GEOMOFOLOGIE

Titular curs: Conf. univ. dr. Marian ENE

Prelegerea

2

PĂMÂNTUL

Structura internă.

Marile domenii morfostructurale

Modelul Suess (1883-1901)

Structura internă a

Pământului

Modelul Vernadsky

Structura internă a

Pământului

Structura internă a Pământului

Structura internă a Pământului este formată din trei învelişuri dispuse concentric,materialele mai grele situându-se spre interior, iar cele mai uşoare la suprafaţă. Din interior spreexterior se desfăşoară nucleul, mantaua şi scoarţa (crusta).

Învelişul Grosimea

(km)

Starea

materiei

Compoziţia

(%)

Densitatea

(kg/dm3)

Presiunea

(atm)

Temperatur

a (°C)

Litosfera

(scoarţa +

mantaua

rigidă)

75-145 solidă oxigen (42)

siliciu (25)

aluminiu

(5-14)

2,7 - 3 1.000-

100.000

15 - 1000

Mantaua

superioară

230 - 390 lichidă sau

vâscoasă

oxigen (44)

magneziu

(24)

siliciu (21)

3,0 – 3,5 100.000 –

200.000

1000 - 2000

Mantaua

inferioară

(mezosfera)

şi Mantaua

de tranziţie

2.620-2.520 solidă oxigen (44)

magneziu

(24)

siliciu (21)

4,0 – 6,0 200.000 –

1.350.000

2000 – 3500

Nucleul

extern

2.200 lichidă

(vâscoasă)

fier (85)

sulf (12)

nichel (5)

10 1.800.000 3500 - 5000

Nucleul

intern

1.258 solidă fier (80)

nichel (20)

12 2.000.000 –

3.300.000

> 5000

Caracteristicile învelişurilor interne ale Pământului (după P. Pech, 1999, cu modificări)

Învelişurile Pământului sunt separate de discontinuităţi (suprafeţe de discontinuitate).Discontinuitatea – suprafaţă care delimitează două învelişuri ale Pământului de compoziţiediferită, puse în evidenţă de schimbarea bruscă a vitezei de propagare a undelor seismice

https://wonderfulengineering.com/earthquake-travel-around-earth/

NUCLEUL

54% din grosimea Pământului; vârstă – 4,2 mld. ani (Hadean); distribuţie: 2920-7378 km; limita sup. – disc. W-G: undele S

(transversale) lipsesc, viteza undelor P(longitudinale) scade brusc;

între N int. şi N ext. – disc. L: creşteviteza undelor P ;

Nucleul intern – solid; Nucleul extern – lichid vâscos, curenţi

termici Prezenţa masivă a Fe în nucleul extern:

sediul câmpului magnetic terestru

ÎNVELIŞUL GROSIMEA (KM) STAREA MATERIEI COMPOZIŢIA (%) DENSITATEA

(G/CM3)

PRESIUNEA

(ATM)

TEMPERATURA (°C)

NUCLEUL EXTERN 2.200 LICHIDĂ

(VÂSCOASĂ)

FIER (85)

SULF (12)

NICHEL (5)

10,0 – 12,0 1.800.000 3500 - 4000

NUCLEUL INTERN 1.258 SOLIDĂ FIER (80)

NICHEL (20)

12,0 2.000.000 – 3.300.000 4000 - 4700

MANTA

ÎNVELIŞUL GROSIMEA (KM) STAREA MATERIEI COMPOZIŢIA (%) DENSITATEA

(G/CM3)

PRESIUNEA

(ATM)

TEMPERATURA (°C)

LITOSFERA

(SCOARŢA + MANTAUA RIGIDĂ)

75-145 SOLIDĂ OXIGEN (42)

SILICIU (25)

ALUMINIU (5-14)

2,7 - 3 1.000-100.000 15 - 1000

MANTAUA SUPERIOARĂ 230 - 390 LICHIDĂ

(VÂSCOASĂ)

OXIGEN (44)

MAGNEZIU (24)

SILICIU (21)

3,0 – 3,5 100.000 – 200.000 1000 - 2000

MANTAUA INFERIOARĂ

(MEZOSFERA) ŞI MANTAUA DE

TRANZIŢIE

2.620-2.520 SOLIDĂ OXIGEN (44)

MAGNEZIU (24)

SILICIU (21)

4,0 – 6,0 200.000 – 1.350.000 2000 – 3500

45% din grosimea Pământului; 82% din vol. tot. al Pământului; 69 % din masa tot. a Pământului; Limita sup. – disc. Moho; M. inf. – 900 – 2920 km; M. tranz. – 300/400 – 900 km; M. sup. – 10/70 – 300/400 km; Mantaua sup. – astenosfera şi mantaua

rigidă (m. solidă; litosfera inferioară); Astenosfera – curenţi de convecţie

termică; M. rigidă + crusta formează litosfera

SCOARŢA (CRUSTA)

ÎNVELIŞUL GROSIMEA (KM) STAREA MATERIEI COMPOZIŢIA (%) DENSITATEA

(G/CM3)

PRESIUNEA

(ATM)

TEMPERATURA (°C)

LITOSFERA

(SCOARŢA + MANTAUA RIGIDĂ)

75-145 SOLIDĂ OXIGEN (42)

SILICIU (25)

ALUMINIU (5-14)

2,7 - 3 1.000-100.000 15 - 1000

MANTAUA SUPERIOARĂ 230 - 390 LICHIDĂ

(VÂSCOASĂ)

OXIGEN (44)

MAGNEZIU (24)

SILICIU (21)

3,0 – 3,5 100.000 – 200.000 1000 - 2000

MANTAUA INFERIOARĂ

(MEZOSFERA) ŞI MANTAUA DE

TRANZIŢIE

2.620-2.520 SOLIDĂ OXIGEN (44)

MAGNEZIU (24)

SILICIU (21)

4,0 – 6,0 200.000 – 1.350.000 2000 – 3500

5 - 80 km grosime; Crusta oceanică:

rezultată din magmăbazaltică (sursa –astenosfera);

Acoperă peste 65% dinsuprafaţa Pământului;

Vârsta – cca 200 mil. ani; Grosimea: 5-15 km 3 orizonturi: superior

(sedimente); mediu(soclul); inferior.

http://www.ikonet.com/en/visualdictionary/earth/geology/structure-of-the-earth.php

SCOARŢA (CRUSTA)

Crusta continentală: constituie 0,3% din masa Pământului Acoperă circa 45% din suprafaţa Pământului; Grosimea: 15-70 km Vârsta cea mai mare – 1,5 mld. ani; Plăcile primordiale – cca 4 mld. ani; Alcătuire: roci magmatice din astenosferă şi din zona de subducţie; roci metamorfice; roci

sedimentare; Centurile orogenice – sudează plăcile (cele mai vechi lanţuri montane – în centrul cont. iar

cele mai noi la margine).

http://www.ikonet.com/en/visualdictionary/earth/geology/structure-of-the-earth.php

https://easyscienceforkids.com/all-about-tectonic-plates/

Caracterul tectono-structural care se implică de la formarea unităţilor tectono-structurale până la alcătuirea litologică şi mineralogică a rocilor se extinde pe un ecartdimensional şi temporal foarte mare: de la zeci de mii de km până la ordinul micronilor,respectiv de la miliarde şi milioane de ani (formarea continentelor, formarea sistemelororogenice, colmatarea bazinelor de sedimentare ş.a.) până la zile, ore şi secunde (erupţiivulcanice, cutremure) .

DOMENIILE MORFOSTRUCTURALE

În cei 4 miliarde de ani, evoluţia scoarţei Pământului a fost controlată de: procesele orogenice din zonele de convergenţă a plăcilor (lanţuri muntoase pericontinentale şi intracontientale, arcurile insulare); procesele magmatice din lungul aliniamentelor de acreţie, dar şi cele legate de “punctele fierbinţi”;

https://sosyalforum.org/plate-tectonics-by-jlow-5634

DOMENIILE MORFOSTRUCTURALE

În cei 4 miliarde de ani, evoluţia scoarţei Pământului a fost controlată de: procesele epirogenice – sedimentarea sau erodarea teritoriilor;

https://www.epa.vic.gov.au/business-and-industry/guidelines/erosion-and-sedimentation-impacts-guidance

DOMENIILE MORFOSTRUCTURALE• În cei 4 miliarde de ani, evoluţia scoarţei Pământului a fost controlată de:

• procesele de eroziune – peneplenizarea sau pediplenizarea vechilor sisteme orogenice

http://www.everythingselectric.com/steinbacher-1/

DOMENIUL OCEANIC

Bazinele oceanice – cea mai mare pondere; relief şters cu accidente (coline abisale, munţi submarini vulcanici; stabilitate tectonică; grosimea scoarţei – cca 7 km.

Bazinele oceanicehttps://www.visualcapitalist.com/worlds-oceans/

DOMENIUL OCEANIC

Dorsalele medio-oceanice – aliniamente active, instabile tectonic, activitate magmatică intensă;80.000 km lungime, până la 1000 km lăţime; vale de rift în centru – 2 km lăţime; grosimeascoarţei – 5 km.

Dorsalele medio-oceanice

http://www.geologyin.com/2014/08/atlantic-ocean-floor.html

DOMENIUL OCEANIC

Fosele oceanice – “şanţuri” tectonice (până la 5 km adâncime); asociate subducţiei; poatedepăşi 10 km adâncime (f. Marianelor-11.034 m); instabilitate tectonică accentuată; umplute cusedimente.

Fosa

https://blogs.agu.org/geospace/2015/11/24/mariana-the-tectonic-neighborhood/

Fosa Puerto Rico

https://travel.nine.com.au/latest/richard-branson-bucket-list-puerto-rico-trench/552dd78d-e2ad-49a9-af9e-ca1afc955b0b

DOMENIUL OCEANIC

Bazinele marine marginale – între două arcuri insulare (M. Filipinelor) sau între un arc insular şicontinent (M. Ohotsk, M. Japoniei, M. Bering etc); parţial active tectonic; grosimea scoarţei –cca 9 km.

https://www.afsc.noaa.gov/News/BS_climate-change-study.htm

DOMENIUL OCEANIC

Bazinele marine interne – înconjurate complet (M. Caspică) sau aproape complet de continente(M. Neagră, M. Roşie) sau asociate cu sisteme de arcuri insulare (G. Mexic); stabilitate tectonicărelativă; cuvertură sedimentară groasă; depozitele de sare – diapirism.

https://www.researchgate.net/figure/Current-map-of-Caspian-Sea-Black-Sea-connecting-straits-and-main-rivers_fig1_321287781

DOMENIUL OCEANIC

Insulele vulcanice – geneză legată de rifturi (dorsale) – (Islanda, Ascension, Paştelui) şi de“punctele calde”. (Hawaii)

http://www.geologyin.com/2018/02/new-clue-for-fast-motion-of-hawaiian.html

DOMENIUL CONTINENTAL

Scuturile – stabile tectonic; relief şters (câmpii şi podişuri de eroziune); roci precambriene;mişcări epirogenice.

https://weather.com/science/environment/news/2019-04-03-arctic-permafrost-melting-landslides

DOMENIUL CONTINENTAL

Platformele – stabile tectonic; fundament precambrian; roci sedimentare post-precambriene(uneori peste 4000 m grosime); grosimea scoarţei – cca 40 km; mişcări epirogenice.

http://www.dicyt.com/viewItem.php?itemId=26284

DOMENIUL CONTINENTAL

Catenele orogenice paleozoice – roci metamorfice şi sedimentare cutate şi faliate intens;lungimi de mii de km, lăţimi de sute de km sau mai mult; stabilitate tectonică relativă; reliefpuţin spectaculos (alt. modeste, culmi erodate); unele reînălţate (Alpii Scandinaviei).

https://www.tripadvisor.co.za/LocationPhotoDirectLink-g1131825-i21230901-Saint_Nectaire_Puy_de_Dome_Auvergne_Rhone_Alpes.html

DOMENIUL CONTINENTAL

Catenele orogenice tinere – mezozoice şi neozoice; roci metamorfice şi sedimentare cutate şifaliate, roci magmatice şii vulcanice; lungimi de zeci de mii de km, lăţimi de sute de km;instabilitate tectonică; relief spectaculos; formate în zonele de convergenţă;

DOMENIUL CONTINENTAL

Catenele orogenice tinere – Centura peripacifică (lanţul cordilier american); centura mesogeanăsau tethysiană (lanţul alpino-carpato-caucazo-himalayan).

https://www.google.ro/search?q=himalaya+images&tbm=isch&source=hp&sa=X&ved=2ahUKEwj1jb7Z4qzlAhWG_KQKHZhLCAoQ7Al6BAgGEBs&biw=1920&bih=937#imgdii=i76C3ZKunPEGPM:&imgrc=30F0k2npHxHcKM:

DOMENIUL CONTINENTAL

• Rifturile continentale –unităţi morfostructurale tinere; foarte active tectonic şi vulcanic; fracturi la interiorul sau marginea continentelor; lungimi considerabile (Marele Graben Est-African – peste 6500 km); locul unde ia naştere un nou bazin oceanic.

https://www.tes.com/lessons/cKrFAShY1SZ4PQ/geology-unit-tectonic-plate-interactions

https://www.wildfrontiers.com/east-africa-rift-valley/

DOMENIUL CONTINENTAL

Arcuri insulare – sunt legate de aliniamentele de subducţie ocean-ocean; intensă activitatetectonică şi seismică; aspect de arhipelaguri curbate (arh. Japoniei, Aleutine etc.).

https://study.com/academy/lesson/island-arc-definition-formation.html

https://en.wikipedia.org/wiki/Mining_in_Japan

MULŢUMESC

PENTRU

ATENŢIE!