Proiectul comun OIM/PNUD/Programul Global„Integrarea Migraţiei în Strategiile Naţionale de Dezvoltare”Faza II

Ghid cu instrucțiunimetodologiceprivind utilizarea cadrului de M&E participativă a politicilor în domeniul DMD pentru măsurarea implementării abordării integrate în acest sens

Proiectul comun OIM/PNUD/Programul Global„Integrarea Migraţiei în Strategiile Naţionale de Dezvoltare” – Faza II

Elaborat de cătreViorica Toartă și Maria Vremiș

Consultanţi naţionali OIM

Chișinău 2018

Ghid cu instrucţiunimetodologice

privind utilizarea cadrului de M&E participativă a politicilor în domeniul DMD pentru măsurarea implementării abordării integrate în acest sens

Cuprins

Lista abrevierilor .. .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... ....6Introducere .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... ....7I. Roluri și responsabilităţi în cadrul procesului M&E participativă .... .... .... .... .... .... .... .... ....9II. Structura raportul de evaluare în baza indicatorilor DMD .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... 14III. Instrucţiuni metodice privind analiza indicatorilor DMD.. .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... 17Bibliografie .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... 46

Lista abrevierilor

AFM Ancheta Forţei de MuncăANOFM Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de MuncăAPC Administraţia Publică CentralăAPL Administraţia Publică LocalăBNS Biroul Naţional de StatisticăBRD Biroul Relaţii cu DiasporaCNAS Casa Naţională de Asigurări SocialeDMD Diasporă, Migraţie și DezvoltareGLI Grupul de Lucru InterministerialGoRM Guvernul Republicii MoldovaM&E Monitorizare și EvaluareMAEIE Ministerul Afacerilor Externe și Integrării EuropeneMECC Ministerul Educaţiei, Culturii și CercetăriiMDOC Misiuni Diplomatice și Oficii Consulare ale Republicii Moldova peste hotareMiDL Proiectul „Integrarea Migraţiei în Dezvoltarea Locală”MSMPS Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecţiei SocialePME Lista indicatorilor Profilului Migraţional Extins al Republicii MoldovaODIMM Organizaţia de Dezvoltare a Întreprinderilor Mici și MijlociiPARE 1+1 Programul de Atragere a Remitenţelor în EconomiePNUD Programului Naţiunilor Unite pentru DezvoltareOIM Organizaţia Internaţională pentru MigraţieSIA Sistem Informaţional AutomatizatSIME Sistemul Informaţional de Management în EducaţieVMS Valori Mobiliare de Stat

7

Introducere

În conformitate cu prevederile Programului de activitate a Guvernului al Republicii Moldova pentru anii 2016-2018 (punctul 2 al Capitolului XVI)1, Planului de acţiuni al Strategiei Diaspora 2025 (acţiunea 1.2.)2 și Planului de acţiuni al Cancelariei de stat pentru anul 2017 (acţiunea 134)3, în septembrie 2017, Guvernul Republicii Moldova a instituţionalizat Mecanismul de coordonare a politicii de stat în domeniul Diasporei, Migraţiei și Dezvoltării (DMD)4. Scopul acestui mecanism este sporirea nivelului de comunicare și coordonare la nivelul administraţiei publice centrale și locale în ceea ce privește realizarea obiectivelor strategice ale politicii de stat în domeniu DMD, pentru maximizarea impactului pozitiv al dezvoltării social-economice sustenabile naţionale și minimizare a efectelor negative asociate migraţiei. Monitorizarea și eva-luarea (M&E) constituie elementele indispensabile ale mecanismului dat, fiind meni-te să asigure măsurarea implementării abordării integrate a DMD, dar și identificarea timpurie a posibilelor devieri/probleme apărute în realizarea politicilor și programe-lor, cu operare de ajustări/adaptări corespunzătoare în cadrul acestora, precum si măsurarea impactului politicilor asupra vieţii cetăţenilor. Astfel, în scopul instituirii unui cadru de M&E participativă a politicilor în domeniul DMD și a mersului mecanis-mului de abordare integrată, cu suportul OIM, a fost realizată o analiză a procedurilor și mecanismelor existente în domeniu. În rezultatul acesteia a fost determinat modul conceptual de organizare a acestui cadru de M&E, și anume: (i) metodologia de con-stituire; (ii) structura; (iii) tipurile indicatorilor propuși spre utilizare și periodicitatea colectării acestora; (iv) sursele de date; (v) rolurile instituţiilor participante și modul de prezentare a datelor pentru raportare în cadrul procesului de M&E. În acest con-text, a fost propus un set de indicatori (cantitativi și calitativi; de progres și impact), care au fost extrași, cu respectarea criteriilor calităţii recomandate de către UE5, din

1 Programul de activitate al Guvernului 2016-2018. Punctul 2 al Capitolului XVI. http://gov.md/sites/default/files/document/attachments/guver-nul_republicii_moldova_-_programul_de_activitate_al_guvernului_republicii_moldova_2016-2018.pdf

2 Hotărârea Guvernului nr. 200 din 26.02.2016, cu privire la aprobarea Strategiei naţionale „Diaspora-2025” şi a Planului de acţiuni pentru anii 2016-2018 privind implementarea acesteia. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=363576

3 Planul de acţiuni al Cancelariei de Stat pentru anul 2017. http://cancelaria.gov.md/sites/default/files/document/attachments/planul_de_acti-uni_al_cancelariei_de_stat_pentru_anul_2017_2.pdf

4 Hotărârea Guvernului nr. 725 din 08.09.2017, cu privire la Mecanismul de coordonare a politicii de stat în domeniul diasporei, migraţiei și dezvol-tării. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=371433

5 REG (CE) nr.223/2009 privind statisticile europene, cu amendamentele operat din Mai 2015. https://publications.europa.eu/ro/publica-tion-detail/-/publication/752204c9-2b25-44db-a7f5-e54398a5ee25/language-ro; Eurostat (2011). Codul de Bune Practici al Statistici-lor Europene. Pentru autorităţile statistice naţionale și comunitare. Principiul 9, indicatorul 9.4. http://ec.europa.eu/eurostat/document-s/3859598/5922385/10425-RO-RO.PDF)

8

cadrul strategic și politic în vigoare6. Indicatorii respectivi au fost integraţi în cadrul unei matrice și divizaţi pe domenii specifice determinate ca fiind relevante pentru procesului de M&E a politicilor în domeniul DMD și a mersului implementării meca-nismului de abordare integrată în acest context. Totodată, ţinând cont de importanţa asumării proprietăţii (ownership-ului) asupra produsului final, dar și a rolului partici-pativ la exerciţiului de M&E ce urmează a fi realizat, matricea de indicatori respectivi a fost supusă consultării și validării de către membrii Grupul de Lucru Interministeri-al (GLI) în cadrul atelierului de lucru organizat la 6 decembrie 20177..

Totodată, ţinând cont de noutatea și complexitatea exerciţiului de M&E a politicilor în domeniul DMD și a mersului implementării mecanismului de abordare integrată în domeniul respectiv, pentru realizarea acestuia într-o manieră calitativă și eficientă, a fost identificată necesitatea suportului metodologic, ceea ce justifică necesitatea elaborării prezentului Ghid cu instrucţiuni metodologice.

Scopul ghidului Scopul prezentului Ghid este oferirea suportului metodologic Biroului Relaţii cu Dias-pora din cadrul Cancelariei de Stat, instituţiilor partenere ale administraţiei publice centrale și locale, în desfășurarea coerentă și participativă a proceselor de M&E a politicilor și a mersului implementării abordării integrate în domeniul DMD.

Ghidul este elaborat în conformitate cu prevederile Termenilor de Referinţă, ţinân-du-se cont de rezultatele analizei procedurilor și mecanismelor existente pentru M&E ale politicilor naţionale în domeniul DMD și mecanismului de abordare inte-grată, exerciţiu realizat în perioada incipientă a activităţii de suport8, precum și de prevederile Concepţiei privind instituirea cadrului de M&E participativă a politicilor și pentru măsurarea implementării abordării integrate în domeniul DMD9..

6 În acest sens au fost vizate 29 de documente, care au rezultat în urma inventarierii a cadrului strategic și politic naţional, exerciţiu realizat la etapa incipientă a prezentei activităţi de consultanţă.

7 Ședinţa Grupului de Lucru Interministerial din data de 6 decembrie 2016, în cadrul căreia au participat specialiștii din cadrul instituţiilor APC desemnaţi în calitate de „Puncte de contact pentru domeniul DMD din cadrul instituţiilor” în conformitate cu prevederile HG. Nr. 725/2017.

8 OIM (2017). Raportul incipient privind situaţia actuală și procedurile existente de M&E a politicilor în domeniul DMD. Elaborat de către Vremiș M., și Toartă V. consultanţi naţionali.

9 OIM (2017). Concepţia privind instituirea cadrului de M&E participativă a politicilor în domeniul DMD pentru măsurarea implementării abordării integrate în acest sens. Elaborat de către Vremiș M., și Toartă V. consultanţi naţionali.

9

Utilizatorii Utilizatorii prezentului Ghid cu instrucţiuni metodologice sunt: • Personalul Biroului Relaţii cu Diaspora din cadrul Cancelariei de Stat, • Membrii Comitetului interministerial în domeniul Diasporă Migraţie și Dezvoltare, • Specialiștii desemnaţi în calitate de „puncte de contact pentru domeniul Diaspo-

rei Migraţiei și Dezvoltării” din cadrul instituţiilor Administraţiei Publice Centrale, membri ai Grupului interministerial de Lucru, precum și

• Persoanele desemnate responsabile de domeniul Diasporei Migraţiei și Dezvoltării din cadrul Administraţiei Publice Locale la cele două niveluri: (i) de coordonare și promovare a politicilor de dezvoltare la nivel local; și (ii) de implementare a politi-cilor de dezvoltare la nivel local.

Structura și conţinutul ghidului Ghidul este alcătuit din partea introductivă și trei capitole interconectate. În cadrul părţii introductive este prezentat contextul actual ce a servit la elaborarea pre-zentului Ghid cu instrucţiuni metodologice, scopul acestui instrument, utilizatorii și structura. În cadrul primului capitol al Ghidului dat sunt prezentate rolurile de-limitate ale fiecărui partener în procesul de M&E a politicilor în domeniul DMD și mersului implementării mecanismului de abordare integrată în acest context. În cadrul capitolului doi este prezentată structura propusă a raportului de evaluare și distribuţia indicatorilor de monitorizare din cadrul matricei de M&E DMD, conform capitolelor și subcapitolelor din cadrul acesteia. În cadrul celui de-al treilea capi-tol sunt prezentate reperele metodologice privind modalităţile de utilizare pentru analiză a indicatorilor, inclusiv, acolo unde datele indicatorilor au fost disponibile public, sunt prezentate și exemplificări analitice ale acestora, constituind astfel și o evaluare analitică de referinţă a situaţiei (Baseline).

I. Roluri și responsabilităţi în cadrul procesului M&E participativă Fiind un exerciţiu participativ, M&E a politicilor în domeniului DMD și mersului imple-mentării mecanismului abordării integrate a domeniului dat, pentru ca aceasta să fie realizată eficient și obiectiv o delimitare clară a rolurilor și responsabilităţilor tuturor participanţilor în cadrul acestui proces este absolut necesară. În cadrul prezentului Ghid sunt prezentate instrucţiunile respective în acest sens, după cum urmează:

Biroul Relaţii cu Diaspora din cadrul Cancelariei de Stat - pentru realizarea exer-ciţiului de M&E a politicilor în domeniul DMD la nivel naţional (central și local) și a

10

mersului implementării mecanismului de abordare integrată a domeniului DMD10, îi revin următoarele sarcini:• Solicitarea și colectarea sistematică de la „Punctele de contact pentru domeniul

DMD” din cadrul instituţiilor APC, a informaţiilor privind gradul de integrare în ca-drul politicilor și programelor sectoriale a domeniilor DMD, progresele în raport cu ţintele trasate și impactul migraţional al acţiunilor realizate din această per-spectivă. Informaţiile urmează a fi colectate anual, în două forme: (i) narativă, cu prezentarea succintă a situaţiei în sector privind gradul de integrare a domeniului DMD în cadrul politicilor și programelor aflate în implementare și aflate în fază de proiect, și (ii) tabelară, cu prezentarea datelor indicatorilor aferenţi sectorului din cadrul matricei M&E DMD. Totodată, pentru sporirea calităţii informaţiei ce urmea-ză a fi prezentată, BRD, la solicitare, va oferi suport metodologic și, la necesitate, operaţional „Punctelor de contact pentru domeniul DMD” în evaluarea gradului de integrare a domeniilor DMD în cadrul politicilor sectoriale și analiza impactului migraţional11..

• Elaborarea, în baza informaţiilor primite, a raportului anual de evaluare12, în cadrul căruia urmează a fi analizat: (i) progresul acţiunilor realizate în raport cu ţintele trasate relevante subdomeniilor DMD determinate, precum și impactul migraţio-nal al acestora; (ii) gradul de integrare a domeniului DMD în cadrul politicilor naţi-onale (la nivel sectorial și local) și evoluţia mersului implementării mecanismului de abordare integrată a domeniului DMD.

• Formularea în baza rezultatelor evaluării a concluziilor și recomandărilor privitoa-re la: (i) depășirea provocărilor și/sau devierilor identificate; (ii) necesităţile ope-rării de ajustări/adaptări corespunzătoare în cadrul politicilor și programelor (în derulare și în faza de proiect), precum și a indicatorilor de monitorizare a acestora, în vederea eficientizării integrării domeniului DMD, monitorizării și evaluării im-plementării mecanismului de abordare integrată a domeniului dat, precum și (iii) acţiunile ce urmează a fi întreprinse în vederea obţinerii de performanţe pozitive din perspectiva impactului migraţional;

• Prezentarea raportului de evaluare pentru discuţii, după caz pentru completări, membrilor Grupului tehnic de lucru interministerial13, care urmează să decidă

10 P. 6, alin. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 725 din 08.09.2017, cu privire la Mecanismul de coordonare a politicii de stat în domeniul diasporei, migraţiei și dezvoltării.

11 P.6, alin. 4 și Capitolul II, p.7, alin 1 din Hotărârea Guvernului nr. 725 din 08.09.2017, cu privire la Mecanismul de coordonare a politicii de stat în domeniul diasporei, migraţiei și dezvoltării.

12 Capitolul II, P. 7, alin. 3 și 4 din Hotărârea Guvernului nr. 725 din 08.09.2017, cu privire la Mecanismul de coordonare a politicii de stat în domeniul diasporei, migraţiei și dezvoltării.

13 Capitolul II, P. 5 alin. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 725 din 08.09.2017, cu privire la Mecanismul de coordonare a politicii de stat în domeniul diasporei, migraţiei și dezvoltării.

11

asupra nivelului de finalitate a acestuia pentru a fi prezentat spre examinare Co-mitetului interministerial în domeniul DMD;

• Prezentarea raportului de evaluare Comitetului interministerial în domeniul DMD, care în urma examinării va formula în adresa Guvernului a unui set de propuneri și recomandări corespunzătoare în vederea eficientizării integrării domeniului DMD în cadrul politicilor naţionale, coordonării politicii de stat în domeniul respectiv, precum și, după caz, ajustării viziunii strategice pe termen mediu și lung în acest context14..

• Asigurarea diseminării publice a rezultatelor evaluării prin plasarea Raportului final pe pagina web a BRD și a instituţiilor relevante15..

• Realizarea exerciţiului de reevaluare periodică participativă, a indicatorilor din cadrul matricei de indicatori de M&E DMD și surselor de date (dar nu mai rar decât o data la 5 ani), pentru îmbunătăţire a calităţii și relevanţei acestora, de-pășirii provocărilor și lacunelor identificate în proces de colectare și analiză, toate acestea contribuind la eficientizarea și asigurarea continuităţii procesului de M&E a politicilor în domeniul DMD și mersului implementării mecanismului de abordare integrată a domeniului DMD.

Comitetul interministerial în domeniul Diasporei, Migraţiei și Dezvoltării – din perspectiva principiului participativ contributiv la exerciţiul de M&E a politi-cilor în domeniul DMD și mersului implementării abordării integrate a domeniului DMD, membrilor Comitetului le revin rolurile de: • Luare a deciziei16 privind operaţionalizarea cadrului de M&E a politicilor în do-

meniul DMD și mecanismului de abordare integrată în acest context, cu men-ţionarea instituţiilor din cadrul APC participante la acest proces și cu indicarea periodicităţii: (i) realizării exerciţiului de M&E la nivel naţional sectorial; (ii) pre-zentării informaţiilor de către „Punctele de contact pentru domeniul DMD„ din cadrul instituţiilor APC către Biroul pentru Relaţii cu Diaspora pentru realiza-rea de acesta a exerciţiului de M&E respectiv la nivel naţional; (iii) elaborării și prezentării de către BRD a raportului de evaluare Comitetului interministerial pentru examinare.

14 Capitolul II, P.2, alin.2 din Hotărârea Guvernului nr. 725 din 08.09.2017, cu privire la Mecanismul de coordonare a politicii de stat în domeniul diasporei, migraţiei și dezvoltării.

15 Capitolul II, P.7 alin. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 725 din 08.09.2017, cu privire la Mecanismul de coordonare a politicii de stat în domeniul diasporei, migraţiei și dezvoltării.

16 Capitolul II, P. 3, alin. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 725 din 08.09.2017, cu privire la Mecanismul de coordonare a politicii de stat în domeniul diasporei, migraţiei și dezvoltării.

12

• Prezentare Guvernului, în baza rezultatelor evaluării, a unui raport17 sub forma unei note informative succinte cu includerea:- principalelor constatări rezultate din evaluare referitoare la gradul de integrare

în cadrul politicilor naţionale a domeniului DMD, mersul implementării meca-nismului de abordare integrată în acest context, și evoluţia impactului migraţi-onal a măsurilor realizate,

- propunerilor și recomandărilor pertinente privind necesitatea: (i) integrării/con-solidării prezenţei domeniului DMD în cadrul anumitor strategii și programe de dezvoltare naţionale și sectoriale18; (ii) introducerii ajustărilor/completărilor în cadrul de politici și programe (în derulare și proiectelor propuse) cu măsuri necesare unei creșterii pozitive a impactului migraţional pentru dezvoltare; (iii) eficientizării coordonării politicii de stat în domeniul DMD și, la necesitate, ajus-tare a viziunii strategice pe termen mediu și lung în acest domeniu .

Punctele de contact pentru domeniul Diasporei Migraţiei și Dezvoltării din cadrul instituţiilor APC – pentru facilitarea exercitării atribuţiilor de coordonare, implementare, M&E a programelor de dezvoltare la nivel sectorial19, inclusiv pentru asigurarea participării contributive la exerciţiul naţional de M&E a politicilor în dome-niul DMD și mersului mecanismului de abordare integrată a domeniului dat, le revin următoarele sarcini specifice:• Colectarea anuală în cadrul sectorului (inclusiv de la nivel local) a informaţiilor pri-

vind integrarea domeniilor DMD în cadrul politicilor și programelor sectoriale (în implementare și în faza de proiect), precum și a datelor pentru indicatorii aferenţi din cadrul matricei de indicatori de M&E DMD;

• Efectuarea în baza informaţiilor colectate a analizei: (i) gradului de integrare a do-meniului DMD în cadrul politicilor sectoriale cu aprecierea mersului implementării mecanismului de abordare integrată a domeniului; și (ii) impactului migraţional al politicilor și programelor elaborate și evoluţia indicatorilor în raport cu ţintele trasate20. Reieșind din complexitatea sarcinii respective va solicita, la necesitate, suportul metodic și operaţional al BRD21..

17 Capitolul II, P.3 alin. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 725 din 08.09.2017, cu privire la Mecanismul de coordonare a politicii de stat în domeniul dias-porei, migraţiei și dezvoltării.

18 P.1 alin. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 725 din 08.09.2017, cu privire la Mecanismul de coordonare a politicii de stat în domeniul diasporei, migraţiei și dezvoltării.

19 Capitolul II, p.4 alin. 2 și p.5, alin. 2) al sub-compartimentului „Persoanele responsabile desemnate în grupurile de lucru la nivel tehnic” din Hotă-rârea Guvernului nr. 725 din 08.09.2017, cu privire la Mecanismul de coordonare a politicii de stat în domeniul diasporei, migraţiei și dezvoltării.

20 Capitilul II, P.5, alin. 2 al sub-compartimentului „Persoanele responsabile desemnate în grupurile de lucru la nivel tehnic” din Hotărârea Guvernului nr. 725 din 08.09.2017, cu privire la Mecanismul de coordonare a politicii de stat în domeniul diasporei, migraţiei și dezvoltării.

21 P.6, alin. 4 și Capitolul II, p.7, alin 1 din Hotărârea Guvernului nr. 725 din 08.09.2017, cu privire la Mecanismul de coordonare a politicii de stat în domeniul diasporei, migraţiei și dezvoltării.

13

• Prezentarea către BRD a rezultatelor evaluării sectoriale în formă narativă suc-cintă, cu prezentarea situaţiei din sector privind gradul de integrare a domeniu-lui DMD în cadrul politicilor și programelor și impactul migraţional al acestora, precum și în formă tabelară - datele indicatorilor aferenţi sectorului din cadrul matricei de indicatori de M&E DMD.

• Participarea în calitate de membru desemnat la ședinţele Grupului tehnic de lucru interministerial22, cu expunere asupra: (i) problemelor care afectează procesul de implementare în cadrul sectorului a mecanismului de abordare integrată a dome-niilor DMD, inclusiv și a mersului realizării exerciţiului de M&E în acest context; (ii) raportului de evaluare elaborat de către BRD, cu intervenţie, după caz, cu pro-puneri de ajustări sau completări de rigoare, (ii) gradului de finalitate a raportului respectiv pentru a fi prezentat pentru examinare Comitetului interministerial în domeniul DMD;

• Asigurarea diseminării publice a rezultatelor evaluării prin plasarea Raportului fi-nal pe pagina web a instituţiei23;

• Participarea la exerciţiului de reevaluare periodică a indicatorilor din cadrul ma-tricei DMD și surselor de date (nu mai rar decât o dată la 5 ani), pentru asigurarea eficientizării și continuităţii procesului de M&E a politicilor în domeniul DMD și mersului implementării mecanismului de abordare integrată a domeniului DMD.

Specialiștii desemnaţi ca fiind responsabili de coordonarea și implementarea subiectelor ce ţin de domeniul DMD din cadrul instituţiilor APL - reieșind din principiile descentralizării administrative24, se recomandă replicarea la nivelul local al modelului naţional propus pentru realizarea M&E politicilor în domeniul DMD și a mer-sului implementării mecanismului de abordare integrată a domeniului dat. Totodată, prezentul Ghid se propune de a fi utilizat în calitate de reper metodologic pentru facili-tarea: (i) coordonării, promovării și integrării/considerării în cadrul politicilor locale de dezvoltare a domeniul DMD; (ii) realizării la nivel local a exerciţiului de M&E a mersului mecanismului de abordare integrată a domeniului DMD în cadrul politicilor și progra-melor locale de dezvoltare, precum și analizei impactului migraţional; (iii) participării

22 Capitolul II, P. 5 alin. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 725 din 08.09.2017, cu privire la Mecanismul de coordonare a politicii de stat în domeniul diasporei, migraţiei și dezvoltării.

23 Capitolul II, P.7 alin. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 725 din 08.09.2017, cu privire la Mecanismul de coordonare a politicii de stat în domeniul diasporei, migraţiei și dezvoltării.

24 Legea privind descentralizarea administrativă nr. 435/2006 nu menţionează expres DMD în calitate de domeniul de competenţă proprie a APL I sau II. Ceea ce înseamnă, pe de o parte, că domeniul dat este un domeniu de competenţă a Guvernului, care poate fi delegat către APL cu condiţia asigurării integrale a finanţării din bugetul de stat. Pe de altă parte, aceasta înseamnă că APL pot, în caz de necesitate și posibilitate, să se implice în domeniul dat în modul și limitele posibilităţilor. Iar în calitate de temei juridic pentru implicarea APL într-o formă sau alta în gestionarea migraţiei pot fi folosite prevederile art. 5 al Legii nr. 435/2006 care prevede dreptul autorităţilor locale și centrale de a coopera în realizarea unor proiecte și servicii de interes comun.

14

la exerciţiul de M&E a politicilor în domeniul DMD și mersului implementării mecanis-mului de abordare integrată a domeniului respectiv, prin oferire de informaţii și date; (iv) determinării bazate pe analiza situaţiei la nivel local a necesităţilor pentru serviciile de suport (precum sunt cele de: evidenţă și informare, îngrijire și supraveghere, suport la (re)integrare) pentru migranţi și familiile acestora, precum și a ariilor de cooperare cu diaspora și asociaţiile de băștinași la nivel local/comunitar în vederea dezvoltării comunitare25; și (v) pregătirea pentru atragerea și accesarea fondurilor disponibile în domeniul migraţiei de la partenerii de dezvoltare26..

II. Structura raportul de evaluare în baza indicatorilor DMD Raportul de evaluare este alcătuit din: partea introductivă, cinci capitole distincte di-vizate în 16 subcapitole tematice, conform direcţiilor necesare pentru evaluare, și parte concluzionată, după cum este prezentată mai jos:

Introducere• Scopul raportului• Structura și conţinutul raportului

Capitolul I. Migraţia si dezvoltarea1.1. Investiţii și iniţiere de afaceri1.2. Depozite și remitenţe 1.3. Ocupare, recunoaștere de calificări și competenţe non-formale1.4. Știinţă și consolidare de capacităţi

Capitolul II. Securitatea socială și protecţia muncii1.1. Garantarea securităţii sociale1.2. Protecţia muncii lucrătorilor migranţi

Capitolul III. Diminuarea fluxurilor migraţionale3.1. Populaţia aflată la muncă peste hotare3.2. Efectele sociale și intenţiile migraţionale 3.3. Mobilitatea generală a populaţiei și repatrierea

25 Capitolul II, P. 6, alin. 1-6 ale subdomeniului „Persoanele desemnate” din Hotărârea Guvernului nr. 725 din 08.09.2017, cu privire la Mecanismul de coordonare a politicii de stat în domeniul diasporei, migraţiei și dezvoltării.

26 NEXUS/CALM (2015). Migraţia în calitate de factor al coeziunii și dezvoltării locale. Ghid informativ în ajutorul APL. Autori: Osadci, A., și Furdui, V. http://www.nexusnet.md/wp-content/uploads/2017/06/NEXUS-CALM20Ghid20APL_APC_ROM1.pdf

15

Capitolul IV. Gestionarea migraţiei de reîntoarcere: facilitarea (re)integră-rii și consolidarea diasporei4.1. Facilitarea (re)integrării migranţilor reîntorși 4.2. Integrarea imigranţilor4.3. Servicii de suport, inclusiv protecţie în situaţii de criză pentru migranţi și membrii

diasporei4.4. Servicii și platforme informaţionale pentru membrii diasporei

Capitolul V. Cadrul de politici și programe, parteneriate și dialog civil cu diaspora5.1. Politici și programe cu considerare a impactului migraţional și a opiniei diasporei5.2. Programe pentru reintegrare și valorificare a beneficiilor migraţiei 5.3. Parteneriate pentru implementare programelor și iniţiativelor pentru dezvoltare

Concluzii• Constatări• Provocări și propuneri pentru depășirea acestora

De menţionat că, evaluarea este efectuată în baza analizei celor 63 de indicatori din cadrul matricei de M&E DMD validate de către GLI în cadrul atelierului de lucru or-ganizat în data de 15 ianuarie 2018, cu prezentare ulterioară a avizelor în acest sens și aprobată la Ședinţa Comitetului Naţional de Coordonare al Programului Global Co-mun „Integrarea migraţiei în strategiile naţionale de dezvoltare” din 24 aprilie 2018.

Distribuţia indicatorilor în cadrul fiecărui capitol, respectiv subcapitol, este prezenta-tă în cadrul Tabelului 1 de mai jos. Totodată pentru confirmarea anumitor constatări și tendinţe pot fi de asemenea fi utilizate pentru analiză și datele cercetărilor și stu-diilor în domeniu efectuate de către diferite instituţii și agenţii, care reprezintă surse complementare procesului de evaluare ce se propune a fi efectuat.

16

Tabelul 1. Distribuţia indicatorilor de M&E în domeniul DMD în cadrul capitolelor și subcapitolelor raportului de evaluare

I. Migraţia și dezvoltarea

1.1. Investiţii și iniţiere de afaceri

1.2. Depozite și remitenţe

1.3. Ocupare, recunoaștere de calificări și competenţe non-formale

1.4. Știinţă și consolidare de capacităţi

1.7.; 1.8.; 1.9.; 1.10.; 1.17.

1.1.; 1.2.; 1.3. 1.4.; 1.5.; 1.6.; 1.13.; 1.14.; 1.15; 1.16.

1.11.; 1.12.; 1.18; 1.19.

II. Securitatea socială și protec-ţia muncii

2.1. Garanta-rea securităţii sociale

2.2. Protecţia muncii lucrători-lor migranţi

2.1.; 2.2.; 2.3.; 2.4. 2.5.; 2.6.; 2.7.; 2.8.

III. Diminuarea fluxurilor migra-ţionale

3.1. Populaţia aflată la muncă peste hotare

3.2. Efectele so-ciale și intenţiile migraţionale

3.3. Mobilita-tea generală a populaţiei și repatrierea

3.1.; 3.2.;3.3.; 3.6. 3.4.; 3.5. 3.7.; 3.8.; 3.9.; 3.10.

IV. Gestionarea migraţiei de reîntoarcere: facilitarea (re)integrării și consolidarea diasporei

4.1. Facilitarea (re)integrării migranţilor reîntorși

4.2. Integrarea imigranţilor

4.3. Servicii de suport, inclusiv protecţie în situaţii de criză pentru migranţi și membrii diasporei

4.4. Servicii și platforme infor-maţionale pentru migranţi și mem-brii diasporei

4.1.; 4.2.; 4.5; 4.7.; 4.8.; 4.9.

4.10.; 4.11.; 4.12. 4.3.; 4.4. 4.6.

V. Cadrul de poli-tici și programe, parteneriate și dialog civil cu diaspora

5.1. Politici și programe cu considerare a impactului migraţional și a opiniei diasporei

5.2. Programe pentru reintegra-re și valorificare a beneficiilor migraţiei

5.3. Partene-riate pentru implementare programelor și iniţiativelor pen-tru dezvoltare

5.1.; 5.2.; 5.13.; 5.14.

5.4.; 5.5.; 5.6. 5.3.; 5.7.; 5.8.; 5.9.; 5.10.; 5.11.; 5.12.

17

III. Instrucţiuni metodice privind analiza indicatorilor DMDÎn cadrul acestui capitol sunt prezentate reperele metodologice privind modalităţile de utilizare pentru analiză a indicatorilor din cadrul matricei M&E DMD, astfel încât să poată fi dată o apreciere a progresului și impactului iniţiativelor Guvernului re-alizate în conformitate cu obiectivele și ţintele trasate în cadrul strategic și politic naţional și sectorial, asupra Diasporei, Migraţiei și Dezvoltării și mersului implemen-tării mecanismului abordării integrate în acest domeniu. Totodată, în cadrul capito-lului dat, acolo unde datele indicatorilor au fost disponibile public, sunt prezentate și exemplificări analitice ale acestora, constituind astfel și o evaluare analitică de referinţă a situaţiei (Baseline).

Capitolul I. Migraţia și dezvoltarea. Studiile efectuate în domeniu relatează că, migraţia constituie un factor important al dezvoltării. Totodată diferenţele de dezvol-tare stimulează migraţia, care la rândul ei contribuie la o nivelare relativă a ritmului de dezvoltare dintre ţările de origine și cele de destinaţie. Din acest considerent im-pactul de dezvoltare al migraţiei, la nivel agregat, comunitar sau naţional, tinde să fie mai tangibil pentru ţara de origine decât cea de destinaţie27. Astfel, analiza impactu-lui migraţiei asupra dezvoltării ţării de origine este extrem de importantă pentru că aceasta, pe lângă efectele sociale negative (probleme de (re)integrare, copii rămași fără îngrijirea părinţilor și persoane vârstnice rămase singure, etc.), generează și o serie transferuri care influenţează dezvoltarea în mod diferit, cum sunt: (i) transfe-rurile de persoane (emigrarea, imigrarea, migraţia de reîntoarcere); (ii) transferurile de cunoștinţe, competenţe și idei noi; (iii) transferurile de active financiare (salarii, economii, remitenţe, precum și investiţii). De menţionat că, ultimele două transferuri pot proveni și de la cei care nu sunt migranţi în sine, ci membri ai diasporei28.. Aceste transferuri cu care migraţia contribuie la dezvoltare pot fi definite de asemenea și prin noţiunea de „capital” care la rândul său include: capitalul uman, financiar, social și cultural29. În cadrul prezentului capitol, analiza se propune a fi efectuată prin prisma a 19 de indicatori ai domeniului „Migraţie și dezvoltare” din cadrul matricei de M&E DMD, și urmează a reflecta pertinent progresul și impactul calitativ și cantitativ pe

27 Vaculovschi, D. (2017). ”Migraţie și Dezvoltare: Aspecte socioeconomice. Manual”, Subcapitolul 2.3 „Legătura dintre migraţie și dezvoltare”, pag. 53. Elaborat cu sprijinul SDC/OIM/PNUD în cadrul proiectului global comun „Integrarea migraţiei în strategiile de dezvoltare”. http://www.iom.md/sites/default/files/publications/docs/Migra%C8%9Bie%20%C8%99i%20dezvoltare_aspecte%20socioeconomice.pdf

28 OIM/UNDP/UNWomen/GMG/SDC/GoRM (2010). ”Integrarea migraţiei în strategiile de dezvoltare. Ghid pentru factorii de decizie și specialiști.” Partea 1, subcapitolul 1.4., pag. 17; 18. Elaborat în cadrul Programului pilot comun „Integrarea migraţiei în strategiile naţionale de dezvoltare în Moldova” (MOMID).

29 Vaculovschi, D. (2017). ”Migraţie și Dezvoltare: Aspecte socioeconomice. Manual”, Subcapitolul 2.3 „Legătura dintre migraţie și dezvoltare”, pag. 54. Elaborat cu sprijinul SDC/OIM/PNUD în cadrul proiectului global comun „Integrarea migraţiei în strategiile de dezvoltare”. http://www.iom.md/sites/default/files/publications/docs/Migra%C8%9Bie%20%C8%99i%20dezvoltare_aspecte%20socioeconomice.pdf

18

care l-au produs acţiunile Guvernului în vederea mobilizării capitalului migraţiei și valorificării lui pentru dezvoltarea economico-socială a ţării.

Subcapitolul 1.1. Investiţii și iniţiere de afaceri. Schimbarea paradigmei de dezvoltare economică a ţării asumată în cadrul SND „Moldova 2020” presupune înlocuirea modelului actual inerţial de creștere, bazat pe consum alimentat de remi-tenţe, în favoarea unui model dinamic, bazat pe atragere de investiţii, precum şi pe dezvoltare a industriilor exportatoare de bunuri şi servicii. De menţionat că, această prioritate rămâne a fi una actuală și în cadrul noi Strategii Naţionale de Dezvoltare a Republicii Moldova, convenţional numită „Moldova 2030”30. Prin intermediul următo-rilor 5 indicatori: „1.7. Număr de proiecte investiţionale finanţate anual în cadrul pro-gramului de Atragere a Remitenţelor în Economie „PARE 1+1„”; „1.8. Volumul investi-ţiilor efectuate în economie de către migranţi şi rude de gradul I ai acestora în cadrul programului de Atragere a Remitenţelor în Economie „PARE 1+1„”; „1.9. Numărul afacerilor lansate de către migranţi reîntorși şi rudele de gradul I ale acestora”, „1.10. Numărul afacerilor agricole și non agricole în mediul rural cofinanţate din remitenţe” și „1.17. Numărul evenimentelor/ acţiunilor realizate privind susţinerea activităţi-lor iniţiate de migranţi, orientate spre promovarea potenţialului social și economic al Republicii Moldova”, poate fi măsurat gradul de mobilizare a capitalului uman și financiar rezultat din migraţie pentru la dezvoltarea economică durabilă a ţării. Date-le statistice ale ODIMM în perioada anilor 2010-2016 relatează că, prin intermediul Programului PARE 1+1, a fost facilitat accesul la finanţare nerambursabilă pentru 927 întreprinderi, 43,5% dintre acestea fiind întreprinderi nou-create (Figura 1).

Din perspectiva mediilor de reședinţă, a grupurilor de vârstă și sexelor datele arată că, peste 85% dintre întreprinderile înfiinţate activează în mediul rural, 50,2% dintre acestea fiind gestionate de către tineri cu vârsta de până la 35 de ani, totodată cele administrate de către femei constituie 32% în totalul întreprinderilor create. Este de menţionat faptul că, 51% (469) din întreprinderi au fost create din economiile migran-ţilor reîntorși, restul fiind create de către rudele acestora de gradul I din resursele acumulate din remitenţe. De asemenea datele arată că 509 afaceri, sau 55% în tota-lul afacerilor au fost desfășurate în agricultură, fiind urmate de domeniile serviciilor- 217 afaceri (23,4%) și industriei -201 afaceri (21,7%)31 (Figura 2).

30 Expert-Grup (2017). Notă de Concept privind viziunea Strategiei Naţionale de Dezvoltare „Moldova 2030”. (Proiect).31 ODIMM/ME (2016). ”Raport anual 2016. Privind implementarea programului de atragere a remitenţelor în economie pentru anii 2010-2018

PARE 1+1”. Componenta III. „Finanţarea afacerilor/ Regula 1+1” , Pag. 12-14. http://odimm.md//files/rapoarte/Raport%20PARE%202016.pdf

19

Figura 1. Evoluţia numărului contractelor pentru finanţare nerambursabilă încheiate anual

Figura 2. Distribuţia afacerilor create și finanţate în cadrul programului pe domenii economice

Sursa: ODIMM, 2016

Analiza investiţiilor efectuate arată că pe parcursul derulării Programului au fost în-cheiate contracte de finanţare nerambursabilă în sumă de 163,78 milioane lei, ceea ce ar favoriza investiţii în economie de 540 milioane lei. Astfel, la fiecare leu transfe-rat în cadrul Programului sunt atrași circa 3,3 lei investiţii în economie, iar numărul locurilor de muncă nou create se estimează la 278032..

Deși prezintă o serie de progrese și efecte pozitive, obiectivul implicării mijloacelor fi-nanciare provenite din remitenţe prin intermediul programului PARE 1+1 nu a avut în fiecare an suficientă acoperire financiară, fapt ce a determinat transferarea unor pro-iecte pentru anii următori (ex. anul 2015). Mai mult decât atât, resursele programului nu au fost suficiente pentru a satisface integral cererea de finanţare, iar implicarea asistenţei externe reprezintă una din priorităţile programului33..

Subcapitolul 1.2. Depozite și remitenţe. Depozitele bancare ale populaţiei, for-mate din economiile acesteia, inclusiv cele acumulate din migraţia la muncă și din remitenţe, reprezintă o sursă importantă de finanţare a activităţii de creditare în ca-drul sistemului financiar-bancar, dar și de investire în dezvoltarea pozitivă a econo-miei naţionale. Aprecierea din punct de vedere cantitativ, dar și calitativ a factorilor ce influenţează asupra volumului și structurii acestor resurse se propune de a fi re-alizată prin intermediul indicatorului 1.1. „Ponderea depozitelor în PIB”. Rezultatele evaluării intermediare a Strategiei naţionale de dezvoltare „Moldova 2020” realizate în anul 201734, arată că, pe parcursul ultimilor ani volumul și structura depozitelor

32 Ibidem.33 GoRM/SDC/ UN (2017). ”Raport de evaluare intermediară a Strategiei naţionale de dezvoltare „Moldova 2020””. Pag. 49. Evaluare realizată

de Centrul Analitic Independent Expert-Grup. http://www.md.undp.org/content/moldova/ro/home/library/sdg/raport-de-evaluare-intermedi-ar-a-strategiei-naionale-de-dezvolta.html

34 GoRM/SDC/ UN (2017). ”Raport de evaluare intermediară a Strategiei naţionale de dezvoltare „Moldova 2020””. Pag. 51. Evaluare realizată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup.

20

în Republica Moldova au fost influenţate de o serie de factori, printre care cei mai importanţi sunt: încrederea în băncile locale, stabilitatea monedei naţionale, rata de remunerare sau înclinaţia spre economisire a populaţiei, dar și a firmelor. La finele anului 2016 depozitele au constituit 39,5% în PIB, cu o ușoară tendinţă de micșorare cu 0,3 p.p. în raport cu anul anterior, care a fost cauzată de ratele mici de remunerare practicate de bănci, atât pentru depunerile în monedă naţională, cât și pentru cele în alte valute. Totodată, datele arată că, în condiţiile sistemului actual financiar naţional, o pondere destul de ridicată a depozitelor în PIB nu reflectă neapărat asupra unui nivel sporit de încredere al deponenţilor, ci mai degrabă asupra unei lipse de instru-mente de economisire și investiţii pe care le oferă piaţa.

Chiar dacă în perioada 2010-2017 plafonul de garantare a depozitelor a fost menţinut la același nivel pentru persoanele fizice (6 mii lei MDL), volumul total al acestora, atrase de către bănci, a crescut constant (Figura 3). În opinia experţilor evaluatori35 aceasta se datorează în mare parte creșterii veniturilor disponibile ale populaţiei și firmelor, rezultate în special de pe urma remitenţelor de bani efectuate de lucrătorii migranţi. De asemenea, în lipsa unor instrumente alternative de economisire (pensii private, fonduri de investiţii, accesul direct la VMS, etc.) marea majoritate a economi-ilor populaţiei continuă a fi plasate în băncile comerciale.

Figura 3. Volumul depozitelor atrase, miliarde lei, și ponderea depozitelor bancare în PIB, % (axa dreaptă), în perioada 2010 - 2017

Sursa: GoRM/SDC/UN (2017). Raport de evaluare intermediară a Strategiei naţionale de dezvoltare „Moldova 2020”, în baza datelor BNM și BNS (http://www.md.undp.org/content/moldova/ro/home/library/sdg/ raport-de-evaluare-intermediar-a-strategiei-naionale-de-dezvolta.html)

35 Ibidem

21

Remitenţele reprezintă resurse importante pentru asigurarea bunăstării populaţiei și reducerii sărăciei. De asemenea, acestea constituie resurse importante care pot fi direcţionate pentru dezvoltarea economică a ţării. Gradul de dependenţă a consu-mului casnic de resursele din exterior, precum și posibilităţile reale de redirecţionare a acestor resurse spre investire în economie poate fi măsurat prin intermediul in-dicatorilor 1.2 „Proporţia gospodăriilor care primesc remitenţe” și 1.3 „Proporţia re-mitenţelor în venitul disponibil al gospodăriilor casnice beneficiare de remitenţe„. De asemenea, dezagregările pe medii de reședinţă ale indicatorilor respectivi permit de a analiza unde această dependenţă este mai pronunţată. Datele statistice relatează că, proporţia gospodăriilor dependente de remitenţe, precum și ponderea transfe-rurilor respective în venitul disponibil al acestora rămân a fi în continuare destul de semnificative. Astfel, în anul 2016 circa ¼ dintre gospodăriile casnice primeau remi-tenţe, o pondere mai mare a acestora fiind înregistrată în mediul rural (27,3% rural faţă de 21,7% urban). Remitenţele au constituit peste jumătate din venitul disponibil al gospodăriilor casnice din ţară, care sunt dependente de remitenţe. Mai pronun-ţată această dependenţă este înregistrată în mediul rural (59,2%) faţă de cel urban (49,7%)36 (Tabelul 2).

Tabelul 2. Dependenţa consumului gospodăriilor casnice de resursele din exterior

2011 2012 2013 2014 2015 2016Proporţia gospodăriilor care pri-mesc remitenţe

Total 23.1 22.4 22.7 23.8 25 24,8

Urban 20.4 20 19.2 20.6 20.5 21.7

Rural 25.2 24.4 25.6 26.4 28.5 27.3

Proporţia remitenţelor în venitul disponibil al gospodăriilor casnice dependente de remitenţe

Total 52.9 56.9 58 57.1 56.7 55.5

Urban 49.1 52.1 52.5 50.2 52 49.7

Rural 55.7 60.4 61.8 61.9 59.7 59.2

Sursa: BMA în baza datelor BNS37

36 BMA (2016). ”Profilul Migraţional Extins al Republicii Moldova 2010-2015. Raport Analitic”. http://www.mai.gov.md/sites/default/files/docu-ment/attachments/raport-analitic-pme_2010-2015_ed._2016.pdf

37 BMA (2017). ”Compendiu Statistic al Profilului Migraţional Extins al Republicii Moldova”. Migraţia temporară a forţei de muncă. Tab. 32., pag.27. http://bma.gov.md/sites/default/files/media/cs_pme_2017.pdf

În calitate de surse complementare de date ce relatează asupra rolului semnificativ pe care îl au remitenţele asupra economiei naţionale sunt estimările Băncii Mondi-ale. Conform acestora, dacă până în anul 2013 ponderea remitenţelor în PIB a fost în creștere (27,4%), atunci în perioada 2014-2016, ca urmare a evoluţiilor economice negative din Federaţia Rusă și a crizei sectorului bancar naţional, aceste transfe-

22

ruri s-au redus semnificativ38. În anul 2016, remitenţele au constituit 21,7% în PIB-ul Republicii Moldova39, aceasta rămânând în continuare în topul ţărilor celor mai dependente de remitenţe din regiunea Europei și Asiei Centrale, după Tadjikistan şi Republica Kîrgîzstan40 (Figurile 4 și 5).

38 GoRM/SDC/ UN (2017). ”Raport de evaluare intermediară a Strategiei naţionale de dezvoltare „Moldova 2020””. Pag. 51. Evaluare realizată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup. http://www.md.undp.org/content/moldova/ro/home/library/sdg/raport-de-evaluare-interme-diar-a-strategiei-naionale-de-dezvolta.html

39 WB. World Development Indicators. Personal remittances, received as % of GDP, Moldova. http://databank.worldbank.org/data/reports.as-px?source=2&series=BX.TRF.PWKR.DT.GD.ZS&country=

40 WB (2017). ”Migration and Development Brief 27. Migration and Remittances. Recent Developments and Outlook. Special Topic: Global Compact on Migration”, pag. 23. http://pubdocs.worldbank.org/en/992371492706371662/MigrationandDevelopmentBrief27.pdf

41 OIM/UNDP/UNWomen/GMG/SDC/GoRM (2010). ”Integrarea migraţiei în strategiile de dezvoltare. Ghid pentru factorii de decizie și specialiști.” Partea 3, subcapitolul 3.1., pag. 63. Elaborat în cadrul Programului pilot comun „Integrarea migraţiei în strategiile naţionale de dezvoltare în Moldova” (MOMID).

42 Vaculovschi, D. (2017). ”Migraţie și Dezvoltare: Aspecte socioeconomice. Manual”, Subcapitolul 3.3 „Impactul migraţiei asupra pieţei muncii”, pag. 112. Elaborat cu sprijinul SDC/OIM/PNUD în cadrul proiectului global comun „Integrarea migraţiei în strategiile de dezvoltare”. http://www.iom.md/sites/default/files/publications/docs/Migra%C8%9Bie%20%C8%99i%20dezvoltare_aspecte%20socioeconomice.pdf

Figura 4. Ponderea remitenţelor în PIB-ul Republicii Moldova, %

Figura 5. Ponderea remitenţelor în PIB-ul celor mai dependente de remitenţe ţări din regiunea ECA

Sursa: BM

Subcapitolul 1.3. Ocupare, recunoaștere de calificări și competenţe non-for-male. Migraţia este strâns corelată cu problemele-cheie ce ţin de ocupare (cum ar fi drepturile fundamentale la muncă, aranjamentele pieţei muncii şi creșterea eco-nomică) şi astfel este o componentă critică în obiectivele referitoare la ocupare, cum ar fi munca decentă, sporirea numărului de locuri de muncă şi dezvoltarea atât în ţara de origine, cât şi în cea de destinaţie41. Din perspectiva ţării de origine efectele pe care le produce migraţia asupra pieţei muncii sunt atât pozitive, cît și negative. Pe de o parte aceasta contribuie la eliminarea dezechilibrelor dintre cererea și oferta de muncă, diminuând șomajul, și aducând noi experienţe de muncă și noi idei tehnologi-ce, specifice ţărilor avansate. Pe de altă parte însă, migraţia poate duce și la apariţia unui deficit pe piaţa muncii în situaţia în care există diferenţe mari dintre salariile ofe-rite în ţara de origine și ţările de destinaţie, ceea ce demotivează participarea la piaţa muncii autohtone și contribuie la formarea comportamentului migrator42. Indicatorii „1.4. Rata de ocupare a populaţiei,%”; „1.5. Numărul cetăţenilor Republicii Moldova

23

reîntorși de peste hotare înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă”; „1.6. Proporţia persoanelor angajate în câmpul muncii, din rândul cetăţenilor Repu-blicii Moldova reîntorși de peste hotare înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncii, în rezultatul serviciilor prestate”, permit de a face o analiza a efectelor pe care le produce migraţia asupra pieţei muncii naţionale, precum și dacă măsurile luate de către stat sunt suficiente și eficiente pentru stimularea reîntoarcerii migran-ţilor și asigurarea unei reintegrări durabile a celor reîntorși. Conform datelor BNS, în anul 2016 rata de ocupare constituit 40,8% și deși înregistrează o creștere ușoară în raport cu anii precedenţi (2015 - 40,3%, 2014 - 39,6%)43, aceasta în continuare rămâ-ne a fi printre cele mai scăzute din Europa44 (Figura 6).

Figura 6. Rata de ocupare în Republica Moldova în comparaţie unele ţări din Regiunea Europeană, anul 2016

Sursa: BNS, Eurostat, Rosstat, Ukrstat

Nivelul indicatorului diferă pe medii de reședinţă (39,7% în mediul rural, faţă de 42,3% în mediul urban), sexe (39% pentru femei, faţă de 43% pentru bărbaţi) și grupuri de vârste (17,4% în rândul tinerilor de 15-24, 46,5% în rândul celor de 25–34 ani și 42,9% în rândul persoanelor de 55-64). Toate aceste decalaje de ocupare indică asupra oportunităţilor economice reduse și insuficienţei politicilor și măsurilor de stimulare a ocupării forţei de muncă care sunt factori determinanţi importanţi de impulsionare a migraţiei tinerilor in scop de muncă45..

43 BNS. Banca de date statistice a Moldovei. Ratele de activitate, ocupare si șomaj pe grupe de verstă, sexe si medii, 2000-2016.. http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/30%20Statistica%20sociala/30%20Statistica%20sociala__03%20FM__03%20MUN__MUN010/MUN010400.px/?rxid=b2ff27d7-0b96-43c9-934b-42e1a2a9a774 n

44 EU (2016). ” European Union Joint Analysis . Programming in the Republic of Moldova until 2020”. Chapter 7: Employment and Education., pag.55. https://europa.eu/capacity4dev/joint-programming/document/moldova-joint-analysis-paper-september-2016

45 UN Moldova/ GoRM (2017). ”Cadrul de Parteneriat ONU – Republica Moldova pentru Dezvoltare Durabilă 2018-2020. Cadrul de Asistenţă ONU pentru Dezvoltare pentru Republica Moldova”. Domeniul prioritar 2: Creșterea economică durabilă, incluzivă și echitabilă. pag. 35. http://md.one.un.org/content/dam/unct/moldova/docs/pub/strateg/UNDAF%20Moldova%20RO.pdf

24

Începând cu anul 2013 sunt înregistrate tendinţe de reîntoarcere ale migraţilor, prin-tre principalii factori determinanţi în acest sens fiind: înăsprirea politicilor migraţio-nale ale Federaţiei Ruse (care în anul 2016 a inclus 57,9% dintre migranţii de mun-că moldoveni46) și deprecierea valutei rusești ca urmare a sancţiunilor economice aplicate după anexarea Crimeii, inclusiv și efectele conflictului armat din Ucraina, precum și alţi factori de ordin individual. Pe parcursul anului 2016 de către agenţiile teritoriale ale ANOFM au fost înregistrate 2,878 persoane reîntoarse în ţară, 20% dintre care au fost femei. Faţă de anul anterior numărul migranţilor reîntorși a sporit cu 10,5%, iar în raport anul 2014 această creștere este de peste 2,5 ori (Figura 7). Circa 84% dintre migranţi s-au reîntors din Federaţia Rusă, 5% din Italia și câte 1% din Cehia, Germania și Polonia, etc. Din perspectiva grupurilor de vârstă, circa 40% în rândul migranţilor reîntorși le revine celor în vârstă de 30-40 ani, fiind urmaţi de cei în vârstă 16-29 ani (27%), de 40-50 ani (22%) și de 50 ani + (11%). De menţionat că, ca urmare a măsurilor active aplicate proporţia migranţilor reîntorși plasaţi în câmpul muncii a fost de doar 33%47. Totodată rezultatele studiilor efectuate relatează că, puţini dintre migranţii reîntorși apelează pentru suport la unităţile teritoriale ale ANOFM (9,1%) sau agenţiile private de ocupare a forţei de muncă (6,3%), de obicei majoritatea acestora încearcă să-şi găsească un loc de muncă pe cont propriu (cu ajutorul rudelor, prietenilor şi colegilor, sau contactându-și direct angajatorul sau fostul angajator)48. Printre principalele provocări cu care se confruntă migranţii reîn-torși la reintegrare sunt: salariile neatractive, infrastructura socială descurajatoare, lipsa locurilor de muncă (cu excepţia agriculturii), care să corespundă aptitudinilor și competenţelor pe care le-au dobândit in străinătate, lipsa de recunoaștere a instruirii non-formale și informale, mediul nefavorabil pentru investiţii, resursele și cunoștin-ţele insuficiente pentru a iniţia o afacere49. Toate acestea constituie factori determi-nanţi pentru o migraţie repetată50..

46 BMA (2017). ”Compendiu Statistic al Profilului Migraţional Extins al Republicii Moldova”. Migraţia temporară a forţei de muncă. Tab. 6., pag.11. http://bma.gov.md/sites/default/files/media/cs_pme_2017.pdf

47 ANOFM (2017). ” Raport de activitate pentru anul 2016”, Subcapitolul 4.3. Reîntoarcerea persoanelor de peste hotare., pag.23. http://anofm.md/files/elfinder/Raportul%20activit.%20ANOFM%202016%20%20ultima%20varianta.docx

48 Vremiș, M., Cantarji, V., Vladicescu, N., Toartă, V., Popova, N., Panzica, F., și Lipcanu, O. (2014).”Reîntoarcerea lucrătorilor migranţi și dezvoltarea socio-economică a Republicii Moldova”. pag. 15. ILO/EU http://www.brd.gov.md/sites/default/files/document/attachments/06_studiu_ilo_reintoarcerea_lucratorilor_migranti_si_desvoltarea_rm_2014_rom.pdf

49 UN Moldova/ GoRM (2017). ”Cadrul de Parteneriat ONU – Republica Moldova pentru Dezvoltare Durabilă 2018-2020. Cadrul de Asistenţă ONU pentru Dezvoltare pentru Republica Moldova”. Domeniul prioritar 2: Creșterea economică durabilă, incluzivă și echitabilă. pag. 35. http://md.one.un.org/content/dam/unct/moldova/docs/pub/strateg/UNDAF%20Moldova%20RO.pdf

50 UN (2016). ”

25

Figura 7. Evoluţia numărului migranţilor reîntorși înregistraţi la ANOFM și rata de integrare a acestora în muncă ca urmare a măsurilor active acordate

Sursa: ANOFM (2017). Raport de activitate pentru anul 2016

Existenţa mecanismelor de recunoaștere, preluare și asimilare în cadrul economiei naţionale a cunoștinţelor și calificărilor noi obţinute formal și non-formal pe durata migraţiei, precum și accesul la acestea, pot fi apreciate prin intermediul indicatori-lor „1.13. Numărul de acte de studii și calificări obţinute peste hotare recunoscute” și „1.14. Număr de beneficiari ai mecanismelor de validare a competenţelor profe-sionale ale migranţilor obţinute în contexte informale și nonformale”.. Actualmente actele de studii preuniversitare și superioare (obţinute în ţară sau peste hotare) sunt recunoscute, echivalate și autentificare, în baza procedurii existente în acest scop, care funcţionează în conformitate cu prevederile normelor și recomandărilor inter-naţionale în materia respectivă51, inclusiv și a acordurilor bilaterale și multilaterale privind recunoașterea reciprocă a actelor de studii la care Republica Moldova este semnatară52. Din perspectivă calitativă, adresabilitatea pentru echivalarea actelor de studii relatează asupra tendinţelor migraţioniste ale specialiștilor calificaţi. Spre exemplu, conform MSMPS, în perioada anilor 2007-2016 au fost autentificate 4576 de acte de studii medicale superioare și medii, iar numărul anual de persoane care solicită aceste servicii variază între 400 la 500 de persoane. De menţionat că, dacă până în anul 2011 prevalau numărul actelor de studii autentificate ale personalului medical cu studii medii, atunci în începând cu anul 2012 tendinţele s-au schimbat în direcţia prevalenţei actelor de studii medicale superioare autentificate (Figura 8).

51 Convenţia de la Lisabona cu privire la recunoaşterea atestatelor obţinute în învăţământul superior în statele din regiunea Europei (adoptată la Lisabona, la 11 aprilie 1997); Convenţia de la Haga (adoptată la 5 octombrie 1961), Carta comună ENIC/NARIC de activităţi şi servicii (din 9 iunie 2004); recomandările CoE, CE şi UNESCO-CEPES în materie de recunoaştere.

52 Ordinul MET nr. 310 din 17.04.2009, cu privire la aprobarea Regulamentului privind recunoașterea, echivalarea și autentificarea actelor de studii și a calificărilor. http://mecc.gov.md/sites/default/files/ordin_serviciul_de_autentificare_si_recunoastere.pdf (accesat la data de 18.12.2017).

26

Figura 8. Distribuţia actelor de studii medicale medii și actelor de studii medicale superioare autentificate, %

Sursa: MSMPS53

Trebuie de menţionat că, deși accesibile, procedurile de recunoaștere, echivalare și autentificare sunt puţin populare printre migranţii moldoveni, majoritatea cărora în ţările de destinaţie prestează muncă sub nivelul studiilor și calificărilor deţinute. Ast-fel, datele celui de-al III-lea ciclu de studii de cartografiere a diasporei moldovenești relatează că, aproape fiecare al doilea (47%) dintre migranţii moldoveni la momentul efectuării studiului deţinea un loc de muncă ce nu i se potrivea sau era sub nivelul calificărilor acestuia54. Totodată, datele BNS, reflectă că 80% dintre migraţii moldo-veni nu au apelat niciodată și nici nu intenţionează să apeleze pentru echivalarea sau autentificarea studiilor55..

Dezvoltarea și punerea în aplicare a unui mecanismul de recunoaștere a calificărilor și competenţelor non-formale, dobândite pe durata migraţiei, reprezintă o actualitate curentă. Conform datelor MECC, către finele anului 2016 acesta a prezentat Guvernu-lui spre examinare proiectul Regulamentului cu privire la certificarea cunoștinţelor și competenţelor dobândite în contexte de educaţie non-formală și informală56, care conturează sistemul naţional de validare a rezultatelor învăţării dobândite pe tot par-cursul vieţii, prin educaţie, formare profesională și experienţa de muncă în contexte non-formale sau informale. O analiză mai detaliată a situaţiei în acest context va fi posibilă după aprobarea mecanismului dat și prezentarea valorilor pentru indicatorii DMD respectivi.

53 Scrisoarea MSMPS nr. 04/1800 din data de 28.12.2017, date prezentate pentru modificarea anexelor Hotărîrii Guvernului nr. 634/2012, cu privire la aprobarea Listei indicatorilor și șablonului PME

54 Moșneaga, V. (2017). Cartografierea diasporei moldovenești din Germania, Marea Britanie, Israel, Italia, Portugalia și Rusia. Ciclu de studii: Cartografierea diasporei, II. Tabelul 24, pag. 69. Studiu realizat în cadrul proiectului „Susţinerea implementării componentei de migraţiune și dezvoltare a Parteneriatului de Mobilitate UE- Moldova și valorificarea beneficiilor acestuia pentru locuitorii regiunii transnistrene a Republicii Moldova” implementat de către OIM Moldova cu suportul financiar al UE.

55 BNS (2013). “Migraţia forţei de muncă în Republica Moldova”, rea¬lizată ca modul complementar la cercetarea Ancheta Forţei de Muncă în trimestrul IV, 2012. Tabelul 14, pag. 33. http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/migratia/Sinteza_MFM_2012.pdf

56 MECC (2017). Raport de activitate a Ministerului Educaţiei pentru anul 2016. Subcapitolul 6.1. Dezvoltarea cadrului normativ privind educaţia adulţilor în context european. Pag. 48. http://mecc.gov.md/sites/default/files/raport_me_2016.pdf

27

O soluţie optimă pentru reducere a deficitului pe anumite segmente ale pieţei muncii este atragerea personalului înalt calificat din străinătate, ceea ce presupune introdu-cerea în ţară a experienţelor și a noilor cunoștinţe57. Gradul de participare al străinilor la dezvoltarea social-economică a ţării poate fi analizat prin intermediul indicatorilor „1.15. Numărul angajatorilor care au invitat străini la muncă în Republica Moldova” și „1.16. Numărul cetăţenilor străini cărora le-a fost acordat dreptul de ședere în scop de muncă în Republica Moldova”. Conform datelor statistice ale SIA ”Evidenţa migraţiei forţei de muncă” al ANOFM, pe parcursul anului 2016 dreptul la muncă a fost acordat pentru 1147 cetăţeni străini (sau cu 9% mai puţin ca în anul precedent) și a fost pre-lungit acest drept pentru 980 cetăţeni străini. Au fost emise 482 avize favorabile pentru invitarea cetăţenilor străini cu scop de muncă, din care 65% pentru lucrători imigranţi și 35% – pentru lucrători detașaţi. Cele mai multe avize favorabile au fost emise pentru cetăţenii străini cu scop de muncă din România – 38%, Ucraina – 22%, Turcia – 8%, Italia – 8%, etc. Numărul total al străinilor care deţineau permise de muncă valabile la finele anului 2016 a fost de 3168 pe, dintre care 86% era bărbaţi și 14% femei. Conform vârstei, 29% erau între 25-34 ani, urmaţi de 35–44 ani – 28%, 15-24 ani – 9%. Majorita-tea străinilor erau cu studii superioare – 57%, 33% erau administratori58..

Subcapitolul 1.4. Știinţă și consolidare de capacităţi. O serie de cercetări scot în evidenţă impactul pozitiv pe care migraţia persoanelor înalt calificate îl poate aduce ţărilor de origine prin crearea unor reţele de încurajare a schimburilor de experienţă și expertiză sau lansarea programelor de promovare a conlucrării și circulaţie a cunoș-tinţelor, rezultând, în final, într-un câștig net pentru valorificarea capitalului uman în ţările de origine59. În prezent, mobilitatea internaţională a persoanelor calificate, inclusiv capitalul uman al diasporei, contribuie esenţial la consolidarea capacităţilor știinţifice și tehnologice ale statului de origine, aducând astfel un aport semnificativ dezvoltării. Prin urmare prin intermediul indicatorilor „1.11. Număr de activităţi cu implicarea dias-porei știinţifice în proiectele și activităţile de cercetare-dezvoltare din ţara de origine prin susţinerea mobilităţii circulare”; ”1.12. Numărul de experţi din diaspora implicaţi în efectuarea expertizei știinţifice, în programele și proiectele de cercetare-dezvolta-

57 Vaculovschi, D. (2017). ”Migraţie și Dezvoltare: Aspecte socioeconomice. Manual”, Subcapitolul 5.5 „Impactul migraţiei asupra calităţii po-tenţialului uman. Brain-drain, brain-waste sau brain-gain”, pag. 117. Elaborat cu sprijinul SDC/OIM/PNUD în cadrul proiectului global comun „Integrarea migraţiei în strategiile de dezvoltare”. http://www.iom.md/sites/default/files/publications/docs/Migra%C8%9Bie%20%C8%99i%20dezvoltare_aspecte%20socioeconomice.pdf

58 ANOFM (2017). ” Raport de activitate pentru anul 2016”, Subcapitolul 4.1. Imigrarea forţei de muncă., pag.21. http://anofm.md/files/elfinder/Raportul%20activit.%20ANOFM%202016%20%20ultima%20varianta.docx

59 Vaculovschi, D. (2017). ”Migraţie și Dezvoltare: Aspecte socioeconomice. Manual”, Subcapitolul 5.5 „Impactul migraţiei asupra calităţii poten-ţialului uman. Brain-drain, brain-waste sau brain-gain”, pag. 119. Elaborat cu sprijunul SDC/OIM/PNUD în cadrul proiectului global comun „Integrarea migraţiei în strategiile de dezvoltare”. http://www.iom.md/sites/default/files/publications/docs/Migra%C8%9Bie%20%C8%99i%20dezvoltare_aspecte%20socioeconomice.pdf

28

re”; „1.18. Numărul sesiunilor de instruire pentru consolidarea capacităţilor asociaţiilor diasporei, organizate” și „1.19. Numărul de beneficiari ai sesiunilor de instruire pentru consolidarea capacităţilor asociaţiilor diasporei, organizate”, poate fi efectuată o analiză asupra progresului și impactului acţiunilor întreprinse de către stat pentru mobilizarea, recunoașterea și valorificarea potenţialului uman al diasporei pentru dezvoltarea ţării.

Capitolul II. Securitatea socială și protecţia muncii. Cercetările în domeniu arată că, între regimurile de migraţie temporară și circulară, și drepturile lucrăto-rilor există o oarecare tensiune, reflectată în standardele internaţionale de muncă. Legislaţia muncii din multe ţări de destinaţie nu reușește să ofere o protecţie adec-vată lucrătorilor migranţi, implicaţi în procese de migraţie temporară și circulară60.. Astfel, acordurile bilaterale de securitate socială și protecţie a muncii lucrătorilor migranţi sunt un instrument important, ales de guverne, menit să ofere un nivel înalt de flexibilitate ţărilor pentru a se concentra asupra unui grup specific de migranţi, adaptându-se condiţiilor fluctuaţiei pieţei muncii, și împărţind responsabilităţile de monitorizare şi management între statul gazdă şi ţara de origine a migranţilor61..

În cadrul acestui capitol, analiza se propune a fi efectuată prin intermediul a 8 indicatori ai domeniului „Securitate socială și protecţia muncii” din cadrul matricei de M&E DMD, și urmează a reflecta progresul și impactul pe care l-au produs acţiunile Guvernului pentru asigurarea garanţiilor sociale minime și protecţia muncii lucrătorilor migranţi.

Subcapitolul 2.1. Garantarea securităţii sociale, presupune asigurarea unui cadru de garanţii care ar putea fi onorate în cazul survenirii riscurilor sociale asigurate pentru persoanele care se deplasează dintr-un stat în altul, fie în scop de muncă, fie pentru a se stabili cu traiul. Prin intermediul indicatorilor „2.1. Număr de acorduri de securitate socială negociate și semnate”; „2.2. Numărul cetăţenilor moldoveni, beneficiari de pen-sii in baza Acordurilor în domeniul securităţii sociale cu alte state”; „2.3. Numărul ce-tăţenilor străini, beneficiari de pensii in baza Acordurilor în domeniul securităţii sociale cu alte state, domiciliaţi pe teritoriul Republici Moldova” și ”2.4. Numărul formularelor privind legislaţia aplicabilă eliberate in cazul detașării persoanelor angajate pe о pe-rioada determinată de timp pe teritoriul altui stat in scopul desfășurării acolo in mod obișnuit а activităţii economice în conformitate cu prevederile Acordurilor bilaterale in domeniul securităţii sociale cu alte state”, poate fi efectuată o analiză asupra progresu-

60 Ibidem.61 BMA/MAI (2016). ”Profilul Migraţional Extins al Republicii Moldova 2010-2015”. Capitolul C 1. Pag.57.

29

lui și impactului măsurilor realizate de către Guvern în asigurarea și onorarea acestor garanţii sociale atât pentru cetăţenii moldoveni care muncesc în afara ţării, cât și pentru cetăţenii străini care muncesc legal în Republica Moldova.

Conform datelor CNAS, până în anul 2017 Republica Moldova a semnat în total 13 acorduri bilaterale în domeniul securităţii sociale cu: România, Portugalia, Bulgaria, Luxemburg, Austria, Estonia, Cehia, Polonia, Ungaria, Belgia, Lituania și Germania, și Turcia. Totodată în proces de negocieri se află încă 3 acorduri cu Letonia, Republi-ca Elenă, Israel şi Belarus62. Cât privește aplicarea acordurilor date, datele statistice ale MSMPS arată că, pe parcursul anului 2015, au fost înregistrate 526 de adresări pentru stabilirea sau confirmarea unor drepturi sociale asigurate, au fost stabilite 92 de pensii în baza legislaţiei Republicii Moldova, iar 313 pensii transferate în alte ţări, conform prevederilor acordurilor semnate63..

Analizele efectuate arată că, majoritatea lucrătorilor migranţi continuă să fie în afara sis-temului naţional de asigurări sociale. Aceasta se datorează în primul rând neînregistrării de către aceștia a contractelor individuale de muncă deţinute (opţiune care este benevolă), dar și neatractivităţii pachetului minim de asigurări sociale pe care actualmente în oferă statul (o pensie minimă pentru limită de vârstă care în anul 2015 a constituit circa 60% din minimul de existenţă pentru pensionari și ajutorul de deces)64. O altă problemă com-plementară este lipsa unor scheme cumulative care ar încuraja/stimula participarea la sistemul de asigurare socială individuală a populaţiei, inclusiv a migranţilor.

Subcapitolul 2.2. Protecţia muncii lucrătorilor migranţi. Datele studiilor în do-meniu relatează că, reticenţa guvernelor de a ratifica și aplica tratatele internaţionale privind protecţia lucrătorilor migranţi, permite angajatorilor fără scrupule să profite de carenţele legislative, pentru a-și reduce din obligaţiile de a oferi condiţii de muncă decente, securitate socială adecvată, precum și respectare a drepturilor fundamen-tale ale angajaţilor65. Astfel, acordurile bilaterale în domeniul migraţiei de muncă încheiate, precum și înregistrarea în modul corespunzător al contractelor individuale de muncă, constituie instrumente importante în gestionarea migraţiei de muncă și protecţia socială a lucrătorilor migranţi. O apreciere pertinentă asupra impactului și progresului acţiunilor întreprinse de către Guvern în acest domeniu poate fi realizată

62 http://www.cnas.md/libview.php?l=ro&idc=360&id=4347&t=/Mass-media/Noutati/Cetatenii-Republicii-Moldova-care-muncesc-in-Tur-cia-vor-beneficia-de-garantii-de-securitate-sociala

63 MMPSF (2016). ”Raportul Social Anual 2015”. Anexa 2. Pag. 166. http://msmps.gov.md/sites/default/files/document/attachments/rsa2015.pdf 64 Art.2 modificat prin LP399-XVI din 14 decembrie 2006, MO39-42/23.03.07 art.169.

30

prin prisma indicatori „2.5. Numărul acordurilor în domeniul migraţiei de muncă în-cheiate cu statele de destinaţie a migranţilor moldoveni”; „2.6. Numărul de beneficiari ai acordurilor bilaterale privind migraţia forţei de muncă încheiate”; „2.7. Numărul de cetăţeni moldoveni plecaţi la muncă care lucrează peste hotare cu contracte legale înregistrate” și „2.8. Număr de acorduri de cooperare negociate în cadrul diferitor platforme de dialog cu statele de origine ale migranţilor”..

Conform datelor MSMPS, până în anul 2017 Republica Moldova a ratificat 3 Convenţii și a semnat 7 acorduri bilaterale în domeniul migraţiei de muncă. La moment se implementează cu succes Acordul bilateral moldo-israelian cu privire la angajarea temporară a cetăţenilor Republicii Moldova în anumite sectoare din statul Israel (în domeniul construcţiilor), fiind desfășurate 11 etape de implementare a Acordului66.. În anul 2016, în baza Acordului dat, pe teritoriul statului Israel au fost angajate 2326 de persoane (care beneficiază de aceleași drepturi și obligaţii de muncă ca și lucrăto-rii autohtoni), numărul acestora fiind în creștere de 2 ori în raport cu anul precedent67..

De asemenea, în vederea promovării reintegrării cetăţenilor Republicii Moldova, în anul 2017, MSMPS a încheiat un Acord cadru cu Oficiul Francez pentru Imigrare și Integrare. Acordul prevede identificarea unor mecanisme de oferire a unui suport din partea Gu-vernului Francez la reintegrarea socială a cetăţenilor Republicii Moldova care doresc să se întoarcă în Republica Moldova prin ajutor pentru reintegrare socială, reintegrarea în câmpul muncii și ajutor de reintegrare prin iniţierea unei afaceri. A continuat dialogul și cu partenerii din Republica Italiană în vederea realizării următoarei etape de imple-mentare a Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Italiei în domeniul migraţiei de muncă care a fost semnat în anul 2011.

Pe parcursul ultimilor ani sunt observate tendinţe ascendente în înregistrarea con-tractelor individuale de muncă la ANOFM. În anul 2016 au fost înregistrate 1053 con-tracte individuale de muncă ale cetăţenilor RM angajaţi peste hotare în mod individu-al și prin intermediul a 25 agenţii private. În raport cu anul 2015 creșterea înregistrată a fost de 18,6%, iar faţă de anul 2012 această creștere a fost de 5 ori (Figura 8). Totodată, pe parcursul anului 2016, agenţiile private de ocupare au încheiat 22 acor-65 Vaculovschi, D. (2017). ”Migraţie și Dezvoltare: Aspecte socioeconomice. Manual”, Subcapitolul 7. „Migraţia circulară și munca decentă”, pag.

129. Elaborat cu sprijinul SDC/OIM/PNUD în cadrul proiectului global comun „Integrarea migraţiei în strategiile de dezvoltare”. http://www.iom.md/sites/default/files/publications/docs/Migra%C8%9Bie%20%C8%99i%20dezvoltare_aspecte%20socioeconomice.pdf

66 Protecţia și asigurarea drepturilor migranţilor – o prioritate pe agenda Ministerului Sănătăţii, Muncii și Protecţiei Sociale. Comunicat de presă. https://www.moldpres.md/news/2017/12/18/17009851

67 ANOFM (2017). ” Raport de activitate pentru anul 2016”, Subcapitolul 4.2. Emigrarea forţei de muncă., pag.22. http://anofm.md/files/elfinder/Raportul%20activit.%20ANOFM%202016%20%20ultima%20varianta.docx

31

duri de colaborare cu intermediarii/angajatorii străini din 6 ţări, cele mai multe fiind încheiate cu angajatorii din statul Polonia (11 acorduri) și Israel (4 acorduri), fiind puse la dispoziţia cetăţenilor moldoveni circa 2,1 mii locuri de muncă vacante.

Figura 8. Evoluţia numărului contractelor individuale de muncă ale cetăţenilor moldoveni care lucrează peste hotare înregistrate la ANOFM.

Sursa: ANOFM (2017). Raport de activitate pentru anul 2016

Capitolul III. Diminuarea fluxurilor migraţionale, constituie rezultatul efortu-rilor cumulate ale statului pentru menţinerea populaţiei în ţară și stimularea reîn-toarcerii migranţilor, inclusiv pentru sporirea atractivităţii ţării pentru mobilizarea și implicarea diasporei la dezvoltare. În cadrul prezentului capitol, prin intermediul a 10 indicatori ai domeniului „Diminuarea fluxurilor migraţionale” din cadrul matricei de M&E DMD, și urmează a fi efectuată analiza asupra efectelor pe care le-au produs acţiunile Guvernului asupra evoluţiei fluxurilor migraţionale ale populaţiei în scop de muncă, precum și intenţiilor migraţionale ale acesteia, amortizării efectelor sociale negative asociate migraţiei, gestionării mobilităţii generale a populaţiei și repatrierii.

Subcapitolul 3.1. Populaţia aflată la muncă peste hotare. Migraţia la muncă sau în căutarea unui loc de muncă peste hotare are un rol semnificativ asupra evoluţiei indicatorilor social-demografici și cei economici, influenţând în esenţă dezvoltarea ţă-rii. Prin urmare prin intermediul indicatorilor „3.1. Numărul persoanelor (de 15 ani si peste), aflate la lucru sau in căutare de lucru în străinătate”; „3.2. Proporţia populaţiei plecate în alte ţări la lucru sau în căutare de lucru (total din populaţia inactivă în vârstă de 15 ani și peste)”, „3.3. Exodul tinerilor (cu vârste între 15-29 ani) în totalul populaţiei tinere de vârsta respectivă” și „3.6. Numărul cetăţenilor moldoveni care se afla peste hotare de 12 luni si mai mult”, se propune de a fi evaluat progresul și impactul pe care l-au produs măsurile implementate de către Guvern asupra reducerii exodului și men-ţinerii forţei de muncă din ţară. Datele BNS relatează că, deși emigrarea populaţiei în scop de muncă rămâne a fi o problemă acută pentru Republica Moldova, totuși evoluţia

32

fenomenului dat demonstrează tendinţe spre stabilizare, în perioada 2011-2016 un nu-măr aproximativ stabil de circa 300 mii persoane s-au aflat la muncă sau în căutarea unui loc de muncă peste hotare. În anul 2016, numărul celor care se aflau la muncă sau în căutarea unui loc de muncă peste hotare a fost de 319, 0 mii persoane din care, bărbaţii au constituit 66,6% (212,3 mii) și femeile 33,4% (106,7 mii), ceea ce relatează asupra persistenţei în continuare a masculinizării migraţiei forţei de muncă. Cît privește ţările de destinaţie ale migranţilor datele arată că, în topul acestora continuă să preva-leze: Federaţia Rusă (57,9%), Italia (15,5%), Turcia (3,3%), Israel (3,1%), România (0,9%), Ucraina și Portugalia (0.8%) și Grecia (0,2%)68..

Din perspectiva mediilor de reședinţă, datele relatează asupra prevalenţei migraţiei po-pulaţiei din mediul rural care în anul 2016 a constituit 70,5%, situaţia având o evoluţie nesemnificativă în raport cu anii precedenţi69 (Figura 9). De menţionat că, tinerii în vârsta de 15-34 de ani au constituit 56,1% în totalul migranţilor (58% în totalul celor din mediul rural și 51,3 în totalul celor din mediul rural) (Figura 10). Totodată, în totalul migranţilor tineri din grupul de vârstă respectiv, cei din mediul rural au constituit 73%70.. Figura 9. Distribuţia migranţilor, pe medii de reședinţă, pe ani

Figura 10. Distribuţia migraţilor, pe medii de reședinţă şi grupuri de vârstă, în 2016

Sursa: BNS

68 BNS (2017), „Populaţia de 15 ani și peste, aflată la lucru sau în căutare de lucru în străinătate, pe grupe de vârstă, sexe, medii și trimestre, 2000–2016. http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/30%20Statistica%20sociala/30%20Statistica%20sociala__03%20FM__03%20MUN__MUN070/MUN070200.px/?rxid=b2ff27d7-0b96-43c9-934b-42e1a2a9a774

69 BNS (2017). Populaţia de 15 ani si peste, aflata la lucru sau in căutare de lucru, in străin pe Grupe de vârsta, Sexe, Ani, Trimestre si Medii, 2000-2017. http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/30%20Statistica%20sociala/?rxid=b2ff27d7-0b96-43c9-934b-42e1a2a9a774

70 Ibidem

Indicatorul „3.3. Exodul tinerilor (cu vârste între 15-29 ani) în totalul populaţiei tinere de vârsta respectivă”, este unul menit să relateze asupra problemelor cu care se confruntă tinerii în tranziţia la viaţa profesională, „muncă”. Indicatorul este definit ca ponderea persoanelor tinere care au încetat să lucreze la primul loc de muncă în Republica Mol-dova, unul dintre motive fiind plecarea la lucru peste hotare. Conform datelor BNS, modul complementar al AFM „Tranziţia de la școală la muncă (TSM), runda II”, în anul

33

71 BNS (2015). Tranziţia de la școală la muncă. Pag. 16. http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Cercetarea_TSM/Sinte-za_TSM_2015.pdf

72 Estimări efectuate în baza datelor BNS.73 BMA/MAI (2017). Compendiul Statistic al Profilului Migraţional Extins al Republicii Moldova. http://bma.gov.md/sites/default/files/media/

cs_pme_2017.pdf

2015, din totalul tinerilor în vârstă de 15-29 ani care pentru prima dată s-au încadrat în muncă, circa 3/4 (74,1%) au părăsit acest loc de muncă, motivele fiind diverse, în 16% din cazuri fiind plecarea la lucru sau în căutarea de lucru peste hotare71..

Efectele migraţiei asupra pieţei muncii sunt semnificative, astfel în anul 2016 migranţii au constituit și 18,6% din populaţia economic inactivă a ţării, acest indicator fiind mai pronunţat în mediul rural unde migraţii au constituit 22,3% din populaţia economic inac-tivă rurală. În raport cu populaţia economic activă a ţării migranţii au constituit peste ¼, iar în mediul rural peste 1/3, ceea ce înseamnă că, în cazul reîntoarcerii și menţinerii în ţară a acestora, resursele forţei de muncă naţionale vor fi completate cu o parte consi-derabilă a populaţiei care ar putea participa la dezvoltarea ţării72 (Figura 11)

Figura 11. Ponderea migraţilor în totalul populaţiei economic inactive și în raport cu populaţia economic activă în anul 2016, pe medii de reședinţă, %

Sursa: BNS

Conform datelor IGPF/MAI privind traversările frontierei de stat, numărul cetăţenilor moldoveni care se aflau în afara ţării mai mult de 12 luni a constituit 300,9 mii per-soane, dintre care 142,2 mii bărbaţi și 158,7 mii femei73..

Subcapitolul 3.2. Efectele sociale și intenţiile migraţionale. Pe lângă efectele pozitive pe care le generează migraţia asupra dezvoltării sociale și economice a ţării, aceasta generează și o serie de efecte negative pe care statul trebuie să fie capabil să le compenseze prin diferite acţiuni de suport. Indicatorii „3.4. Numărul copiilor lăsaţi fără

34

grijă părintească din motivul plecării părinţilor peste hotare” și „3.5. Proporţia persoa-nelor inactive care intenţioneze să plece peste hotare după medii de reședinţă și sexe”, sunt propuși pentru analiza progresului acţiunilor în amortizarea efectelor riscurilor sociale negative asociate migraţiei pentru anumite grupuri de populaţie cum sunt copiii și vîrstnicii, care este amploarea fenomenului asupra gospodăriilor casnice și impac-tului pe care le-au produs aceste măsuri asupra intenţiilor migraţionale ale populaţie. Conform datelor MSMPS, la finele anului 2016, numărul copiilor cu unicul/ambii părinţi plecaţi la muncă peste hotare a fost de 36,676 copii (17,792 fete și 16,884 băieţi)74.. Da-tele studiilor efectuate în domeniu relatează că, migraţia părinţilor sporește vulnerabili-tatea copiilor faţă de violenţă, neglijare, exploatare și trafic. Astfel, în cazul gospodăriilor casnice multi-generaţionale cu membri migranţi, 60,8% dintre copiii continuă a fi lăsaţi în ţară fără nici o formă de protecţie legală (tutelă, curatelă), iar bunicii, rudele sau per-soanele cărora le sunt încredinţaţi acești copii nu-i pot reprezenta și apăra drepturile lor legale în cazul survenirii situaţiilor de abuz. Datele revizuirii strategice a sistemului de protecţie a copilului din Moldova relatează că 14% dintre copiii plasaţi în sistemul rezidenţial de îngrijire sunt victime ale abuzului și neglijării ori a situaţilor suspecte de acest gen, de asemenea 6% dintre copii sunt plasaţi din cauza plecării părinţilor lor peste hotare75..

Deși cadrul strategic și politic naţional nu deţine careva indicatori care ar permite mo-nitorizarea impactului migraţiei asupra populaţiei vârstnice, analiza situaţiei în acest context ar putea fi efectuată cu utilizarea sursele de date complementare: date ale cercetărilor și studiilor în domeniu efectuate de către diferite instituţii și agenţii. Ast-fel, conform acestora, în lipsa suportului din partea copiilor și rudelor care au migrat, persoanele vîrstnice au fost impuse de a se descurca pe cont propriu în activităţile menajului, tot mai des apelând pentru serviciile de îngrijire din cadrul comunităţilor76.. În anul 2015, vârstnicii au constituit peste 80% dintre beneficiarii serviciilor de îngrijire la domiciliu și celor de alimentaţie a cantinelor de ajutor social, și peste 45% dintre beneficiarii serviciilor sociale specializate din cadrul comunităţilor77..

Experienţele migratorii contribuie la schimbarea valorilor, a percepţiilor și a modele-lor de comportament în rândul non-migranţilor prin formarea unei culturi a migraţiei. 74 MSMPS (2017). Date prezentate pentru proiectul Compendiului Statistic al Profilului Migraţional Extins al Republicii Moldova.75 CNPAC/OAK (2016). Mecanismul de monitorizare a implementării actelor intersectoriale și sectoriale în domeniul prevenirii și combaterii vio-

lenţei, neglijării,exploatării şi traficului copilului: Provocări și Perspective. Autori: Viorica Toartă și Maria Vremiș. http://cnpac.org.md/uploaded/Publicatii/studii/studiu%20mecanismul%20de%20monitorizare.pdf

76 UNDESA/UNFPA/MMPSF (2012). Îmbătrânirea populaţiei în Republica Moldova. Cercetare la nivel naţional. http://demografie.md/files/8402_imbatrinirea_populatiei_in_republica_moldova.pdf

77 Estimări efectuate de în baza datelor Raportului Social Anual 2015, al Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei.

35

Analiza poate fi completată cu date adiţionale, disponibile din diverse surse, care pot confirma anumite tendinţe observate. Astfel, în acest context, conform datelor BNS, modul Ad-hoc „Migraţia forţei de muncă” complementar la AFM, în anul 2013, 7,9% din numărul total al populaţiei de 15-64 ani (peste 207 mii) au declarat că intenţionează să plece peste hotare în următoarele 6 luni. Distribuţia acestor persoane în funcţie de scopul călătoriei este următoarea: peste 70,1% (145,2 mii persoane) planifica să plece în scop de muncă, fiecare a 6-ea persoană (17,3%) planifica să-şi viziteze rudele și pri-etenii, 5,1% - aveau ca scop afacerile/interesele de serviciu, 3,0% - doreau să plece în turism. Mai pronunţate aceste intenţii erau în rândul bărbaţilor 79,9%, iar din perspec-tiva mediilor de reședinţă în rândul persoanelor din mediul rural 76,9%78 (Figura 12).

78 BNS (2013). Migraţia Forţei de Muncă. Tabelul 37 din Anexe. Page. 50. http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/migratia/Sinteza_MFM_2012.pdf

Figura 12. Distribuţia persoanelor care intenţionează să plece peste hotare în următoarele 6 luni după scopul plecării, pe medii și sexe, anul 2013

Sursa: BNS/AFM Modulul Ad-hoc „Migraţia forţei de muncă”

Subcapitolul 3.3. Mobilitatea generală a populaţiei și repatrierea. Gradul de mobilitate transfrontalieră a populaţiei, actualitatea și amploarea fenomenului emi-grării definitive și tendinţelor migraţiei de reîntoarcere sunt propuse de a fi anali-zate prin intermediul indicatorilor „3.7. Numărul de ieșiri ale cetăţenilor moldoveni înregistrate la frontiera de stat”; „3.8. Numărul de intrări ale cetăţenilor moldoveni înregistrate la frontiera de stat”; „3.9. Numărul anual de emigrări autorizate” și „3.10. Numărul de persoane din cele emigrate autorizat, repatriate”. Începând cu anul 2014, dată cu liberalizarea regimului de vize, este observată o creștere a fluxurilor migra-ţionale transfrontaliere care este confirmată prin datele statistice ale traversărilor

36

la frontieră. BNS, în anul 2016, numărul de traversări ale frontierei de stat de către cetăţenii Republicii Moldova, la ieșirea din ţară a constituit 5,8 milioane, cu 3,6 % mai mult decât în anul 201579..

Emigrarea autorizată peste hotare, continuă să fie actuală în Moldova. În anul 2016 au emigrat autorizat 2.721 persoane, numărul acestora fiind în creștere cu 19% în raport cu anul 2015. Conform datelor privind fluxul anual al emigrării autorizate, pe parcursul ultimilor 3 ani a emigrat un număr mai mare de femei, ponderea acesto-ra depășind cu circa 12% cea a bărbaţilor care au emigrat în această perioadă. Din perspectiva grupurilor de vîrstă datele arată că, emigrează preponderent persoane tinere, în vârstă până la 40 ani, care au constituit 64% în totalul migranţilor auto-rizaţi, cu o creștere de circa 21% în raport cu anul 2015. Preponderent emigrează populaţia din mediul urban, constituind 71,1% în totalul migranţilor autorizaţi, aceste tendinţe rămânând neschimbate pe parcursul ultimilor ani. Printre ţările de destinaţie a migranţilor autorizaţi a prevalat Federaţia Rusă (32%), SUA (23%), Ucraina (13%), Germania (10%) și Israel (7%).

Numărul anual al persoanelor repatriate80 în perioada 2014 - 2016 a oscilat între scăderi și creșteri. În anul 2016 numărul persoanelor repatriate a fost de 2.108 per-soane, cu o reducere de 12,4% în raport cu anul precedent. În totalul persoanelor repatriate copiii au constituit 3,6% cu descreștere de 8,7% în raport cu anul 2015 și de 11,3% faţă de anul 201481..

Capitolul IV. Gestionarea migraţiei de reîntoarcere: facilitarea (re)integrării și consolidarea diasporei. Migraţia reprezintă un fenomen ce necesită a fi gestio-nat și nu o problemă care trebuie rezolvată. În literatura de specialitate reîntoarcerea și reintegrarea migranţilor sunt considerate elemente ale ultimei etape a procesului migraţiei. Totodată intenţiile și comportamentul de revenire ale migranţilor sunt fac-tori determinanţi în explicarea și prognozarea tendinţelor de economisire, remitere și investire. Ele influenţează nivelul de dezvoltare pe care îl poate oferi migraţia pen-tru dezvoltarea ţării de origine82. Reîntoarcerea migranţilor în ţara de origine este

79 BNS (2017). Numărul de traversări ale frontierei de stat de către cetăţenii străini și cetăţenii Republicii Moldova în anul 2016. http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&id=5524&idc=168

80 Conform Legii Nr. 200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în RM, repatrierea este definită ca „reîntoarcere benevolă în patrie a persoa-nelor care s-au născut în Republica Moldova şi a urmașilor acestora, în condiţiile legii”.

81 BMA/MAI (2017). Compendiul Statistic al Profilului Migraţional Extins al Republicii Moldova. http://bma.gov.md/sites/default/files/media/cs_pme_2017.pdf

82 Moșneaga, V. (2017). Migraţie și dezvoltare: Aspecte politco-juridice.” Pag.87. http://www.iom.md/sites/default/files/publications/docs/Mi-gra%C8%9Bie%20%C8%99i%20dezvoltare_aspecte%20politico-juridice.pdf

37

determinată de o serie de factori atât de natură obiectivă, cât și de natură subiectivă. Conform clasificării efectuate de Francesco Cerase, există patru tipologii diferite, care determină reîntoarcerea migranţilor:• "reîntoarcerea în scop de pensionare" include migranţi de vârstă pre-pensionară

(51 de ani şi peste pentru femei şi 54 de ani şi peste pentru bărbaţi), care decid să revină acasă şi să se retragă din câmpul muncii;

• "reîntoarcerea pentru inovare" se referă la persoanele care par a avea succes în realizarea potenţialului lor de antreprenori în sectorul non-agricol şi utilizează abilităţile dobândite şi/sau economiile acumulate în străinătate;

• "reîntoarcerea din conservatorism" include migranţii care au revenit în patrie din cauza expirării contractului/permisului de muncă, care au fost angajaţi în agricul-tura de subzistenţă, au fost inactivi din cauza studiilor sau activităţii desfășurate în gospodărie la momentul realizării studiului;

• "reîntoarcerea din eşec" se referă la migranţii reîntorși din motive principale invo-luntare (motive familiale, probleme de sănătate, deportare sau expirarea contrac-tului/permisului de muncă, urmate de tentative nereuşite de a le extinde) sau cei, cu experienţe negative de migraţie (condiţii precare de muncă şi salarii mici)83..

Este evident faptul, că simpla invitaţie a migranţilor de a reveni în ţara de origine nu se soldează cu succes, în cazul în care nu este complementată de oferirea unui pachet solid de stimulente și servicii, care pot face această opţiune acceptabilă pentru per-soanele respective84. În cadrul acestui capitol analiza se propune de a fi efectuată prin prisma a 12 indicatori ai domeniului „Gestionarea migraţiei de reîntoarcere: facilitarea (re)integrării și consolidarea diasporei” din cadrul matricei de M&E DMD, urmând a fi dată o apreciere asupra măsurilor luate de către Guvern în asigurarea condiţiilor pentru facilitarea reintegrării migranţilor reîntorși și familiilor acestora, integrării străinilor care au imigrat în Republica Moldova, precum și consolidării relaţionării cu diaspora.

Subcapitolul 4.1. Facilitarea (re)integrării migranţilor reîntorși. Analizele efec-tuate în domeniu relatează că, oportunităţile de pe piaţa muncii și posibilităţile de in-vestiţie a economiilor acumulate, serviciile publice diversificate și calitative, accesul la acestea, sunt vitale pentru susţinerea reintegrării migranţilor și familiilor acestora, dar și pentru reţinerea și menţinerea acestora în ţările de origine85. Indicatorii „4.1. Număr

83 Jean-Pierre Cassarino, “Theorising Return Migration: The Conceptual Approach to Return Migrants Revisited.” Revista internaţională pentru societăţi multiculturale, 6, nr. 2 (2004), UNESCO, Paris

84 Vremiș, M., Cantarji, V., Vladicescu, N., Toartă, V., Popova, N., Panzica, F., și Lipcanu, O. (2014).”Reîntoarcerea lucrătorilor migranţi și dezvoltarea so-cio-economică a Republicii Moldova”. (2014). Reîtoarcerea lucrătorilor migranţi și dezvoltarea socio-economică a Republicii Moldova. P.11. ILO/EU

85 Ibidem.

38

de servicii prestate de către Agenţia Servicii Publice – centre multifuncţionale”; „4.2. Numărul de cetăţeni moldoveni reîntorși de peste hotare informaţi prin intermediul cen-trelor multifuncţionale ale Agenţiei Servicii Publice”; „și „4.5. Numărul de centre de re-integrare a migranţilor la nivel local instituite”; sunt propuși efectuarea analizei privind progresul eforturilor în acest sens. În anul 2017, a fost creată Agenţia Servicii Publice86, care a fuzionat atribuţiile ÎS “CRIS “Registru”, ale ÎS “Camera Înregistrării de Stat”, ÎS „Cadastru”, ale „Serviciului Stare Civilă” și „Camerei de Licenţiere”. Agenţia urmează a fi presteze servicii publice după principiul „ghișeului unic” în cadrul a 35 de centre multifuncţionale care urmează a fi deschise în 32 de raioane ale republicii și 3 în Chiși-nău. Primul astfel de centru multifuncţional de servicii publice a fost creat în municipiul Strășeni, în cadrul căruia la dispoziţia cetăţenilor, inclusiv migranţi și familiile acestora, sunt propuse peste 100 de servicii publice care vizează: înregistrarea şi evidenţa po-pulaţiei, înregistrarea şi licenţierea unităţilor de drept, înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra acestora și documentarea conducătorilor auto. Pentru viitor se propune ca serviciile agenţiei să fie extinse și cu alte noi, cum sunt cele de: înregistrare a partidelor politice, cultelor religioase și organizaţiilor nonguvernamentale87..

Serviciile oferite la nivel local pentru susţinerea (re)integrării migranţilor sunt extrem de importante. În prezent printre aceste servicii pot fi menţionate Birourile Comune de Informaţii si Servicii (BCIS)88, reţeaua de Centre de dezvoltare inovativă a cari-erei SYSLAB89, care oferă servicii diferitor grupuri de beneficiari, printre care sunt și migranţii reîntorși. În contextul respectiv, necesită a fi menţionat și Mecanismul de Interinstituţional de Referire pentru (re)integrarea cetăţenilor Republicii Moldova reîntorși de peste hotare, care a fost dezvoltat și pilotat cu suportul proiectului PNUD „MiDL”, pe parcursul anului 2017 în cadrul a 10 agenţii teritoriale de ocupare a forţei de muncă. În rezultat, pe lângă dotarea cu echipament de birou a agenţiilor vizate, a fost actualizat SIA al ANOFM pentru a permite o mai bună a colectare a datelor despre migranţii reîntorși, iar specialiștii responsabili de reintegrare au fost instruiţi și pot deservi mai bine grupurile ţintă90..

De menţionat că, în lipsa datelor publice pentru indicatorii susmenţionaţi, o analiză în acest sens, inclusiv din perspectiva adresabilităţii beneficiarilor, va fi posibilă de reali-86 În conformitate cu prevederile Strategiei privind reforma administraţiei publice pentru anii 2016-2020 și a Planului de acţiuni privind reforma de

modernizare a serviciilor publice pentru anii 2017 – 2021.87 http://asp.gov.md/ro/news/agen%C8%9Bia-servicii-publice-deschis-ast%C4%83zi-oficial-primul-centru-multifunc%C8%9Bional88 Instituite prin Hotărârea Guvernului nr. 661 din 30.08.2013, pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea Biroului Comun de Informaţii şi Servicii89 5 Centre SYSLAB create cu suportul PNUD în perioada 2013 -2015.90 PNUD MiDL. http://www.md.undp.org/content/moldova/ro/home/projects/MIDL_Project.html

39

zat după prezentarea valorilor pentru aceștia în cadrul exerciţiului de M&E în dome-niul DMD ce urmează a fi efectuat anual. Accesul migranţilor reîntorși și membrilor familiilor lor la sistemul de educaţie și programele educaţionale extra-curriculare și de suport ale iniţiativelor acestora reprezintă elemente esenţiale ale unei reintegrări de succes, durabile. Îndicatorii „4.7. Număr de copii reîntorși de peste hotare înscriși la studii și incluși în Sistemul informaţional de management în educaţie”; „4.8. Nu-măr de copii integraţi în urma programelor de integrare a copiilor și adulţilor reîntorși de peste hotare” și „4.9. Numărul de tineri reveniţi în Moldova informaţi despre pro-gramele de suport pentru iniţiativele tinerilor din organizaţiile de tineret”, sunt propuși pentru efectuarea unei analize din pespectiva adresabilităţii grupurilor ţintă pentru serviciile de suport educaţional propuse de către stat. În iulie 2017 a fost lansat sis-temul Sistemului Informaţional de Management în Educaţie (SIME), scopul căruia este monitorizarea abandonului școlar, eficientizarea managmentului sistemului de educaţie, îmbunătăţirea statisticii educaţionale și sporirii accesului la date a diferitor grupuri de utilizatori. Astfel, pe lângă datele ce ţin de infractructura educaţională, serviciile extracurriculare și personalul didactic, în cadrul sistemului, de două ori pe an, sunt colectate date despre elevi, inclusiv despre cei care sunt nou-veniţi, con-form motivului înscrierii în școală, precum și despre cei care sunt cu părinţi plecaţi peste hotare91. De menţionat că, în lipsa datelor publice pentru indicatorii respectivi, o analiză mai detaliată din perspectiva accesului grupurilor ţintă la serviciile și progra-mele de integrare educaţională, ar putea fi posibilă de a fi efectuată după prezentarea valorilor pentru aceștia în cadrul exerciţiului de M&E în domeniul DMD.

Subcapitolul 4.2. Integrarea imigranţilor. Integrarea trebuie abordată ca un pro-ces de participare activă a imigranţilor la toate dimensiunile societăţii, proces privit din două direcţii: atât din punctul de vedere al imigranţilor, cît și cel al societăţii ţă-rii-gazdă. Aceasta implică pe de o parte responsabilitatea ţării-gazdă de a asigura posibilităţi pentru participarea imigranţilor la dimensiunile vieţii economice, socia-le, culturale și civile, pe de altă parte, din partea străinilor presupune respectarea normelor și valorilor fundamentale ale ţării-gazdă și, totodată participarea activă în procesul integrare, fără însă ași pierde propria identitate92. Astfel, indicatorii „4.10. Numărul de beneficiari ai ghișeului unic pentru documentarea străinilor”; „4.11. Nu-mărul de persoane deservite în centrele de integrare pentru străini create și func-

91 http://sime.md:8080/ords/f?p=200:99:8860816034017::NO:::92 Vaculovschi, D. (2017). ”Migraţie și Dezvoltare: Aspecte socioeconomice. Manual”, Subcapitolul 7. „Migraţia circulară și munca decentă”, pag.

198. Elaborat cu sprijinul SDC/OIM/PNUD în cadrul proiectului global comun „Integrarea migraţiei în strategiile de dezvoltare”. http://www.iom.md/sites/default/files/publications/docs/Migra%C8%9Bie%20%C8%99i%20dezvoltare_aspecte%20socioeconomice.pdf

40

ţionale și „4.12. Numărul de străini incluși în activităţile de integrare”, sunt propuși pentru aprecierea accesului la serviciile de integrare și a participării imigranţilor la procesul dat. În anul 2017 în cadrul Biroului Migraţie și Azil al MAI au fost instituite 3 centre regionale (Nord, Centru și Sud) de integrare pentru străini. Centrele reprezintă un ghișeu unic de recepţionare a cererilor de la imigranţi și de redirecţionare a aces-tora către autorităţile și serviciile de care au nevoie. Totodată, printre serviciile care urmează a fi oferite pot fi enumerate cele de informare a străinilor despre activităţile și programele de integrare existente, serviciile de consiliere și asistare a străinilor, inclusiv stabilire și promovare a legăturilor între comunităţile și asociaţiile de imi-granţi93. Cât privește adresabilitatea și beneficierea de aceste servicii a grupurilor ţintă, o analiză mai detaliată în acest context urmează a fi efectuată după prezentarea datelor respective de către instituţia parteneră în cadrul procesului de M&E DMD.

Subcapitolul 4.3. Servicii de suport, inclusiv protecţie în situaţii de criză pentru migranţi și membrii diasporei. Disponibilitatea serviciilor consulare, pre-cum și spectrul diversificat al acestora pentru a răspunde nevoilor cetăţenilor moldo-veni aflaţi peste hotare, joacă un rol important în asigurarea suportului și protecţiei lor în ţările gazdă. Indicatorii „4.3. Număr de servicii consulare noi prestate de către misiunile diplomatice oficiile consulare ale Republicii Moldova peste hotare” și „4.4. Numărul de persoane care au beneficiat de protecţie și sprijin din partea MDOC în situaţii de criză conform mecanismului de acordare a sprijinului de urgenţă” sunt propuși pentru darea unei aprecieri în acest sens. În prezent, misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova oferă mai multe servicii de informare și asistenţă migranţilor moldoveni și membrilor diasporei, printre care se enumeră: (i) obţinerea actelor de identitate, solicitarea emigrării autorizate, soluţionarea pro-blemelor de cetăţenie, repatriere, emiterea titlurilor de călătorie, legalizare a docu-mentelor, etc.; (ii) informaţii pentru călătorii în străinătate; (iii) informaţii de alerte; (iv) informaţii privind gestionarea situaţiilor excepţionale; (v) centrul de apel; (vi) in-formare și asistenţă victimelor traficului de fiinţe umane; (vii) răspunsuri la întrebări frecvente; (viii) banera afaceri consulare, care include și proiectului „Ambasada vine mai aproape de tine” scopul căruia este facilitarea accesul cetăţenilor moldoveni aflaţi în peste hotare la servicii consulare de calitate şi în mod operativ94. De menţio-nat că, în lipsa unor date privind numărul de servicii consulare noi puse la dispoziţia cetăţenilor moldoveni aflaţi peste hotare și membrilor diasporei, accesarea acestora de către grupurile ţintă, precum și suportul acordat în situaţiile de criză, o analiză 93 https://www.publika.md/guvernul-a-decis-crearea-a-trei-centre-de-integrare-pentru-strainii-din-moldova_2974147.html 94 http://www.mfa.gov.md/ambasada-vine-de-tine/-

41

în acest context ar putea fi efectuată după prezentarea datelor pentru indicatorii re-spectivi în cadrul procesului de M&E DMD.

Subcapitolul 4.4. Servicii și platforme informaţionale pentru membrii dias-porei. Antrenarea diasporei în activităţi de diseminare a informaţiei privind oportuni-tăţile de angajare şi de investire în ţara de origine, cât şi în procesul de implementare a proiectelor de dezvoltare, constituie un factor important de menţinere a legăturii dintre comunităţile de migranţi și ţara de origine95. Indicatorul „4.6. Numărul de vizi-tatori unici ai platformelor electronice dedicate informării membrilor diasporei” este propus pentru măsurarea accesului membrilor diasporei la informaţiile pe care le oferă statul pe durata întregului ciclu migraţional (înainte de plecare, în timpul aflării peste hotare și la reîntoarcere). O analiză mai detaliată în acest sens va fi posibil de efectuată la momentul prezentării datelor pentru indicatorul respectiv în procesul de realizare exerciţiului de M&E DMD.

Capitolul V. Cadrul de politici și programe, parteneriate și dialog civil cu diaspora. Integrarea migraţiei în cadrul de politici și programe de dezvoltare poate fi definită drept proces de evaluare a consecinţelor migraţiei asupra unor acţiuni (sau obiective) planificate. Avantajele unei astfel de abordări sunt multiple: (i) asigură fap-tul că migraţia este privită ca un fenomen care afectează toate aspectele dezvoltării economice și sociale ale statului; (ii) permite integrarea migraţiei în strategia naţio-nală de dezvoltare, respectiv politicile și programele sectoriale, favorizând o abor¬-dare coerentă în locul unor acţiuni fragmen¬tate, necoordonate; (iii) asigură o coor-donare și comunicare mai bună între instituţiile Guvernului, rezultând în performanţe pozitive majore; (iv) contribuie la identificarea lacunelor/ problemelor/ devierilor în cadrul politicilor și programelor, stimulează introducerea de ajustări pertinente și aprobare de instrumente internaţionale relevante; (v) facilitează finanţarea și asis-tenţa tehnică destinată activităţilor referitoare la migraţie; (vi) contribuie la atragerea și mobilizarea resurselor diasporei pentru participare dezvoltarea ţării de origine. În cadrul acestui capitol analiza se propune de a fi efectuată prin intermediul a 14 indi-catori ai domeniului „Cadrul de politici și programe și dialogul civil cu diaspora” din cadrul matricei de M&E DMD, urmând a fi dată o apreciere asupra mersului imple-mentării mecanismului de abordare integrată a domeniului DMD, a calităţii dialogului civil cu diaspora, precum și parteneriatelor create pentru susţinerea dezvoltării ţării.

95 Vremiș, M., Cantarji, V., Vladicescu, N., Toartă, V., Popova, N., Panzica, F., și Lipcanu, O. (2014).”Reîntoarcerea lucrătorilor migranţi și dezvoltarea socio-economică a Republicii Moldova”. (2014). Reîtoarcerea lucrătorilor migranţi și dezvoltarea socio-economică a Republicii Moldova. P.11. ILO/EU

42

Subcapitolul 5.1. Politici și programe cu considerare a impactului migraţional și a opiniei diasporei. Fiind un fenomen multidimensional după caracterul și efectele sale pe care le produce, migraţia impune o abordare complexă în cadrul politicilor și pro-gramelor cu implicare a tuturor părţilor interesate. Mecanismul de abordare integrată a domeniului DMD pus în aplicare în anul 2017, este chemat nu doar să îmbunătăţească comunicarea și coordonarea între autorităţile publice de diferite niveluri, dar și să consoli-deze calitatea dialogului civil, inclusiv cu membrii diasporei, în realizarea obiectivelor stra-tegice ale politicii de stat în domeniul DMD. Indicatorul „5.1. Ponderea politicilor sectoriale ce conţin impactul migraţional” este propus pentru evaluarea gradului de integrare a do-meniului DMD în cadrul politicilor și programelor sectoriale, precum și pentru aprecierea mersului implementării mecanismului de abordare integrată a domeniului DMD. Analiza urmează a fi efectuată de către BRD în baza informaţiilor respective prezentate de către „Punctele de contact pentru domeniul DMD„ din cadrul instituţiilor APC.

Rolul de partener plasează Guvernul și organizaţiile din diasporă într-o relaţie bazată pe interes reciproc și beneficii comune. Indicatorii „5.2. Ponderea politicilor naţionale în domeniul diaspora, migraţie și dezvoltare consultate cu reprezentanţii diasporei și cu partenerii externi”; „5.13. Numărul grupurilor de Excelenţă ale Diasporei func-ţionale” și „5.14. Numarul propunerilor de politici publice elaborate de grupurile de Excelenta ale Diasporei” sunt propuși pentru analiza și aprecierea mersului și calităţii dialogului civil al statului cu diaspora. Un exemplu elocvent de consultare cu mem-brii diasporei a fost constituirea grupului de lucru extins pentru elaborarea Strategiei „Diaspora 2025”, fiind elaborat conceptul Strategiei, care stabilește cadrul general pentru asigurarea coerenţei politicilor statului cu privire la diasporă și implementa-rea unei viziuni comune a Guvernului asupra diasporei și dezvoltării96..

Un alt exemplu este programul Grupurile de Excelenţă ale Diasporei (GED)97, lansat în anul 2017, scopul căruia este dezvoltarea mecanismului funcţional de colaborare dintre instituţiile guvernamentale și experţii înalt calificaţi din diasporă în domeniile strategice de dezvoltare socio-economică a Republicii Moldova. În cadrul programul a fost prevăzută crearea a cinci Grupuri de Excelenţă formate în baza domeniilor prioritare pentru Guvern. Grupurile sunt conduse de 8 experţi înalt calificaţi, selectaţi prin concurs din diasporă, care lucrează asupra propunerilor de politici publice și

96 Moșneaga, V. (2017). Migraţie și dezvoltare: Aspecte politco-juridice.” Pag.101. http://www.iom.md/sites/default/files/publications/docs/Mi-gra%C8%9Bie%20%C8%99i%20dezvoltare_aspecte%20politico-juridice.pdf

97 Realizat în cadrul proiectului „Consolidarea capacităţilor de dezvoltare a Moldovei prin crearea parteneriatelor dintre diasporă și ţara de origine” finanţat de Fondul pentru Dezvoltare al OIM și implementat de OIM, misiunea în Moldova în parteneriat cu Biroul Relaţii cu Diaspora și Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

43

anumitor proiecte stabilite de comun acord cu reprezentanţii Guvernului98.. De men-ţionat că o analiză în ceea ce privește numărul de politici consultate cu membrii diasporei și partenerii externi, inclusiv propunerile de politici elaborate de către GED care a fost aprobate de către Guvern, urmează a fi efectuată în cadrul exerciţiului de M&E în domeniul DMD, care urmează a fi realizat anual.

Subcapitolul 5.2. Programe pentru reintegrare și valorificare a beneficiilor migraţiei. Fiind un proces dinamic și de durată în timp, succesul reintegrării migran-ţilor reîntorși în ţara de origine este influenţată de prezenţa programe speciale, care să compileze tot setul de măsuri destinate acestui grup de persoane. Indicatorii „5.4. Număr de programe orientate spre valorificarea competenţelor obţinute în procesul migraţiei în dezvoltarea afacerilor și comunităţi, elaborate şi implementate” și „5.5. Număr de programe de formare iniţială și continuă orientate spre nevoile cetăţenilor Republicii Moldova reîntorși de peste hotare”, „5.6. Numărul persoanelor integrate și reintegrate prin intermediul mecanismului bazat pe principiul abordării integrate a domeniului de (re)integrare la nivel central şi local” sunt propuși pentru analiza progresului acţiunilor Guvernului în vederea valorificării pentru dezvoltarea ţării a beneficiilor din migraţie, cât și a impactului acestor acţiuni asupra procesului de (re)integrare a grupurilor ţintă. O analiză în acest context urmează fi efectuată după pre-zentarea datelor pentru indicatorii respectivi în cadrul procesului de M&E DMD.

Subcapitolul 5.3. Parteneriate pentru implementare programelor și iniţiative-lor pentru dezvoltare. Mecanismele și procedurile iniţiate de către Guvern ce permit entităţilor publice să se angajeze în parteneriate de încredere cu organizaţiile din dias-poră, de cele mai multe ori rezultă în rezultate pozitive pentru dezvoltarea ţării. Astfel, membrii comunităţilor de migranţi au posibilitatea de a se implica nemijlocit în iniţierea și implementarea proiectelor de dezvoltare ale comunităţilor de origine, răspunzând în același timp, la solicitările venite din partea autorităţii publice partenere. Indicatorii „5.3. Număr de programe/proiecte-pilot referitor la migraţie și reintegrare pentru diferite profiluri ocupaţionale, lansate cu participarea autorităţilor competente din statele UE”; „5.7. Număr de proiecte implementate în cadrul programului guvernamental ,,Diaspora Engagement Hub””; „5.8. Numărul iniţiativelor comune implementate în cadrul partene-riatelor la nivel regional create de către asociaţiile diasporei”; „5.9. Numărul iniţiativelor diasporei finanţate”; „5.10. Număr de măsuri/proiecte locale implementate în comun

98 http://www.cancelaria.gov.md/ro/content/sapte-experti-inalt-calificati-din-diaspora-vor-fi-liderii-grupurilor-de-excelenta-ale; http://www.iom.md/ro/news/grupurile-de-excelen%C8%9B%C4%83-diasporei-au-fost-selecta%C8%9Bi-opt-exper%C8%9Bi-%C3%AEnalt-califi-ca%C8%9Bi-din-diaspor%C4%83

44

de către migranţi și autorităţile publice locale și centrale din Moldova”; „5.11. Numă-rul de parteneriate dintre meşterii populari şi diaspora moldovenească create, pentru promovarea produsului în ţările de destinaţieate” și „5.12. Numărul proiectelor de im-portanţă naţională și internaţională din domeniul turismului, implementate în bază de parteneriat între agenţii economici din ţară și diaspora moldovenească”, sunt propuși pentru evaluarea calităţii și impactului parteneriatelor create pentru implementare de programe și proiecte, precum și a iniţiativelor pentru dezvoltare. O analiză detaliată în acest domeniu va fi posibilă după prezentarea datelor pentru indicatorii respectivi în cadrul exerciţiului de M&E DMD. Totuși unele exemple în acest context pot fi oferi-te în cadrul prezentului Ghid. Astfel, Diaspora Engagement Hub este un program nou de granturi tematice, adresat cetăţenilor originari din Republica Moldova aflaţi peste hotare, inclusiv asociaţiilor și grupurilor de iniţiativă, implementat pe parcursul anului 2016-2016 de BRD în parteneriat cu OIM. Scopul programului este de a-i susţine pe moldovenii din străinătate în implementarea ideilor lor și de a pune în valoare capitalul uman al diasporei. Programul conţine șapte subprograme: (i) Proiecte de crowdfunding ale diasporei; (ii) Abilitatea femeilor din diasporă; (iii) Program local de revenire volun-tară a diasporei; (iv) Proiecte inovatoare ale diasporei; (v) Reîntoarcerea profesională a diasporei; (vi) Centre educaţionale în diasporă și (vii) Parteneriate tematice regionale99..

Un alt exemplu constituie activităţile modelului inovativ de canalizare a potenţialului migranţilor în dezvoltarea localităţilor lor de baștină, creat și pilotat cu suportul proiec-tului PNUD MiDL în 40 de localităţi din toate zonele geografice ale Moldovei. În rezultat în localităţile respective a fost integrată cu succes migraţia în dezvoltarea locală atât la nivel instituţional (primarii și persoanele responsabile pentru migraţie desemnate și capacitate, baze de date locale pe migraţie lansate și actualizate regulat) cât și la nivel de politici (strategiile locale de dezvoltare socio-economică elaborate/actualizate având aspectele migraţionale integrate pe deplin), prin consultarea largă a migranţilor pe durata întregului proces. Au fost create și consolidate 40 Asociaţii de Băștinași pilot drept mecanism instituţional de implicare continuă și eficientă a migranţilor în planifi-carea dezvoltării locale. Totodată, în localităţile partenere au fost lansate 23 proiecte de dezvoltare a serviciilor locale, care au fost plasate pe platforma locală de colectare de fonduri Guvern24, pentru a fi finanţate și implementate în comun de autorităţile locale și migranţi. Astfel, circa 5500 migranţi au contribuit cu peste 2 mln. MDL pentru îmbu-nătăţirea serviciilor locale în satele și orașele de baștină100..

99 http://brd.gov.md/ro/content/diaspora-engagement-hub-1100 http://www.md.undp.org/content/moldova/ro/home/projects/MIDL_Project.html

45

Concluzii. Concluziile reprezintă un mijloc de sinteză a constatărilor principale rezul-tate din evaluare și urmează să:• ofere o apreciere generală asupra gradului de integrare a domeniului DMD în cadrul

politicilor și programelor sectoriale, mersului implementării mecanismului de abordare integrată a domeniului dat, dar și a impactului migraţional al măsurilor implementate.

• menţioneze principalele probleme/provocări identificate în cadrul evaluării și care afec-tează procesului de integrare a domeniului DMD în cadrul politicilor și programelor sec-toriale, precum și mersul mecanismului de abordare integrată a domeniului respectiv.

• acorde o apreciere, pe marginea fiecărui capitol la finele raportului de evaluare, re-feritor la atingerea de către grupul de indicatori stabiliţi a ţintelor trasate, cu menţio-narea: (i) indicatorilor care au atins ţinta; (ii) indicatorilor care înregistrează progrese, însă ţinta care este dificila de atins și (iii) indicatorilor care nu ating ţinta, sau puţin probabil o vor atinge, și care înregistrează probleme, conform exemplului prezentat în tabelul 3 de mai jos.

Tabelul 3. Gradul de atingere a ţintelor trasate de către indicatorii de M&E DMD (exemplu)

Nr. d/o Denumire indicator

Realizat în anul 2016

Plani-ficat

2020/ 2021

Probabilita-tea atingerii

până în 2020/2021

Documentul de politici

conex

Sursa datelor

I. Migraţia si Dezvoltarea

1.1. Ponderea depozitelor în PIB, % 39,5% 45% medie SND 2020BNM, BNS

1.4. Rata de ocupare a populaţiei,% 40,8% 43,2% medieSNOFM

2017-2021BNS

II. Securitatea socială și protecţia muncii

2.1.Număr de acorduri de securitate socială

negociate și semnate13 12 Înaltă

SND 2020SNOFM

2017-2021CNAS

III. Diminuarea fluxurilor migraţonale

3.2.Proporţia populaţiei plecate în alte ţări la

lucru sau în căutare de lucru (total din po-pulaţia inactivă în vîrstă de 15 ani și peste )

18,6%

18% în 2020

17,5% în 2021

ÎnaltăSNOFM

2017-2021BNS

3.3.Exodul tinerilor (cu vîrste între 15-29 ani) în totalul populaţiei tinere de vârsta respectivă

16% în 2015

10% Joasă BNS

• ofere propuneri și recomandări pertinente (pentru nivelul naţional, respectiv sectori-al) privind depășirea provocărilor identificate, inclusiv celor în atingerea ţintelor tra-sate pentru unii indicatori.

46

Bibliografie

1. ANOFM (2017). ” Raport de activitate pentru anul 2016”, Subcapitolul 4.3. Reîn-toarcerea persoanelor de peste hotare.. http://anofm.md/files/elfinder/Rapor-tul%20activit.%20ANOFM%202016%20%20ultima%20varianta.docx

2. BNS (2013). “Migraţia forţei de muncă în Republica Moldova”, rea¬lizată ca modul complementar la cercetarea Ancheta Forţei de Muncă în trimestrul IV, 2012.

3. BNS (2015). Tranziţia de la școală la muncă. http://www.statistica.md/public/fi-les/publicatii_electronice/Cercetarea_TSM/Sinteza_TSM_2015.pdf

4. BNS (2017). Banca de date statistice a Moldovei. Ratele de activitate, ocupare si șomaj pe grupe de verstă, sexe si medii, 2000-2016. http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/30%20Statistica%20sociala/30%20Statistica%20socia-la__03%20FM__03%20MUN__MUN010/MUN010400.px/?rxid=b2ff27d7-0b96-43c9-934b-42e1a2a9a774

5. BNS (2017). „Populaţia de 15 ani și peste, aflată la lucru sau în căutare de lucru în străinătate, pe grupe de vârstă, sexe, medii și trimestre, 2000–2016. http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/30%20Statistica%20sociala/30%20Statistica%20sociala__03%20FM__03%20MUN__MUN070/MUN070200.px/?rxid=b2ff27d7-0b96-43c9-934b-42e1a2a9a774

6. BNS (2017). Populaţia de 15 ani si peste, aflata la lucru sau in căutare de lucru, in străin pe Grupe de vârsta, Sexe, Ani, Trimestre si Medii, 2000-2017. http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/30%20Statistica%20sociala/?rxid=b2ff27d7-0b96-43c9-934b-42e1a2a9a774

7. BNS (2017). Numărul de traversări ale frontierei de stat de către cetăţenii străini și cetăţenii Republicii Moldova în anul 2016. http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&id=5524&idc=168

8. BMA (2016). ”Profilul Migraţional Extins al Republicii Moldova 2010-2015. Raport Analitic”. http://www.mai.gov.md/sites/default/files/document/attachments/raport-analitic-pme_2010-2015_ed._2016.pdf

9. BMA (2017). ”Compendiu Statistic al Profilului Migraţional Extins al Republicii Moldova”. Migraţia temporară a forţei de muncă. http://bma.gov.md/sites/defa-ult/files/media/cs_pme_2017.pdf

10. BRD (2017). http://brd.gov.md/ro/content/diaspora-engagement-hub-1; 11. BRD (2017) http://www.md.undp.org/content/moldova/ro/home/projects/

MIDL_Project.html

47

12. CNPAC/OAK (2016). Mecanismul de monitorizare a implementării actelor inter-sectoriale și sectoriale în domeniul prevenirii și combaterii violenţei, neglijării,ex-ploatării şi traficului copilului: Provocări și Perspective. Autori: Viorica Toartă și Maria Vremiș.

13. GoRM/SDC/ UN (2017). ”Raport de evaluare intermediară a Strategiei naţionale de dezvoltare „Moldova 2020””. Evaluare realizată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup. http://www.md.undp.org/content/moldova/ro/home/library/sdg/raport-de-evaluare-intermediar-a-strategiei-naionale-de-dezvolta.html

14. Jean-Pierre Cassarino, “Theorising Return Migration: The Conceptual Approach to Return Migrants Revisited.” Revista internaţională pentru societăţi multiculturale, 6, nr. 2 (2004), UNESCO, Paris

15. EU (2016). ” European Union Joint Analysis . Programming in the Republic of Mol-dova until 2020”. Employment and Education., pag.55. https://europa.eu/capa-city4dev/joint-programming/document/moldova-joint-analysis-paper-septem-ber-2016

16. Eurostat (2011). Codul de Bune Practici al Statisticilor Europene. Pentru autorităţi-le statistice naţionale și comunitare. Principiul 9, indicatorul 9.4. http://ec.europa.eu/eurostat/documents/3859598/5922385/10425-RO-RO.PDF)

17. Expert-Grup (2017). Notă de Concept privind viziunea Strategiei Naţionale de Dez-voltare „Moldova 2030”. (Proiect).

18. MECC (2017). Raport de activitate a Ministerului Educaţiei pentru anul 2016. Sub-capitolul 6.1. Dezvoltarea cadrului normativ privind educaţia adulţilor în context european. Pag. 48. http://mecc.gov.md/sites/default/files/raport_me_2016.pdf;

19. MMPSF (2016). ”Raportul Social Anual 2015”. http://msmps.gov.md/sites/defa-ult/files/document/attachments/rsa2015.pdf

20. Moșneaga, V. (2017). Cartografierea diasporei moldovenești din Germania, Marea Britanie, Israel, Italia, Portugalia și Rusia. Ciclu de studii: Cartografierea diasporei, III..

21. NEXUS/CALM (2015). Migraţia în calitate de factor al coeziunii și dezvoltării locale. Ghid informativ în ajutorul APL. Autori: Osadci, A., și Furdui, V. http://www.nexus-net.md/wp-content/uploads/2017/06/NEXUS-CALM20Ghid20APL_APC_ROM1.pdf

22. REG (CE) nr.223/2009 privind statisticile europene, cu amendamentele operat din Mai 2015. https://publications.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/752204c9-2b25-44db-a7f5-e54398a5ee25/language-ro;

48

23. OIM/UNDP/UNWomen/GMG/SDC/GoRM (2010). ”Integrarea migraţiei în strategi-ile de dezvoltare. Ghid pentru factorii de decizie și specialiști.” http://odimm.md//files/rapoarte/Raport%20PARE%202016.pdf

24. OIM (2017). Raportul incipient privind situaţia actuală și procedurile existente de M&E a politicilor în domeniul DMD. Elaborat de către Vremiș M., și Toartă V. con-sultanţi naţionali.

25. OIM (2017). Concepţia privind instituirea cadrului de M&E participativă a politicilor în domeniul DMD pentru măsurarea implementării abordării integrate în acest sens. Elaborat de către Vremiș M., și Toartă V. consultanţi naţionali.

26. Vremiș, M., Cantarji, V., Vladicescu, N., Toartă, V., Popova, N., Panzica, F., și Lipca-nu, O. (2014).”Reîntoarcerea lucrătorilor migranţi și dezvoltarea socio-economică a Republicii Moldova”. pag. 15. ILO/EU http://www.brd.gov.md/sites/default/fi-les/document/attachments/06_studiu_ilo_reintoarcerea_lucratorilor_migran-ti_si_desvoltarea_rm_2014_rom.pdf

27. Vaculovschi, D. (2017). ”Migraţie și Dezvoltare: Aspecte socioeconomice. Manu-al”, Subcapitolul 2.3 „Legătura dintre migraţie și dezvoltare”. Elaborat cu sprijinul SDC/OIM/PNUD în cadrul proiectului global comun „Integrarea migraţiei în stra-tegiile de dezvoltare”. http://www.iom.md/sites/default/files/publications/docs/Migra%C8%9Bie%20%C8%99i%20dezvoltare_aspecte%20socioeconomice.pdf

28. UN Moldova/ GoRM (2017). ”Cadrul de Parteneriat ONU – Republica Moldova pen-tru Dezvoltare Durabilă 2018-2020. Cadrul de Asistenţă ONU pentru Dezvoltare pentru Republica Moldova”. Domeniul prioritar 2: Creșterea economică durabilă, incluzivă și echitabilă. http://md.one.un.org/content/dam/unct/moldova/docs/pub/strateg/UNDAF%20Moldova%20RO.pdf

29. UNDESA/UNFPA/MMPSF (2012). Îmbătrânirea populaţiei în Republica Moldova. Cercetare la nivel naţional. http://demografie.md/files/8402_imbatrinirea_popu-latiei_in_republica_moldova.pdf

30. WB (2017). ”Migration and Development Brief 27. Migration and Remittances. Recent Developments and Outlook. Special Topic: Global Compact on Migration”. http://pubdocs.worldbank.org/en/992371492706371662/MigrationandDevelop-mentBrief27.pdf

31. WB (2017). World Development Indicators. Personal remittances, received as % of GDP, Moldova. http://databank.worldbank.org/data/reports.aspx?source=2&-series=BX.TRF.PWKR.DT.GD.ZS&country

32. PNUD MiDL. http://www.md.undp.org/content/moldova/ro/home/projects/MIDL_Project.html

Nr.

Denu

mire

a in

dica

-to

rulu

i Un

itate

a de

măs

ură

Deza

greg

are

Surs

a de

da

te

Perio

dici-

tate

Da

te d

e re

ferin

ţăŢin

taDo

cum

entu

l de

polit

ici co

nex

Defin

iţia

indi

cato

rulu

i/ m

etod

a de

ca

lcul

are/

Obie

ctivu

l din

doc

umen

tul

de p

oliti

ci

Mig

ratia

si D

ezvo

ltare

a

1.1.

Po

nder

ea d

epoz

ite-

lor î

n PI

B, %

%to

tal

"BNM

BN

S"an

ual

2016

- 39

%

2020

- 45

%

SND

202

0Pr

iorit

atea

3: „

Fina

nţe

acce

sibi

le ș

i ie

ftine

”

1.2.

Prop

orţia

gos

podă

-rii

lor c

are

prim

esc

rem

itenţ

e

%to

tal,

med

ii de

reșe

dinţ

ăBN

San

ual

"201

5-25

%,

urba

n - 2

0.5%

ru

ral -

28.

5%"

PME

Pond

erea

gos

podă

riilo

r car

e be

nefic

iază

de

rem

itenţ

e în

tota

lul

gosp

odăr

iilor

cas

nice

cer

ceta

te.

1.3.

Prop

orţia

rem

itenţ

e-lo

r în

veni

tul d

ispo

-ni

bil a

l gos

podă

riilo

r ca

snice

ben

eficia

re

de re

mite

nţe

%to

tal,

med

ii de

reșe

dinţ

ăBN

San

ual

"201

5-56

.7%

, ur

ban

- 52%

ru

ral 5

9.7%

"

PME

Volu

mul

med

iu d

e re

mite

nţe

pe

o go

spod

ărie

car

e be

nefic

iază

de

rem

itenţ

e ra

porta

t la

veni

tul t

otal

m

ediu

dis

poni

bil p

e o

gosp

odăr

ie d

in

grup

ul re

spec

tiv.

1.4.

Rata

de

ocup

are

a po

pula

ţiei,%

%to

tal,

sex

e,

grup

uri d

e vâ

rste

BNS

anua

l"2

015

-40.

3%,

fem

ei -

38.4

%,

bărb

aţi -

42.

3%,

tiner

i 18-

29 a

ni

- 27.

9%,

pers

oane

55-

64

ani -

41.

4%"

"202

0 - 4

3.2%

20

21- 4

4.1%

, fe

mei

- 42

.6%

, bă

rbaţ

i -

45.6

%,

tiner

i 18-

29

ani -

32.1

%,

pers

oane

55

-64

ani -

45

.6%

"

"SNO

FM 2

017-

2021

PM

E"

"Rap

ortu

l din

tre p

opul

aţia

ocu

pată

în

vîrs

tă d

e 15

ani

şi p

este

, și p

opul

aţia

to

tală

în v

ârst

ă de

15

ani ş

i pes

te,

expr

imat

pro

cent

ual

Obie

ctivu

l gen

eral

. Cre

şter

ea n

ivelu

lui

de o

cupa

re fo

rmal

ă ba

zată

pe

com

-pe

titivi

tate

eco

nom

ică, c

ompe

tenţ

e și

cal

ifică

ri ad

ecva

te, î

n co

ndiţi

i de

dezv

olta

re d

urab

ilă ş

i inc

luziv

ă. P

ri-or

itate

a 4.

Val

orifi

care

a po

tenţ

ialu

lui

mig

raţie

i pe

ntru

dez

volta

rea

dura

bilă

"

Anex

a 1.

Cad

rul d

e M

onito

rizar

e și

Eva

luar

e a

polit

icilo

r naţ

iona

le în

dom

eniu

l Dia

spor

ei, M

igra

ţiei ș

i Dez

voltă

rii

(M&E

DM

D)

1.5.

Num

ărul

cet

ăţen

ilor

Repu

blici

i Mol

dova

re

înto

rși d

e pe

ste

hota

re în

regi

stra

ţi la

age

nţiil

e pe

ntru

oc

upar

ea fo

rţei d

e m

uncă

cifră

ab

solu

tă"to

tal,

sexe

, gru

puri

de v

ârst

ă"

ANOF

M/

MSM

PSan

ual

2016

- 28

77

pers

oane

"P

ME

PA A

A RM

-UE

2017

-201

9 PA

RCR

MRH

20

17-2

020

SNOF

M 2

017-

2021

SN

AEFB

201

7-20

21"

Num

ărul

per

soan

elor

înre

gist

rate

la

agen

ţiile

pen

tru o

cupa

rea

forţe

i de

mun

că d

in râ

ndul

cet

ăţen

ilor R

epub

li-cii

Mol

dova

reîn

torș

i de

pest

e ho

tare

1.6.

Prop

orţia

per

soa-

nelo

r ang

ajat

e în

câ

mpl

ul m

uncii

, din

râ

ndul

cet

ăţen

ilor

Repu

blici

i Mol

dova

re

înto

rși d

e pe

ste

hota

re în

regi

stra

ţi la

age

nţiil

e pe

ntru

oc

upar

ea fo

rţei d

e m

uncii

, în

rezu

ltatu

l se

rvici

ilor p

rest

ate.

%"to

tal,

sexe

"AN

OFM

/M

SMPS

anua

l20

16-3

3%"N

ou

PME

"

"Pon

dere

a pe

rsoa

nelo

r ang

ajat

e, d

in

rând

ul c

etăţ

enilo

r Rep

ublic

ii M

oldo

va

reîn

torș

i de

pest

e ho

tare

înre

gist

raţi

la a

genţ

iile

pent

ru o

cupa

rea

forţe

i de

mun

că, î

n re

zulta

tul s

ervic

iilor

pr

esta

te.

Rapo

rtul d

intre

num

ărul

per

soan

elor

an

gaja

te d

in râ

ndul

cet

ăţen

ilor

Repu

blici

i Mol

dova

reîn

torș

i de

pest

e ho

tare

și n

umăr

ul p

erso

anel

or

înre

gist

rate

din

rând

ul c

etăţ

enilo

r Re

publ

icii M

oldo

va re

înto

rși d

e pe

ste

hota

re"

1.7.

Nu

măr

de

proi

ecte

in

vest

iţion

ale

finan

ţate

anu

al în

ca

drul

Pro

gram

ului

de

Atra

gere

a R

emi-

tenţ

elor

în E

cono

mie

"P

ARE

1+1"

cifră

ab

solu

tă

și %

cal

-cu

lat d

in

acea

sta

tota

l, se

xeOD

IMM

/M

EIan

ual

160

de p

roie

cte

anua

l20

0 de

pr

oiec

te a

nual

, in

clus

iv 30

%

cele

ges

tiona

-te

de

fem

ei

"PA

RCRM

RH

2017

-202

0 PA

AA

RM-U

E 20

17-2

019

PA S

DIM

M 2

015-

2017

"

"Num

ărul

de

proi

ecte

fiпа

пţаt

е ап

uаI,

iпсI

usiv

ceIe

gеs

tiопа

lе d

e fe

mei

(lu

crăt

ori m

igrа

пţi s

au ru

de c

le g

radu

l I a

i ace

stor

a)""

Obie

ctivu

l 3. „

(Re)

inte

grar

ea e

cono

-m

ică a

cet

ăţen

ilor R

epub

licii

Mol

dova

re

înto

rși d

e pe

ste

hota

re”,

acţiu

nea

3.1.

„Im

plem

enta

rea

și d

ivers

ifi-

care

a pr

ogra

mel

or d

e at

rage

re a

re

mite

nţel

or în

dez

volta

rea

econ

omie

i na

ţiona

le”,

suba

cţiu

nea

3.1.

2., p

. 6"

1.8.

Volu

mul

inve

sti-

ţiilo

r efe

ctua

te în

ec

onom

ie d

e că

tre

mig

ranţ

i şi r

ude

de

grad

ul I

ai a

cest

ora

în

cad

rul P

rogr

a-m

ului

de

Atra

gere

a

Rem

itenţ

elor

în

Econ

omie

" PA

RE

1+1"

cifră

ab

solu

tă

tota

lOD

IMM

/M

EIan

ual

80 m

il. M

DA"P

A AA

RM

-UE

2017

-201

9 PA

RCR

MRH

20

17-2

020

PA S

DIM

M 2

015-

2017

"

"Sum

a to

tală

a g

rant

urilo

r apr

obat

e.

Titlu

l IV.

„Coo

pera

rea

econ

omică

și

alte

tipu

ri de

coo

pera

re s

ecto

rială

”, Ca

pito

lul 1

0. „P

oliti

ca in

dust

rială

și

antre

pren

oria

lă”,

nr. P

reve

derii

din

Ac

ord

63, a

cţiu

nea

I5, p

. 87"

1.9.

Num

ărul

afa

ceril

or

lans

ate

de c

ătre

m

igra

nţi r

eînt

orși

şi

rude

le d

e gr

adul

I al

e ac

esto

ra

cifră

ab

solu

tă"to

tal,

sexe

"OD

IMM

/M

EIan

ual

160

proi

ecte

la

nsat

ePA

SNO

FM 2

017-

2021

"Num

ărul

de

proi

ecte

fina

nţat

e an

ual

(lucr

ător

i mig

rапţ

i sau

rude

cle

gra

dul

I ai a

cest

ora)

"" Pr

iorit

atea

4.„

Valo

rifica

rea

pote

nţi-

alul

ui m

igra

ţiei

pent

ru d

ezvo

ltare

a du

rabi

lă”,

Dire

cţia

de

acţiu

ne 4

.3.,

pag.

21"

1.10

.Nu

măr

ul a

face

rilor

ag

ricol

e și

non

a-gr

icole

în m

ediu

l ru

ral c

ofina

nţat

e di

n re

mite

nţe

cifră

ab

solu

tăto

tal

MAD

RM

anua

l"P

A RC

RMRH

20

17-2

020

SN „D

iasp

ora

2025

” SN

DAR

2014

-20

10

"

Obie

ctivu

l 3. „

Rein

tegr

area

eco

nom

ică

a ce

tăţe

nilo

r Rep

ublic

ii M

oldo

va re

-în

torș

i de

pest

e ho

tare

”, ac

ţiune

a 3.

1.

„Impl

emen

tare

a și

dive

rsifi

care

a pr

o-gr

amel

or d

e at

rage

re a

rem

itenţ

elor

în

dez

volta

rea

econ

omie

i naţ

iona

le”,

suba

cţiu

nea

3.1.

3., p

. 6

1.11

.Nu

măr

de

activ

ităţi

cu im

plica

rea

dias

pore

i știi

nţifi

ce

în p

roie

ctel

e și

ac

tivită

ţile

de c

erce

-ta

re-d

ezvo

ltare

din

ţa

ra d

e or

igin

e pr

in

susţ

iner

ea m

obili

tăţii

cir

cula

re

cifră

ab

solu

tăto

tal

ASM

anua

l"P

A AA

RM

-UE

2017

-201

9 SC

DRM

202

0"

"Cap

itolu

l 24

„Coo

pera

rea

în d

omen

iul

activ

ităţil

or d

e ce

rcet

are,

de

dezv

olta

-re

tehn

olog

ică ș

i dem

onst

rativ

e”, n

r. Pr

eved

erii

din

Acor

d 12

8.f,

acţiu

nea

I11,

p. 1

85

"

1.12

.Nu

măr

ul d

e ex

perţi

di

n di

aspo

ra im

pli-

caţi

în e

fect

uare

a ex

perti

zei ș

tiinţ

ifice

, în

pro

gram

ele

și

proi

ecte

le d

e ce

rce-

tare

-dez

volta

re

cifră

ab

solu

tăto

tal

ASM

anua

lPA

SN

„Dia

spor

a 20

25”

Obie

ctivu

l 3. „

Mob

iliza

rea,

val

orifi

-ca

rea

și re

cuno

aște

rea

pote

nţia

lulu

i um

an a

l dia

spor

ei”,

acţiu

nea

3.5.

„R

ecun

oașt

erea

și p

rom

ovar

ea

mer

itelo

r deo

sebi

te ș

i de

exce

lenţ

ă al

e m

embr

ilor d

iasp

orei

”, su

bacţ

iune

a 3.

5.1.

, p. 9

1.13

.Nu

măr

de

act

e de

st

udii

și c

alifi

cări

ob-

ţinut

e pe

ste

hota

re

recu

nosc

ute

cifră

ab

solu

tăto

tal

MEC

Can

ual

"PA

SN „D

iasp

o-ra

-202

5”

PA A

A RM

-UE

2017

-201

9 SD

E 20

13-2

020

SDÎV

T 20

13-2

020"

Obie

ctivu

l 3. „

Mob

iliza

rea,

val

orifi

-ca

rea

și re

cuno

aște

rea

pote

nţia

lulu

i um

an a

l dia

spor

ei”,

acţiu

nea

3.4.

„Fa-

cilita

rea

proc

edur

ii de

recu

noaș

tere

a

califi

căril

or a

cade

mice

și p

rofe

sion

ale

la d

ista

nţă”

, p. 8

1.14

.Nu

măr

de

bene

ficia

ri ai

mec

anis

mel

or

de v

alid

are

a co

mpe

tenţ

elor

pr

ofes

iona

le a

le m

i-gr

anţil

or o

bţin

ute

în

cont

exte

info

rmal

e și

non

form

ale

cifră

ab

solu

tăto

tal,

sec-

toar

e"M

ECC

MSM

PS

MAD

RM"

anua

l"P

A RC

RMRH

20

17-2

020

PA A

A RM

-UE

2017

-201

9 PA

SNO

FM 2

017-

2021

PA

SN

„Dia

spo-

ra-2

025”

SD

E 20

13-2

020

SDÎV

T 20

13-2

020"

Num

ărul

de

bene

ficia

ri a

i pro

ce-

duril

or d

e va

lidar

e a

califi

căril

or

nonf

orm

ale

și in

form

ale,

dob

ândi

te

în s

trăin

ătat

e , O

biec

tivul

2. „

(Re)

inte

-gr

area

soc

ială

a c

etăţ

enilo

r Rep

ublic

ii M

oldo

va re

înto

rși d

e pe

ste

hota

re”,

acţiu

nea

2.2.

„Dive

rsifi

care

a m

ăsur

ilor

activ

e și

pas

ive d

e oc

upar

e a

forţe

i de

mun

că”,

suba

cţiu

nea

2.2.

4., p

. 4

1.15

.Nu

măr

ul a

ngaj

ato-

rilor

car

e au

invit

at

stră

ini l

a m

uncă

în

Repu

blica

Mol

dova

cifră

ab

solu

tăto

tal

"BM

A/M

AI

ANOF

M/

MSM

PS"

anua

lno

uNu

măr

ul a

ngaj

ator

ilor d

in ţa

ră c

are

au in

vitat

stră

ini l

a m

uncă

în R

epu-

blica

Mol

dova

pe

parc

ursu

l anu

lui d

e ra

porta

re

1.16

.Nu

măr

ul c

etăţ

enilo

r st

răin

i căr

ora

le-a

fo

st a

cord

at d

rept

ul

de ş

eder

e în

sco

p de

m

uncă

în R

epub

lica

Mol

dova

cifră

ab

solu

tăto

tal

"BM

A/M

AI

ANOF

M/

MSM

PS"

anua

lPM

ENu

măr

ul c

etăţ

enilo

r stră

ini c

ăror

a le

-a fo

st a

cord

at p

erm

is d

e șe

dere

în

scop

de

mun

că în

Rep

ublic

a M

oldo

va

1.17

.Nu

măr

ul e

veni

-m

ente

lor/

acţ

iuni

lor

real

izate

priv

ind

susţ

iner

ea a

ctivi

-tă

ţilor

iniţi

ate

de

mig

ranţ

i, or

ient

ate

spre

pro

mov

area

po

tenţ

ialu

lui s

ocia

l și

eco

nom

ic al

Re-

publ

icii M

oldo

va

cifră

ab

solu

tăto

tal

"BRD

M

EI"

anua

l20

19 -

6 ev

enim

ente

/ ac

ţiuni

"PA

SNM

A 20

16-

2020

PA

AA

RM-U

E 20

17-2

019

SDC

2020

SD

T 20

20

SN „D

iasp

ora

2025

”"

Prio

ritat

ea II

I „M

igra

ţie ș

i dez

volta

re”,

sub

prio

ritat

ea C

, obi

ectiv

spe

cific

23,

acţiu

nea

2, p

ag. 2

0

1.18

. Nu

măr

ul s

esiu

nilo

r de

inst

ruire

pen

tru

cons

olid

area

cap

a-cit

ăţilo

r aso

ciaţii

lor

dias

pore

i, or

gani

zate

cifră

ab

solu

tăto

tal

BRD

anua

lPA

SN

„Dip

aspo

ra

2025

”Ob

iect

ivul 3

. „M

obili

zare

a, v

alor

ifi-

care

a și

recu

noaș

tere

a po

tenţ

ialu

lui

uman

al d

iasp

orei

”, ac

ţiune

a 3.

1.

„Con

solid

area

cap

acită

ţilor

aso

ci-aţ

iilor

, com

unită

ţilor

și r

eţel

elor

de

exce

lenţ

ă di

n di

aspo

ră”,

suba

cţiu

nea

3.1.

1., p

. 6

1.19

.Nu

măr

ul d

e be

ne-

ficia

ri ai

sei

siun

ilor

de in

stru

ire p

entru

co

nsol

idar

ea c

apa-

cităţ

ilor a

socia

ţiilo

r di

aspo

rei,

orga

niza

te

cifră

ab

solu

tăto

tal

BRD

anua

lPA

SN

„Dip

aspo

ra

2025

”Ob

iect

ivul 3

. „M

obili

zare

a, v

alor

ifi-

care

a și

recu

noaș

tere

a po

tenţ

ialu

lui

uman

al d

iasp

orei

”, ac

ţiune

a 3.

1.

„Con

solid

area

cap

acită

ţilor

aso

ci-aţ

iilor

, com

unită

ţilor

și r

eţel

elor

de

exce

lenţ

ă di

n di

aspo

ră”,

suba

cţiu

nea

3.1.

1., p

. 6

Secu

ritat

ea s

ocia

lă ș

i pro

tecţ

ia m

uncii

2.1.

Num

ăr d

e ac

ordu

ri de

sec

urita

te

socia

lă n

egoc

iate

și

sem

nate

cifră

ab

solu

tăto

tal,

pe

stat

e"M

SMPS

CN

AS"

anua

l20

16-1

3 ac

ordu

ri20

20 -1

2 ac

ordu

ri"S

ND 2

020

PA A

A RM

-UE

2017

-201

9 SN

MA

201

1-20

20

SN „D

iasp

ora

2025

” PA

SN

„Dia

spor

a 20

25”

SNOF

M 2

017-

2021

PA

SNA

EFB

2017

-20

21"

Prio

ritat

ea 6

: Sis

tem

de

pens

ii su

s-te

nabi

l și e

ficie

nt, O

biec

tibul

spe

cific:

Maj

orar

ea n

umăr

ului

de

stat

e cu

car

e Re

publ

ica M

oldo

va a

înch

eiat

aco

rdur

i în

dom

eniu

l sec

urită

ţii s

ocia

le, p

ag.

41

2.2.

Num

ărul

cet

aten

ilor

mol

dove

ni, b

ene-

ficia

ri de

pen

sii i

n ba

za A

cord

urilo

r în

dom

eniu

l sec

urită

ţii

socia

le c

u al

te s

tate

cifră

ab

solu

tăto

tal,

stat

e,

sexe

CNAS

anua

l"P

ME

PA A

A RM

-UE

201

7-20

19

SNM

A 2

011-

2020

PA

SNO

FM 2

017-

2021

"

Num

ărul

cet

aten

ilor m

oldo

veni

, be-

nefic

iari

de p

ensi

i in

baza

Aco

rdur

ilor

în d

omen

iul s

ecur

ităţii

soc

iale

cu

alte

st

ate,

pe

ţări

care

aco

rda

pens

ii, se

xe

2.3.

Num

ărul

cet

ăţen

ilor

stra

ini,

bene

ficia

ri de

pe

nsii

in b

aza

Acor

-du

rilor

în d

omen

iul

secu

rităţ

ii so

ciale

cu

alte

sta

te, d

omici

liati

pe te

ritor

iul

Repu

-bl

ici M

oldo

va

cifră

ab

solu

tăto

tal,

stat

e ca

re a

cord

ă pe

nsii,

tipur

i de

pen

sii,

sexe

CNAS

anua

lPM

ENu

măr

ul c

etăţ

enilo

r stra

ini,

bene

-fic

iari

de p

ensi

i in

baza

Aco

rdur

ilor

în d

omen

iul s

ecur

ităţii

soc

iale

cu

alte

sta

te, d

omici

liati

pe te

ritor

iul

Repu

blici

Mol

dova

, pe

ţări

care

aco

rdă

pens

ii, tip

uri d

e pe

nsii,

sexe

2.4.

Num

ărul

per

soa-

nelo

r de

tașa

te,

anga

jate

ре

о pe

ri-oa

da d

eter

min

ată

de ti

mp

ре te

ritor

iul

altu

i sta

t

cifră

ab

solu

tăto

tal,

pe

stat

e, s

exe

CNAS

anua

lNo

uNu

măr

ul fo

rmul

arel

or p

гivin

d le

gisl

aţia

apl

icabi

lă e

liber

ate

in c

azul

de

tașă

rii р

еrsо

апеl

оr a

ngaj

ate

ре о

pe

rioad

a de

term

inat

ă de

tim

p ре

teri-

toriu

l altu

i sta

t in

scop

ul d

esfă

șură

rii

acol

o in

mod

obi

șnui

t а a

ctivi

tăţii

eco

-no

mice

in c

onfo

rmita

te c

u pr

eved

erile

Ac

ordu

rilor

bila

tera

le in

dom

eniu

l se

curit

ătii

socia

le с

u al

te s

tate

2.5.

Num

ărul

aco

rdu-

rilor

în d

omen

iul

mig

raţie

i de

mun

că

înch

eiat

e cu

sta

tele

de

des

tinaţ

ie a

mi-

gran

ţilor

mol

dove

ni

cifră

ab

solu

tăto

tal,

pe

stat

eM

SMPS

anua

lîn

201

6 - 7

ac

ordu

ri"P

ME

PA A

A RM

-UE

2017

-201

9 PA

SNO

FM 2

017-

2021

PA

SNA

EFB

2017

-20

21"

Num

ărul

aco

rdur

ilor i

n do

men

iul

mig

raţie

i de

mun

că în

chei

ate

cu

stat

ele

de d

estin

aţie

a m

igra

nţilo

r m

oldo

veni

.

2.6.

Nu

măr

ul d

e be

ne-

ficia

ri ai

aco

rdur

ilor

bila

tera

le p

rivin

d m

igra

ţia fo

rţei d

e m

uncă

înch

eiat

e

cifră

ab

solu

tăto

tal,

pe

stat

e"M

SMPS

"

"PA

SNOF

M 2

017-

2021

PA

AA

RM-U

E 20

17-2

019

SNM

A 20

11-2

020"

Prio

ritat

ea 4

.„Val

orifi

care

a po

tenţ

i-al

ului

mig

raţie

i pe

ntru

dez

volta

rea

dura

bilă

”, Di

recţ

ia d

e ac

ţiune

4.1

., pa

g.19

2.7.

Num

ărul

de

cetă

ţeni

m

oldo

veni

ple

cati

la m

uncă

pes

te

hota

re c

u co

ntra

cte

în

regi

stra

te

cifră

ab

solu

tăto

tal,

sexe

, st

ate

ANOF

M/

MSM

PSan

ual

2016

- 20

10

cont

ract

ePM

ENu

măr

ul d

e ce

tăţe

ni m

oldo

veni

car

e lu

crea

ză p

este

hot

are

ale

căro

r con

-tra

cte

au fo

st în

regi

stra

te la

Age

nţia

Na

ţiona

lă p

entru

Ocu

pare

a Fo

rţei d

e M

uncă

, dup

ă se

xe, ţ

ara

de d

estin

aţie

și

tipu

l de

anga

jare

: ind

ividu

al, p

rin

inte

rmed

iul a

genţ

iilor

priv

ate,

în b

aza

acor

duril

or b

ilate

rale

, PM

E, in

dica

toru

l 2.

3.7.

2.8.

Num

ăr d

e ac

ordu

ri de

coo

pera

re

nego

ciate

în c

adru

l di

ferit

or p

latfo

rme

de d

ialo

g cu

sta

tele

de

orig

ine

ale

mi-

gran

ţilor

cifră

ab

solu

tăto

tal,

sect

oa-

re, s

tate

"MAE

I M

AI

MSM

PS

MEC

C M

EI

BRD

BRI"

anua

lPA

SNM

A 20

16-

2020

Prio

ritat

ea I

„Sta

biliz

area

şi

dezv

olta

rea

cadr

ului

de

coop

erar

e in

tern

aţio

nală

în d

omen

iul m

igra

ţiei

şi a

zilul

ui”,

sub

prio

ritat

ea A

, obi

ectiv

sp

ecifi

c 1,

acţ

iune

a 5,

pag

.2, 3

Dim

inua

rea

fluxu

rilor

mig

raţo

nale

3.1.

Num

ărul

per

soa-

nelo

r (de

15

ani s

i pe

ste)

, afla

te la

lucr

u sa

u in

cau

tare

de

lucr

u în

stra

inat

ate

cifră

ab

solu

tăto

tal,

med

ii de

reșe

dinţ

ă,

sexe

BNS

anua

l20

16 -3

19 m

ii pe

rsoa

ne"P

ME

SND

2020

SN

OFM

201

7-20

21

SNDA

R 20

14-

2010

PA

SNA

EFB

2017

-20

21"

Num

ărul

per

soan

elor

de

15 a

ni ș

i pe

ste,

afla

te la

lucr

u sa

u în

cău

tare

de

lucr

u, în

stră

inăt

ate

după

sex

e şi

ţă

rile

de d

estin

aţie

3.2.

Prop

orţia

pop

ulaţ

iei

plec

ate

în a

lte ţă

ri la

lu

cru

sau

în c

ăuta

re

de lu

cru

( tot

al d

in

popu

laţia

inac

tivă

în

vîrs

tă d

e 15

ani

și

pest

e )

%to

tal,

med

ii de

reșe

dinţ

ă,

sexe

BNS

anua

l20

15 -

18.9

%"2

020

- 18%

20

21 -

17.5

%"

"SNO

FM 2

017-

2021

PM

E PA

SNA

EFB

2017

-20

21"

"Num

ărul

per

soan

elor

de

15 a

ni ș

i pe

ste,

afla

te la

lucr

u sa

u în

cău

tare

de

lucr

u, ra

porta

t la

num

ărul

pop

ula-

ţiei i

nact

ive, e

xprim

at p

roce

ntua

l Pr

iorit

atea

4. V

alor

ifica

rea

pote

nţi-

alul

ui m

igra

ţiei

pent

ru d

ezvo

ltare

a du

rabi

lă, T

abel

ul 3

, p.4

0"

3.3.

Exod

ul ti

neril

or

( cu

vîrs

te în

tre

15-2

9 an

i) în

tota

lul

popu

laţie

i tin

ere

de

vârs

ta re

spec

tivă

%to

tal

BNS

anua

l20

10 -

17.7

%20

20 -

10%

SND

2020

"Pro

porţi

a ti

neril

or c

u vî

rste

între

15-

29 a

ni în

tota

lul p

opul

aţie

i tin

ere

de

vârs

ta re

spec

tivă,

expr

imat

pro

cent

ual

Prio

ritat

ea d

e de

zvol

tare

1 „S

tudi

i: re

leva

nte

pent

ru c

arie

ră”,

pag.

11"

3.4.

Num

arul

cop

iilor

lă

saţi

fără

grij

ă pă

-rin

teas

că d

in m

otivu

l pl

ecăr

ii pă

rinţil

or

pest

e ho

tare

cifră

ab

solu

tăto

tal

MSM

PSan

ual

2016

- 36

114

"PM

E PA

SNP

CF 2

016-

2020

"

Num

ărul

tota

l est

imat

de

copi

i în

vîrs

tă s

ub 1

8 an

i lăs

aţi f

ără

grijă

pă

rinte

ască

. Păr

inţi

plec

aţi p

este

ho

tare

– m

ama,

tata

, am

bii p

ărin

ţi sa

u un

păr

inte

, în

cazu

l fam

iliei

m

onop

aren

ale

3.5.

Prop

orţia

per

soan

elor

in

activ

e ca

re in

tent

i-on

eză

să p

lece

pes

te

hota

re d

upă

med

ii de

reșe

dinţă

și se

xe

%to

tal,

med

ii de

reșe

dinţ

ă,

sexe

BNS

anua

l20

13- 7

.9%

PME

Num

ărul

per

soan

elor

inac

tive

de 1

5 an

i și p

este

, car

e in

tenţ

ione

ază

să

plec

e la

lucr

u sa

u în

cău

tare

de

lu-

cru,

în s

trăin

ătat

e ra

porta

t la

num

ărul

to

tal d

e pe

rsoa

ne in

activ

e

3.6.

Num

arul

cet

ăţen

ilor

mol

dove

ni c

are

se

afla

pest

e ho

tare

de

12 lu

ni s

i mai

mul

t

cifră

ab

solu

tăto

tal,

sexe

, vî

rste

"IGPF

/MAI

"

anua

l20

16 -

300.

9 m

ii pe

rsoa

nePM

ENu

măr

ul d

e ce

tăţe

ni m

oldo

veni

car

e

se a

flă p

este

hot

are

de 1

2 lu

ni ş

i m

ai m

ult,

conf

orm

dat

elor

trav

ersă

rii

front

iere

i, la

dat

a de

31

dece

mbr

ie a

an

ului

de

refe

rinţă

. Dat

e de

zagr

egat

e du

pă s

exe

și v

ârst

ă (g

rupe

de

vârs

te

de 5

ani

)

3.7.

Num

ărul

de

iesi

ri al

e ce

tăţe

nilo

r mol

do-

veni

înre

gist

rate

la

front

iera

de

stat

cifră

ab

solu

tăto

tal,

med

ii de

reșe

dinţ

ă,

sexe

IGPF

/MAI

anua

lPM

ENu

măr

ul to

tal a

l ies

irilo

r înr

egis

trate

la

fron

tiera

de

stat

ale

per

soan

elor

ca

re d

ispu

n de

cet

ăţen

ie m

oldo

-ve

neas

că, p

e pa

rcur

sul a

nulu

i de

refe

rinţă

3.8.

Nu

măr

ul d

e in

trări

ale

cetă

ţeni

lor m

ol-

dove

ni în

regi

stra

te

la fr

ontie

ra d

e st

at

cifră

ab

solu

tăto

tal,

med

ii de

reșe

dinţ

ă,

sexe

IGPF

/MAI

anua

lPM

ENu

măr

ul to

tal a

l int

răril

or în

regi

stra

te

la fr

ontie

ra d

e st

at a

le p

erso

anel

or

care

dis

pun

de c

etăţ

enie

mol

do-

vene

ască

, pe

parc

ursu

l anu

lui d

e re

ferin

ţă

3.9.

Num

ărul

anu

al d

e em

igră

ri au

toriz

ate

cifră

ab

solu

tăto

tal,

după

ce

tăţe

nie,

vî

rstă

, sex

, m

edii

de

reşe

dinţ

ă,

ţară

de

dest

inaţ

ie

ASP

anua

lPM

ENu

măr

ul to

tal d

e pe

rsoa

ne c

are

au

emig

rat d

in M

oldo

va p

e pa

rcur

sul

anul

ui d

e re

ferin

ţă, p

entru

a s

e st

abili

cu

dom

iciliu

l pes

te h

otar

e. D

ezag

re-

gare

: tot

al, d

upă

cetă

ţeni

e, v

îrstă

, sex

, m

edii

de re

şedi

nţă,

ţară

de

dest

inaţ

ie.

3.10

.Nu

măr

ul a

nual

de

pers

oane

repa

triat

e cif

ră

abso

lută

tota

lAS

Pan

ual

PME

"Num

ărul

tota

l anu

al d

e pe

rsoa

ne

născ

ute

în R

epub

lica

Mol

dova

şi d

es-

cend

enţii

ace

stor

a, c

are

au s

olici

tat

repa

trier

ea ş

i au

obţin

ut a

ctul

ofic

ial

care

con

firm

ă dr

eptu

l la

repa

trier

e.

Repa

trier

e –

reîn

toar

cere

ben

evol

ă în

pa

trie

a pe

rsoa

nelo

r car

e s-

au n

ăscu

t în

Rep

ublic

a M

oldo

va ş

i a u

rmaş

ilor

aces

tora

, în

cond

iţiile

legi

i; Co

nfirm

are

de re

patri

ere

– ac

t ofic

ial

elib

erat

de

auto

ritat

ea c

ompe

tent

ă pe

ntru

stră

ini,

care

con

firm

ă dr

eptu

l la

repa

trier

e (L

egea

nr.2

00 d

in 1

6 iu

lie 2

010

privi

nd re

gim

ul s

trăin

ilor î

n Re

publ

ica M

oldo

va),

PME,

indi

cato

rul

2.4.

1"

Gges

tiona

rea

mig

raţie

i de

reîn

toar

cece

: fa

cilita

rea

(re)in

tegr

ării

și c

onso

lidar

ea d

iasp

orei

4.1.

Num

ăr d

e se

rvici

i pr

esta

te d

e că

tre

Agen

ţia S

ervic

ii Pu

blice

–ce

ntre

m

ultif

uncţ

iona

le

cifră

ab

solu

tăto

tal

"BRD

AS

P "

anua

lPA

RCR

MRH

20

17-2

020

Obie

ctivu

l 1. „

Cons

olid

area

cad

rulu

i in

stitu

ţiona

l de

info

rmar

e și

pro

mov

a-re

a (r

e)in

tegr

ării

cetă

ţeni

lor R

epub

li-cii

Mol

dova

reîn

torș

i de

pest

e ho

tare

”, ac

ţiune

a 1.

1. „A

cord

area

sup

ortu

lui

info

rmaţ

iona

l și c

onso

lidar

ea c

apa-

cităţ

ilor i

nstit

uţio

nale

ale

act

orilo

r re

leva

nţi”,

sub

acţiu

nea

1.1.

6., p

.2

4.2

.Nu

măr

ul d

e ce

tăţe

ni

mol

dove

ni re

înto

rși

de p

este

hot

are

info

rmaţ

i prin

in-

term

ediu

l cen

trelo

r m

ultif

uncţ

iona

le

ale

Agen

ţiei S

ervic

ii Pu

blice

cifră

ab

solu

tăto

tal

"ASP

BR

D "

anua

lPA

RCR

MRH

20

17-2

020

Obie

ctivu

l 1. „

Cons

olid

area

cad

rulu

i in

stitu

ţiona

l de

info

rmar

e și

pro

mov

a-re

a (r

e)in

tegr

ării

cetă

ţeni

lor R

epub

li-cii

Mol

dova

reîn

torș

i de

pest

e ho

tare

”, ac

ţiune

a 1.

1. „A

cord

area

sup

ortu

lui

info

rmaţ

iona

l și c

onso

lidar

ea c

apa-

cităţ

ilor i

nstit

uţio

nale

ale

act

orilo

r re

leva

nţi”,

sub

acţiu

nea

1.1.

6., p

.2

4.3.

Num

ăr d

e se

rvici

i co

nsul

are

noi

pre-

stat

e de

căt

re m

i-si

unile

dip

lom

atice

ofi

ciile

con

sula

re a

le

Repu

blici

i Mol

dova

pe

ste

hota

re

cifră

ab

solu

tă"to

tal s

ervic

ii, be

nefic

iari"

MAE

IEan

ual

"PA

SNM

A 20

16-

2020

PA

AA

RM-U

E 20

17-2

019"

Prio

ritat

ea II

„Mig

raţia

lega

lă”,

sub

prio

ritat

ea A

, obi

ectiv

spe

cific

7,

acţiu

nea

3, p

ag. 7

4.4.

Num

ărul

de

pers

oa-

ne c

are

au b

enefi

ciat

de p

rote

cţie

și s

prijin

di

n pa

rtea

MDO

C în

si

tuaţ

ii de

criz

ă co

n-fo

rm m

ecan

ism

ului

de

aco

rdar

e a

sprij

i-nu

lui d

e ur

genţ

ă

cifră

ab

solu

tăto

tal

"MAE

IE

BRD"

anua

l"P

A SN

„Dia

spor

a 20

25”

SN „D

iasp

ora

2025

” "

Obie

ctivu

l 2. „

Asig

urar

ea d

rept

urilo

r di

aspo

rei ș

i con

solid

area

încr

eder

ii”,

acţiu

nea

2.2.

„Pro

teja

rea

și s

usţin

erea

m

embr

ilor d

iasp

orei

în c

azul

situ

aţii-

lor d

e cr

iză”,

suba

cţiu

nea

2.2.

1., p

. 5

4.5.

Num

ărul

de

cent

re

de re

inte

grar

e a

mig

ranţ

ilor l

a ni

vel

loca

l ins

titui

te

cifră

ab

solu

tă"to

tal c

entre

, be

nefic

iari"

"MSM

PS

BRD"

anua

l"S

N „D

iasp

ora

2025

” PA

AA

RM-U

E 20

17-2

019

PA S

NMA

2016

-20

20

PA S

N „D

iasp

ora

2025

”"

Obie

ctivu

l 2, a

cţiu

nea

prio

ritar

ă 2.

1,

pag.

20

4.6.

Num

ărul

de

vizita

tori

unici

ai p

latfo

rmel

or

elec

troni

ce d

edica

te

info

rmăr

ii mem

brilo

r di

aspo

rei

cifră

ab

solu

tăto

tal

BRD

anua

lSN

„Dia

spor

a 20

25”

Obie

ctivu

l 3, a

cţiu

nea

prio

ritar

ă 3.

1,

pag.

21

4.7.

Num

ăr d

e co

pii r

eve-

niţi

de p

este

hot

are

însc

riși la

gim

naziu

sa

u lic

eu ș

i inclu

și în

Si

stem

ul in

form

aţio

-na

l de

man

agem

ent

în e

duca

ţie

cifră

ab

solu

tăto

tal

MEC

Can

ual

"PA

RCRM

RH

2017

-202

0 SD

E 20

13-2

020"

Obie

ctivu

l 2. „

(Re)

inte

grar

ea s

ocia

lă

a ce

tăţe

nilo

r Rep

ublic

ii Mol

dova

re

înto

rși d

e pe

ste

hota

re”,

acţiu

nea

2.3.

„E

valu

area

nec

esită

ţilor

și in

tere

selo

r ce

tăţe

nilo

r Rep

ublic

ii Mol

dova

reîn

torș

i de

pes

te h

otar

e și

ale

celo

r afla

ţi pe

ste

hota

re”,

suba

cţiu

nea

2.3.

1., p

. 5

4.8.

Num

ăr d

e co

pii

inte

graţ

i în

urm

a im

plem

entă

rii

prog

ram

elor

de

inte

grar

e a

copi

ilor

și a

dulţi

lor r

eînt

orși

de

pes

te h

otar

e

cifră

ab

solu

tăto

tal

MEC

Can

ual

"PA

RCRM

RH

2017

-202

0 SD

E 20

13-2

020"

Obie

ctivu

l 2. „

(Re)

inte

grar

ea s

ocia

lă

a ce

tăţe

nilo

r Rep

ublic

ii M

oldo

va

reîn

torș

i de

pest

e ho

tare

”, ac

ţiune

a 2.

3. „E

valu

area

nec

esită

ţilor

și i

nter

e-se

lor c

etăţ

enilo

r Rep

ublic

ii M

oldo

va

reîn

torș

i de

pest

e ho

tare

și a

le c

elor

afl

aţi p

este

hot

are”

, sub

acţiu

nea

2.3.

3., p

. 5

4.9.

Num

ărul

de

tiner

i in

form

aţi,

reve

niţi

în M

oldo

va, p

rivin

d pr

ogra

mel

e de

su-

port

și s

usţin

ere

a

iniţi

ative

lor t

iner

ilor

și o

rgan

izaţii

lor d

e tin

eret

cifră

ab

solu

tăto

tal

MEC

Can

ual

PA S

N „D

iasp

ora

2025

”Ob

iect

ivul 3

. „M

obili

zare

a, v

alor

ifi-

care

a și

recu

noaș

tere

a po

tenţ

ialu

lui

uman

al d

iasp

orei

”, ac

ţiune

a 3.

6. „I

n-fo

rmar

ea ti

neril

or re

veni

ţi în

Mol

dova

de

spre

pro

gram

ele

de s

upor

t pen

tru

iniţi

ative

le ti

neril

or d

in o

rgan

izaţii

le d

e tin

eret

”, p.

9

4.10

.Nu

măr

ul d

e be

nefi-

ciari

ai g

hișe

ului

uni

c pe

ntru

doc

umen

ta-

rea

stră

inilo

r

cifră

ab

solu

tăto

tal

BMA/

MAI

anua

l20

18 -

creș

te-

rea

cu 2

6%PA

SNM

A 20

16-

2020

Prio

ritat

ea II

„Mig

raţia

lega

lă”,

sub

prio

ritat

ea B

, obi

ectiv

spe

cific

10,

acţiu

nea

2, p

ag. 1

0

4.11

.Nu

măr

ul d

e pe

r-so

ane

dese

rvite

în

cent

rele

de

inte

grar

e pe

ntru

stră

ini

crea

te

şi fu

ncţio

nale

cifră

ab

solu

tăto

tal

BMA/

MAI

anua

l20

17 -

3 ce

ntre

Nor

d,

Cent

ru, S

ud

"PA

AA R

M-U

E 20

17-2

019

PA S

NMA

2016

-20

20"

Titlu

l III.

„Jus

tiţie

, Lib

erta

te ş

i Sec

uri-

tate

”, N

r. pr

eved

erii

din

Acor

d 14

.2.c.

„C

oope

rare

a în

dom

eniu

l mig

raţie

i, al

az

ilulu

i şi a

l ges

tionă

rii fr

ontie

relo

r” ac

ţiune

a SL

2, p

. 32

4.12

.Nu

măr

ul d

e st

răin

i in

cluş

i în

activ

ităţil

e de

inte

grar

e

cifră

ab

solu

tăto

tal

"BM

A/M

AI

"an

ual

2018

- cr

ește

-re

a cu

15%

"PA

SNM

A 20

16-

2020

"

Prio

ritat

ea II

„Mig

raţia

lega

lă”,

sub

prio

ritat

ea C

, obi

ectiv

spe

cific

19,

acţiu

nea

3, p

ag. 1

6

Cadr

ul d

e po

litici

și p

rogr

ame

și d

ialo

gul c

ivil c

u di

aspo

ra

5.1.

Pond

erea

pol

iticil

or

sect

oria

le c

e co

nţin

im

pact

ul m

igra

ţiona

l

%to

tal

BRD

anua

l80

% d

in

docu

-men

tele

de

pol

itici

elab

orat

e

"SN

„Dia

spor

a 20

25”

PA A

A RM

-UE

2017

-201

9"

Obie

ctivu

l 1, a

cţiu

nea

prio

ritar

ă 1.

2,

pag.

19

5.2.

Pond

erea

pol

iti-

cilor

naţ

iona

le în

do

men

iul d

iasp

ora,

m

igra

ţie ş

i dez

vol-

tare

con

sulta

te c

u re

prez

enta

nţii

dias

-po

rei ș

i cu

parte

nerii

ex

tern

i

%to

tal

BRD

anua

l50

% d

in p

oliti

ci co

nsul

tate

PA S

N „D

iasp

o-ra

-202

5”Ob

iect

ivul 1

. „El

abor

area

și d

ezvo

lta-

rea

cadr

ului

stra

tegi

c și

ope

raţio

nal

al d

omen

iulu

i dia

spor

a, m

igra

ţie ș

i de

zvol

tare

”, ac

ţiune

a 1.

4. „I

mpl

icare

a si

stem

atică

și e

ficie

ntă

a re

prez

enta

n-ţil

or d

iasp

orei

și p

arte

neril

or e

xter

ni

în d

ezvo

ltare

a ca

drul

ui in

stitu

ţiona

l și

de p

oliti

ci”, s

ubac

ţiune

a 1.

4.1.

, p. 3

5.3.

Num

ăr d

e pr

ogra

-m

e/ p

roie

cte-

pilo

t re

ferit

or la

mig

raţie

şi

rein

tegr

are

pent

ru

dife

rite

profi

luri

ocu-

paţio

nale

, lan

sate

cu

parti

cipar

ea a

utor

i-tă

ţilor

com

pete

nte

din

stat

ele

UE

cifră

ab

solu

tăTo

tal,

stat

e,

stan

dard

e oc

upaţ

iona

le

MSM

PSan

ual

"PA

SNM

A 20

16-

2020

"

Prio

ritat

ea II

„Mig

raţia

lega

lă”,

sub

prio

ritat

ea A

, obi

ectiv

spe

cific

7,

acţiu

nea

5, p

ag. 8

5.4.

Num

ăr d

e pr

ogra

me

orie

ntat

e sp

re

valo

rifica

rea

com

pe-

tenţ

elor

obţ

inut

e în

pr

oces

ul m

igra

ţiei î

n de

zvol

tare

a af

acer

i-lo

r și i

n c

omun

ităţi,

el

abor

ate

şi im

ple-

men

tate

cifră

ab

solu

tăto

tal

prog

ram

e,

bene

ficia

ri

"MAI

M

SMPS

M

ECC

MEI

OD

IMM

BR

D"

anua

lPA

SNM

A 20

16-

2020

Prio

ritat

ea II

„Mig

raţia

lega

lă”,

sub

prio

ritat

ea C

, obi

ectiv

spe

cific

19,

acţiu

nea

4, p

ag. 1

6

5.5.

Num

ăr d

e pr

ogra

me

de fo

rmar

e co

ntin

uă

orie

ntat

e sp

re

nevo

ile c

etăţ

enilo

r Re

publ

icii M

oldo

va

reîn

torș

i de

pest

e ho

tare

cifră

ab

solu

tăto

tal

prog

ram

e,

bene

ficia

ri

"ODI

MM

/M

EI

MEC

C"

anua

l"P

A RC

RMRH

20

17-2

020

PA A

A RM

-UE

2017

-201

9 "

Obie

ctivu

l 2. „

(Re)

inte

grar

ea s

ocia

lă

a ce

tăţe

nilo

r Rep

ublic

ii M

oldo

va re

-în

torș

i de

pest

e ho

tare

”, ac

ţiune

a 2.

2.

„Dive

rsifi

care

a m

ăsur

ilor

activ

e și

pa

sive

de

ocup

are

a fo

rţei d

e m

uncă

”, su

bacţ

iune

a 2.

2.2.

, p. 4

5.6.

Num

ărul

per

soan

elor

in

tegr

ate

și re

inte

-gr

ate

prin

inte

rmed

iul

mec

anism

ului

baz

at

pe p

rincip

iul a

bord

ării

inte

grat

e a

dom

eniu

-lu

i de

(re)in

tegr

are

la

nive

l cen

tral ş

i loca

l

cifră

ab

solu

tăto

tal

"MAI

M

SMPS

BR

D DG

PD

APL

"

anua

l20

18 -

creș

te-

re c

u 20

%PA

SNM

A 20

16-

2020

Prio

ritat

ea II

„Mig

raţia

lega

lă”,

sub

prio

ritat

ea C

, obi

ectiv

spe

cific

18,

acţiu

nea

2 „D

ezvo

ltare

a pr

incip

iulu

i ab

ordă

rii in

tegr

ate

a do

men

iulu

i de

rein

tegr

are

şi i

nteg

rare

la n

ivel

cent

ral ş

i loc

al, p

rin im

plica

rea

tutu

ror

stru

ctur

ilor (

pe o

rizon

tală

şi v

ertic

ală)

în

ace

st p

roce

s ”,

pag.

15

5.7.

Num

ăr d

e pr

oiec

te

impl

emen

tate

în

cadr

ul p

rogr

amul

ui

guve

rnam

enta

l ,,D

iasp

ora

Enga

ge-

men

t Hub

”

cifră

ab

solu

tăto

tal p

roie

c-te

, ben

eficia

riBR

Dan

ual

PA C

S 20

17Su

bpro

gram

ul „S

usţin

erea

dia

spor

ei”,

obie

ctiv

44 „M

obili

zare

a, v

alor

ifica

rea

și re

cuno

aște

rea

pote

nţia

lulu

i um

an

al d

iasp

orei

”, ac

ţiune

a 13

7, p

. 24

5.8.

Num

ărul

iniţi

ative

lor

com

une

impl

e-m

enta

te în

cad

rul

parte

neria

telo

r la

nive

l reg

iona

l cre

ate

de c

ătre

aso

ciaţii

le

dias

pore

i

cifră

ab

solu

tăto

tal

initi

ative

, be

nefic

iari

BRD

anua

lPA

SN

„Dia

spor

a 20

25”

Obie

ctivu

l 3. „

Mob

iliza

rea,

val

orifi

-ca

rea

și re

cuno

aște

rea

pote

nţia

lulu

i um

an a

l dia

spor

ei”,

acţiu

nea

3.1.

„C

onso

lidar

ea c

apac

ităţil

or a

soci-

aţiil

or, c

omun

ităţil

or ș

i reţ

elel

or d

e ex

cele

nţă

din

dias

poră

”, su

bacţ

iune

a 3.

1.6.

, p. 7

5.9.

Num

ărul

iniţi

ative

lor

dias

pore

i fina

nţat

ecif

ră

abso

lută

tota

l in

itiat

ive,

bene

ficia

ri

"BRD

M

EI

MF

CNPF

"

anua

lPA

SN

„Dia

spor

a 20

25”

Obie

ctivu

l 4. „

Impl

icare

a di

rect

ă și

in

dire

ctă

a di

aspo

rei î

n de

zvol

tare

a ec

onom

ică d

urab

ilă a

Rep

ublic

ii Mol

-do

va”,

acţiu

nea

4.1.

„Fac

ilitar

ea cr

eării

m

ecan

ismel

or d

e ec

onom

ii și in

vest

iţii

cole

ctive

”, su

bact

ivita

tea

4.1.

2., p

. 9

5.10

.Nu

măr

de

măs

uri/

proi

ecte

loca

le

impl

emen

tate

în

com

un d

e că

tre

mig

ranţ

i şi a

utor

ită-

ţile

publ

ice lo

cale

şi

cent

rale

din

Mol

dova

cifră

ab

solu

tăto

tal,

bene

-fic

iari

"ANO

FM/

MSM

PS

MEC

C BR

D AP

L"

anua

lPA

SNO

FM 2

017-

2021

Prio

ritat

ea 4

. „Va

lorifi

care

a po

tenţ

i-al

ului

mig

raţie

i pen

tru d

ezvo

ltare

a du

rabi

lă”,

Dire

cţia

de

acţiu

ni 4

.2.,

pag.

20

5.11

.Nu

măr

ul d

e pa

rtene

riate

din

tre

meş

terii

pop

ular

i şi

dia

spor

a m

oldo

-ve

neas

că c

reat

e,

pent

ru p

rom

ovar

ea

prod

usul

ui în

ţăril

e de

des

tinaţ

ie

cifră

ab

solu

tăto

tal

"MEC

C UM

P"an

ual

PA S

DC 2

020

Obie

ctiv

spec

ific

3.3.

„Cre

area

con

diţii

-lo

r pen

tru d

ezvo

ltare

a an

trepr

enor

ială

a

cultu

rii ş

i a in

dust

riilo

r cul

tura

le,

astfe

l înc

ît în

anu

l 202

0 po

nder

ea

cultu

rii la

form

area

PIB

-ulu

i să

con-

stitu

ie 3

%”,

acţiu

nea

spec

ifică

8, p

. 15

5.1

2.Nu

măr

ul p

roie

ctel

or

de im

porta

nţă

naţio

nală

şi i

nter

na-

ţiona

lă d

in d

omen

iul

turis

mul

ui, i

mpl

e-m

enta

te în

baz

ă de

pa

rtene

riat î

ntre

ag

enţii

eco

nom

ici

din

ţară

şi d

iasp

ora

mol

dove

neas

că

cifră

ab

solu

tăto

tal,

bene

-fic

iari

"Age

nţia

Tu

rism

ului

, BR

D "

anua

lPA

SDT

202

0Ob

iect

ivul s

pecifi

c 2.

„Val

orifi

care

a po

tenţ

ialu

lui t

uris

tic n

aţio

nal ş

i pro

-m

ovar

ea im

agin

ii Re

publ

icii M

oldo

va

ca d

estin

aţie

turis

tică”

, acţ

iune

a sp

ecifi

că 1

7, s

ubac

ţiune

a 17

.3, p

.17

5.13

.Nu

măr

ul g

rupu

rilor

de

Exc

elen

ţă a

le

Dias

pore

i fun

cţi-

onal

e

cifră

ab

solu

tăto

tal

BRD

anua

l 5

gru

puri

PA C

S 20

17Su

bpro

gram

ul „S

usţin

erea

dia

spor

ei”,

obie

ctiv

44 „M

obili

zare

a, v

alor

ifica

rea

și re

cuno

aște

rea

pote

nţia

lulu

i um

an

al d

iasp

orei

”, ac

ţiune

a 13

8 , p

. 24

5.14

.Nu

mar

ul p

ropu

-ne

rilor

de

pol

itici

publ

ice e

labo

rate

de

grup

urile

de

Exce

-le

nta

ale

Dias

pore

i

cifra

ab

solu

tael

abor

ate,

din

ca

re im

ple-

men

tate

BRD

03

PA C

S 20

17Su

bpro

gram

ul „S

usţin

erea

dia

spor

ei”,

obie

ctiv

44 „M

obili

zare

a, v

alor

ifica

rea

și re

cuno

aște

rea

pote

nţia

lulu

i um

an

al d

iasp

orei

”, ac

ţiune

a 13

8 , p

. 24

Anexa 2. Abrevieri utilizate în Cadrul de Monitorizare și Evaluare a politicilor naţiona-le în domeniul Diasporei, Migraţiei și Dezvoltării (M&E DMD)

SND 2020 Strategia naţională de dezvoltare „Moldova 2020”PNA AA RM-UE 2017-2019 Planul naţional de acţiuni pentru implementarea

Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană în perioada 2017-2019

SNMA 2011-2020 Strategia naţională în domeniul Migraţiei și Azilului 2011-2020

PA SNMA 2016-2020 Planul de acţiuni pentru anii 2016-2020 de imple-mentare a Strategiei naţională în domeniul Migraţiei și Azilului 2011-2020

PA RCRMRH 2017-2020 Planul de acţiuni pentru anii 2017-2020 privind (re)integrarea cetăţenilor Republicii Moldova reîntorși de peste hotare

SN „Diaspora-2025” Strategia naţională „Diaspora 2025”PA SN „Diaspora-2025” Planul de acţiuni pentru anii 2016-2018 privind imple-

mentarea strategiei naţionale „Diaspora-2025”SNOFM 2017-2020 Strategia naţională privind ocuparea forţei de muncă

pentru anii 2017-2021PA SNOFM 2017-2020 Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei na-

ţională privind ocuparea forţei de muncă pentru anii 2017-2021

SNPCF 2014-2020 Strategia privind protecţia copilului si familiei 2014-2020

PA SNPCF 2016-2020 Planul de acţiuni pentru anii 2016-2020 privind im-plementarea Strategiei pentru protecţia copilului și familiei pe anii 2014-2020

SDC 2020 Strategia de dezvoltare a culturii „Cultura 2020”PA SDC 2020 Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei de

dezvoltare a culturii „Cultura 2020” SDT 2020 Strategia de dezvoltare a turismului „Turism 2020”PA SDT 2020 Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de

dezvoltare a turismului „Turism 2020”SDE 2013-2020 Strategia de dezvoltare a educaţiei pentru anii 2014-

2020 „Educaţia-2020”

SDÎVT 2013-2020 Strategia de dezvoltare a învăţământului vocaţional / tehnic pentru anii 2013-2020 și Planul de acţiuni de implementare a acesteia

SCDRM 2020 Strategia de cercetare-dezvoltare a Republicii Moldo-va până în 2020

PA SCDRM 2020 Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de cercetare-dezvoltarea Republicii Moldova până în 2020

SNDST 2020 Strategia naţionale de dezvoltare a sectorului de tine-ret 2020

PA SNDST 2020 Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale de dezvoltare a sectorului de tineret 2020

SDIMM 2012-2020 Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii pentru anii 2012-2020

PA SDIMM 2015-2017 Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii pentru anii 2015-2017

SNDAR 2014-2010 Strategia Naţională de Dezvoltare Agricolă și Rurală pentru anii 2014-2020

PA SNDAR 2014-2010 Plan de acţiuni privind implementarea Strategiei na-ţionale de dezvoltare agricolă şi rurală pentru anii 2014-2020

SNAEFB 2017-2021 Strategia naţională de asigurare a egalităţii între femei și bărbaţi în Republica Moldova pe anii 2017-2021 și a Planului de acţiuni privind implementarea acesteia

PA SNAEFB 2017-2021 Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei naţională de asigurare a egalităţii între femei și băr-baţi în Republica Moldova pe anii 2017-2021

PA CS 2017 Planul de activitate al Cancelariei de stat pentru anul 2017

PME Lista indicatorilor Profilului Migraţional Extins al Re-publicii Moldova

DG PDAPL Direcţia generală politici de descentralizare și admi-nistrare publică locală

UMP Uniunea Meșterilor Populari

Materialul a fost elaborat de Biroul Relaţii cu Diaspora din cadrul Cancelariei de Stat a Republicii Moldova cu suportul financiar oferit de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) în cadrul proiectului „Consolidarea capacităţilor instituţionale ale Repubicii Moldova în domeniul migraţiei și dezvoltării”, în faza a II-a. Conţinutul acestei publicaţii nu reflectă neapărat punctele de vedere ale SDC.