ghid de bune practici - · pdf fileelevii si profesorii sa utilizeze itc in munca de zi cu zi...
TRANSCRIPT
GHID DE BUNE PRACTICI
CERC CREATIVITATEA TINERILOR Soluții inovative și oportunități pentru asigurarea
accesului, participarii și succesului școlar
în învățământul obligatoriu – “SOS”
Axa prioritara 2:
Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii. Domeniul major de interventie 2.2.(DMI):
Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii
PARTENERI
APLICANT: ISMB
PARTENER 1: ISJ BUZAU
PARTENER 2: PRIMARIA SECTORULUI 5 BUCURESTI
PARTENER 3: EXPERT ITALIA SRL
OBIECTIVE
facilitarea accesului la educatie si cresterea nivelului de educatie si formare profesionala initiala
a copiilor/tinerilor/adultilor, prin abordarea de tipul „pe tot parcursul vietii”;
dezvoltarea si implementarea de instrumente/solutii pentru prevenirea/reducerea fenomenului
de parasire timpurie a scolii;
promovarea/dezvoltarea de programe educationale inovative pentru cresterea motivatiei de
invatare.
proiectul promoveaza abordarea preventiva bazata pe dezvoltarea activitatilor inovative de tipul
“scoala dupa scoala” vizand intarirerea abilitatilor de baza citit/socotit).
dezvoltarea culturii personale, respectului de sine, prin metode alternative/creative de invatare.
ca efect pozitiv pe termen lung: asigurarea dezvoltarii si evaluarii pachetelor educationale
alternative/inovative, care permit accesul grupului tinta la noi oportunitati si participarea egala la
educatie.
proiectul va oferi posibilitatea desfasurarii de activitati variate/flexibile pentru motivarea grupului
tinta pentru invatare.
prin depasirea dezinteresului fata de metodele traditionale de educatie, proiectul va spori
participarea/mentinerea in invatamantul obligatoriu a copiilor cu nivel de trai redus.
se va realiza o interventie pilot folosind echipamentele informatice/multimedia, pentru a explora
noi abordari in educatia scolara (activitati “scoala dupa scoala”).
dezvoltarea programelor „A doua Sansa” va asigura reintegrarea in educatie a celor care au
abandonat timpuriu scoala.
OBIECTIVELE SPECIFICE
1. Prevenirea fenomenului de parasire timpurie a scolii, mentinerea in sistemul de educatie si
formare profesionala initiala si reducerea ratei abandonului scolar cu 10% in invatamantul
obligatoriu, cu 15% in randul elevilor de etnie roma/dizabilitati, prin imbunatatirea mediului
educational in 10 de scoli din regiunea de S-E.
2. Sprijinirea integrarii scolare a 50 de elevi cu dizabilitati, prin acordarea serviciilor educationale
diferentiate.
3. Furnizarea competentelor de baza pentru 400 de tineri/adulti care au abandonat scoala, pentru
reintegrarea in educatie si creşterea sanselor de angajare, prin infiintarea a 20 clase tip „A doua
sansa" .
4. Cresterea atractivitatii educatiei si mentinerea in sistem a 300 de elevi expusi riscului de
parasire timpurie a scolii, prin oferirea serviciilor integrate de consiliere/orientare .
5. Dezvoltarea abilitatilor si expertizei necesare pentru 400 de cadre didactice din regiune de S-E,
cu responsabilitati in activitatile de educatie si consiliere a copiilor cu risc de abandon/ cu
CES/tinerilor/adultilor care nu au finalizat invatamantul obligatoriu .
6. Dezvoltarea/dotarea cu echipamente informatice/multimedia a 10 de centre resursa pilot pentru
cresterea participarii in invatamantul obligatoriu si oferirea de servicii/programe educationale
diferentiate .
7. Dezvoltarea retelei centrelor resursa .
PRIORITATI
Prioritatea demersurilor educationale, prin implementarea acestui proiect se va concentra pe
imbunatatirea actului educational si pe realizarea unor servicii educationale auxiliare adecvate
nevoilor copiilor proveniti din grupuri dezavantajate/ copiilor cu CES/copiilor cu risc ridicat de
parasire timpurie a scolii, astfel incat elevii sa devina, cu adevarat, beneficiarii eforturilor cadrelor
dicatice din scolile pilot .
In viziunea proiectului S O S creativitatea tinerilor inseamna:
CERCURI
EDUCAŢIONALE
DE
pentru reintegrarea celor care au părăsit timpuriu şcoala, care promovează
egalitatea de gen/şanse.
De ce muzica, desen, sport, teatru si IT?
In opinia noastra arta e un mijloc de construire a personalitatii ce permite o conectare cu
sine insusi, dezvolta capacitatea de expresie si comunicare in relatiile interumane, iar prin
cercurile noastre noi vrem sa avem doi beneficiari: arta in sine, opera de arta dar si pe copil ca
folosind arta ca un mijloc de dezvoltare pus la dispozitia acestuia.
Acest ghid prezinta o serie de experiente in care tehnicile creative de muzica, desen,
teatru, sport si IT sunt utilizate in scopul dezvoltarii personale, de cunoastere si de sustinere a
copilului ce prezinta risc de abandon scolar , a copiilor cu CES si a tuturor celor ce doresc sa se
reintoarca la scoala. Noi consideram acest grup tinta ca beneficiari ai demersului nostru de
exprimare prin arta si dorim ca acestia sa treaca pe o treapta mai sus in a accepta sa-si
finalizeze studiile si sa depasesca mai usor barierele ivite in dezvoltarea lor ca persone ce
merita integrate in societate.
Cum am format un grup tinta?
Pe baza unor chestionare, beneficiarii din grupul tinta s-au inscris in unul din cercurile
educationale de teatru, desen, IT, sport si muzica. Este essential ca participarea sa se faca prin
libera alegere a beneficiarului, interesul acestuia va fi maxim.
In anexe se gasesc cateva modele de chestionare.
MUZICA
DESEN
SPORTTEATRU
IT
Cati beneficiari din grupul tinta participa la o activitate creativa?
Grupul nostru de experti a actionat in doua moduri distincte:
a) Activitati realizate numai cu grupul tinta ( max 10 -elevi)
b) Activitati realizate in colaborare cu alti profesori din scoala si clasele lor in care am
implicat si beneficiari din grupul tinta.
Dupa constatarile noastre , amandoua tipurile de activitati au impact puternic asupra
grupului tinta: in primele activitati se simt liberi, sporeste consideratia de sine, isi valorifica la
maxim potentialul creator.
In al doilea tip de activitati beneficiarii din grupul tinta isi pot arata creatiile, pot demonstra
ca pot fi la nivelul celorlalti, pot socializa, isi sporesc increderea in propriile forte.
Ce probleme am eliminat noi prin activitatile cercurilor de creativitate?
In primul rand am sporit stima de sine si respectul fata de sine care sunt destul de reduse
printre membrii grupului nostru tinta: “Nu sunt bun de nimic”, “Nu stiu sa fac”, “ Nu pot” sunt
cuvinte frecvente cu care ne-am confruntat;
Absenteismul este un fenomen pe care l-am redus partial. In prima faza unii elevi veneau
la scoala cand stiau ca vor fi programate activitatile preferate, ulterior numarul absentelor s-a
redus treptat.
Unii elevi si-au sporit capacitatile de comunicare , si-au consolidate capacitatile de citire a
unor texte de mica intindere, si-au consolidate capacitatile de calcul mathematic.
Unii elevi si-au dezvoltat capacitatile cognitive –memorie, gandire,atentie, limbaj.
S-au redus starile de timiditate, agresivitate, depresie prin posibilitatea oferita de activitatile
cercurilor de exprimare prin desen, joc, competitie sportiva, muzica, munca pe calculator.
Din experienta expertilor si beneficiarilor nostri :
STOP MOTION FOR EDUCATION
Locatia : Scoala Nr 12 Buzau
Expert Posirca Gina
Este o activitate extrem de indragita de catre elevii de orice varsta. Se imbina in mod
armonios drama, muzica, abilitatile practice,desenul si mijloacele IT.
Activitatea are un puternic impact asupra grupului tinta prin imbinarea armonioasa a
diverselor tipuri de actiuni si procedee. Dezvolta la copii dragostea pentru lectura, teatru si
muzica, le dezvolta abilitati de citire si comunicare orala prin alte mijloace de invatare diferite de
cele de la ora de clasa. Atractia maxima este reprezentata de realizarea filmelor de animatie cu
ajutorul calculatorului.
Pasul 1.
Se alege o poveste dramatizata. Grupul tinta poate avea un invitat special ( un copil bun la
invatatura) care citeste model. Dramatizarea poate fi citita pentru prima oara si de catre expert.
Se descuta apoi despre autor, personaje, ideea predominanta. Fiecare beneficiar isi alege
personajul preferet si justifica alegerea facuta. Se discuta apoi despre derularea evenimentelor
in ordine in care acestea au loc. Se stabileste locul si timpul cand au loc elenimentele.
Pasul 2
Se planifica o ora de desen in care sunt realizate decorurile. Acestea pot fi si sub forma de
imagini suggestive fotografiate din natura sau pot fi realizate si colaje.
Pasul 3
Se planifica o ora pentru realizarea personajelor . acestea pot fi realizate cel mai adesea
din plastilina sau din carton cu support de sprijin. Personajele trebuie realizate in asa fel incat sa
poata fi deplasate pe spatiul decorului.
Pasul 4
Povestea este citita pe roluiri de catre elvevii din grupul tinta. Se exerseaza citirea pana se
ajunge la o interpretare sugestiva pentru rolul respectiv. Se fac inregistrarile cuvintelor
personajelor cu ajutorul softului Audacity. Este foarte bun deoarece permite editarea
inregistrarilor, se pot crea pauze, se pot indroduce diferite sunete speciale si muzica.
Pasul 5
Realizarea filmului de animatie de catre beneficiarii grupului tinta.
Acest tip de activitate se poate realiza cu softuri de animatie gratuite. Este nevoie de o
camera web, laptop, videoproiector.Se instaleaza softul pe calculator. Toti elevii, inclusiv cei din
grupul tinta au invatat foarte repede sa utilizeze acest tip de soft inca de la primele indicatii .
Animatia este o activitate de mare clasa care permite elevilor si profesorilor sa dezvolte si sa
exploreze curriculum intr-un mod creativ in alfabetizare, stiinta, cetatetie . Fiind o activitate distractiva,
creativa si care implica muzica, desenul, teatru, sport si lucrul direct cu obiectele, animatia motiveaza
elevii si profesorii sa utilizeze ITC in munca de zi cu zi duce la dezvoltarea creativităţii şi a capacităţii
inovatoare a copiilor si tinerilor prin formare şi încurajarea acestora de a utiliza mai bine potenţialul
creativ.
Promovarea „stop motion” drept activitate creativă contribuie în mod semnificativ la inovarea
didactica si imbina muzica, desenul, teatru, miscarea si lucrul direct cu obiectele si munca cu
calculatorul in invatare.
Am promovat „Stop motion” ca un cerc de creativitate a tinerilor si copiilor si le formeaza acestora
competente si abilitati care se pot folosi in orice domeniu de activitate cu conditia sa se valorifice la
maxim creativitatea din domeniul muzical,teatral si sa se dobandeasca cunostinte in utilizare
calculatorului si a unor softuri de animatie. Ofera sansa unui schimb de experiente si acumulare de
informatii noi celor pasionati de animatie pe calculator. Odata formata aceasta competenta, mai tarziu
poate fi utilizata de catre beneficiari in promovarea propriilor afaceri, in publicitate, in realizate de
informatii relevante pe o tema data.
ACTIVITATE IN SCOALA NR 12, FIECARE AN INCEPE CU E MINESCU
Activitatea a fost minutios pregatita. Principalul scop al d-nei bibliotecare Badea Marilena
si Instit Posirca Gina a fost acela de a atrage atentia elevilor participanti asupa lui Eminescu,
asupra poeziei, asupra lecturilor.
Activitatea are un puternic rol formativ, din cauza directiilor de derulare. In prima parte ,
eleva Nita Ana Maria prezinta un document PPT cu imagini din Iasi, cu teiul lui Eminescu, cu
imagini din muzee si locuri pe unde a trait marele poet si prietenii lui.
In partea a II-a, elevii au raspuns intrebarilor despre viata si activitatea lui Mihai Eminescu.
Au urmat recitari de POEZIE EMINESCIANA.
Sceneta „ In Scoala nr 12, fiecare an incepe cu Eminescu”.
DERULAREA ACTIVITATII
Data: 14 ianuarie 2011
Denumirea activităţii: Fiecare an începe cu Eminescu!
Loc de desfăşurare: Biblioteca
Tipul activităţii: Dramatizare, Medalion literar
Resurse:
De timp: 2 oră (11,40 – 13,40)
Umane: elevii clasei a III –a B, 10 elevi din grupul tinta „ Creativitatea tinerilor” însoţiţi de d-
na învăţătoare Poşircă Gina
Materiale: cărţi pentru expoziţie, desene ale utilizatorilor, portretul poetului
Număr de participanţi: Toţi elevii clasei a III-a B prezenţi la şcoală în ziua desfăşurării
Activităţii, 10 elevi din grupul tinta pentru cercul „Creativitatea tinerilor „
Pregătirea activităţii:
Utilizatorii au fost anunţaţi cu 2 săptămâni înainte pentru a avea timp să se pregătească
S-a anunţat data, locul desfăşurării şi modul de realizare a activităţii.
Scopul:
Cunoaşterea biografiei şi operei marelui nostru poet naţional
Cultivarea dragostei pentru literatura română
Dezvoltarea memoriei, a imaginaţiei şi a creativităţii
Desfăşurarea activităţii
Prima parte a activităţii s-a desfăşurat în dialog cu utilizatorii, care au marcat datele
biografice ale poetului şi au expus o prezentare Power Point cu imagini din muzee şi case
memoriale, filmate sau pozate în timpul excursiilor. În partea a doua s-au recitat poezii şi au
prezentat o dramatizare, despre Eminescu, prietenii lui Eminescu si principalele poezii
eminesciene. !0 elevi din grupul tinta au participat la aceasta activitate si au primit sarcini egale
cu elevii clasei a III-B.
Finalizarea activităţii
Pentru comportarea şi calitatea contribuţiei, fiecare participant a primit o mapă. Colectivul
de sprijin al bibliotecii a pregătit Diplome de participare, un semn de carte şi un program al
activităţii.
Activitate: DRAMATIZARE “POVESTEA LITERELOR”
ACTIVITATE LUNA FEBRUARIE 2011
PROIECT POSDRU/91/2.2/S/61460 – Soluţii inovative si
oportunităţi pentru asigurarea accesului, participării şi
succesului şcolar în învăţământul obligatoriu- “SOS”
dramatizare:INVATATOR GHEORGHE ALEXANDRINA
INSTITUTOR POSIRCA GINA
Invatarea cititului si scrisului reprezinta un proces complex.
Pentru a invata corect cititul si scrisul este necesar sa cunoastem
fondul acumularilor anterior ale elevilor.
Oricat de dezinvolta ar fi actiunea de invatare, daca ea nu
mobilizeaza elevul , ramane ineficienta. Astfel, apare necesitatea
folosirii unor metode activ-participative si introducerea unor
demersuri didactice si metodice care sa garanteze eficienta invatarii.
Lectiile de citire si scriere la clasa I nu sunt atragatoare si
eficiente daca nu folosim diferite materiale didactice, care sa capteze
atentia elevilor si sa constituie in acelasi timp suportul grafic de
metode folosite.
Scolarul mic simte nevoia concretizarii faptelor lingvistice, pentru
a le intelege si a opera cu ele.
Alaturi de desene, planse didactice, alfabetare, caiete tip am
folosit cu succes memorarea unor versuri legate de fiecare litera
invatata, modelarea lord in sarma sau plastilina si astfel, prin
cooperarea mai multor analizatori, munca de invatare a devenit mult
mai usoara, placuta si eficienta. Faptul ca elevii au fost implicati in
aceste actiuni de realizare a literelor, de memorare a versurilor si
cantecelor le-a dat o mare satisfactie.
Abecedarul
V-am învatat pe fiecare
Intai a mica poi A mare
Urmară literele toate
Cu fir de aur insirate
Le-ati invatat
Si-acuma stiti
In orice carte sa cititi
Dar va veti aminti mereu
Ca prima carte am fors eu !
A
In alfabet e prima
Si seamana cu o scara
Pe care zidarul
Urca si coboara.
Tu sa scrii de vrei,
Ana, Ada, Andrei,
La inceput s-o folosesti
Fii sigur ca nu gresesti.
Ă
Am o litera zglobie
Ca un A cu palarie.
Cred ca stie fiecare
Este litera Ă mare.
B
Rame pentru ochelari,
B mare pentru scolari,
Este litera cu care
Poate scrie fiecare
Bianca, Barbu, Bacau
Brasov, Bucuresti, Buzau.
C
Am avut un colacel
Si l-am impartit cu el.
Am si eu, dar si el are
Acum, litera C mare.
Numele si-l scriu cu el
Carmen, Camelia si Costel.
D
Ai un arc fara sageata
Cu care poti scrie-ndata
Dalin, Dorina, Dunarea.
Cu D mare vei putea
Sa le scrii fara greseala
Cum ai invatat la scoala.
E
Litera E, voi stiti,
E pieptene cu trei dinti
Sau o furca fara coada
Pentru fanul din ograda.
Vrei sa scrii cu ea? Ti-oi spune
Chiar acuma multe nume
Care-ncep cu E- Elena,
Elisabeta si Ema.
F
Periuta mea de dinti
Seamana, cum bine stiti,
Cu o litera anume.
Care este cine-mi spune
Este F cu care scrii
Numele multor copii
Flavia, Fabian
Si sarbatoarea Florii.
G
Gasca Gaga, pe hartie,
Vrea numele sa si-l scrie,
Dar nu-l stie pe G mare.
Acesta sa fie oare?
Gancea Paul si Matei
O ajuta, dragii mei,
O secera i-au adus
Cu maneru-ntors in sus!
H
Horia avea o scara
Si i-a pus fusteii aseara,
Unul, la mijloc, ramane,
Stii ce litera e? Spune!
Cu H mare, in poveste,
Harap-Alb se iscaleste.
I
Ioan un bat a gasit
Si in nisip l-a infipt.
Ce litera este? Se intreaba el
I mare, raspunde Ica, sora lui
Si eu, si tu, si Ionel
Ne scriem numele cu el.
J
Am primit candva in dar
O umbrela colorata.
Uite, chiar asa arata!
Numai ca manerul, iata,
Este, ca-n abecedar,
Un J mare de tipar.
K
Nu-i o pasare ce zboara
Ca racheta, drept in sus
Este K si l-am adus
Din adanc de calimara.
Katiusa scriem cu K
Si Karina tot asa.
Cu K scriem in scrisori
Karl sau Karla, uneori.
L
Lenuta un bat a rupt
Si litera L mare a facut.
Poate scrie-acum fatuca
Lavinia, Lia sau Luca.
M
Monica deseneaza aici
Urechile unei pisici.
M mare apare. Scriu cu el
Maria, Mimi, Martinel.
N
M un picior a pierdut
Si N mare a aparut.
Cu el putem scrie Nae,
Nicu, Nina, Nicolae.
O
Nu e cerc, nu e nici roata,
Nu-i nici oul din poiata.
Rotunjoara ca un soare
Este litera O mare.
Numai cu ea putem scrie
Olimpia, Oana, Orastie.
P
Seamana cu un drapel
P mare si scriu cu el
Multe nume Pavel,Pina
Paul, Petru si Petrina.
R
Ca sa-l scriu pe R usor
Mai pun la P un picior.
Cu el scrie si bunica
Raul, Radu sau Rodica,
Iar eu scriu, ca pe o comoara,
Romania, a mea tara.
S
Pe S mare l-am aflat
Ca pe un sarpe ondulat.
Si scriu numele Sorina
Sandu, Simina, Sabina.
Ş
Deşi n-am vazut vreodata
Şarpe cu clopotei la coada
Ştiu ca exista si se pare
Ca seamana cu S mare.
Acum scriu cu mult elan
Ştefania şi Ştefan
T
O balanta am desenat Dar de talere am uitat.
O privesc si mi se pare Ca e litera T mare.
Acum scriu cu mult elan
Timotei, Tudor, Traian.
Ţ
Sub T pun o virgulita
Si-i Ţ mare, Niculiţa.
Azi pot scrie, dupa plac
Ţucu, Ţicu, Ţiriac.
U
Urechila vrea sa scrie
Numele sau pe hartie.
Dar nu stie cum arata
Litera U mare. Iata!
Indata i-am desenat
O potcoava si-a aflat.
V
Un varf de sageata indreptat
in jos
E litera Vmare si-mi este de
folos
Sa scriu Vasile, Voichita,
Voicu, Vasea, Victorita.
Z
Ca un fulger in zig-zag
Apare si Z in prag.
Pot sa scriu acum Zoica,
Zaharia si Zanica.
Activitatea: „ FELICITAREA MEA”
Tipul activităţii: Cerc de creaţie în cadrul căruia s-au realizat felicitări pentru Ziua Mediului
Participanţi: elevi cu CES
Locaţia: Grup Şcolar Industrial Transporturi Căi Ferate Buzău
Responsabil: Expert Creativitate prof. Stoica Daniela
OBIECTIVELE URMĂRITE
Dezvoltarea capacităţii creative;
Dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi cooperare în grup;
Creşterea încrederii în manifestarea aptitudinilor personale;
Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător.
DESCRIEREA ACTIVITĂŢII
Momentul 1
Prin întrebări simple participanţii sunt familiarizaţi cu tema activităţii:
„ Ce este mediul înconjurător / natura?”
„ Ştiţi că există o dată la care toată lumea sărbătoreşte Ziua Mediului ?” „Voi când vă sărbătoriţi ziua
de naştere / a numelui?”
„ Putem să-i oferim, în mod simbolic, o felicitare ?”
Momentul 2
Se prezintă participanţilor materialele pe care le au la dispoziţie pentru realizarea unei felicitări (
cartoane colorate, abţibilduri, seminţe, paie, lipici, bandă adezivă, hârtie colorată, pânză de sac).
Copiii aleg singuri culoarea cartonului pentru felicitare şi materialele pe care le vor folosi.
Momentul 3
Fiecare participant realizează o felicitare având libertate deplină în combinarea materialelor alese.
OBSERVAŢII ŞI RECOMANDĂRI
Este bine să încurajaţi copiii să ia decizii în ceea ce priveşte tipul materialelor pe care le vor folosi şi
modul în care acestea pot fi combinate. Pe parcursul activităţii se poate observa cu uşurinţă dacă se
ajută între ei, dacă se inspiră unul de la celălalt şi dacă îşi aşteaptă rândul atunci când folosesc
anumite materiale (lipici, banda adezivă, foarfecele).
Este o activitate prin care se stimulează creativitatea fiecăruia dar şi abilităţile de comunicare şi
cooperare în cadrul grupului.
Printr-un dialog atent canalizat, în timp ce aparent se joacă, copiii vor dezvolta şi o atitudine pozitivă şi
responsabilă faţă de natură.
Anexa Nr 1
Chestionar Creativitatea tinerilor (cercul de teatru)
1.Cât de des mergeţi la teatru? a.o dată pe lună
b.foarte rar
c.deloc
2.Există în oraşul vostru o sală de teatru? a.da
b.nu
3.Ce piesă de teatru aţi citit ultima dată la clasă?
4.Aţi văzut de curând o piesă de teatru la televizor? a.da
b.nu
5.Ce actor sau actriţă de teatru din ţara noastră cunoaşteţi?
Anexa Nr 2
PROIECTUL ACTIVITATII
Denumirea activitatii: “Punctul si linia”
Data: 15.02.2011 (2h)
Responsabil: Expert Tip C CREATIVITATEA TINERILOR, prof. Ghita Angelica
,Beneficiari: Grup tinta elevi cu risc de parasire timpurie a scolii, elevi cu CES
Obiective:
Să recunoasca elemente ale limbajului plastic;
Să cunoasca materiale si instrumente de lucru,
Să interpreteze creative realitatea inconjuratoare.
Desfasurarea activitatii:
Etapele activitatii
Activitatea profesorului Activitatea elevului
1.Moment organizatoric
- se asigura climatul de liniste necesara desfasurarii optime a activitatii - se pregatesc materialele necesare -se anunta tema si obiectivele ei
Sunt atenti
2.Motivarea elevilor
Desenul este un mod de a imbraca realitatea intr-o forma. Prin arta reusim sa scoatem la iveala tot ce avem mai bun si mai frumos in noi. Sursa de inspiratie pentru realizarea operelor de arta se gaseste in mediul inconjurator. De multe ori lucrurile cele mai simple sunt si cele mai frumoase . De aceea, trebuie sa ne bucuram de fiecare lucru. Desenul reprezinta si o modalitate de stimulare a expresivitatii si a creativitatii.
3.Desfăşurarea activităţii
Cere elevilor să răspundă la următoarele întrebări:
Ce instrumente folosim la desenat?
Ce surse de inspiratie putem folosi?
Ce culori putem folosi in desene?
Răspund la întrebări.
4.Incheierea activitatii
Fiecare elev deseneaza folosind doar punctul si linia. Subiectul desenului este lasat la aprecierea lor.
Realizeaza desene.
Anexa 3
CERC DE CREAŢIE ARTISTICĂ
„ÎNCONDEIEREA OUĂLOR PENTRU
SFINTELE SĂRBĂTORI PASCALE”
Încondeierea ouălor reprezintă o formă importantă de manifestare în cadrul culturii populare şi
spirituale româneşti, caracteristică perioadei ante şi postpascale.
Elevii au avut ca sarcină în cadrul cercului de creaţie artistică să încondeieze ouă pentru
Sărbătorile Pascale pe care le-au prezentat colegilor prin intermediul unei mini-expoziţii organizate în
incinta şcolii.
Anexa 4
ModernArt
Elevii au avut de realizat obiecte de decor din materiale reciclabile. Activitatea s-a desfăşurat
sub forma unui work-shop în care elevii au confecţionat, cu propriile materiale neconvenţionale,
diferite obiecte ornamentale.
Obiectele decorative realizate de către elevi au fost prezentate colegilor din şcoală prin
intermediul unei expoziţii. Elevii „vizitatori” au votat cele mai reuşite lucrări.
Anexa 5
PROIECT DE ACTIVITATE
DATA: 27.04.2011
SCOALA : „P.H. ZANGOPOL” , Buzău
GRUPT TINTA: elevi cu risc de parasire timpurie a scolii
ACTIVITATEA: Cercul educational de sport: „Miscare, miscare si iar miscare”
DURATA: 3h
EXPERT TIP C PENTRU „CREATIVITATEA TINERILOR”: Chenaru Cristina
OBIECTIV OPERATIONAL: Sa formeze competentele de miscare si chinestezice
RESURSE: sala de sport
STRATEGII: lucru in echipa si lucru individual.
DESCRIEREA ACTIVITATII:
Nr.
Crt
.
Continutu
ri
Competente Activitatea expertului Activitatea
elevilor
Durata
1. „Miscare,
miscare
si iar
miscare”
-dezvoltarea
competentelor
de miscare si
chinestezice
-intocmeste minuta
activitatii: prezenta
-semneaza lista
de prezenta
30 min.
2. „Miscare,
miscare
si iar
miscare”
-dezvoltarea
competentelor
de miscare si
chinestezice
-imparte elevii pe echipe.
-da indicatii in realizarea
de exercitii simple de
miscare si de gimnastica
pentru incalzire:
genoflexiuni, sarituri,
indoiri de brate, fandari.
-se impart in
echipe
-executa
exercitii simple
de gimnastica
pentru incalzire.
1h
3. „Miscare,
miscare
si iar
miscare”
-dezvoltarea
competentelor
de miscare si
chinestezice
-organizeaza concursuri
de gimnastica pe echipe.
-participa la
concursurile de
gimnastica
1 h
4. „Miscare,
miscare
si iar
miscare”
-dezvoltarea
competentelor
de miscare si
chinestezice
-organizeaza un concurs
alergari
-participa la
concursul de
alergare
30 min.
Anexa 6
Anexa 7
PROIECT DE ACTIVITATE
DATA: 5.05.2011
SCOALA : CU CLS. I-VIII „P.H. ZANGOPOL” , Buzău
GRUPT TINTA: elevi cu risc de parasire timpurie a scolii
ACTIVITATEA: Cercul educational de desen “Flori de primavara”
DURATA: 2h
EXPERT TIP C PENTRU „CREATIVITATEA TINERILOR”: Chenaru Elena Cristina
OBIECTIV OPERATIONAL: Sa formeze gustul pentru frumos, sensibilitatea pentru culori, a
sensibilitatii muzicale si a disponibilitatii creatoare.
RESURSE: prezentari power point, cantece, fotografii, fise de lucru, culori, carioci, lipici, foarfeca,
calculator, videoproiector, aparat foto.
STRATEGII: conversatia, dialogul, problematizarea, lucru in echipa si lucru individual.
DESCRIEREA ACTIVITATII:
Nr.
Crt.
Activitatea Competente Activitatea expertului Activitatea elevilor
Durat
a
Obs.
1.
-intocmeste minuta activitatii:
prezenta
-semneaza lista de
prezenta
30
min.
2
- formarea
gustului pentru
frumos, a
sensibilitatii
creatoare
-conversatie situationala; ii
intreaba daca iubesc anotimpul
primavara, ce le place la acest
anotimp
- raspund si explica ce le
place la acest anotimp
5 min.
3.
Activitatea 1
- formarea
gustului pentru
frumos, a
sensibilitatii
creatoare
-arata elevilor la videoproiector
flori de primavara pe care
acestia trebuie sa le
recunoasca
-privesc la videoproiector
florile si le denumesc pe
cele pe care le recunosc
10
min.
4. Activitatea 2 - formarea
gustului pentru
frumos, a
sensibilitatii
pentru culori
-imparte elevilor fise de lucru
pentru desenarea VAZEI CU
FLORI
-le ofera materiale din hartie
colorata pentru a le lipi si a
decora tabloul
-deseneaza si lipesc
elementele pentru a
realiza tabloul VAZA CU
FLORI
20
min.
-elevii vor
viziona la
calculator
prezentari
5. Activitatea 3 - formarea
gustului pentru
frumos, a
sensibilitatii
pentru culori
-ofera elevilor materiale pentru
realizarea unui decor de
primavara
-lipesc pe un panou
materialele: flori, fluturasi
si copacei pentru
realizarea unui decor de
primavara
25
min.
6. Activitatea 4 - formarea
gustului pentru
frumos, a
sensibilitatii
creatoare
-ii intreaba ce poezii si cantece
de primavara sau ale copilariei
cunosc
-elevii vor recita cate o
poezie cunoscuta si vor
canta cantecele copilariei:
Daca vesel se traieste,
Ceata lui Pitigoi, Iepuras
dragalas, Infloresc
gradinile
25 min
7. Evaluare -elevii vor primi
diplome de
participare
-5 min.
Anexa 8
SC. CU CLS.I-VIII „P.H. ZANGOPOL” Buzau
NUME ELEV: .........................................
Chestionar pentru stabilirea tipului de creativitate
Dacă enunţul vi se potriveşte, încercuiţi cifra din dreptul lui:
Înainte de a citi, rosti sau scrie, aud cuvintele în minte. 1
Prietenii îmi cer adesea sfaturi. 6
Îmi plac disciplinele care solicită gândirea şi logica. 2
Cer ajutorul prietenilor când sunt într-o situaţie dificilă. 6
Prefer cărţile cu ilustraţii multe. 3
Pot să bat ritmul unei melodii la tobă. 5
Îmi plac orele de educaţie fizică. 4
Sunt foarte îndemânatic atunci când confecţionez ceva. 3
Îmi place să calculez, să măsor, să clasific lucrurile. 2
Cred că mă mişc şi dansez foarte bine. 4
Când învăţ sau lucrez, obişnuiesc să fredonez o melodie.5
Cărţile sunt importante pentru mine. 1
Când închid ochii, văd adesea imagini foarte clare. 3
Am cel puţin trei prieteni foarte apropiaţi. 6
Reţin mai multe informaţii ascultând o emisiune la radio, decât uitându-mă la televizor. 1
Aş vrea să fiu înconjurat de lucruri frumoase. 3
Îmi pac integramele, jocurile de cuvinte. 1
Ştiu multe melodii. 5
Îmi place mai mult să stau cu prietenii decât singur acasă. 6
Pot să desenez uşor aproape orice. 3
Dacă aud de câteva ori o melodie, pot să o reproduc aproape exact. 5
Sunt sensibil la culori. 3
Mi-e greu să stau nemişcat mai mult timp. 4
Folosesc computerul adesea pentru că îmi solicită capacitatea de concentrare îndelungată şi creativitatea 2
Fac sport sau activităţi fizice în mod frecvent. 4
Îmi face să fotografiez sau să filmez. 3
Mă exprim foarte clar şi coerent, folosind cuvinte sugestive. 1
Îmi place să mă joc la calculator.2
Ascult frecvent muzică la radio, casetofon, televizor etc. 5
Visez să fiu actor. 6
Îmi plac jocurile care necesită gândire logică. 2
Am încredere în oameni. 6
Simt nevoia să ating obiectele, pentru a afla mai multe despre ele. 4
Cânt la un instrument muzical. 5
Uneori îmi place să scriu poezii sau compuneri. 1
Mă simt bine când mă aflu într-un grup. 6
Prefer să-mi petrec timpul liber afară, în natură. 4
Mă interesează progresele tehnico-ştiinţifice. 2
Viaţa mea ar fi mai săracă dacă n-ar fi muzica. 5
Am un sport preferat, pe care îl practic foarte bine. 4
Pot să socotesc în minte cu uşurinţă. 2
Reuşesc uşor să conving prin intermediul cuvintelor. 1
În final, trebuie să observaţi ce număr apare mai des încercuit:
Scor pentru 1 ………..aptitudine verbală
Scor pentru 2…………aptitudini logico-matematice
Scor pentru 3…………aptitudini vizual-spaţiale
Scor pentru 4……… aptitudini de mişcare
Scor pentru 5………. aptitudini muzical-ritmice
Scor pentru 6……… aptitudini sociale-interpersonale
o Aptitudinile verbale şi cele social-interpersonale sunt favorabile pentru cei cărora le-ar plăcea să fie actori, regizori, scriitori.
o Aptitudinile logico-matematice îi diferenţiază pe aceia cărora le place să lucreze la computer, spre exemplu.
o Aptitudinile spaţial-vizuale îi caracterizează pe aceia cărora le place să deseneze. o Aptitudinile chinestezice, de mişcare, îi individualizază pe aceia cărora le place sportul
sau dansul. o Aptitudinile muzicale pot determina alegerea unei profesii precum aceea de cântăreţ,
instrumentist sau dirijor.
Anexa 9
CREATIVITATEA UMANĂ
Una din problemele centrale ale cercetǎrilor psihopedagogice din ultimii ani este cea a
creativitǎţii. Pe fondul unei diversitǎţi de opinii se pot delimita trei direcţii în abordarea şi analiza
fenomenului creaţiei: din perspectiva produsului creat, a procesului de creaţie şi a personalitǎţii
creatoare.
Produsul creat desemneazǎ rezultatul procesului de creaţie. El se concretizeazǎ fie în ceva
material (obiect, invenţie etc.) , fie în ceva spiritual (formulǎ, teorie etc.). Pentru ca acest produs şǎ
poatǎ fi apreciat creativ trebuie sǎ incumbe doi parametri: originalitate şi utilitate socialǎ. Originalitatea
se exprimǎ prin noutate şi unicitate. Un produs poate avea noutate şi unicitate în raport cu societatea
ca un tot sau doar în raport cu individul care l-a creat. În primul caz , creativitatea ar fi proprie numai
acelor persoane care aduc o contribuţie singularǎ şi originalǎ într-un domeniu sau altul al culturii
materiale şi spirituale a societǎţii. Dacǎ un produs este original doar în raport cu individul atunci
creativitatea poate fi consideratǎ o facultate general-umanǎ.
Wilson, Guilford şi Christensen au scos în evidenţǎ trei criterii de apreciere a originalitǎţii unui
produs: 1) un rǎspuns este cu atât mai original cu cât este mai rar în populaţia consideratǎ, 2) un
rǎspuns este cu atât mai original cu cât este mai ingenios (apreciat ca atare de un grup de judecǎtori)
3) un produs este cu atât mai original cu cât el asociazǎ elemente de cunoştinţe sau date de
experienţǎ mai îndepǎrtate.
Utilitatea sau eficienţa produsului este parametrul care impune acestuia o finalitate practicǎ. Un
produs al creaţiei trebuie sǎ rǎspundǎ unor nevoi umane, sǎ fie aplicat în folosul omului.
O altǎ direcţie de abordare a creativitǎţii este cea din perspectivǎ procesualǎ. Ocupându-se de
procesul creaţiei, psihologii considerǎ cǎ el parcurge mai multe etape. Putem menţiona în acest sens
concepţia lui G. Wallas , devenitǎ clasicǎ , care distinge patru etape: prepararea, incubaţia, iluminarea
şi verificarea. Prepararea este etapa în care se contureazǎ problema, se adunǎ informaţiile în legǎturǎ
cu ea şi se întrezǎresc eventuale piste de abordare. În perioada incubaţiei asistǎm la o intensǎ
activitate psihicǎ în cea mai mare parte la nivelul subconştientului care constǎ în analiza şi
compararea datelor, în revenirea continuǎ asupra lor chiar şi în momentele în care subiectul este
concentrat asupra altor probleme, în frǎmântǎri şi tensiuni interioare. Un rol important îl joacǎ în
aceastǎ etapǎ procesele asociativ-afective care întreţin şi angajeazǎ întreaga personalitate în vederea
rezolvǎrii problemei. Iluminarea consemneazǎ apariţia bruscǎ a soluţiei. Totul se restructureazǎ,
obstacolele sunt îndepǎrtate, rezolvarea devine iminentǎ. În etapa verificǎrii se produce testarea şi
validarea solutiei.
Alţi specialişti în problemǎ stabilesc trei etape de creaţie: ideaţia care include prepararea,
incubaţia şi iluminarea, etapa proiectualǎ când are loc confruntarea , trierea şi precizarea ideilor,
etapa obiectualizǎrii când ideea –imagine trece din proiect în obiect tehnic. (Moraru, I., 1995, p. 104)
Din punct de vedere pedagogic ne intereseazǎ mai mult creativitatea din perspectiva
personalitǎţii, ca atribut fundamental al acetuia. Creativitatea este o dimensiune psihologicǎ care
angajeazǎ întreaga personalitate. Ea este proprie, în limitele normalului, tuturor copiilor,
manifestându-se însǎ cu o intensitate diferitǎ de la unul la altul. Aceastǎ capacitate se poate dezvolta
la orice persoanǎ într-un grad mai mare sau mai mic în functie de interacţiunea factorilor care concurǎ
la apariţia şi exprimarea ei. Creativitatea ne apare astfel ca o formaţiune complexǎ ce rezultǎ din
imbinarea într-un mod irepetabil în cadrul personalitǎtii fiecǎrui individ a unor factori de naturǎ diferitǎ,
fapt care îi asigurǎ posibilitatea sǎ raspundǎ în mod original diverselor solicitǎri exercitate din exterior.
În literatura de specialitate sunt consemnate douǎ categorii de factori: psihici (subiectivi) şi
sociali (obiectivi). La rândul lor, factorii psihici sunt divizaţi în trei grupe: intelectuali, aptitudinali şi
nonintelectuali. (Roşca , Alexandru, 1981, p.65)
Referitor la factorii intelectuali se subliniazǎ rolul unor calitǎţi ale gândirii cum ar fi: fluiditatea,
flexibilitatea, caracterul divergent, originalitatea precum şi al imaginaţiei creatoare.
Fluiditatea gândirii constǎ în uşurinta asociaţiilor dintre cuvinte, fapte, imagini, idei şi expresii.
Fluiditatea vorbirii este exprimatǎ în bogǎţia vocabularului şi folosirea lui în construcţii verbale cu
semnificaţie. Fluenţa sau fluiditatea ideilor este capacitatea de a emite într-un timp limitat cât maimulte
idei , sau ipoteze de rezolvare a unor probleme. Fluenţa asociativǎ sau capacitatea de a asocia
cuvinte se mǎsoarǎ prin gǎsirea cât mai multor sinonime pentru un cuvânt dat, prin completǎri de
texte sau povestiri. Fluenţa expresivǎ se manifestǎ în uşurinţa exprimǎrii şi noutatea acesteia.
Plasticitatea sau flexibilitatea gândirii a fost confirmatǎ experimental de R.C.Wilson, în 1954. El
a reuşit sǎ izoleze douǎ nuanţe ale acestui factor: flexibilitatea spontanǎ, când subiectul are iniţiativa
restructurǎrii şi modificǎrii realului. Exemplu :,,Indicaţi în cinci minute cât mai multe întrebuinţǎri ale
unei cutii de conserve.” O a doua nuanţǎ ţine seama de flexibilitatea adaptativǎ, când i se cere
subiectului sǎ înlǎture un numǎr de chibrituri din pǎtratele alcǎtuite din acestea, indicându-i-se câte
pǎtrate sǎ rǎmânǎ, cu condiţia sǎ întrebuinţeze toate chibriturile eliminate.(Landau) Flexibilitatea
de transformare, pusǎ în evidenţǎ de Guilford şi identificatǎ cu gândirea divergentǎ este, dupǎ unii
autori, cel mai important factor al creativitǎţii. Prin distanţarea de obiectul cercetat, gândirea
divergentǎ multidirectionalǎ nu se împacǎ cu şabloanele.Ea permite jocul liber al imaginaţiei prin
plasarea lucrurilor într-o nouǎ perspectivǎ, prin renunţarea la vechile ipoteze şi formularea altora pe
baza combinǎrii, reorganizǎrii, restructurǎrii, sintetizǎrii, transformǎrii şi generalizǎrii informaţiilor,
descoperindu-se noi legǎturi şi mai multe soluţii pentru rezolvarea problemei cercetate.
Redefinirea este consideratǎa patra formǎ de flexibilitate a gândirii, caracterizatǎ prin renunţarea
la forma obişnuitǎ de definire sau de folosire a unui obiect, dându-i o nouǎ interpretare sau utilizare.
În categoria factorilor aptitudinali sunt incluse inteligenţa şi aptitudinile speciale.
Din categoria factorilor nonintelectuali sau de personalitate fac parte cei motivaţionali, atitudinali,
temperamentali şi caracteriali.
Motivele mai importante ale creaţiei sunt dorinţa de a cunoaşte, de a descoperi şi inventa, de a
rezolva probleme profesionale, înlǎturând dificultǎţile, de a contribui la progresul social uman, apoi
satisfacţia descoperirii, dǎruirea profesionalǎ, nevoia de autorealizare şi de prestigiu profesional, de
satisfacere a unor trebuinte materiale sau spirituale.
Factorii caracteriali împreunǎ cu cei afectiv-motivaţionali, prin rolul lor dinamizator, suplinesc
uneori în creatie un coeficient de inteligenţǎ mai scǎzut de 120. Deci între factorii cognitivi şi
noncognitivi existǎ o strânsǎ interdependenţǎ.
Creativitatea este influenţatǎ şi de factori sociali. Se au în vedere condiţiile economico-sociale şi
contextul psihosocial în care este integratǎ personalitatea umanǎ. Ele oferǎ tot ceea ce s-a obţinut
pânǎ în acel moment, generând noi probleme şi semne de întrebare, prin efectul lor stimulativ sau
inhibitiv asupra personalitǎţii creatoare. Atitudinea generalǎ a societǎţii faţǎ de fenomenul creativ se
exprimǎ prin mǎsurile întreprinse în direcţia încurajǎrii manifestǎrilor creatoare ale membrilor sǎi.
Alţi cercetǎtori includ în structurile creative şase eureme:
1. eurema de acumulare şi înţelegere a informaţiei; 2. eurema asociativ-combinatorie a informaţiei; 3. eurema energeticǎ-stimulatoare, determinatǎ de interes, pasiune şi voinţǎ; 4. eurema criticǎ, de judecare criticǎ a noilor idei 5. eurema ideativ-perceptivǎ, adicǎ imaginea vizualǎ a ideii apǎrute; 6. eurema de obiectualizare, de trecere a ideii noi din proiect în obiect tehnic (Moraru, I., 1995,
p.98) Dintre trǎsǎturile personalitǎţii creatoare, cei mai mulţi autori citeazǎ: originalitate, noutatea şi
valoarea creaţiilor, aplicabilitatea lor, ingeniozitatea, simplitatea şi profunzimea ideilor, precum şi
influenţa acestora asupra altor persoane generând ideii noi, multilateritatea creaţiei şi vastitatea
operei create. La aceasta mai adǎugǎm : motivaţia superioarǎ, atitudinea creativǎ, inteligenţa
creativǎ, tenacitatea, nonconformismul, imaginaţia creatoare, dorinţa de prestigiu etc.
Tipurile creativitǎţii. Analizând actul creator în evoluţia sa, de la formele cele mai simple şi
pânǎ la creaţia superioarǎ, Irving A. Taylor deosebea cinci niveluri : creaţia expresivǎ, productivǎ,
inventivǎ, inovatoare şi emergentǎ.
Creaţia expresivǎ este cea mai simplǎ formǎ de creativitate , identificatǎ în desenele libere şi
spontane ale copiilor, constituind premisa de dezvoltare în procesul educaţiei, a celorlalte forme ale
creaţiei. Ea poate fi stimulatǎ încǎ din perioada preşcolarǎ prin jocuri de creaţie, desene libere şi
povestiri din imaginaţie, apreciindu-i pe copii, însǎ fǎrǎ observaţii critice, pentru a nu le frâna
spontaneitatea.
Creaţia productivǎ se caracterizeazǎ prin restrângerea jocului liber al imaginaţiei şi
imbunǎtǎţirea tehnicii de lucru. Deşi produsele realizate se deosebesc prea puţin de cele obişnuite, la
acest nivel importantǎ este învǎţarea creativǎ din şcoalǎ, folosind metode de descoperire şi invenţie,
apoi lǎrgirea orizontului de cunoştinţe, îmbogǎţirea experienţei şi însuşirea tehnicilor de creativitate.
Creaţia inventivǎ se realizeazǎ prin invenţia sau descoperirea unor corelaţii noi, originale, între
obiecte şi fenomene, fǎrǎ sǎ fie vorba de aspecte neobişnuite, de exemplu, reinventarea aparatului de
radio, sau redescoperirea legii gravitaţiei.
Creaţia emergentǎ, specificǎ geniilor şi creatorilor de şcoli în picturǎ, muzicǎ, arhitecturǎ, stiinţǎ ,
tehnologie etc.
Potenţialul creator al elevilor. Pe mǎsura dezvoltǎrii ontogenetice se contureazǎ treptat ,
conducând astfel la diferenţierea şi individualizarea personalitǎţilor creatoare, fiecare dispunând de o
dominantǎ specificǎ în funcţie de ponderea şi modul în care se coreleazǎ factorii implicaţi în aceastǎ
constelaţie, de experienţa acumulatǎ şi de contextul social şi climatul psihosocial în care se manifestǎ.
Istoria marilor invenţii şi descoperiri, a operelor de artǎ şi a revoluţiei tehnico-ştiinţifice este
istoria inteligenţei şi a creativitǎţii, care i-a permis omului sǎ fǎureascǎ primele unelte , sǎ
stǎpǎâneascǎ natura prin ştiinţǎ şi tehnicǎ, sǎ creeze un peisaj nou pe planeta noastrǎ şi sǎ pǎtrundǎ
în spaţiul cosmic. În cuceririle ştiinţei, ale tehnicii şi culturii artistice sunt materializate capacitǎţile
creatoare ale omului, inteligenţa şi sensibilitatea lui faţǎ de frumos. Bogǎţia unui popor constǎ în
muncǎ şi creativitate.
În condiţiile celei de-a doua revoluţii ştiintifice şi tehnice a tendinţelor de informatizare a societǎţii
şi a mutaţiilor adânci din toate sectoarele de activitate, creşterea producţiei şi a culturii sunt
condiţionate în mare mǎsurǎ de capacitatea creativǎ a oamenilor. Se impune , deci, încurajarea
eforturilor pentru deschiderea unor cǎi noi în ştiinţǎ, ca forţǎ nemijlocitǎ a producţiei moderne.
În faţa acestei comenzi sociale, de creativitate, hotǎrâtoare pentru ridicarea omului pe noi trepte
de bunǎstare, de culturǎ şi de civilizaţie, şcoala are un rol bine definit privind dezvoltarea la elevi a
capacitǎţii creative.
Dupǎ unele statistici , nu s-a utilizat pânǎ acum nici 3٪ din inteligenţa omenirii, cauzele mai
importante fiind analfabetismul şi concepţia şcolii tradiţionale , bazatǎ îndeosebi pe predarea,
memorarea şi reproducerea cunoştinţelor, neglijând dezvoltatea potenţialului creator al elevilor şi
însuşirea de cǎtre aceştia a unor tehnici de învǎţare creativǎ.
Şcoala contemporanǎ, centratǎ pe elev , are un rol bine precizat în dezvoltarea uriaşului
potenţial întelectual, reprezentat de inteligenţǎ şi creativitate, care, pus în valoare, va asigura
neîntrerupt progresul social-uman. În relaţia elev-proces de învǎţǎmânt, cunoaşterea nivelului de
dezvoltare întelectualǎ al fiecǎrui elev este deosebit de importantǎ pentru folosirea unor metode
adecvate , care sǎ permitǎ individualizarea învǎţǎmântului, astfel încât fiecare elev sǎ-şi dezvolte la
maximum capacitǎţile şi aptitudinile creatoare prin procesul învǎţǎrii.
,,Toate condiţiile virtuale existente în om, dar nu neaparat utilizate, care ar putea contribui la
succesul actului creativ alcǎtuiesc creativitatea potenţialǎ a persoanei, spre deosebire de facultatea
creativǎ care presupune posibilitatea realǎ, actualizatǎ, de a crea.” (A.Stoica, 1983, p.7). Fiecare copil
dispune deci de un potenţial creativ , respectiv de anumite trǎsǎturi sau însuşiri favorizante actului
creator. Deosebirile se exprimǎ prin intensitatea cu care se manifestǎ acest potanţial şi prin domeniul
în care se aplicǎ. El reprezintǎ o posibilitate latentǎ ce se poate întrevedea de timpuriu. Detaliind
aceste însuşiri putem distinge , pe de o parte , cele care se referǎ la intelectul copilului (procese de
cunoaştere, aptitudini, tehnici intelectuale etc.) iar pe de altǎ parte , cele ce se referǎ la fantezia şi
imaginaţia sa (gândire intuitivǎ, sensibilitate faţǎ de nou, spontaneitate etc.). Cele douǎ categorii de
insuşiri nu evolueazǎ în mod liniar şi în acelaşi ritm. O intensǎ dezvoltare a gândirii convergente ,
întemeiatǎ pe raţionament şi spirit critic, poate înǎbuşi exprimarea spontaneitǎţii şi intuiţiei
imaginative. Relaţiile tensionale dintre ele se restructureazǎ pe mǎsura dezvoltǎrii ontogenetice a
copilului în funcţie de factorii externi care intervin. Cunoaşterea potenţialului creativ al elevului
reprezintǎ o condiţie indispensabilǎ pentru organizarea întregului demers educativ.
Strategia educǎrii creativitǎţii. Esenţa strategiei educaţionale întreprinse în acest sens constǎ
în prevenirea şi îndepǎrtarea factorilor de blocaj ce stau în calea procesului creaţiei şi centrarea ei pe
dezvoltarea personalitǎţii creatoare a elevilor. Aceastǎ strategie presupune douǎ coordonate
complementare, descoperirea potentialului creativ şi promovarea unor modalitǎţi care sǎ stimuleze
trecerea de la creativitatea potentialǎ la cea manifestǎ. Pedagogic vorbind, aceasta nu înseamnǎ a-l
forţa pe copil sǎ devinǎ un ,,mic geniu” sau un ,,inventator” de lucruri noi (G. Mialaret), ci de a-i
modela personalitatea în sensul cerinţelor integrǎrii creative în viaţa socialǎ.
Abordarea personalitǎţii creatoare din perspectiva formǎrii ei, respectiv a metodelor, mijloacelor
şi formelor de înfǎptuire a unui asemenea obiectiv, presupune cunoaşterea în prealabil a
mecanismelor interne ale procesului de creaţie. Având în vedere acest din urmǎ aspect, profesorul se
va concentra asupra identificǎrii cât mai timpurii a acelor trǎsǎturi şi însuşiri care vor sta la baza
creativitǎţii manifeste într-un anumit domeniu. Raportul de forţe dintre raţiune şi fantezie prezintǎ
oscilaţii de la o vârstǎ la alta, de la un copil la altul. Este necesar ca profesorul sǎ surprindǎ
eventualele decalaje pentru a interveni cu mǎsuri adecvate în vederea asigurǎrii unui relativ consens
şi a stimulǎrii lor concomitente.
Ana Stoica afirmǎ cǎ elevul creativ s-ar caracteriza prin urmǎtoarele conduite: capacitate de
pǎtrundere şi prelucrare a materialului, posibilitatea restructurǎrii personale şi rapide a datelor, spirit
independent şi critic, preferinţǎ pentru complexitate, dispoziţia de a-şi asuma riscuri, nonconformism
intelectual, un nivel superior de aspiraţii, are interese variate, este curios şi activ.
În activitatea de la catedrǎ se recomandǎ sǎ eevitǎm frazele care blocheazǎ creativitatea:
Nu avem timpul necesar. Aşa ceva nu se poate. Avem prea multe lucruri de fǎcut. Nu putem face aşa ceva. Vom mai discuta altă dată. Acum este târziu să ne gândim la asta. Înainte de a vorbi, gândeşte bine dacă ai ceva serios de spus. Nu avem bani. Nu ai talentul necesar. ,,Efortul şi succesul vor depăşi toate aşteptările dacă energiile şi imaginaţiile oamenilor ar putea fi
eliberate de restricţii şi limitări. « (Grawford H.Creenewalt)
Modalitǎţi de promovare a creativitǎţii în procesul de învǎţǎmânt.
Se pot distinge douǎ direcţii principale , una ce se referǎ la continutul învǎtǎmântului şi alta ce
se concretix\zeazǎ în tehnologia desfǎşurǎrii sale. Referitor la conţinutul procesului de învǎţǎmânt se
apreciazǎ cǎ existenta unui echilibru între cultura generalǎ şi cea de specialitate ar constitui un factor
stimulativ pentru elementele potenţialului creativ al elevilor. Cultura generalǎ oferǎ conţinutul
informaţional cu care elevii urmeazǎ sǎ opereze în activitatea de învǎţare. ,,Un rol însemnat în creaţie
revine asociaţiilor, combinǎrilor şi recombinǎrilor care trebuie sǎ aibǎ un caracter cât mai liber,
spontan şi inedit.” (Mihaela Roco, p. 25)
Un conţinut multidisciplinar şi interdisciplinar, ştiinţific şi artistic, teoretic şi aplicativ, cunoştinte
fundamentale şi de specialitate, oferǎ şanse sporite apariţiei unei conexiuni inedite şi contribuie la
fortificarea potenţialului creator în ansamblul sǎu.
Întregul demers tehnologic întreprins de profesor trebuie subordonat antrenǎrii şi exersǎrii
potenţialului creativ al elevilor, astfel încât aceştia sǎ adopte o atitudine creatoare în activitatea pe
care o desfǎşoarǎ.
Câteva principii orientative pentru profesor:
Profesorul sǎ ofere câmp de manifestare spontaneitǎţii şi iniţiativei elevilor Ceea ce trebuie sǎ predomine este stimularea atitudinii interogative a elevilor. Ea favorizeazǎ
gândirea divergentǎ, factor de bazǎ al potenţialului creator.
Folosirea unor metode şi procedee speciale pentru declanşarea şi stimularea diverşilor factori ai potentialului creator. Profesorul poate apela la modalitǎţi care sǎ vizeze în mod deosebit unul sau altul din factorii psihici ai creativitǎţii (gândire, aptitudini, imaginaţie, motivatie, caracter etc.).
Preocuparea profesorului pentru prevenirea şi înlǎturarea eventualelor blocaje ce ar putea interveni în exprimarea creativitǎţii elevilor. Acestea pot fi de naturǎ subiectivǎ, ce ţin de personalitatea elevilor sau de naturǎ obiectivǎ având originea în condiţiile de mediu.
Alternarea judicioasǎ a relaţiei dintre competiţie şi cooperare în procesul de învǎţǎmânt
Tehnologia didacticǎ sǎ se concentreze asupra procesului creativ şi nu a produsului sǎu.
Relaţia profesor-elev este cea care concentreazǎ şi conferǎ valenţe educative sporite tehnologiei didactice. Acestea depind în mod hotǎrâtor de atitudinea profesorului faţǎ de conduita elevilor creativi. Familiarizarea elevilor cu metode şi tehnici de muncǎ intelectualǎ
Din perspectiva preocupǎrii profesorului cele mai semnificative metode şi tehnici de muncǎ
intelectualǎ sunt:
Iniţierea şi familiarizarea elevilor cu folosirea unor instrumente auxiliare pentru îmbogǎţirea cunoştinţelor şi rezolvarea sarcinilor de învǎţare (dictionare, enciclopedii, crestomaţii, mijloace ale mass-mediei etc.)
Formarea priceperii de folosire a surselor documentare şi de întocmire pe aceastǎ bazǎ a unor planuri de idei, conspecte, fişe etc.
Stimularea elevilor în vederea stabilirii unor corelaţii între cunoştinţele asimilate prin treceri succesive de la concret la abstract şi de la abstract la concret.
Familiarizarea elevilor cu diferite strategii creative în rezolvarea sarcinilor de învǎţare
Adoptarea şi respectare de cǎtre elevi a unui regim raţional de muncǎ şi odihnǎ, în concordanţǎ cu cerinţele igienii activitǎţii intelectuale.
BONCIU TANTICA
Scoala „Nicolae Titulescu” – Buzau
Anexa 1o
Anexa 11
NAŞTEREA LUI IISUS
Sceneta prelucrata de Invatator Dragoescu Lucretia
Povestitorul :
În oraşul Nazaret traia o tânără numită Maria, o fecioaraă cu inima curată si iubitoare de
Dumnezeu .
Într-o zi , îngerul Gabriel i s-a arătat şi i-a vorbit astfel :
Îngerul :
-Nu te teme , Maria! Am venit să îţi spun ceva minunat ! În curând vei
avea un copilaş şi-i vei pune numele Iisus. El va fi copilul acela deosebit pe care îl aşteaptă
toată lumea.
Povestitorul :
Pe atunci, Maria era logodită cu un băiat evlavios pe nume Iosif.
Aflând că Maria aşteaptă un copil, nu ştia dacă este bine să se căsătorească cu ea. Se temea să
nu se facă de ruşine.
Îngerul :
- Iosife, fiul lui David, nu te teme să o iei de nevastă pe Maria , căci ea va naşte un fiu pe
care îl vei numi Iisus. El va mântui pe oameni de păcatele lor.
Povestitorul :
Iosif s-a bucurat că va fi tatăl Marelui Împărat.
Se apropia astfel vremea ca Prea Sfânta Fecioară să aducă pe lume pe Iisus.
În timpul acela, împăratul Romei, Cezar Augustus a dat poruncă să se facă o înscriere a tuturor
locuitorilor lumii.
Aşa a pornit şi Iosif din Nazaret să meargă în Betleem împreună cu Maria.
Când au ajuns aici n-au găsit loc să rămână şi au petrecut noaptea într-un staul sărăcăcios de
vite.
Acolo, în peşteră, s-a născut Iisus , fiul lui Dumnezeu. L-a înfăşurat în scutece şi l-a culcat în
ieslea cu animale.
Pe câmp păstorii păzeau turma de oi . Deodată un înger li s-a arătat.
Îngerul :
- Nu vă temeţi , căci vă aduc vouă şi lumii întregi o veste mare. Astăzi s-a născut pentru
voi Mântuitorul lumii, Iisus Hristos. Mergeţi îndată la Betleem şi veţi afla în peşteră Pruncul
înfăşat şi culcat în iesle.
Povestitorul :Şi oastea îngerească a zis :
Îngeri :
- Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, întru oameni. Povestitorul :Şi după ce au plecat îngerii, păstorii au zis :
Păstorii :
- Să mergem la Betleem să vedem ce ne-a vestit Dumnezeu prin îngerii lui.
Povestitorul
Când au ajuns , plini de bucurie, s-au închinat Pruncului.
Păstorii :
-Am venit să ne închinăm Pruncului Iisus. Vom spune lumii întregi minunea văzută.
Povestitorul :
În vremea aceea , regale Irod auzind acestea s-a tulburat foarte tare, căci se gândea că
Pruncul născut îi va lua tronul şi împărăţia.
Irod :
-Prin Ierusalim umblaţi,/
Ce ?Pe cine căutaţi ?
Gaspar :
-Suntem trei magi călători,/
Crai ca fraţii iubitori,
Văi, coline neumblate/
Şi păduri nedesfundate,
Pretutindenea călcăm/
Şi de împăratu-ntrebăm.
Melchior :
-Din Persida am plecat
C-o stea ni s-a arătat
Pe cerul înseninat,
Aicea cum am ajuns,
Steaua –n nori ni s-a ascuns,
Şi ne-a fost a ne plimba
Şi prin oraş a-ntreba:
Baltazar :
-Unde s-a născut
Un crai mare de curând ?
Dar nişte oşteni de-ai tai,
Foarte răpitori şi răi
Cu putere ne-au supus
Şi-nainte –ţi ne-au adus.
Irod :
-V-aş mulţumi ca la fraţi
Dac-aţi vrea să-mi arătaţi
Care, de unde veniţi,
Pe nume cum vă numiţi
Şi-ncotro călătoriţi ?
Melchior :
-Eu sunt craiul Melchior
Şi din prooroci aflând
Că se va naşte curând
Mare-mpărat pe pământ
Am plecat ca să-l găsesc
Să mă-nchin şi să-l slujesc.
Irod :
-Dar tu, ce crai mare eşti ?
Baltazar :
-Eu snt craiul Baltazar
De la Persida am pornit
Pe steaua ce s-a ivit
Şi-n proorocii citind
C-o să nască pe pământ
Cel mai mare împărat
Mesia cel aşteptat
Am plecat ca să-l găsesc
Să-I dau daruri, să-I slujesc,
Şi să mă închin şi eu
Ca unuia Dumnezeu
Irod :
-Dar tu care te uiţi rău
Privind la scaunul meu
Spune ce crai mare eşti
Gaspar :
-Eu ţin frânele crăiei
În părţile Arăpiei
Craiul Gaspar mă numesc
Şi ca un crai vorbesc
Dar tu nu te-nvredniceşti
Să spui ce crai mare eşti? Irod :
-Eu sunt Irod împărat
Pe cal am încălecat,
Paloş în mână am luat
În Vicleim am intrat
Şi din picior când am dat,
Pământul s-a cutremurat.
Porniţi, mergeţi de-l aflaţi
Şi-ntorcând , mă-nştiinţaţi,
Să merg, să mă-nchin şi eu ,
Ca unuia Dumnezeu.
Povestitorul :
Şi au pornit magii spre Betleem,iar steaua s-a arătat din nou şi mergea înaintea lor, până au
ajuns acolo unde era Pruncul Iisus.
Melchior :
-O, Doamne-mpărate sfinte,
Primeşte a noastră cinste.
Baltazar :
Te rugăm ca să primeşti
De la noi daruri cereşti.
Gaspar :
-Aur, smirnă şi tămâie
De pomenire să fie
La tot neamul creştinesc
Şi-n poporul românesc !
Îngerul :
-Măriţi Magi, vă sfătuiesc să ocoliţi curtea regelui Irod, căci aceştia nu se bucură de naşterea lui
Iisus şi-I doreşte moartea.
Povestitorul :
Şi Magii pe altă cale s-au întors în ţara lor.