Geopolitica i studiile de securitateGeopolitica este o tiin ce studiaz impactul aezrii i poziionrii geografice a unui stat asupra politicii sale externe i interne, precum i impactul factorului spaial asupra politicii internaionale n ansamblu.

Geopolitica = geografie politicGeopolitica = politica aplicata pe harta

Principalele interogaii ale geopoliticii:

n ce msur poziia geografic a unui stat determin un anumit comportament al acestuia?

n ce msur spaiul geografic se suprapune cu spaiul politic i interesele actorilor?

Principalele instrumente de lucru ale geopoliticii:

hrile

situaii statistice privind resursele i capabilitile teritoriului i entitilor politice

preferinele i interesele actorilor regsite n politicile interne i externe

Imaginea clasic a reprezentrii lumii

Imaginea bipolar a lumii

Imaginea bipolar a lumii

Raportul de personal militar la nivel mondial

Rezervele de petrol la nivel mondial

Distribuia capabilitilor nucleare

Resursele de ap

Distribuia foametei la nivel mondial

Inceputurile geopoliticii

Sfrit de secol XIX i nceput de secolului XX

Apare ca domeniu de investigaie a raporturilor de putere n sistemul european pe fondul reconfigurarii intereselor imperiale/coloniale

Geopolitica este apreciat ca fiind :

- o metod de cercetare (Adolf Grabowski) o metod global de analiz (Michel Foucher)un sistem de cunotine (Christian Daudel) un alt mod de a privi lumea (Yves Lacoste); este considerat drept teorie sau orientare de cercetare (Paul Dobrescu)mai este interpretat ca fiind geografie a relaiilor ntre deintorii de putere (P.OSullivan);

Pentru Johan Rudolf Kjellen (1864-1922) geopolitica este tiina care se ocup de studiul ptrunderii organizrii politice n teritoriu i, n acelai timp,de studiul mediului politic al poporului sau, ntr-o definire sintetic, nvtura despre stat ca organism geografic.

Direciile de studiu ale noii tiine apar mai clar conturate cnd Kjellen o divizeaz n trei seciuni (subdiscipline), fiecare avnd atribuite proprii de cercetare:

1. topopolitica, care studiaz aezarea statului;

2. morfopolitica, ce i propune s investigheze forma statului, frontierele, reelele de comunicaii/circulaie;

3. fiziopolitica, care examineaz aezarea statului dup coordonate matematice (latitudine, longitudine), morfologia teritoriului, resursele naturale

Pentru a cunoate integral un stat trebuie mobilizate preocuprile privitoare la stat ale tiinelor pe care Kyellen, le denumete: geopolitic, demopolitic, ecopolitic, sociopolitic, cratopolitic.

Geopolitica (care definea statul/ara) studia: aezarea, nfiareai teritoriul acestuia;

Demopolitica (sau neamul) constituia poporului, firea neamului; specificul naional, tradiii i obiceiuri

Ecopolitica (sau gospodria rii) relaiile comerciale externe, satisfacerea nevoilor economice proprii populaiei rii, viaa economic;

Sociopolitica (sau societatea) structura social i viaa social;

Cratopolitica (sau guvernmntul) forma de stat, administraia, distribuia autoritii statului

Dintre numeroasele interpretri pe care le d obiectului de studiu al geopoliticii, reinem c aceasta este:

teoria dependenei evenimentelor politice de teritoriu. Ea i are temelia sigur n geografie, ndeosebi n geografia politic, reprezentnd teoria fiinelor politice de pe glob i a structurii lor. Geopolitica urmrete s furnizeze indicaii pentru aciunea politic i s fie ndreptar n viaa politic. Ca atare, ea devine o tehnologie capabil s conduc politica practic pn la punctul la care se produce avntul novator al aciunii. i numai cu ajutorul ei, acest avnt ar putea avea drept punct de plecare pentru realizri tiinai nu netiina. Geopolitica vreai trebuie s devin contiin geografic a statului! (K. Haushofer, 1928 )

Abordrile geopolitice ajut la:

identificarea unor rspunsuri optime privind evoluia statului (M. Popa-Vare);

studierea potenialului statelor (A. Golopenia);

cercetarea jocului politic dintre state (modelul politic planetar) (Ion Conea); analizarea unor situaii socio-politice concrete (Michel Foucher);

investigarea cauzelor, manifestrilori efectelor rivalitii dintre dou mari puteri (Peter J. Taylor);

realizarea unei noi sinteze ntre spaiu, istorie, resurse moralei fizice pentru ierarhizarea puterilor (Christian Daudel);

urmrirea proceselor de devenire teritorial a statelori deopotriv a aspiraiilori micrilor care le dau via n dezvoltarea lor istorici geografic (Gheorghe I. Brtianu);

focalizarea interesului tiinific pe analiza influenei puterii maritime n evoluia istoric a statelor (Alfred T. Mahan);

evidenierea importanei realitilor geografice n politica mondial pentru a explica poziiile strategice diferite ale statelor (Halford Mackinder);

identificarea de soluii pentru temporarea influenei geografice asupra istoriei, ca modalitate de prevenire a acumulrii de tensiuni ntre naiunii de evitare a conflictelor (Halford Mackinder);

studierea plasamentului statului n contextul spaiului global, cu scopul discernerii bazelor puterii salei naturii interaciunii dintre state (Martin Ira Glasser);

observarea i analizarea raporturilor internaionale care influeneaz echilibrul politic i strategic al planetei (Franois Jayaux).

coala geopolitic germanIdeea spaiului vital, orienteaz gndirea socio-politic autohton spre imaginarea si instrumentarea unui aparat teoretico-conceptual, care aplicat geografiei, s fie n msur s genereze rspunsuri la provocrile relaiei dintre mediul natural si politica Germaniei, n perspectiva intereselor colective (poporului).

Friedrich Ratzel

spaiul modeleaz atitudinea si comportamentul populaiei;

discordana dintre spaiu si populaie apare n condiiile n care suprafaa statului fie este locuit de un numr prea mare de locuitori, fie este, din contr, prea ntins n raport cu populaia, spaiul geografic insufficient conducnd la foamea de spaiu;

spaiile subpopulate devin atractive pentru populaia spaiilor supraaglomerate, care migreaz spre primele, genernd fenomenul de colonizare extern;

importana spaiului maritim este mobil, schimbtoare, determinnd ciclul oceanic (dup Atlantic, Oceanul Pacific va avea cel mai mare rol);

noiunile de poziie si de spaiu trebuie bine definite si interpretate: Poziia corijeaz, supradimensioneaz sau subdimensioneaz spaiul;

grania, pe lng semnificaia ei tradiional de hotar sau de fie de pmnt care desparte statele ntre ele, are si o alt interpretare geopolitic, fiind considerat drept un indicator important al cresterii si descresterii puterii unui stat; ea poate fi asemnat cu un organ periferic al statului.

- statul ia nastere n jurul unui punct central (Mittelpunkt), de la care pornesc cercuri concentrice de energie si vitalitate, care cuprind spaiul aflat ntre granie, ultimul dintre acestea fiind reprezentat chiar de graniele statului care, potrivit aprecierii lui Ratzel, reprezint periferia teritoriului statal, economic si al poporului; statul, prin aceasta, este si un organism care ncorporeaz si o anume parte a suprafeei Terrei, astfel c trsturile sale sunt generate att de particularitile populaiei care vieuieste pe ntinderea sa ct si de cele ale pmntului (n neles de planet), cele mai importante particulariti fiind spaiul (das Raum), asezarea (das Lage), graniele (die Grenzen), punctul central sau centrul statal (Mittelpunkt)

Karl Haushofer

instinctul de expansiune izvorte dintr-un complex de cauze, cele mai importante fiind cele de natur geografic;

frustrrile rii si ale populaiei dup primul rzboi mondial motiveaz expansiunea geopoliticii ca stiin n Germania;

geopolitica ntemeindu-se pe date stiinifice poate contribui la raionalizarea politicii, ntruct nu are poziii partizane (de stnga sau de dreapta), respingnd influenele ideologice sau doctrinare;

schimbarea cu cea mai important miz politic, economic si militar care trebuia s se produc n politica mondial (din epoca interbelic) ar fi constat n formarea unui puternic bloc continental cuprinznd Europa, Nordul i Estul Asiei, cu participarea Rusiei, care reprezenta un pilon esenial al noii proiecii geopolitice;

- frontierele unui stat au o via politic proprie, nefiind o linie geometric fix si imuabil, ci o entitate cu un drept propriu de existen;

- geopolitica aprrii si a securitii unei ri nu poate fi redus doar la aprarea granielor fizice, ci si a celor spirituale care, uneori, sunt mai importante dect frontierele ce constituie limita teritoriului unui stat;

- viziunile unor popoare si/sau naiuni cu privire la propiul lor spaiu de vieuire, care nu coincide cu limitele propriului lor stat, se exprim prin pan-idei etnice (pangermanism, panhellnism, panslavism);

- contracararea presiunilor SUA si URSS asupra Europei se putea realiza prin crearea unei confederaii de state europene, n cadrul creia se vor respecta drepturile naionale interne ale tuturor membrilor si, fr nici o form de presiune naional si se va recunoaste dreptul fundamental al fiecrui european de a vorbi limba care corespunde sufletului poporului su

coala geopolitic francez Germania, n ascensiune, dup unificare si dup nfrngerea Franei n rzboiul din 1870-1871, este n ascensiune viznd statut de mare putere, n timp ce Frana, cu titlu consacrat de mare putere, este n declin.

Geografia politic francez se focalizeaz pe contracararea ideilor colii germane

Jacques Ancel (1879-1943)Preocupat ndeosebi de problematica frontierei, susinnd teza c stabilirea acesteia are ca baz fie un criteriu natural, atunci cnd o discontinuitate geografic (munte, fluviu, mare) se opune expansiunii unei populaii, fie un criteriu antropic, n care dou grupuri umane diferite, locuind un spaiu continuu, ajung la un echilibru social-politic si si delimiteaz propriile teritorii

coala geopolitic anglo-saxon Fondator al geopoliticii engleze este geograful Halford John Mackinder (1861-1947) care aprecia c evoluia umanitii a fost influenat de presiunile imensului spaiu euroasiatic. De aici si aseriunea c cine domin acest spaiu si asigur dominaia asupra lumii: spaiile vaste ale Euroasiei, inaccesibile navelor maritime, acoperite acum de o reea de ci ferate nu constituie oare tocmai ele astzi regiunea axial a politicii mondiale?

- n nelegerea proceselor geopolitice si geostrategice trebuie modificat maniera clasic de compartimentare a spaiului mondial, concomitent cu operaionalizarea unor noi concepte.

propune utilizarea naiunilor de ocean planetar si insul a lumii, prima nglobnd toate oceanele, a doua ntreaga ntindere a uscatului.

Dominarea continentului euroasiatic - indispensabil aciunii de dominare global

Heartland (inima lumii). Spaiu ce se ntinde de la Europa de Est pn n apropiere de Oceanul Pacific, cuprinznd, practic, si ntrega Rusie

Alfred Thayer Mahan (1840-1914), este considerat cea mai reprezentativ personalitate a geopoliticii din SUA.importana superioritii maritime a SUA.dezbaterea telurocraie-talasocraie

Nicholas Spykman (1893-1943) - Teoria rmurilor (rimland theory)

Eurasia deine o poziie cheie n lupta pentru dominarea lumii, dar schimb planurile de aciune atunci cnd apreciaz c decisiv n controlul exercitat asupra inimii lumii l reprezint controlul rmurilor care, n viziunea lui, are menirea de a ncercui zona pivot (Heartland) pentru neutralizarea puterii acesteia.

Intre inima lumii (Heartland) si mrile care i scald rmurile se interpune o zon intermediar, un fel de bordur, pe care teoreticianul o defineste cu termenul de rimland (spaiu de rm).