MUNICIPIUL BUCURE$TIcu SECTORUL AGRICOL ILFOV

Suprafata : 1 509 km 2 (0, 63% din ter it , tar ii) , din ca r e 1 283 km 2 Sectorul agrico l IIfo v .Populat ia: 21013 10 loc. (9 ,4 % di n po pulat la tari i, 1 iuli e 1980) , din care 1 861 007 loc. mun ic ipiul Bucur estl. 15 622

loc . orasu l Buft ea ~ i 224 681 lo c . in comunele Sectoru lu i agr ico l Ilfov .Aseza r i: doua e rase (d in care un mun icip iu), 29 comun e , 84 sate (d in ca r e unu l in cornponenta o r as ulul Buftea) .Municip iul Bucur es tl - ca pita la Republ ic ii Soc ial iste Roman ia .Ca i de comu nic atie : 31 5 km c.f. (d in ca re 14 3 km c .f. el e ct r lflca t a) : 70 3 km d r umu r i pu b/ice (d in ca re 322 km modern i-

zate) : aeroportu r i: O t o pe n i (p entru t ra fic int e r nati o nal ) ~ i Baneasa (pentru trafic in t ern) .

A~EZAREA GEOGRAFICA . Est e situat in S tar ii, in C im piaRomana, la cca 60 km de Dunare , 100 km de Iantul ca rpatic~ i 250 km fat a de Marea Neagra . Coordonate : cent ru l cap i-ta le i se afla la int e rse ct la mer idi anu lu i de 266'50" lo ng. Ecu pa ra lela de 4425 '50" lat . N . Pr in Sect o r ul ag ricol IIfovtree: mer idianul de 26 (V de Magurele , E de Du d u-Ch iajna ,

Mogo~oa ia) ~i paralelele de 4440' in N ( Grad i~t ea, Vla d i-ceasca- Snagov) ~i 4.420' in S (Dum itrana -Magure le, [il ava) .Jud . vecin e: Prahova, lalo rn ita, Cala r as ], G iurg iu, Dtrn-bo vlta . Se desfas oa ra pe circa 52 krrr pe d lr ectia ':l -S(int r e ri uri le lalorn it a ~i A rge~ ) ~i 46 km de la V la E. ln t r eex tr e m lt a t lle o r asu l ul Bucur es t i, pe acel eas i d lr ect li, s ln t22 km ~ i, r espect iv , 24 km . Cea ma i mare pa r t e a Sector ulu iagricol IIfo v se desfasoara in N Bucur es t iulu i. Orasul es t es ituat , in pr incip al , pe riurile D'irnbov ita s i Colent ina , inlu ngu l ca rora s-au de sco pe r it ,nucle e ale unor a~ezari stra-vech i ~i pe care, ulte r ior, s-a dezvoltat vatra cap itale i ta r iinoastre . Co m unele Sectoru lu i agr ico l IIfov s int strabatute,in afara cfe ce le doua artere h idrog ra f ice rnent ionate , ~ide r iurile Arg es , Sa bar, Pasarea, lalorn ita .Bucu r estiul se afla la int e rsectt a eel or ma i im po r t ant e arte rede cornunlcat le nationale (ca i fe rat e , sose le) : d e a ici pl eacama jor itatea linii lo r aer ie ne in t e r n e ~i ln t e r nat io nal e.GE O LO G IA. St r uctu ra l , ter it. m un ici pi ul u i Bucu r es t i sesu prap une peste 0 pa r t e a sec torului nor dic al PlatformeiMo esice, cunos cut ~i sub numele de Platforma Valaha ,Fundamentu l este alcatu lt d in formattun l cr istaline prote-rozoi ce: el a fost pu t e rnic de n ud at la ince pu tul paleozo icului ,re lieful fi in d adus la st adiul d e periepl ena. Ulte r ior , a sufe ri tdoa r m i~c!r i epirog enet lce ~ i fal ier i. Aces tea din urrnas int frecve nte in extremitatea no r d lca, unde se r ea lizeazao cadere rap lda a fundame ntu lu i ~ i a u nei part i din sedimen-tarul de acoper ir e , cat r e depres iunea pr ecar pat lca . In ca d r u lcuver t urii se dimentare , r epr ez en tata de 0 succes iu ne deforrnat tun l , ince p ind cu carbon ifer ul infer ior ~ i te rm in indcu cele cuaternare , se P

MUNICIPIUL BUCURE$TIRELIEFUL. Terit . munieipiu lui Bucures ti , in care se includes i Sectorul agricol Ilfov, se s uprap une, in intregime, pesubun ltati a le Ci mpie i Vlasle l - un itate a C impiei Rornane .Ca fo r m e de rel ie f ies in ev identa : cimpur ile , larg i de 4-8 km(89% d in ter it.), or ientate , in ma joritatea sit uat iilo r , NV -5 E si a caror a lt itud ine scade, in acelas i se ns , de la 100-120m; 'culoare/e de vale (extinse 0,5 -4 km), cu albii minore,lunc i ~i terase joase a par t in in d unor riuri cu izv . in Car pati~i Subcar pati (7% din ter it .); voiugife inguste ~i putin ad in-cite, unele cu ob irs!e in cuprinsul Cimpiei Vlaslel, cu apaput ina in albie, multe transformate in slragur! de lacur i(4% din ter it.)": un microrelief reprezentat , pe cimpur i,de crovuri, iar in lungul vallor mai marl , de meandre ~ialbii parasite, popine; la acestea se adauga: n ivelar i, excavat i i ,construct! '. care au modificat, in mare rnasure , conftguratlalnitlala a reliefului, indeosebi de pe terit. orasulul .Cimpia Vlasiei se subimparte, pe terit . munieipiului Bucu-resti , in sase subunltatl .1.' Clmpia 'Snagovului ocupa partea nordlca a munie ipiului,lim ita sudica fiind rnarcata de valea Cocioval istea- LaculCaidarusan l: r epr ez inta cca 22% din ter it . Aprcape 213din ea se desfasoara intre 80 ~i 100 malt . Cele mai mariinaltimi (115, 116 m) se am in citeva movile , in extremi-tatea ves tica a cimpiei . Fragmentarea este r e dusa, valoriceva mai insemnate (0,5-1 krnrkrn") fii nd in sectoarelede confluente , De alci , aspectul unei cimpii netede . lalornltas i-a taiat in ea 0 vale larga (0,3-1,5 km), ale car e ] maluriau 5-8 m tnaltlrne (intre Ciolpani ~i Sllis tea Snagovului) .[ntre acestea se desfasoara albia minora, cu Iatirn] de 80-100 m, meandrata , cu numeroase despletiri ~i ostroave ,apo i lunca (mult extlnsa in amonte de Ciolpani ~i aval deSil istea Snagovului ; in ea se pastreaza cursuri vechi) ~i 0terasa joasa (2,5-4 m). Celelalte val, care strabat cimpia(Baltenl, Snagov, Vlasla , Cociovalis tea): i~i au cb irsia inV acesteia, iar varsar ea , in mai multe limane aflate in veci-natatea luncii lalornltel . Ele au 0 desfasurar e SV-NE ~ilung . de 12-35 km . In cursul superior s int abia schltate ,au infatl~area unor vaiugi adincite cu 0,5-1,5 m in depo-zitul loessoid al cimpiei. Treptat se largesc, apare evldentao albie umpluta in intreg lme de apa doar la viiturl, in restare infati~area unei suprafete mla~tinoase prin care mean-dreaza un fir de apa . Albia este incadrata de maluri, rela-tiv abrupte, cu inaltimi de 2-4 m. Bararea de catre lalo-mita a gurilor de varsare a dus la dezvoltarea unor limanecu lungimi apreciabile. AsHel, in NV cimplei se afla L.Balteni (Balta Manastirii), in centrul acesteia L. Snagov(eel mai mare liman din bazinul lalomitei), iar in SE L.Caldaru~ani, in care ajung apele riurilor Vlasia ~i Cociovali~tea.Printr-o suita de baraje naturale cursurile riurilor Cocio-vali~tea ~i Vlasia au fost transformate aproape in intregimein salbe de iazur i. Vaile impart C. Snagovului in subunitatiinguste, cimpuri cu latim i de pina la 6 km, desfa~urateSV-NE, acoperite in V de terenuri agricole, iar in E depaduri intlnse. Pe supr . lor exista un numar mare de cro-vu ri in care, mai ales primavara, stagneaza apa . Prin unireacrovurilor au rezultat vaiugi cu desfa~urare haotica, num iteadesea furcituri . In ele apa stagneaza timp mai indelungat,permitind dezvoltarea unei vegetat ii hidro-~i higrofllebogate .2. Clmpia Maio se desfa~oara partial in extremitatea NVa Sectorului agricol Ilfov, la N de lalomita . Reprezinta3% din terit. ; are inaltimea medie de 75 -90 m; este alca-tulta din pietri~uri ~i nisipuri acoperite de un orizont sub-tire de loess .3. Cimpia Mov/lirei se ana in NE ora~ului Bucure~ti, fiinddelimitata, in cadrul Sectorului agricol IIfov , de vaile Co-

clovali~tea, in N ~i Pasarea, in S . Se desfa~oara pe directiaNV-SE, de la alt. de 95-100 m (Corbeanca-Otopeni)la 75-80 m (Brane~ti) . Este alcatuita din nisipuri cu frec-vente Ientile de argila , peste care urmeaza depozite loessoidecu grosime de 4-6 m. Pinza freatiea se afla la adincimide 6-8 m, in apropierea vailor ~i 8-10 m in mljloculcimpurilor. Valea Pasarea i~1 are obir~ia in sectorul Otopeni- Tunari, in mai multe vaiugi al caror fund este mla~tlnos.In aval de Tunarl valea este treptat evidentiata de ma/uricu panta mai accentuata (indeosebl pe dreapta), prezinta

818

o albie lata de 100-200 rn , in care, p r in baraje antropiee,s-au realizat lacu r i ce ocupa lunca aproape in intregime(Tu nar i, St efanes t i , Cr etu leasca, Afurnat i. Mo ara Domneasca,Coz leni, Bran es t : etc.) . In aval de Moara Do mneasca, alb iain regi streaza un indie e de meandrare r id icat (1 ,5), impuss i in desfasurar ea va il. Celelalte va i care strabat C. Movi-lite i s int mu tt mai scurte ~i se afla, p redom inant , in fi~iaestlea. Re pr ezinta un ansamb lu de va iugi d in bazi nul supe-rior a l Most l~ te i (in com . Dasca!u , Petrach ioaia , Gagu),ad inc ite cu 1-2,5 m in depoz itele leosso ide; au 0 desfa-surar e s lnuoasa , ca ur mare a forrnar li lor prin drenareacrovurilor . Fundu l va iug ilor , p lat sau user rotunjit, pr ezintaadesea sectoare cu exces deumid itate in care se lnstaleazao vegetat!e spec ifica. in, aceeas i categorie intra ~i valeaSindr if it a , afl . al Pasar el . In cursul m ijloc lu s l infe r io r aceastaare 0 a lbie ma l lata (50-100 m), incad rata de maluri abrupte(2,5-4 m lnalti rne} : in lungul ei s-au amenajat iazuri. Pre-z enta acestor va i face ca fisia est ica a cimpie i sa inregistrezeo fragmentare destul de mare (1-1,5 krnrkrn") in compa-rat ie cu f is la ves tica Otopen i- Corbeanca (0,5 krnikrn") .Ca urmare, in V ex ista un c irnp lntlns , cu usoar e den lvelar i,determinate, mal a les , de ex lst e nta crovuri lor ; in E, int r ePasar ea , Sindr il ita, Mosti~tea, Colceag, Cocloval istea, s-auind lv id ua liza t ma i multe cimpuri orientate NV-SE sauV-E , care scad in inaltlrne in acelas ! sens; au latimi de4-8 km , 0 panta generala de 0,81' pr ez irita numeroasecrovuri, multe desfasurat e pe linil de drenaj sau imbucatein vaiugi de tip "furc itura" .4. Clmpia Bucure~tiuJu i se des fasoar a in j urnatat ea sudicaa municipiulu i, intre valle Pasar ea ~j Sabar. Re pr ezintaaproape 49% din supr . munieipiulu i. lnalt irnil e scad de laNV (115-100 m) catr e SE (50-60 m); hipsometric, 50%din supr . se afla intre 80 ~I 100 rn , 43% intre 60 ~i 80 rn ,circa 4,8% apart in luncilor Dimbovite i ~i Colentinei aflatela inaltimi sub 60 rn , iar 2,2% alt . ce depasesc 100 m . Orasulpropriu-z is ocupa cea ma i mare parte din aceasta cimpie~i se desfasoara intre 58 m ~i 90 m. Colentina ~i Dimbov ltar eprezinta principalele vai care frag m e nt eaza cimpia , invecinatatea lor inregistrindu-se valori ale energiei de reliefde 10-15 m . Afluent ii acestora, majoritatea cu caractertemporar, imprlma 0 fragmentare mai accentuata indeosebiin jumatatea de E a cimpiei , unde se a junge la 1-1,5 kmlkm 2 Cea mai mare parte a supr . inreg istreaza pante sub2. Doar in lungul versantilor, malurilor vallor ~ i 11) cariereacestea ating valorl ridicate (10-25 sau peste 25). In cadrul

ora~ului, prin construqii ~i amenajari, 0 mare parte a de-c1 ivitatii naturale a fost mod if icata , remarcindu-se, 1ndeo-sebi, ~ atenuare a valorilor sale . Din punct.de vedere geo-logic , cimpia este alcatuita, la supr ., din comp lexul nisi-purilor ~i pietri~urilor de Colent ina, peste care se afla de-pozite loessoid~ ~i soluri fosile cu 0 gros ime generala depina in 10 m . In cadru l cimp iei se pot separa patru subu-nitati . a) Clmpia flfovului ocupa 0 supr . redusa (cca 38 km 2)in V munieipiului; cea mai mare parte se afla 1n jud.vecine,Giurgiu ~I Dimbovita . Prin mijlocul cimpiei (in afara munici-piului) trece piriul Ilfov, de unde ~I numele un itatii . Estealcatuita din nisipuri, pietri~uri, argile cu gros imi ~i dispu-nere in supr . ext rem de variate . Ilfovul, Colentina ~i alteciteva pira ie care 0 strabat au alb ii larg i, mla~tinoase , cumalurl mai putin clare. Pinza freatica se afla la adincimemica, situatle care favorizeaza , 1n per ioadele cu precipi-tii bogate, primavara, ridicarea nivelului acesteia ~i inre-gistrarea excesului de umiditate . Fi~ia din cuprinsulmunicipiului are 0 inaltlme de 105-115 m, este strabatuta ,aproape prin m ijloc, de valea Colentinei , in albia careias-au amenajat, aic i, lacurile Buftea ~i Buc iumeni . Deasupraformatiunilor nlsipo-argiloase urmeaza un depozit loessoid,gros de citiva metri, de care se leaga ~i aparitia unor cro-vuri. Prin caracteristicile structurale sl fizionomie , aceasta

fi~ie face trecerea de la cimpia de subsidenta Titu-Racarila cimpia cu loess a Vlasie i. b) Clmpul Otopeni -Cernica se

desfa~oara 1ntre vaile Colentina ~i Pasarea. Reprezintaaproape 40% din supr . cimpiei; are 0 lung . de cca 35 km

~i latimi de 6-8 km . Peste 60% din supr. se am la 0 alt .mai mare de 80 m (maximum in com . Mogo~oaia, 105 m) .in V, Cimpul Otopeni este neted ~i aproape lipsit de valugi;

MUNICIPIUL BUCURE$T1singurele de n ive la r ] sint cauzate de crovuri . In centru,in Cimp ul Pipera , valea Saul ei ~ i un el e vai ugi aflue nt e in d e-oseb i Cole nt ine i a u im pin s curnpana de a pa pina ap roa pela 2 km de va lea Pasa r ea ~i au fra g m e nta t supr . c imp ie i inma i mul t e cimpu r i secun da r e o ri e ntat e N-S sau NV -S E;fa ~a de aces t ea , fundu l va ilo r se afla a proa pe in per rnan e ntacu 5-10 m mai jos ; malu r ile Sau lei (in aval de Pipe ra) aupante p ina la 45 ~i inca d r eaza 0 al bi e lat a de 100-150 m ,ocupata aproape in in t r eg im e de iazu ri. Se cto ru l SE ( Pa n-t el imon - Cern ica) este st rabatut , aproape central, de valeaTinganului (16 km) care, impreuna cu mai multe vaiug ior ientate sp re Pasarea ~ i Colent ina , impr irna 0 fragm e ntarecare depases te 1 kmikm'' : se a da uga densitatea mare decro vur i . c) Cimpu f Co/entine i se afla in t r e D trnbov ita ~i Colen -:tina , o cupa cca 31 "10 d in C. Bucu r es t iu lu l, inr eg lstreazao lung . de aproape 30 km ~ i la~im i de 3 - 6 km. In jurna-tatea vest lca . alt . s int cuprinse intre 80 ~ i 95 m, pe cindin cea es t ica lnal t im ile scad t reptat p ina sub 60 m . Estecimpul unde s-au produs, in ult imu l se col , ce le mai marit ra nsfo r ma r i ale fizionomiei init iale prin ex cav a r i s i n ive-lari in raza oras ul u i. Cu greu ma i pot fi ur ma ri t e trasee leve chilor va iugi, or ientate, indeosebi, catr e D'irnbov it a .care porneau d inspre G iu les t i , Pol izu, G radina Icoane i,Dudest i etc . s i lnsas l vechiul cu rs al D imbovite i. U ne le

den iv~ lar i , ma l a les i ~ lu nca D imbov itei , ca ~ i poal t la unorlacu r i, sugereaza inca vech ile cursuri. Va/ea Co/entinei sedesfasoara pe ci rca 44 km, inreg istrind un ma re gradd e meand ra r e (1 ,5) s l latimi ln t r e 0,6 ~ i 1 ,5 km . Maluri le,in d eose bi eel dre pt (c u ln alt imi p ina la 10 m), a u panteacce nt uate (un eori a b r u pt e) ~i si nt, in cea ma i ma re pa rte,amenajate . Albia minora ~i lunca au sufe ri t modiflcar l es en-t lale pr in crearea de lacu ri fo los it e pentru pisc lcuttura

~ i agrement ; in c iteva sectoare (Fundeni- Plumbu ita) semai pas tr ea za cc nf lgu rat !a natura la a vaii (a lb ie m ino rade 5-6 m latim e , putern ic meandrata in t r-o lu nca cu 0bogata vegetat !e higro- ~ i h idrof ila) . In lu ngu l Colent ine i,mai ales pe par t ea st inga , ex ista unele t eras e locale, cudesfasurar e mai ma re in meandre, la 2 m , 5 m , 8 m, pr im afiind , In buna pa r t e , aco pe r ita de a pa lacuril or . Une le po-p ine , mai lnalte (Plumbui ta, Fu n deni, Ostrov, Do br oes ti.Pantelimon) , fu nct lo neaza ca insu le . Va/ea Dimbovitei stra-bate orasu l a pro ximativ pr in ce rit r u , pe 0 lung; de cir ca35 krn , lun ca i nr egis tr lnd latimi p lna la 2 ,5 km . Ina inte decanalizare al bia era pute r n ic mea nd ra t a, fii nd f ixa t a, In vee i-natatea malulu i drept, p lna la C iure l, linga mal ul st in g ,p ina la Ope ra , apoi pr in centrul lu nci i, lntre Opera ~i Pia taUni r ii ~i d in nou, pe st lnga , plna aproape de confl . cu Col en -t ina . Ind ice le de meandrare d e pa~ea valoarea 1, 5 mai alesin sec toarele Eleft e ri e -Sch it u Magu reanu ~ i D ud e~t i ~u lea. Versantii, cu pante In ge neral mar i, aveau 0 desfa~urare sinuoasa cu nu me roase concav itati separate de pro-montor ii ale cimpu lu i (Ciurel, Cotroce ni, Dealu l Sp iri i,Filaret, D. Piscu lu i, Botu Malulu i) . Ac es t ea au r ezul t atd in pendu larea D imbovite i in t r-o lu nca lata , in care s ema i pastreaza ~ i martor i de eroz iune d e t ip ul g rad i~ t i lor(D . Mit ropolie i , D . Radu Vo da) ~ i cursur i vech i (Ci~m ig iul se afla pe tr.aseul unui astf e l de curs,funct ional la fi ne lesec. al 18-lea) . In amont e de R o~ u ~i aval de Vacare~ tiT it a n se pastreaza inca bine fiz ionomia lun ci i, aiei putindfi urmar ite, cu u~ur inta , vech ile meandre , profi lul ver-sant ilo r, une le ~acur i ~i se ctoare cu exces de u m id itate(Ochiu Bou lu i) . Intre n ivelul lunc ii ~ i eel al clmpu lu i, aparterase joase (mai a les pe st inga) la lnalt imi de 3-6 m Inora~ (G iu le~ti, Vic t o ria , Cat e lu) ~ i 8-12 m , in ava l de G lina .d) Cimpu/ Cotroceni- Berceni se afla In S Cimp iei Bucure~tiului, desfa~urlndu-se , plna la Sabar,"'pe 'o supr . de circa27"10 d in aceasta, la 0 al t . de 70- 95 m . Se ctoru l vest ic

-(Dru m ul Ta ber e i- Prog resul) apare ca 0 t r ea pt a mai inal !a(80- 95 m) cu u~ oare den ivelari da te mai ales de crovuri. InE, sectorul Vacare~ti- Berc en i este ceva ma i jos (70- 75 m) ;aic i l~ i au ob i r~ ia mai mul te va iugi (mu lte pe alin iamentede crovur i) apart inind baz inelor vall o r C ilna u, Sio tea ,Sabar. Ele im p ri ma 0 fragm e nt a r e de 0 ,5- 1 k m Jk m2 ~ ipante (in lu ng ul ma lu r ilor) de p in a la 15.5. Lunca Arge~-Sabar ocupa, in cadru l mun icipiului, cca2 "10 di n supr ., d esfa~urindu - se la alt . de 60-80 m ~i pe 0

819

la t ime g enerala de 5-8 km. Se d ist ing : /unca Sabaru/uii(int re Bragad iru s i Ji lava pe cca 18 km lung .) cu 0 alb ieing ust a m eand ra ta , malur i de 0 ,5-1 m ~ i 0 terasa de luncade 1,5 m; Junca joasa a Arge~u/ui , cu d esp le t ir i n u m eroas e,o st roave , cu ma lu r i ca r e sufe ra pu t e rn ice rno dl f lcart lav iitu r i; interfl uviu/ d intre cel e do ua va i , cu maluri de 3-4m s pr e A rges ~ i 1 ,5-2 m catr'l Sa bar, cu u rrn e ale uno rcursur i vech i ~ i 0 st ructure aluv iala in care p inza fr eat icase afla la ad inc im i redu se .6. Cimpia Cilnaului ocupa extremi tatea SE a munici piului ,intre Sa ba r ~ i Di mbovita (sub 2"10 d in sup r .), la 0 inal~i mede 65 - 70 m . Depozite le loessoide au 0 gros ime de 10-12 rn , si t uat ie car e favor izeaza dezvo ltarea crovurilor sia vaiu gilo r 'r ezul ta t e d in drenarea acestora. Ele fragme~teaza cim p ia pe d ir ect ia N V-SE .

PROCE5E G EOMORFOLOGICE ACTUALE 51 D EGRA-DA REA TERE N UR ILOR . Reli eful relat iv ~ters" cu energie,fragmentare ~i pante reduse , nu favor izeaza desfasurar eaunui nurnar p rea ma r e de p ro ce s e . Int e ns it a t ea u nora ~iaccelerarea degra da r f solului in anu mite sectoare este 0co nsec in ta a lnt erv ent! e i ant ro pice . In d lstr ibut ia proceselo rse r e rna rca 0 oarecare d ife r e ntiere in cad rul a tre i f i~iimo rfo d inami ce - podul ci m pu ril or , ve rsantii ~i mal u r i le,lu nc lle r iur ilo r . Pe ci mpur i, un de lo essul a re gros imi de4-12 rn , tasarea r eprez in t a pr incipalul proces , m u lt acce-Ie rat pr in de fr isar ea paduri lor , pr in folosirea utilajelorg rele, ex ist e nt a unor pe r ioad e cu p r ecipitat ii bogate (1969-1972 , 1974-1 977 ) , cln d s-a depas lt cu m ul t m ed ia an ual a:Au r e zultat crovuri cu d ia me tre de la citeva su te d e me tri la4 ha (C. Mov il i~e i , C. C llnaului), cu ad inc imi de 0, 5-3 msi 0 de ns it at e de 2-5 crovur i la 100 ha . D ezvo lt a r ea cro-

~ur ilor s i ridicarea n ive lul ui pinzei freat ice a dus la pro-ce se de bot ti re s i la crearea u no r zo ne int inse cu exces deumiditate , ce ea ce a deter m inat scader i importante in fer -t ilit a t ea so /ur ilor ~ i in po t ent ialul ag ricol al t e r e n u-rilor. Totusi , rnasur ile a pli ca t e , in d eo se b i cele ca re vizaur ealiza r ea unu i drenaj rapi d al ape i catr e princ ipa lii colec-tor i (Pasar ea. Colen ti na e tc. ), au per m is scaderea ni ve-lului pinz ei freatice, limitarea zonelor cu ex ces deu m id it a t e ~ i d iminuarea proceselo r de tasare . spa/area insuprafata se r e rnar ca pr lrna vara ~i dupa ploile de durata,inde ose bi in por t iu n lle unde se r ealiz eaz a trecer ea de lacimp la ve rsa nt l sau in lu ngul va iug ilor de pe c impur i.Pe ve rs a nt ii' pr inc ipale lor vai se inregis t r eaz a, in a faraspa~iulu i const ruit ~i amenajat , ~iroir i care dau rigole, ~anturi , spalare in sup rafa~a, sufoziuni reduse . Ci nd imediatla baza lo r se afla albii le riur ilor , se produc surpari . prabu~iri .Lu ncile ~i fundul vailor semi permanen t e co ns t itu ie sec-toarele in care d inamica actuala cunoa~te cea ma i mareinte ns itate . Sint do minante a/uvionarile in alb ie insot ite dedespletiri ~ i pa ras ir i de cursur i. eroz iunile in t en se I~ bazama lu rilo r co ncave , inm Ja~tin i r ile ~ i co/ma tarea pr in vegetat iea unor och iu r i de a pa sau se ct oar e cu exces d e umid it ated in lu nc i. La D imbov ita , unde, pr in can aliz a r e, s-aredus substant ial deb itu l so lid , se r emarca s i 0 usoara ten-d inta de ad i~c ir e . La plolle bogate, in ~aj o ri tat ea lun-cilo r se produc inundati i care , u neo r i, au efect e dezas t ruoaseatit pentru a~ezari. cit ~ i pentru supr . agricola (ex . inun-dat iile d in 1974) .Degradarea terenurilor se r ea lizeaza di ferit, fi ind strinslegata de dezvo lta rea crovurilor ~i producerea excesulu ide u m id itate pe c1m pu ri, de spa larea in suprafata ~ i de ~iro i re,pe versa nt i ~ i malu r i, de aluv ionar i, inu n dat ii ~i eroziunede mal , in lunci . A m e naja ril e real izate in lungul vai/or Co-lent ina, D lmbov ita ~i pe un ii afJuenti au de t e r m inat schim-ba r i rad icale in d inamica proces elor, mic~orind la ma ximumefectele n egative ale acestora . M./.

APELE DE 5UPRAFATA. Principal ele riuri care d r e neazaterit . Bucure~t iu l u i ~ i a/ Sec torul u i agricol IIfov apartin

r e~el ei alo ht on e , cu o b ir ~ i a in zo ne ma i ina lt e ; d in aceastacategor ie fac pa rte: lalom it a , D imbovita p rec um ~ i Saba-r u l , ca re cu rge numa i pe 0 m ica po rt iune, in partea de5V a Se ct o r ul ui . La acestea se ma i adauga r iu r i de ma i micaimportanta , apar~ inind rete lei hi drografice au toh ton e ,

Harta fizico-geografica

o

m

o

50

m

100

-1200

- 1600

-50

s

QP~

6 km,

7'

4.'

QP~

popr~li-LeordeniI

\)\m\)o~\\aI 'II

mop

de

Iv

Q

Colel'l\il'laIII

QPJI I

I I

geologice

Depozite loessoide

Nisipuri

Pietri~uri

Pleis tocen mea iu . complex mamas (marne . argile, interests ,tii de nisip)

Torton ian -Sarma tian : ce tcere marnoase, g,esii~ marne compactscu interca/a/ii de' nis ipuri

t.evsn tt: Brgile . nis ipuri. marne

Pleistocen inferior : Stra te de Frat8$ti

Haloeen superio r: nis ipuri argil oase, nisi pUli

Geologia

Meo!isn- Ponfian: marne , marne nis ipoase

S c a r a 1:40 0 .00 0

{

depozite toessotae , p tett isuri nisipu ri

Pleistocen supe rior - nis ipu ri, piet ri$ur i, argile , depozite toessoiae- n isipuri de Mosti$tea

Ttiesic :marne, argile , marnocalcare

Hotocen inferior : aeoozne toessoiae, pietrieun, nistputt

c uetemer nediferen,tiat:arg ile . nis ipuri. pietri$uri, loess

Dacian: nisipuri cu tntercete ttt de marne $; argile

Argile

Marne

duresic : qa/care.dolomite.,gres;;~ cUBrpte

Cretacic: nis ipur i, marnoca/care, marne, calcare

I'asar eaIIII

~D[illCOCE:J~~

~~CIJCD

Prome

Municipiuleucurestt

............... Canale

Ora$eComune

Limita de jude!

Riuri

Lacuri

Limita de sectoa re

Drumu ri modernizateDrumuri nemodernizate

o Sate

Cai ferateAutostrada

-100 pes te 100 mI I

u

80I

oI7,5

l o B iin e ~ lir

MUNICIPIUL BUCURE$TIcu m s int: Snagovul, Vlas!a , Cocioval istea , Pasar ea, izv .Cil nau! u I, sectorul inferior al Ciorog irl ei ~ i izv . Most l~tei. Mentionam, de asemenea, ca re t ea hidrografica art i-ficiala, sectoarele terminale ale canalelor : Cocani-Dirzo,care leaga Crevedia de Cociovalls tea, construit in scopulalimentar ii cu apa pentru ir igat ii, in v iitor, pentru eva-cuarea viiturilor de pe riul Crevedia, ~I Ogrezeni-Ro~u,prin care 0 parte din apa Argesulu l este captata pentrualimentarea cu apa lndustr lala a orasulul Bucures ti . Den-sitateo rete lei hidrogrofice, in medie de 0,2 krnrkrn", estemaxima in zona nordlca a Sectorului, depaslnd 0,3 kmtkm".Scurgerile medii multianuale speciflce de apa ~i de alu-viuni in suspensie sint reduse . Astfel, debitele mediimultianuale speciflce de apa var iaza intre 3 ~i 1 l/s.km2 ,valorile descrescind dinspre N spre S, iar cele de aluviuniin suspensie sint sub 0,5 t/ha . an . Debitele de aluviunit ir ite sint nesemniflcative comparativ cu cele in sus-pensie . Riul lalomlta curge in apropierea limitei de Na Sectorului agricol Ilfov, av ind orientarea generala V- E.Intra in Sector aval de confl . cu riul Cricovul Dulce (S=1 790 krn": L=135 km) ~i iese in apropierea localit . Mic-sunest!l Mari (S=2140 krn": L=175 km), cu 0 panta mediede 0,70100' Afi. mai lrnportantl sint pe partea dreapta ~ianume: Sticioria (S=57 krn": L=13 km), Snogov (S=203 krn":L=46 km) ~i Cociovolisteo (S=196 krn": L=40 km) cu afl.sau principal Vlasio (S=82 km 2 : L=32 km) . Debitul mediumultionuol 01 laiomiiei la intrarea in Sectorul agricol IIfov,de 13,5 m3/s, var laza nesensibil p lna ia leslre (14,5 m31s),aportul Snagovului, cel mai important dintre afluenti ,fiind de cca 0,65 m3/s. Debitele medii onuole in anii ploios i(1955 ~i 1970) ~i secetosl (1968) cresc la dublu ~i, respectiv,scad la aproape jurnatate din valoarea debitulul mediumultianual. Pe onotimpuri, scurgereo maxima se inregis-treaza , oblsnuit, prlrnavara (mart.-mai), iar cea minimala sftrsttul verii ~i inceputul toamnei (aug.-oct .) cind,in medie, se scurg cca 35-40% s i, respectiv, 15-16%din vol. anual. Debitul mediu lunar maxim se tnreglstr eaza,de regula, in apr ., iar cel minim in sept., cind apele scursereprezinta, in medie, 13-14% si , respectiv, 4-5% dinvol , anual. Debitul maxim cu probobilitoteo de depa~ire de1% (0 data la 100 ani) variaza intre 790 m3/s, la intrareaIn Sector, ~/ 850 m31s la ies lr e , iar vol . maxim scurs intr-uninterval de 5 zile, cu aceeasi probabllitat e de producere,Intre 105 mil . m3 si, respectiv, 115 rnll.m" . In timpul apelormici , debitele sint sensibil lnfluentate de numeroaselefoioslnte existente In amonte (indeosebi der lvat!a de laBllclur es ti) ~i nu se poate estirna, cu suflcienta siguranta,o valoare caracter istica . Debitul mediu multionuol de oluvi-uni in suspensie este de cca 50- 60 kg/s. Fenomene de in-ghet (curgeri de , sloiuri, gheata la mal , pod de gheata) seInregistreaza in 90-100% din ierni, durata medie a aces-tora fiind de cca 35-45 zile . Podul de gheata apare mairar (cca 70% din ierni), durata lui fiind, in med/e, de 25-30 zile . Riul Dimbovita intra in Sectorul agricol IIfov inapropierea s .h . Dragomire~ti Vale (S=1 391 km 2 ; L=182 km)~i dupa ce strabate municipiul Bucure~ti pe 0 direqie gene-rala de curgere NV-SE, parase~te ora~ul in amonte deconfl . cu riul Colentina, totalizlnd 0 supr . de bazin de2245 km 2 ~i 0 lung. de 217 km . Afi. principali slnt : Colentina(S=636 km 2 ; L=80 km) ~i Posarea (S=237 km 2 ; L=42km), primul avlnd izvoarele, iar cel de al doilea varsareaIn afara Sectorului. Regimul natural al riului este sensibilmodiflcat prin derivatia apelor mari in Cioroglrla, la Bre-zoaiele, influenta urbana a Bucure~tlului ~i lacurllor de periul Colentina, In aval de confl. cu acest afl. etc . In regimulactual de scurgere, debitul mediu multionuol al riului vari-aza Intre cca 2,0 m3/s, la intrare si 17,0 m3/s, la iesireadin Sectorul agricol IIfov, iar debiteie moxime cu prob~bilitotea de depa~ire de 1 % au valoarea de cca 130 m3/s la s.h.Cotroceni ~i cca 300 m3/s la s .h. Platare~ti, statie situataimediat In aval de iesirea din Sector.Lacurile. In cadrul Bucure~tiului ~i al Sectorului agricolIIfov se lntllnesc lacuri naturale (limane fluviatile) ~i antro-pice (/azuri). Limanele fluviatile se gasesc in special pe afl .lalomitel, cele mai importante, din amonte spre aval, fiind :Balteni (cunoscut sub denumirea de Mlnastirea), Ciolpani

822

sau Scrovis tea , Snagov (cel mai bine amenajat pentru turism ,avlnd 0 supr. de 575 ha, lung. de 16 km, adinc /mea de 9 m) ;la limita cu judo lalornita , iazur ile forrneaza grupa cea mainurneroasa, fiind ras p indi te aproape pe toate r iur ile mici,cele mai reprezentative fiind pe Snagov, Cocioval lstea, Pasa-rea , izv. Cilnaul ui ~ i izv . Mosti~te i. Un interes deosebitil prezinta Colentina, unde sint amenajate lacurile : Buftea(307 ha - la limita cu jud o Drrnbovita) , Buc iumeni (60 hal,

Mogo~oaia (92 hal , Chitila (75 hal, Strau lest! (39 hal , Gri-vita (80 hal, Baneasa (40 hal, Heras trau (77 hal, Floreasca(70 hal, Tei (80 hal, Plumbuita (55 hal, Fundeni (123 hal,Pantel imon II (313 ha), Ce r n ica (341 hal ~ i pe care ma iurrneaza a fi amenajate lacurile : Flam inzen ! (30 hal, In amontede L. Buciumeni, ~i Pantelimon I (33 hal, in amonte dePantelimon II . De asemenea, slnt prevazute lucrjir i dernar ir e a L. Buc iumeni . C.M .

CLiMA. Municipiul Bucures tl , cu Sectorul agr icol IIfov,apartine sect. cu clima continentoli), fi ind sltuat in parteacentrala a tinutuiu! climatic din S ~i SE; se individualizeazain cadrul districtului climatic central prin diversitatea desupr . active, care r eftecta par t lcularltat: microclimaticeconditionate de zone functlona!e de profll industrial , car-tiere mari de locuinte , peri metre cu trafic feroviar ~i rutierintens, spatii verz i mult extinse, salbe de lacuri, culoarede val, sectoare de canaluri, supr. largl de cimpuri agri-cole etc.Regimul temperaturii aerului se dlferenttaza, In ansamblulsau , in zonapropriu-zisa a orasului ~i pentru arealele dinexteriorul acesteia. Este speclfica incalzlrea suplimentaraa interiorulul orasului datorlta arderilor de combustibiliindustriali si din consurnul casnic, radiat lei exercitate desupr. acop~rite cu asfalt, pavaj de piatra,' ciment, zidurilorde la cladir i etc. Din cauza par ticular itatllor de grupare aconstruct iitor , izoliniile temperaturii aerului se desfa-soara concentric . Valorile temperaturii medii onuole crescde la 10,5C, in extremitatea nor dica a Sectorului agricolIIfov, la mai mult de 12,OC , in centrul orasului. Va/oareodiurna a temperaturii aerului prezinta , In cen'trul capitalei,o crester e care depaseste 0,6C, in cornparatie cu zoneleper Hertce, mediile zilnice fiind mal ridicate cu 1,O-2,0C.De la marginea de N a orasulul, p ina In perimetrul Com-plexului lacustru Snagov, reglmul termic anual se prezintarelativ uniform, el remarc1ndu-se prin valori medii cuprinseIntre 10,5C ~i 11 ,Oc. lorna, valorile medii lunare ale tempe-raturii aerului cresc pe masura inaintar i! catr e interiorulorasului . Vara, difer entel e term ice dintre oras s i lmpre-jurimi ajung pina la cca 2,OC , asa cum se constata intreperimetrele lmpadurite din N capltalel ~i sectoarele maicentrale ale ora~ului, or i cartierele cu 0 densitate mare aconstructiilor. Temperatura medie a lunii ian. se caracterizeazatot printr-o dispozltie concentrica, cu valori care scadsub -2,5C, In partea de N ~i E a Sectorului agricol IIfov,~.i valori mai ridicate de -1,5C, in interiorul ora~ului.In general, pentru arealele de SV ~ i S ,_ valorile termicesint cuprinse Intre -1,5C ~i - 2,0C. Inghetul este pre-zent intr-un interval mediu de 95-100 zile pe an. Tempe-ratura medie a lunii iul. oscileaza de la peste 24,0C, In cen-trul capitalei ~i in unele puncte din cart ierele cu maredensitate de blocuri de locuinte, la mai putin de 22,5C,in arealele periferice, In c1mpul deschis din sectorul de lanordul ora~ului . Un regim termic mai autonom se mani-festa In spatiile cu bazine lacustre, unde diferentele detemperatura depa~esc 1,0-1,5C. Temperaturile extremeabsolute certifica caracterul de continental ism mai accen-tuat al climatulu/ . De ex . la 25 ian . 1942 au fost Inregistrate,ca minime absolute, -35,0C la Snagov, -33,5C la Inst.Agronomic, -32 ,2C la Baneasa ~i -30,OC la Filaret.Temperaturile maxime absolute au lnregistrat, la 20 aug .1945, valori de 41,1C la statiile Baneasa ~i Filaret ~i 40,0Cla Snagov . Ca urmare, amplitud inea termica absoluta aatins valoarea de 76,1C. Amplitud inile term ice diurneating valori, In medie, de 34,0-35,0C, iarna ~i 20,0C-23,OC, vara.Regimul precipita~iilor atmosferice se remarca prin va-riatii ~i d ife r e nt ie r i ce rezulta din structura de convergenta

MUNICIPIUL BUCURE$TI

a orasulul Bucures t i ~i caract e rul r e lati v mai omogen alspat iulu i s ituat i n afar a lu i. Can tital i/e me d ii anuale se gr u-peaza , i n pe r im etr u l orasu lu l p ropr iu -z is , in tre 550 s i 600mm , val orile ac es t o ra cr esci nd t re ptat in d irecttll e NV,V ~ i SV . De asem e nea , ca nt it at lle desc r esc cat r e ESE , lava lor i sub 550 mm . Comit in iie medii din ian . l nsu rnea za ,ins u la r , va lor i ca re depasesc 50 m m , in N Sector u lu i ag r icolIIfo v, s i , mai restr ins , pe marg in ile d e SV ~ i NE a le ca pi-t ale i, in cond itll le unor lnfluent e exerc itate d e st r ucturasupr . active sub iacente (padur e ~ i gr u pa r l de e lementeh idrografice) . Ca nt lt atl !e cele ma i mi c i se r erna r ca In cent ruloras u lu l ~ i pe marg inea de ESE a r egi un ii , un d e valori let rec su b 45 mm . In restu l ter It ., cant ltat lle sint c u pr ins eint r e 45 ~ i 50 mm . Prim a ninsoar e cad e ap r o x imat iv i n u lt imadeca da a lu n ii no v . , iar ultima catr e sflrs it u] lu nii mart .Nu miuu! me diu al z ile lor cu strat de zapada se clfr eaza , ina fara orasu lu i, la cca 50, ia r in in t e r io r u l ace stu ia la 40-42. Grosi~ea stra tul ui de zapada cr es te in ext er io r u l o ra-s u lu i ~i in po r t iu n ile adapos t lt e , atunci cind vln tul fo rrnea zatroiene , s ituat !i in care grosimea zapez !l de pas es t e frec-ven t 50-60 cm . Cantuati te me d ii d in iu l . in su meaza , pea nsam blu l acestu i spatiu , cca 65 mm, exi st ind d ife r e nti e r isensi b ile pent ru mult iplele com pa rt ime nte . d in ca dr ulmu nici p iul ui ~ i d in afa r a limi t elor ac es t u ia . lnca lz ir ea in-t ensa a su p r , oras u lu l con trib ui e la m o d ificarea ca nt itat ilo rd e a pa care cad d in p lo ile de tip u l a verse lo r , ma i a le s cindac es t ea pr e z in ta int e nsi tat e m a i m ica. Plo ile 51 ab e sin tuneor i aproape abs o r b it e de masa ae ru lu i f ie rb in t e carelnva lu ie orasul s i de materialele s u p r. in cal zi t e ce in t rain structura m arilor ~i numeroaselor constr uc tli , De ac eea ,e xpres ia .. p loa ia n u a aju ns in eras" co nf ir ma, pentru astfe lde Impr e ju rar i , un fapt autent ic ~ i s pecific pentr u inter ior u lm u nic ipi ului Bucurest i. La fel de pos ib ila este ~i stt uat laci n d av e r se le de p loa ie se desca r ca m a i fr ecve nt de asup racart ie re lor s it uate i n par ttl e de NV, V s i SV al e o ras u lui ,far a sa mai ajunga , de e x . , in sect. de E ~ i SE. Cant lt at i!ecare depasesc 70 mm si n t speci fice pe r lm etru lui de NVal Se ctorului agricol IIfov, ia r cele sub 60 mm pentru centru}capitalei ~i marginile de la E ~i SE de municipiu . Cade r ile

abundente de precf pitat f atmos fer ice au ins u m at conti-tal i ma xime in 24 ore , de 13 6 m m la stat ia rne t eo ro log icaFilare t (Ia 7 iu n. 1910 ) , 107 ,7 mm la Bu cu r es t l-> Baneasa (Ia15 lu i. 1954) ~ i 78 .4 mm la Snagov (20 aug . 1949) .Regimul vintului pr e z in ta m ult iple par t lcu la ri ta t i in in t e-r io rul o ras u lu i Buc u r est i, ci t ~ i i n per imet ru l exte r iora fe rent m u nici pi u lu i. St r uct u r a deoseb it de comp le xa a

ora~ul u i contr ib u ie la fr inarea cu r e n1il o r de aer de la N~i NE ~ i cre~te rea frec ven1ei cel o r d in alte d ireq ii (SV ,NV, S etc.). C e le mai ma ri valori medii anuale ale viteze ivln t u lui au fos t masu rate pe d ireq iile NE (4,5 m/s) ~i E(3,8 m/s) . lar ne. se in r egis t r ea za cele mai mar i vi t e ze med iia le v in tul ui , c up r inse in t r e 4,9 m/ s ~ i 6,1 m /s. De regula ,fr e cve nt a vint ul u i scad e in ce nt ru l orasulu i cu 5,7-7,5%in co mpara1ie cu im pre j ur im ile aces t u ia ~' i ma i a le s c u a rea lu lde c imp e x t ins a l Sectort:!lu i ag r ico l Ilfov, care se afla multe xp us c u re n1 ilo r de aer o In n um e roase lo cur i d in in t e r io rul

o ra~ u lu i, situa1iile de calm at mosfer ic s lnt d e d0L!a-tre iori mai frecvente declt in sectoarele per iferi ce. In modsim ila r , s lnt p r ezen1 i cu r e n1ii de t ra nz it a i aerului c;J.nalizatin lungul mari lo r b u levarde ~i ~ose le, intens it atea acestoraa mp lif ici ndu-se in unele puncte d e in t e r seci ie a cail or ru -t ie re care au o ri e ntar e ca rdinala d ife ri t a .Cea la este un feno m en meteo -c1im at ic fr ecvent in s pa1 iulmu nici p iulu i B u cu re~t i, i n a n um ii i an i depa~ ind va loar eame d ie de 60 z ile . Ext inderea s pa1iilor /co ns t r ui t e ~ i cre~ terea grad ulu i de poluare i n in t e r io r u l ora~ ul u i au con d usla s po r ir ea numarul u i de caz ur i c lnd se prod uce ce aia ,fr ecve n1a acesteia depa~ ind , In unele sectoare ~i cartiere,nu marul de 65 z ile anual . M .Gr .

SOLURILE . Sit ua t in par tea ves ti ca a Cimp ie i Vlas ie i .munici p iul Bucu re~ t i c u Sec t orul agri col Ilfo v se carac-te ri zea za p r in ne t a p redo m in a re a solu r ilor b run- ro~cat e ,la care se aso ciaza cer no z iom u r ile a rg ilo iluv ia le ~ i cer-nozio m u r i ca m bice , so lu ri pseudog lei ce podzo lite ~ i p la-nosoluri, ia r in lu nci sol u r i aluv ionare . Di st rib u irea so lu-

823

rilor este str ln s cor e lata cu con dltl lfe de fragmentare are lie fu lui cim pi ei , car e dete r rn lna drenaju l general al ter it .A stfe l, pe ci m pul in te rfl uv ial d in S, di ntre A rges ~ i D imbo-v ita, b ine d re nat , se in ti lnes c p ract ic numa i solur i brun-roseate . asocia te , in cr ovur i , cu so lur i pse u dog le ice . Deas emen ea. aceeas i ascc lat ie de so lur i dom ina pe rama su-d ica ~ i nor d ica a Cimp ie i Vlasiei,. dr e na ta de va i le Dtrnbovita,Ialo rnita ~i d e cele afluent e lor . In sch imb, i n partea centralsa cim piei rnent lonate , nefrag mentata de vai ad inc i, aparsol u r i br u n- ros ca te fr eat ic umede asociate cu soluri pseudo-gleice, in crov u r i, sa u cu ce rn o zio m u ri arg ilo iluv iale saucam bice fr ea tic-ume de, un eori gl ei za t e, in arealele depre-si onare cu a pa [reat ica la mica adi nc ime (zona Otopeni -Balot es t i -c-Df rn leni). Tex tura rni jlociu-Iina sau fi na a solurilordin ci m p iile int e r fluvi al e , permeab il itatea r e d usa a solur ilor~ i dr enaju l genera l sla b pe mar i s u pr ., dator ita r el ie ful uicu pa nta mica, cu sectoare den ivel a t e ~ i cu frag m e n t a r er e du sa , fa vo r izea za ap a r i t ia d e e xces de um id itate pe te-r enu r i s itua t e in par1 ile jo ase de relie f , incl us iv crovur i ,in anot impul p loi o s . Excesul de umiditate se accentueaza~ i .se ext inde pe mari supr . in a n ii plo ios i sau succes iv plo-io s i , i n mar e par t e dato r it a u rcar i i gene ra le a ni ve lulu ih idros ta tic al ape i fr ea t ice. Pr ez enta acestor m ici arealec u e x ces d e um id it ate, d ispersate in ter it., r ld ica problemed if ici le in d es fasu rar ea Iuc ra ri lor agr ico le ~ i co nt r ibu ie lad im in uarea ca pac itat ii d e p ro duct ie a t e re nu r ilor; de aceeas-a ini tia t u n vas t program d e luc ra r ! pe n t r u l m b u na t a tl r eaco nd iti ito r de d r en aj ~ i e lim inarea ~ i preven irea Iormar llexcesul u i de um iditate . De-a lungul lu nc ilo r Dimboviiei~ i Arg es u!u l apar so lu ri aluv iale spec if ice , uneori gleizate,c u fer tili tat e re lat iv buna, folosi t e, in mare parte, in legu-rn ic u lt ura , Nu au fost semnalat e fen om e n e de sal in iza r esa u a lca lizar e .Fo n d u l fu nc ia r (117282 hal es t e fol o s it , i n ce a mai ma r eparte , in ag r icu ltura (93 682 hal, da tor ita con d lt tll o r de so l~ i re lie f favo rabil e : to tusi 0 mare supr . este r ez e r vata pe ntrupa d ur i, m u lte ca par cur i sau cu ro l de p ro tect le (23 600 hafo n d func ia r fo res ti e r) . Co nd it iile de m ecan iza r e s lnt d intrecele m a i bune ; greutat i in m ec a ni za r e apar te mporar da-tor Ita forrn ari: acel o r mici a r ea le cu ex ces de um iditate.Fo los irea lnt e ns iva a fo nd ul u i fu nc ia r rnen tlne in actuali-tate ap licar ea unu i complex de lucra r i agricol e : irn bu na-tat lr ea d rena ju lu i t er i t . pr in tr-un si s t e m de de se care-dr enaj in ar ealel e depr es ionar e slab dr enate ; e liminareae x cesu lu i d e apa d in crovu ri le izo la t e pri n lu crar: a d ecva t e;imbuna ta1i r ea insus ir ilo r fiz ice al e solurilor pr in luc rar ide afinare ad inca ; fer tiliza r ea opt ima a cu ltu r ilor; ech i-librarea b ilaniulu i de a pa in so l p r in int ro d uce r ea de culturiameliorate ~i mari co nsu ma t oar e de apa in zonele depre-s ionar e c u apa fr ea tica la mica a dln cim e . N .F.; M.G .

VEGETATIA . Pot e n1ia lu l ecolo g ic a l mu nici pi u lui Bucure~ti~ i in spec ial al Sectoru lui agricol Ilfov pe r m ite de zvo lta reaunor asoc iai ii veg e tal e ce po t fi i nca d ra t e zo ne i s ilvostepei~i zonei pad u r ilo r de fo ioase . An t ro p iza r ea puternica ate r it. a dete r m inat in locuirea , pe mari su p rafe i e , a vege-t a1ie i na t ural e cu cu ltu r i agrico ie , s pa1ii constru ite, precum~i rude ra lizarea p ro nun iata a grupar ilo r paji~t ilor .Zona silvostepei ocupa E Sect o r u lui agrico l IIfov , fiindrep re ze nt ata p rin insul e de pa dur i cu st ej a r brumar iu(Querc us ped unculiflora) , a r1a r ta ta r esc (Acer ta taricum) ~i,pe a locu r i, cu stejar pu fos ( Que rcu s pubescens) ~i sa lcim(Ro binia pse udac ac ia) ce alter neaza cu i nt in se suprafei e cu l-t ivate . Izo lat , ma i apar pori iuni de paj i~ti st e p iza t e c u pa iu~(Festuca valesiaw , F. pseudovina ) . coli lie (S tipa sp .), ba r-bo as a (Bo thrioch loa ischaem um) . Poa bulbosa , Artem is ia au s-triaca etc. La mu lte di nt re aces t ea , ca u rm a r e a batator iri iprin suprapa~unat, se obser va st ad ii av a nsa t e de ruderali-zare , fap t ce cont r ibu ie subs tantial ia re d uc e r ea p roduciie ide b io m asa veg e t ala ~i a valorii lo r n ut r it ive . D intre celemai frecvent e ruderale (arh eofite) amin tim : Descu raianasoph ia, Ma lva si lvestr is , Arctium la ppa , Lepidium rud erale . Con-volvulus ar vens is . Vicia pan nonica ssp . s tria ta, Eupho rb ia vir-gata e t c.Zona padurilor de foioase c upri nd e cea m ai mare partea teri t. in ve l i~ u l b io t ic sp ecifi c zone i a su po r t a t p rofunde

23 , 5

21 ,5

24,0

24.8

23,0

22,5

22.0

m edi i

Cr------- -------,

20

8 12 18 ,24 hVariaria diurnii a temperaturii aerului (Filaret )

M e di il e s l m a xim e leabso lute ale luni i iulie

Cantitci

M e d i il e l?i min im el eabsol u te ale luni i ia nu ar ie

Temperatura aerului (0C )Scara 1:750.00 0

'(}

6:!- VI

XI ~2,..!.. II III

IV ,.:.;. VII8 VIII

X~

4 mo

zile2

Numiirul med iu lunar de zile cu precipitarii atmosferice

~'2'S12.0__ 11.511,0-- 10.510 ,0

Cantitii !iie medii de prec ipita rii atm osfer ice

VI.....

s. VIIf-o ~I XI~ X ..... XII,.!..

,!!! ~,..:.:. ,....;.~

Mediile anuale~i extreme le absolute

o

60

40

20

"""9080

Precipitalii atmosferice (mm)Can tit a ti med ii anuale Scara 1: 7 5 0. 0 0 0 C an ti tcili med ii l una re

24 ore -Ianua rte - 25

Unitati de relief.

Scara 1:4 0 0. 0 0 0

1.Cimpia lIfovului2.Luncs Arge~-Sabar3.Cimp ;a Maia

CTmpU: Cim pia Romanao c tmpii piemontane ~i de tranzilie (Cimpla Vlas/e;)o rereseo Lunci inalteo Lunci josseo Crovur;o Lim ile intre unilii1; (a) ~; subun ltiiti de relief (b )

Direc tis de drenaj

HidrogeologiaScara 1:400.000

Hidro lzoh ipsele stra tului 8cvifer din P/e;slocen inferior (Strate de Frate,li)

Izopahite/e depoz ite/or cuatemare

Nis/pur; (Nis/pur; de Most/f ' ea). Ple/stocen superior

-

or-;;;;--, \.

~ . Nis/purl (CTmpia Romans de Est) . Ple istocen

G Pielri~uri ~i 'nisipuri (Pietri~uri de Colentina ). Pleisloc~n super~or _Strate acv ifere tnt inse , in roci cu granulaJle grasterao p;elri~uri ~i nis /pur ; (Strale de Friile~lil. Pleistoce n inferiorStrate acvifere tntinse.tn roci cu granulatle grosierii miilocie

Strate acvlfere locale . in roci cu granula rie grosieriio P;8tri~Uri fi nis/pur; din alcatuirea '8Suti/O' aluviafe.Holocen

MUNICIPIUL BUCURE$T1

rnc di flcar i lncepi nd d in seco lel e 1 5 - 16, o dat a cu efect uareadefr lsar llo r masive ~i extinderea cul turi lor agricol e ~i asupr . constru ite . Azi, doar 45% d in padur ile in ti lnite inacest spati u s int natura le ; restul s int fie art ific ia le (25 %),fie par t la l sau tota l der ivate (cca 30%) . Dealt fe l , d in supra-fata a ferenta zonei padur ilo r de fo ioase doar 6 % es te im-pa dur ita , domin ind ,, ~ /ea ur ile de cimpie" , alca tu lte d ins tejar (Quercus robur}, ce r (Quercus cerris) , carpen (Ca rpinusoetutus), t ei ( Tilia sp.) , ulm, jugastru, a r tar , par padurete tc. In s u ba r bo re tu l acest o r pad u r i vege t eaza g he rg h ina r ul(Crataegus m onogyna) , le m n ul ciinesc (Lygustrum arve nse),macesul (Rosa canina) , cornu I (Comus mas), porumbarul(Prunus spin osa) etc. Pe par terul padur ilor se in tilnescnumeroase plante ve r na le (gh iocei, v iorele, toporas i, bre-benei), care sporesc ro lu / recreat iv al acestor padur i (Baneasa,T u na r i, 5nagov , Riioasa, Vlas la , Rosu , Mogo~oaia , Cocioce tc.) . Alatur i de ac es tea , ma i apa r padur i de cer (Quercusce rris) , gi r nita (Quercus froi ne tto) ~i carpen (Carpi nus be-t ulus) ori ce r e to-sf eaur ile in care , alatur i de tei , u lm, frasin,cerul a pa re dominant.Pajls t lle au caracte r secu n dar, ocupind suprafet e r es t r inse .E/e sint pute rn ic degradate ~i r uderalizate . In tr e plante le careIe alcatui esc am intim: Festuca valesiaca , F. pseudovina, Poabulbosa, Cynodo n dac tyl on , Bromu s sp. , Med icago It;pulina ,Lotus corniculatus , Trifol ium pretense, T . repens etc. In cro-vuri ~i in dep res iun ile mai umede apar asociat i i vege t al e al-catui te in pr inc ipal d in : Plantago major, Polygonum aviculare,P . lapathifolium, Chenopodium sp ., Ech inoch loa sp . , Ran uncu lussardous, Equise tum arvens e, E. ram ossissim um, Rorippa sy l-vestris , Symphyt um officina Ie .Vegetatia azona la , p r eze nt a in luncile Sa barului , Argesulul,D imbo vite i ~ i lalorni t ei , este a lcat u it a d in zavoaie de plo pc u salcie, p la ntat ll d e p lo p negru h ibr id or i sfeaur i de luncafo rmate d in stejar pedunculat (Quercus robur), fr asi n , ulme t c . in ju rul lacurilo r ~ i bal t llo r (Cern ica, Funden i, Mogo-soa ia , D u d u , Caldar usanl, Snagov e tc .) a pa r asociat ii acvatice(hidro fi le) ~i palustre .In lun ci le riuri/or cu ltur ile ag r ico le s-au ex tins in dau nasuprafet e lo r pa jis t ilor mezoh igrofile a lca t ui te d in : Vulpiam yur os , Plan tago indica , Potentilla supina , Aristolochia cle -m atitis , Sorghum batepense ; in sectoa r e/e dep resio nare ,mai urnede, apar : Equise tum arvense , Symphytum officinaIe,Polygonum lapathifolium , P . Persicaria e t c.FAUNA . Est e r eprezen tata in spec ial pr in rozatoar e (po-p lndau , hirciog, d ihor de ste pa , soar ec e de cim p etc .),pa sar i de balta (r a t a c~riitoa r e , g ir lit a , stircul rosu , nag it u l ,Ii~ita , flu ier:,a ru l etc.) . In pa dur l au fos t aclirnat izat ! cap r io r u l~i fazanii. In riur i ~i lacuri se int i/n esc vidra (Lutra lut ro)s i 0 ma re va rietat e de pest l (c rap u l, pla tica , rosloa ra . cara-c uda etc. ) .

REZERVATII NATURALE. Pe nt r u conservarea un o r frag-m ente d in fo r mat iile vegeta le in itiale , cit ~i pentru ocro -t irea uno r specii rare s-a u delimi tat , pe ter it. Secto rului,rezervat ia co mpl exa Sna gov (1 7 27 hal ~ i reze r va t ia fo r es-tie ra Caldaru~ani (125 ha l . Rez ervat ia com plex a Snagoveste infi intata inca din 1952, .ocrot ind lac u l cu ace l a~ i nume~i un rest d in ve ch ii codr i a i Vla s ie i. Padurea es te 0 form~tiet ipica de ~Ieau de c imp ie , a lca t u ita din s t ej a r (Quer cus rob ur),fras in ( Fraxinus excelsior), te i ( Tilia tomen tosa) , ala tu ri decare a pa r , in afara area lu lu i lo r de veg e tat ie, fagul ( Fagussilvatica , F. orientalis , F. taur ica) , gor unul (Quercus petraea ,Q. polycarpa) , car penul (Carpinu~ betulus), s coru~ ul (So rbusaucuparia, S . torm ina lis) e tc . In ape le lacului veg e teazaAldro vanda vesic ulosa ~ i nu far ul in dia n (N elum bo nucifera) ,adaptate la noi . De ase menea , a laturi de biban , pliit ica,

~tiuca, crap etc ., in apele lacului tra iesc ~ i doua spec ii deguvi z i (Gobius ~ i Proteshoryns) . Rezervatia forestiera Calda-

ru~an i , infiin tata in 1954, este ~ i ea tot un rest din ve ch iiCodrii a i Vlas ie i, fii n d a lca t u it a d in st ejari (Q uercus robu r)de v irste ap rec iab i/e, plop i ~i salcii.Pe ter it. mun icipi u lu i Bu cure~t i , ext inderea s pati ului con-stru it a fac ut sa d ispara at it vegetat ia s ponta na cit ~i ceaa parcur ilo r ~ i g ra din ilor de od in ioara (Academiei , A lca zar ,Belvedere, Blanduzie i, Creanga, Eliad etc.) ad evarate locu ri

826

de acl imat iza r e a unor plan te ornamentale d in afara Ilo r e ltarii noas tre ori de pas t rar e a unor exemplare vir st n icedin padur ile de o d in ioara , Astfel , poate fi c itata Gradinacu tei, u na di ntre ce le ma i ma ri g ra d ini naturale, fo r ma ta inpri nc ipal d in te i, arbore in ti /n it fr ecve nt in slea u r ile dec imp ie de az i. D int re g ra di ni/ e secole lor t recute s-au pas -t rat doar : " C i ~migi ul" (I nfi lnt a t i n 1850) , i n car e se co nse rvanumerosi arbori ornamentali (magno lia , a lu nu l turcesc,stejaru!, Tareya nuc ifera, T. californ ica etc.), "Parcul Liber-t at l!'' (Inff intat in 19 06) , cu bin ecunosc utul hel est e u a llui Se r ba n Vo da , Gra dlna Botaruca . Izolat, pe terit . muni-ci ptu lu i Bucur es ti si nt ocroti t i 0 ser ie de arbori , i nt r ecar e am in tim : t isa (Taxus baccate) , ieh u pa r u l (Jun iperus

. thur ifera) , arbore le ma m ut (Sequo ia gigantea) , Pinus Jeffreyi,Libocedrus decurrens , sa lc im ul ja po nez ( Sophoro japon ica) ,platanul (Platanus acer ifal ius) , u lm ul (Ulm us procera) etc.

M .P.

Mu nicipiu l Buc ure~ t i este forma t din sase sectoare ur bane~i d in Se c to r ul ag ri col Ilfov [ca r e a lu at fiinta la 23 ian . 1981,fiind s ubordo nat munic ipiulu i Bucu r es ti: in cornponentasa intra un oras (Buftea), 29 com une (12 com. fos te su bur-bane ale Bu c u r es t iu lui ~i 17 com . a le fo s t u lui j ud o Ifo v)~ i 84 sat e ] .

POPULATIA. La 1 iul . 1980 , popu latia mun icipiulu i Bucu-r est i, incl usi v Sectoru/ ag rico l Il fov , a fo st de 2 101310 loc.(din care 1011 ,9 mii sex mascu l ln s i 1 0 89 ,4 mi i sex feminin ),ce ea ce r e p r ez in t a 9 ,4 % d in popul at ia t a r ii ; aceast a a in regis -trat 0 cr es t e r e co nti nu a, la d ife r it e r ecensamlnte , p re-zen tindu-se astfel : 1930 - 733 290 loc. ; 1948 - 1 151 870loc. ; 1956 - 1329740 loc. ; 196 6 - 1 550100 loc . ; 1977- 2044605 lo c. Ritmu l m ed iu anual de cr est ere a populat ie ipe d ife ri te perioade a inreg istrat ur ma t o a r e le va lo ri : 1930-1948, 23 255 loc. ; 1948-1956 , 229 10 loc .: 1956-1966 ,22 036 loc.; 1966-1977 , 44 95 5 loc. , iar in per ioada 1977-19 80, 18900 loc. Pina in anul 1966 , c resterea s-a dato rat,in cea mai mare rnas u ra, s porului natu ra l, far du pa 1966 ro lu lpr in c ipa l l-a avu t spor u l mi grator . Spo r ul t otal in per ioada19 30 -1 980 a fos t de 1 368,0 m ii loc. Na tali tatea , in 1980,a in reg istrat 14 ,5 % 0, mortalitatea 10,2% 0, ia r sporu l na tu-ral 4,3%0 ' Densit ate a medie a poputat ie! i n va t ra orasuiuiBucuresti a cr es cu t de aproape tre i or i , de la 2800 lo c. /km 2 , i n 1930 , la 8 209 Ioc .tkrn" . in 1980 . Cres ter ea dens ttatl leste str in s legata de r idicarea pe ver t icala a constructiilo r ~ide rea liza r ea de noi ca rt iere de locuit , ce r int e im puse ded ivers if ica r ea fu nc tli lor economice s ! de cr es t er ea po pu-latiei . Struc turo pe medii , in 1980 , se pr eze nta astfe l : 90 ,9%popu lat !e u rbana ~ i 9,1"/0 rurala . Personalul mediu m uncitorinsuma , la sfirsl tul anului 19 80 , peste 1078,0 m ii , ceea ce ainse m na t 0 cr es t e r e de 257 % fata de 1950, de 190% fata de1960 , de 130% fata de 1970 ~i de 107 "/0 fata de 1975.St ructura personalului muncito r pe ram ur i de act ivitate,in 1980, se prezenta as tfel : din t o t a lu l de 1078 ,0 mii , In d.i i reve neau 44, 1 % , constr . 11,0%, agr . 1,0%, t ra nsp .5,1%, t e le com . 1,2 %, ci rc. ma rL 9 ,5 % , gos po dariei comu-na le 7,5% , in v. , c u lturi: ~i a rtei 5 ,1 %, ocrotir ii sanatat ii4,1 %, ce rceta rii ~ tiint ifi c e 4,6% , adm ini st ra ti ei de stat1 ,7/0. Rep r ezen tind 9, 4% din popul at ia ta r ii, in Munici -p iu l Bu cu re~t i , incl us iv Sectoru l ag ricol IIfov , i~i d esfa~oaraactivitatea 14,7% d in personalul munc itor a l tari i.

Mu nicipiul Bucure~ti - numai ora~ul propr iu-zis (supr .22670 hal in co m pon e nt a caru ia in tra vat ra (t e ri t. in carese insc r iu c1ad ir ile) ~ i 0 mi ca su pr . i n extravi la n (ter e n u r iagri co le , silvi ce, ape ~i ba lti, d ru mu r i)-nu mara, la 1 iul . 1980,1 861 00710c. , d in care 47 ,9 % d e sex masculin ~i 5 2, 1% desexfem inin . Potr iv it structu ri i t e r it . , populat ia B u cu re~t i u l ui ,la d ife ri t e rece nsaminte, a evol uat as tfe l: 1831 - 58794 lo c.;1859- 121 734 lo c. ; 1878 -177649/oc .; 1894 -23200910" ; 1912 - 341321 lo c., 1930 - 633790 loc . ; 19 48 -1 018 870 loc.; 1956 - 11 77 600 lo c . ; 196 6 - 1 36 6 685 10c.,iar la 5 ia n. 1977 s- a aj uns la 1 807239 loc . in perioada 1930-

MUNICIPIUL BUCURE$T11980 s-a inr egis t rat 0 cr este r e absolute de 1 227218 loe. ,ceea ce tnsearnna peste 293 % . r it m ul med iu anual de cr es-tere fiind de 24544 loe. lnt r e 193 0 ~i 1948 acest ri tm a fos tde 2139 3 loe. ; int r e 1948 s i 1966 de 193 23 loc . . ia r in t r e19 66 ~ i 1980 de 35 308 loc . Nata l it a t ea a crescu t de la12.70100 in 1970 . la 13. 60100 in 197 5 , ~ i la 14 ,10/00 in 1980,ia r mo r tal it atea a inr e gistrat 9/00 in 1970, 9, 6/00 in 1975~ i 9 ,3/00 in 19 80 . Sporul na tu ra l a in r egist rat . cr est er laprecia bile , de la 3 ,80100 in 1970 . la 4 .7010 0 in 1980 , ia rspor u l m igra tor de /a 4 ,4 %0 ' in 19 70, la 12,0/ 00 in19 80 . N urna rul pe rso nal ulu i munc itor a crescu t de la767 .0 mii in 1970 , la 9 29 ,0 m ii in 197 5, ~ i la 98 7 ,0 m ii i n1980, d intre car e ce i mai mul ti activa u in ind. , const r .,c irc . rnar f. ~ i in gcspodar la com unal a. Astfel , in 1970 in In d .luc rau 325 .7 m ii persoane , ia r in 1980 - 425 ,0 m ii persoan e ,in co nstr . 93 ,1 m ii ~i. r es pectiv, 12 0. 0 m ii , in t ransp . , 28 ,8mii ~i . r espect iv. 45,0 m ii persoa ne, ia r st r uctu ra pe ramuria pe rsona lu lu i munc itor, in 1980 , se preze nta astfel : 44. 1 %in ind . , 12,0 % in co nst r ., 9 ,5 % in cire. rnarf., 7,5% in gos -po da r ia cornu nala , 5,0% in ce r ce t a re a ~ tii n ~ifi ca . 4,3 % in!ransp. , 4.1 % in oc rotirea s a n ata~ ii .In an u / 1980, pe te r it. Sectorului agricoillfov e rau 240 30 3 /0e.(1 20 .6 m ii se x masc ul in ~ i 119.7 mi i sex fe mi n in) . Pop u lat iaa crescut neco nte n lt , ma i al es pe baza s porul ui natu-ral. in prima per loada ~i pe baza sp o r ul ui migra t o rin pe r ioada 1960-19 80 ( in spe cial in com . Iimi t ro feo rasu lu l Bucur es t i) . Ast fe l , de la 8 1 110 lo e., r ecenzat iin 1912 . populat ia a cr es cut la 99500 in 1930. la 133000in 1948 , la 152000 in 19 56. la peste 183 400 in 1966 ~ i la237560 i n 1977. Ce le ma i mar i dif e r e nt e in st r uct ura pese x e s int inr egis t rat e in co m .: Po pest t-Leor deni (peste 1000barbaf ma i mult i dec it fem e i), Mag ure le ~ i Bra nes ti (peste300 barbat i) . pre cu m ~i Pe r is (cu pes t e 400 ma i mult e fem e i) .Ciolpani ~ i Balo test l (peste 300 fem ei ) . Densitat ea medie gene-ra/a pe intregul terit. este de 190 10 c. Jkm2 une le d lfer e n t ie r iin r egist r in du-se d e la 0 corn una la alta . As tfel , in co m . Vo lu n-tar i , Ch it ila ~ i Do b roest l sin t pe ste 600 loc .Ikrn", in Ch iajnapeste 400 loc ./km2 , in Pope~ti-Leord en i ~ i Jilava peste 30010e./km2 . Cele ma i m ici dens itati Ie au co m . Snagov, Dascalu

~i Moara Vlas ie i (sub 100 loc . /km2 ) . Struct ura profesionalaa populot iei este putern ic infl ue ntata de m un icip iul Bucure~t i.Datorita atraq ie i exercitate de activ itat ile d in Bucure~t i,un numar im por ta nt de lo e. ai Sec t oru lu i agrico l Ilfo v. inmare ma jorit ate ba rbati , ~i ma i 'a les d)n com . apro pia t e .lucreaza in o ra~ deplas indu-se z ilnie. In ace la~ i timp . unnumar inse mnat de lo c . a i ora~ulu j Bucure~t i. in maremajor itate special i~t i. luc r eaza in com . Se cto r ului agricolIIfov, in pr im ul r in d in ind . u ni t . ag ri col e de t ip ind . ,in i n va~ am i n t ~ i ocrot irea sanata~i i . Ca ur mar e a part i-cipar ii unu i inse m nat vo lum de fo r~a de munca d in Se c-to rul agricol IIfov la act ivitat ile di n ora~ul Bu cu re~t i . i nune le lo cal it . - in special in ce le d in im e dia ta aprop iere aora~ulu i - se in r egis t r eaza 0 pondere inse m nata a populati.eiocupate in domen ii neag r icole (ind ., co nst r. , transp .) . Ince le lalte lo cal it . predo m ina po p u l a ~ ia ocupata in agr icul t ura .

1.1 .A~EZARILE UMANE . Terit . mun icipi ulu i Bucur e~ti a fos tpopulat d in zor ile ist o r ie i soc ieta ~ i i o me n e~t i. Cele maivech i urme ale ex i st en~ei un e i act i vita ~ i u mane dateazadin pa leo litic (cca 150000 de an i) f iind descoperite la : Pan-tei imon. Str . Zid uri intre Vii (p aleolit icul infe rior) . dea-lurile Miha i Vo da ~ i Radu Vo da (paleoli tic ul mijlociu) ~ iMagurele (paleoliticu l super ior) . Pr imele u nelte folos it ede om , cunoscute astazi . s int 0 a~chie realizata prin cioc-nire ~ i un nucleu de cre me ne . Ce a di nt i i l o c u in ~a ome ne ascaapar~ ine C ultu r ii D ude~ t i - e poca ne olitica - situatain cart ier ul cu ace lasi nu me ; d in tr e aseza r ile cele mai impo r-tante al e purtiito r i l~r ac e le ia ~ i cu lt u ; i m e n~ io n am : Dude~t i ,Ce rn ica-Calda rar u , G i u le~ti - S i r b i . Magu re le, Jilava. La Cer-n ica-Ca/da ra r u s-a ce rce t at u na d intre ce le ma i mari necro-po le neolitice d in SE Eu rope i. fo r ma t a din 375 mo r m int edotate cu un bogat ~i var ia t inyentar fun erar (o biec t e depodoaba, arme , un elt e etc.). In ap ro p ie rea Cap it a le i s-agas it "Ze i ~a de la Vid ra", vas de cult de im por tan t a in ter-

na~ionala pr in mot ivul d eco ra ti v de in fluen~a egee ica,dimens iu ne ~ i semn ific atie istor ica. La Bucure~ti au fostprecizate cu lt ur ile G lina III ~ i T e i a parti n ind epoc ii bron-

827

zulu i. A lte impo r ta nt e asezar l d in e poc a b ronz ulu i: Baneasa-La st eja r, Buc u r est f No i, Funde n l, Ca telu-Nou, Rosu,C iu re l, Mihai Vo da , Vacar est i, Balo t es t i e te. De ce le maim ulte ort , locuint e le erau de mar i d'imens iun i, bogate inmate ria l ceram ic . La C iur el s-a desco per it un morm in thallstatt ian de incine ra t! e , al ca tul t din sa pt e vase s ug e rinda par tenenta u nui r eprezentat al ar lstocrat ie l t rac o-geto-dace . Asezar: geto-dace fo r t ifica t e s-au cercetat la Rad uVo da . Numeroase as eza r i nefor t ifica te s-au identificat fa :C u rtea Ve che . Stra~lest i. Dama ro a ia . Te i , Dealul Piscu -lu i. Tinganu , Bragad iru ', Snagov etc . lrn portanta deosebitaprez.inta va t ra sacra de la Mih ai . Vo da , cu ptoru l de arsoale de la Cat elu-N o u , dep o zitul de ce r eal e for mat din ch iu-pu r i de mar e capacitate de la Buc ur e~tii N oi , teza ur u lde la Herastrau alcatu it d in monede ~ i po doa be , pr intr ecare ~ i dou a la /ere ce r e dau chi pu r i urnan e , ce l de la Vir-t eju , fo rmat d in 299 mon e de de a rgin t d in sec . 1 i .e .n . tezaurele de la Dealul Piscului ~ i Po pe st i- Leo r de n l. Ceamai puter n ica asezar e geto-da ca di n a pro pier ea Bucures-t iu lu i se afla pe malul Arg es ulul, la Popes t i-Novac i (jud ,G iur g iu) . fiin d cons id e ra ta cetatea A rgedava , cap it a la rege-lui Bureb ista. In inven tarul locuint el or geto-dace si n tprezente ~ i ob iecte de fac tu ra gr eaca ~ i ro rna na . La Bucu-r es t : s-au descoperit doua statuete d in bronz care redaud ivin it at i ro ma ne (Tei), un fra gm en t de inscr ipt ie ~i cera-m ica rornana (G lules t l), vir f de st eag roma n, un m ic t ezaurde mo ne de d in b ron z em ise de Im pe ri ul roman (Catelu -Nou). lrnp o r t anta r e rnarcab lla prez tnta descope ririle dela Militar i - Ci mp ul Bo ja u n de a exis tat , in see. 3-4 ,o pute r n ica aseza r e a utoht o na . La Strau lest t, Fu nden i,Cr lngasi , Sin dr ilit a au fost descoper lte unul sau mai multecu ptoar e de ars oal e dat ind di n se e. 3- 4 . lnt e nsa locuirea t e r it. Cap it al e i se co nst ata ~ i i n see. 6- 7 . Toate sat el er ornanes t l di n ac ea vr em e e rau nefor tifi ca t e : Curtea Veche ,Folsoru! Mavrocorda~ i1o r . Straulestt, Ciur el , Str . SoldatG h ivan N . etc. U n t ipar de cruce de scoper it la Str'au lest i ,int r -o Io cui nt a d in see. 6 - 7, co nst itu ie una d intre pr ime ledo vez i ale c're~t in i smulu i pe terit . Bucure~tiului. In se e.9 -12 . zona m u n ici pi ul u i se prezinta ca 0 puternica concen-tra re de as ezar i, cea mai inte nsa ocup ind malul sting alD imbovitei. intr e P i a~a Nat iunilor. ' U n it e ~i Podul ~erbanVoda. adica viitorul nucleu al ora~ulu i. Inventarul arheologi ccupr inde mari cant it a t i de vase d in lut , u ne lt e casnice d infi er , os, p iat ra. U n int e r es deoseb it prez,int a : cuptoru lde redus m inereul de fi e r de la Straule~t i . plumbul de sig i-Iiu b izantin si ulcioare le de caol in de factura sud-dunareanade la Baneas~ , cazanul d in plac i de f ie r de la AI ba etc . Pre-z e n ~a po pulati e i au t o ht o ne in see. 12-13 este doveditapr in tezaurele de la Ciurel ~ i d in Str . General Eremia Gri-go r escu, monedele ga s ite in sectoru l C u rtea Veche. peCa lea Vacar est i et e.

Ora~u l Buc ur~~ti s-a fo r mat ca urmare a unu i proces ind e-lun gat de locuire, a spor ir ii factorului demografic. prac-t ica r ii uno r me~te~ugu r i ~i sch imbulu i de produse cu a lt ece nt r e ur bane d in t ara . Docu me nte le interne em ise in t r e1459 s i 1625 atesta 'e x i s t e n ~a pe te r it. capitale i de az i a 41de as~ za r i r ural e . ia care se a da uga ce le d in actualul Sectoragr ic'ol IIfov . inca din sec. 14 funqio na la C;urtea Vecheo c eta~u ie dreptu ngh iula ra CU su pr . de 160 m2 . Pe ste fu n-

da~ iile ei, Vlad Tepe~ a construit , in anii 1458 -1459, dinpia t ra , Cetatea Bucure~tj l o r. Cea mai ve che atestare a nume-lui Bu cure~ t i se past re aza in hr isovul e m is de ac est voi e-vo d la 20 septembrie 1459.Vlad Tepe~ este pr imul vo ievod care a transformat Bucu-rest iul in resed inta domn easca . Pin a in 1659 , o ra~u l a im pa r-t it ' ac eas ta f~nc~ i~ cu T i rgov i ~t e. d e la ac eas ta data rami nin dsi ng u ra cap itala a Tari i Romane~ti . Din sec . 14-15 dateazaMa nasti rea Snagov . vest ig iile ctito r ie i lu i Radu ce l Frumosde la T inga nu . fu ndat iile unu i vech i l aca~ la Sf. Gheo rgheN o u d in Cap it a la ~ . a .i n sec. 16-17 a cunoscut 0 puternica dezvoltare, deven indcel ma i im po r t ant centru u r ban d in Ta ra Roma ne asca .Daca in see. 16 orasu l ave a cca 10000 lo e. . in vea cul ur ma-tor pDpulat ia se c i f~ a la 50000 persoane. La in ceputul sec.19 inreg istra 80 00 0 lo c. , ia r in 1859 numa rul b ucure~ten ilo r era de 121734 . Izvoar e cer t e indica in 1877 0 pop u-

Municipiul Bucure$t i

Oras e

Co mune

__ Cal le rate

__ Drumuri mo dernizate

Limita sectoare

'~6 Sec toare/e mun toipiuiut

Impartlrea administrativa,Scar a 1:40 0.000

Pd. Tincibef ti

Paduri, parcuri

Stadion

Drumu rl mod ernizate

Debarcadere

Drumuri nemodernizate

Cal terate

o-

Scara 1:250.000

LocaJitaJi

c teatrt

Hote/url

Res taurante

Popas tur ls tic (camping )

Lacul Snagov

H

X

1.Tirgu d i Afara; 2.l aneuJu;; 3.Vergului (Pante limon J; 4.Dude$tJ; 5.Dobroteasa i 6.B eili e(~e'ban !pdB)j 7.Calirei, 8.Spireij 9.Podul de Pamint j 10.Tirgovi$te; t1.PoduJMogo$oa iei;12.Herasiau; 13.M indrituJui

IIArbor; ocrotitt : 1.Tisa (Taxus bacca ta) -eu. Tunan 34, Instltutul Agronomic, Gradina Botanica2. Amorele mamut (Sequoia gigantea) - ParcuILiberta!ii ; 3. PinusJeffreyi- Gradina Botaniea ,Parcu/ Ci$m igiu, B-dul 1Mai (Cimitiru/lsraelit) ; 4. Pau/ownia tomentosa-str. Biseriea Popa .~~=S:;=lr==========================::!::======ilChi!u 7; 5. Magnolia (Magnolia sp.)-str. P%na 4, Nuferi/or 26, Sergent Militaro 8, General Dona 12, Bene/ 4 ~JPiata Salii PalatuJui;6. Torreya nucifera - Parcul Ci$mlg/u;7 . Torreya california - Gradina Botan /ca, ParculCi~migiu;8. lenupar (Juniperus thurifera) - Clm/tlrul Belu ; 9. Libocedros decurreng..Calea $erban V0d8. 2S;10. Uquidambar slyraciflua-$oseaua Kisse/ef 25; tt. Lagerstroemia indlca-ealea Vlctoriei 115;13.Sa/eim ialJOfel(Sophora japan/ca)-Ca/ea Rahovei 1, sir. M. Serghlescu 11;14. P/atan(P latanus aecerifo/iu!jpodul CotroceniifS,Dud alb (Morus alba) str. Baff$tei 12;16. Stejar (Quercus robur}-str. Dreapta 12; 17. Liliac (Syring a vulgaJis)06tr.Emineseu 75;18. A/un turcesc (Cory/us colurnaJ-B-dul C~buc3 ;19. Plop negru piramidal (Popu/us nigravar.italica)-Piata operete l j Parcuri: A. Gradina Botan ica is .ParcuJCi~migiu

Spluri tre atie umede

So/uri argiJoi/uviale podzoticepseudogJeice $1 pse ud ogJeiz a fe

Vegeta!ie azonaJa

r-----, Culturi agrico/e ~i paji~tiL-.-I de tuneso Zavoale~; veaeuut de lunca

~ Par cur ;G Re zerva/ii comptexeW Rezerva!ii forest/ere

WP

I I "II " II

~LaCOVi$ tio So/uri a/u v ia le0 A,uv;uni

Sem na s upJim entare

So/uri brun-roscete podzoliteBRP

Zona sitvostepei

~CUltu~i agricola, $; oeitst! secundare stepizate eu Fasl ucaL--.-J vetesiece , Botnochloa sscneemum , Paa bulbosa etc .n-I Paduri de stejar brumiuiu (Quercus pedunculiflora) euL!...-..J B'fSf tstsreec (Acer tstenoumi.setctm, etc.

Zona padurilor de foioase[1::-::::]Cufturi agricole $i paji$ti secundare stepizate.----, Padur; de stejar (Quercus robur) eu tei (Tilia sp.), carpenL-.-J (Carpinus oetutus) etc .r-----, Paduri de girni!B (Quercus Frainetto), eer(Quercus cerris',L-.-J te i (TWa sp .) , saleim (Robinia pseudacacla) etc.

SoluriScara 1:500.000

_ So/uri tirun-roscete

00 Cerno ziomuri c a mb ic eo cemon orn un arg ilo iluviale

~ Cernoziomuri oe mbice gleizafe~CNI So /ur i c en u s ii inchise ~i c e rn o zi o m u ri~ argiloiJuv iale

Untitled-1Untitled-2Untitled-3Untitled-4Untitled-5Untitled-6Untitled-7Untitled-8Untitled-9Untitled-10