gheorghe ciobanu, lexicon

8/16/2019 Gheorghe Ciobanu, Lexicon

1/8

KffHH

SRoH

P H I

W m

m m m m

mmUmm

tfţjţjifri

inffiinh


2/8

Viorel Cosma

MUZICIENIDIN

ROMÂNIALexicon bio-bibliografic

Voi. I (A—C)


3/8

CIOBANII, Glieorghc, etnomuzicoWşi bizantinolog (η. 4.II. 1909, com. Pădu-reni, sectorul Ilfov).

Studiile muzicale le-a început la Semi

narul Central din Bucureşti (absolvit în1931), continuîndu-le la Cons. Bucureşti(1931 — 1938), cu Victor Gheorghiu (teorie — solfegiu), Ştefan Popescu (teorie — solfegiu, cor, dirijat coral), Mihail ora

(armonie), Dimitrie Cuclin (forme mu-zicale), Constantin Brăiloiu (istoria mu-zicii, folclor), George Breazul (enciclo-pedia şi pedagogia muzicii). S-a specializatîntre 1944—1946 cu loan D. Petrescu(paleografie bizantină şi cînt gregorian).

Cîntăreţ bisericesc în Bucureşti (1935— 1943) ; profesor de muzică psal tică laSeminarul Central din Bucureşti (1939—1948, 1948— 1952), profesor de teorie — solfegiu la Institutul Militar Muzical din

Bucureşti (1942—1946); cercetător ştiin ţific (1949—1953) şi şef de sector muzical(1954—1968) la Institutul de Folclor dinBucureşti; lector (1965 — 1966) şi confe-renţiar (1966 — 1971) la catedra de folclor la Cons. Iaşi. Este doctor în muzicologiela Cons. Cluj-Napoca (1970) cu tezaLăutarii din Clejani. A susţinut emiew«i


4/8

X̂7U1. ----- 1 7UU f α XUOlilUlUl UC l υ υ ν ί V*4U

Bucureşti; lector (1965—1966) şi conferenţiar (1966—1971) la catedra de folclorla Cons. Iaşi. Este doctor în muzicologiela Cons. Cluj-Napoca (1970) cu tezaLăutarii din d e j ani .A susţinut emde radio şi televiziune, conferinţe, con-certe-lecţii, comunicări ştiinţifice înţară şi peste hoţare (Moscova — 1964,Celje — 1965, Sofia — 1966, Bydgoszcz— 1966, 1972, Grotta-Ferrata — 1968, Bmo-1969, 1978, Vi e n a - 1981, H a g a - 1985).A publicat studii, articole, recenzii, note,etc. în: M uzica, S tu d ii de muzicologie, Revista de Folclor, Cercetări de muzicologie. Biserica Ortodoxă Română, Revue des

tudes Sud-Est Europeenes, - zika (Sofia), Revue RoudeVHistoirede VArt, Glasul Bisericii, Mitropolia Banatului (Timişoara), Mitropolia Olteniei (Craiova ), Stu dii şi cercetări de istoria artei, Cronica (Iaşi) etc.

A fost distins cu Premiile Academiei Române (1957,1978), Ordinul Meritul Cultural, cls. II I (1969),premiile Uniunii Compozitorilor (1969, 1974, 1977, 1979)· MarelePremiu al Uniunii Compozitorilor (1987).

Muzicologie, Folclor, Bizantinologie -yvolume: Lăutarii din d e jani, Bucureşti,


5/8

CIOBA N Ο p

1969; Studii de etnomuzi- E L w biwntinologie> Voi. 1 , Bucureşti,

Muricală, 1974 (Cuprinde; Originea populare romaneşti — 1972; Ra- structural dintre vers şi melodie

I tfntccul popular românesc — 1963;%tional si universal în folclorul roma- ja c—1968; Elemente muzicale vechi în jitiile populare româneşti şi bulgăreşti — p65; Legături folclorice muzicale ale ^poarelor sud-est europene— 1967; Cri- hriul istoric în studierea modurilor popu- Ifre—1966; Modurile cromatice în mu- sica populară românească — 1959; Folarul orăşenesc — 1967; M ugur, mugurel.

Xontribuţic la istoria cîntecului popular 0 conţinut sociaUagitatoric — 1965; Un dntee din colecţia lui Anton Pann — 1957;

În cîntec al lu i Dimitrie Cant emir în selecţia lui Anton Pann — 1957; Cîntece româneşti inedite de la începutul secolului ti XIX4ea — 1957; Barbu Lăutarul. Contribuţii la cunoaşterea vieţii, activităţii Şi a repertoriului pe care l-a cîntat ·—·, - 1958; Circulaţia tanburei în Ţările

Române în perioada medievală,^- x1965;Culegerea şi publicarea folclorului muzical românesc. Contribuţii la istoria folcloristicii româneşti — 1965; Şcoala muzicală de la Putna — 1966; Cultura muzicală bizantina pe teritoriul României pînă în secolul XVIII-lea — 1966; Manuscrisele psaltice româneşti din secolul al X V III-lea 7-1967; Cultura psaltică românească în secolele al XVII-lea şi al X V II I-le a — 1972;Originea Canonului Stîlpărilor alcă-

torit ie dascălul Şărban — 1970; Anton w m m ş i„românit ea” cîntărilor bisericeşti.| | j aniversarea a 175 ani de la naşterea sa —1969; Muzica bisericească la ro- mâni — 1972; Un Kyrie Eleison la patru

tos notaţie bizantină la începutul mciMui al XVIII-lea — 1970; Muzica

1970); Studii de etnomuzico- WpC fi bizantinologie, Voi. 2, Bucureşti,■ | Muzicală, 1979 (Cuprinde: Muzica populară românească — 1967; Structura Hdmulmde versificaţie populară română.

Legătura cu versificaţia la tină.. 1969; Despre factorii care înlesnesc evoluţia muzicii populare· 1956; înrudirea dintre ritmul dansurilor şi al colindelor —1964; Colindele şi muzica religioasă -- 1947; Aportu l lu i G. Breazul la dezvoltarea folcloristicii muzicale româneşti —1966; Contribuţia etnomuzicologiei la corectarea unor erori din muzicologie —1968; Istoricul clasificării modurilor — 1954; Vechimea genului cromatic în muzica bizantină — 1973; Cîntecul nou în creaţia populară — 1956; Cîntece revoluţionare şi patriotice din perioada anului 1948 — 1973; Creaţii populare săteşti şi urbane legate de Războiul de Independenţă —1977; „Capriciul” de B. Romberg şi cîntecul moldovean „Mititica” — 1974; M u zică bizantină şi cîntece de lume în manuscrise oltene în notaţie psaltică — 1964; Manuscrisele muzicale în notaţie bizantină aflate în România — 1965; Studierea mu zic ii bizantine în România — 1967; Probleme şi preocupări contemporane în paleografia muzicală românească — 1973; Ra portul dintre text şi melodie în muzica psaltică românească — 1969; Raportul dintre muzica liturgică românească şi muzica bizantină — 1968; Pripelele lui Filotei Monahul — 1977; Manuscrisele de la Putna şi unele probleme ale culturii medievale româneşti — 1975; Manuscrisele muzicale de la Putna şi problema raporturilor muzicale româno-bulgare în perioada medievală — 1975; Manuscrisul mu zical al lu i Evstatie Protopsaltul de la Putna (1511) — 1976); Etudes de musique

ancienne roumaine, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1984 (Cuprinde: Les origines de la musique populaire roumaine; Sur le rap

port structurel entre le vers et la melodie dans le chant populaire roumain; La structure du systime de versification populaire roumaine, sa relation avee la versification latine; National et universel dans le folklore musical roumain; Le folklore —


6/8


7/8

CIOBANI/

V documentelor do muzica laică.Î̂JSjfioAS#· a divoitelor semiografii mu-

'«.Ιο din epocile îndepărtate, prin convenţiile originale privitoare la muzicaîntărească şi folclorul comparat diniVcstul european. Spirit critic ascuţit,

polemist redutabil, Gh. C. a urm ărit!r cercetările sale de certă rigoare ştiin-tjîioă relevarea adevărului istoric, spri-nnindm-se pe documentul scris (muzicalsau literar), pe o luxuriantă informare bibliografică. Stilul de exprimare concis,ş0bru, sever, economicos în superlative,împrumută studiilor o ţinutămuzicologică, elevată, convingătoare. Cercetătorde minuţie documentară, Gh. C. a preferat —în locul volumelor de proporţii —elaborarea de studii restrânse ca dimensiuni, dar de mare adîncime analitică,în domeniul istoriografiei muzicale aadus preţioase date asupra cîntecelor patriotice şi revoluţionare româneşti dinsec. XIX, asupra lui Filo tei Sin AgăiJipei, Evstatie Protopsaltul, DimitrieCantemir, Anton Pann, Barbu Lăutaruşi George Breazul, dar mai ales a reuşit

fixeze şi să impună locul Şcolii muzicale de la Putna în context naţional şiuniversal. Investigaţiile referitoare la culegerea şi valorificarea folclorului românesc au pus în lumină colecţii inedite demuzică populară, unele prin transcrieride melodii din sec. X V II I—XIX, precum şi concepţii de notare şi publicare


8/8

«

în : i’ia/a Buzăului, HuiAu, 2, tir. 8X1.1969; KAsvan, Constantin. „Lăutarii din Cleiani" dt Gh. Ciobant#, fn: Cronica, Inşi. 4, nr. 21 ( j72), 2 4.V. 1969; Răsviui, C ons tantin . Dialoguri

privind unele aspecte ale folclorului contemporan, în: Vwjira llucu rr şt i. nr. I, 1970; D./oHn escu/, K./lisa beta /. C Â RT I R E V I S T E - D IS CU RI.

Gkeorgk? C'i

gheorghe ciobanu, lexicon

Documents