UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI BACAU

FACULTATEA STIINTE ALE MISCARII,SPORTULUI SI SANATATII

KINETOTERAPIA IN GERIARTRIE-GERONTOLOGIE

GUTA-DIABET

Profesor coordonator: Conf.univ.dr. Ochian Gabriela

Student: Burghelea (Grigoras) Madalina-Nicoleta

(KMS an III gr. 304 B)

I. DATE CLINICE

Guta este una dintre cele mai frecvente forme de artrita, inflamatie a unor articulatii,

provocata de cresterea nivelului de acid uric, in sange, sub forma unor depozite de urati, calculi

renali,nefropatie urica, cristale care se depun pe incheieturi, tendoane si tesuturile din jurul lor.

provocand la nivelul articulatiilor inflamatie, edem si durere. Este denumita si "podagra",atunci

cand afecteaza degetul mare de la picior, articulaia dintre metatarsiene i falange de la baza

degetului mare fiind cel mai des afectat (n aproximativ 50% din cazuri), aparand in jurul

varstei de 40-50 de ani, iar in trecut era cunoscuta drept boala regilor" sau "boala oamenilor

bogai".

Cauze

Guta apare n principal atunci cnd exist un nivel crescut de acid uric n sange,

hiperuricemie.De asemenea, guta poate fi cauzata si de urmatorii factori:

sex barbatii fac mai frecvent guta decat femeile

varsta riscul creste dupa varsta de 65 de ani

rasa

supraalimentatia

factori genetici

chimioterapia (medicamente folosite in tratamentul cancerului, provoaca moartea rapida a

celulelor maligne)

sedentarismul

obezitatea

alcoolismul

intoxicatii cu plumb

tratament cronic cu aspirina sau produse care contin niacin (acid nicotinic)

hemopatii (maladia Vaquez, leucemie, tratamente citolitice);

anemii hemolitice; arsuri pe suprafete intinse;

tratamente cu diuretice sau corticoizi;

insuficienta renala.

efortul fizic intens

expunerea la frig sau umiditate

reactii alergice

traumatisme repetate

surmenaj

Clinicii Mayo (SUA), guta poate fi declanat de anumite afeciuni, ntre care

hipertensiunea netratat i boli cronice precum diabetul, hiperlipidemia (nivel ridicat de grsimi

i colesterol n snge) i arterioscleroza (ngroarea pereilor arterelor).

Simptome

Din cauza nivelului crescut de acid uric din sange, mici cristale de urat se depoziteaza in

diferite regiuni ale corpului, in special la nivelul articulatiilor, halucele fiind cel mai adesea

afectat, insa pot fi atinse si alte articulatii precum articulatiile piciorului, articulatia mainii, a

genunchiului, degetelor sau a coatelor. Guta prezinta urmatoarele simptome:

primele simptome ale gutei pot fi nodulii (tofii gutosi), cu localizare la nivelul mainilor,

coatelor sau urechilor. Acesti noduli nu sunt insa caracteristici atacului de guta.

cresterea temperaturii locale, durere, si sensibilitate crescuta la nivelul articulatiei, de cele

mai multe ori la nivelul halucelui;

durere nocturna intensa;

disconfort care se intensifica pe parcursul noptii, ca apoi sa cedeze in intensitate pe

parcursul urmatoarelor 2-7 zile ;

prurit tegumentar (mancarime a pielii) si exfolierea pielii aparuta dupa remitarea atacului

de guta.

culoare rosie a tegumentului in regiunea articulatiei afectate, asemanatoare unei infectii

tegumentare locale ;

febra;

limitarea miscarilor normale a articulatiei;(redoare)

Simptomele gutei pot varia, astfel incat simptomele pot recidiva dupa o boala

intercurenta sau dupa o interventie chirurgicala , iar unele persoane pot sa nu prezinte atacuri

recurente de guta, dar pot dezvolta o forma cronica a bolii, care este o forma mai putin dureroasa

care apare la adulti .

Nu putem preveni ceea ce este nnscut, dar un stil de via sntos i controlul medical

cu recomandrile corespunztoare vor fi de mare folos in prevenirea reaparitiei atacurilor

gutoase.

Stadii

In evolutia gutei se prezinta 4 stadii si anume:

Primul dintre aceste 4 stadii se numeste hiperuricemia asimptomatic, este caracteristica

barbailor care sunt predispui la guta si care prezint valori crescute ale uratului n snge fr

alte elemente clinice( artrit,tofi)., iar in functie de valoarea concentratiei de urat din sange apare

primul atac de guta.

Urmatorul stadiu este artrita acuta gutoasa, ce incheie primul stadiu, atacul gutos acut

fiind in marea majoritate a cazurilor monoarticular, fiind afecatata preponderant articulatia

metatarsofalangiana, putandu-se produce si la nivelul dorsului piciorului, gleznei, clciului,

genunchiului, pumnului, degetelor minii i coatelor.Atacul gutos apare exploziv, noaptea,

intensitatea durerii fiind foarte mare, articulatia se inroseste, incalzeste, tumefiaza, putand sa

apara si febra. Dupa cateva ore sau zile, fenomenele regreseaza, bolnavul recuperanduse total,

insa ramanand cu pielea de pe suprafata articulatiei afectata descuamata.

Perioada intercritic este perioada asimptomatic dintre atacurile acute de guta si

reprezinta al treilea stadiu.Conform statisticilor, aproape toti pacientii in primul an prezinta un al

doilea episod de artrita acuta gutoasa, rareori evolutia ulterioara a primului atac de gut s fie

cronic cu apariia de tofi.

Guta cronic tofacee reprezinta ultimul stadiu al gutei, fiind urmare a acumulrii

progresive n organism de acid uric care se depune sub forma de tofi, nedurerosi i cu consisten

elastic, localizarea lor fiind la nivelul helixului si antehelixului, picioare, la degetele minii, la

bursa olecranian i tendonul lui Achile precum i la nivelul suprafeei ulnare antebraului, iar de

la primul atac de guta si pana la aparitia tofilor pot trece 10-11 ani de evolutie fara tratament

Relatia gutei cu alte boli este cu atat mai importanta, cu cat pacientul este varstnic si

complicatiile ii afecteaza cu atat mai mult restantul functional si asa precar. Dintre aceste

asocieri as remarca, pentru afectarile clinico - functionale osteoarticulare ale membrului inferior,

asocierile cu obezitatea, psoriazisul, precum si diabetul in cazul de fata.

Pacientul in cauza, sufera de - diabetul zaharat senil , in faza de debut . Aceasta forma

avand caracteristici specifice:

debutul in jurul varstei de 60 de ani;

nu are caracter ereditar;

debutul este insidios, evolutia este in general benigna

Diagnostic pozitiv

Asociiind urmatoarele elemente putem da un diagnostic pozitiv de guta:

monoartrita acuta in special la membrele inferioare, la barbatii care sufera de obezitate,

hipertensiune;

aparitia tofilor la nivelul epifizei osoase, burselor i tendoanelor, interstiiul renal,

dermului,

discului intervertebral;

rspuns terapeutic la colchicin;

hiperuricemie si/sauhiperuricozurie;

Diabetul zaharat tip 2 (denumit n trecut diabet non-insulino-dependent sau diabet cu

debut la vrsta adult) se caracterizeaz prin faptul c pancreasul continu s produc insulin,

uneori chiar mai mult dect n mod natural, ins organismul dezvolt rezisten la efectele

insulinei, astfel nct n realitate exist un deficit insulinic.

Diabetul de tip 2 obicei debuteaz la persoane n vrst de peste 40 de ani i devine din ce

n ce mai frecvent la grupele de vrst superioare, aproximativ 15% din persoanele n vrst de

peste 70 de ani avand acest tip de diabet.

Cauze

obezitatea, 80-90% din persoanele cu aceast boal sunt supraponderale;

anumite boli si medicamente;

nivelul crescut de corticosteroizi;

stil de viata;

factori genetici;

Simptome

Persoanele cu diabet zaharat de tip 2 pot fi asimptomatice timp de muli ani sau chiar

decade nainte de a fi diagnosticate, simptomele pot fi subtile.

creterea volumului urinar;

senzaia de sete;.

oboseal extreme;

vedere neclar i deshidratare;

deshidratare sever;

Diagnostic

Diagnosticul de diabet se stabilete prin depistarea unor concentraii crescute ale glucozei

sanguine. Glicemia este frecvent verificat n timpul evalurilor medicale de rutin, acest lucru

fiind foarte important deoarece diabetul este mult mai frecvent la persoanele in varsta.

Pentru a msura glicemia, se prelev o mostr sanguin dup ce persoana a ntrerupt

alimentaia timp de 12 ore, fiind posibil recoltarea de snge si dup ce individul a mncat, in

caz de repaus alimentar glicemia nu trebuie niciodat s fie mai mare de 126 mg/dL. De

asemenea, medicii msoar nivelul unei proteine sanguine, denumit hemoglobin ArC

(denumit i hemoglobin glicozilat). Aceast analiz este util pentru confirmarea

diagnosticului la adulii la care concentraia sanguin a glucozei este numai uor crecut.

II.EVALUARE

Date personale

Nume: S.I.

Vrst: 66 ani

Sex: M

Ocupatie: pensionar

Ocupatia in trecut: muncitor necalificat

Anamnez

durere intensa la nivelul halucelui,mai ales pe timpul noptii, articulatia se inroseste;

aceste dureri au inceput in urma cu putin timp, din cauza conditiilor de munca: frig,

umezeala.

afectiuni asociate: diabet gradul 2

diagnostic clinic: guta

Evaluare functionala

1.Convorbire

durere ce apare noaptea, insuportabila, violenta la nivelul articulatiei metatarsofalangiana

a halucelui;

disconfort in timpul mersului

2. Evaluare vizuala

tumefactia halucelui

culoare rosie a tegumentului

mers deficitar, cu timp de sprijin scurt pe partea dreapta

postura deficitara a halucelui

3.Evaluare palpatorie

tegument cald

miscarile halucelui se realizeaza cu usoare dureri din cauza inflamatiei

III. DIAGNOSTIC FUNCTIONAL:

este prezenta durerea si la nivelul halucelui;

mers usor ingreuiat;

tumefactia halucelui;

postura usor deficitara a halucelui

IV.OBIECTIVELE PROGRAMULUI DE RECUPERARE

combaterea durerilor articulare si a inflamatiei

prevenirea deformarilor articulare

mentinerea mobilitatii si stabilitatii articulare

combaterea redorilor articulare

mentinerea fortei musculare

reeducarea mersului si a echilibrului

V. PROGRAM KINETOTERAPEUTIC

1. Pentru scaderea inflamatiei si a durerii se aplica comprese reci locale, crioterapie la

nivelul halucelui.

2.Pentru a preveni deformarile articulare se va utiliza posturarea prin aplicarea unor

separatoare intre haluce si urmatorul metatarsian.

3. Masaj local,relaxator cu efect calmant la nivelul articulatiei metatarso-falangiana,

evitand bineinteles zona cu varice.

4. Mobilizari pasive, pasivo active ale halucelui, articulatiei metatarso-falangiena, usoare

mobilizari cu rezistenta

5. Din decubit dorsal, adductia si abductia metatarsienelor timp de un min, miscarea se va

face lent.

6. Din asezat ,rularea picioarelor dinspre calcai spre varfuri si inapoi pe o minge-se repeta

de 10 ori

7. Mers pe varfuri cu bratele sus,1 minut, apoi mers pe calcaie, 1minut

8. La scara fixa, sa urce si sa coboare folosind metatarsienele 4,5 urcari si coborari

9. Mers pe diferite suprafete-nisip, saltea, suprafete inclinate pe stepper, peste obstacole,

banda de mers

10. Pedalare la bicicleta ergometrica, 5-7 minute

Tratamentul medicamentos:

Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), colchicina ,corticosteroizii Pe cale oral sau ca

soluie injectabil., medicamentele hipoglicemiante orale .

VI. INDICATII METODICE

Sedina de masaj va fi realizata de 1,2 ori pe sptmna, cate 20-30minute. Pe durata

procesului de recuperare s-a tinut cont de urmatoarele aspecte:

exercitiile au fost insotite de comenzi verbale ale kinetoterapeutului

exerciiile au fost gradate n funcie de progresul realizat de varstnic n cursul edintelor.

se vor determina glicemiile inainte si dupa efort. Pot aparea hipoglicemii si la distanta

dupa efort;

se va evita injectarea insulinei in membrul supus efortului; se poate scadea cu 2-4 unitati

doza de insulina de dinaintea efortului

n realizarea tratamentului, s-a tinut cont de starea fizic i psihic a varstnicului la

momentul respectiv.

Exerciiile au fost atent dozate si alternate cu pauze corespunztoare si exercitii de

respiratie pentru a evita complicatiile-hipoglicemie, hiperglicemie

S-au urmarit in permanenta tensiunea arteriala si frecventa respiratorie a pacientului.

I s-a explicat varstnicului ce alimente trebuie sa evite. Nu se va face efort in timpul

varfului de secretie al insulinei, dimineata este momentul ideal.

VII. CONCLUZII

Pe durata intregului program de recuperare varstnicul a colaborat permanent, respectand

indicatiile kinetoterapeutului, astfel ajungandu-se la urmatoarele rezultate:

amelioararea durerii

reducerea inflamatiei

reeducarea mersului si a echilibrului

prevenirea deformarilor articulare

Bibliografie:

1.Dimitriu, Gh., Bolile reumatismale(1982)

2.Stroescu, I., Recuperarea functionala in practica reumatologica(1979)

3.Ocheana.G., Kinetoterapia in afectiuni rematismale-suport curs

4. http://www.csid.ro/health/sanatate/diabetul-zaharat-de-tip-2-simptome-diagnostic-tratament