatelor
Statut este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă TSWV cuprinde un număr foarte mare de plante gazdă icircn principal tomate (Solanum
lycopersicum) ardei (Capsicum spp) vinete (Solanum melongena) cartof (Solanum tuberosum) ţelină
(Apium graveolens) mazăre (Pisum sativum) fasole (Phaseolus vulgaris) soia (Glycine max) tutun
(Nicotiana tabacum) etc
Simptome - pe frunze peţioluri tulpini clorozarea nervurilor prezenţa petelor brune pe faţa inferioară a frunzelor
tinere și uscarea limbului icircncreţirea sau contorsionarea frunzelor pete linii inele clorotice la icircnceput
apoi de culoarea bronzului şi necrotice icircn final pe frunze peţioluri și tulpini stoparea creşterii (vacircrful
plantei fiind curbat lateral) frunze mici mozaicate și deformate la tomatele care rezistă virusului
plantele tinere rămacircnacircnd pitice
- pe fructe pete arcuri formaţiuni inelare sau semiinelare de culoare roşiatică sau gălbuie cu epiderma
necrozată număr redus de fructe depreciate calitativ
Fig1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze (httpgardenerwikiacom) (httpwwwapsnetorg)
Mod de răspacircndire icircn sere virusul are ca vector principal de răspacircndire tripsul Frankliniella
occidentalis
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea materialului de plantare liber de virus
evitarea pătrunderii tripşilor de la exterior icircn spaţiile protejate prin utilizarea plaselor care reţin
insectele
producerea răsadului de tomate la distanţă de specii floricole gazdă pentru tripşi (crizanteme
begonii)
plantare timpurie
utilizare de soiuri rezistente la TSWV
combaterea vectorului
IMPORTANT
Simptomele TSWV variază icircn funcţie de speciile de plante gazdă şi de gradul de susceptibilitate
al acestora
cc op
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Bemisia tabaci (Gennadius)
Denumire populară musculița albă a tutunului
Statut populaţiile non-europene au statut de organism de carantină icircn Romacircnia este posibilă existenţa
populaţiilor europene
Plante gazdă este o specie polifagă și o putem găsi pe specii care aparțin următoarelor familii botanice
Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Euphorbiaceae Leguminosae Malvaceae Solanaceae
Convolvulaceae Icircn trecut era cunoscut mai ales ca un dăunător al culturilor de cacircmp din regiunile calde
cum ar fi tutun tomate bumbac Icircn timp a devenit responsabilă de daune provocate icircn serele din icircntreaga
lume și atacă icircn mod special Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum spp (ardei) Poinsettia
spp Hibiscus spp Gerbera spp Gloxinia spp
Descriere
Adultul are talie redusă de aproximativ 1 mm masculii sunt mult mai mici decacirct femelele corpul
galben icircnchis cele două perechi de aripi acoperite de o secreție ceroasă pulverulentă albă (fig1) Adulții
sunt asemănători cu alte musculiţe albe totuși icircn repaus adulţii de Bemisia tabaci ţin aripile icircn formă de
bdquocortrdquo icircn timp ce la Trialeurodes vaporariorum poziţia aripilor este mult mai plană Nimfa este plată de formă ovală neregulată și are lungimea de 07 mm
Pupariul este aplatizat cu contur neregulat prezintă pe partea dorsală peri lungi are tendinţa să fie mai
mare mai oval şi cu peri mai puţini pe frunzele netede
Oul este pedunculat are formă rotunjită la bază şi ascuţit apical de culoare maronie la cacircteva zile după
depunere lungime 02 mm
Fig1 Adult Fig 2 Atac pe fructe de tomate
Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda
Simptome
Plantele atacate prezintă următoarele simptome pete clorotice pe frunze nervuri icircngălbenite şi
icircngroşate icircngălbeniri mozaicări și răsucirea frunzelor precum şi deformarea tulpinilor și piticirea
plantelor Icircn cazul unor infestări severe plantele atacate se icircngălbenesc se ofilesc icircşi pierd frunzele
vigoarea plantelor este redusă și pot fi induse dezechilibre fiziologice De asemenea icircn urma atacului
dăunătorului pe frunze apare fenomenul de ldquorouă de miererdquo care diminuează capacitatea fotosintetică a
plantelor și determină apariția și dezvoltarea mucegaiurilor Atacul pe fructele de tomate poate provoca
o maturare inegală a acestora (fig 2)
De regulă toate stadiile dăunătorului se observă pe partea inferioară a frunzelor prin scuturarea
plantelor infestate adulţii zboară puţin şi se reaşază pe frunze
Biologie ciclul de viaţă prezintă şase stadii ou patru stadii nimfale şi adult Adulţii şi ouăle proaspăt
depuse se observă pe creşterile noi din vacircrful plantelor stadiul I şi II nimfal pe frunzele mai bătracircne de
la bază şi stadiile III şi IV nimfale icircntre aceste etaje Ouăle sunt dispuse rar icircn formă de cerc de regulă
izolate sau icircn grupuri mici eclozează după 5-9 zile la 30degC După eclozare stadiul I nimfal este mobil se
deplasează icircn căutarea locului de hrană după care rămacircne imobilizat pe durata celor patru stadii nimfale
Primele 3 stadii nimfale durează 2-4 zile icircn funcţie de temperatură ultimul numit puparium durează 6
zile după care apare adultul Icircmperecherea icircncepe la 12 h după ce apar și se repetă pe toată durata de
viață a adulților Femelele au o longevitate de aproximativ 60 zile icircn timp ce a masculilor este mai
scurtă (9-17 zile)
Măsuri de management
Măsuri preventive
- icircndepărtarea buruienilor icircnainte de icircnfiinţarea culturii deoarece pot constitui gazde pentru
musculiţele albe dar şi o sursă majoră de virusuri
- monitorizarea culturilor prin utilizarea capcanelor galbene lipicioase
Măsuri curative
metode biologice prin parazitoizi cum ar fi Encarsia luteola şi Eretmocerus spp agenți
entomopatogeni de tipul ciupercilor (Verticillium lacanii Beauveria bassiana) insecte prădătoare
(Macropholus caliginosus Franklinothrips vespiformis Delphastus pusillus Nabis spp Orius spp)
acarieni prădători (Amblyseius limonicus A swirskii Transeius montdorensis)
metode chimice prin utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar VYDATE 10 L ndash 10 lha
LANNATE 20 SL ndash 125 lha PROXIMO -50-75 mlhl la apariţia dăunătorilor şi SANMITE 10 EC ndash
15 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime
admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
VYDATE 10 L - 21 zile
LANNATE 20 SL - 7 zile
PROXIMO - 3 zile
SANMITE 10 EC - 3-7 zile
IMPORTANT
Este vector a peste 60 de virusuri ai plantelor inclusiv virusul de carantină Tomato yellow
leaf curl virus
Identificarea speciei necesită examen microscopic avacircnd icircn vedere că specia se aseamănă
foarte mult cu Trialeurodes vaporariorum specie extrem de frecventă icircn spaţii protejate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Helicoverpa armigera (Hubner)
Denumire populară omida fructificațiilor
Statut este organism de carantină reglementat pe plante destinate plantării de Dendranthema
Dianthus Pelargonium şi Solanaceae (Anexa II secţiunea II din HG 563-2007) prezent icircn Romacircnia pe
suprafețe mari
Plante gazdă specie polifagă care atacă peste 120 specii de plante cultivate și spontane dintre care
menționăm tomatele ardeii bamele mazărea fasolea garoafele gura leului etc Helicoverpa armigera
a devenit un important dăunător icircn culturile de seră și solarii
Descriere
Adultul lungimea corpului de 12-18 mm anvergura aripilor de 35-40 mm (fig1) de culoare variabilă
verde-gălbui brun-deschisă sau brun-icircnchisă Aripile anterioare prezintă pe marginea lor externă o linie
formată din 7-8 pete negricioase şi o bandă transversală brun-icircnchisă cu contur neregulat Aripile
posterioare au culoarea puţin mai deschisă cu o margine lată de culoare brună care conţine o zonă mai
pală nervurile sunt vizibile şi către bază au o pată icircn formă de virgulă de aceeași culoare
Larva icircn ultima vacircrstă are lungimea corpului de 30-40 mm și este de culoare variabilă de la verzui
pacircnă la roșcat-violet sau brun-icircnchis iar motivul descris poate forma umbre de verde galben-pai şi roz
murdar pacircnă la maron roşcat şi chiar negru Pe corp prezintă 5 dungi una dorsală mediană 2
suprastigmale și 2 substigmale (fig 2)
Oul hemisferic de 04-05 mm ornat cu numeroase striațiuni La depunere are culoarea alb-gălbui după
care devine verzui chiar maron icircnchis icircnainte de eclozare
Pupa de culoare maron stacojiu 14-18 mm lungime purtacircnd la extremitatea posterioară doi spini icircn
formă de cacircrlig
Fig1 Larvă (httpswwwcabiorgiscdatasheet) Fig 2 Adult (httpswwwcabiorgiscdatasheet)
Simptome pagubele provocate de acest dăunător sunt cauzate de hrănirea vorace a omizilor pe frunze
mai ales icircn fazele inițiale de după eclozare Mai tacircrziu pătrund icircn fructe și formează galerii unde lasă
numeroase dejecții făcacircndu-le improprii pentru consum De asemenea fructele atacate de larve cad
prematur sau se infectează secundar cu diferiți agenți patogeni
Biologie iernează icircn stadiul de pupă icircn sol icircntr-o celulă ovală de pămacircnt la adacircncimea de 7-25 cm
Fluturii zboară pe icircnserate și noaptea hrănindu-se cu nectarul florilor Ouăle sunt depuse izolat pe
frunzele tulpinile și inflorescențele plantelor gazdă O femelă poate depune icircntre 300-3000 ouă icircn
medie 500-1000 Ouăle eclozează icircn trei zile la 225degC perioada larvară durează 18 zile tot la 225degC şi
se prelungeşte pacircnă la 51 de zile la 175degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă
icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere
icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de
infestare
Măsuri curative
metode fizice prin amplasarea capcanelor atractive pentru ambele sexe cu rol de a pune icircn evidenţă
prezenţa dăunătorului dar şi de atragere şi omoracircre a acestora
metode biologice prin utilizarea
- unor produse pe baza de bacterii ex Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a
doua generaţie) şi virusuri ex Helicoverpa armigera nuclear polyhedrosis virus
- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus maculiventris
metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar ALVERDE - 10 lha icircn 1000
l apă ha MATCH 050 EC ndash 100 mlhl VOLIAM TARGO - 06-08 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime
admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- ALVERDE - 3 zile
- MATCH 050 EC - 7 zile
- VOLIAM TARGO - 3 zile
IMPORTANT
Se recomandă icircnchiderea spaţiilor protejate pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii
adulților
Adulţii sunt migratori şi pot parcurge distanţe mari (˃100 km)
Larvele şi adulţii pot fi identificaţi cu exactitate faţă de alte specii prin examen de laborator
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Liriomyza trifolii (Burgess)
Denumire populară musca minieră a plantelor de seră musca minieră
Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă semnalată pe 22 specii de plante gazdă fiind considerat principalul
dăunător al tomatelor icircn spaţii protejate
Descriere Adultul muscă mică lungime 13-23 mm de culoare neagră-cenușie Femelele sunt puțin mai mari
decacirct masculii Aripile nu depășesc lungimea corpului și au nervurile negre Scutelul este galben perii
ventrali de culoare galbenă pronotul și scutul de culoare neagră cu reflexe cenușii
Oul este sferic de 02-03mm la depunere albicios - cenușiu ușor translucid
Larva apodă și acefală de 3 mm lungime la icircnceput transparentă apoi galben-portocalie prezintă
posterior două stigme triunghiulare caracteristice
Pupa 18-23 mm lungime ovală ușor turtită ventral de culoare variabilă galben-portocalie deschis
pacircnă la maron auriu
Fig 1 Atac de Liriomyza trifolii (foto ANF) Fig 2 Adult L trifolii (foto ANF)
Simptome Minele de pe frunze și punctele de hrănire sunt de regulă cele mai evidente semne privind
prezența dăunătorului Icircnțepăturile de hrănire produse de femele apar ca niște adacircncituri circulare de
culoare albicioasă iar cele pentru pontă sunt ceva mai mici și dispuse mai uniform circular Minele
produse de larve vizibile tot pe partea superioară a frunzelor sunt tipic sinuoase foarte răsucite și de
formă neregulată lărgindu-se pe măsură ce larva se dezvoltă inițial de culoare verde apoi devin albe
odată cu icircmbătracircnirea țesutului
Biologie o generație se dezvoltă icircn 15-20 zile icircn funcție de temperatură Adulții zboară dimineața
copulația avacircnd loc la 24 de ore de la apariție Femelele trăiesc 15-30 zile timp icircn care depun 25-640 de
ouă icircn serii de cacircte 17 pe zi După 2-5 zile apar larvele care formează mine icircn țesutul palisadic al
frunzei unde rămacircn 4-7 zile pacircnă la completa dezvoltare Icircmpuparea are loc icircn afara minei de regulă icircn
stratul superficial al solului de lacircngă planta gazdă și durează 10-12 zile Icircn spații protejate specia
dezvoltă mai multe generații pe an care se suprapun
Măsuri de management
Măsuri preventive
controlul materialului de plantare icircnainte de icircnființarea culturii
distrugerea resturilor vegetale şi dezinfectarea solului și incintei
monitorizarea culturilor pentru detectarea adulţilor (capcane) şi larvelor (inspectarea plantelor)
Măsuri curative
metode fizice utilizarea capcanelor galbene lipicioase metodă eficace de capturare a adulților icircn
timpul perioadei de vegetație metode biologice utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius palliles
Chrysocharis parksi Diglyphus begini ploșniței prădătoare Cyrtopeltis modestus sau a nematodul
parazit Neoaplectana carpocapsae
-un produs inofensiv faţă de mediu şi om este Lasertrade 240 SC (05 lha) insecticid biologic obţinut din
fermentaţia bacteriei Saccharopolyspora spinosae din sol
metode chimice utilizarea insecticidelor trebuie să fie ținută la minimum doar icircn situații de urgență
preferacircndu-se acele produse care distrug cel mai puţin fauna utilă Stropirile se vor efectua doar la
apariția focarelor de infecție cu insecticide avizate folosind alternativ produse cu substanţă activă
diferită Produsele de protecţie a plantelor care se vor folosi sunt APACHE 015 lha SAFRAN 18 EC
- 09 lha icircn 1000 l apă VARGAS 18 EC - 09 lha icircn 1000 l apă ACTARA 25 WG (aplicat la sol ) ndash
08 kgha preventiv şi curativ la 4-5 zile de la plantarea răsadurilor de tomate icircn solarii VYDATE 10 L -
10 lha VOLIAM TARGO - 06-08 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii limitelor maxime
admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- APACHE - 3 zile
- SAFRAN 18 EC - 3 zile
- VARGAS 18 EC - 3 zile
- ACTARA 25 WG - 3 zile
- VYDATE 10 L - 21 zile
- LASER 240 SC - 3 zile
- VOLIAM TARGO - 3 zile
- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile
IMPORTANT Principala sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din
serele icircnmulțitor
Icircnțepăturile provocate de adulți sunt porți de pătrundere a altor tipuri de organisme
dăunătoare
22 Organisme dăunătoare non- carantină la tomate cultivate icircn spaţii protejate
221 Ciuperci
1 Alternaria sp - alternarioză
2 Botrytis cinerea PersFr - putregaiul cenușiu
3 Colletotrichum coccodes Wallr - antracnoza
4 Dydimella lycopersici Kleb - putrezirea coletului
5 Fulvia fulva ( Cladosporium fulvum) (Cooke) - pătarea cafenie a frunzelor de tomate
6 Fusarium sp - ofilirea fuzariană (fuzarioză)
7 Leveillula taurica (Lev) Arnaud - fainarea tomatelor
8 Septoria lycopersici - pătarea albă a frunzelor de tomate
9 Phytophtora infenstans (Mont) de By - mana tomatelor
10Phytophtora parasitica Dast - putregaiul coletului sau mana de sol a
tomatelor
11 Pytium ultimum Trow - căderea și putrezirea plăntuțelor
12 Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold şi Verticillium dahliae Kleb ndash ofilirea verticiliană
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Alternaria sp
Denumire populară alternarioza
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate cartof vinete ardei
Simptome boala se manifestă pe tulpini frunze și fructe Plantele pot fi atacate icircn toate fazele de
dezvoltare
Icircn răsadniță atacul apare icircn porțiunea bazală a tulpiniței pete alungite brune care se extind de jur
icircmprejur determinacircnd ofilirea și uscarea răsadului
După transplantare icircn spaţii protejate sau icircn cacircmp pe frunze apar pete circulare cenuşii-brunii cu
zonalităţi concentrice numite şi bdquopete ţintărdquo Petele la icircnceput mici se extind concentric pot atinge 2
cm icircn diametru şi prezintă un inel galben
Pe zona brunificată apare un mucegai fin negru iar ţesuturile se brunifică se subţiază şi uneori se rup
frunzele prezentacircnd perforaţii
Icircn condiţii de umiditate ridicată boala evoluează rapid apare veştejirea şi uscarea frunzelor ceea ce
duce la desfrunzirea icircnainte de vreme şi oprirea din creştere a fructelor ce nu se maturează
Dacă fructele sunt atacate cacircnd sunt mici se icircnnegresc și cad cu ușurință de pe plante
Fructele atacate prezintă zone scufundate brune cu crăpături şi cu zonalităţi concentrice
Fig 1 Atac pe tulpină (httpsimagesbugwoodorg) Fig 2 Atac pe frunze (httpsimagesbugwoodorg)
Foto D Blancard ( INRA)
Mod de răspacircndire
Răspacircndirea ciupercii de la plantă la plantă de la un etaj de frunze la altul se face prin intermediul
sporilor duşi de vacircnt sau de picăturile de apă Temperatura cuprinsă icircntre 2-35degC şi umiditatea
atmosferică de 100 sunt condiţii favorabile atacului Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face
prin miceliu sporii de pe resturile vegetale şi prin seminţele provenite din fructele parţial atacate
Ciuperca se poate răspacircndi cu uşurinţă icircn terenurile bogate icircn humus cele icircngrăşate excesiv icircn solurile
cu lipsă de magneziu şi pe diferite plante cartof vinete măselariţă ciumăfaie mătrăgună
Măsuri de management
Măsuri preventive
Tomatele se vor planta icircn soluri icircngrăşate echilibrat fără lipsă de magneziu curate de buruieni Solul
serelor şi solariilor va fi icircn prealabil dezinfectat termic sau chimic Măsurile de igienă culturale
obligatorii ca stracircngerea şi arderea resturilor vegetale sau icircngroparea lor icircn profunzime limitează
atacul ciupercii Icircntre măsurile agrotehnice remarcăm asolamentul icircn care tomatele nu trebuie să
revină pe sola ce a fost infestată cu Alternaria decacirct după 4 ani Utilizarea irigării la baza plantelor și
nu prin aspersiune pentru a nu disemina sporii ciupercii Aerisirea solariilor serelor dimineața
devreme sau seara tacircrziu pentru a evita formarea condensului pe frunze
Măsuri curative combatere chimică cu următoarele produse
- GRISU - 10 lha
- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)
- REVUS TOP -06 lha
- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie
Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe
- BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha
- VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha
- AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă
- ORTIVA TOP ndash 1 lha
- ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- GRISU - 3 zile
- CIDELY TOP - 3 zile
- REVUS TOP - 3 zile
- ORTIVA 250 SC - 3 zile
- BRAVO 500 SC - 3 zile
- VITRA 50 WP - 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp
- AZBANY - 3 zile
- ORTIVA TOP - 7 zile
- ORTIVA OPTI - 3 zile
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Botrytis cinerea PersFr Denumire populară putregaiul cenușiu al tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate
Simptome putregaiul cenușiu al tomatelor apare pe toate părțile aeriene ale plantelor Cel mai
caracteristic simptom al bolii icircl reprezintă prezența a numeroase mase de spori pe țesuturile necrozate
astfel icircncacirct acestea au un aspect pufos de culoare gri-icircnchis
Pe frunze
La icircnceput atacul se manifestă pe frunzele moarte de la baza plantei apoi pot fi invadate țesuturile
tinere Boala este asociată cu plantele mature care au un foliaj dens Umiditatea ridicată icircn foliajul
plantelor pe timpul nopții este suficientă pentru dezvoltarea bolii astfel icircncacirct nu este de preferat o
perioadă prelungită cu umiditate ridicată
Pe frunzele tinere infecția apare sub formă de zone necrozate adesea icircn forma literei ldquoVrdquo
progresează spre pețiol și apoi pătrunde icircn tulpină
Pe tulpină
La răsaduri leziunile pe frunzulițe se extind și cuprind icircntregul limb apoi pețiolul iar icircn final
tulpina Infecția poate icircnconjura tulpina provoacă ofilirea tuplina icircși pierde culoarea se dezvoltă cancere
ceea ce conduce la declinul plantei
Pe flori
Cum boala progresează pe plantele mature florile se infectează și ele se brunifică și mor sau
ciuperca trece din petalele infectate icircn sepale și de aici crește icircn fructul aflat icircn dezvoltare De asemenea
petalele infectate pot rămacircne atașate de fruct iar ciuperca pătrunde icircn fruct și apoi se deplasează către
tulpină
Pe fructe
Pe fructe simptomele sunt tipice de putregai moale cu zone distruse care devin albicioase De
obicei pielița se rupe icircn centrul zonelor afectate dar rămacircne icircntreagă icircn rest Sporii ciupercii se dezvoltă
icircn aceste zone cu țesuturile distruse Eventual icircntregul fruct devine afectat și se mumifică
Un simptom neobișnuit pe fructe icircl reprezintă apariția de halouri numite ldquopete fantomărdquo Icircn
centrul acestor halouri apar puncte mici necrotice Haloul este de culoare albă circular de 3-8 mm icircn
diametru Un număr mare de halouri pe fructe face ca acestea să aibă un aspect neplăcut și să fie greu de
comercializat
Fig 1 Leziuni pe frunze Fig 2 Cancere pe tulpini Fig 3 Simptome pe inflorescențe Foto David M Ingram Plant Foto The Ohio State University Foto D Maeso INIA Las Brujas Uruguay
Management Network 2006
Fig 4 Fructe infectate icircn seră Fig 5 Pete fantomă Fig 6 Mumificarea fructelor (httpswwwextensionumnedu) (httpcreerbizbotyrishtml) Spheragro Diseases and
plant pathologies Sevilia Spania
Mod de răspacircndire Sporii ciupercii sunt foarte ușor răspacircndiți de vacircnt Insectele pot răspacircndi patogenul prin icircnțeparea
sau rănirea plantelor
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircndepărtarea și distrugerea plantelor a resturilor infectate și a buruienilor care pot fi gazde pentru
această ciupercă
menținerea unei temperaturi și ventilații adecvate prin reducerea supraaglomerării plantelor și a tăierii
lor judicioase
evitarea excesului de apă pe plante
evitarea irigării icircn exces
sterilizarea macircinilor și a uneltelor de lucru icircn mod regulat
evitarea rănirii plantelor
evitarea aplicării repetate de tratamente cu săruri metalice ale fungicidelor ethylene bis
dithiocarbamate (intensifică severitatea bolii)
evitarea asocierii sărurilor metalice cu fungicidele
evitarea cultivării tomatelor pe solurile nisipoase acide care au un conținut ridicat de apă
efectuarea tratamentelor cu fungicide icircnainte ca plantele să-și formeze un foliaj dens (este imposibil de
acoperit frunzele senescente din centrul unui foliaj dens)
asigurarea unui raport calciu- fosfor de 2 la 1 sau mai mare icircn pețiolul frunzelor (este de ajutor icircn
controlul bolii)
Măsuri curative
tratarea cu var a solurilor acide pentru a crește conținutul de calciu icircn plante și a reduce sensibilitatea
acestora
tratamente cu ORTIVA TOP ndash 1 lha ORTIVA OPTI ndash 20-25 lha TOPSIN M 500 SC ndash
17 lha BRAVO 500 SC ndash 15-2 lha GRISU ndash 101 lha Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de
pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză ORTIVA TOP ndash 7 zile ORTIVA OPTI ndash 20-25 ndash 3 zile TOPSIN M 500 SC
ndash 14 zile BRAVO 500 SC ndash 3 zile GRISU ndash 3 zile
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător Colletotrichum coccodes Wallr
IMPORTANT Botrytis cinerea atacă o gamă largă de plante Controlul chimic al bolii prin utilizarea
fungicidelor poate fi evitat prin fertilizare irigare și tehnici de tăiere adecvate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Colletotrichum coccodes Wallr
Denumire populară antracnoză
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome Organe atacate boala apare icircn toate fazele de vegetație pe toate organele aeriene forma cea mai
frecventă și mai gravă fiind cea de pe fructe
- pe fructe simptomele apar icircn momentul maturării sub forma unor pete mici de 2-4 mm icircn
diametru circulare umede cufundate de culoare mai icircnchisă decacirct țesutul sănătos
- pe măsură ce petele cresc icircn dimensiuni ajungacircnd pacircnă la 10 mm porțiunea centrală se
icircnnegrește ca urmare a dezvoltării miceliului ciupercii sub pielița fructului
- la suprafața țesuturilor atacate apar fructificațiile ciupercii (microscleroți și acervuli cu lagăre
de conidiofori și conidii) sub forma unor pustule de culoare brun-icircnchis
- adesea numeroase pete se dezvoltă icircn același timp pe fructe și acoperă porțiuni largi
determinacircnd putrezirea fructului
- pe frunze infecția este caracterizată prin leziuni mici circulare brune icircnconjurate de halouri
galbene
- rădăcinile infectate prezintă leziuni brune cu miniscleroți la suprafață și pot fi ușor decorticate
- plantele bolnave se pot smulge ușor din sol deoarece sistemul radicular este deteriorat
Antracnoza pe fructe de tomate (wwwhortcornelledu)
Mod de răspacircndire - patogenul este un colonizator al solului dar se conservă ușor și pe resturile vegetale
- ciuperca este capabilă să colonizeze cel puțin 68 de specii vegetale din 19 familii botanice icircn primul
racircnd legume din fam Solanaceae (ardei vinete cartof) și Cucurbitaceae (pepene) care pot juca rol de
gazde alternative sau contribuie la creșterea inoculului icircn sol Mai multe buruieni asigură aceeași
funcție Solanum dulcamara S Nigrum Abutilon theophrasti Amaranthus retroflexus Chenopodium
album Convolvulus arvensis Capsella bursa-pastoris
- ciuperca a fost găsită și icircn apa utilizată pentru culturile fără sol apă ce provenea din bazine de stocare
exterioare
- atacul poate avea loc la temperaturi icircntre 15-30degC iar sporularea pe fructe este optimă la 28degC
- perioadele ploioase și irigarea prin aspersiune favorizează antracnoza
- apa liberă pe fructe mai multe ore legată de frecvența precipitațiilor sau irigărilor crește puternic
incidența icircn cultură
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnlăturarea și distrugerea resturilor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol
recoltarea cacirct mai rapidă a fructelor sensibile la antracnoză
gestionarea irigării prin aspersie și favorizarea uscării foliajului
Măsuri curative
combatere chimică cu următoarele produse
- BRAVO 500 SC- 15- 2Lha
- VITRA 50 WP- 15-20 kgha
- ALCUPRAL 50 PU - 15-2 kgha
- CUPRENOX 50 - 15-2 kgha
- ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 375-5 kgha
- CUPERTINE SUPER ndash 35 kgha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de
pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
BRAVO 500 SC- 3 zile
VITRA 50 WP- 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp
ALCUPRAL 50 PU - 3 zile
CUPRENOX 50 - 3 zile
ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 3 zile
CUPERTINE SUPER ndash 3 zile icircn sere
IMPORTANT
Boala este considerată cea mai gravă amenințare icircn cazul fructele de tomate pentru
industrializare icircn numeroase zone de producție din lume Icircn aceste zone icircn absența
măsurilor de protecție pierderile pot atinge 70
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Didymella lycopersici Kleb
Denumire populară putrezirea coletului
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă tomate
Simptome o boală majoră icircn special a tomatelor din sere Sunt afectate toate părțile superioare ale
plantei tulpini frunze și fructe cu predilecție deosebită pe tulpini
- primele simptome apar la puțin timp după repicare icircn dreptul coletului sub formă de pete
cenușii-brune sau brune-negricioase Petele se extind de jur icircmprejurul coletului astfel icircn dreptul
acestei porțiuni atacate tulpina se subțiază țesuturile sunt cufundate zbacircrcite scoarța este
putrezită și crăpată și desprinsă parțial de partea lemnoasă Apariția putregaiului stopează
circulația sevei icircn tulpină cauză ce duce la veștejirea plantei și pieirea treptată Pe țesuturile
atacate se observă punctişoare mici negre care reprezintă picnidiile ciupercii Astfel de leziuni
pot apărea mai tacircrziu și pe partea superioară a tulpinii la subsoara frunzelor pe nervuri sau pe
pețioli datorate picnosporilor formați icircn zona coletului
- pe frunze atacul apare cacircnd umiditatea este excesivă frunzele inferioare se transformă icircn galben
și leziunile frunzelor sunt maro cu inele concentrice Icircn centrul petelor se observă puncte negre
mici (picnidiile ciupercii)
- infecția fructelor este rară icircn seră atacul pe fructe se observă icircn partea dinspre peduncul sub
formă de pete umede care se dezvoltă rapid icircn cercuri concentrice se brunifică și se adacircncesc
httpwwwalamycom
wwwbotanistiro
Mod de răspacircndire ciuperca iernează icircn resturile de plante rămase icircn sol putacircnd trăi ca saprofită Icircn
cazuri rare transmiterea bolii poate avea loc și prin semințe
Măsuri de management
Măsuri preventive
o dezinfecția amestecului de pămănt
o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă
o urmărirea umidității solului icircn perioada imediată a plantării
o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul
IMPORTANT
Semințele provenite din fructe bolnave pot găzdui organismul patogen fapt pentru care se
recomandă utilizarea de sămacircnță extrasă din fructe sănătoase
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Fulvia fulva (Cooke)
Denumire populară pătarea cafenie a frunzelor de tomate
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome se manifestă icircn special pe frunzele bătricircne de la baza plantei dar poate trece și pe tulpini și
pe fructele tinere icircn cazul unui atac puternic
Atacul icircncepe pe frunzele bazale apoi progresează și pe frunzele din etajele superioare
Pe partea superioară a frunzelor apar pete mici de culoare gălbuie care se măresc icircn diametru și devin
galbene
Pe partea inferioară a frunzelor icircn dreptul petelor apare un puf alb care devine cafeniu și icircn final brun-
violaceu format din conidioforii și conidiile ciupercii
Icircn condiții favorabile de mediu icircn cazul unor atacuri puternice petele confluează țesuturile atacate se
brunifică și se necrozează iar frunzele se usucă ceea ce determină debilitarea plantelor
Simptome produse pe frunze și fructe de tomate de ciuperca Fulvia fulva
Foto The Ohio State University OARDC Departament of Plant Pathology
Fructele sunt atacate mai rar dar icircn toate fazele de dezvoltare fiind afectate mai frecvent cele din etajul
superior la suprafață icircn jurul pedunculului apar pete de decolorare care se brunifică se adacircncesc icircn
pulpă apoi se extind și ocupă zone mari din fruct
Semințele infectate sunt mai icircnchise la culoare decacirct cele normale cu pete mici negricioase și hilul de
culoare neagră
Mod de răspacircndire ndash transmiterea patogenului de la un an la altul se realizează prin intermediul resturilor plantelor
infectate și semințe
ndash prin sporii ciupercii bdquoconidiirdquo ce se găsesc icircn praful depus pe elementele din seră sau solar
icircn și pe sol Foarte rezistente la uscăciune conidiile pot supraviețui icircn seră mai mult de un an icircn absența
gazdei sensibile
ndash temperaturile de 22 - 26 ordmC corelate cu umiditatea de peste 95
ndash lipsa aerisirii la care se adaugă și prezența picăturilor de apă pe frunze favorizează atacul ciupercii
ndash atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele cultivate icircn
cacircmp - prin sporii antrenați de curenții de aer picăturile de apă sau de unele insecte (musculița albă de seră-
Trialeurodes vaporariorum)
Măsuri de management
Măsuri preventive
ndash folosirea unor hibrizi cu rezistență genetică
ndash folosirea sistemelor de irigații prin picurare
ndash aerisirea corectă a solariilor și serelor sub 90
ndash curățarea frunzelor din partea inferioară a plantelor pentru o ventilație mai bună
ndash distrugerea totală a resturilor de plante infectate și dezinfectarea spațiului icircnchis de cultură
ndash utilizarea tehnologiei de mulcire pentru controlul umidității relative a aerului sub 90
Măsuri curative Icircncă de la primele simptome se recomandă combaterea chimică cu următoarele produse
- CIDELY TOP ndash 10 lha ( stadiul de 10 frunze) - ORTIVA 250 SC- 075lha-1 lha icircn funcție de gradul de infecție
Se aplică de la apariția primei inflorescențe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat
-BRAVO 500 SC - 15-2 lha
- ORTIVA TOP-1 lha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de
pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- CIDELY TOP 3 zile ORTIVA 250 SC 3zile BRAVO 500 SC 3 zile ORTIVA TOP 7 zile
IMPORTANT
Icircn spații protejate cu umiditate a aerului peste 85 poate produce pierderi de producție de
pacircnă la 25
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Fusarium spp
Denumire populară fuzarioza tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate
Simptome
La răsadurile bolnave se observă o scădere a turgescenței frunzelor iar icircn cele din urmă plăntuțele
se ofilesc și mor
La plantele mai avansate icircn vegetație primul simptom este icircngălbenirea de-a lungul marginilor
celor mai mature frunze cacircnd primele fructe sunt aproape de maturitate Icircngălbenirea este curacircnd urmată
de necrozarea și colapsul pețiolului frunzelor Simptomele se dezvoltă numai pe o singură parte a plantei
iar frunzuliţele de pe o singură parte a peţiolului se icircngălbenesc icircnaintea celor de pe cealaltă parte
Icircngălbenirea treptată afectează cea mai mare parte a foliajului şi este icircnsoţită de ofilirea plantei icircn cea mai
călduroasă parte a zilei Ofilirea devine mai accentuată de la zi la zi pacircnă cacircnd planta moare
Cacircnd sunt tinere (răsaduri) plantele afectate pot rămacircne pipernicite Unele plante se usucă icircncet
și pot rămacircne vii pacircnă la sfacircrșitul recoltării
La o verificare a bazei tulpinii se poate observa o brunificare a țesuturilor corticale la nivelul
solului sau la 10 ndash 30 cm mai sus iar secționarea longitudinală dezvăluie brunificarea xilemului Icircn urma
ploilor sau icircn timpul perioadelor cețoase ciuperca produce pe leziunile externe necrozate un miceliu
abundent de culoare roz
Infecţia la fructe apare ocazional şi poate fi detectată icircn ţesuturile vasculare din fruct unde apar
modificări de culoare
Icircngălbenire și ofilire Simptome la baza tulpinii Secțiune longitudinală
Foto The Ohio State University Foto Dan Egel Plant and Pest Diagnostic Laboratory
Mod de răspacircndire Fusarium spp este răspacircndită prin sămacircnță sol răsaduri infectate sau prin solul infectat aderent la
rădacinile răsadurilor vacircnt și apa care poartă sol infectat De asemenea echipamentele de lucru
vehiculele uneltele utilizate contaminate reprezintă tot atacirctea moduri de răspacircndire a ciupercii
Pe distanțe mari infecția este propagată de semințe și răsaduri infectate
Icircn sere sporii ciupercii se găsesc icircn stratul de mulci dintre racircndurile de tomate și pe plantele
putrezite aruncate la gunoi icircn apropierea spațiilor protejate Icircn mod frecvent sunt găsiți spori icircn aerul
infectat din sere și de asemenea o mare concentrație de clamidospori din sol servesc drept sursă de
infecție
Ciuperca pătrunde prin rănile din rădăcini iar dezvoltarea acesteia este favorizată de o temperatură
a solului și a aerului de 28degC temperatura optimă de creștere a plantelor fertilizarea icircn concentrații
scăzute de azot şi fosfor și ridicate de potasiu de pH-ul scăzut al solului de intensitatea mică a luminii
Virulența patogenului este intensificată de micronutrienți fosfor și ioni de amoniu și este diminuată de
nitrați
Simptom pe frunze Simptom pe fructe
Foto University of Connecticut (wwwbritannicacom)
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea la plantare a unui răsad sănatos și rezistent la Fusarium spp
sterilizarea solului cu vapori de apă supraicircncălziți
fertilizarea cu nitrat de calciu creșterea pH-ului solului pacircnă la 65 ndash 70
evitarea irigării icircn exces (inundarea) evitarea utilizării pentru irigare a apei din canale sau iazuri
deoarece poate fi contaminată cu acest patogen
rotația culturilor la 4 ani nu elimină patogenul icircnsă reduce semnificativ pierderile
combaterea buruienilor
Măsuri curative
sterilizarea chimică a solului cu două săptămacircni icircnainte de transplantare
combatere chimică cu TOPSIN M 500 SC- 17 Lha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză
-TOPSIN M 500 SC ndash 14 zile
IMPORTANT
Fusarium spp atacă o gamă largă de plante
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Leveillula taurica (Lev) Arnaud
Denumire populară făinare
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome organe atacate toate organele aeriene ale plantei dar icircn special pe frunze
- primele simptome ale atacului se observă sub forma unor pete de decolorare (gălbui) vizibile
mai ales pe fața superioară a frunzelor de formă neregulată de 2-9 mm diametru
- icircn condiții favorabile dezvoltării bolii apar un număr mare de pete (peste 30) care confluează
și acoperă porțiuni icircntinse din limb (pacircnă la 4 cm lungime și 1 cm lățime)
- pe fața inferioară a limbului icircn dreptul petelor se formează o eflorescență cenușie-albicioasă
formată din conidioforii și conidiile ciupercii
- frunzele puternic infectate mor dar rareori cad de pe plantă
Atacul ciupercii pe frunze de tomate
Image Ontario Crop IPM- Franța Image sanayidomatesiblogspotcom
(httpwwwalamycom)
Mod de răspacircndire conidiile ciupercii Leveillula taurica pot germina icircntr-un interval de temperatură de la 10 la
35degC iar icircn condiții de seră infecția este favorizată de temperaturi sub 30degC
odată infecția instalată temperaturile peste 30degC accelerează dezvoltarea bolii și moartea
frunzelor atacate
icircn zonele cu temperaturi ridicate icircn timpul zilei se produce infecția cu această ciupercă chiar
dacă nopțile sunt răcoroase
atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele
cultivate icircn cacircmp
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol
Măsuri curative -combatere chimică cu
- TOPAS 100 EC ndash 05 lha
- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)
- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie
Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat
- REFLECT ndash 10 lha ndash se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă la coacerea deplină
a fructelor
- MYCLOFIL ndash 40-60 ml100 l apă icircn timpul vegetaţie de la prima apariţie la 7 ndash 10 zile
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- TOPAS 100 EC - 3 zile
- CIDELY TOP - 3 zile
- ORTIVA 250 SC - 3 zile
- REFLECT - 1 zi
- MYCLOFIL - 3 zile
IMPORTANT
Se poate confunda cu atacul ciupercii Cladosporium fulvum (Fulvia fulva)
Poate ataca și alte specii ceapă usturoi ardei vinete bumbac
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Septoria lycopersici Speg
Denumire populară boala petelor albe
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome Organe atacate icircn special frunzele
- primele simptome ale bolii apar icircn răsadnițe pe cotiledoane sau pe frunzulițe sub forma
unor pete circulare de 1-4 mm diametru bine delimitate la icircnceput de culoare brun-gălbuie
iar mai tacircrziu albicioase
- icircn dreptul petelor pe ambele fețe ale frunzelor apar punctișoare negre (picnidiile ciupercii)
- icircn cacircmp boala se manifestă prin simptome asemănătoare cu cele din răsadnițe cu
deosebirea că petele rămacircn de culoare brun-gălbuie sau brun-cenușie
- de obicei atacul icircncepe pe frunzele de la bază și progresează spre vacircrf
- frunzele puternic atacate se brunifică se usucă și cad plantele rămacircnacircnd doar cu cacircteva
frunze tinere icircn partea de la vacircrf
Fig1 şi 2- Atacul ciupercii pe frunze de tomate ( wwwmissouribotanicalgardenorg www agndsuedu)
Fig 3 ndash Picnidiile ciupercii dezvoltate pe frunze Fig 4- Sporii ciupercii ieșiți sub formă de ciri din picnidii
vegetablemdonlineppathcornelledu Photos courtesy of TA Zitter Cornell University Ithaca NY
Mod de răspacircndire - transmiterea patogenului se realizează prin picnidii sau miceliu din resturile infectate
- sporii ciupercii sunt icircmprăștiați de la o plantă la alta prin apa de ploaie irigații curenți de aer sau
insecte
- temperaturile icircntre 20-25degC sunt optime pentru infecție
- perioadele lungi cu temperaturi crescute și umiditate mare icircn aer și pe frunze constituie condițiile
ideale pentru dezvoltarea bolii și răspacircndirea ciupercii
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol
IMPORTANT
Pierderile pot atinge 20-80 din producție icircn anii ploioși și icircn cazul culturilor netratate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Phytophthora parasitica Dast
Denumire populară putregaiul coletului sau mana de sol a tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă specie polifagă atacă tomate fasole ceapă vinete ardei pepeni galbeni și verzi
Simptome icircn funcție de faza de vegetație și de organul atacat (rădăcini tulpini fructe) boala se
manifestă prin simptome diferite
- pe răsad icircn faza de 4-6 frunze boala apare icircn dreptul coletului observacircnd o ușoară gacirctuire și
icircnmuiere a țesuturilor urmate de căderea răsadului
- pe rădăcini atacul se icircntacirclnește sub formă de putregai uscat țesuturile fiind de culoare brună ndash
albicioasă
- pe tulpini se manifestă prin apariția icircn dreptul coletului a unor pete verde icircnchis la icircnceput
apoase apoi brune ce se extind și cuprind tulpina de jur icircmprejur 10-15 cm deasupra pămacircntului
Plantele atacate se ofilesc și pier Țesuturile din dreptul petelor putrezesc și se acoperă cu un puf
albicios
- pe fructe apare o pată cenușie-brunie cu marginile nedefinite de formă neregulată cu suprafața
umedă zonată concentric la icircnceput pe partea fructului care vine icircn atingere cu pămacircntul apoi se
extinde cuprinzacircnd fructul icircn icircntregime de cele mai multe ori Icircn condiții de umiditate ridicată pe
suprafața țesuturilor atacate apare un puf albicios (conidioforii și conidiile ciuperci)
Mod de răspacircndire
Ciuperca Phytophthora parasitica rezistă icircn sol de la un an la altul sub forma de oospori dar
poate fi prezentă 5-10 ani icircn sol) Un rol icircnsemnat icircn dezvoltarea ciupercii icircl joacă umiditatea
atmosferică peste 90 cacirct şi temperatura ciuperca dezvoltacircndu-se icircntre 127 şi 35ordmC
temperatura optimă variind icircntre 238 şi 30 ordmC
Măsuri de management
Măsuri preventive
o dezinfecția amestecului de pămănt
o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă
o controlul umidității solului icircn perioada imediată a plantării
o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul
httpwwwbotanistiiro httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests
Osu-The Ohio University
IMPORTANT Intensitatea atacului este influențată icircn mare măsură de umiditatea solului icircn perioada
imediată plantării fiind necesar ca udarea să se facă icircn reprize cu cantități reduse de apă
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Phytophthora infestans (Mont) de By
Denumire populară mana tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate cartof
Simptome atacul se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor (frunze tulpini flori și
fructe)
- pe frunzele bazale sub formă de pete circulare sau de formă neregulată la icircnceput de culoare
verde-galbuie cu aspect umed devin apoi cenușii-brunii icircnconjurate de o zonă icircngustă
decolorată Petele se măresc confluează și pot acoperi icircntreaga suprafață a foliolelor atunci cacircnd
condițiile sunt favorabile dezvoltării bolii
Icircn dreptul petelor pe partea inferioară a frunzelor se observă un puf fin albicios ce
reprezintă fructificațiile ciupercii conidiofori cu conidii După cacircteva zile frunzele atacate se
usucă sau putrezesc
- pe fructe infecția icircncepe din primele faze de dezvoltare pacircnă aproape de maturare Pe fructe
apar pete mici de formă neregulată ușor cufundate icircn pulpă la icircnceput de culoare verde ndash
măslinie după care icircn scurt timp devin măsliniu icircnchis Cacircnd umiditatea este ridicată la fel și pe
frunze icircn dreptul petelor apare un puf albicios Fructele bolnave se desprind și cad prematur
urmare a putrezirii pedunculului
- pe tulpini atacul se manifestă sub forma unor pete mici ovale cenușii-brunii care se măresc și
icircnconjoară tulpina Tulpinile putrezesc și se rup
Fig 1 Fructe atacate Fig 2 Simptome pe tulpină şi frunze
(httpscommonswikimediaorg)
Mod de răspacircndire
Transmiterea de la un an la altul se realizează prin semințe infectate resturi de plante rămase
peste iarna unde patogenul rezistă Icircn perioadele calde și uscate ciuperca rămacircne viabilă icircn
țesuturile frunzelor inferioare și icircn leziunile de pe tulpini iar cacircnd vremea redevine favorabilă
ciuperca se reproduce din nou
La tomate mana apare mai tacircrziu cu 12-15 zile decacirct la cartof și anume icircn a doua decadă a lunii
iulie
Măsuri de management
Măsuri preventive
o asolament rațional
o evitarea cultivării tomatelor icircn vecinătatea cartofilor
o evitarea recoltării semințelor din fructele atacate
o adunarea și distrugerea resturilor de plante
o schimbarea sau dezinfectarea termicăchimică a pămacircntului
o cultivarea de soiuri rezistente la mană
o administrarea de icircngrășăminte minerale mai ales potasiu care intensifică rezistența
plantelor
Măsuri curative - combatere chimică cu următoarele produse REVUS 250 SC ndash 06 lha REVUS TOP -06 lha
PREVICUR ENERGY ndash 3 l ha se aplică la sol prin picurare ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1
lha icircn funcţie de gradul de infecţie
Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat
CYCLO-R Liquido ndash 24 -40 lha la icircnceputul icircnfloritului BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha
VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha RANMAN TOP ndash 050 lha AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă
ORTIVA TOP ndash 1 l ha ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha CUPROXATE FLOWABLE ndash 53 l ha
de la prima frunză pacircnă la coacere OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de
icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă
3-5 lmp
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză REVUS 250 SC 3 zile REVUS TOP 3 zile PREVICUR ENERGY 3 zile
ORTIVA 250 SC 3 zile CYCLO-R Liquido 28 zile BRAVO 500 SC 3 zile VITRA 50 WP 3
zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp RANMAN TOP 3 zile AZBANY 3 zile ORTIVA TOP 7 zile
ORTIVA OPTI 3 zile CUPROXATE FLOWABLE 3 zile pentru consum 8 zile pentru
industrializare OMIX - nu este necesar
IMPORTANT
Atacul produs de Phytophthora infestans pe fructe poate fi confundat cu cel produs de
Phytophthora parasitica Deosebirea constă specia Phytophthora infestans produce pete cu
suprafața neregulat reliefată al caror punct de plecare este de obicei icircn vecinătatea caliciului
icircn timp ce petele cauzate de Phytophthora parasitica sunt situate pe partea inferioară a
fructului apar zonate și au o evoluție mai rapidă
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pythium ultimum Trow
Denumire populară căderea și putrezirea plăntuțelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă se icircntacirclneşte frecvent la tomate
Simptome pe plantuțele răsărite din teren infectat se observă icircn zona bazală a tulpiniței o
brunificare a țesuturilor brunificare care se extinde icircn sus pe tulpină cacirct și pe rădăcină icircn jos Icircn
zona atacată tulpinițele se subțiază planta se veștejește se zbacircrceşte cade la pămacircnt unde va
putrezi icircn icircntregime
Simptomele pot apare icircn vetre și se extind rapid atunci cacircnd temperatura este cuprinsă icircntre 20-
30 degși umiditatea este peste 90
La suprafața solului se poate observa prezența unui strat fin de miceliu de culoare albă care se
extinde icircn timp Atunci cacircnd infecția solului este puternică plantele nu mai răsar deoarece
putrezesc pacircnă la ieșirea lor la suprafață
http wwwbotanistiiro
Mod de răspacircndire
Ciuperca Pythium ultimum se transmite de la un an la altul prin sporii de rezistență din sol iar icircn
perioada de vegetație transmiterea ciupercii de la o plantă la alta se realizează prin sporii duși de
apa din sol
Măsuri de management
Măsuri preventive -perioada critică a bolii se limitează la stadiul de plăntuțe fapt pentru care măsurile preventive
trebuie să asigure protecția răsadurilor de infecții pacircnă la transplatarea lor icircn cultură avacircnd icircn
vedere următoarele
- dezinfectarea amestecului de pămacircnt din răsadniță (termic sau chimic) sau icircnlocuirea lui cu
pămacircnt necontaminat
- dezinfectarea tocurilor răsadnițelor și uneltelor
- evitarea excesului de umezeală
- asigurarea unei bune aerisiri a plantelor
Măsuri curative - combatere chimică cu produsul OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de
icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă
3-5 lmp
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- OMIX - Nu este necesar
IMPORTANT
Ciuperca se icircntacirclnește la toate răsadurile de legume
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismelor dăunătoare
Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold
Verticillium dahliae Kleb
Denumire populară veștejirea verticiliană
Statut nu sunt organisme dăunătoare de carantină ambele specii sunt prezente icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate
Simptome ofilirea tomatelor datorată acestor ciuperci poate fi ușor confundată cu ofilirea
provocată de speciile de Fusarium sau de alte ciuperci care produc ofiliri la plante Uneori
simptomele pot fi atacirct de subtile icircncacirct duc cu gacircndul la probleme abiotice cum ar fi irigarea
insuficientă
Adesea primul indiciu de infecție cu Verticillium este ofilirea plantelor icircn timpul zilei
Plantele manifestă o ofilire ușoară spre moderată icircn cea mai călduroasă parte a zilei dar icircși revin icircn
timpul nopții Pe măsură ce boala avansează pe frunzele tinere se dezvoltă unele decolorări
marginale sau icircntre nervuri Pe aceste frunze se pot manifesta de asemenea leziuni caracteristice
icircn forma literei ldquoVrdquo unde apar icircngălbeniri icircn formă de evantai icircngustacircndu-se aproape de marginile
frunzei Dacă se efectuează o secțiune longitudinală prin tulpina unei plante infectate icircn special icircn
partea de jos a plantei se poate observa o brunificare vasculară a tulpinii Nu există nicio
brunificare vasculară a pețiolilor sau a măduvei
Veștejirea verticiliană ndash secțiune prin tulpină simptome pe frunze
Foto A Testen The Ohio State University Vegnet Newsletter
Plante de tomate infectate Foto CORNELL University Vegetable MD Online Department of Plant Pathology
Ithaca
Mod de răspacircndire Infecția se răspacircndește cu ajutorul solului infectat iar de la o plantă la alta cu ajutorul apei
de irigat și se produce de obicei icircn urma rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării icircn timpul formării
rădăcinilor secundare sau icircn urma rănilor provocate de nematozi
Microscleroții ciupercii V dahliae din sol icircși păstrează capacitatea de infecție pacircnă la 8 ani
și se dezvoltă cel mai bine la o temperatură cuprinsă icircntre 10-20degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
cultivarea soiurilor rezistente
sterilizarea solului pe o adacircncime cacirct mai mare utilizacircndu-se produse cu spectru larg
fumigarea
icircndepărtarea și distrugerea plantelor și a resturilor infectate pentru a limita conținutul de inocul
din sol
distrugerea buruienilor
evitarea rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării răsadurilor și formării rădăcinilor secundare
efectuarea unei rotații de cel puțin 4 ani
asigurarea unui drenaj eficient al apei de irigare
Măsuri curative tratamente cu biopreparatul Trichodermin 2 sau Binab T Seppic
222Bacterii
1 Pseudomonas corugata Roberts amp Scarlett - necroza măduvei tomatelor
2 Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie - pătarea pustulară
a tomatelor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pseudomonas corrugata Roberts amp Scarlett
Denumire populară necroza măduvei tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă speciile afectate sunt Solanum lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) -
doar rar și icircn zone unde necrozarea măduvei tomatelor a fost endemică icircn acel an
Chrysanthemum morifolium (crizantemă) Geranium sp (priboi)
Simptome Necroza măduvei tomatelor este o boală a plantelor mature Primul simptom al bolii
apare de obicei sub forma unei cloroze la cele mai tinere frunze ale plantelor la care fructele din
prima inflorescenţă sunt complet dezvoltate dar icircncă verzi
- icircn cazurile grave decolorarea (fig 1) afectează icircntreaga jumătate superioară a plantei
care icircşi pierde turgescenţa şi apoi se devitalizează apar leziuni brun-icircnchis pacircnă la negre pe
suprafaţa tulpinilor (uneori pacircnă la 30 cm lungime) tulpina este aproape icircn icircntregime distrusă iar
măduva este vizibilă icircn zona afectată apare uneori un exsudat vacircscos albicios şi tulbure care
se prelinge pe tulpină plantele afectate se devitalizează şi mor sau pot continua să crească foarte
icircncet icircn secţiune longitudinală prin tulpină icircn regiunea leziunii externe cavitatea măduvei este
scobită şi adesea cu un aspect deşirat spre marginile leziunii (fig 2) Dincolo de leziune măduva
are culoare brună icircnchis pacircnă la neagră şi este hidrozată dar nu moale cu marginile bine
delimitate
- icircn cazurile mai puţin grave - după apariţia simptomelor iniţiale constacircnd din
decolorarea frunzelor superioare şi uneori leziuni externe pe tulpină plantele care supravieţuiesc
continuă să crească normal fără să mai prezinte simptome interne sau externe şi adeseori dau o
recoltă bună
- la plantele fără leziuni externe măduva este colorată şi pot să apară sau nu scobituri ale
cavităţii iar sistemul vascular poate să fie brunificat apare necroza şi colorarea icircn brun a
măduvei care se extind deseori icircn tulpină de la nivelul solului pacircnă aproape de vacircrful de creştere
icircn pedunculi pacircnă la fruct şi icircn rahisul frunzelor cacircnd se detaşează una din frunzele inferioare
din leziuni se scurge un exsudat vacircscos de culoare alb-murdar
Icircn culturile mai bătracircne plantele care au fost infectate pot fi recunoscute după dezvoltarea
bogată a rădăcinilor adventive pe tulpină (fig 3) icircn porţiunea icircn care măduva a fost afectată
Uneori plantele pot să-şi revină diametrul tulpinii nou crescute fiind considerabil mai mic
Icircn cazul unui atac foarte puternic icircn prima săptămacircnă patogenul poate fi izolat uşor din
ţesutul de la marginea leziunii timp icircn care numeroase plante manifestă simptome tipice de
boală Icircn următoarele două săptămacircni mult mai puţine plante dezvoltă simptome iar din plantele
care iniţial au prezentat simptome patogenul nu mai poate fi izolat Plantele care şi-au revenit de
pe urma atacului pot creşte şi da o recoltă normală deşi pe o mare parte a tulpinii cavitatea
măduvei este scobită iar măduva este distrusă
Fig 1 Simptom de cloroză Fig 2 Secţiune longitudinală prin tulpină Fig 3 Rădăcini adventive (httpephytiainrafr) (httpswwwplantwiseorg) (httpsagumassedu)
Mod de răspacircndire
Patogenul supravieţuieşte icircn rezervoarele şi conductele pentru apa de irigare de la serele
afectate de boală şi există probabilitatea să se găsească şi icircn sol Este posibil că răspacircndirea
bacteriei să se realizeze cel puţin parţial pe parcursul lucrărilor din perioada de vegetaţie prin
uneltele folosite
Nu s-a putut pune icircn evidenţă calea prin care patogenul penetrează icircn plantă
Măsuri de management
Măsuri preventive
- respectarea strictă a măsurilor de igienă fitosanitară
- evitarea factorilor care favorizează atacul (icircn special adaosul prea mare de icircngrăşăminte azotate
a variaţiilor bruşte de temperatură şi a temperaturilor prea scăzute din timpul nopţii)
- icircnaintea transplantării răsadurilor este necesar ca solul să fie tratat cu vapori de apă iar
seminţele folosite să fie dezinfectate
- dezinfectarea conductelor de apă a uneltelor şi a macircinilor
- icircn timpul lucrărilor de copilit şi legat se va asigura dezinfectarea periodică a macircinilor
muncitorilor şi a conductelor de apă
- scoaterea plantelor bolnave din spaţiile protejate şi arderea acestora
IMPORTANT
Deși această bacterioză poate provoca distrugerea totală a unor plante ea are și un caracter
reversibil plantele slab afectate se pot recupera icircn condiții de producție favorabile (vreme
icircnsorită așadar o mai bună luminozitate icircn sere reducerea umidităţii aerului) Icircn unele
cazuri boala poate trece chiar neobservată
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie 1978 Denumire populară pătarea pustulară a tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei)
Simptome
Organe atacate frunze fructe verzi pețioli și tulpină
- pe frunze apar la icircnceput pete mici hidrozate cu margini distincte de 1 mm diametru
- icircn timp petele devin brun-negre ușor icircnalțate la centru iar icircn cazul unei densități mari
petele confluează formacircnd benzi de țesuturi necrotice icircnconjurate de țesut clorozat
- frecvent apar orificii icircn centrul leziunilor de pe frunzele tinere iar frunzele mai bătracircne
capătă un aspect zdrențuit
- pe fructe apar pete necrotice cu dimensiuni variind de la un punct abia vizibil pacircnă la 1
mm diametru icircnconjurate de un verde mai intens decacirct restul fructului petele fiind
proeminente
- leziunile de pe fructe pot conflua formacircnd areale crustoase care pot acoperi un sfert sau
chiar mai mult din suprafața fructului
- infecția icircn stadiul de corolă deschisă determină pierderi semnificative asupra producției
icircnsă sensibilitatea fructelor este maximă pacircnă cacircnd acestea ajung la un stadiu de 3 cm
diametru
- atacă numai fructele verzi niciodată pe cele coapte (datorită pH-ului fructului care este
aproape neutru la fructul tacircnar și acid la fructele coapte)
- pe pețioli și pe tulpină apar pete brun-negre cu diametrul de aproximativ 1 mm care pot
conflua formacircnd zone neregulate la icircnceput hidrozate dar care nu ajung pacircnă la țesutul
vascular
- pagubele sunt datorate atacului pe fructe chiar dacă leziunile sunt mici puțin profunde și
nu la fel de frecvente ca la alte boli produse de bacterii
- fructele pătate sunt declasate atacirct pentru consumul icircn stare proaspată cacirct și pentru
industrializare
Fig 1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze
httpwwwagrobestgrupcom httpswwwforestryimagesorg
Mod de răspacircndire - bacteria se transmite prin semințe fiind aderentă la suprafața acesteia ea nefiind icircnsă pusă icircn
evidență și icircn interiorul acestora
- de asemenea frunzele plantelor bolnave icircngropate icircn sol sunt o sursă importanta de inocul
durata de supraviețuire a bacteriei icircn sol depinzacircnd de umiditatea și temperatura lui ea fiind mai
mare icircn solurile acide reci și cu apă stagnantă
- ploile puternice icircnsoțite de vacircnt favorizează răspacircndirea bolii icircn cacircmp
- s-a observat că viabilitatea bacteriilor este inhibată la concentrațiile mari de substanțe nutritive
Măsuri de management
Măsuri preventive
folosirea soiurilor rezistente sau tolerante este considerată metoda cea mai bună de protecție
față de Pseudomonas syringae pv tomato
utilizarea de semințe sănătoase la obținerea răsadurilor
icircmbăierea semințelor icircn apă 30 de minute la 56degC după un tratament prealabil cu soluție de
fosfat trisodic 1
aerisirea serelor și solariilor dimineața și seara folosirea de folie anticondens rotația culturilor
dezinfecția echipamentelor și uneltelor folosite la lucrările manuale și mecanice
icircnlăturarea și distrugerea plantelor infectate a fructelor si frunzelor infectate și căzute pe sol
Măsuri curative- combatere chimică cu urmatoarele produse
- CURENOX 50 ndash 15-2 Kg ha
- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo ndash 375-5 Kg ha
- CUPERTINE SUPER ndash 35 Kg ha
- ALCUPRAL 50 PU ndash 15-2 Kg ha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- CURENOX 50 - 3 zile
- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo - 3 zile
- CUPERTINE SUPER - 3 zile icircn seră 10 zile icircn cacircmp
- ALCUPRAL 50 PU - 3 zile
IMPORTANT Tomatele sunt o specie importantă de legume sensibilă la Pseudomonas syringae pv
tomato boală care face pagube icircnsemnate icircn țările cultivatoare
223 Virusuri
1 Pepino mosaic virus (PepMV) -virusul mozaicului la Solanum muricatum
2 Tomato bushy stunt virus ( TBSV)-virusul piticirii tufoase a tomatelor
3 Tomato mosaic virus (ToMV ) -mozaicul tomatelor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pepino mosaic virus (PepMV)
Denumire populară virusul mozaicului la Solanum muricatum
Statut reglementat prin Decizia Comisiei Europene 2004200EC absent icircn Romacircnia prezent icircn
Africa America Asia și Europa (Austria Belgia Bulgaria Cipru Danemarca Franța Germania
Grecia Ungaria Irlanda Italia Lituania Olanda Polonia Spania Elveția Turcia Ucraina
Marea Britanie)
Plante gazdă solanaceele (Solanum lycopersicum Solanum muricatum Solanum melongena
Solanum tuberosum) busuiocul (Ocimum basilicum) specii din flora spontană (Amaranthus sp
Chenopodium sp Convolvulus sp Sonchus sp Malva parviflora etc)
Simptomele sunt variate icircn funcție de tulpina virală soi și condițiile climatice
- icircntreaga planta infectată este piticită
- frunzele sunt distorsionate şi prezintă mozaicuri cloroze şi bășicări
- primul semn de infecție este apariţia pe frunze a unor porțiuni mai deschise la culoare sub
forma unor pete clorotice unghiulare (cu vacircrful ascuțit)
- pe sepale și tulpini se observă striațiuni verzi
- pe fructe se observă porțiuni mai deschise la culoare care dau un aspect mozaicat
Simptome pe frunze (httpsgdeppoint)
Simptome pe fructe (httpsgdeppoint)
Biologie
virionii se găsesc la suprafața celulelor foliare infectate
Mod de răspacircndire
prin sămacircnță contaminată la exterior provenită de la plante infectate
prin contactul plantelor sănătoase cu plantele bolnave
cu obiectele contaminate pe care virusul rezistă timp icircndelungat icircn resturile de rădăcini
virusul rămacircne activ 31 zile pe suprafețele de sticlă rămicircne activ 14 zile
Măsuri de management
Măsuri preventive
respectarea regulior de carantină la importul de fructe semințe răsaduri din țările
contaminate
utilizarea de sămacircnță liberă de virus
examinarea plantelor cu privire la prezența atacului
eliminarea atentă a plantelor suspecte și aplicarea unor măsuri adecvate icircn cazul apariției
bolii
decontaminarea serelor utilajelor uneltelor și a semințelor cu dezinfectanți eficienți
IMPORTANT Boala este deosebit de gravă reducacircnd cantitatea și calitatea producției pierderile de
recoltă fiind apreciate la 15-80
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tomato bushy stunt virus (TBSV)
Denumire populară virusul piticirii tufoase a tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină a fost descris prima dată icircn Anglia la
Lycopersicon esculentum şi icircn prezent este răspacircndit icircn Argentina Maroc Tunisia Regatul Unit
al Marii Britanii SUA (California) Canada Germania Franţa Italia Portugalia şi alte ţări
Plante gazdă tomate (Lycopersicum esculentum) ardei (Capsicum annuum) vinete (Solanum
melongena) dar şi plante ornamentale buruieni etc
Simptome - pete inele şi linii clorotice care se necrozează pe frunze
- frunzele tinere au o culoare galbenă pală şi sunt puternic deformate
- creştere stufoasă ca urmare a formării unui număr mare de lăstari laterali slab dezvoltaţi
- plantele infectate icircşi icircncetează creşterea vacircrful de creștere fiind adesea necrozat
- pe fructe pete marmorări sau formaţiuni inelare mai icircnchise la culoare fructe mici puţine
Fig 1 Atac pe frunze Fig 2 Atac pe fructe
(httpwwwdpvwebnet) (httpgardenerwikiacom)
Biologie şi mod de răspacircndire virusul se transmite prin sol şi este preluat de plante prin
intermediul sistemului radicular şi icircn proporţie redusă prin sămacircnţă
Măsuri de management
Măsuri preventive
eliminarea plantelor infectate
cultivarea terenului cu plante rezistente la acest virus
selectarea exemplarelor sănătoase pentru icircnmulţire vegetativă
Măsuri curative icircn cazul soiurilor total infectate obţinerea de clone libere de virus prin
termoterapie dezinfectarea solului prin tratament termic
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tomato mosaic virus (ToMV)
Denumire populară virusul mozaicului tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate (Solanum lycopersicum) vinete (Solanum melongena) degețel lacircnos
(Digitalis lanata)
Simptomele sunt diferite icircn funcție de condițiile de mediu vacircrsta plantei la momentul infectării
tulpina virusului
Pe frunze
- simptome de tip mozaical caracterizate prin pete clorotice sau gălbui de forme și
mărimi diferite răspacircndite pe toată suprafața limbului frunzei
- distorsionarea frunzelor la plantele tinere aflate icircn stadiul de răsad caracterizată prin
creșterea neregulată și anormală a unor foliole mai tacircrziu cea mai mare parte a
suprafeței limbului fiind redusă pacircnă la nervura principală
- o altă tulpină a virusului mozaicul acuba manifestă decolorări internervuriene de
culoare galbenă pal sau alburie icircn cadrul petelor gălbui se observă uneori insule de
culoare normală
Pe fructe
- pete maronii pe suprafața fructelor
- necrozarea vaselor peretelui celular
- diminuarea creșterii plantelor și scăderea producției
Atac pe frunze (http wwwcreative-diagnosticscom tratat de virologie vegetală III Pop pg 111)
Atac pe fructe (http wwwavrdcorg)
Mod de răspacircndire
- sămacircnță contaminată virusul nu se găsește icircn embrion ci la suprafața semințelor sau icircn
endosperm infectarea noilor plăntuțe avacircnd loc la germinarea sau transplantarea acestora
- contactul dintre plantele sănătoase și bolnave
- resturile vegetale rămase icircn sol din anul precedent
- unelte și macircinile contaminate ale lucrătorilor din sere și solarii
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircn sere și icircn cacircmp după icircncheierea ciclului de producție se vor aduna și arde toate resturile
culturii precedente
tratarea semințelor icircnainte de plantare prin
o tratament termic sămacircnța fiind menținută 4-6 ore la 58degC (umiditate 10) și apoi 24 ore
la 80degC (umiditate 5)
o menținerea semințelor icircntr-un termostat obișnuit respectiv 3 zile la 70degC
icircnsămacircnțarea se va face icircn amestec de pămacircnt proaspăt
răsadul se va feri de infecțiile accidentale
la plantare se vor elimina toate exemplarele infectate care se recunosc printr-o mozaicare
difuză și o dințare accentuată neregulată a marginii limbului
respectarea rotației culturilor (soiurile susceptibile să nu fie cultivate doi ani consecutiv pe
aceiași suprafață)
cultivarea soiurilor rezistente la acest virus
IMPORTANT
Simptomele sunt asemănătoare cu cele produse de Tobacco mosaic virus cele două
virusuri fiind foarte greu de diferențiat pe baza simptomelor
224 Insecte acarieni
1 Aculops lycopersici Tryon - acarianul tomatelor
2 Aphis gossypii Glover - păduchele castraveţilor
3 Aulacorthum solani (Kaltenbach) - păduchele pătat al cartofului 4 Autographa gamma (L) ndash buha gamma
5 Chromatomyia horticola Goureau ndash musculiţa minieră a mazării
6 Frankliniella occidentalis (Pergande) ndash tripsul californian
7 Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute) ndash tripsul plantelor de seră
8 Lacanobia oleracea L ndash molia tomatelor
9 Liriomyza bryoniae (Kaltenbach) ndash musculiţa minieră a frunzelor de tomate 10 Macrosiphon euphorbiae Thomas ndash păduchele dungat al cartofului
11 Myzodes persicae Sulz - păduchele verde al piersicului
12 Myzus ornatus Laing ndash păduchele păstacircrnacului
13 Nezara viridula L ndash ploşniţa verde a legumelor
14 Poliphagotarsonemus latus Banks ndash păianjenul lat
15 Spodoptera exigua (Huumlbner) ndash buha cucurbitaceelor
16 Tetranychus urticae Koch - păianjenul roşu comun
17 Thrips tabaci Lind ndash tripsul tutunului
18 Trialeurodes vaporariorum Cockerell ndash musculiţa albă de seră
19 Tuta absoluta Meyrick- molia minieră a frunzelor
Fișa măsurilor privind managementul integrat al
organismului dăunător
Aculops lycopersici (Tryon) Denumire populară acarianul tomatelor acarianul de bronz al tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă este cel mai adesea semnalat ca organism dăunător al tomatelor dar poate dăuna
un spectru larg de Solanaceae incluzacircnd și specii ornamentale
Descriere corpul este fusiform robust de 150-200 microm culoarea variază de la alb la gălbui pacircnă
la portocaliu (fig 1) Corpul are o serie de anule evidente icircntre tergite și sternite Au numai două
perechi de picioare cu structură caracteristică a ghearei Datorită dimensiunilor reduse nu sunt
vizibili cu ochiul liber pe plante fiind puşi icircn evidenţă doar cu lupa sau la stereomicroscop
Fig 1 Adulți Aculops lycopersici Fig 2 Frunze atacate
(httpswwwagrolinkcombrculturasproblemaacaro-do-brozeamento_492html)
Simptome infestarea tomatelor icircncepe de la frunzele bazale care se brunifică şi se veştejesc
Odată cu dezvoltarea populației dăunătorului infestarea urcă spre vacircrful plantelor care se usucă
Hrănirea acarianului pe frunze inflorescențe și fructele tinere de tomate cauzează icircncrețirea și
necrozarea frunzelor căderea florilor ruginirea fructelor și icircn final moartea plantelor (fig 2) Icircn
urma hrănirii este redusă rata fotosintezei la plante datorită afectării celulelor şi icircncetinirii
schimburilor de gaze de la nivelul frunzelor
Biologie icircn sere sursele de infestare a plantelor tinere sunt populațiile de acarieni
supraviețuitoare pe resturile culturilor anterioare infestate sau acarieni nou introduși odată cu
răsadurile Ciclul biologic este complet icircn aproximativ 7 zile icircn condiţii optime la 21-25degC şi
30 umiditate atmosferică icircntr-un ciclu de vegetaţie dezvoltacircndu-se pacircnă la şapte generaţii
Femelele trăiesc cacircteva săptămacircni şi depun pacircnă la 50 de ouă Din ouăle fertilizate apar masculi
şi femele icircn timp ce din ouăle nefertilizate apar doar masculi
Măsuri de management
Măsuri preventive
monitorizarea prezenţei dăunătorului este esenţială recomandacircndu-se inspectarea
plantelor pentru depistarea frunzelor cu aspect bronzat icircn mod tipic daunele apăracircnd cacircnd
fructele verzi ating 5 cm
curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre
ciclurile de cultură
aplicarea tratamentelor la structura serelor
creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de
acariani (dar favorizează bolile fungice)
utilizarea soiurilor cu oarecare rezistenţă la acarieni
controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora care duce la reducerea populațiilor
de acarieni
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea prădătorilor
- Phytoseiulus persimilisis Neoseiulus californicus Pronematus ubiquitus (acarieni)
- Feltiella acarisuga (ţacircnţar)
- Macrolophus caliginosus (ploşniţă)
- Scolothrips sexmaculatus Leptothrips mali (tripşi)
metode chimice tratamente cu produsul APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme
mobile
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- APACHE- 3 zile
IMPORTANT
Aculops lycopersici poate fi identificat numai prin examinare la microscop
Climatul fierbinte uscat favorizează dezvoltarea acarienilor și dacă populațiile nu sunt
verificate plantele pot fi distruse icircn doar cacircteva zile
A lycopersici poate determina reducerea recoltei la cultura tomatelor mai ales cacircnd
plantele tinere sunt expuse atacului situaţie icircn care pierderile pot fi de pacircnă la 65
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Aphis gossypii Glover
Denumire populară păduchele castraveților
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă atacă un număr mare de plante cultivate și spontane din familiile
Cucurbitaceae Crucifereae Solanaceae Malvaceae Pagube deosebite sunt semnalate la
plantele cultivate icircn seră unde atacă frecvent și tomatele
Descriere Specia prezintă plasticitate fenotipică variațiile de colorit și morfologice pot varia icircn
funcție pe planta gazdă și de stadiul de dezvoltare al dăunătorului
Formele aptere (fără aripi) au formă ovală cu capul și toracele de culoare cenușie la unii
indivizi galbenă (fig 1) Corpul este sub 1-15 mm icircn lungime și diametrul puțin peste 034 mm
Culoarea variază de la galben la verde foarte icircnchis (aproape negru) Antenele sunt de culoare
galbenă cu vacircrful negru mai scurte decacirct lungimea corpului Picioarele sunt galbene-verzui
Corniculele sunt negre de formă cilindrică uşor lățite la bază Cauda este de culoare icircnchisă mai
scurtă decacirct corniculele și este prevăzută de o parte și de alta cu cacircte 2-3 peri
Formele aripate au capul toracele și abdomenul verde icircnchis cu 3-4 pete laterale de culoare
brună
Oul este de culoare galbenă la depunere după care virează icircn negru-lucios
Fig 1 Colonie de Aphis gossypii (httpwww7inrafr)
Simptome
Coloniile se situează pe fața inferioară a frunzelor dar și pe lăstarii tineri unde icircnțeapă și
sug sucul celular avacircnd ca efect răsucirea gofrarea și stracircngerea icircn glomerul a frunzelor la
icircnceput etiolate gălbui formacircnd pseudocecidii caracteristice uneori sub forma unor adevărate
buchete Produce secreţii dulci masive (fenomenul de rouă de miere) care acoperă frunzele
permițacircnd instalarea ciupercilor (fumaginei) şi icircmpiedică asimilația clorofiliană a frunzelor
Biologie
Icircn sere se icircntacirclnește icircn tot cursul anului unde se icircnmulțește continuu pe cale
partenogenetică vivipară Icircn condiții controlate cum sunt cele din sere o generație se dezvoltă icircn
medie icircn 10 zile Stadiul de ou nu există icircn spaţiile protejate trecerea de la un ciclu de vegetație
la următorul se face icircn stare activă (adult sau nimfă) O femelă adultă fundatrigenă dă naștere icircn
decursul vieții la 70-80 nimfe aproximativ 4-5zi Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia
este supraaglomerată apar formele aripate care migrează pe alte plante gazdă secundare
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri
combaterea afidelor prezente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus
abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani şi prădătorii Harmonia axyridis Adalia
bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -
10 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- VYDATE 10 L- 21 zile
IMPORTANT Atacul dăunătorului este deosebit de periculos la răsărire cacircnd poate compromite culturile
Produce pagube directe prin hrănire și indirecte prin dejecțiile zaharoase eliminate care
conduc la apariția ciupercilor din genurile Alternaria Fusarium Penicillium cu consecințe
negative asupra producției
Este un vector important de transmitere al virusurilor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Aulacorthum solani Kaltenbach Denumire populară păduchele pătat al cartofului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie foarte polifagă colonizează peste 200 de specii de plante mono şi
dicotiledonate cu excepţia celor din familia Poaceae Dăunătorul este prezent icircn sere şi depozite
şi atacă frecvent tomatele
Descriere
- femelele aptere au 18-3 mm lungime formă piriformă culoarea galben-verzui strălucitor cu
pete mai icircnchise la culoare la baza corniculelor Antenele sunt aproape la fel de lungi ca şi corpul
cornicule lungi subţiri deschise la culoare şi uşor fumurii la extremităţi (fig1)
- femelele aripate au aceleaşi dimensiuni cu femelele aptere Capul şi toracele sunt de culoare
brun icircnchis spre negru iar abdomenul verde ndash gălbui marcat de puncte şi benzi transversale de
culoare brună-icircnchis (fig 2)
Fig 1 Forma apteră Fig 2 Forma aripată
(httpinfluentialpointscom)
Simptome formează colonii pe partea inferioară a frunzelor pe care le icircnţeapă sugacircnd seva
Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se icircngălbenesc şi se usucă De asemenea se
observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe se formează
dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce capacitatea
fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub denumirea de rdquorouă
de miererdquo)
Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate
afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou
nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da
naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată
apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri
combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus
abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani prădătorii Harmonia axyridis Adalia
bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100
SC ndash075 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
MOVENTO 100 SC - 3 zile
IMPORTANT
Dăunătorul este considerat vector eficient a peste 40 virusuri la culturile de tomate
cartof castraveţi sfeclă morcov ţelină mazăre conopidă ridichi etc
Controlul este mult mai eficient cacircnd infestarea este depistată timpuriu
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Autographa gamma (L) Denumire populară buha gamma
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă produce pagube icircn special la legume (tomate fasole castraveţi
etc) dar şi la cereale lucernă sau cartofi
Descriere -adult fluture de talie mijlocie cu deschiderea aripilor de 4-45 cm aripile anterioare diferit
colorate de la cenuşiu pacircnă la violet-brun străbătute de linii transversale fine de culoare albă iar
cele posterioare brune deschis la bază şi cenuşii deschis spre vacircrf un semn alb-argintiu de forma
literei greceşti gamma se află icircn mijlocul zonei centrale a aripilor anterioare (fig1)
Fig 1 Adult (httpwwwagroatlasru) Fig 2 Larvă (httpswww7inrafr)
Fig 3 Atac produse de larve (httpwwwaomidoribiocontrolcom)
-larvă la completa lor dezvoltare poate atinge 2-4 cm are culoare verde sau verde gălbui cu şase
dungi fine albicioase longitudinale prezintă partea anterioară a corpului mai icircngustă Placa
toracică de culoare neagră iar capul castaniu pătat cu negru Caracteristic are trei perechi de
picioare toracice şi trei abdominale din care cauză omizile au mers asemănător cu cel al cotarilor
fiind cunoscute sub denumirea de bdquocotar falsrdquo (fig 2)
-ou albicios reticulat cu diametrul 05-06 mm
-pupa 17-20 mm brună-gălbuie sau brună-roşcată
Simptome larvele icircn primele vacircrste rod una din epiderme lăsacircnd intactă pe cealaltă ulterior pe
măsură ce cresc perforează limbul şi rod frunzele marginal rămacircnacircnd numai nervurile groase
(fig 3) La atac puternic plantele sunt defoliate iar la tomate pot fi atacate şi fructele Atacul la
răsaduri este periculos prin defolierea plantelor icircn totalitate dar şi prin afectarea mugurelui
apical de creştere al plăntuţelor O larvă poate distruge icircntre 2-5 frunze pe toată durata
dezvoltării
Biologie icircn cacircmp are două generaţii pe an ciclul de viaţă duracircnd 50-70 zile icircn spaţii protejate
poate avea mai multe generaţii pacircnă toamna
- femelele depun pacircnă la 2000 de ouă izolat sau icircn grupe mici de regulă pe dosul frunzelor de la
bază sau pe buruieni
- după eclozare apar omizile care se hrănesc cu limbul frunzelor la icircnceput pe partea inferioară
producacircnd orificii (fig 3) şi pe măsură ce cresc consumă tot mai multă masă vegetativă fiind
capabile să defolieze icircntreaga plantă iar icircn cazul icircn care hrana devine insuficientă migrează pe
alte plante
- omizile ajunse la completa dezvoltare icircşi confecţionează coconi albi-murdari de mătase de
obicei pe dosul frunzelor icircn care se transformă icircn crisalidă
- după o anumită perioadă apar fluturii din generaţia de vară şi ciclul se reia fiind dependent de
condiţiile de temperatură din spaţiile protejate
- spre deosebire de alte specii de Noctuidae fluturii sunt activi icircn timpul zilei Larvele sunt greu
vizibile dar atacul se poate observa uşor datorită rumeguşului de la baza plantelor rezultat icircn
urma hrănirii
Măsuri de management
Măsuri preventive
culturale distrugerea buruienilor plivitul respectarea epocilor de semănat şi plantat
Măsuri curative
metode fizice instalarea capcanelor cu feromoni sexuali la icircnceputul primăverii Atra-GAM
(icircn seră o capcană la 500 m2 cu un minimum de o capcanăseră) şi verificarea acestora o dată pe
săptămacircnă
metode biologice utilizarea de entomofagi cum ar fi Trichogramma evanescens (3 lansări a
60000 de femeleha)
IMPORTANT
Utilizarea capcanelor cu feromoni permite detectarea primelor insecte supravegherea
nivelului populației raționalizarea tratamentelor cu insecticide reducerea frecvenței
acestora
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Chromatomyia horticola (Goureau)
Denumire populară musculiţa minieră a mazării musculiţa minieră a crizantemei
Statut nu este organism de carantină specie extrem de răspacircndită icircn Europa prezentă şi icircn
Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă care atacă 268 de genuri din 36 de familii botanice printre care
Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Leguminosae Liliaceae Linaceae Solanaceae
Descriere
Adultul are o lungime de 2-25 mm lungime corpul de culoare neagră cu excepția capului și
picioarelor care sunt galbene Capul este mare globulos toracele prezintă două dungi laterale de
culoare gălbuie
Larvele tipice acefale (fără cap) apode (fără picioare) albe ajung la completa dezvoltare la 3
mm lungime
Ou alb neted şi strălucitor
Pupa de culoare verzuie se icircnchide la culoare icircn momentul apariţiei adulţilor
Fig1 Pupă (httpmediaeolorg ) Fig 2 Simptom de atac pe mazăre (gardenerwikiacom)
Simptome
Minele au formă liniară neregulată albicioase atacirct pe partea exterioară a frunzei cacirct și pe cea
inferioară Galeria este de lungime și grosime variabilă (grosime uniformă pe toată lungimea sau
mai mare la extremitatea terminală) Minele sunt vizibile mai adesea pe suprafața superioară a
frunzei decacirct pe partea inferioară a acesteia (fig 2)
Pupa rămacircne icircn mină icircntr-o cameră pupală de regulă pe suprafața inferioară a frunzei spiraculul
anterior penetrează epiderma minei şi este vizibil la exterior ca o pereche de cacircrlige mici (fig 1)
Larvele produc daune (mine) pe frunze care duc la ofilirea și căderea prematură a acestora Alte
daune rezultă de la femele care produc pete mici albe icircn mod normal de mică icircnsemnătate care
prin hrănire duc la perforarea frunzei
Biologie
Perioada larvară poate fi scurtă de exemplu 5 zile la temperatura de 23-28degC și este direct
proporțională cu temperatura Icircn ţările cu climat cald stadiul de pupă poate dura cel puțin 7-15
zile Specia poate avea 2ndash6 generații pe an Infestarea spaţiilor protejate este cauzată de utilizarea
unui material destinat plantării infestat şi prin pătrunderea adulţilor din exterior
Măsuri de management
Măsuri preventive
menţinerea serelor icircn stare perfectă de curăţenie
utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru capturarea adulţilor și inspectarea
periodică a plantelor icircn vederea depistării minelor și orifiicilor de hrănire care indică
prezența dăunătorului pe plantă
utilizarea plaselor de insecte care au rolul de a icircmpiedica intrarea adulţilor icircn seră
Măsuri curative
metode biologice utilizarea agenţilor biologici cum ar fi viespile parazite Dacnusa sibirica
Diglyphus isaea și Opius pallipes care pot asigura un control eficient al muștelor miniere Acești
paraziți sunt nativi din Europa și pot fi prezenți icircn seră icircn mod natural Dacnusa sibirica și Opius
pallipes depun ouăle icircn interiorul larvelor miniere parazitacircnd intern icircn timp ce Diglyphus isaea
depune ouăle icircn apropierea larvei gazdă larvele viespilor atacacircnd larva minieră de la exterior
Această specie poate fi găsită spontan după luna mai
metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar VOLIAM TARGO ndash
08 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha şi AFFIRM ndash 15 kgha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
VOLIAM TARGO - 3 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
AFFIRM - 3 zil
IMPORTANT
Efectuarea unui control fitosanitar strict icircn momentul icircnfiinţării culturii
Specia seamănă morfologic cu Chromatomyia syngenesiae identificarea necesitacircnd
examen microscopic de laborator
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute)
Denumire populară tripsul plantelor de seră
Plante gazdă specie foarte polifagă icircn condiții de seră tripsul produce pagube unui număr mare
de plante icircn special flori uneori este menționat ca dăunător la legume
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Descriere
Adult 14-17 mm lungime (femela) 11-12 mm (masculul) suprafaţa corpului puternic
reticulată de culoare maron negricioasă cu vacircrful abdomenului mai deschis la culoare (fig 1)
Picioarele galbene sau albe și antenele au opt segmente sunt de culoare galben deschis avacircnd
ultimul articol foarte lung şi subţire
Larva primul stadiu are culoarea albicioasă cu ochii roșii și devine galben după hrănire iar larva
de stadiul doi are 1mm lungime şi culoare galbenă
Pupa tripsul prezintă două stadii pupale (prepupă şi pupă) de culoare galbenă care se icircnchide cu
vacircrsta cu aripi rudimentare antene icircndoite icircnapoi peste cap Stadiile prepupal și pupal nu se
hrănesc
Ou de culoare albă și au formă de banană
Fig 1 Heliothrips haemorrhoidalis - adult și stadii imature (httpedisifasufledu)
Simptome Atacirct larvele cacirct şi adulţii atacă frunzele lăstarii și florile producacircnd pete de culoare
albă Atacul pe flori duce la deformarea acestora La atacuri puternice are loc necrozarea totală
sau parțială a organelor plantele atacate rămacircn mici iar fructificarea este redusă Pe fructe apar
pete brune iar dacă atacul se produce icircn perioada de creştere a acestora epiderma poate să crape
Biologie Tripsul plantelor de seră este partenogenetic și poate trăi cacircteva săptămacircni Ouăle
(aproximativ 25-50 pentru fiecare femelă) sunt depuse icircn ţesutul plantelor fiind acoperite cu
excremente Nu preferă frunzele tinere deoarece dezvoltarea rapidă a ţesuturilor distruge ouăle
dar nici pe cele foarte bătracircne Larvele apar icircn aproximativ 14-15 zile la temperatura optimă de
26-28degC şi 16-22 zile la 21-25degC Pragul de dezvoltare este de 11degC dăunătorul dezvoltacircnd o
generație icircn 17-18 zile anual prezentacircnd 4-7 generații chiar 12 Adulţii trăiesc pacircnă la 35 de zile
la 25-27degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
eliminarea buruienilor sau plantelor gazdă alternative
utilizarea răsadurilor libere de tripși
Măsuri curative
metode biologice
- Amblyseius cucumeris Amblyseius degenerans (acarieni prădători)
- Orius spp (ploşniţe prădătoare)
- Aelothrips fasciatus Frankliniothrips vespiformis (tripşi prădători)
- Dasyscapus parvipennis (musculiţă parazită)
metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare galbenă și albastră pentru
capturarea tripșilor adulţi
IMPORTANT
Heliothrips haemorrhoidalis poate fi identificat numai prin examinarea microscopică
Adulții și larvele sunt detectate prin examinarea suprafeței inferioare a frunzelor unde se
dezvoltă pete clorotice maronii și leziuni necrotice
Factorii care favorizează apariția şi evoluția tripsului sunt temperatura optimă de
dezvoltare și existența florilor cultivate icircn aceleași spații protejate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Lacanobia oleraceae Linnaeus Denumire populară molia tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate plante erbacee diverse plante ornamentale cultivate icircn seră
Descriere
Adult cu anvergura aripilor 35-45 mm cu aripile anterioare maron roşcat pacircnă la mov-maroniu
cu o stigmă (semn reniform) mică gălbuie cu o linie subterminală albă aripile posterioare gri-
maronii cu o tentă mai icircnchisă la marginea posterioară (fig1)
Larva de aproximativ 40 mm lungime de culoare verzuie gălbuie sau brun roşcată cu pete
foarte mici şi fine albe și mai puțin dese cu negru linii dorsale și subdorsale palide linia
spiraculară lată de culoare galbenă sau galben-portocalie cu marginea de deasupra mai
icircntunecată spiracule albe icircnconjurate cu negru capul verde deschis icircn primele două stadii
devine albicios pacircnă la maroniu deschis cu zone marmorate (fig 2)
Pupa 16-19 mm lungime suprafaţa punctată grosier la icircnceput de culoare maronie mai tacircrziu
ajunge de culoare neagră strălucitoare
Ou hemisferic 075 mm icircn diametru suprafaţă reticulată la depunere de culoare verzuie apoi se
deschide pacircnă la galben pal chiar alb
Fig1 Adult (httpswwwnaturespotorguk) Fig 2 Larva (httpswwwnaturespotorguk)
Simptome
- larvele tinere scheletuiesc frunzele pe măsură ce cresc atacă tulpinile şi fructele
Biologie adulţii nu zboară ziua se ascund icircn crăpăturile solului şi sunt vizibili destul de greu
uneori doar icircn momentul irigatului Fiecare femelă poate depune aproximativ 1000 de ouă icircn
pachete de 60-300 pe partea inferioară a frunzelor care eclozează icircn 8-10 zile Larvele trec prin
cinci-şapte stadii larvare ajungacircnd la completa dezvoltare icircn 33-39 de zile La icircnceput larvele
sunt gregare şi scheletuiesc frunzele apoi după prima năpacircrlire se dispersează dar datorită
capacităţii reduse de a coloniza alte plante numărul lor scade destul de mult Larvele de ultimele
vacircrste devorează frunzele dar au şi capacitatea de a ataca tulpina predispunacircndu-le la fracircngere
Icircn plus pot produce icircn urma hrănirii orificii mari atacirct icircn fructele necoapte cacirct şi coapte Pentru
icircmpupare larvele caută locuri uscate cum ar fi pereţi stacirclpi din lemn dar şi resturi de plante
icircmpuparea avacircnd loc icircntr-un cocon mătăsos
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere
icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de
infestare
Măsuri curative
metode biologice Bacillus thuringiensis este utilizat pe scară largă pentru a controla
Lacanobia Oleraceae dar este costisitor și necesită o aplicare repetată ceaţa termică pe bază de
Bacillus thuringiensis icircn doze de 1 2 și 4 kg ha reduce daunele pe care le poate cauza larvele
frunzelor și fructelor de tomate icircn sere
IMPORTANT
Atacul poate fi atacirct de puternic icircncacirct plantele atacate devin nevandabile
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Liriomyza bryoniae (Kaltenbach)
Denumire populară musca minieră a frunzelor de tomate
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie foarte polifagă (119 genuri din 31 familii de plante) Icircn spațiile protejate
este un dăunător principal al tomatelor
Descriere Adultul măsoară 2-3 mm lungime are corpul de culoare neagră-brună capul și toracele negre
Pe torace și abdomen prezintă 2 dungi longitudinale galbene Aripile sunt mai lungi decacirct
abdomenul Dorsal corpul este acoperit de perișori scurți Ca toate speciile de carantină din genul
Liriomza are scutelum de culoare galbenă vizibil ca o pată galbenă pe spate (fig 2)
Oul este sferic de 02-03 mm la depunere de culoare albă apoi devine gălbui
Larva este mică la eclozare 05 mm la completa dezvoltare atinge 3 mm lungime fără picioare
toracice sau abdominale și fără capsulă cefalică de culoare galbenă-verzuie sau crem cu
segmentația corpului vizibilă
Pupa are 17-21mm lungime și este de culoare castanie-icircnchis
Fig 1 Mina produsă de Liriomyza bryoniae Fig 2 Adult (femelă) de L bryoniae
(httpsgdeppoint) (httpsgdeppoint)
Simptome
Larvele minează caracteristic frunzele cauzacircnd galerii sinuoase inițial albe iar mai tacircrziu brune
Minele sunt alungite răsucite neregulat și nu sunt asociate cu nervurile frunzei (fig 1)
Excrementele de culoare neagră sunt depuse icircn zona mediană a galeriei sub forma unei linii
subțiri și icircntrerupte foarte des Larva la completa dezvoltare părăsește mina printr-o incizie icircn
epiderma superioară și se icircmpupează la exteriorul frunzei de regulă icircn sol Frunzele puternic
atacate se usucă parțial sau total și cad Cacircnd minează și tulpina plantelor acestea se ofilesc și se
usucă
Biologie
Are mai multe generații pe an icircn condiții de seră putacircndu-se icircnmulți permanent generațiile
suprapunacircndu-se La 1-3 zile de la apariție și de la icircmperecherea insectelor femelele depun ouăle
pe fața superioară a frunzelor plantelor gazdă O femelă depune 50-100 de ouă larvele eclozacircnd
după 5-11 zile Dezvoltarea larvei durează 8-11 zile iar la completa dezvoltare larva părăsește
frunza pătrunde icircn stratul superficial al solului și se icircmpupează stadiu care durează 4-8 zile O
generație se dezvoltă icircn 17-25 de zile
Măsuri de management
Măsuri preventive - utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru a detecta prezenţa adulţilor icircn cultură
- inspecția plantelor pentru a detecta frunzele cu galerii sau icircnțepăturile produse de femele pentru
hrănire avacircnd ca scop semnalarea din timp a prezenței daunătorului și alegerea metodei de
combatere cu cea mai mare eficiență
- utilizarea răsadurilor neinfestate și care să provină din locuri de producție libere de dăunatori
- distrugerea resturilor vegetale dezinfectarea solului și incintei
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius
palliles Chrysocharis parksi De asemenea pot fi utilizate preparate cu nematodul parazit
Neoaplectana carpocapsae şi specii prădătoare de insecte cum ar fi ploșnița Cyrtopeltis modestus
metode chimice tratamente cu următoarele produsele de protecţie a plantelor VOLIAM
TARGO - 06 - 08 lha (icircn funcţie de nivelul de infestare) AFFIRM ndash 15 kgha ACTARA 25
WG - 005 (0250 kg la 100 mp) aplicat la sol preventiv şi curativ
-utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum recomandacircndu-se acele produse care
afectează cel mai puţin fauna utilă
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
VOLIAM TARGO - 3 zile
AFFIRM - 3 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
IMPORTANT Principală sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din
serele icircnmulțitor
Răsadurile atacate pot fi compromise Frecvența plantelor atacate poate ajunge la 70-100
Fișa măsurilor privind managementul integrat al
organismului dăunător
Macrosiphon euphorbiae Thomas Denumire populară păduchele dungat al cartofului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă icircn ţara noastră se icircntacirclneşte pe plante legumicole şi floricole de Solanaceae atacirct icircn
cacircmp cacirct şi icircn spaţii protejate
Descriere
- formele aptere au corpul de culoare variabilă de la verde-gălbui pacircnă la roz chiar mov dorsal
cu dungi icircntunecate dorsal talie mare 3-36 mm Corpul este strălucitor iar ochii de culoare roşie
Antenele sunt mai lungi decacirct corpul iar corniculele lungi și subțiri lungimea lor ajungacircnd pacircnă
la vacircrful cozii (fig 1)
- formele aripate au culoare verde pacircnă la roz antenele şi corniculele mai icircnchise la culoare decacirct
formele aptere cu aripi bine dezvoltate
Fig 1 Macrosiphum euphorbiae ndash forma apteră
(httpinfluentialpointscom)
Simptome Daunele primare rezultă din efectele hrănirii coloniilor pe țesuturile tinere ce determină
slăbirea și distorsionarea creșterilor noi Afidele determină apariția petelor clorotice și
distorsionarea frunzelor piticirea și ofilirea plantelor
Daunele secundare sunt determinate de ciuperci (fumagina) de pe secrețiile de miere de
pe frunze și fructe rezultacircnd reducerea fotosintezei și calitatea fructelor
Dăunătorul afectează grav plantele prin transmiterea bolilor virale
Biologie M euphorbiae are 8-12 generații pe an o generaţie dezvoltacircndu-se icircn 2-3 săptămacircni Ca
şi alte afide prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) afidele femele dacircnd
naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este
supraaglomerată apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi Temperaturile mai mari
de 30degC duc la moartea insectelor icircn timp ce dezvoltarea este bună icircntre 5-25degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi
rezervor de virusuri
combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu
- paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus abdominalis Aphidius ervi Aphidius
colemani
- prădătorii Harmonia axyridis Adalia bipunctata Coccinella septepunctata Adonia
variegata Chrysoperla carnea Syrphus ribessi
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100
SC ndash075 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
IMPORTANT
Dăunătorul este vector pentru virusuri
Icircn sere inspecțiile fitosanitare și utilizarea de material de plantare neinfectat poate reduce
infestarea cu M euphorbiae
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Myzodes persicae Sulz Denumire populară păduchele verde al piersicului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specii lemnoase şi ierboase atacirct icircn cacircmp cacirct şi icircn sere şi răsadniţe
Descriere
-forma apteră (fără aripi) corp globulos oval de culoare verde-deschis sau verde icircnchis antene
negre exceptacircnd al treilea articol care este galben verzui spre bază (fig 1) Picioare galbene cu
tarse negre cornicule galben verzui cu vacircrfuri icircnchise la culoare Lungimea corpului 24-26 mm
-forma aripată corp verde gălbui sau roşcat capul şi toracele negre abdomenul are pe partea
dorsală o pată mare neagră precum şi 1-2 dungi transversale şi 4 pete laterale de aceeaşi culoare
Cornicule brune puţin icircngroşate median Aripile sunt bine dezvoltate Lungimea corpului 18-25
mm (fig 2)
Fig1 Nimfe (httpentnemdeptufledu) Fig3 Forma aripată (httpswwwcabiorg)
Simptome dăunătorul formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor care datorită
icircnţepăturilor şi sugerii sevei se necrozează şi se răsucesc (pseudocecidii) Cu timpul frunzele se
icircngălbenesc şi se usucă
Biologie - icircn seră se dezvoltă icircn tot cursul anului afidele se reproduc partenogenetic toate insectele
prezente sunt femele şi fiecare femelă dă naştere mai multor femele fără a fi nevoie să se
icircmperecheze aceste femele dau naştere nimfelor vii nu depun ouă
- populaţiile pot creşte exploziv descendenţa nou apărută icircncepe să se reproducă icircn doar 7 zile
- deoarece o colonie creşte icircn vacircrstă şi dimensiune pe plante individuale proporţia formelor
aripate creşte
- afidele pot fi găsite pe muguri tulpini şi suprafaţa interioară a frunzelor unele vor migra la noi
plante gazdă sau ţesuturile plantelor tinere şi vor căuta icircn mod activ ţesut moale proaspăt de
plante
- fiind predispusă să dezvolte forme aripate această specie este mai probabil să se răspacircndească
printr-o cultură mamă
Măsuri de management
Măsuri preventive
- utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură
- monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase (eficiente
pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor aptere şi
fenomenului de bdquorouă de miererdquo
- icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi
rezervor de virusuri
- combaterea afidelor existente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice
-specii parazitoide cum ar fi Aphidius colemani Aphidius matricariae și Aphidoletes
abdominalis Aphidoletes aphidimyza
- patogenul fungic Lecanicillium lecanii este compatibil cu insecticidele și este eficace icircmpotriva
M persicae icircntr-o gamă largă de culturi de seră dar numai acolo unde se poate menține o
umiditate ridicată cu succes se utilizează şi patogenul fungic Beauveria bassiana se recomandă
utilizarea patogenilor fungici mai ales cacircnd infestarea este incipientă tratamentele fiind repetate
la intervale de 3-5 zile
- aplicarea tratamentelor cu săpun s-a dovedit utilă icircn sere datorită toxicităţii reduse asupra
faunei utile
IMPORTANT
Este specie polifagă atacă peste 400 de plante gazdă
Specia este cunoscută ca principal vector al virusurilor producacircnd mozaicul la
Solanaceae
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Myzus ornatus Laing
Denumire populară păduchele păstacircrnacului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă deşi dăunătorul atacă icircn special culturile de păstacircrnac diferite plante ornamentale
este prezent şi icircn spaţii protejate provocacircnd daune importante la tomate
Descriere
Forma apteră corp galben verzui prezentacircnd dorsal pete castanii care formează racircnduri
tranversale fruntea prezintă tuberculi puternici antenele pacircnă la jumătatea corpului baza
ultimului articol antenal fiind de 35-5 ori mai lungă decacirct grosimea zonei mediane a acestuia
Corniculele au aspect solzos cu extremităţile drepte sau departate şi de nuanţă mai icircnchisă sau
mai deschisă cauda triunghiulară (fig1)
Forma aripată aripi de culoare galbenă abdomen cu o placă mare dorsală de culoare brună
care nu atinge marginile cornicule drepte uniform pigmentate cauda triunghiulară
Nimfa deschisă la culoare alb verzuie
Fig 1 Nimfe şi forme aptere (wwwinfluentialpointscom)
Simptome păduchele populează partea inferioară a frunzelor formacircnd colonii compacte
Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se gofrează se icircngălbenesc şi se usucă De
asemenea se observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe
se formează dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce
capacitatea fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub
denumirea derdquo rouă de miererdquo)
Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate
afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou
nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da
naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată
apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri
combaterea afidelor prezente icircn spaţiile protejate icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de
cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu specii de himenoptere parazite Aphidius matricariae
Praon volucre Lisiphlebus fabarum şi prădători din familiile Coccinellidae Chrysopidae
Syrphidae etc
IMPORTANT
Dăunătorul este cunoscut ca vector pentru diferite virusuri (peste 20 de virusuri)
La atac puternic producţia este semnificativ redusă şi de slabă calitate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Nezara viridula (Linnaeus) Denumire populară ploșnița verde a legumelor ploşniţa tomatelor şi a fasolei
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 30 de familii botanice icircn spaţii
protejate atacă cu preponderenţă ardeiul dar tomatele şi vinetele sunt atacate de asemenea
Descriere
Adultul 12-16 mm masculii sunt puțin mai mici decacirct femelele culoarea este uniform verde
deschis mai rar de nuanţă galbenă brună sau roşcată (fig 1) Articolele antenale 4 şi 5 şi o parte
din articolul al treilea de culoare roşie icircn partea distală Trei puncte albe mici sunt de obicei
evidente pe marginea anterioară a scutelului Culoarea punctelor de pe tegument corespunde cu
culoarea de bază a corpului
Ouăle alungite lipite unele de altele au formă de butoiaş de culoare crem-gălbui pe parcursul
dezvoltării devenind galben intens rozalii și icircn final portocaliu strălucitor
Nimfele au 5 stadii care se dezvoltă pe parcursul unei luni (30 zile) Culoarea nimfelor se
schimbă progresiv de la un stadiu la altul fiind predominant neagră la eclozare ajungacircnd ca
stadiul 5 să aibă culoarea verde Toate stadiile nimfale prezintă pe partea dorsală o serie de pete
albe aranjate icircn linii paralele (fig 2)
Fig 1 Adult (httpswwwcabiorg) Fig 2 Nimfă (httpswwwndsuedu)
Fig 3 - Atac pe fructe (httpjournalsusamvclujro)
Simptome atacă toate părțile plantelor inclusiv tulpina dar se hrănesc icircn special cu fructele și
lăstarii tineri ai tomatelor (fig 3) Icircn general pe fructe se observă orificii realizate prin perforarea
și sugerea țesuturilor formacircndu-se ulterior pete minuscule dure maronii sau negre Fructele
atacate nu se mai dezvoltă rămacircn mici și se stafidesc icircnainte de a ajunge la maturitate Icircn plus
prin injectarea salivei toxice se imprimă fructelor un gust şi miros neplăcut iar ţesuturile
degradate rămacircn ferme cacircnd fructele se coc La tomatele tinere atacul induce maturarea timpurie
reducerea dimensiunilor și greutății fructelor Punctele de hrănire devin porţi de intrare a
ciupercilor și bacteriilor
Biologie primăvara adulţii migrează din zonele icircnvecinate icircn spaţiile protejate atacacircnd culturile
plantelor gazdă Adulţii şi nimfele se hrănesc prin extragerea sevei plantelor icircn urma hrănirii
apăracircnd simptomele caracteristice
Femelele pot depune aproximativ 30-130 de ouă grupate icircntr-un singur strat pe fața inferioară a
frunzelor Perioada de incubație poate dura aproximativ 20 de zile icircn funcție de temperatură
Primul stadiu nu se hrăneşte şi nimfele stau grupate la locul de eclozare Stadiile nimfale doi şi
trei stau de asemenea grupate dar se dispersează dacă sunt deranjate icircn schimb stadiile patru şi
cinci şi adulţii se răspacircndesc icircn cultură
Măsuri de management
Măsuri preventive
- controlul riguros al buruienilor din spaţiile protejate şi din vecinătatea acestora reducacircnd astfel
numărul de insecte
- utilizarea culturilor capcană
- eliminarea locurilor de iernare preferate
- utilizarea de soiuri sau hibrizi rezistente la atac
- utilizarea de culturi alternative mai puțin atractive pentru insecte
Măsuri curative
metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare și
parazite ce pot icircn mod natural să mențină un nivel scăzut al gradului de atac icircn special asupra
pontei (Trissolcus spp Telenomus spp) dar şi specii entomopatogene (Bacillus thuringiensis)
IMPORTANT
Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate
Specie invazivă prezentă icircn Romacircnia din anul 2010 (Grozea şi colab 2012)
Este vector de virusuri
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Frankliniella occidentalis (Pergande) Denumire populară tripsul californian
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 250 de familii botanice icircn spaţii
protejate atacă cu preponderenţă tomate ardei castraveți vinete pepeni salată ceapă praz dar
și specii de flori
Descriere
Adult au aproximativ 2 mm corpul este oval-alungit convex dorsal masculii fiind mai mici
decacirct femelele (09 mm) La femele culoarea variază de la galben deschis icircn perioada de vară
pacircnă la maron accentuat iarna icircn timp ce masculii au culoarea gălbui deschis aproape albă
Antenele prezintă 8 articole (fig 1)
Larvă la eclozare sunt albe-hialine cu lungimea de 05 mm apoi culoarea devine gălbui deschis
şi ating15 mm antenă cu şase segmente
Pupa este imobilă
Ou sunt opace reniforme
Fig 1 Adulți (httpswwwcabiorg) Fig 2 Atac pe fructe (httpwwwtswvramporg) Simptome adulții și larvele icircnțeapă și sug seva din țesuturile frunzelor florilor și fructelor Pe
organele atacate se observă pete de decolorare care devin argintii sau brune Pe frunzele atacate
simptomele se pot observa de-a lungul nervurilor Din cauza atacului organele afectate se pot
deforma și devin succeptibile pentru instalarea ciupercilor și bacteriilor patogene (fig 2) Ritmul
de creștere al plantelor este icircncetinit bobocii florali datorită atacului nu se mai deschid la atacuri
mari obținacircndu-se producții reduse fără aspect comercial
Biologie icircn seră tripsul se icircnmulțește pe tot parcursul anului și poate avea icircntre 12 și 15 generații
Temperatura optimă de dezvoltare este de 25ordmC Femelele depun ouăle icircn țesuturile frunzelor
florilor dar și pe fructe O femelă poate depune icircntre 20 și 40 de ouă acestea fiind sensibile la
uscăciune și temperaturi scăzute Larvele au patru stadii de dezvoltare primele două sunt foarte
active producacircnd pagube organelor pe care se dezvoltă Larvele se retrag pentru icircmpupare icircn sol
uneori icircn florile plantelor gazdă Ciclul biologic icircn seră este complet icircn 14 zile la temperaturi de
30degC şi 44 de zile la temperaturi de 15 ordmC Durata de dezvoltare este de 1-3 zile larvele de prima
vacircrstă trei zile larvele de vacircrsta a doua o zi stadiul de prepupă 10 zile stadiul de pupă iar
femelele adulte trăiesc icircn general 40 de zile
Măsuri de management
Măsuri preventive
- utilizarea la plantare a unui material liber de tripşi
- monitorizarea culturilor prin capcane lipicioase de culoare albastră sau galbenă pentru
depistarea insectelor şi inspectarea periodică a plantelor pentru evidenţierea larvelor
- icircndepărtarea plantelor cu simptome de virus pentru a preveni infestarea altor plante
- arderea resturilor de plante după desființarea culturilor din spații protejate
- icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de infestare şi
rezervor de virusuri
- instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de
pătrundere a tripşilor icircn spaţiu
- mulcirea cu folie pentru a bloca retragerea larvelor icircn sol
Măsuri curative
metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de
a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate
săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)
metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare
Amblyseius barkeri Amblyseius cucumeri Amblyseius degenerans Anthocoris nemorum
Chrysoperla carnea Orius spp Sunt menționați și nematozi paraziți ai speciei Steinernema
feltiae dar și fungi entomopatogeni ca Verticillium lecanii Zimm
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOSPILAN 20
SP 20SG GAZELLE ndash 004 KOHINOR 200 SL TALENT ndash 075 lha SANOMECTIN
PRO 18 - 60-80 mlhl
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- MOSPILAN 20SP GAZELLE - 3 zile
- KOHINOR 200 SL TALENT - 7 zile
- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile
IMPORTANT
Vector de viroze acest trips transmite icircn stadiul de larvă la tomate virusul de carantină
TSWV (Tomato spotted wilt virus) și TSV (Tobacco streak ilavirus) ambele deosebit de
dăunătoare pentru culturile de tomate
Specia prezintă rezistenţă la o serie de produse de protecţie a plantelor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Polyphagotarsonemus latus (Banks)
Denumire populară păianjenul lat acarianul lat
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă atacă cu preponderenţă tomate ardei gras vinete fasole
castraveți cartof și alte specii cultivate icircn sere solarii și cacircmp
Descriere
- femelele adulte au 165-200 microm lungime piriforme de culoare alb-gălbuie Masculii sunt mai
mici aproximativ 110 microm lungime corpul este aplatizat avacircnd culoarea gălbuie (fig 1) Nimfele
sunt transparente acest stadiu putacircnd dura 1-3 zile Oul este oval hialin pe suprafaţa lui sunt
prezente mai multe racircnduri longitudinale de bulbi caracteristice speciei
- avacircnd dimensiuni microscopice acești acarieni nu se pot observa cu ochiul liber dar simptomele
de atac sunt vizibile
Fig 1 Adulți (httpswwwentocsiroau) Fig 2 Atac pe tomate (httpswwwpestnetorg)
Simptome Larvele și adulții se hrănesc cu seva țesuturilor icircn principal pe foliajul tacircnăr pe
partea inferioară a frunzelor dar colonile pot fi prezente şi pe alte organe ale plantei cum ar fi
boboci florali fructe lăstari Atacul porneşte de la bază şi se răspacircndeşte spre partea superioară
Plantele prezintă următoarele simptome stagnarea creșterii ramificarea puternică icircn zona de
vacircrf uscarea și căderea bobocilor floriferi avortarea florilor gofrarea decolorarea micşorarea
deformarea brunificarea şi suberificarea frunzelor brunificarea şi suberificarea fructelor (fig 2 )
La atac puternic cultura poate fi compromisă icircn special prin uscarea pedunculilor florali şi
suberificarea fructelor
Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului Icircn condiții optime icircn
sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile Femelele depun 35-50 de ouă pe partea
inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Acest dăunător poate fi răspacircndit de către
insecte (musculița albă și afide forma aripată) şi cu sol infestat Populaţia de acarieni creşte rapid
icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată
Măsuri de management
Măsuri preventive măsuri agrotehnice controlul culturii precedente pentru a preveni transmiterea acarianului de
la un sezon la altul curăţarea serei şi a echipamentelor (ex instalaţiile de irigare) creşterea
nivelului de umiditate deoarece influenţează negativ dezvoltarea acarienilor icircndepărtarea
plantelor cu simptome pentru a icircmpiedica răspacircndirea icircn cultură controlul periodic al răsadurilor
şi culturilor din seră pentru semnalarea timpurie a dăunătorului aplicacircnd ulterior măsuri de
combatere icircn timp util
Măsuri curative
metode biologice
-pentru menținerea unor densități scăzute icircn sere se pot utiliza specii de acarieni prădători
Phytoseiulus persimilis Amblyseius californicus Neoseiulus barkeri sau alte specii prădătoare
cum ar fi Macrolophus caliginosus De asemenea pentru reducerea nivelului populaţiilor de
acarieni se realizează cu ciuperca entomopatogenă Beauveria bassiana
- tratamentele cu extract de usturoi sunt eficiente icircmpotriva acarienilor
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor
- VERTIMEC PRO ndash 12 lha şi
- APACHE ndash 015-1 lha
-icircn condiții de seră tratamentele cu acaricide ar trebui aplicate doar icircn situaţia icircn care controlul
biologic nu a fost eficient se realizează la atingerea pragului economic de 1-3 acarienifrunză sau
5-8 plante atacate şi se selectează astfel icircncacirct să fie protejată fauna utilă şi albinele
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
- Timp de pauză
- VERTIMEC PRO- 3 zile
- APACHE- 3 zile
IMPORTANT
Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate la tomate
Este o specie extrem de polifagă
Unele populaţii de acarieni au dezvoltat rezistenţă la unele grupe de produse chimice
Controlul poate fi dificil la soiurile cu frunze gofrate
Fișa măsurilor privind managementul integrat al
organismului dăunător
Spodoptera exigua (Huumlbner) Denumire populară buha cucurbitaceelor
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă
Spodoptera exigua are o gamă largă de plante gazdă insecta fiind dăunătoare culturilor de
legume cacircmp și flori Printre culturile de legume susceptibile se numără tomatele sparanghelul
fasolea sfecla brocoli varza conopida țelina vinetele salată ceapa mazărea ardeii cartoful
ridichea spanacul cartoful dulce napul
Descriere
Adult de mărime medie anvergura aripilor 25-30 mm aripile anterioare de culoare gri ndash
maronii de obicei cu un model neregulat şi o pată deschisă de forma unei alune aripile
posterioare uniform gri sau albe tivite cu o linie icircnchisă pe margini (fig 2)
Larve icircn mod normal prezintă cinci stadii au culoare variabilă verde deschis sau gălbui icircn
primele două stadii apar dungi deschise icircn stadiul trei colorate mai icircnchis dorsal icircn stadiul patru
icircn stadiul cinci au variaţii de culoare de la verde dorsal cu roz sau galben ventral şi o linie albă
laterală Dorsal se poate observa o serie de pete icircnchise la culoare uneori larvele pot fi foarte
icircnchise la culoare aproape negre (fig 1)
Ou circular de culoare alb-verzuie acoperit cu un strat de solzi dacircnd aparenţă pacircsloasă
Pupă prezentă icircn sol de culoare brun-deschis aproximativ 15-20 mm
Fig 1 Larve Spodoptera exigua Fig 2 Adult Spodoptera exigua
(httpentnemdeptufledu)
Simptome Femelele depun oăle icircntr-o masă de 50-150 ouă pe dosul frunzei adesea aproape de inflorescenţe
sau vacircrful lăstarilor O femelă poate depune icircntre 300 şi 600 de ouă şi acestea eclozează icircn două-
trei zile Larvele tinere sun gregare icircn primele vacircrste (stau icircmpreună) se hrănesc pe partea
inferioară a frunzelor lăsacircnd intactă epiderma superioară şi nervurile mari Larvele mai mari
devin solitare produc perforaţii neregulate icircn frunze iar cele de ultimele vacircrste cauzează
defolierea completă aplantelor La tomate pot fi consumaţi mugurii și punctele de creștere iar
fructele perforate
Biologie Numărul de generații variază icircn funcție de condițiile climatice Ciclul biologic poate fi
complet de la cacircteva zile pacircnă la 24 de zile O larvă la 20 de plante de tomate poate produce
pagube economice
Măsuri de management
Măsuri preventive
- inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă
(pragul de acţiune este 03 larveplantă
- icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere
- icircndepărtarea buruienilor din zonele icircnvecinate
- icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii icircn mod regulat
- utilizarea de bariere (capcane)
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea
- virusului nuclear polihedrosis obţinut din Spodoptera exigua care are capacitatea de a
omoricirc larvele icircn 3-6 zile
- unor produse pe baza bacteriei Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a
doua generaţie) şi ciupercii Beauveria bassiana
- nematozilor entomopatogeni (Rhabditida Steinernematidae și Heterorhabditidae) dar
eficacitatea nematozilor icircn omoracircrea larvelor este dependentă de gradul de umiditate
de aceea nematozii sunt mai eficienţi cacircnd larvele coboară icircn sol pentru icircmpupare
- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus
maculiventris
metode chimice LANNATE 20 SL ndash 125 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
LANNATE 20 SL - 7 zile
IMPORTANT
Fluturele este un dăunător polifag
Daunele sunt determinate de hrănirea larvelor care lasă plantele complet defoliate
Controlul buruienilor este important deoarece plantele spontane reprezintă o sursă de
infestare
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Tetranychus urticae Koch
Denumire populară păianjenul roşu comun
Plante gazdă este cea mai polifagă specie de acarian icircn spaţii protejate atacacircnd peste 300 de
specii de plante gazdă
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Descriere
adult este extrem de mic abia vizibil cu ochiul liber femelele adulte măsoară aproximativ 04
mm lungime sunt de formă elipsoidală au culoare variabilă de la verde deschis brun şi galben
pacircnă la carmin sau roşu icircnchis masculul este piriform şi mai mic decacirct femela măsuracircnd 022-
035 mm lungime dar şi de culoare mai deschisă (fig1) Femele prezintă două forme de vară de
culoare galbenă pacircnă la verde cu două pete negre dorsal şi de iarnă care este mai icircnchisă la
culoare adesea portocalie sau roşie Culoare poate varia şi icircn funcţie de planta gazdă dar şi de
alţi factori
larva are formă elipsoidală de culoare galben-palid la eclozare devine verde-gălbui după hrănire
şi prezintă numai trei perechi de picioare (fig 2)
ou formă sferică de culoare pală translucid se icircnchide la culoare pe parcursul dezvoltării
Fig 1 Adulţi (mascul şi femelă) (httpswwwcabiorg) Fig 2 Ou şi larvă (httpjennytfrecwsuedu)
Simptome
-păianjenii colonizează partea inferioară a frunzelor iar prin icircnţepăturile pe care le produc
celulele ţesutului se golesc icircn urma absenţei sevei şi provoacă icircngroșarea sau icircngălbenirea
frunzelor Petele necrotice apar icircn stadiile avansate ale leziunilor frunzelor
-pe măsură ce infestarea devine severă frunzele par bronzate sau argintii devin fragile și cad
prematur plantele nu mai fructifică normal şi dau recolte scăzute
-defolierea completă poate apărea dacă acarienii nu sunt controlați
-atacul acarienilor la floarea deschisă provoacă o icircnroșire și dispariția petalelor care seamănă cu
arderea prin pulverizare
-frunzele şi tulpina plantelor sunt acoperite cu ţesătura acarienilor vizibilă cu ochiul liber
Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului dezvoltarea avacircnd loc
icircntre 12 şi 40degC Icircn condiții optime icircn sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile
Femelele depun 35-50 de ouă pe partea inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Poate
fi răspacircndit prin activitatea omului (unelte deplasarea icircn seră) cu plante infestate curenţi de aer
insecte (musculița albă și forma aripată a afidelor) dar şi cu sol infestat Populaţia de acarieni
creşte rapid icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată
Măsuri de management
Măsuri preventive
curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre
ciclurile de cultură
creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de
acariani (dar favorizează bolile fungice)
controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora
Măsuri curative
metode biologice
-pentru controlul dăunătorului sunt folosiţi cu succes prădătorii cel mai eficient fiind acarianul
Phytoseiulus micropilis acesta putacircnd reduce pacircnă aproape de zero populaţia acarianului Alte
specii de acarieni prădători eficace Neioseiulus californicus N fallacis N longispinosus
Galemdromus occidentalis (rata de eliberare a prădătorilor depinde de densitatea acarianului
fitofag de cultură temperatură)
- lansarea buburuzelor din genul Stethorus foarte eficientă fiind specia Stethorus punctillum care
poate consuma 1000 de ouă de acarieni icircn 2-3 săptămacircni
- utilizarea tripşilor prădători cum ar fi Scolothrips sexmaculatus (eficientă mai ales pentru
spaţiile uscate şi cu temperaturi mari
- preparatele entomopatogene avacircnd la bază ciupercile Enthomophthora thaxteriana şi E
adjarica s-au dovedit eficiente cu condiţia să se menţină o umiditate atmosferică aproape de
saturaţie o anumită perioadă de timp
-utilizarea de produse alternative cum ar fi săpun sau ulei esențial de muşeţel oregano
portocale care ar putea fi utile pentru limitarea dezvoltării acarianului
metode chimice cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM TARGO - 06-08
lha KANEMITE SC pentru plante cu icircnălţimea lt 50 cm ndash 0625 l ha icircn 600 l apă pentru
plante cu icircnălţimea icircntre 50-125 cm ndash 0938 lha icircn 900 l apă pentru plante cu icircnălţimea ˃125 cm
ndash 125 lha icircn 1200 l apă APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile INVERT
18 EW 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile
Timp de pauză
- VOLIAM TARGO - 3 zile
- KANEMITE - 7 zile
- APACHE - 3 zile
- INVERT 18 EW - 3 zile
IMPORTANT
Este una din speciile de acarieni care se găsesc frecvent icircn spaţii protejate şi produc daune
economice la culturile afectate
Acarianul poate trăi și pe plante spontane ceea ce poate constitui o sursă de infestare
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Thrips tabaci Lind
Denumire populară tripsul tutunului tripsul cepei
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă este o specie polifagă care atacă specii de plante din 25 familii botanice ex
legume (tomate ardei castraveţi vinete varză salată conopidă ) flori (trandafir garoafă
crizanteme gerbera orhidee) pomi (cais prun piersic) etc Dăunătorul este prezent atacirct icircn spaţii
protejate cacirct şi icircn cacircmp
Descriere
Adult 08-1 mm lungime corp alungit icircngust şi plat de culoare galbenă sau brună ndashcastanie
Antenele sunt formate din şapte articole Picioarele sunt galbene femurul şi tibia cu nuanţe slab
cenuşiu Aripile anterioare sunt de culoare uniform brun gălbuie prezintă două nervuri
longitudinale cu franjuri pe margine iar cele posterioare prezintă o singură nervură longitudinală
(fig1)
Larva asemănătoare cu adultul de culoare albă-palidă la icircnceput apoi verzuie sau gălbuie are
09-1 mm lungime antene din şase articole
Ou eliptic albicios depus icircn epiderma frunzelor sau florilor
Fig 1 Adult Fig 2 Atac pe frunze
( wwwbioforceconz) (www7inrafr)
Simptome adulţii şi larvele colonizează frunzele vacircrfurile vegetative şi florile şi sug seva din
ţesuturi producacircnd daune directe Icircn urma atacului apar pete galbene-cenuşii mai ales de-a lungul
nervurilor şi icircn timp ţesuturile atacate se necrozează De asemenea foliajul prezintă numeroase
pete argintii care corespund celulelor golite de conţinut (fig 2)
Biologie icircn condiţii de seră nu intră icircn diapauză se icircnmulţeşte tot tipul anului avacircnd pacircnă la 10
generaţii uneori 14 De asemenea cacircnd temperatura şi umiditatea sunt optime o generaţie se
dezvoltă icircn 16-20 de zile icircn schimb durează 20 de zile la 20oC şi 11 zile la 30
oC La 25degC durata
stadiilor a fost de 6 zile pentru ou 61 zile pentru larvă 14 zile pentru nimfă şi de 28 zile pentru
adult O femelă poate depune pacircnă la 50 de ouă pe parcursul vieţii
Măsuri de management
Măsuri preventive
rotaţia culturilor
folosirea foliei de mulci pentru a bloca contactul tripsului cu solul (tripsul se transformă
icircn adult icircn sol)
icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de
infestare şi rezervor de virusuri
instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de
pătrundere a tripşilor icircn spaţiu
arderea resturilor de plante rămase la desfiinţarea culturii
Măsuri curative
metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de
a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate
săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)
metode biologice tratamente cu Amblyseius swirskii Typhlodromus tripsi (acarieni prădător)
Aelothrips fasciatus (trips) Coccinella 7-punctata Coccinella undecimpunctata (buburuze)
Chrysoperla carnea
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -
10 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl VERTIMEC 18 EC ndash 60 ndash 80 mlhl
MATCH 050 EC ndash 15 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- VYDATE 10 L - 21 zile
- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile
- VERTIMEC 18 EC - 3 zile
- MATCH 050 EC - 7 zile
IMPORTANT
Atacul este foarte periculos la răsaduri
Dăunătorul este vector principal icircn transmiterea tospovirusurilor la tomate ardei
castraveţi inclusiv Tomato spotted wilt virus
Identificarea larvelor şi adulţilor se face prin analiză la microscop
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Trialeurodes vaporariorum Cockerell
Denumire populară musculița albă de seră
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie extrem de polifagă culturile de tomate din spațiile protejate fiind adesea
cele mai sever infestate
Descriere Adultul prezintă corpul alungit alb-gălbui acoperit de o secreție ceroasă albă pulverulentă (fig
1) Aripile de culoare albă nepătate bine dezvoltate și cu nervațiune redusă și rotunjite la bază
sunt ținute relativ plane cacircnd sunt icircn repaus Dimensiunile corpului sunt mici de 115- 15 mm
masculul fiind ușor mai mic decacirct femela
Oul este fusiform cu diametrul de 022-024 mm prevăzut cu un pedicel scurt la depunere fiind
de culoare alb-gălbui iar după două zile devine negru-violet cu reflexe metalice
Nimfa neonată are forma ovală de culoare galbenă-palid cu ochii roșii Ultimul stadiu de
dezvoltare al nimfeii denumit bdquopupariurdquo este de formă ovală turtit dorso-ventral cu colorit
verde pal și acoperit de o secreție ceroasă albă Pe partea dorsală a frunzei se văd ca niște
picături mici albe cu aspect ceros
Fig 1 Musculița albă de seră icircn diferite stadii de dezvoltare (http www7inrafr)
Simptome Adulții și larvele formează colonii pe spatele frunzelor icircn urma atacului frunzele se gofrează se
icircngălbenesc se usucă pornind de la margine și cad Pe frunze apare fenomenul de rdquorouă de
miererdquo din cauza dejecțiilor zaharoase ale insectei și ulterior acestea se acoperă cu fumagină
Plantele atacate au colorație anormală apare piticirea se ofilesc au creştere icircntacircrziată dau
producții reduse și chiar se usucă
Biologie Icircn condiții de seră musculița se dezvoltă icircn tot cursul anului putacircnd avea 10-12
generații care se suprapun astfel că icircn același timp sunt prezente toate stadiile După 2-3 zile de
la apariție femela icircncepe depunerea pontei alcătuită din 10-50 ouă numărul total depus de o
femelă fiind icircntre 100-500 Ouălele sunt depuse pe partea inferioară a frunzelor grupate icircn cerc
sau izolat Incubația la temperatură medie de 20-23ordm C durează 9-13 zile stadiul nimfal 9-11
zile iar stadiul de pupariu 7-12 zile Durata ciclului de dezvoltare este de 4-6 săptămacircni icircn seră
Dezvoltarea este influențată de temperatură umiditate atmosferică lumină și planta gazdă
Măsuri de management
Măsuri preventive
-distrugerea resturilor vegetale dezinfecţia solului și a incintei icircndepărtarea buruienilor care pot
fi surse de infestare din sere și din jurul spațiilor protejate
-utilizarea răsadurilor care să provină din locuri de producție libere de dăunători
- monitorizarea culturilor prin amplasarea capcanelor lipicioase care permit detecţia dăunătorului
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea de preparate fungice pe bază de Beauveria bassiana
Paecilomyces fumosoroseus Verticilium lecanii diferite specii de prădători Chrysopa carnea
Hippodamia comvergens Macrolophus caliginosus Delphastus pusillus sau specii de paraziți
Encarsia formosa și E mundus
- rezultate bune dau şi stropirile cu soluție din săpun de casă sau cu soluții obținute din tutun coji
de portocale sau lămacirci sau din ardei iuți
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor PROXIMO ndash50-
75 mlhl HARPUN- 75 ml100 l apa de la apariţia inflorescenţelor pacircnă la coacere prima
aplicare efectuacircndu-se la apariţia primilor adulţi VYDATE 10 G ndash 30-55kghaVYDATE 10L ndash
10 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha SANMITE 10 EC ndash 15 lha JUVINAL 10 EC ndash
005ha LIDER 200 SL ndash 075 lha
- utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum doar icircn situații de urgență
preferacircndu-se acele produse care sunt selective pentru duşmanii naturali Se va urmări acoperirea
cu soluție icircn special a părții inferioare a frunzelor
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză PROXIMO - 3 zile
HARPUN - 3 zile
VYDATE 10G - 21 zile
VYDATE 10L - 21 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
SANMITE 10 EC - 3-7 zile
JUVINAL 10 EC - 1-3 zile
LIDER 200 SL - 3 zile
IMPORTANT
Specie DEOSEBIT de dăunătoare pentru plantele cultivate icircn spaţii protejate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tuta absoluta Meyrick
Denumire populară molia minieră a frunzelor minierul tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă dăunător al culturii de tomate dar poate ataca şi alte plante din familia
Solanaceae cum ar fi Solanum tuberosum (cartof) Solanum melongena (vinete) Capsicum
annuum (ardei) diverse buruieni icircn Italia a fost semnalat şi pe Phaseolus vulgaris (fasole)
Descriere
Adult culoare brună-cenuşie uşor argintată cu pete mici negre pe aripile anterioare are
lungimea de 5-7 mm anvergura aripilor de 8-10 mm antene filiforme (fig1)
Larva are 05 mm de culoare crem şi capul negru la eclozare atinge 7-10 mm la completa
dezvoltare este de culoare galben-verzuie uneori cu tentă roşcată şi icircn ultimul stadiu prezintă o
bandă neagră pe protorace (fig 2)
Ou eliptic de culoare variabilă de la alb pacircnă la galben la depunere devine aproape negru icircn
momentul eclozării
Pupa de culoare verzuie la icircnceput devine brun icircnchis icircn momentul apariţiei adultului
Fig 1 Adult Fig 2 Larvă
(foto ANF) (foto ANF)
Simptome ponta este depusă pe partea inferioară a frunzelor Larvele atacă toate părţile aeriene
ale plantelor de tomate şi pot produce pagube icircn toate stadiile de dezvoltare ale plantelor Acestea
produc prin hrănire mine neregulate care icircn stadiu avansat de atac devin necrotice Galeriile
produse icircn tulpină influenţează negativ dezvoltarea plantelor Fructele pot fi atacate icircncă de la
apariţie şi galeriile formate pot fi invadate ulterior de patogeni secundari
Larvele pot fi depistate cu uşurinţă deoarece preferă staţionarea pe mugurii apicali flori sau
fructele icircn formare pe care se văd resturi de culoare neagră produse prin hrănire
Biologie insecta are un potenţial productiv foarte mare ciclul biologic fiind complet icircn 29-38
zile Ouăle sunt depuse pe partea aeriană a plantelor o femelă depunacircnd icircn cursul vieţii
aproximativ 260 de ouă Eclozarea durează 5-7 zile la temperatura de 26-30degC şi umiditate
relativă de 60-75 larvele trecacircnd ulterior prin 4 stadii larvare icircn aproximativ 20 de zile
Icircmpuparea are loc icircn sol la o adacircncime de 1-2 cm icircn interiorul minelor sau pe frunze Dăunătorul
nu intră icircn diapauză atacircta timp cacirct există hrană disponibilă După 10-13 zile de la icircmpupare apar
adulţii care pot trăi 30-40 zile icircn condiţii optime de laborator
Căi de răspacircndire prin plante destinate plantării fructe ambalaje zborul adulţilor
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
monitorizarea culturii prin instalarea capcanelor care au rol de a pune icircn evidenţă prezenţa
dăunătorului dar şi de colectare a indivizilor
asigurarea etanşeităţii serelor şi utilizarea plaselor de insecte
smulgerea şi distrugerea prin ardere a plantelor suspecte a fi infestate
eliminarea icircn totalitate a buruienilor gazdă din imediata vecinatate
Măsuri curative
metode biologice prin
- tratamente cu BACTOSPEINE DF 033-066 kgha administracircndu-se de la eclozare şi icircn
primele stadii
- insecticide bazate pe bacteria Bacillus thuringiensis
- paraziţi Trichogramma cacoeciae
- prădători Nesidiocoris tenuis Macroliphus caliginosus
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM
TARGO ndash 08 lha ALVERDE ndash 10 lha NUPRID AL 200 SC ndash 10 lha AFFIRM ndash 15 kgha
ACTARA 25 WG ndash 02 kgha
- tratamentele sunt necesare mai ales icircn ciclul doi de cultură
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
VOLIAM TARGO - 3 zile
ALVERDE - 3 zile
NUPRID 200 SC - 3 zile
AFFIRM - 3 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
BACTOSPEINE DF - nu este necesar
IMPORTANT
La tomate au fost icircnregistrate pierderi de recoltă icircntre 50-100
Combaterea chimică este dificilă datorităţii capacităţii larvelor de a se hrăni icircn interiorul
frunzelor şi potenţialului biotic ridicat
Adulţii sunt nocturni deci greu de detectat icircn timpul zilei
225 Nematozi
1 Meloidogyne spp ndash nematozi galicoli
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Meloidogyne spp Goeldi
Denumire populară nematozi galicoli
Statut nu sunt organisme de carantină prezente icircn Romacircnia Speciile semnalate icircn sere sunt
Meloidogyne arenaria M incognita şi M javanica
Plante gazdă extrem de polifage fiind semnalate pe mai mult de 1500 specii de plante care
aparțin la peste 40 familii botanice Icircn țara noastră produc daune mari la tomate cultivate icircn spaţii
protejate
Descriere adulţii prezintă dimorfism sexual evident prin forma şi dimensiunile celor două sexe
femelele au corpul rotund icircn timp ce masculii sunt vermiformi
Fig 1 Gale pe rădăcini de tomate (https wwwforestryimagesorg)
Simptome Primele simptome se manifestă prin ofilirea frunzelor și stagnarea icircn creștere urmată
de uscarea plantei de la vacircrf spre bază După 3-4 săptămacircni pe rădăcini se observă apariția galelor
specifice (fig 1) Pagubele produse culturilor sunt icircn funcție de gradul de infestare a solului și de
momentul cacircnd se produce atacul la nivelul rădăcinilor Icircn cazul plantelor tinere un atac puternic
poate compromite cultura La nivelul galelor vasele libero-lemnoase sunt opturate iar circulația
sevei se icircntrerupe determinacircnd putrezirea rădăcinilor și uscarea plantelor Icircn cele mai multe
cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și Verticillium spp care
grăbesc pieirea plantelor
Biologie Icircn seră nematozii galicoli ai rădăcinilor se icircntacirclnesc icircn tot cursul anului și pot avea 4-8
generații O femelă poate depune icircntre 300-1000 ouă dar icircn condiții optime numărul ouălor poate
ajunge pacircnă la 2000 Larvele de vacircrsta a II-a numite și larve de invazie se răspacircndesc icircn sol icircn
căutarea rădăcinilor diferitelor plante le perforează și pătrund icircn țesuturi de regulă icircn apropierea
vacircrfului de creștere După o perioadă scurtă de hrănire larvele devin imobile și rămacircn icircn aceleași
locuri pacircnă la sfacircrșitul dezvoltării Odată cu hrănirea larvele secretă niște enzime care determină
hipertrofierea țesuturilor din zonele de atac dacircnd naștere la niște umflături denumite gale Icircn
condiții termice normale numărul femelelor este mai mare decicirct cel al masculilor icircn timp ce la
temperaturi scăzute numărul masculilor este mai mare decacirct al femelelor Durata ciclului biologic
este influențată de temperatura și umiditatea solului precum și de calitatea hranei variind icircntre
25-90 zile
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea unor răsaduri sănătoase libere de nematozi
menţinerea solului curat rotaţia culturilor icircndepărtarea buruienilor
crearea și folosirea de soiuri și hibrizi cu rezistență la nematozi prin transferul unor gene
de rezistență de la specia Lycopersicum peruvianum cum ar fi Ronita Rossol Piernita
Piersol Anahu Gilestar sau cei produşi icircn țara noastră Oltbrid Craiobrid IR-18 IR-34
M-14
deschiderea serelor şi oprirea icircncălzitului icircn anumite perioade pe timpul iernii
Măsuri curative
metode fizice dezinfectarea solului prin tratamente termice cu aburi la temperaturi de
90-100ordmC timp de 2-3 ore dă rezultate bune dar icircn prezent această metodă se practică pe
scară redusă datorită consumului ridicat de energie și a costului acesteia o soluţie mai
ieftină este solarizarea solului
metode biologice aplicarea agenţilor Pasteuria penetrans utilizat icircn controlul M
incognita pe tomate și Paecilomyces lilanicus icircn controlul M incognita pe cartof
Verticillium chlamydosporium parazitează ouăle icircn UK
metode chimice utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar BASAMID
GRANULE 500 kgha la sol cu icircncorporare icircnainte de plantare VYDATE 10 L -10 lha
NEMATHORIN 10 G ndash 15 kgha aplicat pe racircnd VYDATE 10 G ndash 30 -55 kgha
VELUME PRIME 400 SC ndash 625 mlha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- BASAMID GRANULE - nu este necesar
- VYDATE 10 L - 21 zile
- NEMATHORIN 10 G - 70 zile
- VYDATE 10 G - 21 zile
- VELUME PRIME 400 SC - nu este necesar
IMPORTANT
Identificarea cu acurateţe a speciilor presupune examen microscopic de laborator
Icircn cele mai multe cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și
Verticillium spp care grăbesc pieirea plantelor
Bibliografie selectivă
- Alexandri Al Olangiu M Petrescu M Rădulescu E Rafailă C (1972) - Tratat de
fitopatologie agricolă Ed Academiei RSR p 72-76
- Alford D V (1991amp1995) ndash A colour atlas of pest of ornamental trees shrubs and flowers
Manson Publishing
- Costache M Roman T Costache C (2003) ndash Ghid pentru recunoașterea și combaterea bolilor
și dăunătorilor la legume Ed Agris p 115
- Csoka G (2003) ndash Leaf mines and leaf miners Forest Research Institute Tipografia Agroform
Budapest pag 37-39
- Deheleanu A Albina Macedon - Extras Producţia Vegetală Horticultura nr 101981
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare pag 25-28
- Dobreanu Ecaterina Manolache Constantin (1969) ndash Fauna RSR- Insecta Vol VIII fascicula
5 Homoptera pag 90 Editura Academiei RSR București1969
- Dobrin Ionela Frăsin Loredana Pașol P (2007) ndash Tratat de entomologie specială Editura
Ceres București pp 5-398
- Docea E Severin V Baicu T Pop I (1976)- Icircndrumător pentru recunoașterea și combaterea
bolilor plantelor cultivate Ed Ceres București p150-151 p147-148 p152
- Gigon V Camps C Le Corff Josiane Biological control of Tetranychus urticae by
Phytoseiulus macropilis and Macrolophus pygmaeus in tomato greenhouses Available from
httpswwwresearchgatenetpublication [accessed Mar 19 2018]
- Grozea I Stef R Virteiu AM Carabet A Molnar L 2012 Southern green stink bugs (Nezara
viridula L) a new pest of tomato crops in Western Romania Research Journal of Agricultural
Science 44 (2)24-27
- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Florian T Vlad M 2015 Trophic
evolution of southern green stink bugs (Nezara viridula L) in western part of Romania Bulletin
of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca Horticulture
72(2)371-375
- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Marcu Viorela Draga Diana (2015)
The Spread of Nezara viridula (HemipteraPentatomidae) species from its first occurrence in
Romania BulletinUASVM Horticulture 73(2) 2016 Print ISSN 1843-5254 Electronic ISSN
1843-5394
- Hussey N W Read W H Hesling J J (1969) ndashThe pest of protected cultivation The biology
and control of glasshouse and mushroom pests pp 404
- Jones JB Stall RE Zitter TA (2006)- Compendium of Tomato Diseases APS Press (The
American Phytopathological Society) p19 Pl23AB p22 Pl28 AB pag9-10 Pl11 p13-14
Pl15B p18-19 Pl21B
- Manolache C Boguleanu Gh şi colab (1978) - Tratat de zoologie agricolă vol I Ed
Academiei Romacircne pag440
- Perju T Ghizdavu (2001) - Tratat de zoologie agricolă vol V Ed Academiei Romacircne
Bucureşti pag 396
- Pașol P Dobrin Ionela Frasin I (2007) - Tratat de entomologie specială dăunătorii culturilor
horticole Ed Ceres Bucuresti p 110-111
- Pop IV Tratat de Virologie Vegetală Vol III- Virusurile Culturilor Horticole Ediţia I Editura
Printech Bucureşti 2009 p109-117 p 124-127 p 159-171
- Popescu Ghe (2005) - Tratat de patologia plantelor vol III Ed Eurobit p 15 33
- Roșca I Rada Istrate (2009) ndash Tratat de entomologie (agricultură horticultură silvicultură)
Alpha MDN Buzău Pag 331
- Quarantine pests for Europe Second Edition Data sheets on quarantine pests for the European
Union and for the European and Mediterranean Plant Protection Organisztion Prepare by CABI
and EPPO for the European Union p 981-985 p 1146-1151 p 1388-1392 p 1367-1372
- Roșca I Drosu S Bratu E (2001) ndash Entomologie horticolă specială Ed Editura Didactică și
Pedagogică RA p 309
- Roşca I Iacomi Beatrice Michaela (2012) ndash Bolile şi dăunătorii din principalele
agroecosisteme legumicole Alpha MDN Buzău p 67
- Săvescu A și colab (1982) ndash Tratat de zoologie agricolă Dăunătorii plantelor cultivate Vol II
Editura Academiei RSR pag 172 -178
- Săvescu A (1961) - Album de protecţia plantelor II
- Severin V Iliescu C H (2006) Bolile bacteriene ale plantelor Ed Geea p 158-173
- Spencer KA (1973) ndash Series Entomologica vol 9 Agromyzidae (Diptera) of Economic
Importance The Hague
- Scortichini M Le Malattie Batteriche delle colture agrarie e delle specie forestali Edagricole ndash
Edizioni Agricole p 329-330
- Standard OEPP PP 229 (1) Buletin OEPP 34 pp 41-42
- Ureche Camelia (2010) ndash Insectele miniere din Romacircnia Editura Pim pg 244
-Teodorescu G Roman T Sumedrea M (2003) ndash Entomologie Horticolă - dăunători specifici și
metode de combatere Ed Ceres București p 67
- Zhang Zhi-Qiang (2007)- Mites of greenhouses Identification Biology and control CABI
Publishing
Resurse www
httpswwwcabiorg
httpsgdeppoint
httpswwwplantwiseorg
httpsagumassedu
httpwwwhorticultorulro
httpshortuwexedu
httpwwwagroatlasru
httpwwwaomidoribiocontrolcom
httpinfluentialpointscom
httpentnemdeptufleducreatureshtm
httpsagumassedu
httpswwwagrolinkcombr
httpwwwagrihujiacil
httpwww7inrafr
httpgreenhouseipmorg
httpwwwtswvramporg
httpswwwosueds
httpswwwamericantomatogrowersorg
https wwwhortcornelledu
httpswwwgardeningknowhowcom
httpswwwmissouribotanicalgardenorg
httpswww agndsuedu
httpswwwbotanistiiro
httpswwwparadisverdero
httperecifasufledutomato-scouting-guidediseases
httpswwwideegreenit
httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests
httpwwwalamycom
Mod de răspacircndire
- pe distanțe mari principala cale de răspacircndire este transmiterea prin sămacircnță
- local răspacircndirea bolii este favorizată de picăturile de apă practicile culturale și utilizarea
echipamentelor contaminate
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea de sămacircnță sănătoasă certificată tratată chimic și termic tratamentul termic se realizează
prin scufundarea semințelor icircn apă fiartă la 56degC 30 min
extracția semințelor se realizeză cu HCl
utilizarea de soiuri rezistente
icircnființarea culturilor de răsaduri sănătoase
rotația culturilor la 4 ani
plantele atacate și cele din jur se scot (cu tot cu rădăcini și se introduc imediat icircn saci de
polietilenă) și se ard (bacteria poate rămacircne icircn sol o perioadă lungă)
este recomandată doar irigarea prin picurare
nu se efectuează lucrări atunci cacircnd pe plante sunt prezente picături de apă
combaterea buruienilor (care pot fi plante gazdă)
de la plantele infectate nu se recoltează semințe
după recoltare se stracircng resturile vegetale și se distrug prin ardere
tratarea solului cu produse pe bază de cupru
dezinfecţia serelor solariilor uneltelor macircinilor lucrătorilor etc
Măsuri curative
- combatere chimică cu următoarele produse CURENOX 50 ndash 15-2 Kg ha ZEAMA BORDELEZA
TIP MIFrdquo ndash 375-5 Kg ha CUPERTINE SUPER ndash 35 Kg ha ALCUPRAL 50 PU ndash 15-2 Kg ha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- CURENOX 50 - 3 zile
- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo - 3 zile
- CUPERTINE SUPER - 3 zile icircn seră 10 zile icircn cacircmp
- ALCUPRAL 50 PU - 3 zile
Icircntrucat este o boala sistemică tratamentele cu fungicide bactericide (cupru mancozeb) au eficiență
redusă
IMPORTANT
Plantele de tomate sunt sensibile pe toată durata vieții Bacteria se localizează icircn vasele
lemnoase unde produce cavități și supraviețuiește icircn resturile vegetale sol echipamente și
alte structuri ale serei icircn semințe rămacircnacircnd viabilă cel puțin 8 luni
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Xanthomonas campestris pv vesicatoria
(Doidge) Vauterin Hoste Kersters amp Swings
Denumire populară pătarea bacteriană a tomatelor
Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) buruieni (Datura
Hyoscyanum niger Lycium barbarum Nicotiana rustica Physalis Solanum spp) Solanum tuberosum
(cartof)
Simptome boală se instalează pe tot timpul perioadei de vegetație afectacircnd organele aeriene
Icircn stadiul de răsad
- pe frunzele tinere - apar pete galben-verzui brune cu centru necrozat și cu un exsudat cu aspect
de lacrimă
- pe hipocotil ocazional apar striații brune
La plantele mature
- pe frunze - apar pete circulare neregulate de 1-2 mm verde icircnchis cenușii brune cu aspect
hidrozat cu margini distincte răspacircndite de-a lungul nervurilor laterale și pe
marginea frunzelor uneori petele confluează icircn condiții de umezeală apare exsudat
iar suprafața leziunii și arealele icircnconjurătoare apar lucioase
- pe tulpini - icircn dreptul petelor țesutul se suberifică formacircnd verucozități și crăpături neregulate
- florile - cad icircn urma infecției și ca urmare numărul de fructe se reduce
- pe fructe - apar pete mici hidrozate gălbui brune cenușii crustoase cu halou gălbui alb
superficiale adanci
- leziunile de obicei se scufundă icircn centru și se icircnalță la margini dar se poate ca
icircntreaga leziune fie să se scufunde sau fie să se icircnalțe
- la coacerea fructelor țesutul din jurul leziunii rămacircne verde
- cacircnd atacul este puternic se produc crăpături (alb-maronii de 2-10 mm) ale
epidermei prin care pătrund alte microorganisme care determină putrezirea pulpei
fructului
- la fructele coapte nu se produce infecție secundară
La tomate
- pe frunze ndash apar leziuni neregulate icircnconjurate de zone apoase inițial verzi apoi maronii și
necrotice leziunile sunt frecvent icircnconjurate de un halou clorotic cacircnd leziunile fuzionează
apare arsura foliară
- pe tulpină ndash apar plesnituri de-a lungul ei iar pețiolii se necrozează
- pe fructe ndash apar inițial pustule mici ușor proeminente ulterior acestea cresc icircn dimensiune
devin maronii proeminente cu aspect rugos și icircnconjurate de un halou apos uneori leziunile
confluează
Atac pe tomate (httpsgdeppoint)
Mod de răspacircndire
- pe distanțe mari principala cale este transmiterea prin sămacircnță
- local răspacircndirea bolii este favorizată de picăturile de apă resturi vegetale practicile culturale și
utilizarea echipamentelor contaminate
Măsuri de management
Măsuri preventive
rotația culturilor
este recomandată irigarea pe rigole sau prin picurare
distrugerea prin ardere a resturilor de plante și buruieni rămase pe cacircmp după recoltare
utilizarea de sămacircnță sănătoasă (recoltată din plante sănătoase libere de boli) certificată tratată
chimic și termic (cu apă caldă 560C 30 minute)
utilizarea de soiuri rezistente
aerisirea spațiilor icircn sere și solarii
curățarea și dezinfecția echipamentelor a instrumentelor de lucru și a depozitelor
nu se efectuează lucrări atunci cacircnd pe plante sunt prezente picături de apă
efectuarea cu grijă a tuturor lucrărilor astfel icircncacirct leziunile să fie minime
IMPORTANT
Xanthomonas campestris pv vesicatoria este larg răspacircndită și produce pierderi economice la
tomate și ardei
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tomato spotted wilt virus (TSWV)
Denumire populară virusul ofilirii pătate a tomatelor
Statut este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă TSWV cuprinde un număr foarte mare de plante gazdă icircn principal tomate (Solanum
lycopersicum) ardei (Capsicum spp) vinete (Solanum melongena) cartof (Solanum tuberosum) ţelină
(Apium graveolens) mazăre (Pisum sativum) fasole (Phaseolus vulgaris) soia (Glycine max) tutun
(Nicotiana tabacum) etc
Simptome - pe frunze peţioluri tulpini clorozarea nervurilor prezenţa petelor brune pe faţa inferioară a frunzelor
tinere și uscarea limbului icircncreţirea sau contorsionarea frunzelor pete linii inele clorotice la icircnceput
apoi de culoarea bronzului şi necrotice icircn final pe frunze peţioluri și tulpini stoparea creşterii (vacircrful
plantei fiind curbat lateral) frunze mici mozaicate și deformate la tomatele care rezistă virusului
plantele tinere rămacircnacircnd pitice
- pe fructe pete arcuri formaţiuni inelare sau semiinelare de culoare roşiatică sau gălbuie cu epiderma
necrozată număr redus de fructe depreciate calitativ
Fig1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze (httpgardenerwikiacom) (httpwwwapsnetorg)
Mod de răspacircndire icircn sere virusul are ca vector principal de răspacircndire tripsul Frankliniella
occidentalis
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea materialului de plantare liber de virus
evitarea pătrunderii tripşilor de la exterior icircn spaţiile protejate prin utilizarea plaselor care reţin
insectele
producerea răsadului de tomate la distanţă de specii floricole gazdă pentru tripşi (crizanteme
begonii)
plantare timpurie
utilizare de soiuri rezistente la TSWV
combaterea vectorului
IMPORTANT
Simptomele TSWV variază icircn funcţie de speciile de plante gazdă şi de gradul de susceptibilitate
al acestora
cc op
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Bemisia tabaci (Gennadius)
Denumire populară musculița albă a tutunului
Statut populaţiile non-europene au statut de organism de carantină icircn Romacircnia este posibilă existenţa
populaţiilor europene
Plante gazdă este o specie polifagă și o putem găsi pe specii care aparțin următoarelor familii botanice
Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Euphorbiaceae Leguminosae Malvaceae Solanaceae
Convolvulaceae Icircn trecut era cunoscut mai ales ca un dăunător al culturilor de cacircmp din regiunile calde
cum ar fi tutun tomate bumbac Icircn timp a devenit responsabilă de daune provocate icircn serele din icircntreaga
lume și atacă icircn mod special Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum spp (ardei) Poinsettia
spp Hibiscus spp Gerbera spp Gloxinia spp
Descriere
Adultul are talie redusă de aproximativ 1 mm masculii sunt mult mai mici decacirct femelele corpul
galben icircnchis cele două perechi de aripi acoperite de o secreție ceroasă pulverulentă albă (fig1) Adulții
sunt asemănători cu alte musculiţe albe totuși icircn repaus adulţii de Bemisia tabaci ţin aripile icircn formă de
bdquocortrdquo icircn timp ce la Trialeurodes vaporariorum poziţia aripilor este mult mai plană Nimfa este plată de formă ovală neregulată și are lungimea de 07 mm
Pupariul este aplatizat cu contur neregulat prezintă pe partea dorsală peri lungi are tendinţa să fie mai
mare mai oval şi cu peri mai puţini pe frunzele netede
Oul este pedunculat are formă rotunjită la bază şi ascuţit apical de culoare maronie la cacircteva zile după
depunere lungime 02 mm
Fig1 Adult Fig 2 Atac pe fructe de tomate
Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda
Simptome
Plantele atacate prezintă următoarele simptome pete clorotice pe frunze nervuri icircngălbenite şi
icircngroşate icircngălbeniri mozaicări și răsucirea frunzelor precum şi deformarea tulpinilor și piticirea
plantelor Icircn cazul unor infestări severe plantele atacate se icircngălbenesc se ofilesc icircşi pierd frunzele
vigoarea plantelor este redusă și pot fi induse dezechilibre fiziologice De asemenea icircn urma atacului
dăunătorului pe frunze apare fenomenul de ldquorouă de miererdquo care diminuează capacitatea fotosintetică a
plantelor și determină apariția și dezvoltarea mucegaiurilor Atacul pe fructele de tomate poate provoca
o maturare inegală a acestora (fig 2)
De regulă toate stadiile dăunătorului se observă pe partea inferioară a frunzelor prin scuturarea
plantelor infestate adulţii zboară puţin şi se reaşază pe frunze
Biologie ciclul de viaţă prezintă şase stadii ou patru stadii nimfale şi adult Adulţii şi ouăle proaspăt
depuse se observă pe creşterile noi din vacircrful plantelor stadiul I şi II nimfal pe frunzele mai bătracircne de
la bază şi stadiile III şi IV nimfale icircntre aceste etaje Ouăle sunt dispuse rar icircn formă de cerc de regulă
izolate sau icircn grupuri mici eclozează după 5-9 zile la 30degC După eclozare stadiul I nimfal este mobil se
deplasează icircn căutarea locului de hrană după care rămacircne imobilizat pe durata celor patru stadii nimfale
Primele 3 stadii nimfale durează 2-4 zile icircn funcţie de temperatură ultimul numit puparium durează 6
zile după care apare adultul Icircmperecherea icircncepe la 12 h după ce apar și se repetă pe toată durata de
viață a adulților Femelele au o longevitate de aproximativ 60 zile icircn timp ce a masculilor este mai
scurtă (9-17 zile)
Măsuri de management
Măsuri preventive
- icircndepărtarea buruienilor icircnainte de icircnfiinţarea culturii deoarece pot constitui gazde pentru
musculiţele albe dar şi o sursă majoră de virusuri
- monitorizarea culturilor prin utilizarea capcanelor galbene lipicioase
Măsuri curative
metode biologice prin parazitoizi cum ar fi Encarsia luteola şi Eretmocerus spp agenți
entomopatogeni de tipul ciupercilor (Verticillium lacanii Beauveria bassiana) insecte prădătoare
(Macropholus caliginosus Franklinothrips vespiformis Delphastus pusillus Nabis spp Orius spp)
acarieni prădători (Amblyseius limonicus A swirskii Transeius montdorensis)
metode chimice prin utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar VYDATE 10 L ndash 10 lha
LANNATE 20 SL ndash 125 lha PROXIMO -50-75 mlhl la apariţia dăunătorilor şi SANMITE 10 EC ndash
15 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime
admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
VYDATE 10 L - 21 zile
LANNATE 20 SL - 7 zile
PROXIMO - 3 zile
SANMITE 10 EC - 3-7 zile
IMPORTANT
Este vector a peste 60 de virusuri ai plantelor inclusiv virusul de carantină Tomato yellow
leaf curl virus
Identificarea speciei necesită examen microscopic avacircnd icircn vedere că specia se aseamănă
foarte mult cu Trialeurodes vaporariorum specie extrem de frecventă icircn spaţii protejate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Helicoverpa armigera (Hubner)
Denumire populară omida fructificațiilor
Statut este organism de carantină reglementat pe plante destinate plantării de Dendranthema
Dianthus Pelargonium şi Solanaceae (Anexa II secţiunea II din HG 563-2007) prezent icircn Romacircnia pe
suprafețe mari
Plante gazdă specie polifagă care atacă peste 120 specii de plante cultivate și spontane dintre care
menționăm tomatele ardeii bamele mazărea fasolea garoafele gura leului etc Helicoverpa armigera
a devenit un important dăunător icircn culturile de seră și solarii
Descriere
Adultul lungimea corpului de 12-18 mm anvergura aripilor de 35-40 mm (fig1) de culoare variabilă
verde-gălbui brun-deschisă sau brun-icircnchisă Aripile anterioare prezintă pe marginea lor externă o linie
formată din 7-8 pete negricioase şi o bandă transversală brun-icircnchisă cu contur neregulat Aripile
posterioare au culoarea puţin mai deschisă cu o margine lată de culoare brună care conţine o zonă mai
pală nervurile sunt vizibile şi către bază au o pată icircn formă de virgulă de aceeași culoare
Larva icircn ultima vacircrstă are lungimea corpului de 30-40 mm și este de culoare variabilă de la verzui
pacircnă la roșcat-violet sau brun-icircnchis iar motivul descris poate forma umbre de verde galben-pai şi roz
murdar pacircnă la maron roşcat şi chiar negru Pe corp prezintă 5 dungi una dorsală mediană 2
suprastigmale și 2 substigmale (fig 2)
Oul hemisferic de 04-05 mm ornat cu numeroase striațiuni La depunere are culoarea alb-gălbui după
care devine verzui chiar maron icircnchis icircnainte de eclozare
Pupa de culoare maron stacojiu 14-18 mm lungime purtacircnd la extremitatea posterioară doi spini icircn
formă de cacircrlig
Fig1 Larvă (httpswwwcabiorgiscdatasheet) Fig 2 Adult (httpswwwcabiorgiscdatasheet)
Simptome pagubele provocate de acest dăunător sunt cauzate de hrănirea vorace a omizilor pe frunze
mai ales icircn fazele inițiale de după eclozare Mai tacircrziu pătrund icircn fructe și formează galerii unde lasă
numeroase dejecții făcacircndu-le improprii pentru consum De asemenea fructele atacate de larve cad
prematur sau se infectează secundar cu diferiți agenți patogeni
Biologie iernează icircn stadiul de pupă icircn sol icircntr-o celulă ovală de pămacircnt la adacircncimea de 7-25 cm
Fluturii zboară pe icircnserate și noaptea hrănindu-se cu nectarul florilor Ouăle sunt depuse izolat pe
frunzele tulpinile și inflorescențele plantelor gazdă O femelă poate depune icircntre 300-3000 ouă icircn
medie 500-1000 Ouăle eclozează icircn trei zile la 225degC perioada larvară durează 18 zile tot la 225degC şi
se prelungeşte pacircnă la 51 de zile la 175degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă
icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere
icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de
infestare
Măsuri curative
metode fizice prin amplasarea capcanelor atractive pentru ambele sexe cu rol de a pune icircn evidenţă
prezenţa dăunătorului dar şi de atragere şi omoracircre a acestora
metode biologice prin utilizarea
- unor produse pe baza de bacterii ex Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a
doua generaţie) şi virusuri ex Helicoverpa armigera nuclear polyhedrosis virus
- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus maculiventris
metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar ALVERDE - 10 lha icircn 1000
l apă ha MATCH 050 EC ndash 100 mlhl VOLIAM TARGO - 06-08 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime
admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- ALVERDE - 3 zile
- MATCH 050 EC - 7 zile
- VOLIAM TARGO - 3 zile
IMPORTANT
Se recomandă icircnchiderea spaţiilor protejate pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii
adulților
Adulţii sunt migratori şi pot parcurge distanţe mari (˃100 km)
Larvele şi adulţii pot fi identificaţi cu exactitate faţă de alte specii prin examen de laborator
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Liriomyza trifolii (Burgess)
Denumire populară musca minieră a plantelor de seră musca minieră
Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă semnalată pe 22 specii de plante gazdă fiind considerat principalul
dăunător al tomatelor icircn spaţii protejate
Descriere Adultul muscă mică lungime 13-23 mm de culoare neagră-cenușie Femelele sunt puțin mai mari
decacirct masculii Aripile nu depășesc lungimea corpului și au nervurile negre Scutelul este galben perii
ventrali de culoare galbenă pronotul și scutul de culoare neagră cu reflexe cenușii
Oul este sferic de 02-03mm la depunere albicios - cenușiu ușor translucid
Larva apodă și acefală de 3 mm lungime la icircnceput transparentă apoi galben-portocalie prezintă
posterior două stigme triunghiulare caracteristice
Pupa 18-23 mm lungime ovală ușor turtită ventral de culoare variabilă galben-portocalie deschis
pacircnă la maron auriu
Fig 1 Atac de Liriomyza trifolii (foto ANF) Fig 2 Adult L trifolii (foto ANF)
Simptome Minele de pe frunze și punctele de hrănire sunt de regulă cele mai evidente semne privind
prezența dăunătorului Icircnțepăturile de hrănire produse de femele apar ca niște adacircncituri circulare de
culoare albicioasă iar cele pentru pontă sunt ceva mai mici și dispuse mai uniform circular Minele
produse de larve vizibile tot pe partea superioară a frunzelor sunt tipic sinuoase foarte răsucite și de
formă neregulată lărgindu-se pe măsură ce larva se dezvoltă inițial de culoare verde apoi devin albe
odată cu icircmbătracircnirea țesutului
Biologie o generație se dezvoltă icircn 15-20 zile icircn funcție de temperatură Adulții zboară dimineața
copulația avacircnd loc la 24 de ore de la apariție Femelele trăiesc 15-30 zile timp icircn care depun 25-640 de
ouă icircn serii de cacircte 17 pe zi După 2-5 zile apar larvele care formează mine icircn țesutul palisadic al
frunzei unde rămacircn 4-7 zile pacircnă la completa dezvoltare Icircmpuparea are loc icircn afara minei de regulă icircn
stratul superficial al solului de lacircngă planta gazdă și durează 10-12 zile Icircn spații protejate specia
dezvoltă mai multe generații pe an care se suprapun
Măsuri de management
Măsuri preventive
controlul materialului de plantare icircnainte de icircnființarea culturii
distrugerea resturilor vegetale şi dezinfectarea solului și incintei
monitorizarea culturilor pentru detectarea adulţilor (capcane) şi larvelor (inspectarea plantelor)
Măsuri curative
metode fizice utilizarea capcanelor galbene lipicioase metodă eficace de capturare a adulților icircn
timpul perioadei de vegetație metode biologice utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius palliles
Chrysocharis parksi Diglyphus begini ploșniței prădătoare Cyrtopeltis modestus sau a nematodul
parazit Neoaplectana carpocapsae
-un produs inofensiv faţă de mediu şi om este Lasertrade 240 SC (05 lha) insecticid biologic obţinut din
fermentaţia bacteriei Saccharopolyspora spinosae din sol
metode chimice utilizarea insecticidelor trebuie să fie ținută la minimum doar icircn situații de urgență
preferacircndu-se acele produse care distrug cel mai puţin fauna utilă Stropirile se vor efectua doar la
apariția focarelor de infecție cu insecticide avizate folosind alternativ produse cu substanţă activă
diferită Produsele de protecţie a plantelor care se vor folosi sunt APACHE 015 lha SAFRAN 18 EC
- 09 lha icircn 1000 l apă VARGAS 18 EC - 09 lha icircn 1000 l apă ACTARA 25 WG (aplicat la sol ) ndash
08 kgha preventiv şi curativ la 4-5 zile de la plantarea răsadurilor de tomate icircn solarii VYDATE 10 L -
10 lha VOLIAM TARGO - 06-08 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii limitelor maxime
admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- APACHE - 3 zile
- SAFRAN 18 EC - 3 zile
- VARGAS 18 EC - 3 zile
- ACTARA 25 WG - 3 zile
- VYDATE 10 L - 21 zile
- LASER 240 SC - 3 zile
- VOLIAM TARGO - 3 zile
- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile
IMPORTANT Principala sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din
serele icircnmulțitor
Icircnțepăturile provocate de adulți sunt porți de pătrundere a altor tipuri de organisme
dăunătoare
22 Organisme dăunătoare non- carantină la tomate cultivate icircn spaţii protejate
221 Ciuperci
1 Alternaria sp - alternarioză
2 Botrytis cinerea PersFr - putregaiul cenușiu
3 Colletotrichum coccodes Wallr - antracnoza
4 Dydimella lycopersici Kleb - putrezirea coletului
5 Fulvia fulva ( Cladosporium fulvum) (Cooke) - pătarea cafenie a frunzelor de tomate
6 Fusarium sp - ofilirea fuzariană (fuzarioză)
7 Leveillula taurica (Lev) Arnaud - fainarea tomatelor
8 Septoria lycopersici - pătarea albă a frunzelor de tomate
9 Phytophtora infenstans (Mont) de By - mana tomatelor
10Phytophtora parasitica Dast - putregaiul coletului sau mana de sol a
tomatelor
11 Pytium ultimum Trow - căderea și putrezirea plăntuțelor
12 Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold şi Verticillium dahliae Kleb ndash ofilirea verticiliană
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Alternaria sp
Denumire populară alternarioza
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate cartof vinete ardei
Simptome boala se manifestă pe tulpini frunze și fructe Plantele pot fi atacate icircn toate fazele de
dezvoltare
Icircn răsadniță atacul apare icircn porțiunea bazală a tulpiniței pete alungite brune care se extind de jur
icircmprejur determinacircnd ofilirea și uscarea răsadului
După transplantare icircn spaţii protejate sau icircn cacircmp pe frunze apar pete circulare cenuşii-brunii cu
zonalităţi concentrice numite şi bdquopete ţintărdquo Petele la icircnceput mici se extind concentric pot atinge 2
cm icircn diametru şi prezintă un inel galben
Pe zona brunificată apare un mucegai fin negru iar ţesuturile se brunifică se subţiază şi uneori se rup
frunzele prezentacircnd perforaţii
Icircn condiţii de umiditate ridicată boala evoluează rapid apare veştejirea şi uscarea frunzelor ceea ce
duce la desfrunzirea icircnainte de vreme şi oprirea din creştere a fructelor ce nu se maturează
Dacă fructele sunt atacate cacircnd sunt mici se icircnnegresc și cad cu ușurință de pe plante
Fructele atacate prezintă zone scufundate brune cu crăpături şi cu zonalităţi concentrice
Fig 1 Atac pe tulpină (httpsimagesbugwoodorg) Fig 2 Atac pe frunze (httpsimagesbugwoodorg)
Foto D Blancard ( INRA)
Mod de răspacircndire
Răspacircndirea ciupercii de la plantă la plantă de la un etaj de frunze la altul se face prin intermediul
sporilor duşi de vacircnt sau de picăturile de apă Temperatura cuprinsă icircntre 2-35degC şi umiditatea
atmosferică de 100 sunt condiţii favorabile atacului Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face
prin miceliu sporii de pe resturile vegetale şi prin seminţele provenite din fructele parţial atacate
Ciuperca se poate răspacircndi cu uşurinţă icircn terenurile bogate icircn humus cele icircngrăşate excesiv icircn solurile
cu lipsă de magneziu şi pe diferite plante cartof vinete măselariţă ciumăfaie mătrăgună
Măsuri de management
Măsuri preventive
Tomatele se vor planta icircn soluri icircngrăşate echilibrat fără lipsă de magneziu curate de buruieni Solul
serelor şi solariilor va fi icircn prealabil dezinfectat termic sau chimic Măsurile de igienă culturale
obligatorii ca stracircngerea şi arderea resturilor vegetale sau icircngroparea lor icircn profunzime limitează
atacul ciupercii Icircntre măsurile agrotehnice remarcăm asolamentul icircn care tomatele nu trebuie să
revină pe sola ce a fost infestată cu Alternaria decacirct după 4 ani Utilizarea irigării la baza plantelor și
nu prin aspersiune pentru a nu disemina sporii ciupercii Aerisirea solariilor serelor dimineața
devreme sau seara tacircrziu pentru a evita formarea condensului pe frunze
Măsuri curative combatere chimică cu următoarele produse
- GRISU - 10 lha
- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)
- REVUS TOP -06 lha
- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie
Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe
- BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha
- VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha
- AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă
- ORTIVA TOP ndash 1 lha
- ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- GRISU - 3 zile
- CIDELY TOP - 3 zile
- REVUS TOP - 3 zile
- ORTIVA 250 SC - 3 zile
- BRAVO 500 SC - 3 zile
- VITRA 50 WP - 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp
- AZBANY - 3 zile
- ORTIVA TOP - 7 zile
- ORTIVA OPTI - 3 zile
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Botrytis cinerea PersFr Denumire populară putregaiul cenușiu al tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate
Simptome putregaiul cenușiu al tomatelor apare pe toate părțile aeriene ale plantelor Cel mai
caracteristic simptom al bolii icircl reprezintă prezența a numeroase mase de spori pe țesuturile necrozate
astfel icircncacirct acestea au un aspect pufos de culoare gri-icircnchis
Pe frunze
La icircnceput atacul se manifestă pe frunzele moarte de la baza plantei apoi pot fi invadate țesuturile
tinere Boala este asociată cu plantele mature care au un foliaj dens Umiditatea ridicată icircn foliajul
plantelor pe timpul nopții este suficientă pentru dezvoltarea bolii astfel icircncacirct nu este de preferat o
perioadă prelungită cu umiditate ridicată
Pe frunzele tinere infecția apare sub formă de zone necrozate adesea icircn forma literei ldquoVrdquo
progresează spre pețiol și apoi pătrunde icircn tulpină
Pe tulpină
La răsaduri leziunile pe frunzulițe se extind și cuprind icircntregul limb apoi pețiolul iar icircn final
tulpina Infecția poate icircnconjura tulpina provoacă ofilirea tuplina icircși pierde culoarea se dezvoltă cancere
ceea ce conduce la declinul plantei
Pe flori
Cum boala progresează pe plantele mature florile se infectează și ele se brunifică și mor sau
ciuperca trece din petalele infectate icircn sepale și de aici crește icircn fructul aflat icircn dezvoltare De asemenea
petalele infectate pot rămacircne atașate de fruct iar ciuperca pătrunde icircn fruct și apoi se deplasează către
tulpină
Pe fructe
Pe fructe simptomele sunt tipice de putregai moale cu zone distruse care devin albicioase De
obicei pielița se rupe icircn centrul zonelor afectate dar rămacircne icircntreagă icircn rest Sporii ciupercii se dezvoltă
icircn aceste zone cu țesuturile distruse Eventual icircntregul fruct devine afectat și se mumifică
Un simptom neobișnuit pe fructe icircl reprezintă apariția de halouri numite ldquopete fantomărdquo Icircn
centrul acestor halouri apar puncte mici necrotice Haloul este de culoare albă circular de 3-8 mm icircn
diametru Un număr mare de halouri pe fructe face ca acestea să aibă un aspect neplăcut și să fie greu de
comercializat
Fig 1 Leziuni pe frunze Fig 2 Cancere pe tulpini Fig 3 Simptome pe inflorescențe Foto David M Ingram Plant Foto The Ohio State University Foto D Maeso INIA Las Brujas Uruguay
Management Network 2006
Fig 4 Fructe infectate icircn seră Fig 5 Pete fantomă Fig 6 Mumificarea fructelor (httpswwwextensionumnedu) (httpcreerbizbotyrishtml) Spheragro Diseases and
plant pathologies Sevilia Spania
Mod de răspacircndire Sporii ciupercii sunt foarte ușor răspacircndiți de vacircnt Insectele pot răspacircndi patogenul prin icircnțeparea
sau rănirea plantelor
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircndepărtarea și distrugerea plantelor a resturilor infectate și a buruienilor care pot fi gazde pentru
această ciupercă
menținerea unei temperaturi și ventilații adecvate prin reducerea supraaglomerării plantelor și a tăierii
lor judicioase
evitarea excesului de apă pe plante
evitarea irigării icircn exces
sterilizarea macircinilor și a uneltelor de lucru icircn mod regulat
evitarea rănirii plantelor
evitarea aplicării repetate de tratamente cu săruri metalice ale fungicidelor ethylene bis
dithiocarbamate (intensifică severitatea bolii)
evitarea asocierii sărurilor metalice cu fungicidele
evitarea cultivării tomatelor pe solurile nisipoase acide care au un conținut ridicat de apă
efectuarea tratamentelor cu fungicide icircnainte ca plantele să-și formeze un foliaj dens (este imposibil de
acoperit frunzele senescente din centrul unui foliaj dens)
asigurarea unui raport calciu- fosfor de 2 la 1 sau mai mare icircn pețiolul frunzelor (este de ajutor icircn
controlul bolii)
Măsuri curative
tratarea cu var a solurilor acide pentru a crește conținutul de calciu icircn plante și a reduce sensibilitatea
acestora
tratamente cu ORTIVA TOP ndash 1 lha ORTIVA OPTI ndash 20-25 lha TOPSIN M 500 SC ndash
17 lha BRAVO 500 SC ndash 15-2 lha GRISU ndash 101 lha Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de
pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză ORTIVA TOP ndash 7 zile ORTIVA OPTI ndash 20-25 ndash 3 zile TOPSIN M 500 SC
ndash 14 zile BRAVO 500 SC ndash 3 zile GRISU ndash 3 zile
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător Colletotrichum coccodes Wallr
IMPORTANT Botrytis cinerea atacă o gamă largă de plante Controlul chimic al bolii prin utilizarea
fungicidelor poate fi evitat prin fertilizare irigare și tehnici de tăiere adecvate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Colletotrichum coccodes Wallr
Denumire populară antracnoză
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome Organe atacate boala apare icircn toate fazele de vegetație pe toate organele aeriene forma cea mai
frecventă și mai gravă fiind cea de pe fructe
- pe fructe simptomele apar icircn momentul maturării sub forma unor pete mici de 2-4 mm icircn
diametru circulare umede cufundate de culoare mai icircnchisă decacirct țesutul sănătos
- pe măsură ce petele cresc icircn dimensiuni ajungacircnd pacircnă la 10 mm porțiunea centrală se
icircnnegrește ca urmare a dezvoltării miceliului ciupercii sub pielița fructului
- la suprafața țesuturilor atacate apar fructificațiile ciupercii (microscleroți și acervuli cu lagăre
de conidiofori și conidii) sub forma unor pustule de culoare brun-icircnchis
- adesea numeroase pete se dezvoltă icircn același timp pe fructe și acoperă porțiuni largi
determinacircnd putrezirea fructului
- pe frunze infecția este caracterizată prin leziuni mici circulare brune icircnconjurate de halouri
galbene
- rădăcinile infectate prezintă leziuni brune cu miniscleroți la suprafață și pot fi ușor decorticate
- plantele bolnave se pot smulge ușor din sol deoarece sistemul radicular este deteriorat
Antracnoza pe fructe de tomate (wwwhortcornelledu)
Mod de răspacircndire - patogenul este un colonizator al solului dar se conservă ușor și pe resturile vegetale
- ciuperca este capabilă să colonizeze cel puțin 68 de specii vegetale din 19 familii botanice icircn primul
racircnd legume din fam Solanaceae (ardei vinete cartof) și Cucurbitaceae (pepene) care pot juca rol de
gazde alternative sau contribuie la creșterea inoculului icircn sol Mai multe buruieni asigură aceeași
funcție Solanum dulcamara S Nigrum Abutilon theophrasti Amaranthus retroflexus Chenopodium
album Convolvulus arvensis Capsella bursa-pastoris
- ciuperca a fost găsită și icircn apa utilizată pentru culturile fără sol apă ce provenea din bazine de stocare
exterioare
- atacul poate avea loc la temperaturi icircntre 15-30degC iar sporularea pe fructe este optimă la 28degC
- perioadele ploioase și irigarea prin aspersiune favorizează antracnoza
- apa liberă pe fructe mai multe ore legată de frecvența precipitațiilor sau irigărilor crește puternic
incidența icircn cultură
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnlăturarea și distrugerea resturilor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol
recoltarea cacirct mai rapidă a fructelor sensibile la antracnoză
gestionarea irigării prin aspersie și favorizarea uscării foliajului
Măsuri curative
combatere chimică cu următoarele produse
- BRAVO 500 SC- 15- 2Lha
- VITRA 50 WP- 15-20 kgha
- ALCUPRAL 50 PU - 15-2 kgha
- CUPRENOX 50 - 15-2 kgha
- ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 375-5 kgha
- CUPERTINE SUPER ndash 35 kgha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de
pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
BRAVO 500 SC- 3 zile
VITRA 50 WP- 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp
ALCUPRAL 50 PU - 3 zile
CUPRENOX 50 - 3 zile
ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 3 zile
CUPERTINE SUPER ndash 3 zile icircn sere
IMPORTANT
Boala este considerată cea mai gravă amenințare icircn cazul fructele de tomate pentru
industrializare icircn numeroase zone de producție din lume Icircn aceste zone icircn absența
măsurilor de protecție pierderile pot atinge 70
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Didymella lycopersici Kleb
Denumire populară putrezirea coletului
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă tomate
Simptome o boală majoră icircn special a tomatelor din sere Sunt afectate toate părțile superioare ale
plantei tulpini frunze și fructe cu predilecție deosebită pe tulpini
- primele simptome apar la puțin timp după repicare icircn dreptul coletului sub formă de pete
cenușii-brune sau brune-negricioase Petele se extind de jur icircmprejurul coletului astfel icircn dreptul
acestei porțiuni atacate tulpina se subțiază țesuturile sunt cufundate zbacircrcite scoarța este
putrezită și crăpată și desprinsă parțial de partea lemnoasă Apariția putregaiului stopează
circulația sevei icircn tulpină cauză ce duce la veștejirea plantei și pieirea treptată Pe țesuturile
atacate se observă punctişoare mici negre care reprezintă picnidiile ciupercii Astfel de leziuni
pot apărea mai tacircrziu și pe partea superioară a tulpinii la subsoara frunzelor pe nervuri sau pe
pețioli datorate picnosporilor formați icircn zona coletului
- pe frunze atacul apare cacircnd umiditatea este excesivă frunzele inferioare se transformă icircn galben
și leziunile frunzelor sunt maro cu inele concentrice Icircn centrul petelor se observă puncte negre
mici (picnidiile ciupercii)
- infecția fructelor este rară icircn seră atacul pe fructe se observă icircn partea dinspre peduncul sub
formă de pete umede care se dezvoltă rapid icircn cercuri concentrice se brunifică și se adacircncesc
httpwwwalamycom
wwwbotanistiro
Mod de răspacircndire ciuperca iernează icircn resturile de plante rămase icircn sol putacircnd trăi ca saprofită Icircn
cazuri rare transmiterea bolii poate avea loc și prin semințe
Măsuri de management
Măsuri preventive
o dezinfecția amestecului de pămănt
o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă
o urmărirea umidității solului icircn perioada imediată a plantării
o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul
IMPORTANT
Semințele provenite din fructe bolnave pot găzdui organismul patogen fapt pentru care se
recomandă utilizarea de sămacircnță extrasă din fructe sănătoase
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Fulvia fulva (Cooke)
Denumire populară pătarea cafenie a frunzelor de tomate
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome se manifestă icircn special pe frunzele bătricircne de la baza plantei dar poate trece și pe tulpini și
pe fructele tinere icircn cazul unui atac puternic
Atacul icircncepe pe frunzele bazale apoi progresează și pe frunzele din etajele superioare
Pe partea superioară a frunzelor apar pete mici de culoare gălbuie care se măresc icircn diametru și devin
galbene
Pe partea inferioară a frunzelor icircn dreptul petelor apare un puf alb care devine cafeniu și icircn final brun-
violaceu format din conidioforii și conidiile ciupercii
Icircn condiții favorabile de mediu icircn cazul unor atacuri puternice petele confluează țesuturile atacate se
brunifică și se necrozează iar frunzele se usucă ceea ce determină debilitarea plantelor
Simptome produse pe frunze și fructe de tomate de ciuperca Fulvia fulva
Foto The Ohio State University OARDC Departament of Plant Pathology
Fructele sunt atacate mai rar dar icircn toate fazele de dezvoltare fiind afectate mai frecvent cele din etajul
superior la suprafață icircn jurul pedunculului apar pete de decolorare care se brunifică se adacircncesc icircn
pulpă apoi se extind și ocupă zone mari din fruct
Semințele infectate sunt mai icircnchise la culoare decacirct cele normale cu pete mici negricioase și hilul de
culoare neagră
Mod de răspacircndire ndash transmiterea patogenului de la un an la altul se realizează prin intermediul resturilor plantelor
infectate și semințe
ndash prin sporii ciupercii bdquoconidiirdquo ce se găsesc icircn praful depus pe elementele din seră sau solar
icircn și pe sol Foarte rezistente la uscăciune conidiile pot supraviețui icircn seră mai mult de un an icircn absența
gazdei sensibile
ndash temperaturile de 22 - 26 ordmC corelate cu umiditatea de peste 95
ndash lipsa aerisirii la care se adaugă și prezența picăturilor de apă pe frunze favorizează atacul ciupercii
ndash atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele cultivate icircn
cacircmp - prin sporii antrenați de curenții de aer picăturile de apă sau de unele insecte (musculița albă de seră-
Trialeurodes vaporariorum)
Măsuri de management
Măsuri preventive
ndash folosirea unor hibrizi cu rezistență genetică
ndash folosirea sistemelor de irigații prin picurare
ndash aerisirea corectă a solariilor și serelor sub 90
ndash curățarea frunzelor din partea inferioară a plantelor pentru o ventilație mai bună
ndash distrugerea totală a resturilor de plante infectate și dezinfectarea spațiului icircnchis de cultură
ndash utilizarea tehnologiei de mulcire pentru controlul umidității relative a aerului sub 90
Măsuri curative Icircncă de la primele simptome se recomandă combaterea chimică cu următoarele produse
- CIDELY TOP ndash 10 lha ( stadiul de 10 frunze) - ORTIVA 250 SC- 075lha-1 lha icircn funcție de gradul de infecție
Se aplică de la apariția primei inflorescențe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat
-BRAVO 500 SC - 15-2 lha
- ORTIVA TOP-1 lha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de
pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- CIDELY TOP 3 zile ORTIVA 250 SC 3zile BRAVO 500 SC 3 zile ORTIVA TOP 7 zile
IMPORTANT
Icircn spații protejate cu umiditate a aerului peste 85 poate produce pierderi de producție de
pacircnă la 25
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Fusarium spp
Denumire populară fuzarioza tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate
Simptome
La răsadurile bolnave se observă o scădere a turgescenței frunzelor iar icircn cele din urmă plăntuțele
se ofilesc și mor
La plantele mai avansate icircn vegetație primul simptom este icircngălbenirea de-a lungul marginilor
celor mai mature frunze cacircnd primele fructe sunt aproape de maturitate Icircngălbenirea este curacircnd urmată
de necrozarea și colapsul pețiolului frunzelor Simptomele se dezvoltă numai pe o singură parte a plantei
iar frunzuliţele de pe o singură parte a peţiolului se icircngălbenesc icircnaintea celor de pe cealaltă parte
Icircngălbenirea treptată afectează cea mai mare parte a foliajului şi este icircnsoţită de ofilirea plantei icircn cea mai
călduroasă parte a zilei Ofilirea devine mai accentuată de la zi la zi pacircnă cacircnd planta moare
Cacircnd sunt tinere (răsaduri) plantele afectate pot rămacircne pipernicite Unele plante se usucă icircncet
și pot rămacircne vii pacircnă la sfacircrșitul recoltării
La o verificare a bazei tulpinii se poate observa o brunificare a țesuturilor corticale la nivelul
solului sau la 10 ndash 30 cm mai sus iar secționarea longitudinală dezvăluie brunificarea xilemului Icircn urma
ploilor sau icircn timpul perioadelor cețoase ciuperca produce pe leziunile externe necrozate un miceliu
abundent de culoare roz
Infecţia la fructe apare ocazional şi poate fi detectată icircn ţesuturile vasculare din fruct unde apar
modificări de culoare
Icircngălbenire și ofilire Simptome la baza tulpinii Secțiune longitudinală
Foto The Ohio State University Foto Dan Egel Plant and Pest Diagnostic Laboratory
Mod de răspacircndire Fusarium spp este răspacircndită prin sămacircnță sol răsaduri infectate sau prin solul infectat aderent la
rădacinile răsadurilor vacircnt și apa care poartă sol infectat De asemenea echipamentele de lucru
vehiculele uneltele utilizate contaminate reprezintă tot atacirctea moduri de răspacircndire a ciupercii
Pe distanțe mari infecția este propagată de semințe și răsaduri infectate
Icircn sere sporii ciupercii se găsesc icircn stratul de mulci dintre racircndurile de tomate și pe plantele
putrezite aruncate la gunoi icircn apropierea spațiilor protejate Icircn mod frecvent sunt găsiți spori icircn aerul
infectat din sere și de asemenea o mare concentrație de clamidospori din sol servesc drept sursă de
infecție
Ciuperca pătrunde prin rănile din rădăcini iar dezvoltarea acesteia este favorizată de o temperatură
a solului și a aerului de 28degC temperatura optimă de creștere a plantelor fertilizarea icircn concentrații
scăzute de azot şi fosfor și ridicate de potasiu de pH-ul scăzut al solului de intensitatea mică a luminii
Virulența patogenului este intensificată de micronutrienți fosfor și ioni de amoniu și este diminuată de
nitrați
Simptom pe frunze Simptom pe fructe
Foto University of Connecticut (wwwbritannicacom)
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea la plantare a unui răsad sănatos și rezistent la Fusarium spp
sterilizarea solului cu vapori de apă supraicircncălziți
fertilizarea cu nitrat de calciu creșterea pH-ului solului pacircnă la 65 ndash 70
evitarea irigării icircn exces (inundarea) evitarea utilizării pentru irigare a apei din canale sau iazuri
deoarece poate fi contaminată cu acest patogen
rotația culturilor la 4 ani nu elimină patogenul icircnsă reduce semnificativ pierderile
combaterea buruienilor
Măsuri curative
sterilizarea chimică a solului cu două săptămacircni icircnainte de transplantare
combatere chimică cu TOPSIN M 500 SC- 17 Lha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză
-TOPSIN M 500 SC ndash 14 zile
IMPORTANT
Fusarium spp atacă o gamă largă de plante
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Leveillula taurica (Lev) Arnaud
Denumire populară făinare
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome organe atacate toate organele aeriene ale plantei dar icircn special pe frunze
- primele simptome ale atacului se observă sub forma unor pete de decolorare (gălbui) vizibile
mai ales pe fața superioară a frunzelor de formă neregulată de 2-9 mm diametru
- icircn condiții favorabile dezvoltării bolii apar un număr mare de pete (peste 30) care confluează
și acoperă porțiuni icircntinse din limb (pacircnă la 4 cm lungime și 1 cm lățime)
- pe fața inferioară a limbului icircn dreptul petelor se formează o eflorescență cenușie-albicioasă
formată din conidioforii și conidiile ciupercii
- frunzele puternic infectate mor dar rareori cad de pe plantă
Atacul ciupercii pe frunze de tomate
Image Ontario Crop IPM- Franța Image sanayidomatesiblogspotcom
(httpwwwalamycom)
Mod de răspacircndire conidiile ciupercii Leveillula taurica pot germina icircntr-un interval de temperatură de la 10 la
35degC iar icircn condiții de seră infecția este favorizată de temperaturi sub 30degC
odată infecția instalată temperaturile peste 30degC accelerează dezvoltarea bolii și moartea
frunzelor atacate
icircn zonele cu temperaturi ridicate icircn timpul zilei se produce infecția cu această ciupercă chiar
dacă nopțile sunt răcoroase
atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele
cultivate icircn cacircmp
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol
Măsuri curative -combatere chimică cu
- TOPAS 100 EC ndash 05 lha
- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)
- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie
Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat
- REFLECT ndash 10 lha ndash se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă la coacerea deplină
a fructelor
- MYCLOFIL ndash 40-60 ml100 l apă icircn timpul vegetaţie de la prima apariţie la 7 ndash 10 zile
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- TOPAS 100 EC - 3 zile
- CIDELY TOP - 3 zile
- ORTIVA 250 SC - 3 zile
- REFLECT - 1 zi
- MYCLOFIL - 3 zile
IMPORTANT
Se poate confunda cu atacul ciupercii Cladosporium fulvum (Fulvia fulva)
Poate ataca și alte specii ceapă usturoi ardei vinete bumbac
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Septoria lycopersici Speg
Denumire populară boala petelor albe
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome Organe atacate icircn special frunzele
- primele simptome ale bolii apar icircn răsadnițe pe cotiledoane sau pe frunzulițe sub forma
unor pete circulare de 1-4 mm diametru bine delimitate la icircnceput de culoare brun-gălbuie
iar mai tacircrziu albicioase
- icircn dreptul petelor pe ambele fețe ale frunzelor apar punctișoare negre (picnidiile ciupercii)
- icircn cacircmp boala se manifestă prin simptome asemănătoare cu cele din răsadnițe cu
deosebirea că petele rămacircn de culoare brun-gălbuie sau brun-cenușie
- de obicei atacul icircncepe pe frunzele de la bază și progresează spre vacircrf
- frunzele puternic atacate se brunifică se usucă și cad plantele rămacircnacircnd doar cu cacircteva
frunze tinere icircn partea de la vacircrf
Fig1 şi 2- Atacul ciupercii pe frunze de tomate ( wwwmissouribotanicalgardenorg www agndsuedu)
Fig 3 ndash Picnidiile ciupercii dezvoltate pe frunze Fig 4- Sporii ciupercii ieșiți sub formă de ciri din picnidii
vegetablemdonlineppathcornelledu Photos courtesy of TA Zitter Cornell University Ithaca NY
Mod de răspacircndire - transmiterea patogenului se realizează prin picnidii sau miceliu din resturile infectate
- sporii ciupercii sunt icircmprăștiați de la o plantă la alta prin apa de ploaie irigații curenți de aer sau
insecte
- temperaturile icircntre 20-25degC sunt optime pentru infecție
- perioadele lungi cu temperaturi crescute și umiditate mare icircn aer și pe frunze constituie condițiile
ideale pentru dezvoltarea bolii și răspacircndirea ciupercii
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol
IMPORTANT
Pierderile pot atinge 20-80 din producție icircn anii ploioși și icircn cazul culturilor netratate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Phytophthora parasitica Dast
Denumire populară putregaiul coletului sau mana de sol a tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă specie polifagă atacă tomate fasole ceapă vinete ardei pepeni galbeni și verzi
Simptome icircn funcție de faza de vegetație și de organul atacat (rădăcini tulpini fructe) boala se
manifestă prin simptome diferite
- pe răsad icircn faza de 4-6 frunze boala apare icircn dreptul coletului observacircnd o ușoară gacirctuire și
icircnmuiere a țesuturilor urmate de căderea răsadului
- pe rădăcini atacul se icircntacirclnește sub formă de putregai uscat țesuturile fiind de culoare brună ndash
albicioasă
- pe tulpini se manifestă prin apariția icircn dreptul coletului a unor pete verde icircnchis la icircnceput
apoase apoi brune ce se extind și cuprind tulpina de jur icircmprejur 10-15 cm deasupra pămacircntului
Plantele atacate se ofilesc și pier Țesuturile din dreptul petelor putrezesc și se acoperă cu un puf
albicios
- pe fructe apare o pată cenușie-brunie cu marginile nedefinite de formă neregulată cu suprafața
umedă zonată concentric la icircnceput pe partea fructului care vine icircn atingere cu pămacircntul apoi se
extinde cuprinzacircnd fructul icircn icircntregime de cele mai multe ori Icircn condiții de umiditate ridicată pe
suprafața țesuturilor atacate apare un puf albicios (conidioforii și conidiile ciuperci)
Mod de răspacircndire
Ciuperca Phytophthora parasitica rezistă icircn sol de la un an la altul sub forma de oospori dar
poate fi prezentă 5-10 ani icircn sol) Un rol icircnsemnat icircn dezvoltarea ciupercii icircl joacă umiditatea
atmosferică peste 90 cacirct şi temperatura ciuperca dezvoltacircndu-se icircntre 127 şi 35ordmC
temperatura optimă variind icircntre 238 şi 30 ordmC
Măsuri de management
Măsuri preventive
o dezinfecția amestecului de pămănt
o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă
o controlul umidității solului icircn perioada imediată a plantării
o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul
httpwwwbotanistiiro httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests
Osu-The Ohio University
IMPORTANT Intensitatea atacului este influențată icircn mare măsură de umiditatea solului icircn perioada
imediată plantării fiind necesar ca udarea să se facă icircn reprize cu cantități reduse de apă
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Phytophthora infestans (Mont) de By
Denumire populară mana tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate cartof
Simptome atacul se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor (frunze tulpini flori și
fructe)
- pe frunzele bazale sub formă de pete circulare sau de formă neregulată la icircnceput de culoare
verde-galbuie cu aspect umed devin apoi cenușii-brunii icircnconjurate de o zonă icircngustă
decolorată Petele se măresc confluează și pot acoperi icircntreaga suprafață a foliolelor atunci cacircnd
condițiile sunt favorabile dezvoltării bolii
Icircn dreptul petelor pe partea inferioară a frunzelor se observă un puf fin albicios ce
reprezintă fructificațiile ciupercii conidiofori cu conidii După cacircteva zile frunzele atacate se
usucă sau putrezesc
- pe fructe infecția icircncepe din primele faze de dezvoltare pacircnă aproape de maturare Pe fructe
apar pete mici de formă neregulată ușor cufundate icircn pulpă la icircnceput de culoare verde ndash
măslinie după care icircn scurt timp devin măsliniu icircnchis Cacircnd umiditatea este ridicată la fel și pe
frunze icircn dreptul petelor apare un puf albicios Fructele bolnave se desprind și cad prematur
urmare a putrezirii pedunculului
- pe tulpini atacul se manifestă sub forma unor pete mici ovale cenușii-brunii care se măresc și
icircnconjoară tulpina Tulpinile putrezesc și se rup
Fig 1 Fructe atacate Fig 2 Simptome pe tulpină şi frunze
(httpscommonswikimediaorg)
Mod de răspacircndire
Transmiterea de la un an la altul se realizează prin semințe infectate resturi de plante rămase
peste iarna unde patogenul rezistă Icircn perioadele calde și uscate ciuperca rămacircne viabilă icircn
țesuturile frunzelor inferioare și icircn leziunile de pe tulpini iar cacircnd vremea redevine favorabilă
ciuperca se reproduce din nou
La tomate mana apare mai tacircrziu cu 12-15 zile decacirct la cartof și anume icircn a doua decadă a lunii
iulie
Măsuri de management
Măsuri preventive
o asolament rațional
o evitarea cultivării tomatelor icircn vecinătatea cartofilor
o evitarea recoltării semințelor din fructele atacate
o adunarea și distrugerea resturilor de plante
o schimbarea sau dezinfectarea termicăchimică a pămacircntului
o cultivarea de soiuri rezistente la mană
o administrarea de icircngrășăminte minerale mai ales potasiu care intensifică rezistența
plantelor
Măsuri curative - combatere chimică cu următoarele produse REVUS 250 SC ndash 06 lha REVUS TOP -06 lha
PREVICUR ENERGY ndash 3 l ha se aplică la sol prin picurare ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1
lha icircn funcţie de gradul de infecţie
Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat
CYCLO-R Liquido ndash 24 -40 lha la icircnceputul icircnfloritului BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha
VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha RANMAN TOP ndash 050 lha AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă
ORTIVA TOP ndash 1 l ha ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha CUPROXATE FLOWABLE ndash 53 l ha
de la prima frunză pacircnă la coacere OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de
icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă
3-5 lmp
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză REVUS 250 SC 3 zile REVUS TOP 3 zile PREVICUR ENERGY 3 zile
ORTIVA 250 SC 3 zile CYCLO-R Liquido 28 zile BRAVO 500 SC 3 zile VITRA 50 WP 3
zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp RANMAN TOP 3 zile AZBANY 3 zile ORTIVA TOP 7 zile
ORTIVA OPTI 3 zile CUPROXATE FLOWABLE 3 zile pentru consum 8 zile pentru
industrializare OMIX - nu este necesar
IMPORTANT
Atacul produs de Phytophthora infestans pe fructe poate fi confundat cu cel produs de
Phytophthora parasitica Deosebirea constă specia Phytophthora infestans produce pete cu
suprafața neregulat reliefată al caror punct de plecare este de obicei icircn vecinătatea caliciului
icircn timp ce petele cauzate de Phytophthora parasitica sunt situate pe partea inferioară a
fructului apar zonate și au o evoluție mai rapidă
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pythium ultimum Trow
Denumire populară căderea și putrezirea plăntuțelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă se icircntacirclneşte frecvent la tomate
Simptome pe plantuțele răsărite din teren infectat se observă icircn zona bazală a tulpiniței o
brunificare a țesuturilor brunificare care se extinde icircn sus pe tulpină cacirct și pe rădăcină icircn jos Icircn
zona atacată tulpinițele se subțiază planta se veștejește se zbacircrceşte cade la pămacircnt unde va
putrezi icircn icircntregime
Simptomele pot apare icircn vetre și se extind rapid atunci cacircnd temperatura este cuprinsă icircntre 20-
30 degși umiditatea este peste 90
La suprafața solului se poate observa prezența unui strat fin de miceliu de culoare albă care se
extinde icircn timp Atunci cacircnd infecția solului este puternică plantele nu mai răsar deoarece
putrezesc pacircnă la ieșirea lor la suprafață
http wwwbotanistiiro
Mod de răspacircndire
Ciuperca Pythium ultimum se transmite de la un an la altul prin sporii de rezistență din sol iar icircn
perioada de vegetație transmiterea ciupercii de la o plantă la alta se realizează prin sporii duși de
apa din sol
Măsuri de management
Măsuri preventive -perioada critică a bolii se limitează la stadiul de plăntuțe fapt pentru care măsurile preventive
trebuie să asigure protecția răsadurilor de infecții pacircnă la transplatarea lor icircn cultură avacircnd icircn
vedere următoarele
- dezinfectarea amestecului de pămacircnt din răsadniță (termic sau chimic) sau icircnlocuirea lui cu
pămacircnt necontaminat
- dezinfectarea tocurilor răsadnițelor și uneltelor
- evitarea excesului de umezeală
- asigurarea unei bune aerisiri a plantelor
Măsuri curative - combatere chimică cu produsul OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de
icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă
3-5 lmp
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- OMIX - Nu este necesar
IMPORTANT
Ciuperca se icircntacirclnește la toate răsadurile de legume
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismelor dăunătoare
Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold
Verticillium dahliae Kleb
Denumire populară veștejirea verticiliană
Statut nu sunt organisme dăunătoare de carantină ambele specii sunt prezente icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate
Simptome ofilirea tomatelor datorată acestor ciuperci poate fi ușor confundată cu ofilirea
provocată de speciile de Fusarium sau de alte ciuperci care produc ofiliri la plante Uneori
simptomele pot fi atacirct de subtile icircncacirct duc cu gacircndul la probleme abiotice cum ar fi irigarea
insuficientă
Adesea primul indiciu de infecție cu Verticillium este ofilirea plantelor icircn timpul zilei
Plantele manifestă o ofilire ușoară spre moderată icircn cea mai călduroasă parte a zilei dar icircși revin icircn
timpul nopții Pe măsură ce boala avansează pe frunzele tinere se dezvoltă unele decolorări
marginale sau icircntre nervuri Pe aceste frunze se pot manifesta de asemenea leziuni caracteristice
icircn forma literei ldquoVrdquo unde apar icircngălbeniri icircn formă de evantai icircngustacircndu-se aproape de marginile
frunzei Dacă se efectuează o secțiune longitudinală prin tulpina unei plante infectate icircn special icircn
partea de jos a plantei se poate observa o brunificare vasculară a tulpinii Nu există nicio
brunificare vasculară a pețiolilor sau a măduvei
Veștejirea verticiliană ndash secțiune prin tulpină simptome pe frunze
Foto A Testen The Ohio State University Vegnet Newsletter
Plante de tomate infectate Foto CORNELL University Vegetable MD Online Department of Plant Pathology
Ithaca
Mod de răspacircndire Infecția se răspacircndește cu ajutorul solului infectat iar de la o plantă la alta cu ajutorul apei
de irigat și se produce de obicei icircn urma rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării icircn timpul formării
rădăcinilor secundare sau icircn urma rănilor provocate de nematozi
Microscleroții ciupercii V dahliae din sol icircși păstrează capacitatea de infecție pacircnă la 8 ani
și se dezvoltă cel mai bine la o temperatură cuprinsă icircntre 10-20degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
cultivarea soiurilor rezistente
sterilizarea solului pe o adacircncime cacirct mai mare utilizacircndu-se produse cu spectru larg
fumigarea
icircndepărtarea și distrugerea plantelor și a resturilor infectate pentru a limita conținutul de inocul
din sol
distrugerea buruienilor
evitarea rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării răsadurilor și formării rădăcinilor secundare
efectuarea unei rotații de cel puțin 4 ani
asigurarea unui drenaj eficient al apei de irigare
Măsuri curative tratamente cu biopreparatul Trichodermin 2 sau Binab T Seppic
222Bacterii
1 Pseudomonas corugata Roberts amp Scarlett - necroza măduvei tomatelor
2 Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie - pătarea pustulară
a tomatelor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pseudomonas corrugata Roberts amp Scarlett
Denumire populară necroza măduvei tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă speciile afectate sunt Solanum lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) -
doar rar și icircn zone unde necrozarea măduvei tomatelor a fost endemică icircn acel an
Chrysanthemum morifolium (crizantemă) Geranium sp (priboi)
Simptome Necroza măduvei tomatelor este o boală a plantelor mature Primul simptom al bolii
apare de obicei sub forma unei cloroze la cele mai tinere frunze ale plantelor la care fructele din
prima inflorescenţă sunt complet dezvoltate dar icircncă verzi
- icircn cazurile grave decolorarea (fig 1) afectează icircntreaga jumătate superioară a plantei
care icircşi pierde turgescenţa şi apoi se devitalizează apar leziuni brun-icircnchis pacircnă la negre pe
suprafaţa tulpinilor (uneori pacircnă la 30 cm lungime) tulpina este aproape icircn icircntregime distrusă iar
măduva este vizibilă icircn zona afectată apare uneori un exsudat vacircscos albicios şi tulbure care
se prelinge pe tulpină plantele afectate se devitalizează şi mor sau pot continua să crească foarte
icircncet icircn secţiune longitudinală prin tulpină icircn regiunea leziunii externe cavitatea măduvei este
scobită şi adesea cu un aspect deşirat spre marginile leziunii (fig 2) Dincolo de leziune măduva
are culoare brună icircnchis pacircnă la neagră şi este hidrozată dar nu moale cu marginile bine
delimitate
- icircn cazurile mai puţin grave - după apariţia simptomelor iniţiale constacircnd din
decolorarea frunzelor superioare şi uneori leziuni externe pe tulpină plantele care supravieţuiesc
continuă să crească normal fără să mai prezinte simptome interne sau externe şi adeseori dau o
recoltă bună
- la plantele fără leziuni externe măduva este colorată şi pot să apară sau nu scobituri ale
cavităţii iar sistemul vascular poate să fie brunificat apare necroza şi colorarea icircn brun a
măduvei care se extind deseori icircn tulpină de la nivelul solului pacircnă aproape de vacircrful de creştere
icircn pedunculi pacircnă la fruct şi icircn rahisul frunzelor cacircnd se detaşează una din frunzele inferioare
din leziuni se scurge un exsudat vacircscos de culoare alb-murdar
Icircn culturile mai bătracircne plantele care au fost infectate pot fi recunoscute după dezvoltarea
bogată a rădăcinilor adventive pe tulpină (fig 3) icircn porţiunea icircn care măduva a fost afectată
Uneori plantele pot să-şi revină diametrul tulpinii nou crescute fiind considerabil mai mic
Icircn cazul unui atac foarte puternic icircn prima săptămacircnă patogenul poate fi izolat uşor din
ţesutul de la marginea leziunii timp icircn care numeroase plante manifestă simptome tipice de
boală Icircn următoarele două săptămacircni mult mai puţine plante dezvoltă simptome iar din plantele
care iniţial au prezentat simptome patogenul nu mai poate fi izolat Plantele care şi-au revenit de
pe urma atacului pot creşte şi da o recoltă normală deşi pe o mare parte a tulpinii cavitatea
măduvei este scobită iar măduva este distrusă
Fig 1 Simptom de cloroză Fig 2 Secţiune longitudinală prin tulpină Fig 3 Rădăcini adventive (httpephytiainrafr) (httpswwwplantwiseorg) (httpsagumassedu)
Mod de răspacircndire
Patogenul supravieţuieşte icircn rezervoarele şi conductele pentru apa de irigare de la serele
afectate de boală şi există probabilitatea să se găsească şi icircn sol Este posibil că răspacircndirea
bacteriei să se realizeze cel puţin parţial pe parcursul lucrărilor din perioada de vegetaţie prin
uneltele folosite
Nu s-a putut pune icircn evidenţă calea prin care patogenul penetrează icircn plantă
Măsuri de management
Măsuri preventive
- respectarea strictă a măsurilor de igienă fitosanitară
- evitarea factorilor care favorizează atacul (icircn special adaosul prea mare de icircngrăşăminte azotate
a variaţiilor bruşte de temperatură şi a temperaturilor prea scăzute din timpul nopţii)
- icircnaintea transplantării răsadurilor este necesar ca solul să fie tratat cu vapori de apă iar
seminţele folosite să fie dezinfectate
- dezinfectarea conductelor de apă a uneltelor şi a macircinilor
- icircn timpul lucrărilor de copilit şi legat se va asigura dezinfectarea periodică a macircinilor
muncitorilor şi a conductelor de apă
- scoaterea plantelor bolnave din spaţiile protejate şi arderea acestora
IMPORTANT
Deși această bacterioză poate provoca distrugerea totală a unor plante ea are și un caracter
reversibil plantele slab afectate se pot recupera icircn condiții de producție favorabile (vreme
icircnsorită așadar o mai bună luminozitate icircn sere reducerea umidităţii aerului) Icircn unele
cazuri boala poate trece chiar neobservată
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie 1978 Denumire populară pătarea pustulară a tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei)
Simptome
Organe atacate frunze fructe verzi pețioli și tulpină
- pe frunze apar la icircnceput pete mici hidrozate cu margini distincte de 1 mm diametru
- icircn timp petele devin brun-negre ușor icircnalțate la centru iar icircn cazul unei densități mari
petele confluează formacircnd benzi de țesuturi necrotice icircnconjurate de țesut clorozat
- frecvent apar orificii icircn centrul leziunilor de pe frunzele tinere iar frunzele mai bătracircne
capătă un aspect zdrențuit
- pe fructe apar pete necrotice cu dimensiuni variind de la un punct abia vizibil pacircnă la 1
mm diametru icircnconjurate de un verde mai intens decacirct restul fructului petele fiind
proeminente
- leziunile de pe fructe pot conflua formacircnd areale crustoase care pot acoperi un sfert sau
chiar mai mult din suprafața fructului
- infecția icircn stadiul de corolă deschisă determină pierderi semnificative asupra producției
icircnsă sensibilitatea fructelor este maximă pacircnă cacircnd acestea ajung la un stadiu de 3 cm
diametru
- atacă numai fructele verzi niciodată pe cele coapte (datorită pH-ului fructului care este
aproape neutru la fructul tacircnar și acid la fructele coapte)
- pe pețioli și pe tulpină apar pete brun-negre cu diametrul de aproximativ 1 mm care pot
conflua formacircnd zone neregulate la icircnceput hidrozate dar care nu ajung pacircnă la țesutul
vascular
- pagubele sunt datorate atacului pe fructe chiar dacă leziunile sunt mici puțin profunde și
nu la fel de frecvente ca la alte boli produse de bacterii
- fructele pătate sunt declasate atacirct pentru consumul icircn stare proaspată cacirct și pentru
industrializare
Fig 1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze
httpwwwagrobestgrupcom httpswwwforestryimagesorg
Mod de răspacircndire - bacteria se transmite prin semințe fiind aderentă la suprafața acesteia ea nefiind icircnsă pusă icircn
evidență și icircn interiorul acestora
- de asemenea frunzele plantelor bolnave icircngropate icircn sol sunt o sursă importanta de inocul
durata de supraviețuire a bacteriei icircn sol depinzacircnd de umiditatea și temperatura lui ea fiind mai
mare icircn solurile acide reci și cu apă stagnantă
- ploile puternice icircnsoțite de vacircnt favorizează răspacircndirea bolii icircn cacircmp
- s-a observat că viabilitatea bacteriilor este inhibată la concentrațiile mari de substanțe nutritive
Măsuri de management
Măsuri preventive
folosirea soiurilor rezistente sau tolerante este considerată metoda cea mai bună de protecție
față de Pseudomonas syringae pv tomato
utilizarea de semințe sănătoase la obținerea răsadurilor
icircmbăierea semințelor icircn apă 30 de minute la 56degC după un tratament prealabil cu soluție de
fosfat trisodic 1
aerisirea serelor și solariilor dimineața și seara folosirea de folie anticondens rotația culturilor
dezinfecția echipamentelor și uneltelor folosite la lucrările manuale și mecanice
icircnlăturarea și distrugerea plantelor infectate a fructelor si frunzelor infectate și căzute pe sol
Măsuri curative- combatere chimică cu urmatoarele produse
- CURENOX 50 ndash 15-2 Kg ha
- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo ndash 375-5 Kg ha
- CUPERTINE SUPER ndash 35 Kg ha
- ALCUPRAL 50 PU ndash 15-2 Kg ha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- CURENOX 50 - 3 zile
- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo - 3 zile
- CUPERTINE SUPER - 3 zile icircn seră 10 zile icircn cacircmp
- ALCUPRAL 50 PU - 3 zile
IMPORTANT Tomatele sunt o specie importantă de legume sensibilă la Pseudomonas syringae pv
tomato boală care face pagube icircnsemnate icircn țările cultivatoare
223 Virusuri
1 Pepino mosaic virus (PepMV) -virusul mozaicului la Solanum muricatum
2 Tomato bushy stunt virus ( TBSV)-virusul piticirii tufoase a tomatelor
3 Tomato mosaic virus (ToMV ) -mozaicul tomatelor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pepino mosaic virus (PepMV)
Denumire populară virusul mozaicului la Solanum muricatum
Statut reglementat prin Decizia Comisiei Europene 2004200EC absent icircn Romacircnia prezent icircn
Africa America Asia și Europa (Austria Belgia Bulgaria Cipru Danemarca Franța Germania
Grecia Ungaria Irlanda Italia Lituania Olanda Polonia Spania Elveția Turcia Ucraina
Marea Britanie)
Plante gazdă solanaceele (Solanum lycopersicum Solanum muricatum Solanum melongena
Solanum tuberosum) busuiocul (Ocimum basilicum) specii din flora spontană (Amaranthus sp
Chenopodium sp Convolvulus sp Sonchus sp Malva parviflora etc)
Simptomele sunt variate icircn funcție de tulpina virală soi și condițiile climatice
- icircntreaga planta infectată este piticită
- frunzele sunt distorsionate şi prezintă mozaicuri cloroze şi bășicări
- primul semn de infecție este apariţia pe frunze a unor porțiuni mai deschise la culoare sub
forma unor pete clorotice unghiulare (cu vacircrful ascuțit)
- pe sepale și tulpini se observă striațiuni verzi
- pe fructe se observă porțiuni mai deschise la culoare care dau un aspect mozaicat
Simptome pe frunze (httpsgdeppoint)
Simptome pe fructe (httpsgdeppoint)
Biologie
virionii se găsesc la suprafața celulelor foliare infectate
Mod de răspacircndire
prin sămacircnță contaminată la exterior provenită de la plante infectate
prin contactul plantelor sănătoase cu plantele bolnave
cu obiectele contaminate pe care virusul rezistă timp icircndelungat icircn resturile de rădăcini
virusul rămacircne activ 31 zile pe suprafețele de sticlă rămicircne activ 14 zile
Măsuri de management
Măsuri preventive
respectarea regulior de carantină la importul de fructe semințe răsaduri din țările
contaminate
utilizarea de sămacircnță liberă de virus
examinarea plantelor cu privire la prezența atacului
eliminarea atentă a plantelor suspecte și aplicarea unor măsuri adecvate icircn cazul apariției
bolii
decontaminarea serelor utilajelor uneltelor și a semințelor cu dezinfectanți eficienți
IMPORTANT Boala este deosebit de gravă reducacircnd cantitatea și calitatea producției pierderile de
recoltă fiind apreciate la 15-80
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tomato bushy stunt virus (TBSV)
Denumire populară virusul piticirii tufoase a tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină a fost descris prima dată icircn Anglia la
Lycopersicon esculentum şi icircn prezent este răspacircndit icircn Argentina Maroc Tunisia Regatul Unit
al Marii Britanii SUA (California) Canada Germania Franţa Italia Portugalia şi alte ţări
Plante gazdă tomate (Lycopersicum esculentum) ardei (Capsicum annuum) vinete (Solanum
melongena) dar şi plante ornamentale buruieni etc
Simptome - pete inele şi linii clorotice care se necrozează pe frunze
- frunzele tinere au o culoare galbenă pală şi sunt puternic deformate
- creştere stufoasă ca urmare a formării unui număr mare de lăstari laterali slab dezvoltaţi
- plantele infectate icircşi icircncetează creşterea vacircrful de creștere fiind adesea necrozat
- pe fructe pete marmorări sau formaţiuni inelare mai icircnchise la culoare fructe mici puţine
Fig 1 Atac pe frunze Fig 2 Atac pe fructe
(httpwwwdpvwebnet) (httpgardenerwikiacom)
Biologie şi mod de răspacircndire virusul se transmite prin sol şi este preluat de plante prin
intermediul sistemului radicular şi icircn proporţie redusă prin sămacircnţă
Măsuri de management
Măsuri preventive
eliminarea plantelor infectate
cultivarea terenului cu plante rezistente la acest virus
selectarea exemplarelor sănătoase pentru icircnmulţire vegetativă
Măsuri curative icircn cazul soiurilor total infectate obţinerea de clone libere de virus prin
termoterapie dezinfectarea solului prin tratament termic
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tomato mosaic virus (ToMV)
Denumire populară virusul mozaicului tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate (Solanum lycopersicum) vinete (Solanum melongena) degețel lacircnos
(Digitalis lanata)
Simptomele sunt diferite icircn funcție de condițiile de mediu vacircrsta plantei la momentul infectării
tulpina virusului
Pe frunze
- simptome de tip mozaical caracterizate prin pete clorotice sau gălbui de forme și
mărimi diferite răspacircndite pe toată suprafața limbului frunzei
- distorsionarea frunzelor la plantele tinere aflate icircn stadiul de răsad caracterizată prin
creșterea neregulată și anormală a unor foliole mai tacircrziu cea mai mare parte a
suprafeței limbului fiind redusă pacircnă la nervura principală
- o altă tulpină a virusului mozaicul acuba manifestă decolorări internervuriene de
culoare galbenă pal sau alburie icircn cadrul petelor gălbui se observă uneori insule de
culoare normală
Pe fructe
- pete maronii pe suprafața fructelor
- necrozarea vaselor peretelui celular
- diminuarea creșterii plantelor și scăderea producției
Atac pe frunze (http wwwcreative-diagnosticscom tratat de virologie vegetală III Pop pg 111)
Atac pe fructe (http wwwavrdcorg)
Mod de răspacircndire
- sămacircnță contaminată virusul nu se găsește icircn embrion ci la suprafața semințelor sau icircn
endosperm infectarea noilor plăntuțe avacircnd loc la germinarea sau transplantarea acestora
- contactul dintre plantele sănătoase și bolnave
- resturile vegetale rămase icircn sol din anul precedent
- unelte și macircinile contaminate ale lucrătorilor din sere și solarii
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircn sere și icircn cacircmp după icircncheierea ciclului de producție se vor aduna și arde toate resturile
culturii precedente
tratarea semințelor icircnainte de plantare prin
o tratament termic sămacircnța fiind menținută 4-6 ore la 58degC (umiditate 10) și apoi 24 ore
la 80degC (umiditate 5)
o menținerea semințelor icircntr-un termostat obișnuit respectiv 3 zile la 70degC
icircnsămacircnțarea se va face icircn amestec de pămacircnt proaspăt
răsadul se va feri de infecțiile accidentale
la plantare se vor elimina toate exemplarele infectate care se recunosc printr-o mozaicare
difuză și o dințare accentuată neregulată a marginii limbului
respectarea rotației culturilor (soiurile susceptibile să nu fie cultivate doi ani consecutiv pe
aceiași suprafață)
cultivarea soiurilor rezistente la acest virus
IMPORTANT
Simptomele sunt asemănătoare cu cele produse de Tobacco mosaic virus cele două
virusuri fiind foarte greu de diferențiat pe baza simptomelor
224 Insecte acarieni
1 Aculops lycopersici Tryon - acarianul tomatelor
2 Aphis gossypii Glover - păduchele castraveţilor
3 Aulacorthum solani (Kaltenbach) - păduchele pătat al cartofului 4 Autographa gamma (L) ndash buha gamma
5 Chromatomyia horticola Goureau ndash musculiţa minieră a mazării
6 Frankliniella occidentalis (Pergande) ndash tripsul californian
7 Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute) ndash tripsul plantelor de seră
8 Lacanobia oleracea L ndash molia tomatelor
9 Liriomyza bryoniae (Kaltenbach) ndash musculiţa minieră a frunzelor de tomate 10 Macrosiphon euphorbiae Thomas ndash păduchele dungat al cartofului
11 Myzodes persicae Sulz - păduchele verde al piersicului
12 Myzus ornatus Laing ndash păduchele păstacircrnacului
13 Nezara viridula L ndash ploşniţa verde a legumelor
14 Poliphagotarsonemus latus Banks ndash păianjenul lat
15 Spodoptera exigua (Huumlbner) ndash buha cucurbitaceelor
16 Tetranychus urticae Koch - păianjenul roşu comun
17 Thrips tabaci Lind ndash tripsul tutunului
18 Trialeurodes vaporariorum Cockerell ndash musculiţa albă de seră
19 Tuta absoluta Meyrick- molia minieră a frunzelor
Fișa măsurilor privind managementul integrat al
organismului dăunător
Aculops lycopersici (Tryon) Denumire populară acarianul tomatelor acarianul de bronz al tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă este cel mai adesea semnalat ca organism dăunător al tomatelor dar poate dăuna
un spectru larg de Solanaceae incluzacircnd și specii ornamentale
Descriere corpul este fusiform robust de 150-200 microm culoarea variază de la alb la gălbui pacircnă
la portocaliu (fig 1) Corpul are o serie de anule evidente icircntre tergite și sternite Au numai două
perechi de picioare cu structură caracteristică a ghearei Datorită dimensiunilor reduse nu sunt
vizibili cu ochiul liber pe plante fiind puşi icircn evidenţă doar cu lupa sau la stereomicroscop
Fig 1 Adulți Aculops lycopersici Fig 2 Frunze atacate
(httpswwwagrolinkcombrculturasproblemaacaro-do-brozeamento_492html)
Simptome infestarea tomatelor icircncepe de la frunzele bazale care se brunifică şi se veştejesc
Odată cu dezvoltarea populației dăunătorului infestarea urcă spre vacircrful plantelor care se usucă
Hrănirea acarianului pe frunze inflorescențe și fructele tinere de tomate cauzează icircncrețirea și
necrozarea frunzelor căderea florilor ruginirea fructelor și icircn final moartea plantelor (fig 2) Icircn
urma hrănirii este redusă rata fotosintezei la plante datorită afectării celulelor şi icircncetinirii
schimburilor de gaze de la nivelul frunzelor
Biologie icircn sere sursele de infestare a plantelor tinere sunt populațiile de acarieni
supraviețuitoare pe resturile culturilor anterioare infestate sau acarieni nou introduși odată cu
răsadurile Ciclul biologic este complet icircn aproximativ 7 zile icircn condiţii optime la 21-25degC şi
30 umiditate atmosferică icircntr-un ciclu de vegetaţie dezvoltacircndu-se pacircnă la şapte generaţii
Femelele trăiesc cacircteva săptămacircni şi depun pacircnă la 50 de ouă Din ouăle fertilizate apar masculi
şi femele icircn timp ce din ouăle nefertilizate apar doar masculi
Măsuri de management
Măsuri preventive
monitorizarea prezenţei dăunătorului este esenţială recomandacircndu-se inspectarea
plantelor pentru depistarea frunzelor cu aspect bronzat icircn mod tipic daunele apăracircnd cacircnd
fructele verzi ating 5 cm
curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre
ciclurile de cultură
aplicarea tratamentelor la structura serelor
creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de
acariani (dar favorizează bolile fungice)
utilizarea soiurilor cu oarecare rezistenţă la acarieni
controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora care duce la reducerea populațiilor
de acarieni
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea prădătorilor
- Phytoseiulus persimilisis Neoseiulus californicus Pronematus ubiquitus (acarieni)
- Feltiella acarisuga (ţacircnţar)
- Macrolophus caliginosus (ploşniţă)
- Scolothrips sexmaculatus Leptothrips mali (tripşi)
metode chimice tratamente cu produsul APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme
mobile
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- APACHE- 3 zile
IMPORTANT
Aculops lycopersici poate fi identificat numai prin examinare la microscop
Climatul fierbinte uscat favorizează dezvoltarea acarienilor și dacă populațiile nu sunt
verificate plantele pot fi distruse icircn doar cacircteva zile
A lycopersici poate determina reducerea recoltei la cultura tomatelor mai ales cacircnd
plantele tinere sunt expuse atacului situaţie icircn care pierderile pot fi de pacircnă la 65
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Aphis gossypii Glover
Denumire populară păduchele castraveților
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă atacă un număr mare de plante cultivate și spontane din familiile
Cucurbitaceae Crucifereae Solanaceae Malvaceae Pagube deosebite sunt semnalate la
plantele cultivate icircn seră unde atacă frecvent și tomatele
Descriere Specia prezintă plasticitate fenotipică variațiile de colorit și morfologice pot varia icircn
funcție pe planta gazdă și de stadiul de dezvoltare al dăunătorului
Formele aptere (fără aripi) au formă ovală cu capul și toracele de culoare cenușie la unii
indivizi galbenă (fig 1) Corpul este sub 1-15 mm icircn lungime și diametrul puțin peste 034 mm
Culoarea variază de la galben la verde foarte icircnchis (aproape negru) Antenele sunt de culoare
galbenă cu vacircrful negru mai scurte decacirct lungimea corpului Picioarele sunt galbene-verzui
Corniculele sunt negre de formă cilindrică uşor lățite la bază Cauda este de culoare icircnchisă mai
scurtă decacirct corniculele și este prevăzută de o parte și de alta cu cacircte 2-3 peri
Formele aripate au capul toracele și abdomenul verde icircnchis cu 3-4 pete laterale de culoare
brună
Oul este de culoare galbenă la depunere după care virează icircn negru-lucios
Fig 1 Colonie de Aphis gossypii (httpwww7inrafr)
Simptome
Coloniile se situează pe fața inferioară a frunzelor dar și pe lăstarii tineri unde icircnțeapă și
sug sucul celular avacircnd ca efect răsucirea gofrarea și stracircngerea icircn glomerul a frunzelor la
icircnceput etiolate gălbui formacircnd pseudocecidii caracteristice uneori sub forma unor adevărate
buchete Produce secreţii dulci masive (fenomenul de rouă de miere) care acoperă frunzele
permițacircnd instalarea ciupercilor (fumaginei) şi icircmpiedică asimilația clorofiliană a frunzelor
Biologie
Icircn sere se icircntacirclnește icircn tot cursul anului unde se icircnmulțește continuu pe cale
partenogenetică vivipară Icircn condiții controlate cum sunt cele din sere o generație se dezvoltă icircn
medie icircn 10 zile Stadiul de ou nu există icircn spaţiile protejate trecerea de la un ciclu de vegetație
la următorul se face icircn stare activă (adult sau nimfă) O femelă adultă fundatrigenă dă naștere icircn
decursul vieții la 70-80 nimfe aproximativ 4-5zi Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia
este supraaglomerată apar formele aripate care migrează pe alte plante gazdă secundare
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri
combaterea afidelor prezente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus
abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani şi prădătorii Harmonia axyridis Adalia
bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -
10 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- VYDATE 10 L- 21 zile
IMPORTANT Atacul dăunătorului este deosebit de periculos la răsărire cacircnd poate compromite culturile
Produce pagube directe prin hrănire și indirecte prin dejecțiile zaharoase eliminate care
conduc la apariția ciupercilor din genurile Alternaria Fusarium Penicillium cu consecințe
negative asupra producției
Este un vector important de transmitere al virusurilor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Aulacorthum solani Kaltenbach Denumire populară păduchele pătat al cartofului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie foarte polifagă colonizează peste 200 de specii de plante mono şi
dicotiledonate cu excepţia celor din familia Poaceae Dăunătorul este prezent icircn sere şi depozite
şi atacă frecvent tomatele
Descriere
- femelele aptere au 18-3 mm lungime formă piriformă culoarea galben-verzui strălucitor cu
pete mai icircnchise la culoare la baza corniculelor Antenele sunt aproape la fel de lungi ca şi corpul
cornicule lungi subţiri deschise la culoare şi uşor fumurii la extremităţi (fig1)
- femelele aripate au aceleaşi dimensiuni cu femelele aptere Capul şi toracele sunt de culoare
brun icircnchis spre negru iar abdomenul verde ndash gălbui marcat de puncte şi benzi transversale de
culoare brună-icircnchis (fig 2)
Fig 1 Forma apteră Fig 2 Forma aripată
(httpinfluentialpointscom)
Simptome formează colonii pe partea inferioară a frunzelor pe care le icircnţeapă sugacircnd seva
Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se icircngălbenesc şi se usucă De asemenea se
observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe se formează
dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce capacitatea
fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub denumirea de rdquorouă
de miererdquo)
Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate
afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou
nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da
naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată
apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri
combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus
abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani prădătorii Harmonia axyridis Adalia
bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100
SC ndash075 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
MOVENTO 100 SC - 3 zile
IMPORTANT
Dăunătorul este considerat vector eficient a peste 40 virusuri la culturile de tomate
cartof castraveţi sfeclă morcov ţelină mazăre conopidă ridichi etc
Controlul este mult mai eficient cacircnd infestarea este depistată timpuriu
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Autographa gamma (L) Denumire populară buha gamma
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă produce pagube icircn special la legume (tomate fasole castraveţi
etc) dar şi la cereale lucernă sau cartofi
Descriere -adult fluture de talie mijlocie cu deschiderea aripilor de 4-45 cm aripile anterioare diferit
colorate de la cenuşiu pacircnă la violet-brun străbătute de linii transversale fine de culoare albă iar
cele posterioare brune deschis la bază şi cenuşii deschis spre vacircrf un semn alb-argintiu de forma
literei greceşti gamma se află icircn mijlocul zonei centrale a aripilor anterioare (fig1)
Fig 1 Adult (httpwwwagroatlasru) Fig 2 Larvă (httpswww7inrafr)
Fig 3 Atac produse de larve (httpwwwaomidoribiocontrolcom)
-larvă la completa lor dezvoltare poate atinge 2-4 cm are culoare verde sau verde gălbui cu şase
dungi fine albicioase longitudinale prezintă partea anterioară a corpului mai icircngustă Placa
toracică de culoare neagră iar capul castaniu pătat cu negru Caracteristic are trei perechi de
picioare toracice şi trei abdominale din care cauză omizile au mers asemănător cu cel al cotarilor
fiind cunoscute sub denumirea de bdquocotar falsrdquo (fig 2)
-ou albicios reticulat cu diametrul 05-06 mm
-pupa 17-20 mm brună-gălbuie sau brună-roşcată
Simptome larvele icircn primele vacircrste rod una din epiderme lăsacircnd intactă pe cealaltă ulterior pe
măsură ce cresc perforează limbul şi rod frunzele marginal rămacircnacircnd numai nervurile groase
(fig 3) La atac puternic plantele sunt defoliate iar la tomate pot fi atacate şi fructele Atacul la
răsaduri este periculos prin defolierea plantelor icircn totalitate dar şi prin afectarea mugurelui
apical de creştere al plăntuţelor O larvă poate distruge icircntre 2-5 frunze pe toată durata
dezvoltării
Biologie icircn cacircmp are două generaţii pe an ciclul de viaţă duracircnd 50-70 zile icircn spaţii protejate
poate avea mai multe generaţii pacircnă toamna
- femelele depun pacircnă la 2000 de ouă izolat sau icircn grupe mici de regulă pe dosul frunzelor de la
bază sau pe buruieni
- după eclozare apar omizile care se hrănesc cu limbul frunzelor la icircnceput pe partea inferioară
producacircnd orificii (fig 3) şi pe măsură ce cresc consumă tot mai multă masă vegetativă fiind
capabile să defolieze icircntreaga plantă iar icircn cazul icircn care hrana devine insuficientă migrează pe
alte plante
- omizile ajunse la completa dezvoltare icircşi confecţionează coconi albi-murdari de mătase de
obicei pe dosul frunzelor icircn care se transformă icircn crisalidă
- după o anumită perioadă apar fluturii din generaţia de vară şi ciclul se reia fiind dependent de
condiţiile de temperatură din spaţiile protejate
- spre deosebire de alte specii de Noctuidae fluturii sunt activi icircn timpul zilei Larvele sunt greu
vizibile dar atacul se poate observa uşor datorită rumeguşului de la baza plantelor rezultat icircn
urma hrănirii
Măsuri de management
Măsuri preventive
culturale distrugerea buruienilor plivitul respectarea epocilor de semănat şi plantat
Măsuri curative
metode fizice instalarea capcanelor cu feromoni sexuali la icircnceputul primăverii Atra-GAM
(icircn seră o capcană la 500 m2 cu un minimum de o capcanăseră) şi verificarea acestora o dată pe
săptămacircnă
metode biologice utilizarea de entomofagi cum ar fi Trichogramma evanescens (3 lansări a
60000 de femeleha)
IMPORTANT
Utilizarea capcanelor cu feromoni permite detectarea primelor insecte supravegherea
nivelului populației raționalizarea tratamentelor cu insecticide reducerea frecvenței
acestora
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Chromatomyia horticola (Goureau)
Denumire populară musculiţa minieră a mazării musculiţa minieră a crizantemei
Statut nu este organism de carantină specie extrem de răspacircndită icircn Europa prezentă şi icircn
Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă care atacă 268 de genuri din 36 de familii botanice printre care
Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Leguminosae Liliaceae Linaceae Solanaceae
Descriere
Adultul are o lungime de 2-25 mm lungime corpul de culoare neagră cu excepția capului și
picioarelor care sunt galbene Capul este mare globulos toracele prezintă două dungi laterale de
culoare gălbuie
Larvele tipice acefale (fără cap) apode (fără picioare) albe ajung la completa dezvoltare la 3
mm lungime
Ou alb neted şi strălucitor
Pupa de culoare verzuie se icircnchide la culoare icircn momentul apariţiei adulţilor
Fig1 Pupă (httpmediaeolorg ) Fig 2 Simptom de atac pe mazăre (gardenerwikiacom)
Simptome
Minele au formă liniară neregulată albicioase atacirct pe partea exterioară a frunzei cacirct și pe cea
inferioară Galeria este de lungime și grosime variabilă (grosime uniformă pe toată lungimea sau
mai mare la extremitatea terminală) Minele sunt vizibile mai adesea pe suprafața superioară a
frunzei decacirct pe partea inferioară a acesteia (fig 2)
Pupa rămacircne icircn mină icircntr-o cameră pupală de regulă pe suprafața inferioară a frunzei spiraculul
anterior penetrează epiderma minei şi este vizibil la exterior ca o pereche de cacircrlige mici (fig 1)
Larvele produc daune (mine) pe frunze care duc la ofilirea și căderea prematură a acestora Alte
daune rezultă de la femele care produc pete mici albe icircn mod normal de mică icircnsemnătate care
prin hrănire duc la perforarea frunzei
Biologie
Perioada larvară poate fi scurtă de exemplu 5 zile la temperatura de 23-28degC și este direct
proporțională cu temperatura Icircn ţările cu climat cald stadiul de pupă poate dura cel puțin 7-15
zile Specia poate avea 2ndash6 generații pe an Infestarea spaţiilor protejate este cauzată de utilizarea
unui material destinat plantării infestat şi prin pătrunderea adulţilor din exterior
Măsuri de management
Măsuri preventive
menţinerea serelor icircn stare perfectă de curăţenie
utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru capturarea adulţilor și inspectarea
periodică a plantelor icircn vederea depistării minelor și orifiicilor de hrănire care indică
prezența dăunătorului pe plantă
utilizarea plaselor de insecte care au rolul de a icircmpiedica intrarea adulţilor icircn seră
Măsuri curative
metode biologice utilizarea agenţilor biologici cum ar fi viespile parazite Dacnusa sibirica
Diglyphus isaea și Opius pallipes care pot asigura un control eficient al muștelor miniere Acești
paraziți sunt nativi din Europa și pot fi prezenți icircn seră icircn mod natural Dacnusa sibirica și Opius
pallipes depun ouăle icircn interiorul larvelor miniere parazitacircnd intern icircn timp ce Diglyphus isaea
depune ouăle icircn apropierea larvei gazdă larvele viespilor atacacircnd larva minieră de la exterior
Această specie poate fi găsită spontan după luna mai
metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar VOLIAM TARGO ndash
08 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha şi AFFIRM ndash 15 kgha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
VOLIAM TARGO - 3 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
AFFIRM - 3 zil
IMPORTANT
Efectuarea unui control fitosanitar strict icircn momentul icircnfiinţării culturii
Specia seamănă morfologic cu Chromatomyia syngenesiae identificarea necesitacircnd
examen microscopic de laborator
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute)
Denumire populară tripsul plantelor de seră
Plante gazdă specie foarte polifagă icircn condiții de seră tripsul produce pagube unui număr mare
de plante icircn special flori uneori este menționat ca dăunător la legume
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Descriere
Adult 14-17 mm lungime (femela) 11-12 mm (masculul) suprafaţa corpului puternic
reticulată de culoare maron negricioasă cu vacircrful abdomenului mai deschis la culoare (fig 1)
Picioarele galbene sau albe și antenele au opt segmente sunt de culoare galben deschis avacircnd
ultimul articol foarte lung şi subţire
Larva primul stadiu are culoarea albicioasă cu ochii roșii și devine galben după hrănire iar larva
de stadiul doi are 1mm lungime şi culoare galbenă
Pupa tripsul prezintă două stadii pupale (prepupă şi pupă) de culoare galbenă care se icircnchide cu
vacircrsta cu aripi rudimentare antene icircndoite icircnapoi peste cap Stadiile prepupal și pupal nu se
hrănesc
Ou de culoare albă și au formă de banană
Fig 1 Heliothrips haemorrhoidalis - adult și stadii imature (httpedisifasufledu)
Simptome Atacirct larvele cacirct şi adulţii atacă frunzele lăstarii și florile producacircnd pete de culoare
albă Atacul pe flori duce la deformarea acestora La atacuri puternice are loc necrozarea totală
sau parțială a organelor plantele atacate rămacircn mici iar fructificarea este redusă Pe fructe apar
pete brune iar dacă atacul se produce icircn perioada de creştere a acestora epiderma poate să crape
Biologie Tripsul plantelor de seră este partenogenetic și poate trăi cacircteva săptămacircni Ouăle
(aproximativ 25-50 pentru fiecare femelă) sunt depuse icircn ţesutul plantelor fiind acoperite cu
excremente Nu preferă frunzele tinere deoarece dezvoltarea rapidă a ţesuturilor distruge ouăle
dar nici pe cele foarte bătracircne Larvele apar icircn aproximativ 14-15 zile la temperatura optimă de
26-28degC şi 16-22 zile la 21-25degC Pragul de dezvoltare este de 11degC dăunătorul dezvoltacircnd o
generație icircn 17-18 zile anual prezentacircnd 4-7 generații chiar 12 Adulţii trăiesc pacircnă la 35 de zile
la 25-27degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
eliminarea buruienilor sau plantelor gazdă alternative
utilizarea răsadurilor libere de tripși
Măsuri curative
metode biologice
- Amblyseius cucumeris Amblyseius degenerans (acarieni prădători)
- Orius spp (ploşniţe prădătoare)
- Aelothrips fasciatus Frankliniothrips vespiformis (tripşi prădători)
- Dasyscapus parvipennis (musculiţă parazită)
metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare galbenă și albastră pentru
capturarea tripșilor adulţi
IMPORTANT
Heliothrips haemorrhoidalis poate fi identificat numai prin examinarea microscopică
Adulții și larvele sunt detectate prin examinarea suprafeței inferioare a frunzelor unde se
dezvoltă pete clorotice maronii și leziuni necrotice
Factorii care favorizează apariția şi evoluția tripsului sunt temperatura optimă de
dezvoltare și existența florilor cultivate icircn aceleași spații protejate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Lacanobia oleraceae Linnaeus Denumire populară molia tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate plante erbacee diverse plante ornamentale cultivate icircn seră
Descriere
Adult cu anvergura aripilor 35-45 mm cu aripile anterioare maron roşcat pacircnă la mov-maroniu
cu o stigmă (semn reniform) mică gălbuie cu o linie subterminală albă aripile posterioare gri-
maronii cu o tentă mai icircnchisă la marginea posterioară (fig1)
Larva de aproximativ 40 mm lungime de culoare verzuie gălbuie sau brun roşcată cu pete
foarte mici şi fine albe și mai puțin dese cu negru linii dorsale și subdorsale palide linia
spiraculară lată de culoare galbenă sau galben-portocalie cu marginea de deasupra mai
icircntunecată spiracule albe icircnconjurate cu negru capul verde deschis icircn primele două stadii
devine albicios pacircnă la maroniu deschis cu zone marmorate (fig 2)
Pupa 16-19 mm lungime suprafaţa punctată grosier la icircnceput de culoare maronie mai tacircrziu
ajunge de culoare neagră strălucitoare
Ou hemisferic 075 mm icircn diametru suprafaţă reticulată la depunere de culoare verzuie apoi se
deschide pacircnă la galben pal chiar alb
Fig1 Adult (httpswwwnaturespotorguk) Fig 2 Larva (httpswwwnaturespotorguk)
Simptome
- larvele tinere scheletuiesc frunzele pe măsură ce cresc atacă tulpinile şi fructele
Biologie adulţii nu zboară ziua se ascund icircn crăpăturile solului şi sunt vizibili destul de greu
uneori doar icircn momentul irigatului Fiecare femelă poate depune aproximativ 1000 de ouă icircn
pachete de 60-300 pe partea inferioară a frunzelor care eclozează icircn 8-10 zile Larvele trec prin
cinci-şapte stadii larvare ajungacircnd la completa dezvoltare icircn 33-39 de zile La icircnceput larvele
sunt gregare şi scheletuiesc frunzele apoi după prima năpacircrlire se dispersează dar datorită
capacităţii reduse de a coloniza alte plante numărul lor scade destul de mult Larvele de ultimele
vacircrste devorează frunzele dar au şi capacitatea de a ataca tulpina predispunacircndu-le la fracircngere
Icircn plus pot produce icircn urma hrănirii orificii mari atacirct icircn fructele necoapte cacirct şi coapte Pentru
icircmpupare larvele caută locuri uscate cum ar fi pereţi stacirclpi din lemn dar şi resturi de plante
icircmpuparea avacircnd loc icircntr-un cocon mătăsos
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere
icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de
infestare
Măsuri curative
metode biologice Bacillus thuringiensis este utilizat pe scară largă pentru a controla
Lacanobia Oleraceae dar este costisitor și necesită o aplicare repetată ceaţa termică pe bază de
Bacillus thuringiensis icircn doze de 1 2 și 4 kg ha reduce daunele pe care le poate cauza larvele
frunzelor și fructelor de tomate icircn sere
IMPORTANT
Atacul poate fi atacirct de puternic icircncacirct plantele atacate devin nevandabile
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Liriomyza bryoniae (Kaltenbach)
Denumire populară musca minieră a frunzelor de tomate
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie foarte polifagă (119 genuri din 31 familii de plante) Icircn spațiile protejate
este un dăunător principal al tomatelor
Descriere Adultul măsoară 2-3 mm lungime are corpul de culoare neagră-brună capul și toracele negre
Pe torace și abdomen prezintă 2 dungi longitudinale galbene Aripile sunt mai lungi decacirct
abdomenul Dorsal corpul este acoperit de perișori scurți Ca toate speciile de carantină din genul
Liriomza are scutelum de culoare galbenă vizibil ca o pată galbenă pe spate (fig 2)
Oul este sferic de 02-03 mm la depunere de culoare albă apoi devine gălbui
Larva este mică la eclozare 05 mm la completa dezvoltare atinge 3 mm lungime fără picioare
toracice sau abdominale și fără capsulă cefalică de culoare galbenă-verzuie sau crem cu
segmentația corpului vizibilă
Pupa are 17-21mm lungime și este de culoare castanie-icircnchis
Fig 1 Mina produsă de Liriomyza bryoniae Fig 2 Adult (femelă) de L bryoniae
(httpsgdeppoint) (httpsgdeppoint)
Simptome
Larvele minează caracteristic frunzele cauzacircnd galerii sinuoase inițial albe iar mai tacircrziu brune
Minele sunt alungite răsucite neregulat și nu sunt asociate cu nervurile frunzei (fig 1)
Excrementele de culoare neagră sunt depuse icircn zona mediană a galeriei sub forma unei linii
subțiri și icircntrerupte foarte des Larva la completa dezvoltare părăsește mina printr-o incizie icircn
epiderma superioară și se icircmpupează la exteriorul frunzei de regulă icircn sol Frunzele puternic
atacate se usucă parțial sau total și cad Cacircnd minează și tulpina plantelor acestea se ofilesc și se
usucă
Biologie
Are mai multe generații pe an icircn condiții de seră putacircndu-se icircnmulți permanent generațiile
suprapunacircndu-se La 1-3 zile de la apariție și de la icircmperecherea insectelor femelele depun ouăle
pe fața superioară a frunzelor plantelor gazdă O femelă depune 50-100 de ouă larvele eclozacircnd
după 5-11 zile Dezvoltarea larvei durează 8-11 zile iar la completa dezvoltare larva părăsește
frunza pătrunde icircn stratul superficial al solului și se icircmpupează stadiu care durează 4-8 zile O
generație se dezvoltă icircn 17-25 de zile
Măsuri de management
Măsuri preventive - utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru a detecta prezenţa adulţilor icircn cultură
- inspecția plantelor pentru a detecta frunzele cu galerii sau icircnțepăturile produse de femele pentru
hrănire avacircnd ca scop semnalarea din timp a prezenței daunătorului și alegerea metodei de
combatere cu cea mai mare eficiență
- utilizarea răsadurilor neinfestate și care să provină din locuri de producție libere de dăunatori
- distrugerea resturilor vegetale dezinfectarea solului și incintei
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius
palliles Chrysocharis parksi De asemenea pot fi utilizate preparate cu nematodul parazit
Neoaplectana carpocapsae şi specii prădătoare de insecte cum ar fi ploșnița Cyrtopeltis modestus
metode chimice tratamente cu următoarele produsele de protecţie a plantelor VOLIAM
TARGO - 06 - 08 lha (icircn funcţie de nivelul de infestare) AFFIRM ndash 15 kgha ACTARA 25
WG - 005 (0250 kg la 100 mp) aplicat la sol preventiv şi curativ
-utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum recomandacircndu-se acele produse care
afectează cel mai puţin fauna utilă
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
VOLIAM TARGO - 3 zile
AFFIRM - 3 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
IMPORTANT Principală sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din
serele icircnmulțitor
Răsadurile atacate pot fi compromise Frecvența plantelor atacate poate ajunge la 70-100
Fișa măsurilor privind managementul integrat al
organismului dăunător
Macrosiphon euphorbiae Thomas Denumire populară păduchele dungat al cartofului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă icircn ţara noastră se icircntacirclneşte pe plante legumicole şi floricole de Solanaceae atacirct icircn
cacircmp cacirct şi icircn spaţii protejate
Descriere
- formele aptere au corpul de culoare variabilă de la verde-gălbui pacircnă la roz chiar mov dorsal
cu dungi icircntunecate dorsal talie mare 3-36 mm Corpul este strălucitor iar ochii de culoare roşie
Antenele sunt mai lungi decacirct corpul iar corniculele lungi și subțiri lungimea lor ajungacircnd pacircnă
la vacircrful cozii (fig 1)
- formele aripate au culoare verde pacircnă la roz antenele şi corniculele mai icircnchise la culoare decacirct
formele aptere cu aripi bine dezvoltate
Fig 1 Macrosiphum euphorbiae ndash forma apteră
(httpinfluentialpointscom)
Simptome Daunele primare rezultă din efectele hrănirii coloniilor pe țesuturile tinere ce determină
slăbirea și distorsionarea creșterilor noi Afidele determină apariția petelor clorotice și
distorsionarea frunzelor piticirea și ofilirea plantelor
Daunele secundare sunt determinate de ciuperci (fumagina) de pe secrețiile de miere de
pe frunze și fructe rezultacircnd reducerea fotosintezei și calitatea fructelor
Dăunătorul afectează grav plantele prin transmiterea bolilor virale
Biologie M euphorbiae are 8-12 generații pe an o generaţie dezvoltacircndu-se icircn 2-3 săptămacircni Ca
şi alte afide prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) afidele femele dacircnd
naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este
supraaglomerată apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi Temperaturile mai mari
de 30degC duc la moartea insectelor icircn timp ce dezvoltarea este bună icircntre 5-25degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi
rezervor de virusuri
combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu
- paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus abdominalis Aphidius ervi Aphidius
colemani
- prădătorii Harmonia axyridis Adalia bipunctata Coccinella septepunctata Adonia
variegata Chrysoperla carnea Syrphus ribessi
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100
SC ndash075 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
IMPORTANT
Dăunătorul este vector pentru virusuri
Icircn sere inspecțiile fitosanitare și utilizarea de material de plantare neinfectat poate reduce
infestarea cu M euphorbiae
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Myzodes persicae Sulz Denumire populară păduchele verde al piersicului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specii lemnoase şi ierboase atacirct icircn cacircmp cacirct şi icircn sere şi răsadniţe
Descriere
-forma apteră (fără aripi) corp globulos oval de culoare verde-deschis sau verde icircnchis antene
negre exceptacircnd al treilea articol care este galben verzui spre bază (fig 1) Picioare galbene cu
tarse negre cornicule galben verzui cu vacircrfuri icircnchise la culoare Lungimea corpului 24-26 mm
-forma aripată corp verde gălbui sau roşcat capul şi toracele negre abdomenul are pe partea
dorsală o pată mare neagră precum şi 1-2 dungi transversale şi 4 pete laterale de aceeaşi culoare
Cornicule brune puţin icircngroşate median Aripile sunt bine dezvoltate Lungimea corpului 18-25
mm (fig 2)
Fig1 Nimfe (httpentnemdeptufledu) Fig3 Forma aripată (httpswwwcabiorg)
Simptome dăunătorul formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor care datorită
icircnţepăturilor şi sugerii sevei se necrozează şi se răsucesc (pseudocecidii) Cu timpul frunzele se
icircngălbenesc şi se usucă
Biologie - icircn seră se dezvoltă icircn tot cursul anului afidele se reproduc partenogenetic toate insectele
prezente sunt femele şi fiecare femelă dă naştere mai multor femele fără a fi nevoie să se
icircmperecheze aceste femele dau naştere nimfelor vii nu depun ouă
- populaţiile pot creşte exploziv descendenţa nou apărută icircncepe să se reproducă icircn doar 7 zile
- deoarece o colonie creşte icircn vacircrstă şi dimensiune pe plante individuale proporţia formelor
aripate creşte
- afidele pot fi găsite pe muguri tulpini şi suprafaţa interioară a frunzelor unele vor migra la noi
plante gazdă sau ţesuturile plantelor tinere şi vor căuta icircn mod activ ţesut moale proaspăt de
plante
- fiind predispusă să dezvolte forme aripate această specie este mai probabil să se răspacircndească
printr-o cultură mamă
Măsuri de management
Măsuri preventive
- utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură
- monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase (eficiente
pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor aptere şi
fenomenului de bdquorouă de miererdquo
- icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi
rezervor de virusuri
- combaterea afidelor existente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice
-specii parazitoide cum ar fi Aphidius colemani Aphidius matricariae și Aphidoletes
abdominalis Aphidoletes aphidimyza
- patogenul fungic Lecanicillium lecanii este compatibil cu insecticidele și este eficace icircmpotriva
M persicae icircntr-o gamă largă de culturi de seră dar numai acolo unde se poate menține o
umiditate ridicată cu succes se utilizează şi patogenul fungic Beauveria bassiana se recomandă
utilizarea patogenilor fungici mai ales cacircnd infestarea este incipientă tratamentele fiind repetate
la intervale de 3-5 zile
- aplicarea tratamentelor cu săpun s-a dovedit utilă icircn sere datorită toxicităţii reduse asupra
faunei utile
IMPORTANT
Este specie polifagă atacă peste 400 de plante gazdă
Specia este cunoscută ca principal vector al virusurilor producacircnd mozaicul la
Solanaceae
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Myzus ornatus Laing
Denumire populară păduchele păstacircrnacului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă deşi dăunătorul atacă icircn special culturile de păstacircrnac diferite plante ornamentale
este prezent şi icircn spaţii protejate provocacircnd daune importante la tomate
Descriere
Forma apteră corp galben verzui prezentacircnd dorsal pete castanii care formează racircnduri
tranversale fruntea prezintă tuberculi puternici antenele pacircnă la jumătatea corpului baza
ultimului articol antenal fiind de 35-5 ori mai lungă decacirct grosimea zonei mediane a acestuia
Corniculele au aspect solzos cu extremităţile drepte sau departate şi de nuanţă mai icircnchisă sau
mai deschisă cauda triunghiulară (fig1)
Forma aripată aripi de culoare galbenă abdomen cu o placă mare dorsală de culoare brună
care nu atinge marginile cornicule drepte uniform pigmentate cauda triunghiulară
Nimfa deschisă la culoare alb verzuie
Fig 1 Nimfe şi forme aptere (wwwinfluentialpointscom)
Simptome păduchele populează partea inferioară a frunzelor formacircnd colonii compacte
Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se gofrează se icircngălbenesc şi se usucă De
asemenea se observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe
se formează dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce
capacitatea fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub
denumirea derdquo rouă de miererdquo)
Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate
afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou
nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da
naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată
apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri
combaterea afidelor prezente icircn spaţiile protejate icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de
cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu specii de himenoptere parazite Aphidius matricariae
Praon volucre Lisiphlebus fabarum şi prădători din familiile Coccinellidae Chrysopidae
Syrphidae etc
IMPORTANT
Dăunătorul este cunoscut ca vector pentru diferite virusuri (peste 20 de virusuri)
La atac puternic producţia este semnificativ redusă şi de slabă calitate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Nezara viridula (Linnaeus) Denumire populară ploșnița verde a legumelor ploşniţa tomatelor şi a fasolei
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 30 de familii botanice icircn spaţii
protejate atacă cu preponderenţă ardeiul dar tomatele şi vinetele sunt atacate de asemenea
Descriere
Adultul 12-16 mm masculii sunt puțin mai mici decacirct femelele culoarea este uniform verde
deschis mai rar de nuanţă galbenă brună sau roşcată (fig 1) Articolele antenale 4 şi 5 şi o parte
din articolul al treilea de culoare roşie icircn partea distală Trei puncte albe mici sunt de obicei
evidente pe marginea anterioară a scutelului Culoarea punctelor de pe tegument corespunde cu
culoarea de bază a corpului
Ouăle alungite lipite unele de altele au formă de butoiaş de culoare crem-gălbui pe parcursul
dezvoltării devenind galben intens rozalii și icircn final portocaliu strălucitor
Nimfele au 5 stadii care se dezvoltă pe parcursul unei luni (30 zile) Culoarea nimfelor se
schimbă progresiv de la un stadiu la altul fiind predominant neagră la eclozare ajungacircnd ca
stadiul 5 să aibă culoarea verde Toate stadiile nimfale prezintă pe partea dorsală o serie de pete
albe aranjate icircn linii paralele (fig 2)
Fig 1 Adult (httpswwwcabiorg) Fig 2 Nimfă (httpswwwndsuedu)
Fig 3 - Atac pe fructe (httpjournalsusamvclujro)
Simptome atacă toate părțile plantelor inclusiv tulpina dar se hrănesc icircn special cu fructele și
lăstarii tineri ai tomatelor (fig 3) Icircn general pe fructe se observă orificii realizate prin perforarea
și sugerea țesuturilor formacircndu-se ulterior pete minuscule dure maronii sau negre Fructele
atacate nu se mai dezvoltă rămacircn mici și se stafidesc icircnainte de a ajunge la maturitate Icircn plus
prin injectarea salivei toxice se imprimă fructelor un gust şi miros neplăcut iar ţesuturile
degradate rămacircn ferme cacircnd fructele se coc La tomatele tinere atacul induce maturarea timpurie
reducerea dimensiunilor și greutății fructelor Punctele de hrănire devin porţi de intrare a
ciupercilor și bacteriilor
Biologie primăvara adulţii migrează din zonele icircnvecinate icircn spaţiile protejate atacacircnd culturile
plantelor gazdă Adulţii şi nimfele se hrănesc prin extragerea sevei plantelor icircn urma hrănirii
apăracircnd simptomele caracteristice
Femelele pot depune aproximativ 30-130 de ouă grupate icircntr-un singur strat pe fața inferioară a
frunzelor Perioada de incubație poate dura aproximativ 20 de zile icircn funcție de temperatură
Primul stadiu nu se hrăneşte şi nimfele stau grupate la locul de eclozare Stadiile nimfale doi şi
trei stau de asemenea grupate dar se dispersează dacă sunt deranjate icircn schimb stadiile patru şi
cinci şi adulţii se răspacircndesc icircn cultură
Măsuri de management
Măsuri preventive
- controlul riguros al buruienilor din spaţiile protejate şi din vecinătatea acestora reducacircnd astfel
numărul de insecte
- utilizarea culturilor capcană
- eliminarea locurilor de iernare preferate
- utilizarea de soiuri sau hibrizi rezistente la atac
- utilizarea de culturi alternative mai puțin atractive pentru insecte
Măsuri curative
metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare și
parazite ce pot icircn mod natural să mențină un nivel scăzut al gradului de atac icircn special asupra
pontei (Trissolcus spp Telenomus spp) dar şi specii entomopatogene (Bacillus thuringiensis)
IMPORTANT
Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate
Specie invazivă prezentă icircn Romacircnia din anul 2010 (Grozea şi colab 2012)
Este vector de virusuri
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Frankliniella occidentalis (Pergande) Denumire populară tripsul californian
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 250 de familii botanice icircn spaţii
protejate atacă cu preponderenţă tomate ardei castraveți vinete pepeni salată ceapă praz dar
și specii de flori
Descriere
Adult au aproximativ 2 mm corpul este oval-alungit convex dorsal masculii fiind mai mici
decacirct femelele (09 mm) La femele culoarea variază de la galben deschis icircn perioada de vară
pacircnă la maron accentuat iarna icircn timp ce masculii au culoarea gălbui deschis aproape albă
Antenele prezintă 8 articole (fig 1)
Larvă la eclozare sunt albe-hialine cu lungimea de 05 mm apoi culoarea devine gălbui deschis
şi ating15 mm antenă cu şase segmente
Pupa este imobilă
Ou sunt opace reniforme
Fig 1 Adulți (httpswwwcabiorg) Fig 2 Atac pe fructe (httpwwwtswvramporg) Simptome adulții și larvele icircnțeapă și sug seva din țesuturile frunzelor florilor și fructelor Pe
organele atacate se observă pete de decolorare care devin argintii sau brune Pe frunzele atacate
simptomele se pot observa de-a lungul nervurilor Din cauza atacului organele afectate se pot
deforma și devin succeptibile pentru instalarea ciupercilor și bacteriilor patogene (fig 2) Ritmul
de creștere al plantelor este icircncetinit bobocii florali datorită atacului nu se mai deschid la atacuri
mari obținacircndu-se producții reduse fără aspect comercial
Biologie icircn seră tripsul se icircnmulțește pe tot parcursul anului și poate avea icircntre 12 și 15 generații
Temperatura optimă de dezvoltare este de 25ordmC Femelele depun ouăle icircn țesuturile frunzelor
florilor dar și pe fructe O femelă poate depune icircntre 20 și 40 de ouă acestea fiind sensibile la
uscăciune și temperaturi scăzute Larvele au patru stadii de dezvoltare primele două sunt foarte
active producacircnd pagube organelor pe care se dezvoltă Larvele se retrag pentru icircmpupare icircn sol
uneori icircn florile plantelor gazdă Ciclul biologic icircn seră este complet icircn 14 zile la temperaturi de
30degC şi 44 de zile la temperaturi de 15 ordmC Durata de dezvoltare este de 1-3 zile larvele de prima
vacircrstă trei zile larvele de vacircrsta a doua o zi stadiul de prepupă 10 zile stadiul de pupă iar
femelele adulte trăiesc icircn general 40 de zile
Măsuri de management
Măsuri preventive
- utilizarea la plantare a unui material liber de tripşi
- monitorizarea culturilor prin capcane lipicioase de culoare albastră sau galbenă pentru
depistarea insectelor şi inspectarea periodică a plantelor pentru evidenţierea larvelor
- icircndepărtarea plantelor cu simptome de virus pentru a preveni infestarea altor plante
- arderea resturilor de plante după desființarea culturilor din spații protejate
- icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de infestare şi
rezervor de virusuri
- instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de
pătrundere a tripşilor icircn spaţiu
- mulcirea cu folie pentru a bloca retragerea larvelor icircn sol
Măsuri curative
metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de
a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate
săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)
metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare
Amblyseius barkeri Amblyseius cucumeri Amblyseius degenerans Anthocoris nemorum
Chrysoperla carnea Orius spp Sunt menționați și nematozi paraziți ai speciei Steinernema
feltiae dar și fungi entomopatogeni ca Verticillium lecanii Zimm
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOSPILAN 20
SP 20SG GAZELLE ndash 004 KOHINOR 200 SL TALENT ndash 075 lha SANOMECTIN
PRO 18 - 60-80 mlhl
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- MOSPILAN 20SP GAZELLE - 3 zile
- KOHINOR 200 SL TALENT - 7 zile
- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile
IMPORTANT
Vector de viroze acest trips transmite icircn stadiul de larvă la tomate virusul de carantină
TSWV (Tomato spotted wilt virus) și TSV (Tobacco streak ilavirus) ambele deosebit de
dăunătoare pentru culturile de tomate
Specia prezintă rezistenţă la o serie de produse de protecţie a plantelor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Polyphagotarsonemus latus (Banks)
Denumire populară păianjenul lat acarianul lat
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă atacă cu preponderenţă tomate ardei gras vinete fasole
castraveți cartof și alte specii cultivate icircn sere solarii și cacircmp
Descriere
- femelele adulte au 165-200 microm lungime piriforme de culoare alb-gălbuie Masculii sunt mai
mici aproximativ 110 microm lungime corpul este aplatizat avacircnd culoarea gălbuie (fig 1) Nimfele
sunt transparente acest stadiu putacircnd dura 1-3 zile Oul este oval hialin pe suprafaţa lui sunt
prezente mai multe racircnduri longitudinale de bulbi caracteristice speciei
- avacircnd dimensiuni microscopice acești acarieni nu se pot observa cu ochiul liber dar simptomele
de atac sunt vizibile
Fig 1 Adulți (httpswwwentocsiroau) Fig 2 Atac pe tomate (httpswwwpestnetorg)
Simptome Larvele și adulții se hrănesc cu seva țesuturilor icircn principal pe foliajul tacircnăr pe
partea inferioară a frunzelor dar colonile pot fi prezente şi pe alte organe ale plantei cum ar fi
boboci florali fructe lăstari Atacul porneşte de la bază şi se răspacircndeşte spre partea superioară
Plantele prezintă următoarele simptome stagnarea creșterii ramificarea puternică icircn zona de
vacircrf uscarea și căderea bobocilor floriferi avortarea florilor gofrarea decolorarea micşorarea
deformarea brunificarea şi suberificarea frunzelor brunificarea şi suberificarea fructelor (fig 2 )
La atac puternic cultura poate fi compromisă icircn special prin uscarea pedunculilor florali şi
suberificarea fructelor
Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului Icircn condiții optime icircn
sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile Femelele depun 35-50 de ouă pe partea
inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Acest dăunător poate fi răspacircndit de către
insecte (musculița albă și afide forma aripată) şi cu sol infestat Populaţia de acarieni creşte rapid
icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată
Măsuri de management
Măsuri preventive măsuri agrotehnice controlul culturii precedente pentru a preveni transmiterea acarianului de
la un sezon la altul curăţarea serei şi a echipamentelor (ex instalaţiile de irigare) creşterea
nivelului de umiditate deoarece influenţează negativ dezvoltarea acarienilor icircndepărtarea
plantelor cu simptome pentru a icircmpiedica răspacircndirea icircn cultură controlul periodic al răsadurilor
şi culturilor din seră pentru semnalarea timpurie a dăunătorului aplicacircnd ulterior măsuri de
combatere icircn timp util
Măsuri curative
metode biologice
-pentru menținerea unor densități scăzute icircn sere se pot utiliza specii de acarieni prădători
Phytoseiulus persimilis Amblyseius californicus Neoseiulus barkeri sau alte specii prădătoare
cum ar fi Macrolophus caliginosus De asemenea pentru reducerea nivelului populaţiilor de
acarieni se realizează cu ciuperca entomopatogenă Beauveria bassiana
- tratamentele cu extract de usturoi sunt eficiente icircmpotriva acarienilor
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor
- VERTIMEC PRO ndash 12 lha şi
- APACHE ndash 015-1 lha
-icircn condiții de seră tratamentele cu acaricide ar trebui aplicate doar icircn situaţia icircn care controlul
biologic nu a fost eficient se realizează la atingerea pragului economic de 1-3 acarienifrunză sau
5-8 plante atacate şi se selectează astfel icircncacirct să fie protejată fauna utilă şi albinele
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
- Timp de pauză
- VERTIMEC PRO- 3 zile
- APACHE- 3 zile
IMPORTANT
Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate la tomate
Este o specie extrem de polifagă
Unele populaţii de acarieni au dezvoltat rezistenţă la unele grupe de produse chimice
Controlul poate fi dificil la soiurile cu frunze gofrate
Fișa măsurilor privind managementul integrat al
organismului dăunător
Spodoptera exigua (Huumlbner) Denumire populară buha cucurbitaceelor
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă
Spodoptera exigua are o gamă largă de plante gazdă insecta fiind dăunătoare culturilor de
legume cacircmp și flori Printre culturile de legume susceptibile se numără tomatele sparanghelul
fasolea sfecla brocoli varza conopida țelina vinetele salată ceapa mazărea ardeii cartoful
ridichea spanacul cartoful dulce napul
Descriere
Adult de mărime medie anvergura aripilor 25-30 mm aripile anterioare de culoare gri ndash
maronii de obicei cu un model neregulat şi o pată deschisă de forma unei alune aripile
posterioare uniform gri sau albe tivite cu o linie icircnchisă pe margini (fig 2)
Larve icircn mod normal prezintă cinci stadii au culoare variabilă verde deschis sau gălbui icircn
primele două stadii apar dungi deschise icircn stadiul trei colorate mai icircnchis dorsal icircn stadiul patru
icircn stadiul cinci au variaţii de culoare de la verde dorsal cu roz sau galben ventral şi o linie albă
laterală Dorsal se poate observa o serie de pete icircnchise la culoare uneori larvele pot fi foarte
icircnchise la culoare aproape negre (fig 1)
Ou circular de culoare alb-verzuie acoperit cu un strat de solzi dacircnd aparenţă pacircsloasă
Pupă prezentă icircn sol de culoare brun-deschis aproximativ 15-20 mm
Fig 1 Larve Spodoptera exigua Fig 2 Adult Spodoptera exigua
(httpentnemdeptufledu)
Simptome Femelele depun oăle icircntr-o masă de 50-150 ouă pe dosul frunzei adesea aproape de inflorescenţe
sau vacircrful lăstarilor O femelă poate depune icircntre 300 şi 600 de ouă şi acestea eclozează icircn două-
trei zile Larvele tinere sun gregare icircn primele vacircrste (stau icircmpreună) se hrănesc pe partea
inferioară a frunzelor lăsacircnd intactă epiderma superioară şi nervurile mari Larvele mai mari
devin solitare produc perforaţii neregulate icircn frunze iar cele de ultimele vacircrste cauzează
defolierea completă aplantelor La tomate pot fi consumaţi mugurii și punctele de creștere iar
fructele perforate
Biologie Numărul de generații variază icircn funcție de condițiile climatice Ciclul biologic poate fi
complet de la cacircteva zile pacircnă la 24 de zile O larvă la 20 de plante de tomate poate produce
pagube economice
Măsuri de management
Măsuri preventive
- inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă
(pragul de acţiune este 03 larveplantă
- icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere
- icircndepărtarea buruienilor din zonele icircnvecinate
- icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii icircn mod regulat
- utilizarea de bariere (capcane)
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea
- virusului nuclear polihedrosis obţinut din Spodoptera exigua care are capacitatea de a
omoricirc larvele icircn 3-6 zile
- unor produse pe baza bacteriei Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a
doua generaţie) şi ciupercii Beauveria bassiana
- nematozilor entomopatogeni (Rhabditida Steinernematidae și Heterorhabditidae) dar
eficacitatea nematozilor icircn omoracircrea larvelor este dependentă de gradul de umiditate
de aceea nematozii sunt mai eficienţi cacircnd larvele coboară icircn sol pentru icircmpupare
- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus
maculiventris
metode chimice LANNATE 20 SL ndash 125 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
LANNATE 20 SL - 7 zile
IMPORTANT
Fluturele este un dăunător polifag
Daunele sunt determinate de hrănirea larvelor care lasă plantele complet defoliate
Controlul buruienilor este important deoarece plantele spontane reprezintă o sursă de
infestare
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Tetranychus urticae Koch
Denumire populară păianjenul roşu comun
Plante gazdă este cea mai polifagă specie de acarian icircn spaţii protejate atacacircnd peste 300 de
specii de plante gazdă
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Descriere
adult este extrem de mic abia vizibil cu ochiul liber femelele adulte măsoară aproximativ 04
mm lungime sunt de formă elipsoidală au culoare variabilă de la verde deschis brun şi galben
pacircnă la carmin sau roşu icircnchis masculul este piriform şi mai mic decacirct femela măsuracircnd 022-
035 mm lungime dar şi de culoare mai deschisă (fig1) Femele prezintă două forme de vară de
culoare galbenă pacircnă la verde cu două pete negre dorsal şi de iarnă care este mai icircnchisă la
culoare adesea portocalie sau roşie Culoare poate varia şi icircn funcţie de planta gazdă dar şi de
alţi factori
larva are formă elipsoidală de culoare galben-palid la eclozare devine verde-gălbui după hrănire
şi prezintă numai trei perechi de picioare (fig 2)
ou formă sferică de culoare pală translucid se icircnchide la culoare pe parcursul dezvoltării
Fig 1 Adulţi (mascul şi femelă) (httpswwwcabiorg) Fig 2 Ou şi larvă (httpjennytfrecwsuedu)
Simptome
-păianjenii colonizează partea inferioară a frunzelor iar prin icircnţepăturile pe care le produc
celulele ţesutului se golesc icircn urma absenţei sevei şi provoacă icircngroșarea sau icircngălbenirea
frunzelor Petele necrotice apar icircn stadiile avansate ale leziunilor frunzelor
-pe măsură ce infestarea devine severă frunzele par bronzate sau argintii devin fragile și cad
prematur plantele nu mai fructifică normal şi dau recolte scăzute
-defolierea completă poate apărea dacă acarienii nu sunt controlați
-atacul acarienilor la floarea deschisă provoacă o icircnroșire și dispariția petalelor care seamănă cu
arderea prin pulverizare
-frunzele şi tulpina plantelor sunt acoperite cu ţesătura acarienilor vizibilă cu ochiul liber
Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului dezvoltarea avacircnd loc
icircntre 12 şi 40degC Icircn condiții optime icircn sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile
Femelele depun 35-50 de ouă pe partea inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Poate
fi răspacircndit prin activitatea omului (unelte deplasarea icircn seră) cu plante infestate curenţi de aer
insecte (musculița albă și forma aripată a afidelor) dar şi cu sol infestat Populaţia de acarieni
creşte rapid icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată
Măsuri de management
Măsuri preventive
curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre
ciclurile de cultură
creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de
acariani (dar favorizează bolile fungice)
controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora
Măsuri curative
metode biologice
-pentru controlul dăunătorului sunt folosiţi cu succes prădătorii cel mai eficient fiind acarianul
Phytoseiulus micropilis acesta putacircnd reduce pacircnă aproape de zero populaţia acarianului Alte
specii de acarieni prădători eficace Neioseiulus californicus N fallacis N longispinosus
Galemdromus occidentalis (rata de eliberare a prădătorilor depinde de densitatea acarianului
fitofag de cultură temperatură)
- lansarea buburuzelor din genul Stethorus foarte eficientă fiind specia Stethorus punctillum care
poate consuma 1000 de ouă de acarieni icircn 2-3 săptămacircni
- utilizarea tripşilor prădători cum ar fi Scolothrips sexmaculatus (eficientă mai ales pentru
spaţiile uscate şi cu temperaturi mari
- preparatele entomopatogene avacircnd la bază ciupercile Enthomophthora thaxteriana şi E
adjarica s-au dovedit eficiente cu condiţia să se menţină o umiditate atmosferică aproape de
saturaţie o anumită perioadă de timp
-utilizarea de produse alternative cum ar fi săpun sau ulei esențial de muşeţel oregano
portocale care ar putea fi utile pentru limitarea dezvoltării acarianului
metode chimice cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM TARGO - 06-08
lha KANEMITE SC pentru plante cu icircnălţimea lt 50 cm ndash 0625 l ha icircn 600 l apă pentru
plante cu icircnălţimea icircntre 50-125 cm ndash 0938 lha icircn 900 l apă pentru plante cu icircnălţimea ˃125 cm
ndash 125 lha icircn 1200 l apă APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile INVERT
18 EW 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile
Timp de pauză
- VOLIAM TARGO - 3 zile
- KANEMITE - 7 zile
- APACHE - 3 zile
- INVERT 18 EW - 3 zile
IMPORTANT
Este una din speciile de acarieni care se găsesc frecvent icircn spaţii protejate şi produc daune
economice la culturile afectate
Acarianul poate trăi și pe plante spontane ceea ce poate constitui o sursă de infestare
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Thrips tabaci Lind
Denumire populară tripsul tutunului tripsul cepei
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă este o specie polifagă care atacă specii de plante din 25 familii botanice ex
legume (tomate ardei castraveţi vinete varză salată conopidă ) flori (trandafir garoafă
crizanteme gerbera orhidee) pomi (cais prun piersic) etc Dăunătorul este prezent atacirct icircn spaţii
protejate cacirct şi icircn cacircmp
Descriere
Adult 08-1 mm lungime corp alungit icircngust şi plat de culoare galbenă sau brună ndashcastanie
Antenele sunt formate din şapte articole Picioarele sunt galbene femurul şi tibia cu nuanţe slab
cenuşiu Aripile anterioare sunt de culoare uniform brun gălbuie prezintă două nervuri
longitudinale cu franjuri pe margine iar cele posterioare prezintă o singură nervură longitudinală
(fig1)
Larva asemănătoare cu adultul de culoare albă-palidă la icircnceput apoi verzuie sau gălbuie are
09-1 mm lungime antene din şase articole
Ou eliptic albicios depus icircn epiderma frunzelor sau florilor
Fig 1 Adult Fig 2 Atac pe frunze
( wwwbioforceconz) (www7inrafr)
Simptome adulţii şi larvele colonizează frunzele vacircrfurile vegetative şi florile şi sug seva din
ţesuturi producacircnd daune directe Icircn urma atacului apar pete galbene-cenuşii mai ales de-a lungul
nervurilor şi icircn timp ţesuturile atacate se necrozează De asemenea foliajul prezintă numeroase
pete argintii care corespund celulelor golite de conţinut (fig 2)
Biologie icircn condiţii de seră nu intră icircn diapauză se icircnmulţeşte tot tipul anului avacircnd pacircnă la 10
generaţii uneori 14 De asemenea cacircnd temperatura şi umiditatea sunt optime o generaţie se
dezvoltă icircn 16-20 de zile icircn schimb durează 20 de zile la 20oC şi 11 zile la 30
oC La 25degC durata
stadiilor a fost de 6 zile pentru ou 61 zile pentru larvă 14 zile pentru nimfă şi de 28 zile pentru
adult O femelă poate depune pacircnă la 50 de ouă pe parcursul vieţii
Măsuri de management
Măsuri preventive
rotaţia culturilor
folosirea foliei de mulci pentru a bloca contactul tripsului cu solul (tripsul se transformă
icircn adult icircn sol)
icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de
infestare şi rezervor de virusuri
instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de
pătrundere a tripşilor icircn spaţiu
arderea resturilor de plante rămase la desfiinţarea culturii
Măsuri curative
metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de
a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate
săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)
metode biologice tratamente cu Amblyseius swirskii Typhlodromus tripsi (acarieni prădător)
Aelothrips fasciatus (trips) Coccinella 7-punctata Coccinella undecimpunctata (buburuze)
Chrysoperla carnea
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -
10 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl VERTIMEC 18 EC ndash 60 ndash 80 mlhl
MATCH 050 EC ndash 15 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- VYDATE 10 L - 21 zile
- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile
- VERTIMEC 18 EC - 3 zile
- MATCH 050 EC - 7 zile
IMPORTANT
Atacul este foarte periculos la răsaduri
Dăunătorul este vector principal icircn transmiterea tospovirusurilor la tomate ardei
castraveţi inclusiv Tomato spotted wilt virus
Identificarea larvelor şi adulţilor se face prin analiză la microscop
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Trialeurodes vaporariorum Cockerell
Denumire populară musculița albă de seră
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie extrem de polifagă culturile de tomate din spațiile protejate fiind adesea
cele mai sever infestate
Descriere Adultul prezintă corpul alungit alb-gălbui acoperit de o secreție ceroasă albă pulverulentă (fig
1) Aripile de culoare albă nepătate bine dezvoltate și cu nervațiune redusă și rotunjite la bază
sunt ținute relativ plane cacircnd sunt icircn repaus Dimensiunile corpului sunt mici de 115- 15 mm
masculul fiind ușor mai mic decacirct femela
Oul este fusiform cu diametrul de 022-024 mm prevăzut cu un pedicel scurt la depunere fiind
de culoare alb-gălbui iar după două zile devine negru-violet cu reflexe metalice
Nimfa neonată are forma ovală de culoare galbenă-palid cu ochii roșii Ultimul stadiu de
dezvoltare al nimfeii denumit bdquopupariurdquo este de formă ovală turtit dorso-ventral cu colorit
verde pal și acoperit de o secreție ceroasă albă Pe partea dorsală a frunzei se văd ca niște
picături mici albe cu aspect ceros
Fig 1 Musculița albă de seră icircn diferite stadii de dezvoltare (http www7inrafr)
Simptome Adulții și larvele formează colonii pe spatele frunzelor icircn urma atacului frunzele se gofrează se
icircngălbenesc se usucă pornind de la margine și cad Pe frunze apare fenomenul de rdquorouă de
miererdquo din cauza dejecțiilor zaharoase ale insectei și ulterior acestea se acoperă cu fumagină
Plantele atacate au colorație anormală apare piticirea se ofilesc au creştere icircntacircrziată dau
producții reduse și chiar se usucă
Biologie Icircn condiții de seră musculița se dezvoltă icircn tot cursul anului putacircnd avea 10-12
generații care se suprapun astfel că icircn același timp sunt prezente toate stadiile După 2-3 zile de
la apariție femela icircncepe depunerea pontei alcătuită din 10-50 ouă numărul total depus de o
femelă fiind icircntre 100-500 Ouălele sunt depuse pe partea inferioară a frunzelor grupate icircn cerc
sau izolat Incubația la temperatură medie de 20-23ordm C durează 9-13 zile stadiul nimfal 9-11
zile iar stadiul de pupariu 7-12 zile Durata ciclului de dezvoltare este de 4-6 săptămacircni icircn seră
Dezvoltarea este influențată de temperatură umiditate atmosferică lumină și planta gazdă
Măsuri de management
Măsuri preventive
-distrugerea resturilor vegetale dezinfecţia solului și a incintei icircndepărtarea buruienilor care pot
fi surse de infestare din sere și din jurul spațiilor protejate
-utilizarea răsadurilor care să provină din locuri de producție libere de dăunători
- monitorizarea culturilor prin amplasarea capcanelor lipicioase care permit detecţia dăunătorului
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea de preparate fungice pe bază de Beauveria bassiana
Paecilomyces fumosoroseus Verticilium lecanii diferite specii de prădători Chrysopa carnea
Hippodamia comvergens Macrolophus caliginosus Delphastus pusillus sau specii de paraziți
Encarsia formosa și E mundus
- rezultate bune dau şi stropirile cu soluție din săpun de casă sau cu soluții obținute din tutun coji
de portocale sau lămacirci sau din ardei iuți
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor PROXIMO ndash50-
75 mlhl HARPUN- 75 ml100 l apa de la apariţia inflorescenţelor pacircnă la coacere prima
aplicare efectuacircndu-se la apariţia primilor adulţi VYDATE 10 G ndash 30-55kghaVYDATE 10L ndash
10 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha SANMITE 10 EC ndash 15 lha JUVINAL 10 EC ndash
005ha LIDER 200 SL ndash 075 lha
- utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum doar icircn situații de urgență
preferacircndu-se acele produse care sunt selective pentru duşmanii naturali Se va urmări acoperirea
cu soluție icircn special a părții inferioare a frunzelor
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză PROXIMO - 3 zile
HARPUN - 3 zile
VYDATE 10G - 21 zile
VYDATE 10L - 21 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
SANMITE 10 EC - 3-7 zile
JUVINAL 10 EC - 1-3 zile
LIDER 200 SL - 3 zile
IMPORTANT
Specie DEOSEBIT de dăunătoare pentru plantele cultivate icircn spaţii protejate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tuta absoluta Meyrick
Denumire populară molia minieră a frunzelor minierul tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă dăunător al culturii de tomate dar poate ataca şi alte plante din familia
Solanaceae cum ar fi Solanum tuberosum (cartof) Solanum melongena (vinete) Capsicum
annuum (ardei) diverse buruieni icircn Italia a fost semnalat şi pe Phaseolus vulgaris (fasole)
Descriere
Adult culoare brună-cenuşie uşor argintată cu pete mici negre pe aripile anterioare are
lungimea de 5-7 mm anvergura aripilor de 8-10 mm antene filiforme (fig1)
Larva are 05 mm de culoare crem şi capul negru la eclozare atinge 7-10 mm la completa
dezvoltare este de culoare galben-verzuie uneori cu tentă roşcată şi icircn ultimul stadiu prezintă o
bandă neagră pe protorace (fig 2)
Ou eliptic de culoare variabilă de la alb pacircnă la galben la depunere devine aproape negru icircn
momentul eclozării
Pupa de culoare verzuie la icircnceput devine brun icircnchis icircn momentul apariţiei adultului
Fig 1 Adult Fig 2 Larvă
(foto ANF) (foto ANF)
Simptome ponta este depusă pe partea inferioară a frunzelor Larvele atacă toate părţile aeriene
ale plantelor de tomate şi pot produce pagube icircn toate stadiile de dezvoltare ale plantelor Acestea
produc prin hrănire mine neregulate care icircn stadiu avansat de atac devin necrotice Galeriile
produse icircn tulpină influenţează negativ dezvoltarea plantelor Fructele pot fi atacate icircncă de la
apariţie şi galeriile formate pot fi invadate ulterior de patogeni secundari
Larvele pot fi depistate cu uşurinţă deoarece preferă staţionarea pe mugurii apicali flori sau
fructele icircn formare pe care se văd resturi de culoare neagră produse prin hrănire
Biologie insecta are un potenţial productiv foarte mare ciclul biologic fiind complet icircn 29-38
zile Ouăle sunt depuse pe partea aeriană a plantelor o femelă depunacircnd icircn cursul vieţii
aproximativ 260 de ouă Eclozarea durează 5-7 zile la temperatura de 26-30degC şi umiditate
relativă de 60-75 larvele trecacircnd ulterior prin 4 stadii larvare icircn aproximativ 20 de zile
Icircmpuparea are loc icircn sol la o adacircncime de 1-2 cm icircn interiorul minelor sau pe frunze Dăunătorul
nu intră icircn diapauză atacircta timp cacirct există hrană disponibilă După 10-13 zile de la icircmpupare apar
adulţii care pot trăi 30-40 zile icircn condiţii optime de laborator
Căi de răspacircndire prin plante destinate plantării fructe ambalaje zborul adulţilor
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
monitorizarea culturii prin instalarea capcanelor care au rol de a pune icircn evidenţă prezenţa
dăunătorului dar şi de colectare a indivizilor
asigurarea etanşeităţii serelor şi utilizarea plaselor de insecte
smulgerea şi distrugerea prin ardere a plantelor suspecte a fi infestate
eliminarea icircn totalitate a buruienilor gazdă din imediata vecinatate
Măsuri curative
metode biologice prin
- tratamente cu BACTOSPEINE DF 033-066 kgha administracircndu-se de la eclozare şi icircn
primele stadii
- insecticide bazate pe bacteria Bacillus thuringiensis
- paraziţi Trichogramma cacoeciae
- prădători Nesidiocoris tenuis Macroliphus caliginosus
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM
TARGO ndash 08 lha ALVERDE ndash 10 lha NUPRID AL 200 SC ndash 10 lha AFFIRM ndash 15 kgha
ACTARA 25 WG ndash 02 kgha
- tratamentele sunt necesare mai ales icircn ciclul doi de cultură
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
VOLIAM TARGO - 3 zile
ALVERDE - 3 zile
NUPRID 200 SC - 3 zile
AFFIRM - 3 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
BACTOSPEINE DF - nu este necesar
IMPORTANT
La tomate au fost icircnregistrate pierderi de recoltă icircntre 50-100
Combaterea chimică este dificilă datorităţii capacităţii larvelor de a se hrăni icircn interiorul
frunzelor şi potenţialului biotic ridicat
Adulţii sunt nocturni deci greu de detectat icircn timpul zilei
225 Nematozi
1 Meloidogyne spp ndash nematozi galicoli
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Meloidogyne spp Goeldi
Denumire populară nematozi galicoli
Statut nu sunt organisme de carantină prezente icircn Romacircnia Speciile semnalate icircn sere sunt
Meloidogyne arenaria M incognita şi M javanica
Plante gazdă extrem de polifage fiind semnalate pe mai mult de 1500 specii de plante care
aparțin la peste 40 familii botanice Icircn țara noastră produc daune mari la tomate cultivate icircn spaţii
protejate
Descriere adulţii prezintă dimorfism sexual evident prin forma şi dimensiunile celor două sexe
femelele au corpul rotund icircn timp ce masculii sunt vermiformi
Fig 1 Gale pe rădăcini de tomate (https wwwforestryimagesorg)
Simptome Primele simptome se manifestă prin ofilirea frunzelor și stagnarea icircn creștere urmată
de uscarea plantei de la vacircrf spre bază După 3-4 săptămacircni pe rădăcini se observă apariția galelor
specifice (fig 1) Pagubele produse culturilor sunt icircn funcție de gradul de infestare a solului și de
momentul cacircnd se produce atacul la nivelul rădăcinilor Icircn cazul plantelor tinere un atac puternic
poate compromite cultura La nivelul galelor vasele libero-lemnoase sunt opturate iar circulația
sevei se icircntrerupe determinacircnd putrezirea rădăcinilor și uscarea plantelor Icircn cele mai multe
cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și Verticillium spp care
grăbesc pieirea plantelor
Biologie Icircn seră nematozii galicoli ai rădăcinilor se icircntacirclnesc icircn tot cursul anului și pot avea 4-8
generații O femelă poate depune icircntre 300-1000 ouă dar icircn condiții optime numărul ouălor poate
ajunge pacircnă la 2000 Larvele de vacircrsta a II-a numite și larve de invazie se răspacircndesc icircn sol icircn
căutarea rădăcinilor diferitelor plante le perforează și pătrund icircn țesuturi de regulă icircn apropierea
vacircrfului de creștere După o perioadă scurtă de hrănire larvele devin imobile și rămacircn icircn aceleași
locuri pacircnă la sfacircrșitul dezvoltării Odată cu hrănirea larvele secretă niște enzime care determină
hipertrofierea țesuturilor din zonele de atac dacircnd naștere la niște umflături denumite gale Icircn
condiții termice normale numărul femelelor este mai mare decicirct cel al masculilor icircn timp ce la
temperaturi scăzute numărul masculilor este mai mare decacirct al femelelor Durata ciclului biologic
este influențată de temperatura și umiditatea solului precum și de calitatea hranei variind icircntre
25-90 zile
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea unor răsaduri sănătoase libere de nematozi
menţinerea solului curat rotaţia culturilor icircndepărtarea buruienilor
crearea și folosirea de soiuri și hibrizi cu rezistență la nematozi prin transferul unor gene
de rezistență de la specia Lycopersicum peruvianum cum ar fi Ronita Rossol Piernita
Piersol Anahu Gilestar sau cei produşi icircn țara noastră Oltbrid Craiobrid IR-18 IR-34
M-14
deschiderea serelor şi oprirea icircncălzitului icircn anumite perioade pe timpul iernii
Măsuri curative
metode fizice dezinfectarea solului prin tratamente termice cu aburi la temperaturi de
90-100ordmC timp de 2-3 ore dă rezultate bune dar icircn prezent această metodă se practică pe
scară redusă datorită consumului ridicat de energie și a costului acesteia o soluţie mai
ieftină este solarizarea solului
metode biologice aplicarea agenţilor Pasteuria penetrans utilizat icircn controlul M
incognita pe tomate și Paecilomyces lilanicus icircn controlul M incognita pe cartof
Verticillium chlamydosporium parazitează ouăle icircn UK
metode chimice utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar BASAMID
GRANULE 500 kgha la sol cu icircncorporare icircnainte de plantare VYDATE 10 L -10 lha
NEMATHORIN 10 G ndash 15 kgha aplicat pe racircnd VYDATE 10 G ndash 30 -55 kgha
VELUME PRIME 400 SC ndash 625 mlha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- BASAMID GRANULE - nu este necesar
- VYDATE 10 L - 21 zile
- NEMATHORIN 10 G - 70 zile
- VYDATE 10 G - 21 zile
- VELUME PRIME 400 SC - nu este necesar
IMPORTANT
Identificarea cu acurateţe a speciilor presupune examen microscopic de laborator
Icircn cele mai multe cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și
Verticillium spp care grăbesc pieirea plantelor
Bibliografie selectivă
- Alexandri Al Olangiu M Petrescu M Rădulescu E Rafailă C (1972) - Tratat de
fitopatologie agricolă Ed Academiei RSR p 72-76
- Alford D V (1991amp1995) ndash A colour atlas of pest of ornamental trees shrubs and flowers
Manson Publishing
- Costache M Roman T Costache C (2003) ndash Ghid pentru recunoașterea și combaterea bolilor
și dăunătorilor la legume Ed Agris p 115
- Csoka G (2003) ndash Leaf mines and leaf miners Forest Research Institute Tipografia Agroform
Budapest pag 37-39
- Deheleanu A Albina Macedon - Extras Producţia Vegetală Horticultura nr 101981
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare pag 25-28
- Dobreanu Ecaterina Manolache Constantin (1969) ndash Fauna RSR- Insecta Vol VIII fascicula
5 Homoptera pag 90 Editura Academiei RSR București1969
- Dobrin Ionela Frăsin Loredana Pașol P (2007) ndash Tratat de entomologie specială Editura
Ceres București pp 5-398
- Docea E Severin V Baicu T Pop I (1976)- Icircndrumător pentru recunoașterea și combaterea
bolilor plantelor cultivate Ed Ceres București p150-151 p147-148 p152
- Gigon V Camps C Le Corff Josiane Biological control of Tetranychus urticae by
Phytoseiulus macropilis and Macrolophus pygmaeus in tomato greenhouses Available from
httpswwwresearchgatenetpublication [accessed Mar 19 2018]
- Grozea I Stef R Virteiu AM Carabet A Molnar L 2012 Southern green stink bugs (Nezara
viridula L) a new pest of tomato crops in Western Romania Research Journal of Agricultural
Science 44 (2)24-27
- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Florian T Vlad M 2015 Trophic
evolution of southern green stink bugs (Nezara viridula L) in western part of Romania Bulletin
of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca Horticulture
72(2)371-375
- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Marcu Viorela Draga Diana (2015)
The Spread of Nezara viridula (HemipteraPentatomidae) species from its first occurrence in
Romania BulletinUASVM Horticulture 73(2) 2016 Print ISSN 1843-5254 Electronic ISSN
1843-5394
- Hussey N W Read W H Hesling J J (1969) ndashThe pest of protected cultivation The biology
and control of glasshouse and mushroom pests pp 404
- Jones JB Stall RE Zitter TA (2006)- Compendium of Tomato Diseases APS Press (The
American Phytopathological Society) p19 Pl23AB p22 Pl28 AB pag9-10 Pl11 p13-14
Pl15B p18-19 Pl21B
- Manolache C Boguleanu Gh şi colab (1978) - Tratat de zoologie agricolă vol I Ed
Academiei Romacircne pag440
- Perju T Ghizdavu (2001) - Tratat de zoologie agricolă vol V Ed Academiei Romacircne
Bucureşti pag 396
- Pașol P Dobrin Ionela Frasin I (2007) - Tratat de entomologie specială dăunătorii culturilor
horticole Ed Ceres Bucuresti p 110-111
- Pop IV Tratat de Virologie Vegetală Vol III- Virusurile Culturilor Horticole Ediţia I Editura
Printech Bucureşti 2009 p109-117 p 124-127 p 159-171
- Popescu Ghe (2005) - Tratat de patologia plantelor vol III Ed Eurobit p 15 33
- Roșca I Rada Istrate (2009) ndash Tratat de entomologie (agricultură horticultură silvicultură)
Alpha MDN Buzău Pag 331
- Quarantine pests for Europe Second Edition Data sheets on quarantine pests for the European
Union and for the European and Mediterranean Plant Protection Organisztion Prepare by CABI
and EPPO for the European Union p 981-985 p 1146-1151 p 1388-1392 p 1367-1372
- Roșca I Drosu S Bratu E (2001) ndash Entomologie horticolă specială Ed Editura Didactică și
Pedagogică RA p 309
- Roşca I Iacomi Beatrice Michaela (2012) ndash Bolile şi dăunătorii din principalele
agroecosisteme legumicole Alpha MDN Buzău p 67
- Săvescu A și colab (1982) ndash Tratat de zoologie agricolă Dăunătorii plantelor cultivate Vol II
Editura Academiei RSR pag 172 -178
- Săvescu A (1961) - Album de protecţia plantelor II
- Severin V Iliescu C H (2006) Bolile bacteriene ale plantelor Ed Geea p 158-173
- Spencer KA (1973) ndash Series Entomologica vol 9 Agromyzidae (Diptera) of Economic
Importance The Hague
- Scortichini M Le Malattie Batteriche delle colture agrarie e delle specie forestali Edagricole ndash
Edizioni Agricole p 329-330
- Standard OEPP PP 229 (1) Buletin OEPP 34 pp 41-42
- Ureche Camelia (2010) ndash Insectele miniere din Romacircnia Editura Pim pg 244
-Teodorescu G Roman T Sumedrea M (2003) ndash Entomologie Horticolă - dăunători specifici și
metode de combatere Ed Ceres București p 67
- Zhang Zhi-Qiang (2007)- Mites of greenhouses Identification Biology and control CABI
Publishing
Resurse www
httpswwwcabiorg
httpsgdeppoint
httpswwwplantwiseorg
httpsagumassedu
httpwwwhorticultorulro
httpshortuwexedu
httpwwwagroatlasru
httpwwwaomidoribiocontrolcom
httpinfluentialpointscom
httpentnemdeptufleducreatureshtm
httpsagumassedu
httpswwwagrolinkcombr
httpwwwagrihujiacil
httpwww7inrafr
httpgreenhouseipmorg
httpwwwtswvramporg
httpswwwosueds
httpswwwamericantomatogrowersorg
https wwwhortcornelledu
httpswwwgardeningknowhowcom
httpswwwmissouribotanicalgardenorg
httpswww agndsuedu
httpswwwbotanistiiro
httpswwwparadisverdero
httperecifasufledutomato-scouting-guidediseases
httpswwwideegreenit
httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests
httpwwwalamycom
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Xanthomonas campestris pv vesicatoria
(Doidge) Vauterin Hoste Kersters amp Swings
Denumire populară pătarea bacteriană a tomatelor
Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) buruieni (Datura
Hyoscyanum niger Lycium barbarum Nicotiana rustica Physalis Solanum spp) Solanum tuberosum
(cartof)
Simptome boală se instalează pe tot timpul perioadei de vegetație afectacircnd organele aeriene
Icircn stadiul de răsad
- pe frunzele tinere - apar pete galben-verzui brune cu centru necrozat și cu un exsudat cu aspect
de lacrimă
- pe hipocotil ocazional apar striații brune
La plantele mature
- pe frunze - apar pete circulare neregulate de 1-2 mm verde icircnchis cenușii brune cu aspect
hidrozat cu margini distincte răspacircndite de-a lungul nervurilor laterale și pe
marginea frunzelor uneori petele confluează icircn condiții de umezeală apare exsudat
iar suprafața leziunii și arealele icircnconjurătoare apar lucioase
- pe tulpini - icircn dreptul petelor țesutul se suberifică formacircnd verucozități și crăpături neregulate
- florile - cad icircn urma infecției și ca urmare numărul de fructe se reduce
- pe fructe - apar pete mici hidrozate gălbui brune cenușii crustoase cu halou gălbui alb
superficiale adanci
- leziunile de obicei se scufundă icircn centru și se icircnalță la margini dar se poate ca
icircntreaga leziune fie să se scufunde sau fie să se icircnalțe
- la coacerea fructelor țesutul din jurul leziunii rămacircne verde
- cacircnd atacul este puternic se produc crăpături (alb-maronii de 2-10 mm) ale
epidermei prin care pătrund alte microorganisme care determină putrezirea pulpei
fructului
- la fructele coapte nu se produce infecție secundară
La tomate
- pe frunze ndash apar leziuni neregulate icircnconjurate de zone apoase inițial verzi apoi maronii și
necrotice leziunile sunt frecvent icircnconjurate de un halou clorotic cacircnd leziunile fuzionează
apare arsura foliară
- pe tulpină ndash apar plesnituri de-a lungul ei iar pețiolii se necrozează
- pe fructe ndash apar inițial pustule mici ușor proeminente ulterior acestea cresc icircn dimensiune
devin maronii proeminente cu aspect rugos și icircnconjurate de un halou apos uneori leziunile
confluează
Atac pe tomate (httpsgdeppoint)
Mod de răspacircndire
- pe distanțe mari principala cale este transmiterea prin sămacircnță
- local răspacircndirea bolii este favorizată de picăturile de apă resturi vegetale practicile culturale și
utilizarea echipamentelor contaminate
Măsuri de management
Măsuri preventive
rotația culturilor
este recomandată irigarea pe rigole sau prin picurare
distrugerea prin ardere a resturilor de plante și buruieni rămase pe cacircmp după recoltare
utilizarea de sămacircnță sănătoasă (recoltată din plante sănătoase libere de boli) certificată tratată
chimic și termic (cu apă caldă 560C 30 minute)
utilizarea de soiuri rezistente
aerisirea spațiilor icircn sere și solarii
curățarea și dezinfecția echipamentelor a instrumentelor de lucru și a depozitelor
nu se efectuează lucrări atunci cacircnd pe plante sunt prezente picături de apă
efectuarea cu grijă a tuturor lucrărilor astfel icircncacirct leziunile să fie minime
IMPORTANT
Xanthomonas campestris pv vesicatoria este larg răspacircndită și produce pierderi economice la
tomate și ardei
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tomato spotted wilt virus (TSWV)
Denumire populară virusul ofilirii pătate a tomatelor
Statut este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă TSWV cuprinde un număr foarte mare de plante gazdă icircn principal tomate (Solanum
lycopersicum) ardei (Capsicum spp) vinete (Solanum melongena) cartof (Solanum tuberosum) ţelină
(Apium graveolens) mazăre (Pisum sativum) fasole (Phaseolus vulgaris) soia (Glycine max) tutun
(Nicotiana tabacum) etc
Simptome - pe frunze peţioluri tulpini clorozarea nervurilor prezenţa petelor brune pe faţa inferioară a frunzelor
tinere și uscarea limbului icircncreţirea sau contorsionarea frunzelor pete linii inele clorotice la icircnceput
apoi de culoarea bronzului şi necrotice icircn final pe frunze peţioluri și tulpini stoparea creşterii (vacircrful
plantei fiind curbat lateral) frunze mici mozaicate și deformate la tomatele care rezistă virusului
plantele tinere rămacircnacircnd pitice
- pe fructe pete arcuri formaţiuni inelare sau semiinelare de culoare roşiatică sau gălbuie cu epiderma
necrozată număr redus de fructe depreciate calitativ
Fig1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze (httpgardenerwikiacom) (httpwwwapsnetorg)
Mod de răspacircndire icircn sere virusul are ca vector principal de răspacircndire tripsul Frankliniella
occidentalis
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea materialului de plantare liber de virus
evitarea pătrunderii tripşilor de la exterior icircn spaţiile protejate prin utilizarea plaselor care reţin
insectele
producerea răsadului de tomate la distanţă de specii floricole gazdă pentru tripşi (crizanteme
begonii)
plantare timpurie
utilizare de soiuri rezistente la TSWV
combaterea vectorului
IMPORTANT
Simptomele TSWV variază icircn funcţie de speciile de plante gazdă şi de gradul de susceptibilitate
al acestora
cc op
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Bemisia tabaci (Gennadius)
Denumire populară musculița albă a tutunului
Statut populaţiile non-europene au statut de organism de carantină icircn Romacircnia este posibilă existenţa
populaţiilor europene
Plante gazdă este o specie polifagă și o putem găsi pe specii care aparțin următoarelor familii botanice
Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Euphorbiaceae Leguminosae Malvaceae Solanaceae
Convolvulaceae Icircn trecut era cunoscut mai ales ca un dăunător al culturilor de cacircmp din regiunile calde
cum ar fi tutun tomate bumbac Icircn timp a devenit responsabilă de daune provocate icircn serele din icircntreaga
lume și atacă icircn mod special Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum spp (ardei) Poinsettia
spp Hibiscus spp Gerbera spp Gloxinia spp
Descriere
Adultul are talie redusă de aproximativ 1 mm masculii sunt mult mai mici decacirct femelele corpul
galben icircnchis cele două perechi de aripi acoperite de o secreție ceroasă pulverulentă albă (fig1) Adulții
sunt asemănători cu alte musculiţe albe totuși icircn repaus adulţii de Bemisia tabaci ţin aripile icircn formă de
bdquocortrdquo icircn timp ce la Trialeurodes vaporariorum poziţia aripilor este mult mai plană Nimfa este plată de formă ovală neregulată și are lungimea de 07 mm
Pupariul este aplatizat cu contur neregulat prezintă pe partea dorsală peri lungi are tendinţa să fie mai
mare mai oval şi cu peri mai puţini pe frunzele netede
Oul este pedunculat are formă rotunjită la bază şi ascuţit apical de culoare maronie la cacircteva zile după
depunere lungime 02 mm
Fig1 Adult Fig 2 Atac pe fructe de tomate
Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda
Simptome
Plantele atacate prezintă următoarele simptome pete clorotice pe frunze nervuri icircngălbenite şi
icircngroşate icircngălbeniri mozaicări și răsucirea frunzelor precum şi deformarea tulpinilor și piticirea
plantelor Icircn cazul unor infestări severe plantele atacate se icircngălbenesc se ofilesc icircşi pierd frunzele
vigoarea plantelor este redusă și pot fi induse dezechilibre fiziologice De asemenea icircn urma atacului
dăunătorului pe frunze apare fenomenul de ldquorouă de miererdquo care diminuează capacitatea fotosintetică a
plantelor și determină apariția și dezvoltarea mucegaiurilor Atacul pe fructele de tomate poate provoca
o maturare inegală a acestora (fig 2)
De regulă toate stadiile dăunătorului se observă pe partea inferioară a frunzelor prin scuturarea
plantelor infestate adulţii zboară puţin şi se reaşază pe frunze
Biologie ciclul de viaţă prezintă şase stadii ou patru stadii nimfale şi adult Adulţii şi ouăle proaspăt
depuse se observă pe creşterile noi din vacircrful plantelor stadiul I şi II nimfal pe frunzele mai bătracircne de
la bază şi stadiile III şi IV nimfale icircntre aceste etaje Ouăle sunt dispuse rar icircn formă de cerc de regulă
izolate sau icircn grupuri mici eclozează după 5-9 zile la 30degC După eclozare stadiul I nimfal este mobil se
deplasează icircn căutarea locului de hrană după care rămacircne imobilizat pe durata celor patru stadii nimfale
Primele 3 stadii nimfale durează 2-4 zile icircn funcţie de temperatură ultimul numit puparium durează 6
zile după care apare adultul Icircmperecherea icircncepe la 12 h după ce apar și se repetă pe toată durata de
viață a adulților Femelele au o longevitate de aproximativ 60 zile icircn timp ce a masculilor este mai
scurtă (9-17 zile)
Măsuri de management
Măsuri preventive
- icircndepărtarea buruienilor icircnainte de icircnfiinţarea culturii deoarece pot constitui gazde pentru
musculiţele albe dar şi o sursă majoră de virusuri
- monitorizarea culturilor prin utilizarea capcanelor galbene lipicioase
Măsuri curative
metode biologice prin parazitoizi cum ar fi Encarsia luteola şi Eretmocerus spp agenți
entomopatogeni de tipul ciupercilor (Verticillium lacanii Beauveria bassiana) insecte prădătoare
(Macropholus caliginosus Franklinothrips vespiformis Delphastus pusillus Nabis spp Orius spp)
acarieni prădători (Amblyseius limonicus A swirskii Transeius montdorensis)
metode chimice prin utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar VYDATE 10 L ndash 10 lha
LANNATE 20 SL ndash 125 lha PROXIMO -50-75 mlhl la apariţia dăunătorilor şi SANMITE 10 EC ndash
15 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime
admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
VYDATE 10 L - 21 zile
LANNATE 20 SL - 7 zile
PROXIMO - 3 zile
SANMITE 10 EC - 3-7 zile
IMPORTANT
Este vector a peste 60 de virusuri ai plantelor inclusiv virusul de carantină Tomato yellow
leaf curl virus
Identificarea speciei necesită examen microscopic avacircnd icircn vedere că specia se aseamănă
foarte mult cu Trialeurodes vaporariorum specie extrem de frecventă icircn spaţii protejate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Helicoverpa armigera (Hubner)
Denumire populară omida fructificațiilor
Statut este organism de carantină reglementat pe plante destinate plantării de Dendranthema
Dianthus Pelargonium şi Solanaceae (Anexa II secţiunea II din HG 563-2007) prezent icircn Romacircnia pe
suprafețe mari
Plante gazdă specie polifagă care atacă peste 120 specii de plante cultivate și spontane dintre care
menționăm tomatele ardeii bamele mazărea fasolea garoafele gura leului etc Helicoverpa armigera
a devenit un important dăunător icircn culturile de seră și solarii
Descriere
Adultul lungimea corpului de 12-18 mm anvergura aripilor de 35-40 mm (fig1) de culoare variabilă
verde-gălbui brun-deschisă sau brun-icircnchisă Aripile anterioare prezintă pe marginea lor externă o linie
formată din 7-8 pete negricioase şi o bandă transversală brun-icircnchisă cu contur neregulat Aripile
posterioare au culoarea puţin mai deschisă cu o margine lată de culoare brună care conţine o zonă mai
pală nervurile sunt vizibile şi către bază au o pată icircn formă de virgulă de aceeași culoare
Larva icircn ultima vacircrstă are lungimea corpului de 30-40 mm și este de culoare variabilă de la verzui
pacircnă la roșcat-violet sau brun-icircnchis iar motivul descris poate forma umbre de verde galben-pai şi roz
murdar pacircnă la maron roşcat şi chiar negru Pe corp prezintă 5 dungi una dorsală mediană 2
suprastigmale și 2 substigmale (fig 2)
Oul hemisferic de 04-05 mm ornat cu numeroase striațiuni La depunere are culoarea alb-gălbui după
care devine verzui chiar maron icircnchis icircnainte de eclozare
Pupa de culoare maron stacojiu 14-18 mm lungime purtacircnd la extremitatea posterioară doi spini icircn
formă de cacircrlig
Fig1 Larvă (httpswwwcabiorgiscdatasheet) Fig 2 Adult (httpswwwcabiorgiscdatasheet)
Simptome pagubele provocate de acest dăunător sunt cauzate de hrănirea vorace a omizilor pe frunze
mai ales icircn fazele inițiale de după eclozare Mai tacircrziu pătrund icircn fructe și formează galerii unde lasă
numeroase dejecții făcacircndu-le improprii pentru consum De asemenea fructele atacate de larve cad
prematur sau se infectează secundar cu diferiți agenți patogeni
Biologie iernează icircn stadiul de pupă icircn sol icircntr-o celulă ovală de pămacircnt la adacircncimea de 7-25 cm
Fluturii zboară pe icircnserate și noaptea hrănindu-se cu nectarul florilor Ouăle sunt depuse izolat pe
frunzele tulpinile și inflorescențele plantelor gazdă O femelă poate depune icircntre 300-3000 ouă icircn
medie 500-1000 Ouăle eclozează icircn trei zile la 225degC perioada larvară durează 18 zile tot la 225degC şi
se prelungeşte pacircnă la 51 de zile la 175degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă
icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere
icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de
infestare
Măsuri curative
metode fizice prin amplasarea capcanelor atractive pentru ambele sexe cu rol de a pune icircn evidenţă
prezenţa dăunătorului dar şi de atragere şi omoracircre a acestora
metode biologice prin utilizarea
- unor produse pe baza de bacterii ex Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a
doua generaţie) şi virusuri ex Helicoverpa armigera nuclear polyhedrosis virus
- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus maculiventris
metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar ALVERDE - 10 lha icircn 1000
l apă ha MATCH 050 EC ndash 100 mlhl VOLIAM TARGO - 06-08 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime
admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- ALVERDE - 3 zile
- MATCH 050 EC - 7 zile
- VOLIAM TARGO - 3 zile
IMPORTANT
Se recomandă icircnchiderea spaţiilor protejate pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii
adulților
Adulţii sunt migratori şi pot parcurge distanţe mari (˃100 km)
Larvele şi adulţii pot fi identificaţi cu exactitate faţă de alte specii prin examen de laborator
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Liriomyza trifolii (Burgess)
Denumire populară musca minieră a plantelor de seră musca minieră
Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă semnalată pe 22 specii de plante gazdă fiind considerat principalul
dăunător al tomatelor icircn spaţii protejate
Descriere Adultul muscă mică lungime 13-23 mm de culoare neagră-cenușie Femelele sunt puțin mai mari
decacirct masculii Aripile nu depășesc lungimea corpului și au nervurile negre Scutelul este galben perii
ventrali de culoare galbenă pronotul și scutul de culoare neagră cu reflexe cenușii
Oul este sferic de 02-03mm la depunere albicios - cenușiu ușor translucid
Larva apodă și acefală de 3 mm lungime la icircnceput transparentă apoi galben-portocalie prezintă
posterior două stigme triunghiulare caracteristice
Pupa 18-23 mm lungime ovală ușor turtită ventral de culoare variabilă galben-portocalie deschis
pacircnă la maron auriu
Fig 1 Atac de Liriomyza trifolii (foto ANF) Fig 2 Adult L trifolii (foto ANF)
Simptome Minele de pe frunze și punctele de hrănire sunt de regulă cele mai evidente semne privind
prezența dăunătorului Icircnțepăturile de hrănire produse de femele apar ca niște adacircncituri circulare de
culoare albicioasă iar cele pentru pontă sunt ceva mai mici și dispuse mai uniform circular Minele
produse de larve vizibile tot pe partea superioară a frunzelor sunt tipic sinuoase foarte răsucite și de
formă neregulată lărgindu-se pe măsură ce larva se dezvoltă inițial de culoare verde apoi devin albe
odată cu icircmbătracircnirea țesutului
Biologie o generație se dezvoltă icircn 15-20 zile icircn funcție de temperatură Adulții zboară dimineața
copulația avacircnd loc la 24 de ore de la apariție Femelele trăiesc 15-30 zile timp icircn care depun 25-640 de
ouă icircn serii de cacircte 17 pe zi După 2-5 zile apar larvele care formează mine icircn țesutul palisadic al
frunzei unde rămacircn 4-7 zile pacircnă la completa dezvoltare Icircmpuparea are loc icircn afara minei de regulă icircn
stratul superficial al solului de lacircngă planta gazdă și durează 10-12 zile Icircn spații protejate specia
dezvoltă mai multe generații pe an care se suprapun
Măsuri de management
Măsuri preventive
controlul materialului de plantare icircnainte de icircnființarea culturii
distrugerea resturilor vegetale şi dezinfectarea solului și incintei
monitorizarea culturilor pentru detectarea adulţilor (capcane) şi larvelor (inspectarea plantelor)
Măsuri curative
metode fizice utilizarea capcanelor galbene lipicioase metodă eficace de capturare a adulților icircn
timpul perioadei de vegetație metode biologice utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius palliles
Chrysocharis parksi Diglyphus begini ploșniței prădătoare Cyrtopeltis modestus sau a nematodul
parazit Neoaplectana carpocapsae
-un produs inofensiv faţă de mediu şi om este Lasertrade 240 SC (05 lha) insecticid biologic obţinut din
fermentaţia bacteriei Saccharopolyspora spinosae din sol
metode chimice utilizarea insecticidelor trebuie să fie ținută la minimum doar icircn situații de urgență
preferacircndu-se acele produse care distrug cel mai puţin fauna utilă Stropirile se vor efectua doar la
apariția focarelor de infecție cu insecticide avizate folosind alternativ produse cu substanţă activă
diferită Produsele de protecţie a plantelor care se vor folosi sunt APACHE 015 lha SAFRAN 18 EC
- 09 lha icircn 1000 l apă VARGAS 18 EC - 09 lha icircn 1000 l apă ACTARA 25 WG (aplicat la sol ) ndash
08 kgha preventiv şi curativ la 4-5 zile de la plantarea răsadurilor de tomate icircn solarii VYDATE 10 L -
10 lha VOLIAM TARGO - 06-08 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii limitelor maxime
admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- APACHE - 3 zile
- SAFRAN 18 EC - 3 zile
- VARGAS 18 EC - 3 zile
- ACTARA 25 WG - 3 zile
- VYDATE 10 L - 21 zile
- LASER 240 SC - 3 zile
- VOLIAM TARGO - 3 zile
- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile
IMPORTANT Principala sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din
serele icircnmulțitor
Icircnțepăturile provocate de adulți sunt porți de pătrundere a altor tipuri de organisme
dăunătoare
22 Organisme dăunătoare non- carantină la tomate cultivate icircn spaţii protejate
221 Ciuperci
1 Alternaria sp - alternarioză
2 Botrytis cinerea PersFr - putregaiul cenușiu
3 Colletotrichum coccodes Wallr - antracnoza
4 Dydimella lycopersici Kleb - putrezirea coletului
5 Fulvia fulva ( Cladosporium fulvum) (Cooke) - pătarea cafenie a frunzelor de tomate
6 Fusarium sp - ofilirea fuzariană (fuzarioză)
7 Leveillula taurica (Lev) Arnaud - fainarea tomatelor
8 Septoria lycopersici - pătarea albă a frunzelor de tomate
9 Phytophtora infenstans (Mont) de By - mana tomatelor
10Phytophtora parasitica Dast - putregaiul coletului sau mana de sol a
tomatelor
11 Pytium ultimum Trow - căderea și putrezirea plăntuțelor
12 Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold şi Verticillium dahliae Kleb ndash ofilirea verticiliană
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Alternaria sp
Denumire populară alternarioza
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate cartof vinete ardei
Simptome boala se manifestă pe tulpini frunze și fructe Plantele pot fi atacate icircn toate fazele de
dezvoltare
Icircn răsadniță atacul apare icircn porțiunea bazală a tulpiniței pete alungite brune care se extind de jur
icircmprejur determinacircnd ofilirea și uscarea răsadului
După transplantare icircn spaţii protejate sau icircn cacircmp pe frunze apar pete circulare cenuşii-brunii cu
zonalităţi concentrice numite şi bdquopete ţintărdquo Petele la icircnceput mici se extind concentric pot atinge 2
cm icircn diametru şi prezintă un inel galben
Pe zona brunificată apare un mucegai fin negru iar ţesuturile se brunifică se subţiază şi uneori se rup
frunzele prezentacircnd perforaţii
Icircn condiţii de umiditate ridicată boala evoluează rapid apare veştejirea şi uscarea frunzelor ceea ce
duce la desfrunzirea icircnainte de vreme şi oprirea din creştere a fructelor ce nu se maturează
Dacă fructele sunt atacate cacircnd sunt mici se icircnnegresc și cad cu ușurință de pe plante
Fructele atacate prezintă zone scufundate brune cu crăpături şi cu zonalităţi concentrice
Fig 1 Atac pe tulpină (httpsimagesbugwoodorg) Fig 2 Atac pe frunze (httpsimagesbugwoodorg)
Foto D Blancard ( INRA)
Mod de răspacircndire
Răspacircndirea ciupercii de la plantă la plantă de la un etaj de frunze la altul se face prin intermediul
sporilor duşi de vacircnt sau de picăturile de apă Temperatura cuprinsă icircntre 2-35degC şi umiditatea
atmosferică de 100 sunt condiţii favorabile atacului Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face
prin miceliu sporii de pe resturile vegetale şi prin seminţele provenite din fructele parţial atacate
Ciuperca se poate răspacircndi cu uşurinţă icircn terenurile bogate icircn humus cele icircngrăşate excesiv icircn solurile
cu lipsă de magneziu şi pe diferite plante cartof vinete măselariţă ciumăfaie mătrăgună
Măsuri de management
Măsuri preventive
Tomatele se vor planta icircn soluri icircngrăşate echilibrat fără lipsă de magneziu curate de buruieni Solul
serelor şi solariilor va fi icircn prealabil dezinfectat termic sau chimic Măsurile de igienă culturale
obligatorii ca stracircngerea şi arderea resturilor vegetale sau icircngroparea lor icircn profunzime limitează
atacul ciupercii Icircntre măsurile agrotehnice remarcăm asolamentul icircn care tomatele nu trebuie să
revină pe sola ce a fost infestată cu Alternaria decacirct după 4 ani Utilizarea irigării la baza plantelor și
nu prin aspersiune pentru a nu disemina sporii ciupercii Aerisirea solariilor serelor dimineața
devreme sau seara tacircrziu pentru a evita formarea condensului pe frunze
Măsuri curative combatere chimică cu următoarele produse
- GRISU - 10 lha
- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)
- REVUS TOP -06 lha
- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie
Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe
- BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha
- VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha
- AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă
- ORTIVA TOP ndash 1 lha
- ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- GRISU - 3 zile
- CIDELY TOP - 3 zile
- REVUS TOP - 3 zile
- ORTIVA 250 SC - 3 zile
- BRAVO 500 SC - 3 zile
- VITRA 50 WP - 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp
- AZBANY - 3 zile
- ORTIVA TOP - 7 zile
- ORTIVA OPTI - 3 zile
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Botrytis cinerea PersFr Denumire populară putregaiul cenușiu al tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate
Simptome putregaiul cenușiu al tomatelor apare pe toate părțile aeriene ale plantelor Cel mai
caracteristic simptom al bolii icircl reprezintă prezența a numeroase mase de spori pe țesuturile necrozate
astfel icircncacirct acestea au un aspect pufos de culoare gri-icircnchis
Pe frunze
La icircnceput atacul se manifestă pe frunzele moarte de la baza plantei apoi pot fi invadate țesuturile
tinere Boala este asociată cu plantele mature care au un foliaj dens Umiditatea ridicată icircn foliajul
plantelor pe timpul nopții este suficientă pentru dezvoltarea bolii astfel icircncacirct nu este de preferat o
perioadă prelungită cu umiditate ridicată
Pe frunzele tinere infecția apare sub formă de zone necrozate adesea icircn forma literei ldquoVrdquo
progresează spre pețiol și apoi pătrunde icircn tulpină
Pe tulpină
La răsaduri leziunile pe frunzulițe se extind și cuprind icircntregul limb apoi pețiolul iar icircn final
tulpina Infecția poate icircnconjura tulpina provoacă ofilirea tuplina icircși pierde culoarea se dezvoltă cancere
ceea ce conduce la declinul plantei
Pe flori
Cum boala progresează pe plantele mature florile se infectează și ele se brunifică și mor sau
ciuperca trece din petalele infectate icircn sepale și de aici crește icircn fructul aflat icircn dezvoltare De asemenea
petalele infectate pot rămacircne atașate de fruct iar ciuperca pătrunde icircn fruct și apoi se deplasează către
tulpină
Pe fructe
Pe fructe simptomele sunt tipice de putregai moale cu zone distruse care devin albicioase De
obicei pielița se rupe icircn centrul zonelor afectate dar rămacircne icircntreagă icircn rest Sporii ciupercii se dezvoltă
icircn aceste zone cu țesuturile distruse Eventual icircntregul fruct devine afectat și se mumifică
Un simptom neobișnuit pe fructe icircl reprezintă apariția de halouri numite ldquopete fantomărdquo Icircn
centrul acestor halouri apar puncte mici necrotice Haloul este de culoare albă circular de 3-8 mm icircn
diametru Un număr mare de halouri pe fructe face ca acestea să aibă un aspect neplăcut și să fie greu de
comercializat
Fig 1 Leziuni pe frunze Fig 2 Cancere pe tulpini Fig 3 Simptome pe inflorescențe Foto David M Ingram Plant Foto The Ohio State University Foto D Maeso INIA Las Brujas Uruguay
Management Network 2006
Fig 4 Fructe infectate icircn seră Fig 5 Pete fantomă Fig 6 Mumificarea fructelor (httpswwwextensionumnedu) (httpcreerbizbotyrishtml) Spheragro Diseases and
plant pathologies Sevilia Spania
Mod de răspacircndire Sporii ciupercii sunt foarte ușor răspacircndiți de vacircnt Insectele pot răspacircndi patogenul prin icircnțeparea
sau rănirea plantelor
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircndepărtarea și distrugerea plantelor a resturilor infectate și a buruienilor care pot fi gazde pentru
această ciupercă
menținerea unei temperaturi și ventilații adecvate prin reducerea supraaglomerării plantelor și a tăierii
lor judicioase
evitarea excesului de apă pe plante
evitarea irigării icircn exces
sterilizarea macircinilor și a uneltelor de lucru icircn mod regulat
evitarea rănirii plantelor
evitarea aplicării repetate de tratamente cu săruri metalice ale fungicidelor ethylene bis
dithiocarbamate (intensifică severitatea bolii)
evitarea asocierii sărurilor metalice cu fungicidele
evitarea cultivării tomatelor pe solurile nisipoase acide care au un conținut ridicat de apă
efectuarea tratamentelor cu fungicide icircnainte ca plantele să-și formeze un foliaj dens (este imposibil de
acoperit frunzele senescente din centrul unui foliaj dens)
asigurarea unui raport calciu- fosfor de 2 la 1 sau mai mare icircn pețiolul frunzelor (este de ajutor icircn
controlul bolii)
Măsuri curative
tratarea cu var a solurilor acide pentru a crește conținutul de calciu icircn plante și a reduce sensibilitatea
acestora
tratamente cu ORTIVA TOP ndash 1 lha ORTIVA OPTI ndash 20-25 lha TOPSIN M 500 SC ndash
17 lha BRAVO 500 SC ndash 15-2 lha GRISU ndash 101 lha Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de
pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză ORTIVA TOP ndash 7 zile ORTIVA OPTI ndash 20-25 ndash 3 zile TOPSIN M 500 SC
ndash 14 zile BRAVO 500 SC ndash 3 zile GRISU ndash 3 zile
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător Colletotrichum coccodes Wallr
IMPORTANT Botrytis cinerea atacă o gamă largă de plante Controlul chimic al bolii prin utilizarea
fungicidelor poate fi evitat prin fertilizare irigare și tehnici de tăiere adecvate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Colletotrichum coccodes Wallr
Denumire populară antracnoză
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome Organe atacate boala apare icircn toate fazele de vegetație pe toate organele aeriene forma cea mai
frecventă și mai gravă fiind cea de pe fructe
- pe fructe simptomele apar icircn momentul maturării sub forma unor pete mici de 2-4 mm icircn
diametru circulare umede cufundate de culoare mai icircnchisă decacirct țesutul sănătos
- pe măsură ce petele cresc icircn dimensiuni ajungacircnd pacircnă la 10 mm porțiunea centrală se
icircnnegrește ca urmare a dezvoltării miceliului ciupercii sub pielița fructului
- la suprafața țesuturilor atacate apar fructificațiile ciupercii (microscleroți și acervuli cu lagăre
de conidiofori și conidii) sub forma unor pustule de culoare brun-icircnchis
- adesea numeroase pete se dezvoltă icircn același timp pe fructe și acoperă porțiuni largi
determinacircnd putrezirea fructului
- pe frunze infecția este caracterizată prin leziuni mici circulare brune icircnconjurate de halouri
galbene
- rădăcinile infectate prezintă leziuni brune cu miniscleroți la suprafață și pot fi ușor decorticate
- plantele bolnave se pot smulge ușor din sol deoarece sistemul radicular este deteriorat
Antracnoza pe fructe de tomate (wwwhortcornelledu)
Mod de răspacircndire - patogenul este un colonizator al solului dar se conservă ușor și pe resturile vegetale
- ciuperca este capabilă să colonizeze cel puțin 68 de specii vegetale din 19 familii botanice icircn primul
racircnd legume din fam Solanaceae (ardei vinete cartof) și Cucurbitaceae (pepene) care pot juca rol de
gazde alternative sau contribuie la creșterea inoculului icircn sol Mai multe buruieni asigură aceeași
funcție Solanum dulcamara S Nigrum Abutilon theophrasti Amaranthus retroflexus Chenopodium
album Convolvulus arvensis Capsella bursa-pastoris
- ciuperca a fost găsită și icircn apa utilizată pentru culturile fără sol apă ce provenea din bazine de stocare
exterioare
- atacul poate avea loc la temperaturi icircntre 15-30degC iar sporularea pe fructe este optimă la 28degC
- perioadele ploioase și irigarea prin aspersiune favorizează antracnoza
- apa liberă pe fructe mai multe ore legată de frecvența precipitațiilor sau irigărilor crește puternic
incidența icircn cultură
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnlăturarea și distrugerea resturilor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol
recoltarea cacirct mai rapidă a fructelor sensibile la antracnoză
gestionarea irigării prin aspersie și favorizarea uscării foliajului
Măsuri curative
combatere chimică cu următoarele produse
- BRAVO 500 SC- 15- 2Lha
- VITRA 50 WP- 15-20 kgha
- ALCUPRAL 50 PU - 15-2 kgha
- CUPRENOX 50 - 15-2 kgha
- ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 375-5 kgha
- CUPERTINE SUPER ndash 35 kgha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de
pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
BRAVO 500 SC- 3 zile
VITRA 50 WP- 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp
ALCUPRAL 50 PU - 3 zile
CUPRENOX 50 - 3 zile
ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 3 zile
CUPERTINE SUPER ndash 3 zile icircn sere
IMPORTANT
Boala este considerată cea mai gravă amenințare icircn cazul fructele de tomate pentru
industrializare icircn numeroase zone de producție din lume Icircn aceste zone icircn absența
măsurilor de protecție pierderile pot atinge 70
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Didymella lycopersici Kleb
Denumire populară putrezirea coletului
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă tomate
Simptome o boală majoră icircn special a tomatelor din sere Sunt afectate toate părțile superioare ale
plantei tulpini frunze și fructe cu predilecție deosebită pe tulpini
- primele simptome apar la puțin timp după repicare icircn dreptul coletului sub formă de pete
cenușii-brune sau brune-negricioase Petele se extind de jur icircmprejurul coletului astfel icircn dreptul
acestei porțiuni atacate tulpina se subțiază țesuturile sunt cufundate zbacircrcite scoarța este
putrezită și crăpată și desprinsă parțial de partea lemnoasă Apariția putregaiului stopează
circulația sevei icircn tulpină cauză ce duce la veștejirea plantei și pieirea treptată Pe țesuturile
atacate se observă punctişoare mici negre care reprezintă picnidiile ciupercii Astfel de leziuni
pot apărea mai tacircrziu și pe partea superioară a tulpinii la subsoara frunzelor pe nervuri sau pe
pețioli datorate picnosporilor formați icircn zona coletului
- pe frunze atacul apare cacircnd umiditatea este excesivă frunzele inferioare se transformă icircn galben
și leziunile frunzelor sunt maro cu inele concentrice Icircn centrul petelor se observă puncte negre
mici (picnidiile ciupercii)
- infecția fructelor este rară icircn seră atacul pe fructe se observă icircn partea dinspre peduncul sub
formă de pete umede care se dezvoltă rapid icircn cercuri concentrice se brunifică și se adacircncesc
httpwwwalamycom
wwwbotanistiro
Mod de răspacircndire ciuperca iernează icircn resturile de plante rămase icircn sol putacircnd trăi ca saprofită Icircn
cazuri rare transmiterea bolii poate avea loc și prin semințe
Măsuri de management
Măsuri preventive
o dezinfecția amestecului de pămănt
o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă
o urmărirea umidității solului icircn perioada imediată a plantării
o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul
IMPORTANT
Semințele provenite din fructe bolnave pot găzdui organismul patogen fapt pentru care se
recomandă utilizarea de sămacircnță extrasă din fructe sănătoase
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Fulvia fulva (Cooke)
Denumire populară pătarea cafenie a frunzelor de tomate
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome se manifestă icircn special pe frunzele bătricircne de la baza plantei dar poate trece și pe tulpini și
pe fructele tinere icircn cazul unui atac puternic
Atacul icircncepe pe frunzele bazale apoi progresează și pe frunzele din etajele superioare
Pe partea superioară a frunzelor apar pete mici de culoare gălbuie care se măresc icircn diametru și devin
galbene
Pe partea inferioară a frunzelor icircn dreptul petelor apare un puf alb care devine cafeniu și icircn final brun-
violaceu format din conidioforii și conidiile ciupercii
Icircn condiții favorabile de mediu icircn cazul unor atacuri puternice petele confluează țesuturile atacate se
brunifică și se necrozează iar frunzele se usucă ceea ce determină debilitarea plantelor
Simptome produse pe frunze și fructe de tomate de ciuperca Fulvia fulva
Foto The Ohio State University OARDC Departament of Plant Pathology
Fructele sunt atacate mai rar dar icircn toate fazele de dezvoltare fiind afectate mai frecvent cele din etajul
superior la suprafață icircn jurul pedunculului apar pete de decolorare care se brunifică se adacircncesc icircn
pulpă apoi se extind și ocupă zone mari din fruct
Semințele infectate sunt mai icircnchise la culoare decacirct cele normale cu pete mici negricioase și hilul de
culoare neagră
Mod de răspacircndire ndash transmiterea patogenului de la un an la altul se realizează prin intermediul resturilor plantelor
infectate și semințe
ndash prin sporii ciupercii bdquoconidiirdquo ce se găsesc icircn praful depus pe elementele din seră sau solar
icircn și pe sol Foarte rezistente la uscăciune conidiile pot supraviețui icircn seră mai mult de un an icircn absența
gazdei sensibile
ndash temperaturile de 22 - 26 ordmC corelate cu umiditatea de peste 95
ndash lipsa aerisirii la care se adaugă și prezența picăturilor de apă pe frunze favorizează atacul ciupercii
ndash atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele cultivate icircn
cacircmp - prin sporii antrenați de curenții de aer picăturile de apă sau de unele insecte (musculița albă de seră-
Trialeurodes vaporariorum)
Măsuri de management
Măsuri preventive
ndash folosirea unor hibrizi cu rezistență genetică
ndash folosirea sistemelor de irigații prin picurare
ndash aerisirea corectă a solariilor și serelor sub 90
ndash curățarea frunzelor din partea inferioară a plantelor pentru o ventilație mai bună
ndash distrugerea totală a resturilor de plante infectate și dezinfectarea spațiului icircnchis de cultură
ndash utilizarea tehnologiei de mulcire pentru controlul umidității relative a aerului sub 90
Măsuri curative Icircncă de la primele simptome se recomandă combaterea chimică cu următoarele produse
- CIDELY TOP ndash 10 lha ( stadiul de 10 frunze) - ORTIVA 250 SC- 075lha-1 lha icircn funcție de gradul de infecție
Se aplică de la apariția primei inflorescențe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat
-BRAVO 500 SC - 15-2 lha
- ORTIVA TOP-1 lha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de
pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- CIDELY TOP 3 zile ORTIVA 250 SC 3zile BRAVO 500 SC 3 zile ORTIVA TOP 7 zile
IMPORTANT
Icircn spații protejate cu umiditate a aerului peste 85 poate produce pierderi de producție de
pacircnă la 25
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Fusarium spp
Denumire populară fuzarioza tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate
Simptome
La răsadurile bolnave se observă o scădere a turgescenței frunzelor iar icircn cele din urmă plăntuțele
se ofilesc și mor
La plantele mai avansate icircn vegetație primul simptom este icircngălbenirea de-a lungul marginilor
celor mai mature frunze cacircnd primele fructe sunt aproape de maturitate Icircngălbenirea este curacircnd urmată
de necrozarea și colapsul pețiolului frunzelor Simptomele se dezvoltă numai pe o singură parte a plantei
iar frunzuliţele de pe o singură parte a peţiolului se icircngălbenesc icircnaintea celor de pe cealaltă parte
Icircngălbenirea treptată afectează cea mai mare parte a foliajului şi este icircnsoţită de ofilirea plantei icircn cea mai
călduroasă parte a zilei Ofilirea devine mai accentuată de la zi la zi pacircnă cacircnd planta moare
Cacircnd sunt tinere (răsaduri) plantele afectate pot rămacircne pipernicite Unele plante se usucă icircncet
și pot rămacircne vii pacircnă la sfacircrșitul recoltării
La o verificare a bazei tulpinii se poate observa o brunificare a țesuturilor corticale la nivelul
solului sau la 10 ndash 30 cm mai sus iar secționarea longitudinală dezvăluie brunificarea xilemului Icircn urma
ploilor sau icircn timpul perioadelor cețoase ciuperca produce pe leziunile externe necrozate un miceliu
abundent de culoare roz
Infecţia la fructe apare ocazional şi poate fi detectată icircn ţesuturile vasculare din fruct unde apar
modificări de culoare
Icircngălbenire și ofilire Simptome la baza tulpinii Secțiune longitudinală
Foto The Ohio State University Foto Dan Egel Plant and Pest Diagnostic Laboratory
Mod de răspacircndire Fusarium spp este răspacircndită prin sămacircnță sol răsaduri infectate sau prin solul infectat aderent la
rădacinile răsadurilor vacircnt și apa care poartă sol infectat De asemenea echipamentele de lucru
vehiculele uneltele utilizate contaminate reprezintă tot atacirctea moduri de răspacircndire a ciupercii
Pe distanțe mari infecția este propagată de semințe și răsaduri infectate
Icircn sere sporii ciupercii se găsesc icircn stratul de mulci dintre racircndurile de tomate și pe plantele
putrezite aruncate la gunoi icircn apropierea spațiilor protejate Icircn mod frecvent sunt găsiți spori icircn aerul
infectat din sere și de asemenea o mare concentrație de clamidospori din sol servesc drept sursă de
infecție
Ciuperca pătrunde prin rănile din rădăcini iar dezvoltarea acesteia este favorizată de o temperatură
a solului și a aerului de 28degC temperatura optimă de creștere a plantelor fertilizarea icircn concentrații
scăzute de azot şi fosfor și ridicate de potasiu de pH-ul scăzut al solului de intensitatea mică a luminii
Virulența patogenului este intensificată de micronutrienți fosfor și ioni de amoniu și este diminuată de
nitrați
Simptom pe frunze Simptom pe fructe
Foto University of Connecticut (wwwbritannicacom)
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea la plantare a unui răsad sănatos și rezistent la Fusarium spp
sterilizarea solului cu vapori de apă supraicircncălziți
fertilizarea cu nitrat de calciu creșterea pH-ului solului pacircnă la 65 ndash 70
evitarea irigării icircn exces (inundarea) evitarea utilizării pentru irigare a apei din canale sau iazuri
deoarece poate fi contaminată cu acest patogen
rotația culturilor la 4 ani nu elimină patogenul icircnsă reduce semnificativ pierderile
combaterea buruienilor
Măsuri curative
sterilizarea chimică a solului cu două săptămacircni icircnainte de transplantare
combatere chimică cu TOPSIN M 500 SC- 17 Lha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză
-TOPSIN M 500 SC ndash 14 zile
IMPORTANT
Fusarium spp atacă o gamă largă de plante
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Leveillula taurica (Lev) Arnaud
Denumire populară făinare
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome organe atacate toate organele aeriene ale plantei dar icircn special pe frunze
- primele simptome ale atacului se observă sub forma unor pete de decolorare (gălbui) vizibile
mai ales pe fața superioară a frunzelor de formă neregulată de 2-9 mm diametru
- icircn condiții favorabile dezvoltării bolii apar un număr mare de pete (peste 30) care confluează
și acoperă porțiuni icircntinse din limb (pacircnă la 4 cm lungime și 1 cm lățime)
- pe fața inferioară a limbului icircn dreptul petelor se formează o eflorescență cenușie-albicioasă
formată din conidioforii și conidiile ciupercii
- frunzele puternic infectate mor dar rareori cad de pe plantă
Atacul ciupercii pe frunze de tomate
Image Ontario Crop IPM- Franța Image sanayidomatesiblogspotcom
(httpwwwalamycom)
Mod de răspacircndire conidiile ciupercii Leveillula taurica pot germina icircntr-un interval de temperatură de la 10 la
35degC iar icircn condiții de seră infecția este favorizată de temperaturi sub 30degC
odată infecția instalată temperaturile peste 30degC accelerează dezvoltarea bolii și moartea
frunzelor atacate
icircn zonele cu temperaturi ridicate icircn timpul zilei se produce infecția cu această ciupercă chiar
dacă nopțile sunt răcoroase
atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele
cultivate icircn cacircmp
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol
Măsuri curative -combatere chimică cu
- TOPAS 100 EC ndash 05 lha
- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)
- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie
Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat
- REFLECT ndash 10 lha ndash se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă la coacerea deplină
a fructelor
- MYCLOFIL ndash 40-60 ml100 l apă icircn timpul vegetaţie de la prima apariţie la 7 ndash 10 zile
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- TOPAS 100 EC - 3 zile
- CIDELY TOP - 3 zile
- ORTIVA 250 SC - 3 zile
- REFLECT - 1 zi
- MYCLOFIL - 3 zile
IMPORTANT
Se poate confunda cu atacul ciupercii Cladosporium fulvum (Fulvia fulva)
Poate ataca și alte specii ceapă usturoi ardei vinete bumbac
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Septoria lycopersici Speg
Denumire populară boala petelor albe
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome Organe atacate icircn special frunzele
- primele simptome ale bolii apar icircn răsadnițe pe cotiledoane sau pe frunzulițe sub forma
unor pete circulare de 1-4 mm diametru bine delimitate la icircnceput de culoare brun-gălbuie
iar mai tacircrziu albicioase
- icircn dreptul petelor pe ambele fețe ale frunzelor apar punctișoare negre (picnidiile ciupercii)
- icircn cacircmp boala se manifestă prin simptome asemănătoare cu cele din răsadnițe cu
deosebirea că petele rămacircn de culoare brun-gălbuie sau brun-cenușie
- de obicei atacul icircncepe pe frunzele de la bază și progresează spre vacircrf
- frunzele puternic atacate se brunifică se usucă și cad plantele rămacircnacircnd doar cu cacircteva
frunze tinere icircn partea de la vacircrf
Fig1 şi 2- Atacul ciupercii pe frunze de tomate ( wwwmissouribotanicalgardenorg www agndsuedu)
Fig 3 ndash Picnidiile ciupercii dezvoltate pe frunze Fig 4- Sporii ciupercii ieșiți sub formă de ciri din picnidii
vegetablemdonlineppathcornelledu Photos courtesy of TA Zitter Cornell University Ithaca NY
Mod de răspacircndire - transmiterea patogenului se realizează prin picnidii sau miceliu din resturile infectate
- sporii ciupercii sunt icircmprăștiați de la o plantă la alta prin apa de ploaie irigații curenți de aer sau
insecte
- temperaturile icircntre 20-25degC sunt optime pentru infecție
- perioadele lungi cu temperaturi crescute și umiditate mare icircn aer și pe frunze constituie condițiile
ideale pentru dezvoltarea bolii și răspacircndirea ciupercii
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol
IMPORTANT
Pierderile pot atinge 20-80 din producție icircn anii ploioși și icircn cazul culturilor netratate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Phytophthora parasitica Dast
Denumire populară putregaiul coletului sau mana de sol a tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă specie polifagă atacă tomate fasole ceapă vinete ardei pepeni galbeni și verzi
Simptome icircn funcție de faza de vegetație și de organul atacat (rădăcini tulpini fructe) boala se
manifestă prin simptome diferite
- pe răsad icircn faza de 4-6 frunze boala apare icircn dreptul coletului observacircnd o ușoară gacirctuire și
icircnmuiere a țesuturilor urmate de căderea răsadului
- pe rădăcini atacul se icircntacirclnește sub formă de putregai uscat țesuturile fiind de culoare brună ndash
albicioasă
- pe tulpini se manifestă prin apariția icircn dreptul coletului a unor pete verde icircnchis la icircnceput
apoase apoi brune ce se extind și cuprind tulpina de jur icircmprejur 10-15 cm deasupra pămacircntului
Plantele atacate se ofilesc și pier Țesuturile din dreptul petelor putrezesc și se acoperă cu un puf
albicios
- pe fructe apare o pată cenușie-brunie cu marginile nedefinite de formă neregulată cu suprafața
umedă zonată concentric la icircnceput pe partea fructului care vine icircn atingere cu pămacircntul apoi se
extinde cuprinzacircnd fructul icircn icircntregime de cele mai multe ori Icircn condiții de umiditate ridicată pe
suprafața țesuturilor atacate apare un puf albicios (conidioforii și conidiile ciuperci)
Mod de răspacircndire
Ciuperca Phytophthora parasitica rezistă icircn sol de la un an la altul sub forma de oospori dar
poate fi prezentă 5-10 ani icircn sol) Un rol icircnsemnat icircn dezvoltarea ciupercii icircl joacă umiditatea
atmosferică peste 90 cacirct şi temperatura ciuperca dezvoltacircndu-se icircntre 127 şi 35ordmC
temperatura optimă variind icircntre 238 şi 30 ordmC
Măsuri de management
Măsuri preventive
o dezinfecția amestecului de pămănt
o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă
o controlul umidității solului icircn perioada imediată a plantării
o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul
httpwwwbotanistiiro httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests
Osu-The Ohio University
IMPORTANT Intensitatea atacului este influențată icircn mare măsură de umiditatea solului icircn perioada
imediată plantării fiind necesar ca udarea să se facă icircn reprize cu cantități reduse de apă
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Phytophthora infestans (Mont) de By
Denumire populară mana tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate cartof
Simptome atacul se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor (frunze tulpini flori și
fructe)
- pe frunzele bazale sub formă de pete circulare sau de formă neregulată la icircnceput de culoare
verde-galbuie cu aspect umed devin apoi cenușii-brunii icircnconjurate de o zonă icircngustă
decolorată Petele se măresc confluează și pot acoperi icircntreaga suprafață a foliolelor atunci cacircnd
condițiile sunt favorabile dezvoltării bolii
Icircn dreptul petelor pe partea inferioară a frunzelor se observă un puf fin albicios ce
reprezintă fructificațiile ciupercii conidiofori cu conidii După cacircteva zile frunzele atacate se
usucă sau putrezesc
- pe fructe infecția icircncepe din primele faze de dezvoltare pacircnă aproape de maturare Pe fructe
apar pete mici de formă neregulată ușor cufundate icircn pulpă la icircnceput de culoare verde ndash
măslinie după care icircn scurt timp devin măsliniu icircnchis Cacircnd umiditatea este ridicată la fel și pe
frunze icircn dreptul petelor apare un puf albicios Fructele bolnave se desprind și cad prematur
urmare a putrezirii pedunculului
- pe tulpini atacul se manifestă sub forma unor pete mici ovale cenușii-brunii care se măresc și
icircnconjoară tulpina Tulpinile putrezesc și se rup
Fig 1 Fructe atacate Fig 2 Simptome pe tulpină şi frunze
(httpscommonswikimediaorg)
Mod de răspacircndire
Transmiterea de la un an la altul se realizează prin semințe infectate resturi de plante rămase
peste iarna unde patogenul rezistă Icircn perioadele calde și uscate ciuperca rămacircne viabilă icircn
țesuturile frunzelor inferioare și icircn leziunile de pe tulpini iar cacircnd vremea redevine favorabilă
ciuperca se reproduce din nou
La tomate mana apare mai tacircrziu cu 12-15 zile decacirct la cartof și anume icircn a doua decadă a lunii
iulie
Măsuri de management
Măsuri preventive
o asolament rațional
o evitarea cultivării tomatelor icircn vecinătatea cartofilor
o evitarea recoltării semințelor din fructele atacate
o adunarea și distrugerea resturilor de plante
o schimbarea sau dezinfectarea termicăchimică a pămacircntului
o cultivarea de soiuri rezistente la mană
o administrarea de icircngrășăminte minerale mai ales potasiu care intensifică rezistența
plantelor
Măsuri curative - combatere chimică cu următoarele produse REVUS 250 SC ndash 06 lha REVUS TOP -06 lha
PREVICUR ENERGY ndash 3 l ha se aplică la sol prin picurare ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1
lha icircn funcţie de gradul de infecţie
Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat
CYCLO-R Liquido ndash 24 -40 lha la icircnceputul icircnfloritului BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha
VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha RANMAN TOP ndash 050 lha AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă
ORTIVA TOP ndash 1 l ha ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha CUPROXATE FLOWABLE ndash 53 l ha
de la prima frunză pacircnă la coacere OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de
icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă
3-5 lmp
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză REVUS 250 SC 3 zile REVUS TOP 3 zile PREVICUR ENERGY 3 zile
ORTIVA 250 SC 3 zile CYCLO-R Liquido 28 zile BRAVO 500 SC 3 zile VITRA 50 WP 3
zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp RANMAN TOP 3 zile AZBANY 3 zile ORTIVA TOP 7 zile
ORTIVA OPTI 3 zile CUPROXATE FLOWABLE 3 zile pentru consum 8 zile pentru
industrializare OMIX - nu este necesar
IMPORTANT
Atacul produs de Phytophthora infestans pe fructe poate fi confundat cu cel produs de
Phytophthora parasitica Deosebirea constă specia Phytophthora infestans produce pete cu
suprafața neregulat reliefată al caror punct de plecare este de obicei icircn vecinătatea caliciului
icircn timp ce petele cauzate de Phytophthora parasitica sunt situate pe partea inferioară a
fructului apar zonate și au o evoluție mai rapidă
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pythium ultimum Trow
Denumire populară căderea și putrezirea plăntuțelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă se icircntacirclneşte frecvent la tomate
Simptome pe plantuțele răsărite din teren infectat se observă icircn zona bazală a tulpiniței o
brunificare a țesuturilor brunificare care se extinde icircn sus pe tulpină cacirct și pe rădăcină icircn jos Icircn
zona atacată tulpinițele se subțiază planta se veștejește se zbacircrceşte cade la pămacircnt unde va
putrezi icircn icircntregime
Simptomele pot apare icircn vetre și se extind rapid atunci cacircnd temperatura este cuprinsă icircntre 20-
30 degși umiditatea este peste 90
La suprafața solului se poate observa prezența unui strat fin de miceliu de culoare albă care se
extinde icircn timp Atunci cacircnd infecția solului este puternică plantele nu mai răsar deoarece
putrezesc pacircnă la ieșirea lor la suprafață
http wwwbotanistiiro
Mod de răspacircndire
Ciuperca Pythium ultimum se transmite de la un an la altul prin sporii de rezistență din sol iar icircn
perioada de vegetație transmiterea ciupercii de la o plantă la alta se realizează prin sporii duși de
apa din sol
Măsuri de management
Măsuri preventive -perioada critică a bolii se limitează la stadiul de plăntuțe fapt pentru care măsurile preventive
trebuie să asigure protecția răsadurilor de infecții pacircnă la transplatarea lor icircn cultură avacircnd icircn
vedere următoarele
- dezinfectarea amestecului de pămacircnt din răsadniță (termic sau chimic) sau icircnlocuirea lui cu
pămacircnt necontaminat
- dezinfectarea tocurilor răsadnițelor și uneltelor
- evitarea excesului de umezeală
- asigurarea unei bune aerisiri a plantelor
Măsuri curative - combatere chimică cu produsul OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de
icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă
3-5 lmp
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- OMIX - Nu este necesar
IMPORTANT
Ciuperca se icircntacirclnește la toate răsadurile de legume
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismelor dăunătoare
Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold
Verticillium dahliae Kleb
Denumire populară veștejirea verticiliană
Statut nu sunt organisme dăunătoare de carantină ambele specii sunt prezente icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate
Simptome ofilirea tomatelor datorată acestor ciuperci poate fi ușor confundată cu ofilirea
provocată de speciile de Fusarium sau de alte ciuperci care produc ofiliri la plante Uneori
simptomele pot fi atacirct de subtile icircncacirct duc cu gacircndul la probleme abiotice cum ar fi irigarea
insuficientă
Adesea primul indiciu de infecție cu Verticillium este ofilirea plantelor icircn timpul zilei
Plantele manifestă o ofilire ușoară spre moderată icircn cea mai călduroasă parte a zilei dar icircși revin icircn
timpul nopții Pe măsură ce boala avansează pe frunzele tinere se dezvoltă unele decolorări
marginale sau icircntre nervuri Pe aceste frunze se pot manifesta de asemenea leziuni caracteristice
icircn forma literei ldquoVrdquo unde apar icircngălbeniri icircn formă de evantai icircngustacircndu-se aproape de marginile
frunzei Dacă se efectuează o secțiune longitudinală prin tulpina unei plante infectate icircn special icircn
partea de jos a plantei se poate observa o brunificare vasculară a tulpinii Nu există nicio
brunificare vasculară a pețiolilor sau a măduvei
Veștejirea verticiliană ndash secțiune prin tulpină simptome pe frunze
Foto A Testen The Ohio State University Vegnet Newsletter
Plante de tomate infectate Foto CORNELL University Vegetable MD Online Department of Plant Pathology
Ithaca
Mod de răspacircndire Infecția se răspacircndește cu ajutorul solului infectat iar de la o plantă la alta cu ajutorul apei
de irigat și se produce de obicei icircn urma rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării icircn timpul formării
rădăcinilor secundare sau icircn urma rănilor provocate de nematozi
Microscleroții ciupercii V dahliae din sol icircși păstrează capacitatea de infecție pacircnă la 8 ani
și se dezvoltă cel mai bine la o temperatură cuprinsă icircntre 10-20degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
cultivarea soiurilor rezistente
sterilizarea solului pe o adacircncime cacirct mai mare utilizacircndu-se produse cu spectru larg
fumigarea
icircndepărtarea și distrugerea plantelor și a resturilor infectate pentru a limita conținutul de inocul
din sol
distrugerea buruienilor
evitarea rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării răsadurilor și formării rădăcinilor secundare
efectuarea unei rotații de cel puțin 4 ani
asigurarea unui drenaj eficient al apei de irigare
Măsuri curative tratamente cu biopreparatul Trichodermin 2 sau Binab T Seppic
222Bacterii
1 Pseudomonas corugata Roberts amp Scarlett - necroza măduvei tomatelor
2 Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie - pătarea pustulară
a tomatelor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pseudomonas corrugata Roberts amp Scarlett
Denumire populară necroza măduvei tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă speciile afectate sunt Solanum lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) -
doar rar și icircn zone unde necrozarea măduvei tomatelor a fost endemică icircn acel an
Chrysanthemum morifolium (crizantemă) Geranium sp (priboi)
Simptome Necroza măduvei tomatelor este o boală a plantelor mature Primul simptom al bolii
apare de obicei sub forma unei cloroze la cele mai tinere frunze ale plantelor la care fructele din
prima inflorescenţă sunt complet dezvoltate dar icircncă verzi
- icircn cazurile grave decolorarea (fig 1) afectează icircntreaga jumătate superioară a plantei
care icircşi pierde turgescenţa şi apoi se devitalizează apar leziuni brun-icircnchis pacircnă la negre pe
suprafaţa tulpinilor (uneori pacircnă la 30 cm lungime) tulpina este aproape icircn icircntregime distrusă iar
măduva este vizibilă icircn zona afectată apare uneori un exsudat vacircscos albicios şi tulbure care
se prelinge pe tulpină plantele afectate se devitalizează şi mor sau pot continua să crească foarte
icircncet icircn secţiune longitudinală prin tulpină icircn regiunea leziunii externe cavitatea măduvei este
scobită şi adesea cu un aspect deşirat spre marginile leziunii (fig 2) Dincolo de leziune măduva
are culoare brună icircnchis pacircnă la neagră şi este hidrozată dar nu moale cu marginile bine
delimitate
- icircn cazurile mai puţin grave - după apariţia simptomelor iniţiale constacircnd din
decolorarea frunzelor superioare şi uneori leziuni externe pe tulpină plantele care supravieţuiesc
continuă să crească normal fără să mai prezinte simptome interne sau externe şi adeseori dau o
recoltă bună
- la plantele fără leziuni externe măduva este colorată şi pot să apară sau nu scobituri ale
cavităţii iar sistemul vascular poate să fie brunificat apare necroza şi colorarea icircn brun a
măduvei care se extind deseori icircn tulpină de la nivelul solului pacircnă aproape de vacircrful de creştere
icircn pedunculi pacircnă la fruct şi icircn rahisul frunzelor cacircnd se detaşează una din frunzele inferioare
din leziuni se scurge un exsudat vacircscos de culoare alb-murdar
Icircn culturile mai bătracircne plantele care au fost infectate pot fi recunoscute după dezvoltarea
bogată a rădăcinilor adventive pe tulpină (fig 3) icircn porţiunea icircn care măduva a fost afectată
Uneori plantele pot să-şi revină diametrul tulpinii nou crescute fiind considerabil mai mic
Icircn cazul unui atac foarte puternic icircn prima săptămacircnă patogenul poate fi izolat uşor din
ţesutul de la marginea leziunii timp icircn care numeroase plante manifestă simptome tipice de
boală Icircn următoarele două săptămacircni mult mai puţine plante dezvoltă simptome iar din plantele
care iniţial au prezentat simptome patogenul nu mai poate fi izolat Plantele care şi-au revenit de
pe urma atacului pot creşte şi da o recoltă normală deşi pe o mare parte a tulpinii cavitatea
măduvei este scobită iar măduva este distrusă
Fig 1 Simptom de cloroză Fig 2 Secţiune longitudinală prin tulpină Fig 3 Rădăcini adventive (httpephytiainrafr) (httpswwwplantwiseorg) (httpsagumassedu)
Mod de răspacircndire
Patogenul supravieţuieşte icircn rezervoarele şi conductele pentru apa de irigare de la serele
afectate de boală şi există probabilitatea să se găsească şi icircn sol Este posibil că răspacircndirea
bacteriei să se realizeze cel puţin parţial pe parcursul lucrărilor din perioada de vegetaţie prin
uneltele folosite
Nu s-a putut pune icircn evidenţă calea prin care patogenul penetrează icircn plantă
Măsuri de management
Măsuri preventive
- respectarea strictă a măsurilor de igienă fitosanitară
- evitarea factorilor care favorizează atacul (icircn special adaosul prea mare de icircngrăşăminte azotate
a variaţiilor bruşte de temperatură şi a temperaturilor prea scăzute din timpul nopţii)
- icircnaintea transplantării răsadurilor este necesar ca solul să fie tratat cu vapori de apă iar
seminţele folosite să fie dezinfectate
- dezinfectarea conductelor de apă a uneltelor şi a macircinilor
- icircn timpul lucrărilor de copilit şi legat se va asigura dezinfectarea periodică a macircinilor
muncitorilor şi a conductelor de apă
- scoaterea plantelor bolnave din spaţiile protejate şi arderea acestora
IMPORTANT
Deși această bacterioză poate provoca distrugerea totală a unor plante ea are și un caracter
reversibil plantele slab afectate se pot recupera icircn condiții de producție favorabile (vreme
icircnsorită așadar o mai bună luminozitate icircn sere reducerea umidităţii aerului) Icircn unele
cazuri boala poate trece chiar neobservată
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie 1978 Denumire populară pătarea pustulară a tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei)
Simptome
Organe atacate frunze fructe verzi pețioli și tulpină
- pe frunze apar la icircnceput pete mici hidrozate cu margini distincte de 1 mm diametru
- icircn timp petele devin brun-negre ușor icircnalțate la centru iar icircn cazul unei densități mari
petele confluează formacircnd benzi de țesuturi necrotice icircnconjurate de țesut clorozat
- frecvent apar orificii icircn centrul leziunilor de pe frunzele tinere iar frunzele mai bătracircne
capătă un aspect zdrențuit
- pe fructe apar pete necrotice cu dimensiuni variind de la un punct abia vizibil pacircnă la 1
mm diametru icircnconjurate de un verde mai intens decacirct restul fructului petele fiind
proeminente
- leziunile de pe fructe pot conflua formacircnd areale crustoase care pot acoperi un sfert sau
chiar mai mult din suprafața fructului
- infecția icircn stadiul de corolă deschisă determină pierderi semnificative asupra producției
icircnsă sensibilitatea fructelor este maximă pacircnă cacircnd acestea ajung la un stadiu de 3 cm
diametru
- atacă numai fructele verzi niciodată pe cele coapte (datorită pH-ului fructului care este
aproape neutru la fructul tacircnar și acid la fructele coapte)
- pe pețioli și pe tulpină apar pete brun-negre cu diametrul de aproximativ 1 mm care pot
conflua formacircnd zone neregulate la icircnceput hidrozate dar care nu ajung pacircnă la țesutul
vascular
- pagubele sunt datorate atacului pe fructe chiar dacă leziunile sunt mici puțin profunde și
nu la fel de frecvente ca la alte boli produse de bacterii
- fructele pătate sunt declasate atacirct pentru consumul icircn stare proaspată cacirct și pentru
industrializare
Fig 1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze
httpwwwagrobestgrupcom httpswwwforestryimagesorg
Mod de răspacircndire - bacteria se transmite prin semințe fiind aderentă la suprafața acesteia ea nefiind icircnsă pusă icircn
evidență și icircn interiorul acestora
- de asemenea frunzele plantelor bolnave icircngropate icircn sol sunt o sursă importanta de inocul
durata de supraviețuire a bacteriei icircn sol depinzacircnd de umiditatea și temperatura lui ea fiind mai
mare icircn solurile acide reci și cu apă stagnantă
- ploile puternice icircnsoțite de vacircnt favorizează răspacircndirea bolii icircn cacircmp
- s-a observat că viabilitatea bacteriilor este inhibată la concentrațiile mari de substanțe nutritive
Măsuri de management
Măsuri preventive
folosirea soiurilor rezistente sau tolerante este considerată metoda cea mai bună de protecție
față de Pseudomonas syringae pv tomato
utilizarea de semințe sănătoase la obținerea răsadurilor
icircmbăierea semințelor icircn apă 30 de minute la 56degC după un tratament prealabil cu soluție de
fosfat trisodic 1
aerisirea serelor și solariilor dimineața și seara folosirea de folie anticondens rotația culturilor
dezinfecția echipamentelor și uneltelor folosite la lucrările manuale și mecanice
icircnlăturarea și distrugerea plantelor infectate a fructelor si frunzelor infectate și căzute pe sol
Măsuri curative- combatere chimică cu urmatoarele produse
- CURENOX 50 ndash 15-2 Kg ha
- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo ndash 375-5 Kg ha
- CUPERTINE SUPER ndash 35 Kg ha
- ALCUPRAL 50 PU ndash 15-2 Kg ha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- CURENOX 50 - 3 zile
- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo - 3 zile
- CUPERTINE SUPER - 3 zile icircn seră 10 zile icircn cacircmp
- ALCUPRAL 50 PU - 3 zile
IMPORTANT Tomatele sunt o specie importantă de legume sensibilă la Pseudomonas syringae pv
tomato boală care face pagube icircnsemnate icircn țările cultivatoare
223 Virusuri
1 Pepino mosaic virus (PepMV) -virusul mozaicului la Solanum muricatum
2 Tomato bushy stunt virus ( TBSV)-virusul piticirii tufoase a tomatelor
3 Tomato mosaic virus (ToMV ) -mozaicul tomatelor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pepino mosaic virus (PepMV)
Denumire populară virusul mozaicului la Solanum muricatum
Statut reglementat prin Decizia Comisiei Europene 2004200EC absent icircn Romacircnia prezent icircn
Africa America Asia și Europa (Austria Belgia Bulgaria Cipru Danemarca Franța Germania
Grecia Ungaria Irlanda Italia Lituania Olanda Polonia Spania Elveția Turcia Ucraina
Marea Britanie)
Plante gazdă solanaceele (Solanum lycopersicum Solanum muricatum Solanum melongena
Solanum tuberosum) busuiocul (Ocimum basilicum) specii din flora spontană (Amaranthus sp
Chenopodium sp Convolvulus sp Sonchus sp Malva parviflora etc)
Simptomele sunt variate icircn funcție de tulpina virală soi și condițiile climatice
- icircntreaga planta infectată este piticită
- frunzele sunt distorsionate şi prezintă mozaicuri cloroze şi bășicări
- primul semn de infecție este apariţia pe frunze a unor porțiuni mai deschise la culoare sub
forma unor pete clorotice unghiulare (cu vacircrful ascuțit)
- pe sepale și tulpini se observă striațiuni verzi
- pe fructe se observă porțiuni mai deschise la culoare care dau un aspect mozaicat
Simptome pe frunze (httpsgdeppoint)
Simptome pe fructe (httpsgdeppoint)
Biologie
virionii se găsesc la suprafața celulelor foliare infectate
Mod de răspacircndire
prin sămacircnță contaminată la exterior provenită de la plante infectate
prin contactul plantelor sănătoase cu plantele bolnave
cu obiectele contaminate pe care virusul rezistă timp icircndelungat icircn resturile de rădăcini
virusul rămacircne activ 31 zile pe suprafețele de sticlă rămicircne activ 14 zile
Măsuri de management
Măsuri preventive
respectarea regulior de carantină la importul de fructe semințe răsaduri din țările
contaminate
utilizarea de sămacircnță liberă de virus
examinarea plantelor cu privire la prezența atacului
eliminarea atentă a plantelor suspecte și aplicarea unor măsuri adecvate icircn cazul apariției
bolii
decontaminarea serelor utilajelor uneltelor și a semințelor cu dezinfectanți eficienți
IMPORTANT Boala este deosebit de gravă reducacircnd cantitatea și calitatea producției pierderile de
recoltă fiind apreciate la 15-80
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tomato bushy stunt virus (TBSV)
Denumire populară virusul piticirii tufoase a tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină a fost descris prima dată icircn Anglia la
Lycopersicon esculentum şi icircn prezent este răspacircndit icircn Argentina Maroc Tunisia Regatul Unit
al Marii Britanii SUA (California) Canada Germania Franţa Italia Portugalia şi alte ţări
Plante gazdă tomate (Lycopersicum esculentum) ardei (Capsicum annuum) vinete (Solanum
melongena) dar şi plante ornamentale buruieni etc
Simptome - pete inele şi linii clorotice care se necrozează pe frunze
- frunzele tinere au o culoare galbenă pală şi sunt puternic deformate
- creştere stufoasă ca urmare a formării unui număr mare de lăstari laterali slab dezvoltaţi
- plantele infectate icircşi icircncetează creşterea vacircrful de creștere fiind adesea necrozat
- pe fructe pete marmorări sau formaţiuni inelare mai icircnchise la culoare fructe mici puţine
Fig 1 Atac pe frunze Fig 2 Atac pe fructe
(httpwwwdpvwebnet) (httpgardenerwikiacom)
Biologie şi mod de răspacircndire virusul se transmite prin sol şi este preluat de plante prin
intermediul sistemului radicular şi icircn proporţie redusă prin sămacircnţă
Măsuri de management
Măsuri preventive
eliminarea plantelor infectate
cultivarea terenului cu plante rezistente la acest virus
selectarea exemplarelor sănătoase pentru icircnmulţire vegetativă
Măsuri curative icircn cazul soiurilor total infectate obţinerea de clone libere de virus prin
termoterapie dezinfectarea solului prin tratament termic
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tomato mosaic virus (ToMV)
Denumire populară virusul mozaicului tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate (Solanum lycopersicum) vinete (Solanum melongena) degețel lacircnos
(Digitalis lanata)
Simptomele sunt diferite icircn funcție de condițiile de mediu vacircrsta plantei la momentul infectării
tulpina virusului
Pe frunze
- simptome de tip mozaical caracterizate prin pete clorotice sau gălbui de forme și
mărimi diferite răspacircndite pe toată suprafața limbului frunzei
- distorsionarea frunzelor la plantele tinere aflate icircn stadiul de răsad caracterizată prin
creșterea neregulată și anormală a unor foliole mai tacircrziu cea mai mare parte a
suprafeței limbului fiind redusă pacircnă la nervura principală
- o altă tulpină a virusului mozaicul acuba manifestă decolorări internervuriene de
culoare galbenă pal sau alburie icircn cadrul petelor gălbui se observă uneori insule de
culoare normală
Pe fructe
- pete maronii pe suprafața fructelor
- necrozarea vaselor peretelui celular
- diminuarea creșterii plantelor și scăderea producției
Atac pe frunze (http wwwcreative-diagnosticscom tratat de virologie vegetală III Pop pg 111)
Atac pe fructe (http wwwavrdcorg)
Mod de răspacircndire
- sămacircnță contaminată virusul nu se găsește icircn embrion ci la suprafața semințelor sau icircn
endosperm infectarea noilor plăntuțe avacircnd loc la germinarea sau transplantarea acestora
- contactul dintre plantele sănătoase și bolnave
- resturile vegetale rămase icircn sol din anul precedent
- unelte și macircinile contaminate ale lucrătorilor din sere și solarii
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircn sere și icircn cacircmp după icircncheierea ciclului de producție se vor aduna și arde toate resturile
culturii precedente
tratarea semințelor icircnainte de plantare prin
o tratament termic sămacircnța fiind menținută 4-6 ore la 58degC (umiditate 10) și apoi 24 ore
la 80degC (umiditate 5)
o menținerea semințelor icircntr-un termostat obișnuit respectiv 3 zile la 70degC
icircnsămacircnțarea se va face icircn amestec de pămacircnt proaspăt
răsadul se va feri de infecțiile accidentale
la plantare se vor elimina toate exemplarele infectate care se recunosc printr-o mozaicare
difuză și o dințare accentuată neregulată a marginii limbului
respectarea rotației culturilor (soiurile susceptibile să nu fie cultivate doi ani consecutiv pe
aceiași suprafață)
cultivarea soiurilor rezistente la acest virus
IMPORTANT
Simptomele sunt asemănătoare cu cele produse de Tobacco mosaic virus cele două
virusuri fiind foarte greu de diferențiat pe baza simptomelor
224 Insecte acarieni
1 Aculops lycopersici Tryon - acarianul tomatelor
2 Aphis gossypii Glover - păduchele castraveţilor
3 Aulacorthum solani (Kaltenbach) - păduchele pătat al cartofului 4 Autographa gamma (L) ndash buha gamma
5 Chromatomyia horticola Goureau ndash musculiţa minieră a mazării
6 Frankliniella occidentalis (Pergande) ndash tripsul californian
7 Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute) ndash tripsul plantelor de seră
8 Lacanobia oleracea L ndash molia tomatelor
9 Liriomyza bryoniae (Kaltenbach) ndash musculiţa minieră a frunzelor de tomate 10 Macrosiphon euphorbiae Thomas ndash păduchele dungat al cartofului
11 Myzodes persicae Sulz - păduchele verde al piersicului
12 Myzus ornatus Laing ndash păduchele păstacircrnacului
13 Nezara viridula L ndash ploşniţa verde a legumelor
14 Poliphagotarsonemus latus Banks ndash păianjenul lat
15 Spodoptera exigua (Huumlbner) ndash buha cucurbitaceelor
16 Tetranychus urticae Koch - păianjenul roşu comun
17 Thrips tabaci Lind ndash tripsul tutunului
18 Trialeurodes vaporariorum Cockerell ndash musculiţa albă de seră
19 Tuta absoluta Meyrick- molia minieră a frunzelor
Fișa măsurilor privind managementul integrat al
organismului dăunător
Aculops lycopersici (Tryon) Denumire populară acarianul tomatelor acarianul de bronz al tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă este cel mai adesea semnalat ca organism dăunător al tomatelor dar poate dăuna
un spectru larg de Solanaceae incluzacircnd și specii ornamentale
Descriere corpul este fusiform robust de 150-200 microm culoarea variază de la alb la gălbui pacircnă
la portocaliu (fig 1) Corpul are o serie de anule evidente icircntre tergite și sternite Au numai două
perechi de picioare cu structură caracteristică a ghearei Datorită dimensiunilor reduse nu sunt
vizibili cu ochiul liber pe plante fiind puşi icircn evidenţă doar cu lupa sau la stereomicroscop
Fig 1 Adulți Aculops lycopersici Fig 2 Frunze atacate
(httpswwwagrolinkcombrculturasproblemaacaro-do-brozeamento_492html)
Simptome infestarea tomatelor icircncepe de la frunzele bazale care se brunifică şi se veştejesc
Odată cu dezvoltarea populației dăunătorului infestarea urcă spre vacircrful plantelor care se usucă
Hrănirea acarianului pe frunze inflorescențe și fructele tinere de tomate cauzează icircncrețirea și
necrozarea frunzelor căderea florilor ruginirea fructelor și icircn final moartea plantelor (fig 2) Icircn
urma hrănirii este redusă rata fotosintezei la plante datorită afectării celulelor şi icircncetinirii
schimburilor de gaze de la nivelul frunzelor
Biologie icircn sere sursele de infestare a plantelor tinere sunt populațiile de acarieni
supraviețuitoare pe resturile culturilor anterioare infestate sau acarieni nou introduși odată cu
răsadurile Ciclul biologic este complet icircn aproximativ 7 zile icircn condiţii optime la 21-25degC şi
30 umiditate atmosferică icircntr-un ciclu de vegetaţie dezvoltacircndu-se pacircnă la şapte generaţii
Femelele trăiesc cacircteva săptămacircni şi depun pacircnă la 50 de ouă Din ouăle fertilizate apar masculi
şi femele icircn timp ce din ouăle nefertilizate apar doar masculi
Măsuri de management
Măsuri preventive
monitorizarea prezenţei dăunătorului este esenţială recomandacircndu-se inspectarea
plantelor pentru depistarea frunzelor cu aspect bronzat icircn mod tipic daunele apăracircnd cacircnd
fructele verzi ating 5 cm
curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre
ciclurile de cultură
aplicarea tratamentelor la structura serelor
creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de
acariani (dar favorizează bolile fungice)
utilizarea soiurilor cu oarecare rezistenţă la acarieni
controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora care duce la reducerea populațiilor
de acarieni
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea prădătorilor
- Phytoseiulus persimilisis Neoseiulus californicus Pronematus ubiquitus (acarieni)
- Feltiella acarisuga (ţacircnţar)
- Macrolophus caliginosus (ploşniţă)
- Scolothrips sexmaculatus Leptothrips mali (tripşi)
metode chimice tratamente cu produsul APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme
mobile
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- APACHE- 3 zile
IMPORTANT
Aculops lycopersici poate fi identificat numai prin examinare la microscop
Climatul fierbinte uscat favorizează dezvoltarea acarienilor și dacă populațiile nu sunt
verificate plantele pot fi distruse icircn doar cacircteva zile
A lycopersici poate determina reducerea recoltei la cultura tomatelor mai ales cacircnd
plantele tinere sunt expuse atacului situaţie icircn care pierderile pot fi de pacircnă la 65
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Aphis gossypii Glover
Denumire populară păduchele castraveților
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă atacă un număr mare de plante cultivate și spontane din familiile
Cucurbitaceae Crucifereae Solanaceae Malvaceae Pagube deosebite sunt semnalate la
plantele cultivate icircn seră unde atacă frecvent și tomatele
Descriere Specia prezintă plasticitate fenotipică variațiile de colorit și morfologice pot varia icircn
funcție pe planta gazdă și de stadiul de dezvoltare al dăunătorului
Formele aptere (fără aripi) au formă ovală cu capul și toracele de culoare cenușie la unii
indivizi galbenă (fig 1) Corpul este sub 1-15 mm icircn lungime și diametrul puțin peste 034 mm
Culoarea variază de la galben la verde foarte icircnchis (aproape negru) Antenele sunt de culoare
galbenă cu vacircrful negru mai scurte decacirct lungimea corpului Picioarele sunt galbene-verzui
Corniculele sunt negre de formă cilindrică uşor lățite la bază Cauda este de culoare icircnchisă mai
scurtă decacirct corniculele și este prevăzută de o parte și de alta cu cacircte 2-3 peri
Formele aripate au capul toracele și abdomenul verde icircnchis cu 3-4 pete laterale de culoare
brună
Oul este de culoare galbenă la depunere după care virează icircn negru-lucios
Fig 1 Colonie de Aphis gossypii (httpwww7inrafr)
Simptome
Coloniile se situează pe fața inferioară a frunzelor dar și pe lăstarii tineri unde icircnțeapă și
sug sucul celular avacircnd ca efect răsucirea gofrarea și stracircngerea icircn glomerul a frunzelor la
icircnceput etiolate gălbui formacircnd pseudocecidii caracteristice uneori sub forma unor adevărate
buchete Produce secreţii dulci masive (fenomenul de rouă de miere) care acoperă frunzele
permițacircnd instalarea ciupercilor (fumaginei) şi icircmpiedică asimilația clorofiliană a frunzelor
Biologie
Icircn sere se icircntacirclnește icircn tot cursul anului unde se icircnmulțește continuu pe cale
partenogenetică vivipară Icircn condiții controlate cum sunt cele din sere o generație se dezvoltă icircn
medie icircn 10 zile Stadiul de ou nu există icircn spaţiile protejate trecerea de la un ciclu de vegetație
la următorul se face icircn stare activă (adult sau nimfă) O femelă adultă fundatrigenă dă naștere icircn
decursul vieții la 70-80 nimfe aproximativ 4-5zi Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia
este supraaglomerată apar formele aripate care migrează pe alte plante gazdă secundare
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri
combaterea afidelor prezente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus
abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani şi prădătorii Harmonia axyridis Adalia
bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -
10 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- VYDATE 10 L- 21 zile
IMPORTANT Atacul dăunătorului este deosebit de periculos la răsărire cacircnd poate compromite culturile
Produce pagube directe prin hrănire și indirecte prin dejecțiile zaharoase eliminate care
conduc la apariția ciupercilor din genurile Alternaria Fusarium Penicillium cu consecințe
negative asupra producției
Este un vector important de transmitere al virusurilor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Aulacorthum solani Kaltenbach Denumire populară păduchele pătat al cartofului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie foarte polifagă colonizează peste 200 de specii de plante mono şi
dicotiledonate cu excepţia celor din familia Poaceae Dăunătorul este prezent icircn sere şi depozite
şi atacă frecvent tomatele
Descriere
- femelele aptere au 18-3 mm lungime formă piriformă culoarea galben-verzui strălucitor cu
pete mai icircnchise la culoare la baza corniculelor Antenele sunt aproape la fel de lungi ca şi corpul
cornicule lungi subţiri deschise la culoare şi uşor fumurii la extremităţi (fig1)
- femelele aripate au aceleaşi dimensiuni cu femelele aptere Capul şi toracele sunt de culoare
brun icircnchis spre negru iar abdomenul verde ndash gălbui marcat de puncte şi benzi transversale de
culoare brună-icircnchis (fig 2)
Fig 1 Forma apteră Fig 2 Forma aripată
(httpinfluentialpointscom)
Simptome formează colonii pe partea inferioară a frunzelor pe care le icircnţeapă sugacircnd seva
Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se icircngălbenesc şi se usucă De asemenea se
observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe se formează
dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce capacitatea
fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub denumirea de rdquorouă
de miererdquo)
Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate
afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou
nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da
naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată
apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri
combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus
abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani prădătorii Harmonia axyridis Adalia
bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100
SC ndash075 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
MOVENTO 100 SC - 3 zile
IMPORTANT
Dăunătorul este considerat vector eficient a peste 40 virusuri la culturile de tomate
cartof castraveţi sfeclă morcov ţelină mazăre conopidă ridichi etc
Controlul este mult mai eficient cacircnd infestarea este depistată timpuriu
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Autographa gamma (L) Denumire populară buha gamma
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă produce pagube icircn special la legume (tomate fasole castraveţi
etc) dar şi la cereale lucernă sau cartofi
Descriere -adult fluture de talie mijlocie cu deschiderea aripilor de 4-45 cm aripile anterioare diferit
colorate de la cenuşiu pacircnă la violet-brun străbătute de linii transversale fine de culoare albă iar
cele posterioare brune deschis la bază şi cenuşii deschis spre vacircrf un semn alb-argintiu de forma
literei greceşti gamma se află icircn mijlocul zonei centrale a aripilor anterioare (fig1)
Fig 1 Adult (httpwwwagroatlasru) Fig 2 Larvă (httpswww7inrafr)
Fig 3 Atac produse de larve (httpwwwaomidoribiocontrolcom)
-larvă la completa lor dezvoltare poate atinge 2-4 cm are culoare verde sau verde gălbui cu şase
dungi fine albicioase longitudinale prezintă partea anterioară a corpului mai icircngustă Placa
toracică de culoare neagră iar capul castaniu pătat cu negru Caracteristic are trei perechi de
picioare toracice şi trei abdominale din care cauză omizile au mers asemănător cu cel al cotarilor
fiind cunoscute sub denumirea de bdquocotar falsrdquo (fig 2)
-ou albicios reticulat cu diametrul 05-06 mm
-pupa 17-20 mm brună-gălbuie sau brună-roşcată
Simptome larvele icircn primele vacircrste rod una din epiderme lăsacircnd intactă pe cealaltă ulterior pe
măsură ce cresc perforează limbul şi rod frunzele marginal rămacircnacircnd numai nervurile groase
(fig 3) La atac puternic plantele sunt defoliate iar la tomate pot fi atacate şi fructele Atacul la
răsaduri este periculos prin defolierea plantelor icircn totalitate dar şi prin afectarea mugurelui
apical de creştere al plăntuţelor O larvă poate distruge icircntre 2-5 frunze pe toată durata
dezvoltării
Biologie icircn cacircmp are două generaţii pe an ciclul de viaţă duracircnd 50-70 zile icircn spaţii protejate
poate avea mai multe generaţii pacircnă toamna
- femelele depun pacircnă la 2000 de ouă izolat sau icircn grupe mici de regulă pe dosul frunzelor de la
bază sau pe buruieni
- după eclozare apar omizile care se hrănesc cu limbul frunzelor la icircnceput pe partea inferioară
producacircnd orificii (fig 3) şi pe măsură ce cresc consumă tot mai multă masă vegetativă fiind
capabile să defolieze icircntreaga plantă iar icircn cazul icircn care hrana devine insuficientă migrează pe
alte plante
- omizile ajunse la completa dezvoltare icircşi confecţionează coconi albi-murdari de mătase de
obicei pe dosul frunzelor icircn care se transformă icircn crisalidă
- după o anumită perioadă apar fluturii din generaţia de vară şi ciclul se reia fiind dependent de
condiţiile de temperatură din spaţiile protejate
- spre deosebire de alte specii de Noctuidae fluturii sunt activi icircn timpul zilei Larvele sunt greu
vizibile dar atacul se poate observa uşor datorită rumeguşului de la baza plantelor rezultat icircn
urma hrănirii
Măsuri de management
Măsuri preventive
culturale distrugerea buruienilor plivitul respectarea epocilor de semănat şi plantat
Măsuri curative
metode fizice instalarea capcanelor cu feromoni sexuali la icircnceputul primăverii Atra-GAM
(icircn seră o capcană la 500 m2 cu un minimum de o capcanăseră) şi verificarea acestora o dată pe
săptămacircnă
metode biologice utilizarea de entomofagi cum ar fi Trichogramma evanescens (3 lansări a
60000 de femeleha)
IMPORTANT
Utilizarea capcanelor cu feromoni permite detectarea primelor insecte supravegherea
nivelului populației raționalizarea tratamentelor cu insecticide reducerea frecvenței
acestora
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Chromatomyia horticola (Goureau)
Denumire populară musculiţa minieră a mazării musculiţa minieră a crizantemei
Statut nu este organism de carantină specie extrem de răspacircndită icircn Europa prezentă şi icircn
Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă care atacă 268 de genuri din 36 de familii botanice printre care
Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Leguminosae Liliaceae Linaceae Solanaceae
Descriere
Adultul are o lungime de 2-25 mm lungime corpul de culoare neagră cu excepția capului și
picioarelor care sunt galbene Capul este mare globulos toracele prezintă două dungi laterale de
culoare gălbuie
Larvele tipice acefale (fără cap) apode (fără picioare) albe ajung la completa dezvoltare la 3
mm lungime
Ou alb neted şi strălucitor
Pupa de culoare verzuie se icircnchide la culoare icircn momentul apariţiei adulţilor
Fig1 Pupă (httpmediaeolorg ) Fig 2 Simptom de atac pe mazăre (gardenerwikiacom)
Simptome
Minele au formă liniară neregulată albicioase atacirct pe partea exterioară a frunzei cacirct și pe cea
inferioară Galeria este de lungime și grosime variabilă (grosime uniformă pe toată lungimea sau
mai mare la extremitatea terminală) Minele sunt vizibile mai adesea pe suprafața superioară a
frunzei decacirct pe partea inferioară a acesteia (fig 2)
Pupa rămacircne icircn mină icircntr-o cameră pupală de regulă pe suprafața inferioară a frunzei spiraculul
anterior penetrează epiderma minei şi este vizibil la exterior ca o pereche de cacircrlige mici (fig 1)
Larvele produc daune (mine) pe frunze care duc la ofilirea și căderea prematură a acestora Alte
daune rezultă de la femele care produc pete mici albe icircn mod normal de mică icircnsemnătate care
prin hrănire duc la perforarea frunzei
Biologie
Perioada larvară poate fi scurtă de exemplu 5 zile la temperatura de 23-28degC și este direct
proporțională cu temperatura Icircn ţările cu climat cald stadiul de pupă poate dura cel puțin 7-15
zile Specia poate avea 2ndash6 generații pe an Infestarea spaţiilor protejate este cauzată de utilizarea
unui material destinat plantării infestat şi prin pătrunderea adulţilor din exterior
Măsuri de management
Măsuri preventive
menţinerea serelor icircn stare perfectă de curăţenie
utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru capturarea adulţilor și inspectarea
periodică a plantelor icircn vederea depistării minelor și orifiicilor de hrănire care indică
prezența dăunătorului pe plantă
utilizarea plaselor de insecte care au rolul de a icircmpiedica intrarea adulţilor icircn seră
Măsuri curative
metode biologice utilizarea agenţilor biologici cum ar fi viespile parazite Dacnusa sibirica
Diglyphus isaea și Opius pallipes care pot asigura un control eficient al muștelor miniere Acești
paraziți sunt nativi din Europa și pot fi prezenți icircn seră icircn mod natural Dacnusa sibirica și Opius
pallipes depun ouăle icircn interiorul larvelor miniere parazitacircnd intern icircn timp ce Diglyphus isaea
depune ouăle icircn apropierea larvei gazdă larvele viespilor atacacircnd larva minieră de la exterior
Această specie poate fi găsită spontan după luna mai
metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar VOLIAM TARGO ndash
08 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha şi AFFIRM ndash 15 kgha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
VOLIAM TARGO - 3 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
AFFIRM - 3 zil
IMPORTANT
Efectuarea unui control fitosanitar strict icircn momentul icircnfiinţării culturii
Specia seamănă morfologic cu Chromatomyia syngenesiae identificarea necesitacircnd
examen microscopic de laborator
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute)
Denumire populară tripsul plantelor de seră
Plante gazdă specie foarte polifagă icircn condiții de seră tripsul produce pagube unui număr mare
de plante icircn special flori uneori este menționat ca dăunător la legume
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Descriere
Adult 14-17 mm lungime (femela) 11-12 mm (masculul) suprafaţa corpului puternic
reticulată de culoare maron negricioasă cu vacircrful abdomenului mai deschis la culoare (fig 1)
Picioarele galbene sau albe și antenele au opt segmente sunt de culoare galben deschis avacircnd
ultimul articol foarte lung şi subţire
Larva primul stadiu are culoarea albicioasă cu ochii roșii și devine galben după hrănire iar larva
de stadiul doi are 1mm lungime şi culoare galbenă
Pupa tripsul prezintă două stadii pupale (prepupă şi pupă) de culoare galbenă care se icircnchide cu
vacircrsta cu aripi rudimentare antene icircndoite icircnapoi peste cap Stadiile prepupal și pupal nu se
hrănesc
Ou de culoare albă și au formă de banană
Fig 1 Heliothrips haemorrhoidalis - adult și stadii imature (httpedisifasufledu)
Simptome Atacirct larvele cacirct şi adulţii atacă frunzele lăstarii și florile producacircnd pete de culoare
albă Atacul pe flori duce la deformarea acestora La atacuri puternice are loc necrozarea totală
sau parțială a organelor plantele atacate rămacircn mici iar fructificarea este redusă Pe fructe apar
pete brune iar dacă atacul se produce icircn perioada de creştere a acestora epiderma poate să crape
Biologie Tripsul plantelor de seră este partenogenetic și poate trăi cacircteva săptămacircni Ouăle
(aproximativ 25-50 pentru fiecare femelă) sunt depuse icircn ţesutul plantelor fiind acoperite cu
excremente Nu preferă frunzele tinere deoarece dezvoltarea rapidă a ţesuturilor distruge ouăle
dar nici pe cele foarte bătracircne Larvele apar icircn aproximativ 14-15 zile la temperatura optimă de
26-28degC şi 16-22 zile la 21-25degC Pragul de dezvoltare este de 11degC dăunătorul dezvoltacircnd o
generație icircn 17-18 zile anual prezentacircnd 4-7 generații chiar 12 Adulţii trăiesc pacircnă la 35 de zile
la 25-27degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
eliminarea buruienilor sau plantelor gazdă alternative
utilizarea răsadurilor libere de tripși
Măsuri curative
metode biologice
- Amblyseius cucumeris Amblyseius degenerans (acarieni prădători)
- Orius spp (ploşniţe prădătoare)
- Aelothrips fasciatus Frankliniothrips vespiformis (tripşi prădători)
- Dasyscapus parvipennis (musculiţă parazită)
metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare galbenă și albastră pentru
capturarea tripșilor adulţi
IMPORTANT
Heliothrips haemorrhoidalis poate fi identificat numai prin examinarea microscopică
Adulții și larvele sunt detectate prin examinarea suprafeței inferioare a frunzelor unde se
dezvoltă pete clorotice maronii și leziuni necrotice
Factorii care favorizează apariția şi evoluția tripsului sunt temperatura optimă de
dezvoltare și existența florilor cultivate icircn aceleași spații protejate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Lacanobia oleraceae Linnaeus Denumire populară molia tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate plante erbacee diverse plante ornamentale cultivate icircn seră
Descriere
Adult cu anvergura aripilor 35-45 mm cu aripile anterioare maron roşcat pacircnă la mov-maroniu
cu o stigmă (semn reniform) mică gălbuie cu o linie subterminală albă aripile posterioare gri-
maronii cu o tentă mai icircnchisă la marginea posterioară (fig1)
Larva de aproximativ 40 mm lungime de culoare verzuie gălbuie sau brun roşcată cu pete
foarte mici şi fine albe și mai puțin dese cu negru linii dorsale și subdorsale palide linia
spiraculară lată de culoare galbenă sau galben-portocalie cu marginea de deasupra mai
icircntunecată spiracule albe icircnconjurate cu negru capul verde deschis icircn primele două stadii
devine albicios pacircnă la maroniu deschis cu zone marmorate (fig 2)
Pupa 16-19 mm lungime suprafaţa punctată grosier la icircnceput de culoare maronie mai tacircrziu
ajunge de culoare neagră strălucitoare
Ou hemisferic 075 mm icircn diametru suprafaţă reticulată la depunere de culoare verzuie apoi se
deschide pacircnă la galben pal chiar alb
Fig1 Adult (httpswwwnaturespotorguk) Fig 2 Larva (httpswwwnaturespotorguk)
Simptome
- larvele tinere scheletuiesc frunzele pe măsură ce cresc atacă tulpinile şi fructele
Biologie adulţii nu zboară ziua se ascund icircn crăpăturile solului şi sunt vizibili destul de greu
uneori doar icircn momentul irigatului Fiecare femelă poate depune aproximativ 1000 de ouă icircn
pachete de 60-300 pe partea inferioară a frunzelor care eclozează icircn 8-10 zile Larvele trec prin
cinci-şapte stadii larvare ajungacircnd la completa dezvoltare icircn 33-39 de zile La icircnceput larvele
sunt gregare şi scheletuiesc frunzele apoi după prima năpacircrlire se dispersează dar datorită
capacităţii reduse de a coloniza alte plante numărul lor scade destul de mult Larvele de ultimele
vacircrste devorează frunzele dar au şi capacitatea de a ataca tulpina predispunacircndu-le la fracircngere
Icircn plus pot produce icircn urma hrănirii orificii mari atacirct icircn fructele necoapte cacirct şi coapte Pentru
icircmpupare larvele caută locuri uscate cum ar fi pereţi stacirclpi din lemn dar şi resturi de plante
icircmpuparea avacircnd loc icircntr-un cocon mătăsos
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere
icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de
infestare
Măsuri curative
metode biologice Bacillus thuringiensis este utilizat pe scară largă pentru a controla
Lacanobia Oleraceae dar este costisitor și necesită o aplicare repetată ceaţa termică pe bază de
Bacillus thuringiensis icircn doze de 1 2 și 4 kg ha reduce daunele pe care le poate cauza larvele
frunzelor și fructelor de tomate icircn sere
IMPORTANT
Atacul poate fi atacirct de puternic icircncacirct plantele atacate devin nevandabile
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Liriomyza bryoniae (Kaltenbach)
Denumire populară musca minieră a frunzelor de tomate
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie foarte polifagă (119 genuri din 31 familii de plante) Icircn spațiile protejate
este un dăunător principal al tomatelor
Descriere Adultul măsoară 2-3 mm lungime are corpul de culoare neagră-brună capul și toracele negre
Pe torace și abdomen prezintă 2 dungi longitudinale galbene Aripile sunt mai lungi decacirct
abdomenul Dorsal corpul este acoperit de perișori scurți Ca toate speciile de carantină din genul
Liriomza are scutelum de culoare galbenă vizibil ca o pată galbenă pe spate (fig 2)
Oul este sferic de 02-03 mm la depunere de culoare albă apoi devine gălbui
Larva este mică la eclozare 05 mm la completa dezvoltare atinge 3 mm lungime fără picioare
toracice sau abdominale și fără capsulă cefalică de culoare galbenă-verzuie sau crem cu
segmentația corpului vizibilă
Pupa are 17-21mm lungime și este de culoare castanie-icircnchis
Fig 1 Mina produsă de Liriomyza bryoniae Fig 2 Adult (femelă) de L bryoniae
(httpsgdeppoint) (httpsgdeppoint)
Simptome
Larvele minează caracteristic frunzele cauzacircnd galerii sinuoase inițial albe iar mai tacircrziu brune
Minele sunt alungite răsucite neregulat și nu sunt asociate cu nervurile frunzei (fig 1)
Excrementele de culoare neagră sunt depuse icircn zona mediană a galeriei sub forma unei linii
subțiri și icircntrerupte foarte des Larva la completa dezvoltare părăsește mina printr-o incizie icircn
epiderma superioară și se icircmpupează la exteriorul frunzei de regulă icircn sol Frunzele puternic
atacate se usucă parțial sau total și cad Cacircnd minează și tulpina plantelor acestea se ofilesc și se
usucă
Biologie
Are mai multe generații pe an icircn condiții de seră putacircndu-se icircnmulți permanent generațiile
suprapunacircndu-se La 1-3 zile de la apariție și de la icircmperecherea insectelor femelele depun ouăle
pe fața superioară a frunzelor plantelor gazdă O femelă depune 50-100 de ouă larvele eclozacircnd
după 5-11 zile Dezvoltarea larvei durează 8-11 zile iar la completa dezvoltare larva părăsește
frunza pătrunde icircn stratul superficial al solului și se icircmpupează stadiu care durează 4-8 zile O
generație se dezvoltă icircn 17-25 de zile
Măsuri de management
Măsuri preventive - utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru a detecta prezenţa adulţilor icircn cultură
- inspecția plantelor pentru a detecta frunzele cu galerii sau icircnțepăturile produse de femele pentru
hrănire avacircnd ca scop semnalarea din timp a prezenței daunătorului și alegerea metodei de
combatere cu cea mai mare eficiență
- utilizarea răsadurilor neinfestate și care să provină din locuri de producție libere de dăunatori
- distrugerea resturilor vegetale dezinfectarea solului și incintei
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius
palliles Chrysocharis parksi De asemenea pot fi utilizate preparate cu nematodul parazit
Neoaplectana carpocapsae şi specii prădătoare de insecte cum ar fi ploșnița Cyrtopeltis modestus
metode chimice tratamente cu următoarele produsele de protecţie a plantelor VOLIAM
TARGO - 06 - 08 lha (icircn funcţie de nivelul de infestare) AFFIRM ndash 15 kgha ACTARA 25
WG - 005 (0250 kg la 100 mp) aplicat la sol preventiv şi curativ
-utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum recomandacircndu-se acele produse care
afectează cel mai puţin fauna utilă
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
VOLIAM TARGO - 3 zile
AFFIRM - 3 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
IMPORTANT Principală sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din
serele icircnmulțitor
Răsadurile atacate pot fi compromise Frecvența plantelor atacate poate ajunge la 70-100
Fișa măsurilor privind managementul integrat al
organismului dăunător
Macrosiphon euphorbiae Thomas Denumire populară păduchele dungat al cartofului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă icircn ţara noastră se icircntacirclneşte pe plante legumicole şi floricole de Solanaceae atacirct icircn
cacircmp cacirct şi icircn spaţii protejate
Descriere
- formele aptere au corpul de culoare variabilă de la verde-gălbui pacircnă la roz chiar mov dorsal
cu dungi icircntunecate dorsal talie mare 3-36 mm Corpul este strălucitor iar ochii de culoare roşie
Antenele sunt mai lungi decacirct corpul iar corniculele lungi și subțiri lungimea lor ajungacircnd pacircnă
la vacircrful cozii (fig 1)
- formele aripate au culoare verde pacircnă la roz antenele şi corniculele mai icircnchise la culoare decacirct
formele aptere cu aripi bine dezvoltate
Fig 1 Macrosiphum euphorbiae ndash forma apteră
(httpinfluentialpointscom)
Simptome Daunele primare rezultă din efectele hrănirii coloniilor pe țesuturile tinere ce determină
slăbirea și distorsionarea creșterilor noi Afidele determină apariția petelor clorotice și
distorsionarea frunzelor piticirea și ofilirea plantelor
Daunele secundare sunt determinate de ciuperci (fumagina) de pe secrețiile de miere de
pe frunze și fructe rezultacircnd reducerea fotosintezei și calitatea fructelor
Dăunătorul afectează grav plantele prin transmiterea bolilor virale
Biologie M euphorbiae are 8-12 generații pe an o generaţie dezvoltacircndu-se icircn 2-3 săptămacircni Ca
şi alte afide prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) afidele femele dacircnd
naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este
supraaglomerată apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi Temperaturile mai mari
de 30degC duc la moartea insectelor icircn timp ce dezvoltarea este bună icircntre 5-25degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi
rezervor de virusuri
combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu
- paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus abdominalis Aphidius ervi Aphidius
colemani
- prădătorii Harmonia axyridis Adalia bipunctata Coccinella septepunctata Adonia
variegata Chrysoperla carnea Syrphus ribessi
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100
SC ndash075 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
IMPORTANT
Dăunătorul este vector pentru virusuri
Icircn sere inspecțiile fitosanitare și utilizarea de material de plantare neinfectat poate reduce
infestarea cu M euphorbiae
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Myzodes persicae Sulz Denumire populară păduchele verde al piersicului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specii lemnoase şi ierboase atacirct icircn cacircmp cacirct şi icircn sere şi răsadniţe
Descriere
-forma apteră (fără aripi) corp globulos oval de culoare verde-deschis sau verde icircnchis antene
negre exceptacircnd al treilea articol care este galben verzui spre bază (fig 1) Picioare galbene cu
tarse negre cornicule galben verzui cu vacircrfuri icircnchise la culoare Lungimea corpului 24-26 mm
-forma aripată corp verde gălbui sau roşcat capul şi toracele negre abdomenul are pe partea
dorsală o pată mare neagră precum şi 1-2 dungi transversale şi 4 pete laterale de aceeaşi culoare
Cornicule brune puţin icircngroşate median Aripile sunt bine dezvoltate Lungimea corpului 18-25
mm (fig 2)
Fig1 Nimfe (httpentnemdeptufledu) Fig3 Forma aripată (httpswwwcabiorg)
Simptome dăunătorul formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor care datorită
icircnţepăturilor şi sugerii sevei se necrozează şi se răsucesc (pseudocecidii) Cu timpul frunzele se
icircngălbenesc şi se usucă
Biologie - icircn seră se dezvoltă icircn tot cursul anului afidele se reproduc partenogenetic toate insectele
prezente sunt femele şi fiecare femelă dă naştere mai multor femele fără a fi nevoie să se
icircmperecheze aceste femele dau naştere nimfelor vii nu depun ouă
- populaţiile pot creşte exploziv descendenţa nou apărută icircncepe să se reproducă icircn doar 7 zile
- deoarece o colonie creşte icircn vacircrstă şi dimensiune pe plante individuale proporţia formelor
aripate creşte
- afidele pot fi găsite pe muguri tulpini şi suprafaţa interioară a frunzelor unele vor migra la noi
plante gazdă sau ţesuturile plantelor tinere şi vor căuta icircn mod activ ţesut moale proaspăt de
plante
- fiind predispusă să dezvolte forme aripate această specie este mai probabil să se răspacircndească
printr-o cultură mamă
Măsuri de management
Măsuri preventive
- utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură
- monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase (eficiente
pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor aptere şi
fenomenului de bdquorouă de miererdquo
- icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi
rezervor de virusuri
- combaterea afidelor existente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice
-specii parazitoide cum ar fi Aphidius colemani Aphidius matricariae și Aphidoletes
abdominalis Aphidoletes aphidimyza
- patogenul fungic Lecanicillium lecanii este compatibil cu insecticidele și este eficace icircmpotriva
M persicae icircntr-o gamă largă de culturi de seră dar numai acolo unde se poate menține o
umiditate ridicată cu succes se utilizează şi patogenul fungic Beauveria bassiana se recomandă
utilizarea patogenilor fungici mai ales cacircnd infestarea este incipientă tratamentele fiind repetate
la intervale de 3-5 zile
- aplicarea tratamentelor cu săpun s-a dovedit utilă icircn sere datorită toxicităţii reduse asupra
faunei utile
IMPORTANT
Este specie polifagă atacă peste 400 de plante gazdă
Specia este cunoscută ca principal vector al virusurilor producacircnd mozaicul la
Solanaceae
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Myzus ornatus Laing
Denumire populară păduchele păstacircrnacului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă deşi dăunătorul atacă icircn special culturile de păstacircrnac diferite plante ornamentale
este prezent şi icircn spaţii protejate provocacircnd daune importante la tomate
Descriere
Forma apteră corp galben verzui prezentacircnd dorsal pete castanii care formează racircnduri
tranversale fruntea prezintă tuberculi puternici antenele pacircnă la jumătatea corpului baza
ultimului articol antenal fiind de 35-5 ori mai lungă decacirct grosimea zonei mediane a acestuia
Corniculele au aspect solzos cu extremităţile drepte sau departate şi de nuanţă mai icircnchisă sau
mai deschisă cauda triunghiulară (fig1)
Forma aripată aripi de culoare galbenă abdomen cu o placă mare dorsală de culoare brună
care nu atinge marginile cornicule drepte uniform pigmentate cauda triunghiulară
Nimfa deschisă la culoare alb verzuie
Fig 1 Nimfe şi forme aptere (wwwinfluentialpointscom)
Simptome păduchele populează partea inferioară a frunzelor formacircnd colonii compacte
Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se gofrează se icircngălbenesc şi se usucă De
asemenea se observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe
se formează dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce
capacitatea fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub
denumirea derdquo rouă de miererdquo)
Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate
afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou
nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da
naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată
apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri
combaterea afidelor prezente icircn spaţiile protejate icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de
cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu specii de himenoptere parazite Aphidius matricariae
Praon volucre Lisiphlebus fabarum şi prădători din familiile Coccinellidae Chrysopidae
Syrphidae etc
IMPORTANT
Dăunătorul este cunoscut ca vector pentru diferite virusuri (peste 20 de virusuri)
La atac puternic producţia este semnificativ redusă şi de slabă calitate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Nezara viridula (Linnaeus) Denumire populară ploșnița verde a legumelor ploşniţa tomatelor şi a fasolei
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 30 de familii botanice icircn spaţii
protejate atacă cu preponderenţă ardeiul dar tomatele şi vinetele sunt atacate de asemenea
Descriere
Adultul 12-16 mm masculii sunt puțin mai mici decacirct femelele culoarea este uniform verde
deschis mai rar de nuanţă galbenă brună sau roşcată (fig 1) Articolele antenale 4 şi 5 şi o parte
din articolul al treilea de culoare roşie icircn partea distală Trei puncte albe mici sunt de obicei
evidente pe marginea anterioară a scutelului Culoarea punctelor de pe tegument corespunde cu
culoarea de bază a corpului
Ouăle alungite lipite unele de altele au formă de butoiaş de culoare crem-gălbui pe parcursul
dezvoltării devenind galben intens rozalii și icircn final portocaliu strălucitor
Nimfele au 5 stadii care se dezvoltă pe parcursul unei luni (30 zile) Culoarea nimfelor se
schimbă progresiv de la un stadiu la altul fiind predominant neagră la eclozare ajungacircnd ca
stadiul 5 să aibă culoarea verde Toate stadiile nimfale prezintă pe partea dorsală o serie de pete
albe aranjate icircn linii paralele (fig 2)
Fig 1 Adult (httpswwwcabiorg) Fig 2 Nimfă (httpswwwndsuedu)
Fig 3 - Atac pe fructe (httpjournalsusamvclujro)
Simptome atacă toate părțile plantelor inclusiv tulpina dar se hrănesc icircn special cu fructele și
lăstarii tineri ai tomatelor (fig 3) Icircn general pe fructe se observă orificii realizate prin perforarea
și sugerea țesuturilor formacircndu-se ulterior pete minuscule dure maronii sau negre Fructele
atacate nu se mai dezvoltă rămacircn mici și se stafidesc icircnainte de a ajunge la maturitate Icircn plus
prin injectarea salivei toxice se imprimă fructelor un gust şi miros neplăcut iar ţesuturile
degradate rămacircn ferme cacircnd fructele se coc La tomatele tinere atacul induce maturarea timpurie
reducerea dimensiunilor și greutății fructelor Punctele de hrănire devin porţi de intrare a
ciupercilor și bacteriilor
Biologie primăvara adulţii migrează din zonele icircnvecinate icircn spaţiile protejate atacacircnd culturile
plantelor gazdă Adulţii şi nimfele se hrănesc prin extragerea sevei plantelor icircn urma hrănirii
apăracircnd simptomele caracteristice
Femelele pot depune aproximativ 30-130 de ouă grupate icircntr-un singur strat pe fața inferioară a
frunzelor Perioada de incubație poate dura aproximativ 20 de zile icircn funcție de temperatură
Primul stadiu nu se hrăneşte şi nimfele stau grupate la locul de eclozare Stadiile nimfale doi şi
trei stau de asemenea grupate dar se dispersează dacă sunt deranjate icircn schimb stadiile patru şi
cinci şi adulţii se răspacircndesc icircn cultură
Măsuri de management
Măsuri preventive
- controlul riguros al buruienilor din spaţiile protejate şi din vecinătatea acestora reducacircnd astfel
numărul de insecte
- utilizarea culturilor capcană
- eliminarea locurilor de iernare preferate
- utilizarea de soiuri sau hibrizi rezistente la atac
- utilizarea de culturi alternative mai puțin atractive pentru insecte
Măsuri curative
metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare și
parazite ce pot icircn mod natural să mențină un nivel scăzut al gradului de atac icircn special asupra
pontei (Trissolcus spp Telenomus spp) dar şi specii entomopatogene (Bacillus thuringiensis)
IMPORTANT
Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate
Specie invazivă prezentă icircn Romacircnia din anul 2010 (Grozea şi colab 2012)
Este vector de virusuri
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Frankliniella occidentalis (Pergande) Denumire populară tripsul californian
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 250 de familii botanice icircn spaţii
protejate atacă cu preponderenţă tomate ardei castraveți vinete pepeni salată ceapă praz dar
și specii de flori
Descriere
Adult au aproximativ 2 mm corpul este oval-alungit convex dorsal masculii fiind mai mici
decacirct femelele (09 mm) La femele culoarea variază de la galben deschis icircn perioada de vară
pacircnă la maron accentuat iarna icircn timp ce masculii au culoarea gălbui deschis aproape albă
Antenele prezintă 8 articole (fig 1)
Larvă la eclozare sunt albe-hialine cu lungimea de 05 mm apoi culoarea devine gălbui deschis
şi ating15 mm antenă cu şase segmente
Pupa este imobilă
Ou sunt opace reniforme
Fig 1 Adulți (httpswwwcabiorg) Fig 2 Atac pe fructe (httpwwwtswvramporg) Simptome adulții și larvele icircnțeapă și sug seva din țesuturile frunzelor florilor și fructelor Pe
organele atacate se observă pete de decolorare care devin argintii sau brune Pe frunzele atacate
simptomele se pot observa de-a lungul nervurilor Din cauza atacului organele afectate se pot
deforma și devin succeptibile pentru instalarea ciupercilor și bacteriilor patogene (fig 2) Ritmul
de creștere al plantelor este icircncetinit bobocii florali datorită atacului nu se mai deschid la atacuri
mari obținacircndu-se producții reduse fără aspect comercial
Biologie icircn seră tripsul se icircnmulțește pe tot parcursul anului și poate avea icircntre 12 și 15 generații
Temperatura optimă de dezvoltare este de 25ordmC Femelele depun ouăle icircn țesuturile frunzelor
florilor dar și pe fructe O femelă poate depune icircntre 20 și 40 de ouă acestea fiind sensibile la
uscăciune și temperaturi scăzute Larvele au patru stadii de dezvoltare primele două sunt foarte
active producacircnd pagube organelor pe care se dezvoltă Larvele se retrag pentru icircmpupare icircn sol
uneori icircn florile plantelor gazdă Ciclul biologic icircn seră este complet icircn 14 zile la temperaturi de
30degC şi 44 de zile la temperaturi de 15 ordmC Durata de dezvoltare este de 1-3 zile larvele de prima
vacircrstă trei zile larvele de vacircrsta a doua o zi stadiul de prepupă 10 zile stadiul de pupă iar
femelele adulte trăiesc icircn general 40 de zile
Măsuri de management
Măsuri preventive
- utilizarea la plantare a unui material liber de tripşi
- monitorizarea culturilor prin capcane lipicioase de culoare albastră sau galbenă pentru
depistarea insectelor şi inspectarea periodică a plantelor pentru evidenţierea larvelor
- icircndepărtarea plantelor cu simptome de virus pentru a preveni infestarea altor plante
- arderea resturilor de plante după desființarea culturilor din spații protejate
- icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de infestare şi
rezervor de virusuri
- instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de
pătrundere a tripşilor icircn spaţiu
- mulcirea cu folie pentru a bloca retragerea larvelor icircn sol
Măsuri curative
metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de
a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate
săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)
metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare
Amblyseius barkeri Amblyseius cucumeri Amblyseius degenerans Anthocoris nemorum
Chrysoperla carnea Orius spp Sunt menționați și nematozi paraziți ai speciei Steinernema
feltiae dar și fungi entomopatogeni ca Verticillium lecanii Zimm
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOSPILAN 20
SP 20SG GAZELLE ndash 004 KOHINOR 200 SL TALENT ndash 075 lha SANOMECTIN
PRO 18 - 60-80 mlhl
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- MOSPILAN 20SP GAZELLE - 3 zile
- KOHINOR 200 SL TALENT - 7 zile
- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile
IMPORTANT
Vector de viroze acest trips transmite icircn stadiul de larvă la tomate virusul de carantină
TSWV (Tomato spotted wilt virus) și TSV (Tobacco streak ilavirus) ambele deosebit de
dăunătoare pentru culturile de tomate
Specia prezintă rezistenţă la o serie de produse de protecţie a plantelor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Polyphagotarsonemus latus (Banks)
Denumire populară păianjenul lat acarianul lat
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă atacă cu preponderenţă tomate ardei gras vinete fasole
castraveți cartof și alte specii cultivate icircn sere solarii și cacircmp
Descriere
- femelele adulte au 165-200 microm lungime piriforme de culoare alb-gălbuie Masculii sunt mai
mici aproximativ 110 microm lungime corpul este aplatizat avacircnd culoarea gălbuie (fig 1) Nimfele
sunt transparente acest stadiu putacircnd dura 1-3 zile Oul este oval hialin pe suprafaţa lui sunt
prezente mai multe racircnduri longitudinale de bulbi caracteristice speciei
- avacircnd dimensiuni microscopice acești acarieni nu se pot observa cu ochiul liber dar simptomele
de atac sunt vizibile
Fig 1 Adulți (httpswwwentocsiroau) Fig 2 Atac pe tomate (httpswwwpestnetorg)
Simptome Larvele și adulții se hrănesc cu seva țesuturilor icircn principal pe foliajul tacircnăr pe
partea inferioară a frunzelor dar colonile pot fi prezente şi pe alte organe ale plantei cum ar fi
boboci florali fructe lăstari Atacul porneşte de la bază şi se răspacircndeşte spre partea superioară
Plantele prezintă următoarele simptome stagnarea creșterii ramificarea puternică icircn zona de
vacircrf uscarea și căderea bobocilor floriferi avortarea florilor gofrarea decolorarea micşorarea
deformarea brunificarea şi suberificarea frunzelor brunificarea şi suberificarea fructelor (fig 2 )
La atac puternic cultura poate fi compromisă icircn special prin uscarea pedunculilor florali şi
suberificarea fructelor
Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului Icircn condiții optime icircn
sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile Femelele depun 35-50 de ouă pe partea
inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Acest dăunător poate fi răspacircndit de către
insecte (musculița albă și afide forma aripată) şi cu sol infestat Populaţia de acarieni creşte rapid
icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată
Măsuri de management
Măsuri preventive măsuri agrotehnice controlul culturii precedente pentru a preveni transmiterea acarianului de
la un sezon la altul curăţarea serei şi a echipamentelor (ex instalaţiile de irigare) creşterea
nivelului de umiditate deoarece influenţează negativ dezvoltarea acarienilor icircndepărtarea
plantelor cu simptome pentru a icircmpiedica răspacircndirea icircn cultură controlul periodic al răsadurilor
şi culturilor din seră pentru semnalarea timpurie a dăunătorului aplicacircnd ulterior măsuri de
combatere icircn timp util
Măsuri curative
metode biologice
-pentru menținerea unor densități scăzute icircn sere se pot utiliza specii de acarieni prădători
Phytoseiulus persimilis Amblyseius californicus Neoseiulus barkeri sau alte specii prădătoare
cum ar fi Macrolophus caliginosus De asemenea pentru reducerea nivelului populaţiilor de
acarieni se realizează cu ciuperca entomopatogenă Beauveria bassiana
- tratamentele cu extract de usturoi sunt eficiente icircmpotriva acarienilor
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor
- VERTIMEC PRO ndash 12 lha şi
- APACHE ndash 015-1 lha
-icircn condiții de seră tratamentele cu acaricide ar trebui aplicate doar icircn situaţia icircn care controlul
biologic nu a fost eficient se realizează la atingerea pragului economic de 1-3 acarienifrunză sau
5-8 plante atacate şi se selectează astfel icircncacirct să fie protejată fauna utilă şi albinele
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
- Timp de pauză
- VERTIMEC PRO- 3 zile
- APACHE- 3 zile
IMPORTANT
Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate la tomate
Este o specie extrem de polifagă
Unele populaţii de acarieni au dezvoltat rezistenţă la unele grupe de produse chimice
Controlul poate fi dificil la soiurile cu frunze gofrate
Fișa măsurilor privind managementul integrat al
organismului dăunător
Spodoptera exigua (Huumlbner) Denumire populară buha cucurbitaceelor
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă
Spodoptera exigua are o gamă largă de plante gazdă insecta fiind dăunătoare culturilor de
legume cacircmp și flori Printre culturile de legume susceptibile se numără tomatele sparanghelul
fasolea sfecla brocoli varza conopida țelina vinetele salată ceapa mazărea ardeii cartoful
ridichea spanacul cartoful dulce napul
Descriere
Adult de mărime medie anvergura aripilor 25-30 mm aripile anterioare de culoare gri ndash
maronii de obicei cu un model neregulat şi o pată deschisă de forma unei alune aripile
posterioare uniform gri sau albe tivite cu o linie icircnchisă pe margini (fig 2)
Larve icircn mod normal prezintă cinci stadii au culoare variabilă verde deschis sau gălbui icircn
primele două stadii apar dungi deschise icircn stadiul trei colorate mai icircnchis dorsal icircn stadiul patru
icircn stadiul cinci au variaţii de culoare de la verde dorsal cu roz sau galben ventral şi o linie albă
laterală Dorsal se poate observa o serie de pete icircnchise la culoare uneori larvele pot fi foarte
icircnchise la culoare aproape negre (fig 1)
Ou circular de culoare alb-verzuie acoperit cu un strat de solzi dacircnd aparenţă pacircsloasă
Pupă prezentă icircn sol de culoare brun-deschis aproximativ 15-20 mm
Fig 1 Larve Spodoptera exigua Fig 2 Adult Spodoptera exigua
(httpentnemdeptufledu)
Simptome Femelele depun oăle icircntr-o masă de 50-150 ouă pe dosul frunzei adesea aproape de inflorescenţe
sau vacircrful lăstarilor O femelă poate depune icircntre 300 şi 600 de ouă şi acestea eclozează icircn două-
trei zile Larvele tinere sun gregare icircn primele vacircrste (stau icircmpreună) se hrănesc pe partea
inferioară a frunzelor lăsacircnd intactă epiderma superioară şi nervurile mari Larvele mai mari
devin solitare produc perforaţii neregulate icircn frunze iar cele de ultimele vacircrste cauzează
defolierea completă aplantelor La tomate pot fi consumaţi mugurii și punctele de creștere iar
fructele perforate
Biologie Numărul de generații variază icircn funcție de condițiile climatice Ciclul biologic poate fi
complet de la cacircteva zile pacircnă la 24 de zile O larvă la 20 de plante de tomate poate produce
pagube economice
Măsuri de management
Măsuri preventive
- inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă
(pragul de acţiune este 03 larveplantă
- icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere
- icircndepărtarea buruienilor din zonele icircnvecinate
- icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii icircn mod regulat
- utilizarea de bariere (capcane)
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea
- virusului nuclear polihedrosis obţinut din Spodoptera exigua care are capacitatea de a
omoricirc larvele icircn 3-6 zile
- unor produse pe baza bacteriei Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a
doua generaţie) şi ciupercii Beauveria bassiana
- nematozilor entomopatogeni (Rhabditida Steinernematidae și Heterorhabditidae) dar
eficacitatea nematozilor icircn omoracircrea larvelor este dependentă de gradul de umiditate
de aceea nematozii sunt mai eficienţi cacircnd larvele coboară icircn sol pentru icircmpupare
- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus
maculiventris
metode chimice LANNATE 20 SL ndash 125 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
LANNATE 20 SL - 7 zile
IMPORTANT
Fluturele este un dăunător polifag
Daunele sunt determinate de hrănirea larvelor care lasă plantele complet defoliate
Controlul buruienilor este important deoarece plantele spontane reprezintă o sursă de
infestare
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Tetranychus urticae Koch
Denumire populară păianjenul roşu comun
Plante gazdă este cea mai polifagă specie de acarian icircn spaţii protejate atacacircnd peste 300 de
specii de plante gazdă
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Descriere
adult este extrem de mic abia vizibil cu ochiul liber femelele adulte măsoară aproximativ 04
mm lungime sunt de formă elipsoidală au culoare variabilă de la verde deschis brun şi galben
pacircnă la carmin sau roşu icircnchis masculul este piriform şi mai mic decacirct femela măsuracircnd 022-
035 mm lungime dar şi de culoare mai deschisă (fig1) Femele prezintă două forme de vară de
culoare galbenă pacircnă la verde cu două pete negre dorsal şi de iarnă care este mai icircnchisă la
culoare adesea portocalie sau roşie Culoare poate varia şi icircn funcţie de planta gazdă dar şi de
alţi factori
larva are formă elipsoidală de culoare galben-palid la eclozare devine verde-gălbui după hrănire
şi prezintă numai trei perechi de picioare (fig 2)
ou formă sferică de culoare pală translucid se icircnchide la culoare pe parcursul dezvoltării
Fig 1 Adulţi (mascul şi femelă) (httpswwwcabiorg) Fig 2 Ou şi larvă (httpjennytfrecwsuedu)
Simptome
-păianjenii colonizează partea inferioară a frunzelor iar prin icircnţepăturile pe care le produc
celulele ţesutului se golesc icircn urma absenţei sevei şi provoacă icircngroșarea sau icircngălbenirea
frunzelor Petele necrotice apar icircn stadiile avansate ale leziunilor frunzelor
-pe măsură ce infestarea devine severă frunzele par bronzate sau argintii devin fragile și cad
prematur plantele nu mai fructifică normal şi dau recolte scăzute
-defolierea completă poate apărea dacă acarienii nu sunt controlați
-atacul acarienilor la floarea deschisă provoacă o icircnroșire și dispariția petalelor care seamănă cu
arderea prin pulverizare
-frunzele şi tulpina plantelor sunt acoperite cu ţesătura acarienilor vizibilă cu ochiul liber
Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului dezvoltarea avacircnd loc
icircntre 12 şi 40degC Icircn condiții optime icircn sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile
Femelele depun 35-50 de ouă pe partea inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Poate
fi răspacircndit prin activitatea omului (unelte deplasarea icircn seră) cu plante infestate curenţi de aer
insecte (musculița albă și forma aripată a afidelor) dar şi cu sol infestat Populaţia de acarieni
creşte rapid icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată
Măsuri de management
Măsuri preventive
curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre
ciclurile de cultură
creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de
acariani (dar favorizează bolile fungice)
controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora
Măsuri curative
metode biologice
-pentru controlul dăunătorului sunt folosiţi cu succes prădătorii cel mai eficient fiind acarianul
Phytoseiulus micropilis acesta putacircnd reduce pacircnă aproape de zero populaţia acarianului Alte
specii de acarieni prădători eficace Neioseiulus californicus N fallacis N longispinosus
Galemdromus occidentalis (rata de eliberare a prădătorilor depinde de densitatea acarianului
fitofag de cultură temperatură)
- lansarea buburuzelor din genul Stethorus foarte eficientă fiind specia Stethorus punctillum care
poate consuma 1000 de ouă de acarieni icircn 2-3 săptămacircni
- utilizarea tripşilor prădători cum ar fi Scolothrips sexmaculatus (eficientă mai ales pentru
spaţiile uscate şi cu temperaturi mari
- preparatele entomopatogene avacircnd la bază ciupercile Enthomophthora thaxteriana şi E
adjarica s-au dovedit eficiente cu condiţia să se menţină o umiditate atmosferică aproape de
saturaţie o anumită perioadă de timp
-utilizarea de produse alternative cum ar fi săpun sau ulei esențial de muşeţel oregano
portocale care ar putea fi utile pentru limitarea dezvoltării acarianului
metode chimice cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM TARGO - 06-08
lha KANEMITE SC pentru plante cu icircnălţimea lt 50 cm ndash 0625 l ha icircn 600 l apă pentru
plante cu icircnălţimea icircntre 50-125 cm ndash 0938 lha icircn 900 l apă pentru plante cu icircnălţimea ˃125 cm
ndash 125 lha icircn 1200 l apă APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile INVERT
18 EW 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile
Timp de pauză
- VOLIAM TARGO - 3 zile
- KANEMITE - 7 zile
- APACHE - 3 zile
- INVERT 18 EW - 3 zile
IMPORTANT
Este una din speciile de acarieni care se găsesc frecvent icircn spaţii protejate şi produc daune
economice la culturile afectate
Acarianul poate trăi și pe plante spontane ceea ce poate constitui o sursă de infestare
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Thrips tabaci Lind
Denumire populară tripsul tutunului tripsul cepei
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă este o specie polifagă care atacă specii de plante din 25 familii botanice ex
legume (tomate ardei castraveţi vinete varză salată conopidă ) flori (trandafir garoafă
crizanteme gerbera orhidee) pomi (cais prun piersic) etc Dăunătorul este prezent atacirct icircn spaţii
protejate cacirct şi icircn cacircmp
Descriere
Adult 08-1 mm lungime corp alungit icircngust şi plat de culoare galbenă sau brună ndashcastanie
Antenele sunt formate din şapte articole Picioarele sunt galbene femurul şi tibia cu nuanţe slab
cenuşiu Aripile anterioare sunt de culoare uniform brun gălbuie prezintă două nervuri
longitudinale cu franjuri pe margine iar cele posterioare prezintă o singură nervură longitudinală
(fig1)
Larva asemănătoare cu adultul de culoare albă-palidă la icircnceput apoi verzuie sau gălbuie are
09-1 mm lungime antene din şase articole
Ou eliptic albicios depus icircn epiderma frunzelor sau florilor
Fig 1 Adult Fig 2 Atac pe frunze
( wwwbioforceconz) (www7inrafr)
Simptome adulţii şi larvele colonizează frunzele vacircrfurile vegetative şi florile şi sug seva din
ţesuturi producacircnd daune directe Icircn urma atacului apar pete galbene-cenuşii mai ales de-a lungul
nervurilor şi icircn timp ţesuturile atacate se necrozează De asemenea foliajul prezintă numeroase
pete argintii care corespund celulelor golite de conţinut (fig 2)
Biologie icircn condiţii de seră nu intră icircn diapauză se icircnmulţeşte tot tipul anului avacircnd pacircnă la 10
generaţii uneori 14 De asemenea cacircnd temperatura şi umiditatea sunt optime o generaţie se
dezvoltă icircn 16-20 de zile icircn schimb durează 20 de zile la 20oC şi 11 zile la 30
oC La 25degC durata
stadiilor a fost de 6 zile pentru ou 61 zile pentru larvă 14 zile pentru nimfă şi de 28 zile pentru
adult O femelă poate depune pacircnă la 50 de ouă pe parcursul vieţii
Măsuri de management
Măsuri preventive
rotaţia culturilor
folosirea foliei de mulci pentru a bloca contactul tripsului cu solul (tripsul se transformă
icircn adult icircn sol)
icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de
infestare şi rezervor de virusuri
instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de
pătrundere a tripşilor icircn spaţiu
arderea resturilor de plante rămase la desfiinţarea culturii
Măsuri curative
metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de
a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate
săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)
metode biologice tratamente cu Amblyseius swirskii Typhlodromus tripsi (acarieni prădător)
Aelothrips fasciatus (trips) Coccinella 7-punctata Coccinella undecimpunctata (buburuze)
Chrysoperla carnea
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -
10 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl VERTIMEC 18 EC ndash 60 ndash 80 mlhl
MATCH 050 EC ndash 15 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- VYDATE 10 L - 21 zile
- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile
- VERTIMEC 18 EC - 3 zile
- MATCH 050 EC - 7 zile
IMPORTANT
Atacul este foarte periculos la răsaduri
Dăunătorul este vector principal icircn transmiterea tospovirusurilor la tomate ardei
castraveţi inclusiv Tomato spotted wilt virus
Identificarea larvelor şi adulţilor se face prin analiză la microscop
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Trialeurodes vaporariorum Cockerell
Denumire populară musculița albă de seră
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie extrem de polifagă culturile de tomate din spațiile protejate fiind adesea
cele mai sever infestate
Descriere Adultul prezintă corpul alungit alb-gălbui acoperit de o secreție ceroasă albă pulverulentă (fig
1) Aripile de culoare albă nepătate bine dezvoltate și cu nervațiune redusă și rotunjite la bază
sunt ținute relativ plane cacircnd sunt icircn repaus Dimensiunile corpului sunt mici de 115- 15 mm
masculul fiind ușor mai mic decacirct femela
Oul este fusiform cu diametrul de 022-024 mm prevăzut cu un pedicel scurt la depunere fiind
de culoare alb-gălbui iar după două zile devine negru-violet cu reflexe metalice
Nimfa neonată are forma ovală de culoare galbenă-palid cu ochii roșii Ultimul stadiu de
dezvoltare al nimfeii denumit bdquopupariurdquo este de formă ovală turtit dorso-ventral cu colorit
verde pal și acoperit de o secreție ceroasă albă Pe partea dorsală a frunzei se văd ca niște
picături mici albe cu aspect ceros
Fig 1 Musculița albă de seră icircn diferite stadii de dezvoltare (http www7inrafr)
Simptome Adulții și larvele formează colonii pe spatele frunzelor icircn urma atacului frunzele se gofrează se
icircngălbenesc se usucă pornind de la margine și cad Pe frunze apare fenomenul de rdquorouă de
miererdquo din cauza dejecțiilor zaharoase ale insectei și ulterior acestea se acoperă cu fumagină
Plantele atacate au colorație anormală apare piticirea se ofilesc au creştere icircntacircrziată dau
producții reduse și chiar se usucă
Biologie Icircn condiții de seră musculița se dezvoltă icircn tot cursul anului putacircnd avea 10-12
generații care se suprapun astfel că icircn același timp sunt prezente toate stadiile După 2-3 zile de
la apariție femela icircncepe depunerea pontei alcătuită din 10-50 ouă numărul total depus de o
femelă fiind icircntre 100-500 Ouălele sunt depuse pe partea inferioară a frunzelor grupate icircn cerc
sau izolat Incubația la temperatură medie de 20-23ordm C durează 9-13 zile stadiul nimfal 9-11
zile iar stadiul de pupariu 7-12 zile Durata ciclului de dezvoltare este de 4-6 săptămacircni icircn seră
Dezvoltarea este influențată de temperatură umiditate atmosferică lumină și planta gazdă
Măsuri de management
Măsuri preventive
-distrugerea resturilor vegetale dezinfecţia solului și a incintei icircndepărtarea buruienilor care pot
fi surse de infestare din sere și din jurul spațiilor protejate
-utilizarea răsadurilor care să provină din locuri de producție libere de dăunători
- monitorizarea culturilor prin amplasarea capcanelor lipicioase care permit detecţia dăunătorului
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea de preparate fungice pe bază de Beauveria bassiana
Paecilomyces fumosoroseus Verticilium lecanii diferite specii de prădători Chrysopa carnea
Hippodamia comvergens Macrolophus caliginosus Delphastus pusillus sau specii de paraziți
Encarsia formosa și E mundus
- rezultate bune dau şi stropirile cu soluție din săpun de casă sau cu soluții obținute din tutun coji
de portocale sau lămacirci sau din ardei iuți
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor PROXIMO ndash50-
75 mlhl HARPUN- 75 ml100 l apa de la apariţia inflorescenţelor pacircnă la coacere prima
aplicare efectuacircndu-se la apariţia primilor adulţi VYDATE 10 G ndash 30-55kghaVYDATE 10L ndash
10 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha SANMITE 10 EC ndash 15 lha JUVINAL 10 EC ndash
005ha LIDER 200 SL ndash 075 lha
- utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum doar icircn situații de urgență
preferacircndu-se acele produse care sunt selective pentru duşmanii naturali Se va urmări acoperirea
cu soluție icircn special a părții inferioare a frunzelor
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză PROXIMO - 3 zile
HARPUN - 3 zile
VYDATE 10G - 21 zile
VYDATE 10L - 21 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
SANMITE 10 EC - 3-7 zile
JUVINAL 10 EC - 1-3 zile
LIDER 200 SL - 3 zile
IMPORTANT
Specie DEOSEBIT de dăunătoare pentru plantele cultivate icircn spaţii protejate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tuta absoluta Meyrick
Denumire populară molia minieră a frunzelor minierul tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă dăunător al culturii de tomate dar poate ataca şi alte plante din familia
Solanaceae cum ar fi Solanum tuberosum (cartof) Solanum melongena (vinete) Capsicum
annuum (ardei) diverse buruieni icircn Italia a fost semnalat şi pe Phaseolus vulgaris (fasole)
Descriere
Adult culoare brună-cenuşie uşor argintată cu pete mici negre pe aripile anterioare are
lungimea de 5-7 mm anvergura aripilor de 8-10 mm antene filiforme (fig1)
Larva are 05 mm de culoare crem şi capul negru la eclozare atinge 7-10 mm la completa
dezvoltare este de culoare galben-verzuie uneori cu tentă roşcată şi icircn ultimul stadiu prezintă o
bandă neagră pe protorace (fig 2)
Ou eliptic de culoare variabilă de la alb pacircnă la galben la depunere devine aproape negru icircn
momentul eclozării
Pupa de culoare verzuie la icircnceput devine brun icircnchis icircn momentul apariţiei adultului
Fig 1 Adult Fig 2 Larvă
(foto ANF) (foto ANF)
Simptome ponta este depusă pe partea inferioară a frunzelor Larvele atacă toate părţile aeriene
ale plantelor de tomate şi pot produce pagube icircn toate stadiile de dezvoltare ale plantelor Acestea
produc prin hrănire mine neregulate care icircn stadiu avansat de atac devin necrotice Galeriile
produse icircn tulpină influenţează negativ dezvoltarea plantelor Fructele pot fi atacate icircncă de la
apariţie şi galeriile formate pot fi invadate ulterior de patogeni secundari
Larvele pot fi depistate cu uşurinţă deoarece preferă staţionarea pe mugurii apicali flori sau
fructele icircn formare pe care se văd resturi de culoare neagră produse prin hrănire
Biologie insecta are un potenţial productiv foarte mare ciclul biologic fiind complet icircn 29-38
zile Ouăle sunt depuse pe partea aeriană a plantelor o femelă depunacircnd icircn cursul vieţii
aproximativ 260 de ouă Eclozarea durează 5-7 zile la temperatura de 26-30degC şi umiditate
relativă de 60-75 larvele trecacircnd ulterior prin 4 stadii larvare icircn aproximativ 20 de zile
Icircmpuparea are loc icircn sol la o adacircncime de 1-2 cm icircn interiorul minelor sau pe frunze Dăunătorul
nu intră icircn diapauză atacircta timp cacirct există hrană disponibilă După 10-13 zile de la icircmpupare apar
adulţii care pot trăi 30-40 zile icircn condiţii optime de laborator
Căi de răspacircndire prin plante destinate plantării fructe ambalaje zborul adulţilor
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
monitorizarea culturii prin instalarea capcanelor care au rol de a pune icircn evidenţă prezenţa
dăunătorului dar şi de colectare a indivizilor
asigurarea etanşeităţii serelor şi utilizarea plaselor de insecte
smulgerea şi distrugerea prin ardere a plantelor suspecte a fi infestate
eliminarea icircn totalitate a buruienilor gazdă din imediata vecinatate
Măsuri curative
metode biologice prin
- tratamente cu BACTOSPEINE DF 033-066 kgha administracircndu-se de la eclozare şi icircn
primele stadii
- insecticide bazate pe bacteria Bacillus thuringiensis
- paraziţi Trichogramma cacoeciae
- prădători Nesidiocoris tenuis Macroliphus caliginosus
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM
TARGO ndash 08 lha ALVERDE ndash 10 lha NUPRID AL 200 SC ndash 10 lha AFFIRM ndash 15 kgha
ACTARA 25 WG ndash 02 kgha
- tratamentele sunt necesare mai ales icircn ciclul doi de cultură
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
VOLIAM TARGO - 3 zile
ALVERDE - 3 zile
NUPRID 200 SC - 3 zile
AFFIRM - 3 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
BACTOSPEINE DF - nu este necesar
IMPORTANT
La tomate au fost icircnregistrate pierderi de recoltă icircntre 50-100
Combaterea chimică este dificilă datorităţii capacităţii larvelor de a se hrăni icircn interiorul
frunzelor şi potenţialului biotic ridicat
Adulţii sunt nocturni deci greu de detectat icircn timpul zilei
225 Nematozi
1 Meloidogyne spp ndash nematozi galicoli
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Meloidogyne spp Goeldi
Denumire populară nematozi galicoli
Statut nu sunt organisme de carantină prezente icircn Romacircnia Speciile semnalate icircn sere sunt
Meloidogyne arenaria M incognita şi M javanica
Plante gazdă extrem de polifage fiind semnalate pe mai mult de 1500 specii de plante care
aparțin la peste 40 familii botanice Icircn țara noastră produc daune mari la tomate cultivate icircn spaţii
protejate
Descriere adulţii prezintă dimorfism sexual evident prin forma şi dimensiunile celor două sexe
femelele au corpul rotund icircn timp ce masculii sunt vermiformi
Fig 1 Gale pe rădăcini de tomate (https wwwforestryimagesorg)
Simptome Primele simptome se manifestă prin ofilirea frunzelor și stagnarea icircn creștere urmată
de uscarea plantei de la vacircrf spre bază După 3-4 săptămacircni pe rădăcini se observă apariția galelor
specifice (fig 1) Pagubele produse culturilor sunt icircn funcție de gradul de infestare a solului și de
momentul cacircnd se produce atacul la nivelul rădăcinilor Icircn cazul plantelor tinere un atac puternic
poate compromite cultura La nivelul galelor vasele libero-lemnoase sunt opturate iar circulația
sevei se icircntrerupe determinacircnd putrezirea rădăcinilor și uscarea plantelor Icircn cele mai multe
cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și Verticillium spp care
grăbesc pieirea plantelor
Biologie Icircn seră nematozii galicoli ai rădăcinilor se icircntacirclnesc icircn tot cursul anului și pot avea 4-8
generații O femelă poate depune icircntre 300-1000 ouă dar icircn condiții optime numărul ouălor poate
ajunge pacircnă la 2000 Larvele de vacircrsta a II-a numite și larve de invazie se răspacircndesc icircn sol icircn
căutarea rădăcinilor diferitelor plante le perforează și pătrund icircn țesuturi de regulă icircn apropierea
vacircrfului de creștere După o perioadă scurtă de hrănire larvele devin imobile și rămacircn icircn aceleași
locuri pacircnă la sfacircrșitul dezvoltării Odată cu hrănirea larvele secretă niște enzime care determină
hipertrofierea țesuturilor din zonele de atac dacircnd naștere la niște umflături denumite gale Icircn
condiții termice normale numărul femelelor este mai mare decicirct cel al masculilor icircn timp ce la
temperaturi scăzute numărul masculilor este mai mare decacirct al femelelor Durata ciclului biologic
este influențată de temperatura și umiditatea solului precum și de calitatea hranei variind icircntre
25-90 zile
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea unor răsaduri sănătoase libere de nematozi
menţinerea solului curat rotaţia culturilor icircndepărtarea buruienilor
crearea și folosirea de soiuri și hibrizi cu rezistență la nematozi prin transferul unor gene
de rezistență de la specia Lycopersicum peruvianum cum ar fi Ronita Rossol Piernita
Piersol Anahu Gilestar sau cei produşi icircn țara noastră Oltbrid Craiobrid IR-18 IR-34
M-14
deschiderea serelor şi oprirea icircncălzitului icircn anumite perioade pe timpul iernii
Măsuri curative
metode fizice dezinfectarea solului prin tratamente termice cu aburi la temperaturi de
90-100ordmC timp de 2-3 ore dă rezultate bune dar icircn prezent această metodă se practică pe
scară redusă datorită consumului ridicat de energie și a costului acesteia o soluţie mai
ieftină este solarizarea solului
metode biologice aplicarea agenţilor Pasteuria penetrans utilizat icircn controlul M
incognita pe tomate și Paecilomyces lilanicus icircn controlul M incognita pe cartof
Verticillium chlamydosporium parazitează ouăle icircn UK
metode chimice utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar BASAMID
GRANULE 500 kgha la sol cu icircncorporare icircnainte de plantare VYDATE 10 L -10 lha
NEMATHORIN 10 G ndash 15 kgha aplicat pe racircnd VYDATE 10 G ndash 30 -55 kgha
VELUME PRIME 400 SC ndash 625 mlha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- BASAMID GRANULE - nu este necesar
- VYDATE 10 L - 21 zile
- NEMATHORIN 10 G - 70 zile
- VYDATE 10 G - 21 zile
- VELUME PRIME 400 SC - nu este necesar
IMPORTANT
Identificarea cu acurateţe a speciilor presupune examen microscopic de laborator
Icircn cele mai multe cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și
Verticillium spp care grăbesc pieirea plantelor
Bibliografie selectivă
- Alexandri Al Olangiu M Petrescu M Rădulescu E Rafailă C (1972) - Tratat de
fitopatologie agricolă Ed Academiei RSR p 72-76
- Alford D V (1991amp1995) ndash A colour atlas of pest of ornamental trees shrubs and flowers
Manson Publishing
- Costache M Roman T Costache C (2003) ndash Ghid pentru recunoașterea și combaterea bolilor
și dăunătorilor la legume Ed Agris p 115
- Csoka G (2003) ndash Leaf mines and leaf miners Forest Research Institute Tipografia Agroform
Budapest pag 37-39
- Deheleanu A Albina Macedon - Extras Producţia Vegetală Horticultura nr 101981
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare pag 25-28
- Dobreanu Ecaterina Manolache Constantin (1969) ndash Fauna RSR- Insecta Vol VIII fascicula
5 Homoptera pag 90 Editura Academiei RSR București1969
- Dobrin Ionela Frăsin Loredana Pașol P (2007) ndash Tratat de entomologie specială Editura
Ceres București pp 5-398
- Docea E Severin V Baicu T Pop I (1976)- Icircndrumător pentru recunoașterea și combaterea
bolilor plantelor cultivate Ed Ceres București p150-151 p147-148 p152
- Gigon V Camps C Le Corff Josiane Biological control of Tetranychus urticae by
Phytoseiulus macropilis and Macrolophus pygmaeus in tomato greenhouses Available from
httpswwwresearchgatenetpublication [accessed Mar 19 2018]
- Grozea I Stef R Virteiu AM Carabet A Molnar L 2012 Southern green stink bugs (Nezara
viridula L) a new pest of tomato crops in Western Romania Research Journal of Agricultural
Science 44 (2)24-27
- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Florian T Vlad M 2015 Trophic
evolution of southern green stink bugs (Nezara viridula L) in western part of Romania Bulletin
of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca Horticulture
72(2)371-375
- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Marcu Viorela Draga Diana (2015)
The Spread of Nezara viridula (HemipteraPentatomidae) species from its first occurrence in
Romania BulletinUASVM Horticulture 73(2) 2016 Print ISSN 1843-5254 Electronic ISSN
1843-5394
- Hussey N W Read W H Hesling J J (1969) ndashThe pest of protected cultivation The biology
and control of glasshouse and mushroom pests pp 404
- Jones JB Stall RE Zitter TA (2006)- Compendium of Tomato Diseases APS Press (The
American Phytopathological Society) p19 Pl23AB p22 Pl28 AB pag9-10 Pl11 p13-14
Pl15B p18-19 Pl21B
- Manolache C Boguleanu Gh şi colab (1978) - Tratat de zoologie agricolă vol I Ed
Academiei Romacircne pag440
- Perju T Ghizdavu (2001) - Tratat de zoologie agricolă vol V Ed Academiei Romacircne
Bucureşti pag 396
- Pașol P Dobrin Ionela Frasin I (2007) - Tratat de entomologie specială dăunătorii culturilor
horticole Ed Ceres Bucuresti p 110-111
- Pop IV Tratat de Virologie Vegetală Vol III- Virusurile Culturilor Horticole Ediţia I Editura
Printech Bucureşti 2009 p109-117 p 124-127 p 159-171
- Popescu Ghe (2005) - Tratat de patologia plantelor vol III Ed Eurobit p 15 33
- Roșca I Rada Istrate (2009) ndash Tratat de entomologie (agricultură horticultură silvicultură)
Alpha MDN Buzău Pag 331
- Quarantine pests for Europe Second Edition Data sheets on quarantine pests for the European
Union and for the European and Mediterranean Plant Protection Organisztion Prepare by CABI
and EPPO for the European Union p 981-985 p 1146-1151 p 1388-1392 p 1367-1372
- Roșca I Drosu S Bratu E (2001) ndash Entomologie horticolă specială Ed Editura Didactică și
Pedagogică RA p 309
- Roşca I Iacomi Beatrice Michaela (2012) ndash Bolile şi dăunătorii din principalele
agroecosisteme legumicole Alpha MDN Buzău p 67
- Săvescu A și colab (1982) ndash Tratat de zoologie agricolă Dăunătorii plantelor cultivate Vol II
Editura Academiei RSR pag 172 -178
- Săvescu A (1961) - Album de protecţia plantelor II
- Severin V Iliescu C H (2006) Bolile bacteriene ale plantelor Ed Geea p 158-173
- Spencer KA (1973) ndash Series Entomologica vol 9 Agromyzidae (Diptera) of Economic
Importance The Hague
- Scortichini M Le Malattie Batteriche delle colture agrarie e delle specie forestali Edagricole ndash
Edizioni Agricole p 329-330
- Standard OEPP PP 229 (1) Buletin OEPP 34 pp 41-42
- Ureche Camelia (2010) ndash Insectele miniere din Romacircnia Editura Pim pg 244
-Teodorescu G Roman T Sumedrea M (2003) ndash Entomologie Horticolă - dăunători specifici și
metode de combatere Ed Ceres București p 67
- Zhang Zhi-Qiang (2007)- Mites of greenhouses Identification Biology and control CABI
Publishing
Resurse www
httpswwwcabiorg
httpsgdeppoint
httpswwwplantwiseorg
httpsagumassedu
httpwwwhorticultorulro
httpshortuwexedu
httpwwwagroatlasru
httpwwwaomidoribiocontrolcom
httpinfluentialpointscom
httpentnemdeptufleducreatureshtm
httpsagumassedu
httpswwwagrolinkcombr
httpwwwagrihujiacil
httpwww7inrafr
httpgreenhouseipmorg
httpwwwtswvramporg
httpswwwosueds
httpswwwamericantomatogrowersorg
https wwwhortcornelledu
httpswwwgardeningknowhowcom
httpswwwmissouribotanicalgardenorg
httpswww agndsuedu
httpswwwbotanistiiro
httpswwwparadisverdero
httperecifasufledutomato-scouting-guidediseases
httpswwwideegreenit
httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests
httpwwwalamycom
Atac pe tomate (httpsgdeppoint)
Mod de răspacircndire
- pe distanțe mari principala cale este transmiterea prin sămacircnță
- local răspacircndirea bolii este favorizată de picăturile de apă resturi vegetale practicile culturale și
utilizarea echipamentelor contaminate
Măsuri de management
Măsuri preventive
rotația culturilor
este recomandată irigarea pe rigole sau prin picurare
distrugerea prin ardere a resturilor de plante și buruieni rămase pe cacircmp după recoltare
utilizarea de sămacircnță sănătoasă (recoltată din plante sănătoase libere de boli) certificată tratată
chimic și termic (cu apă caldă 560C 30 minute)
utilizarea de soiuri rezistente
aerisirea spațiilor icircn sere și solarii
curățarea și dezinfecția echipamentelor a instrumentelor de lucru și a depozitelor
nu se efectuează lucrări atunci cacircnd pe plante sunt prezente picături de apă
efectuarea cu grijă a tuturor lucrărilor astfel icircncacirct leziunile să fie minime
IMPORTANT
Xanthomonas campestris pv vesicatoria este larg răspacircndită și produce pierderi economice la
tomate și ardei
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tomato spotted wilt virus (TSWV)
Denumire populară virusul ofilirii pătate a tomatelor
Statut este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă TSWV cuprinde un număr foarte mare de plante gazdă icircn principal tomate (Solanum
lycopersicum) ardei (Capsicum spp) vinete (Solanum melongena) cartof (Solanum tuberosum) ţelină
(Apium graveolens) mazăre (Pisum sativum) fasole (Phaseolus vulgaris) soia (Glycine max) tutun
(Nicotiana tabacum) etc
Simptome - pe frunze peţioluri tulpini clorozarea nervurilor prezenţa petelor brune pe faţa inferioară a frunzelor
tinere și uscarea limbului icircncreţirea sau contorsionarea frunzelor pete linii inele clorotice la icircnceput
apoi de culoarea bronzului şi necrotice icircn final pe frunze peţioluri și tulpini stoparea creşterii (vacircrful
plantei fiind curbat lateral) frunze mici mozaicate și deformate la tomatele care rezistă virusului
plantele tinere rămacircnacircnd pitice
- pe fructe pete arcuri formaţiuni inelare sau semiinelare de culoare roşiatică sau gălbuie cu epiderma
necrozată număr redus de fructe depreciate calitativ
Fig1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze (httpgardenerwikiacom) (httpwwwapsnetorg)
Mod de răspacircndire icircn sere virusul are ca vector principal de răspacircndire tripsul Frankliniella
occidentalis
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea materialului de plantare liber de virus
evitarea pătrunderii tripşilor de la exterior icircn spaţiile protejate prin utilizarea plaselor care reţin
insectele
producerea răsadului de tomate la distanţă de specii floricole gazdă pentru tripşi (crizanteme
begonii)
plantare timpurie
utilizare de soiuri rezistente la TSWV
combaterea vectorului
IMPORTANT
Simptomele TSWV variază icircn funcţie de speciile de plante gazdă şi de gradul de susceptibilitate
al acestora
cc op
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Bemisia tabaci (Gennadius)
Denumire populară musculița albă a tutunului
Statut populaţiile non-europene au statut de organism de carantină icircn Romacircnia este posibilă existenţa
populaţiilor europene
Plante gazdă este o specie polifagă și o putem găsi pe specii care aparțin următoarelor familii botanice
Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Euphorbiaceae Leguminosae Malvaceae Solanaceae
Convolvulaceae Icircn trecut era cunoscut mai ales ca un dăunător al culturilor de cacircmp din regiunile calde
cum ar fi tutun tomate bumbac Icircn timp a devenit responsabilă de daune provocate icircn serele din icircntreaga
lume și atacă icircn mod special Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum spp (ardei) Poinsettia
spp Hibiscus spp Gerbera spp Gloxinia spp
Descriere
Adultul are talie redusă de aproximativ 1 mm masculii sunt mult mai mici decacirct femelele corpul
galben icircnchis cele două perechi de aripi acoperite de o secreție ceroasă pulverulentă albă (fig1) Adulții
sunt asemănători cu alte musculiţe albe totuși icircn repaus adulţii de Bemisia tabaci ţin aripile icircn formă de
bdquocortrdquo icircn timp ce la Trialeurodes vaporariorum poziţia aripilor este mult mai plană Nimfa este plată de formă ovală neregulată și are lungimea de 07 mm
Pupariul este aplatizat cu contur neregulat prezintă pe partea dorsală peri lungi are tendinţa să fie mai
mare mai oval şi cu peri mai puţini pe frunzele netede
Oul este pedunculat are formă rotunjită la bază şi ascuţit apical de culoare maronie la cacircteva zile după
depunere lungime 02 mm
Fig1 Adult Fig 2 Atac pe fructe de tomate
Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda Foto Serviciul de Protecţia Plantelor-Olanda
Simptome
Plantele atacate prezintă următoarele simptome pete clorotice pe frunze nervuri icircngălbenite şi
icircngroşate icircngălbeniri mozaicări și răsucirea frunzelor precum şi deformarea tulpinilor și piticirea
plantelor Icircn cazul unor infestări severe plantele atacate se icircngălbenesc se ofilesc icircşi pierd frunzele
vigoarea plantelor este redusă și pot fi induse dezechilibre fiziologice De asemenea icircn urma atacului
dăunătorului pe frunze apare fenomenul de ldquorouă de miererdquo care diminuează capacitatea fotosintetică a
plantelor și determină apariția și dezvoltarea mucegaiurilor Atacul pe fructele de tomate poate provoca
o maturare inegală a acestora (fig 2)
De regulă toate stadiile dăunătorului se observă pe partea inferioară a frunzelor prin scuturarea
plantelor infestate adulţii zboară puţin şi se reaşază pe frunze
Biologie ciclul de viaţă prezintă şase stadii ou patru stadii nimfale şi adult Adulţii şi ouăle proaspăt
depuse se observă pe creşterile noi din vacircrful plantelor stadiul I şi II nimfal pe frunzele mai bătracircne de
la bază şi stadiile III şi IV nimfale icircntre aceste etaje Ouăle sunt dispuse rar icircn formă de cerc de regulă
izolate sau icircn grupuri mici eclozează după 5-9 zile la 30degC După eclozare stadiul I nimfal este mobil se
deplasează icircn căutarea locului de hrană după care rămacircne imobilizat pe durata celor patru stadii nimfale
Primele 3 stadii nimfale durează 2-4 zile icircn funcţie de temperatură ultimul numit puparium durează 6
zile după care apare adultul Icircmperecherea icircncepe la 12 h după ce apar și se repetă pe toată durata de
viață a adulților Femelele au o longevitate de aproximativ 60 zile icircn timp ce a masculilor este mai
scurtă (9-17 zile)
Măsuri de management
Măsuri preventive
- icircndepărtarea buruienilor icircnainte de icircnfiinţarea culturii deoarece pot constitui gazde pentru
musculiţele albe dar şi o sursă majoră de virusuri
- monitorizarea culturilor prin utilizarea capcanelor galbene lipicioase
Măsuri curative
metode biologice prin parazitoizi cum ar fi Encarsia luteola şi Eretmocerus spp agenți
entomopatogeni de tipul ciupercilor (Verticillium lacanii Beauveria bassiana) insecte prădătoare
(Macropholus caliginosus Franklinothrips vespiformis Delphastus pusillus Nabis spp Orius spp)
acarieni prădători (Amblyseius limonicus A swirskii Transeius montdorensis)
metode chimice prin utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar VYDATE 10 L ndash 10 lha
LANNATE 20 SL ndash 125 lha PROXIMO -50-75 mlhl la apariţia dăunătorilor şi SANMITE 10 EC ndash
15 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime
admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
VYDATE 10 L - 21 zile
LANNATE 20 SL - 7 zile
PROXIMO - 3 zile
SANMITE 10 EC - 3-7 zile
IMPORTANT
Este vector a peste 60 de virusuri ai plantelor inclusiv virusul de carantină Tomato yellow
leaf curl virus
Identificarea speciei necesită examen microscopic avacircnd icircn vedere că specia se aseamănă
foarte mult cu Trialeurodes vaporariorum specie extrem de frecventă icircn spaţii protejate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Helicoverpa armigera (Hubner)
Denumire populară omida fructificațiilor
Statut este organism de carantină reglementat pe plante destinate plantării de Dendranthema
Dianthus Pelargonium şi Solanaceae (Anexa II secţiunea II din HG 563-2007) prezent icircn Romacircnia pe
suprafețe mari
Plante gazdă specie polifagă care atacă peste 120 specii de plante cultivate și spontane dintre care
menționăm tomatele ardeii bamele mazărea fasolea garoafele gura leului etc Helicoverpa armigera
a devenit un important dăunător icircn culturile de seră și solarii
Descriere
Adultul lungimea corpului de 12-18 mm anvergura aripilor de 35-40 mm (fig1) de culoare variabilă
verde-gălbui brun-deschisă sau brun-icircnchisă Aripile anterioare prezintă pe marginea lor externă o linie
formată din 7-8 pete negricioase şi o bandă transversală brun-icircnchisă cu contur neregulat Aripile
posterioare au culoarea puţin mai deschisă cu o margine lată de culoare brună care conţine o zonă mai
pală nervurile sunt vizibile şi către bază au o pată icircn formă de virgulă de aceeași culoare
Larva icircn ultima vacircrstă are lungimea corpului de 30-40 mm și este de culoare variabilă de la verzui
pacircnă la roșcat-violet sau brun-icircnchis iar motivul descris poate forma umbre de verde galben-pai şi roz
murdar pacircnă la maron roşcat şi chiar negru Pe corp prezintă 5 dungi una dorsală mediană 2
suprastigmale și 2 substigmale (fig 2)
Oul hemisferic de 04-05 mm ornat cu numeroase striațiuni La depunere are culoarea alb-gălbui după
care devine verzui chiar maron icircnchis icircnainte de eclozare
Pupa de culoare maron stacojiu 14-18 mm lungime purtacircnd la extremitatea posterioară doi spini icircn
formă de cacircrlig
Fig1 Larvă (httpswwwcabiorgiscdatasheet) Fig 2 Adult (httpswwwcabiorgiscdatasheet)
Simptome pagubele provocate de acest dăunător sunt cauzate de hrănirea vorace a omizilor pe frunze
mai ales icircn fazele inițiale de după eclozare Mai tacircrziu pătrund icircn fructe și formează galerii unde lasă
numeroase dejecții făcacircndu-le improprii pentru consum De asemenea fructele atacate de larve cad
prematur sau se infectează secundar cu diferiți agenți patogeni
Biologie iernează icircn stadiul de pupă icircn sol icircntr-o celulă ovală de pămacircnt la adacircncimea de 7-25 cm
Fluturii zboară pe icircnserate și noaptea hrănindu-se cu nectarul florilor Ouăle sunt depuse izolat pe
frunzele tulpinile și inflorescențele plantelor gazdă O femelă poate depune icircntre 300-3000 ouă icircn
medie 500-1000 Ouăle eclozează icircn trei zile la 225degC perioada larvară durează 18 zile tot la 225degC şi
se prelungeşte pacircnă la 51 de zile la 175degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă
icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere
icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de
infestare
Măsuri curative
metode fizice prin amplasarea capcanelor atractive pentru ambele sexe cu rol de a pune icircn evidenţă
prezenţa dăunătorului dar şi de atragere şi omoracircre a acestora
metode biologice prin utilizarea
- unor produse pe baza de bacterii ex Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a
doua generaţie) şi virusuri ex Helicoverpa armigera nuclear polyhedrosis virus
- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus maculiventris
metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar ALVERDE - 10 lha icircn 1000
l apă ha MATCH 050 EC ndash 100 mlhl VOLIAM TARGO - 06-08 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii limitelor maxime
admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- ALVERDE - 3 zile
- MATCH 050 EC - 7 zile
- VOLIAM TARGO - 3 zile
IMPORTANT
Se recomandă icircnchiderea spaţiilor protejate pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii
adulților
Adulţii sunt migratori şi pot parcurge distanţe mari (˃100 km)
Larvele şi adulţii pot fi identificaţi cu exactitate faţă de alte specii prin examen de laborator
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Liriomyza trifolii (Burgess)
Denumire populară musca minieră a plantelor de seră musca minieră
Statut organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă semnalată pe 22 specii de plante gazdă fiind considerat principalul
dăunător al tomatelor icircn spaţii protejate
Descriere Adultul muscă mică lungime 13-23 mm de culoare neagră-cenușie Femelele sunt puțin mai mari
decacirct masculii Aripile nu depășesc lungimea corpului și au nervurile negre Scutelul este galben perii
ventrali de culoare galbenă pronotul și scutul de culoare neagră cu reflexe cenușii
Oul este sferic de 02-03mm la depunere albicios - cenușiu ușor translucid
Larva apodă și acefală de 3 mm lungime la icircnceput transparentă apoi galben-portocalie prezintă
posterior două stigme triunghiulare caracteristice
Pupa 18-23 mm lungime ovală ușor turtită ventral de culoare variabilă galben-portocalie deschis
pacircnă la maron auriu
Fig 1 Atac de Liriomyza trifolii (foto ANF) Fig 2 Adult L trifolii (foto ANF)
Simptome Minele de pe frunze și punctele de hrănire sunt de regulă cele mai evidente semne privind
prezența dăunătorului Icircnțepăturile de hrănire produse de femele apar ca niște adacircncituri circulare de
culoare albicioasă iar cele pentru pontă sunt ceva mai mici și dispuse mai uniform circular Minele
produse de larve vizibile tot pe partea superioară a frunzelor sunt tipic sinuoase foarte răsucite și de
formă neregulată lărgindu-se pe măsură ce larva se dezvoltă inițial de culoare verde apoi devin albe
odată cu icircmbătracircnirea țesutului
Biologie o generație se dezvoltă icircn 15-20 zile icircn funcție de temperatură Adulții zboară dimineața
copulația avacircnd loc la 24 de ore de la apariție Femelele trăiesc 15-30 zile timp icircn care depun 25-640 de
ouă icircn serii de cacircte 17 pe zi După 2-5 zile apar larvele care formează mine icircn țesutul palisadic al
frunzei unde rămacircn 4-7 zile pacircnă la completa dezvoltare Icircmpuparea are loc icircn afara minei de regulă icircn
stratul superficial al solului de lacircngă planta gazdă și durează 10-12 zile Icircn spații protejate specia
dezvoltă mai multe generații pe an care se suprapun
Măsuri de management
Măsuri preventive
controlul materialului de plantare icircnainte de icircnființarea culturii
distrugerea resturilor vegetale şi dezinfectarea solului și incintei
monitorizarea culturilor pentru detectarea adulţilor (capcane) şi larvelor (inspectarea plantelor)
Măsuri curative
metode fizice utilizarea capcanelor galbene lipicioase metodă eficace de capturare a adulților icircn
timpul perioadei de vegetație metode biologice utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius palliles
Chrysocharis parksi Diglyphus begini ploșniței prădătoare Cyrtopeltis modestus sau a nematodul
parazit Neoaplectana carpocapsae
-un produs inofensiv faţă de mediu şi om este Lasertrade 240 SC (05 lha) insecticid biologic obţinut din
fermentaţia bacteriei Saccharopolyspora spinosae din sol
metode chimice utilizarea insecticidelor trebuie să fie ținută la minimum doar icircn situații de urgență
preferacircndu-se acele produse care distrug cel mai puţin fauna utilă Stropirile se vor efectua doar la
apariția focarelor de infecție cu insecticide avizate folosind alternativ produse cu substanţă activă
diferită Produsele de protecţie a plantelor care se vor folosi sunt APACHE 015 lha SAFRAN 18 EC
- 09 lha icircn 1000 l apă VARGAS 18 EC - 09 lha icircn 1000 l apă ACTARA 25 WG (aplicat la sol ) ndash
08 kgha preventiv şi curativ la 4-5 zile de la plantarea răsadurilor de tomate icircn solarii VYDATE 10 L -
10 lha VOLIAM TARGO - 06-08 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii limitelor maxime
admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- APACHE - 3 zile
- SAFRAN 18 EC - 3 zile
- VARGAS 18 EC - 3 zile
- ACTARA 25 WG - 3 zile
- VYDATE 10 L - 21 zile
- LASER 240 SC - 3 zile
- VOLIAM TARGO - 3 zile
- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile
IMPORTANT Principala sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din
serele icircnmulțitor
Icircnțepăturile provocate de adulți sunt porți de pătrundere a altor tipuri de organisme
dăunătoare
22 Organisme dăunătoare non- carantină la tomate cultivate icircn spaţii protejate
221 Ciuperci
1 Alternaria sp - alternarioză
2 Botrytis cinerea PersFr - putregaiul cenușiu
3 Colletotrichum coccodes Wallr - antracnoza
4 Dydimella lycopersici Kleb - putrezirea coletului
5 Fulvia fulva ( Cladosporium fulvum) (Cooke) - pătarea cafenie a frunzelor de tomate
6 Fusarium sp - ofilirea fuzariană (fuzarioză)
7 Leveillula taurica (Lev) Arnaud - fainarea tomatelor
8 Septoria lycopersici - pătarea albă a frunzelor de tomate
9 Phytophtora infenstans (Mont) de By - mana tomatelor
10Phytophtora parasitica Dast - putregaiul coletului sau mana de sol a
tomatelor
11 Pytium ultimum Trow - căderea și putrezirea plăntuțelor
12 Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold şi Verticillium dahliae Kleb ndash ofilirea verticiliană
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Alternaria sp
Denumire populară alternarioza
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate cartof vinete ardei
Simptome boala se manifestă pe tulpini frunze și fructe Plantele pot fi atacate icircn toate fazele de
dezvoltare
Icircn răsadniță atacul apare icircn porțiunea bazală a tulpiniței pete alungite brune care se extind de jur
icircmprejur determinacircnd ofilirea și uscarea răsadului
După transplantare icircn spaţii protejate sau icircn cacircmp pe frunze apar pete circulare cenuşii-brunii cu
zonalităţi concentrice numite şi bdquopete ţintărdquo Petele la icircnceput mici se extind concentric pot atinge 2
cm icircn diametru şi prezintă un inel galben
Pe zona brunificată apare un mucegai fin negru iar ţesuturile se brunifică se subţiază şi uneori se rup
frunzele prezentacircnd perforaţii
Icircn condiţii de umiditate ridicată boala evoluează rapid apare veştejirea şi uscarea frunzelor ceea ce
duce la desfrunzirea icircnainte de vreme şi oprirea din creştere a fructelor ce nu se maturează
Dacă fructele sunt atacate cacircnd sunt mici se icircnnegresc și cad cu ușurință de pe plante
Fructele atacate prezintă zone scufundate brune cu crăpături şi cu zonalităţi concentrice
Fig 1 Atac pe tulpină (httpsimagesbugwoodorg) Fig 2 Atac pe frunze (httpsimagesbugwoodorg)
Foto D Blancard ( INRA)
Mod de răspacircndire
Răspacircndirea ciupercii de la plantă la plantă de la un etaj de frunze la altul se face prin intermediul
sporilor duşi de vacircnt sau de picăturile de apă Temperatura cuprinsă icircntre 2-35degC şi umiditatea
atmosferică de 100 sunt condiţii favorabile atacului Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face
prin miceliu sporii de pe resturile vegetale şi prin seminţele provenite din fructele parţial atacate
Ciuperca se poate răspacircndi cu uşurinţă icircn terenurile bogate icircn humus cele icircngrăşate excesiv icircn solurile
cu lipsă de magneziu şi pe diferite plante cartof vinete măselariţă ciumăfaie mătrăgună
Măsuri de management
Măsuri preventive
Tomatele se vor planta icircn soluri icircngrăşate echilibrat fără lipsă de magneziu curate de buruieni Solul
serelor şi solariilor va fi icircn prealabil dezinfectat termic sau chimic Măsurile de igienă culturale
obligatorii ca stracircngerea şi arderea resturilor vegetale sau icircngroparea lor icircn profunzime limitează
atacul ciupercii Icircntre măsurile agrotehnice remarcăm asolamentul icircn care tomatele nu trebuie să
revină pe sola ce a fost infestată cu Alternaria decacirct după 4 ani Utilizarea irigării la baza plantelor și
nu prin aspersiune pentru a nu disemina sporii ciupercii Aerisirea solariilor serelor dimineața
devreme sau seara tacircrziu pentru a evita formarea condensului pe frunze
Măsuri curative combatere chimică cu următoarele produse
- GRISU - 10 lha
- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)
- REVUS TOP -06 lha
- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie
Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe
- BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha
- VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha
- AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă
- ORTIVA TOP ndash 1 lha
- ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- GRISU - 3 zile
- CIDELY TOP - 3 zile
- REVUS TOP - 3 zile
- ORTIVA 250 SC - 3 zile
- BRAVO 500 SC - 3 zile
- VITRA 50 WP - 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp
- AZBANY - 3 zile
- ORTIVA TOP - 7 zile
- ORTIVA OPTI - 3 zile
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Botrytis cinerea PersFr Denumire populară putregaiul cenușiu al tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate
Simptome putregaiul cenușiu al tomatelor apare pe toate părțile aeriene ale plantelor Cel mai
caracteristic simptom al bolii icircl reprezintă prezența a numeroase mase de spori pe țesuturile necrozate
astfel icircncacirct acestea au un aspect pufos de culoare gri-icircnchis
Pe frunze
La icircnceput atacul se manifestă pe frunzele moarte de la baza plantei apoi pot fi invadate țesuturile
tinere Boala este asociată cu plantele mature care au un foliaj dens Umiditatea ridicată icircn foliajul
plantelor pe timpul nopții este suficientă pentru dezvoltarea bolii astfel icircncacirct nu este de preferat o
perioadă prelungită cu umiditate ridicată
Pe frunzele tinere infecția apare sub formă de zone necrozate adesea icircn forma literei ldquoVrdquo
progresează spre pețiol și apoi pătrunde icircn tulpină
Pe tulpină
La răsaduri leziunile pe frunzulițe se extind și cuprind icircntregul limb apoi pețiolul iar icircn final
tulpina Infecția poate icircnconjura tulpina provoacă ofilirea tuplina icircși pierde culoarea se dezvoltă cancere
ceea ce conduce la declinul plantei
Pe flori
Cum boala progresează pe plantele mature florile se infectează și ele se brunifică și mor sau
ciuperca trece din petalele infectate icircn sepale și de aici crește icircn fructul aflat icircn dezvoltare De asemenea
petalele infectate pot rămacircne atașate de fruct iar ciuperca pătrunde icircn fruct și apoi se deplasează către
tulpină
Pe fructe
Pe fructe simptomele sunt tipice de putregai moale cu zone distruse care devin albicioase De
obicei pielița se rupe icircn centrul zonelor afectate dar rămacircne icircntreagă icircn rest Sporii ciupercii se dezvoltă
icircn aceste zone cu țesuturile distruse Eventual icircntregul fruct devine afectat și se mumifică
Un simptom neobișnuit pe fructe icircl reprezintă apariția de halouri numite ldquopete fantomărdquo Icircn
centrul acestor halouri apar puncte mici necrotice Haloul este de culoare albă circular de 3-8 mm icircn
diametru Un număr mare de halouri pe fructe face ca acestea să aibă un aspect neplăcut și să fie greu de
comercializat
Fig 1 Leziuni pe frunze Fig 2 Cancere pe tulpini Fig 3 Simptome pe inflorescențe Foto David M Ingram Plant Foto The Ohio State University Foto D Maeso INIA Las Brujas Uruguay
Management Network 2006
Fig 4 Fructe infectate icircn seră Fig 5 Pete fantomă Fig 6 Mumificarea fructelor (httpswwwextensionumnedu) (httpcreerbizbotyrishtml) Spheragro Diseases and
plant pathologies Sevilia Spania
Mod de răspacircndire Sporii ciupercii sunt foarte ușor răspacircndiți de vacircnt Insectele pot răspacircndi patogenul prin icircnțeparea
sau rănirea plantelor
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircndepărtarea și distrugerea plantelor a resturilor infectate și a buruienilor care pot fi gazde pentru
această ciupercă
menținerea unei temperaturi și ventilații adecvate prin reducerea supraaglomerării plantelor și a tăierii
lor judicioase
evitarea excesului de apă pe plante
evitarea irigării icircn exces
sterilizarea macircinilor și a uneltelor de lucru icircn mod regulat
evitarea rănirii plantelor
evitarea aplicării repetate de tratamente cu săruri metalice ale fungicidelor ethylene bis
dithiocarbamate (intensifică severitatea bolii)
evitarea asocierii sărurilor metalice cu fungicidele
evitarea cultivării tomatelor pe solurile nisipoase acide care au un conținut ridicat de apă
efectuarea tratamentelor cu fungicide icircnainte ca plantele să-și formeze un foliaj dens (este imposibil de
acoperit frunzele senescente din centrul unui foliaj dens)
asigurarea unui raport calciu- fosfor de 2 la 1 sau mai mare icircn pețiolul frunzelor (este de ajutor icircn
controlul bolii)
Măsuri curative
tratarea cu var a solurilor acide pentru a crește conținutul de calciu icircn plante și a reduce sensibilitatea
acestora
tratamente cu ORTIVA TOP ndash 1 lha ORTIVA OPTI ndash 20-25 lha TOPSIN M 500 SC ndash
17 lha BRAVO 500 SC ndash 15-2 lha GRISU ndash 101 lha Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de
pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză ORTIVA TOP ndash 7 zile ORTIVA OPTI ndash 20-25 ndash 3 zile TOPSIN M 500 SC
ndash 14 zile BRAVO 500 SC ndash 3 zile GRISU ndash 3 zile
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător Colletotrichum coccodes Wallr
IMPORTANT Botrytis cinerea atacă o gamă largă de plante Controlul chimic al bolii prin utilizarea
fungicidelor poate fi evitat prin fertilizare irigare și tehnici de tăiere adecvate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Colletotrichum coccodes Wallr
Denumire populară antracnoză
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome Organe atacate boala apare icircn toate fazele de vegetație pe toate organele aeriene forma cea mai
frecventă și mai gravă fiind cea de pe fructe
- pe fructe simptomele apar icircn momentul maturării sub forma unor pete mici de 2-4 mm icircn
diametru circulare umede cufundate de culoare mai icircnchisă decacirct țesutul sănătos
- pe măsură ce petele cresc icircn dimensiuni ajungacircnd pacircnă la 10 mm porțiunea centrală se
icircnnegrește ca urmare a dezvoltării miceliului ciupercii sub pielița fructului
- la suprafața țesuturilor atacate apar fructificațiile ciupercii (microscleroți și acervuli cu lagăre
de conidiofori și conidii) sub forma unor pustule de culoare brun-icircnchis
- adesea numeroase pete se dezvoltă icircn același timp pe fructe și acoperă porțiuni largi
determinacircnd putrezirea fructului
- pe frunze infecția este caracterizată prin leziuni mici circulare brune icircnconjurate de halouri
galbene
- rădăcinile infectate prezintă leziuni brune cu miniscleroți la suprafață și pot fi ușor decorticate
- plantele bolnave se pot smulge ușor din sol deoarece sistemul radicular este deteriorat
Antracnoza pe fructe de tomate (wwwhortcornelledu)
Mod de răspacircndire - patogenul este un colonizator al solului dar se conservă ușor și pe resturile vegetale
- ciuperca este capabilă să colonizeze cel puțin 68 de specii vegetale din 19 familii botanice icircn primul
racircnd legume din fam Solanaceae (ardei vinete cartof) și Cucurbitaceae (pepene) care pot juca rol de
gazde alternative sau contribuie la creșterea inoculului icircn sol Mai multe buruieni asigură aceeași
funcție Solanum dulcamara S Nigrum Abutilon theophrasti Amaranthus retroflexus Chenopodium
album Convolvulus arvensis Capsella bursa-pastoris
- ciuperca a fost găsită și icircn apa utilizată pentru culturile fără sol apă ce provenea din bazine de stocare
exterioare
- atacul poate avea loc la temperaturi icircntre 15-30degC iar sporularea pe fructe este optimă la 28degC
- perioadele ploioase și irigarea prin aspersiune favorizează antracnoza
- apa liberă pe fructe mai multe ore legată de frecvența precipitațiilor sau irigărilor crește puternic
incidența icircn cultură
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnlăturarea și distrugerea resturilor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol
recoltarea cacirct mai rapidă a fructelor sensibile la antracnoză
gestionarea irigării prin aspersie și favorizarea uscării foliajului
Măsuri curative
combatere chimică cu următoarele produse
- BRAVO 500 SC- 15- 2Lha
- VITRA 50 WP- 15-20 kgha
- ALCUPRAL 50 PU - 15-2 kgha
- CUPRENOX 50 - 15-2 kgha
- ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 375-5 kgha
- CUPERTINE SUPER ndash 35 kgha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de
pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
BRAVO 500 SC- 3 zile
VITRA 50 WP- 3 zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp
ALCUPRAL 50 PU - 3 zile
CUPRENOX 50 - 3 zile
ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ldquoMIFrsquo- 3 zile
CUPERTINE SUPER ndash 3 zile icircn sere
IMPORTANT
Boala este considerată cea mai gravă amenințare icircn cazul fructele de tomate pentru
industrializare icircn numeroase zone de producție din lume Icircn aceste zone icircn absența
măsurilor de protecție pierderile pot atinge 70
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Didymella lycopersici Kleb
Denumire populară putrezirea coletului
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă tomate
Simptome o boală majoră icircn special a tomatelor din sere Sunt afectate toate părțile superioare ale
plantei tulpini frunze și fructe cu predilecție deosebită pe tulpini
- primele simptome apar la puțin timp după repicare icircn dreptul coletului sub formă de pete
cenușii-brune sau brune-negricioase Petele se extind de jur icircmprejurul coletului astfel icircn dreptul
acestei porțiuni atacate tulpina se subțiază țesuturile sunt cufundate zbacircrcite scoarța este
putrezită și crăpată și desprinsă parțial de partea lemnoasă Apariția putregaiului stopează
circulația sevei icircn tulpină cauză ce duce la veștejirea plantei și pieirea treptată Pe țesuturile
atacate se observă punctişoare mici negre care reprezintă picnidiile ciupercii Astfel de leziuni
pot apărea mai tacircrziu și pe partea superioară a tulpinii la subsoara frunzelor pe nervuri sau pe
pețioli datorate picnosporilor formați icircn zona coletului
- pe frunze atacul apare cacircnd umiditatea este excesivă frunzele inferioare se transformă icircn galben
și leziunile frunzelor sunt maro cu inele concentrice Icircn centrul petelor se observă puncte negre
mici (picnidiile ciupercii)
- infecția fructelor este rară icircn seră atacul pe fructe se observă icircn partea dinspre peduncul sub
formă de pete umede care se dezvoltă rapid icircn cercuri concentrice se brunifică și se adacircncesc
httpwwwalamycom
wwwbotanistiro
Mod de răspacircndire ciuperca iernează icircn resturile de plante rămase icircn sol putacircnd trăi ca saprofită Icircn
cazuri rare transmiterea bolii poate avea loc și prin semințe
Măsuri de management
Măsuri preventive
o dezinfecția amestecului de pămănt
o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă
o urmărirea umidității solului icircn perioada imediată a plantării
o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul
IMPORTANT
Semințele provenite din fructe bolnave pot găzdui organismul patogen fapt pentru care se
recomandă utilizarea de sămacircnță extrasă din fructe sănătoase
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Fulvia fulva (Cooke)
Denumire populară pătarea cafenie a frunzelor de tomate
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome se manifestă icircn special pe frunzele bătricircne de la baza plantei dar poate trece și pe tulpini și
pe fructele tinere icircn cazul unui atac puternic
Atacul icircncepe pe frunzele bazale apoi progresează și pe frunzele din etajele superioare
Pe partea superioară a frunzelor apar pete mici de culoare gălbuie care se măresc icircn diametru și devin
galbene
Pe partea inferioară a frunzelor icircn dreptul petelor apare un puf alb care devine cafeniu și icircn final brun-
violaceu format din conidioforii și conidiile ciupercii
Icircn condiții favorabile de mediu icircn cazul unor atacuri puternice petele confluează țesuturile atacate se
brunifică și se necrozează iar frunzele se usucă ceea ce determină debilitarea plantelor
Simptome produse pe frunze și fructe de tomate de ciuperca Fulvia fulva
Foto The Ohio State University OARDC Departament of Plant Pathology
Fructele sunt atacate mai rar dar icircn toate fazele de dezvoltare fiind afectate mai frecvent cele din etajul
superior la suprafață icircn jurul pedunculului apar pete de decolorare care se brunifică se adacircncesc icircn
pulpă apoi se extind și ocupă zone mari din fruct
Semințele infectate sunt mai icircnchise la culoare decacirct cele normale cu pete mici negricioase și hilul de
culoare neagră
Mod de răspacircndire ndash transmiterea patogenului de la un an la altul se realizează prin intermediul resturilor plantelor
infectate și semințe
ndash prin sporii ciupercii bdquoconidiirdquo ce se găsesc icircn praful depus pe elementele din seră sau solar
icircn și pe sol Foarte rezistente la uscăciune conidiile pot supraviețui icircn seră mai mult de un an icircn absența
gazdei sensibile
ndash temperaturile de 22 - 26 ordmC corelate cu umiditatea de peste 95
ndash lipsa aerisirii la care se adaugă și prezența picăturilor de apă pe frunze favorizează atacul ciupercii
ndash atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele cultivate icircn
cacircmp - prin sporii antrenați de curenții de aer picăturile de apă sau de unele insecte (musculița albă de seră-
Trialeurodes vaporariorum)
Măsuri de management
Măsuri preventive
ndash folosirea unor hibrizi cu rezistență genetică
ndash folosirea sistemelor de irigații prin picurare
ndash aerisirea corectă a solariilor și serelor sub 90
ndash curățarea frunzelor din partea inferioară a plantelor pentru o ventilație mai bună
ndash distrugerea totală a resturilor de plante infectate și dezinfectarea spațiului icircnchis de cultură
ndash utilizarea tehnologiei de mulcire pentru controlul umidității relative a aerului sub 90
Măsuri curative Icircncă de la primele simptome se recomandă combaterea chimică cu următoarele produse
- CIDELY TOP ndash 10 lha ( stadiul de 10 frunze) - ORTIVA 250 SC- 075lha-1 lha icircn funcție de gradul de infecție
Se aplică de la apariția primei inflorescențe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat
-BRAVO 500 SC - 15-2 lha
- ORTIVA TOP-1 lha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din produsele
agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de
pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- CIDELY TOP 3 zile ORTIVA 250 SC 3zile BRAVO 500 SC 3 zile ORTIVA TOP 7 zile
IMPORTANT
Icircn spații protejate cu umiditate a aerului peste 85 poate produce pierderi de producție de
pacircnă la 25
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Fusarium spp
Denumire populară fuzarioza tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate
Simptome
La răsadurile bolnave se observă o scădere a turgescenței frunzelor iar icircn cele din urmă plăntuțele
se ofilesc și mor
La plantele mai avansate icircn vegetație primul simptom este icircngălbenirea de-a lungul marginilor
celor mai mature frunze cacircnd primele fructe sunt aproape de maturitate Icircngălbenirea este curacircnd urmată
de necrozarea și colapsul pețiolului frunzelor Simptomele se dezvoltă numai pe o singură parte a plantei
iar frunzuliţele de pe o singură parte a peţiolului se icircngălbenesc icircnaintea celor de pe cealaltă parte
Icircngălbenirea treptată afectează cea mai mare parte a foliajului şi este icircnsoţită de ofilirea plantei icircn cea mai
călduroasă parte a zilei Ofilirea devine mai accentuată de la zi la zi pacircnă cacircnd planta moare
Cacircnd sunt tinere (răsaduri) plantele afectate pot rămacircne pipernicite Unele plante se usucă icircncet
și pot rămacircne vii pacircnă la sfacircrșitul recoltării
La o verificare a bazei tulpinii se poate observa o brunificare a țesuturilor corticale la nivelul
solului sau la 10 ndash 30 cm mai sus iar secționarea longitudinală dezvăluie brunificarea xilemului Icircn urma
ploilor sau icircn timpul perioadelor cețoase ciuperca produce pe leziunile externe necrozate un miceliu
abundent de culoare roz
Infecţia la fructe apare ocazional şi poate fi detectată icircn ţesuturile vasculare din fruct unde apar
modificări de culoare
Icircngălbenire și ofilire Simptome la baza tulpinii Secțiune longitudinală
Foto The Ohio State University Foto Dan Egel Plant and Pest Diagnostic Laboratory
Mod de răspacircndire Fusarium spp este răspacircndită prin sămacircnță sol răsaduri infectate sau prin solul infectat aderent la
rădacinile răsadurilor vacircnt și apa care poartă sol infectat De asemenea echipamentele de lucru
vehiculele uneltele utilizate contaminate reprezintă tot atacirctea moduri de răspacircndire a ciupercii
Pe distanțe mari infecția este propagată de semințe și răsaduri infectate
Icircn sere sporii ciupercii se găsesc icircn stratul de mulci dintre racircndurile de tomate și pe plantele
putrezite aruncate la gunoi icircn apropierea spațiilor protejate Icircn mod frecvent sunt găsiți spori icircn aerul
infectat din sere și de asemenea o mare concentrație de clamidospori din sol servesc drept sursă de
infecție
Ciuperca pătrunde prin rănile din rădăcini iar dezvoltarea acesteia este favorizată de o temperatură
a solului și a aerului de 28degC temperatura optimă de creștere a plantelor fertilizarea icircn concentrații
scăzute de azot şi fosfor și ridicate de potasiu de pH-ul scăzut al solului de intensitatea mică a luminii
Virulența patogenului este intensificată de micronutrienți fosfor și ioni de amoniu și este diminuată de
nitrați
Simptom pe frunze Simptom pe fructe
Foto University of Connecticut (wwwbritannicacom)
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea la plantare a unui răsad sănatos și rezistent la Fusarium spp
sterilizarea solului cu vapori de apă supraicircncălziți
fertilizarea cu nitrat de calciu creșterea pH-ului solului pacircnă la 65 ndash 70
evitarea irigării icircn exces (inundarea) evitarea utilizării pentru irigare a apei din canale sau iazuri
deoarece poate fi contaminată cu acest patogen
rotația culturilor la 4 ani nu elimină patogenul icircnsă reduce semnificativ pierderile
combaterea buruienilor
Măsuri curative
sterilizarea chimică a solului cu două săptămacircni icircnainte de transplantare
combatere chimică cu TOPSIN M 500 SC- 17 Lha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare Timp de pauză
-TOPSIN M 500 SC ndash 14 zile
IMPORTANT
Fusarium spp atacă o gamă largă de plante
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Leveillula taurica (Lev) Arnaud
Denumire populară făinare
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome organe atacate toate organele aeriene ale plantei dar icircn special pe frunze
- primele simptome ale atacului se observă sub forma unor pete de decolorare (gălbui) vizibile
mai ales pe fața superioară a frunzelor de formă neregulată de 2-9 mm diametru
- icircn condiții favorabile dezvoltării bolii apar un număr mare de pete (peste 30) care confluează
și acoperă porțiuni icircntinse din limb (pacircnă la 4 cm lungime și 1 cm lățime)
- pe fața inferioară a limbului icircn dreptul petelor se formează o eflorescență cenușie-albicioasă
formată din conidioforii și conidiile ciupercii
- frunzele puternic infectate mor dar rareori cad de pe plantă
Atacul ciupercii pe frunze de tomate
Image Ontario Crop IPM- Franța Image sanayidomatesiblogspotcom
(httpwwwalamycom)
Mod de răspacircndire conidiile ciupercii Leveillula taurica pot germina icircntr-un interval de temperatură de la 10 la
35degC iar icircn condiții de seră infecția este favorizată de temperaturi sub 30degC
odată infecția instalată temperaturile peste 30degC accelerează dezvoltarea bolii și moartea
frunzelor atacate
icircn zonele cu temperaturi ridicate icircn timpul zilei se produce infecția cu această ciupercă chiar
dacă nopțile sunt răcoroase
atacul este mult mai frecvent icircn cazul culturilor de tomate din spații protejate față de cele
cultivate icircn cacircmp
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol
Măsuri curative -combatere chimică cu
- TOPAS 100 EC ndash 05 lha
- CIDELY TOP ndash 10 lha( stadiul de 10 frunze)
- ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1 lha icircn funcţie de gradul de infecţie
Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat
- REFLECT ndash 10 lha ndash se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă la coacerea deplină
a fructelor
- MYCLOFIL ndash 40-60 ml100 l apă icircn timpul vegetaţie de la prima apariţie la 7 ndash 10 zile
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- TOPAS 100 EC - 3 zile
- CIDELY TOP - 3 zile
- ORTIVA 250 SC - 3 zile
- REFLECT - 1 zi
- MYCLOFIL - 3 zile
IMPORTANT
Se poate confunda cu atacul ciupercii Cladosporium fulvum (Fulvia fulva)
Poate ataca și alte specii ceapă usturoi ardei vinete bumbac
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Septoria lycopersici Speg
Denumire populară boala petelor albe
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plantă gazdă Solanum lycopersicum (tomate)
Simptome Organe atacate icircn special frunzele
- primele simptome ale bolii apar icircn răsadnițe pe cotiledoane sau pe frunzulițe sub forma
unor pete circulare de 1-4 mm diametru bine delimitate la icircnceput de culoare brun-gălbuie
iar mai tacircrziu albicioase
- icircn dreptul petelor pe ambele fețe ale frunzelor apar punctișoare negre (picnidiile ciupercii)
- icircn cacircmp boala se manifestă prin simptome asemănătoare cu cele din răsadnițe cu
deosebirea că petele rămacircn de culoare brun-gălbuie sau brun-cenușie
- de obicei atacul icircncepe pe frunzele de la bază și progresează spre vacircrf
- frunzele puternic atacate se brunifică se usucă și cad plantele rămacircnacircnd doar cu cacircteva
frunze tinere icircn partea de la vacircrf
Fig1 şi 2- Atacul ciupercii pe frunze de tomate ( wwwmissouribotanicalgardenorg www agndsuedu)
Fig 3 ndash Picnidiile ciupercii dezvoltate pe frunze Fig 4- Sporii ciupercii ieșiți sub formă de ciri din picnidii
vegetablemdonlineppathcornelledu Photos courtesy of TA Zitter Cornell University Ithaca NY
Mod de răspacircndire - transmiterea patogenului se realizează prin picnidii sau miceliu din resturile infectate
- sporii ciupercii sunt icircmprăștiați de la o plantă la alta prin apa de ploaie irigații curenți de aer sau
insecte
- temperaturile icircntre 20-25degC sunt optime pentru infecție
- perioadele lungi cu temperaturi crescute și umiditate mare icircn aer și pe frunze constituie condițiile
ideale pentru dezvoltarea bolii și răspacircndirea ciupercii
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnlăturarea și distrugerea frunzelor atacate rămase pe plantă sau căzute pe sol
IMPORTANT
Pierderile pot atinge 20-80 din producție icircn anii ploioși și icircn cazul culturilor netratate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Phytophthora parasitica Dast
Denumire populară putregaiul coletului sau mana de sol a tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă specie polifagă atacă tomate fasole ceapă vinete ardei pepeni galbeni și verzi
Simptome icircn funcție de faza de vegetație și de organul atacat (rădăcini tulpini fructe) boala se
manifestă prin simptome diferite
- pe răsad icircn faza de 4-6 frunze boala apare icircn dreptul coletului observacircnd o ușoară gacirctuire și
icircnmuiere a țesuturilor urmate de căderea răsadului
- pe rădăcini atacul se icircntacirclnește sub formă de putregai uscat țesuturile fiind de culoare brună ndash
albicioasă
- pe tulpini se manifestă prin apariția icircn dreptul coletului a unor pete verde icircnchis la icircnceput
apoase apoi brune ce se extind și cuprind tulpina de jur icircmprejur 10-15 cm deasupra pămacircntului
Plantele atacate se ofilesc și pier Țesuturile din dreptul petelor putrezesc și se acoperă cu un puf
albicios
- pe fructe apare o pată cenușie-brunie cu marginile nedefinite de formă neregulată cu suprafața
umedă zonată concentric la icircnceput pe partea fructului care vine icircn atingere cu pămacircntul apoi se
extinde cuprinzacircnd fructul icircn icircntregime de cele mai multe ori Icircn condiții de umiditate ridicată pe
suprafața țesuturilor atacate apare un puf albicios (conidioforii și conidiile ciuperci)
Mod de răspacircndire
Ciuperca Phytophthora parasitica rezistă icircn sol de la un an la altul sub forma de oospori dar
poate fi prezentă 5-10 ani icircn sol) Un rol icircnsemnat icircn dezvoltarea ciupercii icircl joacă umiditatea
atmosferică peste 90 cacirct şi temperatura ciuperca dezvoltacircndu-se icircntre 127 şi 35ordmC
temperatura optimă variind icircntre 238 şi 30 ordmC
Măsuri de management
Măsuri preventive
o dezinfecția amestecului de pămănt
o utilizarea de răsad sănătos și implicit de sămacircnță sănătoasă
o controlul umidității solului icircn perioada imediată a plantării
o palisarea sau fixarea plantelor pe araci pentru a evita contactul fructelor cu solul
httpwwwbotanistiiro httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests
Osu-The Ohio University
IMPORTANT Intensitatea atacului este influențată icircn mare măsură de umiditatea solului icircn perioada
imediată plantării fiind necesar ca udarea să se facă icircn reprize cu cantități reduse de apă
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Phytophthora infestans (Mont) de By
Denumire populară mana tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate cartof
Simptome atacul se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor (frunze tulpini flori și
fructe)
- pe frunzele bazale sub formă de pete circulare sau de formă neregulată la icircnceput de culoare
verde-galbuie cu aspect umed devin apoi cenușii-brunii icircnconjurate de o zonă icircngustă
decolorată Petele se măresc confluează și pot acoperi icircntreaga suprafață a foliolelor atunci cacircnd
condițiile sunt favorabile dezvoltării bolii
Icircn dreptul petelor pe partea inferioară a frunzelor se observă un puf fin albicios ce
reprezintă fructificațiile ciupercii conidiofori cu conidii După cacircteva zile frunzele atacate se
usucă sau putrezesc
- pe fructe infecția icircncepe din primele faze de dezvoltare pacircnă aproape de maturare Pe fructe
apar pete mici de formă neregulată ușor cufundate icircn pulpă la icircnceput de culoare verde ndash
măslinie după care icircn scurt timp devin măsliniu icircnchis Cacircnd umiditatea este ridicată la fel și pe
frunze icircn dreptul petelor apare un puf albicios Fructele bolnave se desprind și cad prematur
urmare a putrezirii pedunculului
- pe tulpini atacul se manifestă sub forma unor pete mici ovale cenușii-brunii care se măresc și
icircnconjoară tulpina Tulpinile putrezesc și se rup
Fig 1 Fructe atacate Fig 2 Simptome pe tulpină şi frunze
(httpscommonswikimediaorg)
Mod de răspacircndire
Transmiterea de la un an la altul se realizează prin semințe infectate resturi de plante rămase
peste iarna unde patogenul rezistă Icircn perioadele calde și uscate ciuperca rămacircne viabilă icircn
țesuturile frunzelor inferioare și icircn leziunile de pe tulpini iar cacircnd vremea redevine favorabilă
ciuperca se reproduce din nou
La tomate mana apare mai tacircrziu cu 12-15 zile decacirct la cartof și anume icircn a doua decadă a lunii
iulie
Măsuri de management
Măsuri preventive
o asolament rațional
o evitarea cultivării tomatelor icircn vecinătatea cartofilor
o evitarea recoltării semințelor din fructele atacate
o adunarea și distrugerea resturilor de plante
o schimbarea sau dezinfectarea termicăchimică a pămacircntului
o cultivarea de soiuri rezistente la mană
o administrarea de icircngrășăminte minerale mai ales potasiu care intensifică rezistența
plantelor
Măsuri curative - combatere chimică cu următoarele produse REVUS 250 SC ndash 06 lha REVUS TOP -06 lha
PREVICUR ENERGY ndash 3 l ha se aplică la sol prin picurare ORTIVA 250 SC ndash 075 lha -1
lha icircn funcţie de gradul de infecţie
Se aplică de la apariţia primei inflorescenţe pacircnă cacircnd 80 din fructe s-au maturat
CYCLO-R Liquido ndash 24 -40 lha la icircnceputul icircnfloritului BRAVO 500 SC ndash 15 ndash 2 lha
VITRA 50 WP ndash 15 ndash 20 kgha RANMAN TOP ndash 050 lha AZBANY ndash 50 -80 ml100 l apă
ORTIVA TOP ndash 1 l ha ORTIVA OPTI ndash 20 ndash 25 lha CUPROXATE FLOWABLE ndash 53 l ha
de la prima frunză pacircnă la coacere OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de
icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă
3-5 lmp
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză REVUS 250 SC 3 zile REVUS TOP 3 zile PREVICUR ENERGY 3 zile
ORTIVA 250 SC 3 zile CYCLO-R Liquido 28 zile BRAVO 500 SC 3 zile VITRA 50 WP 3
zile icircn sere 10 zile icircn cacircmp RANMAN TOP 3 zile AZBANY 3 zile ORTIVA TOP 7 zile
ORTIVA OPTI 3 zile CUPROXATE FLOWABLE 3 zile pentru consum 8 zile pentru
industrializare OMIX - nu este necesar
IMPORTANT
Atacul produs de Phytophthora infestans pe fructe poate fi confundat cu cel produs de
Phytophthora parasitica Deosebirea constă specia Phytophthora infestans produce pete cu
suprafața neregulat reliefată al caror punct de plecare este de obicei icircn vecinătatea caliciului
icircn timp ce petele cauzate de Phytophthora parasitica sunt situate pe partea inferioară a
fructului apar zonate și au o evoluție mai rapidă
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pythium ultimum Trow
Denumire populară căderea și putrezirea plăntuțelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă se icircntacirclneşte frecvent la tomate
Simptome pe plantuțele răsărite din teren infectat se observă icircn zona bazală a tulpiniței o
brunificare a țesuturilor brunificare care se extinde icircn sus pe tulpină cacirct și pe rădăcină icircn jos Icircn
zona atacată tulpinițele se subțiază planta se veștejește se zbacircrceşte cade la pămacircnt unde va
putrezi icircn icircntregime
Simptomele pot apare icircn vetre și se extind rapid atunci cacircnd temperatura este cuprinsă icircntre 20-
30 degși umiditatea este peste 90
La suprafața solului se poate observa prezența unui strat fin de miceliu de culoare albă care se
extinde icircn timp Atunci cacircnd infecția solului este puternică plantele nu mai răsar deoarece
putrezesc pacircnă la ieșirea lor la suprafață
http wwwbotanistiiro
Mod de răspacircndire
Ciuperca Pythium ultimum se transmite de la un an la altul prin sporii de rezistență din sol iar icircn
perioada de vegetație transmiterea ciupercii de la o plantă la alta se realizează prin sporii duși de
apa din sol
Măsuri de management
Măsuri preventive -perioada critică a bolii se limitează la stadiul de plăntuțe fapt pentru care măsurile preventive
trebuie să asigure protecția răsadurilor de infecții pacircnă la transplatarea lor icircn cultură avacircnd icircn
vedere următoarele
- dezinfectarea amestecului de pămacircnt din răsadniță (termic sau chimic) sau icircnlocuirea lui cu
pămacircnt necontaminat
- dezinfectarea tocurilor răsadnițelor și uneltelor
- evitarea excesului de umezeală
- asigurarea unei bune aerisiri a plantelor
Măsuri curative - combatere chimică cu produsul OMIX ndash 300 mlmc prin icircncorporare icircn sol icircnainte de
icircnsămacircnţare volum de apă 10-20 l mc sau 5-6 mlmp prin irigare la icircnsămacircnţare volum de apă
3-5 lmp
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- OMIX - Nu este necesar
IMPORTANT
Ciuperca se icircntacirclnește la toate răsadurile de legume
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismelor dăunătoare
Verticillium albo atrum Reinke amp Barthold
Verticillium dahliae Kleb
Denumire populară veștejirea verticiliană
Statut nu sunt organisme dăunătoare de carantină ambele specii sunt prezente icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate
Simptome ofilirea tomatelor datorată acestor ciuperci poate fi ușor confundată cu ofilirea
provocată de speciile de Fusarium sau de alte ciuperci care produc ofiliri la plante Uneori
simptomele pot fi atacirct de subtile icircncacirct duc cu gacircndul la probleme abiotice cum ar fi irigarea
insuficientă
Adesea primul indiciu de infecție cu Verticillium este ofilirea plantelor icircn timpul zilei
Plantele manifestă o ofilire ușoară spre moderată icircn cea mai călduroasă parte a zilei dar icircși revin icircn
timpul nopții Pe măsură ce boala avansează pe frunzele tinere se dezvoltă unele decolorări
marginale sau icircntre nervuri Pe aceste frunze se pot manifesta de asemenea leziuni caracteristice
icircn forma literei ldquoVrdquo unde apar icircngălbeniri icircn formă de evantai icircngustacircndu-se aproape de marginile
frunzei Dacă se efectuează o secțiune longitudinală prin tulpina unei plante infectate icircn special icircn
partea de jos a plantei se poate observa o brunificare vasculară a tulpinii Nu există nicio
brunificare vasculară a pețiolilor sau a măduvei
Veștejirea verticiliană ndash secțiune prin tulpină simptome pe frunze
Foto A Testen The Ohio State University Vegnet Newsletter
Plante de tomate infectate Foto CORNELL University Vegetable MD Online Department of Plant Pathology
Ithaca
Mod de răspacircndire Infecția se răspacircndește cu ajutorul solului infectat iar de la o plantă la alta cu ajutorul apei
de irigat și se produce de obicei icircn urma rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării icircn timpul formării
rădăcinilor secundare sau icircn urma rănilor provocate de nematozi
Microscleroții ciupercii V dahliae din sol icircși păstrează capacitatea de infecție pacircnă la 8 ani
și se dezvoltă cel mai bine la o temperatură cuprinsă icircntre 10-20degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
cultivarea soiurilor rezistente
sterilizarea solului pe o adacircncime cacirct mai mare utilizacircndu-se produse cu spectru larg
fumigarea
icircndepărtarea și distrugerea plantelor și a resturilor infectate pentru a limita conținutul de inocul
din sol
distrugerea buruienilor
evitarea rănirii rădăcinilor icircn timpul plantării răsadurilor și formării rădăcinilor secundare
efectuarea unei rotații de cel puțin 4 ani
asigurarea unui drenaj eficient al apei de irigare
Măsuri curative tratamente cu biopreparatul Trichodermin 2 sau Binab T Seppic
222Bacterii
1 Pseudomonas corugata Roberts amp Scarlett - necroza măduvei tomatelor
2 Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie - pătarea pustulară
a tomatelor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pseudomonas corrugata Roberts amp Scarlett
Denumire populară necroza măduvei tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă speciile afectate sunt Solanum lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei) -
doar rar și icircn zone unde necrozarea măduvei tomatelor a fost endemică icircn acel an
Chrysanthemum morifolium (crizantemă) Geranium sp (priboi)
Simptome Necroza măduvei tomatelor este o boală a plantelor mature Primul simptom al bolii
apare de obicei sub forma unei cloroze la cele mai tinere frunze ale plantelor la care fructele din
prima inflorescenţă sunt complet dezvoltate dar icircncă verzi
- icircn cazurile grave decolorarea (fig 1) afectează icircntreaga jumătate superioară a plantei
care icircşi pierde turgescenţa şi apoi se devitalizează apar leziuni brun-icircnchis pacircnă la negre pe
suprafaţa tulpinilor (uneori pacircnă la 30 cm lungime) tulpina este aproape icircn icircntregime distrusă iar
măduva este vizibilă icircn zona afectată apare uneori un exsudat vacircscos albicios şi tulbure care
se prelinge pe tulpină plantele afectate se devitalizează şi mor sau pot continua să crească foarte
icircncet icircn secţiune longitudinală prin tulpină icircn regiunea leziunii externe cavitatea măduvei este
scobită şi adesea cu un aspect deşirat spre marginile leziunii (fig 2) Dincolo de leziune măduva
are culoare brună icircnchis pacircnă la neagră şi este hidrozată dar nu moale cu marginile bine
delimitate
- icircn cazurile mai puţin grave - după apariţia simptomelor iniţiale constacircnd din
decolorarea frunzelor superioare şi uneori leziuni externe pe tulpină plantele care supravieţuiesc
continuă să crească normal fără să mai prezinte simptome interne sau externe şi adeseori dau o
recoltă bună
- la plantele fără leziuni externe măduva este colorată şi pot să apară sau nu scobituri ale
cavităţii iar sistemul vascular poate să fie brunificat apare necroza şi colorarea icircn brun a
măduvei care se extind deseori icircn tulpină de la nivelul solului pacircnă aproape de vacircrful de creştere
icircn pedunculi pacircnă la fruct şi icircn rahisul frunzelor cacircnd se detaşează una din frunzele inferioare
din leziuni se scurge un exsudat vacircscos de culoare alb-murdar
Icircn culturile mai bătracircne plantele care au fost infectate pot fi recunoscute după dezvoltarea
bogată a rădăcinilor adventive pe tulpină (fig 3) icircn porţiunea icircn care măduva a fost afectată
Uneori plantele pot să-şi revină diametrul tulpinii nou crescute fiind considerabil mai mic
Icircn cazul unui atac foarte puternic icircn prima săptămacircnă patogenul poate fi izolat uşor din
ţesutul de la marginea leziunii timp icircn care numeroase plante manifestă simptome tipice de
boală Icircn următoarele două săptămacircni mult mai puţine plante dezvoltă simptome iar din plantele
care iniţial au prezentat simptome patogenul nu mai poate fi izolat Plantele care şi-au revenit de
pe urma atacului pot creşte şi da o recoltă normală deşi pe o mare parte a tulpinii cavitatea
măduvei este scobită iar măduva este distrusă
Fig 1 Simptom de cloroză Fig 2 Secţiune longitudinală prin tulpină Fig 3 Rădăcini adventive (httpephytiainrafr) (httpswwwplantwiseorg) (httpsagumassedu)
Mod de răspacircndire
Patogenul supravieţuieşte icircn rezervoarele şi conductele pentru apa de irigare de la serele
afectate de boală şi există probabilitatea să se găsească şi icircn sol Este posibil că răspacircndirea
bacteriei să se realizeze cel puţin parţial pe parcursul lucrărilor din perioada de vegetaţie prin
uneltele folosite
Nu s-a putut pune icircn evidenţă calea prin care patogenul penetrează icircn plantă
Măsuri de management
Măsuri preventive
- respectarea strictă a măsurilor de igienă fitosanitară
- evitarea factorilor care favorizează atacul (icircn special adaosul prea mare de icircngrăşăminte azotate
a variaţiilor bruşte de temperatură şi a temperaturilor prea scăzute din timpul nopţii)
- icircnaintea transplantării răsadurilor este necesar ca solul să fie tratat cu vapori de apă iar
seminţele folosite să fie dezinfectate
- dezinfectarea conductelor de apă a uneltelor şi a macircinilor
- icircn timpul lucrărilor de copilit şi legat se va asigura dezinfectarea periodică a macircinilor
muncitorilor şi a conductelor de apă
- scoaterea plantelor bolnave din spaţiile protejate şi arderea acestora
IMPORTANT
Deși această bacterioză poate provoca distrugerea totală a unor plante ea are și un caracter
reversibil plantele slab afectate se pot recupera icircn condiții de producție favorabile (vreme
icircnsorită așadar o mai bună luminozitate icircn sere reducerea umidităţii aerului) Icircn unele
cazuri boala poate trece chiar neobservată
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pseudomonas syringae pv tomato (Okabe 1933)Young Dye etWilkie 1978 Denumire populară pătarea pustulară a tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă Lycopersicon lycopersicum (tomate) Capsicum annuum (ardei)
Simptome
Organe atacate frunze fructe verzi pețioli și tulpină
- pe frunze apar la icircnceput pete mici hidrozate cu margini distincte de 1 mm diametru
- icircn timp petele devin brun-negre ușor icircnalțate la centru iar icircn cazul unei densități mari
petele confluează formacircnd benzi de țesuturi necrotice icircnconjurate de țesut clorozat
- frecvent apar orificii icircn centrul leziunilor de pe frunzele tinere iar frunzele mai bătracircne
capătă un aspect zdrențuit
- pe fructe apar pete necrotice cu dimensiuni variind de la un punct abia vizibil pacircnă la 1
mm diametru icircnconjurate de un verde mai intens decacirct restul fructului petele fiind
proeminente
- leziunile de pe fructe pot conflua formacircnd areale crustoase care pot acoperi un sfert sau
chiar mai mult din suprafața fructului
- infecția icircn stadiul de corolă deschisă determină pierderi semnificative asupra producției
icircnsă sensibilitatea fructelor este maximă pacircnă cacircnd acestea ajung la un stadiu de 3 cm
diametru
- atacă numai fructele verzi niciodată pe cele coapte (datorită pH-ului fructului care este
aproape neutru la fructul tacircnar și acid la fructele coapte)
- pe pețioli și pe tulpină apar pete brun-negre cu diametrul de aproximativ 1 mm care pot
conflua formacircnd zone neregulate la icircnceput hidrozate dar care nu ajung pacircnă la țesutul
vascular
- pagubele sunt datorate atacului pe fructe chiar dacă leziunile sunt mici puțin profunde și
nu la fel de frecvente ca la alte boli produse de bacterii
- fructele pătate sunt declasate atacirct pentru consumul icircn stare proaspată cacirct și pentru
industrializare
Fig 1 Atac pe fructe Fig 2 Atac pe frunze
httpwwwagrobestgrupcom httpswwwforestryimagesorg
Mod de răspacircndire - bacteria se transmite prin semințe fiind aderentă la suprafața acesteia ea nefiind icircnsă pusă icircn
evidență și icircn interiorul acestora
- de asemenea frunzele plantelor bolnave icircngropate icircn sol sunt o sursă importanta de inocul
durata de supraviețuire a bacteriei icircn sol depinzacircnd de umiditatea și temperatura lui ea fiind mai
mare icircn solurile acide reci și cu apă stagnantă
- ploile puternice icircnsoțite de vacircnt favorizează răspacircndirea bolii icircn cacircmp
- s-a observat că viabilitatea bacteriilor este inhibată la concentrațiile mari de substanțe nutritive
Măsuri de management
Măsuri preventive
folosirea soiurilor rezistente sau tolerante este considerată metoda cea mai bună de protecție
față de Pseudomonas syringae pv tomato
utilizarea de semințe sănătoase la obținerea răsadurilor
icircmbăierea semințelor icircn apă 30 de minute la 56degC după un tratament prealabil cu soluție de
fosfat trisodic 1
aerisirea serelor și solariilor dimineața și seara folosirea de folie anticondens rotația culturilor
dezinfecția echipamentelor și uneltelor folosite la lucrările manuale și mecanice
icircnlăturarea și distrugerea plantelor infectate a fructelor si frunzelor infectate și căzute pe sol
Măsuri curative- combatere chimică cu urmatoarele produse
- CURENOX 50 ndash 15-2 Kg ha
- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo ndash 375-5 Kg ha
- CUPERTINE SUPER ndash 35 Kg ha
- ALCUPRAL 50 PU ndash 15-2 Kg ha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una din cauzele depășirii limitelor
maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la recoltare
Timp de pauză
- CURENOX 50 - 3 zile
- ZEAMA BORDELEZA TIP MIFrdquo - 3 zile
- CUPERTINE SUPER - 3 zile icircn seră 10 zile icircn cacircmp
- ALCUPRAL 50 PU - 3 zile
IMPORTANT Tomatele sunt o specie importantă de legume sensibilă la Pseudomonas syringae pv
tomato boală care face pagube icircnsemnate icircn țările cultivatoare
223 Virusuri
1 Pepino mosaic virus (PepMV) -virusul mozaicului la Solanum muricatum
2 Tomato bushy stunt virus ( TBSV)-virusul piticirii tufoase a tomatelor
3 Tomato mosaic virus (ToMV ) -mozaicul tomatelor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Pepino mosaic virus (PepMV)
Denumire populară virusul mozaicului la Solanum muricatum
Statut reglementat prin Decizia Comisiei Europene 2004200EC absent icircn Romacircnia prezent icircn
Africa America Asia și Europa (Austria Belgia Bulgaria Cipru Danemarca Franța Germania
Grecia Ungaria Irlanda Italia Lituania Olanda Polonia Spania Elveția Turcia Ucraina
Marea Britanie)
Plante gazdă solanaceele (Solanum lycopersicum Solanum muricatum Solanum melongena
Solanum tuberosum) busuiocul (Ocimum basilicum) specii din flora spontană (Amaranthus sp
Chenopodium sp Convolvulus sp Sonchus sp Malva parviflora etc)
Simptomele sunt variate icircn funcție de tulpina virală soi și condițiile climatice
- icircntreaga planta infectată este piticită
- frunzele sunt distorsionate şi prezintă mozaicuri cloroze şi bășicări
- primul semn de infecție este apariţia pe frunze a unor porțiuni mai deschise la culoare sub
forma unor pete clorotice unghiulare (cu vacircrful ascuțit)
- pe sepale și tulpini se observă striațiuni verzi
- pe fructe se observă porțiuni mai deschise la culoare care dau un aspect mozaicat
Simptome pe frunze (httpsgdeppoint)
Simptome pe fructe (httpsgdeppoint)
Biologie
virionii se găsesc la suprafața celulelor foliare infectate
Mod de răspacircndire
prin sămacircnță contaminată la exterior provenită de la plante infectate
prin contactul plantelor sănătoase cu plantele bolnave
cu obiectele contaminate pe care virusul rezistă timp icircndelungat icircn resturile de rădăcini
virusul rămacircne activ 31 zile pe suprafețele de sticlă rămicircne activ 14 zile
Măsuri de management
Măsuri preventive
respectarea regulior de carantină la importul de fructe semințe răsaduri din țările
contaminate
utilizarea de sămacircnță liberă de virus
examinarea plantelor cu privire la prezența atacului
eliminarea atentă a plantelor suspecte și aplicarea unor măsuri adecvate icircn cazul apariției
bolii
decontaminarea serelor utilajelor uneltelor și a semințelor cu dezinfectanți eficienți
IMPORTANT Boala este deosebit de gravă reducacircnd cantitatea și calitatea producției pierderile de
recoltă fiind apreciate la 15-80
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tomato bushy stunt virus (TBSV)
Denumire populară virusul piticirii tufoase a tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină a fost descris prima dată icircn Anglia la
Lycopersicon esculentum şi icircn prezent este răspacircndit icircn Argentina Maroc Tunisia Regatul Unit
al Marii Britanii SUA (California) Canada Germania Franţa Italia Portugalia şi alte ţări
Plante gazdă tomate (Lycopersicum esculentum) ardei (Capsicum annuum) vinete (Solanum
melongena) dar şi plante ornamentale buruieni etc
Simptome - pete inele şi linii clorotice care se necrozează pe frunze
- frunzele tinere au o culoare galbenă pală şi sunt puternic deformate
- creştere stufoasă ca urmare a formării unui număr mare de lăstari laterali slab dezvoltaţi
- plantele infectate icircşi icircncetează creşterea vacircrful de creștere fiind adesea necrozat
- pe fructe pete marmorări sau formaţiuni inelare mai icircnchise la culoare fructe mici puţine
Fig 1 Atac pe frunze Fig 2 Atac pe fructe
(httpwwwdpvwebnet) (httpgardenerwikiacom)
Biologie şi mod de răspacircndire virusul se transmite prin sol şi este preluat de plante prin
intermediul sistemului radicular şi icircn proporţie redusă prin sămacircnţă
Măsuri de management
Măsuri preventive
eliminarea plantelor infectate
cultivarea terenului cu plante rezistente la acest virus
selectarea exemplarelor sănătoase pentru icircnmulţire vegetativă
Măsuri curative icircn cazul soiurilor total infectate obţinerea de clone libere de virus prin
termoterapie dezinfectarea solului prin tratament termic
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tomato mosaic virus (ToMV)
Denumire populară virusul mozaicului tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină este prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate (Solanum lycopersicum) vinete (Solanum melongena) degețel lacircnos
(Digitalis lanata)
Simptomele sunt diferite icircn funcție de condițiile de mediu vacircrsta plantei la momentul infectării
tulpina virusului
Pe frunze
- simptome de tip mozaical caracterizate prin pete clorotice sau gălbui de forme și
mărimi diferite răspacircndite pe toată suprafața limbului frunzei
- distorsionarea frunzelor la plantele tinere aflate icircn stadiul de răsad caracterizată prin
creșterea neregulată și anormală a unor foliole mai tacircrziu cea mai mare parte a
suprafeței limbului fiind redusă pacircnă la nervura principală
- o altă tulpină a virusului mozaicul acuba manifestă decolorări internervuriene de
culoare galbenă pal sau alburie icircn cadrul petelor gălbui se observă uneori insule de
culoare normală
Pe fructe
- pete maronii pe suprafața fructelor
- necrozarea vaselor peretelui celular
- diminuarea creșterii plantelor și scăderea producției
Atac pe frunze (http wwwcreative-diagnosticscom tratat de virologie vegetală III Pop pg 111)
Atac pe fructe (http wwwavrdcorg)
Mod de răspacircndire
- sămacircnță contaminată virusul nu se găsește icircn embrion ci la suprafața semințelor sau icircn
endosperm infectarea noilor plăntuțe avacircnd loc la germinarea sau transplantarea acestora
- contactul dintre plantele sănătoase și bolnave
- resturile vegetale rămase icircn sol din anul precedent
- unelte și macircinile contaminate ale lucrătorilor din sere și solarii
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircn sere și icircn cacircmp după icircncheierea ciclului de producție se vor aduna și arde toate resturile
culturii precedente
tratarea semințelor icircnainte de plantare prin
o tratament termic sămacircnța fiind menținută 4-6 ore la 58degC (umiditate 10) și apoi 24 ore
la 80degC (umiditate 5)
o menținerea semințelor icircntr-un termostat obișnuit respectiv 3 zile la 70degC
icircnsămacircnțarea se va face icircn amestec de pămacircnt proaspăt
răsadul se va feri de infecțiile accidentale
la plantare se vor elimina toate exemplarele infectate care se recunosc printr-o mozaicare
difuză și o dințare accentuată neregulată a marginii limbului
respectarea rotației culturilor (soiurile susceptibile să nu fie cultivate doi ani consecutiv pe
aceiași suprafață)
cultivarea soiurilor rezistente la acest virus
IMPORTANT
Simptomele sunt asemănătoare cu cele produse de Tobacco mosaic virus cele două
virusuri fiind foarte greu de diferențiat pe baza simptomelor
224 Insecte acarieni
1 Aculops lycopersici Tryon - acarianul tomatelor
2 Aphis gossypii Glover - păduchele castraveţilor
3 Aulacorthum solani (Kaltenbach) - păduchele pătat al cartofului 4 Autographa gamma (L) ndash buha gamma
5 Chromatomyia horticola Goureau ndash musculiţa minieră a mazării
6 Frankliniella occidentalis (Pergande) ndash tripsul californian
7 Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute) ndash tripsul plantelor de seră
8 Lacanobia oleracea L ndash molia tomatelor
9 Liriomyza bryoniae (Kaltenbach) ndash musculiţa minieră a frunzelor de tomate 10 Macrosiphon euphorbiae Thomas ndash păduchele dungat al cartofului
11 Myzodes persicae Sulz - păduchele verde al piersicului
12 Myzus ornatus Laing ndash păduchele păstacircrnacului
13 Nezara viridula L ndash ploşniţa verde a legumelor
14 Poliphagotarsonemus latus Banks ndash păianjenul lat
15 Spodoptera exigua (Huumlbner) ndash buha cucurbitaceelor
16 Tetranychus urticae Koch - păianjenul roşu comun
17 Thrips tabaci Lind ndash tripsul tutunului
18 Trialeurodes vaporariorum Cockerell ndash musculiţa albă de seră
19 Tuta absoluta Meyrick- molia minieră a frunzelor
Fișa măsurilor privind managementul integrat al
organismului dăunător
Aculops lycopersici (Tryon) Denumire populară acarianul tomatelor acarianul de bronz al tomatelor
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă este cel mai adesea semnalat ca organism dăunător al tomatelor dar poate dăuna
un spectru larg de Solanaceae incluzacircnd și specii ornamentale
Descriere corpul este fusiform robust de 150-200 microm culoarea variază de la alb la gălbui pacircnă
la portocaliu (fig 1) Corpul are o serie de anule evidente icircntre tergite și sternite Au numai două
perechi de picioare cu structură caracteristică a ghearei Datorită dimensiunilor reduse nu sunt
vizibili cu ochiul liber pe plante fiind puşi icircn evidenţă doar cu lupa sau la stereomicroscop
Fig 1 Adulți Aculops lycopersici Fig 2 Frunze atacate
(httpswwwagrolinkcombrculturasproblemaacaro-do-brozeamento_492html)
Simptome infestarea tomatelor icircncepe de la frunzele bazale care se brunifică şi se veştejesc
Odată cu dezvoltarea populației dăunătorului infestarea urcă spre vacircrful plantelor care se usucă
Hrănirea acarianului pe frunze inflorescențe și fructele tinere de tomate cauzează icircncrețirea și
necrozarea frunzelor căderea florilor ruginirea fructelor și icircn final moartea plantelor (fig 2) Icircn
urma hrănirii este redusă rata fotosintezei la plante datorită afectării celulelor şi icircncetinirii
schimburilor de gaze de la nivelul frunzelor
Biologie icircn sere sursele de infestare a plantelor tinere sunt populațiile de acarieni
supraviețuitoare pe resturile culturilor anterioare infestate sau acarieni nou introduși odată cu
răsadurile Ciclul biologic este complet icircn aproximativ 7 zile icircn condiţii optime la 21-25degC şi
30 umiditate atmosferică icircntr-un ciclu de vegetaţie dezvoltacircndu-se pacircnă la şapte generaţii
Femelele trăiesc cacircteva săptămacircni şi depun pacircnă la 50 de ouă Din ouăle fertilizate apar masculi
şi femele icircn timp ce din ouăle nefertilizate apar doar masculi
Măsuri de management
Măsuri preventive
monitorizarea prezenţei dăunătorului este esenţială recomandacircndu-se inspectarea
plantelor pentru depistarea frunzelor cu aspect bronzat icircn mod tipic daunele apăracircnd cacircnd
fructele verzi ating 5 cm
curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre
ciclurile de cultură
aplicarea tratamentelor la structura serelor
creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de
acariani (dar favorizează bolile fungice)
utilizarea soiurilor cu oarecare rezistenţă la acarieni
controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora care duce la reducerea populațiilor
de acarieni
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea prădătorilor
- Phytoseiulus persimilisis Neoseiulus californicus Pronematus ubiquitus (acarieni)
- Feltiella acarisuga (ţacircnţar)
- Macrolophus caliginosus (ploşniţă)
- Scolothrips sexmaculatus Leptothrips mali (tripşi)
metode chimice tratamente cu produsul APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme
mobile
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- APACHE- 3 zile
IMPORTANT
Aculops lycopersici poate fi identificat numai prin examinare la microscop
Climatul fierbinte uscat favorizează dezvoltarea acarienilor și dacă populațiile nu sunt
verificate plantele pot fi distruse icircn doar cacircteva zile
A lycopersici poate determina reducerea recoltei la cultura tomatelor mai ales cacircnd
plantele tinere sunt expuse atacului situaţie icircn care pierderile pot fi de pacircnă la 65
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Aphis gossypii Glover
Denumire populară păduchele castraveților
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă atacă un număr mare de plante cultivate și spontane din familiile
Cucurbitaceae Crucifereae Solanaceae Malvaceae Pagube deosebite sunt semnalate la
plantele cultivate icircn seră unde atacă frecvent și tomatele
Descriere Specia prezintă plasticitate fenotipică variațiile de colorit și morfologice pot varia icircn
funcție pe planta gazdă și de stadiul de dezvoltare al dăunătorului
Formele aptere (fără aripi) au formă ovală cu capul și toracele de culoare cenușie la unii
indivizi galbenă (fig 1) Corpul este sub 1-15 mm icircn lungime și diametrul puțin peste 034 mm
Culoarea variază de la galben la verde foarte icircnchis (aproape negru) Antenele sunt de culoare
galbenă cu vacircrful negru mai scurte decacirct lungimea corpului Picioarele sunt galbene-verzui
Corniculele sunt negre de formă cilindrică uşor lățite la bază Cauda este de culoare icircnchisă mai
scurtă decacirct corniculele și este prevăzută de o parte și de alta cu cacircte 2-3 peri
Formele aripate au capul toracele și abdomenul verde icircnchis cu 3-4 pete laterale de culoare
brună
Oul este de culoare galbenă la depunere după care virează icircn negru-lucios
Fig 1 Colonie de Aphis gossypii (httpwww7inrafr)
Simptome
Coloniile se situează pe fața inferioară a frunzelor dar și pe lăstarii tineri unde icircnțeapă și
sug sucul celular avacircnd ca efect răsucirea gofrarea și stracircngerea icircn glomerul a frunzelor la
icircnceput etiolate gălbui formacircnd pseudocecidii caracteristice uneori sub forma unor adevărate
buchete Produce secreţii dulci masive (fenomenul de rouă de miere) care acoperă frunzele
permițacircnd instalarea ciupercilor (fumaginei) şi icircmpiedică asimilația clorofiliană a frunzelor
Biologie
Icircn sere se icircntacirclnește icircn tot cursul anului unde se icircnmulțește continuu pe cale
partenogenetică vivipară Icircn condiții controlate cum sunt cele din sere o generație se dezvoltă icircn
medie icircn 10 zile Stadiul de ou nu există icircn spaţiile protejate trecerea de la un ciclu de vegetație
la următorul se face icircn stare activă (adult sau nimfă) O femelă adultă fundatrigenă dă naștere icircn
decursul vieții la 70-80 nimfe aproximativ 4-5zi Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia
este supraaglomerată apar formele aripate care migrează pe alte plante gazdă secundare
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri
combaterea afidelor prezente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus
abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani şi prădătorii Harmonia axyridis Adalia
bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -
10 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- VYDATE 10 L- 21 zile
IMPORTANT Atacul dăunătorului este deosebit de periculos la răsărire cacircnd poate compromite culturile
Produce pagube directe prin hrănire și indirecte prin dejecțiile zaharoase eliminate care
conduc la apariția ciupercilor din genurile Alternaria Fusarium Penicillium cu consecințe
negative asupra producției
Este un vector important de transmitere al virusurilor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Aulacorthum solani Kaltenbach Denumire populară păduchele pătat al cartofului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie foarte polifagă colonizează peste 200 de specii de plante mono şi
dicotiledonate cu excepţia celor din familia Poaceae Dăunătorul este prezent icircn sere şi depozite
şi atacă frecvent tomatele
Descriere
- femelele aptere au 18-3 mm lungime formă piriformă culoarea galben-verzui strălucitor cu
pete mai icircnchise la culoare la baza corniculelor Antenele sunt aproape la fel de lungi ca şi corpul
cornicule lungi subţiri deschise la culoare şi uşor fumurii la extremităţi (fig1)
- femelele aripate au aceleaşi dimensiuni cu femelele aptere Capul şi toracele sunt de culoare
brun icircnchis spre negru iar abdomenul verde ndash gălbui marcat de puncte şi benzi transversale de
culoare brună-icircnchis (fig 2)
Fig 1 Forma apteră Fig 2 Forma aripată
(httpinfluentialpointscom)
Simptome formează colonii pe partea inferioară a frunzelor pe care le icircnţeapă sugacircnd seva
Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se icircngălbenesc şi se usucă De asemenea se
observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe se formează
dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce capacitatea
fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub denumirea de rdquorouă
de miererdquo)
Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate
afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou
nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da
naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată
apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri
combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus
abdominalis Aphidius ervi Aphidius colemani prădătorii Harmonia axyridis Adalia
bipunctata Coccinella septepunctata Chrysoperla carnea
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100
SC ndash075 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
MOVENTO 100 SC - 3 zile
IMPORTANT
Dăunătorul este considerat vector eficient a peste 40 virusuri la culturile de tomate
cartof castraveţi sfeclă morcov ţelină mazăre conopidă ridichi etc
Controlul este mult mai eficient cacircnd infestarea este depistată timpuriu
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Autographa gamma (L) Denumire populară buha gamma
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă produce pagube icircn special la legume (tomate fasole castraveţi
etc) dar şi la cereale lucernă sau cartofi
Descriere -adult fluture de talie mijlocie cu deschiderea aripilor de 4-45 cm aripile anterioare diferit
colorate de la cenuşiu pacircnă la violet-brun străbătute de linii transversale fine de culoare albă iar
cele posterioare brune deschis la bază şi cenuşii deschis spre vacircrf un semn alb-argintiu de forma
literei greceşti gamma se află icircn mijlocul zonei centrale a aripilor anterioare (fig1)
Fig 1 Adult (httpwwwagroatlasru) Fig 2 Larvă (httpswww7inrafr)
Fig 3 Atac produse de larve (httpwwwaomidoribiocontrolcom)
-larvă la completa lor dezvoltare poate atinge 2-4 cm are culoare verde sau verde gălbui cu şase
dungi fine albicioase longitudinale prezintă partea anterioară a corpului mai icircngustă Placa
toracică de culoare neagră iar capul castaniu pătat cu negru Caracteristic are trei perechi de
picioare toracice şi trei abdominale din care cauză omizile au mers asemănător cu cel al cotarilor
fiind cunoscute sub denumirea de bdquocotar falsrdquo (fig 2)
-ou albicios reticulat cu diametrul 05-06 mm
-pupa 17-20 mm brună-gălbuie sau brună-roşcată
Simptome larvele icircn primele vacircrste rod una din epiderme lăsacircnd intactă pe cealaltă ulterior pe
măsură ce cresc perforează limbul şi rod frunzele marginal rămacircnacircnd numai nervurile groase
(fig 3) La atac puternic plantele sunt defoliate iar la tomate pot fi atacate şi fructele Atacul la
răsaduri este periculos prin defolierea plantelor icircn totalitate dar şi prin afectarea mugurelui
apical de creştere al plăntuţelor O larvă poate distruge icircntre 2-5 frunze pe toată durata
dezvoltării
Biologie icircn cacircmp are două generaţii pe an ciclul de viaţă duracircnd 50-70 zile icircn spaţii protejate
poate avea mai multe generaţii pacircnă toamna
- femelele depun pacircnă la 2000 de ouă izolat sau icircn grupe mici de regulă pe dosul frunzelor de la
bază sau pe buruieni
- după eclozare apar omizile care se hrănesc cu limbul frunzelor la icircnceput pe partea inferioară
producacircnd orificii (fig 3) şi pe măsură ce cresc consumă tot mai multă masă vegetativă fiind
capabile să defolieze icircntreaga plantă iar icircn cazul icircn care hrana devine insuficientă migrează pe
alte plante
- omizile ajunse la completa dezvoltare icircşi confecţionează coconi albi-murdari de mătase de
obicei pe dosul frunzelor icircn care se transformă icircn crisalidă
- după o anumită perioadă apar fluturii din generaţia de vară şi ciclul se reia fiind dependent de
condiţiile de temperatură din spaţiile protejate
- spre deosebire de alte specii de Noctuidae fluturii sunt activi icircn timpul zilei Larvele sunt greu
vizibile dar atacul se poate observa uşor datorită rumeguşului de la baza plantelor rezultat icircn
urma hrănirii
Măsuri de management
Măsuri preventive
culturale distrugerea buruienilor plivitul respectarea epocilor de semănat şi plantat
Măsuri curative
metode fizice instalarea capcanelor cu feromoni sexuali la icircnceputul primăverii Atra-GAM
(icircn seră o capcană la 500 m2 cu un minimum de o capcanăseră) şi verificarea acestora o dată pe
săptămacircnă
metode biologice utilizarea de entomofagi cum ar fi Trichogramma evanescens (3 lansări a
60000 de femeleha)
IMPORTANT
Utilizarea capcanelor cu feromoni permite detectarea primelor insecte supravegherea
nivelului populației raționalizarea tratamentelor cu insecticide reducerea frecvenței
acestora
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Chromatomyia horticola (Goureau)
Denumire populară musculiţa minieră a mazării musculiţa minieră a crizantemei
Statut nu este organism de carantină specie extrem de răspacircndită icircn Europa prezentă şi icircn
Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă care atacă 268 de genuri din 36 de familii botanice printre care
Compositae Cruciferae Cucurbitaceae Leguminosae Liliaceae Linaceae Solanaceae
Descriere
Adultul are o lungime de 2-25 mm lungime corpul de culoare neagră cu excepția capului și
picioarelor care sunt galbene Capul este mare globulos toracele prezintă două dungi laterale de
culoare gălbuie
Larvele tipice acefale (fără cap) apode (fără picioare) albe ajung la completa dezvoltare la 3
mm lungime
Ou alb neted şi strălucitor
Pupa de culoare verzuie se icircnchide la culoare icircn momentul apariţiei adulţilor
Fig1 Pupă (httpmediaeolorg ) Fig 2 Simptom de atac pe mazăre (gardenerwikiacom)
Simptome
Minele au formă liniară neregulată albicioase atacirct pe partea exterioară a frunzei cacirct și pe cea
inferioară Galeria este de lungime și grosime variabilă (grosime uniformă pe toată lungimea sau
mai mare la extremitatea terminală) Minele sunt vizibile mai adesea pe suprafața superioară a
frunzei decacirct pe partea inferioară a acesteia (fig 2)
Pupa rămacircne icircn mină icircntr-o cameră pupală de regulă pe suprafața inferioară a frunzei spiraculul
anterior penetrează epiderma minei şi este vizibil la exterior ca o pereche de cacircrlige mici (fig 1)
Larvele produc daune (mine) pe frunze care duc la ofilirea și căderea prematură a acestora Alte
daune rezultă de la femele care produc pete mici albe icircn mod normal de mică icircnsemnătate care
prin hrănire duc la perforarea frunzei
Biologie
Perioada larvară poate fi scurtă de exemplu 5 zile la temperatura de 23-28degC și este direct
proporțională cu temperatura Icircn ţările cu climat cald stadiul de pupă poate dura cel puțin 7-15
zile Specia poate avea 2ndash6 generații pe an Infestarea spaţiilor protejate este cauzată de utilizarea
unui material destinat plantării infestat şi prin pătrunderea adulţilor din exterior
Măsuri de management
Măsuri preventive
menţinerea serelor icircn stare perfectă de curăţenie
utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru capturarea adulţilor și inspectarea
periodică a plantelor icircn vederea depistării minelor și orifiicilor de hrănire care indică
prezența dăunătorului pe plantă
utilizarea plaselor de insecte care au rolul de a icircmpiedica intrarea adulţilor icircn seră
Măsuri curative
metode biologice utilizarea agenţilor biologici cum ar fi viespile parazite Dacnusa sibirica
Diglyphus isaea și Opius pallipes care pot asigura un control eficient al muștelor miniere Acești
paraziți sunt nativi din Europa și pot fi prezenți icircn seră icircn mod natural Dacnusa sibirica și Opius
pallipes depun ouăle icircn interiorul larvelor miniere parazitacircnd intern icircn timp ce Diglyphus isaea
depune ouăle icircn apropierea larvei gazdă larvele viespilor atacacircnd larva minieră de la exterior
Această specie poate fi găsită spontan după luna mai
metode chimice tratamente cu următoarele produse de uz fitosanitar VOLIAM TARGO ndash
08 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha şi AFFIRM ndash 15 kgha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
VOLIAM TARGO - 3 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
AFFIRM - 3 zil
IMPORTANT
Efectuarea unui control fitosanitar strict icircn momentul icircnfiinţării culturii
Specia seamănă morfologic cu Chromatomyia syngenesiae identificarea necesitacircnd
examen microscopic de laborator
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Heliothrips haemorrhoidalis (Boucheacute)
Denumire populară tripsul plantelor de seră
Plante gazdă specie foarte polifagă icircn condiții de seră tripsul produce pagube unui număr mare
de plante icircn special flori uneori este menționat ca dăunător la legume
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Descriere
Adult 14-17 mm lungime (femela) 11-12 mm (masculul) suprafaţa corpului puternic
reticulată de culoare maron negricioasă cu vacircrful abdomenului mai deschis la culoare (fig 1)
Picioarele galbene sau albe și antenele au opt segmente sunt de culoare galben deschis avacircnd
ultimul articol foarte lung şi subţire
Larva primul stadiu are culoarea albicioasă cu ochii roșii și devine galben după hrănire iar larva
de stadiul doi are 1mm lungime şi culoare galbenă
Pupa tripsul prezintă două stadii pupale (prepupă şi pupă) de culoare galbenă care se icircnchide cu
vacircrsta cu aripi rudimentare antene icircndoite icircnapoi peste cap Stadiile prepupal și pupal nu se
hrănesc
Ou de culoare albă și au formă de banană
Fig 1 Heliothrips haemorrhoidalis - adult și stadii imature (httpedisifasufledu)
Simptome Atacirct larvele cacirct şi adulţii atacă frunzele lăstarii și florile producacircnd pete de culoare
albă Atacul pe flori duce la deformarea acestora La atacuri puternice are loc necrozarea totală
sau parțială a organelor plantele atacate rămacircn mici iar fructificarea este redusă Pe fructe apar
pete brune iar dacă atacul se produce icircn perioada de creştere a acestora epiderma poate să crape
Biologie Tripsul plantelor de seră este partenogenetic și poate trăi cacircteva săptămacircni Ouăle
(aproximativ 25-50 pentru fiecare femelă) sunt depuse icircn ţesutul plantelor fiind acoperite cu
excremente Nu preferă frunzele tinere deoarece dezvoltarea rapidă a ţesuturilor distruge ouăle
dar nici pe cele foarte bătracircne Larvele apar icircn aproximativ 14-15 zile la temperatura optimă de
26-28degC şi 16-22 zile la 21-25degC Pragul de dezvoltare este de 11degC dăunătorul dezvoltacircnd o
generație icircn 17-18 zile anual prezentacircnd 4-7 generații chiar 12 Adulţii trăiesc pacircnă la 35 de zile
la 25-27degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
eliminarea buruienilor sau plantelor gazdă alternative
utilizarea răsadurilor libere de tripși
Măsuri curative
metode biologice
- Amblyseius cucumeris Amblyseius degenerans (acarieni prădători)
- Orius spp (ploşniţe prădătoare)
- Aelothrips fasciatus Frankliniothrips vespiformis (tripşi prădători)
- Dasyscapus parvipennis (musculiţă parazită)
metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare galbenă și albastră pentru
capturarea tripșilor adulţi
IMPORTANT
Heliothrips haemorrhoidalis poate fi identificat numai prin examinarea microscopică
Adulții și larvele sunt detectate prin examinarea suprafeței inferioare a frunzelor unde se
dezvoltă pete clorotice maronii și leziuni necrotice
Factorii care favorizează apariția şi evoluția tripsului sunt temperatura optimă de
dezvoltare și existența florilor cultivate icircn aceleași spații protejate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Lacanobia oleraceae Linnaeus Denumire populară molia tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă tomate plante erbacee diverse plante ornamentale cultivate icircn seră
Descriere
Adult cu anvergura aripilor 35-45 mm cu aripile anterioare maron roşcat pacircnă la mov-maroniu
cu o stigmă (semn reniform) mică gălbuie cu o linie subterminală albă aripile posterioare gri-
maronii cu o tentă mai icircnchisă la marginea posterioară (fig1)
Larva de aproximativ 40 mm lungime de culoare verzuie gălbuie sau brun roşcată cu pete
foarte mici şi fine albe și mai puțin dese cu negru linii dorsale și subdorsale palide linia
spiraculară lată de culoare galbenă sau galben-portocalie cu marginea de deasupra mai
icircntunecată spiracule albe icircnconjurate cu negru capul verde deschis icircn primele două stadii
devine albicios pacircnă la maroniu deschis cu zone marmorate (fig 2)
Pupa 16-19 mm lungime suprafaţa punctată grosier la icircnceput de culoare maronie mai tacircrziu
ajunge de culoare neagră strălucitoare
Ou hemisferic 075 mm icircn diametru suprafaţă reticulată la depunere de culoare verzuie apoi se
deschide pacircnă la galben pal chiar alb
Fig1 Adult (httpswwwnaturespotorguk) Fig 2 Larva (httpswwwnaturespotorguk)
Simptome
- larvele tinere scheletuiesc frunzele pe măsură ce cresc atacă tulpinile şi fructele
Biologie adulţii nu zboară ziua se ascund icircn crăpăturile solului şi sunt vizibili destul de greu
uneori doar icircn momentul irigatului Fiecare femelă poate depune aproximativ 1000 de ouă icircn
pachete de 60-300 pe partea inferioară a frunzelor care eclozează icircn 8-10 zile Larvele trec prin
cinci-şapte stadii larvare ajungacircnd la completa dezvoltare icircn 33-39 de zile La icircnceput larvele
sunt gregare şi scheletuiesc frunzele apoi după prima năpacircrlire se dispersează dar datorită
capacităţii reduse de a coloniza alte plante numărul lor scade destul de mult Larvele de ultimele
vacircrste devorează frunzele dar au şi capacitatea de a ataca tulpina predispunacircndu-le la fracircngere
Icircn plus pot produce icircn urma hrănirii orificii mari atacirct icircn fructele necoapte cacirct şi coapte Pentru
icircmpupare larvele caută locuri uscate cum ar fi pereţi stacirclpi din lemn dar şi resturi de plante
icircmpuparea avacircnd loc icircntr-un cocon mătăsos
Măsuri de management
Măsuri preventive
icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere
icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii dar şi din zonele icircnvecinate deoarece pot fi sursă de
infestare
Măsuri curative
metode biologice Bacillus thuringiensis este utilizat pe scară largă pentru a controla
Lacanobia Oleraceae dar este costisitor și necesită o aplicare repetată ceaţa termică pe bază de
Bacillus thuringiensis icircn doze de 1 2 și 4 kg ha reduce daunele pe care le poate cauza larvele
frunzelor și fructelor de tomate icircn sere
IMPORTANT
Atacul poate fi atacirct de puternic icircncacirct plantele atacate devin nevandabile
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Liriomyza bryoniae (Kaltenbach)
Denumire populară musca minieră a frunzelor de tomate
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie foarte polifagă (119 genuri din 31 familii de plante) Icircn spațiile protejate
este un dăunător principal al tomatelor
Descriere Adultul măsoară 2-3 mm lungime are corpul de culoare neagră-brună capul și toracele negre
Pe torace și abdomen prezintă 2 dungi longitudinale galbene Aripile sunt mai lungi decacirct
abdomenul Dorsal corpul este acoperit de perișori scurți Ca toate speciile de carantină din genul
Liriomza are scutelum de culoare galbenă vizibil ca o pată galbenă pe spate (fig 2)
Oul este sferic de 02-03 mm la depunere de culoare albă apoi devine gălbui
Larva este mică la eclozare 05 mm la completa dezvoltare atinge 3 mm lungime fără picioare
toracice sau abdominale și fără capsulă cefalică de culoare galbenă-verzuie sau crem cu
segmentația corpului vizibilă
Pupa are 17-21mm lungime și este de culoare castanie-icircnchis
Fig 1 Mina produsă de Liriomyza bryoniae Fig 2 Adult (femelă) de L bryoniae
(httpsgdeppoint) (httpsgdeppoint)
Simptome
Larvele minează caracteristic frunzele cauzacircnd galerii sinuoase inițial albe iar mai tacircrziu brune
Minele sunt alungite răsucite neregulat și nu sunt asociate cu nervurile frunzei (fig 1)
Excrementele de culoare neagră sunt depuse icircn zona mediană a galeriei sub forma unei linii
subțiri și icircntrerupte foarte des Larva la completa dezvoltare părăsește mina printr-o incizie icircn
epiderma superioară și se icircmpupează la exteriorul frunzei de regulă icircn sol Frunzele puternic
atacate se usucă parțial sau total și cad Cacircnd minează și tulpina plantelor acestea se ofilesc și se
usucă
Biologie
Are mai multe generații pe an icircn condiții de seră putacircndu-se icircnmulți permanent generațiile
suprapunacircndu-se La 1-3 zile de la apariție și de la icircmperecherea insectelor femelele depun ouăle
pe fața superioară a frunzelor plantelor gazdă O femelă depune 50-100 de ouă larvele eclozacircnd
după 5-11 zile Dezvoltarea larvei durează 8-11 zile iar la completa dezvoltare larva părăsește
frunza pătrunde icircn stratul superficial al solului și se icircmpupează stadiu care durează 4-8 zile O
generație se dezvoltă icircn 17-25 de zile
Măsuri de management
Măsuri preventive - utilizarea capcanelor galbene lipicioase pentru a detecta prezenţa adulţilor icircn cultură
- inspecția plantelor pentru a detecta frunzele cu galerii sau icircnțepăturile produse de femele pentru
hrănire avacircnd ca scop semnalarea din timp a prezenței daunătorului și alegerea metodei de
combatere cu cea mai mare eficiență
- utilizarea răsadurilor neinfestate și care să provină din locuri de producție libere de dăunatori
- distrugerea resturilor vegetale dezinfectarea solului și incintei
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea viespilor parazite Dacnusa sibirica Diglyphus isaea Opius
palliles Chrysocharis parksi De asemenea pot fi utilizate preparate cu nematodul parazit
Neoaplectana carpocapsae şi specii prădătoare de insecte cum ar fi ploșnița Cyrtopeltis modestus
metode chimice tratamente cu următoarele produsele de protecţie a plantelor VOLIAM
TARGO - 06 - 08 lha (icircn funcţie de nivelul de infestare) AFFIRM ndash 15 kgha ACTARA 25
WG - 005 (0250 kg la 100 mp) aplicat la sol preventiv şi curativ
-utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum recomandacircndu-se acele produse care
afectează cel mai puţin fauna utilă
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
VOLIAM TARGO - 3 zile
AFFIRM - 3 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
IMPORTANT Principală sursă de infestare a culturilor din spaţiile protejate sunt răsadurile provenite din
serele icircnmulțitor
Răsadurile atacate pot fi compromise Frecvența plantelor atacate poate ajunge la 70-100
Fișa măsurilor privind managementul integrat al
organismului dăunător
Macrosiphon euphorbiae Thomas Denumire populară păduchele dungat al cartofului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă icircn ţara noastră se icircntacirclneşte pe plante legumicole şi floricole de Solanaceae atacirct icircn
cacircmp cacirct şi icircn spaţii protejate
Descriere
- formele aptere au corpul de culoare variabilă de la verde-gălbui pacircnă la roz chiar mov dorsal
cu dungi icircntunecate dorsal talie mare 3-36 mm Corpul este strălucitor iar ochii de culoare roşie
Antenele sunt mai lungi decacirct corpul iar corniculele lungi și subțiri lungimea lor ajungacircnd pacircnă
la vacircrful cozii (fig 1)
- formele aripate au culoare verde pacircnă la roz antenele şi corniculele mai icircnchise la culoare decacirct
formele aptere cu aripi bine dezvoltate
Fig 1 Macrosiphum euphorbiae ndash forma apteră
(httpinfluentialpointscom)
Simptome Daunele primare rezultă din efectele hrănirii coloniilor pe țesuturile tinere ce determină
slăbirea și distorsionarea creșterilor noi Afidele determină apariția petelor clorotice și
distorsionarea frunzelor piticirea și ofilirea plantelor
Daunele secundare sunt determinate de ciuperci (fumagina) de pe secrețiile de miere de
pe frunze și fructe rezultacircnd reducerea fotosintezei și calitatea fructelor
Dăunătorul afectează grav plantele prin transmiterea bolilor virale
Biologie M euphorbiae are 8-12 generații pe an o generaţie dezvoltacircndu-se icircn 2-3 săptămacircni Ca
şi alte afide prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) afidele femele dacircnd
naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este
supraaglomerată apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi Temperaturile mai mari
de 30degC duc la moartea insectelor icircn timp ce dezvoltarea este bună icircntre 5-25degC
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi
rezervor de virusuri
combaterea afidelor icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu
- paraziţii Aphidoletes aphidimyza Aphelinus abdominalis Aphidius ervi Aphidius
colemani
- prădătorii Harmonia axyridis Adalia bipunctata Coccinella septepunctata Adonia
variegata Chrysoperla carnea Syrphus ribessi
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOVENTO 100
SC ndash075 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
IMPORTANT
Dăunătorul este vector pentru virusuri
Icircn sere inspecțiile fitosanitare și utilizarea de material de plantare neinfectat poate reduce
infestarea cu M euphorbiae
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Myzodes persicae Sulz Denumire populară păduchele verde al piersicului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specii lemnoase şi ierboase atacirct icircn cacircmp cacirct şi icircn sere şi răsadniţe
Descriere
-forma apteră (fără aripi) corp globulos oval de culoare verde-deschis sau verde icircnchis antene
negre exceptacircnd al treilea articol care este galben verzui spre bază (fig 1) Picioare galbene cu
tarse negre cornicule galben verzui cu vacircrfuri icircnchise la culoare Lungimea corpului 24-26 mm
-forma aripată corp verde gălbui sau roşcat capul şi toracele negre abdomenul are pe partea
dorsală o pată mare neagră precum şi 1-2 dungi transversale şi 4 pete laterale de aceeaşi culoare
Cornicule brune puţin icircngroşate median Aripile sunt bine dezvoltate Lungimea corpului 18-25
mm (fig 2)
Fig1 Nimfe (httpentnemdeptufledu) Fig3 Forma aripată (httpswwwcabiorg)
Simptome dăunătorul formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor care datorită
icircnţepăturilor şi sugerii sevei se necrozează şi se răsucesc (pseudocecidii) Cu timpul frunzele se
icircngălbenesc şi se usucă
Biologie - icircn seră se dezvoltă icircn tot cursul anului afidele se reproduc partenogenetic toate insectele
prezente sunt femele şi fiecare femelă dă naştere mai multor femele fără a fi nevoie să se
icircmperecheze aceste femele dau naştere nimfelor vii nu depun ouă
- populaţiile pot creşte exploziv descendenţa nou apărută icircncepe să se reproducă icircn doar 7 zile
- deoarece o colonie creşte icircn vacircrstă şi dimensiune pe plante individuale proporţia formelor
aripate creşte
- afidele pot fi găsite pe muguri tulpini şi suprafaţa interioară a frunzelor unele vor migra la noi
plante gazdă sau ţesuturile plantelor tinere şi vor căuta icircn mod activ ţesut moale proaspăt de
plante
- fiind predispusă să dezvolte forme aripate această specie este mai probabil să se răspacircndească
printr-o cultură mamă
Măsuri de management
Măsuri preventive
- utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
icircntacircrzie apariţia afidelor icircn cultură
- monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase (eficiente
pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor aptere şi
fenomenului de bdquorouă de miererdquo
- icircndepărtarea buruienilor icircn special solanaceele spontane care pot fi gazde pentru afide şi
rezervor de virusuri
- combaterea afidelor existente icircn seră icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de cultură
Măsuri curative
metode biologice
-specii parazitoide cum ar fi Aphidius colemani Aphidius matricariae și Aphidoletes
abdominalis Aphidoletes aphidimyza
- patogenul fungic Lecanicillium lecanii este compatibil cu insecticidele și este eficace icircmpotriva
M persicae icircntr-o gamă largă de culturi de seră dar numai acolo unde se poate menține o
umiditate ridicată cu succes se utilizează şi patogenul fungic Beauveria bassiana se recomandă
utilizarea patogenilor fungici mai ales cacircnd infestarea este incipientă tratamentele fiind repetate
la intervale de 3-5 zile
- aplicarea tratamentelor cu săpun s-a dovedit utilă icircn sere datorită toxicităţii reduse asupra
faunei utile
IMPORTANT
Este specie polifagă atacă peste 400 de plante gazdă
Specia este cunoscută ca principal vector al virusurilor producacircnd mozaicul la
Solanaceae
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Myzus ornatus Laing
Denumire populară păduchele păstacircrnacului
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă deşi dăunătorul atacă icircn special culturile de păstacircrnac diferite plante ornamentale
este prezent şi icircn spaţii protejate provocacircnd daune importante la tomate
Descriere
Forma apteră corp galben verzui prezentacircnd dorsal pete castanii care formează racircnduri
tranversale fruntea prezintă tuberculi puternici antenele pacircnă la jumătatea corpului baza
ultimului articol antenal fiind de 35-5 ori mai lungă decacirct grosimea zonei mediane a acestuia
Corniculele au aspect solzos cu extremităţile drepte sau departate şi de nuanţă mai icircnchisă sau
mai deschisă cauda triunghiulară (fig1)
Forma aripată aripi de culoare galbenă abdomen cu o placă mare dorsală de culoare brună
care nu atinge marginile cornicule drepte uniform pigmentate cauda triunghiulară
Nimfa deschisă la culoare alb verzuie
Fig 1 Nimfe şi forme aptere (wwwinfluentialpointscom)
Simptome păduchele populează partea inferioară a frunzelor formacircnd colonii compacte
Datorită atacului ţesuturile se necrozează frunzele se gofrează se icircngălbenesc şi se usucă De
asemenea se observă şi o stagnare icircn dezvoltarea lăstarilor Icircn urma atacului pe frunze şi fructe
se formează dejecţii zaharoase pe care ulterior se instalează ciuperci fenomen care reduce
capacitatea fotosintetică a plantelor şi reduce calitatea fructelor (fenomen cunoscut sub
denumirea derdquo rouă de miererdquo)
Biologie majoritatea afidelor prezente icircn seră se reproduc partenogenetic (fără masculi) toate
afidele prezente sunt femele care dau naştere nimfelor asemănătoare cu femelele Stadiul de ou
nu există icircn spaţiile protejate O femelă adultă poate trăi pacircnă la o lună perioadă icircn care poate da
naştere la 60-100 de nimfe Cacircnd hrana devine insuficientă sau populaţia este supraaglomerată
apar formele aripate care migrează afectacircnd alte culturi
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
monitorizarea culturii icircn vederea depistării afidelor prin capcanele galbene lipicioase
(eficiente pentru formele aripate) şi observaţii vizuale ale plantelor pentru detecţia formelor
aptere şi fenomenului de bdquorouă de miererdquo
icircndepărtarea buruienilor care pot fi gazde pentru afide şi rezervor de virusuri
combaterea afidelor prezente icircn spaţiile protejate icircnainte de icircnceperea unui nou ciclu de
cultură
Măsuri curative
metode biologice prin tratamente cu specii de himenoptere parazite Aphidius matricariae
Praon volucre Lisiphlebus fabarum şi prădători din familiile Coccinellidae Chrysopidae
Syrphidae etc
IMPORTANT
Dăunătorul este cunoscut ca vector pentru diferite virusuri (peste 20 de virusuri)
La atac puternic producţia este semnificativ redusă şi de slabă calitate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Nezara viridula (Linnaeus) Denumire populară ploșnița verde a legumelor ploşniţa tomatelor şi a fasolei
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 30 de familii botanice icircn spaţii
protejate atacă cu preponderenţă ardeiul dar tomatele şi vinetele sunt atacate de asemenea
Descriere
Adultul 12-16 mm masculii sunt puțin mai mici decacirct femelele culoarea este uniform verde
deschis mai rar de nuanţă galbenă brună sau roşcată (fig 1) Articolele antenale 4 şi 5 şi o parte
din articolul al treilea de culoare roşie icircn partea distală Trei puncte albe mici sunt de obicei
evidente pe marginea anterioară a scutelului Culoarea punctelor de pe tegument corespunde cu
culoarea de bază a corpului
Ouăle alungite lipite unele de altele au formă de butoiaş de culoare crem-gălbui pe parcursul
dezvoltării devenind galben intens rozalii și icircn final portocaliu strălucitor
Nimfele au 5 stadii care se dezvoltă pe parcursul unei luni (30 zile) Culoarea nimfelor se
schimbă progresiv de la un stadiu la altul fiind predominant neagră la eclozare ajungacircnd ca
stadiul 5 să aibă culoarea verde Toate stadiile nimfale prezintă pe partea dorsală o serie de pete
albe aranjate icircn linii paralele (fig 2)
Fig 1 Adult (httpswwwcabiorg) Fig 2 Nimfă (httpswwwndsuedu)
Fig 3 - Atac pe fructe (httpjournalsusamvclujro)
Simptome atacă toate părțile plantelor inclusiv tulpina dar se hrănesc icircn special cu fructele și
lăstarii tineri ai tomatelor (fig 3) Icircn general pe fructe se observă orificii realizate prin perforarea
și sugerea țesuturilor formacircndu-se ulterior pete minuscule dure maronii sau negre Fructele
atacate nu se mai dezvoltă rămacircn mici și se stafidesc icircnainte de a ajunge la maturitate Icircn plus
prin injectarea salivei toxice se imprimă fructelor un gust şi miros neplăcut iar ţesuturile
degradate rămacircn ferme cacircnd fructele se coc La tomatele tinere atacul induce maturarea timpurie
reducerea dimensiunilor și greutății fructelor Punctele de hrănire devin porţi de intrare a
ciupercilor și bacteriilor
Biologie primăvara adulţii migrează din zonele icircnvecinate icircn spaţiile protejate atacacircnd culturile
plantelor gazdă Adulţii şi nimfele se hrănesc prin extragerea sevei plantelor icircn urma hrănirii
apăracircnd simptomele caracteristice
Femelele pot depune aproximativ 30-130 de ouă grupate icircntr-un singur strat pe fața inferioară a
frunzelor Perioada de incubație poate dura aproximativ 20 de zile icircn funcție de temperatură
Primul stadiu nu se hrăneşte şi nimfele stau grupate la locul de eclozare Stadiile nimfale doi şi
trei stau de asemenea grupate dar se dispersează dacă sunt deranjate icircn schimb stadiile patru şi
cinci şi adulţii se răspacircndesc icircn cultură
Măsuri de management
Măsuri preventive
- controlul riguros al buruienilor din spaţiile protejate şi din vecinătatea acestora reducacircnd astfel
numărul de insecte
- utilizarea culturilor capcană
- eliminarea locurilor de iernare preferate
- utilizarea de soiuri sau hibrizi rezistente la atac
- utilizarea de culturi alternative mai puțin atractive pentru insecte
Măsuri curative
metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare și
parazite ce pot icircn mod natural să mențină un nivel scăzut al gradului de atac icircn special asupra
pontei (Trissolcus spp Telenomus spp) dar şi specii entomopatogene (Bacillus thuringiensis)
IMPORTANT
Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate
Specie invazivă prezentă icircn Romacircnia din anul 2010 (Grozea şi colab 2012)
Este vector de virusuri
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Frankliniella occidentalis (Pergande) Denumire populară tripsul californian
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romania
Plante gazdă specie polifagă fiind capabilă să atace peste 250 de familii botanice icircn spaţii
protejate atacă cu preponderenţă tomate ardei castraveți vinete pepeni salată ceapă praz dar
și specii de flori
Descriere
Adult au aproximativ 2 mm corpul este oval-alungit convex dorsal masculii fiind mai mici
decacirct femelele (09 mm) La femele culoarea variază de la galben deschis icircn perioada de vară
pacircnă la maron accentuat iarna icircn timp ce masculii au culoarea gălbui deschis aproape albă
Antenele prezintă 8 articole (fig 1)
Larvă la eclozare sunt albe-hialine cu lungimea de 05 mm apoi culoarea devine gălbui deschis
şi ating15 mm antenă cu şase segmente
Pupa este imobilă
Ou sunt opace reniforme
Fig 1 Adulți (httpswwwcabiorg) Fig 2 Atac pe fructe (httpwwwtswvramporg) Simptome adulții și larvele icircnțeapă și sug seva din țesuturile frunzelor florilor și fructelor Pe
organele atacate se observă pete de decolorare care devin argintii sau brune Pe frunzele atacate
simptomele se pot observa de-a lungul nervurilor Din cauza atacului organele afectate se pot
deforma și devin succeptibile pentru instalarea ciupercilor și bacteriilor patogene (fig 2) Ritmul
de creștere al plantelor este icircncetinit bobocii florali datorită atacului nu se mai deschid la atacuri
mari obținacircndu-se producții reduse fără aspect comercial
Biologie icircn seră tripsul se icircnmulțește pe tot parcursul anului și poate avea icircntre 12 și 15 generații
Temperatura optimă de dezvoltare este de 25ordmC Femelele depun ouăle icircn țesuturile frunzelor
florilor dar și pe fructe O femelă poate depune icircntre 20 și 40 de ouă acestea fiind sensibile la
uscăciune și temperaturi scăzute Larvele au patru stadii de dezvoltare primele două sunt foarte
active producacircnd pagube organelor pe care se dezvoltă Larvele se retrag pentru icircmpupare icircn sol
uneori icircn florile plantelor gazdă Ciclul biologic icircn seră este complet icircn 14 zile la temperaturi de
30degC şi 44 de zile la temperaturi de 15 ordmC Durata de dezvoltare este de 1-3 zile larvele de prima
vacircrstă trei zile larvele de vacircrsta a doua o zi stadiul de prepupă 10 zile stadiul de pupă iar
femelele adulte trăiesc icircn general 40 de zile
Măsuri de management
Măsuri preventive
- utilizarea la plantare a unui material liber de tripşi
- monitorizarea culturilor prin capcane lipicioase de culoare albastră sau galbenă pentru
depistarea insectelor şi inspectarea periodică a plantelor pentru evidenţierea larvelor
- icircndepărtarea plantelor cu simptome de virus pentru a preveni infestarea altor plante
- arderea resturilor de plante după desființarea culturilor din spații protejate
- icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de infestare şi
rezervor de virusuri
- instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de
pătrundere a tripşilor icircn spaţiu
- mulcirea cu folie pentru a bloca retragerea larvelor icircn sol
Măsuri curative
metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de
a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate
săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)
metode biologice icircn literatura de specialitate sunt menționate specii de insecte prădătoare
Amblyseius barkeri Amblyseius cucumeri Amblyseius degenerans Anthocoris nemorum
Chrysoperla carnea Orius spp Sunt menționați și nematozi paraziți ai speciei Steinernema
feltiae dar și fungi entomopatogeni ca Verticillium lecanii Zimm
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor MOSPILAN 20
SP 20SG GAZELLE ndash 004 KOHINOR 200 SL TALENT ndash 075 lha SANOMECTIN
PRO 18 - 60-80 mlhl
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- MOSPILAN 20SP GAZELLE - 3 zile
- KOHINOR 200 SL TALENT - 7 zile
- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile
IMPORTANT
Vector de viroze acest trips transmite icircn stadiul de larvă la tomate virusul de carantină
TSWV (Tomato spotted wilt virus) și TSV (Tobacco streak ilavirus) ambele deosebit de
dăunătoare pentru culturile de tomate
Specia prezintă rezistenţă la o serie de produse de protecţie a plantelor
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Polyphagotarsonemus latus (Banks)
Denumire populară păianjenul lat acarianul lat
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie polifagă atacă cu preponderenţă tomate ardei gras vinete fasole
castraveți cartof și alte specii cultivate icircn sere solarii și cacircmp
Descriere
- femelele adulte au 165-200 microm lungime piriforme de culoare alb-gălbuie Masculii sunt mai
mici aproximativ 110 microm lungime corpul este aplatizat avacircnd culoarea gălbuie (fig 1) Nimfele
sunt transparente acest stadiu putacircnd dura 1-3 zile Oul este oval hialin pe suprafaţa lui sunt
prezente mai multe racircnduri longitudinale de bulbi caracteristice speciei
- avacircnd dimensiuni microscopice acești acarieni nu se pot observa cu ochiul liber dar simptomele
de atac sunt vizibile
Fig 1 Adulți (httpswwwentocsiroau) Fig 2 Atac pe tomate (httpswwwpestnetorg)
Simptome Larvele și adulții se hrănesc cu seva țesuturilor icircn principal pe foliajul tacircnăr pe
partea inferioară a frunzelor dar colonile pot fi prezente şi pe alte organe ale plantei cum ar fi
boboci florali fructe lăstari Atacul porneşte de la bază şi se răspacircndeşte spre partea superioară
Plantele prezintă următoarele simptome stagnarea creșterii ramificarea puternică icircn zona de
vacircrf uscarea și căderea bobocilor floriferi avortarea florilor gofrarea decolorarea micşorarea
deformarea brunificarea şi suberificarea frunzelor brunificarea şi suberificarea fructelor (fig 2 )
La atac puternic cultura poate fi compromisă icircn special prin uscarea pedunculilor florali şi
suberificarea fructelor
Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului Icircn condiții optime icircn
sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile Femelele depun 35-50 de ouă pe partea
inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Acest dăunător poate fi răspacircndit de către
insecte (musculița albă și afide forma aripată) şi cu sol infestat Populaţia de acarieni creşte rapid
icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată
Măsuri de management
Măsuri preventive măsuri agrotehnice controlul culturii precedente pentru a preveni transmiterea acarianului de
la un sezon la altul curăţarea serei şi a echipamentelor (ex instalaţiile de irigare) creşterea
nivelului de umiditate deoarece influenţează negativ dezvoltarea acarienilor icircndepărtarea
plantelor cu simptome pentru a icircmpiedica răspacircndirea icircn cultură controlul periodic al răsadurilor
şi culturilor din seră pentru semnalarea timpurie a dăunătorului aplicacircnd ulterior măsuri de
combatere icircn timp util
Măsuri curative
metode biologice
-pentru menținerea unor densități scăzute icircn sere se pot utiliza specii de acarieni prădători
Phytoseiulus persimilis Amblyseius californicus Neoseiulus barkeri sau alte specii prădătoare
cum ar fi Macrolophus caliginosus De asemenea pentru reducerea nivelului populaţiilor de
acarieni se realizează cu ciuperca entomopatogenă Beauveria bassiana
- tratamentele cu extract de usturoi sunt eficiente icircmpotriva acarienilor
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor
- VERTIMEC PRO ndash 12 lha şi
- APACHE ndash 015-1 lha
-icircn condiții de seră tratamentele cu acaricide ar trebui aplicate doar icircn situaţia icircn care controlul
biologic nu a fost eficient se realizează la atingerea pragului economic de 1-3 acarienifrunză sau
5-8 plante atacate şi se selectează astfel icircncacirct să fie protejată fauna utilă şi albinele
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
- Timp de pauză
- VERTIMEC PRO- 3 zile
- APACHE- 3 zile
IMPORTANT
Poate produce pagube importante icircn spațiile protejate la tomate
Este o specie extrem de polifagă
Unele populaţii de acarieni au dezvoltat rezistenţă la unele grupe de produse chimice
Controlul poate fi dificil la soiurile cu frunze gofrate
Fișa măsurilor privind managementul integrat al
organismului dăunător
Spodoptera exigua (Huumlbner) Denumire populară buha cucurbitaceelor
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă
Spodoptera exigua are o gamă largă de plante gazdă insecta fiind dăunătoare culturilor de
legume cacircmp și flori Printre culturile de legume susceptibile se numără tomatele sparanghelul
fasolea sfecla brocoli varza conopida țelina vinetele salată ceapa mazărea ardeii cartoful
ridichea spanacul cartoful dulce napul
Descriere
Adult de mărime medie anvergura aripilor 25-30 mm aripile anterioare de culoare gri ndash
maronii de obicei cu un model neregulat şi o pată deschisă de forma unei alune aripile
posterioare uniform gri sau albe tivite cu o linie icircnchisă pe margini (fig 2)
Larve icircn mod normal prezintă cinci stadii au culoare variabilă verde deschis sau gălbui icircn
primele două stadii apar dungi deschise icircn stadiul trei colorate mai icircnchis dorsal icircn stadiul patru
icircn stadiul cinci au variaţii de culoare de la verde dorsal cu roz sau galben ventral şi o linie albă
laterală Dorsal se poate observa o serie de pete icircnchise la culoare uneori larvele pot fi foarte
icircnchise la culoare aproape negre (fig 1)
Ou circular de culoare alb-verzuie acoperit cu un strat de solzi dacircnd aparenţă pacircsloasă
Pupă prezentă icircn sol de culoare brun-deschis aproximativ 15-20 mm
Fig 1 Larve Spodoptera exigua Fig 2 Adult Spodoptera exigua
(httpentnemdeptufledu)
Simptome Femelele depun oăle icircntr-o masă de 50-150 ouă pe dosul frunzei adesea aproape de inflorescenţe
sau vacircrful lăstarilor O femelă poate depune icircntre 300 şi 600 de ouă şi acestea eclozează icircn două-
trei zile Larvele tinere sun gregare icircn primele vacircrste (stau icircmpreună) se hrănesc pe partea
inferioară a frunzelor lăsacircnd intactă epiderma superioară şi nervurile mari Larvele mai mari
devin solitare produc perforaţii neregulate icircn frunze iar cele de ultimele vacircrste cauzează
defolierea completă aplantelor La tomate pot fi consumaţi mugurii și punctele de creștere iar
fructele perforate
Biologie Numărul de generații variază icircn funcție de condițiile climatice Ciclul biologic poate fi
complet de la cacircteva zile pacircnă la 24 de zile O larvă la 20 de plante de tomate poate produce
pagube economice
Măsuri de management
Măsuri preventive
- inspecția frecventă a culturii avacircnd icircn vedere ciclul biologic scurt și dezvoltarea foarte rapidă
(pragul de acţiune este 03 larveplantă
- icircnchiderea serelor pe timpul nopții pentru prevenirea pătrunderii adulților icircn sere
- icircndepărtarea buruienilor din zonele icircnvecinate
- icircndepărtarea buruienilor din sere și solarii icircn mod regulat
- utilizarea de bariere (capcane)
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea
- virusului nuclear polihedrosis obţinut din Spodoptera exigua care are capacitatea de a
omoricirc larvele icircn 3-6 zile
- unor produse pe baza bacteriei Bacillus thuringiensis (aplicate la larvele din prima şi a
doua generaţie) şi ciupercii Beauveria bassiana
- nematozilor entomopatogeni (Rhabditida Steinernematidae și Heterorhabditidae) dar
eficacitatea nematozilor icircn omoracircrea larvelor este dependentă de gradul de umiditate
de aceea nematozii sunt mai eficienţi cacircnd larvele coboară icircn sol pentru icircmpupare
- paraziţilor de tipul Trichogramma evanescens (oofag) şi prădătorilor Podisus
maculiventris
metode chimice LANNATE 20 SL ndash 125 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
LANNATE 20 SL - 7 zile
IMPORTANT
Fluturele este un dăunător polifag
Daunele sunt determinate de hrănirea larvelor care lasă plantele complet defoliate
Controlul buruienilor este important deoarece plantele spontane reprezintă o sursă de
infestare
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Tetranychus urticae Koch
Denumire populară păianjenul roşu comun
Plante gazdă este cea mai polifagă specie de acarian icircn spaţii protejate atacacircnd peste 300 de
specii de plante gazdă
Statut nu este organism de carantină prezent icircn Romacircnia
Descriere
adult este extrem de mic abia vizibil cu ochiul liber femelele adulte măsoară aproximativ 04
mm lungime sunt de formă elipsoidală au culoare variabilă de la verde deschis brun şi galben
pacircnă la carmin sau roşu icircnchis masculul este piriform şi mai mic decacirct femela măsuracircnd 022-
035 mm lungime dar şi de culoare mai deschisă (fig1) Femele prezintă două forme de vară de
culoare galbenă pacircnă la verde cu două pete negre dorsal şi de iarnă care este mai icircnchisă la
culoare adesea portocalie sau roşie Culoare poate varia şi icircn funcţie de planta gazdă dar şi de
alţi factori
larva are formă elipsoidală de culoare galben-palid la eclozare devine verde-gălbui după hrănire
şi prezintă numai trei perechi de picioare (fig 2)
ou formă sferică de culoare pală translucid se icircnchide la culoare pe parcursul dezvoltării
Fig 1 Adulţi (mascul şi femelă) (httpswwwcabiorg) Fig 2 Ou şi larvă (httpjennytfrecwsuedu)
Simptome
-păianjenii colonizează partea inferioară a frunzelor iar prin icircnţepăturile pe care le produc
celulele ţesutului se golesc icircn urma absenţei sevei şi provoacă icircngroșarea sau icircngălbenirea
frunzelor Petele necrotice apar icircn stadiile avansate ale leziunilor frunzelor
-pe măsură ce infestarea devine severă frunzele par bronzate sau argintii devin fragile și cad
prematur plantele nu mai fructifică normal şi dau recolte scăzute
-defolierea completă poate apărea dacă acarienii nu sunt controlați
-atacul acarienilor la floarea deschisă provoacă o icircnroșire și dispariția petalelor care seamănă cu
arderea prin pulverizare
-frunzele şi tulpina plantelor sunt acoperite cu ţesătura acarienilor vizibilă cu ochiul liber
Biologie icircn spaţiile protejate icircncălzite este prezent pe tot parcursul anului dezvoltarea avacircnd loc
icircntre 12 şi 40degC Icircn condiții optime icircn sere acarianul poate dezvolta o generație la 5-8 zile
Femelele depun 35-50 de ouă pe partea inferioară a frunzelor cu o rată de cinci ouă pe zi Poate
fi răspacircndit prin activitatea omului (unelte deplasarea icircn seră) cu plante infestate curenţi de aer
insecte (musculița albă și forma aripată a afidelor) dar şi cu sol infestat Populaţia de acarieni
creşte rapid icircn condiţii de umiditate redusă şi temperatură ridicată
Măsuri de management
Măsuri preventive
curăţarea serelor și echipamentelor de exemplu canalele de irigare și aspersoarele icircntre
ciclurile de cultură
creşterea umidității relative sau umezirea frunzelor pot icircncetini icircnmulțirea populaţiilor de
acariani (dar favorizează bolile fungice)
controlul buruienilor din sere și din exteriorul acestora
Măsuri curative
metode biologice
-pentru controlul dăunătorului sunt folosiţi cu succes prădătorii cel mai eficient fiind acarianul
Phytoseiulus micropilis acesta putacircnd reduce pacircnă aproape de zero populaţia acarianului Alte
specii de acarieni prădători eficace Neioseiulus californicus N fallacis N longispinosus
Galemdromus occidentalis (rata de eliberare a prădătorilor depinde de densitatea acarianului
fitofag de cultură temperatură)
- lansarea buburuzelor din genul Stethorus foarte eficientă fiind specia Stethorus punctillum care
poate consuma 1000 de ouă de acarieni icircn 2-3 săptămacircni
- utilizarea tripşilor prădători cum ar fi Scolothrips sexmaculatus (eficientă mai ales pentru
spaţiile uscate şi cu temperaturi mari
- preparatele entomopatogene avacircnd la bază ciupercile Enthomophthora thaxteriana şi E
adjarica s-au dovedit eficiente cu condiţia să se menţină o umiditate atmosferică aproape de
saturaţie o anumită perioadă de timp
-utilizarea de produse alternative cum ar fi săpun sau ulei esențial de muşeţel oregano
portocale care ar putea fi utile pentru limitarea dezvoltării acarianului
metode chimice cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM TARGO - 06-08
lha KANEMITE SC pentru plante cu icircnălţimea lt 50 cm ndash 0625 l ha icircn 600 l apă pentru
plante cu icircnălţimea icircntre 50-125 cm ndash 0938 lha icircn 900 l apă pentru plante cu icircnălţimea ˃125 cm
ndash 125 lha icircn 1200 l apă APACHE ndash 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile INVERT
18 EW 015 -1 lha la apariţia primelor forme mobile
Timp de pauză
- VOLIAM TARGO - 3 zile
- KANEMITE - 7 zile
- APACHE - 3 zile
- INVERT 18 EW - 3 zile
IMPORTANT
Este una din speciile de acarieni care se găsesc frecvent icircn spaţii protejate şi produc daune
economice la culturile afectate
Acarianul poate trăi și pe plante spontane ceea ce poate constitui o sursă de infestare
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Thrips tabaci Lind
Denumire populară tripsul tutunului tripsul cepei
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă este o specie polifagă care atacă specii de plante din 25 familii botanice ex
legume (tomate ardei castraveţi vinete varză salată conopidă ) flori (trandafir garoafă
crizanteme gerbera orhidee) pomi (cais prun piersic) etc Dăunătorul este prezent atacirct icircn spaţii
protejate cacirct şi icircn cacircmp
Descriere
Adult 08-1 mm lungime corp alungit icircngust şi plat de culoare galbenă sau brună ndashcastanie
Antenele sunt formate din şapte articole Picioarele sunt galbene femurul şi tibia cu nuanţe slab
cenuşiu Aripile anterioare sunt de culoare uniform brun gălbuie prezintă două nervuri
longitudinale cu franjuri pe margine iar cele posterioare prezintă o singură nervură longitudinală
(fig1)
Larva asemănătoare cu adultul de culoare albă-palidă la icircnceput apoi verzuie sau gălbuie are
09-1 mm lungime antene din şase articole
Ou eliptic albicios depus icircn epiderma frunzelor sau florilor
Fig 1 Adult Fig 2 Atac pe frunze
( wwwbioforceconz) (www7inrafr)
Simptome adulţii şi larvele colonizează frunzele vacircrfurile vegetative şi florile şi sug seva din
ţesuturi producacircnd daune directe Icircn urma atacului apar pete galbene-cenuşii mai ales de-a lungul
nervurilor şi icircn timp ţesuturile atacate se necrozează De asemenea foliajul prezintă numeroase
pete argintii care corespund celulelor golite de conţinut (fig 2)
Biologie icircn condiţii de seră nu intră icircn diapauză se icircnmulţeşte tot tipul anului avacircnd pacircnă la 10
generaţii uneori 14 De asemenea cacircnd temperatura şi umiditatea sunt optime o generaţie se
dezvoltă icircn 16-20 de zile icircn schimb durează 20 de zile la 20oC şi 11 zile la 30
oC La 25degC durata
stadiilor a fost de 6 zile pentru ou 61 zile pentru larvă 14 zile pentru nimfă şi de 28 zile pentru
adult O femelă poate depune pacircnă la 50 de ouă pe parcursul vieţii
Măsuri de management
Măsuri preventive
rotaţia culturilor
folosirea foliei de mulci pentru a bloca contactul tripsului cu solul (tripsul se transformă
icircn adult icircn sol)
icircndepărtarea buruienilor din seră şi din jurul acesteia deoarece pot constitui sursă de
infestare şi rezervor de virusuri
instalarea perdelelor de protecţie la intrarea icircn seră care are rolul de a reduce riscul de
pătrundere a tripşilor icircn spaţiu
arderea resturilor de plante rămase la desfiinţarea culturii
Măsuri curative
metode fizice utilizarea capcanelor lipicioase de culoare albastră sau galbenă care au rolul de
a captura adulţii prezenţi icircn cultură se recomandă 1 capcană 100-200 m2 care trebuie verificate
săptămacircnal (atenţie aceste capcane capturează şi unii paraziţi)
metode biologice tratamente cu Amblyseius swirskii Typhlodromus tripsi (acarieni prădător)
Aelothrips fasciatus (trips) Coccinella 7-punctata Coccinella undecimpunctata (buburuze)
Chrysoperla carnea
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VYDATE 10 L -
10 lha SANOMECTIN PRO 18 - 60-80 mlhl VERTIMEC 18 EC ndash 60 ndash 80 mlhl
MATCH 050 EC ndash 15 lha
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- VYDATE 10 L - 21 zile
- SANOMECTIN PRO 18 - 3 zile
- VERTIMEC 18 EC - 3 zile
- MATCH 050 EC - 7 zile
IMPORTANT
Atacul este foarte periculos la răsaduri
Dăunătorul este vector principal icircn transmiterea tospovirusurilor la tomate ardei
castraveţi inclusiv Tomato spotted wilt virus
Identificarea larvelor şi adulţilor se face prin analiză la microscop
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Trialeurodes vaporariorum Cockerell
Denumire populară musculița albă de seră
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă specie extrem de polifagă culturile de tomate din spațiile protejate fiind adesea
cele mai sever infestate
Descriere Adultul prezintă corpul alungit alb-gălbui acoperit de o secreție ceroasă albă pulverulentă (fig
1) Aripile de culoare albă nepătate bine dezvoltate și cu nervațiune redusă și rotunjite la bază
sunt ținute relativ plane cacircnd sunt icircn repaus Dimensiunile corpului sunt mici de 115- 15 mm
masculul fiind ușor mai mic decacirct femela
Oul este fusiform cu diametrul de 022-024 mm prevăzut cu un pedicel scurt la depunere fiind
de culoare alb-gălbui iar după două zile devine negru-violet cu reflexe metalice
Nimfa neonată are forma ovală de culoare galbenă-palid cu ochii roșii Ultimul stadiu de
dezvoltare al nimfeii denumit bdquopupariurdquo este de formă ovală turtit dorso-ventral cu colorit
verde pal și acoperit de o secreție ceroasă albă Pe partea dorsală a frunzei se văd ca niște
picături mici albe cu aspect ceros
Fig 1 Musculița albă de seră icircn diferite stadii de dezvoltare (http www7inrafr)
Simptome Adulții și larvele formează colonii pe spatele frunzelor icircn urma atacului frunzele se gofrează se
icircngălbenesc se usucă pornind de la margine și cad Pe frunze apare fenomenul de rdquorouă de
miererdquo din cauza dejecțiilor zaharoase ale insectei și ulterior acestea se acoperă cu fumagină
Plantele atacate au colorație anormală apare piticirea se ofilesc au creştere icircntacircrziată dau
producții reduse și chiar se usucă
Biologie Icircn condiții de seră musculița se dezvoltă icircn tot cursul anului putacircnd avea 10-12
generații care se suprapun astfel că icircn același timp sunt prezente toate stadiile După 2-3 zile de
la apariție femela icircncepe depunerea pontei alcătuită din 10-50 ouă numărul total depus de o
femelă fiind icircntre 100-500 Ouălele sunt depuse pe partea inferioară a frunzelor grupate icircn cerc
sau izolat Incubația la temperatură medie de 20-23ordm C durează 9-13 zile stadiul nimfal 9-11
zile iar stadiul de pupariu 7-12 zile Durata ciclului de dezvoltare este de 4-6 săptămacircni icircn seră
Dezvoltarea este influențată de temperatură umiditate atmosferică lumină și planta gazdă
Măsuri de management
Măsuri preventive
-distrugerea resturilor vegetale dezinfecţia solului și a incintei icircndepărtarea buruienilor care pot
fi surse de infestare din sere și din jurul spațiilor protejate
-utilizarea răsadurilor care să provină din locuri de producție libere de dăunători
- monitorizarea culturilor prin amplasarea capcanelor lipicioase care permit detecţia dăunătorului
Măsuri curative
metode biologice prin utilizarea de preparate fungice pe bază de Beauveria bassiana
Paecilomyces fumosoroseus Verticilium lecanii diferite specii de prădători Chrysopa carnea
Hippodamia comvergens Macrolophus caliginosus Delphastus pusillus sau specii de paraziți
Encarsia formosa și E mundus
- rezultate bune dau şi stropirile cu soluție din săpun de casă sau cu soluții obținute din tutun coji
de portocale sau lămacirci sau din ardei iuți
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor PROXIMO ndash50-
75 mlhl HARPUN- 75 ml100 l apa de la apariţia inflorescenţelor pacircnă la coacere prima
aplicare efectuacircndu-se la apariţia primilor adulţi VYDATE 10 G ndash 30-55kghaVYDATE 10L ndash
10 lha ACTARA 25 WG ndash 02 kgha SANMITE 10 EC ndash 15 lha JUVINAL 10 EC ndash
005ha LIDER 200 SL ndash 075 lha
- utilizarea insecticidelor trebuie să fie redusă la minimum doar icircn situații de urgență
preferacircndu-se acele produse care sunt selective pentru duşmanii naturali Se va urmări acoperirea
cu soluție icircn special a părții inferioare a frunzelor
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză PROXIMO - 3 zile
HARPUN - 3 zile
VYDATE 10G - 21 zile
VYDATE 10L - 21 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
SANMITE 10 EC - 3-7 zile
JUVINAL 10 EC - 1-3 zile
LIDER 200 SL - 3 zile
IMPORTANT
Specie DEOSEBIT de dăunătoare pentru plantele cultivate icircn spaţii protejate
Fișa măsurilor pentru managementul integrat
al organismului dăunător
Tuta absoluta Meyrick
Denumire populară molia minieră a frunzelor minierul tomatelor
Statut nu este organism dăunător de carantină prezent icircn Romacircnia
Plante gazdă dăunător al culturii de tomate dar poate ataca şi alte plante din familia
Solanaceae cum ar fi Solanum tuberosum (cartof) Solanum melongena (vinete) Capsicum
annuum (ardei) diverse buruieni icircn Italia a fost semnalat şi pe Phaseolus vulgaris (fasole)
Descriere
Adult culoare brună-cenuşie uşor argintată cu pete mici negre pe aripile anterioare are
lungimea de 5-7 mm anvergura aripilor de 8-10 mm antene filiforme (fig1)
Larva are 05 mm de culoare crem şi capul negru la eclozare atinge 7-10 mm la completa
dezvoltare este de culoare galben-verzuie uneori cu tentă roşcată şi icircn ultimul stadiu prezintă o
bandă neagră pe protorace (fig 2)
Ou eliptic de culoare variabilă de la alb pacircnă la galben la depunere devine aproape negru icircn
momentul eclozării
Pupa de culoare verzuie la icircnceput devine brun icircnchis icircn momentul apariţiei adultului
Fig 1 Adult Fig 2 Larvă
(foto ANF) (foto ANF)
Simptome ponta este depusă pe partea inferioară a frunzelor Larvele atacă toate părţile aeriene
ale plantelor de tomate şi pot produce pagube icircn toate stadiile de dezvoltare ale plantelor Acestea
produc prin hrănire mine neregulate care icircn stadiu avansat de atac devin necrotice Galeriile
produse icircn tulpină influenţează negativ dezvoltarea plantelor Fructele pot fi atacate icircncă de la
apariţie şi galeriile formate pot fi invadate ulterior de patogeni secundari
Larvele pot fi depistate cu uşurinţă deoarece preferă staţionarea pe mugurii apicali flori sau
fructele icircn formare pe care se văd resturi de culoare neagră produse prin hrănire
Biologie insecta are un potenţial productiv foarte mare ciclul biologic fiind complet icircn 29-38
zile Ouăle sunt depuse pe partea aeriană a plantelor o femelă depunacircnd icircn cursul vieţii
aproximativ 260 de ouă Eclozarea durează 5-7 zile la temperatura de 26-30degC şi umiditate
relativă de 60-75 larvele trecacircnd ulterior prin 4 stadii larvare icircn aproximativ 20 de zile
Icircmpuparea are loc icircn sol la o adacircncime de 1-2 cm icircn interiorul minelor sau pe frunze Dăunătorul
nu intră icircn diapauză atacircta timp cacirct există hrană disponibilă După 10-13 zile de la icircmpupare apar
adulţii care pot trăi 30-40 zile icircn condiţii optime de laborator
Căi de răspacircndire prin plante destinate plantării fructe ambalaje zborul adulţilor
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea răsadurilor sănătoase care provin din zone cunoscute ca fiind libere de dăunător
monitorizarea culturii prin instalarea capcanelor care au rol de a pune icircn evidenţă prezenţa
dăunătorului dar şi de colectare a indivizilor
asigurarea etanşeităţii serelor şi utilizarea plaselor de insecte
smulgerea şi distrugerea prin ardere a plantelor suspecte a fi infestate
eliminarea icircn totalitate a buruienilor gazdă din imediata vecinatate
Măsuri curative
metode biologice prin
- tratamente cu BACTOSPEINE DF 033-066 kgha administracircndu-se de la eclozare şi icircn
primele stadii
- insecticide bazate pe bacteria Bacillus thuringiensis
- paraziţi Trichogramma cacoeciae
- prădători Nesidiocoris tenuis Macroliphus caliginosus
metode chimice tratamente cu următoarele produse de protecţie a plantelor VOLIAM
TARGO ndash 08 lha ALVERDE ndash 10 lha NUPRID AL 200 SC ndash 10 lha AFFIRM ndash 15 kgha
ACTARA 25 WG ndash 02 kgha
- tratamentele sunt necesare mai ales icircn ciclul doi de cultură
Monitorizarea reziduurilor urmăreşte sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depăşirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
VOLIAM TARGO - 3 zile
ALVERDE - 3 zile
NUPRID 200 SC - 3 zile
AFFIRM - 3 zile
ACTARA 25 WG - 3 zile
BACTOSPEINE DF - nu este necesar
IMPORTANT
La tomate au fost icircnregistrate pierderi de recoltă icircntre 50-100
Combaterea chimică este dificilă datorităţii capacităţii larvelor de a se hrăni icircn interiorul
frunzelor şi potenţialului biotic ridicat
Adulţii sunt nocturni deci greu de detectat icircn timpul zilei
225 Nematozi
1 Meloidogyne spp ndash nematozi galicoli
Fișa măsurilor pentru managementul integrat al
organismului dăunător
Meloidogyne spp Goeldi
Denumire populară nematozi galicoli
Statut nu sunt organisme de carantină prezente icircn Romacircnia Speciile semnalate icircn sere sunt
Meloidogyne arenaria M incognita şi M javanica
Plante gazdă extrem de polifage fiind semnalate pe mai mult de 1500 specii de plante care
aparțin la peste 40 familii botanice Icircn țara noastră produc daune mari la tomate cultivate icircn spaţii
protejate
Descriere adulţii prezintă dimorfism sexual evident prin forma şi dimensiunile celor două sexe
femelele au corpul rotund icircn timp ce masculii sunt vermiformi
Fig 1 Gale pe rădăcini de tomate (https wwwforestryimagesorg)
Simptome Primele simptome se manifestă prin ofilirea frunzelor și stagnarea icircn creștere urmată
de uscarea plantei de la vacircrf spre bază După 3-4 săptămacircni pe rădăcini se observă apariția galelor
specifice (fig 1) Pagubele produse culturilor sunt icircn funcție de gradul de infestare a solului și de
momentul cacircnd se produce atacul la nivelul rădăcinilor Icircn cazul plantelor tinere un atac puternic
poate compromite cultura La nivelul galelor vasele libero-lemnoase sunt opturate iar circulația
sevei se icircntrerupe determinacircnd putrezirea rădăcinilor și uscarea plantelor Icircn cele mai multe
cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și Verticillium spp care
grăbesc pieirea plantelor
Biologie Icircn seră nematozii galicoli ai rădăcinilor se icircntacirclnesc icircn tot cursul anului și pot avea 4-8
generații O femelă poate depune icircntre 300-1000 ouă dar icircn condiții optime numărul ouălor poate
ajunge pacircnă la 2000 Larvele de vacircrsta a II-a numite și larve de invazie se răspacircndesc icircn sol icircn
căutarea rădăcinilor diferitelor plante le perforează și pătrund icircn țesuturi de regulă icircn apropierea
vacircrfului de creștere După o perioadă scurtă de hrănire larvele devin imobile și rămacircn icircn aceleași
locuri pacircnă la sfacircrșitul dezvoltării Odată cu hrănirea larvele secretă niște enzime care determină
hipertrofierea țesuturilor din zonele de atac dacircnd naștere la niște umflături denumite gale Icircn
condiții termice normale numărul femelelor este mai mare decicirct cel al masculilor icircn timp ce la
temperaturi scăzute numărul masculilor este mai mare decacirct al femelelor Durata ciclului biologic
este influențată de temperatura și umiditatea solului precum și de calitatea hranei variind icircntre
25-90 zile
Măsuri de management
Măsuri preventive
utilizarea unor răsaduri sănătoase libere de nematozi
menţinerea solului curat rotaţia culturilor icircndepărtarea buruienilor
crearea și folosirea de soiuri și hibrizi cu rezistență la nematozi prin transferul unor gene
de rezistență de la specia Lycopersicum peruvianum cum ar fi Ronita Rossol Piernita
Piersol Anahu Gilestar sau cei produşi icircn țara noastră Oltbrid Craiobrid IR-18 IR-34
M-14
deschiderea serelor şi oprirea icircncălzitului icircn anumite perioade pe timpul iernii
Măsuri curative
metode fizice dezinfectarea solului prin tratamente termice cu aburi la temperaturi de
90-100ordmC timp de 2-3 ore dă rezultate bune dar icircn prezent această metodă se practică pe
scară redusă datorită consumului ridicat de energie și a costului acesteia o soluţie mai
ieftină este solarizarea solului
metode biologice aplicarea agenţilor Pasteuria penetrans utilizat icircn controlul M
incognita pe tomate și Paecilomyces lilanicus icircn controlul M incognita pe cartof
Verticillium chlamydosporium parazitează ouăle icircn UK
metode chimice utilizarea următoarelor produse de uz fitosanitar BASAMID
GRANULE 500 kgha la sol cu icircncorporare icircnainte de plantare VYDATE 10 L -10 lha
NEMATHORIN 10 G ndash 15 kgha aplicat pe racircnd VYDATE 10 G ndash 30 -55 kgha
VELUME PRIME 400 SC ndash 625 mlha
Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor icircn reducerea reziduurilor din
produsele agricole prin promovarea bunelor practici agricole Una dintre cauzele depășirii
limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare pacircnă la
recoltare
Timp de pauză
- BASAMID GRANULE - nu este necesar
- VYDATE 10 L - 21 zile
- NEMATHORIN 10 G - 70 zile
- VYDATE 10 G - 21 zile
- VELUME PRIME 400 SC - nu este necesar
IMPORTANT
Identificarea cu acurateţe a speciilor presupune examen microscopic de laborator
Icircn cele mai multe cazuri atacul nematozilor favorizează infecțiile cu Fusarium spp și
Verticillium spp care grăbesc pieirea plantelor
Bibliografie selectivă
- Alexandri Al Olangiu M Petrescu M Rădulescu E Rafailă C (1972) - Tratat de
fitopatologie agricolă Ed Academiei RSR p 72-76
- Alford D V (1991amp1995) ndash A colour atlas of pest of ornamental trees shrubs and flowers
Manson Publishing
- Costache M Roman T Costache C (2003) ndash Ghid pentru recunoașterea și combaterea bolilor
și dăunătorilor la legume Ed Agris p 115
- Csoka G (2003) ndash Leaf mines and leaf miners Forest Research Institute Tipografia Agroform
Budapest pag 37-39
- Deheleanu A Albina Macedon - Extras Producţia Vegetală Horticultura nr 101981
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare pag 25-28
- Dobreanu Ecaterina Manolache Constantin (1969) ndash Fauna RSR- Insecta Vol VIII fascicula
5 Homoptera pag 90 Editura Academiei RSR București1969
- Dobrin Ionela Frăsin Loredana Pașol P (2007) ndash Tratat de entomologie specială Editura
Ceres București pp 5-398
- Docea E Severin V Baicu T Pop I (1976)- Icircndrumător pentru recunoașterea și combaterea
bolilor plantelor cultivate Ed Ceres București p150-151 p147-148 p152
- Gigon V Camps C Le Corff Josiane Biological control of Tetranychus urticae by
Phytoseiulus macropilis and Macrolophus pygmaeus in tomato greenhouses Available from
httpswwwresearchgatenetpublication [accessed Mar 19 2018]
- Grozea I Stef R Virteiu AM Carabet A Molnar L 2012 Southern green stink bugs (Nezara
viridula L) a new pest of tomato crops in Western Romania Research Journal of Agricultural
Science 44 (2)24-27
- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Florian T Vlad M 2015 Trophic
evolution of southern green stink bugs (Nezara viridula L) in western part of Romania Bulletin
of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca Horticulture
72(2)371-375
- Grozea I Virteiu AM Ştef Ramona Carabet A Molnar L Marcu Viorela Draga Diana (2015)
The Spread of Nezara viridula (HemipteraPentatomidae) species from its first occurrence in
Romania BulletinUASVM Horticulture 73(2) 2016 Print ISSN 1843-5254 Electronic ISSN
1843-5394
- Hussey N W Read W H Hesling J J (1969) ndashThe pest of protected cultivation The biology
and control of glasshouse and mushroom pests pp 404
- Jones JB Stall RE Zitter TA (2006)- Compendium of Tomato Diseases APS Press (The
American Phytopathological Society) p19 Pl23AB p22 Pl28 AB pag9-10 Pl11 p13-14
Pl15B p18-19 Pl21B
- Manolache C Boguleanu Gh şi colab (1978) - Tratat de zoologie agricolă vol I Ed
Academiei Romacircne pag440
- Perju T Ghizdavu (2001) - Tratat de zoologie agricolă vol V Ed Academiei Romacircne
Bucureşti pag 396
- Pașol P Dobrin Ionela Frasin I (2007) - Tratat de entomologie specială dăunătorii culturilor
horticole Ed Ceres Bucuresti p 110-111
- Pop IV Tratat de Virologie Vegetală Vol III- Virusurile Culturilor Horticole Ediţia I Editura
Printech Bucureşti 2009 p109-117 p 124-127 p 159-171
- Popescu Ghe (2005) - Tratat de patologia plantelor vol III Ed Eurobit p 15 33
- Roșca I Rada Istrate (2009) ndash Tratat de entomologie (agricultură horticultură silvicultură)
Alpha MDN Buzău Pag 331
- Quarantine pests for Europe Second Edition Data sheets on quarantine pests for the European
Union and for the European and Mediterranean Plant Protection Organisztion Prepare by CABI
and EPPO for the European Union p 981-985 p 1146-1151 p 1388-1392 p 1367-1372
- Roșca I Drosu S Bratu E (2001) ndash Entomologie horticolă specială Ed Editura Didactică și
Pedagogică RA p 309
- Roşca I Iacomi Beatrice Michaela (2012) ndash Bolile şi dăunătorii din principalele
agroecosisteme legumicole Alpha MDN Buzău p 67
- Săvescu A și colab (1982) ndash Tratat de zoologie agricolă Dăunătorii plantelor cultivate Vol II
Editura Academiei RSR pag 172 -178
- Săvescu A (1961) - Album de protecţia plantelor II
- Severin V Iliescu C H (2006) Bolile bacteriene ale plantelor Ed Geea p 158-173
- Spencer KA (1973) ndash Series Entomologica vol 9 Agromyzidae (Diptera) of Economic
Importance The Hague
- Scortichini M Le Malattie Batteriche delle colture agrarie e delle specie forestali Edagricole ndash
Edizioni Agricole p 329-330
- Standard OEPP PP 229 (1) Buletin OEPP 34 pp 41-42
- Ureche Camelia (2010) ndash Insectele miniere din Romacircnia Editura Pim pg 244
-Teodorescu G Roman T Sumedrea M (2003) ndash Entomologie Horticolă - dăunători specifici și
metode de combatere Ed Ceres București p 67
- Zhang Zhi-Qiang (2007)- Mites of greenhouses Identification Biology and control CABI
Publishing
Resurse www
httpswwwcabiorg
httpsgdeppoint
httpswwwplantwiseorg
httpsagumassedu
httpwwwhorticultorulro
httpshortuwexedu
httpwwwagroatlasru
httpwwwaomidoribiocontrolcom
httpinfluentialpointscom
httpentnemdeptufleducreatureshtm
httpsagumassedu
httpswwwagrolinkcombr
httpwwwagrihujiacil
httpwww7inrafr
httpgreenhouseipmorg
httpwwwtswvramporg
httpswwwosueds
httpswwwamericantomatogrowersorg
https wwwhortcornelledu
httpswwwgardeningknowhowcom
httpswwwmissouribotanicalgardenorg
httpswww agndsuedu
httpswwwbotanistiiro
httpswwwparadisverdero
httperecifasufledutomato-scouting-guidediseases
httpswwwideegreenit
httpwwwaceseduagricultureinsects-diseases-weeds-pests
httpwwwalamycom