7/22/2019 geografia postmoderna

1/5

Repere epistemologice in geografia

contemporana

In geografie , tematica postmoderna a aparut putin mai tarziu decat in celelaltestiinte sociale , in anii 1990 , raspandindu-se destul de rapid .Postmodernitatea, ingeografie , poate insemna doua lucruri . Pe de o parte , poate insemna caracteristicile uneiepoci , a epocii noastre , deci o factura obiectiva de lucruri , care ar putea sa priveascageorgrafia . Pe de alta parte , postmodernitatea desemneaza , in aceeasi masura oatitudine sau o mod de o gandi , un mod de a-ti modela gandirea si scrierea . Acest aldoilea nivel de probleme trebuie sa fie luat in calcul separate , el se refera atat lageografie , la geografie fara capacitatea sa de a analiza lumea , cat si la capacitatea sa de areflecta asupra ei insesi si de a construi propria sa epistemologie.

Precizez rapid primul punct in ceea ce priveste postmodernitatea ca si

caracteristica a epocii , ceea ce putem observa in mod particular la geografi ( insa nu doarla acestia , este o anume ambivalenta a pozitiilor , caci avem de a face in sfarsit cudescrieri destul de semnificativ diferite , egal diferite .

!ele trei mari teme care transcende literature postmoderna ca o caracteristica aepocii , cele trei mari obiective de lucru care par sa transcende putin ansamblul stiintelorsociale , deci si geografia , sunt urmatoarele " prima tema , cea a identitatii, si mai pr#cisa incertitudinii fata de definirea identitatilor la orice dimensiune ar fi , o tema caretraverseaza de asemenea psi$ologia , cat si antropologia si evident geografia % a douatema , problema impre&urimilor din e'perieta lumii , unde gasim problema contractieispatiu-timp , si unde regasim in aceeasi masura problema de cum am puteam denumi noimediatisation , virtualizare , si dezvoltarea a ceea ce audrillard denumeste

simulacrele)% cea de a treia tema in cele din urma , cea a reprezentarii , sau a criticiireprezentarilor . (* Problema care se pune este aici caracterizarea realitatii si laposibilitatea de c$iar a caracteriza . Aceasta problema atinge , pentru geografi inparticular , tematicile spatiale .

Al doilea punct , care se refera la epistemologie, poate c$iar cel mai important ,este cel al legitimitatii discursurilor . !onsecinta , fiind vorba de geografi ca si alticercetatori in stiintele sociale , este de a reusi sa stabilesti o pozitie episteologica care sanu fie de fatada) in raport cu obictele investigatiei .+aca e sa-l credem pe ean-rancois /otard , pozitia postmodernismului nu e unaconservatoare .) (Postmodernismul si geografia . Elemente pentru o dezbatere, ean-arc esse

Geografia postmodernistalucreaza cu obiecte despre caregeografii francezi cred ca deseori nu au nici o legatura cu domeniul lor disciplinar . De

exemplu , homosexualitatea . ( Ce putem face din geografia postmodernista?

Beatrice Collignon , Jean-Francois tasza! , pag "# $%ostmodernismul se poate defeni in doua cu&inte . %e de o parte se poate defini

ca un obeiect , iar pe de alta parte ca o atitudine . %ostmodernismul poate fi definit ca unobiect , deoarece poate fi inteles ca o un obiect sau un lucru , obiect care se poate defini

7/22/2019 geografia postmoderna

2/5

ca o epoca . 'ceasta epoca este definita de lucruri precum literatura , arta si arhitectura side diferite procese precum formele productiei capitalismului care rezulta in contextualgandirii postmoderniste . n al doilea rand poate fi definit ca o atitudine sau un mod de aintelege lumea . )ai ales , lucrurile si procesele care caracterizeaza epocapostmedernismului poate re&igora postmodernismul ca si atitudine . 'ceasta atitudine

poate fi inteleasa mai ales ca o miscare intelectuala care face rost de un set coerent de ideipentru a intelege lumea intr-un mod specific postmodernistilor . n incercarea de a gasilegatura dintre postmodernism ca si obiect si postmodernism ca si atitudine , geografiprecum )ichael Dear , au sugerat ca trebuie distins intre postmodernism ca epoca ,postmodernism ca stil si postmodernism ca si metoda . tilul si epoca ne a*uta saintelegem notiunea de postmodernism ca si obiect , pe cand motoda ne a*uta sa intelegempostmodernismul ca si atitudine .

tilul postmodern poate fi inteles ca un lucru ce trebuie sa fie analizat si astfelde analize sugereaza ca a existat o schimbare atat in stilul , cat si in epoca societatilorcontemporane din +est . Ca o metoda sau ca o atitudine intelectuala , postmodernismuleste caracterizat de o reactie impotri&a unei asa-zise sigurante a progresului care a

caracterizat fundatiile moderniste ale societatii intelectuale &estice . 'u existat dezbteriintense in ceea ce pri&este atat existenta postmodernismului ca obiect , cat si asupra&eridicitatii postmodernismului ca si metoda . %e deasupra , mai sunt si cei care acceptaexistenta postmodernismului ca o conditie ( stil si epoca $ , dar resping metoda pentru aintelege lumea .

Dezbateri pe tema postmodernismului in ziua de astazi sunt aproape absente ingeografie , deoarece multi geografi s-au redirectionat spre alte lupte intelectuale . ricume bine de subliniat ca ma*oritatea au fost influentati constient sau incontinent depostmodernism ca metoda , epoca si stil .a2rence erg

Marxismular'ismul , ca si o filosofie politica si ca un cadru pentru a intelege cum

functioneaza societatea , are originile in teoriile lui 3arl ar' , un german e'ilat din tarasa , care si-a petrecut aproape toata viata sa ca adult in area ritanie . ar' esteconsiderat a fi un filosof , un economist , un teoretician al politicii , un istoric , un&ournalist si un revolutionar .

Pentru prima data ideile lui ar' au fost e'plorate de niste geografi umanisti lainceputul anilor 1940 , dupa 5azboiul din 6ietnam , au dorit sa inteleaga geografiileeconomica si sociala e'istente in &urul lor si sa faca din lucrarile lor academice marea&ustitie sociala a momentului . Intersectarea ideilor lui ar' cu geografia poate ficonsiderat un mod de a mar'ifica geografia si de a-l spatializa pe ar' . +esi geografiiau adoptat teoria mar'ista pentru a e'plica lumea din &urul lor , in acel proces au vazut o

disciplina conservatoare care sustineastatus quo . Acestia s-au luptat pentru a intelegemai bine cum geografia capitalista este implicate in operatia acumularii relatiilor sociale ,desi au e'istat diferente considerabile in etapele care au precedat acel moment .

ai intai , au e'istat dezbaterii pe tema relativei importante , pentru a definigeografia capitalismului , pe cea a structurilor economice in societatea capitalista , ceeace insemna de fapt apropierile care erau mai structuraliste in natura decat acelea care eraumai voluntare in natura . Acest efort de a e'plora relative importanta a structurilor si aagentiei umane a fost cunoscuta din 1970 ca dezbaterea structura8agentie . mare parte

7/22/2019 geografia postmoderna

3/5

din dezbatere se afla c$iar in lucrarile lui ar' , tinand cont ca el a evidentiat structura siagentia in diferite conte'te si la momente diferite . In al doilea rand , in timp ce multigeografi au ales ideile mar'iste pentru a incerca sa inteleaga geografia economica acapitalismului , altii s-au c$inuit sa inteleaga relatia dintre ideologie si practicile culturalesi structurile societatii caitaliste . In al treilea rand , geografii au incercat sa inteleaga

legatura dintre procesele de acumulare capitalista , pe de o parte , iar pe de cealalta parte ,cum sunt realizate peisa&ele economice , care inseamna ca se luptau sa e'amineze relatiadintre relatiile sociale si structura spatiala a societatii .

:eografia capitalista a fost vazuta ca rezultatul luptelor socio-spatiale dintrecapitalism si muncitorime , lupte care la randul lor au fost definite de organizareageografica a capitalismului . !unoscuta ca geografie a ;;muncii;;( labor geograp$/ ,aceasta apropiere sustinea ca muncitorii si capitalistii aveau adesea diferite interese inceea ce priveste definirea peisa&ului economic al capitalismului % capitalistii aveau nevoiesa creeze peisa&e de acumulare , in timp ce muncitorii aveau nevoie sa creeze peisa&e demunca aceste lecturi speciale ale structuralismului in geografie sugerau caialternative de a conduce studii geografice si c> acest lucru a desc$is posibilitatea ca opletor> de imagini, cum ar fi picturi peisagistice , fotografie, ?i art>, au fost legitimezonele geografice de anc$et>, ceva @n care geografii feministi au devenit interesati @ntimpul anilor 1970 ?i 1990. n plus, lecturile structuraliste a peisa&ului sugereaz> modurileimportante @n care ideologiile dominante funcBioneaza pentru a naturaliza relaBiile deputere, prin producBia de peisa&e care ascund la fel de mult cat lasa la vedere. o?tenire

de durat> a structuralismului in geografie, cu toate acestea, a fost interesul care a dus lalimba ?i discurs . +e?i structuralismul in geografie propriu-zisa a fost @n mare m>sur>l>sat @n urm> ca urmare a apariBiei teoriei structuralismului , realismului ?ipoststructuralismului , importanBa de a e'amina discursul, limba, puterea ?i ideologiar>mCne. Astfel, provoc>rile legate de structuralism au incura&at poziBia mar'istilor , ?i maitCrziu feminismul ?i alti geografi radicali, interesati @n interogarea structurilor subiacentecare produc ?i reproduc dominatie, dezvoltare inegal> ?i relaBii sociale inec$itabile. (Enciclopedia Geografiei Umane, 6incent +el !asino ,pag "/

7/22/2019 geografia postmoderna

4/5

Geografia feminista

Geografia feminista, in sens strict , nu este postmodernista .( Ce putem

face dingeografia postmodernista?, Beatrice Collignon , Jean-Francois tasza! $

:eografii feministi susBin c> geografie ca disciplina a considerat si teoretizatinadecvat relaBiile de putere dintre se'e care influenBeaz> @n mod semnificativ viaBa de zicu zi , instituBiile , mediile , economia ?i politica . nc> de la origine, @n anii 1940,geografia feminist> a crescut @ntr-o important> forB> ?i a afectat in mod fundamental toatedomeniile de geografie uman>. +e fapt, este imposibil s> fie verificata orice subdisciplinasau revist> @n geografie uman>, f>r> s> vezi contribuBiile geografiei feministe ?i modul @ncare anc$etele lor au modificat teoriile, practicile ?i metodele geografiei . D'ista cCtevae'emple care pot servi pentru a evidenBia zone in care geografia feminist> si-a aduscontribuBiile de practic> ?i de studiu in geografie uman>.

:eografii feministi au atras atentia asupra e'istentei unui mare numar de femeiin geografia umana ca profesie , in special in comparatie cu alte stiinte sociale precum

sociologia si antropologia . Di au sugerat ca numarul mare de barbati din geografia umana, in special in trecut dar continuand si astazi , a influentat ce a fost studiat in geografie .ulti pretind ca asta a insemnat ca problemele particulare ale femeilor si studiul relatiilordintre se'e au fost in mare parte negli&ate in studiul geografiei . a c$iar , feministiisustin ca dominatia masculine in geografie si lipsa de interes asupra studiului problemelorsi vietii femeilor le descura&eaza pe acestea sa intre in domeniu . :eografii feministi ducmai departe critica lor asupra profesiei pana la a prezenta masculinitatea ei . Acest lucruse refera la cum initial aceasta disciplina a servit intereselor barbatilor si cum initial alucrat cu paradigme masculine care subliniau obiectivitatea lor asupra unor problemee'istente in lume , care foloseau numai anumite metodologii , care observau un ideal aldistantei profesionale fata de activismul politic si care cereau separarea vietii personale

de cea publica . eministii sugereaza ca aceste lucruri au facut ca femeile sa seindeparteze de profesia de geografi si de aceea doresc sa se asigure ca in viitor acestelucruri nu se vor mai intampla .

:eografii feministi au avut succes in incercarile lor . Astazi este mult mai greusa ignori argumentele lor sau sa nu iei in calcul contributiile lor . +in pacate , succesul lornu este deplin fata de ;masculinism; si gegrafii feministi continua sa lupte pentru cafemeile sa se intereseze de aceasta disciplina .!ercetarile pe care geografii feministi le-au facut au fost influentate de trenduri mai maridin teoria sociala si feminista , de aceea este foarte important ca geografiile feministe safie plasata intr-un conte't al dezvoltarii feminismului de-a lungul timpului . :eografiifeministi au adus , oricum , multe contributii datorita perspectivei lor unice de lucru

asupra se'elor si vietii femeilor . In special , au investigat diferentele dintre lumilemateriale ale femeilor si barabatilor . otivatia lor este sa arate ca femeile traiesc ,produc si negociaza in locuri total diferite fata de spatiile folosite de barbati . +easemenea , ei mai spun ca identitatile femeilor se realizeaza prin diferitele intelesurisociale dintre se'e asupra spatiului si mediului . D'emplul locului de munca al femeiiarata cum spatiile sunt aran&ate prin procese si probleme comple'e . +ar ar fi o gresealasa presupunem ca toate locurile de munca ale femeilor sunt locale precum casa % dee'emplu , cazul locului de munca a oferit , de asemenea , geografilor feministi un mod de

7/22/2019 geografia postmoderna

5/5