Miscarea de rotatie

Sensul rotatiei este contrar miscarii acelor de ceas, daca ne imaginam ca privim planeta de sus,si spre est, daca privim perpendicular pe Ecuator. Sensul de rotire a Terrei este invers celui dedeplasare aparenta a Soarelui, Lunii si a stelelor pe bolta.Axa de rotatie a planetei pastreaza o nclinare considerata fixa, de 66033' (23045 cu axa N-S aeclipticii).La Ecuator, viteza unui obiect de pe suprafata planetara este de cca 1 700 km/h (465 m/s), n lungulparalelei de 600 viteza scade la 850 km/h, iar la poli ea devine nula.

Consecinta principala a miscarii de rotatie este aparitia fortei centrifuge, a carei valoare este maximala Ecuator si scade spre polii geografici. La poli atractia gravitationala este maxima, iar forta centrifuganula. Aparitia fortei de inertie Coriolis care actioneaza asupra obiectelor n miscare, impunndu-le odeviere spre dreapta n emisfera nordica si spre stnga n emisfera sudica. Valoarea acestei forte este nulala Ecuator si se manifesta din ce n ce mai pregnant spre poli. Dintre consecintele de ordin geodinamic alemiscarii de rotatie (determinate si prin forta centrifuga), cea mai importanta este turtirea corpului planetar.Rotirea Pamntului n jurul axei polare, de la vest spre est, se efectueaza n 23h 56 40. Acestinterval de timp, necesar pentru o rotire de 3600 a Terrei n raport cu o stea fixa, se numeste zisiderala.

Perioada de 24 de ore care corespunde trecerii de doua ori consecutiv a Soarelui deasupra unuimeridian dat reprezinta ziua solara adevarata. Durata acesteia este inegala pe parcursul unui an, deoareceviteza de deplasare a Pamntului pe orbita difera, fiind mai mare spre periheliu si mai redusa spre afeliu.n consecinta, a fost adoptata ziua solara mijlocie, care corespunde unei durate medii a rotatiei,de 24 de ore. Ziua solara mijlocie ncepe propriu-zis o data cu trecerea Soarelui pe la meridianullocului. Pentru a elimina acest inconvenient (care determina existenta pe perioada de lumina a douadate calendaristice), n 1925 s-a trecut la folosirea zilei civile, care ncepe la miezul noptii.

Miscarea de rotatie determina o deplasare aparenta a Soarelui de la est spre vest. Considernd Pamntulfix, putem spune ca Soarele realizeaza un circuit complet n jurul sau n cca 24 de ore. Pentru fiecare locde pe Pamnt, Soarele se situeaza o singura data n punctul maxim pe bolta, cnd razele sale cad, n functiede latitudine, sub cel mai mare unghi posibil. Acest moment coincide cu trecerea astrului pe la meridianullocului (sau meridianul de amiaza), moment cunoscut ca fiind miezul zilei. Concomitent, pe emisfera denoapte, pe antemeridian (sau meridianul miezului noptii), se nregistreaza miezul noptii.Daca ar fi sa ne imaginam ca meridianul miezului zilei se deplaseaza pe suprafata Globului cu oviteza constanta spre vest, atunci acesta ar parcurge 3600 n 24 de ore, respectiv ar acoperi 150 delongitudine n fiecare ora si un grad de longitudine la fiecare 4 minute. n consecinta, unui meridiande timp, denumit fus orar, i revin 150 longitudine.n fiecare fus orar exista o singura ora, corespunzatoare meridianului sau central. SuprafataGlobului este mpartita n 24 de fusuri orare, numerotate de la un meridian de origine spre est. Cameridian de origine sau zero a fost luat meridianul Greenwich (Marea Britanie).Toate fusurile orare de pe Glob sunt definite n functie de numarul de ore diferenta dintremeridianul lor central si meridianul Greenwich. Timpul este considerat n avans pentru punctelesituate la est de meridianul zero si n ntrziere pentru cele din vestul acestui meridian.Fig. 4. Planul ecuatorial alTerrei

face un unghide 231/20 cu planuleclipticii14Ora fusului orar a fost adoptata n 1884 la Conferinta din Washington n vederea unificarii orei peGlob. Europa se extinde pe trei fusuri orare, avnd o ora a Europei de Vest, una a celei Centrale si o altapentru Europa de Est.Cel de-al 12 meridian spre est de Greenwich este cel de 1800. Aceste doua meridiane mpart Globul ndoua emisfere: cea estica si cea vestica (spre est de meridianul 0, punctele au longitudine estica, iar sprevest, ele au longitudine vestica).n momentul n care meridianul Greenwich coincide cu momentul amiezii, cel de 1800 corespundemiezului noptii. Numai n acest moment, pe ntreaga suprafata a Globului este aceeasi zi calendaristica.n toate celelalte momente, pe partea vestica (asiatica) a meridianului de 1800 se nregistreaza o zi n avansfata de jumatatea estica (americana) a Globului (raportata la meridianul de 1800). De exemplu, daca nAsia si Europa este ziua de luni, n America este nca duminica. Datorita acestei particularitati, meridianulde 1800 a fost ales ca linie internationala de schimbare a datei (1884). Totodata, linia de schimbare adatelor a trebuit sa fie deviata local, att spre est, ct si spre vest, pentru a putea permite unor grupuri deinsule (Fiji, Tonga) si extremitatii siberiene a continentului asiatic sa mentina aceeasi zi calendaristica.