ghid de turism sibiu

8/17/2019 Ghid de Turism Sibiu

1/12

Casa Artelor

Clădirea vechilor hale domină prin silueta sa, cu cele opt arcade ale loggieide la parter, la tura nordică a Pieţei Mici. Edifciul este ormat practic dintr-uncorp de clădire compus din parter şi etaj, anea cu scara de acces din spate

find de provenienţă mai recentă. !niţial, in secolul al "#-lea, clădirea aveadoar parter, $ncăperile de aici %oste prăvălii %patrandu-şi &olţile originale.'ntr-o a doua etapă a ost construit etajul destinat maga(iilor, ormat inpre(ent dintr-o singura sala ampla.)atada de la etaj este marcata de stema *i&iului, a carei reali(are +in /corespunde, pro&a&il unei a(e de reparatii sau constructii. !n pre(ent, Casa0rtelor +nume primit recent/ serveste drept lacas epo(itiilor temporare aleMu(eului 1ru2enthal. 345

Casa 6in *trada 7icolae 1alcescu 7r. 4

0re atada principala, indreptata spre Piata 8epu&licii cu o conormatieclasicista, in care accentul cade asupra loggiei cu coloane dorice. 6esi atadadatea(a din primul ser al secolului "!", iar intreaga cladire a osttransormata, la parter se mai pastrea(a o ampla incapere cu &olti in cruce sicu penetratii ceea ce tradea(a originea mult mai veche a edifciului. 7udispunem de date despre inceputurile constructiei, dar este interesant desemnalat ca ea a apartinut in secolul "#!!! comitetului #alentin )ran2 #on)ranc2enstein. 0cesta, cunoscut datorita preocuparile sale literare si-a ondat

aici o &i&lioteca &ogata, organi(and totodata, chiar in incaperea pastrata laparter, o galerie de portrete ale principalelor personalitati si&iene.

Casa 6in *trada 0vram !ancu 7r.

Chiar daca a ost mult modifcata, aceasta casa pledea(a pentru apartenentaei la constructiile si&iene din secolul "#!. 0ici se mai pastrea(a unancadrament de usa in stilul 8enasterii, datat in anul 9: de cercetatoriimai vechi care au avut posi&ilitatea sa descire(e cirele de pe ecuson.Montantii laterali au o proflatura &ogata, iar piedestalul este decorat cumotivul lalelei reali(at in relie. 6easupra, proflul usciorului este intors spregolul usii. Pe lintel se continua proflatura montantilor laterali, deasupracareia se detasea(a cornişa sprijinită pe o ri(ă de denticuli. 'n partea


2/12

centrală superioară se a;ă un scut in ormă de cunună de lauri, loc $n caremai demult erau sesi(a&ile cirele menţionate mai sus. 345

Casa 6in *trada 0vram !ancu 7r.< 7umită şi casa =eidner, după amilia $n proprietatea căreia se a;a $n a doua jumătate a secolului "#!, a trecut de asemenea prin mai multe etape deconstrucţii. Coprul de cladire mai vechi este cel dinspre strada, careia ! s-aadaugat aripa din vest. Cert este ca in a doua jumatate a secolului "#!am&ele copruri de cladiri erau ridicate deja. )aptul este dovedit prin

eistenta la etaj, in sud, est si vest, a mai multor erestre sau ragmente deerestre in stilul 8enasterii, cu cornise sustinute de ri(e cu denticuli.0semanator acestor erestre este ancadramentrul de usa situat in dreaptapasajului de acces, in centrul lintelului avand un scut cu sco&ituri laterale intreimea superioara, incadrat de cirul >= si de anul 9. Eistentaancadramentului datea(a deci etapa de constructie corespun(atoare stilului8enasterii, dar tre&uie sa specifcam ca nu dispunem de detalii care ar pledapentru o etapa anterioara, gotica. ?nele erestre, considerate de cativacercetatori ca tipic gotice, sunt de apt neogotice si datea(a de pe la mijloculsecolului "!". 6e altel, aripa de nord si prelungirea laturilor de est si vest,

prin care s-a inchis incinta, sunt de provenienta ulterioara a(eirenascentiste. !ntr-una din aceste etape, constructiei i-a ost inglo&at, inlimita din spate a terenului, un turn poligonal. Pre(entarea cladirii nu sepoate incheia inainte de a su&linia eistenta portalului principal cu uscioriicanelati ridicati pe piedestalele inalte, incheiat in partea superioara in arcsemicircular. !n timpan apare motivul vegetal care, dupa mai &ine de douasecole, va f reluat la cosntructia de ractura clasicista din Piata 8epu&licii 7r.4. 345

Casa 6in *trada 0vram !ancu 7r. :

Este una dintre cele mai vechi case d elocuit din *i&iu, cu un plan oartesimplu dreptunghiular. )orma initial doar din doua incaperi %camera si&ucatarie %casa ocupa latura ingusta dinspre strada a parcelei de teren.!ncaperile erau tavanite %o &oltire mai pretentioasa nu era la indemana oricui


3/12

-, iar deasupra se a;a podul. )atada dinspre strada era incoronata de unronton in trepte, asa cum se poate reconstitui prin cercetarea (idariei dinpodul casei respective. Pasajul de trecere a ost amenajat ulterior. 345

Casa 6in *trada < Mai 7r. @A

!n Brasul de jos, una din cele mai vechi stra(i este osta cale a usteritei, a(istrada < Mai. Printre casele modeste, unele nu in cea mai &una stare deconservare, care se insira si de o parte si de alta a carosa&ilului,recunoastem o cladire ce pastrea(a mai mute detalii medievale. Edifciul estetipic pentru ceea ce tre&uia sa fe o casa gotica din secolul "#. Partea ceamai veche a cladirii este aripa din ata, ormata dintr-o incapere situata laetaj, &oltita in cele doua travee cu &olti in cruce, alaturi de alte doua incaperi

tavanite. !ncaperile au servit in trecut drept camera si &ucatarie. *u& acestespatiis e a;a un demisol aproape la nivelul parterului. *e remarcaancadramentul din lemn al usii, in stilul 8enasterii, care, prin proflatura sicornisa sprijinita pe ri(a de denticuli, imita pe cele din piatra. B a patraincapere, situata tot la parter, dar plasata mai mult in spate, are &oltasemicilindrica. 0cest corp i-a ost adosat un alt corp de cladire mai scund,ormat numai dintr-o incapere cu &olti cruce pe doua travee dreptunghiulare.0ici, in e&ruarie


4/12

Edifciul a re(ultat din unifcarea a doua case gotice avand atadeleindreptate atat dinspre Piata rivita, cat si spre Piata : Martie. 0ceste caseau ost construite pe prima incinta de ortifcare, (idaria veche find incasesi(a&ila la nivelul su&solului. Cu timpul, cladirile au ost transormate,lucrarile cele mai ample apartinand secolului "#!!!, cand casa a primit in modsigur cel de-al doilea etaj si mansarda. Etajul ai doilea este compartimentatprin pilastri cu capiteluri dorice, erestrele find decorate in luneta, cu motivulscoicii &aroce. Partile laterale sunt decorate de asemenea cu o rumoasastucatura cu motive vegetale si ;orale. 0celeasi motive decorative sereintalnesc si in partea superioara a atadei dinspre Piata rivita. 345

Casa 6in Piata : Martie 7r.44

6esi transormata mult in elevatie, pre(inta o importanta deose&ita prinpicturile murale a;ate intr-una din incaperile parterului. Casa se inscrie incadrul arhitectonic al pietei, avand, asemenea altor edifcii, acele arcade atatde carateristice care insa ulterior au ost inglo&ate in masa (idariei. Conormunor studii recente se pare ca edifciul a apartinut unui notar. 6edesu&t pot fremarcate trei scene jutapuse. !n ceea ce priveste autorul rescelor se pareca este un pictor de origine si&iana ormat in am&ianta praghe(a. 1olta estedecorata cu un amplu &la(on reali(at in stucatura si datat :


5/12

)a(a initiala a cosntructiei datea(a din secolul "#. 6in aceasta etapa sepastrea(a loggia deschisa de la parter, cu cele patru arcade semicirculare,traveele corespun(atoare find &oltite in cruce ara ogive.Elevatia cladirii a suerit in timp modifcari, 1oltile initiale au ost inlocuite cutava, dar intr-una din incaperile primului etaj se mai pastrea(a o stucatura cerepre(inta stema &reslei aurarilor din *i&iu , datata in @9. 345

Casa 6in Piata : Martie 7r. 4:

Pre(inta importanta deoarece ga(duieste Mu(eul de !storie al )armaciei. Estedeasemene o casa cu o loggie deschisa la parter, dar la care, la el caedifciul precedent, &oltile interioare au ost inlaturate. !n aceasta casa, in9: a unctionat una din armaciile si&iene, alaturi de cea mentionata

documentar in @


6/12

6oua case pre(inta interes pe strada Bctom&rie 8osu, strada ormata prininchiderea unei portiuni a Pietei Mari dupa construirea cladirii ostei 1anci deCredit. Casa de la nr. mai pastrea(a cateva elemente medievale la nivelulparteruluiH &oltile in cruce ale pasajului de intrare si amplul ancadrament depiatra, cu muchiile tesite, data&il spre sarsitul secolului "#. 345

Casa 6in *trada Bctom&rie 8osu 7r. A

0 ost reconstruita in secolul "!", dupa demolarea curtii interioare ridicate pedoua niveluri cu elegante loggii la parter si etaj. *-a pastrat insa, incastrat in(idul lateral din dreapta pasajului, un ancadrament de usa gotica tar(ie, cu&aghete incrucisate, de o actura cu totul ecepitionala, deoarece este

eecutat din lemn. 345

Casa 0l&astra

Este o cladire cu conormatie generala &aroca tar(ie, aproape clasicista.)atada, organi(ata pe inaltimea a doua etaje, cu un portal principalsemicircular plasat in a si o atica trunghiulara decorata cu stema *i&iului,intaresc afrmatia de mai sus. !nteriorul monumentului tradea(a insa, prineistenta unor detalii o vechime mult mai mare. Pasajul &oltit in cruce,cateva ancadramente gotice tar(ii pastrate ragmentar si incastrate in (iduri,&oltile incaperilor de la parter sunt marturii in acest sens. Cu toate acesteacladirea a suerit mari si prounde interventii, aici au ost organi(aterepre(entatii teatrale, iar ulterior a ost olosita de oras in diverse scopuri. !npre(ent in cladire unctionea(a Bfciul Iudetean Pentru Patrimoniul Cultural7ational si a&oratorul (onal de restaurare a patrimoniului, am&ele din cadrulMu(eului 1ruc2enthal. 345

Casa 6in Piata 8epu&licii 7r.

Este o cladire re(ultata din alaturarea a doua case medievale. !n dreaptatrecerii &oltite spre strada 0rhivelor se ridica o casa ale carei elevatie si plansunt a(i mult modifcateH practic, in aara de &oltile unor incaperi de la pater,nu se pastrea(a elemente originare. Dotusi, cladirea %in mod cert ara etajul al doilea %datea(a din cea de a doua jumatate a secolului "#, cand apartinuse amiliei >orJath alias 8emser, al


7/12

carei repre(entant, Paul >orJath-8emser, platea in jurul anului @9, pentrumai multe case, cel mai ridicat impo(it dintre


8/12

Casa 6in Piata 8epu&licii 7r.

6esi datea(a din secoulul "#, cladirea din atada sa oarte ingusta lasaimpresia unei constructii ridicate in scopul o&turarii unui gol ramas intrecasele invecinateH de altel este construita pe o ractiune de parcela detasatadin lotul casei de la nr. F. 6intre elementele originare s-au pastrat doar&oltile semicilindrice de la nivelul parterului. )atada cu portalul deviat sprestanga ata de a, este modifcata comparativ cu aspectul initialH dispunereaerestrelor celor doua etaje este elocventa in acest sens. 345

Casa 6in Piata 8epu&licii 7r. 4

6atorita terenului &ine delimitat cladirea si-a pastrat planul arhaic in KL, deasemenea unele elemente caracteristice la nivelul parterului cum ar f &oltile

in cruce sau semicilindrice ale catorva incaperi. 0proimativ la inceputulsecolului "#, cladirea a trecut prin transormari su&stantiale. )atada sprecurte, la nivelul etajului a primit o eleganta loggie marcata printr-osuccesiune de coloane cu capiteluri dorice. 0celeasi etape ii apartin &oltile incruce cu penetratii din maga(inul de la parter, ale caror muchii suntsu&liniate prin &en(i decorative reali(ate din stucatura. 345

)osta Casa ?D*C>

Cladirea in care se a;a restaurantul 6unarea a ost mai intens studiata inutimul timp. Cercetarile recente au sta&ilit ca, inainte de AF -A, casadin coltul Pietei Mari era una dintre cele mai insemnate din *i&iu. 6inta&lourile de epoca se poate reconstitui cu aproimatie atada casei, in careelementele principale erau un turn %locuinta cu patru niveluri, asemanator cucel al casei >aller, ;ancat de doua corpuri de cladire, cea dinspre sud avandun &oJindoJ.a nielul parterului, cu eceptia &oltilor ostei treceri spre curte, nu se maipastrea(a detalii originare. *e pare ca edifciul datea(a din ultima treime a

secolului "#, in acest sens analogia turnului %locuinta cu constructii similarede la casa >aller si de la Primaria veche find edifcatoare. Printre proprietariiedifciului il a;am pe comitele Petrus >aller, fii sai cedand cladirea lui Iohannutsch in anul 9


9/12

)osta Casa =eidner- 8eussner-C(e2elius

Ca si cladirea din Piata 8epu&licii nr. , aceasta casa a luat nastere prinalaturarea a doua edifcii construite in secolul "#!. Constructia a sueritmodifcari esentiale, parterul find transormat intr-un sir de maga(ine.8etinem insa ca partea din dreapta, unde se a;a portalul, a apartinut amiliei=eidner, ajungand apoi in proprietatea senatorului Iohann 8eussner jun.Celalalt corp de cladire, desasurat in adancime spre curte, a ajuns inproprietatea amiliei C(e2elius in ultimul sert al secolului "#!.Prima casa pastrea(a si singurele detalii care pre(inta interes pentruvi(itatori. !n trecerea spre curte mai eista un cadru de usa din piatrasculptata. !n centrul cornisei este aplicat un ecuson in orma unui scut latit,cu varul rotunjit, incarcat cu cirul C =, isotit de anul 94.

!n sala de receptie de la etaj au ost descoperite in


10/12

Portalul, plasat intre doua coloane ce sustin un &alcon, este situat in aulatadei articulate doar prin cei sase pilastri cu capitelurid orice. )erestrele,cate sase la cele doua niveluri, sunt dreptunghiulare, cu ancadramentesimple. !nitial, parterul era re(ervat celor doua &ucatarii, unor anea, precumsi servitorilor. a etaj se a;a apartamentul proprietarului, cu un dormitor, ocamera de vi(ite intime, alta pentru vi(ite alese, surageria, camera de vi(iteofciale, in sarsit ca&inetul de picturi +aici se a;au A< de ta&louri/. !n pre(ent,casa a ost transormata pentru locuinte, iar pasajul a ost inchis. )ostasuragerie mare, compartimentata si ea, mai pastrea(a insa pe tavan urmavechii picturi murale, care continua, acoperita de (ugraveala, si pe peretiilaterali. *u&iectele picturilor erau, se pare, peisaje, autorul lor find pictorul0nton *teinJald, acelasi care reali(ase si resca &isericii ie(uite din *i&iu. 6inosta suragerie se poate iesi pe &alconul situat deasupra pasajului deintrare, unde se remarca eroneria &alustradei. 345

Palatul 1ruc2enthal

Cea mai importanta constructie civila din secolul "#!!! este legata de numele*amuel von 1ruc2enthal, un adevarat mecena al artelor din Dransilvania.Palatul construit de acesta +a(i resedinta mu(eului cu acelasi nume/ are plandreptunghiular, inchi(and intre laturile sale o curte interioara. 0ccesul inpalat si spre curte se ace printr-un portal plasat in aul laturii ingustedinspre rontul stra(ii, iar pe latura opusa pasajului corespun(ator celor treideschideri se a;au aneele gospodaresti.)atada principala a palatului, iesita mai in ata in comparatie cu rontulcelorlalte cladiri din piata, este o reali(are tar(ie, in care arhitectul s-aindepartat oarecum de la canoanele &aroce spectaculoase, maniestandpredilectie pentru un alt stil, mai ponderat. #erticalitatea sugerata de pilastriidu&lati si acoperisul mansardat in trei trepte este contra&alansata dere(olvarea apareiajului cu &raie ori(ontale a parterului. Elementeledecorative cele mai recvent olosite sunt ghirlandele, cununile, ro(etele,casetele, mastile, eecutate din piatra si stucatura. 0candramentul de piatraal portalului, &ogat decorat cu elemente de plastica, dintre care mentionam

&la(onul lui *amuel 1ruc2enthal, este ;ancat de cate o coloana deasupracarora se ridica anta&lamentul incoronat de urne &aroce.6in pasajul de trecere spre curte, compartimentat in trei travee prinmijlocirea unor coloane masive gal&ate, se deschide, in stanga, casa scarilorce duce la nivelurile superioare. Mai intai ne vom opri in ata celui de aldoilea portal, situat in curte. 6e apt, acesta preia eact organi(areaportarului principal, cu specifcarea ca locul coloanelor este preluat de


11/12

atlanti. 8e(olvarea este inspirata dintr-un model viene(, palatul Gins2Noerind o analogie posi&ila.)atada principala a palatului a ost restaurata in


12/12

Casa Cu Cariatide *au Micul Palat

Pe locul unde se a;a pana in Nltimul sert al secolului "#!!! casa in care a traitcele&rut argintar *e&astian >an, a ost ridicata o cladire cunoscuta su&numele de Casa cu cariatide. 6upa :, vaduva contelui regorius 1ethlenconstruieste actualul edifciu, caracteristic pentru &arocul tar(iu si&ian.Partea cea mai spectaculoasa a casei este portalul in a, incadrat de douacariatide, ridicate pe cate un fedestal inalt, care sustin un &alcon deschis.Mesterul care a eecutat cariatidele nu este cunsocut in documente. 6acaavem insa in vedere re(olvarea oarecum similara a portalului din curte alpalatului 1ruc2enthal, terminat la inceputul anului :, tre&uie sa cercetamin aceeasi directie. 345

)osta Casa )ile2

Cateva amilii instarite din *i&iul sarsitului de veac "#!!!, am&itionate deprogramul de constructii initiat de amilia 1ruc2enthal, au trecut la reali(areaunor resedinte luuase. 6in aceasta categorie ac parte casele din stra(ileeneral Magheru nr. @ si Mai nr. A.Casa construita de senatorul %mester ta&acar 0nton )ile2, in continuarealaturii sudice a Pietei Mari, unde de secole se ridicasera casele patricienilorsi&ieni, demonstrea(a atat am&itia comanditarului, cat si spiritul imitator alconstructorului. Edifciul, construit in primii ani ai secolului "!", la mai putintimp dupa terminarea palatului 1ruc2enthal, incearca intr-o oarecare masurasa reia motive olosite la acest palat. 345

ghid de turism sibiu

Documents