GHICITORI

1. OMUL, FIINŢĂ SUPERIOARĂ

Lucruri din casă

Cămăruţă din lemn tareŢine hainele-n păstrare!(şifonierul)

Pe masă sau pe tavan,Seara vezi un ghem bălan!(becul)

Şi acasă, şi în clasăE o pară luminoasă!(becul)

Oare care poartă lasăSă intre lumină-n casă?(fereastra)

Doar butonul i-am sucitŞi îndată mi-a vorbit!(radioul)

Cine e şi nu-i urecheŞi cu gura e pereche,Şi cu cifre îl pornesc,Să asculte ce vorbesc?(telefonul)

Este meşter iscusitDar lucrează priponit.Dacă nu îl legi cu aţă,Nu se mişcă, n-are viaţă!(acul)

Cin se află-n orice casăStă cu oaspeţii la masă?(scaunul)

Biciclete cu propteleStă pe nas, nu pe şosele!(ochelarii)

E un cerc, ca un ciurel,Mama coase flori pe el.(ghergheful)

N-are mâini şi totuşi bate,Totdeauna, zi şi noapte,

Stă oriunde îl vei puneŞi oricând timpul ţi-l spune!(ceasul)

O cutie cu fereastrăJoacă teatru-n casa noastră!(televizorul)

Şi un an de mă priveştiTot pe tine te zăreşti!(oglinda)

Nu e pled şi nici perdea,Noaptea stai ascuns sub ea!(plapuma)

O fetiţă cu cofiţăEa poate mereu să ţinăFlori aduse din grădină!(vaza)

Viaţă n-are, braţe n-are,Ţine florile-n păstrare!(vaza)

Cine ziua dormiteazăŞi noaptea ne luminează?(lampa)

Luminiţă pe vecieZăvorâtă-n colivie.(felinarul)

Avem în casa noastrăAşezat ca sub fereastră,O armonică de fierCu numele…(calorifer)

În orice casă îl găsimNumai noapte-l preţuim!(patul)

Roş albastru sau vărgat,Stă întins pe lângă pat!(covorul)

Pe patul lui TitişorŞade-un sac de pufuşor!(perna)

155

GHICITORI

Cine-i gazda cea aleasăCe stă la intrarea-n casă?(uşa casei)

Lucruri din bucătărie

Deşi-i mic şi subţirel,Toţi se tem şi fug de el!(cuţitul)

Găvănaş, găvănel,Poţi strivi piper în el!(piuliţa)

Care turtă afânatăEste zilnic cumpărată?Se găseşte-n orice casăŞi-o servim felii la masă?(pâinea)

Gură mare, ca o roată,O umplem cu carne toată,Şi ne-o dă-napoi tocată!(maşina de tocat carne)

Un castron cu găureleTrece făina prin ele!(sita)

Un melc mare, din oţel,Batem ouăle cu el!(telul)

E puternic, cât se poate,Pe oricine ţine-n spate!(scaunul)

De-i rotundă sau pătrată,Toţi din casă îi stau roată!(masa)

Cine ţine bine-n gurăTava plină cu friptură?(cuptorul)

Când îi dăm hrană la gură,Atunci dă şi ea căldură!(soba) Băutoare însetată

Bea suc, lapte şi uleiDar ce-nghite-n beregatăNu merge-n stomacul ei!(pâlnia)

Curăţenia

Cine-n lume-şi face caleNumai-n locul unde-i vale?(apa)

Ciuturică, ciuturea,Poţi să bei apă din ea!(cana)

Ce-ncăpere are cadă,Apă rece, apă caldă,În care, când ai intrat,Ieşi mai alb şi mai curat?(baia)

În stânga de-i suceşti nasul,El îndată-ţi umple vasul!(robinetul)

Dacă-l uzi, el face spumăŞi-ţi alunecă din mână!(săpunul)

Os cu dinţii subţireiAranjăm părul cu ei!(pieptenele)

E pătrat şi afânatŞi ne-ajută la spălat!(buretele)

Şi pluşat şi vărgatApa-ndată a zvântat!(prosopul)

Un arici mititelCurăţăm dinţii cu el!(periuţa de dinţi)

Scândură cu păr pe eaCurăţă hăinuţa mea!(peria de haine)

În mici tuburi se găseşte,

156

GHICITORI

Dinţii bine îi albeşte!(pasta de dinţi)

Pe stradă

Felinar în trei culoriÎndrumă pe trecători.(semafor)

Două roate-n lanţ legateDuc iute un om în spate!(bicicleta)

Unde-s poze mişcătoarePe o pânză foarte mare?(cinema)

O căruţă fără caiMerge bine, dar pe şineŞi se numeşte…(tramvai)

Cameră pe groase roateDuce călători în spate!În oraş şi în afarăChiar şi în întreaga ţară!(autobuzul)

Cin te-ajută să vorbeştiDin Brăila-n Bucureşti?(telefonul)

Cu ce plimbăm mai uşorCopiii pe placul lor?(căruţul)

Cum numiţi chipul sculptatPe un soclu aşezat?(statuie sau monument)

Să-mi ghiciţi în fuga mareUnde sunt cărţi de vânzare?(librărie)

Mijloace de transport

Care casă zburătoareSe ridică pân-la soare?(racheta)

Trece baba-ncet oceanulŞi îşi ţine-n vânt tulpanul.(corabia)

Şir de camere pe roateFuge pe şine cât poate!(trenul)

Un vultur voinic, de fierPoartă oameni sus, pe cer(avionul)

Şi pe fluvii, şi pe mareDuce lumea în spinare!(vaporul)

Care casă plutitoarePeste mări e călătoare?(vaporul)

Care gâscă n-are viaţăŞi pe apă se răsfaţă? (barca)

Are tălpi, n-are picioare,Fuge iute doar la vale,Iar la deal urcă agale.(săniuţa)

Am o fată în ogradăFuge numai pe zăpadă!(sania)

Sub o ladă mare, mare,Se văd patru surioare;Toate-odată se pornescŞi-mpreună se opresc!(căruţa)

2. LUCRURILE

Preşcolarului

Chip de om, dar minte n-are,Nici nu cere de mâncare,E-ndrăgită de copiiCă le face bucurii!(păpuşa)

157

GHICITORI

E rotundă şi bălaie,Intră noaptea în odaie!(luna)

Când e plin, zboară,Când e gol, coboară!(balonul)

Pepenaş de cauciucÎl trântesc sau îl aruncOrişiune dacă picăNu se sparge, nu se strică!(mingea)

Are foi şi nu e pom,Îţi vorbeşte şi nu-i om,Dă exemple, sfaturi multeCelor ce vor să le-asculte!(cartea)

Nu e uliu, totuşi zboară,Dacă-l ţii bine de sfoară!(zmeu)

Şcolarului

Cine şade în ghiozdanePurtând gume şi creioane?(penarul)

O sticluţă de vopseaDă peniţelor să bea!(călimara)

Jumătate de pătratAjută la liniat!(echerul)

Drept, înalt şi subţirelCu veşmânt de lemn pe el,Are limba de cărbune,Pe hârtie multe spune.(creionul)

Nu e şoarec, nici orbete,Roade pete din caiete,Ar fi bine şi frumosSă nu-i dăm nimic de ros.(radiera)E rotundă sau pătrată,

Uneori e colorată.Nu-i din var şi nici din ghipsŞi e bună pentru scris!...(creta)

N-are trup, are picioareFace-n jur o roată mare!(compasul)

Cioc subţire de oţel,Dacă ştii, vorbeşti cu el!(peniţa)

Carte albă, liniată,Scrii pe ea când e curată!(caietul)

Loc de cinste şi povaţăŞade-n clasă, drept în faţă.(catedra)

Care minge coloratăToată lumea ne-o arată?(globul pământesc)

Covor negru pe pereteAre cretă şi burete!(tabla)

Stă în casă şi în clasăPoartă haine şi nu-i pasă!(cuierul)

Gazdă bună şi aleasăE la orişicine-n casă;Ea primeşte pe oricineŞi când pleacă, şi când vine!(uşa clasei)

Cutii lungi cu scăuneleStau şcolarii-n rând pe ele!(băncile)

O pernuţă afânatăStă la tablă agăţată!(buretele)

Păhărel de oţelStă la gâtul unui miel;Când elevii vin de-acasă

158

GHICITORI

Îndată îi cheamă-n clasă!(clopoţelul)

Cine urme albe lasăPe tabla neagră din clasă?(creta)

Mărgeluşe pe vergeleSocoteşti ce vrei cu ele.(numărătoarea)

Unde-s munţi fără-nălţimiŞi ape făr-adâncimi?(harta)

Îmbrăcăminte

Am o mână fără oaseCând se rupe, o poţi coase!(mănuşa)

Odăiţă meşterităPentr-un singur om croită,O intrare, trei ieşiri,Spune-o fără să te miri!(cămaşa)

Pe cămăşi, haine, flanele, Sunt bănuţi cu găurele!(nasturi)

Surioare gemene,La fire asemene,Totdeauna le vezi pline,Numai când le iei cu tine!(ghetele)

Unelte

Cuţitaşe cu ineleTaie pielea în curele!(foarfecele)

Slăbănoaga fânu-l frânge,Iar colţata-n urmă, strânge!(coasa şi grebla)

Am o capră cu trei coarneClaia vrea să o răstoarne,Alteori ia paie-n gură

Şi le-aruncă-n car sau şură!(furca)

Am acas-o mică fiară,Ea pădurea o doboară!(toporul)

Nu-i pisică, nici căţel,Are dinţii de oţel!(ferăstrăul)

Şarpe lung, de cauciucVarsă apa unde-l duc!(furtunul)

Cu mâna îl ţin,Şi-i dau cu piciorul,El muşcă din plinCu gura, ogorul!(hârleţul)

Am o cofă grasă, grasă,Strecoară apa prin plasă!(stropitoarea)

Deşi-i slabă, nu se-ndoaie,Şi cu dinţii strânge paie!(grebla)

Două beţe, opt surcele,Te cobori şi urci pe ele!(scara)

Dimineaţa-n zori, prin rouă,Sprintenica lună nouă,De oţel strălucitor,Surpă lanu-n mare zor!(secera)

Lungul urcă şi coboarăÎn scrânciob i-o fetişoară!(fântâna cu cumpănă)

Cocostârcul din câmpie,Scoate apa, dar n-o bea,Bucuros ţi-o lasă ţieŞi oricui ar vrea să bea!(fântâna cu cumpănă)

Legată de nas cu sfoară,

159

GHICITORI

Ea-n adânc goală coboară,Iar când iese la lumină,Atunci e cu apă plină!(căldarea fântânii)

E un ţap ce nu mănâncă,Dar grozav muşcă din stâncă.(târnăcopul)

Unelte şi maşini agricole

Arici mare şi zbârlitPe ogoare tăvălit!(grapa)

Umblă pe la noi, prin lanUn camion mai năzdrăvan;Grânele le seceră,Spicele le treieră!(combina)

Rotocol, rotocol,Pe-arătură dă ocol;Bolovanii îi striveşte,Şi pământul netezeşte!(tăvălugul)

Două roate, cuţit lat,Foloseşte la arat!(plugul)

Umblă ursul pe ogorŞi mormăie îngrozitor!(tractorul)

Fără boi şi fără cai Duce sacii cu mălai!(camionul)

O căruţă mare, grea,Netrasă de boi şi cai,Cară tot ce pui în ea!(camionul)

Pâlnii multe, înşirate,Purtate pe două roate!(semănătoarea)

Şantierul de construcţii

Cocostârc înalt, de fierLucrează pe şantier,Urcă-n ciocu-i permanent:Var, nisip cu ciment!(macaraua turn)

Mână lungă, mare, grea,Ridicăm ce vrem cu ea!(macaraua)

Ghiciţi care lighioanăMestecă, aşa-n neştire,Tot betonul ce se toarnăÎn pereţii din clădire?(betoniera)

Buchet tare de vergeleŢine beton între ele!(fierul de beton)

Cutii roşii, din pământLe-aşezăm în zid la rând!(cărămizile)

Cârtiţă cu botul latNetezeşte şi adunăResturi de la demolatAlteori, chiar le dărâmă!(buldozerul)

La construcţii mari, înalte,Vedem scânduri lungi şi late,Aşezate pe grinzi greleSă se lucreze pe ele!(schela)

Uriaşul râmătorCu puternica lui ghearăSapă gropi, foarte uşor,Şi pământu-l scoate-afară!Excavatorul)

Lopăţică cu mânerFolosită-n şantier,Mai ales la zidărieŞi-are numele…(mistrie)

160

GHICITORI

3. LUMEA PLANTELOR

Grădina de legume şi zarzavaturi

Noi avem un butoiaşAlb, voinic, parcă-i de caş;Cercuri n-are şi nici doage,Este bun când mama-l coace!(dovleacul)

Parcă e un măr frumos,Dar păcat că-i mustăcios!(ceapa)

Copăiţe cu bobiţe,Agăţate printre viţe!(păstăile de fasole)

Pare că-i un pătrunjelFiindcă-i alb, la fel ca el;Când îl guşti te strâmbi, tuşeştiŞi îndată-l şi ghiceşti!(hreanul)

O ridiche albă, dulce,La fabrică dac-o duce,O dezbracă de cojoaceŞi în zahăr o preface!(sfecla)

Ţăruş galben, ascuţit,În pământ şade înfipt.Cine este, l-aţi ghicit?(morcovul)

Într-o cuşcă, mulţi căţei,Toţi sunt albi şi rotofei,Mama-i pune la mujdei!(căpăţâna de usturoi)

Deasupra iarba se-ncurcă,Şi sub ea, ouă de curcă!(cartofii)

Mere roşii, mari şi creţeSunt proptite între beţe.(roşiile)

Şade mândra-ntr-un picior,

Lăudându-se oricuiCă ea poartă-n al ei spateCămăşi albe şi verzui!(varza)

Mai mare ca o alună,Roşie, albă, bună,După ce-a-mplinit o lună!(ridichea de lună)

Miezul e floare spumoasă,Iar în jur, frunze de varză!(conopida)

Într-un pomişorSe vede un focuşor!(ardeiul iute)

Flori

Parcă-s rochii de fetiţăGata pentru grădiniţăCine le ghiceşte oare?(Flori albastre de cicoare).

Albe sunt rochiţeleLe-au pierdut fetiţele?Cine le-a uitat afară,Înşirate pe o sfoară?Ghici, sunt fustele Mirelei?(Nu, rochiţa rândunelei)

Şi pe deal ca şi pe şesPoţi vedea fes lângă fes!(florile de mac)

Dintre vârfuri verzi de săbiiIes liliachii corăbii!(stânjeneii)

Pâlnii roşii şi albastre,Stau pe gardurile noastre!(zorelele)

Primăvara când se-arată,Prin grădini apar deodatăCiorchini albi şi albăstriiDin steluţe mii şi mii!(liliacul)

161

GHICITORI

Ban de aur coloratCu pene înconjurat,Îl puteţi ghici îndatăCă are nume de fată!(margareta)

Floricea catifelatăSeamănă c-un chip de fată!(panseluţa)

Care floare are gheareŞi parfumul cel mai tare?(trandafirul)

Rămurea cu clopoţeiHai, ghiciţi numele ei!(lăcrămioara)

Voinicel cu haină albăIese primul din zăpadă!(ghiocelul)

Stele albe, ca de nea,Se văd şi-n grădina mea!(crinii albi)

Cupe albe, sângeriiStau pe lujere înfipte,Parc-ar fi nişte făclii!Hai, ghiceşte-le de ştii!(lalelele)

Am în curte un stejarCu vârf roşu, ca de jar!(bujorul)

În livadă

Patru fraţi stau într-o casăŞi de ploaie nu le pasă!(nuca)

Toamna-i vânătă, brumată,Iar iarna e afumată!(pruna vânătă)

Mure albe sus, în pom,Hai copii să le luăm!Şi ce nume să le dăm?(dudele)

Pepenaşul cu gurguiE-mbrăcat cu puf de pui!(gutuia)

Seamănă c-o zărzăreaDa-i mai mare decât ea!(caisa)

Mingişoare aurii,Galbene sau sângerii,Hai să le ghiciţi, copii!(merele)

O căsuţă gogoneaţă,Învelită cu verdeaţă,Înăuntru miere ţine;Nu-i făcută de albine.(pepenele verde)

Mere mari cu biberonAu crescut la noi în pom!(perele)

Nu-i caisă, că-i roşcatăŞi-are pieliţa pluşată!(piersica)

Ciucur verde sau roşcatPe arac stă agăţat,Cine este, l-aţi aflat?(strugurele)

În grădina lui PandeleE un pom plin cu mărgele,La culoare roşii toate,Cu codiţe-mperecheate!(cireşele)

Arborii pădurii

O bătrână supăratăPeste ape aplecată!(salcia)

Stă-n pădure logofătulC-o cămaşă ca omătul!(mesteacănul)

Ce copac stufos şi-naltÎnfloreşte-n luna mai

162

GHICITORI

Şi dă floare pentru ceai?Cine este, l-aţi aflat?(teiul)

Iarna e nepăsătorŞi vara-i tremurător!(plopul)

Cine-i gros şi scorţosŞi aruncă ceşti pe jos?(stejarul)

Cine-i munteanul fălosCare-aruncă jir pe jos?(fagul)

Cine-i nalt şi ţuguiatŞi priveşte peste sat?(plopul)

Un flăcău bogat în spiniCu flori albe în ciorchini!(salcâmul)

Sus pe culmi înalte creşte,Lumea-n case îl pofteşte,Îi dă daruri să le ţinăŞi potire de lumină!(bradul)

Sus, pe creasta munţilor,Munţilor, cărunţilor,Stă voinicul cel ţepos,Veşnic verde şi frumos.(bradul)

Primăvara te înveseleşte,Vara te umbreşte,Toamna te hrăneşte,Iarna te-ncălzeşte.(pomul)

5. LUMEA ANIMALELOR

Păsări domestice

Cavaler împintenatSus pe gard stă cocoţatŞi tot strigă prin vecini

Că e şef peste găini!(cocoşul)

Să mă credeţi, nu vă mint;Are trâmbiţă de-argintŞi giubea de mare vornic,Dar pe post e doar…ceasornic!(cocoşul)

Găinuşă pestriţatăCu coada mereu plouată!(bibilica)

Cine-i mândru şi-nfoiatŞi cu moţ de nas legat?(curcan)

Nu trăieşte pe maidanAcest sud-american,Dar ca varza-i înfoiat,Fiindcă tu l-ai fluierat.(curcanul)

Cine şade în cuibarCa un cocoloş de var?(oul)

Are mama o ulceaCu ceşcuţe lângă ea;Ceştile sunt toate vii,Drăgălaşe, aurii!(cloşca cu pui)

Jupâneasa durdulieCu cenuşa cenuşie,Lucrată din pene lucii,Caută pe lac papucii!(gâsca)

Nu e mire nici mireasă,Are trenă mătăsoasăCu bănuţi frumoşi, verzui,Hai, ghiciţi numele lui!(păunul)

Coada n-are-asemănareDe frumoasă şi de mare;Dar ce i-a rămas mai micEste capul de pitic.(păunul)

163

GHICITORI

Duce vesteCa-n povesteŞi oricui el ştie-a spuneCă e semnul păcii-n lume.(porumbelul)

Pot să spun, fără ocol,Că-i o pasăre simbol,Însemnând, precum se ştie,Pacea lumii pe vecie.(porumbelul)

Toată ziua stă pe lacŞi ne cere mereu… mac!(raţa)

O corabie pe lac,Însă fără de catargFiindcă l-a-ndoit în josCa să-l facă de folos!(raţa)

Cavaler de la paradăAre coada cât o spadă!(fazanul)

Cu făptura lui superbă,Şi-a pus şi la coadă jerbă,Pe când biata lui mândruţăStă-n modesta ei rochiţă.(fazanul)

Face zarvă, mititicaChiar când nu îi zici nimic;Strigă tot mereu: „păcat!”Şi-are oul pistruiat.(bibilica)

Care cloşcă minunatăScoate mii de pui o dată?(incubatorul sau clocitoarea)

Să-mi ghiciţi: Care odaieAre faguri plini de paie?(coteţul de păsări)

Păsările sălbatice

Coada ca o furculiţă,Roşioară sub bărbiţă

Toamna pleci de-aici, din ţarăPrimăvara te-ntorci iară!(rândunica)

O săgeată de cărbuneZboară iute peste lume!(rândunica)

Vine „doctoru”-n pădureCu fes roşu şi secure!(ciocănitoarea)

Bate toaca prin copaci,Băgând boala prin gândaci.(ciocănitoarea)

Parcă bate cuie-n pom,Parcă-i vesel metronom;Cariilor nu le placeMuzica pe care-o face!(ciocănitoarea)

Ce moţată, dragii meiA prins Creangă într-un tei?(pupăza)

Păsărică elegantă,Cu pieptar catifelat,Coada-şi mişcă ziua toatăBătând tactul regulat.(codobatura)

Aş fi vrut s-o cumpăr,Însă n-are-astâmpăr;Ori în câmp, ori în ogradă,Se agită, dă din coadă.(codobatura)

Am o păsărică-n sacSoţie de pitpalac!(prepeliţa)

Crezi că ea filozofează?Toată ziua dormitează;Ceasul ei mergând pe dos,Noaptea zboară cu folos!(bufniţa)

E o babă supăratăŞade-n scorbura uscată,

164

GHICITORI

Are ochii de motanŞi seamănă c-un hultan!(bufniţa)

Ce holbată şi sfioasăToată ziua şade-n casă?(cucuveaua)

Bate-n loc din aripioareŞi cântă peste ogoare!(ciocârlia)

Este sprinten şi bălţatDă năvală iarna-n sat!(sticletele)

Cenuşiu, cu alb stropitArtist foarte iscusit!(graurul)

E moţat, nu-i ciocârlan,Are coiful năzdrăvan,Chiar o glugă de cioban!(mătăsarul)

Mică, mică, şi fricoasă,Creşte cucul, nu se lasă!(pitulicea)

Stă la noi necontenitŞi cântă: „tivit, tivit!”(piţigoiul)

Singuratic şi hai hui,Îşi cântă numele lui!(cucul)

Cântăreaţă delicatăVraja-i seara ne desfată!(privighetoarea)

Glasu-i capodoperă,Nu-l auzi la operă;Ariile ei de slavăSe înalţă în dumbravă.(privighetoarea)

Nu-i canar şi nici scatiu,Cu veşmântul auriu!(graurul)

Are ciocu-ncrucişat,Desface conul de brad!(forfecuţa)

Pasăre galbenă-n ciocFluieră un cânt cu foc!(mierla)

Neagră, mică, cu cioc bejAre-o orgă în gâtlej;Altă concurentă n-areDecât pe privighetoare.(mierla)

Zboară Stanca prin livadăCu o daltă-n loc de coadă!(ţarca sau coţofana)

Fură tot ce străluceşteŞi în cuib îngrămădeşte;Sperioasă şi vicleană,Chiar de umbra ei i-e teamăŞi se cheamă…(coţofană)

Ce-o fi sta, dragi copii,O nălucă de prin vii?Cine-o vrea o şi ghiceşte„Coţofană” când citeşte!(ţarcă)

O leliţă certăreaţăMulte cântece învaţăEa vorbeşte limbi vreo nouăŞi-umblă veşnic după ouă!(gaiţa)

Lacomă, gălăgioasă,Ţopăie pe lângă casă.(vrabia)

Nu mai prăpădesc hârtieFiindcă toată lumea-i ştieCostumaşul cenuşiuŞi săritul cam zglobiu.(vrabia)

Prada, când de sus o vede,El ca glonţul se repedeŞi-şi înşfacă dintr-o dată

165

GHICITORI

Victima înspăimântată.(uliul)

E o mândră zburătoareCe se-nalţă către soare;Cuibu-şi face sus pe stâncă,Muşte dânsa nu mănâncă!(acvila)

Cine cântă din cavalDe se-aude peste deal?Ştie vorbe numai douăŞi în alte cuiburi ouă!(cucul)

Are mare spor la zbor,Dar nu-i iute la picior;Cataligele-i înalteSunt făcute doar să-l salte.(cocor)

Tai din noapte o bucatăCu profil de aripată;Uşui-o, iar dacă zboarăNu e vultur, e doar…(cioară)

L-au închis in colivieParcă n-ar fi fiinţă vieCe să fac-atunci săracul?Cântă ca să-i treacă-amarul!(canarul)

Stă cu ciocu-nfipt în cer- Un pumnal de ienicer –Sus, la cuib sosind, săraca,Toată ziua bate toaca.(barza)

Cântăreaţa e modestă,Însă zici că e orchestră,Cântând Oda BucurieiPe Câmpia României!(ciocârlia)

Animale domestice

Toarce lelea-ncetişor,Fără furcă şi fuior!(pisica)

Aşezată pe cuptorToarce-ntr-una fără spor,Căci nu dă-ntr-o săptămânăNici măcar un ghem de lână.(pisica)

Toarce-ntr-una pe cuptorFără fus, fără fuiorDar cum simte-un şoricelSe repede după el.(pisica)

Au blăniţă mătăsoasăLa căldură torc în casăLa lăbuţe au gheruţeStau ascunse în pernuţe?(pisica)

Două coarne mari ea areŞi dă carne de mâncare,Dă şi lapte şi viţeiCine-i frate, dumneaei?(vaca)

Când e viu el trage carulIar tăiat, dintr-a lui pieleFace talpă tăbăcarulŞi cizmarul tălpi pingele.(boul)

Un dovleac pe patru beţeGeme şunca în coteţe!(porcul)

Cine tot caută pe josŞi n-a pierdut nimic,Geme toată ziuaŞi nu e bolnav?(porcul)

Cu râtul el scormoneştePământul îl răscoleşteEl creşte în bătătură,Ne dă carne şi untură?(porcul)

Patru beţe şi-un burduf,Coada ca un pămătuf,Botul – un fragment de trompă,

166

GHICITORI

La Ignat, primit cu pompă!(porcul)

A ajuns la mare preţŞi stăpână în coteţ,De când are opt purcei;De-aia-n rât şi-a pus cercei!(scroafa)

Urecheat cu blană deasăStă mai mult pe lângă casă!(iepurele de casă)

Are coamă şi nu-i leu,Îl conduc unde vreau eu.Pe spate îi sunt samsarŞi-l înham şi la docar.(calul)

Gât semeţ, picioare zvelte,Poartă şaua în spinareŞi duce omul călare.(calul)

La căruţă trage,„Hi, ha, ha”, el face.(calul)

Ce vedeţi nu-i cal – putereDar să crească nici nu cere;Nu-i un falnic animal,Este doar un…mini – cal!(ponei)

Vaca neagră, coarne late,Îndreptate mult în spate,Vara umblă să se scaldeÎn mlaştini cu ape calde!(bivoliţa)

Are coarne-ncârligateŞi cu-alţi semeni el se bate!(berbecul)

Bucălaia de la stânăNe dă miel, lapte şi lână!(oaia)

Când e frig , stă covrig,Iar când vede un motan

Sare ca un năzdrăvan!(câinele)

Roade oase, stă în cuşcă,Pe duşmanii săi îi muşcă.(câinele)

Am un puişor de dracCu doi dinţi de greblă-n cap!(iedul)

Are barbă, nu-i bărbat.E gata de cocoţat!(capra)

Cărăuş vestit în turmăDuce oile din turmă.(măgarul)

E lipsit de orice har;Nu e cal şi nici măgar,N-am să-i fac nici un hatâr,Fiindcă tare e …!(catâr)

Are coarne vârtecuşŞi e-un mare bătăuş,Dar, de câţi s-a tot izbit,Nasul i s-a cam turtit.(berbecul)

Deal de smoală, mişcător,Foarte leneş la picior;Ca o moară rumegăChiar când se întunecă.(bivol)

Animale sălbatice

Umblă moşul prin pădureDupă zmeură şi mure!(ursul)

Bune-s afina şi mura,Însă strepezesc dantura;Să nu-ntrebi de peşte-i place,Chiar cioban la oi s-ar face…(ursul)

Când zăreşti cumva o coadă

167

GHICITORI

Prin copaci sau în ogradă,După nuci şi dup-aluneTe întrebi: cum i se spune? (veveriţă)

O sportivă cu renumeUmblă-n pomi după alune!(veveriţa)

Viezurele, mi se pare,Nu-i un animal prea mare,Nici un căţeluş năuc;Vreţi să ştiţi ce e?(bursuc)

Ursuleţ cu alb vărgatRău cu vulpea e certat!(viezurele)

Pe luncă şi prin zăvoaieScoate moşul muşuroaie!(cârtiţa)

Şoricel cu aripioare,Poartă numele de floare!(liliac)

Zvealtă, lungă, subţirică,Şoarecii îi ştiu de frică!(nevăstuica)

Are solzi şi nu e peşteŞi când merge, se târăşte.(şarpele)

Cureluşă rece, unsă,Sub pământ şade ascunsă,Iar atunci iese-afară,De-o priveşti, te înfioră!(şarpele)

Ar fugi şi el mai tareDacă ar avea picioare;Când spre pradă se porneşte,Ca un val se unduieşte.(şarpele)

Când de dup-un bolovanO înhaţă vreun duşman,Coada-n grabă-şi părăseşte,

Fiindcă alta-n loc îi creşte.(Şopârla)

Cuconiţa asta mică,Limba-n două îşi despică;Muşcătura-i cu otravăAre consecinţă gravă.(vipera)

Ochelari-i pe tichieSunt doar înşelătoriePentru cei ce, curioşi,Cad în colţi-i veninoşi.(cobra)

De te muşcă într-o doară,În cinci clipe te omoară.Nu-i un şarpe mic, banal,Individu-i un …(croatal)

Când am prins-o pe şireată,Strecurându-se-n poiată,Între labe cu o raţă,Ea mi-a spus că box o-nvaţă!(vulpea)

Sprintenă şi delicatăSe adapă-nfiorată!(căprioara)

Dacă vrei, poţi să te miri,Dar, picioarele-i subţiri,Bune-ar fi la maratonCând soseşti pe stadion!(căprioara)

Motan cu blana tărcatăŞi cu coada mult scurtatăLa ureche are-agăţaţiDoi cercei catifelaţi!(râsul)

Cioroi ţeapăn şi hapsânEl se vrea-n turmă stăpân!(lupul)

Să nu-l chemi şi să-i dai pâine;Seamănă, dar nu e câine!Dacă urlă lung la lună,

168

GHICITORI

Pentru oi nu e a bună!(lupul)

E un şarpe cu picioare,Să-mi ghiceşti ce nume are?(şopârla)

O şopârlă foarte calmă(Dacă vrei, o ţii în palmă) Nu-i adevărat deloc,Că nu arde nici în foc!(salamandra)

E frumos, nu-mi face silă,Deşi este tot reptilă;Are capul ca de zmeu,Dar muiat în curcubeu.(guşter)

Mândru şi încoronat,Prin poieni este-mpărat!(cerbul)

Nu te-aştepţi să-l vezi sprintândPrin pădure bocănind;Falnic şi purtând pe capCoarnele ca un copac.(cerbul)

Cumetriţa cea şireatăVine-adesea prin veciniŞi-amatoare se aratăDe-a găsi nişte găini!(vulpea)

O pisică urâcioasă,Nu cumva s-o chemi în casă;Nume-nşelător – surâs -De te-nşfacă, nu-i de râs!(râsul)

Urecheat cu haine sureStă pe câmp şi în pădure!(iepurele)

Nu-i tractor, dar e în stare,Poieni, lunci, păduri să are!(porcul mistreţ)

Colţu-i mare, părul creţ,

Aerul cam certăreţŞi nu-i place în coteţ,Deşi-i porc, e…(porc mistreţ)

Pleacă moşu-ncet la vieCu scai mulţi pe pălărie!(ariciul)

Brusc, se saltă în picioareCând aude o mişcare;Şoarece-i, dar nu-i obraznic,Vigilent e ca un paznic!(popândăul)

Cată câmpul, cât cuprinde,Ca s-adune-n sac merinde,Însă nu-i poartă pe spate,Ci sub fălcile umflate.(hârciogul)

Un pitic, cumplit duşman,Zi şi noapte iese-n lan,Roade spice, boabe fură,În punguţele din gură.(hârciogul)

Mândrul prinţ din prerieA rămas doar pe hârtie,Sau captiv cuminte-n parc,Străjuit de-un vajnic ţarc!(bizon)

Am să fac acum un testDacă ştiţi ce e un „ţest”Dacă nu, nu e ruşine,Seamănă destul cu mine!(broasca ţestoasă)

Şoarece de catifeaSapă şi pe vreme reaMuşuroaie la-ntâmplare,Fiindcă ochi demult nu are.(cârtiţa)

Animale exotice

Corabie plutitoarePe nisipuri călătoare!(cămila)

169

GHICITORI

Parcă-i un curcan golaşŞi fricos şi uriaş!(struţul)

De-i vezi capul în ţărână,Zici că sapă vreo fântânăSau ascunde o comoară;El ascunde…stând afară!(struţul)

Burduhos, voinic şi gras,Are-un corn înfipt în nas!(rinocerul)

Să nu fie uniformŞi-a lăsat un singur corn;Negru şi mătăhălosTotu-ar răsturna pe dos.(rinocerul)

Elefant scurt în picioareIntră-n apă la răcoare!(hipopotamul)

O şopârlă de cinci coţi,Hai, ghiceşte-o dacă poţi!(crocodilul)

Un buştean cu ochii reciTe pândeşte ca să teci;Stoarce lacrimi mincinoaseCare-mi dau fiori prin oase.(aligator)

Cine poate să-l ajungăPe acest alergător,Care-şi poartă puii-n pungă?Îl ghiciţi foarte uşor!(cangurul)

Nu e cal, dar are coamă,Şi-i puternic, fără seamă.Îl ghiceşti uşor, când vrei,Că e scris pe banii mei!(leul)

Nu-i pisică, nici motanE vărgat şi roşcovan!(tigrul)

După dungi l-aţi cunoscutPe acest motan temut;Cine vrea să-l facă blană,Să-l aştepte în savană!(tigrul)

Parcă-i câine urâcios,Umblă mult cu capu-n jos,Cu cadavre se hrăneşte,Orişiunde le găseşte!(hiena)

Noaten, sprinten şi vărgat,Pare un căluţ vărgat.Cine este, l-aţi aflat?(zebra)

Animal cu chip de omŢopăie din pom în pom!(maimuţa)

Uriaş cu nasul marePoartă oameni în spinare!(elefantul)

Dealul sur care se mişcăNu împunge, nici nu pişcă,Dar cu moţu-i de… curcanTe ridică în tavan.(elefantul)

Vai, ce animal botos,Cu nasul căzut în jos;De-aia nici nu mă mai mirC-a fost botezat…(tapir)

Strânge-n braţe ca un cleşteŞi, deşi se cam făleşteCă arată omeneşte,Nu prea se bărbiereşte.(orangutan)

Ce ciudată arătare!Labele-s înotătoare,Cioc de raţă, ouă face,Puii-l sug în bună pace.(ornitorinc)

Lui demult îi e egal

170

GHICITORI

Dacă-i spunem…Celui ce repetă tot,Căci se crede poliglot!(papagal)

Tu priveşte-o şi te miră,Are coada ca o liră;Numai vântul cântă-n eaMelodii de catifea.(pasărea liră)

Noaptea, scotocind prin stuf,Acest cenuşiu burduf,Şi-a-ngroşat mult talia,Chiar pentru-Australia!(pasărea kiwi)

Pielea ca o păturăCoada ca o mătură,Bot cu trompă, limba – aţă,Cu lipici furnici înhaţă.(furnicarul)

Desenaţi încet un S,Puneţi-i pe cap un fes,Picioroange prin rogozŞi-apoi coloraţi cu roz.(flamingo roz)

Cu o vastă garderobă,Domnul face mereu probăŞi de-aceea se tot schimbăOri de câte ori se plimbă.(cameleonul)

Nu cumva să se îngraşe,Să-i mai crească o cocoaşe!Toţi o-ncarcă fără milăTocmai fiindcă e….(cămilă)

Nu-i balaur din poveste,E un şarpe, asta este;La plimbare când porneşteCoada nu şi-o mai zăreşte!(şarpele anaconda)

Animal cu trup tărcatŞi cu gât nemăsurat!(girafa)

La pol

Alb, greoi, cu părul fin,Seamănă cu Moş Martin!(ursul polar)

O maşină zburătoareCu elicea pe spinare!(elicopterul)

Sunt „cumetre” cu grămada,Însă albe ca zăpada.(vulpea polară)

Nu-i vulcan, să ţineţi minte,Dar zvârle apă fierbinte!(gheizerul)

Nu e peşte, nici vapor,Uriaşul mărilor!(balena)

Nu e cerb, dar ţi se pare,Când îl vezi din depărtare!(renul)

O păpuşă gogonatăStă pe gheaţă înfăşată!(foca)

Gheaţa-ncet când se dislocă,Îţi apare un cap chelTrăgând leneş după elCorpu-i gras ca de purcel.(focă) Şade „domnul” pe un banc,Numai-n cizme şi în frac!(pinguinul)

Cred şi eu că e un chinSă fii vara ca şi el,Să nu poţi să te dezbraciDe palton şi de nădragi.(pinguinul)

Mâţă cu aripi de peşteŞi cu colţii cât un cleşte!(morsa)

Ştiţi că-noată foarte bine

171

GHICITORI

Acest munte de grăsime?Dinţii lui sunt doar de fală,Că nu fac mare scofală!(morsa)

Insecte

Parcă-i floare zburătoareŞi are şase picioare!(fluturele)

Zi şi noapte prin fâneţi,Auzi mii de cântăreţi.(greierii)

Ţopăind toată câmpia,Ţârâie ca soneria;Nu pot sa-l opresc din treier,Pe scripcarul, negrul…(greier)

Trei mărgele, doar, pe-o aţăSe mişcă plină de viaţă!(furnica)

Hărnicuţa gospodinăStrânge zahăr din grădină!(albina)

Inspectează florileŞi strânge nectar din ele!(albina)

Mici pitici cu felinareUmblă noaptea pe cărare!(licuricii)

La îmbrăcămintea-i ternăŞi-a adăugat lanternă,Neştiind moda de-aiciBlândul nostru… (licurici)

Noi muncim întreaga vară,Să o dăm din cas-afară,Că-i urâtă şi murdară!(musca)

Cu albina se dă rudă(însă asta nici s-audă!)Fiindcă hoaţa, pe furiş,

Cam dă buzna-n urdiniş.(viespea)

Pare-albină şi nu prea,Fiindcă-i leneşă şi rea!(viespea)

Nu e ţap, dar coarne areŞi prin lanuri iute sare!(lăcusta)

Iedul cu şase picioareVrea ca lanul să-l doboare!(lăcusta)

Pe picioare de chitină,Cu elan şi cu rutină,Printr-o-nvârtitură finăSare-n cer… fără prăjină!(lăcusta)

Cel mai mic elicopterÎşi înalţă către cerFuzelajul de chitină,Fără să fi luat benzină.(libelula)

E un mic aeroplanCu aripi de celofan!(libelula)

Mic şi negru, cafeniu,Unde a sărit, nu ştiu!(puricele)

Şapte puncte poartă-n spateŞi-ajută pomii cât poate.(buburuza)

Care gâză stricătoareApare în luna maiŞi face pagubă mare,De ţipă copacii: „vai!”(cărăbuşul)

La atac când se porneşte,Brusc, cireada risipeşte, E doar gâză, dar nebunArţăgosul de…(tăun)

172

GHICITORI

Orice, roade într-o clipă,Şi e pururi hămesită;Muşuroaie când clădesc,Toate la un loc trudesc.(termite)

Vine bâzâind în zborCa un străveziu planor;De-aş avea şi eu un ac Fuzelajul praf să-l fac!(ţânţarul)

Slăbănog ca şi o scamă,Unde pişcă, lasă rană!(ţânţarul)

Nu aleargă, nici nu sare;Să nu-i cazi cumva în cleşte!O insectă umblătoareTu de dânsa te fereşte!(rădaşca)

Tancul mic şi frumuşelCu fălcile de hotelŞi pictat în roşu tuşSe numeşte …(cărăbuş)

Când îl cauţi e în zborBâzâind ca un motor,Deşi n-are nici un zor,Nici brevet de-aviator.(bondarul)

Cine-ar crede că-i sunt rudeChiar şi viespile zălude?De nu-i eşti cumva pe plac,Să nu-i nimereşti în ac!(albina)

Lumea apelor

Când în baltă e reginăIar în sat e rogojină.(papura)

O surcică argintieNumai-n apă şade vie!(peştele)

Holbată, cu gura mare,Şi ca o lăcustă sare.(broasca)

Stau pe baltă ouă sparte,Între frunze mari şi late!(nufărul)

Trupu-i este ţeavă-naltă,Creşte numai unde-i baltă;Iar în vârf are un spicCa o coadă de pisic!(stuful)

Foarfec are, nu croieşte,Cine-l ştie îl ghiceşte!(racul)

Este tare spăimântosCu capul ca un baros,Dar nu bate nici un cui;Vai de instrumentul lui!(peşte-ciocan)

Umblă peste tot hoinarAcest prefăcut tâmplar;Ferăstrăul lui cu zimţiŢine loc de bot şi dinţi.(peştele – ferăstrău)

Fugi cât poţi, să nu te vadăAcest spadasin cu coadăŞi de dânsul te fereşte,Fiindcă nu-i un simplu peşte!(peşte spadă)

Deşi pisică o cheamă,S-o priviţi cu mare teamă,Căci în coadă are-un spinÎncărcat cu mult venin.(pisica de mare)

Excelent merge-napoi;Nu faceţi ca el şi voiPe acasă sau la pe stradăCă nu e nici o scofală!(racul)

Când o văd şi pe hârtie,Fiara asta cenuşie

173

GHICITORI

Cu pumnale-n loc de dinţi,Mă cuprind fiori fierbinţi!(rechin)

Două palme-mpreunate,Tari, ca zidul de cetate,Apără-o fragedă fiinţă Spre a vieţii biruinţă.(scoica)

Să-mi ghiciţi o ghicitoare,Înaltă, cu lungi picioare,Pene negre pe-aripi are,Peste broaşte e mai mare!(barza)

Zână albă, ca o vrajă,Lin pe apă ea pluteşte,Între trestii stă de strajăŞi în apă ea priveşteCine e? Cine-o ghiceşte?(lebăda)

Sub imaculata-i hainăEa ascunde-o veche taină;Când te porţi cu eleganţă,Totdeauna ai prestanţă!(lebăda)

Se întinde şi se strângeŞi, lacomă, suge sânge!(lipitoarea)

Tipsie peste tipsie,La mijloc e carne vie.(scoica)

Un hultan voinic, năucCu ciocul cât un uluc!(pelicanul)

Ciocul lui cu prostovol,Niciodată nu e golŞi ia peştele cu hurta;De-aia i-a şi crescut burta!(pelican)

O dihanie ciudatăPoartă-n gură o lopată!(stârcul lopătar)

Ea pe toţi stropea la şcoalăCu o burtă de cerneală,Neînvăţând măcar să scrie(Este drept, n-are hârtie!)(sepia)

E un peşte, cum v-am spus,Care urcă-n râu, în sus.,Icrele să-şi lase-n soare;Treaba împlinindu-şi, moare!(somonul)

Stelele, de-ar fi cuminţi,Ar sta toate-n cer, cuminţi,Nu s-ar arunca în mare,Printre alge, la răcoare.(steaua de mare)

Priceput giuvaergiu,Făureşte-n trupu-i viuPerla mică şi curatăCu pielea imaculată.(stridia)

Corpul ei de gelatinăAre-o unduire fină;Când înoată pe sub val,Pare toată de cristal. (meduza)

Dacă ţipă nebuneştePeste valuri, după peşte,Chiar de este vreme bunăEi ne prevestesc furtună.(pescăruşul)

Cine urcă şi coboarăCu-o iuţeală ce uimeşte,Fără nici un fel de scarăŞi prinde din valuri peşte?(pescăruşul)

Iată un aeroplanÎn zbor lin peste ocean,Dar la mers are de furcă,Fiindcă-n aripi se încurcă.(albatros)

El trăieşte-n ape caldeUnde-i place să se scalde,

174

GHICITORI

Dar pescari-i vin de hacŞi acestui mare rac!(homarul)

Când o să-l găseşti pe mal,Lângă marea de cristal,Tu să ştii că nu-i chiar cal,Fiindcă-noată pe sub val.(căluţul de mare)

Toată ziua ochii-şi cascăVreun ţânţar să amăgească,Iar când se umflă în guşă,Zici că scârţâie o uşă.(broasca)

El, toamna, cu cei trei pui,Pleacă în Egipt hai-hui.Nu stă-n Deltă nici un anCenuşiul de …(bâtlan)

Nu prea are siluetăDe acvatică navetă,Dar nu-i peşte grosolan Grăsunelul de…(biban)

Poartă-n spate o cetateŞi din ea doar capu-l scoate!(broasca ţestoasă)

Ghem de şerpi strânşi la un loc,Cu ventuze şi cu cioc;Nu e bună-n cratiţăNeagra…(caracatiţă)

Ce ciudată vietate!Ambii ochi îi sunt pe-o parte.Zice despre el că-i peşte,Dar nu-noată, se târăşte.(calcanul)

Dinţii ei cu ferăstraieNici un peştişor nu taie;Mă şi mir cum a crescutBlândul apelor mamut!(balena)

Alte vieţuitoare

Moşneguţul cel voinicSe-nfăşoară-n borangic!(viermele de mătase)

Are coarne, dar nu-mpunge,Şi pe leneşi îi ajunge!(melcul)

Melcul fără de găoaceMultă pagubă ne face!(limaxul)

Poţi să mori în groaznic chinDe-al lui ghimpe cu veninDe-l arunci însă în foc,Se sinucide pe loc.(scorpion)

Mic, cu inimă haină,Roade sacul cu făină.(şoarecele)

Numai buna cuviinţăŞi faptul că e fiinţăMă opreşte să-l ignorPe-acest groaznic rozător!(şobolanul)

Cine-ar crede-o vreodatăCă un fluture i-e tată?Şi, chiar de îmi face silă,Ea e cea dintâi …şenilă!(omida)

Turmă mică, târâtoare,Paşte pomi, nu pe ogoare.(omizile)

De plânge din cer vreun nor,Răsar babe-ntr-un picior.(ciupercile)

File din poveste

Cu pomana pe ştergar,A trântit lupul pe jar.(Capra cu trei iezi)

175

GHICITORI

O fată tare frumoasăCu piticii stă la masă.(Alba-ca-zăpada)

Prin pădure pe cărare,Bunicuţei cu mâncare.(Scufiţa roşie)

Un cocoş tare vestitPe boier l-a sărăcit.(Punguţa cu doi bani)

Peştele cel aurit Trei dorinţe a-mplinit.(Peştişorul de aur)

Un condur, fată frumoasă, Te-a făcut împărăteasă!(Cenuşăreasa)

Mândru şi viteaz flăcăuLuptă cu zmeul cel rău.(Făt-Frumos)

Un ţăran isteţ, dibaci,Ţine-n traistă zeci de draci.(Ivan-Turbincă)

A vrut peşte, o grămadăŞi-a rămas c-un ciot de coadă.(Ursul păcălit de vulpe)

Din palatul ei de gheaţăŢine-n frâu iarna măreaţă.(Crăiasa Zăpezii)

Alte ghicitori

Cine stă pe ţărm de mareŞi privirea nu-şi abate,Călăuză de vapoareŞi pe ceaţă şi în noapte?Farul)

Cârligel legat cu sfoarăPrinde peşti şi-i scoate-afară.(undiţa)

Galben, roşu la culoare,

Licurici lasă să zboare!(focul)

O căsuţă ascuţităStă pe beţe sprijinită!(cortul)

Cin se ţine de oricineNumai-n zilele senine?(umbra)

Cin se urcă pe catargCa să fluture în larg?(steagul)

Cerceluş cu toartă mareTe opreşte la intrare!(lacătul)

Când îl ai în buzunar,El îţi face orice dar!(banul)

Bosumflată şi uşoară,Bubuie din cale-afară!(toba)

Stă în curte, lângă pom,Îi zici om, dar nu e om;Şi când soarele-ncălzeşteNu-l mai vezi, că se topeşte.(omul de zăpadă)

A venit baba din munţiPeste râuri făcând punţiŞi a prins spunând poveşti,Flori de gheaţă la fereşti.(iarna)

Cine vine de la munteCu steluţe albe-n frunte?(iarna)

E un meşter iscusitCe cu iarna a venitŞi-n fiecare dimineaţăÎmi pictează flori de gheaţă.(gerul)

Vremea când este frumoasă

176

GHICITORI

Şade-n cui închisă-n casă,Numai ploaia dacă vineO desfac şi-o iau cu mine.(umbrela)

Ce intră pe uşă cu un cap Şi iese pe alta cu o sută?(minciuna)

Umbrelă mare, uşoară,Din avion se coboară!(paraşuta)

Este drept, nu te mănâncăAcest taur cât o stâncă,Însă îl prefer pe stemăSau domneasca diademă!(zimbrul)

Geografie

De pe cer, o sită mare Cerne pe pământ dogoare!(soarele)

Bărbiţa domniei-saleStrânge roua de pe vale.(soarele)

Când apare el pe cerStelele se-ascund şi pier!(soarele)

Pe cer noaptea bolovanRotunjor ca un bostan.(luna)

De-l sărută soarele,Îi ţâşnesc lacrimile.(ţurţurul de gheaţă)

Haină albă de hermină,Grâului de cald să-ţi ţină.(zăpada)

Două fete ce-s suroriSe-ntâlnesc seara şi-n zori.(ziua şi noaptea)

Călător ce merge-agaleNumai pe unde e vale!(râul)

Pe deasupra se aratăMunţi de vată scărmănată.(norii)

Peste ape şi pământPlutesc munţi purtaţi de vânt!(norii)

Nu e abur, nu e nor,Dar e la fel de uşor!(fumul)

Un balaur roş, de pară,A ieşit din nori afară.(fulgerul)

Şi pe vale, şi pe creste,Vezi cutii ce au ferestre.(oraşul)

Între nori şi-ntre pământSfori de apă cad pe rând.(ploaia)

Umbreluţă albăstrea,Încape lumea sub ea!(cerul)

Sus pe cer s-a arătatUn covor încovoiat!(curcubeul)

Apă brodată-n soareÎn culori de sărbătoare.(curcubeul) Ce movilă e grozavăCă aruncă-n ceruri lavă?(vulcanul)

Cin se zbate zi şi noapteDe stânci veşnic se izbeşteŞi deloc nu oboseşte?(marea)

177