geografie
DESCRIPTION
geografieTRANSCRIPT
Miscarea de rotatie
Sensul rotatiei este contrar miscarii acelor de ceas, daca ne
imaginam ca privim planeta de sus,si spre est, daca privim
perpendicular pe Ecuator. Sensul de rotire a Terrei este invers
celui dedeplasare aparenta a Soarelui, Lunii si a stelelor pe
bolta.
Axa de rotatie a planetei pastreaza o nclinare considerata fixa, de
66033' (23045 cu axa N-S aeclipticii).
La Ecuator, viteza unui obiect de pe suprafata planetara este de
cca 1 700 km/h (465 m/s), n lungulparalelei de 600 viteza scade la
850 km/h, iar la poli ea devine nula.
Consecinta principala a miscarii de rotatie este aparitia fortei
centrifuge, a carei valoare este maximala Ecuator si scade spre
polii geografici. La poli atractia gravitationala este maxima, iar
forta centrifuganula. Aparitia fortei de inertie Coriolis care
actioneaza asupra obiectelor n miscare, impunndu-le odeviere spre
dreapta n emisfera nordica si spre stnga n emisfera sudica.
Valoarea acestei forte este nulala Ecuator si se manifesta din ce n
ce mai pregnant spre poli. Dintre consecintele de ordin geodinamic
alemiscarii de rotatie (determinate si prin forta centrifuga), cea
mai importanta este turtirea corpului planetar.Rotirea Pamntului n
jurul axei polare, de la vest spre est, se efectueaza n 23h 56'
40''. Acestinterval de timp, necesar pentru o rotire de 3600 a
Terrei n raport cu o stea fixa, se numeste zisiderala.
Perioada de 24 de ore care corespunde trecerii de doua ori
consecutiv a Soarelui deasupra unuimeridian dat reprezinta ziua
solara adevarata. Durata acesteia este inegala pe parcursul unui
an, deoareceviteza de deplasare a Pamntului pe orbita difera, fiind
mai mare spre periheliu si mai redusa spre afeliu.n consecinta, a
fost adoptata ziua solara mijlocie, care corespunde unei durate
medii a rotatiei,de 24 de ore. Ziua solara mijlocie ncepe
propriu-zis o data cu trecerea Soarelui pe la meridianullocului.
Pentru a elimina acest inconvenient (care determina existenta pe
perioada de lumina a douadate calendaristice), n 1925 s-a trecut la
folosirea zilei civile, care ncepe la miezul noptii.
Miscarea de rotatie determina o deplasare aparenta a Soarelui de la
est spre vest. Considernd Pamntul
fix, putem spune ca Soarele realizeaza un circuit complet n jurul
sau n cca 24 de ore. Pentru fiecare loc
de pe Pamnt, Soarele se situeaza o singura data n punctul maxim pe
bolta, cnd razele sale cad, n functie
de latitudine, sub cel mai mare unghi posibil. Acest moment
coincide cu trecerea astrului pe la meridianul
locului (sau meridianul de amiaza), moment cunoscut ca fiind miezul
zilei. Concomitent, pe emisfera denoapte, pe antemeridian (sau
meridianul miezului noptii), se nregistreaza miezul noptii.Daca ar
fi sa ne imaginam ca meridianul miezului zilei se deplaseaza pe
suprafata Globului cu oviteza constanta spre vest, atunci acesta ar
parcurge 3600 n 24 de ore, respectiv ar acoperi 150 delongitudine n
fiecare ora si un grad de longitudine la fiecare 4 minute. n
consecinta, unui meridiande timp, denumit fus orar, i revin 150
longitudine.
n fiecare fus orar exista o singura ora, corespunzatoare
meridianului sau central. SuprafataGlobului este mpartita n 24 de
fusuri orare, numerotate de la un meridian de origine spre est.
Cameridian de origine sau zero a fost luat meridianul Greenwich
(Marea Britanie).Toate fusurile orare de pe Glob sunt definite n
functie de numarul de ore diferenta dintremeridianul lor central si
meridianul Greenwich. Timpul este considerat n avans pentru
punctelesituate la est de meridianul zero si n ntrziere pentru cele
din vestul acestui meridian.Fig. 4. Planul ecuatorial alTerrei face
un unghide 231/20 cu planuleclipticii14Ora fusului orar a fost
adoptata n 1884 la Conferinta din Washington n vederea unificarii
orei peGlob. Europa se extinde pe trei fusuri orare, avnd o ora a
Europei de Vest, una a celei Centrale si o alta
pentru Europa de Est.
Cel de-al 12 meridian spre est de Greenwich este cel de 1800.
Aceste doua meridiane mpart Globul ndoua emisfere: cea estica si
cea vestica (spre est de meridianul 0, punctele au longitudine
estica, iar spre
vest, ele au longitudine vestica).
n momentul n care meridianul Greenwich coincide cu momentul
amiezii, cel de 1800 corespundemiezului noptii. Numai n acest
moment, pe ntreaga suprafata a Globului este aceeasi zi
calendaristica.n toate celelalte momente, pe partea vestica
(asiatica) a meridianului de 1800 se nregistreaza o zi n avansfata
de jumatatea estica (americana) a Globului (raportata la meridianul
de 1800). De exemplu, daca nAsia si Europa este ziua de luni, n
America este nca duminica. Datorita acestei particularitati,
meridianulde 1800 a fost ales ca linie internationala de schimbare
a datei (1884). Totodata, linia de schimbare adatelor a trebuit sa
fie deviata local, att spre est, ct si spre vest, pentru a putea
permite unor grupuri deinsule (Fiji, Tonga) si extremitatii
siberiene a continentului asiatic sa mentina aceeasi zi
calendaristica.