ghid de bune practici, proiect „artist si manager cultural la 16 ani”

GHID DE BUNE PRACTICI 1

Studiu de caz: „Artist și manager

cultural la 16 ani” 2010-2011

ghidmdelbune

yw

meopzqfpmladvqb

lutfjsqrcvlugbn

oqcxzaiapldswer

rhbnuzxcnoqpwoe

eiutgsbtkdxctew

mpmuhbuivbmejhg

xsfjidncgtpazxw

qujsdeeibrjfhmz

nmsqxcvbrgbrgtf

eoxzqwifhmmejhg

xjsqxcvbrgfjput

Material f inanțat de:


Ghid de bune practici privind utilizarea instrumentelor de training şi învăţare prin mijloace creative în proiecte de tineret

Cuprins Pagina

Introducere 4

PARTEA I: Caracteristicile grupei de vârstă 5

Partea a II-a: Descrierea proiectului 10

PARTEA a III-a: Tehnicile abordate 12

Nivelul 1: Management de proiect 12

Nivelul 2: Managementul evenimentului 18

Nivelul 3: Curatoriat şi muzeologie 23

PARTEA a IV-a: Proiectele ale participanţilor din cadrul proiectului AMC16 27

PARTEA a V-a: Observații și recomandări 30

4 GHID DE BUNE PRACTICI

INTRODUCERE

Prezentul ghid este un rezultat direct al proiectului Artist şi manager cultural la 16 ani, proiect derulat între iulie 2010 și martie 2011 de Fundaţia Raţiu România în cadrul programului Tineret în Acțiune (TIA).

Scopul proiectului l-a constituit formarea unor tineri cu oportunităţi reduse, viitori profesionişti performanţi, adaptabili, activi şi creativi, pregătiţi pentru o piaţă de muncă dificil de pătruns, într-un context economic instabil, prin mijloace de educaţie nonformala, ghidate de principii europene.

În acest sens au fost pregătiţi 15 elevi din şcoli provenind din sectorul 4 Bucureşti, în vederea dobândirii unor cunoştinţe teoretice şi abilităţi practice de: curatoriat, organizare şi management de eveniment.

Ca obiective ale proiectului au fost dezvoltate şi implementate, de către tinerii participanți la proiect, trei micro-proiecte de curatoriat – evenimente culturale (evenimentele „Sectorul tău, atunci şi acum”, „Dragostea în vremea razboiului. 65+`” şi `”Violența în şcoala ta” sunt prezentate în secţiunea a patra a ghidului).

Ghidul cuprinde elemente utilizate cu succes în implementarea proiectului. Prima parte conţine informații privind caracteristicile grupei de vârstă de care au aparținut beneficiarii direcţi ai proiectului (15-18 ani). Datele teoretice și tehnice, esenţiale ca punct de pornire pentru un proiect de tineret, au fost puse la dispoziție de către colege din cadrul organizației Alternativa Socială şi Capital Uman: Alexandra Gorea, psiholog și trainer GCDF (Global Career Development Facilitator) şi Diana Moga, manager proiecte.

Partea a doua o constituie un sumar al training-urilor care au stat la baza organizarii evenimentelor de către elevi. Training-urile au pornit cu o bază solidă de management de proiect, au continuat cu un training teoretic şi practic de management de eveniment – care s-a axat în mare măsură pe cunoştinţe de management de proiect – şi cu un training de curatoriat şi muzeologie – a cărui desfăşurare s-a bazat pe cunoştinţe de management de proiect şi management de eveniment.

În cea de a treia parte a ghidului sunt prezentate sumar proiectul și micro-proiectele evenimentelor implementate de către tinerii participanţi, pentru o mai bună înţelegere a modului de desfăşurare și, în particular, pentru a oferi o dimensiune acestui gen de proiect.

Obiectivele prezentului ghid îl constituie identificarea principiilor de bază necesare desfăşurării unui proiect și crearea unui model de bază în vederea elaborării de către tineri sau reprezentanţi ai instituțiilor de învăţământ liceal interesați.

6

duminicã 20 februarie 2011, ora 14.00

Violenţa în şcoala ta-un eveniment organizat de liceeni din sectorului 4, București-

Colegiul Național Gheorghe ȘincaiCalea Șerban Vodă nr. 167,

sector 4, București

„Violenţa în şcoala ta” este un eveniment creat în jurul conceptului de violență, a surselor și tipurilor de manifestare ale acesteia .Organizatorii vă vor surprinde cu tehnici de teatru invizibil , demonstraţii de capoeira și multe alte surprize!

Evenimentul face parte din proiectul „Artist si manager cultural la 16 ani” produs de Fundatia Ratiu România. Detalii pe amc-16.blogspot.com

Organizator: Finantator: Parteneri:

Colegiul Național Gheorghe Șincai

6

duminicã 13 februarie 2011, ora 15.00

„Dragostea în vremea rãzboiului. 65+”-un eveniment care pune în discutie situatia actualã a vârstnicilor-

Clubul Tãranului Muzeul Tãranului Român, Soseaua Kiseleff 3, BucurestiAcces: metrou Piata Victoriei

„biblioteca vie”demonstraţii de vals și can-canproiecţii de colaje filmate în perioada comunistã și interbelicã ceai și prãjiturele

Evenimentul face parte din proiectul „Artist si manager cultural la 16 ani” produs de Fundatia Ratiu România. Detalii pe amc-16.blogspot.com

Organizator: Finantator: Parteneri:


Partea întâi - Caracteristicile grupei de vârstă

Alexandra Gorea, Psiholog, Trainer GCDF (Global Career Development Facilitator), Diana Moga

Tranziţia de la adolescenţă la adult, un proces complex

Tranziţia de la adolescenţă la adult reprezintă un proces complex în care adultul în devenire trece printr-o serie de schimbări psihologice şi fizice ce îi determină viitorii paşi.

Tinerii dependenţi financiar de părinţi acum fac primii paşi înspre independenţa financiară, responsabilitate, independență emoţională. Mai mult, ei îşi asumă noi roluri: cetăţean activ al comunităţii, iubit/iubită, părinte sau muncitor. Această perioadă de tranziţie poate fi una de dezvoltare şi reuşite, mai ales atunci când individul are resursele necesare pentru a demara acest proces, ca de exemplu: implicarea în societate, suport din partea familiei, asistenţă financiară şi accesul la educaţie şi experienţe ce oferă tânărului o fundaţie pentru învăţare activa şi abilităţi de viaţă.

Tinerii au potenţial nemărginit şi rolul societăţii este acela de a ghida tânărul şi a-i oferi asistență în a-şi atinge acest potențial. Tânărul, la rândul lui, trebuie să-şi seteze anumite scopuri şi obiective în viaţă şi să accepte ghidarea către ele din partea societăţii. Tânărul adult ştie acum cu precizie care-i sunt nevoile şi continuă să caute acele oportunităţi sau contexte care-l ajută să şi le îndeplinească.

Valorificarea potențialului și libertatea de alegere

Finele liceului reprezintă un punct de turnură pentru tânărul adult, oferindu-i şansa de a-şi reevalua potenţialul, dorințele, nevoile şi de a alege un context anume în care să şi le valorifice.

În general tinerii ce au ales un liceu de un anumit profil rareori aleg o facultate cu un profil diferit/opus, ceea ce înseamnă că ei au avut capacitatea de a alege corect încă din adolescenţa timpurie. Mai mult, pentru mulţi dintre ei, facultatea reprezintă un context ceva mai specific de învăţare, în care studentul are oportunităţi nemărginite de studiu dar şi de ocupare a timpului liber. Aceste lucruri îi determină pe tineri să se angajeze în activităţi extracurriculare ce le dezvoltă fie partea profesională, fie cea persoanală.

O parte din tinerii adulţi se angajează în voluntariat, considerând acesta ca fiind o oportunitate de formare atât profesională cât şi personală, alţii prefera să muncească part time pentru a-şi satisface nevoile profesionale.

Spre deosebire de adolescentul libertin, rebel şi nonconformist la reguli, tinerii adulţi au nevoie de o mai mare libertate de exprimare, însă împrejmuită oarecum de un context cu reguli fixe - ceea ce-i ajută să urmeze acelaşi drum pe care şi l-au ales anterior. Există bineînţeles cazuri în care tinerii adulţi refuză să se supună regulilor şi apar probleme ca abuz de alcool, sarcini nedorite, absenteism şcolar sau consum de droguri. Aceste experienţe nu numai că fac tranziţia de la tânăr la adult mai dificilă dar pot avea şi efecte de lungă durată, compromiţând potenţialul tânărului de succes personal şi autoactualizare.

Tânărul adult acum nu mai are o aşa mare nevoie de acele relaţii orizontale dezvoltate în perioada adolescenţei şi ştie că poate conta pe propria persoană. Mai mult, este conştient acum de libertatea de alegere şi îşi evaluează alegerile în funcţie de recompense sau consecinţe negative. El acum îşi poate asuma riscul ca unele dintre deciziile lui să fie greşite şi poate, de asemenea, să găsească în timp util soluţii pragmatice la problemele cu care se confruntă.


Adolescența

Din punct de vedere al stadiilor şi al etapelor dezvoltării psihice umane, vorbim de preadolescență între 10 şi 14 ani, de adolescență între 14 şi 20 ani și de postadolescenţă până la 25 de ani.

Adolescența (14 – 20 ani), caracterizată fiind de foarte multe schimbări şi transformări atât în plan fizic cât şi în plan psihic, a fost considerată de unii autori (J.J. Rousseau) a doua naştere sau un moment esenţial în dezvoltarea psihică.

Dacă ar fi să punctăm câteva aspecte cheie ale dezvoltării psihice în perioada adolescenței aceastea ar fi:

- avans cognitiv remarcabil; -depășirea identificării cu părinţii (acum nu se mai rapoartează la aceaștia ci la grupul de la şcoală sau grupul de suport) şi intrarea în scenă a rolului comunităţii/şcolii/grupului de prieteni; -căutarea identităţii de sine, a unicităţii (se cristalizează stima de sine – autocunoaşterea, iubirea de sine, încrederea în sine);-lupta pentru cucerirea independenţei (mai ales emoţionale) şi a autonomiei (luarea propriilor decizii);-construirea unor noi componente ale personalităţii.

Mediul şcolar, social şi familial

Psihologia contemporană consideră că viaţa psihică este rezultatul unui lung proces de dezvoltare care este multideterminat şi multicondiționat. Cei trei factori fundamentali ai dezvoltării psihice sunt ereditatea, mediul şi educaţia.

Cele două medii care joacă un rol major în viaţa adolescentului sunt mediul şcolar şi cel social (sistemul relaţiilor adolescentului). Noul nivel şcolar, cel al liceului, aduce schimbări esenţiale atât din punct de vedere al conţinuturilor de învăţare (amplificate semnificativ) cât şi din punct de vedere al activităţii mintale a adolescentului. Aceste influenţe, extrem de variate, se răsfrâng asupra tututor dimensiunilor fiinţei umane. Însă influenţele exercitate de diversele medii în care există adolescentul nu sunt numai favorabile. Niciunul din mediile enumerate mai sus (şcolar, familial, social) nu este total pozitiv sau total negativ. Ceea ce ne face să numim pozitiv şi negativ este dominanța influențelor de un fel sau altul. Astfel că efectele acestor medii pot fi atât pozitive, ducând la investirea tuturor resurselor sufleteşti într-o direcție bună, cu rezultate remarcabile, cât şi negative: dezorientare, blocaj, refuz, deviaţie comportamentală etc.

Vom enumera mai jos câteva dintre schimbările apărute în mediul şcolar, mediul social şi în cel familial:

-apariția unor noi discipline diferite de cele din gimnaziu;-cerințe educaţionale multiple;-activități extracurriculare;-noile discipline precum logica şi filozofia, care necesită mari capacităţi de abstractizare sau precum psihologia și economia, care cer înţelegerea unor fenomene foarte complexe;-așteptările profesorilor, diferite faţă de cele ale profesorilor din gimnaziu;-renunțarea din partea familiei la a mai considera adolescentul copil şi acordarea din partea acesteia a unei autonomii şi independențe crescute (este consultat în problemele familiei, i se cere părerea);-creșterea sistemului de relaţii în afara familiei şi a şcolii;- intrarea în contact cu o multitudine de alte medii, diferite de cel şcolar şi cel familial (uneori medii care exerciță o influenţă negativă asupra sa).


Dezvoltarea psihică

Ar trebui menționate câteva aspecte ale dezvoltării psihice ale adolescentului: particularităţile gândirii, memoriei şi imaginaţiei, comunicarea şi limbajul, afectivitatea și personalitatea.

a. Particularităţile gândirii, memoriei şi imaginaţiei:- se desăvârşește stadiul operaţiilor formale (J. Piaget);- operaţiile de gândire sunt pe deplin eliberate de conţinuturile informaţionale cărora li se aplică, se generalizează şi se transferă uşor; deci ele devin fomale (J. Piaget);- raţionamentul ipotetico – deductiv se realizează cu uşurinţă şi domină în activitatea gândirii. M. Reuchlin spunea: „Adolescentul are putinţă să examineze consecinţele ce decurg în mod necesar din ipotezele sale; gândirea formală este şi o gândire ipotetico – deductivă”. Adolescenţii pot construi şiruri lungi de raţionamente pentru a confirma o idee, a fundamenta o teoremă. Aceasta este „vârsta sistemelor abstracte şi a teoriilor”. (P. Osterrieth);- gândirea adolescenţilor poate prelucra un volum mare de informaţii şi operează cu sisteme variate de simboluri;- se dezvoltă un grad foarte ridicat de raţionalizare şi de abstractizare;- gândirea devine logică şi profundă, organizată şi sistematică, riguroasă şi reflexivă, deschisă la nou. „În jurul vârstei de 17- 18 ani, gândirea critică se realizează la parametri înalţi şi permite orientarea independentă în sursele de informare, aderarea la teorii şi explicaţii, testarea şi evaluarea ideilor şi soluriilor elaborate”. (M. Zlate);- creşte volumul memoriei;- domină memoria logică (adolescenții au nevoie să facă legături logice între conţinuturile de învăţare atunci când memorează); - se amplifică, capacităţile de a memora laturile abstracte şi generale ale cunoştinţelor (lucru care permite implicarea în sarcini complexe de învăţare);- creşte caracterul activ al memoriei (identificarea cu uşurinţă a ideilor centrale, ierarhizarea lor, selectarea argumentelor, folosirea celor mai bune strategii etc.);- imaginaţia este caracterizată de autodefinire şi exprimare originală;- imaginaţia creatoare este cea care se manifestă cel mai mult, la un nivel înalt şi caracteristic pentru acest stadiu;- trăirile afective sunt tumultoase (specifice adolescenței) și pot determina o manifestare a imaginaţiei la nivel înalt; - visul de perspectivă, ca formă de imaginație activă şi creatoare, este implicat în cristalizarea idealului de viaţă;- imaginaţia se relevă printr-un grad mare de originalitate şi de personalizare a modurilor sale de exprimare.

b. Particularitățile comunicării şi limbajului:- îmbogățirea remarcabilă a limbajului;- utilizarea tehnicii moderne de comunicare;- utilizarea comunicării nonverbale, mult mai nuanţată şi mai bogată (creşte expresivitatea privirii şi limbajul gesturilor este mult mai bogat);- cunoaşterea unor alte limbi;- însuşirea tehnicilor de învăţare rapidă (o dată cu personalizarea stilului de învăţare – fiecare adolescent ştie ce tip de învăţare i să potriveşte mai bine).

c. Particularitățile afectivității în adolescenţă:- rezonanță afectivă amplă a tuturor evenimentelor trăite; se trăiesc mai intens şi mai profund emoţii şi sentimente, deși provenite din acelaşi medii ca şi în trecut (de exemplu şcoală şi familia); - emoţii şi sentimente mai nuanţate generate de relaţiilor cu cei din jur: prietenie, admiraţie,


încredere, dispreţ, ură, invidie etc.- entuziasm juvenil caracteristic (“vivacitate afectivă” – Debesse);- amplificare şi consolidare a unor sentimente cristalizate în stadiile anterioare („creşte emoţionalitatea intelectuală şi socială” – Ursula Șchiopu);- sentimente apărute în cadrul relaţiilor dintre sexe;- grad ridicat de conştientizare a experienţei afective (analiza propriilor sentimente ocupă o cantitate considerabilă de timp);- reglare a conduitelor emoţional – expresive (adolescentul poate manipula voit expresivitatea sa emoţională, putându-se adapta cu uşurinţă la diverse situaţii); - structurare a componentelor morale din structura sentimentelor (se manifestă foarte active nevoile de autoafirmare şi autorealizare, de aceea adolescentul caută tot felul de ocazii / situaţii pentru a-şi testa propriile posibilităţi sau propriile limite);- cristalizare a interesului pentru o viitoare profesie şi pentru identificarea vocaţională (la unii acestea au început la sfârşitul etapei gimnaziului atunci când au ales profilul liceului);- cristalizare a concepţiei despre lume şi viaţă, despre propriul sistem de valori, idealul de viaţă, aspiraţiile pentru viaţa de adult; - manifestare a autonomiei și a independenţei pe care adolescentul le-a cucerit sau spre care tinde;- înclinare spre respingere a tutelei familiei şi construirea destinului propriu (uneori au loc rupturi bruşte şi cu consecinţe ulterioare negative în viaţa de adult).

d. Personalitatea adolescentului:- lărgirea foarte mare a relaţiilor sociale; - auto-împlinirea în propriul proces de formare; - intrarea în vâltoarea vieţii reale;- „pentru elevii noştri aventura existenţei personale a început… marea lor educatoare va fi de acum încolo viaţa însăşi” (M. Debesse);- trasformarea personalității într-un ansamblu organizat şi unitar (deşi încă insuficient de consilidat şi armonizat);- formarea unui mod propriu de a înţelege viaţa şi cristalizarea unei concepţii care să îl călăuzească pe adolescent în alegerile pe care le face;- structurarea propriului sistem de valori care îi va sta la baza alegerilor de viaţă şi a comportamentelor;- cristalizarea personalităţii adolescentului şi a modului sau de acţiune datorită rolului major al influenţelor socio – culturale;- conştiinţa apartenenţei la o generaţie: grupul este foarte important pentru adolescent, el având nevoie să fie parte dintr-un grup informal (nu cel formal de la școală);- conturarea unei imagini de sine prin nevoia de autocunoaştere;-dorința de a descoperi propria unicitate şi originalitate şi de a se dezvolta ca persoană autonomă (care îşi propune ţeluri clare; acţionează pentru a le realiza şi mai ales care este resposabilă în legătură cu ceea ce face);- diversitatea căilor de autocunoaştere la care apelează: introspecţie şi autoobservaţie; reverie şi auto – reflecţii; dialog cu familia; relaţiile cu prietenii; compararea cu ceilalţi; implicarea în activităţi diverse (uneori dăunătoare); încercări alternative de roluri şi soluţii (îmbrăcăminte, machiaj, coafură etc.).

„Sarcini” de ordin emoţional şi social

Adolescența este în primul rând o perioadă de maturizare fizică şi emoţională, perioada în care adolescentul are de îndeplinit în principal „sarcini” de ordin emoţional şi social. Aceste „sarcini” specifice adolescenței sunt:


• Abordarea relaţiilor cu semenii (de ambele sexe) într-o manieră nouă şi mai matură;• Asumarea unui rol social masculin sau feminin• Acceptarea propriului corp şi folosirea capităţilor fizice în mod corespunzător• Obţinerea independenței emoţionale faţă de părinţi sau faţă de alţi adulţi• Obţinerea (sau lupta pentru obţinerea) independenţei financiare• Alegerea şi pregătirea pentru o anumită profesie • Pregătirea pentru viaţa de familie şi căsătorie (în anumite cazuri)• Dezvoltarea abilităţilor intelectuale • Lupta pentru dezvoltarea unor comportamente dezirabile social• Structurarea unui set de valori şi a unui sistem etic care să îi ghideze comportamentele

Dezvoltarea carierei

NOICC (The National Occupational Information Coordinating Committee) pune accentul pe trei zone ale dezvoltării carierei în ceea ce îi priveşte pe adolescenţi.

1. Autocunoaştere• Înţelegerea influenţei unei imagini de sine pozitive• Abilităţi necesare pentru a interacţiona într-un mod pozitiv cu ceilalţi ( fie că sunt colegi,

membri ai familiei, autorităţi – profesori etc.)• Înţelegerea impactului pe care îl au modificările apărute în viaţa sa (cele la care ne-am referit

mai sus – modificări de ordin fizic (pubertatea), social şi mai ales psihic)

2. Explorarea opţiunilor în ceea ce priveşte educaţia şi profesia• Înţelegerea relaţiei dintre realizările educaţionale şi planificarea carierei• Înţelegerea necesităţii unei atitudini pozitive pentru muncă şi învăţare continuă (importanţa

privirii acestora ca nişte lucruri pozitive)• Abilităţi de a evalua şi de a interpreta informaţiile legate de oportunităţile de carieră• Abilităţi de pregătire pentru a căuta, obţine, menţine şi pentru a schimba locurile de muncă• Înţelegerea modului în care nevoile şi funcţiile societăţii influenţează natura şi structura unui

loc de muncă (vezi recesiunea şi impactul acesteia asupra pieţei de muncă şi mai ales asupra motivaţiei sau atitudinilor oamenilor)

3. Planificarea carierei • Abilităţi de luare a deciziilor • Înţelegerea inter-relaționării rolurilor pe care o persoană le are în viaţă (balanța acestor roluri)• Înţelegerea schimbărilor continue în ceea ce priveşte rolurile masculine şi feminine din

societate• Abilităţi de planificare a carierei

Aşadar este necesar ca adolescenţii să aibă competențe în aceste trei zone menţionate mai sus. Cercetările arată că toate stadiile dezvoltării omului sunt importante. Adolescența a fost descrisă ca o perioadă de tranziţie de la copilărie la viaţa de adult. Potrivit lui Erikson, adolescenţii îşi căută cu intensitate propria identitate. Astfel că pericolul major în acest caz îl reprezintă confuzia (identitate versus confuzie).

Bibliografie

Psihologia vârstelor – Tinca Creţu, Ed. Credis, 2003Career Counseling – Vernon G. Zunker, Brooks/Cole Publishing Company


PARTEA a II-a Descrierea proiectuluiBackground proiect Artist și manager cultural la 16 ani

În România, consumul de cultură este, fără îndoială, afectat de contextul economic. La nivel naţional, cultura şi arta nu se află printre priorităţile

actuale. Majoritatea eforturilor financiare sunt îndreptate către ramurile clasice ale economiei – ramuri care pot stimula investiţiile străine,

producţia internă şi consumul.

În fiecare an, Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii publică „Barometrul de Consum Cultural”, o analiză cantitativă şi calitativă a „tiparului” consumului de cultură în România. Conform acestui raport, în 2009, rata de consum cultural a scăzut considerabil în comparaţie cu anii precedenţi, atingând un nou nivel minim. Muzeele şi expoziţiile de artă au fost cele mai afectate – o scădere cu 20% a publicului direct interesat, în comparaţie cu anul precedent. Cei care au tăiat vizitele la muzee de pe lista activităţilor sunt tinerii, elevi de liceu sau studenţi. Având în vedere importanța pe care consumul de cultură o are, la nivel individual,

această tendinţă poate fi îngrijorătoare.

Cu toate acestea, în ultimii ani s-a putut observa o creştere a evenimentelor culturale la nivelul Bucureştiului – de la 40 de evenimente

în 2003 la 84 în 2007, tendinţa fiind de creştere. Aceste evenimente au fost organizate preponderent în zonele centrale din Bucureşti, cum ar

fi Parcul Herăstrău şi Cişmigiu, în Centrul Istoric. Sectorul 4 din Bucureşti a găzduit în medie aproximativ 7 evenimente culturale pe an în perioada 2003

– 2007, dintr-un total de 255 de evenimente. Accesul la evenimente culturale în sectorul 4 este limitat şi se reduce la parcul Tineretului şi parcul Carol. În plus, sectorul

4 beneficiază doar de Muzeul Tehnologic Dimitrie Leonida, Casa Memorială George Bacovia, Centrul Cultural Nicolae Bălcescu şi o galerie privată, un număr scăzut de obiective culturale, având în vedere populaţia numeroasă a acestuia.

Se poate concluziona că tinerii şi comunitatea acestui sector în general au un consum scăzut de cultură, determinată de un acces limitat la instituţii şi evenimente culturale. Provenind din familii cu venituri scăzute, fără a le fi facilitat accesul la artă şi evenimente culturale, majoritatea tinerilor din sectorul 4 beneficiază exclusiv de acces la sistemul de învăţământ formal, care îi va ajuta să îşi dezvolte gândirea pragmatică şi cunoştinţele generale în domeniile de studiu, dar care nu dezvolta creativitatea.

Proiectul vine în completarea educaţiei primite în licee şi îşi propune să dezvolte în beneficiari tocmai acele aptitudini necesare pentru a face faţă într-o piaţă a muncii competitivă, în permanentă schimbare, prin intermediul educaţiei non-formale.

Soluţia propusă se constituie într-o serie de training-uri – curatoriat, organizare şi management de eveniment – în urma cărora beneficiarii vor căpăta cunoștintele necesare implementării proprilor proiecte culturale, ce se vor desfăşura la nivelul sectorului 4.

Scopul proiectului îl reprezintă formarea unor tineri cu oportunităţi reduse, viitori profesionişti performanţi, adaptabili, activi şi creativi, pregătiţi pentru o piaţă de muncă dificil de pătruns, într-un context economic instabil, prin mijloace de educaţie nonformală, ghidate de principii europene.


Obiective principale• Pregătirea a 30 elevi în vederea dobândirii unor cunoştinţe teoretice şi abilităţi practice de:

project management, curatoriat, organizare şi management de eveniment • Dezvoltarea de către participanţi a 3 proiecte de eveniment • Facilitarea implementării a 3 proiecte realizate de beneficiarii direcţi ai proiectului până în

martie 2011Proiectul încurajează educaţia ca fiind baza dezvoltării personale şi profesionale a elevilor. În

plus, secţiunea aplicativă de managementul proiectelor şi organizare de evenimente, le va oferi tinerilor oportunitatea de a dezvolta abilităţi de antreprenoriat care le vor spori şansele de angajare, sau de a demara o afacere pe cont propriu, în viitor.

Evenimente create de adolescențiI. „Sectorul tău, atunci și acum”Evenimentul are ca scop punerea în contrast a unor imagini din sectorul 4 din perioada socialistă și imagini ale acelorași locuri după douăzeci de ani de tranziție către capitalism.5 februarie 2011, 12.00 – 14.00, Sala de festivități a a Colegiului Național Ion CreangăEchipa de proiectLiceeni: Ana Maria Radoveneanu, Loredana Odoroagă, Mihai Draghici, Roxana Rusu, Amal Yaseen, Claudia TudoracheFundația Rațiu: Cosmin Catană, Alina Teișanu, Andreea Ungureanu, Rareș Crăiuț, Oana Ioniță

II. “Dragostea în vremea războiului. 65+”Evenimentul pune în discuție situația actuală a vârstnicilor. Acesta va conţine ca secțiuni„biblioteca vie”, demonstraţii de vals şi can-can, proiecţii de colaje filmate în perioada comunistă şi interbelică. „Biblioteca vie ” cuprinde 3 subiecte - războiul, timpul liber şi dragostea - în cadrul cărora vor intra proiecţiile şi momentele artistice. Momentele artistice sunt reprezentate de două dansuri (can-can şi vals), acestea deschizând ultimele două părţi din cadrul expoziţiei (timpul liber şi dragostea). Proiecţiile constau în filmuleţe şi imagini din cele două războaie mondiale, din Bucureştiul Vechi și imagini personale.Organizatorii s-au costumat pentru a ieşi în evidenţă. Vizitatorii au fost primiţi cu ceai şi prăjiturele. 13 februarie 2011, 15:00-17:00, Clubul Țăranului, Muzeului Țăranului RomânEchipa de proiect Liceeni: Ana Maria Ghinea, Alexandra Trofin, Cristiana Geolfan, Raluca Radu, Andreea Mihai, Alex Olteanu, Marina MaximFundația Rațiu: Cosmin Catană, Alina Teișanu, Andreea Ungureanu, Rareș Crăiuț, Oana Ioniță

III. Violenţa în şcoala ta Este un eveniment care se bazează pe rezultatele unui alt proiect cu adolescenți, Muzeul Violenței Școlare, derulat de Fundația Rațiu în perioada octombrie 2009–iunie 2010.Evenimentul „ Violenţa în şcoala ta” a fost creat în jurul conceptului de violență în școală și a luat în considerare obiectele rezultate în urma atelierelor ateliere de artă (desen, modelaj, fotografie, colaj şi audio-vizual) din cadrul proiectului Muzeul Violenței.Au fost folosite tehnici teatru de improvizație şi demonstraţii de capoeira. 20 februarie 2011, 14.00 – 16.00, Colegiul Național Gheorghe ȘincaiEchipă de proiect: Liceeni: Cristina Dumitrache, Mihai Pârâianu, Gabriela Sima, Anișoara Drumea,Laura Donose, Sabina CărămizaruFundația Rațiu: Cosmin Catană, Alina Teișanu, Andreea Ungureanu, Rareș Crăiuț, Oana Ioniță


PARTEA a III-a: Tehnicile abordate

TRAINING MANAGEMENT DE PROIECT

Introducere

Mediul informațional ne atinge permanent cu ştiri despre proiecte europene, despre proiecte academice, proiecte şcolare şi tot felul de alte proiecte. Dar ce este de fapt proiectul şi la ce foloseşte el ?

Nu ne vom propune să oferim o definiţie sau o explicaţie exhaustivă, în schimb, la final, speram că toţi cei care vor parcurge aceste rânduri să poată înţelege importanţa managementului de proiect.

„Dacă este adevărat că rata schimbării se va accelera foarte tare […] atunci trebuie să ne aşteptăm la o creştere substanţială a numărului organizaţiilor şi sub-organizațiilor create pentru scopuri temporare. Aceasta trecere de la formele permanente la cele ad-hocratice este, în fond, o adaptare vastă şi fundamentală a societăţii la imperativele schimbării sociale de mare rapiditate […].”

Alvin Toffler, 1999

Proiectul reprezintă punerea în practică a unei idei, o transformare sau o schimbare. Cei ce administrează schimbarea, fie ea personală, economică sau socială, vor fi mai eficienţi cunoscând şi aplicând sistemul de management al proiectelor.

Caracteristici

Am ales grupa de vârsta 15 – 18, liceenii, ei fiind cei mai expuşi schimbărilor. Înzestraţi cu un set de instrumente de planificare, control şi execuţie, vor face faţă cu brio majorităţii schimbărilor cu care se vor confrunta sau pe care le vor alege în viaţa lor adultă.

Scop şi obiective de învăţare, metodologie

Scopul cursurilor de management de proiect a fost pregătirea tinerilor pentru a crea şi implementa, independent, un eveniment. Privit ca un proiect, un eveniment are câteva faze foarte bine definite şi mijloace de control pentru o bună administrare.

Cursurile de management de proiect au fost susţinute pe parcursul mai multor zile pentru a putea răspunde problemei „timp” cu care se confruntă liceenii. Au fost, astfel, susţinute 8 sesiuni de training pe parcursul a 4 zile, sâmbătă şi duminică.

Ţinând cont de diminuarea atenţiei în timp şi de durata standard a orelor de clasă din liceu, sesiunile au fost limitate la maxim 90 de minute cu pauze de 20 de minute. Fiecare sesiune are


obiective specifice de învăţare pentru a putea ajunge, la finalul cursului, la cunoştinţele necesare de implementare şi controlare a unui eveniment.

Obiective specifice:

• Însuşirea de către toţi participanţii a definiţiei proiectului;• Cunoaşterea de către toţi participanţii a componentelor şi fazelor proiectului;• Cunoaşterea de către toţi participanţii a modalităţii de stabilire a obiectivelor şi riscurilor;• Cunoaşterea de către toţi participanţii a instrumentelor de planificare temporală şi financiară

a activităţilor;• Cunoaşterea de către toţi participanţii a fazelor de dezvoltare ale unei echipe de proiect;• Cunoaşterea de către toţi participanţii a modalităţilor de evaluare a rezultatelor unui proiect;• Experimentarea de către toţi participanţii a planificării, implementării şi evaluării unui proiect

la scară redusă.

S-a ţinut în permanenţă cont de specificul grupului de participanţi. Lucrul cu adolescenţi diferă esenţial de lucrul cu adulţi, în special în privinţa transferului de noi cunoştinţe. Adolescenţii posedă o abilitate deosebită în privinţa deraierii de la subiect. În măsura în care este posibil, vor tinde să canalizeze conversaţia spre cafenele, terase, hainele colegului, obiceiurile de predare de la şcoală şi, mai ales, spre muzică. Să nu uităm că atenţia şi recunoaşterea care le sunt acordate pot fi factori majori de influenţare al procesului de învăţare.

Ghidându-ne după ierarhia nevoilor lui Maslow am încercat să oferim, pentru motivare, răspuns nevoilor din ultimele două etaje. I-am încurajat să ia cuvântul încercând să oferim o creştere a nivelului stimei de sine, stimulându-i de fiecare dată să aplice soluţii sau răspunsuri noi problemelor prezentate. Dezvoltarea creativităţii fiind unul din obiectivele proiectului nostru, i-am sfătuit de fiecare dată să nu aplice soluţii gata făcute ci să-şi construiască propriile răspunsuri şi soluţii, oricât de „nebuneşti” ar părea. Soluţiile descoperite au oferit, de cele mai multe ori, variante noi şi inedite de a rezolva problemele cu care s-au confruntat. Soluţiile nefezabile au fost discutate şi refuzate în grup.

Metoda învăţării prin descoperire în interiorul grupului de egali a constituit, de asemenea, un factor motivant major al cursurilor livrate în cadrul proiectului. Astfel participanţilor nu le-au fost oferite soluţii la probleme fictive ci le-au fost oferite situaţii reale la care ei au fost nevoiţi să descopere răspunsuri şi soluţii şi apoi să ia decizii în grup privind fezabilitatea, eficiența financiară şi implementarea acestora. Ne referim, bineînţeles, la situaţii întâmpinate în cadrul proiectelor şi evenimentelor.


Toolkit

Cursurile de Managementul proiectelor s-au desfăşurat după un model care a permis parcurgerea informaţiei într-un mod cât mai eficient din punct de vedere al timpului necesar. Ataşam mai jos structura cursului pentru cei care vor dori să aplice acelaşi format.

Sesiunea nr: 1 Titlul: Introducere Timp: 1h 30’Conţinut /activitate Timp (minute) MetodaIntroducere şi bun venit 10 Lucru grup mare

Prezentarea participanţilor 15 Lucru grup mare

Aşteptări legate de curs 10 Lucru grup mare

Reguli de grup 10 Brainstorming

Scopul şi obiectivele cursului 15 Prezentare

Programul cursului 5 Prezentare

Împărţire echipe + logo, slogan 25 Exerciţiu

Sesiunea nr: 2 Titlul: Introducere în Management Timp: 1h 30’Conţinut /activitate Timp (minute) Metoda

Prezentare Logo 10 Discuţie facilitată

Introducere PM – Ce este P, Fazele P 10 Discuţie facilitată

Scop 15 Discuţie facilitată

Obiective 30 Discuţie facilitată + exerciţiu

Activităţi 10 Discuţie facilitată

Metodologie 10 Discuţie facilitată

Jurnal personal 5 Individual

Sesiunea nr: 3 Titlul: Planificare Timp: 1h 30‘

Conţinut /activitate Timp (minute) Metoda

Energizer 10

Planificarea activităţilor 20 Brainstorming / prezentare

GANTT 30 Prezentare + exerciţiu echipe

Analiza SWOT 10 PrezentareSWOT 20 Exerciţiu echipe

Sesiunea nr: 4 Titlul: Analiza riscurilor Timp: 1h 20’


Energizer 5Analiza riscurilor 10 Prezentare


Extragerea riscurilor din SWOT 20 Exerciţiu echipeMatricea riscurilor 30 Prezentare + exerciţiu echipeSoluţii Riscuri 20 Prezentare + exerciţiu echipe

Jurnal personal 5 individual

Sesiunea nr: 5 Titlul: Managementul Echipei Timp: 1h 30’


Energizer 5

Ce este echipa 10 PrezentareRolurile în echipă 25 BelbinComunicarea în echipă 30 Joc Fazele de dezvoltare ale echipelor 20 Prezentare

Sesiunea nr: 6 Titlul: Management financiar Timp: 1h 30’


Energizer 5

Ce este bugetarea? 5 Brainstorming, prezentare

Tipuri de buget 10 Discuţie facilitată

Formular Buget, capitole cheltuieli 15 Prezentare, funcţionalitate

Bugetare 35 Exerciţiu

Debriefing 10

Sesiunea nr: 7 Titlul: Implementare Timp: 1h 30’Conţinut /activitate Timp (minute) MetodaEnergizer 5

Taskuri echipe 5 Prezentare

Exerciţiu implementare 25

Prezentări 15 Prezentare echipe

Debriefing 15 Întrebări şi răspunsuri

Menţinerea Standardelor 25 Triunghiul echilateral

Sesiunea nr: 8 Titlul: Evaluare Timp: 1h 20’


Energizer 5Ce este Evaluarea 10 Discuţie facilitataCe evaluăm? 15 Discuţie facilitataInstrumente de evaluare 25 Prezentare, ExerciţiuEVALUAREA CURSULUI 25


Jocuri de cunoaştere

Portretul comunParticipanţilor li se împart câte un marker şi o coală goală de hârtie. Sunt rugaţi să se ridice în picioare şi să se aşeze în cerc. Participanţii vor desena pe hârtie portretele lor. Împărţiţi procesul schiţării portretelor într-un număr egali de paşi cu numărul de participanţi. După fiecare pas în schiţarea portretului, coală de hârtie va trece, prin rotaţie, pe la fiecare participant. Astfel participanţii vor avea un portret realizat în comun de toţi ceilalţi colegi. La final împărţiţi coală de hârtie în 3 secţiuni pe care participanţii le vor completă cu Visul lor cel mai mare, ce mai mare realizare a lor şi hobby-ul lor. Astfel se va crea o imagine pozitivă şi haioasă a participanţilor. Expuneţi portretele în sala de curs.

Jocuri de coeziune a echipei

Băţul imponderabilfolosiţi o tijă lungă, cel puţin 3 m pentru 10 participanţi, şi uşoară. O undiţă telescopică poate fi folosită dar are inconvenientul de a fi mai subţire la unul din capete. Aşezaţi participanţii pe două rânduri, față în faţă. Participanţii vor trebui să susţină tija cu un singur deget (indexul mâinii îndemânatice). Scopul jocului este de a aşeza tija pe pământ în timp ce toţi participanţii ating tija cu degetul. Trainerul va observa încălcarea unicei reguli şi va relua jocul de la început de fiecare dată când aceasta este ignorată. Puteţi începe jocul de la înălţimea bustului. Jocul dezvolta coordonarea, comunicarea şi spiritul de echipă. Atenţie, jocul poate dura până la 50 de minute. Recomandăm încheierea cu succes a jocului pentru a evita frustrările legate de nereuşită. Trainerul trebuie să evite coordonarea grupului.


Jocuri de energizareÎn momentele în care participanţii par absenţi sau obosiţi sau sunt la începutul sesiunilor, ridicaţi participanţii în picioare şi încercaţi cu ei câteva activităţi care să stimuleze sistemul cardiorespirator.

Happy go roundRugaţi participanţii să se ridice în picioare şi să se aşeze în cerc, foarte aproape unii de alţii. Toţi participanții se vor întoarce către dreapta. Vor pune mâinile pe umerii colegului din faţă. Apoi trainerul spune „şi acum, începeţi să masaţi!” Este un joc amuzant şi stimulator care încurajează contactul între participanţi. Observaţi dacă unul sau mai mulţi dintre participanţi sunt reticenţi la atingere şi, după caz, restrângeţi durata sau încheiaţi exerciţiul. Exerciţiul poate fi reluat sau prelungit schimbând sensul de rotaţie. Pentru accentuarea grupului de egali, trainerul va intra în cerc şi va respecta acelaşi set de reguli ca toţi participanţii.

Jocuri de evaluare şi feedback

Pânza de păianjenVeţi avea nevoie de un ghem de sfoară de bumbac sau de cânepă. Comunicaţi grupului momentele cele mai frumoase şi momentele care v-au deranjat, împreună cu explicaţia. Nu faceţi referiri la persoane. Mulţumiţi unei persoane pentru contribuţia personală la curs şi aruncaţi-i ghemul de sfoară. Procesul se repetă până când toţi participanţii vor fi prinşi în pânza de păianjen. Puneţi accentul la sfârşit pe relaţiile dintre participanţi în timpul cursului, similare cu pânză de păianjen.

Pentru mai multe jocuri puteţi consulta: http://www.group-games.com/ http://www.ehow.com/info_7903609_energizing-games-kids.html http://www.ehow.com/list_6316982_teambuilding-energizer-games.html

Concluzii

Participanţii adolescenţi vor reacţiona excelent la o atmosferă destinsă, în care pot contribui şi în care contribuţia lor este valorificată la nivel de rezultate. De asemenea, regulile de grup va trebui să fie propuse şi acceptate de fiecare participant la curs iar consecinţele pentru nerespectarea regulilor vor fi idei ale participanţilor. Recomandăm pedepse „dulci” pentru nerespectarea punctualităţii, astfel încât toţi participanţii să savureze câte o bomboană sau o ciocolată când cineva întârzie iar cursul nu poate începe.

Pentru a accentua rezultatele bune ale cursului şi pentru a oferi un sentiment de finalizare al cursului recomandăm ca după sesiunea finală să oferiţi participanţilor un moment de destindere în grup în afara sălii de curs. O ieşire în parc cu toţi participanţii este excelentă!

Bibliografie

Culegere de metode şi instrumente nonformale ca urmare a Laboratorului de Educaţie Nonformală - Ediţia 2009; 2010Ghidul Trainerului – D. Curteanu, I. Chivu, I. Popa, Ed. Irecson 2005Managementul Proiectelor, Cale spre creşterea competitivităţii – M. Mocanu, C. Schuster; Ed. All Beck 2001A Guide to the Project Management Body of Knowledge (PMBOK Guide) – Project Management Institute 2000


TRAINING MANAGEMENTUL EVENIMENTULUI

Introducere

Organizarea şi desfăşurarea training-ului s-au bazat în mare măsură pe cunoştinţele de management de proiect. Conceptul de eveniment a fost prezentat participanţilor ca un instrument cu ajutorul căruia aceştia pot interveni activ în dezvoltarea mediului lor. Subiectul managementul evenimentelor, aşa cum a fost prezentat în cadrul acestui training, s-a concentrat pe crearea şi organizarea unor evenimente live, fără a fi vorba de evenimente artistice exclusive. Participanţii au dezvoltat teoretic şi practic cunoștinţele şi abilităţile necesare pentru a organiza şi derula cu rezultate bune un eveniment de succes. Training-ul a presupus în egală măsură dezvoltarea cunoştinţelor prin teorie cât şi prin abordarea practică a evenimentelor.

· Definirea şi clasificările evenimentului· Managementul evenimentului · Experienţa. Creativitatea· Evenimentul muzeal. Experienţa muzeală· Publicul· Stakeholderi· Probleme specifice evenimentelor· Registru de risc şi plan de contingenţă· Dosarul de lucru şi formate stas

Scop şi obiective

Proiectul îşi propune organizarea unor echipe de curatori pentru tineri proveniţi din liceele sectorului 4 Bucureşti care să susţină apoi un proiect de curatoriat unde publicul îl constituie, în principal, alţi tineri din același sector. Scopul principal al proiectului este de a oferi tinerilor posibilitatea să organizeze evenimente culturale pe cont propriu sau să poată sprijini la nivel local iniţiative şi proiecte culturale organizate pentru tineri.

Obiectivele cursului de management de eveniment sunt următoarele:- Dezvoltarea competențelor specifice managementului de eveniment – de pregătire,

derulare şi evaluare a unor evenimente- Îmbunătăţirea şi perfecţionarea deprinderilor de comunicare în grup

Structura cursului· Designul şi concepţia expoziţiei· Selectarea exponatelor· Verificarea exponatelor· Alcătuirea bugetului· Marketingul expoziţiei· PR şi comunicare personal

Studii de caz· Vizite în locaţii de desfăşurare a unor evenimente · Întâlniri cu curatori şi muzeologi

Metode folosite: curs deschis, studii de caz şi exemple practice, metode experienţiale


Desfăşurătorul cursului

ZIUA 1

Sesiunea nr: 1 Titlul: Introducere Timp: 1h 10’CONŢINUT /ACTIVITATE TIMP METODA MATERIALE

Introducere şi bun venit 10 Lucru grup mare

Flipchart, post it, markere, video proiector

Prezentarea participanţilor 15 Lucru grup mare

Flipchart, post it, markere

Aşteptări legate de curs 10 Lucru grup mare

Flipchart, post it, markere

Scopul şi obiectivele cursului 15 PrezentareVideo proiector, suporturi de curs printate

Programul cursului 20 Prezentare Video proiector

Timp de pauză: 10 min

Sesiunea nr: 2 Titlul: Managementul evenimentului Timp: 2h

CONŢINUT /ACTIVITATE TIMP METODA MIJLOACE

Ce este un eveniment? Exerciţiu – Tipuri de evenimente la care am participat

15 Lucru în grup mare

Flipchart, markere, video proiector

Managementul evenimentului 15 Prezentare Flipchart, markere, video proiector

Management Pre eveniment 15 Prezentare Video proiector

Exerciţiu de planificare pre eveniment 30 Lucru pe

echipe Fise echipe

Management în timpul evenimentului 15 Prezentare Video proiector

Exerciţiu To do list în timpul evenimentului 30

Lucru pe echipe. Lucru în grup mare

Fișe pe echipe


Sesiunea nr: 3 Titlul: Experienţă. Creativitatea Timp: 2h


Management post eveniment 15 Prezentare Videoproiector


Exerciţiu To do list post eveniment 20 Exerciţiu pe echipe Fișe echipe

Alcătuirea bugetului 15 Prezentare Video proiector

Exerciţiu - bugetul unui eveniment 20 Lucru pe echipe

Fișe „Brief eveniment expozițional”

Creativitate şi experienţă 15 Prezentare Video proiector

Exerciţiu – soluţii design pentru evenimente 20

Lucru pe echipe. Prezentări

Fișe individuale

Luarea deciziilor. O problemă mare este suma problemelor mici 15 Prezentare Video proiector, liste

printate

ZIUA 2

Sesiunea nr: 4 Titlul: Studiu de caz în locaţie:Evenimentul 1 Timp: 2h


Prezentare eveniment şi temele de investigație-observație 20 Prezentare

Fișe observaţie, caiete, pixuri, clip board-uri

Investigaţie, observaţie, analiza şi completarea fiselor 60 Lucru pe

echipe

Discuţii privind concluziile, experienţa personală, modalităţi de îmbunătăţire

30 Lucru în grup mare


Sesiunea nr: 5 Titlul: Studiu de caz în locaţie:Evenimentul 2 Timp: 2h




Investigaţie, observaţie, analiza şi completarea fișelor 60 Lucru pe

echipe


30 Lucru grup mare



Sesiunea nr: 6 Titlul: Studiu de caz în locaţie:Evenimentul 3 Timp: 1h 20‘




Investigaţie, observaţie, analiza şi completarea fișelor 60 Lucru pe

echipe


30 Lucru grup mare

BibliografieSilvers, Julia Rutherford, Professional Event Coordination, Wiley Event Management Series, 2003Schafer-Mehdi, Stephan; Organizarea evenimentelor, Editura ALL

ANEXE

FIŞA OBSERVAŢIE EVENIMENT 11. Faceţi o schiţă cu harta locaţiei2. Cum este signalectica în locaţie?3. Cum sunt semnalaţi sponsorii?4. Care este scopul şi care sunt obiectivele evenimentului (aşa cum reiese de la

eveniment, nu cele declarate)?5. Câte tipuri de participanţi sunt? 6. Ce activităţi premergătoare evenimentului au fost desfăşurate? (minim 20)7. Ce îmbunătăţiri pot fi aduse evenimentului?8. Care sunt punctele sau zonele principale de interes?9. Ce elemente de divertisment sunt utilizate sau vor fi utilizate în acest eveniment?10. Ce subevenimente sau evenimente auxiliare au fost organizate? Numiţi un

eveniment auxiliar pe care l-aţi fi organizat.

22

FIŞA OBSERVAŢIE EVENIMENT 21. Faceţi o listă cu structurile mobile şi structurile fixe din locaţie. (minim 20 în total)2. Ce gratuităţi sunt oferite? Ce bunuri şi servicii contra cost?3. Numiţi trei atracţii din cadrul evenimentului.4. Care este programul evenimentului?5. Listaţi minim 20 de elemente de buget (estimativ)6. Ce activităţi va trebui să fie desfășurate după încheierea evenimentului? (minim 20)7. Cum a fost gândit planul de acces şi traficul în locaţie?8. Există o temă principală? Cum este făcută evidentă tema principală?9. În ce fel (feluri) este încurajată participarea activă a publicului?10. Care dintre următoarele roluri le are mâncarea în acest eveniment? (justificaţi pe

scurt răspunsul):a. Satisface foameab. Ajută la creşterea atenţiei publicluic. Îmbunătăţeşte imaginea evenimentuluid. Creşte numărul de participanţie. Face ca oamenii să rămână mai mult la evenimentf. Încurajează interacţiuneag. Este un element suplimentar de divertisment

11. Cât de curate sunt toaletele?

FIŞA OBSERVAŢIE EVENIMENT 31. Care credeţi că este planul de activităţi al evenimentului pentru momentul prezent?

(minim 30 de activităţi)2. Identificaţi 10 riscuri şi măsuri aferente de contingenţă.3. Alcătuiţi un check list pentru coordonatorul principal. (minim 20 de elemente)4. Ce îmbunătăţiri pot fi aduse evenimentului?5. Cum şi în câte feluri este efectuată comunicarea cu publicul?6. Ce elemente creează atmosfera evenimentului (ce materiale sunt predominate, gen

plastic sau sursele de lumină şi iluminatul?). Ce poate fi îmbunătăţit din punct de vedere al atmosferei evenimentului?

7. Ce anume ne va ajuta să ne amintim de eveniment după ce acesta s-a încheiat?8. Ce servicii şi/sau ce bunuri sunt oferite în cadrul evenimentului?9. Care credeţi că sunt aşteptările participanţilor? Au fost împlinite? Care sunt

aşteptările voastre (şi dacă au fost împlinite)?


TRAINING CURATORIAT ŞI MUZEOLOGIE

Introducere

Subiectul training-ului de curatoriat şi muzeologie a fost alegearea voluntarilor responsabili pentru proiectul Artist şi manager cultural la 16 ani. Organizarea şi desfăşurarea training-ului s-au bazat în mare măsură pe cunoştinţele de management de proiect şi pe cele de managementul evenimentului.

Scop şi obiective

„Training în domeniul curatoriat şi muzeologie” are ca scop pregătirea a 20 tineri provenind de la licee din sectorul 4 Bucureşti, în vederea desfăşurării independente a unor proiecte care au ca obiect: arte vizuale, curatoriat şi critică de artă, muzeologie/muzeografie.

Proiectul îşi propune organizarea unor echipe de curatori pentru tineri proveniţi din liceele sectorului 4 Bucureşti care să susţină apoi un proiect de curatoriat unde publicul majoritar îl constituie alţi tineri din sectorul 4.

Scopul principal al proiectului este de a oferi tinerilor posibilitatea să organizeze evenimente culturale pe cont propriu sau să poată sprijini la nivel local,iniţiative şi proiecte culturale organizate pentru tineri.

Obiectivele cursului sunt următoarele:• Dezvoltarea competențelor specifice curatorului – de pregătire a expoziţiei, derulare şi

evaluare a unor proiecte de curatoriat şi muzeologie• Îmbunătăţirea şi perfecţionarea deprinderilor de comunicare în grup• Dobândirea de cunoştinţe despre managementul expoziţiei

Structura cursului

· Designul şi concepţia expoziţiei· Selectarea exponatelor· Verificarea exponatelor· Alcătuirea bugetului· Marketingul expoziţiei· PR şi comunicare personal

Studii de caz:

· Vizite în muzee şi expoziţii personale · Întâlniri cu curatori şi muzeologi

Metodele folosite:· Curs deschis· Studii de caz şi exemple practice· Metode experienţiale


Desfăşurătorul cursului

ZIUA 1

Sesiunea nr: 1 Titlul: Introducere Timp: 1h 30’

CONŢINUT /ACTIVITATE TIMP METODA MATERIALE

Introducere şi bun venit 10 Lucru grup mare Flipchart, post it, markere, video proiector

Prezentarea participanţilor 15 Lucru grup mare Flipchart, post it, markere

Aşteptări legate de curs 10 Lucru grup mare Flipchart, post it, markere

Scopul şi obiectivele cursului 15 Prezentare Video proiector, suporturi de curs printate

Programul cursului 5 Prezentare Video proiector


Sesiunea nr: 2 Titlul: Conceptul şi expoziţia Timp: 2h


Ce este o expoziţie? Designul şi concepţia expoziţiei 15 Prezentare Flipchart, markere,

video proiectorAspecte specifice unui eveniment expozițional: relaţii, emoţii, analogii etc.

40 Prezentare Flipchart, markere, video proiector

Exerciţiu – concept de expoziţie 30 Lucru pe echipe Fișe individuale

Selectarea exponatelor 15 Prezentare Video proiector

Exerciţiu – alcătuirea liste exponate; optimizarea selecţiei pentru a comunica teza

20Lucru pe echipe. Lucru în grup mare

Fișe individuale


Sesiunea nr: 3 Titlul: Management şi marketingul expoziţiei Timp: 1h 30’CONŢINUT /ACTIVITATE TIMP METODA MIJLOACEAlcătuirea bugetului 15 Prezentare Video proiectorExercițiu - bugetul unei expoziţii ipotetice 30 Lucru pe echipe Fișe „Brief eveniment

expozițional”

Marketingul expoziţiei 15 Prezentare Video proiector

Exerciţiu – plan de marketing şi eveniment de vernisare pentru expoziţie ipotetică

30 Lucru pe echipe Fișe individuale


PR şi comunicare personală;``To do list`` 15 Prezentare Video proiector, liste

printateEvaluare proiecte expoziţionale ale colegilor 45 Lucru în grup mare „Fișa de jurizare”

ZIUA 2

Sesiunea nr: 4 Titlul: Studiu de caz: Proiect curatorial - instituţie privată Timp: 1h 20‘

CONŢINUT /ACTIVITATE TIMP METODA MIJLOACEIntroducere personală curator şi instituţie. Istoric 10 Prezentare

Cataloage, afişe, pliante

Vizita o expoziţie 20 Prezentare

Discuţii privind conceptul expoziţiei 10 Lucru grup mare

Discuţii privind publicul/publicurile şi autorii lucrărilor 10 Lucru grup mare

Discuţii privind managementul de proiect al expoziţiei 30 Lucru grup mare


Sesiunea nr: 5 Titlul: Studiu de caz: Proiect curatorial instituţie publică Timp: 1h 20CONŢINUT /ACTIVITATE TIMP METODA MIJLOACEIntroducere personală curator şi instituţie. Istoric 10 Prezentare


Vizita expoziţie 20 Prezentare

Discuţii privind conceptul expoziţieiei 10 Lucru grup mare

Discuţii privind publicul/publicurile şi autorii lucrărilor 10 Lucru grup

mareDiscuţii privind managementul de proiect al expoziţiei 30 Lucru grup

mare


Sesiunea nr: 6 Titlul: Studiu de caz: Proiect curatorial individual/personal de artă Timp: 1h 20‘


Introducere personală curator şi instituţie. Istoric 10 Prezentare


Vizita expoziţie/atelier 20 Prezentare

Discuţii privind conceptul expoziţieiei 10 Lucru grup mare

Discuţii privind publicul/publicurile şi autorii lucrărilor 10 Lucru grup

mareDiscuţii privind managementul de proiect al expoziţiei 30 Lucru grup

mare


BibliografieLANG, Caroline; REEVE, John; WOOLLARD, Vicky; The Responsive Museum: Working With Audiences în the Twenty-first Century, Ashgate Pub Co, 2006, HEIN, George E.; Learning în the Museum, Routledge, 1998

ANEXE

Exemplu fișăBrief eveniment expoziţionalTitlul: Muzeul violenţei şcolareTimp de lucru: 8 săptămâniBuget: 10.000 EUROCerinţe:Publicul Minim 2 exponate interactiveÎmbinare exponate lucrări de artă (ex. Fotografii, bricolaj, desen, sculptură-modelaj) şi lucrări cu caracter informativ (panouri, bannere, plinte, audio ghiduri)

Exemplu Prezentare proiect de expoziţieConcept/teză curatorială

Listă de lucrări cu detalii (minim dimensiune, mediu/material). Enumeraţi maximum 10 lucrări chiar dacă în expoziţie sunt mai mult de zece lucrări. Titlu lucrareAutor Dimensiuni. MediuSchiţe de amplasament (trebuie ţinut cont de planurile clădirii oferite)Buget estimativ (total general şi categorii de buget)

Exemplu Fişa de jurizareClaritatea tezei curatorialeConsumul prin interacţiune Antrenarea prin utilizarea completă a simţurilorDezvoltarea de relaţiiEmoţiiCreativitate / colaborareAnalogia teatrală: scripting; story tellingDimensiunea vizualăAutenticitateaVarietatea tipurilor de exponateCât de bine susţin şi reflectă lucrările discursul curatorial Nota finală


PARTEA a IV-a: Proiectele ale participanţilor din cadrul proiectului AMC16

În cadrul proiectului „Artist şi manager cultural la16 ani”, în baza training-urilor la care au participat – management de proiect, coordoarea evenimentelor şi curatoriat şi muzeologie –, tinerii liceeni au conceput, organizat şi desfăşurat, lucrând în trei echipe, trei evenimente expoziţionale.

Obiectivele comune ale expoziţiilor/evenimentelor organizate de tineri au fost: participare a cca. 300 de oameni (100 / spațiu) la vernisaje/deschidere, conştientizarea problemelor europene la nivel local şi a modului în care sunt reprezentate în comunitate, stimularea la dezbateri în cadrul comunităţii pe marginea subiectelor expoziţiilor şi stimularea consumului de cultură la nivelul sectorului 4.

Participanţii la proiect au organizat trei evenimente culturale, în trei grupuri de lucru.

Secţiunea următoare constă într-o enumerare a activităţilor de implementare a proiectelor şi o descriere a fiecărui eveniment în parte, urmate de o serie de observaţii punctuale şi recomandări privind modul în care organizarea unor astfel de evenimente poate fi îmbunătăţită.

Activităţi derulate în organizarea evenimentului

Următoarele activităţi au reprezentat un instrument indispensabil organizării evenimentelor curatoriale din cadrul proiectului. Cu toate că fiecare eveniment în parte a fost unic, această structură le-a fost de mare ajutor, servindu-le drept ghid, atât în perioada de planificare, cât şi în cea de implementare. Etapele propuse de noi au fost:

1. Identificarea şi contactarea potenţialilor artişti – fiecare echipă a fost responsabilă să îşi definească un mod de atragere a artiştilor, plecând de la subiectul expoziţiei şi specificul acesteia. Astfel, tinerii au învăţat să interacţioneze cu persoane din diferite medii sociale, având în comun pasiunea pentru artă.

2. Selectarea participanţilor şi a lucrărilor acestora – cele 3 echipe au avut libertatea de a selecta lucrările pe care doresc să le expună. Trainerul de la cursul de curatoriat i-a ghidat în alegerile făcute, însă decizia finală a aparţinut participanţilor. Astfel, participanţii au fost încurajaţi să îşi dezvolte simţul critic şi gândirea pragmatică, să poată face alegeri bazate pe criterii clare, coerente – abilităţi care îi vor ajuta în viitor, atât pe plan personal, cât şi profesional.

3. Organizarea propriu-zisă a evenimentelor – această etapă a urmărit aplicarea cunoştinţelor asimilate în timpul training-urilor. Tinerii au planificat propriul eveniment cultural, sub forma unui vernisaj; au definitivat conceptul central al evenimentului, plecând de la subiectul expoziţiei centrale şi specificul operelor de artă selectate; au propus locaţiile pentru desfăşurarea evenimentului şi, împreună cu echipa de proiect, s-au ocupat de mediatizarea lui. Expoziţiile au atras atenţia locuitorilor sectorului 4 asupra problemelor locale şi a programului Tineret în Acţiune, făcându-le vizibile la nivelul comunităţii. Membrii echipei de proiect au contribuit la partea de mediatizare, prin update-uri pe conturile de Facebook şi Twitter, comunicate de presă şi post-uri pe blogul oficial al proiectului.

4. Deschiderea expoziţiei – a fost ultima etapă a proiectelor curatoriale, care s-a concretizat în 3 vernisaje. Organizarea expoziţiilor a fost, în sine, rezultatul practic al cunoştinţelor asimilate de tineri pe toată durata proiectului şi sunt reprezentative pentru modul în care tinerii au asimilat şi interpretat toate informaţiile.


Descrierea evenimentelor

*Sectorul tău, atunci şi acum

Primul dintre cele trei evenimente a avut ca punct central comunitatea sectorului 4. Participanţii au avut libertatea de a alege cum vor pune în practică această temă, care va fi conceptul de eveniment, unde va avea loc acesta şi tot ce ţine de organizarea propriu-zisă. Dintre toate evenimentele, acesta a beneficiat de cea mai generoasă temă şi le-a dat tinerilor ocazia să exploreze comunitatea sectorului 4 din perspectivele care i-au interesat cel mai mult. Conceptul de eveniment ales de tineri a fost bazat pe ideea de paralelă între comunitatea sectorului 4 de acum 20 de ani şi comunitatea sectorului 4 din prezent.

Evenimentul a avut loc în sala de festivităţi a Colegiului Naţional Ion Creangă, cu toate că nu a fost varianta lor preferată, prima locaţie vizată fiind staţia de metrou Tineretului. Din păcate, acordul Primăriei Sectorului 4 a venit prea târziu. Evenimentul a înglobat o expoziţie de fotografie, dans contemporan, un teatru de păpuşi, urmat de o sesiune de teatru forum.

Ca metoda de educaţie non-formală, teatrul forum este o formă de teatru interactiv, care porneşte de la o situaţie de discriminare în rezolvarea căreia încearcă să implice publicul spectator. Oricine din public poate opri desfăşurarea piesei în orice moment, propunând soluţii de rezolvare, pe care este apoi invitat să le joace chiar el pe scenă. Soluţiile trebuie să ţină cont de capacitatea discriminatului de a se apăra sau de capacitatea persoanelor din jur de a reacţiona pentru a-l proteja. Una dintre regulile „de fier” ale Teatrului Forum este de a opri înlocuirea elementului opresor pentru a concentra atenţia asupra ideii că schimbarea poate şi trebuie să pornească în primul rând de la noi înşine.

*Dragostea în vremea războiului.65+

“Dragostea în vremea războiului. 65+” a pus în discuţie situaţia actuală a vârstnicilor. Principalele activităţi ale evenimentului au fost demonstraţii de vals şi can-can, proiecţii de colaje filmate în perioada comunistă şi interbelică, iar punctul culminant a fost reprezantat de cele două sesiuni de „bibliotecă vie”. Aceasta este o metodă de educaţie non-formală de mare impact, dar şi o experienţă personală pătrunzătoare. Locaţia evenimentului a fost Clubul Ţăranului din cadrul Muzeului Ţăranului Roman.

Pentru transportul „cărţilor” de la Centrul de îngrijire, până la locaţia evenimentului, a fost închiriat un autobuz RATB (doi dintre bătrâni erau în scaune cu rotile, iar autobuzele dispun de lift pentru pasageri cu dizabilităţi fizice). Echipa a pregătit catalogul de cărţi, însoţit de „recenzii” pentru fiecare „carte”, în care au prezentat pe scurt poveştile bătrânilor.

Biblioteca vie funcţionează ca o bibliotecă obişnuită - cititorii vin şi împrumută cărţi pentru o perioadă limitată de timp. După ce citesc cărţile, le returnează în bibliotecă şi, dacă vor, pot să mai împrumute o carte. Există însă două puncte importante: cărţile sunt de fapt fiinţe umane şi intră într-un dialog personal cu cititorul. Cărţile din biblioteca vie sunt oameni reprezentând grupuri care se confruntă sau se pot confrunta cu prejudecăţi sau stereotipuri (de gen, vârstă, educaţie, meserie, etnie, rasă, religie etc.) şi care ar putea fi victime ale discriminării sau excluderii sociale, sau pot fi oameni cu poveşti care ar da cititorului o experienţă unică de învăţare.


În cazul nostru, bătrânii de la Centrul de îngrijire Sf.Vasile au fost „cărţile”, iar invitaţii şi participanţii la proiect au fost „cititorii”. Ca dovadă a impactului acestei metode, trebuie să precizăm că, în urmă acestui eveniment, o parte din tineri şi-au arătat interesul de a se implica în continuare în activităţi care să îi implice pe bătrânii de la Centrul de îngrijire Sf.Vasile.

*Violenţa în şcoala ta

„Violenţa în şcoala ta” s-a bazat pe rezultatele unui alt proiect cu adolescenţi, Muzeul Violenţei Şcolare, derulat de Fundaţia Raţiu în perioada octombrie 2009–iunie 2010. Muzeul Violenţei Şcolare este un proiect educaţional care a vizat expunerea problemei violenţei şcolare prin încurajarea elevilor să înfrunte această problemă folosind arta ca vehicul conceptual. Şapte licee din Bucureşti au fost implicate în proiect, acesta cuprinzând dezbateri şi ateliere de artă (desen, modelaj, fotografie, colaj şi audio-vizual). În urma acestor activităţi au rezultat produse finite care au putut fi expuse. Evenimentul „ Violenţa în şcoala ta” a fost creat în jurul conceptului de violenţă în mediul social al elevului şi a luat în considerare obiectele rezultate în urma atelierelor menţionate mai sus.

Printre activităţi, amintim vernisajul cu exponatele de la Muzeul Violenţei Şcolare, proiecţii de film şi colaj, demonstraţii de capoeira şi momente de teatru de improvizaţie.

Metoda de educaţie non-formală utilizată în cadrul acestui eveniment a fost teatrul de improvizaţie, cu toate că, iniţial, ea trebuia să fie teatru invizibil. Lăsând pregătirea piesei pentru ultimele zile şi, implicit, neavând destul timp să o perfecţioneze, au apelat la teatrul de improvizaţie.

Teatrul de improvizaţie este o formă de teatru în care se folosesc tehnici de improvizaţie teatrală

pentru a crea dialoguri, scene, cântece sau povestiri. De cele mai multe ori publicul propune unde să se desfăşoare aceste scene, teme sau titluri pentru discursuri şi povestiri sau versuri care să fie integrate în cântece. Teatrul de improvizaţie presupune de multe ori o relaţie interactivă cu publicul. Trupele de improvizaţie solicită frecvent sugestii din partea publicului, ca o sursă de inspiraţie, iar prin acest mod demonstrează de asemenea că spectacolul lor nu are scenariu. Această suspiciune planează adeseori asupra maeștrilor improvizaţiei, ale căror spectacole pot părea atât de detaliate, încât spectatorii pot bănui că scenele au fost planificate.


Observaţii şi recomandări

GENERALÎncă de la bun început, participanţii au pus în practică noţiunile dobândite la training-uri şi au conturat

activităţile principale. Pregătirile pentru eveniment au început fără o planificare riguroasă, însă procesul de organizare s-a consolidat treptat, pe parcursul perioadei de lucru. Cercetarea necesară organizării unui eveniment cu această temă a fost făcută în două rânduri. Prima parte de cercetare a fost făcută chiar la începutul planificării, la conturarea conceptului de eveniment, şi a constat doar în găsirea unor informaţii generale, care să îi ajute în această etapă. Cea de-a doua parte de cercetare a fost mai aprofundată, întrucât a fost necesară pentru implementarea propriu-zisă a planului iniţial. Tema evenimentului trebuie să fie pe deplin înţeleasă de toţi organizatorii, iar o cercetare amănunţită le poate oferi mai multe modalităţi de exploatare a acesteia, le va deschide tinerilor posibilitatea de a da frâu liber imaginaţiei, având la baza noţiuni şi exemple concrete. În special în cazul în care evenimentul va avea o componentă de educaţie non-formală, organizatorii trebuie să facă un research temeinic despre metodele specifice, pentru a lua o decizie adecvată tematicii evenimentului şi grupului ţintă de participanţi.

LOCAŢIE Locaţia poate fi decisivă pentru succesul sau eşecul unui eveniment. De aceea, atunci când se face

această alegere, este foarte important să se ia în considerare variabile precum: publicul-țintă, tematica şi tipul evenimentului, accesul prin mijloacele de transport în comun, dotărilor tehnice necesare, numărul de invitaţi şi nu numai. Trebuie menţionat că, în cazul evenimentelor care s-au desfăşurat în licee, ne-au fost de foarte mare ajutor sprijinul direcţiunii, al firmei de pază şi al diriginţilor elevilor participanţi.

PROMOVARESarcina promovării evenimentelor a fost împărţită între echipa de proiect şi grupurile de lucru formate

din elevi. Echipa de proiect a mediatizat fiecare eveniment în parte pe blog-ul proiectului, pe pagina de Facebook a Fundaţiei Raţiu România, pe rețelele sociale proprii şi în publicaţii, site-uri şi blog-uri. Tinerii au avut sarcina de a-şi promova evenimentele în licee, astfel încât au apelat la afişe postate în instituţiile de învăţământ, flyere împărţite în zonele unde au urmau să aibă loc evenimentele şi invitaţii oferite profesorilor şi directorilor. Invitaţiile au promis mai mult decât s-a făcut (nu s-a dansat vals, nu au fost cursuri de dans etc.).

LUCRU ÎN ECHIPĂCu toate că tinerii şi-au dezvoltat abilităţile de lucru în echipă, iar unii dintre ei chiar şi de leadership,

încă au nevoie de îndrumare. Am remarcat faptul că prezenţa unui lider (fie şi informal), a avut un impact semnificativ la nivelul time management-ului, organizării şi rezultatelor finale. De aceea considerăm că trebuie să existe un lider în fiecare grup de lucru, iar în cazul în care nu se remarca niciun membru, ca lider informal, atunci liderul să fie ales, în mod democratic, de către membrii grupului de lucru. Chiar şi în condiţiile în care există un lider, trebuie să existe un membru al echipei de proiect, responsabil de fiecare grup de lucru. Responsabilul de grup se va asigura că sarcinile au fost împărţite în mod adecvat, va superviza comunicarea internă a grupului şi va interveni, la nevoie, în situaţiile conflictuale. Întrucât nu s-au întâlnit până acum cu proiecte de durată, elevii au avut probleme în gestionarea timpului, multe dintre activităţi fiind realizate chiar în săptămâna dinainte de eveniment. Din acest motiv, unele activităţi nu au fost îndeplinite aşa cum au fost planificate, iar uneori chiar au fost necesare ajustări de moment şi improvizaţii. Recomandăm ca responsabilul de grup să urmărească îndeaproape diagrama Gantt şi să se asigure că activităţile se desfăşoară conform planului.


Bibliografie

Sursă pentru informaţiile privind metodele de educaţie non-formală: „Astăzi este o zi bună pentru nonformal - culegere de metode şi instrumente”, material publicat de ANPCDEFP

Finanțator: Direcția Generală Educație și Cultură, Programul Tineret în Acțiune

Parteneri: Colegiul Național Gheorghe Șincai, Colegiul Național Ion Creangă, Colegiul Național Octav Onicescu, Colegiul Național Mihai Eminescu, Muzeul Național George Enescu, Atelier 030202-contemporary art space, JCK – ideas and creation shop, Modernism.ro, Teen Press

Mulțumiri artiștilor și curatorilor: Cosmin Năsui, Mihai Zgondoiu, Mirela Trăistaru, Olivia Nițiș, Andreea Micu, Mariana Petrescu, Laurent Pernel.

Voluntari echipa de proiect: Alina Teișanu, manager proiect, Andreea Ungureanu, coordonator comunicare

Traineri: Rareș Crăiuț, Cosmin Catană

Parteneri tradiționali fundație: Modernism - platformă de promovare a artei contemporane, JCK - butic de creație, Bestcom - casă de traduceri, Calendar evenimente - platformă de comunicare și promovare


S tudii le recente demonstrează c ă şti inţele umane şi sociale, inclusiv studiul ar tei, ajută la dez voltarea imaginaţiei, a creativităţii , a toleranţei, aser tivităţii ş i a iniţiativei personale.

În acest context, impor tanța c ulturii în formarea adolescenţilor devine evidentă, întruc ât facil itează dez voltarea unor indivizi ac tivi, c u valori bine definite, vi itori l ideri în domeniile lor de ac tivitate.

Ghid de bune practici

FUNDAŢIA RAŢIUROMÂNIA, BUCUREŞTIImplicare socială prin artă.http://www.fundatiaratiuromania.euTwitter: http://twitter.com/RatiuFacebook: http://www.facebook.com/FundatiaRatiuRomania

ghid de bune practici, proiect „artist si manager cultural la 16 ani”

Education